CC JJ TT ii mm ii şşaa ll oo cc ăă 11 ,, 55mm ii ll ii oo aa nn ee

ll ee ii pp ee nn tt rr uull uu cc rr ăă rr ii ll aass tt aa dd ii oo nn uu ll

““ DD aa nn PP ăă ll tt ii nn ii şş aa nn uu ””

PLENUL CONSILIULUI

www.cjtimis.roConsiliul Judeţean Timiş

Tiraj: 5.000 exemplare Anul IV, nr. 4 (28), iulie 2009 Se distribuie gratuit

Periodic de informare administrativă

AGENDĂIMIŞ

CC UU PP RR II NN SS

pagina 2

pagina 16Bethausen

“Cred că e o comunăblestemată!”

Moşniţa NouăCriza economică a oprit boom-ul

imobiliar

MănăștiurOamenii stau mereu

cu teamă că îiinundă râul Bega

DarovaÎn comuna Darova

trăiesc oameniveniţi din 39 dejudeţe ale ţării

NEVOIA DE AFACERI

ÎN DOMENIUL TURISTIC

“Aeroportul va fi mult mai bine

gestionat, în viitor, cu oadministrare locală”

pagina 4

pagina 6

BANI PENTRU SPITALUL

MUNICIPAL

IoanSorincău

IoanLihoni

pagina 7

IonelCuruți

pagina 10

NicolaeCostândana

pagina 13

pagina 14pagina 5

VV ee cc hh ii ll eevv ee ss tt ii gg ii ii

aa ll eecc aa ss tt ee ll uu ll uu ii

HH uu nn ii aa dd eeii ee ss ll aaii vv ee aa ll ăă

Festivalul - Concurs “Lada cu zestre”

- faza finală

Lugoj:

paginile 8-9

pagina 15

AGENDĂ

2

A. COMISIA ECO�OMICĂ

PREŞEDI�TE: VIOREL SASCASECRETAR: GH. BOLOGAMEMBRI: TITU BOJIN, VIOREL MATEI, VALENTINAMILUTINOVICI, LELICA CRIŞAN, GH. PREUNCA

B. COMISIA DE URBA�ISM, AME�AJAREA TERITORIULUI ŞI LUCRĂRI PUBLICE

PREŞEDI�TE: MARCEL MIOCSECRETAR: LEONTIN DE MAIOMEMBRI: SORIN SUPURAN, TRAIAN STANCU, ŞTE-FAN IOAN SZATMARI, HORIA BĂCANU, DORINCUTU

C. COMISIA PE�TRU CULTURĂ, Î�VĂŢĂMÂ�T,TI�ERET ŞI SPORT

PREŞEDI�TE: SORIN MUNTEANUSECRETAR: DORIN HEHNMEMBRI: MIHĂIŢĂ BOJIN, MARIANA EFTIMIE,ADRIAN NEGOIŢĂ

D. COMISIA PE�TRU SĂ�ĂTATE ŞI PROTECŢIE

SOCIALĂ

PREŞEDI�TE: DAN IOAN SARMEŞ

SECRETAR: CĂTĂLIN TIUCH

MEMBRI: SILVIA COJOCARU, GH. NODIŢI, VASILE

ROTĂRESCU

E. COMISIA PE�TRU ADMI�ISTRAŢIE PUBLICĂ

LOCALĂ

PREŞEDI�TE: VIOREL COIFAN

SECRETAR: MARIUS RADU CÂRCEIE

MEMBRI:MATEI SUCIU, OVIDIU SAMUIL MOZA,

ELISABETA SPĂTARU

F. COMISIA PE�TRU RELAŢII ŞI COOPERARE

I�TERREGIO�ALĂ

PREŞEDI�TE: IOSIF CÂNDEA

SECRETAR: NICOLAE BITEA

MEMBRI: FLORIN RĂVĂŞILĂ, COSMIN COSTEA,

OANA GAITA

Compartimentele de speciali-tate din aparatul propriu:

- în zilele lucrătoare între orele10.00 – 14.00;

Registratura ConsiliuluiJudeţean Timiş

- în zilele lucrătoare între orele9.00 – 14.00;

Relaţii cu publicul- în fiecare zi de luni, între

orele 8.00 – 18.30 - în zilele de marţi, miercuri,

joi şi vineri între orele 8.00 –16.30

Programul de audienţe: - înscrierea la audienţe se face

la Registratura Consiliului Ju -deţean Timiş, în fiecare luni, întreorele 9.00 şi 11.00;

- audienţele propriu-zise laconducerea Consiliului JudeţeanTi miş au loc în fiecare zi de luni,prin rotaţie (preşedinte, vicepre -şedinţi şi secretar gene ral), înce -pând cu ora 12.00.

R. H.

AA UU DD II EE NN ŢŢ EE ŞŞ II RR EE LL AA ŢŢ II II

CC UU PP UU BB LL II CC UU LL

CC oo mm ii ss ii ii ll ee CC oo nn ss ii ll ii uu ll uu ii JJ uu dd ee ţţ ee aa nn TT ii mm ii şş

IMIŞiulie 2009

Publicaţia “Agendă C.J.T.” este supliment al Monitorului Oficial

al Consiliului Judeţean Timiş. Apare în baza O.G. nr. 75

din 28.08.2003 Colegiul de redacţie:

Daniela Borda, Eugen Gherga,Răzvan Hrenoschi, Jana Lavrits,Smaranda Marcu, Ada Marincu,Bogdan Nădăştean, Alina Sabou,

Doina Tărâlă, Nicoleta Trifan, SorinPrecup, Dorin Ignea (Gătaia), MarianaStoianovici ( Ciacova), Ovidiu Ivancea(Deta), Jani Vasilcin (Dudeştii Vechi)

Layout design:Andrei Călin Pascaru

Consilier Editorial:Dinu Barbu

ISSN: 1842-323XRedacţia:Timişoara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256-406.330,

0256-406.401, 0728.834.781, 0735.163.675, 0735.163.670

Editare şi tipar: “ARTPRESS”- Timişoara

Telefon: 0256/293.975; 0256/293.809C.J. Timiş sprijină apariţia

revistei Bibliotecii Judeţene Timiş,“LUMEA CĂRŢII”

şi a periodicului “AGORA”

AGENDĂ

IMIŞ

Preocupări de istorie culturală la Biblioteca Judeţeană TimişÎnteresul pentru trecutul cultural al Banatului este de mult o caracteristică a activităţilor Bibliotecii Judeţene

Timiş. Repunerea în circuitul public a unor nume de mare prestigiu din trecutul istoric şi cultural al zonei,dezvăluirea de date inedite în legătură cu diverse evenimente şi personalităţi, este favorizată de fondul bogat de cărţivechi deţinut de instituţia timişoreană. Calendarul evocărilor l-a avut în atenţie în luna mai pe Alexandru Mocioni,important om politic şi de cultură bănăţean, decedat în urmă cu 100 de ani. Rolul lui de apărător al năzuinţelor cul-turale şi politice ale românilor din acest spaţiu geografic l-a înscris în istorie. Manifestarea a fost realizată în cola -borare cu Muzeul Banatului, avându-i învitaţi pe prof. univ. dr. Vasile Dudaş şi prof. Adrian Deheleanu, muzeograf.Cu acest prilej participanţilor, în majoritate tineri, le-au fost prezentate date referitoare la viaţa celui omagiat, darmai ales cu privire la activitatea de purtător de cuvânt al românilor bănăţeni în ultimile decenii ale secolului al XIX-lea şi primii ani ai secolului XX. Prezenţa acestei mari personalităţi în centrul tuturor activităţilor ce vizau con-

solidarea unei culturi româneşti în Banat, a fost deasemenea pusă în lumină.

Cartea de patrimoniu este genericul unei serii desesiuni ştiinţifice având în atenţie cartea veche aflatăîn colecţiile Bibliotecii Judeţene Timiş, dar şi diversealte teme vizând preocupări ce au tangenţă cu istoriatiparului, a cărţii sau descoperirea anumitor manu-scrise. Aflată la cea de-a IX ediţie, sesiunea din anulacesta s-a deschis printr-o alucuţiune a d-lui. Răzvan

Hrenoschi, şef Serviciu Relaţii Publice al ConsiliuluiJudeţean Timiş, care a reliefat sprijinul ce-l acordăinstituţia pe care o reprezintă tuturor activităţilor cul-turale desfăşurate în judeţ. Scriitorul Paul EugenBanciu, managerul Bibliotecii Judeţene Timiş, a su -bliniat în cuvântul său importanţa acestui gen de manifestări ce oferă prilejul unui schimb de informaţii între cercetă-tori din diverse instituţii. Noutatea ultimei ediţii a fost introducerea în tematică a unor problematici având legăturăcu una dintre temele viu discutate în ultima vreme: situaţia românilor din afara graniţelor. De data aceasta abordareaa fost făcută pe latura ei lingvistică, iar în centrul atenţiei s-au aflat dialectele aromân, istroromân şi meglenoromân.Despre istroromâni şi dialectul lor a vorbit d-na. prof. univ. dr. Viorica Bălteanu, cunoscută cercetătoare a dome -niului respectiv. Prof. univ. dr. Vasile Frăţilă, specialist în dialectologie, după ce a reamintit caracteristicile dialec-tului aromân, a dat citire unor texte literare scrise în aromână, prilej pentru cei prezenţi de a urmări asemănările din-tre aceasta şi limba pe care o vorbim noi în mod obişnuit. Pentru că spaţiul tipografic alocat unui articol nu ne per-mite să poposim asupra tuturor comunicărilor susţinute în contextul sesiunii, ne vom rezuma la trecerea în revistă anumelor participanţilor, toţi binecunoscuţi în aceast spaţiu pentru contribuţia în domeniul istoriei cărţii : DoinaOstafe, Biblioteca Centrală Universitară, Nicolae Nicoară, Biblioteca Judeţeană A.D.Xenopol Arad, Marius Stoica,Biblioteca Judeţeană A.D. Xenopol Arad, Adrian Deheleanu, Muzeul Banatului, Hortensia Baica, ConstantinGomboş, Ionel Cionchin, Horia Musteţi, Diana Dincă, Mihai Ciucur, Carina Galiş. După cum se poate uşor obser-va, sesiunea a mijlocit un schimb rodnic de idei între oameni cu vechi contribuţii în domeniul istoriei textului tipărit.De mare interes s-a bucurat expoziţia de cărţi editate în secolul al XVIII-lea, realizată de Carina Galiş şi cea de vo -lume tipărite în aromână, întocmită de prof. univ. dr. Vasile Frăţilă.

Secţia Bibliotecii Judeţene Timiş cunoscută sub denumirea American Corner s-a impus în peisajul timişoreanprin manifestările dedicate cunoaşterii realităţilor americane, în ideea realizării unor punţi culturale între cele douăpopoare. Dintr-o agendă deosebit de bogată realizată mai ales cu participarea tinerilor, vom menţiona câteva de mareinteres : Ziua Pământului, desfăşurată în prezenţa d-nei. Kathleen Rogers, preşedinta reţelei internaţionale de mediuEarth Day Network, a cărei conferinţă pe teme de ecologie a stârnit un mare interes în rândul participanţilor. Înaceeaşi linie a unui interes deosebit de mare, se înscrie şi vizita d-lui. James Gray, consulul general al S.U.A laBucureşti, care a făcut o prezentare a politicii Statelor Unite de consiliere a cetăţenilor săi aflaţi în situaţii ce nece-sită un asemenea demers, precum şi vizita d-lui. prof. Allan J. Lichtman, specialist în istoria modernă a S.U.A. Dedata aceasta tema întâlnirii cu tinerii timişoreni a fost prezentarea primelor 100 de zile ale administraţiei Obama.

Concluzionând, am putea spune că manifestările culturale organizate la Biblioteca Judeţeană Timiş se caracteri -zează, şi de data aceasta, prin diversitate tematică şi seriozitate profesională.

Aquilina BIRĂESCU

PARC NOU ÎN COMUNA BOLDURPrintr-un proiect câştigat de Primăria Boldur şi finanţat de către Admi -

ni s traţia Fondului de Mediu, s-a reuşit realizarea unui parc nou în localitateaOhaba-Forgaci, comuna Boldur. Parcul este primul câştigat şi finalizat dinjudeţul Timiş prin Autoritatea Fondului de Mediu. Principalele caracteristici

ale noului parc sunt: su pra faţa: 7.000 m2, suprafaţaplan tată: 6.002,70 m2, suprafaţă alei: 377 m2, su -pra faţă loc de joacă amenajat pentru copii: 408 m2.

