Agenda Digitală pentru Europa - old.fonduri-ue.roold.fonduri-ue.ro/.../Studii/2_Studii_POSCCE/10_Digital_for_Europe.pdf · Agenda Digitală pentru Europa este una dintre cele șapte

1 / 164

Agenda Digitală pentru Europa

Cadru general de acţiune Versiunea 2.0 din 24.10.2011

2 / 164

Cuprins

Cuprins .................................................................................................................................................... 2

Cadrul general ......................................................................................................................................... 8

Analiza problemelor actuale .................................................................................................................... 9

Poziţia României din punct de vedere al indicatorilor Agendei Digitale .................................................. 13

Pilonul 1 – Piaţa Digitală Unică .............................................................................................................. 17

Acţiunea 1. Simplificarea procesului de acordare a licenţelor pan-European pentru aplicaţiile on-line17

Acţiunea 2. Conservarea aplicaţiilor fara suport continuu (opere fără autor cunoscut sau opere ieşite

din print) ........................................................................................................................................... 18

Acţiunea 3. Deschiderea resurselor de tip date pentru reutilizare ...................................................... 20

Acţiunea 4. Dezbaterea stakeholder-ilor privind măsurile de stimulare a conţinuturilor magazinelor

digitale Europene .............................................................................................................................. 21

Acţiunea 5. Simplificarea distribuirii de conţinut creativ..................................................................... 22

Acţiunea 6. Protejarea online a proprietăţii intelectuale .................................................................... 23

Acţiunea 7. Stabilirea unei date pentru migrarea la modul de plată unic european şi eFacturare ....... 25

Acţiunea 8. Revizuirea directivei eSignature....................................................................................... 26

Acţiunea 9. Actualizarea Directivei privind comerţul electronic .......................................................... 28

Acţiunea 10. Punerea în aplicare, de către Statele membre, a unor legi care să sprijine piaţa digitală 29

Acţiunea 11. Transpunerea Directivei TVA de către Statele membre .................................................. 30

Acţiunea 12. Revizuirea normele UE de protecţie a datelor ................................................................ 31

Acţiunea 13. Completarea Directivei privind drepturile consumatorilor ............................................. 32

Acţiunea 14. Explorarea posibilităţilor pentru Rezolvarea Alternativa a Disputelor ............................ 33

Acţiunea 15. Consultarea stakeholderilor privind despăgubirile colective .......................................... 34

Acţiunea 16. Codul UE al drepturilor online....................................................................................... 35

Acţiunea 17. Platforma Stakeholderilor pentru mărci înregistrate la nivelul UE .................................. 36

3 / 164

Acţiunea 18. Armonizarea numerotării şi identificării......................................................................... 37

Acţiunea 19. Politica în domeniul spectrului plan ............................................................................... 38

Acţiunea 20. Analiza costului pe piaţa telecomunicaţiilor .................................................................. 39

Acţiunea 101. Roaming (Soluţii durabile pentru pachetele de voce şi date în roaming până în 2012) . 40

Pilonul 2 – Interoperabilitate şi Standarde ............................................................................................. 41

Acţiunea 21. Propunerea legislaţiei privind interoperabilitatea în domeniul TIC ................................. 43

Acţiunea 22. Promovarea normelor de stabilire a standardelor.......................................................... 44

Acţiunea 23. Îndrumare privind standardizarea în domeniile TIC şi achiziţii publice............................ 44

Acţiunea 24. Adoptarea Strategiei ..................................................................................................... 45

Acţiunea 25. Analiza consecinţelor solicitării actorilor semnificativi de pe piaţă de a-şi procura licenţe

.......................................................................................................................................................... 46

Acţiunea 26. Implementarea, de către Statele membre, a cadrului european pentru interoperabilitate

.......................................................................................................................................................... 47

Acţiunea 27. Punerea în aplicare, la nivelul Statele membre, a declaraţiilor Malmö şi Granada .......... 48

Pilonul 3 – Încredere şi Siguranţă ........................................................................................................... 50

Acţiunea 28. Reţeaua consolidată şi politică de securitate a informaţiilor .......................................... 51

Acţiunea 29. Combaterea atacurilor cibernetice împotriva sistemelor informatice ............................ 52

Acţiunea 30. Stabilirea unei platforme europene privind criminalitatea informatică .......................... 54

Acţiunea 31. Analiza utilităţii creării unui centru european de combatere a criminalităţii informatice 55

Acţiunea 32. Intensificarea luptei împotriva criminalităţii informatice la nivel internaţional ............... 56

Acţiunea 33. Oferirea de suport la nivelul UE pentru pregătirea referitoare la cyber-securitate ......... 58

Acţiunea 34. Explorarea extinderii prevederilor notificărilor de încălcare a securităţii ....................... 59

Acţiunea 35. Îndrumare privind implementarea regulilor în domeniul telecomunicaţiilor referitoare la

confidentialitate ................................................................................................................................ 60

Acţiunea 36. Susţinere privind raportarea conţinutului ilegal online şi campanii de sensibilizare privind

siguranţa online pentru copii ............................................................................................................. 61

4 / 164

Acţiunea 37. Auto-reglementare în utilizarea serviciilor online .......................................................... 63

Acţiunea 38. Stabilirea, de către Statele membre, a Echipleor de intervenţie de urgenţă (CERT) ........ 64

Acţiunea 39. Efectuarea de simulări de atac cibernetic de către Statele membre ............................... 66

Acţiunea 40. Implementarea, de către Statele membre, a liniilor de asistenţă telefonică pentru alerte

şi crize ale sistemelor electornice....................................................................................................... 67

Acţiunea 41. Crearea, la nivelul Statele membre, a platformelor naţionale de alertă ......................... 69

Pilonul 4 – Internet de mare viteză ........................................................................................................ 71

Acţiunea 42. Adoptarea unei strategii de broadband unificate la nivel de UE ..................................... 71

Acţiunea 43. Finanţarea broadband de mare viteză .......................................................................... 72

Acţiunea 44. Programul Politica în domeniul spectrului european...................................................... 74

Acţiunea 45. Desfăşurarea de Reţele de Acces de Generaţii Viitoare (Next Generation Access network

– NGA) ............................................................................................................................................... 75

Acţiunea 46. Elaborarea, de către Statele membre, a planurilor naţionale de broadband .................. 76

Acţiunea 47. Facilitarea, de către Statele membre, a investiţiilor în broadband.................................. 77

Pilonul 5 – Cercetare şi inovare .............................................................................................................. 81

Acţiunea 50. Atragerea unor investiţii private mai mari pentru cercetare şi inovare în domeniul TIC.. 83

Acţiunea 51. Consolidarea coordonării şi punerii în comun a resurselor ............................................. 85

Acţiunea 52. Propunerea măsurilor vizând accesul „simplu şi rapid”la fondurile de cercetare UE în

domeniul TIC ..................................................................................................................................... 86

Acţiunea 53. Sprijin financiar pentru infrastructurile comune de cercetare din domeniul TIC şi pentru

grupurile (clusterele) inovatoare........................................................................................................ 87

Acţiunea 54. Elaborarea unei noi generaţii de aplicaţii şi servicii bazate pe internet ........................... 89

Acţiunea 55. Statele membre trebuie să dubleze bugetul anual total pentru cercetarea şi dezvoltarea

în domeniul TIC.................................................................................................................................. 90

Acţiunea 56. Statele membre trebuie să se implice în proiecte-pilot pe scară largă finanţate prin

Programul de competitivitate şi inovare ............................................................................................ 91

Pilonul 6 – Îmbunătăţirea competenţelor digitale .................................................................................. 93

5 / 164

Acţiunea 57. Propunerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind

Fondul Social European ..................................................................................................................... 94

Acţiunea 58. Elaborarea unui cadru pentru recunoaşterea competenţelor TIC ................................... 95

Acţiunea 59. Introducerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în iniţiativa emblematică

„Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” .................................................................................. 97

Acţiunea 60. Promovarea unei participări mai importante a femeilor tinere şi a celor care revin în

activitate în sectorul TIC .................................................................................................................... 99

Acţiunea 61. Elaborarea unui instrument online de educare a consumatorilor cu privire la noile

tehnologii media.............................................................................................................................. 100

Acţiunea 62. Propunerea unor indicatori la scara UE privind competenţele digitale şi alfabetizare

media .............................................................................................................................................. 102

Acţiunea 63. Evaluarea sistematică a dispozţiilor privind accesibilitatea prin revizuirea legislaţiei .... 103

Acţiunea 64. Garantarea că site-urile web publice sunt total accesibile până în 2015 ....................... 104

Acţiunea 65. Memorandum de înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu handicap .... 105

Acţiunea 66. Statele membre să implementeze politici pe termen lung privind competenţele

informatice şi alfabetizarea digitală ................................................................................................. 106

Acţiunea 67. Statele membre să pună în aplicare dispoziţiile privind handicapul din Directiva-cadru

privind telecomunicaţiile şi serviciile media audiovizuale ................................................................. 108

Acţiunea 68. Statele membre să integreze învăţarea digitală (eLearning) în politicile naţionale de

modernizare a educaţiei şi formării profesionale ............................................................................. 110

Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale ............................................................................................ 112

Acţiunea 69: Realizarea unei evaluări pentru a vedea dacă sectorul TIC a respectat măsurile comune în

domeniile energiei ........................................................................................................................... 114

Acţiunea 70: Susținerea parteneriatelor între sectorul TIC şi sectoarele majore emitatoare ............. 115

Acţiunea 71: Evaluarea contribuţiei reţelelor inteligente şi definirea funcţionalităţilor minime pentru

promovarea interoperabilității......................................................................................................... 116

Acţiunea 72: Lansarea Cărţii verzi privind tehnologia Solid State Lighting (SSL) ................................ 118

Acţiunea 73: Punerea de acord a Statelor membre privind funcţionalităţile suplimentare comune

pentru contoare inteligente ............................................................................................................. 119

6 / 164

Acţiunea 74: Includerea, de către Statele membre, a specificaţiilor pentru costurile totale pe durata de

viaţă pentru iluminatul public în domeniul achiziţiilor publice .......................................................... 120

Acţiunea 75: Asigurarea pentru europeni a accesului securizat on-line la datele lor medicale .......... 122

Acţiunea 76: Propunerea unei recomandări pentru a defini un set minim comun de date ale

pacientului ...................................................................................................................................... 123

Acţiunea 77: Standarde Foster, teste de interoperabilitate şi certificarea eSănătate la nivelul UE .... 125

Acţiunea 78: Consolidarea Programului Comun Ambient Assisted Living (AAL) ................................ 127

Acţiunea 79: Propunerea unui model durabil de finanţare a bibliotecii digitale Europene ................ 128

Acţiunea 80: Propunerea de măsuri pentru sprijinirea industriilor culturale şi creative .................... 130

Acţiunea 81: Emiterea unei recomandări privind promovarea digitalizării cinematografiei europene

........................................................................................................................................................ 131

Acţiunea 82: Implementarea Directivei privind serviciile media audiovizuale cu privire la diversitatea

culturală .......................................................................................................................................... 132

Acţiunea 83: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi Parlamentului European privind recunoaşterea

reciprocă a e-ID ............................................................................................................................... 134

Acţiunea 84: Sprijinirea integrării in cadrul Pieţei Unice a serviciilor transfrontaliere eGovernment 135

Acţiunea 85: Revizuirea Directivei privind accesul public la informatii referitoare la mediu .............. 137

Acţiunea 86: Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment............................................ 138

Acţiunea 87: Eliberarea Cărţii albe privind inter-conectarea capacităţii e-procurement în UE .......... 139

Acţiunea 88: Crearea şi implementarea unui Plan de acţiune eCommission 2011-2015 ambiţios ..... 141

Acţiunea 89: Statele membre să facă serviciile de guvernare electronică complet interoperabile .... 142

Acţiunea 90: Statele membre să se asigure că Punctele de Contact Unic (PCU) funcţionează ca centre

cu drepturi depline de guvernare electronică .................................................................................. 144

Acţiunea 91:Statele membre să convină asupra unei liste comune de sectoare cheie ale serviciilor

publice transfrontaliere ................................................................................................................... 145

Acţiunea 92: Aplicarea Directivei sistem de transport inteligent în sprijinul interoperabilităţii şi

standardizării rapide ........................................................................................................................ 146

Acţiunea 93: Adoptarea Soluţiilor de gestionare a traficului aerian (SESAR) ..................................... 147

7 / 164

Acţiunea 94: Propunerea unei directive pentru implementarea serviciilor e-Maritime ..................... 148

Acţiunea 95: Propunerea unei directive care să stabilească specificaţiile tehnice pentru aplicaţiile

telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători ........................................................... 150

Acţiunea 96: Îndeplinirea, de către Statele membre, a obligaţiilor prevăzute în Sistemul de

Management pentru Traficului Feroviar European (ERTMS) ............................................................. 151

Pilonul 8 – Internaţional ...................................................................................................................... 153

Acţiunea 97. Promovarea internaţionalizării guvernanţei internetului ............................................. 154

Acţiunea 98. Sprijinirea Forumului privind guvernanţa internetului ................................................. 155

Acţiunea 99. Îmbunătăţirea condiţiilor de comerţ internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile

de proprietate intelectuală .............................................................................................................. 156

Acţiunea 100. Obţinerea unui mandat pentru actualizarea ITA ........................................................ 157

Guvernanţă ......................................................................................................................................... 158

Anexa – Propuneri legislative ale Comisei Europene ............................................................................ 161

8 / 164

Cadrul general

Strategia Europa 2020

Comisia Europeană a lansat în martie 2010 Strategia Europa 2020 pentru ieşirea

din criză şi pregătirea economiei UE pentru provocările deceniului următor.

Europa 2020 conturează o perspectivă care înglobează realizarea unui grad înalt

de ocupare a forţei de muncă, crearea unei economii cu emisii scăzute de

carbon, productivitate şi coeziune socială, obiective care urmează a atinse prin

acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel naţional.

Agenda Digitala 2020

Agenda Digitală pentru Europa este una dintre cele șapte inițiative-pilot ale

Strategiei Europa 2020 și are ca scop definirea rolului motor esențial pe care

utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) va trebui să-l joace în

realizarea obiectivelor Europei pentru 2020

Obiectivul acestei Agende este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la

maximum potențialul social și economic al TIC, în special al internetului, care

reprezintă un suport vital al activităților economice și sociale, fie că e vorba de

afaceri, muncă, joacă, de a comunica sau a ne exprima liber. Implementarea cu

succes a acestei Agende va stimula inovația și creșterea economică, ameliorând

în același timp calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor și a întreprinderilor.

Aplicarea pe scară mai largă și utilizarea mai eficace a tehnologiilor digitale vor

permite astfel Europei să abordeze provocările fundamentale cu care se

confruntă și vor oferi europenilor o mai bună calitate a vieții, datorită inter alia

ameliorării serviciilor de asistență medicală, unor soluții mai eficace de

transport, unui mediu mai curat, unor noi posibilități de comunicare și unui

acces mai ușor la serviciile publice și la conținutul cultural.

Dezvoltarea rețelelor de mare viteză astăzi are același impact revoluționar pe

care l-a avut dezvoltarea rețelelor electrice și de transport cu un secol în urmă.

Datorită evoluției continue a produselor electronice de larg consum, liniile de

9 / 164

demarcație dintre aparatele digitale se estompează. Serviciile converg și

migrează din lumea fizică în cea digitală, devenind accesibile de oriunde și prin

orice fel de aparat, de la telefoanele inteligente, la tablete, computere, radiouri

digitale sau televizoare HD. Se prevede că până în 2020 conținutul și aplicațiile

digitale vor fi furnizate aproape în exclusivitate online.

Analiza problemelor actuale

Piețe digitale fragmentate

Europa se prezintă deocamdată ca un mozaic de piețe online la nivel național,

iar Europenii nu pot profita de avantajele unei piețe digitale unice din cauza

unor probleme de altfel soluționabile. Conținutul și serviciile comerciale și

culturale trebuie să poată circula liber peste granițe, iar acest obiectiv ar putea

fi atins prin eliminarea barierelor normative și facilitarea operațiunilor de

facturare și plată electronică, a soluționării litigiilor, precum și prin sporirea

încrederii consumatorilor. Putem și trebuie să facem mai mult, în cadrul actual

de reglementare, pentru a construi o piață unică în sectorul comunicaţiilor

electronice.

Din punct de vedere al conţinutului cultural România acum face primii paşi în

dezvoltarea acestuia prin iniţiative ca eRomânia sau similare. Serviciile online

comerciale nu au bază de reglementare tehnologică . Serviciile de eGuvernare

sunt dezvoltate mult mai intens existând numeroase initiaţive la nivelul MCSI

implementate sau în curs de implementare însă corelaţia acestora pe piaţa

digitală Europeană este una adhoc.

Lipsa de interoperabilitate

Agenda digitală poate fi eficace doar dacă toate elementele și aplicațiile sale

sunt interoperabile și se bazează pe standarde și platforme deschise

Deficiențele în materie de standardizare, achiziții publice și coordonare între

autoritățile publice împiedică funcționarea corelată, la parametri optimi, a

serviciilor și aparatelor utilizate de către Europeni..

Problema interoperabilităţii este una majora în România. Actualmente MCSI

10 / 164

dezvoltă cadrul şi legislaţia de interoperabilitate împreuna cu acţiuni suport

cum ar fi apelurile de finanţări de proiecte de interoperabilitate în cadrul POS

CCE Axa 3 DMI 2 operaţiunea 2.

Creșterea criminalității cibernetice și riscul de încredere scăzută în rețele

Europenii nu vor utiliza servicii online din ce în ce mai sofisticate, decât dacă

vor avea certitudinea că reţelele utilizate asigură confidenţialitatea şi

corectitudinea datelor lor personale., Ca răspuns la dezvoltarea noilor forme de

criminalitate „cibernetică” – care merg de la exploatarea copiilor la furtul de

identitate și atacurile cibernetice – Europa trebuie să elaboreze mecanisme de

prevenire şi combatere a acestora. În paralel, multiplicarea bazelor de date și

noile tehnologii care permit controlul indivizilor la distanță pun noi probleme în

ceea ce privește conservarea drepturilor fundamentale ale europenilor în

materie de protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Internetul a

devenit în prezent o infrastructură de informație atât de importantă pentru

cetățeni și pentru economia europeană în general, încât sistemele și rețelele de

TIC trebuie să fie securizate și făcute să reziste la o mulțime de noi amenințări.

Din punctul de vedere al riscului de încredere România este într-o situaţie

critică atât la nivel european cât şi la nivel internaţional. MCSI încearcă prin

iniţiativele legislative proprii, prin proiecte înmplementare şi prin colaborarea

cu ceilalţi actori implicaţi în procesul combaterii criminalităţii cibernetice să

rezolve această problemă majoră. De menţionat ar fi initiaţiva MCSI de

dezvoltare a CERT precum şi sprijinirea organizaţiilor specializate cum ar fi BSA

România.

Lipsa investițiilor în rețele

Ar trebui întreprinse mai multe eforturi pentru a asigura introducerea și

adoptarea, pe scară largă, a sistemelor de comunicaţii de bandă largă, la viteze

tot mai mari, atât prin intermediul tehnologiilor fixe cât și al celor pe suport

radio, prin facilitarea investițiilor în noile rețele internet ultrarapide, deschise și

competitive.. Acțiunile noastre trebuie să se concentreze pe acordarea

stimulentelor necesare încurajării investițiilor private, completate de investiții

publice vizând obiectivele care ce privesc sistemele de comunicaţii electronice,

11 / 164

evitând remonopolizarea rețelelor, precum și pe ameliorarea alocării spectrului

de frecvenţe radio.

Prin dezvoltarea, adoptarea la scală naţională şi implementarea Strategiei

Naţionale de Broadband şi maximizarea impactului tuturor surselor de finanţare

FEDR pentru zona de broadband MCSI încearcă să contracareze nivelul scăzut

de investiţii în zona reţelelor de comunicaţii de bandă largă.

Eforturi insuficiente în materie de cercetare și inovare

În continuare în Europa nu se investește suficient, eforturile sunt fragmentate,

nu se utilizează îndeajuns creativitatea IMM-urilor,nu se stimulează suficient și

nu se transformă avantajul intelectual al cercetării în avantajul concurențial al

inovațiilor bazate pe piață. Trebuie să folosim potenţialul cercetătorilor pentru

a crea un ecosistem al inovațiilor, în care micile și marile întreprinderi ale

sectorului TIC cu sediul în Europa să poată dezvolta produse de nivel mondial în

conformitate cu cerinţele SocietăţIi informaţionale. Trebuie prin urmare să

abordăm problema caracterului suboptimal al actualelor eforturi de cercetare și

inovare prin stimularea investițiilor private, îmbunătățirea coordonării și a

grupării resurselor, oferirea unui acces mai ușor și mai rapid IMM-urilor din

domeniul TICla fondurile UE pentru cercetare, la infrastructuri de cercetare și

clustere de inovare comune și prin dezvoltarea standardelor și a platformelor

deschise pentru noi aplicații și servicii.

Eforturile în domeniul cercetării şi invovării în zona TIC se realizează la nivelul

ţării noastre prin iniţiative punctuale dezvoltate de institute de cercetare sub

tutela ANCS, institutelor naţionale de cercetare din coordonarea MCSI sau de

universităţi în special de drept public. România poate fi caracterizată print-un

nivel minim de impact al IMM-urilor la nivelul cercetării şi inovării aceasta

rezumându-se doar la capacitatea companiilor de pe teritoriul ţării noastre de a

realiza proiecte de outsourcing. Prin ultima sa iniţiativă de dezvoltare a

strategiei de supercomputing şi cloud-computing, MCSI împreună cu alţi actori

în zona publică românească încercă să impulsioneze dezvoltarea acestui

domeniu de cercetare şi inovare extrem de important la nivel internaţional.

12 / 164

Această iniţiativă se va adresa atât mediului public cât şi mediului privat de

afaceri în special la nivelul IMM-urilor.

Nivelul scăzut de „alfabetizare digitală” și lipsa competențelor în materie

Europa se confruntă cu o creștere a penuriei de competențe profesionale în

domeniul TIC și cu un deficit în materie de alfabetizare digitală. Aceste

deficiențe au ca efect atât excluderea multor cetățeni din societatea și

economia bazată pe TIC cât și limitarea puternicului efect multiplicator în ceea

ce privește creșterea productivității, pe care îl are adoptarea TIC. Este prin

urmare necesară o reacție coordonată din partea statelor membre și a altor

părți interesate.

La nivelul specialiştilor în domeniul TIC România se poate considera un fruntaş

la nivel internaţional. Experienţa ne demonstrează însă că majoritatea valorilor

umane în acest domeniu sunt însă exportate către mari companii

internaţionale. Prin suportul legislativ adresat mediului de afaceri în domeniul

TIC se poate impulsiona atât atragerea marilor companii internaţionale de a

utiliza resursele umane în sectorul TIC direct în România şi, totodata, se pot

încuraja valorile profesionale româneşti în a urmări rămânerea pe teritoriul

României. Din punct de vedere al alfabetizării digitale a utilizatorilor situaţia

României nu este una bună comparativ cu restul Europei. De menţionat

iniţiativa strategică a MCSI de implementare a proiectului Economia Bazată pe

Cunoaştere, în cadrul căruia unul din principalele obiective este acela de

alfabetizare digitală.

Oportunități pierdute de soluționare a unor provocări societale

Prin exploatarea pe deplin a potențialului TIC, Europa ar putea soluționa cu mai

multă ușurință unele dintre provocările actuale: schimbările climatice și alte

presiuni exercitate asupra mediului nostru înconjurător, îmbătrânirea populației

și creșterea costurilor legate de sănătate, dezvoltarea unor servicii publice mai

eficace și integrarea persoanelor cu handicap, digitalizarea patrimoniului

cultural european și punerea lui la dispoziția generației actuale și a celor

viitoare etc.

Strategiile elaborate şi susţinute de MCSI urmăresc rezolvarea problemelor

13 / 164

variate şi provocările sociale atât prin proiecte directe realizate sau în curs de

realizare dar în special prin sprijinirea instituţiilor administraţiei publice centrale

prin apelurile de proiecte în domeniul TIC pentru e-guvernare. Finanţări

importante şi sprijin direct sunt acordate instituţiilor publice centrale partenere

din domenii ca educaţie, cultură, sănătate, mediu ce generează un impact

major pozitiv în directă corelaţie cu obiectivele Agendei Digitale 2020.

Poziţia României din punct de vedere al indicatorilor Agendei Digitale

Conexiuni în Bandă Largă

2010

Potrivit cercetării Cisco Broadband Quality Study 2010, realizat de Universităţile

din Oxford şi Oviedo, în ceea ce priveşte calitatea conexiunii de acces la

Internet, România se situează relativ bine la acest capitol, ocupând locul 10 în

lume după raportul calitatea conexiunii-accesul la internet.

Cu toate acestea, deşi rata de penetrare a serviciilor în bandă largă

(broadband), ca procent din populaţia României, este in creştere (14%) încă nu

este destul de ridicată - comparativ cu nivelul Europei – pentru a susţine

implementarea şi dezvoltarea de servicii electronice pe scară largă. Pentru a

soluţiona această problemă, Guvernul României a lansat Strategia Naţională de

Broadband cu scopul de a creşte rata de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a

conexiunilor în bandă largă până la 80% până în 2015. Gradul de acoperirea

broadband rămâne încă limitat, în special în mediul rural, acesta traducându-se

printr-un nivel scăzut al conexiunilor în bandă largă în rândul gospodăriilor şi

companiilor. Pe de altă parte, 99% dintre abonamentele broadband oferă un

acces de cel puţin 2Mb/s. Cu toate acestea, doar 42% dintre gospodării au

conexiune la internet şi doar 23% conexiune broadband. Această situaţie şi rata

scăzută de utilizare se datorează situaţiei din mediul rural (45% din populaţia

României traieşte în mediul rural) care se caracterizează prin venituri mici, rată

scăzută a caculatoarelor disponibile la nivelul gospodăriilor, a acoperirii scăzute

14 / 164

DSl sau wireless.

Utilizarea Internetului

2010

Numărul mic de conexiuni la reţele de comunicaţii se reflectă într-o rată scăzută

a utilizării Internetului. În ciuda creşterii treptate, de-a lungul ultimilor ani,

România are cea mai mică rată de utilizare frecventă a internetului în UE cu 34%

şi 21%. În plus, 58% din cetăţenii români nu au utilizat niciodată internetul, cu

toate că acest număr a fost deja redus cu 5 puncte procentuale începând cu

anul 2009. Pe ansamblu, cele mai multe servicii de Internet sunt utilizate într-o

măsură semnificativ mai mică decât media UE iar comerţul electronic aproape

că nu există.

15 / 164

Accesarea de servicii online (% din populaţia totala)

2010

Accesarea de servicii online (% din utilizatorii de Internet)

2010

eGuvernanţă

2010

În zona de eGuvernare, România a rămas în urmă, fiind situată pe ultimul loc

din UE la oferirea de servicii electronice pentru cetăţeni (8%) şi companii (50%).

În furnizarea de servicii on-line, România este mult sub media UE, cetăţeni

(50%) şi companii (75%).

România a înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte indicatorii Societăţii

Informaţionale cum ar fi accesul şi disponibilitatea internetului în bandă largă.

Disponibilitatea serviciilor publice on-line a crescut dar utilizarea de către

companii este în scădere şi de asemenea utilizarea lor de către cetăţeni rămâne

limitată. O evoluţie pozitivă rămâne eProcurement, 1% peste medie

Comerţ electronic

Conform EuroStat doar 3% dintre români îşi fac cumpăraturile on-line. În aceste

condiţii, este necesară promovarea comerţului electronic ca alternativă la

16 / 164

2010

cumpăraturile tradiţionale, explicând avantajele şi dezavantajele acestuia.

Potrivit EuroStat, numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani

care folosesc internetul pentru a face cumpăraturi este destul de mic.

eBusiness

2010

17 / 164

Pilonul 1 – Piaţa Digitală Unică

Piețele online – atât la nivel mondial cât și la nivelul UE – sunt încă separate de multiple

bariere care afectează nu doar accesul la serviciile paneuropene de telecomunicații dar și

la ceea ce ar trebui să fie serviciile și conținutul internet mondial.

Fragmentarea persistentă a piețelor alterează competitivitatea Europei în economia

digitală. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că UE acuză o întârziere pe anumite piețe

cum ar fi cele ale serviciilor media, deopotrivă în ceea ce privește conținutul accesibil

consumatorilor și modelele comerciale susceptibile de a crea locuri de muncă în Europa.

Cea mai mare parte a companiilor care au avut recent succes pe internet (cum ar fi

Google, eBay, Amazon sau Facebook) nu sunt de origine europeană . În al doilea rând, în

ciuda aparatului legislativ fundamental al pieței unice în materie de comerț, facturare și

semnături electronice (eCommerce, eInvoicing și eSignatures), tranzacțiile din mediul

digital sunt considerate încă prea complexe, iar implementarea normelor diferă de la un

stat membru la altul. În al treilea rând, consumatorii și companiile se confruntă

deocamdată cu incertitudini şi ameniţări considerabile în ceea ce privește drepturile lor și

protecția juridică atunci când fac afaceri online. În al patrulea rând, Europa este încă

departe de a dispune de o piață unică pentru serviciile de comunicaţii electronice. Această

piață unică trebuie să fie prin urmare complet actualizată, pentru a oferi un suport pentru

dezvoltarea de servicii în era digitală.

Acţiunea 1. Simplificarea procesului de acordare a licenţelor pan-Europene pentru operele on-line

Problemă Lipsa unei pieţe unificate in sectorul conţinutului on-line european

Definire Simplificarea procedurilor privind gestionarea drepturilor de autor şi a acordarii de licenţe

transnaţionale prin consolidarea guvernanţei, transparenţei, a acordării de licenţe pan-

18 / 164

europene cu ajutorul unei directive cadru privind gestiunea colectivă a drepturilor.

Acţiuni la nivelul UE

Realizarea unei gestiuni eficiente a dreptului de autor si a drepturilor conexe ce va

permite utilizatorului accesul la conţinut on-line pan-european.

