Aisbergul Nostru Se Topeste (1)

~

~l

~~:~;~'t

rj~,

4i:

john kotterholger rathgeber

Traducere deMonica SibinescuIlustratii de Peter Mueller

IIPUBLICA

Titl u I origi na I:Our Iceberg Is Melting. Changing and Succeeding Under AnyConditions, by John Kotter & Holger Rathgeber Portfolio, St. Martin Press.

Copyright@ 2005 by John Kotter & Holger Rathberger

Copyright @Publica, 2008, pentru editia ln limba romana

ISBN 978-973-88749-9-2

Descrierea OP a Bibliotedi Naponale a Romaniei

KOlTER, JOHN P.Aisbergul nostru se tope;;te : schimbarea ;;i succesul in orice condipi /John Kotter, HolgerRathgeber; trad.: Monica Sibinescu. - Bucure~ti :

Publica, 2008

ISBN 978-973-88749-9-2

I. Rathgeber, Holger

II. Sibinescu, Monica (trad.)

65

Editori:Catalin MuraruSilviu Dragomir

Director executiv:Bogdan Ungureanu

Coperta:Alexe Popescu

Redactor:Claudiu Oancea

Dtp:Faber Studio

Corectura:Eugenia UrsuElena Bitu

I

I Ce,spun oamenii

,,«Aisbergul nostru se tope~te» este 0 cartesuperba. Ea cuprinde mesaje puternice carepot ajuta un numar mare de cititori. Parcurgetop.pa~ii spre succes mtr-o lume m schimbare,de la determinarea consecintelor importante,parteneriatul cu un colaborator capabil,stabilirea traseului de urmat, ca~tigareamcrederii, comporhlmentul fata de cei care nudoresc schimbarea ~ia~amai departe."

- CHRISHAND

VICEPRE~EDINTECITIGROUP GLOBAL ACCOUNT

AVAYA CORPORATION

"Nu am mai citit niciodata mtr-o carte deafaceri 0 parabola care sa abordeze 0problema atat de complexa precummanagementul schimbarii, din care sa extragaesenp.alul sub forma unei povestiri simple ~iu~or de mtelespentru toata lumea. Aceasta. este continuarea ideala pentru «Conducandschimbarea» ~i«Inima schimbarii». 0 carte

Aisbergul nostru se tope~te I 5

i[I~I:'IIIi

iiil

"~;

IiiIiiijl

r:!

ililIi!III

1

111,1\,

1,1

~iillf

lill

- TOM CURLEY

PRE~EDINTE ~I CEOASSOCIATED PRESS

obligatorie pentru oricine are de-a face cumanagementul schimbarii."

- RICHARD J. KOSINSKI

CATEGORY DEVELOPMENT OFFICERYAHOO, INC.

"Cartea «Aisbergul nostru se tope~te» estefantastica - ciudata, dar la obiect. Ar trebuisa determinam fiecare persoana dinWashington D.C. sa ociteasca."

-JOHN BADEN

VICEPRE~EDINTE EXECUTIVTWIN DISC, INC.

"Cartea «Aisbergul nostru se tope~te» mi-acazut in mana in luna mai, am comandat ~iam distribuit ~aizecide exemplare in lunaiunie, am evaluat efectul ei asupra eforturilornoastre de schimbare, dupa care am maicomandat inca cinci sute de exemplare in lunaseptembrie. Este 0 comoara."

- HEIDI KING

MANAGER DE PROGRAMDEPARTAMENTUL APARARII

"Aceasta este cartea cea mai u~or de citit ~itotu~i cartea cea mai bogata din punct devedere informational pe care am intalnit-o.Stabilirea uneia dintre cele mai mari provocariale managementului - «ce problema, nu vad

e. I '("\1-1" .("\Tn=o ,I Hnl r;FR RATHGEBER

"jl

nid 0 problema» -in contextul unui aisbergcare se tope~te ~ial unui pinguin hotarat areprezentat lovitura unui adevarat geniu."

- MICHAEL DIMELOW

DIRECTOR, PRODUCT MARKETINGDP COMMUNICATIONS PLC

"Am urmarit multi ani lucrarile lui Kotter,Ie respect mult, Ie folosesc in relatiile cuclienpi ~icunosc puterea unica a acestora de asprijini oamenii ~iorganizapile pentru a avearealizari mai bune. Cea mai recenta stradaniea sa - aceasta poveste cu pinguini - este,dupa parerea mea, cartea ceamai buna ~imaiutila pe care a scris-o vreodata."

- ALAN FROHMANPRE~EDINTE

FROHMAN ASSOCIATES

"Datorita acestei carti ~ia faptului ca amlmparta~it-o ~icu alte cateva persoane dinorganizape, ne-am putut mi~carapid pe maimulte fronturi. Suntem hotarap sa mergeminainte, in loc sa continuam sa mai studiem, samai organizam etc. Pentru noi are 0 mareimportanta."

Aisbergul nostru 50 tope~te I 7

.IJ.111['

I

1!1l

!~.I' I:1,1

fl'..,

iiiII

8 I JOHN KODER?I HOLGER RATHGEBER

- EDWARD DAY

VICEPRE~EDINTE EXECUTIVSOUTHERN COMPANY GENERATION

- PETER z. ORTON, PH.D.

PROGRAM DIRECTOR, SPECIAL PROJECTSIBM ON DEMAND LEARNING

Ai5bergul n05lru 5e lope~e I 9

"In aceasta lume care se mi~ca rapid, cuteancuri de date ~imateriale scrise, aceastacarte este ca 0 gura de aer proaspat. Estesimpla ~ila obiect, u~or de citit ~iplina demulte idei pe care toti Ie pot aplica. M-amsurprins reflectand la trecut pe 0 pagina, ~ilaviitor pe 0 alta pagina."

existe,ntaunei povestiri de referinta ce poate fifolosita atunci cand discutam aspecte legatede schimbare, intrucat este 0 poveste frapanta~iu~or de retinut. $i, mai mult decat atat, esteo carte greu de uitat."

- DEB KARSTETIER

VICEPRE~EDINTE EXECUTIV

ABD INSURANCE & FINANCIAL SERVICES

- STEPHAN BANCEL

GENERAL MANAGERELI LlLLY, BELGIA

"Fiica mea de cincisprezece ani m-a vazutcitind «Aisbergul nostru se tope~te» ~i,candam lasat cartea in camera, a inceput sa 0

citeasca. Dupa ce a terminat-o, a citit-o sotiamea. Dupa care am vorbit despre ea. Ceea cebanuiesc ca se va intampla acum in familianoastra ~i,mai ales, cu fiica noastra, este

"Cand eram copil, in Franta, am facutcuno~tinta cu clasicul «Micul print». Amrecitit aceasta carte minunata pe vremea canderam in colegiu ~ide foarte, foarte multe oride cand sunt adult. Este 0 carte care ma ajutasil cresc ~isa gandesc. Vad «Aisbergul nostruse tope~te» devenind «Micul print» pentrusecolul al XXI-lea."

"Este 0 carte grozava. Face 0 treabaexcelenta in sensul de a comunica, intr-unmod simplu ~inostim, provocarile-cheie alecoordonarii schimbarii. Ne putem identificau~or cu personajele. Permite 0 discutie relaxatacu privire la probleme dificile."

Cuvant lnainte de Spencer Johnson, M.D.;Autor <31 car1ii "Who moved my cheese?" ?icoautor al car1ii "The One Minute Manager"

La prima vedere, aceasHicarte minunatapare a fi 0 simpla fabula care este u~or de citit~i de inteles. Insa acesta este doar varfulproverbialului aisberg.

Lucrand cu John Kotter, la HarvardBusiness School, am aflat ca ~tiemai multedecat orieine despre schimbarea organizatiilor.Lideri ~imanageri din intreaga lume i-au cititmult respectata carte "Leading Change" ~iaudescoperit ca eel mai bun mod de a asiguraschimbarea cu succes a organizapei este sautilizeze cei Opt Pa~i recomandati de el.

Dar ce legatura are asta cu majoritateadintre noi?

Ei bine, in "Aisbergul nostru se tope~te",orieare persoana din oriee fel de organizape -asta insemnand aproape toata lumea _. poatedescoperi cum se utilizeaza cei Opt Pa~i ~ise

Aisbergul noslru se lope~le I II

~Tf poate bucura de mai multe reu~ite intr-oepoca a schimbarilor.

Profesorul Kotter ~iHolger Rathgeber,coautorul sau la fel de creativ, ne arata cumun grup de pinguini utilizeaza ace~tipa~i inconditii vitrege ~i,in aparenta, fara sa-~ideaseama.

Fie in lumea afacerilor, fie in viata de zi cuzi, oricine, de la pre~edintele unei firme laelevul de liceu, are de ca~tigat din aceastapoveste.

In timp ce va yeti lasa incantati de povesteacare urmeaza, este posibil sa va intrebati"Care este «aisbergul» meu?" ~i "Cum potfolosi ceea ce descopar in aceasta poveste?"

Ganditi-va dupa aceea cum puteti imparta~itoate acestea celor cu care lucrati. In fond 9i laurma urmei, toate lucrurile merg mai binecand toti suntem de aceea~iparte a"aisbergului" .

12 I JOHN KOTTER ~I HOLGER RATHGEBER

II~!.~

;;i!i

isbere:ulnostrLrse tope~te

I, Cuvant de lntampinare

1:

Dadi ~tip ce sa facep cand schimbarile vapun la incercare, putep prospera extraordinar.Daca nu ~titi insa ce sa facep in astfel desituapi, atunci, atat voi, cat ~iceilalp putep fiin pericol.

De multe ori, oamenii ~iorganizapile nurealizeaza cat de necesara este schimbarea. Fienu identifica in mod cored ce trebuie sa faca,nu concretizeaza ceea ce au inceput, fie seblocheaza pe parcurs. La fel se intampla cuafacerile. Cu sistemele ~colare.Cu natiunile.

Noi am studiat schimbarea ~iprovodirile ei.Cunoa~tem capcanele in care pot sa cada pana~icele mai inteligente persoane. $tim pa~iicare trebuie parcur~i pentru a asigura succesulde grup. $i va vom demonstra constatarilenoastre.

Ai5bergul n051ru5e lop~e I 15

I

ii""..,1.'1

d'i!

I'llt:!~.i

~:irJ'

Pentru cititorii care prefera.sa cunoascaistoria acestei carti, elementele esenpale careau stat la baza ei, metoda de schimbare in OptPa~i, sau cum poate aceasta fabula sa va ajutesa reu~ip intr-o epoca plina de schimbari, toateaceste materiale sunt incluse la pagina 15I.Daca nu dorip sa consultati aceste materialeacum, atunci a~ezati-va comod ~icontinuatisa cititi.

I

17Aisbergul nosl,u se lope~le

Dadi ~titi destule elemente despre.locatia incare ne-am amplasat povestea -Antarctica -,yeti constata ca viata pinguinilorm.o~trinueste chiar a~acum este descrisa intr~undocumentar National Geographic. A~a suntfabulele. In cazul in care considerap ca 0

povestioara nostima cu poze este doarpentrucopii, vep constata curand ca aceastacarteserefer~ la probleme adevarate de viata,frustrante pentru aproape orice persoana carelucreaza intr-o organizape.

},I

I'

il

~.•~il~;11

16 I JOHN KonER?! HOLGER RATHGEBER

Fabula care urmeaza a fost inspirata decercetarile, incununate cu premii, ale lui JohnKotter, referitoare la implementarea cu succesa schimbarii. Fiecare dintre noi se confruntacu problemele de baza descrise in poveste.Putini dintre noi insa reu~esc sa gaseascamodalitap de a ie~idin impas in mod eficient.

Fabula poate fi puternica, intrucat preiasubiecte serioase, neclare sau amenintatoare ~iIe clarifica, facandu-Ie abo'rdabile. Fabula esteu~or de retinut, spre deosebire demultitudinea de informatii cu care suntembombardap azi ~ipe care maine Ie uitam.Fabula stimuleaza gandirea, oferind lecpiimportante, ~imotiveaza - tinerii ~ibatramiin egala masura - pentru a se folosi de acestelecpi. In lumea noastra modema, puternictehnologizata, putem uita cu u~urinta acestadevar simplu ~i totu~i atat de profund.

Metoda noastra mai mult demonstreazadecat expune ~iface acest lucru pe 0 cale carea ajutat oamenii sa invete, de-a lungulsecolelor,mai mult decat orice alta tehnica:fabula.

"

Aisbergul nostru nuse va topi niciodata

A fost odata ca niciodata 0 colonie depinguini care traia ill illghetata Antarctica, peun aisberg, ill apropi~re de ceea ce azi numimCape Washington.

Aisbergul se afla acolo de multi, multi ani ~iera illconjurat de 0 mare bogata ill mana. Pesuprafata lui se gaseau pereti uria~i de zapadave~nica, ce puteau sa adaposteasca pinguiniide furtunile cumplite din timpul iemii.

Pinguinii locuisera pe acest aisbergdintotdeauna. IIAcestaeste caminul nostru" -ar fi spus ei, daca v-ati fi aflat ill lumea lor degheata ~izapada. $i ar fi continuat, destul delogic, din punctullor de vedere, - lI~i va fiilltotdeauna caminul nostru".

18 I JOHN konER ~I HOLGERRATHGEBER

t!

~I

"-:'is

Acolo unde locuiau ei, orice risipa deenergie ucidea. Totimembrii coloniei ~tiau catrebuie sa stea impreuna pentru a supravietui.A~a illdH illvatasera sa depinda unii de altii.Deseori, se comportau ca 0 mare familie (ceeace, desigur, poate fi ~ibine ~irau).

Pasarile erau cu adevarat frumoase.Cunoscute sub numele de pinguini imperiali,acestea erau cele mai mari dintre cele~aptesprezece tipuri de animale antarctice carepar mereu imbracate ill £rae.


.~-.

Colonia era formata din doua sute 9aizeci 9iopt de pinguini. Unul dintre ei era Fred.

Fred arata 9i se comporta aproape la fel catoti ceilalp. Probabil ca l-ati descrie ca fiind"dragur' sau "distins", cu condipa sa nu vadisplaca animalele cmar de tot. Dar Fred sedeosebea de majoritatea pinguinilor datoritaunei trasaturi foarte importante.

Acesta este Fred.El este eel careprive!7te marea.

20 1 JOHN KonER~I HOLGER RATHGEBER

j!

~

Fred era neobi9nuit de curios 9i avea unburt spirit de observape.

Alti pinguini plecau sa vaneze diversecreaturi marine - un lucru destul de necesar,avand in vedere c~ in Antarctica nu exista altasursa de hrana. Fred pescuia mai putin 9istudia marea 9i aisbergul mai multo

Alti pinguini petreceau mai mult timp cuprietenii 9i rudele. Fred era un tata 9i un sotbun, dar se dedica mai putin adivitaplorsociale. Deseori, pleca de unul singur ca sa-9inoteze observatiile.

Ap putea crede ca Fred era 0 pasareciudata, poate cmar genul de pinguin cu careceilalti nu doreau sa-9i petreaca timpul. Darnu era adevarat. Fred facea doar ceea ce i separea lui cored. In consecinta, ceea ce vedea 11alarma din ce in ce mai multo

Fred avea 0 servieta plina cu observapi, idei9i concluzii. (Da, 0 servieta. Aceasta este 0

fabula.) Informapile erau din ce in ce mai iningrijoratoare 9i incepeau sa-l alarmeze.


~ttII

'IIm;

~IIfJI1'11,1,ri~~~

I,.?i

~Jti

'~

Aisbergul se tope;;te;;i arputea sa sesparga In curand!!

