Irving Stone, The Agong and tlw Erstasg

Copyright @ Doubleday, 1961

This translation published by arrangement with Doubleday, animprint of The ltnopf Doubleday Publishing Group, a divisionofRandom House Inc.All rights reserved

O 2013, 2016 by Editura POLIROM, pentru traducerea in limbaromdnd

Aceasta carte este protejatd prin cop''right. Reproducerea integral5sau par{ial5, multiplicarea prin orlce miJloace Ei sub orice forme'cum ar Ii xeroxarea, scanarea, transpunerea irr format electron-ic

sau audio, punerea la dispozitia publica, inclusiv prin internet sauprin relele de calcr.rlatoare, stocarea permanenti sau temporard pe

dispozitive sau sisteme cu positrilitatea recuperdrii informa{iilor'cu scop comercial sau gatnit, precum qi alte fapte similar€ savar9itefere permisiunea scrisi a de{inetorului copyrightului reprezintd o

incdlcare a legislafiei cu privire la proteclia proprietdtii intelectualesj se pedepsesc penal sj/sau civil irr conformitate cu le$le tr vigoare,

Pe copert5: Michelangelo Buonarroti (1475-1564)' detaliudin CreareaLuiAdam" Capela Sixtind, cca 1511

Lucrare apdrutA cu acordul COPYRO * Societate de GestiuneColectivd. a Drepturilor de Autor.

wusus,poLirom"ro

Edltura POLIROMIaqi, B-dul Carol I nr. 4; P.O. BOX 266, 700506Bucureqti, Splaiul Unirii rrr. 6, bl. BBA'sc. 1, et. 1, sector 4, 04OO3f, O'P. 53

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei:

STONO, IRVING

,fuonie qi&nz / kving Stone; trad. din lb. engbza si note de

L,iana Dobrescu gi Geo Dundtrescu' - IaPt: Polirom, 20162vol.rsBN 978-973-46-5975-3Vol, 1. - ISBN 978-973-46-5976-0

I. I)obrescu, Liana (trad.) (note)II. Drrmitrescu, Geo (trad.) (note)

821.111(73)-31=135.1

Pdnted in ROMANIA

(^ tR\uNc

)roN€AffimnXm $i trKtez

s

Traducere din limba englezS. gi notede Liana Dobrescu si Geo Dumitrescu

POLIROM2016

CuPrins

CarteaintAi"' {elleruL' '. .... " ' "7Cadea a <loua" Grddi*a de sculpturd ' ' ' '85

Carteaatreia. Pakrtui " '. " ' "i4lCarteaapatra. Rrga ' " '255

Carteaacincea" Orcr.$ul .... " "375

Carteaintdi

Atelierul

I

Agezat in fa{a ogtinzii din dormitorul aflat la catulaI doilea, iqi schifa obrajii usc[tivi, cu pomeli pro-eminenti, fruntea large qi urechile crescute sprespatele capului, p6rul negru, c0rlionlat deasuprafrun{ii, ochii de culoarea chihlimbaruiui, mult depAr-tati, cu pleoaPele g3ele

'Nu sunt cbrect modelat' $indea cu adAncd seri-ozilate bdietaqul de treisprezece ani' Capul meu mlrespecti proporfiile normale, frunte-a e mult preamare fap de Uarbie qi de gurd. Ar fi trebuit si se

foloseasc& un fir cu Plumb."iqi schimbi cu bigare de seamd ponrlta trupului

'zveli, casd nu-i trezeasci pe ceilaltj patru fra{i caredormeau in spatele lui, apoi ciuli urechile, ca sdprindi dinspre Via dell'Anguillara fluieratul priete-hului siu Granacci' Cu trisSturi iuti de creion, se

apuci siindrepte contumrile desenate, mdrind ochii'rotun;ind frurrlea, lirgind obrajiiingrrqti, ingrogdndbuze16, accentuAnd mai puternic barbia. ,"A'qa' gandiel, acum ard.t mai bine. Picat ins6 cd o fa{6 ome-neasci nu mai poate fi retugati ca o schitd oarecareoentru fatada Domului!"' Triluriie unui fluierat ca de pasire pStrunserltremurAnd prin fereastra inaiti de trei metri pe careo cleschisese larg aemlui r[coros al dimine{ii' AscunsehArtia cu desenul sub perna de la capul patului qi

cobori fd?6 zgomot treptele de piatri in spiralA, spre

strad5..