In 2010 CE a publicat un studiu de impact şi a propus un draft privind simplificarea

acordării licenţelor pentru conţinut la nivel multi-teritorial

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la studiul de impact referitor la procedurile privind drepturile de

autor, acordarea de licenţe transnaţionale şi pan-europene

• Consultarea ORDA precum si a altor actori implicaţi in acordarea de licențe pentru

aplicațiile on-line

• Crearea unei platforme pentru gestionarea licențelor transnaţionale

• Pregătirea personalului cu atribuții in procesul de gestionare a dreptului de autor

şi drepturilor conexe Monitorizarea procesului de gestionare a dreptului de autor

şi drepturilor conexe

Responsabili

• Ministerul Justiţiei

• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (Oficiul Roman pentru Drepturi de

Autor)

Acţiunea 2. Conservarea operelor orfane si a operelor cu tiraj epuizat

Problemă Impedimente de natură legală împiedică accesul online la operele culturale protejate de

drepturile de autor, conform Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe,

cu modificările şi completările ulterioare

Definire Crearea unui cadru legal ce va facilita digitizarea şi difuzarea operelor culturale în Europa

prin propunerea unei Directive privind operele orfane pentru a pune bazele unui dialog cu

factorii interesaţi în vederea continuării măsurilor privind operele cu tiraj epuizat.


Realizarea de norme la nivel european şi instituirea unui cadru legal agreat pentru

19 / 164

continuării digitizării şi difuzării operelor culturale (literatură, muzică şi artă).

În 2010:

• Comisia a publicat un studiu de impact şi a propus o Directivă privind operele

orfane , creându-se astfel un cadru legal adecvat

• monitorizarea proiectului ARROW privind registrele accesibile ale informaţiilor

privind drepturile de autor şi ale operelor orfane

• s-au continuat lucrările în cadrul forumului părţilor interesate privind digitizarea

operelor cu tiraj epuizat

• În 2011:

• adoptarea unei Directive privind operele orfane

• trasarea unor concluzii privind proiectul ARROW şi lansarea unui proiect

complementar ARROW+ privind operele audiovizuale

• continuarea lucrărilor în cadrul forumului privind digitizarea operelor cu tiraj

epuizat

Acţiuni la

nivel naţional

• Organizarea unui workshop de analiză a obstacolelor si beneficiilor proiectului

Arrow

• Redactarea unui raport cuprinzând concluziile desprinse din workshop

• Participare la procesul decizional european privind operele orfane, în urma

rezultatelor obţinute în cadrul consultărilor naţionale. Pe termen lung,

transpunerea Directivei în legislaţia naţională.

• Definirea si inițierea proiectului Arrow+ (opere audiovizuale)

• Execuția si monitorizarea Arrow+ urmat de un workshop de concluzionare

• derularea activitatilor având ca scop analizarea avantajelo precum si a

obstacolelor acestui proiect

• identificarea mai multor parteneri si cooptarea acestora in desfasurare

20 / 164

activităţilor

• organizarea de mese rotunde şi consultări

• diseminarea informatiei

• iniţierea unui proiect menit să diminueze obstacolele constatate

• creşterea vizibilităţii bibliotecilor publice

Responsabili • Oficiul Român pentru Drepturile de Autor,

• Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional

Acţiunea 3. Deschiderea resurselor de tip date pentru reutilizare

Problemă Transformarea informaţiilor publice în oportunităţi de business. Exemple de informaţii din

sectorul public (PSI) ce pot genera aplicaţii şi servicii noi GPS, previziuni meteo, servicii

financiare şi de asigurare

Definire Până în 2010 s-a dorit revizuirea Directivei privind reutilizarea informaţiilor din sectorul

public, cu precădere a principiilor şi a viziunii privind taxarea accesului şi a utilizării

informaţiilor


• CE a adoptat o directivă în anul 2003 ce stabileşte principiile de bază ale

accesibilităţii, transparenţei şi limitării costurilor pentru reutilizarea comercială a

informaţiilor din sectorul public.

• A avut loc o consultare publică privind revizuirea Directivei PSI şi a fost publicată o

analiză a răspunsurilor

• Va fi redactat un studiu de impact a diferitelor opţiuni şi, dacă este cazul, va

propune revizuirea Directivei

• Vor fi realizate activităţi de promovare şi conştientizare a riscurilor prin seminarii

şi workshopuri organizate de către statele membre şi factorii interesaţi

Acţiuni la • Întocmirea unui calendar de promovare a activităţilor pentru conștientizarea

21 / 164

nivel naţional riscurilor si organizarea acestor evenimente

• Colectarea feedback-ului, a concluziilor sau recomandărilor de la aceste

evenimente, analiza acestora şi trimiterea lor către CE

• Organizarea de consultări cu ministerele şi UGIR şi sectorul privat şi identificarea

propunerilor de servicii publice PSI

• Participarea la studiul de impact iniţiat de CE pe propunerile colectate

• Iniţierea şi prezentarea planurilor de afaceri pentru serviciile PSI cu impact major

de către companiile care au competenţe în a executa aceste servicii

Responsabili • Secretariatul General al Guvernului

• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Acţiunea 4. Dezbaterea de către părţile interesate privind măsurile de stimulare a unei pieţe europene de conţinut online

Problemă Lipsa unei pieţe unificate în sectorul conţinutului

Definire Raportarea până în 2012 în legătură cu necesitatea luării de măsuri suplimentare, în afara

gestiunii colective a drepturilor, care să permită cetățenilor din Uniunea Europeană,

furnizorilor de servicii de conţinut on-line şi deţinătorilor de drepturi de autor să

beneficieze de întregul potenţial al pieţei digitale interne.


Crearea unei piețe digitale unice pentru facilitarea accesului cetăţenilor Uniunii Europene.

2010:

• pregătirea unei Cărţi verzi privind distribuirea conţinutului audiovizual și a altor tipuri

de conținut creativ

2011:

• elaborarea măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor Agendei Digitale,, în

funcţie de dispoziţiile Cărţi verzi privind distribuirea conţinutului audiovizual și a altor

22 / 164

tipuri de conținut

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la consultarea publică lansată prin intermediul Cărţii verzi privind

distribuirea conţinutului audiovizual şi a altor tipuri de conţinut, prin centralizarea

punctelor de vedere ale unui număr cât mai mare de actori implicaţi.

• Implicarea tuturor entităţilor româneşti care pot contribui la piaţa digitală unică

• Includerea conţinutului audio-vizual existent în nomenclatoarele pieţei digitale

unice europene

• Emiterea de instrucţiuni ca în viitor conţinutul dezvoltat să fie aliniat şi inclus în

mijloacele de popularizare la nivel european (ex motoare de căutare)

Responsabili • SGG

• Ministerul Finanțelor Publice


• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Acţiunea 5. Simplificarea distribuirii de conţinut creativ

Problemă Exploatarea distribuirii digitale

Definire Publicarea unei Cărţi verzi privind provocările şi posibilităţile oferite distribuirea online a

operelor audiovizuale şi a altor tipuri de conţinut


Eforturi suplimentare pentru a stimula acest sector şi pentru a răspunde dezvoltărilor

tehnologice şi schimbării comportamentului consumatorilor.

2011:

• publicarea unei Cărţi verzi privind conţinutul digital pentru a răspunde

provocărilor privind producerea, distribuirea şi vizionarea conţinutului audiovizual

23 / 164

2012:

• monitorizarea situaţiei şi publicarea unei noi propuneri legislative, dacă este

cazul.

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultarea cu factorii interesaţi şi definirea unui mecanism de monitorizare

precum şi a pragurilor de alertă a neutilizării conţinutului digital

• Implementarea acestui mecanism de monitorizare

• Monitorizarea gradului de utilizare a conţinutului digital

• Recomandarea emiterii unei propuneri de act normativ privind producerea,

distribuirea şi vizionarea conţinutului audiovizual, daca este cazul.

Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

• Oficiul Român pentru Drepturi de Autor


Acţiunea 6. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online

Problemă Realizarea unui echilibru între protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi accesul

publicului larg la conţinut şi informaţii

Definire Având în vedere revizuirea Directivei privind respectarea drepturilor de proprietate

intelectuală şi având în vedere dialogul cu factorii interesaţi trebuie realizată până în 2012

o raportare privind necesitatea adoptării de măsuri suplimentare pentru consolidarea

protecţiei împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online


Dezvoltarea Pieţei unice digitale

2010:

• S-au desfăşurat consultări cu factorii interesaţi cu privire la consolidarea

protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală şi s-a pregătit

24 / 164

comunicarea Comisiei pe baza rezultatelor discuţiilor

2011:

• pe baza rezultatelor consultărilor cu factorii interesaţi, Comisia iniţiază lucrări

pregătitoare pentru crearea unei noi propuneri legislative

2012:

• dacă este cazul, Comisia va prezenta măsuri suplimentare de consolidare a

protecţiei împotriva încălcărilor constante a drepturilor de proprietate

intelectuală în mediul online.

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea şi adaptarea continua a legislaţiei referitoare la gestionarea drepturilor

de proprietate intelectuală, mai ales a drepturilor de autor asupra conţinutului

digital, precum şi implementarea infrastructurii necesare protejării şi controlului

respectării acestei legislaţii

• Identificarea consultărilor suplimentare necesare cu privire la protejarea

proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor asupra conţinutului digital

• Elaborarea propunerii legislative pe baza concluziilor de mai sus, şi a planului

necesar de măsuri

• Elaborarea amendamentelor necesare mecanismului curent de monitorizare a

protejării drepturilor de proprietate intelectuală

• Aprobarea actului normativ privind managementul proprietăţii intelectuale şi a

drepturilor de autor asupra conţinutului digital

• Monitorizarea procesului de gestionare a dreptului de autor şi drepturilor conexe

• Identificarea şi propunerea măsurilor suplimentare

• Organizare dezbateri publice şi participarea activă la grupurile de lucru

• Adoptarea unor măsuri destinate restrângerii fenomenului pirateriei pe intemet

25 / 164

• Derularea unor campanii de informare a publicului prin intermediul cărora să se

promoveze avantajele utilizării legale a dreptului de autor şi a drepturilor conexe

în mediul digital.

• Organizarea de work-shop-uri.

• Dezvoltarea site-ului Stop Pirateria

• Prezentare studii de caz.


• Oficiul Român pentru Drepturile de Autor


Acţiunea 7. Stabilirea unei date pentru migrarea la modul de plată unic european şi eFacturare

Problemă Necesitatea unui sistem pan-European de transfer de credite şi debite directe

Definire Asigurarea creerii Spaţiului European Unic de Plată (SEPA), prin măsuri ce vor facilita

apariţia Cadrului Interoperabil European de eFacturare


Derularea procesului şi creşterea absorbţiei

2011:

• propunerea Comisiei privind SEPA va fi dezbătută în Consiliul şi Parlamentul

European. După ce va fi aprobat de cele două structuri, Comisia va monitoriza

implementarea

• implementarea acţiunilor de eFacturare şi monitorizarea implementării acţiunilor

factorilor interesaţi

Iunie: prima întâlnire a forumului European a factorilor interesaţi

26 / 164

Acţiuni la

nivel naţional

• Redactarea normei BNR şi a HG care vor impune data de migrare la SEPA precum

şi planul de măsuri preconizate

• Alinierea proiectului de normă/HG cu cadrul legislativ existent pentru eFacturare

• Alinierea calendarului SEPA cu calendarul asumat pentru finalizarea implementării

eFacturare în România

• Consultări cu BNR, ARB şi Transfond asupra proiectului de normă/HG

• Aprobarea şi emiterea normei BNR şi a HG

• Emiterea normelor de migrare (funcţionale şi tehnice)

• Implementarea unei platforme naţionale/regionale pentru eFacturare pentru

domeniul public sau al Administraţiei

• Monitorizarea implementării SEPA de către toţi actorii (BNR în domeniul financiar

bancar, MFP în rest)

Responsabili • Ministerul Finanţelor Publice



• Banca Naţională Română

Acţiunea 8. Revizuirea directivei eSignature

Problemă Este nevoie de soluţii securizate pentru protecţia datelor personale online

Definire În 2011 a fost propusă o revizuire a Directivei eSignature, cu scopul de a stabili unui cadru

legal pentru recunoaştere şi interoperabilitate transfrontalieră


Crearea unui sistem de securitate pan-European

2010:

27 / 164

• crearea unui grup de experţi să asiste Comisia în elaborarea unui proiect pentru

revizuirea Directivei

• consultarea statelor membre şi a companiilor din domeniu în privinţa eID şi

pregătirea Comisiei Comunicațiilor în domeniul politicilor eID, autentificare şi

semnătură

2011:

• consultarea factorilor interesaţi şi evaluarea studiului de impact privind revizuirea

Directivei

• permiterea Organzaţiilor Europene de Standardizare de elaborare de standarde

eID ce pot fi folosite în Uniunea Europeană

• adaptarea Comunicaţiilor privind propunerea de revizuire a Directivei

2012:

• adoptarea Directivei privind eID şi standardizarea

Acţiuni la

nivel naţional

• Completarea grupurilor de experţi şi accelerarea calendarului întrunirilor acestor

experţi, aliniat cu cel al grupurilor de experţi la nivelul CE

• Identificarea şi adoptarea modelului operaţional cel mai potrivit mediului de

afaceri şi administraţiei publice româneşti (englez, german, franco-mediteranean,

nordic)

• Organizarea de consultări cu companiile din domeniu în privința eID şi a

furnizorilor de semnătură electronică şi marcă temporală

• Evaluarea studiului de impact privind revizuirea Directivei şi formularea de

observaţii/comentarii şi recomandări către CE

• Transpunerea/Adoptarea directivei şi a standardelor tehnice precum şi a

normelor/ordinelor specifice pentru certificare, autorizare şi verificare a

28 / 164

implementării acestor prevederi

Responsabili • Ministerul Justiţiei


Acţiunea 9. Actualizarea Directivei privind comerţul electronic

Problemă Nivelul crescut de fragmentare al pieţii online din Uniunea Europeană

Definire Evaluarea impactului Directivei eComerţ asupra pieţei online


Se doreşte eliminarea barierelor de reglementare a comerţului electronic pan-European

2010:

• au fost consultări cu factorii interesaţi privind Directiva eComerţ

2011:

• pe baza acestor consultări, Comisia va adopta Comunicaţiile privind Directiva

eComerţ în toamnăa anului 2011

Acţiuni la

nivel naţional

• Colectarea concluziilor şi recomandarilor consultărilor cu factorii interesaţi privind

Directiva eComerţ

• Consultarea ORDA precum şi a altor ONG-uri implicate în licențierea aplicațiilor

on-line

• Crearea unei platforme care să gestioneze aceste licențe transfrontaliere

• Pregătirea personalului cu atribuțiuni în procesul de gestionare a drepturilor

colective

• Monitorizarea procesului de gestionare a drepturilor colective

• Implementarea modificărilor legislative impuse de adoptarea noii Directive

29 / 164


• Ministerul Finanţelor Publice


Acţiunea 10. Punerea în aplicare, de către Statele membre, a unor legi care să sprijine piaţa digitală

Problemă Piaţa Digitală Unică fragmentată. Pieţele de telecomunicaţii şi audiovizual sunt

fragmentate de către statele membre.

Definire Statele membre trebuie să implementeze într-un mod rapid şi coerent Directivele ce

susţin Piaţa Digitală Unică


Crearea unui cadru legal ce să vină în ajutorul Pieţei Digitale Unice

• Etape premergătoare creării Organismului autorităţilor europene de

reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (BEREC), oficiu ce va fi

capabil să opereze eficient şi să faciliteze cooperarea dintre autorităţile naţionale

de reglementare în comunicaţii şi Comisia Europeană în promovarea Pieţei

Digitale Unice

• Monitorizează transpunerea legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice şi

se adresează problemelor apărute în timpul transpunerii

• Raportare privind aplicarea AVMS la nivel naţional

• Va oferi asistenţă statelor membre în legătură cu grupul de autorităţi al Uniunii

Europene în serviciile de reglementare din domeniul audiovizualului

Acţiuni la

nivel naţional

• Analiza stadiului actual al transpunerii legislaţiei din România

• Definirea şi îmbunătăţirea procesului şi calendarului de raportare a aplicării AVMS

• Monitorizarea transpunerii legislaţiei în domeniul comunicaţiilor electronice şi

30 / 164

audiovizualului

• Participarea la lucrările BEREC (participarea activă în grupurile de lucru ale BEREC


• ANCOM

Acţiunea 11. Transpunerea Directivei TVA de către Statele membre

Problemă Reguli naţionale diferite privind aplicarea TVA-ul pentru facturile în format electronic, si,

respectiv, pe suport hartie

Definire Statele membre vor trebui să transpună până în 2013 Directiva TVA, asigurând tratament

egal sistemului eFacturare, si, respectiv, celui pe suport de hârtie


Extinderea beneficiilor furnizate de către eInvoicing la tranzacţii trans-frontaliere

• Pe 13 iulie 2010 Consiliul European a adoptat o Directivă (2010/45/EU) ce

stabileşte noi reguli pentru TVA-ul aplicat sistemului eInvoicing şi înlătură

obstacolele absorbţiei sistemului eInvoicing prin stabilirea tratamentului imparţial

între hârtie și format digital

• Statele Membre sunt obligate să implementeze noua Directivă în legislaţia

naţională până în anul 2013

Acţiuni la

nivel naţional

• Discutarea în grupurile de experţi inter-ministeriali a impactului acestei directive

asupra mediului de afaceri şi administraţiei publice româneşti

• Elaborarea paşilor sau măsurilor necesare implementării acestei directive

• Emiterea reglementărilor necesare implementării directivei 2010/45/EU

• Pregătirea personalului din ministerele şi agenţiile guvernamentale care vor aplica

prevederile directivei 2010/45/EU

• Monitorizarea procesului de implementare a directivei 2010/45/EU

31 / 164

Responsabili • Ministerul Finanţelor Publice


Acţiunea 12. Revizuirea normele UE de protecţie a datelor

Problemă Regulile de protecţie a datelor cu caracter personal diferă şi sunt greu de înţeles

Definire Revizuirea cadrului de reglementare al Uniunii Europene privind protecţia datelor cu

caracter personal, în vederea creșterii încrederii utilizatorilor


Creşterea încrederii utilizatorilor pentru dezvoltarea afacerilor online

2010:

• CE a consultat publicul şi factorii interesaţi şi a pregatit comunicarea Comisiei cu

privire la reînnoirea regulilor privind protecţia a datelor cu caracter personal

2011&2012:

• Se vor face demersuri pe lângă Parlamentul European şi Comisia Europeană

pentru adoptarea legislaţiei

Acţiuni la

nivel naţional

• Analiza concluziilor consultărilor publice ale CE şi însuşirea argumentaţiei fiecărei

probleme identificate în raport

• Analiza internă a propunerilor Comisiei Comunicaţiilor şi formularea unui punct de

vedere intern asupra lor

• Informarea şi dezbaterea acestui punct de vedere cu factorii interesaţi precum şi

cu reprezentanţii României în Parlamentul European

• În cazul divergenţelor de opinie, informarea şi medierea acestor divergenţe de

către Comisia Comunicaţiilor

Responsabili • Ministerul Administraţiei şi Internelor

32 / 164



• Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

(ANSPDCP)

Acţiunea 13. Completarea Directivei privind drepturile consumatorilor

Problemă Existenţa regulilor contractuale la nivel naţional împiedică existenţa unei singure pieţe

digitale

Definire Se doreşte introducerea unui instrument legislativ contractual până în 2012 pentru

completarea Directivei privind drepturile consumatorilor


Introducerea unui instrument legislativ contractual de către CE. Acest lucru va elimina

barierele pieţelor interne.

2010:

• consultări cu publicul pe tema opțiunilor politicilor Legii Europene privind

contractele (consultările sunt deschise până pe 31 ianuarie 2011)

• stabilirea unui grup de experţi pentru studierea fezabilităţii realizării prietenos

unei interfeţe prietenoase cu utilizatorii

2011:

• realizarea unui studiu de impact pentru evaluarea diferitelor opţiuni politice

posibile în vederea realizării scopului

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea studiului de fezabilitate asupra utilizării unor interfeţe prietenoase cu

utilizatorii

• Elaborarea paşilor sau măsurilor care ar fi necesare implementării acestei

interfeţe

33 / 164

• Participarea la studiul de impact asupra opţiunilor politice posibil de urmat

• Elaborarea actului normativ care completează Directiva privind drepturile

consumatorilor şi impune utilizarea unei interfeţe prietenoase

• Emiterea normelor/ordinelor necesare implementării actului normativ

• Pregătirea personalului cu atribuţiuni din administraţia publică

• Monitorizarea implementarii actului normativ precum şi a gradului de satisfacţie a

utilizatorilor în eliminarea barierelor existente

Responsabili • Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor


Acţiunea 14. Explorarea posibilităţilor pentru Rezolvarea Alternativa a Disputelor

Problemă Impedimente în rezolvarea disputelor

Definire Explorarea posibilităţilor privind rezolvarea alternativă a disputelor privind comerţul

online trans-frontalier, având în vedere adoptarea unei propuneri legislative până în anul

2011 şi propunerea unui sistem on-line pentru rezolvarea disputelor la nivel European

pentru tranzacţiile eComerţ până în 2012


Să susţină schemele curente ADR (Alternative Dispute Resolution). Există peste 750 de

scheme ADR în statele din Uniunea Europeană

2010:

• consultaţii cu publicul şi părţile implicate în vederea îmbunătăţirii proceselor ADR

la nivelul Uniunii Europene

2011:

• lansează consultări publice pentru a determina modalităţi diferite de

perfecţionare a proceselor ADR la nivelul UE şi pentru a adopta iniţiative

34 / 164

legislative în domeniul proceselor ADR

2012:

• se va propune, dacă este nevoie,un sistem online de rezolvare a disputelor la

nivelul întregii Uniuni Europene pentru tranzacţiile eComerţ

Acţiuni la

nivel naţional

• Obţinerea concluziilor consultărilor publice asupra ADR şi însuşirea argumentaţiei

fiecărei concluzii

• Elaborarea unui set de întrebări şi consideraţii care să explice şi să structureze

consultarea publică asupra perfecţionării proceselor ADR (ex. susţinute de o

platformă online)

• Lansarea consultărilor publice asupra perfecţionării proceselor ADR la nivelul UE27

şi publicarea setului de întrebări şi consideraţii

• Pe baza recomandărilor primite, elaborarea initiaţivei legislative în domeniul

proceselor ADR

• Elaborarea normelor şi ordinelor care descriu implementarea tehnică a proceselor

ADR, inclusiv a platformei online.


• Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor


Acţiunea 15. Consultarea părţilor interesate privind despăgubirile colective

Problemă Accesul consumatorilor din UE la despăgubiri colective

Definire Identificarea unei strategii coerente la nivel European privind despăgubirile colective,

bazată pe discuţii cu părţile interesate

Acţiuni la Deşi există 14 state care permit consumatorilor să ceară despăgubiri colective,

35 / 164

nivelul UE mecanismele existente diferă de la stat la stat. Această acţiune este corelată cu Acţiunea

14.

2011:

• lansează consultaţii publice online privind dezvoltarea unei strategii coerente a

despăgubirilor colective

• emite un raport al Comisiei privind concluziile consultărilor

Acţiuni la

nivel naţional

• Lansarea consultărilor publice asupra strategiilor fezabile de despăgubire colectivă

• Elaborarea unui set de întrebări şi strategii alternative care pot fi luate în

considerare (fără a se limita la ele) în vederea structurării consultării publice

• Pe baza sugestiilor primite, normalizarea şi reformularea strategiilor cele mai

fezabile (top 3 sau top5)




Acţiunea 16. Codul UE al drepturilor online

Problemă Lipsa încrederii utilizatorilor în domeniul cibernetic

Definire Emiterea unui cod UE al drepturilor online până în 2012 cu drepturile digitale ale

utilizatorilor UE într-un model clar şi accesibil


Dezvoltarea Pieţei Digitale Unice

2010/2011:

• lansarea, împreună cu părţile interesate, a unui forum pentru părţile interesate

(grupuri de consumatori, sectorul TIC, etc.), în vederea posibilităţii creării unui

36 / 164

asemenea cod

2012:

• Lansarea noului Cod şi monitorizarea impactului generat de acesta

Acţiuni la

nivel naţional

• Lansarea forumului de discuţii pe site-ul ambelor ministere

• Încurajarea exprimării opiniei şi contribuţiilor la crearea acestui cod

• Elaborarea unui prim proiect şi publicarea lui spre consultare (ca punct de pornire)

• Concluzionarea asupra realizării acestui cod precum şi a gradului de detaliu

necesar în vederea implementării lui în practică

• Analiza propunerilor şi recomandărilor CE privind noul Cod

• Elaborarea versiunii care va fi implementată şi publicată

• Pregătirea personalului care va beneficia sau aplica prevederile codului

• Monitorizarea impactului generat de acest cod




Acţiunea 17. Platforma beneficiarilor mărcilor înregistrate la nivelul UE

Problemă Mărcile online înregistrate au un impact bun, dar limitat. Sistemele de certificare naţionale

pot fi bine definite în acel stat, dar nepromovate în afara graniţelor

Definire Crearea unei platforme a beneficiarilor mărcilor înregistrate la nivelul UE până în 2012, cu

precădere a site-urilor web de tip retail


Dezvoltarea sistemului de mărci înregistrare la nivelul UE pentru creşterea încrederii la

37 / 164

nivelul întregii Uniunii Europene

2011:

• Realizarea unui studiu de impact pentru mărcile online înregistrate la nivelul UE

2012:

• Crearea platformei beneficiarilor mărcilor înregistrate la nivelul UE

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la studiul de impact

• Consultarea cu toate organismele similare din UE27 asupra funcţionalităţilor

necesare, a locaţiei unde va rula platforma, tipul de platformă („off the shelf” sau

dezvoltată la nivel UE) etc.

• Implementarea proceselor şi activităţilor necesare operării în România a

platformei

• Pregătirea personalului implicat în utilizarea acestei platforme

• Monitorizarea şi îmbunătăţirea proceselor şi platformei de gestionare a mărcilor

înregistrate

Responsabili • Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci


Acţiunea 18. Armonizarea regimurilor de utilizare a numerotaţiei

Problemă Existenţa diferitelor reguli de utilizare a numerotaţiei la nivelul statelor membre împiedică

introducerea rapidă a numerelor de telefon armonizate la nivel European

Definire Noi reguli pentru armonizarea numerotaţiei numerelor de telefon la nivel European până

în 2012


Uniunea Europeană poate contribui la armonizarea numerelor de telefon, lucru ce poate

38 / 164

deschide noi oportunităţi pentru companiile din sectorul public şi privat din cadrul UE

2011:

• Desemnarea unei politici de continuare a armonizării numerelor de telefon la

nivelul UE

• Revizuirea eligibilităţii criteriilor pentru numărul 116

Acţiuni la

nivel naţional

• Alinierea la strategia UE privind numerotaţia numerelor de telefon

• Monitorizarea stadiului de implementare precum şi a problemelor ridicate de

piaţa de comunicaţii electronice în acest sens


• ANCOM

Acţiunea 19. Politica în domeniul planificării spectrului

Problemă Incompatibilitatea dispozitivelor electronice pe teritoriul Uniunii Europene

Definire Coordonarea condiţiilor tehnice şi de reglementare aplicabile spectrului radio, şi unde este

cazul armonizarea benzilor de frecven’e radio astfel încât utilizatorii să poată folosi

aceleaşi echipamente electronice pe întreg teritoriul Uniunii Europene


Armonizarea utilizării spectrului de frecvenţe radiola nivelul UE

Comisia Europeană va lucra pentru armonizarea regulilor privind managementul

spectrului de frecvenţe radio, management realizat la nivel naţional

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu toţi operatorii de comunicaţii electronice asupra eficacităţii politicii

şi sistemului existent

• Consultări cu autorităţile de reglementare UE27 şi elaborarea unui set de

recomandări asupra utilizării unor benzide frecvențe radio

• Îmbunătăţirea sistemului actual şi elaborarea amendamentelor la politica

39 / 164

existentă pe baza concluziilor şi recomandărilor elaborate,

• Emiterea reglementărilor care să amendeze politica şi sistemul actual

• Monitorizarea stadiului de implementare precum şi a problemelor ridicate de

piaţa de comunicaţii electronice în acest sens


• ANCOM

Acţiunea 20. Analiza costului pe piaţa comunicaţiilor electronice

Problemă Combaterea fragmentării pieţei la nivelul Uniunii Europene şi consolidarea Pieţei Digitale

Unice privind comunicaţiile electronice

Definire Deschiderea unei investigaţii privind costurile non-Europene din domeniul comunicaţiilor

electronice şi continuarea măsurilor pentru consolidarea beneficiilor oferite de către Piaţa

Digitală Unică


CE va evalua costurile socio-economice ale pieţei comunicaţiilor electronice non-

Europene

Evaluarea va sublinia beneficiile unei pieţe bine integrate

Pe baza rezultatelor studiului Steps towards a truly internal market for electronic

communications networks and services in the run-up to 2020

La mijlocul anului 2012, Comisia va elibera un raport al Comunicaţiilor privind rezultatele

consultaţiilor publice şi a măsurilor UE ce sunt necesare in vederea redeucerii costurilor

din pieţele de comunicaţii electronice

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la studiul comandat de CE şi furnizarea informaţiilor legate de

costurile socio-economice de pe piaţa românească determinate de interacţiunea

cu pieţele non-UE (dacă este cazul)

• Elaborarea unui raport asupra potenţialelor bariere existente pe piaţa

40 / 164

românească de comunicaţii electronice

• Analiza comună cu BEREC pentru identificarea măsurilor necesare şi elaborarea

planului de acţiune


• ANCOM

Acţiunea 101. Roaming (Soluţii durabile pentru pachetele de voce şi date în roaming până în 2012)

Problemă Lipsa unei pieţe interne a serviciilor de telecomunicaţii evidențiată de către diferenţele de

preţ dintre serviciile locale de voce şi cele de roaming

Definire Existenţa unei singure pieţe pentru serviciile de telecomunicaţii. Se doreşte ca diferenţa

dintre tarifele naţionale şi cele de roaming să se apropie de zero până în anul 2015


-2011:

• Comisia va analiza paşii necesari pentru crearea unei pieţe unice a serviciilor de

telecomunicaţii şi se va asigura că beneficiile prezente nu vor fi pierdute

2012:

• Comisia va căuta soluţii durabile pentru serviciile de voce, SMS şi date în roaming

Acţiuni la

nivel naţional

• Monitorizarea implementării Regulamentului (CE) NR. 717/2007 privind roaming-

ul în rețelele publice de telefonie mobilă în interiorul Comunității şi de modificare

a Directivei 2002/21/CE în România

• Monitorizarea evoluției tarifelor de gros şi cu amănuntul pentru furnizarea

serviciilor de comunicații de date şi voce clienților serviciului de roaming, inclusiv

a serviciilor SMS şi MMS.