Suprafaţa plantată cuprinde: gazon: 4.818 m2,gard viu: 550 m2, arbuşti: 140 bucăţi,plan te târâtoare: 450 bucăţi, tran -dafiri: 300 bucăţi, plante floricole:5.690 bucăţi Valoarea totală ainvestiţiei se ridică la 543.696 lei.

Parcul face parte dintr-un com-plex de agrement amplu întins pe osuprafaţă de 2,50 ha şi care mai

cuprinde o pădure de 0,80 ha, terenuri de sport şi o viitoare piscină.Constantin-Cristian STOI Primarul comunei Boldur

Sânnicolau Mare – între relansarea activităţiieconomice şi descentralizare

Sânnicolau Mare ar putea intra într-un proces de relansare economică,lucru binevenit, având în vedere numărul mare de disponibilizări din ultimaperioadă din această zonă. Acest lucru se poate întâmpla doar cu ajutorulmediului de afaceri local, mai ales prin oprirea disponibilizărilor.„Activitatea economică începe să se pună pe roate, în sensul că în cep să fierechemaţi din şomaj un număr important de oameni. Mă refer aici la cei carelucrau la firmele Delphi şi Zoppas. Am promisiuni că din toamnă se vor faceşi noi angajări. În condiţiile acestea, pot spune că lucrurile încep să se mişte,ceea ce este foarte bine.”, spune primarul Dănuţ Groza. Să nu uităm că celedouă firme din zona Sânnicolaului folosesc forţa de muncă din oraş şiîmprejurimi, având în acest moment peste 6500 de angajaţi.

Primarul Dănuţ Groza are o lista plină de priorităţi pentru viitorul rela-tiv apropiat, printre care se numără repararea a aproximativ 40 de casesărăcăcioase, realizarea a 40 de km de trotuare, construcţia unui bloc ANL(acţiune deja demarată) precum şi asfaltarea a 15 străzi. De asemenea, tot pelista de priorităţi se mai afla şi realizarea de rigole pentru scurgerea apelorpluviale, monitorizarea centrului oraşului cu ajutorul camerelor video,informatizarea primăriei, construirea unei noi săli de sport şi reabilitareacele vechi. precum şi reabilitarea casei de cultură din oraş. Un alt proiect deanvergură este construirea unui campus şcolar, care să cuprindă spaţii depredare, internat, cantină, ateliere un teren de sport şi garsoniere pentrucadrele didactice. Proiectele ambiţioase, de altfel, dar realizabile şi finanţa-bile doar prin fonduri europene sau guvernamentale. Spre exemplu, valoareacampusului care deja se construieşte la Sânnicolau Mare se ridică la pesteşapte milioane de euro, o parte din suma fiind acoperită de MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Inovării. “La nivel de localitate insistăm foarte multpe accesarea fondurilor europene. Acest lucru ne-a ajutat şi ne va ajuta şi pemai departe” spune edilul Sânnicolaului. Doar proiectul denumit“Sânnicolaul Mare – un oraş modern şi sigur” are o finanţare de 20 de miide euro. Cât priveşte descentralizarea, Dănuţ Groza consideră că aceastaeste binevenită: „Aşteptăm descentralizarea mai ales în învăţământ şi ordinepublică, pentru că acest lucru ar duce implicit la un plus în ceea ce priveşteactivitatea instituţiilor din aceste sectoare. Sper doar ca descentralizarea sănu fie făcută doar la nivel de decizie, ci şi din punct de vedere financiar, pen-tru că altfel nu s-ar face decât să se îngreuneze bugetul local”.

Ada MARI�CU

AGENDĂ

IMIŞ

3iulie 2009

Licitaţia pentru construirea deponeuluiecologic din comuna Ghizela a intrat înlinie dreaptă. Când se pot depune oferteleşi care sunt noile termene de execuţie pecare le preconizaţi?

Adam Crăciunescu: Sâmbătă, 20 iunie,s-a publicat pe Sistemul Electronic deAchiziţii Publice, licitaţia pentru deponeu.Depunerea ofertelor va fi în data de 30 iulie.Până acum s-au prezentat 25 de firme (în datade 24 iunie, n.r.). Sunt interesaţi foarte mulţi.În luna august se va face evaluarea ofertelor,urmând ca în luna septembrie, dacă nu suntcontestaţii, până în 15 septembrie să avemcontractată firma care va executa lucrarea ladeponeu. Lucrările efective cred că vorîncepe cel mai devreme la 1 octombrie. Primaalveolă a deponeului cred că va fi gata îniulie-august anul viitor. Trebuie precizat căam alocat o sumă pentru organizarea deşantier şi la 1 octombrie va fi gata drumul deacces între Ghizela şi suprafaţa unde se vaconstrui prima celulă. Pe drumul de la DN6spre Ghizela vom întinde un covor asfalticpână la locul unde va fi groapa, pentru aasigura portanţa necesară pentru trafic greu.

De obicei sunt tot felul de contestaţii,care îngreunează şi amână lucrările efec-tive. Ce măsuri s-au luat pentru a nu maiavea piedici de acest gen?

Adam Crăciunescu: Conform modi-ficărilor aduse la Ordonanţa 34, contestaţiilesunt mai greu de făcut acum, trebuie să aibăargumente foarte importante. S-a introdus şi otaxă de timbru, cu valori foarte mari. Oricum,noi nu le vom oferi şansa să aibă argumente,ca să se ajungă în justiţie pentru aceste con-testaţii. În plus, firma de consultanţă şi-a făcutdatoria, a venit cu elemente în plus şi nu credcă vor mai fi motive de amânare. Sper că sevor depune ofertele conforme, astfel încât săputem decide în luna august câştigătorul.

Prioritară, în această perioadă, esteînchiderea gropilor din mediul rural. Undese vor depozita deşeurile din comunele carerămân fără gropile de gunoi?

Adam Crăciunescu: Cu privire la închi -de rea gropilor din comune, măsură ce trebuiesă se aplice până în 15 iulie, ne-am organizatpe judeţ: zona Făget, Lugoj, Buziaş şi Sânni -co lau Mare, iar primăriile de la limita cu jude -ţul Caraş-Severin, adică Birda, Gătaia, Deta,Jebel, Voiteg, Denta, Banloc, Livezile, Mora -viţa vor duce deşeurile la Bocşa Română,

pentru a micşora distanţele de transport. Vremsă venim în întâmpinarea cetăţenilor, să nusuporte cheltuieli de transport pe distanţemari. Acolo există un deponeu carefuncţionează încă doi ani de zile. Se maitransportă şi în Arad, pentru cei care locuiescla Orţişoara. În ceea ce priveşte Timişoara,având în vedere că depozitul temporar de laCET nu are capacitatea necesară pentru depo -zi tarea gunoiului până în 2010, s-a găsit, decătre RETIM, soluţia de transfer a deşeu rilorîmpachetate la Bocşa şi la un deponeu dinjudeţul Hunedoara.

Ce se întâmplă cu gropile după închide -rea lor şi cât costă acest procedeu deînchidere?

Adam Crăciunescu: După închidere,vrem să creăm perdele de protecţie, în fiecarelocalitate, la aceste foste gropi de gunoi. Înacest sens, avem pregătite fondurile necesarepentru a susţine proiectarea de către ConsiliulJudeţean, urmând ca primăriile care pun ladispoziţie terenul să fie beneficiare ale acestuiproiect. Închiderea unei gropi costă, în funcţie

de suprafaţă, între 20 şi 50.000 de lei, pentrucele de până la un hectar. Avem un inventar alacestor gropi făcut din partea compartimentu-lui de Mediu şi de Garda de Mediu, fiecareştie ce are de făcut, le-am dat şi un model dedeviz, astfel că autorităţile locale pot să îşirezolve toate aceste lucruri legate de achiziţiişi de închiderea gropilor din mediul rural.Oricum, o dată cu intrarea în UniuneaEuropeană nu mai putem face un pas înapoi,ne-am asumat nişte responsabilităţi cu privirela gestionarea durabilă a deşeurilor şi trebuiesă ne concentrăm toată activitatea pentru apune în funcţiune acest mecanism de gestio -nare corespunzătoare a deşeurilor nepericu-loase la nivelul judeţului. Se ştia din timp căse vor închide gropile. Unele primării au pre-vizionat acest lucru şi au luat măsuri în ceeace priveşte creşterea costurilor pentrudeşeurile menajere, dar altele nu. Sunt situaţii

când autorităţile locale trebuie să găseascăformula, să îşi convingă cetăţenii de costurilesuplimentare care apar. În general, s-au făcutcontracte cu operatori autorizaţi, care în cos-turile generale au avut în vedere şi aceste cos-turi de transport.

Infrastructura rutieră este o altă pro -blemă stringentă pentru locuitorii judeţu-lui. Ce investiţii sau proiecte mai sunt îndezvoltare pentru perioada următoare?

Adam Crăciunescu: Am parcurs întreagalungime de drumuri judeţene cu reparaţiilenecesare. Deja mai apar unele situaţii, gropi,chiar şi pe drumul Lugoj-Buziaş-Timişoara,din cauza traficului îngreunat de pe acesttronson. Unii transportatori cu camioane marinu au respectat restricţiile de tonaj, tempera-turile ridicate au creat probleme. Oricum, din15 iunie s-a dat drumul din nou la traficulgreu pe DN6 Timişoara-Lugoj, asta presupu -ne că vom putea asigura, în continuare, con di -ţii de trafic destul de bune şi pe relaţia Timi -şoara-Buziaş. Referitor la acest drum, celtârziu la finele lunii august vom scoate la lici -

taţie execuţia lucrărilor de reabilitare a dru-mului finanţat prin programul operaţionalregional. Tot pe procedura aceasta va intra şicentura Buziaşului şi drumul judeţean limităjudeţ Arad- Periam-Saravale. Ne-am propusca toate drumurile judeţene la ieşire dinTimişoara să fie modernizate la patru benzi.Toate sunt în proiectare, în diferite etape. Dinproiectele propuse, începem să ne pregătim,pentru ca până în 2012 aceste probleme să fierezolvate. În octombrie va fi terminat DN6Timişoara-Lugoj. Cele mai dificile porţiunisunt acum la Izvin, Remetea. Se va lucra maigreu în această perioadă, pentru că s-a reluattraficul greu, dar s-a înaintat destul de bine.Tot în privinţa transporturilor, se studiazăproiectul de centură feroviară pentru transportmarfă de la Remetea, pe lângă Giarmata, de-alungul autostrăzii, pentru racordarea la magis-trala Timişoara-Arad, în zona Carani. Mai

avem un proiect de centru intermodal, existămai multe soluţii, vedem care va fi propu -nerea proiectanţilor.

Cum apreciaţi că s-a dezvoltat Timişoa -ra în zona periurbană?

Adam Crăciunescu: Timişoara s-a dez-voltat în multe direcţii, destul de haotic, fărăun plan clar şi acum suntem puşi în situaţia săne îndepărtăm cu anumite obiective de interespublic deoarece a intervenit proprietatea pri-vată şi tot felul de PUZ-uri şi PUD-uri în zonăşi nu mai putem amplasa anumite obiectiveaşa cum se impune. Singura zonă care nu s-adezvoltat atât de bine, zona de nord a Timi -şoa rei, la Agronomie, datorită faptului că tere -nul este în proprietate publică. În rest, unde eproprietate privată, s-a dezvoltat foarte mult,şi Calea Lugojului, şi la ieşire spre Moşniţasunt foarte aglomerate. E bine că s-a dez-voltat, dar nu a fost o strategie clară, care săspună că care investiţii sunt de interes strate-gic judeţean sau local.

Cum s-a colaborat cu primăriile pentruaccesarea fondurilor europene?

Adam Crăciunescu: Am fost preocupaţide acest aspect. Vrem să depunem, până în 31iulie, pe Programul Naţional de DezvoltareRurală, multe proiecte, cred că vom reuşi sădepunem în jur de 30. Am avut mai multetraininguri cu primarii şi cu firmele de consul-tanţă, promotorii locali şi cu reprezentanţi dela Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală,pentru ca proiectele să fie eligibile şi să obţinăpunctaje bune, pentru ca la nivelul judeţuluisă avem în finanţare cât mai multe proiecte.Din păcate, nu a fost eliminat coeficientul desărăcie, ci doar redus de la 15 la 10 puncte.Avem numai două comune care pot lua punc-tajul maxim pentru că sunt cu grad mare desărăcie, dar majoritatea pot obţine 5 sau 7puncte.

În acest prim an de mandat, care ar fipunctele de care nu sunteţi mulţumit, pen-tru că au mers prea încet sau din alt motiv?

Adam Crăciunescu: Proiectele pe Pro -gra mul Operaţional Regional au mers maigreu la procedurile de achiziţie şi asta pentrucă nu am avut personal suficient la Comparti -mentul Achiziţii, dar şi datorită ordonanţelorcare au apărut în acest an, de blocare a pos-turilor vacante şi ale angajărilor, precum şidatorită modificării Ordonanţei 34 privindachiziţiile publice. Am fi putut rezolva maimulte lucruri dacă aveam mai mult personal.