Prietenul sdu, Francesco Granacci, era un t&nirde noudsprezece ari, mai inalt cu un cap decAt el,cu pdrul de culoarea paiului qi ochi albaqtri, vioi.De un an incoace, Granacci ii punea la dispozitje cele

necesare pentru desen qi un col{iqor retras in casapd.rinteasc6, peste drum de Via dei Bentaccordi,precum qi gra!'uri imprumutate pe furiq din ateli-erul lui Ghirlandaio. Deqi fiu al unei familii bogate'Granacci fusese ucenic, de la vArsta de 1O ani, laFilippirro Lippir, la 13 ani pozase pentru figura cen-tratC a tAnarului din pictura Sfdnhtl Petru tnuiindwlW -fiul fui Teophihts, l5.sat5' neterminatd de Masaccio2la Carmine, qi acum era ucenic la Ghirlandaio.Granacci nu-qi lua in serios propria sa picturA; daravea un ochi ager pentru talentul altora.

- Chiar vii cu mine de data asta? intreb& nerib-dator.

- E darul pe care mi-l fac de ziua mea.

- Bine.I lua de bra{ pe micul sdu prieten' conducdndu-l

pe Via dei Bentaccordi, care ocolea una dintre latu-rile terenului oval al vechiului colosseum roman,apoi prin fata ziduriior inalte ale inchisorii Stinche.

-Yezi, nu uita ce t.i-am spus despre DomenicoGhirlandaiot Sunt de cinci ani ucenic la el sj-l cunoscbine. AratA-te supus. ii place sifie admirat de ucenici.

intre timp, cotiserS. pe Via Ghibellina, chiar dea-supra por{ii Ghibellina, unde sfArqea cel de-al doi-lea rdnd de ziduri ale oraqului. Pe stAnga, lAsariin urmi md"retul edificiu de piatri Bar$ello, cumulticolora curte a guvernatorului, apoi, dup6 ce

apuca.ra la dreapta pe strada Froconsulului, palatulPazzL Din mers, cel mai mic dintre biieti m&ngAia

1. Filippino Lippi (f457-1504), pictor reprezentant algcolii florentine; frescele sale decoreazd unele dintre cele

mai importante biserlci qi edificii din Floren{a gi Roma.Tommaso Guidi Masaccio (l4ol-1428), pictor, repre-zentant al Scolii florentine; i se datoreazi decorafiilecatedralei Santa Maria del Carmine din Floren{a.

cu palma blocurile de piatrd neregulat cioplite ale

zidurilor.

- Sd' ne $ribim, il indemn[ Granacci' Cea maipotrivitd clip- a zilei ca sd-l prinzi pe Ghirlandaio intoane bune e tocmai acum, inainte s[ se apuce sd'

deseneze.Strebetand strdzile in$uste, unul cu pasul mai

intins, celdlalt cu pasul mai mic, trecurd pe stradaFiarelorVechi, cu palatele ei de cdrdmidd' qi cu qiru-

rile exterioare de trepte tiiate in platr5.' ce duc pAnisub corniqele mult ieqite in afar6' i$i urmard drumulpe Via del Corso qi zirird la dreapta 1or, prin spatjulingust dintre case, in capul Via dei Tedaldini' o

potgr-ttt. din Domul acoperit cu tj$e roqii, qi dup6ce l6sard. in st6.nga un alt rAnd de case, se ivi Palazzo