• Partciparea activă la consultările organizate de Comisie pe această temă

41 / 164

• Participarea activă în grupurile de lucru BEREC care se ocupă de probelemele

legae de roaming


• ANCOM

Pilonul 2 – Interoperabilitate şi Standarde

Comisia a colaborat îndeaproape cu reprezentanţi la nivel înalt din statele membre la

elaborarea unei Strategii europene de interoperabilitate privind serviciile publice

europene. Pornind de la viziunea comună, aceasta stabileşte o abordare comună,

coerentă privind interoperabilitatea şi s-a ajuns la un acord ca, până în 2015,

interoperabilitatea să încurajeze semnificativ furnizarea de servicii publice europene prin:

• guvernanţă şi procese adecvate, în conformitate cu politicile şi obiectivele Uniunii

Europene;

• schimb securizat de informaţii prin intermediul unor iniţiative convenite de

42 / 164

comun acord, coerente şi coordonate privind interoperabilitatea, între care

completarea cadrului juridic, elaborarea cadrului de interoperabilitate, precum şi

prin acorduri asupra standardelor şi normelor de interoperabilitate.

Strategia Europeană de Interoperabilitate (European Interoperability Strategy – EIS) oferă

viziunea şi stabileşte priorităţi privind acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea

interoperabilităţii, schimbului de informaţii şi cooperării transfrontaliere şi trans-

sectoriale dintre administraţiile publice europene pentru furnizarea de servicii publice

europene.

Strategia grupează viitoarele activităţi în materie de interoperabilitate în trei capitole:

• schimbul securizat de informaţii;

• arhitectura de interoperabilitate;

• evaluarea implicaţiilor de natură TIC ale noilor propuneri legislative la nivelul UE.

România nu are o lege cadru pentru e-guvernare, cum este cazul altor ţări ale UE (ex.

Austria), astfel că o serie de aplicaţii de e-guvernare şi elemente de infrastructură

necesare implementării acestora sunt puse în practică în baza unor acte normative

specifice fiecărui sector, adoptate fie la nivel parlamentar, fie la nivel guvernamental.

În ceea ce priveşte interoperabilitatea, aceasta este menţionată ca cerinţă în Strategia „e-

România”, aprobată prin HG 195/2010, document în care Obiectivul 5 îl reprezintă -

Dezvoltarea interoperabilităţii sistemelor naţionale de guvernare electronică; Promovarea

interoperabilităţii la nivel local, are ca direcţii de acţiune:

• elaborarea şi implementarea cadrului de interoperabilitate pentru schimbul de

date şi informaţii interinstituţional, indiferent de competenţa administrativă;

• elaborarea cadrului de interoperabilitate conform normelor, recomandărilor sau

cazurilor de bună practică specifice, din cadrul Uniunii Europene;

• promovarea interoperabilităţii între instituţiile administraţiei publice, centrale şi

43 / 164

locale.

Deşi nu a fost creat încă un Cadru Naţional pentru asigurarea interoperabilităţii, există

totuşi proiecte ce au în vedere schimbul de date în format electronic, între diferite

sisteme informatice ale instituţiilor administraţiei publice, bazat pe existenţa unor

protocoale inter-instituţionale. Ca exemplu se poate menţiona: Declaraţia unică, numărul

de urgenţă 112, implementarea Directivei INSPIRE, PCU etc.

Acţiunea 21. Promovarea legislaţiei privind interoperabilitatea în domeniul TIC

Problemă Caracterul insular al aplicaţiilor şi serviciilor care au drept suport tehnologia informaţiei şi

comunicaţiilor, la nivelul UE

Definire În sprijinul revizuirii politicilor de standardizare a UE, se propun măsuri legale privind

regulile de reformă a interoprabilităţii în domeniul TIC, pentru facilitarea implementării

standardelor TIC în Europa


Elaborarea standardelor europene pentru asigurarea interoperabilităţii

• După consultări cu părţile implicate, CE va începe în 2011 procesele legislative

privind revizuirea standardizării

• În 2012, Comisia va oferi expertiză TIC unde va fi nevoie pentru implementarea

pachetului legislativ

• Va identifica şi executa acţiunile necesare pentru Cadrul Programului de

Cercetare şi Inovare ce va permite accesul facil la proiectele de cercatare privind

activităţile de standardizare

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE pentru revizuirea standardelor

• Crearea Cadrului Naţional de Interoperabilitate - identificarea standardelor la

nivel naţional în domeniul TIC

• Implementarea la nivel naţional a pachetului legislativ privind revizuirea

44 / 164

standardelor TIC

• Elaborarea măsurilor necesare pentru promovarea proiectelor de cercetare

privind activităţile de standardizare în domeniul interoperabilităţii


• Institutul de Cercetări în Informatică

Acţiunea 22. Promovarea normelor de stabilire a standardelor

Problemă Standardele curente nu reflectă pieţele curente

Definire Promovarea normelor esenţiale pentru susţinerea dreptului la proprietate intelectuală şi

a condiţiilor de licenţiere în standardele normale până în anul 2012


Armonizarea regulilor de standardizare, standarde ce diferă de la stat la stat. Comisia va

lucra pentru armonizarea acestor practici divergente şi va formula minimul de reguli ce

vor trebui urmate în comun.

CE va identifica principalele probleme privind procedurile de standardizare şi va propune

un set de reguli până în anul 2012

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la grupurile de lucru ale CE privind armonizarea standardelor şi

realizarea setului de reguli

• Implementarea la nivel naţional a regulilor de standardizare


• Institutul de Cercetări în Informatică

• ASRO

Acţiunea 23. Îndrumare privind standardizarea în domeniile TIC şi achiziţii publice

45 / 164

Problemă Specificaţii variate pentru licitaţiile publice

Definire Emiterea unei comunicări până în 2011 în statele membre UE, pentru a se stabili un set de

reguli privind legătura dintre achiziţiile publice şi standardizările TIC, care să poată susţine

autorităţile publice în folosirea standardelor


Comisia va stabili un set de reguli pentru o mai bună utilizare a standardelor TIC în

licitaţiile publice

2011:

• Va iniţia un studiu European care va evalua practicile privind achiziţiile publice din

UE

• Derularea unei campanii de conştientizare privind standardizările şi achiziţiile

publice, având în vedere partenerii importanţi

După finalizarea studiului se vor demara consultări cu publicul, privind posibile alternative

identificate de către studiu. În urma rezultatelor consultărilor, se va pregăti o Comunicare

a Comisiei pentru a demonstra legătura dintre standardizările TIC şi succesul achiziţiilor

publice

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea unui studiu la nivel naţional privind practicile în achiziţiile publice

• Participarea la grupul de lucru la nivel CE privind standardizările şi achiziţiile

publice

• Diseminarea la nivel naţional a informaţiilor rezultate din studiul pan-european


• Ministerul Finanţelor Publice

• ANRMAP

Acţiunea 24. Adoptarea Strategiei de Interoperabilitate

46 / 164

Problemă Lipsa unui set bine definit de standarde

Definire Promovarea Interoperabilităţii prin adoptarea până în 2010 a Strategiei Europene de

Interoperabilitae şi a Cadrului European de Interoperabilitate


Dezvoltarea unei mai bune platforme de interoperabilitate între statele membre Uniunii

Europene. În construirea şi dezvoltarea Strategiilor Naţionale de Interoperabilitate,

statele membre pot opta pentru soluţii diferite faţă de a celorlalte state membre.

Pentru promovarea Interoperabilităţii între administraţiile publice ale statelor membre

UE, Comisia va adopta Strategia şi Cadrul European de Interoperabiltate.

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea Strategiei Naţionale de Interoperabilitate în strânsă corelare cu

Strategia Europeană de Interoperabilitate

• Elaborarea Cadrului Naţional de Interoperabilitate

• Participare la grupurile de lucru ale CE privind interoperabilitatea


Acţiunea 25. Analiza consecinţelor solicitării actorilor semnificativi de pe piaţă de a-şi procura licenţe

Problemă Companiile dominante din sectorul TIC ocupă un important sector al pieţii, astfel dacă

produsele sau serviciile companiilor noi de pe piaţă nu sunt compatibile cu cele ale

brandurilor licenţiate, utilizatorii sunt constrânşi să utilizeze doar gama respectivă de

produse sau servicii.

Definire Examinarea fezabilităţii măsurilor ce pot îndruma actorii principali de pe piaţă să

licenţieze informaţii privind interoperabilitatea.


Companiile trebuie să ofere informaţii privind interoperabilitatea asociată produselor sau

aplicaţiilor lor. Astfel companii noi pot dezvolta noi aplicaţii sau servicii compatibile cu

cele oferite de producătorii dominanţi de pe piaţă.

Comisia va analiza situaţia pieţei în cazul în care marii producători vor fi obligaţi legal să

47 / 164

ofere informaţii privind interoperabilitatea produselor, şi dacă este cazul va elabora o

Directivă sau o Comunicare a Comisiei până în 2012

Acţiuni la

nivel naţional

• Lansarea de consultări cu principalii factori interesaţi de pe piaţă privind

interoperabilitatea aplicaţiilor

• Participare la grupul de lucru privind interoperabilitatea produselor

• Implementarea măsurilor necesare la nivel naţional pentru adoptarea cadrului

legal definit de CE


Acţiunea 26. Implementarea, de către Statele Membre, a cadrului european pentru interoperabilitate

Problemă Inexistenţa unei pieţe virtuale interne cauzată de probleme de interoperabilitate.

Definire Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie să aplice Cadrul European de

Interoperabilitate la nivel naţional până în 2013


Comisia va asista Statele Membre ale Uniunii Europene în alinierea Strategiilor şi Cadrelor

Naţionale de Interoperabilitate cu cele Europene prin acţiuni de susţinere precum

campanii de conştientizare şi schimb de informaţii cu privire la Cadrele Naţionale de

Interoperabilitate.

2011:

• Prezentarea rezultatelor CIP ICT PSP , varaintele pilot la scară largă

• Demararea unui studiu privind necesităţile şi costurile beneficiilor aduse de către

serviciile transfrontaliere

2012:

Pe baza rezultatelor prezentate mai sus se va demara un nou Program Pilot la Scară Largă

în interiorul CIP, ICT, PSP cu scopul de a dezvolta şi demonstra Interoperabilitatea la nivel

48 / 164

European a sistemelor naţionale din sectorul public

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea Strategiei Naţionale de Interoperabilitate, alinierea cu Strategia

Europeană de Interoperabilitate

• Consultări publice cu principalii actori pentru definirea Cadrului Naţional de

Interoperabilitate

• Participare la grupul de lucru privind interoperabilitatea şi definirea serviciilor

publice transfrontaliere


Acţiunea 27. Punerea în aplicare, la nivelul Statelor Membre, a declaraţiilor Malmö şi Granada

Problemă Absenţa standardelor comune

Definire Statele Membre vor trebui să pună în aplicare angajamentele privind interoperabilitatea

şi standardele prevăzute în Declaraţia Malmo şi Granada până în 2013


Sprijinirea statelor Membre în aplicarea standardelor prevăzute în cele două declaraţii.

Această acţiune reprezintă o bază pentru pilonii din Angenda Digitală referitori la

Interoperabilitate şi Standardizare.

2011:

• Comisia Europeană va stabili cadrul necesar pentru a oferi sprijin în selecţia

standardelor şi specificaţiilor folosite de către statele membre până la sfârşitul lui

2011

2012:

Demararea unui Program Pilot la Scară Largă în cadrul CIP, ICT, PSP cu scopul de a

dezvolta şi demonstra Interoperabilitatea la nivel European a sistemelor naţionale din

sectorul public

49 / 164

Acţiuni la

nivel naţional

• Participare la Programul Pilot privind interoperabilitatea sistemelor naţionale din

sectorul public


50 / 164

Pilonul 3 – Încredere şi Siguranţă

Serviciile online cel mai inovatoare şi mai avansate – cum ar fi operațiunile bancare

electronice (eBanking) și serviciile de sănătate online (eHealth) – pur și simplu nu ar exista

dacă noile tehnologii nu ar fi în totalitate fiabile. Până în prezent, internetul s-a dovedit

remarcabil de sigur, rezistent și stabil, dar rețelele TI și terminalele utilizatorilor finali rămân

vulnerabile unei game ample de amenințări mereu noi: în ultimii ani, mesajele electronice

nesolicitate (spam) au proliferat până la a îngreuna în mod serios traficul de e-mail pe

internet – conform mai multor estimări, mesajele spam reprezintă între 80% și 98% din

totalul mesajelor aflate în circulație – ele răspândind o multitudine de viruși și de programe

ostile. Flagelul furtului de identitate și al fraudei online avansează. Atacurile devin din ce în

ce mai sofisticate (troieni, botneturi etc.) și deseori motivate de scopuri financiare.

Soluționarea acestor amenințări și întărirea securității în societatea digitală este o

responsabilitate comună a cetățenilor, a organismelor private și a celor de stat, atât la nivel

național cât și la nivel mondial.

Dreptul la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal este un drept

fundamental în UE care trebuie aplicat cu eficacitate și în mediul online, prin toate

mijloacele posibile: de la aplicarea pe larg a principiului „Privacy by Design” (respectare a

vieții private din momentul proiectării) la tehnologiile TIC în cauză, la sancțiuni de

descurajare, ori de câte ori este cazul. Cadrul revizuit al UE pentru comunicațiile electronice

precizează responsabilitățile operatorilor de rețele și ale furnizorilor de servicii, inclusiv

obligația lor de a notifica violările securității datelor cu caracter personal. Revizuirea

cadrului general privind protecția datelor cu caracter personal, recent întreprinsă, va

include o posibilă extindere a obligației de a notifica violări ale securității datelor cu caracter

personal. Implementarea interzicerii mesajelor electronice nesolicitate va fi consolidată prin

utilizarea rețelei de cooperare în materie de protecție a consumatorului (Consumer

Protection Cooperation – CPC).

51 / 164

Implementarea rapidă și eficace a Planului de acțiune al UE pentru protecție

infrastructurilor critice de informație și a Programului de la Stockholm va declanșa o amplă

gamă de măsuri în domeniul securității rețelelor și a informației și al luptei împotriva

criminalității cibernetice. De exemplu, pentru a putea reacționa în timp real, în Europa

trebuie creată o rețea performantă și extinsă de echipe de intervenție în caz de urgență

informatică (Computer Emergency Response Teams – CERT), inclusiv pentru instituțiile

europene. Cooperarea dintre CERT și forțele de ordine este esențială, iar pentru prevenirea

criminalității cibernetice și intervenirea în caz de urgență (de exemplu atacuri informatice)

trebuie promovat un sistem de puncte de contact. Europa trebuie să adopte de asemenea o

strategie privind gestionarea identității, în special pentru a garanta servicii eficace și sigure

de eGovernment

Acţiunea 28. Reţeaua consolidată şi politica de securitate a informaţiilor

Problemă Internetul a devenit o infrastructură critică de informaţii cuprinzând sisteme TI şi reţele din

întreaga lume. De aceea ea trebuie să fie elastică şi sigură împotriva oricăror ameninţări.

Definire Comisia va consolida reţeaua şi politica de securitate a informaţiilor şi va moderniza

Reţeaua Europeană şi Agenţia pentru Securitatea Informaţiilor şi va aplica măsuri care să

permită un răspuns mai rapid la atacurile informatice, incluzând constituirea CERT pentru

instituţiile din statele membre UE.


Cooperări fiabile între guvernele ţărilor membre UE, instituţiile publice şi companiile

private, pentru a îmbunatăţi schimbul de informaţii, şi pentru a se asigura că problemele de

securitate vor fi adresate şi soluţionate în mod eficient.

Reţeaua Europeană şi Agenţia pentru Securitatea Informaţiilor va reprezenta punctul de

schimb şi colaborare .

Se doreşte un răspuns în timp real la ameninţări, implementarea şi şi îmbunătăţirea reţelei

CERT în Europa, inclusiv în instituţiile europene.

2011

52 / 164

• Comisia Europeană va publica o comunicare ce va conţine principiile elasticităţii şi

stabilităţii a internetului la nivel global

• Se va asigura că cei din conducerea instituţiilor vor semna acordul de a stabili CERT

pentru instituţiile europene

2012

• Reglementările Agenţiei pentru Securitatea Informaţiilor vor fi adoptate la nivel

european

• CERT va deveni operaţional

Acţiuni la

nivel naţional

• Dezvoltarea capabilităţilor operaţionalale ale reţelei CERT-RO conform legislaţiei în

vigoare

• Monitorizarea implementării si respectării principiilor comunicate de CE

• Elaborarea amendamentelor necesare îmbunătăţirii activităţii de expertiză a CERT-

RO


• CERT-RO

Acţiunea 29. Combaterea atacurilor cibernetice împotriva sistemelor informatice

Problemă Atacurile împotriva sistemelor informatice sunt o ameninţare în creştere iar Comisia

Europeană prezintă un interes sporit atât pentru atacurile teroriste cât şi pentru politice

privind sistemele informatice din punctele strategice ale statelor membre UE.

Definire Combaterea atacurilor cibernetice împotriva sistemelor informatice implică măsuri, inclusiv

propuneri legislative pentru prevenirea atacurilor cibernetice, până în 2010, dar şi

modificarea normele referitoare la competenţa judiciară în spaţiul cibernetic la nivelul EU şi

internaţional.

Acţiuni la Acţiunea presupune ca statele membre să-şi modifice legislaţia penală în vigoare cu privire

53 / 164

nivelul UE la atacurile la sistemele informatice. Principalul scop e de a oferi autoritate sporită

legislaţiei europene pentru combaterea fenomenului de cibercrime. Iniţiativa va îmbunătăţi

securitatea cetăţenilor şi a mediului de afaceri, şi se aşteaptă să aibă un efect pozitiv pentru

firme, întrucât costurile reparării sistemelor informaţionale sunt foarte ridicate.

2011

• Va continua procesul legislativ pentru adoptarea Directivei privind atacurile

împotriva Sistemelor Informatice de către statele membre, Directivă care va

actualiza nivelul actual de protecţie şi va avea în vedere noi îmbunătăţiri.

2012

• Va finaliza negocierile pentru Directivă pentru a se asigura implementarea sa la

nivel UE. Statele membre sunt obligate să ia măsurile necesare pentru adoparea

Directivei în 2 ani.

Acţiuni la

nivel naţional

• • Asigură puncte de contact pentru colectarea sesizărilor şi a informaţiilor despre

incidente de securitate cibernetică atât automatizat, cât şi prin comunicare directă

securizată, după caz.

• • Identifică, analizează şi clasifică incidentele de securitate din cadrul

infrastructurilor cibernetice, conform ariei de competenţă. CERT-RO elaborează

propuneri privind modificarea cadrului legislativ în vederea stimulării dezvoltării

securităţii infrastructurilor cibernetice ce asigură funcţionalităţi de utilitate publică

ori asigură servicii ale societăţii informaţionale.Continuarea dezvoltării

parteneriatului cu ENISA privind combaterea incidentelor cibernetice

• Constituirea de task-force care să lucreze concertat la nivelul UE în vederea creşterii

vitezei de răspuns la atacuri

• Elaborarea legislaţiei naţionale prin care se adoptă directiva UE, privind atacurile

împotriva Sistemelor Informatice

54 / 164


• Ministerul Administraţiei şi Internelor

• Serviciul Român de Informaţii

• Serviciul de Informaţii Externe

• Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

• CERT-RO si toate instituţiile prezente în consiliul de coordonare al CERT-RO.

• Ministerul Apărării Naţionale

Acţiunea 30. Stabilirea unei platforme europene privind criminalitatea informatică

Problemă Reţelele TI şi terminalele utilizatorilor finali (–end users-) sunt vulnerabile la varietăţi largi

de ameninţări, care ar putea submina încrederea cetăţenilor în comunicaţiile electronice.

Lipsa de colectare, raportare şi/sau schimbul de date şi a statisticilor privind infracţiunile

cibernetice, ar putea extinde potenţialul distructiv al acestor activităţi rău intenţionate.

Definire Stabilirea unei platforme europene privind criminalitatea informatică până în 2012


Europol în cooperare cu Comisia Europeană a fost solicitat pentru integrarea tuturor

platformelor UE relevante, într-una singură. Platforma ar funcţiona ca un centru de

colectare şi depozitare a informaţiilor despre atacurile cibernetice. Ea va fi elementul major

în Centrul European CiberCrime.

2011

• Componenta europeană a platformei, administrată de Europol va fi funcţională

2012

• Platforma va fi pe deplin operaţională şi interconectată cu platformele naţionale

55 / 164

Acţiuni la

nivel naţional

• Analiza şi optimizarea platformelor de securitate existente, eventual comasarea şi

consolidarea lor la nivel naţional

• Acces la platforma Europol şi trainingul personalului în domeniul combaterii

criminalităţii informatice

• Interconectarea platformelor naţionale cu cea europeană

• Monitorizarea implementării platformelor naţionale şi integrarea lor cu cea

europeană

• Implementarea platformei (platformelor) de securitate la nivel naţional






Acţiunea 31. Analiza utilităţii creării unui centru european de combatere a criminalităţii informatice

Problemă Numărul atacurilor la sistemele informatice creşte direct proporţional, în scop şi

complexitate, cu numărul sistemelor informatice. Având în vedere conexiunile între reţele,

atacurile pot avea efecte în orice jurisdicţie; se cere o colaborare mai apropiată între

autorităţile relevante.

Definire Analiza utilităţii creării unui centru european de combatere a criminalităţii informatice până

în 2011


Se va lansa un studiu pentru determinarea eficienţei creării unui centru european de

combatere a criminalităţii informatice. Se are în vedere domeniul de aplicare, scopul şi

56 / 164

sursele de finanţare.

2011

• În colaborare cu Europol, Comisia Europeană va conduce şi va prezenta rezultatele

studiului

Acţiuni la

nivel naţional

• Participare la studiul European privind determinarea eficienţei creării unui centru

european de combatere a criminalităţii informatice

• Analiza la nivelul instituţiilor cu atribuţiuni în domeniul securităţii şi infrastructurilor

critice a utilităţii şi priorităţilor acestui centru european

• Identificarea contribuţiei efective (oameni, contacte, forumuri, experienţă) pe care

România o poate pune la dispoziţie în susţinerea acestui centru european





Acţiunea 32. Intensificarea luptei împotriva criminalităţii informatice la nivel internaţional

Problemă Acţiunile nu sunt specifice UE şi nici nu pot fi asumate în totalitate de aceasta.

Definire Colaborare cu părţile interesate pentru a fortifica managementul riscurilor globale în sfera

digitală şi fizică şi pentru a conduce acţiuni orientate pentru prevenirea atacurilor

informatice


Cooperare întărită între statele membre ale UE în lupta împotriva atacurilor informatice.

57 / 164

În UE:

• Crearea unui forum european pentru discuţii între autorităţile naţionale publice,

pentru integrarea managementului riscurilor, şi crearea unui parteneriat public-

privat

Cooperare transatlantică

• Îmbunătăţirea relaţiilor UE-SUA pentru aplicarea prevederilor planului Comisiei

Europene privind securitatea informatică

2010

• dialog continuu şi schimb de informaţii cu SUA

2011

• promovarea dezvoltării unor principii globale pentru stabilitatea şi elasticitatea

Internetului prin stabilirea de parteneriate strategice internaţionale

Acţiuni la

nivel naţional

• Implementarea proceselor de management al riscurilor de securitate în

administraţia publică

• Intensificarea consultărilor cu organismele similare din UE şi SUA

• Schimburi cu SUA şi alte ţări UE de specialişti pentru 1-2 ani, angajarea acestor

specialişti şi implicarea lor activă la revenirea în ţară

• Extinderea centrelor FBI şi a cooperării cu grupurile de lucru americane implicate în

combaterea criminalităţii informatice




58 / 164


Acţiunea 33. Oferirea de suport la nivelul UE pentru pregătirea referitoare la securitatea cibernetică

Problemă Utilizatorii online trebuie să fie conectaţi în siguranțăavând în vedere faptul că atacurile

cibernetice sunt în creştere, devenind din ce în ce mai complexe şi motivate de scopuri

materiale sau politice precum s-a întâmplat în Georgia sau Lituania.

Definire Oferirea de suport la nivelul UE pentru pregătirea referitoare la implementarea securităţii

cibernetice


Toate statele membre UE au obligaţia pregătirii exerciţiilor de securitate cibernetică iar

Agenţia pentru Securitatea Informaţiilor va facilita organizarea. Scopul este construirea

încrederii, întelegerea gestionării atacurilor şi modul în carecei implicaţi depind unul de

celălalt.

2011

• Implementarea Planului de Acţiuni privind protecţia infrastructurii informaţiilor

critice

• Asigurarea suportului financiar

2012

• Discuţii privind implicarea viitoare a UE în exerciţiile globale de securitate

cibernetică şi evaluarea stadiul Sistemului de menţinere a funcţionalităţii reţelelor

şi integrităţii informaţiei în Europa

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea criteriilor de definire a infrastructurilor critice, pe baza clasificării

aprobată de CSAT

• Consultări cu toate organismele cu atribuţiuni în domeniul securităţii naţionale în

vederea elaborării măsurilor necesare protecţiei infrastructurii informaţiilor critice

59 / 164

• Elaborarea planului de acţiuni pentru protecţia infrastructurilor critice, şi a

bugetului estimat pentru implementarea acestui plan

• Consultări cu ENISA asupra implicării în viitoarele exerciţii pan-europene şi

transatlantice

• Participare la evaluarea stadiului Sistemului de menţinere a funcţionalităţii reţelelor

şi integrităţii informaţiei în Europa Monitorizarea concluziilor si măsurilor acestui

studiu la nivel naţional

• Implementarea Planului de Acţiuni privind protecţia infrastructurii informaţiilor

critice la nivel naţional

• Organizarea de exerciţii de securitate cibernetice, simpozioane, dezbateri pe teme

de securitate cibernetică şi asigurarea diseminării unor informaţii specifice prin

mass-media, prin cooperarea tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu.







• toate instituţiile prezente în consiliul de coordonare al CERT-RO

Acţiunea 34. Explorarea extinderii prevederilor notificărilor de încălcare a securităţii

Problemă Cetăţenii preferă să fie înştiinţaţi atunci cand se întâmplă ceva rău (pierdere, deteriorare,

furt) cu datele lor personale stocate în bazele naţionale, iar acesta este motivul pentru care

60 / 164

detaliile încălcării securităţii acestor date se aaflăpe agenda UE.

Definire Explorarea extinderii prevederilor notificărilor de încălcare a securităţii se prezintă ca parte

a modernizării cadrului european de protecţie a datelor cu caracter personal.


Forma actuală a cadrului European pentru protecţia datelor cu caracter personal include o

posibilă extindere prin introducerea obligativitatăţii înştiinţării pierderilor de informaţii,

care este un pas în îmbunătăţirea securităţii datelor.

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu părţile implicate la nivel naţional

• Formularea unui punct de vedere naţional privind protecţia datelor cu caracter

personal şi comunicarea lui către CE

• Elaborarea unui text legislativ care să fie luat în considerare în cadrul discuţiilor

referitoare la extinderea cadrului European pentru protecţia datelorcu caracter

personal



Acţiunea 35. Îndrumare privind implementarea regulilor în domeniul comunicaţiilor electronice referitoare la confidentialitate

Problemă Statele membre trebuie să fi adoptat regulile UE din domeniul comunicaţiilor electronice

menţionate în reforma adoptată în 25 noiembrie 2009.

Definire Îndrumare privind implementarea regulilor în domeniul comunicaţiilor electronice

referitoare la confidențialitate privind datele cu caracter personal.


Comisia Europeană trebuie să îndrume statele membre în scopul de a obţine protecţie

eficientă a drepturilor personale într-un mediu electronic.

Acţiuni la

nivel naţional

• Analiza stadiului actual al implementarii art. 5 (3) al Directivei ePrivacy

• În funcţie de stadiul implementării, consultări cu CE în vederea îndrumărilor

61 / 164

necesare continuării procesului de implementare

• Transpunerea şi adoptarea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei ePrivacy



Acţiunea 36. Sprijinirea raportării conţinutului ilegal online şi a campaniilor de sensibilizare a copiilor in ceea ce priveşte siguranţa online

Problemă Internetul a devenit principala sursă de materiale care propagă exploatarea sexuala a

copiilor, iar studiile confirmă dezvoltarea acestei tendinţe. Tinerii sunt un grup vulnerabil

deoarece nu sesizeaza intotdeauna riscurile activitatilor lor online, precum comunicarea

informaţiilor personale sau discuţii cu persoane pe care nu le-au întâlnit niciodată în viaţa

reală

Definire Promovarea punctelor de promovare a conţinutului ilegal online şi a campaniilor de

sensibilizare ce implică cele mai bune practici în domeniu privind protecţia copiilor faţă de

informaţiile accesibile online prin site-uri naţionale.


Un efort colectiv sprijinit de UE ar creşte eficienţa combaterii conţinutului ilegal online.

Punerea în comun a celor mai bune practici în ceea ce priveşte acţiunile de sensibilizare la

nivel naţional, este necesara pentru obţinerea unor rezultate pe scara larga pe termen

scurt.

2011

• Sărbătorirea Zilei pentru un Internet mai sigur pe 8 februarie 2011, în peste 70 ţări

• Implementarea Programului Un Internet mai sigur în statele membre ce au linii de

asistenţă telefonică şi centre de avertizare pentru acţiuni de sensibilizare a

părinţilor, a copiilor şi a cadrelor didactice

• Colectarea şi diseminarea statisticilor şi informaţiilor despre acţiunile de

sensibilizare, despre activităţile liniilor de asistenţă telefonica şi despre rezultatele

62 / 164

Centrelor pentru un internet sigur în Europa

• Publicarea unui raport despre cele mai bune practici privind campaniile de

sensibilizare referitoare la un internet mai sigurprotecţie

• Co-finanţarea unui proiect pilot pentru evaluarea necesităţilor privind programele

specifice de formare pentru asistenţii sociali

• Co-finaţarea unui proiect pentru evaluarea utilizării în exces a internetului de către

copii

• Elaborarea unui raport privind protejarea copiilor în lumea digitală

2012

• Colectarea şi diseminarea informaţiilor despre activitatea Centrelor pentru un

internet mai sigur din Europa

Acţiuni la

nivel naţional

• Derularea Programului Un internet mai sigur în România şi alinierea la planul de

implementare a Centrului pentru un Internet Sigur

• Organizarea de campanii de sensibilizare asupra siguranţei online pentru copii

• Organizarea de evenimente de popularizare şi diseminare a rezultatelor Centrului

pentru un Internet Sigur precum şi a liniilor de asistenţă telefonică

• Participarea sau elaborarea proiectelor de formare sistematica, pentru toate

cadrele didactice, în scopul de a ajuta copiii care utilizează în exces internetul;

• Includerea aspectelor specifice conţinutului ilegal online în România atât în

raportările către Centrul pentru un Internet Sigur cat şi în cele două proiecte

menţionate mai sus.