A consemnat Alina SABOUFoto: Constantin DUMA

Lucrările la deponeul ecologic de la Ghizela vor începe în luna octombrieI�TERVIU CU VICEPREŞEDI�TELE CO�SILIULUI JUDEŢEA� TIMIŞ, ADAM CRĂCIU�ESCU

Proiecte Informatice în curs de desfăşurare

pe anul 20091. Baza de date Apa-Canal pen-

tru toate localităţile din Judeţul Ti -miş -A ceastă bază de date va conţine da -te a mănunțite despre infrastructurade apă-canal a tuturor locali tă ţilordin Judeţul Timiş. A fost reali zatăprin eforturi pro prii C J Timiş şiAQUATIM

2. Sistemul de Management aDo cu mentelor - Se extinde acest sis -tem la alte compartimente din ca -drul CJ Timiş şi alte Instiţutii subor-donate - 51.170 lei

3. Portalul C J Timiş Se vor fa ceextensii ale Portalui Judeţului Ti -miş, care să cuprindă mai multedate. Unele date vor fi preluate dinSis temul de Ma nagement a docu-mentelor - 51.170 lei

Baza de Date a Judeţului TimişConţine date referitoare la firmeledin judeţ şi diverse date statisticedes pre populaţie, infrastructura, a -gri cultura, etc. Această bază de datepoa te fi consultată din interiorulPor ta lului Judeţului Ti miş, sau laadre sa www.infotimis.ro -A fost rea lizată prin eforturi propriiC J Timiş. O. C.

Care sunt proiectele la care lucraţi în acestmoment, ca şi consilier judeţean?

Sunt implicată ca manager de proiect peGender4Growth, un proiect pe programulInterreg VI C prin care urmează identificareaunor elemente comune pentru cele opt regiuniim plicate, prin care să găsim un diagnostic şi săstabilim nivelul la care se află fiecare regiune cuegalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Suntimplicate şi regiuni cu rezultate bune, din Suediaşi Spania, cele cu politici bune dar cu rezultatemai puţin bune, din Franţa şi Italia dar şi cele fărărezultate, cum ar fi Insulele Baleare, Grecia, chiarBudapesta şi Timişoara. Scopul proiectului esteca cei mai puţin avansaţi să înveţe de la cei curezultate mai bune. E un proiect pe 3 ani, în va -loa re de 1,6 milioane de euro, lider de proiecteste regiunea Île-de-France, iar noi ca parteneriavem 192.000 de euro, eşalonaţi pe 3 ani. Pro iec -tul înseamnă trei conferinţe europene şi şase în -tâlniri de lucru cu workshop-uri. În octombrie vaavea loc o conferinţă europeană la Veneţia, a poianul viitor una la Timişoara, iar închiderea pro -iec tului va fi la Paris. La Veneţia tema este antre-prenoriatul feminin, la Timişoara vom discutades pre forţa de muncă feminină, iar la Paris des -pre accesul femeilor la piaţa muncii. Este un pro -iect care atacă în special partea economică pentrucă economia dictează şi socialul şi politicul.

Cum sunt discriminate femeile în Româ -nia? Există salarii diferenţiate sau există alttip de discriminare?

La noi ele nu sunt mai slab plătite pentru că

este interzisă discriminarea, deşi se mai practicăşi asta. În România este vorba despre faptul că ladisponibilizări, de exemplu, deobicei femeilesunt cele dezavantajate. Funcţiile de decizie suntocupate în principal de bărbaţi, excepţie este sis-temul bancar unde sunt mai multe femei. Estevorba şi de violenţă, sub toate formele, hărţuire,agresiune fizică împotriva femeilor. Chiar dacă51% din populaţia României o reprezintă femei -le, preocuparea pentru promovarea femeii înfunc ţii de decizie nu se face echilibrat. Acestdezechilibru este dictat de puterea economică.Sunt şi femei care preferă să rămână în sistemultradiţional, dar când se pune problema de a facecarieră şi de a accesa la un post de conducere, sepreferă activitatea unui bărbat. Acest proiect vaface studii în fiecare regiune, se vor edita broşuriîn toate limbile şi se va face diseminarea infor-maţiei.

În ce alte proiecte vă veţi mai implica?Eu sunt în comisia de cultură, acolo sunt

activităţi specifice, proiecte aprobate şi în deru-lare. Mai sunt şi în consiliul de administraţie alMuzeului de Artă. De asemenea, vreau să măimplic în partea de învăţământ, deoarece seaşteaptă descentralizarea. Mă voi implica înrelaţiile cu primăriile pentru că vor fi tensiuniîntre şcoli şi primării şi vor fi situaţii mai deli-cate. Unul dintre obiectivele mele este săfuncţioneze fără conflicte, fără tensiuni preamari.

Prin descentralizare Consiliul Judeţean se vaimplica direct pentru că se prognozează ca banii,

investiţiile să treacă prin Consiliu, InspectoratulŞcolar va avea un rol de îndrumare şi control ex -clusiv pe activitatea didactică, restul – ConsiliulJudeţean şi primăriile, pe altă linie bugetară.

Cred că CJT îşi va face o hartă a şcolilor cuprobleme ca să poată dirija investiţiile şi dupăanumite criterii. Sunt localităţi, cum ar fi Secaş,de exemplu, unde sunt copii foarte puţini şi o sin-gură învăţătoare la toate patru clasele. Soluţiile sebat cap în cap. Dacă copilul e luat şi dus într-uncentru se produce dezrădăcinarea, dacă rămâne înşcoală, e o calitate redusă a învăţământului. Nuştiu care e cea mai bună soluţie. Satul îşi pierdeidentitatea, sunt multe sate care mor. E şi o lipsăacută a fondurilor, nu sunt bani să se plăteascămai mulţi dascăli.

Aţi făcut diferite acţiuni în care i-aţi impli-cat şi pe consilierii judeţeni, mai ales pe temede mediu. Cum au reacţionat?

La început au venit de curiozitate, apoi nu aumai venit deloc. Poate şi din cauză că mass-media i-a surprins în nişte ipostaze mai comice.Anul trecut au fost doar patru consilieri, anulacesta nu i-am mai chemat. Îi voi mobiliza pentruun simpozion în octombrie cu trei secţiuni, lasecţiunea de management. Vor fi invitaţi şi con-silieri judeţeni şi reprezentanţi ai Inspectoratuluişcolar, în felul acesta consilierii vor vedea, vorputea pune întrebări despre ce înseamnă manage-mentul educaţional. Oricum, toţi vom fi implicaţiîn descentralizare, vrem, nu vrem, dar la aceastăîntâlnire vor putea să culeagă informaţii.

A consemnat �icoleta TRIFA�

Consilierul judeţean Mariana Eftimie luptă pentru egalitate între femei şi bărbaţi

AGENDĂ

4IMIŞ

iulie 2009

LUGOJ:BANI PENTRU SPITALUL MUNICIPAL

Şeful executivului lugojan, dl Francisc Boldea, s-a întâlnit cuconducerea Spitalului Municipal, tema discuţiilor fiind reabilitareainstituţiei. În acest context, a fost abordată, în prezenţa directoruluiE-On Gaz, dl. Lucian Sindea, şi problema înlocuirii conductei degaz, pentru a remedia scăpările numeroase de gaz. Această situaţie,care trenează de ani de zile, a dus la pierderi semnificative, trebuierezolvată în regim de urgenţă. De asemenea, domnul primar a soli -ci tat deplasarea întregii operative a societăţii Meridian 22 la Spital,pentru identificarea scurgerilor de apă şi remedierea acestora. Şefulexecutivului a precizat faptul că în prezent datoria externă a spitalu-lui este de 3.100.000 lei, la care se adaugă restanţele interne, faţăde salariaţi (acordarea primei de stabilitate şi a celui de al treispre -zecelea salariu), care se ridică la suma de 1.000.000 lei. Este o situaţie foarte gravă, în care, dacă nu se intervine de urgenţă, vadegenera.

De asemenea, domnul primar a purtat o discuţie cu conducereaSalprest, pentru remedierea aspectului deplorabil în care a ajunscurtea instituţiei. În acelaşi context, a fost solicitat şi ServiciulZone şi Spaţii Verzi, pentru tăierea copacilor şi înfrumuseţareacurţii Spitalului. Edilul şef a solicitat Consiliului Director alSpitalului întocmirea actelor necesare pentru a primi de la ConsiliulLocal Municipal suma de 550.000 lei, în vederea îmbunătăţirii situ-aţiei financiare a instituţiei. Domnul primar speră ca astfel, peviitor, să fie asigurate condiţii decente în laborator precum şi încelelalte secţii ale Spitalului, pentru ca actul medical să fie unul decalitate. Începând de luni, 22 iunie 2009, la Spitalul Municipal sedesfăşoară un auditul extern. Scopul acestuia este cunoaştereaexactă a situaţiei existente în instituţie, pentru a fi luate măsurileadecvate îmbunătăţirii activităţii. În acest context, este aşteptat şiavizul Ministerului Finanţelor în vederea achiziţionării utilajelornecesare pentru reamenajarea spălătoriei din incinta spitalului.Rezultatele auditului vor dicta de asemenea eventualele schimbărila nivelul instituţiei.

L. S.

Violenţa asupra copiilor poate fi întâlnită pretutin-deni: violenţa fizică (pedeapsă corporală), neglijarea,violenţa sexuală, practicile tradiţionale dăunătoare(inclusiv căsătoriile timpurii sau forţate) violenţa psiho-logică (insultă, ignorare, respingere, ameninţare, indife -renţă emoţională). Violenţa pe care copiii o experi-mentează în cadrul familiei poate avea consecinţe pe ter-men lung pentru sănătatea şi dezvoltarea lor. Dar vio-lenţa asupra copilului se întâlneşte şi în şcoli şi în alteservicii educaţionale şi poate veni din partea cadrelordidactice, elevilor sau persoanelor din afara şcolii, mani -festându-se sub formă de pedepse fizice sau psihologice,intimidare, ameninţare cu arme. În sistemul de protecţiesau în sistemul justiţiei juvenile, violenţa poate veni deasemenea din partea personalului sau a celorlalţi copii. Încomunitate sunt, de asemenea, des întâlnite forme de vio-lenţa împotriva copiilor care trăiesc pe stradă, violenţaexercitată de poliţie, violenţa asupra celor infectaţi cuvirusul HIV, violenţa împotriva minorităţilor sexuale,violenţa exercitată de alte figuri autoritare, violenţa sexuală şi fizică.

În cadrul campaniei “Bătaia nu e ruptă din rai”, iniţi-ată în 2005 de către Organizaţia „Salvaţi Copiii”România, a fost propus Parlamentului României proiec-tul de lege privind instituirea zilei de 5 iunie ca Ziîmpotriva Violenţei asupra Copilului în România. Legeaa fost votată de către ambele camere ale Parlamentului,numeroşi parlamentari considerând-o binevenită încondiţiile în care, de secole, mentalitatea românilor încu-rajează, într-o mare măsură, violenţa asupra copiilor.Legea a fost promulgată prin decretul nr. 1452 din 28decembrie 2006.

Pentru a marca această zi, Direcţia Generală deAsistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş a organizato acţiune cu rol de sensibilizare a populaţiei cu privire lafenomenul abuzurilor asupra copilului şi de informare a

cetăţenilor cu privire la existenţa Telefonului Copilului –0256-983. Astfel, au fost distribuite în zone centrale dinoraş (Piaţa Unirii, Piaţa Libertăţii, Piaţa 700) şi în parcuri(Parcul Botanic, parcul din zona Dacia etc.) steguleţe cu„Telefonul copilului”, autocolante şi fluturaşi de pro-movare a acestui serviciu.

***Pentru sesizarea tuturor situaţiilor în care sănătatea şi

siguranţa unui copil este pusă în pericol, DGASPC Timişa înfiinţat serviciul specializat ”Telefonul copilului”,care, din aprilie 2008, a fost transferat în cadrulServiciului INTAKE al DGASPC Timiş. Acest serviciuexistă în Timişoara din 2003, cu precizarea că dinoctombrie 2005 funcţionează cu program non-stop şi cuechipă gata de deplasare în orice moment. Acest numărde telefon poate fi apelat în orice moment al zilei, decătre orice persoană (adult sau copil) care doreşte să nesesizeze cu privire la situaţia unui copil abuzat, neglijat,aflat în situaţie de risc sau în dificultate.

La nivelul judeţului Timiş, în primele patru luni aleanului 2009, au fost confirmate, la Serviciul Intake, 373de cazuri de abuz şi neglijare, din care 302 sunt cazuri deneglijare.