della Signoria, cu arcadele, ferestrele qi crenelurileturnului de piatra roqiatici strdpungdnd albastrulpalid al zorilor cerului florentin. Ca si ajungd laitelierut lui Ghirlandaio trebuiau sd treaca prinpiafa Vechiului Tdr$, unde vitele despicate de-a lun-gul spinlrii, larg desfdcute, atirnau de cArli$e iniata miceldriilor. De acolo mai era doar o bucat6 de

drum, prin strada Fictorilor, pAnA la colful Via dei

Tavotini, de unde vdzurd uqa deschisd de la atelierulpictorului Ghirlandaio.

Michelangelo se opri o clip6, sA se uite la statuiade marmurd a sfintului Marcu, de Donatello, aflatdintr-o niSi inalt6 de pe Orsanmichele..

- Sculptura e cea mai desivdrqitd dintre arte!

exclam6 el cu $lasul vibrdnd de emofie'Granacci piru uimit ci prietenul s6u nu-i imp6r-

ttrqise in cei doi ani de cAnd se cunoqteau sentimen-

tele fafd de sculPturi.

- Nu sunt de aceeaqi pAtere, spuse domol' Darnu mai cdsca gura atata, avem treab6.

Biiatul respird adAnc' impreund intrari in ate-

Iteml lui Ghirlandaio'

2

Atelierul era o incApere spa{ioa$a, cLr tavanulinalt, in care domnea un miros pitrunzdtor de vop-sele qi cdrtrune. in mijloc se afla o masd din scAndurinegeluite, asezatd pe capre de lemn, in jurul cdreiav:reo Qase ucenici somnorosi se ghemuiau pe scau-nele. intr-un col{ lAng5. u96, Lln om pisa vopseleintr-o piulifd, iar de-a iungul pere-tilor laterali st6"-

teau ingremidite cartoane cu schifele in culori alefrescelor terminate Cins. cea' de Taind, pentru bise-rica Ognissanti, s,i Ctwmnrea primtlar apostoll' pen-tru Capela Sixtini din Roma.

intr-un colf mai ferit, in fund, pe un postamentinalt, Fedea un om de weo patruzeci de ani in fataunei planqete intlnse. Acolo era singurul loc maiordonat din tot atelierul, cu qiruri aliniate de pene,pensule, blocuri de desen, foarfeci qi alte scule atdr-nanO in cdrlige, iar in spatele lui, pe rafturile dinperete, tomuri de manuscrise cu anluminuri.

Granacci se opri in fafa planqetei inalte a maes-trului sAu.

- Signor Ghirlandaio, acesta e Michelangelo, celdespre care v-arn vorbit.

Michelangelo se sim{i sfredelit de acei ochivestifia fi in stare sd" vadA qi si refind dintr-o singuriaruncS.tur6 mai mult decAt privirile oric6rui altartist din ltalia. Dar qi bAiatul se sluji de ochii sdica de nigte peni{e cu v6rful de argint, desenAndu-lpentru mapa min{ii sale pe artistul aqezat sus pepostament, imbrdcat intr-o haini albastrS-' cu opelerin5" purpurie aruncati pe umeri ca s&-l aperede frigul de martie, cu o tichie stacojie pe cap: fa{amobili, cu buzele pline, roqii, pomelii proeminen{i'scobiturile adAnci ale obrajilor, pdrul negru, bogat'despirftt la mijloc de o cSrare' cu pletele atdrnd.ndp6"ni pe umeri, degetele lungi, sub{iri ale miiniidrepte, cu care-qi cuprindea $ntul. Is,i aminti ce-ipovestise Granacci. Ghirlandaio strigase cu cAtevazile in urmS:

10

- Acum, ca am inceput s5. in{eleg tainele acesteiarle, e o mare rnihnire pentru mine ci nu rni se incre-dinteazd intreaga suprafald a zidurilor Florentei casd le acopdr cu fresce.