• Monitorizarea rezultatelor şi impactului acestor proiecte


63 / 164

• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului




• Consiliul Naţional al Audiovizualului

Acţiunea 37. Stimularea auto-reglementării în utilizarea serviciilor online

Problemă Copii nu sunt în siguranţă online. Tinerii se expun prin dezvăluirea datelor cu caracter

personal prin reţelele de socializare, sau intrând în discuţii cu persoane necunoscute online.

Definire Auto-reglementarea în utilizarea serviciilor online în special în utilizarea acestora de către

minori.


Având în vedere faptul că furnizorii de produse şi servicii cu impact asupra siguranţei online

a copiilor, precum site-urile reţelelor de socializare, telefoane mobile, aplicaţii online şi

console de jocuri sunt din spaţiul european sau mondial, o abordare generală

paneuropeană ar fi utilă.

2011

• Comisia va lansa o reexaminare a actualelor acorduri privind auto-reglementarea în

domeniul protecţiei minorilor. În acest scop se vor reuni furnizorii de servicii online,

părinţi, profesori, copii, în vederea identificării lipsurilor, dar şi a noilor măsuri care

trebuie puse în aplicare de industria de profil pentru protejarea şi responsabilizarea

tinerilor în privinţa utilizării noilor tehnologii

• În mai şi iulie, Comisia va prezenta în două etape rezultatele celei de a doua evaluari

independente a Principiilor pentru reţele sociale mai sigure pentru UE.

• Comisia a elaborat, de asemenea, un raport privind protejarea copiilor în lumea

digitală, care va constitui baza unui Proiect de Concluzii al Consiliului UE.

64 / 164

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la consultări privind acţiunile de auto-reglementare în domeniul

protecţiei minorilor ,

• Prezentarea în rândul părinților şi profesorilor a datelor naţionale specifice

furnizorilor de servicii online, în contextul acţiunilor de auto-reglementare în

domeniul protecţiei minorilor ,

• Comunicarea în cadrul prezentării a lipsurilor sau slăbiciunilor constatate, precum şi

a recomandărilor de îmbunătăţire a utilizării internetului de către copii

• Elaborarea unui studiu privind Principiile Reţelei Sociale Sigure

• Analiza rezultatelor implementării Principiilor Reţelei Sociale Sigure





• ANCOM

• Consiliul Naţional al Audiovizualului (care are atribuţii în protecţia minorilor)


Acţiunea 38. Stabilirea, de către Statele membre, a Echipelor de intervenţie de urgenţă (CERT)

Problemă Pentru a interveni în timp real trebuie constituită o reţea funcţională CERT la nivel

european.

Definire Statele membre trebuie să stabilească până în 2012 reţeaua CERT la nivel naţional, prin care

65 / 164

se va ajunge la o acoperire toatală a Europei.


Avantaje CERT

• Oferă răspuns imediat victimelor atacurilor cibernetice

• Publică alerte privind ameninţările online

• Oferă informaţii pentru a îmbunătaţi secutitatea calculatorul şi a reţelei

2011

• Se vor stabili CERT-uri la nivelul tuturor statelor membre UE

2012

• Se va completa şi îmbunătăți implementarea CERT

Acţiuni la

nivel naţional

• Definirea, implementarea şi operaţionalizarea CERT în România, atât organizatoric

cât şi la nivelul rolurilor şi responsabilităţilor

• Definirea şi implementarea interfeţelor cu alţi parteneri interesaţi inclusiv cu

celelalte ţări UE

• Identificarea infrastructurilor necesare şi lansarea programului de dotări, training şi

punere în funcţiune a CERT în România

• Monitorizarea implementării acestui program şi a operaţionalizării complete a

CERT, precum şi raportarea periodică către MCSI





66 / 164


• ORNISS

• Serviciu de Protecţie şi Pază


• ANCOM

Acţiunea 39. Efectuarea de simulări de atac cibernetic de către statele membre

Problemă Ameninţările actuale sunt din ce în ce mai complexe şi prezintă diferite forme de viruşi

informaţici.

Definire Statele membre UE trebuie să efectueze la scară largă simulări de atac cibernetic.


Nicio ţară singură nu poate face faţă unui atac cibernetic şi, de aceea, este utilă intervenţia

timpurie la nivel european. Abordarea naţională diferită şi lipsa sistemelor de anihilare pot

îngreuna acţiunile de protecţie. Statele membre trebuie să-şi dezvolte un sistem naţional de

protecţie, şi să execute cât mai des simulări de atacuri cibernetice.

2011

• Primul exerciţiu de simulare ce a avut loc în noiembrie 2010 se doreşte a fi un

stimulent pentru unele state membre

• Schimbul de informaţii şi de bune practice între statele membre

2012

• Se va organiza un al doilea exerciţiu la nivel european

Acţiuni la

nivel naţional

• Constituirea grupului de lucru în format public-privat pentru definrea exerciţiului

de simulare a unui atac cibernetic

• Pregătirea şi organizarea exerciţiului naţional de simulare a atacului cibernetic şi

includerea bunelor practici de răspuns la atacurile cibernetice utilizate de alte ţări

67 / 164

UE




• CERT-RO

• toate echipele de tip CERT din instituţiile prezente în consiliul de coordonare al

CERT-RO (inclusiv CORIS/STS, CTP/MApN etc.).

Acţiunea 40. Implementarea, de către Statele membre, a liniilor de asistenţă telefonică pentru alerte şi stări de criză ale sistemelor electornice

Problemă Internetul a devenit principala sursă de materiale de pornografie infantilă, iar studiile

confirmă numarul în creştere. Tinerii sunt un grup vulnerabil ce accesează internetul in

scopuri şi din locaţii diferite.

Definire Statele membre trebuie să implementeze o linie de asistenţă telefonică pentru alerte şi stări

de criză ale sistemelor electornice, pentru a se raporta conţinuturile ilegale. Se propune

combaterea acestora prin organizarea de campanii de conştientizare online pentru copii,

integrarea în școli, la lecții, a secvențelor de instruire online şi încurajarea furnizorilor de

servicii online pentru activitatea de auto-reglementare.


Siguranţa copiilor în mediul online e o responsabilitate naţională, a instituţiilor publice şi

companiilor private.

Comisia Europeană suportă dezvoltarea liniilor de asistenţă telefonică, incurajează auto-

reglementarea, dar acestea trebuie implementate şi la nivel naţional.

2011

• Infiinţarea în toate statele membre a Centrului pentru Internet Sigur prin linii de

asistenţă telefonică, centre de informare şi linii de ajutor

68 / 164

• Realizarea unui exerciţiu de îmbunătăţire a politicilor internetului, analizând

resursele curente folosite pentru astfel de activităţi în statele membre

• Dezvoltarea –Teachtoday- website pentru informarea profesorilor

• Susţinerea dezvoltării instrumentelor de investigaţie pentru abuzurile sexuale ale

copiilor

• Găsirea căilor pentru a implica cât mai multe state membre în sistemul de auto-

reglementare

• Adoptarea unui raport despre implementarea între 1998-2006 a recomandărilor

privind protecţia minorilor

2012

• Lansarea unui sondaj pentru a verifica progresul implementării siguranţei online în

curricula şcolară

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu toate parţile interesate şi înfiinţarea Centrului pentru Internet Sigur

• În baza consultărilor de mai sus, elaborarea obiectivelor şi a cerinţelor referitoare la

conţinutul necesar informării profesorilor asupra implementării siguranţei online

precum şi a prevenirii abuzurilor asupra copiilor

• Identificarea infrastructurii necesare (inclusiv de cea de comunicaţii electronice) şi

lansarea unui program de dotare şi înfiinţare de centre de informare şi asistenţă

online (helpdesk)

• Elaborarea caietului de sarcini pentru proiectarea şi implementarea website-ului

Techtoday

• Organizarea de campanii de conştientizare a riscurilor de navigare onlin pentru

copii

• Introducerea temelor privind siguranța online în curriculum-ul național.

69 / 164

• Monitorizarea procesului implementării în curricula şcolară a problematicii privind

riscurile de navigare online precum şi a impactului campaniilor de conştientizare




Acţiunea 41. Crearea, la nivelul Statelor Membre, a platformelor naţionale de alertă

Problemă Statele Membre care au deja astfel de platforme trebuie să lucreze împreună cu celelelte

state pe o platformă similară. Toate platformele trebuie să aibă tehnologii apropiate,

similare, pentru a se asigura un răspuns facil şi rapid.

Definire Crearea, la nivelul Statelor Membre, a platformelor naţionale de alertă începând cu anul

2010, finalizând procesul până în 2012.


Statele trebuie să-şi dezvolte website-uri pentru persoanele caredoresc să se implice în

raportarea conţinuturilor online ilicite.

2011

• Se va încuraja dezvoltarea platformelor naţionale de alertă

2012

• Comisia Europeană va asista statele membre în alipirea platformei naţionale proprii

la cea europeană

Acţiuni la

nivel naţional

• În urma consultărilor referitoare la înfiinţarea Centrului pentru Internet Sigur (de la

Activitatea 40), se va realiza analiza sistemelor şi proceselor actuale care să permită

colectarea alertelor prin diferite canale inclusiv alerte anonime (şi care să poată

lansa investigaţii ale poliţiei şi procuraturii)

• Elaborarea unei analize pentru decizia asupra centralizării într-o singură platformă

70 / 164

sau mai multe platformer interconectate (pentru a creşte rezilienţa sistemului la

nivel naţional)

• Elaborarea cerinţelor tehnico-funcţionale ale platformelor de alertă

• Lansarea proiectelor de implementare a platformelor de alertă, interconectarea şi

punerea în funcţiune a acestora

• Monitorizarea implementării şi interconectării platformelor de alertă, precum şi a

impactului lor pe termen mediu şi lung






71 / 164

Pilonul 4 – Internet de mare viteză

Strategia 2020 subliniază importanța implementării accesului în bandă largă pentru

promovarea incluziunii sociale și a competitivității în UE. Ea a reafirmat obiectivul de a pune

la dispoziția tuturor europenilor până în 2013 a posibilităţii acces în bandă largă și are ca

obiectiv garantarea accesului tuturor europenilor, până în 2012, la viteze de internet mult

superioare, de peste 30 Mbps și realizarea obiectivului de creștere a numărului de familii

europene care se abonează la conexiuni internet de peste 100 Mbps.

Acţiunea 42. Adoptarea unei strategii comune de broadband la nivel de UE

Problemă Implementarea comunicaţiilor în bandă largă este crucială, concomitent cu prezența

publicului utilizator, și de aceea există riscul ca internetul de bandă largă să fie implementat

doar în zonele cu o densitate crescută a populaţiei, rămânând astfel arii excluse.

Definire Adoptarea unei strategii de broadband pentru realizarea unui cadru comun al acţiunilor la

nivel UE şi a statelor membre în vederea atingerii obiectivului stabilit prin Startegia 2020

privind comunicaţiile broadband la nivel european.


• Reducerea costurilor pentru dezvoltarea reţelelorde acces în bandă largă din UE.

• Asigurarea, planificarea şi coordonarea eficientă la nivel European.

• Reducerea obstacolelor administrative.

• Susținerea utilizării fondururilor structurale pentru dezvoltare rurală în

implementarea comunicaţiilor în bandă largă

În septembrie 2010 Comisia a adoptat un set comun de reguli pentru atingerea obiectivului

stabilit prin Strategia 2020 privind comunicaţiile broadband la nivel european.

72 / 164

Alături de Recomandarea privind Reţelele de acces de generaţie viitoare, a fost adoptată

propunerea pentru un program pentru utilizarea spectrului radio, în vederea încurajării

investiţiilor prin măsuri clare, .

Acţiuni la

nivel naţional

• A fost elaborată Strategia Naţională de Broadband, aprobată prin HG 444/2009

• Adaptarea Strategiei Naţionale de Broadband la cerinţele Agendei Digitale adoptate

de UE

Analiza recomandărilor CE privind setul comun de reguli pentru atingerea obiectivelor

stabilit prin Strategia 2020 privind comunicaţiile broadband la nivel european.

• Analiza recomandărilor privind reţelele de acces de generaţie viitoare şi programul

pentru utilizarea spectrului radio , inclusiv prin realizarea unor proiecte de

cercetare, în special pentru găsirea de soluțiii referitoare la zonele albe

• Elaborarea de soluţii, prin promovarea de proiecte de cercetare prin Programele

Sectoriale de cercetare ale MCSI, pentru implementarea de reţele de comunicaţii de

bandă largă, ca suport pentru susţinerea generalizării Internetului de bandă largă şi

a serviciilor electronice în zonele albe

• Identificarea necesităţilor de modificări legislative şi implementarea acestora

pentru generalizarea Internetului de bandă largă

Responsabili


• ANCOM

Acţiunea 43. Finanţarea broadband de mare viteză

Problemă Internetul de mare viteză ajută firmele mici să rămănă competitive şi le permite

consumatorilor să beneficieze de o gamă largă de servicii oferite online.

Sectorul privat este reticient în a investi în comunicaţii în bandă largă , deoarece implică:

• Riscuri ridicate : infrastructura este partajată de operatorii din sectorul privat sau

este rezultatul cooperării public-privat, oicare variantă este privită ca tranzacţie de

73 / 164

risc ridicat

• Perioade de plată mai lungi

• Experienţă insuficientă: promotorii pot fi prea mici sau neexperimentaţi, pentru a

atrage atenţia instituţiilor mari

Definire Consolidarea şi raţionalizarea finanţării comunicaţiilor în bandă largă de mare viteză, prin

mijloace europene, până în 2014 şi găsirea unei forme de atragere a capitalului prin fonduri

de investiţie europene.


Fondurile europene trebuie utilizate pentru a compensa lipsa finanţării din partea

sectorului privat.

Intervenţia UE este necesară pentru asigurarea accesului la informaţie şi în zonele rurale.

2010:

• Stabilirea unui grup de lucru informal pentru a găsi sursele posibile de finanţare

2011:

• Lansarea proiectului spre consultare publică

• Lansarea unui sondaj pentru a analiza finanţările posibile şi politicile de

reglementare corespunzătoare

• Finalizarea discuţiilor despre viitoare platformă de finanţare, cuantumul sprijinului

financiar şi acordurile legale şi instituţionale, în contextul finanţărilor viitoare.

2013

• Testarea mai multor proiecte pilot din debite sau capital propriu

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea documentaţiei necesare şi implementarea proiectului „Suport pentru

dezvoltarea comunicaţiilor în bandă largă în zonele fără acoperire”

• Elaborarea documentaţiei necesare şi implementarea proiectului de dezvoltare de

74 / 164

bucle locale pentru zonele rurale, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare

Rurală

• Realizarea și testarea unor proiecte pilot pentru reţele de mare viteză

Responsabili


• Ministerul Agriculturii

• ANCOM

• Consiliul Concurenţei

Acţiunea 44. Programul Politica în domeniul spectrului radio european

Problemă Un număr mare de aplicaţii şi servicii depind de accesul la spectrul radio. Micşorarea

acestuia ar afecta anual economia europeană cu 250 mld euro.

Definire Prin decizia Parlamentului şi Consiliului European, se va crea o politică în domeniul

spectrului de frecvenţe radio la nivel european, în scopul de a creşte eficienţa

managementului spectrului radio şi maximizarea beneficiilor pentru consumatori.


În vederea evitării unor potenţiale probleme generate de disponibilitatea frecvenţelor radio

pentru furnizarea de servicii de comunicaţii electronice, caz în care poate fi afecta

competivitatea UE, se cere o noua abordare a managementului spectrului radio. Acesta

trebuie să fie eficient şi să ofere accesare uşoră.

Aprobarea obiectivelor comune pentru alocarea unor benzi noi de frecvenţe pentru

comunicaţii în bandă largă.

2010

• Adoptarea schiţei Programului de politică a spectrului radio, care se află în

dezbatere în Consiliul şi Parlamentul European

2011

• Cooperarea cu Consiliul şi Parlamentul European pentru adoptarea rapidă a formei

75 / 164

finale a programului

• Sprijinirea statelor membre pentru implementarea programului

Acţiuni la

nivel naţional

• Implementarea Programului de politică a spectrului radio

• Analiza folosirii la nivel național a spectrului de frecvenţe radio și adaptarea TNABF

la noile servicii

Responsabili


• ANCOM

Acţiunea 45. Incurajarea dezvoltării de Reţele de Acces de Generaţii Viitoare (Next Generation Access network – NGA)

Problemă În Europa, momentan accesul la internet se face prin reţelele de comunicaţii de bandă largă

de prima generaţie, conectarea fiind prin cablu, telefon, mijloace care au viteze limitate.

Astfel Europa este cu mult în urma ţărilor precum SUA şi China care au reţele de ultimă

generaţie.

Definire Încurajarea investiţiilor în reţele de acces de generaţii viitoare prin măsuri clare şi eficiente.


Crearea cadrului oportun ca statele UE să folosească aceeaşi tehnologie de internet.

2010

• Adoptarea recomandării de încurajare a investiţiilor în reţele de acces de generaţii

viitoare prin măsuri clare şi eficiente

2011

• Monitorizarea implementării acestei politici de către autorităţile naţionale

Acţiuni la

nivel naţional

• Încurajarea investiţiilor comune în reţele NGA

Responsabili


76 / 164

• ANCOM

Acţiunea 46. Elaborarea, de către tatele membre, a planurilor naţionale privind comunicaţiile în bandă largă

Problemă Cele mai multe dintre statele membre au strategii privind comunicaţiile în bandă largă. .

Cele mai multe vizează, în principal, o acoperire completă la nivelul de bază, fără să existe

măsuri clare care să asigure competiţie între furnizoripentru a oferi consumatorului

opţiunea de a alege, precum şi acces la internet de mare viteză.

Definire Planurile naţionale de privind comunicaţiile în bandă largă trebuie eleborate până în 2012.

Aceste planuri trebuie să conţină prevederi referitoare la atingerea obiectivelor privind

gradul de acoperire, şi viteza şi stabilite prin o Agenda Digitală pentru Europa. Trebuie

utilizate fondurile publice respectând regulile UE referitoare la concurenţă şi ajutor de stat.

Comisia va raporta anual progresul implementării dar și a utilizării fondurilor europene.


Elaborarea planului va stimula investiţia în internetul de mare viteză

2011

• Publicarea Agendei Digitale şi a analizei de suport în vederea pregătirii Adunării

Europene pe tema Agendei Digitale

• Lansarea unui broadband multilingvistic pentru a facilita schimbul de experienţă

• Workshop-uri pentru autorităţile publice cu noţiuni din domeniul comunicaţiilor

electronice şi al accesul la bandă largă

• Îndrumări pentru autorităţile locale şi regionale în atragerea şi folosirea fondurilor

europene

2012

• Întocmirea unui raport cu privire la progresul statele membre în dezvoltarea

strategiei de broadband în conformitate cu Strategia Europaă 2020

77 / 164

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea planului naţional de broadband având ca suport Strategia Naţională de

Broadband a României, adaptată la cerinţele Agendei Digitale

• Organizarea de seminarii pentru autorităţile publice pentru familiarizarea cu

noţiunile de bază privind comunicaţiile în bandă largă,

• Asistarea şi instruirea autorităţilor locale şi regionale în atragerea şi folosirea

fondurilor europene pentru dezvolatrea reţelelor de mare viteză

Responsabili


Acţiunea 47. Facilitarea, de către Statele membre, a investiţiilor în reţelele de comunicaţii de bandă largă

Problemă Principala problemă pentru introducerea fibrei optice de mare viteză este costul. Aceste

costuri însă ar putea fi reduse printr-o coordonare la nivel naţional dar şi european.

Definire Statele membre trebuie să ia măsuri, inclusiv legale, pentru a facilita investiţiile în reţelele

de comunicaţii de bandă largă. Măsurile trebuie să aibă în vedere resursele spectrului de

frecvenţe radio.


Doar o abordare coordonată va ajuta UE să asigure o acoperire completă a internetului de

mare viteză

2011

• Explorarea beneficiilor unei pieţe interne pentru comunicaţii şi servicii electronice

• Elaborarea unui studiu pentru identificarea măsurilor legislative necesare

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea unui studiu pentru identificarea măsurilor legislative necesare pentru

dezvoltarea de comunicaţii şi servicii electronice

• Consolidarea cadrului legislativ care să stimuleze investiţiile într-o infrastructură

pentru internet de mare viteză, deschisă și competitivă.

78 / 164

• Stabilirea unui cadru legislativ pentru coordonarea lucrărilor publice astfel încât să

se reducă costurile pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de bandă largă ;

• Stimularea PPP în domeniul comunicaţiilor în bandă largă

Responsabili



Acţiunea 48. Utilizarea fondurilor structurale pentru a finanţa dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de mare viteză

Problemă Fondurile pentru un astfel de domeniu nu sunt absorbite suficient de repede şi în totalitate

în Polonia, Bulgaria, România, Grecia., din cauza unei slabe coordonări între autorităţile

relevante, precum şi lipsei de experienţă ei în reglementare, în domeniul tehnologic şi în

probleme legate de ajutorul de stat.

Definire Utilizarea fondurilor structurale pentru a finanţa dezvoltarea reţelelor de comunicaţii de

mare viteză, care deja sunt planificate pentru domeniul TI.


Luând în calcul obiectivul Comisiei referitor la atingerea unui grad de acoperire de 100% în

2013, fonduri subsanţiale vor trebui investite în construirea reţelelor, în special în zonele

rurale. Trebuie menţinut nivelul ridicat al absorbţiei fondurilor, pentru atingerea

obiectivelor din 2013.

În 2011 Comisia Europeană va lua în considerare elaborarea unor politici sau propuneri de

reglementare în vederea garantării înlăturării oricărui obstacol privind dezvoltarea de

infrastructuri pentru comunicaţii în bandă largă la nivel european. În cadrul acestui proces

Comisia va ţine cont şi de discuţiile referitoare la următorul proiect de buget.Acţiunile

specifice vor include:

• Asistenţă tehnică pentru autorităţile naţionale în vederea accelerării procesului de

elaborare şi implementare a strategiei privind comunicaţiile în bandă largă şi

creşterii ratei de absorbţie a fondurilor UE

• Propuneri pentru o reglementare flexibilă a fondurilor UE

79 / 164

• Propuneri de alocare a investiţiilor UE pentru co-finanţarea acţiunilor naţionale /

regionale care vizează cartografierea infrastructurii existente şi a infrastructurii

preconizate a se realiza.

• Lansarea unui ghid privindinvestiţiile în reţelele de comunicaţii de bandă largă, în

vederea creşterii investiţiilor în comunicaţiile în bandă largă şi gradului de

absorbţie a fondurilor europene.

Acţiuni la

nivel naţional

• Măsuri pentru optimizarea implementării strategiei de comunicaţii în bandă largă

prin absorţia fondurilor structurale UE, prin elaborarea unui ghid privind investiţiile

în comunicaţii în bandă largă

• Elaborarea unui plan de acţiune pentru cartografierea infrastructurii reţelelor de

comunicaţii de bandă largă existente şi a infrastructurii preconizate a se realiza

Responsabili



Acţiunea 49. Implementarea, la nivelul Statelor membre, a Programului European privind politica în domeniul spectrului de frecvențe radio

Problemă Alocarea spectrului de frecvențe radio în Europa este slab coordonată. Ca rezultat

utilizatorii internetului mobil deja întâmpină probleme legate de reţea.

Definire Prin implementarea, la nivelul Statelor membre, a Programului european privind politica în

domeniul spectrului de frecvenţe radio se poate asigura alocarea coordonată a spectrului

de frecvenţe radio în vederea atingerii obiectivului de acoperire de 100% pentru

comunicaţii în bandă largă de 30 Mbps până în 2020 şi pentru reţele de acces de generaţie

viitoare.


• Fixarea unor reguli stricte şi clare cu privire la utilizarea spectrului radio

• Alocarea spectrului radio acolo unde este util şi eficient

• Toți utilizatorii spectrului să îşi folosească eficient resursele alocate

80 / 164

• Drepturile de utilizare a spectrului radio permit realizarea de aplicaţii şi servicii

eficiente

• Asigurarea participării UE pe piaţa globală a inovaţiilor în domeniul frecvenţelor

radio.

2010

• Adoptarea proiectului Programului de politică a spectrului radio, care se află în

dezbatere în Consiliul şi Parlamentul European

• Sprijinirea statelor membre în relaţia cu state terţe

2011

• Cooperarea cu Consiliul şi Parlamentul European pentru adoptarea rapidă a formei

finale a programului

• Adoptarea unei comunicări despre interesele comune europene pentru Conferinţa

Mondială Radio din 2012

• Sprijinirea continuă a statelor membre în implementarea spectrului

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea unui studiu privind modalităţile de utilizare a spectrului de frecvențe

radio prin alocarea coordonată a cerinţelor spectrului pentru a atinge 100%

acoperire de 30 Mbps broadband până în 2020 şi pentru reţelele de acces de

generaţii viitoare.

• Elaborarea unui plan naţional privind implementarea Programului de Politică

Europeană în Domeniul Spectrului Radio

• Elaborarea registrului naţional al spectrului radio şi al utilizatorilor

Responsabili

• ANCOM

81 / 164

Pilonul 5 – Cercetare şi inovare

Prin comparație cu principalii săi parteneri comerciali, cum ar fi SUA, cercetarea și

dezvoltarea în Uniunea Europeană, în sectorul TIC nu numai că reprezintă o proporție mult

mai mică din bugetul total de cercetare și dezvoltare (17 % față de 29 %), dar și în termeni

absoluți, reprezintă în jur de 40 % din bugetul alocat de SUA. Dat fiind că TIC reprezintă o

proporție semnificativă din valoarea adăugată totală în sectorul industrial european – prin

comparație industria autovehiculelor asigură (25 %), sectorul aparatelor electrocasnice (41

%) sau sectorul sănătății și medicinei (33 %) – lipsa investițiilor în cercetarea și dezvoltarea

în sectorul TIC reprezintă o amenințare la adresa întregului sector european al producției și

serviciilor.

Decalajul în ceea ce privește investițiile in zona de cercetare şi inovare TIC este asociat cu

trei probleme majore:

• Efortul public redus și dispersat în materie de C&D; de exemplu, sectorul public al

UE cheltuie mai puțin de 5,5 miliarde EUR pe an pentru cercetarea și dezvoltarea în

sectorul TIC, mult sub nivelul din economiile concurente.

• Fragmentarea pieței și dispersia mijloacelor de finanțare pentru inovare reprezintă

o frână pentru creșterea și dezvoltarea afacerilor inovatoare din sectorul TIC, în

special a IMM-urilor.

• Europa este lentă în asimilarea inovațiilor pe bază de TIC, în special în domeniile de

interes public. În timp ce schimbările la nivelul societății reprezintă principalele

motoare ale inovării, Europa apelează prea puțin la inovare și la cercetare și

dezvoltare pentru a ameliora calitatea și performanțele serviciilor sale publice.

Prin iniţiativele promovate in colaborare cu MECTS-ANCS, MCSI are in vedere sustinerea

corespunzatoare prin Planul national de Cercetare-Dezvoltare si Inovare, precum si prin

82 / 164

propriul Plan sectorial CD, a principalelor direcţii de cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC

promovate atât la nivelul UE cat şi la nivel internaţional. Prin operaţionalizarea Centrului

Naţional de Supercomputing se doreşte realizarea unui pol de cercetare şi inovare în care să

fie incluse şi alte instituţii din Romania relevante direcţiei atat din mediul academic cat şi

din mediul cercetării şi dezvoltării. Prin Planul Sectorial de Cercetare MCSI își

fundamentează strategiile și își urmărește realizarea obiectivelor în domeniul comunicațiilor

electronice Ca principale acţiuni cheie pentru domeniul TIC, dezvoltate in colaborare cu

MECTS-ANCS, putem enumera următoarele:

Dezvoltarea Strategiei Naţionale de Supercomputing şi Cloud-computing pe patru axe

majore de cercetare şi inovare:

• Utilizarea tehnologiilor de cloud-computing în cadrul administraţiei publice

• Promovarea şi utilizarea tehnologiilor de calcul de înaltă performanţă în cadrul

mediilor ce cercetare şi inovare, atat în instituţii publice cat şi în mediul privat

• Dezvoltarea platformelor de e-learning cu ajutorul tehnologiilor de tip cloud-

computing şi utilizarea masivă în cadrul universitar a calculului de înalta

performanţă

• Sprijinirea cercetării în domeniul securităţii serviciilor de tip cloud-computing şi

inovarea în domeniul securităţii şi confidenţialităţii datelor prin utilizarea resurselor

de tip calcul masiv paralel sau distribuit.

Realizarea strategiei de dezvoltare stabilită prin Planul Sectorial de Cercetare în domeniul

Comunicațiilor, cu obiectivele

• Rețele de comunicații de bandă largă pentru accesul utilizatorilor la servicii de

comunicaţii electronice

• Servicii de radiodifuziune digitală de bandă largă

• Creșterea securitățiii rețelelor de comunicații electronice

• Introducerea și dezvoltarea de servicii telematice pentru aplicații de interes public și

83 / 164

personal

• Creșterea calității rețelelor și serviciilor de bandă largă și multimedia

• Impactul noilor tehnici și tehnologii asupra utilizării spectrului de frecvență radio

Promovarea tehnologiilor moderne şi implicit a inovării în cadrul IMM-urilor din domeniul

TIC. Realizarea de conferinţe, seminarii, propuneri de proiecte bazate pe tehnologii de tip

cloud-computing pentru IMM-uri

Sprijinirea companiilor mici şi mijlocii pentru aplicarea în cadrul proiectelor STREP ale FP

(Framework Projects) precum şi a institutelor de cercetare sau universităţi ce doresc să

aplice la astfel de apeluri de proiecte

Acţiunea 50. Atragerea unor investiţii private mai mari pentru cercetare şi inovare în domeniul TIC

Problemă Nivelul scăzut de investiţii private în C&D din domeniul TIC reprezintă o ameninţare pentru

economia europeană

Definire Atragerea de noi investiții prin folosirea strategică a parteneriatelor public-privat și prin

folosirea fondurilor structurale în vederea cercetării și inovării. De asemenea se dorește

menținerea creșterii bugetului TIC pentru C&D cu cel puțin 20% pe durata FP7


Europa trebuie să stimuleze investiţiile private prin achiziţii precomerciale, parteneriate

public-privat şi prin susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) din domeniul TIC, în

vederea păstrării avantajului concurenţial în C & D.