Un aisberg care s-ar narui dintr-o data In maimulte bucati ar fi un dezastru pentru pinguini,mai ales daca acest lucru s-ar petrece iama, Intimpul unei furtuni. Multe dintre pasarile maibatrane ~imai tinere ar moo cu siguranta. Cinepoate spune care ar fi toate consecintele?Catoate evenimentele inimaginabile, nu exista unplan pentru a face fata unei astfel de catastrofe.

Fred nu intra u~or in panica. Dar, cu cat i~istudia mai mult observatiile, cu atat era maidescurajat.

Fred ~tiaca trebuie sa faca ceva. Dar nu eraIn masura sa ia nid un fel de hotarare sau sadedda cum ar trebui sa actioneze altn. Nu eraunul dintre conducatorii coloniei. Nu eranici macar fiul, fratele sau tatal unuia dintreconducatorii colonieLSi nid nu era cunoscut ca

I

fiind priceput In elaborarea unor prognozecredibile despre aisberguri.

22. I JOHN KanER?! HOLGER RATHGEBER

"1'1~I

:~I:~~ilil~-1!£1

\.... .~

~, 11

J!

ill~jI!

Fred i~i amintea, totodata, cum fusesetratat Harold, un coleg-pinguin,cand asugerat, la un moment dat, despre caminullor, ca acesta devenea mai fragil. Candnimanui nu parea sa-i pese, Harold incercasa adune unele dovezi. Eforturile sale au fostintampinate cu reactii ca acestea de mai jos:

"Harold, te ingrijorezi prea multo Ia uncalmar ~i ai sa te simti mai bine."

"Fragil?! Sari in sus ~ijos, Harold. Hai sasara dncized dintre noi in acela~i timp. Se"tA IV ? I . "ill amp a ceva. a Zl. ..

"Observatiile tale sunt fasdnante, Harold.Dar ele pot fi interpretate in patru moduridiferite. $tii, daca am presupune ca..."

Unele pasari nu au spus nimic, dar auinceput sa-l trateze altfel pe Harold.Schimbarea era imperceptibila, dar Fred aobservat-o: In mod categoric, nu era 0

schimbare in sensul bun al cuvantului.

Aisbergul nostru se tope~e I 23

-iii'

&1 Fred decise ca, fata de alti pinguini mai inI varsta, Alice era mai putin probabil sa-i~~ respinga povestea. A~a incat se duse sa 01t vada. Datorita felului de a fi allui Alice,~ Fred nu avea nevoie sa-~i stabileasca 0

i intalnire.

Iii,

li,\

11

ii1

iii

IIIill illI;1

I~

I


I Ce-i de facut acum?

Colonia avea un Consiliu de Conducere.Acesta era cunoscut ~isub denumirea deGrupul celor Zece, condus de un Pinguin-~ef.(Adolescentii aveau un alt nume pentru grup,dar asta este 0 alta poveste.)

Alice era unul dintre cei zece ~efi.Era 0

pasare dura, practica ~icunoscuta pentrufaptul ca ducea lucrurile la bun sfar~it. Era,de asemenea, apropiata coloniei, spre-deosebire de cativa dintre colegii ei, careerau mai rezervati. De fapt, intreaga lor rasade pinguini pare a fi mai rezervata, dar nutoti pinguinii se comporta ca atare.

i~~i

~!~',~ L

\,

:j'

t~"

Fred lncepu sa se simta cam singur.

24 I JOHN KOTTER ~I HOLGERRATHGEBER

Pinguinii sunt vulnerabili atunci cand sarin apa, deoarece focile-Ieopard ~ibaleneleuciga~e se ascund pentru a putea sa prindapasarile neatente. Fara a intra in prea multedetalii grafice neplacute, sa spunem ca nueste deloc placut sa fii prins de 0 foca-Ieopardsau de 0 balena uciga~a. A~a incat, atuncicand Fred ~iAlice au sarit in mare, au facut-ofiind foarte atenji.

Acel "loc" nu se afla pe suprafaja vizibilaa aisbergului, acolo unde topirea ~iconsecinjele sale erau grell de observat, cidedesubt ~i in interior. Fred ii explica acestlucru lui Alice. Aceasta asculta ~i, nefiinduna dintre cele mai rabdatoare pasari, spuse:"Bine, bine. Hai sa mergem".

Dar ... Pentru ca Alice era Alice, nu-lignora pe Fred. In schimb, ii spuse cuscepticism: "Du-ma la locul care crezi tu cademonstreaza cel mai dar problema."

II

IIII~II,;r"

,,"

'I.~.II

Probleme eu sotia?,o fi maneat prea multcalmar eu nivel ridicat

de mereur?

Fred ii povesti despre studiile ~i conduziilesale. Aceasta 11ascuWi cu atenjie, chiar dadi,sincer, se intreba daca nu cumva Fred aveaprobleme personale.

26 I JOHN KOITER ~IHOLGER RATHGEBERAisbergul n05tru 5e tope~te I 27

Sub apa, Fred scoase in evidentafisuri ~ialte aspecte clare de deteriorare cauzate detopire. Alice era uimita de faptul ca ignorasetoate aceste semne.

Alice 11urma pe Fred care intra intr-ogaura mare aflata pe 0 parte laterala aaisbergului. Printr-un canallarg de cativametri, inotara pana in inima ghetii, ajungandintr-o caverna spatioasa, plina cu apa.

Alice incerca sa dea impresia ca intelegeatot ceea ce vedea, dar specialitatea sa eraleadership-ul, ~inu ~tiinta aisbergurilor.Fred ii zari privirea perplexa. A~a incat, candse intoarsera la suprafata,.ii explica.

28 I JOHN KanER $\ HOLGER RATHGEBER

J

~i

II~,J-",I~~l~I~l'~

~I

~IJ~!',;1~~~

Pentru a nu lungi povestea:

Aisbergurile nu sunt precum cuburile degheata. Aisbergurile sunt strabatute pedinauntru de 0 serie de crapaturi, denumitecanale. Canalele pot conduce la goluri maride aer, numite caverne. Daca gheata setope~te suficient de mult, crapaturile suntexpuse la apa, care se scurge ulterior incanale ~iapoi in caverne.

In timpul unei ierni friguroase, canaleleinguste pline cu apa pot sa inghete rapid,blocand apa in caverne. Dar, deoarecetemperaturile continua sa scada, apa dincaverne va ingheta ~iea. Pentru ca lichidulcare ingheata are tendinta sa creasca in modsemnificativ ca volum, aisbergul ar putea sase sparga in bucati.

Dupa cateva minute, Alice incepu sainteleaga de ce Fred era atat de preocupat.Insa cat de grava era problema?


""11111

I111111111

!

'IIi]

l~'i

!~I,iill11I

I

"Ii

I'!

in mod categoric nu era bine deloc.

Alice era zdruncinata, dar nu lasa sa sevada acest lucru. In schimb, Ii puse lui Fredmtrebare dupa mtrebare.

"Trebuie sa ma gandesc la ceea ce mi-aiaratat", ii spuse ea, ,,~idupa aceea sa vorbescrepede cu cativa colegi din conducere."Mintea ei punea deja lucrurile m ordine.

,,0 sa am nevoie de ajutorul tau", Ii spuseea lui Fred.

"Am nevoie sa fii pregatit sa-i ajuti ~ipeceilalti sa vada ~i sa mteleaga problema."Dupa 0 scurta pauza, adauga: ,,$i fii pregatitca unele pasari sa aiba impresia ca nu estevorba de nid 0 problema".

Alice i~i lua ramas-bun de la Fred. Fred sesimtea ~imai bine, dar ~imai rau.

"'-..1

~I,I')jij~

~I..'..~..11..

~'

II

Mai bine - nu mai era singurul pinguincare vedea dezastrul potential. Nu mai erasingurul pinguin care considera ca trebuieneaparat sa faca ceva pentru rezolvareaproblemei.

Mai rau - nu mtrevedea nid 0 solutie. $inid nu-i placea modul cum ii spusese Alice"fii pregatit" ~i "unele pasari au impresia canu este vorba de nici 0 problema".

$i mai erau doar doua luni pana la iarnaantarctica.

* * *

i~l!Iil!

"!1

l

30 I JOHN KOTTER?\ HOLGER RATHGEBERAisbergul nostru se tope~te I 31

--,.,

Problema?Ce problema?

In urmatoarele cateva zile, Alice a contactattoti membrii Consiliului de Conducere,inclusiv pe Louis, Pinguinul-~ef. I-a rugat s-oInsoteasca In aceea~i calatorie pe care 0 facusecu Fred. Majoritatea a ascultat-o. Dar s-auaratat foarte sceptici. Nu cumva Alice avea 0

problema personala, poate ceva legat decasnicia ei?

Nici unul dintre cei cu care vorbise Alicenu era prea entuziasmat la idee a de a inotaintr-o caverna mare ~i intunecata. Cativadintre membrii Consiliului nici macar nu-~ifacura timp sa se intalneasca cu Alice,spunandu-i ca sunt ocupati cu treburi maiimportante. Trebuiau sa rezolve rec1,amatiavenita de la 0 pasare destul de galagioasa,care se plangea ca un alt pinguin se strambain spatele ei (0 problema oarecum ciudata,intrucat pinguinii nu pot sa se strambe).


.~..

f:,

It<:1~IJ11.~.Iii1I

Discutau, de asemenea, daca ~edintelesaptamanale ar trebui sa dureze doua ore saudoua ore ~ijumatate, subiect aprins dediscutie, atat pentru cei carora Ie placea sasporovaiasca, cat ~ipentru cei care nu doreauacest lucru.

Alice 11r~ga pe Louis, Pinguinul",,~ef,sa-linvite ~i pe Fred la urmatoarea ~edinta aConsiliului,pentru a-~i prezenta ~i sustineconcluziile. "Tinand seama de tot ceea ce mi-ai

I

spus despre .el, sunt categoric foarte interesatsa aud ce are sa ne spuna Fred" - vorbi cudiplomatie Pinguinul-~ef.

Cu toate acestea, Louis nu stabili In orarnici 0 prezeIitare ce urma sa fie facuta de acestpinguin cvasinecunoscut ~i care nu maivorbise niciodata In fata grupului deconducatori. Alice Insa era insistenta,amintindu-i ~efului ei ca trebuiau sa-~i asumeanumite riscuri, IIceeace ai facut In modcurajos toata viata ta". Acesta era un adevar,mai mult sau mai putin, ~iLouis se simteamagulit auzind-o pe Alice spunandu-l (chfardaca motivele ei erau destul de evidente) .

Aisbergul nost,u se tope~te I 33

I1II!

Pinguinul-~ef dizu de acord sa-l invite peFred, iar Alice ii transmise invitatia.,

Pregatindu-~i intalnirea cu conducatorii,Fred se gandi sa scrie un discurs, in care urmasa prezinte statistici legate de scadereadimensiunilor caminului lor, despre canale,caveme pline cu apa, numarul fisurilor cauzatein mod evident de topire ~ia~amai departe.Dar, cand puse cateva intrebari despre Grupulcelor Zece unor membri mai in varsta dincolonie, constata urmatoarele:

• Doua dintre pasarile din Consiliu adoraudezbaterile pe tema validitap.i statisticilor. $iIe facea placere sa dezbata acest aspect oreintregi. Ace~tia erau doi dintre cei maiinfocati sustinatori ai ~edintelor lungi.

• Unul dintre membrii Consiliului deConducere de obicei adormea sau era peaproape, mai ales in timpul prezentarilormai lungi care inc1udeau ~i statistici.Sforaitullui putea deranja.

• a alta pasare nu agrea cifrele. Incerca saascunda acest lucru dand foarte mult din

I

!,~'

!iI!

,~I1i~,II1,'II~1tt~l.]!

11

cap in semn de incuviintare. Toata aceastac1atinare din cap tindea sa enerveze altimembri ai Grupului, ceea ce putea duce lastari de tensiune ~icerturi.

• Cel putin alti doi membri ai Consiliului erau, ,foarte categorici, spunand ca lor nu Ie placesa li se SPUNA.mai nimic, considerand ca eitrebuie sa fie cei care trebuie sa SPUNA..

Dupa 0 indelunga chibzuinta, Fred alesepentru apropiata intalnire 0 abordare care eradiferita de planul initial.

If

IiiiIIII'i!III\!I:IiI:

I,I!I!,

Ii! I!

I, n! 'j,I:,,.

~lljI::

I11

Ij'I!l

IIIilIII!I!'I,11fitIji1'1I:;;:

I'!!!:'Ii'l

34 I JOHN KaDER ~I HOLGER RATHGEBER

~I1:Aisbergul nostru se tope~te I 35

Fred construi un model al aisbergului lor.Dimensiunile erau de 120/150 m ~iera Hicutdin gheata ~izapada adevarate. Constructianu fusese u~oara pentru Fred (cu atat maimult cu cat nu avea maini, degete sau degeteopozabile). Cand totul fu gata, Fred ~tia ca nuera perfect. Dar Alice era de parere ca ideeafusese creatoare ~i,m mod categoric, suficientde buna pentr.u a-i face pe lideri sa mceapa apricepe despre ce este yorba.

In noaptea dinaintea mtalnirii, Fred ~iprietenii sai mutara modelulm locul undeurma sa se mtalneasca echipa de conducere,acesta fiind, din pacate, pe cel mai malt varf alaisbergului. La jumatatea drumului mcepuracomentariile: "Ia mai zi 0 data, de ce facemnoi asta?!" - era unul dintre comentariilepa~nice.

s

36 I JOHN KODER ~I HOLGER RATHGEBER

\,.'~I111t:"t;

•

Jli..f,'.1

I'II

II~.

;i~

JI

!li

J~I

Daca pinguinii ar fi putut sa maraie ~isabombane, astfel de sunete s-ar fi auzit dinbel~ug.

37

I' 'I,I,I I

!I Ii!I!Ii

IIIii'IiIIII

III

II

i ~

'"j.:

In dimineata urmatoare, cand sosi Fred,conducatorii erau deja stran~;iin jurulmodelului. Unii erau angajati in discutiiaprinse. Altii se uitau perplec~i.

Alice 11prezenta pe Fred Grupului.

Louis, ca Pinguin-~ef, incepu ~edinta, a~acum facea intotdeauna. "Fred, am vrea sa nepoveste~ti despre descoperirea ta." Fred seinclina plin de respect. Putea percepesentimentul de deschidere din partea luiLouis ~ia altor cativa membri ai Grupului.Altii pareau neutri. Cativa abia se straduiausa-~i ascunda scepticismul.

Fred i~i aduna gandurile - ~icurajul-dupa care Ie spuse povestea descopeririisale. Le explica metodele inventate pentru aIe studia casa. Descrise modul in care aconstatat deteriorarea, canalele deschise~ocaverna cea mare, expusa ~iplina cu apa -toate acestea avand drept cauza certatopirea. Fred folosi in permanenta modelulpentru a-~iorienta auditoriul ~ipentru a-~iilustra punctele de vedere. Cu exceptia

38 I JOHN KonER 11HOLGER RATHGEBER

~,~!It!~ /~

ii~1

~jl]1,il!

II1i1. liN'

:'t.'

iII~i

unuia, toti membrii Consiliului deConducere se apropiara de model.

Cand Fred indeparta jumatatea superioaraa structurii, pentru a lasa expusa caverna ceamare ~ipentru a explica impactul saudezastruos, s-ar fi putut auzi pana ~icadereaunui fulg de nea pe sol.

Cand demonstratia se termina, se lasatacerea.

Alice incepu discutiile spunand: "Amvazut toate astea cu ochii mei. Caverna plinacu apa este imensa. Este infrico~atoare. Amvazut ~icelelalte semne care trebuie sa fiecauzate de topire. Nu Ie mai putem ignora!"