- Cum il ctreamd pe tatdl tAu? intrebi Ghirlandaio'

- Lodovico di Lionardo Buonarroti-Simoni'

- Am mai auzit numele dsta. Cddi ani ai?

- Treisprezece.

- Noi incepem sa pregatim ucenicii de la zece

ani. Cu ce te-ai ocupat in ultimii trei ani?

- Am pierdut vremea la gcoala lui Francesco daUrbino, inv6!6nd latina qi greaca'

0 tres5.rire abia vizibild in col{ul buzelor de culoa-rea vinului negru dovedi cd'-i pldcuse r6spunsul'

* $tii s5. desenezi?

- Sunt caPabil s6 invdf'Granacci, wana s5-1 ajute pe prietenul sdu, dar fdrd

sf, se trideze cd. qterpelise gra\,'uri de la Ghirlandaioca s5" le copieze Michelangelo, zise:

- Are mAnibund. Afdcut desene pe perelii caseipdrinteqti din Setti$nano. Azugravit acolo un satir"'-

- Ah, e un muratist, il intrerupse in glumdGhirlandaio. Un concurent la bS"trdnefe.

Michelangelo era atdt de pdtruns de cele ce se

discutau, incat nu inlelese $luma lui Ghirlandaio'* N-am incercat niciodatd culoarea. Nu-mi vine

la-ndemAnd.Ghirlandaio df,du sd r5.spund5", apoi se re[inu'* Nu s,tiu dacd {i-o lipsi ceva, dar cu siguran{A'

cle modestie nu duci lipsd". Cu alte cuvinte, n-ai sa

ajungi rivalul meu nu pentru cd n-ai avea tot atAta6lent cAt mine, ci numai fiindcd nu-{i vine la-nde-mAnA culoarea.

Michelangelo simtj, mai mult decAt auzi, geama-

tul lui Granacci in sPatele lui.

- Nu asta am rrrt.t si sPun.

- Eqti firav pentru treigpe ani' Pari cam pldpindpentm munca grea din atelieml dsta.

- Nu e nevoie de cine $tie ce forli ca sE" desenezl'iqi dddu seama cd se ldsase ispitit si spunS' ceea

ce nu trebuia qi c6 pe deasupra mai ridicase 9i

1l

Irving Stone, The Agong and the Ecsto.sg

Copyright @ Doubleday, 1961

This translation published by arr:angement with Doubleday' animprint of The Knopf Doubleday Publishing Group' a divisionbfRandom House Inc.All rights resewed

@ 20 1 3, 2O f 6 by Editura POUROM, pentru traducerea in lirnbaromana

AceastA carte este protejatA prin copyrlght, Reproducerea integrallsau padiald, multiplicarea prin odce mljloace 9t sub orice form6,cum ar fl xeroxarea, scanarea, txanspunerea in format electronicsau audio, punerea la dlspodtia pub[c6, lnclusiv prin internet sauprin relele de calcr:latoare, stocarea peffnanenti sau temporard pe

dtspozldve sau sisteme cu posibllitatea recupererii irrformatlilor,cu scop comercial satr gratuit, precum 9i alte fapte stnrilare s6vArqite

fArA perrnlsiunea scrlsd a de{inetorulul copyrlghtului reprednte oincdlcare a leg[sla(let cu privtre la protecfla proprletAfli intelectualeqi se pedepsesc penal qi/sau ctvll in conformitate cu legtle in vigoare.