• Creşterea utilizării achiziţiilor precomerciale în vederea împărtăşirii riscurilor şi

beneficiilor de proiectare, prototipuri şi testare de noi produse şi servicii cu

furnizări, întărirea eforturilor şi crearea condiţiilor pentru o comercializare mai

amplă .

• Să menţină şi să încurajeze parteneriatele public-privat.

• Să creeze condiţii atractive pentru cei care doresc să investească în IMM-urile

84 / 164

europene şi să stimuleze resursele financiare necesare pentru sprijinirea dezvoltării

IMM-urilor.

• Să încurajeze utilizarea mai mare şi mai eficientă a fondurilor structurale /

dezvoltare regională pentru cercetare şi inovare în domeniul TIC

Acţiuni la

nivel naţional

• Clarificarea situatiei legislatiei nationale cu privire la PPP; Analiza posibilitatii

incheierii PPP in domeniul TIC avand ca scop achizitia solutiilor inovative, prin

prisma legislatiei existente

• Consultari cu partenerii interesaţi din sectorul TIC (inclusiv juriști si finanțisti) asupra

aplicabilitătii și modălitatilor de utilizare a achizitiilor precomerciale

• Consultări regionale în vederea înţelegerii nevoilor de cercetare şi inovare precum si

a stadiului actual

• Elaborarea unei propuneri de pachet legislativ care să permită achizițiile

precomerciale, crearea cadrului și condițiiloratractive pentru investiții in IMM-uri

(chiar din țări non-UE), și facilități pentru IMM-urile implicate in consultanță și

cercetare din sectorul TIC

• Identificarea și structurarea surselor de finanțare (naționale si UE) pentru

cercetarea in sectorul TIC. Simplificarea procedurilor de aplicare la fondurile

structurale/dezvoltare pentru IMM-uri

• Structurarea acestui ajutor pe prioritățile naționale in domeniul cercetării și inovării

in sectorul TIC. Dezvoltarea de cât mai multe scheme de finanțare de tip poli de

inovare sau cercertare

• Realizarea unei serii de conferințe și promovarea tehnologiilor de tip Cloud

Computing la nivelul Romaniei. Realizarea de sesiuni de conferințe și laboratoare

impreună cu reprezentanți ai UE (in special reprezentanti ai programelor

Framework Projects – FP7)

Responsabili • Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale

85 / 164

• Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Nationala

pentru Cercetare Stiintifica

• Ministerul Finantelor

Acţiunea 51. Consolidarea coordonării şi punerii în comun a resurselor

Problemă Slaba coordonare a politicilor şi gruparea resurselor

Definire Consolidarea coordonării şi partajarea resurselor statelor membre și a companiilor din

domeniu, focusându-se în special pe parteneriatele Europene concentrate pe utilizator din

punctul de vedere al cercetării și inovării în domeniul TIC


Pentru a pune în comun resursele la nivel european şi naţional

• intensificarea dialogului, schimbului de experienţă, evitarea suprapunerii eforturilor

şi stabilirea unor obiective şi priorităţi comune.

• Sprijinirea diferitelor tipuri de parteneriate, fie ele promovate de industrie, ştiinţă

sau conduse de către autorităţile publice, precum Parteneriatele Europene pentru

Inovare, parteneriatele public-privat în domeniul cercetării, iniţiativele tehnologice

comune, programe naţionale comune de cercetare, iniţiativa emblematică FET etc.

Acţiuni la

nivel naţional

• Realizarea de parteneriate cu centre de C&D din UE in special pe tehnologii

avansate (supercomputing, nanotehnologii, reţele optice, etc). Organizarea de

schimburi de experiență cu agenții de cercetare din alte țări UE

• Dezvoltarea activității realizate în cadrul Planului Sectorial de cercetare – dezvoltare

a MCSI și de promovare a rezultatelor obținute

• Promovarea PPP in domeniul TIC prin identificarea potentialelor parteneriate si

implementarea lor. Extinderea PPP la nivelul UE (prin sprijinirea partenerului

privat) si lansarea de actiuni directe de catre acesta

• Consultări cu părţile interesate asupra implicării de cercetători emigranți in proiecte

86 / 164

de cercetare pe teritoriul national, pe teme actuale de interes, si coordonarea

proiectelor de cercetare de interes national. Îmbunătățirea angrenării cercetătorilor

autohtoni și atragerea de noi cercetători, în special tineri, pentru rezolvarea

problemelor de cercetare

• Fluidizare si simplificarea accesului la bugete și Institute / laboratoare de cercetare

• Crearea si implementarea unui forum de informare a noilor proiecte de cercetare

precum si anunturile de cautare a resurselor la nivel UE pentru cercetare în

domeniul TIC


• ANCS

Acţiunea 52. Propunerea măsurilor vizând accesul „simplu şi rapid”la fondurile de cercetare UE în domeniul TIC

Problemă Procedurile de finanţare pentru cercetare ale UE sunt percepute ca fiind prea complicate

Definire Începând cu 2011 se propune crearea unui se de măsuri pentru accesul rapid și ”deschis” la

fondurile pentru cercetare în domeniul TIC. Astfel aceste fonduri for fi mai atractive pentru

IMM-uri și tinerii cercetători.


Pentru a încuraja participarea celor mai bune organizaţii din domeniul cercetării

Pentru a îmbunătăţi calitatea iniţiativelor de finanţare :

• Să facă obiectivele şi instrumentele mai clare

• Să pună la dispoziţie norme coerente şi stabile pentru finanţarea UE în domeniul

cercetării

• Să se asigură că procedurile administrative sunt uşoare şi rapide (de la aplicare până

la raportul de audit)

Acţiuni la • Realizarea grupului de lucru interministerial compus din reprezentantii ministerelor

87 / 164

nivel naţional implicate in finantarea IMM si in special a proiectelor TIC, inclusiv din cadrul

organismelor intermediare.

• Operationalizarea punctului de contact national al Romaniei in cadrul Framework

Projects 7.

• Realizarea unui grup de lucru la nivelul MCSI pentru promovarea si sustinerea activa

de realizare de proiecte FP7 cu componenta IMM

• Asigurarea de fonduri pentru realizarea obiectivelor conținute în Planul Sectorial de

Cercetare - Dezvoltare al MCSI

• Consultare cu partenerii implicaţi in derularea finantarii UE pt cercetare si a

reprezentantilor universitatilor, centrelor de cercetare si a finantatorilor privati din

TIC asupra simplificarii procedurilor administrative si a procesului de finantare

• Utilizarea forumului de informare a noilor proiecte de cercetare de la Actiunea 51

ca spatiu de dezbatere si consultare asupra simplificarii procedurilor administrative

• Elaborarea amendamentelor la normele de finantare UE a proiectelor de cercetare

si discutarea lor cu CE in vederea adoptarii lor

Responsabili • OIPSI, AMPOSCCE, ANCS


Acţiunea 53. Sprijin financiar pentru infrastructurile comune de cercetare din domeniul TIC şi pentru grupurile (clusterele) inovatoare

Problemă Europa nu are suficiente infrastructuri pentru a sprijini inovarea

Definire Asigurarea sprijinului financiar suficient pentru grupurile inovatoare și infrastructurile de

cercetare din domeniul TIC


Pentru a construi la nivelul Europei infrastructuri care să sprijine inovarea

Pentru a aborda problemele menţionate mai sus, Comisia va întreprinde acţiuni în

88 / 164

următoarele domenii:

• infrastructuri de cercetare din domeniul TIC şi grupuri (clustere) inovatoare

• Infrastructuri bazate pe TIC (e-infrastructuri); şi

• Infrastructuri de cloud computing , punând un accent special pe administraţia

publică şi ştiinţă;

Acţiuni la

nivel naţional

• Promovarea la nivel național a finanțărilor pentru proiecte de tip pol de inovare și

cercetare in special pentru structurile de poli TIC (proiectele de tip pol de inovarea

pentru IMM si IM din cadrul axelor 1 si 2 ale POS CCE)

• Consultare cu ANCS asupra strategiei in domeniul cercetării și alinierea cu nevoile

ce vor derivă din cadrul national de interoperabilitate

• Asigurarea sprijinului financiar pentru desfășurarea proiectelor de cercetare din

domeniul TIC, pentru atingerea obiectivelor Agendei Digitale

• Consultari cu partenerii interesaţi si identificarea zonelor de interes in care Romania

s-ar putea implica (inclusiv clustere TIC) si construi infrastructuri care sprijină

inovarea

• Elaborarea unei propuneri de construire a unor astfel de infrastructuri, cu finantare

UE, care se pot transforma relativ usor in centre nationale de cercetarie-dezvoltare

viitoare (ex cloud computing pt admin pubica)

• Negociarea cu CE a propunerii de mai sus si elaborarea unui plan de actiuni

Responsabili • Ministerul Economiei prin AMPOSCCE

• OI-ANCS


89 / 164

Acţiunea 54. Elaborarea unei noi generaţii de aplicaţii şi servicii bazate pe internet

Problemă Ineficienţa procesului şi fragmentarea industriei UE slăbesc competitivitatea acesteia

Definire Cooperarea cu partenerii interesaţi în dezvoltarea unei noi generații de aplicații și servicii

bazate pe internet, incluzând serviciile multilingvistice


Pentru a conveni asupra soluţiilor, standardelor şi platformelor comune

2010 :

• Comisia va consolida activităţile menite să reunească părţile interesate în jurul unor

agende de cercetare comune, în domenii cum ar fi „Viitorul Internetului”, inclusiv

„Internetul obiectelor”, noile sisteme și tehnologii din domeniul comunicațiilor

electronice şi tehnologiile cheie TIC.

2011 :

• Comisia îşi ia angajamentul ca, împreună cu părţile interesate cu legătură în

domeniul internetului, inclusiv IMM-uri, antreprenori, utilizatorii TIC şi ai industriei

TIC să găsească o agendă comună pentru standarde şi platforme deschise

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea unui studiu privind cerinţele, necesităţile tehnologice şi modalităţile de

implementare şi exploatare a serviciilor bazate pe internet de noua generatie

• Realizarea unui grup de lucru mixt privat-public moderat de catre MCSI in vederea

realizarii strategiei nationale a serviciilor bazate pe internet de noua generatie.

Grupul de lucru va contine obligatoriu reprezentanti ai MCSI, jucatori cheie pe piata

TIC dar mai ales companii mici si mijlocii din industria TIC

• Implicarea in dezvoltara strategiei nationale a serviciilor bazate pe internet a

grupului de lucru FP7 inclusiv a punctului de contact national.

• Consultari cu comunitatea științifica națională, universitară și privată asupra

temelor de cercetare actuale și viitoare asupra internetului, comunicațiilor

electronice, standardelor și platformelor deschise cu utilitate pentru IMM-uri,

utilizatori TIC si industria TIC

90 / 164

• Identificarea zonelor de interes in care Romania s-ar putea implica și finanța

proiecte de cercetare, inclusiv standarde și platforme deschise


• ANCS

Acţiunea 55. Statele membre trebuie să dubleze bugetul anual total pentru cercetarea şi dezvoltarea în domeniul TIC

Problemă Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare în domeniul TIC sunt prea mici

Definire Statele membre sunt îndemnate ca până în 2020 să dubleze fondurile pentru cheltuielile publice privind activitatea de cercetare și dezvoltare din domeniul TIC


Pentru ca Europa să rămână un lider în inovarea din domeniul TIC

Există 3 direcţii principale de acţiune:

• Creşterea gradului de utilizare a achiziţiilor precomerciale, prin sporirea gradului de

conştientizare, clarificarea cadrului juridic şi schimbul de experienţă.

• Creşterea gradului de utilizare a fondurilor structurale şi de dezvoltare regională

pentru facilităţile de cercetare şi proiectele de dezvoltare TIC ale produselor,

serviciilor şi aplicaţiilor TIC.

• Sporirea investiţiilor naţionale în C&D, precum investiţiile, creditele fiscale,

sprijinirea universităţilor, infrastructurilor, programelor naţionale de cercetare etc.

Acţiuni la

nivel naţional

• AMPOSCCE impreuna cu OIPSI si OIANCS sa dezvolte noi scheme de finantare

pentru cercetare-dezvoltare in domeniul TIC

• Includerea in Planul national CDI si in POSCEE – Axa prioritara 2, precum si in Planul

sectorial MCSI, a unor noi directii de cercetare dedicate domeniului TIC, conforme

cu tendintele curente de evolutie a domeniului pe plan international

• Elaborarea unui buget marit de cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC

• Structurarea acestui buget pe surse interne, fonduri structurale si granturi FP7,

91 / 164

negocierea unor credite fiscale cu MF si autoritatile locale,

• Susţinerea Institutelor Naţionale de Cercetare din domeniul TIC, pentru realizarea

obiectivelor Agendei Digitale

• Stimularea furnizorilor de servicii și produse TIC să investească in cercetare și

inovare pe teritoriul national (ex mutarea centrelor de inovare in Romania)

Responsabili • MECTS-ANCS


• Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri

Acţiunea 56. Statele membre trebuie să se implice în proiecte-pilot pe scară largă finanţate prin Programul de competitivitate şi inovare

Problemă Este necesară o acţiune mai proactivă pentru a integra TIC

Definire Statele membre sunt îndemnate să demareze programe pilot la scară largă pentru dezvoltarea și testarea soluțiilor inovative și interoperabile în domeniile de interes public


• Pentru a asigura o absorbţie eficientă şi o bună utilizarea de către întreprinderi,

guverne şi cetăţenii a inovării în domeniul TIC. Aceste inovări pot ajuta la rezolvarea

unora dintre principalele provocări ale societăţii noastre de la sănătate la

îmbătrânire, schimbări climatice, educaţie şi eficienţa energetică.

• Pentru a debloca oportunităţi de afaceri şi dezvoltarea pieţei prin favorizarea

dezvoltării pieţelor de la nivelul UE.

• Pentru a fabrica produse de calitate superioară şi pentru a concura mai bine la nivel

global.

2010:

• Lansarea de consultări cu privire la o viitoare finanţare pentru a stimula

competitivitatea şi inovarea înUE

2011:

92 / 164

• Programul de lucru 2011 al Programului de sprijin pentru politica în domeniul TIC în

cadrul CIP

• Propunere pentru următorul Program de competitivitate şi inovare

Acţiuni la

nivel naţional

• Implementare, finalizarea și diseminarea rezultatelor proiectelor CIP aflate in

implementare

• Atragerea de parteneri strategici atât publici cât și privați pentru noi proiecte CIP la

nivel national.

• Intrarea in parteneriate la nivel UE pentru participarea in consortii internaționale

pentru proiecte finantate CIP

• Consultări cu partenerii interesaţi din domeniul TIC (publici și privați) și identificarea concretă a proiectelor pilot in care s-ar putea implica Romania

• Validarea acestei liste cu CE, in principal a obiectivelor și scopului acestor proiecte, apoi agrearea mecanismului de finantare a acestor proiecte-pilot

• Coordonarea la nivel national a proiectelor și granturilor de cercetare pentru a răspunde priorităților naționale în domeniul TIC

• Popularizarea rezultatelor proiectelor-pilot in UE și protejarea patentelor și mărcilor obținute (unde este cazul)

• Elaborarea unui mecanism prin care rezultatele proiectelor-pilot și a granturilor de cercetare sunt trecute in producție


93 / 164

Pilonul 6 – Îmbunătăţirea competenţelor digitale

Tot mai multe din activitățile zilnice se realizează online, de la depunerea candidaturii

pentru un loc de muncă la plata impozitelor sau cumpărarea de bilete, utilizarea

internetului a devenit o parte integrantă a vieții cotidiene pentru mulți europeni. Totuși,

150 de milioane de europeni, adică aproximativ 30 %, nu au utilizat niciodată internetul.

Aceștia spun adesea că nu au nevoie sau că este prea scump. Acest grup este în mare parte

format din persoane cu vârste cuprinse între 65 și 74 ani, persoane cu venituri scăzute,

șomeri și persoane cu un nivel de educație mai scăzut.

În multe cazuri, această excluziune se datorează lipsei competențelor asociate utilizării

instrumentelor și media digitale, ceea ce impietează nu numai asupra capacității de a

învăța, de a crea și de a participa, ci și asupra încrederii și discernământului în utilizarea

media digitale. Totodată, accesibilitatea și practicabilitatea reprezintă probleme pentru

persoanele cu dizabilităţi. Eliminarea decalajului digital îi poate ajuta pe membrii grupurilor

sociale defavorizate să participe pe picior de egalitate la societatea digitală (inclusiv la

serviciile de interes direct pentru aceștia, cum ar fi eLearning, eGovernment, eHealth) și să

găsească o soluție pentru situația în care se află prin creșterea șanselor de a obține un loc

de muncă. Competența digitală reprezintă una dintre cele opt competențe cheie care sunt

esențiale pentru orice persoană într-o societate bazată pe cunoaștere . Totodată, această

competență este fundamentală pentru ca toată lumea să înțeleagă cum trebuie să își

asigure securitatea în mediul online.

În plus, pentru ca orizontala TIC să contribuie de o manieră eficace la creștere în Europa și

să reprezinte motorul creșterii competitivității și productivității economiei europene, este

nevoie de practicieni competenți. Economia UE este afectată de o penurie de personal

calificat în materie de TIC. Din acest motiv, este posibil ca, în Europa, 700 000 de locuri de

muncă să nu poată fi ocupate până în 2015 .

94 / 164

Acţiunea 57. Propunerea dezvoltării competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate în Regulamentul privind Fondul Social European

Problemă Lipsa competenţelor digitale, lipsa de încredere faţă de noile tehnologii, determină

neparticiparea la posibilităţile oferite de societatea modernă (30% din populaţie la nivelul

UE nu a folosit niciodată Internetul)

Definire Prioritizarea acțiunilor de alfabetizare și dezvoltare a competențelor digitale în cadrul

Fondului Social European (2014-2020)


Fondul social european are drept scop reducerea diferenţelor de prosperitate şi de nivel de

trai între statele membre şi regiuni. Acesta urmăreşte promovarea ocupării forţei de muncă.

Ţinând cont de faptul că TIC devine tot mai necesară pentru ocuparea forţei de muncă (90%

din locurile de muncă în viitorul apropiat necesită competenţe în domeniul TIC de un

anumit nivel), este nevoie ca , alfabetizarea digitală şi competenţele să fie bine reflectate în

Fondul Social European pentru a face faţă noilor provocări apărute la nivel mondial

Fondul Social European (FSE) poate fi un instrument puternic pentru a îmbunătăţi

alfabetizarea şi competenţele digitale pe întreg teritoriul UE într-un mod bine direcţionat.

Comisia Europeană va propune ca sprijinirea alfabetizării şi a competenţelor digitale să

devină o prioritate pentru noului ciclu FSE (2014-2020). Un nou proiect de regulament care

stabileşte principiile FSE va fi propus de către Comisie în 2011.

FSE sprijină adaptarea forţei de muncă la condiţiile economice în schimbare, sporind

participarea pe piaţa muncii şi modernizând substanţial a administraţia publică

Acţiuni la

nivel naţional

Programele operaţionale FSE în România se focalizează pe două direcţii principale. Primul

program operaţional se numeşte „Dezvoltarea resurselor umane” şi urmăreşte dezvoltarea

capitalului uman din România. Al doilea program operaţional, „Dezvoltarea capacităţii

administrative”, urmăreşte îmbunătăţirea infrastructurii de servicii şi de politici publice cu

scopul de a atinge obiectivele programului operaţional „Dezvoltarea resurselor umane”.

Dezvoltarea resurselor umane:

• Axa prioritară 1: Educaţie şi formare

95 / 164

• Axa prioritară 2: Corelarea între învăţarea pe tot parcursul vieţii şi piaţa muncii

• Axa prioritară 3: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

• Axa prioritară 4: Modernizarea serviciului public de ocupare a forţei demuncă

• Axa prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă

• Axa prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale

• Axa prioritară 7: Asistenţă tehnică

Dezvoltarea capacităţii administrative

• Axa prioritară 1: îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de

politici publice

• Axa prioritară 2: îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor publice cu accentul

pus pe descentralizare

• Axa prioritară 3: Asistenţă tehnică

Responsabili • Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane

• Autoritatea de Management pentru Programul Operational

Dezvoltarea Capacitatii Administrative

• Consiliul Naţional al Audiovizualului (responsabil, conform Legii Audiovizualului, de

domeniul media literacy)


Acţiunea 58. Elaborarea unui cadru pentru recunoaşterea competenţelor TIC

Problemă Lipsa unor practicieni competenţi în domeniul TIC şi a instrumentelor de evaluare a

competenţelor

Definire Dezvoltarea (până în 2012) a instrumentelor necesare identificării și recunoașterii

competențelor utilizatorilor in domeniul TIC, în concordanță cu EUROPASS și Cadrul

European al Calificărilor. De asemenea se dorește dezvoltarea Cadrului panEuropean al

96 / 164

Profesionalismuluiîn domeniul TIC pentru dezvoltarea competențelor și a mobilității

utilizatorilor în domeniul TIC pe teritoriul Europei


Recunoaşterea competenţelor practicienilor şi a utilizatorilor TIC, astfel încât angajatorii

care au nevoie de competenţe şi alfabetizare digitală să-i poată identifica cu uşurinţă.

Pentru a fi pusă în aplicare această acţiune are nevoie de sprijinul statelor membre

2011:

• Emiterea unei Comunicări privind Competențele Esențiale, ce va acoperi și

competențele digitale

• Emiterea unei Comunicări privind Echitatea, Incluziunea Socială și Pregătirea

2012:

• Dezvoltarea instrumentelor de evaluare online a competențelor TIC (e-skills),

complementar față de EUROPASS

• Propunerea unui Cadru European pentru Profesionalism in domeniul TIC bazat pe

Cadrul European e-Competențe dezvoltat de către Comitetul European de

Standardizare (CEN)

Acţiuni la

nivel naţional

• Constituirea unui Punct de Coordonare Naţional care, în colaborare cu autorităţile

naţionale în domeniu să sprijine procesul de armonizare a nivelurilor de calificare

naţionale cu cele europene şi să elaboreze măsurile necesare pentru creşterea

calităţii şi transparenţei metodologiilor utilizate în definirea nivelelor de calificare

naţionale

• Analiza Cadrului European al Calificarilor şi a cadrului naţional al calificărilor în

domeniul TIC, pentru identificarea diferenţelor şi a acţiunilor necesare.

• Dezvoltarea cadrului naţional al calificărilor în domeniul TIC în concordanţă cu

Cadrul European al Calificărilor.

• Adoptarea măsurilor necesare pentru ca toate certificatele de calificare şi

97 / 164

documentele “EUROPASS” emise de autorităţile competente să cuprindă referire

clară la Cadrul European al Calificărilor

• Promovarea şi aplicarea principiilor europene de asigurare a calităţii în activitatea

de instruire şi educaţie în domeniul cadrului national de calificare în domeniul TIC.

• Participarea la grupurile de lucru pentru elaborarea Cadrului European pentru

Profesionalism în domeniul TIC.

• Implementarea recomandărilor Comisiei Europene de Standardizare referitoare la

Cadrul European e-competenţe.

• Dezvoltarea unor instrumente de evaluare on-line a competenţelor TIC prin

corelarea rezultatelor proiectelor şi a programelor naţionale din acest domeniu în

cadrul unei strategii naţionale de evaluare în mediul electronic a competenţelor TIC

dobândite pe cale formală, informală şi non-formală.



Acţiunea 59. Introducerea competenţelor şi educaţiei digitale ca prioritate în iniţiativa emblematică „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă”

Problemă Schimbarea permanentă a pieţei muncii determină nevoia de noi competențe.

Definire Prioritizarea competențelor și educaţiei digitale din cadrul programului Noi competențe

pentru noi locuri de munca, precum și crearea unui consiliu sectorial privind competenţele

TIC şi ocuparea forţei de muncă, cu caracter multilateral, cu participarea părţilor interesate,

consacrat aspectelor legate de cerere şi ofertă


O formare în domeniul TI este esenţială

• Investiţiile în competenţele adecvate şi îmbunătăţirea nivelului de corelare a

locurilor de muncă cu competenţele din UE prin anticiparea eficienta a tendinţelor

98 / 164

viitoare [inclusiv lucrul la distanţă (tele-working)].

• În 2011: Lansarea unui apel de propuneri pentru un consiliu sectorial cu caracter

multilateral privind competenţele TIC şi ocuparea forţei de muncă pentru a facilita

schimbul de bune practici între părţile interesate şi statele membre

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea în colaborare cu toate ministerele a analizei nevoilor de instruire

corelate cu imperativele informatizării din fiecare sector;

• Crearea cadrului de calificare profesională corelat cu competenţele TIC necesare

sectoarelor economiei, care să uşureze derivarea programelor de instruire şi

reconversie profesională şi definirea şi standardizarea contentului necesar fiecărei

calificări

• Definirea politicii de acreditare a centrelor şi programelor de instruire, a

profesorilor pe diferite grade urmate de teste/evaluări pentru obţinerea

acreditărilor TIC necesare şi a formatorilor

• Pe baza cadrului naţional al calificărilor , dezvoltarea programelor de instruire de

către companii specializate/IMM-uri pentru sectorul privat, si centrele de excelenţă

în formare şi instruire ale administraţiei publice/sau sectoriale. Toate programele se

vor acredita de catre MCSI si MECTS.

• Recunoasterea tele-workingului in Codul Muncii şi elaborarea normelor de

implementare;

• Consolidarea feedback-ului de la reprezentanţii industriei TIC şi de pe platforma

pentru IMM-uri, şi publicarea periodică de către MCSI a tendinţelor sectorului TIC şi

a derivării cererii de specialişti TIC din toate sectoarele de activitate. Comunicarea

către MECTS, universităţi, și unitățile de învățământ preuniversitar a acestor cerinţe

precum şi agrearea de comun acord a disciplinelor care vor crea competenţele

solicitate pe piaţa muncii într-un orizont de 4-5 ani.



99 / 164

Acţiunea 60. Promovarea unei participări mai semnificative a femeilor tinere şi a celor care revin în activitate în sectorul TIC

Problemă Femeile sunt slab reprezentate în domeniul TIC. Numărul tinerilor care studiază şi aleg o

carieră în domeniul TIC este în scădere şi nu ţine pasul cu cererea tot mai mare. Femeile

sunt slab reprezentate la toate nivelurile în domeniul TIC, în special în funcţiile de decizie

Definire Promovarea participării unui număr cât mai mare a femeilor tinere și mature în domeniul

TIC prin programe de instruire bazate pe internet, eLearning sau rețele sociale


Nevoia atragerii femeilor în locurile de muncă din domeniul TIC în vederea egalizării

oportunităților.

2011:

• Încurajarea companiilor TI în organizarea programelor de internship orientate în

mod specific către femeile tinere, având ca și continuare exercițiul Ziua Umbrei

destinat tinerilor pentru o mai bună înțelegere a meseriilor din domeniul TI

2012:

• Lansarea platformei Web 2.0 pentru fete, platformă ce conține pachete

educaționale având la bază instrumente precum bloguri, siteuri web de tip wiki,

rețele sociale, clipuri video sau audio

• Lansarea unui studiu longitudinal privind impactul exercițiului de Umbră

(Shadowing)

• Colectarea datelor relevante privind femeile din domeniul TIC

• Lansarea programelor de recalificare online pentru femei

Acţiuni la

nivel naţional

• Derularea proiectului „Promovarea incluziunii sociale prin asigurarea de şanse egale

pentru persoanele de sex feminin în urmarea unor calificări specifice domeniului

tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor”

100 / 164

• Realizarea unei analize la nivel naţional privin implicarea femeilor în domeniul TIC

• Organizarea de sesiuni de lucru impreună cu asociaţiile profesionale ale companiilor

TIC pentru definirea şi organizarea de programe intership orientate către femei şi

prezentarea datelor relevante privind implicarea femeilor în activităţile TIC la nivel

naţional şi internaţional

• Definirea unor programe de recalificare on-line pentru femei


• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,

Acţiunea 61. Elaborarea unui instrument online de educare a consumatorilor cu privire la noile tehnologii media

Problemă Impedimentele întâmpinate de către consumatori privind accesul la informații și la

exercitarea drepturilor în mediul digital în raport cu achizițiile digitale.

Definire Dezvoltarea instrumentelor online pentru educarea consumatorilor privind noile tehnologii

media (drepturile consumatorilor din mediul digital, eComerț, protecția datelor cu caracter

personal, rețelele sociale). Aceste instrumente vor furniza informații personalizate și

materiale educaționale pentru consumatori


Conştientizarea noilor tehnologii media la nivelul UE, poate genera efecte colaterale, care

stimulează creşterea, ocuparea forţei de muncă şi inovarea în cadrul pieţei unice digitale

2011:

• Identificarea si evaluarea instrumentelor de educaţie existente la nivel european

• Planificarea modalităților de implementare pentru instrumentele educaționale

online privind noile tehnologii media

2012:

• Elaborarea şi publicarea Codului Drepturilor Online din Uniunea Europenă. Acest

101 / 164

cod va conține drepturile digitale existente ale utilizatorilor

Acţiuni la

nivel naţional

• Identificarea si evaluarea instrumentelor de educaţie utilizate în sistemul

educațional la nivel naţional privind noile tehnologii media

• Introducerea obligativităţii implementării în licee şi facultăţi a sistemelor de

gestiune a resurselor şi proceselor academice şi de partajare a

cunoştinţelor/eLearning

• Fiecare universitate va implementa un sistem integrat de gestiune şi planificare a

proceselor academice, conectat cu platforme eLearning, eLibrary proprietate a

fiecărei facultăţi

• Utilizarea pe scară largă a sistemelor informatice în instituţiile de învăţământ care

să livreze conţinutul educaţional standard aprobat de Ministerul Educaţiei către

clasele de elevi şi studenţi.