Cativa pinguini incuviintara.


"If

[1111I

Unul dintre membrii Consiliului deCondueere era 0 pasare mai in varsta ~imaisolida, pe nume NuNu. NuNu eraresponsabil eu prognoza meteo. Existaudoua teorii eu privire la originea numeluisau. Una spunea ea strabunicul sau purtasenumele NuNu. Alta teorie spunea ea primeleeuvinte rostite de el nu fusesera "mama" sau"tata", ci "nu-nu".

NuNu era obi~nuit sa fie aeuzat eabuletinele sale meteo erau eronate, dartreaba asta eu aisbergul care se tope~te eraprea mult petru el. Vorbi, eontrolandu-~i eugreu emotiile. "Am raportat eu regularitateaeestui grup observatiile mele eu privire lac1imat~iefectul sau asupra aisberguluinostru", spuse el. "A~a cum v-am mai spus,perioadele de topire sunt obi~nuite in timpulverilor ealde. rarna, totul revine la normal.Ceea ee a vazut el- sau crede ea a vazut-nu este 0 noutate. Nu sunt motive sa neingrijoram! Aisbergul nostru este solid ~iputernic ~ipoate sa reziste f1uctuatiilor!"

, 40 I JOHN KOlTER ~I HOLGER RATHGEBER

~I

III

IFieearepropozipe a lui NuNu era rostita

mai tare deeat preeedenta. Daea pinguinii ar fiputut sa se imo~easeala fata, eeea ee nu esteposibil, atunci el s-ar fi Imo~it.

Aisberg~1nostru se tope~te I 41

Cand NuNu observa ca sustinerea unoradintre celelalte pasari se intorcea in favoarealui, arata inspre Fred 9i spuse pe un tondramatic:

"Aceasta pasare tanara spune ca gheata incurs de topire a deschis acel canal. Dar poatenu s-a fntfimplat a~a! EI spune ca acel canal vaingheta iama, prinzand apa ca intr-o capcana.Dar poate acest lucru flu se va fntfimpla! EIspune ca apa din caverna va Ingheta. Darpoate nu se va fntampla a~a! EI spune ca apaInghetata 19imare9te volumul. Dar poategre~e~te! $i chiar daca tot ceea ce spune se vaadeveri, oare aisbergul nostru este atat defragil, incat apa care ingheata intr-o caverna 11poate sparge in bucati periculos de mid? Deunde ~tim ca ceea ce spune el nu este doar 0 teorie?Pure speculafii? Elemente menite sa creeze panica?::,

42 I JOHN KonER ~I HOLGER RATHGEBER

~j

~II

.~"',;

'I,

NuNu facu 0 pauza, se uita la ceilalti, apoicontinua spunand ceea ce spera sa fie loviturade gratie:

"Poate el sa garanteze ca datele lui sunt 100%exacte?"

Patru dintre pasari incuviintara. Una paruca devine la fel de pornita ca 9iNuNu.

In tacere, Alice 1iarunca lui Fred 0 privireIncurajatoare care, in prindpiu, spunea: e-nregula (de9i 9tia ca in realitate nu era a9a), potisa fad fata (ceea ce nu era deloc dar), acumdoar da-i bataie 9i raspunde calm (ceea ce, dinpunctul ei de vedere, ar fi fost difidl, intrucatar fi vrut sa urle: "NuNu, imbedlule!")

Fred nu spuse nimic. Alice 1imai aruncainca 0 privire incurajatoare.

niiI

Fred ezita ~iapoi spuse: "Sincer, nu. Nu potsa va gatantez. Nu, nu sunt 100%sigur. Dardaca aisbergul nostru care se tope~te ar fi sa sesparga m multe buditi, acest lucru s-armtampla m toiul iernii, cand este mtuneric,atat ziua, cat ~inoaptea, cand furtunile teribile~ivanturile ne fac cei mai vulnerabili. Oaren-ar muri multi dintre noi?"

Doua dintre pasarile care stateau mapropierea lui Fred pareau mgrozite. Acesta seuita m directia lor ~ispuse: "Nu-i a~a?"

Era treaba voastra sa protejati colonia!»Ce le-atispnne? «Eh, hm, ne scuzati, am auzit ca s-arputea sa fie 0 problema, dar informatia nu erasuta la suta credibila»".

Facu 0 pauza, ca sa-~i lase spusele sa-~ifacaefectul.

lICe le-ati spune, daca ar sta m fata noastraimpietriti de durere? Ca am sperat ca 0 asHelde tragedie sa nu s~mtample? Ca era potrivitsa actionam, doar daca eram suta la sutasiguri?"

Sub exteriorul sau demn, Alice era atat defurioasa, mcat ar fi aruncat cu modelul degheata m NuNu.

$i iara~i s-ar fi putut auzi fulgii de zapadaizbindu-se de gheata.

~:~,~::I~:

11

--\;

~

ili'l

II~!

"'Ii.,}~I

II'.1:"

0,

;

:!l.,~

JOHN KODER ~I HOLGER RATHGEBER,i( • Aisbergulnostru se tope~te I 45 "It .,dI.44\

Yazand ca majoritatea Consiliului deConducere mca parea a fi foarte sceptic, Aliceii arunca lui NuNu 0 privire dura ~i spuse:"Inchipuiti-vaparinti care ~i-ar pierde copiii.Imaginati-va ca ar vern la noi ~i ar mtreba: J

«Cum s-a putut mtampla a~a ceva? Voi undeati fost? De ce nu ati prevazut aceasta criza?

'-~

Louis, Pinguinul-~ef, remardi. 0 schimbarem starea de spirit a Grupului. Atunci spuse:"Dadl Fred are dreptate, atunci mai avem ladispozitie doar doua luni pana cand iarnamcepe sa-~ipuna m practica aceastaamenintare" .

I

Unul dintre ceilalp pinguini conducatorispuse: "Trebuie sa formam un comitet dinmembrii acestei echipe'pentru a analizasituatia ~ia cauta solupi posibile".

Multe pasari dadura din cap a mcuviintare.

Alta spuse grupului: "Da, dar trebuie safacem tot posibilul ca obiceiurile coloniei saramana neschimbate. Puii no~tri au nevoieacum de multa maneare, ca sa creasca, iar noitrebuie sa evihim zapaceala. A~ameat trebuiesa pastram secretul, pana cand gasim 0 solutieadecvata" .


J

~!~.iii.,.f

:1'

I.1'~~

)1;1

i..I.i1/'

Alice i~i drese glasul cu zgomot, apoivorbi cu 0 hotarare de nestramutat. "Candavem 0 problema, formarea unui comitet ~imcercarea de a proteja colonia de ve~tileproaste sunt lucruri pe care Ie facem in modobi~nuit. Dar acum este a situatie mult, multmai grava deca.t daar 0 simpla problema."

Ceilalp se uitara la ea. Intrebarea nerostitadin mintea fiecaruia era: "Gare unde vrea saajunga?"


~

\

.~

Alice spuse: "Trebuie sa convocam imediato' adunare generala a coloniei ~i sa convingempe cat mai multi ca ne confruntam cu 0problema serioasa. Trebuie sa atragemsuficient de multi prieteni ~i familii de parteanoastra pentru a avea ~anse sa gasim 0 solutiecare sa fie,acceptata de multi".

De obieei, pinguinii se comporta intr-omaniera destul de cbntrolata, cu atat mai multcu cat sunt pinguini din Consiliul deConducere, care participa la 0 ~edinta. Daracum, cateva dintre pasari innebunisera de-adreptul, vorbind toate in acela~i timp.

A d Iv"". I tV"" a unare genera a.. " ... nscu es e sa ... ~).,)

d ., d tV " . v ""... ar nlClO a an-am... " ... 0 panlca ..." • v ?"" ... nu, nu, nu... " ... ~l ce sa spunem.

48 I JOHN KaDER?! HOlGER RATHGEBER

~IIl'

IIIIil'

;c1~:I~r~~

Nu era 0 imagine tocmai placuta.

"Mi-a venit 0 idee", spuse Fred precaut."Imi acordati cateva minute, va rog? Nudureaza mult."

Ceilalti nu spusera nimie. Fred consideratacerea drept incuviintare sau cel putin nu unrefuz.


r

iiiI

I:Ii'ii,

1(1

::11

il!

IIIIi;1!:i

Coborl muntele dH de repede putu, gasiceea ce dorea 9i se intoarse. Grupul celor ZecePasari palavragea din nou. Pasarile tacura,cand Fred se intoarse cu 0 sticla.

lICe e asta?", intreba Alice.

50 I JOHN KonER ~I HOLGERRATHGEBER

~'o

'1!~I

i~,..\~

~;1ell:~j

\'

J~'

"Nu ~tiu exact" spuse Fred. "Tatal meu agasit-o intr-o vara adusa de valuri la margine aaisbergului nostru. Seamana cu gheata, dar nueste facuta din gheata." Batu in sticla cu varfulciocului. "Este mult mai tare. Daca stai pe ease incalze~te, dar nu se tope9te."

Top se holbau. $i...?

"Poate ca 0 putem umple cu apa, sa sigilamgaura de deasupra ~i sa 0 punem sa stea invantul rece. Dupa aceea, maine yom vedeadaca este sparta de forta apei care se mare~t~atunci cand ingheata."

Fred se opri lasand grupul sa se gandeascala logica celor spuse de el.

Continua: "Iar daca nu se sparge, atuncipoate nu este cazul sa va grabip sa convocatio adunare generala a coloniei".


Alice era fascinata. Riscant, i~i spuse, insapasarea asta ori este de~teapta, ori ce altceva?

NuNu banuia ca la mijloc era 0 ~mecherie,dar nu ~tia prea bine ce sa faca. Dar poate caastfel se va pune capat acestei intregi nebunii.

Louis, Pinguinul-~ef, se uita la NuNu.

1i

'R!'t

In dimineata urmatoare, cand Buddy ureadealul, top ceilalp erau acolo uitandu-se la el.Cand ajunse in varf, una dintre pasari spuse:E. b' ?"" 1 me. .

Buddy scoase la iveala sticla. Evident, sticlaera sparta din cauza ghepi, care devenise preamare pentru a mai incapea inauntru.

Apoi se hotad. Le spuse celorlalti: "Atuncia~a facem!"

$i a~a facura.

Louis puse apa in sticla. a sigila cu un osde pe~te care avea intocmai marimeapotrivita. Ii dadu sticla lui Buddy, un pinguintacut ~i frumu~el ca un baietel, pe care totipareau sa-l placa ~i sa aiba lncredere in el.

Dupa care se impra~tiara.

Fred era oricand gata sa-~i asume un riseatunci cand era necesar, de~i, in mod inevitabil,asta 11enerva. Din aceasta cauza, nu dormiprea bine in ~oaptea aceea.

52 I JOHN KODER ~I HOLGERRATHGEBER

'LJ~~,~

,,~}f

"Sunt convins", spuse Buddy.

Pasarile continuara sa palavrageasca vreojumatate de ora. Toate erau de parere catrebuiau sa acponeze. Cu exceppa a douadintre ele. Desigur, una dintre ele era NuNu."Precis urmare~ti tu ceva" spuse el, "dar ..."

In mare parte, fu insa ignorat.

Louis spuse: "Anuntap-i pe ceilalp ca yomavea 0 adunare generala. Dar nu Ie spunepdeocamdata care este subiectul pentru care neintalnim" .

* * *

Aisb.~ul nostrus' top.~t. I 53

I!1:1

IIIIf!

Pasarile erau inmarmurite, chiar ~icele carem mod normal, raspundeau la orice spunand:"Ei, da, dar...". Acest sentiment multumitor catotul este absolut perfect incepu sa dispara mvastitatea oceanului. In mod sigur, Fred, Louis~iAlice nu erau con~tienti de acest lucru -doar nu erau experti m schimbare - dar, prinreducerea sentimentului de automultumire si

I I

intensijicarea caracterului de urgenta asituapiei, eiau facut exact primul pas necesar pentrusalvarea potentiala a coloniei.

Cand adunarea se termina, mcepupalavrageala.


~tia sigur cum, era convins ca vor gasi 6so~utie.

Dimineataaproape se termina pana candreu~ira toti sa vada modelul ~isticla, sa punamtrebari atat lui Fred, cat ~ilui Alice ~isa maiasculte ~ialte spuse ale lui Louis.

j

I_!

54 I JOHN KODER;;! HOLGER RATHGEBER

"De unde ia abIta pe~te?"

"Felix se mgra~a. Prea mult pe~te ~ipreaputina mi~care."

Aproape toti adultii venira. Majoritateadiscutiilor erau pe tema vietii de zi cu zi de peaisberg.

"Ah, asta da poveste interesanta."

Pasarile din colonie erau curioase sa aflemotivul adunarii. Dar Alice se asigura camembrii Consiliului de Conducere i~i tineauciocurile, ceea ce incita interesul ~imcordarea.

Alice povesti despre partida sa de mot cuFred, despre multele semne de topire ~idespre caverna cea mare plina cu apa. Fred Iearata modelul aisbergului ~i Ie explica de cecredea ca sunt m perico!. Buddy povestidespre sticla. Iar Louis, m calitatea sa dePinguin-~ef, mcheie ~edinta spunand ca, dupaparerea lui, era necesar sa actioneze ~i,de~inu

Louis ceru sa se faca lini~te ~ise mtoarseimediat catre Alice.

56 I JOHN KOTTER?I HOLGER RATHGEBER

1•.,

l;llI;


Nu pot face totulde unul singur

In dimineata urmatoare, un prieten alluiNuNu luneca inspre Louis. Pinguinii potluneca pe burta, de~i oamenilor acest lucru li separe dudat. El Ii sugera lui Louis ca, incalitatea sa de Pinguin-~ef, era DATORIA lui sarezolve singur problema aisbergului care setopea: "Asta fac liderii. Tu e~ti un mareconducator. Tu nu ai nevoie de ajutor". Dupacare pasarea aluneca (sau mai bine zis luneca)inapoi. Un alt pinguin sugera ca Louis sadelege problema pinguinilor mai tineri careerau experti in problemele ghetii. Louis Ieexplica, rabdator, ca acele pasari nu se bucuraude credibilitate in colonie, nu aveau abilitati deconducatori, aveau putina experienta ~icativanu erau placuti. Pasarea care facuse aceastasugestie spuse: ,,$i ce vrei sa spui cu asta?"

Louis se gandi care ar trebui sa fieurmatorul pas pe care ar trebui sa-l faca, dupacare Ii chema pe Alice, Fred, Buddy ~i pe un

58 I JOHN KOTfER ?IHOLGER RATHGEBER

'c

pinguin pe nume Jordan, intr-un loc mairetras, in zona de nord-vest a aisbergului.Jordan era cunoscut drept "Profesorul",intrucat, pentru Consiliul de Conducere,acesta era cel mai aproape de ceea ce amputea numi un intelectual. Daca pe aisbergs-ar fi aflat 0 universitate, Jordan ar fi fost unmembru de drept al acesteia.

Pinguinul-~ef spuse: "Colonia are nevoie de 0echipii de pasari care'sa 0 coordoneze in aceastaperioada difidla. Eu nu pot face totul singur.Cred ca noi cind suntem cea mai buna echipapentru ceea ce ne a~teapta de-acum incolo".

Alice incuviinta u~or din cap. Buddy pareazapacit. Fred era surprins ca el, un pinguinmai tanar, fusese indus in echipa. Dar primulcare lua cuvantul fu Profesorul.

"De ce presupui ca noi, a~tia cind, putemreu~i?" intreba el.