Pe coperta: Mtchelangelo Buonarrotl (1475-1564)' detaliudin Creareo luiAdann Capela Sixthe, cca 151I

Lucrare aperutA cu acordul COPYRO * Societate de GestiuneColectlvd a Drepturilor cle Autor.

www.poliroffLro

Editura POLIROMIaql, B-dul Carol I nr. 4; P.o, BOX 266, 700506Bucuresti, Splaiul Unir'li nr. 6, bl. B3A,sc. 1, et. 1, sector 4, 04OO3f, O.P. 53

Descrierea CIP a Blbliotecli Nafionale a RomA{rieil

STONE,IRVINGAgpnie €iextnz / Irving Stone; trad. din lb. en$ez& ql note de

llana Dobrescu $l Geo Durnikescu - IaSi: Poltrom, 20162 vol.rsBN 978-973-46-5975-3Vol. 2. - ISBN 978-973-46-5977-7

I. Dobrescu, Ltana (trad.) (note)IL Dumltrescu, Oeo (trad.) (note)

82r.I r r(73)-31=135' Ihnted ln ROMANIA

(^ rR\lNG

)toN€Agonie $i extaz

ll

Traducere din lirnba englez* 9i note

de Ltana Dobreseu ql Geo Dumitrescu

POLIROM2016

ce grupul platonicienilor rddea de el pentru cd lefd.cuse ,,pur greceqti". Spntut procutus qi SJantutPetronius, pe care-i sculptase pentru Aldowandi,la Bologna; crucifixul de lemn, pentru stare{ulBichiellini; Cttpi.dondormind, cu care incercase si.-lpdcAleascd pe nesustorul din Roma; statuia luiBacchus, pe care o cioplise in grddina lul JacopoGalli; Prefii, pe care cardtnalul Groslaye di Dlonlgii-o comandase pentru catedrala Sf6ntul petru; Urr;qutDauid, pentru gonfalonierul Soderini qi Floren{a;Sfdnta familie, pe care i-o smulsese, sAc6lndu-1,Agnolo Doni; cartonul pentru Batd.lia de la Casclna,numit Scdlddtorit, pe care-l fdcuse ca sd. se ia laintrecere cu al lui konardo da Vinci; Madona cupntncu\ pentru negustorii din Bruges, lucrati. inprimul lul atelier; portretul nenorocos din bronz alItti Iullus al ll-lea; Geneza, pictati pentru lullus alIl-lea pe bolta Capelel Slxttne; Judecata de apoi,pentru papa Paul al III-lea, ca sd. desivdrgeascApictura capelei; Maise, pentru cavoul lui lulius; ceipatru urlaqt netermlnaft de la Florenta; Aurora $lAmurgul, Noaptea qI ZEm", pentru capela Medicl;Conuertirea lui Pauel pl Rdsfrgnirea lui petru, pentrucapela Paulina; Campidogllo, porta pla,. celelaltePretri, sculptate numal pentrrr pl6cerea lui... pt -imaginlle aJunserd" la capAt ql se oprir& in ochltmin{it - catedrala Sf&ntul Petm.

Catedrala Sfintul Petru.". Intrd. in blserlc{ prlnmarele portal, merse, in lumina puternicd. a soarelulroman, prin nava largi gi se opri sub miJlocul cupo-lei, chiar deasupra mormd.ntului $frintului petru.Simfi cum sufletul ii pdr5septe trupul, iniltAndu-sespre cupol5", devenlnd parte din ea: parte din spa{iu,din timp, dln cer qi din dumnezeire.

Cuprins

Cartea a Qasea. Uriasul . . . . , . . . ,5

Carteaaqaptea.Papa. .......I33Cartea a opta. FamiliaMedici. . ,257

Carteaanoua. R(tzboiuL, ......341Carteaazecea.luhirea, .......4l3Cartea a unsprezecea, Cupola . .473

526

Cantea a Sasea.