• Elaborarea şi implementarea de programe finanţate cu fonduri UE pentru: cursuri

post-universitare şi vocaţionale în vederea recalificării cetăţenilor către domeniul

TIC; pentru programe educative, cărţi electronice, dicţionare, atlase, encicplopedii,

nomenclatoare, trimiteri către alte surse de infomare agreate de Ministerul

Educaţiei sau pentru digitalizarea suportului de curs, a referinţelor bibliografice

aferente şi a altor materiale.

• Elaborarea unui program de cursuri (clasice sau de la distanţă) de calificare a

angajaţilor din administraţia publică în utilizarea serviciilor publice electronice

• Participarea la grupul de lucru privind elaborarea Codului Drepturilor Online

• Implementarea în legislaţia naţională a prevederilor Codului Drepturilor Online




domeniul educaţiei în domeniul media – media literacy)

102 / 164

Acţiunea 62. Propunerea unor indicatori la scara UE privind competenţele digitale şi educaţia în domeniul mass- media

Problemă Pericolul analfabetismului digital

Definire Propunerea unor indicatori la nivelul UE privind competenţele digitale şi educaţia în

domeniul mass-media


Definirea indicatorilor este necesară pentru măsurarea competențelor digitale. Pe baza

acestori indicatori vom putea dezvolta programe viitoare ce vor garanta coeziune socială și

eIncluziune la nivelul Uniunii Europen

2011:

• Demararea unui studiu ”Studiu în Școli: TIC în Educație” pentru colectarea

informațiilor actualizate privind disponibilitatea și utilizarea TIC în școli în scopuri

educaționale

• Realizarea unui proiect de document privind indicatorii ce va fi dezbătut în cadrul

unui workshop internațional de către experți la nivel înalt din domeniu

2012:

• Publicarea documentului final în care sunt propuși indicatorii privind competențele

digitale și educaţia în domeniul mass-media

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea unui studiu la nivel naţional privind disponibilitatea și utilizarea TIC în

școli în scopuri educaționale

• Elaborarea condițiilor tehnice pentru accesul la competențe digitale în școli și în alte

instituții de învățământ și educație

• Participarea la workshop-ul organizat de CE privind indicatorii ce definesc

competenţele digitale şi educaţia în domeniul mass- media

• Elaborarea unui program de înfiinţare a grupurilor de lucru în vederea dezvoltării şi

103 / 164

fixării cât mai timpurii a competenţelor TIC, prin atragerea şi selecţia copiilor şi

adolescenţilor talentaţi în domeniul TIC





• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (conform HG 90 / 2010, cu modificările

şi completările ulterioare, Ministerul elaborează împreună cu CNA Strategia în

domeniul audiovizualului)

Acţiunea 63. Evaluarea sistematică a dispozţiilor privind accesibilitatea prin revizuirea legislaţiei

Problemă Impedimente întâlnite de către persoanele cu dizabilităţi în accesarea conținutului

electronic.

Definire Evaluarea sistematică a accesibilității şi revizuirea legislației din Agenda Digitală (eComerț,

eIdentitate & eSemnătură) având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind persoanele

cu dizabilităţi


Accesibilitatea reprezintă un drept fundamental pentru persoanele cu dizabilităţi. Acest

lucru este declarat și susținut prin Convenția Drepturilor Persoanelor cu Handicap,

convenție semnată de către toate statele membre UE.

Noua legislaţie a UE va trebui să respecte termenii Convenţiei, Comisia privind drepturile

persoanelor cu dizabilităţi, iar Comisia va asigura respectarea Convenției pentru noile texte

adoptate în Agenda Digitală

Acţiuni la

nivel naţional

• Efectuarea unei analize a dimensiunilor handicapului digital în societatea

românească (ex organizarea grupurilor eşantion cu persoane din diverse medii,

categorii de vârsta, pregatire, medii, grupuri etnice etc.), identificarea măsurilor de

reducere a acestuia în conformitate cu recomandările UE, precum şi a mijloacelor

104 / 164

TIC de implementare a acestor măsuri

• Elaborarea unui program de training pentru persoanele care dispun de un calculator

acasă dar sunt reticente în a-l utiliza

• Elaborarea unui program de integrare a persoanelor cu dizabilităţi în societate prin

reconversia profesională (utilizând platformele de învăţare de la distanţă sau

cursurile clasice) şi a oportunităţilor de tele-working (în domeniul public sau privat)



Acţiunea 64. Garantarea că site-urile web publice sunt total accesibile până în 2015

Problemă Inaccesibilitatea unor site-urir de internet din sectorul public

Definire Accesibilitatea totală a cetățenilor la site-urile de internet din sectorul public (2015)


Serviciile online ale administraţiei publice ar trebui să fie accesibile publicului larg. Barierele

existente pentru unii cetățeni în accesarea acestor servicii pot determina excluziunea

socială.

Studiile arată că 15% din populația cu dizabilități a Uniunii Europene este afectată de lipsa

accesului la serviciile online a instituțiilor publice.

Comisia efectuează un studiu de impact a potențialilor investitori. Acest lucru va conduce în

2011 la propuneri privind modul în care accesibilitatea site-urilor din sectorul public va fi

asigurată în toate statele membre.

Acţiuni la

nivel naţional

• Definirea și elaborarea standardelor tehnice şi de calitate pentru furnizarea

serviciilor publice, prin utilizarea Internetului și a tehnologiiilor TIC

• Dezvoltarea unui serviciu public electronic „Observator e-guvernare”, pentru

crearea unei bucle de reacţiedin partea societății, realizarea sistemului naţional de

105 / 164

monitorizare şi raportare pentru societatea informaţională

• Monitorizarea îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice a standardelor

de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate

• Dezvoltarea serviciilor de suport (help-desk/CRM) la nivel naţional pentru utilizatorii

sistemelor de guvernare electronică furnizate de administraţia publică centrală

• Elaborarea şi adoptarea standardelor de accesibilitate a serviciilor de guvernare

electronică pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu la informaţia publică şi la

serviciile publice electronice a tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv a celor cu

dizabilităţi


Acţiunea 65. Memorandum de înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu handicap

Problemă Numărul redus de materiale de lectură pentru persoanele cu dizabilități vizuale

Definire Facilitarea Memorandumului de Înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu

handicap în conformitate cu Convenția Organizaţiei Națiunilor Unite


Acces la materiale de lectură pentru persoanele cu dizabilități de citire, indiferent de locul

lor de reşedinţă în UE. Reprezentanți ai titularilor de drepturi și persoanelor cu handicap

au semnat pe 14 Septembrie 2010 Memorandumul de înțelegere privind circulația trans-

frontalieră a cărților accesibile persoanelor cu dizabilități vizuale

2011:

Comisia va sprijini şi încuraja părţile interesate să:

• stabilească procedurile de acreditare pentru elaborarea unei liste de intermediari

de încredere în fiecare stat membru.

• să creeze o bază de date online care să ofere o listă exhaustivă a tuturor cărţilor

106 / 164

accesibile care sunt protejate sau nu de drepturi de autor din Europa.

Acţiuni la

nivel naţional

• Participare la grupul de lucru la nivelul CE pentru definirea procedurilor de

acreditare a intermediarilor

• Definirea criteriilor la nivel naţional pentru intermediarii de încredere

• Formarea unui grup de lucrupentru formularea strategiei şi a iniţiativelor necesare

reducerii handicapului digital în societatea românească

• Elaborarea unei baze de date on-line pentru cărţile accesibile în temeiul legislaţiei în

vigoare referitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe Acţiuni complementare

cu acţiunea 64


• Oficiul Român pentru Drepturile de Autor


Acţiunea 66. Punerea în aplicare de către Statele Membre a unorpolitici pe termen lung privind competenţele şi educaţia digitală

Problemă 30% dintre europeni nu au beneficiat de o educaţie digitală. Aproximativ 150 milioane de

europeni nu au folosit internetul.

Definire Statele membre vor trebui să implementeze, până în 2011, politici pe termen lung privind

competențele şi educaţia digitală și să promoveze inițiative relevante pentru IMM-uri și

grupuri defavorizate.


Prin educaţia digitală aceste grupuri defavorizate vor avea puterea de a depăşi excluderea

socială, vor putea contribui la creşterea economică şi vor putea participa pe deplin la

economia şi societatea digitala.

În mai multe acţiuni din cadrul Agendei digitale (57, 58 şi 59 şi 60) Comisia Europeană

prezintă idei cu privire la promovarea şi stimularea educaţiei şi a competenţelor digitale. În

107 / 164

cadrul acţiunii 66, statelor membre vor trebui să dezvolte politici şi acţiuni pentru

stimularea dobândirii competenţelor digitale utilizând instrumente naţionale şi ale UE

2011:

• Elaborarea Cadrului pentru Competențe digitale aferent Cadrului european al

calificărilor

• Crearea unei platforme a părţilor interesate cu character multilateral (DAE Big Idea

2)

• Crearea unui consiliu sectorial privind competențele TIC și ocuparea locurilor de

muncă, cu caracter multilateral, cu participarea părților interesate (multi -

stakeholder) .

• În cadrul Adunării privind Agenda Digitală se vor desfăşura ateliere privind educaţia

şi competențele digitale, competenţele TIC și incluziunea.

• În cadrul conferinței Inovație și e-Incluziune din Octombrie 2011 se vor aborda

temele privind educaţia și competențele digitale şi competenţele TIC

• În cadrul programelor CE de inovare , cercetare şi dezvoltare au fost lansate un

număr de activități și proiecte pilot care se referă la competențele TIC și e-

Incluziune

• Programul ”Platforma Europeană Împotriva Sărăciei și Excluziunii Sociale” va

promova competențele TIC ca priorități pentru următorul FSE (Fondul Social

European 2013-2020)

• Competențele TIC au fost considerate ca fiind o prioritate politică în cadrul EDA și în

cadrul programului ”Noi competențe pentru noi pentru locuri de munca”

2012:

• Elaborarea Cadrului pentru Competențe Digitale pentru toate nivelurile de educație

aferent Cadrului european al calificărilor și Recomandării privind competențele

108 / 164

cheie pentru învăţarea continuă

Acţiuni la

nivel naţional

• Implementarea Cadrului Digital pentru Competențe aferent Cadrului european al

calificărilor

• Participare la activitățile și proiectele pilot pentru dezvoltarea și diversificarea

competențelor TIC și a e-Incluziunii

• Organizare de workshopuri dedicate educaţiei digitale, competențelor TIC și

incluziunii în cadrul Adunării privind Agenda Digitală







Acţiunea 67. Punerea în aplicare de către Statele Membre a dispoziţiilor privind handicapul din cadrul de reglementare a telecomunicaţiilor din Directiva privind serviciile media audiovizuale

Problemă Persoanele cu handicap se confruntă cu diverse probleme în accesarea internetului,

numerelor de urgenţă şi televiziunii digitale. Aceste impedimente nu le permit să participe

pe deplin la societatea informațională.

Definire Punerea în aplicare a dispoziţiilor privind handicapul din cadrul de reglementare a

telecomunicaţiilor şi din Directiva privind serviciile media audiovizuale


Prevenirea decalajului digital. Îmbunătățind accesibilitatea în domeniul TIC membrii

grupurilor sociale dezavantajate vor putea participa, pe picior de egalitate, în societatea

digitală.

Legislaţia UE privind comunicaţiile electronice şi mass-media audiovizuală (Cadrul de

109 / 164

reglementare a telecomunicațiilor și Directiva Serviciilor Media Audiovizuale), prevede

drepturi egale pentru persoanele cu handicap din punctul de vedere al calității și accesului.

Statele membre trebuie să transpună aceste dispoziţii în legislaţia naţională.

2011:

• Statele membre vor trebui ca până pe 25 Mai 2011 să transpună pachetul revizuit

privind comunicaţiile electronice în legislația națională. Comisia va monitoriza

transpunerea.

• Comisia va monitoriza și sprijini implementarea Directivei AVMS și va elabora un

raport privind aplicarea Directivei până în data de 19 Decembrie 2011.

• Posibila organizare a unui eveniment pe tema "handicapul și Agenda Digitală"

2012:

• Posibila implementare la scară largă a activităților privind accesibilitatea serviciilor

de urgență în unele state membre

• Posibilă împuternicire a organizațiilor europene de standardizare pentru serviciile

de urgență și televiziune digitală

Acţiuni la

nivel naţional

• Elaborarea unui studiu privind problematica utilizării sistemelor de comunicație și

informatice pentru asigurarea de drepturi egale pentru persoanele cu handicap din

punctul de vedere al calității și accesului.

• Implementarea noilor prevederi din pachetului privind comunicaţiile electronice în

legislația națională.

• Implementarea Directivei AVMS şi raportarea către CE.

• Organizarea unui eveniment pe tema "handicapul și Agenda Digitală" la nivel

naţional

• Implementare la nivel naţional a activităților privind accesibilitatea serviciilor de

110 / 164

urgență

• Implementarea planului de trecere la televiziunea digitală, atât vanzarea de licenţe

furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice prin satelit dar şi prin

modernizarea reţelei de stații terestre



• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (ambele instituţii sunt responsabile

pentru transpunerea şi implementarea Directivei AVMS)

Acţiunea 68. Integrarea de către Statele Membre a învăţării digitale (eLearning) în politicile naţionale de modernizare a educaţiei şi formării profesionale

Problemă eLearning nu este suficient de prezentă în politicile naţionale privind educaţia şi formarea.

Definire Statele membre vor trebui să introducă eLearning în politicile naționale pentru

modernizarea educației și formării.


Responsabilitatea pentru educaţie şi învăţare revine statelor membre. Cu toate acestea,

trebuie să sprijine statele membre în eforturile lor de modernizare a sistemelor de educaţie

şi formare profesională, printre altele, prin promovarea schimbului de bune practici şi prin

sprijinirea studiilor şi cercetării în utilizarea eficientă a TIC pentru învăţare

2011:

• Reunirea experților și a părţilor interesate pentru identificarea și discutarea

factorilor stimulatori şi inhibatori în acest proces cunoaşterea experiențelor

relevante și a obstacolelor existente în adoptarea eLearning în statele membre.

• Aplicarea proiectelor de cercetare și a proiectelor pilot care descriu implementarea

și utilizarea resurselor eLearning și a tehnologiilor în procesul de educație și formare

profesională

111 / 164

• Sensibilizarea publicului privind beneficiile adoptării eLearning

Acţiuni la

nivel naţional

• Introducerea obligativităţii implementării în licee şi facultăţi a sistemelor de (i)

gestiune a resurselor şi proceselor academice şi (ii) partajare a

cunoştinţelor/eLearning

• Fiecare universitate va implementa un sistem integrat de gestiune şi planificare a

proceselor academice, având ca interfeţe platforme eLearning, eLibrary proprietate a

fiecărei facultăţi

• Dezvoltarea de platforme care susţin toate testele naţionale (liceale, universitare,

post-universitare) şi care conţin cerinţe şi măsuri de securitate cât mai severe pentru

a evita accesele nedorite sau încercările de fraudare a rezultatelor

• Elaborarea şi implementarea de programe finanţate cu fonduri UE pentru:

o cursuri post-universitare şi vocaţionale în vederea recalificării cetăţenilor

către domeniul TIC

o programe educative, cărţi electronice, dicţionare, atlase, encicplopedii,

nomenclatoare, trimiteri către alte surse de infomare agreate de Ministerul

Educaţiei

o digitizarea suportului de curs, a referinţelor bibliografice aferente şi a altor

materiale








112 / 164

Pilonul 7 – TIC pentru provocările sociale

În contextul societăţii digitale aplicarea TIC devine un element de importanță critică pentru

realizarea obiectivelor strategice precum sprijinul pentru societatea în curs de îmbătrânire,

lupta împotriva schimbărilor climatice, reducerea consumului de energie, îmbunătățirea

eficienței transporturilor și a mobilității, acordarea de puteri pacienților și asigurarea

incluziunii persoanelor cu dizabilităţi.

TIC pentru mediu

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 20 % până în 2020

prin comparație cu nivelurile din 1990 și să îmbunătățească eficiența energetică cu 20 %.

Sectorul TIC are un rol important în îndeplinirea acestui obiectiv.

Îngrijirea sustenabilă a sănătății și furnizarea de sprijin bazat pe TIC pentru o viață demnă și

autonomă

Aplicarea tehnologiile eHealth în Europa poate îmbunătăți calitatea îngrijirii medicale,

reduce costurile medicale și stimula autonomia, inclusiv în locații izolate. O condiție

esențială pentru succes este ca aceste tehnologii să asigure dreptul cetățenilor de stocare,

în condiții de siguranță, a datelor cu caracter personal, în cadrul unui sistem de sănătate

accesibil online. Pentru exploatarea întregului potențial al noilor servicii eHealth, UE trebuie

să elimine barierele legale și organizaționale, în special cele care afectează

interoperabilitatea paneuropeană, și să consolideze cooperarea dintre statele membre.

Promovarea diversității culturale și a conținutului creativ

Convenția UNESCO din 2005 privind diversitatea culturală, ratificată în 2006 la nivelul UE,

prevede promovarea și protejarea diversității culturale pe plan mondial și se aplică și noilor

mijloace media digitale. De fapt, noile mijloace media digitale permit o distribuție mai largă

113 / 164

a conținutului cultural și creativ, deoarece multiplicarea este mai ieftină și mai rapidă și

oferă mai multe oportunități autorilor și furnizorilor de conținut de a ajunge la un public

nou și mai larg, chiar un public global. Internetul favorizează totodată pluralismul în media,

oferind acces la o varietate mai mare de resurse și puncte de vedere, precum și mijloace,

pentru orice persoane, care altfel nu ar avea această posibilitate de a se exprima deplin și în

mod deschis.

Introducerea în Europa a cinematografelor digitale a fost mai lentă decât se prevăzuse din

cauza unor chestiuni de natură tehnică (norme) și economică (modele de activitate). Din

cauza costurilor echipamentelor digitale, unele tipuri de cinematografe sunt amenințate cu

închiderea. Așadar, pentru protejarea diversității culturale, este necesară sprijinirea

digitizării cinematografelor.

e-Guvernare

Serviciile eGovernment oferă o cale rentabilă de a pune la dispoziția tuturor cetățenilor și

întreprinderilor servicii mai bune și de a favoriza participarea cetățenilor și de a face ca

administrația publică să fie deschisă și transparentă. Serviciile eGovernment pot reduce

costurile și economisi timp pentru administrațiile publice, cetățeni și întreprinderi. Aceste

servicii pot totodată atenua riscurile de schimbări climatice, de dezastre naturale sau

artificiale, prin includerea schimbului de date și informații de mediu. În prezent, în pofida

unui nivel înalt de disponibilitate a serviciilor eGovernment în Europa, există încă diferențe

între statele membre, iar nivelul adoptării acestor servicii de către cetățeni este scăzut. În

2009, numai 38 % dintre cetățenii UE au utilizat internetul pentru accesarea de servicii

eGovernment, în comparație cu 72 % dintre întreprinderi. Adoptarea generală a internetului

va crește dacă vor crește utilizarea, calitatea și accesibilitatea serviciilor publice online.

Sisteme inteligente de transporturi pentru un transport eficient și pentru o mai bună

mobilitate

Sistemele de transporturi inteligente (ITS – Intelligent Transports Systems) fac transportul

mai eficient, mai rapid, mai simplu și mai fiabil. Accentul se pune pe găsirea de soluții

inteligente de integrare a fluxurilor de pasageri și de marfă în ansamblul modurilor de

114 / 164

transport și de furnizare de soluții sustenabile pentru blocajele de infrastructură care

afectează căile rutiere, ferate, aeriene, maritime și navigabile.

Acţiunea 69: Realizarea unei evaluări pentru a vedea dacă sectorul TIC a respectat măsurile comune în domeniile energiei

Problemă Estimări recente indică faptul că echipamentele și serviciile TIC sunt responsabile pentru

2,5%-4% din emisiile de carbon ale Uniunii Europene

Definire Evaluarea îndeplinirii de către sectorul TIC a calendarului de adoptare a metodologiilor

comune de măsurare pentru propria performanţă energetică a sectorului, precum şi pentru

emisiile de gaze cu efect de seră


Comisia a solicitat sectorului TIC să dezvolte un cadru de măsurare a energiei şi a

performanţelor de mediu, să adopte şi să pună în aplicare metodologii comune până în

2011.

Principalele părţi interesate (inclusiv organizaţiile de standardizare şi industrie) îşi unesc

eforturile pentru a stabili metodologii comune în vederea cuantificării emisiile din sectorul

industriei proprii / consumului de energie.

Prima jumătate din 2011:

• Stabilirea unei metodologii comune pentru evaluarea produselor şi companiilor din

domeniul TIC

După a doua jumătate a anului 2011:

• Companiile cheie din domeniul TIC vor înființa programe pilot privind metodologia

stabilită, iar Comisia va evalua metodologia și se va pronunţa asupra necesităţii

stabilirii unei legislații

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu furnizorii de echipamente TIC asupra modalităţilor de măsurare a

energiei şi a performanţelor de mediu (inclusiv software specializat) precum şi

definirea amprentei de carbon a fiecarui echipament TIC

115 / 164

• Definirea metodologiilor de măsurare a energiei şi a performanţelor de mediu in

domeniul TIC, aliniată cu celelalte ţări UE prin programele sectoriale de cercetare

ale Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale și Ministerului Economiei,

Comerțului și Mediului de Afaceri

• Validarea metodologiilor de măsurare împreună cu organizaţiile de standardizare şi

cele sectoriale, şi comunicarea lor către CE

• Adoptarea prin act normativ la nivel UE şi naţional a metodologiei de măsurare

Responsabili • Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri


Acţiunea 70: Susținerea parteneriatelor între sectorul TIC şi sectoarele majore emitatoare de gaze cu efecte de seră

Problemă Neexploatarea potenţialului TIC de a reduce amprentele de carbon ale altor sectoare

Definire Sprijinirea parteneriatelor dintre sectorul TIC şi principalele sectoare care au emisii de gaze

cu efect de seră pentru îmbunătățirea randamentului energetic și reducerea emisiilor cu

efect de seră


Se vor construi parteneriate inter-sectoriale pentru îmbunătăţirea randamentului energetic

• Abordare de jos în sus: Comisia a stabilit o reţea de cooperare cu aproximativ 40 de

proiecte pilot în cadrul CIP (Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare) în

vederea elaborării unei metodologii de măsurare a beneficiilor concrete ale

soluţiilor TIC din clădiri.

De sus-sus în jos: Comisia Europeană, organizaţiile de standardizare şi industria vor începe

să lucreze într-un mod coerent, pentru a evalua potenţialul sectorului TIC de a face

economii de energie în alte sectoare

2011:

• Organizarea evenimentelor inter-sectoriale ale părţilor interesate, în cadrul cărora

116 / 164

se vor investiga și propune soluții privind barierele ce previn cooperarea și

implementarea soluțiilor TIC prezente

2013:

• Elaborarea unor foi de parcurs pentru implementarea la scară largă a soluțiilor TIC

de către sectorul TIC

Acţiuni la

nivel naţional

• Colectarea concluziilor proiectelor CIP asupra metodologiilor de măsurare de urmat,

precum şi identificarea şi cuantificarea beneficiilor soluţiilor TIC din clădiri

• Consultari cu partenerii naţionali interesaţi şi identificarea posibilităţilor de

parteneriat între sectoarele cu amprenta mare de carbon ăi sectorul TIC, atât între

companii de stat cât şi private

• Participarea în studiul CE asupra evaluării potenţialului sectorului TIC de a reduce

consumul energetic în alte sectoare

• Elaborarea planurilor de acţiune pentru implementarea metodologiei de măsurare



• Ministerul Mediului

Acţiunea 71: Evaluarea contribuţiei reţelelor inteligente şi definirea funcţionalităţilor minime pentru promovarea interoperabilității

Problemă Lipsa rețelelor inteligente ce ar putea ajuta la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene de

reducere a emisiilor de gaz cu efect de seră cu 20%.

Definire Propunerea unui set minimal de funcţionalităţi care să promoveze interoperabilitatea

reţelelor inteligente


Reţele inteligente sunt esenţiale pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon

117 / 164

Comisia va acţiona pentru a asigura:

• faptul că sinergiile dintre energie şi infrastructurile de comunicaţii digitale vor fi

luate în considerare pentru a minimiza costurile economice şi cele ale emisiilor;

• faptul că beneficiile funcţionalităţilor inteligente şi costurile de mediu sunt

cuantificabile;

• apariţia unei pieţe deschise şi competitive pentru tehnologiile de reţele inteligente,

produse şi servicii care să nu fie constrânsă din cauza formatelor incompatibile de

date sau a lipsei de interoperabilitate;

2011:

• Crearea unui document privind rețelele inteligente sustenabile din punct de vedere

ecologic

Determinarea unei poziții agreată de către sectorul energetic și cel de comunicaţii

electronice privind cerințele de comunicație pentru infrastructură și servicii viitoare ale

rețelelor inteligente

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu specialiștii și părţile interesate din sectoarele energie și comunicaţii

electronice pentru întelegerea stadiului actual și identificarea sinergiilor dintre cele

două sectoare în implementarea rețelelor inteligente (aplicabile pâna în 2020)

• Elaborarea specificațiilor minimale tehnico-funcţionale și includerea indicatorilor de

eficiență care se vor cuantifica prin metodologia de la Acțiunea 70

• Alinierea setului minimal de specificații cu cel al altor țări UE

• Includerea setului minimal de specificații tehnico-funcționale ca parte a cadrului

național de interoperabilitate

• Monitorizarea implementării și respectării acestui set minimal prin audituri

118 / 164

executate prin sondaj



Acţiunea 72: Lansarea Cărţii verzi privind tehnologia Solid State Lighting (SSL)

Problemă Consumul ridicat de energie datorat tehnologiilor curente folosite pentru iluminat

Definire În 2011, Comisia Europeană, a publicat Cartea Verde privind Solid State Lighting pentru

explorarea barierelor ( pentru implementarea la scară largă a tehnologiei SSL) și pentru

înaintarea politicilor utilizate.


Se dorește introducerea iluminatului prin tehnologia Solid State Lighting (SSL). Din acest

punct de vedere în perioada 2010 şi 2011 va fi stabilit cadrul de reglementare pentru

proiectul Cărţii verzi privind iluminatul SSL şi a unor proiecte demonstrative prin

intermediul PIC

2010:

• Deschiderea dialogului cu principalii parteneri interesaţi și dezvoltarea unui grup

tehnic de lucru privind tehnologia SSL

2011:

• Dezvoltarea Cărții Verzi privind ”Green Digital Lighting” în colaborare cu entitățile

interesate, pentru început, și prin consultații publice deschise

Acţiuni la

nivel naţional

• Identificarea și implicarea tuturor entităților naționale care pot contribui sau sunt

deja implicate in iluminatul SSL (ex Electromagnetica)

• Consultări cu aceste entități pentru colectarea sugestiilor și cerințelor tehnico-

funcționale necesare implementării cu succes a SSL, precum și includerea

indicatorilor de eficiență cuantificabili prin metodologia de la Acțiunea 70

119 / 164

• Alinierea cerințelor de mai sus cu alte cerințe existente de mediu

• Elaborarea calendarului de realizare a Cărții verzi și a proiectelor demonstrative

• Stabilirea soluțiilor pentru rețelele de senzori necesare funcționării SSL




Acţiunea 73: Punerea de acord a Statelor membre privind funcţionalităţile suplimentare comune pentru contoare inteligente

Problemă Inexistența acordurilor la nivel European privind modurile de definire a contoarelor

inteligente

Definire Statele membre trebuie să convină, până la sfârşitul anului 2011, asupra funcţionalităţilor

suplimentare pentru contoarele inteligente


Necesitatea determinării unor funcţionalităţi comune pentru contoarele inteligente

Prin politica de planificare, de reglementare şi de standardizare se va asigura:

• Funcţionarea unui dispozitiv de măsurare care să furnizeze o grilă cu informaţii despre

consumul frecvent şi reducerea costurile operaţionale care să permită funcţionarea de

la distanţă.

• Funcţionalităţi care ar oferi informaţiile necesare pentru furnizarea de produse TIC /

servicii pentru managementul energetic în clădiri (case, oficii, etc)

2010:

• Finalizarea revizuirii Directivei pentru Măsurarea Instrumentelor privind

funcționalitățile comune ale contoarelor inteligente

2011:

• Facilitarea unui acord între statele membre privind funcționalitățile comune ale

contoarelor inteligente

120 / 164

• Implicarea în dezvoltarea unui standard CEN (Comitet European pentru

Standardizare) privind funcționalitățile adiționale ale contoarelor inteligente

Acţiuni la

nivel naţional

• Analiza documentațiilor ăşi informațiilor referitoare la contoarele inteligente emise

de UE sau alţi jucători semnificativi pe piaţta privată

• Consultarea cu toţi furnizorii de utilități, ANPC, patronatele (sau asociațiile

profesionale relevante) și institute de cercetare în domeniu asupra necesitătilor de

contorizare, a alternativelor tehnologice posibile, costurile asociate precum și

duratele estimate de implementare

• Invitarea companiilor care au desfăşurat un proiect pilot în acest domeniu la o

discuţie de informare (ex Siemens - pilot in Timisoara)

• Pe baza concluziilor consultărilor de mai sus, elaborarea unui set de functionalitati

comune tuturor contoarelor inteligente, complementat cu subseturi specifice

fiecarui tip de utilitate (caldura, apa, electricitate, gaz etc.)

• Comunicarea acestui set de functionalități catre CE și către autoritățile naționale de

reglementare spre avizare

• Stabilirea de soluții pentru rețele de senzori necesari funcționării și supravegherii

contoarelor inteligente

• Monitorizarea şi adoptarea îin legislatia nationala a functionalităţilor aprobate la

nivel european



Acţiunea 74: Includerea, de către Statele membre, a specificaţiilor pentru costurile totale pe parcursul durata ei de viaţă în toate achiziţiile publice în materie de iluminat public

Problemă Provocările legate de schimbările climatice

Definire Statele membre sunt îndemnate să includă, până în 2012, specificaţii privind costurile totale

pe parcursul duratei de viaţă (mai degrabă decât costurile iniţiale de achiziţie) în toate

achiziţiile publice în materie de iluminat

121 / 164


Economisirea energiei prin utilizarea dispozitivelor de iluminat mai eficiente care oferă o

calitate superioară a iluminatului în spaţiile publice şi clădirile publice

2010 şi 2011:

• Derularea unui studiu la nivelul Uniunii Europene privind procedurile licitațiilor

organizate de către instituțiile publice în domeniul lucrărilor de iluminat

• Adresarea scopului prin inițiativele în derulare ale Comisiei

2012:

• Lansarea unei campanii de informare a activităților autorităților publice sau

municipalităților (această acțiune se va desfășura prin acțiunea pilot CIP)

• Demararea acțiunilor de suport a produselor pre-comerciale SSL sub tutela

programului FP7 TIC

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu specialiștii şi partenerii interesaţi din primării și furnizorii de

echipamente de iluminat pentru înțelegerea elementelor de cheltuieli care apar in

decursul ciclului de viaţă al acestor echipamente (conform principiilor Total Cost of

Ownership)

• Definirea specificațiilor de cost obligatoriu de prezentat precum și a indicatorilor

specifici fiecărei categorii de echipament (rețea electrică, stâlpi, becuri etc.)