In stilul sau normal ~i rabdator, Louislncuviinta. Alice i~i ascunse enervarea. Dacaar fi avut un ceas, ceea ce nu era cazul, s-ar fiuitat la el in timp ce ar fi batait din pidor.


!i'"i:!,illi~;!iii!in:',~,I"":itt!,

ijil'i

II

(I

I 61Aisbergul nostru se tope~e

• Astfel, daca Pinguinul-~ef este A, Alice esteB,Buddy este C, Fred este D, iar eu sunt E,atunci A+B+C+D+E in mod dar alcatuiescun grup.

Profesorul se intoarse catre Louis ~izise:"Ceea ce spui tu este de 0 logica remarcabila".

• Eu. Logic (de fapt, foarte logic). Foarte citit.Fascinat deintrebari interesante. Nu chiarcea mai sociabila dintre pasari, dar, de fapt,de ce ~i-ar dori cineva, pana la urma, sa fie 0

pasare sociabila?

• Fred. Mai Hinar.Surprinzator de tanar ~icreativ. Cu capul pe umeri. Are cioc £rumos.Insuficiente informatii pentru a-i apreciacoeficientul de inteligenta.

• Buddy. Dragut ca un baietel. Nu are nici unpic de ambitie. Este 0 fiinta placuta ~idenadejde (poate ca sotia ta 11place preamult).ln mod categoric nu se ridica la nivelulunui intelectual.

!'t'.~i.,.-.

s/f

':-j~

"."p

,~

.~

'fi,l~C,'

::i:J.,.,.._'i

-\:;• Louis. Pinguin-~ef. Destula experientapentru a fi intelept. Rabdator. Un pic preaconservator. Nu-~i pierde u~or cumpatul.Respectat de toti, cu exceptia lui NuNu ~iaadolescentilor. Inteligent (dar nu la nivelulunui intelectual).

Jordan privi inspre orizont. Daca ati fi pututauzi gandurile care-i treceau prin mintea luide pinguin, acestea ar fi sunat cam a~a:

Louis nuvorbea niciodata astfel, cu exceptiamomentelor cand i se adresa Profesorului.

"Este 0 intrebare rezonabila", spusePinguinul-~ef. "Uita-te la noi cinci, Profesore.Define~te provocarea in mod dar. Fa inmintea ta 0 lista cu fiecare din punctelenoastre forte. Dedu de aici un raspuns lapropria ta intrebare."

• Alice. Practidi. Agresiva. Duce lucrurile labun sfaq;it. Nu tine cont de ierarhii ~i1itrateaza pe toti la fel. Este imposibil deintimidat, a~a ca n-are nici un rost saincerci. Inteligenta (dar nu la nivelul unui ~"intelectual).1

;Ii

L L•. 60 I 10'''"'''''' '0""'"~,,."' tl

I. _0

I

I

I

Ca de obicei, Buddy parea zapacit.Niciodata nu-l mtelesese pe Profesor, dar aveamcredere m Louis. Enervarea lui Alice se maipotoli un pic, cand i se reaminti de cePinguinul-~ef era Pinguin-~ef.

Fred nu putea sa-~i dea seama ce sepetrece in mintea Profesorului. Dar, la fel caAlice ~iLouis, Fred presimjea ca erau pedrumul cel bun. Se simjea, de asemenea,privilegiat sa lucreze cu acest grup talentatde pasari adulte.

Restul zilei 11petrecura Impreuna. Lamceput, conversajia fu mai dificila:

"Ma intreb cu ce procent se mic~oreaza casanoastra In fiecare an", spuse la un moment datProfesorul. "Am citit odata ca 0 pasare penume Vladiwitch a inventat 0 metoda ..."


\.J

Alice tu~ide doua on. Tare.In timp ce se uitap~trunzator la Louis, spuse: "Poate ca ar trebuisa ne concentram pe ceea ce yom facemaine".

Buddy spuse Inceti~or: "Sunt convins caDomnul Vladiwitch era 0 pasare foartecumsecade" .

Profesorulincuviinja, muljumit ca cineva ise alatura in discujie, chiar daca acesta eradoar Buddy.

Louis canaliza dialogulin alta direcjie."Cred ca ar fi util daca toji am inchide ochiiun moment." Inainte ca Profesorul sa poatapune la indoiala relevanja acestei acjiuni,Pinguinul-~ef adauga: "va rog, nu maintrebaji de ceoAscultaji sugestia unei pasaribatrane. Dureaza doar un minut".

Unul dupa altul, ceilalji inchisera ochii.

Louis spuse: "Tinand ochii Inchi~i, indicajiestul".


!I'

.~..-

Dupa un moment de ezitare, toji seexecutara ..,iAcum deschideji ochii", Ie spusePinguinul-~ef.

Buddy, Profesorul, Fred~i Alice arataufiecare malta direcjie. Buddy arata chiar u~orm sus, spre cer.

Alice ofta, intuind problema. Profesorulspuse: "Oh, da, fascinant". Fred clatina u~ordin cap. Buddy era pierdut.

64 I JOHN KanER ~I HOLGER RATHGEBER

Profesorul spuse: "Vedeji voi, pentru noi A+Bformeaza un mtreg - adica indivizii sunt maiputernici, decat daca acjioneazapecontpropriu - doar daca A ~iBpot lucra m echipa ..Cu toate acestea, la solicitarea lui Louis amraspuns m mod individual. El nu aspus ca nuam putea lucra impreuna, ca nu am putea vorbisau sa ne atingem. Vedeji voi, teoria despregrupuri a lui Flotbottom ..."

Pinguinul-~ef mtrerupse discursul, ridican-du-~i aripa ~iapoi spunand: "Vrea cineva calmarla pranz?" Asta 11opri pe profesorul eel rotofei,caruia stomacul ghioraind Ii amorjea cu u~urinjarajiunea. Buddy spuse: flCe idee grozava!"

PingUinilor Ie PLACE grozav calmarul, aceacreatura marina de dimensiuni care variaza dela unele mari cat un autobuz - de genulmonstrului lui Jules Verne din 20 000 de leghesub miiri - pana la cele de marimea unui~oricel.Dar calmarul de dimensiuni mici, careplace atat de mult pinguinilor, este foarte~mecher, pentru ca l~iimproa~ca atacatorul cuun jet foarte neplacut de cerneala neagra, dupacare se mdeparteaza. A~ameat, m lupta dintrecalmar ~ipinguin, calmartll poate ca~tiga cu

Aisbergul nostru se tope~te t 65

Aisbergul noslru se lope~le I 67

Destul de straniu, dar fascinant.

aisbergul care se topea sau la ce aveau defacut m continuare. Din contra, discutaradespre viata, despre cei dragi, sperante ~i.visuri. Discutia continua ore m ~ir.

Profesoruluinu-i convenea sa discute despreviata, pur ~i simplu, fara structura necesaracare sa dea 0 oarecare RIGUROZITATEconversatiei. A~a incat ramase tacut ~ii~i lasacreierul sau analitic sa lucreze in tacere.Aisbergul se tope~te. Fred afla. Ii vine greusa spuna unui grup apatic. Se duce intai laAlice. Ii expune problema. Modelul degheata. Sticla. Intalnirea grupului. Reducereaapatiei. Louis alege un grup pentru acoordona efortul. Interesanta alegere.Transformarea unei ne-echipe mtr-o echipa murma unei vanatori de calmar ~ia uneiconversatii.

In dimineata urmatoare, Louis i-a tinutimpreuna. Ar fi dorit sa aiba la dispozip.e0 lunapentru a transforma cele cinci pasari mtr-oechipa stram unita. Dar nu avea la dispozip.e0luna. A~amcat i~idadu silinta~i,in mai putin

,'"

Dupa 0 masa satisfacatoare, Louis conduseo discutie in care, rareori, facu referire la

66 .1 JOHN KOTTER ~I HOLGER RATHGEBER

De fapt, primul calmar pe care I-au intalnitle-a scapat. La scurt timp insa, pinguinii aumvatat sa lucreze bine impreuna - sa-~icoordoneze mi~carile, mconjurandu-~i"pranzul". Pana la urma, reu~ira sa gaseascasuficienta mancare pentru toti, chiar ~ipentru pofta apreciabila de mancare aProfesorului.

u~urinta. Pinguinii, care au descoperit aceastaproblema cu multi, multi ani m urma, au gasitsolutia: sa vaneze calmarulm grupuri.

Louis a fost primul care a sarit mapa,urmat de ceilalti. De~ipinguinii topaiecaraghios mainte ~imapoi pe pamant -se,manand un pic cu Charlie Chaplin -m apase mi~ca cu 0 extraordinara gratie ~imdemanare. Se pot scufunda la peste 500 demetri adancime, pot sta sub apa pana ladouazeci de minute ~ise pot mi~camai binedecat un Porsche de 250 000 de dolari. Dar...calitatile individuale extraordinare nudetermina prinderea unui calmar.

.~:.

oIZ

~m

'"~Ioc.:;m

'"'":':iICIm

'"m'"

Pescaru~ul

de doua zile, pinguinii pareau mult mai putinni9te indivizi mergand in directii diferite.Louis reu9ise in mare masura in misiunea sadificila, dar esentiala, de a fncropi 0 echipa care sacoordoneze schimbarea.

Alice, nerabdatoare, sugera sa caute rapid ''vsolutii pentru problema aisbergului care setopea, vorbind cu ceilalti membri ai colonieLPinguinul-gef nu era sigur ca acesta era celmaibun lucru pe care 11puteau face imediat,iar Profesorul, in mod categoric, nu-i vedearostul. Insa, dupa 0 discutie constructiva,Alice avu ca9tig de cauza.

a pasare - avand inspiratia unui petrolisttexan - sugera sa sape 0 gaura pana lacaverna pentru a da drumulla apa, eliberandpresiunea. Asta nu ar rezolva problemageneral a a topirii, dar ar putea sa Ie protejezecaminul, ca sa nu explodeze in timpul iernii ce

70 I JOHN KonER?\ HOLGER RATHGEBER

urma. Aceasta idee a saparii unei gauri a fostdiscutata pe scurt, inainte ca Profesorul sascoata in evidenta ca, daca toate cele 268 depasari din colonie ar sapa cu ciocurile lor timpde 24 de ore pe zi, ar ajunge la caverna in 5,2am.

Urmatoarea propunere.

a alta pasare sugera sa gaseasca un altaisberg. Unul care nu se tope9te, nu arecaveme expuse, este fara fisuri, este perfectdin toate punctele de vedere, astfel incat copiiilor 9i nepotii lor nu vor fi nevoiti sa faca fatadin nou unei astfel de crize. Ce-ar fi daca ar. alege un comitet pentru gasirea aisberguluiperfect? Din fericire, Alice nu era in preajma.

a alta idee: colonia sa se mute cumva maispre centrul Antarcticii, unde gheata este maigroasa 9imai dura. De9i nici unul dintrepinguini nu avea idee de marimeacontinentului - de 0 data 9i jumatate maimare decat Statele Unite ale Americii! - 0

pasare foarte solida spuse: "Dar asta nu ne vaindeparta prea mult de apa? Cum am sa maifac eu rost de pe9te?"


Apoi, dupa vreo ora, Fred, in felul saure~pectuos spuse: "Acolo sus".


Urmatoarea.

Se mdreptara catre vest. Vazura perepfrumo~i de zapada. Vazura familii care faceaulucruri obi~nuite. Auzira conversapi despretopire ~ipe~te. Ascultara pasari care aveaunevoie sa-~i imparta~easca mgrijorarile.

Atund, un membru mai in varsta ~ifoarte t)respectat al coloniei sugera ca ar trebui samcerce ceva nou. "Poate ar trebui sa faceti la fel,ca Fred, cand a aflat cu ce problema cumplitane confruntam. Umblap peste tot, cascap bineochii ~imintea sa va fie ve~nicdeschisa. Fipcurio~i." Pinguinul-~ef, fiind de acord cunecesitatea unei abordari diferite, mcuviinta.,"Sa mcercam", spuse el, ~ia~a facura.

In mod categoric erau disperati.

72 I JOHN KonER ?l HOLGER RATHGEBER

Un pinguin din Consiliul de Conduceresugera crearea unui fel de "lipid" dingrasimea balenelor udga~e pe care sa-lfoloseasca pentru a lipi "cat mai strans"aisbergul. Admise ca asta nu avea sa rezolveproblema generala a topirii aisbergului, dar arputea preveni dezastrul imediat.

II

1

I,

s

Alice zise: "Doar nu vrei sa spui ca...?"

Profesorul spuse: "Fascinant".

Pinguinul-~ef replica: "Oare?"


Buddy spuse: "Imi cer scuze, dar despre cevorbiti?",

Pinguinul-~ef Ii raspunse lui Buddyspunand simplu: "Ne gandim la posibilitateaunui mod de viaja nou ~ifoarte diferit".

Fred continua: "Banuiescca ar putea fi foarte,foarte pierdut, dar nu pare a-i fi frica.Dar dacadeplasarea de la 0 bucata de pamant la alta estepentru el un sill de viaja? Daca este un ..."

Fred folosi eel mai apropiat cuvant pe care11aveau pinguinii pentru nomad.

"Nu ~tiu", zise Fred, "dar 0 pasare nu poatezbura mereu. Trebuie sa aiba un camin pe sol.Dar aid este atat de frig."

Fred se uita la un pesdlru~. Intrudlt, in modnormal in Antarctica nu sunt pesdlru~i, toji seholbau. Un pinguin mic, alb care sa zboare?Probabil ca nu.

lICes-a intamplat?", intreba Buddy.


"Fascinant", spuse Profesorul. "Am 0 teoriedespre animalele care zboara. Vedeji voL."Dar inainte de a putea continua, Alice 11batupe umar. Invajase in ultimele doua zile caatund cand Alice 11patea astfel pe umar doreasa spuna: "E~ti grozav, Profesore, dar, te rog,tad din gura", ceea ce a ~i facut.

Toji incuviinjara. Daca pescaru~ul ar fiincercat sa traiasca alaturi de ei, ar inghejabocna in mai pujin de 0 saptamana.

;

.~

Discutara ore in ~ir.Daca noLo Dar atund ...Cum am putea sa ? Nu, ~titi... Da, dar amputea ... De ce nu ? Poatedaca ...

Buddy mtreba: "Ded ce facem mcontinuare ?"

Pinguinul-~ef raspunse: "Trebuie sa neplanuim totul cu multa atentie".

Alice spuse: "Trebuie sa ne mi~camrepede".,j~

lar profesorul adauga: "Dar calitatearationamentului este mai importanta deeatviteza".

Alice continua: "In primul rand, trebuie saaflam mai multe despre aceasta pasare, carezboara, ~i cat mai repede".

Pinguinul-~ef mcuviinta. Profesorul pleca sacaute ceva pe care sa scrie. Dupa care, totiplecara m cautarea pescaru~ului.

76 I JOHN KonER?! HOLGER RATHGEBER

Fred avea m el ceva din Sherlock Holmes,renumitul detectiv nonpinguin. A~amcat, mmai putin de jumatate de ora, gasirapescaru~ul.

"Saluta pescaru~ul", II~optiAlice lui Buddy.

Cu voceasa naturala, calda ~iblanda,Buddy spuse: "Buna, aceasta este Alice", ziseel arMand spre ea. "Ace~tiasunt Louis, Fred ~iProfesorul. lar eu sunt Buddy".

Pescaru~ul statea ~ise holba la ei.

"De unde vii?", mtreba Buddy ,,~ice cauppe aid?"

Pescaru~ul pastra distanta, dar nu-~i luazborul. Intr-un final zise: "Sunt cerceta~.Pornesc maintea mtregului clan m cautareaunui loc, unde sa putem locui m perioada careurmeaza".