Uriaqul

IRazele calde ale soarelui florentin de iunte ii

scdldau fafa in timp ce se ulta pe fereastri la clddi-

rea din platr6 $5lbgie, cu turnuri, a starostelul bres-

lelor din florenta. intors de la Roma f6r6 si fl primit*"o "o**ttdn

qi flri un ban, fusese nevoit s6-l

trimite pe Argiento inapoi la familia sa,-de pe lAngdperraral iar el se inapoiase acas6 la tat{l sau' Luase

cea mal bun& odate din fa{i a apartamentului larg incare locuia acum familia Buonanoti, c6'ci l'odovico

se pricepuse si fructiflce o parte din banii cdqti$afi

ae'UtcfrtUngelo la Roma. Cumpdrase o c6su(A inSan Pietro Maggiore, iar cu venitul adus de ea lim-pezise starea pioprieta$i de lange Santa Croce' Dup6

i".*., intdrise qi mai mult bunistarea familiei'inchiriind apartamentul din clAdirea de pe strada

Sf. Proculus, o arter[ mai aritoasl, despArliti de

impunitoarea construc{ie de piatri a palatului Pazzi

doar de un corp de case'Moartea Lucreziei il imbitrAnise pe Indovico; era

mai tras la fa{A, cu obrajii supti; igi lisase' in schimb'

pArul sd creascd" intr-o claie deasi care ii cAdea

par,a t" umeri. DupS cum prev6zuse Jacopo Galli'nu ie+ise nimic din afacerea pe care Michelangelo

sperase s-o injghebe pentru Buonarroto qi Giovansi-

*ott". Buonarroto si ang"3ase in cele din urmi lamagazinul de lind. al familiei Slrr.ozzi, de Hnge Porta

Rossa; Giovansimone era un tAndr ,,las&-mA sA telasn, care-$l lua cu lehamite cdte-o slujbA' pentru cadupd cdteva sSptAmAnt sx-qi plard[ urma. Siglsmondo,care abta era in stare s4 scrte pi sf, clteascA, c69tl$acdtlva scudtla Florenfa, unde se angajase ca soldat inoastea preg6tttA de aceasta impotriva Pisel. Llonardose pterduse in weo m6nlstlre, nlmenl nu gtla unde.nnatuqa Casandra Et unchlul Francesco erau cople-qtti Et el de necazurlle lor de toate zllele.

ll regAst pe Granacci; se imbr6tlQard voiopl, feri-cltt s[ te tar impreuni. in cursul ultlmllor anl,Granaccl pusese mAna pe prtma jumf,tate dtn moqttenlrea sa gt, dupi cum sporovdla vesel bArfttontlde Jacopo, de la bottega lul Ghtrlandalo, avea o

flttoare intr-o vll[ de pe dealurlle Bellosguardo' dea-$upra Porftt Romane. Granaecl lql avea inei locul laatetterut lul Ghtrlandalo, d&ndu-t aJutor lul DavldGtrlrlandalo, dupi moartea fratelul aeestula, Benedetto'in schlmbul ingddulnfel de a se folost de ateller

fentru lucrdrtle sale. Granaecl frunzdrl schttele de

pe masa de lucru a lul Mlchelangelo.- - Gata de treabf,, duPi cum v6d.* Ca orlce prAvdlte blne garntsltA dln Florenfa.* Ceva cltenfl?* Nlct unul. MA duc sA lucrez cu $oggil,Granaccl chlcotl.

- Asta a dat lovttura, $t-a cumpdrat un loc cas6-ql deschldi o miceldrle in Ptafa Nou&.

- Metoda Bertoldo apltcati" la tdlerea vlfellor.Pornlri pe sub copacl, spre o osterla,lu&nd-o la

st&nga pe Vta del Proconsolo, pe l6nel& giratloasa

btseilcf, Badla, prtn Borgo det Grecl, cu palatulSprlstort protectat de Bacclo d'Agnolo, 9t tntrarl pe

Via del Binct. Acolo se aJIa vechlul palat $hlbeltn'Bardelll, precum gt prlmul dtntre palatele Albertl,cu curtea,sa pllnd de coloane pt capltelurt f{cute de

Gtultano da Sangallo.Florenfa il vorbea. Pletrele il vorbeau. Sim{ea

insu$trtle lor, felul dlvers al alcdtuirtlor lor, forfastraturilor lor indesate. Ce mlnunat era sA te afli