• Alinierea specificatiilor de cost de mai sus cu cele ale altor țări UE

• Elaborarea propunerii de act normativ care impune prezentarea costurilor totale

asociate unui echipament de iluminat, ca procedură distinctă în cadrul procesului

de achiziții publice

• Monitorizarea implementării şi respectării prevederilor acestui act normativ in

cadrul procedurilor de achiziție publică și auditarea lor prin sondaj


122 / 164


• ANPC

Acţiunea 75: Asigurarea pentru europeni a accesului securizat on-line la datele lor medicale

Problemă Riscul sustenabilității sistemelor de asistenţă medicală

Definire Asigurarea accesului online în condiţii de securitate a cetăţenilor europeni la fişele lor

medicale, până în anul 2015. De asemenea se dorește implementarea serviciilor

telemedicale la scară largă până în 2020


Împuternicirea pacienţilor şi implementarea serviciilor de telemedicină sunt esenţiale

pentru asigurarea durabilităţii sistemelor de sănătate

2010:

• Utilizarea programelor de tip pilot la scară largă ”Regenerarea Sănătății” pentru

sensibilizarea beneficiilor telemedicină

• Lansarea obiectivelor 5.3 (accesul la înregistrările medicale personale) și 5.1

(mSănătate) și introducerea telemedicină ca obiectiv la următorul CIP

2011:

• Implementarea proiectelor menționate mai sus

• Lansarea unui apel sub egida CIP TIC PSP WP 2011 pentru sprijinul proiectelor pilot

menite să asigure pacienților securitatea accesului la înregistrările medicale

personale

• Lansarea unui apel sub egida CIP TIC PSP WP 2011 în vederea atingerii unui consens

privind modalități de eliminare a barierelor în calea implementării telemedicinei

• Publicarea unui document privind aplicabilitatea cadrului european legal în

123 / 164

domeniul serviciilor de telemedicină

• Lansarea planului de acțiune eSănătate 2012-2020

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu specialistii CNAS, MS, cu specialiști din spitale sau clinici asupra

abordării și functionalitatilor minimale cerute de un astfel de sistem, cu respectarea

cadrului național de interoperabilitate

• Elaborarea unui studiu privind problematica utilizării sistemelor de comunicaţii

electronice și a sistemelor informatice pentru asigurarea accesului pacienților la

datele medicale proprii, în condiții de securitate a datelor cu caracter personal (din

punct de vedere al suportului de comunicaţii electronice și al aplicațiilor IT).

• Organizarea de intâlniri informative cu furnizorii mari de soluții IT pentru discutarea

fezabilității si eficienței setului de funcționalități

• Elaborarea arhitecturii sistemelor precum și precizarea cerințelor funcționale și de

securitate

• Elaborare caietelor de sarcini și lansarea licitațiilor proiectelor eHealth si eMedical

Records

• Monitorizarea implementării platformelor ofertate, a calendarului de implementare

și a conformității cu caietele de sarcini și cu cadrul național de interoperabilitate

• Identificarea și propunerea măsurilor adiacente


• Ministerul Sănătăţii

• Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Acţiunea 76: Propunerea unei recomandări pentru definirea unui set minim comun de date ale pacientului

124 / 164

Problemă Lipsa interoperabilității poate compromite siguranţa pacienţilor

Definire Comisia va colabora cu instituțiile competente existente în statele membre și cu partenerii

interesaţi pentru a propune o recomandare privind definirea unui set minim comun de date

ale pacienților pentru interoperabilitate.


Având la bază rezultatele epSOS, Comisia va identifica, împreună cu statele membre și

partenerii interesaţi un set minim de date medicale ce vor fi partajate şi accesate electronic.

2010:

• Consultații cu statele membre și partenerii interesaţi

• Negocierea extinderii proiectului epSOS astfel încât să includă și state membre sau

țări Europene asociate

2011:

• Monitorizarea procesului legislativ privind propunerea unei Directive pe tema

drepturilor pacienților în sisteme medicale trans-frontaliere

• Monitorizarea evaluării și reviziei Directivei privind protecția datelor cu caracter

personal

• Adoptarea unui nou plan de acțiune eSănătate 2012-2020

2012:

• Adoptarea recomandărilor EC și a mecanismelor pentru monitorizarea

implementării

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultari cu grupurile de experți inter-ministeriali eHealth, cu specialiști din

Sănătate (inclusiv directori de clinici si spitale), cu cei din CNAS, cu principalii

dezvoltatori de aplicații și sisteme pentru sănatăte și alți parteneri interesaţi pentru

intelegerea tipurilor de informații despre pacienti, şi caracterul obligatoriu sau

opţional al informaţiilor

125 / 164

• Definirea setului de date minimal obligatoriu de utilizat și implementat in toate

aplicațiile ce gestionează sau procesează datele pacienților, precum și specificații de

implementare unitare la nivel național

• Alinierea setului de date minimal de mai sus cu cele ale altor țări UE;

• Includerea setului minimal de date in cadrul național de interoperabilitate ca

registru semantic, devenind criteriu de conformitate in sectorul de sănătate

• Monitorizarea respectării criteriilor de conformitate in dezvoltarea și

implementarea aplicațiilor și sistemelor din sectorul sănătate precum și auditarea

lor prin sondaj

• Elaborarea proiectului de recomandare care să includă acțiunile de mai sus



• Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Acţiunea 77: Standarde Foster, teste de interoperabilitate şi certificarea eSănătate la nivelul UE

Problemă Lipsa standardelor la nivelul Uniunii Europene duce la fragmentarea pieții

Definire Promovarea elaborării de standarde, teste de interoperabilitate şi certificare a sistemelor de

eHealth prin dialog cu părţile interesate cu termen de finalitate 2015


Standardele la nivelul UE şi profilurile e-sănătate sunt esenţiale pentru reducerea

fragmentării pieţei. Acțiunile UE vor asigura crearea standardelor necesare

interoperabilității datelor

2010:

• Semnarea unui Memorandum de Înțelegere cu SUA privind Interoperabilitatea

126 / 164

eSănătate

• Asigurarea impactului interoperabilității și standardelor din cadrul Acțiunii de

Suport (FP7)

2011:

• Lansarea și monitorizarea programului Network Excellence în aria Interoperabilității

Semantice

• Propunerea prioritizării și dezvoltării profilurilor eSănătate către Inițiativa de

Guvernanță eSănătate

2012:

• Demonstrarea interoperabilității eSănătate prin testări și certificări la scară largă

• Dezvoltarea Cadrului European de Interoperabilitate în eSănătate

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultarea cu părţile interesate asupra standardelor adoptate sau in curs de

adoptare de către UE, precum și a acoperirii de către aceste standarde a

funcționalitătilor eHealth necesare la nivel național

• Numirea unor experți romani in echipele multidisciplinare ale UE pentru alcătuirea

standardelor și a profilelor e-Sănătate

• Certificarea sistemelor eHealth conform standardelor UE relevante (ex EIPAA) si a

protocoalelor medicale existente, precum și a standardelor și principiilor de

interoperabilitate

• Elaborarea seturilor minime de teste obligatorii de interoperabilitate pentru orice

sistem sau aplicație eHealth, ca parte a standardelor tehnice de interoperabilitate

• Monitorizarea conformității dezvoltării și implementării sistemelor e-sănătate prin

definirea mecanismelor de control și auditare a acestor sisteme prin sondaj

(indeplinirea cerințelor de interoperabilitate și a celor medicale)

127 / 164

• Monitorizarea adoptării și implementării standardelor, a testelor de

interoperabilitate precum şi a certificării sistemelor eHealth la nivel național

• Proiectarea și implementarea unui portal care să gestioneze la nivel național

standardele aplicabile sistemelor eHealth, a testelor minime obligatorii de

interoperabilitate, și a obiectivelor și criteriilor de certificare a acestor sisteme



Acţiunea 78: Consolidarea Programului Comun Ambient Assisted Living (AAL)

Problemă Presiunile exercitate asupra sistemelor de asistenţă medicală şi reducerea calităţii vieţii

persoanelor în vârstă şi a persoanele cu dizabilități.

Definire Consolidarea programului comun AAL (Ambient Assisted Living) pentru accesul persoanelor

în vârstă și a persoanelor cu dizabilități la o viață independentă și activă în societate


Este necesară o triplă victorie a inovaţiei bazate pe TIC

2010:

• Completarea unei evaluări interimare a Programului Comun AAL și elaborarea unui

raport către Parlamentul și Consiliul European pentru comunicarea elementelor

importante și propunerea acțiunilor

2011:

• Lansarea Parteneriatului Inovativ pentru o Îmbătrânire Sănătoasă și Activă

• Elaborarea unei Recomandări pe tema Inițiativei Programului Comun privind

schimbările demografice, pentru coordonarea activităților de cercetare la nivel

național

2012:

128 / 164

• Lansarea unui studiu de impact privind Decizia participării UE la Programul Comun

AAL după 2013

• Actualizarea Planului de Acțiune al UE privind Îmbătrânirea Sănătoasă în Societatea

Informațională

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu părţile interesate asupra modalităților prin care TIC poate ajuta

persoanele defavorizate sau in vârsta în vederea creșterii calității vieții

• Elaborarea unui studiu, prin programele sectoriale ale MCSI, privind cerinţele,

necesităţile tehnologice şi modalităţile de implementare şi exploatare a sistemelor

și serviciilor pentru dezvoltarea AAL

• Identificarea responsabililor AAL sau nominalizarea lor și trimiterea lor către AAL

central pentru preluarea responsabilităților și punerea in temă

• Elaborarea concluziilor și includerea recomandărilor obținute in urma consultărilor

in programul AAL după o prealabilă validare a acestora cu responsabilii AAL

• Elaborarea pașilor sau măsurilor necesare implementării programului AAL

• Emiterea normelor/ordinelor necesare implementării programului AAL

• Pregătirea personalului din agențiile guvernamentale care vor interacționa cu AAL

• Monitorizarea derulării programului AAL



Acţiunea 79: Propunerea unui model durabil de finanţare a bibliotecii digitale Europeana

Problemă Lipsa unui model de finanţare solid și sustenabil pentru serviciul central al bibliotecii

Europeana ce oferă acces la patrimoniul cultural al Uniunii Europene

129 / 164

Definire Propunerea unui model sustenabil de finanţare a bibliotecii publice digitale Europeana


Este nevoie de identificarea unui model de finanţare solid şi durabil pentru Biblioteca

Europeana care asigură accesul la patrimoniul cultural al Europei şi de completarea

eforturilor de digitizare şi conservare de către statele membre.

2011:

• Comisia va elabora o Comunicare către Consiliul și Parlamentul european ce va

conține:

o Un Raport privind dezvoltarea Bibliotecii Europeana

o Exprimarea unei poziţii privind recomandările făcute de ”Comite des Sages”

• Comisia va lucra împreună cu statele membre în contextul Grupului de experți ai

statelor membre privind digitizarea

2012:

• Comisia va propune un model sustenabil pentru finanțarea bibliotecii Europeana și

a digitizării patrimoniului cultural

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultari interne ale experților din Ministerul Culturii in vederea identificării și

cuantificării volumului bibliotecii digitale precum și a depozitarilor acestui

patrimoniu național

• Organizarea unei serii de consultări intre grupurile de experți de la Cultură și

Finanțe cu instituţii specializate asupra căilor concrete de finanțare pe termen lung

a bibliotecii digitale

• Implementarea obiectivelor prevăzute de HG nr. 1676/2008, prin care a fost

aprobat Programul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi

crearea Bibliotecii Digitale a României (care va reprezenta şi componentă

românească a portalului Europeana). Elaborarea unui model economic cu date

realiste care să valideze căile de finanțare identificate (parteneriate între sectorul

130 / 164

public şi cel privat, finanţare din fonduri structurale, finanţări de la bugetul de stat)

• Elaborarea pașilor sau măsurilor preliminare necesare de implementat in vederea

susținerii modelului de finanțare propus

• Elaborarea propunerii de model de finanțare susținută de modelul economic,

menționând că modelele pot varia de la o țară la alta

• Prezentarea modelului de finanțare in cadrul consultărilor intre țările UE, și

alinierea sau amendarea lui pe baza strategiilor de finanțare susținute de alte țări

UE

• Monitorizarea procesului de validare și aprobare a acestui model la nivelul UE și

ulterior la nivel național

Responsabili • Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (competenţe de sprijin)

• Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (responsabil de Legea 1676/2008)

Acţiunea 80: Propunerea de măsuri pentru sprijinirea industriilor culturale şi creative

Problemă Promovarea potenţialului industriilor culturale şi creative

Definire Propunerea unui set de măsuri ca rezultat al consultărilor din cadrul Cărții Verzi pe tema

”Dezvoltarea potențialului industriilor culturale și creative”


Prin promovarea potenţialului industriilor culturale şi creative la scară europeană ar putea

apărea noi modele de afaceri ce ar aduce beneficii industriei culturale prin crearea unei

pieţe mai largi şi ar conduce la protejarea profitului intelectual şi al investiţiilor aferente.

2011:

• Raportarea rezultatelor consultării publice privind Cartea Verde pe tema

”Dezvoltarea potențialului industriilor culturale și creative”

• Pe baza acestor rezultate, Comisia va dezvolta metode pentru promovarea

131 / 164

diversității conținutului cultural și creativ din Europa

Acţiuni la

nivel naţional

• Implementarea recomandărilor CE privind dezvoltarea diversităţii conţinutului

cultural şi creativ în Europa

• Elaborarea unei politici publice de stimulare şi de susţinere a creativităţii, scopul său

principal fiind acela de a dezvolta dimensiunea economică a culturii prin asigurarea

unui cadru financiar, fiscal şi social adecvat actorilor din industriile culturale şi

creative, în special IMM-urilor, inclusiv celor din sectorul cultural independent (liber

profesionişti, creatori şi artişti independenţi). De asemenea, documentul îşi

propune asigurarea unui cadru propice şi de stimulare a accesului şi participării la

cultură a publicului.

Responsabili • Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional

Acţiunea 81: Emiterea unei recomandări privind promovarea digitizării cinematografiei europene

Problemă Dezvoltarea greoaie a cinematografiei digitale cauzată de probleme de ordin tehnic

(standarde) și economic (modele de afaceri)

Definire Elaborarea unei recomandări (2011) privind promovarea digitizării cinematografiei

Europene


Recomandarea privind Cinematografia Digitală va acoperi toate aspectele legate de

cinematografia digitală

2011:

• Comisia va elabora Recomandarea Cinematografiei Digitale

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu specialiștii și părţile interesate din sfera culturiiși a audiovizualului

pentru ințelegerea impactului și beneficiilor trecerii la cinematografia digitală

132 / 164

• Elaborarea propunerii de plan de acțiune pentru pregătirea trecerii la

cinematografia digitală, care să identifice soluţii pentru problemele cu care se

confruntă, la ora actuală, cinematografele care îşi propun utilizarea de tehnolgii

digitale (lipsa de rentabilitate a pieţei interne; reducerea numărului de săli;

dezinteresul finanţatorilor; lipsa de capitaluri; precaritatea accentuată în

înzestrarea tehnică şi a condiţiilor de lucru cu efecte negative asupra potenţialului

de creaţie şi asupra calităţii tehnice a producţiei)

Pe termen lung:

• Elaborarea măsurilor necesare promovării cinematografului digital ca vector al

diversității culturale și incurajării creației artistice, prin încurajarea accesării de

fonduri europene şi prin intermediul unei intervenţii publice flexibile, care să

respecte dispoziţiile UE în materie de acordare a ajutorului de stat

• Alinierea măsurilor recomandate precum și a termenului limită de implementare a

cinematografiei digitale cu cele ale altor țări UE;

• Monitorizarea respectării măsurilor și termenelor recomandate

• Elaborarea proiectului de recomandare care va include acțiunile de mai sus

Responsabili • Ministerul Culturii si Patrimoniului Naţional

• Consiliul Concurenţei (în probleme de acordare de ajutor de stat pentru digitizarea

cinematografelor)

• Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (competenţe de sprijin)

Acţiunea 82: Implementarea Directivei privind serviciile media audiovizuale cu privire la diversitatea culturală

Problemă Industria audiovizuală europeană suferă în urma deficitului comercial în raport cu industria

audiovizuală a SUA

Definire Comisia va asigura punerea în aplicare a dispoziţiilor Directivei privind Serviciile Media

133 / 164

Audiovizuale (AVMS) privind diversitatea culturală. De asemenea va cere informații de la

statele membre privind aplicarea acestor dispoziţii.


Măsurile privind promovarea distribuției și producției de conținut audiovizual independent

şi european în serviciile de televiziune şi audiovizuale la cerere, conform Articolelor 13,16 și

17 din cadrul Directivei AVMS constituie un instrument eficient de promovare a conținului

creativ în Europa

2011:

• monitorizarea statelor membre privind raportarea aplicării dispoziţiilor Directivei

AVMS

2012:

• Adoptarea și publicarea primei Comunicări privind aplicarea articolului 13 și a celei

de-a zecea Comunicăei privind aplicarea articolelor 16 și 17 pe baza rapoartelor

naționale furnizate de către statele membre

Acţiuni la

nivel naţional

• Discutarea cu părţile interesate a stadiului actual precum și a barierelor constatate

in implementarea directivei.

• Furnizarea răspunsurilor la chestionarele Comisiei Europene în baza cărora va fi

elaborată Comunicarea Comisiei

• Elaborarea planurilor de acțiune aferente

• Monitorizarea procesului de implementare a directivei

• Identificarea și propunerea măsurilor adiacente




134 / 164

Acţiunea 83: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi Parlamentului European privind recunoaşterea reciprocă a identităţii electronice (e-ID)

Problemă Lipsa unei abordări Europene privind informatizarea administraţiilor publice

Definire Propunerea unei Decizii a Parlamentului şi a Consiliului European care să asigure

recunoaşterea reciprocă a e-identificării şi a e-autentificării la nivelul Uniunii Europene, prin

servicii de autentificare online


2010:

• Adoptarea Planului de Acțiune eGuvernare 2011-2015 având în vedere acțiunile

specifice eID

2011:

• Consultări publice online privind e-identificarea, autentificarea și semnăturile

electronice

• Analiza contribuțiilor aduse consultărilor publice online

• Elaborarea unui studiu socio-economic pentru o nouă Infrastructură Electronică de

Identificare Pan-Europeană

• Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind identificarea, autentificare și

semnăturile electronice

• Dezvoltarea unei Rețele Tematice TIC PSP, SSEDIC, privind Identitatea Digitală

Europeană

• Finalizarea proiectului STORK

2012:

• Propunerea unei decizii a Consiliului și Parlamentului European

Acţiuni la • Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE privind eID

135 / 164

nivel naţional • Implicarea principalelor entități naționale cu expertiză largă in selecția, dezvoltarea

sau implementarea sistemelor de tip e-identificare şi e-autentificare

• Consultarea cu grupurile de experți inter-ministeriali asupra căilor de realizare a

convergenței celor două sisteme la nivelul administrației publice românești

• Elaborarea unui studiu, prin programele sectoriale ale MCSI, privind cerinţele,

necesităţile tehnologice şi modalităţile de implementare a mecanismelor de

asigurare a securității pentru servicii de autentificare online

• Identificarea pașilor sau măsurilor necesare de urmat inainte de a elabora setul

minimal de condițiitechnico-funcționale

• Alinierea setului minimal de cerințe cu alte cerințe existente in UE (ex cerințele de

interoperabilitate)

• Elaborarea proiectelor de acte normative și a calendarului de implementare a

acestora in legislația natională

• Reglementarea obligativității auditării prin sondaj a conformității cu setul minimal

de cerințe



Acţiunea 84: Sprijinirea integrării in cadrul Pieţei Unice a serviciilor transfrontaliere eGovernment

Problemă Lipsa coerenţei, interoperabilității şi sustenabilității privind serviciile de guvernare

electronică trans-frontaliere.

Definire Comisia Europeană va susține serviciile trans-frontaliere de tip eGuvernanță în cadrul Pieții

Digitale Unice prin Programul de Competititvitate și Inovație (CIP) și prin Programul

Soluțiilor Interoperabile privind Administrațiile Publice Europene (ISA)

136 / 164


ISA reprezintă un instrument important ce poate analiza și determina modalități pentru

asigurarea sustenabilității serviciior comune și a instrumentelor de dezvoltare

2010:

• Adoptarea Planului de Acțiuni de eGuvernare 2011-2015, având în vedere serviciile

trans-frontaliere

• Proiectele STORK (eID). PEPPOL (eLicitație) intră în faza de pilot, iar SPOCS (Directiva

de Servicii) se extinde pentru accesul altor state membre

2011:

• Comisia va continua să susțină schimbul de experiențe și practici între proiectele

pilot la scară largă noi și cele în curs de implementare

• Comisia va iniția un studiu de evaluare a sustenabilității proiectelor STORK și

PEPPOL

• Comisia va iniția un studiu pentru analiza nevoilor prezente și viitoare și a raportului

cost-beneficiu a serviciilor trans-frontaliere eGuvernare. De asemenea va analiza

barierele organizaționale, legale, tehnice și semantice în colaborare cu statele

membre

2012:

• Comisia va facilita schimbul de opinii între statele membre în vederea identificării

noilor servicii trans-frontaliere ce pot intra în faza de pilot în cadrul programului CIP

TIC PSP

Acţiuni la

nivel naţional

• Utilizarea listei de servicii transfrontaliere de la Actiunea 91 ca set minimal de

servicii publice transfrontaliere de implementat

• Consultări la nivel de experți tehnici intre țările UE in vederea alinierii standardelor

de interoperabilitate naționale care să permită funcționarea neintreruptă a

serviciilor publice transfrontaliere

137 / 164

• Coordonare sau partajarea cu o parte sau cu toate tarile UE a centrelor de date care

sustin serviciile transfrontaliere

• Elaborarea unor recomandări care să aducă coerență și sustenabilitate acestor

servicii publice și să evite redundanța intre serviciile furnizate (ex puncte unice de

acces, interfata si adresa unica etc.)

• Consultări cu părţile interesate asupra căilor concrete de susținere operatională și

financiară pe termen lung a acestor servicii publice

• Elaborarea recomandărilor de finanțare identificate precum și a măsurilor

preliminare necesare de implementat in vederea susținerii acestor servicii

• Alinierea recomandărilor de mai sus cu cele ale altor țări UE

• Monitorizarea adoptării recomandărilor de mai sus intr-un act normativ la nivel UE

și implementării in legislația națională a prevederilor acestui act


Acţiunea 85: Revizuirea Directivei privind accesul public la informații referitoare la mediu

Problemă Lipsa unei viziuni moderne privind serviciile eMediu

Definire Revizuirea, până în 2011, a Directivei privind Accesul Public la Informaţiile de Mediu


Serviciile eGuvernare oferă o cale mai eficientă din punctul de vedere al costului în

furnizarea de servicii către cetățeni și persoane juridice

2010:

• Comisia aanalizat raportările naționale ale statelor membre privind aplicarea

Directivei

2011:

138 / 164

• Comisia va elabora o Comunicare privind aplicarea Directivei în cazul accesului

public la informații de mediu

2012:

• În caz de necesitate, Comisia va prezenta o propunere de modificare a Directivei

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu specialiștii de mediu și părţile interesate pentru imbunătățirea

accesului la informațiile de mediu precum și crearea unui serviciu electronic

publicde mediu

• Elaborarea unui ghid pentru instruirea publicului în vederea accesului la informațiile

de mediu, la nomenclatoarele de mediu, la condițiile de conformitate, la proiectele

de mediu derulate sau aflate in derulare etc.

• Recomandarea calendarului și măsurilor necesare promovării serviciilor electronice

publice de mediu

• Comunicarea propunerilor de revizuire catre CE

• Alinierea măsurilor recomandate și a calendarului de implementare cu cele ale altor

țări UE;

• Monitorizarea transpunerii și implementării in legislația națională a prevederilor

directivei revizuite



Acţiunea 86: Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment

Problemă Nu se pune accentul pe folosirea soluțiilor TIC eficiente

Definire Implementarea serviciilor transfrontaliere eEnvironment, inclusiv monitorizare, în special cu

ajutorul rețelelor de senzori

139 / 164


2011:

• Elaborarea Planului de Implementare SEIS ce va sublinia prioritățile și coordonarea

activităților de suport reciproce

• Comisia va prezenta o Comunicare Comisiei și Parlamentului European privind

revizuirea Directivei privind accesul public la informații de mediu

2016

• Serviciile eGuvernare de tip eMediu vor fi disponibile și interoperabile la nivel

juridic și administrativ

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la studiul de impact

• Consultarea cu toate organismele similare din UE27 asupra functionalităților

necesare, tipul de platforma („off the shelf” sau dezvoltată la nivel UE)a

amplasamentului platformei, etc.

• Planificarea calendarului de selecție/dezvoltare și implementare

• Executarea activităților repartizate României

• Implementarea proceselor și activităților necesare operării in România a platformei

• Pregătirea personalului implicat in utilizarea acestei platforme

• Monitorizarea și imbunătățirea proceselor și platformei de gestionare a mărcilor

inregistrate



Acţiunea 87: Elaborarea Cărţii albe privind interconectarea sistemelor de achiziţii publice prin mijloace electronice (e-procurement) în UE

Problemă Existența barierelor de natură tehnică la nivelul statelor membre ce împiedică sectorul

140 / 164

privat în accesarea serviciilor de achiziții publice

Definire Definirea, până în 2011, unei Carte albe, pe tema metodelor de interconectare a sistemelor

de achiziţii publice prin mijloace electronice în piața unică


Planul de Acțiune e-procurement a fost lansat în 2004. În ciuda progreselor înregistrate, mai

sunt numeroși pași pentru o utilizare eficientă a sistemului de achiziţii publice prin mijloace

electronice

2010:

• Comisia finalizează și publică evaluarea Planului de Acțiune ee-procurement

• Publică Cartea Verde a Comisiei privind impedimentele și opțiunile Comunității

pentru facilitarea tranziției la eAchiziții

• Lansarea consultațiilor publice privind problemele/opțiunile prezentate în Cartea

Verde

2011:

• Publicarea unui document detaliind feedback-ul generat de Cartea Verde

• Analizarea acțiunilor de bază și impactul acestora în vedereaîmbunătățirii legislației

și politicilor de mediu Europene

• Finalizarea Cărții Albe cu pași bine definiți în determinarea modului de

interconectare a infrastructurii e-procurement

Acţiuni la

nivel naţional

• Implicarea entităților naționale cu expertiză in operarea sistemului electronic de

achiziţii publice (SEAP) precum și procedurilor de achiziție publică asociate lui,

• Modernizarea permanentă şi dezvoltarea SEAP în vederea creşterii procentajului de

achiziţii publice prin mijloace electronice. Extindere SEAP prin trecerea la un sistem

dinamic şi oferirea facilităţii de interoperabilitate pentru utilizatorii sistemului.

• Identificarea temelor pe care Romania le poate elabora și înscrie in Cartea Alba, și

141 / 164

negocierea la nivelul CE a capitolelor pe care România le poate elabora in urma

experiențelor sale pozitive și negative din domeniu

• Consultarea cu grupurile de experți inter-ministeriale asupra elaborării cerințelor

technico-functionale necesare interoperabilizarii sistemelor de achiziţii publice

electronice naționale, focalizată pe capitolele alocate României

• Consultări pe capitolele alocate României cu grupurile de experți din țările UE în

vederea perfecționării cerințelor technico-funcționale necesare

• Alinierea activităților și cerințelor technico-funcționale la cerințele cadrului

european de interoperabilitate

• Elaborarea capitolelor alocate României și transmiterea lor coordonatorului de

proiect la nivelul CE, inclusiv a propunerilor sumarizate de amendamente legislative

care sa materializeze principiile Cărții Albe

• Formularea si transmiterea de feedback pe celelalte capitole ale Cărții Albe

• Elaborarea calendarului privind finalizarea și publicarea Cărții Albe


Acţiunea 88: Crearea şi implementarea unui Plan de acţiune eCommission 2011-2015 ambiţios

Problemă Comisia, ca orice administraţie publică trebuie să fie mai eficientă, să-şi îmbunătăţească

serviciile, să ofere o mai bună accesibilitate la serviciile publice şi să ofere un nivel mai mare

de transparenţă pentru cetăţeni.

Definire Crearea şi implementarea unui plan de acţiune eCommision 2011- 2015, care să includă

achiziții publice prin mijloace electronice


Comisia va adopta o Comunicare pe 1 Septembrie 2011 privind planul strategic pentru

perioada 2011-2015. Comunicarea se va axa pe următoarele obiective strategice:

142 / 164

• Furnizarea și utilizarea serviciilor eGuvernare inteligente

• Eficientizarea proceselor administrative în cadrul organizațiilor în curs de educare

• îmbunătăţirea capacităţii CE de a utiliza eficient resursele în vederea protejării

mediului

Acţiuni la

nivel naţional

• Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi a conţinutului digital necesar

implementării guvernării electronice la nivel naţional şi coordonarea proiectelor de

e-Guvernare naţionale cu proiectele de guvernare electronică paneuropene sau

regionale

• Dezvoltarea unui serviciu public electronic „Observator e-guvernare”, pentru

crearea unei bucle de reacţie societală, realizarea sistemul naţional de monitorizare

şi raportare pentru societatea informaţională.


Acţiunea 89: Statele membre să facă serviciile de guvernare electronică complet interoperabile

Problemă Riscul asociat adoptării de către statele membre, în cadrul serviciilor naționale de

eGuvernare, a soluțiilor tehnice incompatibile cu ale altor state membre

Definire Statele membre trebuie să asigure interoperabilitatea deplină a serviciilor eGuvernare,

depășind barierele organizaționale, tehnice sau semantice, cu susţinerea IPv6


Prin Declarația Malmo și Granada statele membre au hotărât alinierea Cadrelor Naționale

de Interoperabilitate la Cadrul European de Interoperabilitate.