Profesorulmcepu sa puna mtrebari,mtrebari utile, de~i,uneori, mai facea uneledigresiuni (readus mereu la ordine de catre$titi-Voi-Cine). .

Aisbergul nostru se tope~te I Tl

Raspunzand, pescaru~ulle spusepinguinilor despre existentanomada aclanului sau. Le povesti despre ce maneau(ceea ce, sincer, pentru pinguini parea a fiorice). Le mai povesti despre ceea ce insemnasa fii cerceta~.Cand incepu sa se invineteasca~i sa nu mai poata vorbi cum trebuie, Ie spuse"la revedere" ~ipleca.

Profesorul ~iBuddy nu pareau perfectconvin~i ca ceea ce era potrivit pentrupescaru~i putea fi eel mai nimerit lucru ~ipentru pinguini. "Suntem diferi}i.""Ei zboara.""Noi mancam pe~te proaspat, delicios." "Eipar a manca , ei bine, cah..."

"Bineinteles ca suntem diferi}i", spuse Alicecu mult mai multa diploma}ie decat in modobi~nuit. "Asta inseamna ca nu trebuie sa-icopiem pur ~isimplu. Dar ideea in sine estefoarte interesanta.

78 I JOHN KaDER ~I HOLGERRATHGEBER

u~

Aproape ca imi pot inchipui cum am puteatrai. Am invata sa ne mutam. Nu am stamereu intr-un singur loc. Nu am incerca sareparam aisberguri care se topesc. Am acceptadoar faptul ca ceea ce ne sustine nu poateexista pentru totdeauna."

Profesorul puse 0 mul}ime de intrebari.Louis vorbi putin, dar cugeta mult la discu}ie~i la implicatiile sale.

Alice spuse: "Ma intreb oare de ce nu s-agandit cineva la asta in momentul in care ne-amdat seama ca aisbergul nostru se tope~te?"

Profesorul zise: "In mod sigur, cineva dincolonie a facut-o. Este atat de... logic".


:.,

Profesorul intoarse capul catre dreapta. lata.ce vazu:

Eh, se gandi profesorul, poate nu.

Pinguinul-~ef spuse: "Dupa ce am trait atattimp intr-un anumit fel, de ce ar fi u~or sa negandim la un stil de viata complet diferit?"

80 I JOHN KOlTER ~I HOLGER RATHGEBER

~!~illlE'i

:~k"

* * *Profesoruli~i dadu seama ca nimeni nu

oferise 0 teorie solida despre motivul topiriiaisbergului. El facuse presupunerea ca topirea~idegradarea aparusera lent, intr-o perioadalunga de timp. Dar daca nu acesta eraadevarul?

Daca ceva determinase aparipa brusca aacestei probleme? Dar ce ar fi putut H?Ar fitrebuit sa-~iindemne colegii sa nu se grabeasca~isa adopte 0 gandire mai sistematica atuncicand era yorba de aisbergllilor? Dar aveau atatde putin timp la dispozipe!

Intrebarile ramase fara raspuns nu-i dadeaupace Profesorului. Dar, in acea seara, dormiuimitor de bine ?nand cont de condipile date.Credea ca echipa reu~ise sa creeze a viziunepentru un nou viitor ~iinca unul ce pareaverosimil. Incepea sa inteleaga cum puteausa-~i cladeasca un viitor. Era lini~tit (ciudat)pentru ca Louis, Alice, Fred ~iBuddy gandeaula fel.

Aisbergul noslru se lope~e I 81

~-~ ~ ..-: • • ~ ~.t ••,!,"lt'iI ~ .j,,,",,~_ ~;t~,,..ft~~

ooooC?o-0o

Ai5bergul n051ru5e lop~le I 83

o colonie nomada ... Libera,fara nici un camin stabil.

Putem invata de la pescaru~i.

Ji~,~,.


Pinguinul-~ef se uita din nou la prezentareafacuta d: Profesor. Era, in felul ei, foa~tereu~ita. Insa Louis se gandea tot timptll cat

Se ~.~ternutacerea, pana cand cinevaspuse: "Desigur." Apoi altii spusera: "Da."

Multimea se uita la el cu priviri .inexpresive.

"Spuneti-mi, suntem noi pinguini care serespecta profund unii pe altii?"


Louis hotari ca trebuie sa incerce 0 metodadiferita, chiar daca era riscanta. Nu-i placeauriscurile dar ...

de greu va fi sa determine colonia sainteleaga mesajul. Cum sa te adresezi unorpasari nerabdatoare, preocupate, sceptice,traditionaliste sau lipsite de imaginatie?

Louis incepu adunarea coloniei, spunand:"Camarazi pinguini, intrucat trebuie safacem fata acestei provocari - ~i ii vom facefata - acum este mai important ca oricandsa ne reamintim cine suntem cu adevarat".

V-'.

Transmitereamesajului

84 I JOHN KOTTER?! HOLGER RATHGEBER

Profesorul, tot mai plin de energie, petrecuintreaga dimineata pregatind un fel deprezentare PowerPoint cu 97 de pagini, caresa-l ajute pe Louis in comunicarea viziunii lor.Pinguinul-~ef se uita pe materialul care eraimpresionant, dupa care i-I dadu lui Buddy.Dupa ce studie materialul Profesorului,Buddy spuse: "Imi pare rau, nu prea inteleg".Louis 11intreba unde nu intelege, iar Buddy iispuse ca la pagina 2. Alice inchise ochii ~iincepu sa respire adanc.

In ziua urmatoare, Louis convoca la pranzo adunare a intregii colonii. A~a cum era dea~teptat, venira aproape toti - astfel cafocile-Ieopard, din ce in ce mai disperate,ramasera iara~i nemancate.

I;I

NuNu se aHa in mijlocul adunariiincercand sa realizeze ce se punea la cale.Inca nu era nimic evident, ~i asta nu-i eradeloc pe plac.

Louis continua. ,,$i pretuim negre~itdisciplina?" "Da", raspunsera mai multepasari in varsta.

,,$i avem ~iun puternic simt alresponsabilitatii?" A~a ceva era greu decontrazis pentru ca era inradacinat degeneratii. "Da", incuviintara de data aceastamulti.

,,$i, dincolo de orice, suntem pentruapararea neamului ~iiubirea pentru urma~iino~tri?" Urma un "Da" rasunator.

Pinguinul-~effacu 0 pauza. ,,$i spunep-mi ...toate aceste credinte ~ivalori imparta~ite suntlegate de 0 bucatii mare de gheafii?"


In momentul in care cateva pasari nu preainteligente, prinse in cadenta lui "Da-Da",erau pe punctul de a rosti din nou "Da", Alicestriga "NU!". Fu urmata rapid de Profesor,Fred ~icateva dintre pasarile tinere. Dupaaceea, multi pinguini murmurara "nu, nu,nu", ca pentru ei in~i~i.

"Nu", incuviinta Louis.

Pasarile ramasera nemi~cate,uitandu-setoate la Pinguinul-~ef.Unii habar n-aveau caacesta putea vorbi cu atata forta. $i atat deimpresionant.

"A~vrea sa-l ascultap pe Buddy", spusedin nou Louis, dupa 0 alta pauza de efect. "Vava spune 0 poveste care ne-a inspirat sa negandim la un nou mod de viata, mai bun."


~'r

~,

IIIII

1"'1'I'

Iiii,II!~

Iii!I'

A~a di Buddy mcepu sa spuna povesteapescaru~ului: "Este un fel de cerceta~pentruclanul sau. Exploreaza teritoriul pentru a gasilocurile potrivite m care colonia sa se poatamuta ulterior. Imaginapi-vii, sunt Iiberi! Se ducoriunde Ieface pIiicere.Vedeti, acum multi,multi ani, ei..."

Buddy Ie povesti ce ~tiadespre istoriaclanului pescaru~ilor, despre modul cumtraiau acum ~idespre pasarea pe care 0mHUnise.De~inu era con~tient de asta, Buddyera un foarte bun povestitor.

Cand termina, pinguinii aveau 0 multimede intrebari. Cateva dintre pasarile maigreoaie mca se luptau cu ideea unui animalzburator. Unele doreau, pur ~i simplu, saafle, in cele mai mici detalii, ce spusesepescaru~ul. Avura loc multe discutiisuplimentare, mai ales pe tema "libertatii"unei existente nomade. Pasarile mai rapidereu~ira sa priceapa viziunea, fara ca ea sa Iefie prezentata explicit.


Louis ii lasa sa trancaneasca un timp. Dupacare i~idrese glasul cu putere ~iIi chema laordine. Cand galagia se potoli, spuse multimiicu convingere: "Acest aisberg nu ne reprezintii.Este doar locul unde Iocuim acum. Noi suntemmai de~tepti, mai puternici ~imai capabilidecat pescaru~ii.A~aca, de cenu putem faceceea ce au facut ~iei ~ichiar mai bine? Nusuntem Iegap de 0 bucata de gheata. Putem sao lasam m urma noastra. N-are decat sa setopeasca pana se face cat un pe~te.N-aredecat sa se sparga m mii de bucap. Vomgasialte locuri unde putem locui m siguranta.Cand va fi cazul, ne vom muta din nou.Familiile noastre nu vor mai trebui niciodatasa sufere de pe urma unui astfel de pericol.VOM IZBANDI!"

Lui NuNu Ii crescuse tensiunea, ajungandla 24 cu 16.

Aisbergu,lnoslru se lope~le 89

;

La sfaq;itul mtalnirii, daca ap. fi pututstudia cu atentie ochii multimii, ati fi pututconcluziona ca:

• treizeci la suta dintre membrii colonieimtelegeau noul mod de viata, erau convin~ica viziunea avea valoare ~ise simteauu~urap.;

• treizeci la suta mca digerau ceea ce auzisera~ivazusera; en

• douazeci la suta erau foarte zapacip.;

• zece la suta erau sceptici, dar nu erau ostili; ~i

• zece la suta erau convin~i, asemenea luiNuNu, ca totul era ceva absurd.

Pinguinul-~ef gandi pentru sine"deocamdata este suficient", a~amcat termina~edinta.


Alice ii lua pe Fred, Buddy ~ipe Profesor ~ilespuse "Urmati-ma". Fiind pasari rationale,facura mtocmai.

Rapid de tot Ie explica ultima ei idee: savina cu idei de mottouri, pe care sa Ie puna peafi~ede gheata. "Trebuie sa Ie amintimpasarilor ce au auzit ~isa facem asta TOTTIMPUL. Intalnirea din aceasta dimineata afost de scurta durata. Unii membri ai colonieinu au fost prezenp.. Mesajul este categoric.Avem nevoie sa comunicam mai mult - mfiecare zi, peste tot."

Buddy se minuna cu voce tare: "Oare uniidintre prietenii no~tri nu vor fi deranjap. denumarul mare de afi~e?"Alice Ii raspunse:"Intrucat avem de ales mtre cateva pasarideranjate ~iun aisberg care se tope~te, caremai are putin ~iexpfodeaza, plin cu pinguinicare p.pa, eu a~alege pasarile deranjate".Vazand lucrurile astfel...

Incepura sa lucreze la afi~e.La mceput sechinuira.

Aisbergul noslru selope~le I 91

Dar, cu sprijinul catorva pasari mai creative-dintre care unele erau mai tinere decat Fred -se deprinsera rapid cum sa faca.

92 I JOHN KonER ~l HOLGER RATHGEBER

In fiecare zi din saptamana, douazed depinguini sugerau noi moUouri, pe care Iepuneau peafi~e de gheata, Impra~tiate pestetot pe aisberg. Cand pasarile n-au mai gasitlocuri pentru afi~e,Alice Ie sugera sa Ie punasub apa, m apropiere de cele maipopulare ~imai productive locuri de pescuit. Poate pareadudat, dar (1)pinguinii pot vedea foarte binesub apa, (2) acolo mca nu existau afi~e, (3)cand cauta pe~ti, pinguinii nu pot sa lnchidaochii, nid daca sunt supara}i.

Adunarea dramatic a, discursullui Louis petema lIaisbergul nu ne reprezinta", povestealui Buddy despre pescaru~ ~inenumarateleafi~eale lui Alicemcepura sa aiba efectelescontate. Multe pasari, de~i departe de a fitoate, venira sa afle ~i~aaccepte ceea ce era defacut.

Comunicarea noii viziuni asupra unei viernomade, a unui viitor foarte diferit fusese mmare parte un succes remarcabil.

Colonia facuse mca un alt mare pas mainte,ceea ce ie~eam evidenta ~inumai daca te uitaila pasari.


'J,!;:l:-"?-;'T~$t':f~.":.'~" ..•ii: ."'tr..:..- ..•.;<, do,""",

i:I",

,'Iilil

lliiI'!"',iiiilli

lill'1I

~.,~

"!


i~1

,,,1

I!'

~.-

II! I Ve?ti bune, ve?ti proaste

Treizeci pana la patruzeci de pasariIncepura sa lucreze In grupuri mici pentrualegerea cerceta9ilor, schitarea calatoriilorpentru gasirea unor noi aisberguri 9i logisticamutarii colonier Louis era de un optimismprecaut.

Pe parcursul saptamanii urmatoare, ve9tilefura 9i bune 9i rele.

Bune: De9i unele pasari mai eraunerabdatoare, In cadrul grupului principal deproiectanti entuziasmul era In cre9tere.

Aproape bune: Peste zece pasari I9iexprimasera dorinta de a fi cerceta9i - ceeace Insemna cautarea unui nou camin pentru,colonie. Din pacate, grupul era aldituit Inmare masura din adolescenti, care erau maiputin preocupati de gasirea unui aisberg 9imai interesati sa gaseasca pasiunea care sa Ie

96 I JOHN KODER ~l HOLGER RATHGEBER

umple existentele lipsite de jocuri video 9iarticole sportive Nike.

Nu prea bune: NuNu 9i prietenii luipareau a fi peste tot, prezicand furtuni 9icurenti periculo9i. Multi pinguini li ignorau,dar nu toti.

1

Misterioase: Cativa dintre pinguinii foartetineri lncepura sa aiba c09maruri. Cand Alicecerceta cazul, constata ca educatoarea I9iformase obiceiul sa spuna puilor povestiri degroaza despre balene ucigagelnspaimantatoare, care vanau pinguinii tineri.Co9marurile creau multa zarva printre parinti,inclusiv unii care erau posibili candidati sadevina cerceta9i.De ce oare crea blandaeducatoare 0 asHel de problema?

Fara a fi misterioase nu ajutau la nimic:Unii membri ai Consiliului se gandisera cacerceta9ii vor avea nevoie de un conducator.Cand lncepura sa faca lobby pentru postuldePregedinte al Cerceta9ilor,conflictul dintremembrii Consiliului se accentua.

Aisborgul nostru 50 topo~to I 97

~

i

$i, in final ....

Ve~tile eele mai suparatoare: Pentru adepune grasimea necesara pe timpul iemii,pinguinii au nevoie de foarte multa hrana.Cineva a scos in evidenta faptul ca dificilasarcina a explorarii teritoriului vast din jurulaisbergului nu Ie va mai lasa cerceta9ilor timppentru pescuit. Aceasta problema se accentuacu atat mai mult, cu dittraditia incetatenita acoloniei era ca pasarile imparteau hrana cucopiii lor 9iNUMAI cu copiii lor. Nici un altadult nu prindea pe~te pentru un alt adult.Pur ~isimplu acest lucru nu se facea.

La inceput, efectul ve~tilor bune compensaefectul ve~tilor proaste. Insa, treptat,bufoneriile lui NuNu, copiii nervo9i,anxietatea crescanda a parintilor acestora,luptele din sanul Consiliului 9iproblemahranirii cerceta~ilor incepura sa-~ifaca efectul.