***Conform datelor statistice transmise de către

Direcţiile Generale de Asistenţa şi Protecţia Copilului, înanul 2008, la Autoritatea Naţională pentru ProtecţiaDrepturilor Copilului au fost înregistrate 11641 cazuri deabuz (din care 5328 de cazuri în mediul urban şi 6313 înmediul rural). Din totalul cazurilor înregistrate la nivelnaţional, 1632 au fost cazuri de abuz fizic, 7613 – negli-jare; 1309 – abuz emoţional; 439 – abuz sexual; 477 –exploatare prin muncă; 38 – exploatare sexuală; 133 –exploatare pentru comitere de infracţiuni.

Smaranda MARCU

- Ce proiecte de hotărâride consiliu au stârnit discuţiila comisiile de dinainte deplenul Consiliului Judeţean?

Leontin De Maio: Cel maidiscutat subiect a fost rectifi-carea bugetară, pentru că auapărut câteva chestiuni care aunecesitat discuţii. Printre aces-tea s-a discutat despre alocareaunei sume de bani către

Mitropolia Banatului, discuţiile au fost serioase, pentru că nuexistă un cadru clar ferm prin care Consiliul Judeţean să poatăaloca bani către Mitropolie. Ei primesc bani de la MinisterulCulturii şi Cultelor. Printr-un acord de colaborare, aşa cumdoreşte Consiliul Judeţean, se poate aloca o sumă, dar, încondiţiile în care situaţia în judeţ nu e una tocmai bună pe laprimării şi instituţiile aparţinând de Consiliul Judeţean, ni s-apărut inoportună alocarea sumei în acest moment. De aceea, înComisia de Urbanism s-a propus amânarea alocării acesteisume de bani către Mitropolie pentru următoarea rectificare debuget. Noi nu am mai dat bani pentru niciun fel de cult pânăacum. Acum este vorba despre alocarea unei sume de un mili -ard de lei vechi, care să ajute la renovarea unei biserici.Mitropolia avea suma necesară, dar pentru că MinisterulCulturii şi Cultelor nu le-a alocat bani pentru salarii, au fostnevoiţi să ia din acea sumă pentru salarii. Atunci au apelat laun sprijin pentru continuarea bisericii. Nu suntem împotrivaalocării unei astfel de sume, dar eu cred că nu există un cadrufoarte clar între Consiliul Judeţean şi Mitropolie. Ei aparţin deminister, iar noi avem alte priorităţi şi alte instituţii pe care tre-buie să le sprijinim, şi care aparţin de Consiliul Judeţean.

O altă discuţie a fost legată de retragerea statutului de arieprotejată pentru Parcul Botanic. Într-o primă fază, la cerereaPrimăriei, în Comisia de Urbanism s-a analizat acest lucru, s-a amânat o decizie pentru că am solicitat primăriei să vină cunişte planuri foarte clare despre ceea ce vrea să facă în acelspaţiu şi care este destinaţia sa. Primăria a venit la ultimacomisie cu aceste materiale. Nu se doreşte ca pe acel spaţiu săse facă altceva, va rămâne cu statut de parc botanic. Vor finişte investiţii serioase, pentru a aduce acest parc la un stan-dard foarte bun, motiv pentru care am şi acceptat, până laurmă, să trecem acest proiect de hotărâre. Consiliul Judeţeana trebuit să decidă retragerea acestui statut deoarece conferireatitlului de arie protejată Parcului Botanic s-a făcut tot de cătreCJT în 1995.

- La plenul din luna mai, s-a discutat despre strategiaeconomico-socială a judeţului şi s-a decis o actualizarepermanentă. Ce schimbări trebuie aduse pentru a fi ostrategie realistă pe timp de criză?

Leontin De Maio: Strategia s-a oprit la începerea crizei.Am făcut o strategie fără să ţinem cont de elementele actualeale vieţii de zi cu zi. Acum, fiind criză, foarte multe dinlucrurile apărute în strategie nu se pot pune în aplicare. Deaceea, am solicitat o actualizare a strategiei din şase în şaseluni, astfel încât de fiecare dată când simţim nevoia să inter-venim şi să modificăm direcţiile principale de acţiune să oputem face. Consiliul Judeţean poate face mult mai multe peceea ce înseamnă promovarea turismului. Sigur, nu esteTimişul un mare judeţ turistic, dar are câteva obiective foarteclare pe care trebuie să le promovăm şi să le exploatăm.Trebuie să reuşim să scoatem mult mai mult decât ce avem înmomentul de faţă. De asemenea, în strategie cred că trebuiecuprinse câteva puncte extrem de importante. Un exemplueste cu cele 60 de hectare de la Covaci, pe care le deţineConsiliul Judeţean. Vreau o dată pentru totdeauna să se facăun studiu serios, pentru a vedea ce se poate face în loculrespectiv şi să urmăm acel lucru. Să nu facem de un milion deori studii de fezabilitate şi să ajungem să spunem că nu e bunce studiu am făcut şi să facem iarăşi altul. Aş vrea să avemnişte lucruri clare. Din acest motiv şi spun că o actualizare destrategie din şase în şase luni este absolut necesară, astfel încâtsă o încadrăm în parametrii economici actuali, nu să negândim cum ar arăta strategia dacă economia ar merge extra-ordinar, dacă ar fi un boom economic şi aşa mai departe. Înplus, ar fi făcute degeaba, e un document la care se munceşte,sunt multe date, dar, până la urmă, nu te ajută foarte mult.

- A trecut un an din mandat. Ce proiecte au mers maiîncet decât vă aşteptaţi?

Leontin De Maio: În linii mari, lucrurile se derulează aşacum mă aşteptam. Sunt lucruri pe care putem să le facem şi lefacem şi sunt lucruri care necesită un timp mai mare şi toate,probabil, derivă din lipsa de fonduri serioase, care să asigureo dezvoltare rapidă. Ceea ce cred eu că nu s-a făcut şi, dinpăcate durează de ani buni, nu reuşim deloc să urnim cea maiimportantă problemă a judeţului: groapa de gunoi. A fost o li -ci taţie, s-a anulat, se face alta. Din păcate, toate lucrurile aces-tea îi ating pe oamenii din localităţi. Suntem, în momentul defaţă, cu foarte multe gropi care se închid în judeţ, iar comunelenu vor mai avea unde să îşi depoziteze gunoiul. Sunt nevoitesă ducă deşeurile la distanţe care costă la transport şi atuncifiecare om va resimţi creşterea preţului. Aceasta cred eu că

este marea problemă a Consiliului Judeţean, pentru că nureuşeşte să urnească această chestiune legată de deponeul eco-logic.

- Care variantă credeţi că ar fi mai bună pentru dez-voltarea aeroportului: să ţină în continuare de MinisterulTransporturilor sau să treacă în administrare locală, even-tual prin realizarea unei companii comune cu aeroportuldin Arad, aşa cum doreşte ministrul Radu Berceanu?

Leontin De Maio: Orice obiectiv de genul aeroportului vafi mult mai bine gestionat în viitor cu o administrare locală. Înmomentul de faţă, strategic, aeroportul din Timişoara esteimportant pentru Ministerul Transporturilor, dar, în timp,descentralizarea aceasta trebuie să aibă loc, trebuie să vină laadministraţia locală, care să aibă mult mai multă grijă şi săaducă mult mai multe fonduri pentru dezvoltarea aeroportului.Sunt total împotriva ideii de companie unită Arad-Timişoara.Nu are niciun fel de legătură o astfel de companie cu realitateade zi cu zi. Nu se poate face o companie Arad-Timişoara dinmoment ce Timişoara are un aeroport extrem de bine dez-voltat, care deserveşte o arie de 2,5 milioane de locuitori. Eucred că trebuie să se dezvolte aeroportul din Timişoara. Punct.Aeroportul din Arad este un aeroport secundar, întreţinut deConsiliul Judeţean Arad, care poate fi şi el dezvoltat, dar esteo chestiune a colegilor din Arad. La Timişoara însă merită săfie dezvoltat pentru că este poarta de intrare în România.Existenţa aeroportului la Timişoara a dezvoltat zona, au venitfoarte mulţi investitori. Într-un viitor nu foarte îndepărtatsoluţia pentru aeroportul din Timişoara este descentralizarea,în participaţiune comună Consiliul Local Timişoara, ConsiliulJudeţean şi, evident, investiţii chiar din fonduri private, pentrucă fără a avea investiţii serioase la aeroport nu o să reuşim sămărim traficul în această zonă. Cred că ministerul, încet-încet,trebuie să îşi ia mâna de pe ceea ce înseamnă aeroport. Poaterămâne cu un aeroport central, cel din capitală, poate cuexcepţia Otopeniului. În rest, Băneasa, Timişoara şi Constanţatrebuie trecute la administraţia locală. Dacă va exista o per-spectivă de descentralizare şi Consiliul Judeţean Timiş şiConsiliul Local Timişoara vor prelua câte o parte, vor existaparteneriate publice private care să dezvolte aeroportul. Nutrebuie să fie neapărat susţinut cu bani publici. Acum, aero-portul se auto-finanţează cu tot ceea ce înseamnă plata utili -tăţilor şi a cheltuielilor cu reparaţiile curente şi investiţiilemici. Investiţiile mari vin cu bani de la minister, dar, pe viitor,acestea se pot face cu bani din parteneriate public private.

A consemnat Alina SABOUFoto: Constantin DUMA

“Aeroportul va fi mult mai bine gestionat, în viitor, cu o administrare locală”I�TERVIU CU LEO�TI� DE MAIO, CO�SILIER JUDEŢEA�

ZIUA ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI ASUPRA COPILULUI ÎN ROMÂNIA

AGENDĂ

IMIŞ

5iulie 2009

Cântece medievale în Casa ArmateiDe 1 iunie, copiii şi adulţii s-au întors în timp, pentru câteva ore, într-

un spectacol inedit organizat de Muzeul Banatului din Timişoara, în salaCasei Armatei din Piaţa Libertăţii.

Peste 300 de spectatori au venit să vadă debutul grupului FloresCastelli, singurii copii din România care cântă muzică medievală.Conduşi de profesorul Ion Mătăsaru, cei 30 de elevi de la Flores Castellişi-au făcut intrarea în aplauzele publicului. Melodiile medievale „LaCastel” şi „Hai copii, nu vă-ntristaţi”, au uimit spectatorii, iar apoi cânte-cele dedicate Timişoarei, copilăriei şi mamei i-au făcut nostalgici atât pepărinţi, cât şi pe copii. Ca spectacolul să fie mai antrenant, pe scenă şi-au făcut apariţia şi grupul de dans Matrix Junior, iar apoi Arlechinul(interpretat de actriţa Marilena Boieru) a găsit în sală câţiva copii care s-au oferit să spună poezii şi chiar să cânte pe scenă. La final, toată sala eradeja în picoare. Ultimele cântece, foarte vesele şi antrenante, i-au făcutpe toţi să cânte şi să danseze alături de Flores Castelli. Micuţii interpreţiau fost aplaudaţi la scenă deschisă şi au fost chemaţi pentru un bis. Pentrucă au făcut un spectacol de excepţie, directorul Muzeului Banatului, ală-turi de coordonatoarea Departamentului de Pedagogie Muzeală, CorinaCranciova, i-au recompensat pe cei mici cu diplome şi flori.

Acest spectacol a fost unul de debut pentru Flores Castelli, grup dincare fac parte 30 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 10 ani. Acest grupa fost înfiinţat acum 7 luni, în cadrul Muzeului Banatului Timişoara dede muzeograful Corina Cranciova, coordonatorul Departamentului dePe dagogie Muzeală şi se află sub coordonarea muzicală a prof. Ion Mătă -saru. Pe lângă muzică, în cadrul atelierului, copii fac cursuri de mişcarescenică, tehnica vorbirii şi dicţie, coordonaţi de actriţa Marilena Boieru.„Muzica medievală este cea mai potrivită pentru locul în care ne aflăm,un muzeu, un castel, unde trebuie să te întorci în timp. Nu mă aş teptam,dar această muzică a fost şi cea care a prins la ei foarte bine, poate pen-tru că este diferită, dar le place să o cânte. Copiii sunt foarte drăguţi, ado -ra bili. Dacă ai răbdare cu ei, răspund foarte bine”, a spus maestrul IonMătăsaru. El este cel care a înfiinţat, în 1979, grupul Flores, iar mulţi din-tre membri de astăzi ai grupului Flores Castelli sunt chiar copiii celorcare au cântat la început, în formaţia Flores.