2010:

• Adoptarea unei Comunicări privind Cadrul European de Interoperabilitate și

Strategia Eruopeană de Interoperabilitate

• Lansarea unui studiu, sub tutela programului ISA, privind necesitatea unei

143 / 164

arhitecturii Europene de interoperabilitate ce va facilita dezvoltarea Serviciilor

Publice Europene trans-frontaliere și trans-sectoriale

• Crearea Observatorului Cadrelor Naționale de Interoperabilitate cu scopul de a

analiza comparativ diferitele Cadre Naționale de Interoperabiltate

2011:

• Comisia va susține Statele Membre în decizia de a atinge obiective comune prin

facilitarea schimbului de experiență

• Lansarea unui program pilot pentru implementarea sistemului IPv6 de către

autoritățile publice, prin integrarea IPv6 în serviciile eGuvernare

Acţiuni la

nivel naţional

• Discutii cu toti deținatorii de baze de date publice asupra cerințelor UE de asigurare

a interoperabilității serviciilor eGovernment la nivel național și gradual la nivel UE

• Colectarea datelor statistice de la deținatorii de baze de date publice și finalizarea

studiului de necesitate asupra interoperabilității

• Elaborarea actului normativ prin care se aprobă crearea și implementarea cadrului

național de interoperabilitate, ca suport al serviciilor publice nationale si

transfrontaliere precum și pentru eficientizarea administratiei publice

• Elaborarea unui program pentru implementarea cadrului național de

interoperabilitate

• Inventarierea serviciilor publice, nomenclatoarelor, registrelor naționale și a

aplicațiilor care gestionează date publice in administrația publică

• Elaborarea standardelor de interoperabilitate semantică, juridică, tehnică si

organizațională, precum și stabilireaa structurii organizatorice care le va gestiona

• Elaborarea arhitecturii și specificațiilor tehnico-functionale pentru schimbul

securizat de date in interiorul entităților publice, intre entități publice naționale sau

la nivel UE

144 / 164

• Alinerea completă a specificatiilor tehnico-functionale ale Intranetului Statului cu

cerințele cadrului national și cu standardele de interoperabilitate

• Monitorizarea desfășurării programului de definire a cadrului national

• Monitorizarea conformității administrației publice cu cerintele de

interoperabilitate, și efectuarea de audituri prin sondaj

• Participare la grupurile de lucru la nivelul CE privind interoperabilitatea


Acţiunea 90: Statele membre să se asigure că Punctele de Contact Unic (PCU) funcţionează ca centre cu drepturi depline de guvernare electronică

Problemă Majoritatea serviciilor publice online nu au caracter trans-frontalier

Definire Statele membre trebuie să garanteze funcționarea Punctelor de Contact Unic ca centre de

eGuvernare


Directiva Serviciilor a eliminat barierele naționale privind comerțul serviciilor la nivelul

Uniunii Europene şi a obligat statele member să înființeze Puncte de Contact Unice

2011:

• Comisia va iniția un studiu privind Punctele de Contact Unic. Va testa gradul de

utilizabilitate al PCU-urilor și al interfețelor pe care le folosesc. De asemenea va

identifica principalele probleme și metodele de rezolvare a acestora

• Statele membre vor continua să îmbunătățească PCU-urile în cooperare cu Comisia,

în particular aspectele trans-frontaliere ale procedurilor electronice

Acţiuni la

nivel naţional

• Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare a serviciilor din sfera

Serviciului Universal, până în anul 2012.

• Dezvoltarea funcţionalităţilor punctului de contact unic electronic pentru

145 / 164

furnizarea serviciilor şi informaţiilor publice prin mijloace electronice.


Acţiunea 91:Statele membre să convină asupra unei liste comune de sectoare cheie ale serviciilor publice transfrontaliere

Problemă Insuficiența serviciilor publice trans-frontaliere

Definire Statele membre trebuie să convină asupra unei liste comune de servicii publice cheie trans-

frontaliere, care să ofere antreprenorilor posibilitatea de a-și desfăşura activitatea de

oriunde din Uniunea Europeană , indiferent de țara în care este înregistrată societatea

comercială


Împreună cu statele membre, Comisia va analiza nevoile reale și barierele pentru serviciile

trans-frontaliere, acolo unde interoperabilitatea reprezintă un factor important

2011:

• După adoptarea în 2010 a Planului de Acțiune eGuvernare 2011-2015, Comisia va

lansa un studiu pentru analizarea potențialelor servicii trans-frontaliere pentru

cetățeni și persoanele juridice

• Statele membre au căzut de acord asupra unui număr de servicii publice cheie cu

caracter trans-frontalier ce vor fi dezvoltate în 2012 și 2015

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu omologii MCSI din țările UE și stabilirea listelor serviciilor publice

transfrontaliere implementate in prezent

• Alcatuirea unui grup de lucru inter-ministerial care sa elaboreze lista serviciilor

publice transfrontaliere cheie de interes pt Romania și trimiterea ei la CE

• Prezentarea unei descrieri a functionalității fiecărui serviciu cheie, in vederea

creșterii coerenței și relevanței serviciilor furnizate

• Participarea la consultări cu toate țările UE asupra serviciilor cheie

146 / 164

• Adoptarea listei de servicii publice transfrontaliere cheie prin ordin al MCSI

• Elaborarea etapelor sau măsurilor necesare schimbului de date cu respectarea

interoperabilității transfrontaliere


Acţiunea 92: Aplicarea Directivei privind sisteme de transport inteligent, în sprijinul interoperabilităţii şi standardizării rapide a acestora

Problemă Ineficiența și consumul ridicat de energie asociat transportului de produse și persoane

Definire Aplicarea Directivei ITS pentru favorizarea interoperabilităţii şi standardizării rapide


Uniunea Europeană s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20%

până în 2020.

2011:

• Publicarea unui studiu de impact privind implementarea eCall

• Adoptarea Programului de Lucru al Directivei ITS

• Înființarea Grupului Consultativ European ITS

• Adoptarea principiilor de raportare

• Statele membre trebuie să raporteze activitățile și proiectele naționale și

transpozițiile Directivei ITS

• Adoptarea recomandărilor eCall ce vizează Operatorii Rețelelor Mobile

2012:

• Raportarea progresului înregistrat cu implementarea Planului de Acțiune ITS

• Adoptarea specificațiilor privind datele și procedurile pentru furnizarea, în mod

gratuit, de informaţii universale privind siguranţa drumurilor

147 / 164

• Adoptarea specificațiilor pentru armonizarea prevederilor privind

interoperabilitatea serviciilor eCall la nivel european

• Adoptarea specificațiilor pentru furnizarea de serviciile de informare referitoare la

locurilor de parcare pentru camioane și vehicule comerciale

• Statele membre trebuie să ofere informaţii despre acțiunile naționale ITS pe o

perioadă de 5 ani

Acţiuni la

nivel naţional

• Discutii informative cu experții din Ministerul Transporturilor asupra barierelor

identificate la nivel național in calea reducerii emisiilor gaze cu efect de seră,

precum și creșterii eficienței transportului

• Alcatuirea unui grup de lucru inter-ministerial care sa elaboreze etapele sau

măsurile necesare transpunerii şi implementării acestei directive () și alinierea

acestora la cadrul național de interoperabilitate

• Emiterea actelor normative necesare implementării acestei directive

• Pregătirea personalului din ministerele și agentiile guvernamentale care vor aplica

prevederile acestei directive

• Monitorizarea procesului si a calendarului de implementare a directivei pe baza

unui set de indicatori

Responsabili • Ministerul Transportului şi Infrastructurii

Acţiunea 93: Adoptarea Soluţiilor de gestionare a traficului aerian (SESAR)

Problemă Fragmentarea spaţiului aerian european

Definire Comisia va adopta Soluția de Management a Traficului Aerian pentru implementarea

strategiei SESAR (Spațiu Aerian European Unic)


Proiectul SESAR va moderniza infrastructura de control a traficului aerian European

148 / 164

2008-2013:

• În această fază Comisia dorește crearea unei structuri comune, ce va folosi fonduri

publice și private și va garanta o structură unică de management pentru proiect

2014-2020:

• SESAR ar trebui să devină operațional în Uniunea Europeană, dar și în statele

partenere

Acţiuni la

nivel naţional

• Discutii cu expertii din Ministerul Transporturilor si ROMATSA asupra barierelor

potentiale la nivel national in vederea implementării strategiei

• Alcătuirea unui grup de lucru care să elaboreze programul și calendarul de

implementare a strategiei (inclusiv adoptarea in legislația națională) precum și

alinierea acestora cu programele celorlalte țări UE

• Identificarea etapelor sau măsurilor preliminare

• Identificarea surselor de finanțare pentru implementarea strategiei

• Executarea activităților repartizate României, inclusiv pregătirea personalului care

va opera soluţii de management al traficului aerian

• Emiterea actelor normative necesare implementării acestei strategii naționale

• Monitorizarea implementării sistemului

• Auditarea sistemului

Responsabili • Ministerul Transportului şi Infrastructurii

Acţiunea 94: Propunerea unei directive pentru implementarea serviciilor e-Maritime

Problemă Eficiența și calitatea scăzută a serviciilor din porturile Europene

149 / 164

Definire Propunerea unei Directivei privind desfăşurarea serviciilor eMaritime


Folosirea tehnologiilor informatice avansate în sectorul transportului maritim reprezintă o

soluție pentru îmbunătățirea serviciilor

2011:

• Prezentarea raportului privind Studiul de Impact, Grupului Inter-Serviciu eMaritim

• O conferință Europeană eMaritim, realizată în colaborare cu inițiativa IMO

eNavigaţie, a avut loc pe 21 Mai 2011 în Gdynia, Polonia

• A doua conferință a părţilor interesate pe tema eMaritim va avea loc în Octombrie

2011

• în sprijinul inițiativei eMaritim a Uniunii Europene se va lansa un program eMar în

cadrul FP7

2012:

Proiectele pilot vor demonstra valoarea adăugata pentru Uniunea Europeană pentru:

• stabilirea de standarde comune, reguli pentru interoperabilitatea noilor servicii şi

instrumente pentru compatibilitatea cu sistemele deja existente

• Înlăturarea constrângerilor structurale și crearea condițiilor necesare pentru

dezvoltarea sistemelor informatice interoperabile pentru transportul maritim

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu părţile interesate din Ministerul Transporturilor și administrațiile

portuare pentru analiza stadiului actual și a beneficiilor serviciilor eMarine

• Nominalizarea expertilor români in echipele multidisciplinare ale UE pentru

elaborarea directivei eMarine

• Participarea la consultări cu toate organismele similare din UE asupra serviciilor

eMarine oferite și a functionalităților necesare

150 / 164

• Elaborarea măsurilor necesare promovării serviciilor eMarine

• Elaborarea proiectului de directivă care va include rezultatele consultărilor de mai

sus

• Elaborarea proiectului planului de acțiune pentru implementarea directivei

• Monitorizarea implementării măsurilor și respectării termenelor recomandate

• Monitorizarea implementării directivei la nivel național

• Implementarea proceselor și activităților necesare operării in România a platformei

eMarine

• Monitorizarea testării și implementării platformei eMarine și definirea

mecanismelor de control și auditare prin sondaj a indeplinirii cerințelor de

interoperabilitate

• Monitorizarea și imbunătățirea proceselor și platformei eMarine

Responsabili • Ministerul Transportului şi a Infrastructurii

Acţiunea 95: Propunerea unei directive care să stabilească specificaţiile tehnice pentru aplicaţiile telematice pentru serviciile de transport feroviar de călători

Problemă Serviciile de informare și eliberare a biletelor pentru transportul pe cale ferată nu prezintă

caracter trans-frontalier

Definire Comisia va propune în 2011 o Directivă care să stabilească specificațiile tehnice pentru

aplicațiile tematice ce vor fi folosite de către utilizatorii serviciilor de cale ferată


Prin armonizarea specificațiilor tehnice, Uniunea Europeană poate contribui la crearea unei

piețe unice pentru serviciile feroviare ce poate fi accesată de către orice european.

2011:

• După publicarea unui proiect privind ”Specificațiile Tehnice pentru

151 / 164

Interoperabilitate”, realizat în colaborare cu experți din domeniul feroviar și experți

ai autorităților naționale pentru siguranța feroviară, Comisia va adopta un

Regulament privind Interoperabilitatea feroviară

Acţiuni la

nivel naţional

• Consultări cu părţile interesate din Ministerul Transporturilor in vederea identificării

aplicaţiilor telematice pentru serviciile de pasageri existente și in curs de

implementare in următorii ani

• Nominalizarea expertilor români in echipele multidisciplinare ale UE pentru

elaborarea directivei

• Elaborarea specificațiilor tehnice minimale și alinierea lor cu cele ale altor țări UE

• Includerea specificațiilor tehnice in cadrul național privind interoperabilitatea

feroviară

• Elaborarea proiectului planului de acțiune pentru implementarea directivei

• Monitorizarea implementării directivei la nivel național

• Monitorizarea implementării și respectării acestor specificații tehnice prin audituri

executate prin sondaj


Acţiunea 96: Îndeplinirea, de către Statele membre, a obligaţiilor prevăzute în Sistemul de Management pentru Traficului Feroviar European (ERTMS)

Problemă Intensificarea traficului rutier, feroviar, aerian sau maritim provoacă din ce în ce mai multe

blocaje ale infrastructurii.

Definire Statele membre trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu planul de

implementare a Sistemului European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS), cu

referire în particular la liniile ce vor fi instalate până în 2015


Sistemul European de Management al Traficului Feroviar are ca scop realizarea unui sisteml

152 / 164

European de control automatizat al vitezei, în timp ce aplicațiile TIC pentru serviciile

feroviare de transport de persoane și mărfuri vor permite furnizarea de servicii trans-

frontaliere

Până la sfârșitul anului 2012:

• Recunoașterea unui sistem tehnic unic pentur toate liniile de cale ferată echipate cu

sistemul ERTMS

• realizarea unui acord privind planificarea dezvoltării noii versiuni a ERTMS (baseline

3), ce va fi legalizată în 2012

• Punerea în aplicare a ERTMS va fi accelerată prin implementarea planului European

obligatoriu de implementare

• Este prevăzută stabilirea de măsuri suplimentare privind procedurile de testare

Acţiuni la

nivel naţional

• Punerea în practică a planului de implementare a Sistemului European de

Management al Traficului Feroviar (ERTMS)


153 / 164

Pilonul 8 – Internaţional

Agenda digitală europeană are drept obiectiv să facă din Europa un centru al creșterii

inteligente, sustenabile și incluzive pe scena mondială. Fiecare din cei șapte piloni ai

Agendei digitale are o dimensiune internațională. În special, piața unică digitală are nevoie

de o interfață externă deoarece progresul în multe dintre domeniile de politici se poate

realiza numai la nivel internațional. Interoperabilitatea și standardele recunoscute la scară

mondială pot contribui la promovarea unei inovări mai rapide prin reducerea riscurilor și a

costurilor legate de noile tehnologii. De asemenea, soluționarea amenințărilor crescânde la

adresa securității informatice necesită situarea în context internațional. Totodată, soluțiile

europene de reglementare bazate pe egalitatea de șanse, guvernare și guvernanță

transparente, pe deschiderea piețelor către concurență reprezintă o sursă de inspirație

pentru alte regiuni ale lumii. În fine, este de asemenea important să se compare progresele

înregistrate în Europa în cadrul Agendei digitale cu cele mai bune performanțe pe plan

internațional.

Astfel, dimensiunea internațională a Agendei digitale este de o relevanță crucială pentru

finalizarea acțiunilor menționate mai sus, în special datorită importanței strategice a

internetului. Europa trebuie să continue să joace rolul de lider, în conformitate cu Agenda

de la Tunis, în promovarea unei guvernanțe a internetului cât mai deschise și mai incluzive

posibil. În prezent și într-o măsură și mai mare în viitor, internetul va îngloba o mare

diversitate de sisteme și aplicații care pătrund în toate aspectele vieții personale,

independent de geografie. Internetul reprezintă un instrument formidabil al libertății de

expresie pe plan global.

Pentru a încuraja inovarea și pe plan internațional, Comisia va depune eforturi pentru

crearea de condiții favorabile în comerțul exterior pentru serviciile și mărfurile digitale, în

special prin dezvoltarea unui parteneriat puternic în vederea favorizării accesului la piață și

154 / 164

a posibilităților de investiții prin reducerea barierelor tarifare și netarifare la nivel mondial,

precum și în scopul îmbunătățirii protecției drepturilor de proprietate intelectuală și al

evitării denaturării pieței.

Acordul privind tehnologia informației (ITA) din 1997 a adus rezultate tangibile în

promovarea adoptării tehnologiei informației în Europa și pe plan mondial. ITA necesită

însă, în prezent, o actualizare astfel încât să se ia în considerare noile evoluții, în special în

ceea ce privește tehnologia și convergența produselor.

MCSI îşi propune în această direcţie participarea la grupurile de lucru ale UE.

Totodată se va monitoriza stadiul de implementare a acţiunilor prevăzute în Agenda Digitală

2020 şi în Planul de gurvernare electronice 2011-2015 şi se vor formula măsuri corective.

Acţiunea 97. Promovarea internaţionalizării guvernanţei internetului

Problemă Internetul nu poate fi reglementat la nivel naţional. Pentru multe dintre politicile publice

prezentate în Agenda Digitală, progresul poate fi realizat numai la nivel European.

• Interoperabilitatea și standardele recunoscute la nivel global pot contribui la

promovarea inovării prin diminuarea riscurilor și costurilor noilor tehnologii

• Abordarea riscurilor aferente securității cibernetice trebuie făcută într-un context

European

• Trecerea la IPv6 reprezintă o prioritate

Definire Promovarea internaționalizării guvernanței internetului și a cooperării globale pentru

menținerea stabilității internetului


Cooperarea internaţională este esenţială pentru ca internetul să rămână o infrastructură

globală

• Europa trebuie să reprezinte un punct de convergență a guvernării deschise și

155 / 164

inclusive a internetului

• Promovarea soluțiilor Europene de reglementare ce au la bază egalitatea

oportunităților, guvernare şî guvernanţă transparentă și piețe deschise competiției

2011:

• Se lucrează la internaţionalizarea guvernanţei internetului, în special, a funcţiilor

IANA.

• Se va adopta o comunicare care conţine principiile pentru rezilienţa şi stabilitatea

internetului la nivel european şi global.

• Se poartă discuţii privind guvernanţa „internetului obiectelor” (IO)

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE privind internaţionalizarea

guvernanţei internetului

• Implementarea la nivel naţional a recomandărilor CE

Responsabili


Acţiunea 98. Sprijinirea Forumului privind Guvernanţa internetului

Problemă

Definire Sprijinirea existenței Forumului privind Guvernanţa Internetului (IGF) și după anul 2010.

Forumul privind Guvernanța Internetului este un forum care include toate părţile interesate

în problema guvernanței internetului, creat de către Secretarul General al Națiunilor Unite

în 2006. Principalele teme de discuție ale Forumului sunt securitatea, diversitatea,

accesibilitatea și deschiderea.


2011:

• Se are în vedere pregătirea unei decizii a Comisiei de a continua finanţarea pentru

Forumul privind guvernanţa internetului.

156 / 164

• Se are în vedere organizarea unei sesiuni pe un subiect de actualitate la viitorul

Forum privind guvernanţa internetului

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la lucrările Forumului privind Guvernanţa Internetului

Responsabili


Acţiunea 99. Îmbunătăţirea condiţiilor de comerţ internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile de proprietate intelectuală

Problemă Barierele ce stau în calea comerțului sunt în schimbare permanentă. Restricțiile de natură

legislativă au căpătat importanță în fața restricțiilor cantitative sau tarifare.

Definire Colaborarea cu state terțe în vederea îmbunătățirii condițiilor de realizare a comerțului

internațional cu produse și servicii digitale, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile de

proprietate intelectuală


Este necesară crearea unui mediu pozitiv pentru companiile Europene care furnizează

servicii către state terțe și facilitarea exporturilor. În acest sens Uniunea Europeană va

sprijini reformele privind politicile și reglementările din aceste state.

Interesele comerciale în domeniul Societății Informaționale Europene trebuie definite și

dezvoltate prin acorduri bilaterale, regionale sau multilaterale.

2011:

• Clarificarea priorităţilor şi obiectivelor unei strategii internaţionale

• Continuarea eforturilor privind negocierile menționate mai sus

Acţiuni la

nivel naţional

• Participarea la grupurile de lucru la nivelul CE privind reglementările în domeniul

produselor şi serviciilor digitale

Responsabili


157 / 164

Acţiunea 100. Obţinerea unui mandat pentru actualizarea ITA

Problemă Acordurile internaţionale rămân în urmă faţă de evoluţia tehnologică.

Definire Obiectivul Agendei Digitale este de obținere a unui mandat de actualizare a acordurilor

internaţionale în conformitate cu progresul tehnologic


UE poate ajuta la creşterea exporturilor internaţionale cu produse TI

Până la sfârşitul anului 2011:

• deschiderea de negocieri pe tema ITAîn cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului

(Comisia a fost mandatată de către Consiliului în acest sens)

Obiectivele:

• eliminarea barierelor tarifare nejustificate privind comercializarea de produse IT și

prevenirea instaurării de noi bariere

• actualizareai periodică a acordului în vederea corelării cu dezvoltarea și

convergențai tehnologiei

• Includerea producătorilor importanți de produse TI aflați în afara ITA

Acţiuni la

nivel naţional

• Implementarea recomandărilor CE

Responsabili


158 / 164

Guvernanţă

Elemente principale

Agenda Digitala 2020 porneste de la modelul ilustrat in figura de mai jos:

Din examinarea ciclului din fig. 1 rezultă că succesul Agendei 2020 depinde in mare

măsură de:

(i) asigurarea adoptării si implementării rapide a măsurilor menționate in

Agenda 2020 prezentate in capitolele anterioare

(ii) o viziune si o hotărâre comună pentru realizarea acestei etape cruciale pentru

Europa.

Cilcul guvernanţei Agendei Digitale

Succesul Agendei digitale necesită executarea cu minuțiozitate a acțiunilor cuprinzătoare

prevăzute în conformitate cu structura de guvernanță Europa 2020, așa cum se arată în

159 / 164

figura următoare:

Consiliul European

Agenda digitală europeană(Comunicare anuală)

raportează către

Adunarea

Agenda digitală(Vară)

Tablou de bord Agenda digitală

(Document al serviciilor Comisiei)

Angajamentul părților interesate

Grupul la nivel înalt

al statelor membre

Reprezentarea

Parlamentului European

Consiliul European

Agenda digitală europeană(Comunicare anuală)

raportează către

Adunarea

Agenda digitală(Vară)

Tablou de bord Agenda digitală

(Document al serviciilor Comisiei)

Angajamentul părților interesate

Grupul la nivel înalt

al statelor membre

Reprezentarea

Parlamentului European

Atenție figură: Tablou de bord trebuie înlocuit cu raport

Structura de organizare

Instituirea unui mecanism de coordonare internă la nivelul CE – a cărui forță motrice o va

constitui un grup de comisari a cărui sarcină va fi aceea de a asigura coordonarea eficace

între diferitele politici, cu referire în special la acțiunile de natură legislativă propuse în

cadrul Agendei digitale.

Cooperarea strânsă cu statele membre, Parlamentul European și cu toate părțile

interesate în special prin:

• Crearea unui grup la nivel înalt pentru colaborarea cu statele membre;

• Instituirea unui dialog periodic cu reprezentanți ai parlamentelor europene;

• Crearea unor platforme de acțiune pentru fiecare dintre cele șapte domenii de

acțiune cu participarea unei selecții largi de părți interesate.

Monitorizare şi control

Evaluarea progreselor privind Agenda digitală prin publicarea anuală, în luna mai, a unui

raport care include:

• Evoluțiile socio-economice bazate pe indicatorii cheie de performanță, selectați

160 / 164

pe baza relevanței lor pentru principalele domenii de politici (anexa 2);

• Actualizarea progreselor înregistrate în toate acțiunile de politici prevăzute de

Agenda digitală.

Organizarea unei dezbateri largi cu părțile interesate cu privire la progresele marcate în

rapoartele Agendei digitale sub forma unei întruniri privind Agenda digitală, desfășurată

anual în luna iunie, care să reunească statele membre, instituțiile UE, reprezentanții

cetățenilor și ai industriei pentru a evalua progresele și provocările emergente. Prima

întrunire privind Agenda digitală s-a desfășurat în prima jumătate a anului 2011.

Comisia prezintă raportul asupra rezultatelor acestor activități în raportul său anual către

Consiliul European în conformitate cu structura de guvernanță Europa 2020.

161 / 164

Anexa – Propuneri legislative ale Comisei Europene

Acţiuni/propuneri legislative ale Comisiei

Data de prezentare

prevăzută

O piaţă digitală unică dinamică

Acţiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive-cadru privind gestionarea

drepturilor colective de instituire a unui sistem paneuropean de acordare de

licenţe pentru gestionarea drepturilor (online)

2010

Acţiunea-cheie 1: Propunerea unei Directive privind operele orfane în vederea

facilitării digitizării şi diseminării operelor culturale în Europa

2010

Acţiunea-cheie 4: Revizuirea cadrului de reglementare al UE privind protecţia

datelor cu caracter personal ]n vederea creşterii încrederii persoanelor şi

consolidării drepturilor acestora

2010

Formularea de propuneri de actualizare a Directivei privind comerţul electronic

pentru pieţele online

2010

Acţiunea-cheie 2: Propunerea de măsuri în vederea trecerii obligatorii la Spaţiul

Unic de Plată în Euro (SEPA) până la o dată fixă

2010

Acţiunea-cheie 3: Revizuirea Directivei privind semnătura electronică (eSignature)

pentru a se asigura recunoaşterea transfrontalieră şi interoperabilitatea

sistemelor securizate de e-autentificare

2011

Propunerea unui instrument privind dreptul contractelor care să completeze

Directiva privind drepturile consumatorilor

2011

Propunerea de măsuri privind armonizarea sporită a resurselor de numerotare 2011

162 / 164


Data de prezentare

prevăzută

pentru furnizarea de servicii comerciale în Europa

Raport cu privire la revizuirea Directivei privind respectarea drepturilor de

proprietate intelectuală

2012

Raport cu privire la necesitatea de măsuri suplimentare de promovare a licenţelor

transfrontaliere şi paneuropene

2012

Acţiunea-cheie 1: Revizuirea Directivei privind reutilizarea informaţiilor din

sectorul public, în special a domeniului de aplicare şi a principiilor de taxare a

accesului şi a utilizării;

2012

Propunerea unui sistem de soluţionare a litigiilor online la scara UE pentru

tranzacţiile eCommerce

2012

Interoperabilitate şi standardizare

Acţiunea-cheie 5: Formularea de propuneri de reformare a normelor de

implementare a standardelor TIC în Europa în scopul de a se permite utilizarea

standardelor anumitor foruri şi consorţii

2010

Publicarea de orientări privind drepturile esenţiale de proprietate intelectuală şi a

condiţiilor de acordare a licenţelor în contextul standardizării, în special în ceea ce

priveşte divulgarea ex ante

2011

Raportarea cu privire la fezabilitatea unor măsuri care ar putea determina actorii

economici importanţi să acorde licenţe privind informaţiile legate de

interoperabilitate

2012

Încredere şi securitate

Acţiunea-cheie 6: Propunerea unui Regulament cu privire la modernizarea

Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA) şi

prezentarea de propuneri privind instituirea unui CERT pentru instituţiile UE

2010

163 / 164


Data de prezentare

prevăzută

Acţiunea-cheie 4: Ca parte a modernizării cadrului UE de reglementare a

protecţiei datelor cu caracter personal, studierea extinderii prevederilor privind

notificarea în caz de violare a securităţii

2010

Acţiunea-cheie 7: Propunerea de măsuri legale de combatere a atacurilor

informatice

2010

Acţiunea-cheie 7: Propunerea de norme privind jurisdicţia în ciberspaţiu la nivel

european şi internaţional

2013

Acces rapid şi ultrarapid la internet

Acţiunea-cheie 8: Propunerea unei decizii a Parlamentului European şi a

Consiliului de instituire a primului program pentru politica în domeniul spectrului

de frecvențe radio

2010

Acţiunea-cheie 8: Publicarea unei Recomandări de încurajare a investiţiilor în

reţele NGA competitive

2010

Creşterea nivelului de alfabetizare digitală, a competenţelor digitale şi a incluziunii

Prezentarea de propuneri în scopul asigurării disponibilităţii depline până în 2015

a site-urilor web ale sectorului public (inclusiv a site-urilor web care furnizează

servicii pentru cetăţeni)

2011

Acţiunea-cheie 10: Propunerea competenţelor şi alfabetizării digitale ca prioritate

în Regulamentul privind Fondul Social European (2014-2020)

2013

Avantaje ale TIC pentru societate în Uniunea Europeană

Propunerea unui set minimal de funcţionalităţi care să promoveze

interoperabilitatea reţelelor inteligente la nivel european

2010

Propunerea, dacă este necesar, de metodologii comune de măsurare a

performanţe energetice şi în materie de emisii de gaze cu efect de seră a

2011

164 / 164


Data de prezentare

prevăzută

sectorului TIC

Publicarea unei Recomandări privind digitizarea cinematografului european 2011

Revizuirea Directivei privind accesul public la informaţiile de mediu 2011

Propunerea unei Directive privind desfăşurarea serviciilor eMaritime 2011

Propunerea unei Directive privind stabilirea de specificaţii tehnice pentru

aplicaţiile telematice pentru serviciile de pasageri pe căile ferate

2011

Acţiunea-cheie 14: Propunerea unei recomandări care să definească un set

minimal comun de date privind pacienţii pentru interoperabilitatea registrelor

medicale care se accesează electronic în ansamblul statelor membre

2012

Acţiunea-cheie 16: Propunerea unei Decizii a Consiliului şi a Parlamentului

European prin care să se solicite statelor membre să asigure recunoaşterea

reciprocă a e-identificării şi a e-autentificării în întreaga UE pe baza „serviciilor de

autentificare” online

2012

Documents

Agenda Digitală pentru Europa - old.fonduri-ue.roold.fonduri-ue.ro/.../Studii/2_Studii_POSCCE/10_Digital_for_Europe.pdf · Agenda Digitală pentru Europa este una dintre cele șapte