NuNu 9i cativa dintre prietenii sai. constatara obstacolele ~ise simtira incurajati.Poate daca ar lucra mai cu spar ...

98 I JOHN KODER ~I HOLGERRATHGEBER

* * *Amanda era una dintre cele mai

entuziasmate ~imai muncitoare pasari dingrupul de proiectanti. Credea in viziuneadespre noul mod de viata. Luera catepaisprezece ore pe zi pentru a-I vedeatranspus in realitate. Insa, la un moment dat,sotul ei, descurajat de predictiile lui NuNu, iiceru sa se opreasca. Intre ei incepura discutiilungi ~idificile. Dupa aceea, co~marurilepuiului sau devenira atat de cumplite, incatse vazu nevoita sa stea cate 0 jumatate denoapte cu el. Cand auzi de problema hraniriicerceta~ilor, frustrarea ei depa~i entuziasmulinitial. Simtindu-se lipsita de posibilitatea dea lupta cu forte pe care nu Ie putea controla,incepu sa lipseasca de la ~.edinteledeplanificare.

$i nu era singura.


Iii Pana joi m acea saptamana, mca trei pasarimcepura sa lipseasca de Ia ~edinte. Panavineri, numarul crescuse Ia opt, iar panaduminica, Ia cincisprezece.

Pasarea care conducea aceIe ~edinte deplanificare mcerca sa opreasca exodul prinreafirmarea fapteIor. Aisbergul se tope~te. Estenevoie de 0 schimbare. Sa avem 0 viziune clara.E vremea sa 0 transpunem fn japte. Logica eraimpecabila. Dar nu avu nici un efect asupraparticiparii m scadere.

* * *Alice constata ca multe dintre pasariIe mai

entuziaste deveneau foarte frustrate din cauzaobstacoleIor tot mai mari. "Trebuie sarezoIvam problema asta", Ii spuse ea luiLouis, ,,~imca repede". Acesta mcuviinta.


Buddy, Fred, Profesorul, Louis ~iAlicediscutara situatia, identificara ceea ce era defacut ~iconvenira asupra roIului fiecaruia.FaptuI ca ajunsera atat de rapid la un acordnu era neaparat un semn de panica, dar nicideparte.

Chiar ~im timpul ~edintei lor, NuNu pareasa fie peste tot.

"Zeii sunt foarte maniati", spunea elgrupurilor de pinguini. "Vor trimite 0 balenauciga~a gigantica sa mghita tot pe~tele nostru.Gura ei uria~a va mu~ca din aisbergul nostru~i11va sfarama m bucap ~ine va strivi puii mfalciIe ei mgrozitoare. Va crea valuri de peste150 de metri. Trebuie sa mcetam imediat cuprostiile astea despre «nomazi»."

Ai5berg~1nostru 5e lope~le I 101

.+...H$:~:,'t 41;f.;ti:i~l.Hf

~~il~il~i~i'

' .. 1.

1;1~i~r(11

:1I'

il:

Illi,'i,i,I!

JI

I!)1;1'I!!II

iiiH,

~

i'i.:':

"I"'.'! .."IIi!

I';,!ill'!Ii

:1;;1

"'.1,iii:

:"1'

fjl

!'!.'!;1

.:

".'.."1

'."1Ii,i'l

i'Iii;i'

Ii:'Ii!ii'II!i'i

Louis 11lua deoparte pe NuNu ~i Ii spuse(pe cinstite) ca prezicerea vremii ar fi mult 'mai importanta in vii tor ~i ca aveau mai multanevoie sa adauge 0 nota ~tiintifica acestuimod de abordare.

NuNu 11asculta, lipsit de convingere.

"De aceea", spuse Louisl "I-am rugat peProfesor sa ne ajute."

Suparat, NuNu se intoarse sa pIece,constatand insa ca Profesorul era dejalanga el.

"Ai citit articolullui Himlish pe tematraumei aisbergurilor?", intreba Profesorul."Cred di a fost publicat la finele anilor 1960."NuNu 0 lua la fuga. Profesorul11 urma.

$i oriunde merge a NuNu ...


Himlish era de la Harvard.Sau, mai bine zis, acolo ~i-apetrecut ultimii ani. Lainceputul carierei sale ...

Intr-un mod foarte direct, Louis rezolva ~iproblema celor care faceau lobby pentrupostul de Pre~edinte al Cerceta~ilor.

Avu loc 0 discutie foarte scurta ~i hotariHa."Destul!", Ie spuse.


Rolul principal allui Buddy fu cel de adiscuta cu educatoarea de la gradinita.Pasarea cu ochii umezi Ii imparta~i temerilesale Pinguinului-De-Toti-Placut - temericare,in mod dar, ii influentasera alegereapovestirilor pe care Ie citea puilor.

"Cu toate schimbarile astea", spuse ea,aproape hohotind, "colonia s-ar putea sa numai aiba nevoie de 0 gradinita, s-ar putea sanu mai aiba nevoie de 0 profesoara care esteun pic cam prea batrana sa se mai adapteze."

Era foarte suparata. Buddy era foarteintelegator. Cand termina de vorbit, acesta Iispuse: "Nu. Pui~orii vor avea de invatat ~imaimult intr-o lume aflata mereu in schimbare.Gradinita va fi ~imai importanta."

Plansul ei se mai potoli. Buddy continua savorbeasca despre rolul esential al ~coliidupatoate schimbarile.

104 I JOHN KonER?I HOLGER RATHGEBER

r

"Sunt foarte increzator", incheie el, "ca iiputeti ajuta sa invete ceea ce este necesar.Sunteti 0 profesoara minunata. Daca va ficazul sa faceti mici modificari pe ici, pe colo,~tiu ca 0 yeti face, pentru ca va pasa atat demult de puii de pinguin."

EI era reconfortant ~iera rabdator. Cu calm~isinceritate ~i-arepetat mesajul iar ~iiar. Ease simtea atat de eliberata ~ide fericita, incatar fi vrut sa-l sarute. -

Era 0 scena cu adevarat emotionanta.

Actiunile intreprinse de Louis, Profesor ~iBuddy, ca ~icele ale lui Fred ~iAlice, toateavura efed imediat.

NuNu nu mai facu nici un necaz (de~i,inmod sigur, ar fi dorit). Indiferent unde s-ar fidus, Profesorul era alaturi de el, vorbindnecontenit.

Aisbergul noslru 50 lope~e I 105

,,0 regresie cu ~ase variabile a demonstratdL."

"Dadi nu mcetezi sa rna urmare~ti", }ipaN N v "u u, "am sa...

"Da, da. Dar acum, fii atent mai ales lapunctul asta. Regresia ..."

"Aarrhhhh ..."

* * *Dupa conversatia ei cu Buddy, educatoarea

Ii stranse pe tinerii sai studenti pentru a Iespune povestiri despre ac}iunile eroicenecesare pentru ajutorarea celor aflatimsituarii dificile sau m schimbare. Gasi catevapovestiri extraordinare. $i Ie spuse cuentuziasm.

Le explica faptul ca m colonie vor finecesari eroii, care sa faca fara noilor

"provocari ~i ca orieine, chiar ~icei mai tineri'dintre ei, poate fi de folos. Elevii eraumcanta}i.

106 I JOHN KarrER ~I HOLGER RATHGEBER

In aceea~i seara, majoritatea co~marurilordisparura.

Numarul pinguinilor implicari activ mgrupul de baza scazuse de la treizeci ~icinci laoptsprezece. Dar numarullor mcepu din nousa creasca acum, cand, odata cu mdepartareaobstacolelor din calea schimbarii, tot maipurine pasari dintre cele entuziaste se maisimreau frustrate, zapacite sau slabite.

Louis stabili ca vor avea nevoie de circacincizeci de pasari care sa faca tot ceea cetrebuia finalizat rapid. Inca nu avea cincizeci,dar macar erau pe drumul cel bun.

* * *


Sally Ann era doar la gradinita. Mintea eiera plina de noile povestiri cu actiune eroica..In timp ce topaia spre casa de la ~coala, 0 zaripe Alice. Cum copiii nu prea ~tiu cum saprocedeze mai bine in astfel de situatii, seapropie de aceasta pasare importanta ~i spuse:"Scuzati-ma. Cum pot sa devin un erou?"Alice se opri ~i se uita la ea. Preocupata de.topire, de starea generala de spirit a coloniei ~ide problema hranirii cerceta~ilor,abia dacaauzi intrebarea. Tanara 0 intreba din nou. Inloc sa-i spuna pur ~i simplu: "Du-te acasa lamamica ta", Alice Ii zise: "Daca ai putea sa-ifad pe parintii till sa inteleaga ca Pinguinu1-~efare nevoie de sprijinullor, mai ales la prinspe~te pentro a-i hrani pe cerceta~i, atund veideveni un adevarat erou".

"Asta-i tot?", raspunse micuta, cu toatanaivitatea tineretii.


In ziua urmatoare, puiul vorbi .cuprieteniisai, ~inu erau deloc putini. ~i, din acestediscutii, a luat na~tere 0 idee despre cumputeau puii sa ajute ca viata nomada sadevina 0 realitate. Educatoarea anula catevaore obi~nuite - inca1cavreo cateva reguli -~i ii ajuta ca ideea sa prinda contur. a numira"Tribut Zilei Eroilor No~tri".

Vnii parinti erau agitati din cauza acesteiactivitati. Sa-i fad pe toti sa se simta puternid,inclusiv pe copii, era un aspect fara precedentin colonie. Dar puii erau incantati.


Aisbergul nostru se tope~te I IIIno I JOHN KODER?! HOLGER RATHGEBER

Cercetasii,

Louis decise dl aveau nevoie, ~imcarepede, de dovezi ca eforturile lor erau pedrumul cel bun. A~amcat pasul urmator fusa-l roage pe Fred sa selecteze un grup mic, decerceta~ide elita, atletici ~ifoarte motivati,carora sa Ie coordoneze programul ~isa-itrimita m cautarea unor potentiale carnine.

"Colonia trebuie sa simta cat mai curandposibil ca se fac progrese", Ii spuse lui FredPinguinul-~ef. ,,~i trebuie sa facem tot ceeace ne sta m putinta sa-i ajutam pe cerceta~i sanascoceasca mijloacele necesare pentru a seproteja. Fiecare dintre aceste pasari trebuie sarevina cat mai repede ~iin siguranta. Daca valipsi, chiar ~i0 singura pasare va crea ~imai

, multa nelini~te ~iva face predictiile luiI, NuNu ~imai credibile. Tineti minte, ei nu; trebuie sa ne gaseasca un nou camin, ci doarI 0 serie de posibilitati."

I

112 I JOHN KOITER ~I HOLGER RATHGEBER Aisbergul nostru 50 tope~te I ill

iii::h

Ii'lill

'I:,I,iii,ll'il'I'I

I

I

A doua zi, cerceta~ii erau organizati ~i gatade plecare. Alegerile lui Fred fuseserapotrivite. Ace~tia erau putemid, isteti ~i foarteentuziasmati.

Incercarea cea mai dificila la care era supusalnsa colonia era adunarea unei cantitati sufidentde mari de pe~te pentru a hrani cerceta~iiobositi ~iinfometati la intoarcerea acasa. Fiecaredintre ace~tiaurma sa,.aiba nevoie imediata deo cantitate uria~a de pe~te - peste nouakilograme, ceea ce, oricMar parea de incredibil,un pinguin poate consuma cu u~urinta la 0masa.

Dar, exista vechea traditie in colonie conformcareia pasarile (1)imparteau mancarea cu puiilor ~i(2) imparteau mancarea DOAR cu puii lor.

A~a incat, cine ar fi putut sa prinda pe~tepentru cerceta~i?

In conditiile in care nimeni nu avea nid 0

solutie practica, aparura mica SallyAnn,gradinita ~iideea ei cu "Tributul Zilei EroilorNo~tri".

U4 I JOHN KOITER?I HOLGER RATHGEBER

Sarbatorirea Zilei Eroilor urma sa induda 0

tombola, spectacole, 0 formatie de muzica ~iun taldoc. Pretul de intrare era neobi~nuit: doipe~ti de la fiecare adult.

Pasarile tinere explicara parintilor ziuafestiva. Dupa cum va imaginati, unii adultimai preocupati nu reu~eau sa priceapa ceauzeau, unii nu prea agreau deloc ideea, iaraltii habar n-aveau ca cerceta~iiparasiseradeja aisbergul. eu toate acestea, multi eraumandri de copiii lor, care dovediseracreativitate in momente de necesitate.

Totu~i,parintii se simteau putin incurcati."Nu imparti hrana decat cu copiii tai" era 0traditie foarte, foarte veche ~ibineinradacinata. A~a incat, inspirati, tinerii ausubliniat foarte dar ca vor fifoarte stanjenitidaca (1)parintii lor nu vor partidpa la ZiuaEroilor ~i(2)daca fiecaremama ~itata nu voraduce cate doi pe~tidrept pret de intrare.

lInmomentul in care cativa parinti se, ,induplecara, anuntand ca vor aduce pe~te, ~iceilalti decisera sa faca la fel. Presiunea sociala,

Aisbergul nostru se tope~te I us

functioneaza la fel de bine in coloniile depinguini, ca ~iin cele umane.

Louis programa ca Ziua Eroilor sa coincidacu momentulin care cerceta~ii trebuiau sa seintoarca. De la primele ore ale diminetii panatarziu, dupa-amiaza, evenimentul areprezentat un succes rasunator.Jocurile,formatia, tombola ~i toate celelalte evenimenteau fost distractive pentru toata lumea. Darpunctul culminant veni abia la final, candpasarile Ii a~teptau pe cerceta~i.

NuNu prezise ca nici jumatate nu se vorintoarce. "Hrana pentru balene", spuse eltuturor celor care 11ascultau. lISevor pierde,nataraii." Unele pasari clatinau din cap, a~a ~ael continua sa spuna acest lucru. NuNu eraneobosit. Munci in ziua aceea cat n-o faeuse inani de zile.

Unii membri ai coloniei erau nervo~i, inciuda bufoneriilor lui NuNu. Unii continuausa fie sceptici fata de pretentiile ridicate. $idintoate aceste motive, sfar~itul zilei fu cu atatmai dramatic.

116 I JOHN KOTTER?I HOLGER RATHGEBER

1,,>"~.'~'""

,->;''".

1I

" .:i

Cerceta~ii se intoarsera, unul dupa altul, cutotii, de~i capva aratauca ~icand trecusera pelanga moarte, iar unul era gray ranit. Alice iia~tepta cu un echipaj bine organizat pentru ase ocupa de oriceleziune. Ceea ce se ~iintampla.

Imediat dupa ce sosira, incepura sa relatezepovestiri uimitore despre mare, inot pedistante mari ~idespre noile aisberguri pecare Ie vazusera. Top se inghesuiau in jurulpasarilor.

Pentru ca erau atat de infometati, cerceta~iimancara repede ~icu incantare pe~tele pe careceilalti pinguini 11adusesera la targ. Chiar ~iin timp ce se indopau, se putea vedea camajoritatea voluntarilor lui Fred erau foarteincantap de ceea ce facusera. Cand terminara,Sally Ann ~iprietenii ei Ie dadura cerceta~ilorpanglici pe care sa ~iIe puna la gat. Panglicileerau facute de pui ~iaveau prinse ~i.medaliidin gheata, pe care era inscriptionat cuvantulEROU.


Multimea ovationa. Cerceta<;;iise inclinaraI I .,

(sau, cel putin, atat cat poate sa se incline unpinguin).