Chiar dacă sunt în vacanţă, cei mici vor continua să exerseze împreu -nă. Grupul Flores Castelli va merge pentru o săptămână în tabăra Colţ deRai de la Băcâia, judeţul Maramureş. Pe lângă jocuri specifice vârstei lor,ei vor învăţa şi cântece noi pe care le vor prezenta în viitoarele specta-cole. �icoleta TRIFA�

În cursul săpăturilor arheologice preventive care auloc în interiorul Castelului Huniade din Timişoara (înprezent, sediul Muzeului Banatului), a fost descoperitun turn medieval şi o fântână, datând probabil din pri -ma etapă a con-strucţiei castelului.Ruinele de turn aufost o adevărată sur -priză pentru arheo -logi, ei ne având dateexacte despre vechileconstrucţii. Turnul erao structură ma sivă dinpiatră, cu latura de 11metri, iar pe lângă elau mai fost descope -rite şi mai multe arte -facte: un vârf de să -geată de ar ba letă, oasede ani ma le, res turi de vase, an cadra mente de piatră dinfaţadă, ancadramente de poar tă (stil gotic), fragmentede pipe turceşti, proiectile de piatră, ghiulele de fier şimonede medie vale. „Turnul este din cărămidă şi mor-tar, datează din perioada medievală şi era amplasat îninteriorul castelului. El juca atât rol de locuit cât şi rolde refugiu în cazul unui asediu”, explică arheologulZsu zsana Kopeczny, unul dintre responsabilii deproiect.

După câteva săptămâni, chiar lângă una dintrelaturile turnului a fost descoperită şi fântâna cetăţii acărei locaţie nu se cunoştea până în present, ei ştiaudoar de existenţa acesteia din câteva izvoare scrise. Lasfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, fân-tâna a fost folosită pentru sistemul de paratrăznet alclădirii şi a fost acoperită, însă nu s-au păstrat evi-denţele acelor lucrări de intervenţie. „Fântâna are 4 madâncime şi un diametru de 2m 30, însă ea seîngustează în adâncime. Fântâna are mâl, deci esteposibil să fie ceva mai adâncă. În interior, izvorul esteactiv, pentru că am încercat să o golim dar se reumpleimediat”, a spus arheologul Zsuzsana Kopeczny.“Fântâna avea cu siguranţă un rol strategic, pentru căfurniza apă cetăţii. Acest lucru era esenţial mai ales încaz de asediu”, explică prof. Alexandru Rădulescu.

În curtea Castelului Huniade există o fântână, însăaceasta este pur decorativă şi nu aparţinea CasteluluiHu niade. Este vorba de Fânta cu grifoni, adusă de laBan loc şi amplasată pe un soclu, chiar în mijlocul

curţii. În prezent în Castelul Huniade se fac lucrări de

consolidare, dar se pregăteşte şi proiectul de restaurarea în tregii clădiri. “Este o desco perire extraordinară.Vom discuta cu arhitecţii care fac proiectul de restau-rare să conservăm aceste ziduri şi să le putem valorifi-ca din punct de vedere turistic”, a declarat directorulMuzeului Bana tului, Dan Ciobotaru.

Castelul Huniade, cea mai veche clădire dinTimişoara, a fost cercetat sistematic abia din 2007. Aumai existat cercetări în 1903, cu ocazia lucrărilor deconsolidare a clădirii, când au fost descoperite primadată ruinele castelului medieval de secol XIV, iar apoiîn 1980, arheologul Alexandru Rădulescu a făcut son-daje în curtea interioară şi în „Sala de Marmură”,dezvelind zidurile de cărămidă datând din secoleleXIV-XVI. Începând de acum 2 ani, în paralel culucrările de consolidare şi restaurare a CasteluluiHuniade, s-au demarat şi cercetările arheologice atât înjurul castelului cât şi în curtea interioară. Au fostdescoperite numeroase artefacte datând din secoleleXIV-XVIII, dar şi urme de ziduri, încercându-se astfelsă se înţeleagă cum era amplasat şi cum arăta castelulîn diferite epoci.

�icoleta TRIFA�

„Martorii tăcuţi” sau diplomaţii artelorSpaţiul expoziţional de la etajul al III – lea al Consiliului Judeţean

Timiş găzduieşte o inedită şi totodată extrem de interesantă colecţie delucrări, ce alcătuiesc un proiect intitulat simbolic „Martorii tăcuţi”.Icoane pe sticlă, lucrări de artă decorativă, pictură, sculptură şi fotografiicu monumentele de patrimoniu ale Timişoarei, toate acestea aparţinabsolvenţilor secţiilor de arte vizuale şi cine/foto dela Şcoala de Artă. Expoziţia a fost vernisată înprezenţa dascălilor promoţiei, care au vorbit perând despre absolvenţii pe care i-au îndrumat. NoraNovak, Lucia Stoica, Aurel Gheorghe Ardeleanu şiOnuţ Danciu au remarcat că de-a lungul anilorpetrecuţi împreună, învăţăceii lor şi-au demonstratnu numai talentul, ci şi entuziasmul şi că promoţia2009 a fost una dintre cele mai bune promoţii dinultima vreme.

Ada MARI�CU

Muzeul Satului Bănăţean a prins viaţă şi totodatăculoare cu ocazia celei de-a XV-a ediţii a FestivaluluiEt niilor. Aşa cum deja ne-am obişnuit, în fiecare ancâte o etnie este gazda festivalului, anul acesta onoareade gazdă revenindu-i etniei bulgare. MembriiAnsamblului Palu cenka din Dudeştii Vechi, îmbră-caţi în frumosul strai popular specific etniei lor, auprimit oaspeţii, iar naşul festivalului, Niculae Mirco -vici, preşedintele Uniunii Bulgarilor, a îndemnatoas peţii la plăcinte cu brânza sărată, mac, nucă sauscor ţişoară. În cântec de fanfara, alaiul a trecut peuli ţele Muzeului Satului, făcând popas la casa ger -ma nilor, cehilor, a românilor, a ucrainienilor, slo -vaci lor şi maghiarilor.

Este deja un ritual această paradă a portuluietniilor din partea noastră de ţară şi totodată drumulpe „aleea etniilor” unde fiecare dintre ele, în ani dife -riţi, au plantat câte un copac. Ceremonialul a fosturmat de un spectacol de zile mari susţinut pe scena dela Padurea Verde de către Palucenka, grupul de copiidin Breştea, Ansamblul ucrainean Zaleineiy Barvinoc,Ansamblul Maghiar Bokreta, Ansamblul Banater

Rosmarein, slovacii de la Slavicek, Fanfara din Recaş,precum şi ansamblurile din Şag, Moşniţa Nouă şiGiroc. Festivalul Etniilor s-a încheiat cu hora tuturoretniilor prezente.

Începând din anul 2000, Festivalul Etniilor se orga-nizează la Muzeul Satului Bănăţean, prin grija Con -siliului Judeţean Timiş, a Centrului de Cultură şi Artăal Judeţului Timiş şi a reprezentanţilor comunităţilorconlocuitoare din zona de Vest a ţării.

Ada MARI�CU

Scurt istoric:1307-1314: construirea castelului regal de către regele Carol Robert

de Anjou1315-1323: Timişoara devine reşedinţă regală1404-1426: Contele Filippo Scolari reconstruieşte castelul1443: un cutremur puternic afectează grav castelul1443-1447: Ioan de Hunedoara, comite de Timiş, îşi stabileşte reşe -

dinţa la Timişoara şi reconstruieşte castelul1552-1716: în urma cuceririi Timişoarei de către otomani, castelul

devine reşedinţa demnitarilor turci1716: după cucerirea austriacă, castelul este transformat în cazarmă de artilerie şi arsenal1727-1730: au loc lucrări de construcţie în urma cărora se adaugă aripa vestică a castelului1856: clădirea este supusă unor ample lucrări de reconstruire în stil romanic, rezultând faţada actuală1919-1947: „Cazarma Bănăţeană” este sediul Regimentului 7 „Pionieri” şi al regimentului 6 Artlerie Grea1948-prezent: sediul Muzeului Banatului Timişoara

Vechile vestigii ale castelului Huniade ies la iveală

„Festivalul etniilor” la Muzeul Satului Bănăţean

Monede din vremea regelui Carol Robert de AnjouArheologii Muzeului Banatului au

descoperit şi două monede, una veche deaproape 700 de ani şi cealaltă de „doar”cinci veacuri. Moneda din timpul luiCarol Robert de Anjou are o coroană şiscrie pe ea „Karolus Regis”, iar pe cea -laltă faţă are un înger îngenunchiat. Mo -neda era de schimb şi nu era de o valoare

prea mare. A doua este din timpul regelul Vladislav al II-lea, de la începutul secolu-lui al XVI-lea. Ambele au fost restaurate şi conservate şi vor intra în tezaurulMuzeului Banatului.

AGENDĂ

6IMIŞ

iulie 2009

Zilele Centrului de Culturăşi Artă al Judeţului TimişÎn perioada 9-14 iunie 2009 s-a desfăşurat la Ti mi -

şoa ra, în organizarea Consiliului Judeţean Timiş şi aCen trului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, cea de-a doua ediţie a manifestării intitulate „Zilele Cen truluide Cultură şi Artă al Judeţului Timiş”. O suită de eveni -men te care mai de care mai frumoase s-au adunat subumbrela Zilelor Centrului de Cultură şi Artă Timiş. Pepar cursul celor şase zile de sărbătoare au avut loc ex -po ziţii de carte şi artă populară, foto grafii, ceramică,sculptură, ţesături, costume popu lare; program de mu -zi că ambientală susţinut de instrumentiştii: Ilie Vincu,

Radu Vincu, Ionicuţ Butan, Mircea Ardeleanu, CostelHaida, Cristinel Stanca şi Mădălin Luca. Din programa mai făcut parte un spectacol muzical-coregrafic susţi -nut de Ansamblul „Bujorul” al CCAJT şi Ansam blul„Ghi ocelul” din Giroc, un spectacol reprezentativsusţinut de elevii Şcolii Populare de Artă Timişoara şiin titulat sugestiv “Şcoala de Artă se prezintă” iarvineri, 12 iunie, Ansamblul Profesionist Banatul aprezentat spectacolul denunit “Datini şi obiceiuri ro -mâneşti”. Sâmbătă, 13 iunie, tot sub semnul ZilelorCen trului de Cultură şi Artă, s-a desfăşurat Faza jude -ţea nă a Festivalului – concurs „La da cu zestre” – sec -ţiu nile reci tatori în grai popular, expoziţii, artă foto gra -fi că şi gastronomie tradiţională, în timp ce duminică,14 iu nie, în ultima zi din cele şase destinate sărbătoriiCCAJT, a avut loc Faza judeţeană a Fes ti va lului –

concurs „Lada cu zestre” – secţiu -nea muzicală, solişti vocali, soliştiinstrumentişti, or ches tre şi tarafurişi secţiunea grupuri vocale şi gru -puri corale. De asemenea, într-oaltă locaţie, şi anume Muzeul Satu -lui Bănăţean, s-a derulat Festi valuletniilor. Zilele Centrului de Culturăşi Artă al Judeţului Timiş s-au în -che iat cu un spectacol folcloric sus -ţi nut de Ansamblul profesionist decântece şi dansuri „Banatul”, ce aavut loc la Filarmonica „Banatul”din Timişoara.

Ada MARI�CU

Expoziţia, itinerată la Timişoara prin bunăvoinţa IFA(Institut für Auslandsbeziehungen e.V) şi a Centrului CulturalGerman din Timişoara şi susţinută de Consiliul JudeţeanTimiş, adună peste 100 de lucrări din opera cunoscutului atistgerman.

Pictor, desenator şi gravor, influenţat de expresionism şi„noul obiectivism”, Wilhelm Heinrich Otto Dix este consider-at unul dintre cei mai importanţi artişti plastici germani ai se -colului XX.

Artistul a trăit între 1891 şi 1969. Încă din copilărie a fostatras de pictură. În 1910 s-a înscris la Şcoala de Arte şiMeserii din Dresda, unde a lucrat o perioadă de timp caportretist. În timpul Primului Război Mondial s-a înrolat cavoluntar în armata germană. A participat la Bătălia de peSomme fiind rănit de mai multe ori. A fost decorat cu Cruceade fier şi a primit gradul de sergent-major. Cruda realitate arăzboiului l-a marcat profund şi i-a oferit inspiraţie pentruopera sa de maturitate. După terminarea războiului a rămas operioadă în Gera, apoi s-a mutat la Dresda, unde s-a înscris laHochschule für Bildende Kunste. Aici, lucrările sale poartăinfluenţa expresionismului. În 1920 l-a cunoscut pe GeorgeGrosz şi a descoperit dadaismul, astfel începe să încorporezecolajul în compoziţiile sale. Un an mai târziu, Dix participa laprimul Târg Dadaist din Dresda şi la expoziţia Expresio -niştilor Germani din Darmstadt.