6

dln nou acolo unde pietraserenct era socotltd' mate-

rlal de arhitectur[. Pentru unli oamenl, piatra era

moartA; ,,tare ca p{atra", "rece ca platra", ziceau el'

Pentru et, in tlmp ce-91plimba dln nou degetele de-a

i""g"i contururilor ei,-platra era cea-mai vte sub-

ri""ia de pe lume, plln& de rltm, senslblld'' supusd'

"*ai, ml{dtoase, plln[ de colorlt st de fream6t' Era

lndrd$osttt de PlatrA.- biftuf se afla pe Lungarno, intr-o gr4dlnn umbrlt*de smochtnl. Proprtetarul, care era in acelaql tlmpqiUucetar, cobori la rdu pl scoase dln 39a o plasicu pegte, pterse pe Eorl o sttclA de-Trebbtano sl odes}undA la masA. Biur* pentru intoarcerea lulMtchelangelo,

in alt&?, urc& dealurtle fandltare de la Settlgpano'

"" "a+ vadd. pe prtetentt lut dtn famllta Topoltno- pl

"na "a Bruno pl-Fnrlco se insuraser{' Flecare add-

ucase cdte o incApere de platrtr, pentru noua lulf"r*irit, pe latura dtn fund a caset' Se lvtsera de pe

acum ctnct nepoft, lar nevestele erau lne{rctnate dln

nou.

- Dactr o s-o flnelt tot aEa, spuse Mtchelangelo'

famtltaTopollno va {unge s4 tale toatfl ptetraserena

dtn Florenfa.* O s& facem fat&, zlse Bruno'Iar mama add'ug[:

- R:letena ta, Contesslna de'Medlcl, a mal nes-

cut qt un b{lat, dup{ ce t-a murtt fata'-- Afl.* 9t el de Contesstna c[ fusese alungatE' dtn

nforenia-q,-c& trita in surghlun cu sot.ul 9t cu flulel intr-o cas6 lirineasci dE pe coasta de nord de lam"*of.; patatul Bl proprtet"dftle to1.n599qri conlls-

."i. tt"it"r cand Jocrul el, t'illccolb Rtdolfl' fusese

sfanzurat ca pIrtag la consplrafla ce urmirlse sd

ristoarne republtca qt si-l aducA inapol p-e Plero' ca

rege al Florentet. Dragostea lui ne1tru^Contesslnanri se sttnsese' de9l trecuserl anl de c6'nd n-o mal

vlzuse. Nu se slmflse nlclodat[ prea bine vdzut lap.f.t"i Rtdolfl ql de aceea nlcl nu fusese pe-acoloi

ln* * fl putut sl se duci pe la ea' acum' dupi

intoarcerea lui de la Roma, c6nd 'gtia cA trdieqte insdr&cie qi pirisire?t S-ar fi putut crede cd numaide mild ii cdlca pragul, acum' c6"nd erau lovi{i de

soart6.Oras,ul insuqi suferise in chip vidit multe schim-

bdri in cei aproape cinci ani c6t fusese el plecat.PrlnPlazua della Signorta oamenii iEi plecau cape-tele, ruqinafl, cAnd treceau pe ldngd locul undefusese ars Savonarola; in acelasi timp i$i in&buEeauglasul constitntrei intr-un vdrteJ de actil'itate ametl-toare, incercAnd sA inloculasc6 ceea ce nimiciseSavonarola, cheltutnd sume mari de bani la aurarigt arglntari, la qlefuttorii de pietre pre{ioase, la cro-ttorl, in atelierele Si magazinele de broderil, mozai-curt de terracottnpi lemn, de lnstrumente muzicaleEt manuscrlse impodobite, Piero Soderlni, pregAtitde Lorerzo de' Medicl pentru politici, deoarece ilsocotea cel mal inzestrat dlntre tineri' Sl pe careMtchelangelo il vdzuse adesea la palat, era acum infruntea republlcit florentine ca gonfalaniere sauguiernator-prlmar al Florentei $i al Oraqului-cetate.Pentru prlma oard. de cdnd incepuse bitdlia pe viapgi pe moarte dintre l-orenzo ql Savonarola, se reali-zase oarecare armonie intre taberele florentine.