Louis chema puiul care se afla la origineatuturor evenimentelor ce dadusera na~tereacestei zile festive. In fata coloniei spuse: "Iaraceasta este pentru cel mai tanar erou alnostru." Ii oferi lui Sally Ann sticla sparta caredevenise intru catva legendara, de cand fusesearatata pentru prima data tuturor pasarilor.Multimea aplauda frenetic.

Puiul plangea de bucurie. Parintii sai nu-~imai incapeau in piele de mandrie. Alice nu-~imai aducea aminte cand mai fusese atat defericita.

liS I JOHN KanER ~I HOLGER RATHGEBER

Discutiile continuara pana tarziu noaptea,mult dupa ce copiii se culcara. Multi dintremembrii coloniei erau in continuare uimiti de

I

cele povestite de cerceta~i,chiar daca ace~tiarepetau de doua sau de trei ori. Majoritateapasarilor care fusesera sceptice in ceea ceprive~te viata nomada deveneau maiincrezatoare. Pasarile incantate se simteau ~imai entuziasmate.$i, iara~i, aflata intr-unmoment de cumpana, colonia mai facu un pasimportant inainte.

Fred ~icerceta~iireu~isera sa obtina (ceea ceo pasare cu stil MBAa numit) ,,0 victorie petermen scurt." Era 0 mare victorie.

NuNu nu putea fi vazut nicaieri. In modmiraculos, locullui fusese luat de cerceta~ipurtand panglici cu medalii.

Aisbergul nostru 50 tope~te I li9


voluntari, Louis alese 0 echipa pe care 0 trimisesa exploreze posibilitatile cele mai promitatoaredescoperite de primul val de cerceta~i.

Multi dintre scepticii coloniei deveneau acum~imai putin sceptici. Unele pasari mai aveauinca anumite rezerve, multe dintre acestea fiindrationale. Cativa dintre pinguini erau nervo~ide felullor.

..'''~.r-..~.....','... ~;}:;1'~t':.-,,' ..;

'--;1;'" ',~

lICe ati aflat?", Ie intreba Pinguinul-~ef pepasari. lICe aisberguri ati vazut ~icare ar puteafi suficient de marl, in forma buna ~iin masurasa ne protejeze ouale in timpul iernii ~idestul deaproape ca puii no~tri ~ipasarile in varsta sapoata traversa in siguranta pana acolo?"

, AI doilea val

In dimineata urmatoare, Louis convoca~edinta cerceta~ilor. Profesorul era ~i el invitat.

Cerceta~ii discutara despre ceea ce gasisera.Profesorul puse intrebare dupa intrebare pentrua putea deosebi parerile de fapte. Stilul sau fufoarte eficient, fara a-I face prea popular inrandul celorlalte pasari, dar nici ca-i pasa de a~aceva.

Dupa Ziua Eroilor, mai multe pasari seoferira voluntare pentru al doilea val decerceta~i, chiar daca sarcina lor de a alege unsingur aisberg putea fi foarte solicitanta. Dintre


De acum, aproape nimeni nu-i mai dadeaatentie lui NuNu. .

Alice mentinea neobosita ritmul de lucru.,Unii dintre membrii Consiliului se plangeauca nu aveau timp sa faca fata tuturorsarcinilor care apareau. Alice Ie atragea atentiaca jumatate din ~edintele lor erau lipsite deimportanta. "Eliminati-Ie", spuse ea, faramenajamente. Louis o.asculta.

La un moment dat, pfma ~iPinguinul-~efsugera ca era cazul sa mcetineasca ritmu1.DarAlice nici nu voia sa auda.

"Suntem mereu m pericol sa ne pierdemcuraju1.Unele pasari deja sugereaza saa~teptam pana iama urmatoare. Dupa aceea,daca mai suntem m viata, vor spune capericolul a trecut ~ica nu mai este necesaranici 0 schimbare."

Era un punct de vedere bun de luat mconsiderare.


Al doilea val de cerceta~igasi un aisberg ceparea potrivit din mai multe puncte devedere. Era:

- Un camin sigur. Nu existau dovezi de topiresau de caveme pline cu apa.

-Era dotat cu un perete malt de zapada caresa-i protejeze de furtunile mghetate.

- Era aproape de locurile de pescuit.

- Era amplasat pe 0 ruta unde se aflau destuleaisberguri sau platouri mghetate care sapoata oferi puilor sau pinguinilor mai mvarsta posibilitatea sa se odihneasca mtimpul calatoriei.

Aisbergul nost,i1 se tope~te I 125

'~'1I!

I. ~

14

1

Cerceta~ii care se mtorsesera erau mandri,emotionati ~ifoarte fericiti. Restul coloniei eramandra, emotionata ~ifericita sa-i vada.

De acum, sarcina de a strange pe~te pentrucerceta~imcepea sa para a face parte dinrutina fireasca. Multe pasari dadeau 0 manade ajutor. Totul era cu adevarat uimitor.

Profesorul fu rugat sa evalueze mtr-un modmai ~tiintificnoua bucata de gheata ~izapada.Acesta nu parea prea entuziasmat de noua luisarcina. Era supraponderal, iar excursia panala noul aisberg nu era prea scurta. Insa, dupao discutie calma eu Louis (~iuna nu preacalma cu Alice), anunta ca era pregatit samsoteasca grupul de cerceta~i.~i a~a ~ifacu.

,l1'jJj

,,' 11'1 !

il!' Intre timp, colonia era preocupata de altel,,'Hi!:! indatoriri curente importante, dar ~iplacute, '1:'iWI: r cum ar fi conceperea unor noi pui de pinguini. 1

~~,1111IiIii A' 12 . A lti' I t tin :1t.,'.:.\.i:.,.,., .•'..:.i.1Iil.i." pm, pe mal, m u mu momen, cu PU~.LLL'.i'~';ihil • A' d A .,. .j~i,~;!i!'11 ,timpmamte e mceperea lernn antarctice,. ~~:~!&i,li1 pasarile incepura sa se mute spre noua lor casa. .JEtt;i!'11 .' !dlf: ,I .~ iffir'!} ! lil'

tlf" ! il,lll. i"" 3 i\l:

,<~f, I iii 'Illi}J:: . 126 JOHN KOITER?I HOLGER RATHGEBER . ~~:{~. . Aisbergul nostru se lope~le 127 I Ii.!.!

••

..,"hi ,. .~c;dJ . 111111

•••••••••••••••••••••••••••••• - ••• 4 •• ' ••• M.f4.I.iH.ii.'Mit.~~.k.1\\\iIliDm

In unele situap.i, mutarea dipcHa accentehaotice. La un moment dat, cap.va pinguini sepierdura 9i se isca panica. Dar pasarile seregasira 9i,mcea mai mare parte, totul sedesfa9ura suficient de bine.

Ca urmare a stilului sau eficient deconducere, Louis ajunse sa fie foarte admiratm mtreaga colonie. Cu toate acestea, sprecinstea lui, nU-9i lasa mandria.sa se transformem aroganta.

Buddy ii mangaie pe cei ingrijorati, Iiincuraja pe cei napastuiti, Ii calma pe ceiinnebuniti 9i probabil ca inca vreo zecefemele pinguin se indragostira de el (darasta este 0 alta poveste).

Cand nimeni nu era m stare sa se gandeascala 0 solup.e pentru 0 noua problema, erachemat Fred pentru a-9i expune creativitateasa echilibrata.

, Profesorului ii placea foarte mult noua luipostura m cadrul coloniei. Constata chiar ca Iifacea placere atunci cand 11admirau pasarile,pe care mainte Ie considera fara minte.


Alice parea sa supravietuiasca dormindnumai trei ore pe zi.

lar NuNu continua sa prezica os~da ve9nica.

lama se scurse. Colonia mtampina probleme.Noullor camin era diferit, locurile de pescuiterau necunoscute, vanturile clatinau zidurile degheata 9i zapada mtr-un mod nea9teptat. Darproblemele nu erau atat de grave pe cat setemusera pasarile nelini9tite.

In sezonul urmator, cerceta9ii gasira unaisberg 9i mai bun, mai mare 9i cu terenuri depescuit 9i mai bogate. $i, de9i erau tentap. saconsidere ca fusesera supuse la destuleschimbari 9i ar trebui sa ramana definitiv lanoul camin, nu 0 facura. Se mutara din nou.Era un pas esenp.al: sa nu se multumeascau90r 9i sa nu renunte.

Dupa cum banuip., pregatirile necesare celeide-a doua mutari au fost mai putinsuparatoare decat primele.


, i


"~

!


nri:i!1111

!iiili!11i; ~' :

'I'i!I'I1"

Ii'

Sistemul ~colaral pinguinilor adauga inprograma un nou obiect de studiu obligatoriu:"Cum sa devii cerceta~".

Fred fu rugat sa faca parte din Consiliul deConducere in caIitate de Cerceta~-~ef.Fuonorat ~iaccepta.

1111

1

1

'~i~11

i1ii.1ilIII"IiiI)

IiIii i~!II:Ii!IiiI:

IiIiIl!