Începând cu anul 1924 stilul lui începe să pri mească puter-nice aspecte realiste. Şi-a expus lucra rea Tranşeea, în care aprezentat trupurile soldaţilor căzuţi în luptă, fapt ce a generat

un mare scandal la vremea respectivă. În lucrăriile sale esteprezentat războiul, precum şi urmările acestuia, cum ar fişomajul şi privaţiunile proletariatului. Avea o atitudine criticăfaţă de starea Germaniei, folosind elemente considerate deconservatori ca fiind violente şi obscene. Temele salepredilecte erau violenţa, suferinţa şi moartea, folosind în ace-laşi timp umorul negru – fapt care l-a transformat într-un artistextrem de controversat.

Din cauza situaţiei politice, în anul 1933, când naziştii auacaparat puterea, a ajuns pe lista artiştilor consideraţi degene -raţi, iar opera sa a fost interpretată drept un atac la adresaGermaniei. În acea perioadă, preda la Academia de Artă dinDresda şi a fost printre primii profesori concediaţi.

Regimul nazist a considerat lucrările lui ca fiind: “entarteteKunst” (“artă degenerată”). În perioada respectivă, 260 dinoperele lui au fost confiscate, vândute şi arse. Tot atunci a fostdistrusă şi celebra lucrare Tranşeea.

Sub controlul strict al guvernului, lui Dix i s-a oferit posi-bilitatea de a lucra pentru Camera Imperială de ArteFrumoase. A acceptat postul fiind constrâns de autorităţi şipentru a evita trimiterea într-un lagăr de concentrare. Eranevoit să picteze doar peisaje, cumpărate de către autorităţi lapreţuri foarte mici. Nu a renunţat însă la creaţiile proprii şi acontinuat să lucreze în secret, realizând lucrări cu teme anti-naziste. Acuzat de complot împotriva lui Hitler în 1939, artis-tul a fost eliberat după două săptămâni, iar mai apoi mutat laVolkssturm. În cursul războiului a fost capturat de trupelefranceze, iar în februarie 1946 eliberat din prizonierat.

După terminarea războiului, artistul a revenit la Dresda,unde a pictat expresii ale suferinţei umane după conflagraţie.Unele dintre cele mai cunoscute opere ale lui Otto Dix aufost : Vânzătorul de chibrituri 1920, Metropola (triptic) 1928,

Războiul (triptic) 1929-1932, Triumful morţii 1934. Cele maiample colecţii cu lucrări ale lui Otto Dix se află laKunstmuseum („Muzeul artelor”) din Stuttgart şi la MuseumGunzenhauser din Chemnitz (fost Karl-Marx-Stadt).

Ramona MOLDOVEA�UBogdan �ĂDĂŞTEA�

Săcălaz - 2009Ruga noastră-i mai frumoasă!

Ruga în Săcălaz, asemeni în întreg Banatul, reprezintă hramulBisericii. Sărbătoarea, care se ţine an de an de Rusalii a început cu sluj-ba de la biserică, cel mai important moment, de altfel. Biserica PogorâreaSfântului Duh din Săcălaz, păstorită cu mare maiestrie de preotul parohPetru Toma s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru numarul mare de enori-aşi care au participat la slujba de Rusalii.

Împlinite fiind toate cele sfinte, a venit şi vremea distracţiei, a caruiton a fost dat de Ansamblul Cununa Priete niei din Săcălaz. Minunaţiinoştri co pii au încântat audienţa cu un program artistic de 3 ore alcătuitdin dansuri bănăţene de pustă şi de munte, suite de orchestră dar şi cu unprogram susţinut de solişti vocali.

Nu a trecut mult timp, mai exact la ora 17.00, când a avut locdeschiderea oficială a Rugii, moment în care dl primar Ilie Todaşcă aadresat celor prezenţi un cuvânt de bun venit. Spaţiul din vecinătatea bisericii, unde a fost amplasată scena, unde a avut loc jocul, undesăcălăzenii şi goştii au participat ore bune la spectacolul folcloric, s-aumplut până la refuz. Tera sele unde s-au adus bere, mici, sucuri, dulciuriori tarabele cu tot felul de jucării, spre bucuria celor mici, au fost locurileunde s-a aşezat în tihnă, fiecare.

Spre seară atmosfera a devenit de-a dreptul încântătoare. Pe scenă, auurcat spre mulţumirea asistenţei renumiţii interpreţi de muzică popularăPuiu Codreanu şi Nicoleta Sârbu. Artişti profesionişti fiind, ştiind bine cese cere la o aşa sărbătoare, cu atâta asistenţă, interpreţii şi orchestra nu auavut răgaz. Spectatorii, cuceriţi la rându-le s-au prins cu poftă la joc,simţindu-se, cum altfel, ... ca la Rugă !!!

Raluca SILAGHI

Consiliul Judeţean Timiş are la dispoziţieaproape o lună pentru a pregăti stadionul “DanPăltinişanu” pentru meciul pe care îl va susţineFC Timişoara în Liga Campionilor. O comisiede la Federaţia Română de Fotbal a efectuat ovizită la stadionul pe care va juca FC Timişoaraîn turul 3 preliminar al Ligii Campio nilor la fi -nele lunii iulie, pentru a vedea de ce fel de in -ves tiţii mai este nevoie. Vicepreşedintele CJTi miş, Adam Crăciunescu, a declarat că au fost identi-ficate 24 de puncte ce trebuie amenajate sau moder -nizate. “Se vor face cabine pentru ziarişti, locuri deparcare. Pri măria Timişoara are un teren de 7 hec tarepe care se va construi un bazin olimpic, în apro piere destadion, se poate amenaja acolo parcare provizoriepentru autocare. Vom anunţa pe parcurs ce mai trebuiefăcut”, a spus Crăciunescu. Suma alocată prin plenulCJ Timiş din 30 iunie pentru aceste investiţii este de1,5 milioane lei, iar lucrările trebuie făcute până în 20iulie. “Pe lângă lucrările de igienizare care se vor face,

şi cele pentru ziarişti, lucrări obligatorii, mai trebuieacoperite 700 de locuri. Acum avem 300 de locuriacoperite”, a declarat pre şedintele CJ Timiş, Constan -tin Ostaficiuc. FC Timişoara va juca în Liga Campio -nilor, în meciurile din 28/29 iulie-4/5 august, adversarurmând să fie una dintre următoarele formaţii: ŞahtiorDoneţk, Sporting Lisabona, Anderlecht Bruxelles,Celtic Glasgow sau Panathinai kos Atena. Tragerea lasorţi pentru stabilirea echipei este 17 iulie.

Alina SABOUFoto: Constantin DUMA

MUZEUL DE ARTĂ TIMIŞOARA ORGA�IZEAZĂ Î� PERIOADA 3 IULIE – 2 AUGUST A.C. EXPOZIŢIA-VEDETĂ A A�ULUI:

Otto Dix – seria de gravuri „Războiul” şi grafica critică a anilor 1920

CJ Timiş alocă 1,5 milioane lei pentru lucrări la stadionul“Dan Păltinişanu”

AGENDĂ

IMIŞ

7iulie 2009

Oamenii stau mereu cu teamă că îi inundă râul BegaMĂNĂŞTIUR

� COMU�à SE VA DESCHIDE � ACEST A� U� CABI�ET

DE RADIOLOGIE

Singura comună din Timiş care a câştigatfonduri europene în această sesiune de pro -iecte a Fondului European de Dezvoltare Ru -ra lă este Mănăştiur, o localitate cu circa 1.800de locuitori şi trei sate aparţinătoare, care vaprimi 2,5 milioane de euro pentru moderni -zare. Primarul Ionel Curuţi a detaliat pentru ce

vor fi folosiţi aceşti bani ce trebuie primiţi înpe rioada următoare: “Din 50 de proiecte depu -se în Timiş, noi am reuşit să obţinem 75 depunc te din 85, maxim cât se putea obţine, şiam reuşit să câştigăm finanţarea. Voi semnacon tractul în perioada următoare. Programulse finanţare se desfăşoară pe o perioadă de treiani de zile, un an de zile este alocat proiectăriişi licitaţiei şi doi ani de zile pentru execuţie. Întrei ani ar trebui să fie finalizat. Proiectul cu -prinde cinci studii de fezabilitate, de aceea aob ţinut şi punctajul maxim. Componenta ma -jo ritară este canalizarea şi staţia de epurare înMănăştiur, Remetea Luncă şi Pădurani. Ur -mea ză extindere reţelei de apă potabilă la Re -metea Luncă; există şi acum până în centrulsatului, trebuie in trodusă pe străzi şi mainecesită o pom păpentru mă ri reapre siunii. Mai a -vem un kilometruşi încă puţin deasfaltat în Mă năş -tiur şi va fi as faltattot satul. O altăcom ponentă estere abilitarea cămi -nului cultural dela Mănăştiur, cu încălzire, de unde se va racor-da şi biserica ortodoxă. A cincea componentăeste reabilitarea parcului dendrologic. Eu credcă va ieşi o lucrare frumoasă la final”. Vicepri -ma rul Doru Cristea adaugă că parcul a fostintrodus în acest proiect integrat pentru prote-jarea şi conservarea platanilor. Aici există pla-tani cu o vechime de peste 100 de ani, ei fiindîn patri moniul natural local.

TURISM MEDICAL

Comuna are aproapetot ce îi trebuie pentru untrai decent: alimentare cuapă, drumuri asfaltate,sală de sport, biblio tecă,televiziune prin ca blu,şcoli şi chiar o for ma ţiede pompieri vo lun tari,după model nem ţesc. Înplus, la Mă năş tiur vaexista şi un ca binet deradiologie. “Clă direa încare e cabinetul era în înparagină, are peste 100 deani. Am început cu cabi-netul de stomatologie, cutrei medici, de la Timi -şoara, care vin pe rândsâmbăta. Am avut apoisolicitare din partea unuimedic de la Timi şoarapentru cabinet de radiolo-

gie şi chirurgie şi chiar de ginecologie. Noi amamenajat spaţiul, am dat prin hotărâre de con-siliu spaţiul pentru folosinţă acestui medic, lacerere, dar hotărârea a fost atacată de cătrePrefectură pentru că nu se organizase licitaţie,am revocat-o şi vom organiza licitaţia.Investiţia în cabinet este semnificativă, doaraparatura este între 40 şi 80.000 de euro şi estesuportată de către medic. Avem deja turismmedical în comună, pentru că medicii stoma-tologi fac şi operaţii.

PROMISIU�ILE, STĂVILAR Î� CALEAAPELOR

Problema cea mai mare a localnicilor esterâul Bega, care îi face pe mănăştiureni să steacu teamă în fiecare primăvară. Doar în acest annu au fost inundaţii, în rest apa a intrat îngospodăriile oamenilor când le era lumea maidragă. “Este singura problemă care ne frămân-tă: Bega. În 2005 au fost pagubele foarte mari,mai ales că apa a intrat în locuinţe. Oameniistau mereu cu teamă. Sperăm să vină să selucreze anul acesta la regularizare. Sunt făcutemalurile la Făget, la Margina, la munte, şiatunci apa vine cu putere către noi. Sunt pomimulţi pe margine, vegetaţie mare, şi apa mergefoarte greu. Dacă ar veni cu regularizarea tron-sonului Leucuşeşti-Curtea, atunci ar fi o treabăperfectă”, afirmă viceprimarul. “Am avut dis-cuţii la Direcţia Apelor Banat pentru reabili -tarea râului Bega în zona comunei noastre.Ştiu că s-a ţinut licitaţia pentru execuţie şiproiectare. Am primit asigurări că vor începelucrările. Noi suntem condiţionaţi de aceastălucrare, pentru începerea proiectului pecanalizare, deoarece staţia de epurare se află înapropiere de râul Bega şi va trebui protejată”,a adăugat Curuţi.

E�ERGIE VERDE

Investitorul de bază în comună se ocupă cufabricarea lemnului. “Avem o fabrică de che -restea, foarte veche, încă de dinainte deRevoluţie. Este o firmă de la Bucureşti, darjumătate din fabrică este luată de altă firmă,din zona Făgetului. Ei merg foarte bine cuafacerea, iar ambele fac export. Am avut noroccu ei, că aduc impozit, creează forţă de muncă.