Artiqtii florentini fugift din ora$, sim{ind acumreinflorirea activitdfit, se intorceau de la Milano'Venefia, Parls, din Portugalla: Piero di Cosimo,Filippino Lippi, Andrea Sansovino, Benedetto daRovezzano, Leonardo da Vinci, Benedetto Buglioni.Cei a ciror crea$e fusese tinut6 in loc de influenfaqi puterea lui Savonarola lucrau acum din noulBotticelli, Polaiuolo, arhitectul supranumit I1 Cronaca,,,Cronicarul" Rosselli, I'orettzQ di Credi, Baccio daMantelupo, glumet,ul qi iubitorul de snoave de lagredha de sculpturA Medici. Intemeiaseri un club:.Cazarrul", unde - cu toate ci numArul membrilorera redus la doisprezece - Iiecd'ruia ii era in$6drdts4 aduci patru invitati la agapa lunarS' ce avea locin uriaqul atelier de sculpturd al lui Rustici. Unuldintre membri era qi Granacci' Acesta il invitase de

I

la bun inceput pe Michelangelo. Dar Michelangelorefuzase, preferAnd sd aqtepte pAni ce va avea o

comanda.

I-unile scurse de la intoarcerea in Floren{a iiilcluseserd prea pu{ind bucurie adevdratd' Plecase

la Roma flicau, se intorsese b6rbat, $ata s5' cio-pleasci munfi intre$i de marmur6, dar privind' f6rii le vedea, Fecioara 9i pnnrcut Cl Lupta Centawilarpe care le prinsese in cuie pe un perete aI odAii lui'ce-i slujejs,i ca dormitor, qi ca ateller, se gandi cupd.rere de rau cd., pentm Florenfa, care nu gtia nimic,l"uptt lucrErile safe, era ca 9i cum Bacchus sau

Pteid"m-ar ft fost rriciodati sculptate.Jacopo Galli continua sd. lucreze la Roma in folo-

sul lui wtich.latgelo: fratji Mouscron' din Bruges'care aduceau la Roma postav din Anglia' vdzuserdPretd gi se ar6taseri dornici sd cornande o Feciosrd"

cu prunc. Galli credea cd poate sa-i faci rost de o

invoiald foarte l:5.noasi la urm&toarea venire a fra-

filor Mouscron la Roma' De asernenea ii deqteptase

cardinalului Piccolomini dorin{a de, a-i incredinlalui Michelangelo sculptarea siluetelor trebuincioasepentru a completa altaml de familie ridicat in onoa-

iea unchiului sau, papa Pius al ll-lea, in catedraladin Siena.

- Dac6 n-ar fi Galli, morm{i el, aQ rdmdne fAra

lucrrr" Iarba creqte, iar calului i se v&d coastele'Imediat dup5 inapoiere se dusese la atelierul

Domului, ca sa studieze coloana Duccio, inaltd' de

clnci metri qi jum6tate, socotitA de unii ,,s'ubredf,''de altji,,subflala", c4utdnd ideile dinduntrul ei, incer-cand-o din nou qi repetdndu-i lui Beppe:

- Ilmnrmo d sano. Marmura e si'n6toasA'Noaplea citea, la lumina lumAnArit, din Dante 9i

din Vechiul Testarnent, in ciutarea unei stdri de

spirit potrivite Si a unei teme eroice'^ Apoi afla ca mernbrii Breslei L6narilor qi consiliul

lucririlor catedralei nu se putuser6 hot6ri cum sa

sculpteze blocul uriag. Aceasta ii convenea' cdcl