133Aisbergul.nostru 50 tope;;te

~~~}~j,:~~,

Lui Buddy i se oferi un numar mai mare deposturi mai importante. Le refuza pe toate,dar ajuta Consiliul de Conducere sa gaseascaalti candidati buni. Lipsa lui de ambitie fuconsiderata drept modestie. Pasarile 11iubeau~imai multo

Profesorul prelua pozipa de Meteorolog-~ef.Putin mai ezitant la inceput, "turna" ~tiintaexacta in munca lui ~iajunse sa-i placa foartemult ceea ce facea.

Pentru cerceta~ise stabili un proces deselectie foarte duroTotodata, Ii se dadu ~imaimult pe~te. Iar conditia lor in cadrul colonieicontinua sa se imbunatateasca.

I

~!

Unele pasari incepura sa vorbeasca desprecum au gasit aisbergul perfect ~iastfel...

Sehimbarea eeamai remareabila

Ati putea crede ca acum, in mod normal,povestea noastra se termina. Dar nu estechiar a~a.

Traditiile mor greu. Cultura se schimba cuaceea~i dificultate in coloniile de pinguini ca ~iin cele omene~ti.

Alice 11convinse pe Louis sa clatineConsiliul de Conducere. Acesta ezita sa facaorice care ar putea demonstra lipsa de respectfata de pasarile care lucrasera din greu pentrua ajuta ~ia servi colonia. Nu era u~or saintreprinzi anumite actiuni ~isa ai grija ~ide<;:1emnitateatuturor. Dar Alice era insistenta ~i,rand era a~a, stiti voL ..., I I

132 I JOHN KOTTER ~J HOLGER RATHGEBER

Azi colonia se mi~di precum nomazii.Majoritatea a acceptat. Unora Ie place. Altii nuvor accepta nicicand.

Louis s-a retras, a devenit arhetipulbunicului pentru intreaga colonie ~i acum se, bucura de timpul sau liber mai mult decat arfi crezut. Locul sau de Pinguin-~ef a fost luatde Alice, acum mult mai echilibrata.

Pe masura ce timpul a trecut, colonia ainflorit. A crescut mereu. A devenit tot maipriceputa in solutionarea pericolelor, cel putindin cele invatate din aventura topirii.

Bunicul Louis a devenit cel mai de seamaprofesor al coloniei. Toate pasarile mai tinereI-au rugat mereu sa Ie spuna povestea MariiSchimbari. La inceput a ezitat, de teama sa nupara un mo~ care se laud a cu vechile luisuccese - reale sau imaginare. Dar, pana laurma, ~i-a dat seama de importanta de apovesti puilor -intr-un mod cat maiinteresant ~imai nostim cu putinta - toateetapele pe care Ie parcursese colonia.

134 I JOHN KonER ?I HOLGER RATHGEBER

:;"!;,

Le povesti despre constatarea lui Fred caaisbergul se topea ~i dupa aceea cum ei 1) audeterminat stare a de urgenta in colonie pentrua face fata unei probleme dificile, 2) auinsarcinat un grup ales sa coordoneze schimba-rea, 3) au stabilit 0 viziune rationala pentru unviitor mai bun, 4) au comunicat aceasta, astfelincat ceilalti sa 0 poata intelege ~iaccepta, 5) auindepartat cat mai multe obstacole din fataactiunii, 6) au determinat 0 reu~ita rapida, 7) nuau renuntat, pana cand noul mod de viata nuera ferm incetatenit ~i8) in final, s-au asigurat clischimbarea nu putea fi fmpiedicatli de tradifiifnrlidlicinate, care dispar cu greutate.

De~iLouis nu Ie-a spus acest lucru niciodata,in mod explicit, in povestea lui, ela consideratca schimbarea cea mai remarcabila dintre toate afost faptul ca un numar atat de mare de membriai coloniei nu se mai temeau de schimbare,invatau cele necesare pentru a se adapta noilorimprejurari ~ilucrau bine impreuna, pentru aputea construi un viitor tot mai bun.

Fostul Pinguin-~ef se minuna, mai ales,vazand ce faceau puii pentru a ajuta colonia.$i pentru asta ii iubea ~imai multo

Aisbergul nostru se top~te I 135

~~;

illil~'

ii,,I", IIIII

"1

I

,I;

I"1,I

IiiI'il!:

iii"j,'1

i!Ji

IlliII;il]

'ii

lll,

Ii

i'l:,I

'1'1IIilIi'!

1:1

IIIIIIII!,Iil

mfd'l!.::..;.i

(5IZ

3m

'"1!lIoc;m

'"~I

'"m'"m'"

.-..l::l•......•

""'l;:lac:J

W ,~ '" W...•.-. onw ,-'W;:s ••~ ..'"

W -- Wl::l •••••......•(')l::l(,;::$.-.-.--

--_.;";';-- -.-- .-.-.-.-.

I Schimbarea?isuccesul

Fabulele pot fi nostime, dar, ca ~iin cazulpove~tii cu pinguini, puterea lor sta in faptulca va ajuta sa actionati intr-un mod maiinteligent: productie ~i r~alizari mai bune,mai putine confuzii ~i0 senzatie generala decontrol, prin intelegerea a tot ceea ce seintampla in jurul vostru.

Unii oameni proceseaza automat povesteanoastra despre pinguini, identificand metodeinteligente, asemeni celor utilizate de pasari,evaluandu-~i experienta personala prinintermediul acestor metode ~i identificandpropriile optiuni pentru un viitor mai bun.Dar oricine, indusiv acei oameni, potbeneficia de pe urma unei gandiri maicon~tiente, a discutiilor ~i a indrumarilor.

Oameni de toate categoriile, de la ingineride software la directori executivi, de lapersoane casnice la derici, de la elevi de


---,

liceu la pensionari, au folosit povesteapinguinilor in mod con~tient pentru a-~iimbunatati realizarile, atat personale, cat ~iin cadrul organizatiei. Procesul esteadaptabil propriilor circumstante.

In primul rand, citi!i ~i reflecta!i asuprapove~tii. Este posibil sa vi se para util sa 0

cititi de mai multe ori. Yeti fi surprin~i cat demulte sunt cuprinse intr-o poveste scurta.

Puneti-va mtrebari care sunt sugeratedirect de catre poveste: Traiesc oare pe unaisberg care se tope~te sau pe un aisberg ces-ar putea topi? Aisbergurile care se topescpot capata zeci de forme: linii de produc!iecare imbatranesc, ~colice devin lipsite derelevanta, servicii a caror calitate scade, 0

strategie de afaceri care are 0 semnificatie totmai nemsemnata, 0 noua strategie a careiimplementare se pierde pe parcurs. Cinesunt persoanele de langa mine care seamanacu NuNu? Dar cei care seamana cu Alice ~iFred? Cine sunt eu?

Acest mod de gandire poate fi multsprijinit ~ide cunoa~terea cercetarilor lui


:z,;;ru_tl1~~

[IIIIiIII'

II

II

II

!I

II.

III

ill

IIIIIII

II

II

II'Ii

!'n

ii,

Decideti ce aveti de facutI I

,"r~~?l;;;~~,.,

2. Alcatuip. echipa de coordonare.

Pregatili scena

Aisbergul~ostru se tope~e I 143

CeiOpt Pa?i pentruo schimbare reusita,

1. Creati senzatia de necesitate.

3. Elaborati viziunea ~istrategiaschimbarii.

Asigurati-va ca schimbarea este coordonatade un grup puternic - unul care posedaabiliblti de conducere, credibilitate, aptitudinide comunicare, autoritate, abilitap. analitice ~iun sentiment de necesitate.

Ajutati-i pe ceilalp.sa constate cat este denecesara schimbarea ~icat este de importantsa acp.onap.imediat.

Kotter asupra schimbarilor reu~ite, pentrucare prezentam, in paginile urmatoare, unrezumat. Puteti examina, pentru fiecaredintre cei Opt Pa~i, cum ~i-au atins scopulpinguinii no~tri inteligenti. Dupa aceea,puteti examina, pas cu pas, ceea ce voi sauorganizatia voastra ati facut sau planuiti safaceti.

I

142 I JOHN KODER?! HOLGER RATHGEBER

~lflll!rli.'111'1'11,1

.'.,...,1..11. ,II! .• '

:111111111111

11,1

II

Liimuriti cum va diferi viitorul de trecut ~icum se poate transforma viitorulill realitate.

Treceti la acti uneI I

4. Comunicati pentru a fi illtele~i~iaca~tiga illcrederea.

Asigurati-va ca un numar cat mai mare depersoane illtelege ~iaccepta viziunea ~istrategia.

5. Imputerniciti-i pe altii pentm a actiona.

Indepartati dH mai multe bariere posibile,astfelillcat, cei care doresc, sa poatatransforma viziunea ill realitate.

6. Ca~tigati victorii pe termen scurt.

Obtineti, cat mai curand posibil, succesecare sa faca impresie.

" 7. Nu va opriti.

Dupa primele succese, mariti ritmul, mairepede ~imai tare. Fiti fara lini~te, initiind

144 I JOHN KonER?I HOLGER RATHGEBER

schimbare dupa schimbare, pana candviziunea devine realitate.

Imprimati-i durabilitate

8. Creati 0 noua cultura.I

Pretuiti noile tipuri de comportament ~iasigurati-va ca au succes, pana cand devinsuficient de puternice pentru a lnlocui vechiletraditii.

Aisbergul ~ostru se tope~te I 145

~:~; :;,'ik,,~~!~!J

'1i. ,,

Rolul gandirii ?ial sentimentelor

•a schimbare a sentimentelor poate conducela 0 schimbare semnificativa acomportamentului.

Gandirea diferita poate sprijini schimbareacomportamentului ~ipoate determinarezultate mai bune.

Daca sunteti 0 persoana analitica, 0 analizaformala pe patru coloane poate fi 0 metodaeficace de reflectie - cei Opt Pa~i,ce au facutpasarile, ce ap facut voi ~igrupul vostru, ceati putea face.

Gasiti alte unelte, care sa va ajute saaplicati lectiile invatate din fabula. Pentruoricine care dore~te sa consulte carp de

Dupa parcurgere ~ireflectie, diseutatipovestea ~i eu eeila1ti care au citit cartea.Discupile pot fi neprotocolare sau in cadrulunor programe de pregatire, pot face partedin~edintele obi~nuite de lucru sau pot fidiscutate cu familia sau prietenii .


'i!>:B,~"

Expresiile pinguinilor (aisberguri, Alice,medalii pentru eroi) pot u~ura comunicarea ~ipot face mai putin confuze ~iamenintatoarediscutiile privind anumite subiecte.Experienta ne-a aratat ca asHel de discutiipot .fifoarte utile.

;,~'r~

• Experientele schimba sentimenteleoamenilor fata de 0 anumita situatie.

• Prezentati informatiile in mod logic, pentrua schimba modul de gandire al oamenilor.

• Strangep informapi ~ianalizati-le.

•a gandire schimbata va conduce, la randulsau, la modificarea comportamentului.

Sentimentele diferite pot schimba ~imai multcomportamentul, conducand la rezultate ~imai bune.


• Creati experiente surprinzatoare,,\ convingatoare ~i,pe cat posibil, vizuale.

cercetare in domeniul afacerilor, "LeadingChange" ~i "The Heart of Change" pot fifoarte utile.

Astazi avem unelte de inalta tehnologie.Vom publica pove~ti despre ce au facutoamenii in mod efectiv ca urmare a fabuleipinguinilor, metode pentru u~urareadialogului intre persoanele care au citit cartea,precum ~iexercitii de pregatire maistructurate pe pagina de internetwww.ouricebergismelting.com.

Cu ajutorul uneltelor, discutiilor ~i al cartiiyeti gasi posibilitati mai noi ~imai bune de aaetiona sau va yeti intari convingerea de acontinua sa actionati a~a cum faceti deja.Gasiti modalitati de ajutorare prin initiativelecelorlalti. Aplicati metoda celor Opt Pa~i. Inorice caz, realizati mai mult, ca9tigati maimulta mandrie, va distrati mai bine, suferitimai putin de pe urma problemelor aparentnesfar9ite care pot fi create de 0 lume in.'.?chimbare, determinati reu~ita organizatiei 9iii expuneti pe ceilalti mai putin la risc.


~II

In sfar~it, ~ipoate aceasta este cea mai marereu9ita a cartii, atunci cand aetionati ineoneordanta eu eeilalF, pentru ca toti ati citit,reflectat ~idiscutat pe seama aceleia~ifabule,rezultatele finale pot fi foarte eficiente.

Daca in ultimii cativa ani am invatat 0 lectiecovar~itor de importanta, aceasta esteurmatoarea: cand pasarile din Consiliul deConducere, pinguinii din conducerea demijloc ~ipuii sunt toti de aceea~iparte aaisbergului in ceea ce prive~te schimbarea,este uimitor ce se poate intampla, in ciudaconditiilor potrivnice.

Puteti folosi aceasta abordare ~iin afaralocului de munca - in comunitati, echipesportive, congregatii religioase ~ichiar infamilie. a data ce ati inceput sa ganditi astfel,yeti constata ca exista peste tot aisberguri carese topesc sau care sunt pe cale de a se topi.

Ascultandu-i pe ceilalti, nu am incetat sa neminunam cate probleme legate de aisberguriexista in lumea noastra aflata in rapidaschimbare. Nu incetam sa ne minunam cat dedificile sunt de constatat ~ide solutionat


http://www.ouricebergismelting.com.

aceste probleme. Dar, mai presus de orice, nuIncehim niciodata sa ne minunam demodalitajile creative pe care oamenii Ieinventeaza pentru a merge mai departe 9i acrea un viitor mai bun pentru grupuri mici,organizajii mari 9i pentru ei personal.

Oamenii pot fi (uneori) chiar mai inteligentidedit pinguinii.

* * *Sfarsit•

(cu excepfia cititorilor caremai doresc ~i alte informafii)

* * *.~

ISO I JOHN KOTtER ~I HOLGER RATHGEBER

'.~r:."

Cum s-a nascutaceasta carte

In 1996, John Kotter a scris "LeadingChange". A fost considerata cartea demanagement nr. 1 de catre Executive General,devenind ulterior cea mai bine vanduta cartedin ultimul deceniu in problema schimbarii Incadrul organizatiilor. Dupa parerea noastra,cadrul din carte este utilizat mai des decatorice alta metodologie unica, de catre maimulti conducatori, pentru a face fataschimbarii, indiferent de forma: determinareaunei cre9teri mai accentuate, eliminareaineficientelor, imbunatajirea calitatiiproduselor sau serviciilor sau restructurareafluxurilor a cine, ce face 9i cum.

"Leading Change" s-a bazat pe cercetariextinse care au identificat 9i definit un modelIn opt pa9i asociat eforturilor de schimbare demare succes. "Leading Change" vorbe~tedespre fiecare dintre ace~ti pa9i ceva maidetaliat.


1t'!!m~::~~i>'

$ase ani mai tarziu, Kotter a scris, impreunacu Dan Cohen, 0 continuare a acestei carti,"The Heart of Change". $i aceasta a fost ceamai bine vanduta carte ~ia ca~tigat premii."The Heart of Change" s""abazat ~iea pecercetari extinse care au reconfirmatconstatarile studiului original, adaugand 0

noua dimensiune importanta: Este mai putinprobabil ca oamenii sa se schimbe, pe sine ~ipe altii, in functie de date.~i analize ~imultmai probabil ca acest lucru sa se intample pebaza unor experiente convingatoare.Sentimentele de multe ori inving ratiunea."The Heart of Change" exploreaza aceastadimensiune prin intermediul a peste douazecide povestiri adevarate din bine-cunoscutemedii de afaceri ~i ramuri de guvemamant.

, In toata aceasta perioada, Kotter s-a convinsin totalitate ca rata schimbarii va continua sacreasca. S-a convins, de asemenea, ca 90 lasuta din organizatii fie ignorau schimbarilerelevante, fie incercau sa se adapteze intr-unf~l care nu corespundea aspiratiilor lor. Semvesteau prea mult timp ~ibani pentru aobtine prea putin, cu prea.multa suferinta ~ifrustrare pe toate planurile.

t> 152 I JOHN KOTTER ~[HOLGER RATHGEBER

De asemenea, Kotter a concluzionat ca aface fata schimbarii devenea 0 sarcina dince in ce mai importanta nu numai pentrupersoanele aflate in varful ierarhieiorganizatiilor, ci ~ila toate nivelurile acesteia.In cele mai reu~ite eforturi de schimbarecercetate de Kotter, aproape fiecare juca roluricruciale in sprijinirea firmelor pentru a seadapta intr-o lume aflata in schimb~re. $itotu~i, in vasta majoritate a organizatiilorstudiate de el, oamenii nu ~tiau ce aveau defacut, se simteau amenintati sau erau convin~ica managementul superior nu avea nevoie desprijinullor. In modinevitabil, acest lucrudetermina decizii slabe, eforturi irosite,mi~careprea lenta ~imulta frustrare.

Apoi apare Rathgeber. Acesta a fost inspirqtde cartile lui Kotter, ca~tigatoare de premii,~ia conceput un scurt exercitiu de formaredespre 0 colonie de pinguini (coperta cartii"Leading Change" are pe eao imagine cupinguini). Exercitiul a fost menit atat pentruuzul personalului de conducere, cat ~ipentrucei care abia i~iincepeau activitatea.Colaborarea dintre Kotter ~iRathgeber a


destul de diferita de cea a majoritatii cartilorspedalizate traditionale. Autorii cred, cu toatasinceritatea, ca lumea are nevoie de mai multaacp.une din partea unei categorii mai mari depersoane - actiune care sa fie informata,angajata ~i inspirata, asHel incat sa ne poatasprijini pe toti intr-o epoca cu tot mai multeschimbari.


"'l~

La momentul aparip.ei acestei carp', facusemdeja zed de experiente cu cartea. Unele seconcentrasera pe indivizii care dtiseramanuscrisul, altele pe utilizarea carp.i inpregatirea formala, altele asupra managerilorcare discutau manuscrisul cu grupurile lor delucru, iar altele, pur ~i simplu, pe distribuireacartii unui numar mare de persoane dintr-ofirma, 0 directie sau un departament al uneiorganizatii. Obiectivul celei din urma a fost dea avea un efect la nivel de sistem - atomii savibreze pe aceea~i frecventa - ceea ce rar seintampla cu cartile de afaceri traditionale dtitede un numar redus de persoane. Pana acum,toate experientele au avut rezultatepromitatoare.

,~'""~~~~

Obiectivul carp.i "Aisbergul nostru setope~te" a fost acela de a atrage atentia asupracapadtatii incredibile a povestirilor de calitatede a influenta in timp comportamentul,determinand indivizii ~i grupurile acestora sadevina mai competenti in dirijarea schimbarii~i obtinerea unor rezultate mai bune. Unadintre partile frumoase ale unor asHel depovestiri este faptul ca provoacaactiuneaunui numar mare de persoane, intr-o maniera

Fabula despre pinguini care a rezultat s-abazat pe elementele cuprinse in carp.le"Leading Change" ~i i,The Heart of Change",pe alte lecP-iinvatate de autori in ultimii ani petema schimbarilor efective, pe 0 teorie ainvatarii prin povestiri memorabile ~i stimulivizuali (cum ar fi ilustrap.ile), precum ~i dinactualele cuno~tinte din neurologie ~idisdplinele aferente despre cum funcp.oneazamintea omeneasca. Rezultatul final nu aducenid pe departe cu 0 carte tipica, spedalizata. Laprima vedere, poate parea 0 carte prosteascasau simplista, msa este departe de a fi a~a ceva.

154 I JOHN'KODER ~I HOLGER RATHGEBER

aparut legata de acest proiect dupa careKotter a sugerat sa scrie 0 carte impreuna.

Cand am intrebat un cititor mai in varsta ceparere are despre carte, iata cea scris:

Pentru cirteva care a trecut cu vederea 0

serle de initiative intentionate de schimbare ..•, ,

• Cartea va face sa zambiti.

• Va face sa apreciati modul in care structurapovestirii infatigeaza logica procesuluischimbarii alaturi de obstacolele specificeacestuia.

• Va determina sa va reamintiti cat de multbun-simt este implicat 9i cat de previzibilesunt unele etape ale procesului - dar carelationarea, rabdarea 9iCOMUNICAREAnu ar trebui niciodata subestimate, iarschimbarea este intotdeauna de naturasentimentala.

• Scoate in evidenta 0 unealta mai putinamenintatoare, ce poate fi utilizata pentru" initierea discutiilor pe tema procesuluipentru echipe de proiect nou-infiintate.Capacitatea de a face referire cu umor la 0relatare despre un proces de schimbare


~"

II

l~]';$t~'"$'

poate reduce 0 parte din emotiile prin caretree echipele care sunt prinse periodic inceva ce cred ca intampina numai ei.

• Ofera 0 unealta de a stimula discutiile petema lnnoirilor in intreaga organizatie. Inmod inevitabil, ciclul de viata duce lastagnare 9imultumire de sine. De ce n-amarunca, din cand in cand, in fata oamenilor,cate un aisberg?

Pentm cineva care nu a condus sau nu aparticipat intr-o initiativa pragmatica deschimbare ...

• Va face sa zambiti pentru ca va putetiidentifica imediat cu unul sau mai multi,pinguini.

• Va ofera 0 imagine rapida, dar 9icuprinzatoare, a unei initiative de schimbaremetodice (9i familiare) intr-un format u90rdigerabil.

• Va ajuta sa va puneti in locul unuia dintreeroi 9i sa va imaginati drept un campioneligibil al schimbarii - intrucat va permite


~

sa descifrati misterele a ceea ce credeatiinainte a fi un teritoriu rezervat doar ~efilorcare de}ineau toate raspunsurile .

• Demonstreaza ca un progres real necesitaparticiparea unei echipe, in care fiecare areun rol important (inclusiv voi) ~i fiecare l~icunoa~te rolul.

• $i, in toate cazurile - pentru cei care autrecut printr-un efort considerabil deschimbare, pentru cei care nu au facut-o,pentru cei de la conducerea firmelor, dar ~ipentru ceilalti - cartea ajuta la crearea unorabilitati noi ~imai bune ~i (ceea ce este maiimportant) obtinerea unor rezultate mai bune.

Acesta nu este deloc un rezumat rau pentruintentiile noastre.

* * *


._, ..

~:

Documents

Aisbergul Nostru Se Topeste (1)