Cei care au lucrat lafabricile din Lugoj şiFă get au rămas în şo -maj”, mai spune Cris -tea. Spe ranţa co mu neise în dreap tă şi spre sta -ţia de biogaz care se do -reşte a fi amplasată înMănăş tiur, într-un pro -iect care cuprinde şi al -te comune din apro pi -ere. “Încercăm să dămdrumul la acest proiectcu cei de la Bio gest. Es -te o asociaţie cu primă -riile din jur. Pri măriaMă năştiur va pu ne ladis poziţie tere nul, caresă fie proprie tatea pu -blică a comu nei, par teade confinan ţare fi indmică, de 2%. Am văzuto astfel de staţie de bio -gaz în Aus tria şi se

poate face şi la noi, necesită cam 250 de hec -tare de teren arabil, care va fi cultivat cu po -rumb special, de productivitate mare, de 50-60de tone de masă verde la hectar. Porumbul vafi adus de acolo. Ar acoperi necesarul pentruun an de zile de funcţionare. Energia se trans-formă cam 50-60% în curent electric, energiecu trei certificate verzi, şi cealalată parte se vatransforma în căldură. Încercăm fiecare comu -nă în parte să ne racordăm, este foarte impor-tantă linia de 20 de kilovolţi, unde va fi vândutcurentul în sistemul naţional. La nivel local,vom folosi doar energia termică rezultată dinardere”, ne-a explicat primarul.

DATORII VECHI

Problema banilor apasă, ca peste tot, ad -ministraţia locală fiind nevoită să chiverni -sească cu atenţie bugetul. Proiectele începutedeja necesită bani şi în continuare şi liderilorcomunei nu le rămâne decât să spere că vorajunge bani şi la ei, pentru a termina lucrările.“Lângă şcoală se află în derulare construcţiaunei grădiniţe cu 60 de locuri, dar mai avemnevoie de 740.000 de lei de la bugetul de statpentru a finaliza lucrarea. Sperăm să primimbanii cât mai curând, acum mai avem ceva re -zerve. Noi am cerut banide la începutul anului. Laşcoala cu clasele I-VIIImai avem nevoie de osumă de 457.000 de lei,pentru finalizarea reabil-itării, iar la cea cu I-IV armai fi necesari 473.000”,calculează viceprimarulCristea. Pe lângă acestesume se mai adaugă însăşi datoriile la drumuri.

“Am făcut multe lu -crări în anii trecuţi şi amrămas cu datorii. Am fostsprijiniţi mult de Consi -liul Judeţean, pe lângăba nii pe care i-amcâştigat de la UniuneaEuro peană, dar din pă -cate din fonduriguvernamentale, în afarăde or donanţa 7, nu amprimit fonduri. Am rămas cu datorii pentrudouă proiecte la drumuri. Am extins drumulcomunal 99 spre Pădurani, până în sat, şi oparte din străzile din Mănăştiur. Acesteproiecte au fost cofinanţate de CJT. A fost unproiect complex, traficul este greu în zonă,pentru că Ocolul Silvic Făget exploatează înmedie cam 20.000 de metri cubi de masă lem-noasă pe an şi trece pe acest drum.Infrastructura este cu dublu strat de asfalt,rezistent, cu rigole betonate şi a costat destulde mult, a trecut puţin peste banii alocaţi, aşacă am rămas cu datorii în jur de 1,2 milioanelei. Datoriile sunt de anul trecut din toamnă.Am mai primit alocări de la CJT, o parte dinbani, dar ne-am împrumutat şi de la bancă. Amluat un credit, dar a fost şi blocaj pe fondurileSapard şi nu am primit bani la termenul de treiluni, ci la şase luni, aşa că am plătit penalităţişi la bancă”, spune primarul.

CASE DE VACA�ŢĂ LA PĂDURA�I

Zona Pădurani a început să trezească

interesul timi -şorenilor, careşi-au făcut aicicase de vacanţădin fostele caserustice, vechi.Casele din a -cest sat au unspecific, fiindconsiderate ocuriozitate în ar hitectura construcţiilor ru rale.Cele 40 de case existente astăzi sunt construitecu pereţi din lemn de stejar. Majoritatea imo-bilelor au o vechime de aproape 100 de ani.

Construirea case -lor s-a justificatda torită procurăriimai uşoare a ma -te rialului, apoi da -torită calităţilorizo latoare a aces-tuia, care conducla păstrarea căldu -rii în interior, întimpul iernii, şi a

răcorii în lunile de vară. Primele case s-au ridi-cat între anii 1900 şi 1920 folosindu-se lemncioplit, după care s-a utilizat scândură groasăde 8 cm obţinută la un joagăr acţionat de apaBegăi. Conform monografiei comunei, înaintede 1940 în localitate erau 200 de case dinlemn. Numărul acestora s-a redus treptat, odată cu îmbătrânirea locuitorilor şi cu plecareatineretului la oraşe.

BISERICA DI� TOPLA, MUTATĂ DE COLO-COLO

Satul Topla, ce aparţine de Mănăştiur, maiare numai patrulocuitori. Erau vreo sutăde persoane, cândva, cumulţi ani în urmă. Acummai sunt numai bătrâni,căci tineretul s-a mutatla oraş. Depopularizareasatului a dus şi lamutarea bisericii, unadin cele mai reprezenta-tive din Banat. Bisericadin Topla a fost ridicatăîn anul 1746 în satulRemetea Luncă din zonaFăgetului, de unde a foststrămutată în anul 1807în satul Topla din Caraş-Severin. În anul 1987 afost demolată din satulTopla şi dusă la MuzeulSatului Bănăţean din Ti -mi şoara, unde înperioada 1994-1996 s-

au des fă şurat lucrările de mon tare. La 13 apri -lie 1997 a fost sfinţită şi i s-a schimbat hramuldin “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” în“Naşterea Maicii Dom nului”.

Biserica de lemn din Topla, prin detaliilesale arhitectonice, este unul din cele mai valo -roase monumente religioase din Banat.Caracteristicele sale sunt brâul median răsucitîn torsadă, motiv considerat de tradiţie preis-torică şi absida decrosată a altarului. Se mairemarcă: altarul rectangular, nava acoperită cuboltă şi barele orizontale de gorun aparente,încheiate la colţuri în cheutori, două intrări(cea a bărbaţilor în sud şi cea a femeilor înfaţada de vest), apoi turnul din vest încălecândpronaosul, susţinut de un schelet din lemn con-form unui ingenios sistem de contravânturi.Pictura datează parţial din 1746 şi este consol-idată cu netex. Acoperişul este din şindrilă, iarclopotniţa este separată.

Alina SABOUFoto: Constantin DUMA

AGENDĂ

8IMIŞ

iulie 2009

După o competiţie acerbă între localităţi, derulată pe parcursula mai bine de jumătate de an, iată că festivalul concurs „Lada cuzestre” a ajuns la final. Desfăşurată în premieră în anul 2007,„Lada cu zestre a neamului” s-a dovedit a fi un bun prilej de val-orificare şi conservare a datinilor, cântecelor, obiceiurilor,jocurilor şi meşteşugurilor tradiţionale bănăţene. Ca şi în aniiprecedenţi, „Lada cu zestre” – a fost structurată pe ur mătoarelegenuri artistice: coregrafie (dansuri populare, solişti dansatori,ansambluri tematice: creaţie folclorică, dansuri şi obiceiuritradiţionale, ansambluri de cântece şi dansuri), formaţii muzicale(orchestre populare, tarafuri, grupuri de instrumentişti, soliştiinstrumentişti, solişti vocali), formaţii corale, proză sau poezie îngrai popular, creatori populari (pictură naivă, pictură, cusătură,costume populare, broderii, sculptură în lemn, olărit, iconografie,artă florală, etc.), artă culinară tradiţională şi alte genuri artistice.

Ca o noutate în acest an, amintim împărţirea pe trei centregazdă a secţiunilor, împărţire care s-a menţinut de-a lungul întregiiediţii 2009 a Festivalului „Lada cu zestre a neamului” şi anume: înziua I, într-o localitate au avut loc expoziţiile, partea de gas-tronomie, teatru şi prezentarea recitatorilor în grai, iar în ziuaurmătoare, în ce-a de-a doua localitate s-au desfăşurat prezentărilede obiceiuri folclorice şi dansuri, coregrafie şi alte genuri artistice,în acelaşi timp, în localitatea a treia desfăşurându-se prezentareacorurilor, a grupurilor vocale, a soliştilor vocali şi instrumentali, aorchestrelor şi tarafurilor.

Finalul ediţiei 2009 a Festivalului „Lada cu zestre a neamului”va fi marcat prin spectacole reprezentative finale şi un spectacol degală, toate aceste manifestări urmând să aibă loc în luna septem-brie. Până atunci, însă, iată şi laureaţii ediţiei a III –a a Festivaluluiconcurs Lada cu zestre:

SECŢIU�EA: CORURI, GRUPURI VOCALE

Categoria grup folcloric – consacrat PREMIUL I - GRUPUL VOCAL FOLCLORIC DIN GLADNAROMÂNĂ, COM. FÂRDEA PREMIUL II - GRUPUL VOCAL FOLCLORIC DIN GIROC PREMIUL III - GRUPUL VOCAL FOCLORIC DIN COM.PERIAM ME�ŢIU�E: GRUPUL VOCAL FOLCLORIC DIN COM.UIVAR Grup folcloric - debutant PREMIUL I - GRUPUL VOCAL FOLCLORIC “BOLDURE-ANCA” DIN BOLDURPREMIUL II - GRUPUL VOCAL FOLCLORIC DIN OTELEC,COM. UIVAR PREMIUL III - GRUPUL VOCAL FOCLORIC DIN BECI-CHERECU MICPREMIUL I - CASA DE CULTURA DIN BUZIAŞ Grup coral consacratPREMIUL I - GRUPULCORAL BARBĂTESC DIN GIROC Grup coral de cameră consacrat – copiiPREMIUL III - GRUPUL CORAL “ROUA DE LUMINĂ” DINCOM. BILED Grup coral – debutant PREMIUL III – GRUPUL CORAL DIN GRABAŢ, COM.LENAUHEIM ME�ŢIU�E – GRUPUL CORAL DIN COM. PIŞCHIAGrup coral bisericesc de copii – debutanţi ME�ŢIU�E – GRUPUL CORAL DE COPII DIN RĂCHITA,COM. DUMBRĂVIŢA ME�ŢIU�E – GRUPUL CORAL DE COPII DIN COM. BIRDAGrup coral de copii pe două voci – debutantPREMIUL I – GRUPUL CORAL DIN COM. JEBEL Grup coral ţărănesc – consacrat PREMIUL I – CORUL PLUGARILOR DIN CHIZĂTĂU, COM.BELINŢ Grup coral etnii – consacrat: cor bărbătesc PREMIUL I – GRUPUL CORAL BULGĂRESC DINDUDEŞTII VECHIGrup coral bisericesc – consacratPREMIUL II – GRUPUL BĂRBĂTESC AL PAROHIEI DINGIROC Grup coral bisericesc mixtPREMIUL I – GRUPUL CORAL MIXT BISERICESC DINFOENIPREMIUL II – GRUPUL CORAL MIXT BISERICESC DINGHIRODA Grup coral mixt – debutant PREMIUL I – GRUPUL CORAL MIXT DIN CENAD PREMIUL III – GRUPUL CORAL MIXT DIN GĂTAIAME�ŢIU�E – GRUPUL CORAL “SABIN DRĂGOI” DINCOM. BELINŢ

SECŢIU�EA: RECITATORI Î� GRAI BĂ�ĂŢEA�, GRUPDE RECITATORI, ALTE GE�URI

Recitatori în grai bănăţeanCategoria de vârstă preşcolari:PREMIUL I – BERARIU CASANDRA, RACOVIŢA

Categoria şcolari şi adolescenţi: PREMIUL I - CUTHU DAIANA MARIA, CRICIOVAPREMIUL II - BOITA FLORIN, REMETEA MAREPREMIUL III – BICA ANDREEA, CĂRPINIŞME�ŢIU�E I – HAŢEGAN ANDREEA, RACOVIŢAME�ŢIU�E II – PODEAN MARIUS, COM. BELINŢ, SATCHIZĂTĂUME�ŢIU�EA III – POPESCU ROMENA, CRICIOVAME�ŢIU�E IV – VASILONI IONEL, TOPOLOVĂŢU MAREPREMIUL SPECIAL AL JURIULUI PE�TRU REPERTORI-UL ALES – SPOIALĂ CRISTIAN, GIARMATA Grup de recitatori în grai bănăţeanPREMIUL I - GRUPUL DE RECITATORI DIN COM.NĂDRAG PREMIUL II - GRUPUL DE RECITATORI DIN COM. DARO-VAPREMIUL III - GRUPUL DE RECITATORI DIN COM.BELINŢME�ŢIU�E - GRUPUL DE RECITATORI DIN COM.GIULVĂZ

TEATRUTeatru popularPREMIUL II - SCOALA CU CLASELE I – VIII DIN GHIRO-DA Teatru clasicPREMIUL I - ŞCOALA CU CLASELE I – VIII DIN CHIŞODAPREMIUL II - ŞCOALA CU CLASELE I – VIII DIN COM.BIRDACreaţie literară - Categoria şcolari şi adolescenţi:ME�ŢIU�E PE�TRU TEMATICĂ ŞI SE�SIBILITATELIRICĂ – Cercul de creaţie literară: „Miraj”, Com. GIROC Poezie contemporană: PREMIUL I – GEORGE LÂNĂ, COM. GIROCPREMIUL III – GIURGIU RAUL, RECAŞCreator poezie dialectală:PREMIUL I – PĂTRU CHIRA, COM. GIROC

A. SECŢIU�EA COREGRAFIE TRADIŢIO�ALĂ

I. CĂMI�E CULTURALE

1.Formaţia de dansuri mixte româneştiLocul I - Ghiroda - debutanţi

- Giroc - consacraţiLocul II - Sânandrei - debutanţi

- Sânmihaiu Român - consacraţiLocul III - Coştei - consacraţi

- Ghilad - consacraţi- Checea - debutanţi- Parţa - debutanţi- Moşniţa-Nouă - consacraţi

Menţiuni - Ghizela – Şanoviţa - consacraţi- Otelec – Pustiniş - debutanţi- Livezile - debutanţi- Pădureni - consacraţi- Remetea Mare - debutanţi

Formaţii de copiiPremiul special al juriului - Periam - debutanţi

- Giroc - debutanţi- Giulvăz - consacraţi

2.Ansamblul de obiceiuri populare mixteLocul I - CărpinişLocul II - Giarmata Vii – GhirodaLocul III - Boldur3Ansamblul de obiceiuri populare – feteLocul II - Şag4.Ansamblul de creaţieLocul I - Ghiroda - debutanţi5.Ansamblul de cântece şi dansuriLocul I - Ghiroda - debutanţi

- Giroc - consacraţi6.Ansamblul coregraficLocul I - Belinţ - consacraţi

Locul II - Pişchia - consacraţiLocul III - Giarmata - consacraţi7.Ansamblul coregrafic pe generaţiiLocul I - Criciova – Jdioara - consacraţiLocul II - Fârdea - consacraţi8.Formaţii tradiţionaleLocul I - Pietroasa - consacraţi9.Formaţii de căluşariLocul I - Jebel - consacraţiLocul II - Pesac - debutanţiLocul III - Sânmihaiu Român - consacraţi10.Dansuri de femeiLocul I - Şag - debutanţi11.Dansuri de bărbaţiLocul I - Giroc - consacraţi12.Formaţie de sorocari – formaţii Locul I - Maşloc – Alioş - consacraţi13.Tablou etno – coregrafic - formaţia germană - Becicherecul Mic14.Ansamblul de dansuri etniiLocul I - Formaţia de dansuri din Tormac - consacraţi15.Formaţia de dansuri etniiLocul I - Sâmpetru Mare - sârbi - consacraţi

- Recaş - Petrovaselo - sârbi - consacraţiLocul II - Peciu Nou - Diniaş - sârbi - consacraţi

- Dudeştii Noi - ţigani - consacraţi- Gotlob - ţigani - debutanţi

Locul III - Checea - ţigani - consacraţi 16.Grupuri de dansatori a)RomâniLocul I - Racoviţa - consacraţi

- Ciacova - debutanţi- Jamu Mare - debutanţi

Locul II - Deta - debutanţiLocul III - Buziaş - debutanţiMenţiune - Giulvăz - debutanţib)EtniiLocul I - Denta – Breştea - bulgari – fete - consacraţi17.Formaţie de dubaşiLocul II - Tomeşti - consacraţi 18.Ansamblu de obiceiuri populare – preşcolariLocul I - Moraviţa-Stamora Germană - grădiniţă - debu-tanţi19.Solişti dansatoriLocul I - Alioş - Maşloc – Olteanu - consacraţi

- Giroc - Jicheran Daniela - consacraţiLocul II - Sânmihaiu Român- debutanţi

II. FORMAŢII COREGRAFICE ALE CASELOR DECULTURĂ ŞI CLUBURI MU�CITOREŞTI

20.Formaţii de dansuri mixteLocul I - Clubul Cultural CFR Timişoara - consacraţi

- Casa de Cultură Ciacova - debutanţiLocul II - Casa de Cultură Recaş - consacraţi

- Casa de Cultură Făget - debutanţi- Casa de Cultură Jimbolia - copii

21.Formaţii de copiiLocul II - Casa de Cultură – Buziaş21.Ansamblu de cântece şi dansuriLocul I- Ansamblul „Izvoraşul” Buziaş - consacraţi- Ansamblul „Hora” al Asociaţiei Culturale Pro Amiciţia dinTimişoara

B) ALTE GE�URI ARTISTICE

23.Dans de societate şi modernLocul I - Terbei Graţiela - Gătaia

- Zelemak Roxana - Gătaia- Gherasim Marius - Gătaia- Cucu Adrian - Gătaia

Locul II - Roland Kovacs24.RevistăLocul I- Dumbrăviţa „Dansul gospodinelor” - debutanţiLocul II - Checea - modernLocul III - Deta - modern

- Dumbrăviţa „Can – Can” - CabaretMenţiune: - Denta - modern

- Denta – Breştea - modern25.Formaţii moderne copiiLocul II - JebelLocul III - Recaş26.Formaţii moderne – tineretLocul II - GătaiaLocul III - Uivar – Pustiniş27.TeatruLocul I - Teatru de păpuşi – Buziaş

- Teatru popular în versuri – Buziaş

Festivalul – Concurs „Lada cu zestre a neamului” Ediţia a III -a, 2009, la final

Marele premiu al festivalului – câştigat de Giroc

AGENDĂ

IMIŞ

9iulie 2009

B. SECŢIU�EA MUZICALĂI. Solişti vocali consacraţiLocul I - Ţaran Milena – Foeni 5,85 pLocul II - Safta Luminiţa – Dudeştii Noi 5,50 p Locul II - Iancu Denisa – Şandra 5,50 pLocul III - Necşa Georgiana – Ghiroda 5,15 pMenţiune - Ciumău Adriana – Uivar 4,90 pII. Solişti vocali debutanţiPremiul de excelenţă

- Zorica Savu 6pLocul I - Boita Florin - Remetea Mare 5,90 pLocul II - Pop Ciprian - Ghiroda 5,05 pLocul III - Stancu Patric - Calacea 4,55 pMenţiune - Surdea Alex - Giarmata Vii 4,40 pIII. Rapsozi Locul I - Cherciu Nelu - Jdioara 6,00 pLocul II - Murgu Ştefan - Jdioara 5,10 p Locul III - Lazăr Viorica - Orţişoara 5,10 pIV. Solişti vocali consacraţi – copiiLocul I - Rusu Roxana - Moşniţa Nouă 5,70 pLocul II - Mioc Roberta - Jebel 5,55 pLocul III - Spoială Cristi - Giarmata Mare 4,90 pMenţiune - Titieni Domnica - Giarmata Mare 3,55 pV. Solişti vocali debutanţi – copii Locul I - Trion Mădălina 5,15 pLocul II - Sîrghi Denisa 4,75 pLocul III - Râmneanţu Sebastian 4,60 pMenţiune - Sarchiz Iulia 4,45 p VI. Solişti instrumentişti consacraţiLocul I - Ardeleanu Mircea Jr.- ţambal - Giroc 5,90 pLocul II - Sarchiz Gelu - acordeon - Giarmata Vii 4,95 pLocul III - Surdea Miron - sax. sopran - Giarmata Vii 4,70 pMenţiune - Ciubucană Costel – acordeon - Cărpiniş 4,60 pVII. Solişti instrumentişti copiiLocul I - Sperneac Marius – Chişoda 6 pLocul II - Drăgoi Georgian – Buziaş 3,95 p VIII. Solişti instrumentişti debutanţiLocul I - Ciucurenu Radu –taragot - Ghiroda 5,55 pLocul II - Cocerhan Sergiu – vioară – Niţchidorf 5,35 pLocul III - Simionescu Răzvan – acordeon – Pişchia 4,90 p

- Rancea Alexandru-rapsod instr. – Chişoda 5,20 p IX. Solişti instrumentişti – alte genuriLocul I - Cuibaru Angela – vioară – Chişoda 6,00 pLocul I - Cuibaru Daniel – percuţie - Chişoda 6,00 p Locul I - Kindlein Emil – sol. muz. folk – Giroc 6,00 pLocul II - Avădanei Patricia – sol. muz.

Religioasă - Moşniţa Nouă 4,65 p X. Grupuri instrumentale – consacraţi Locul I - Fanfara Giroc 19 pLocul I - grup de fluieraşi – Chişoda 15 pLocul II - grup instrumental – Cărpiniş 13 pLocul III - grup instrumental – Giarmata Vii 12,8 pXI. Grupuri instrumentale – debutanţiLocul I - grup instrumental – Checea 14,05 pLocul II - grup fluieraşi – Jebel 13,80 pXII. Alte genuri – debutanţiLocul I - grup percuţie – Giroc 15 pLocul II - grup chitară – Şag 14,6 p

SECŢIU�EA: PU�CTE EXPOZIŢIO�ALE ŞICOLECŢIO�ARI

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI 1. WEISS SEBASTIAN, JDIOARA – (pt. o colecţie impresionan-tă, pasiune pentru arta tradiţională şi ţinută)2. MARIUS MATEI, GIROC – (pt. colecţia de costume popularede sărbătoare păstrate şi prezentate impecabil )3. VIDAC PĂSCUŢA, COSTI ANORICA şi ICOBESCU EUGE-NIA, ŞANOVIŢA – (pt. costume populare autentice şi prezentare)PREMIUL I1. COSTA FELICIA, SÂNANDREI – (colecţie de costumepopulare şi catrinţe autentice din Banat)

2. IVAŞCANU ZINA şi DORIN IGNUŢA,PĂDURENI – (colecţie de costume populare, obiectecasnice tradiţionale, cilimuri etc.)3. TOMIŢĂ DANIELA, BOLDUR – (colecţie de cos-tume populare autentice)PREMIUL II 1. DRĂGHINA SLAVIŢA şi RĂDUCEA NU MARIA,DENTA – (colecţie de ştergare, costume populare,obiecte tradiţionale, fotografie veche)2. BIBLIOTECA COMUNALĂ, BIRDA – (costumepopulare)PREMIUL III1. MERMEZE IOAN şi SILVIA, GHIRODA – (cos-tume populare şi icoane pe sticla)ME�ŢIU�EA I1. TRUŞCĂ MIRELA, MOŞNIŢA NOUĂ – (costumepopulare de mire şi mireasă, lişnice)ME�ŢIU�EA II1. CÂRDA IOAN, GIARMATA – (costum de mire)ME�ŢIU�EA III1. VASILONI ELENA, ICTAR BUDINŢ – (costumepopulare)

B. PU�CTE EXPOZIŢIO�ALE ŞI COLECŢIO�ARI - ET�IIPREMIUL I ASOCIAŢIA UMANITARĂ ZLAT BRES, BREŞTEA – (colecţiede costume populare bulgăreşti)

C. CASE DE CULTURĂ ŞI MUZEEPREMIUL SPECIAL AL JURIULUI1. MUZEUL DE ISTORIE DIN RECAŞ – (pt. colecţii şiprezentare)PREMIUL I1. CASA DE CULTURĂ DIN BUZIAŞ – (colecţie de păpuşi –teatru)PREMIUL II1. CENAD – COLECŢIA DE PĂPUŞI ÎN PORT DE KIRWEI

D. ALTE GE�URI: MO�OGRAFIIPREMIUL SPECIAL AL JURIULUI PE�TRU MO�O-GRAFII RURALE:EFTIMIE IVĂNOIU, COM. REMETEA MARE

SECŢIU�EA: CREATORI POPULARI, MEŞTEŞUGURI,PICTURĂ �AIVĂ

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI 1. CIACĂ VALENTINA, FOENI – (ţesături pe război tradiţional)2. CERC DE PICTURĂ PE STICLĂ COORDONAT DE D-na.NICORICI, TOMEŞTI – (pt. activitate)3. CERC DE OLĂRIT COORDONAT DE BARBOS MARIN,COŞEVIŢA-JUPÂNEŞTI – (pt. activitate)4. CERC DE SCULPTURA ÎN LEMN COORDONAT DE BAR-BOS EUGEN, COŞEVIŢA- JUPÂNEŞTI – ( pt. activitate)5. BENDA MARIANA, GIARMATA – (pt. crearea cercului depictură din Giarmata şi activitate)PREMIUL I1. HAŢEGAN CORNELIA, ALIOŞ – COM. MAŞLOC – (ţesăturişi cusături tradiţionale)2. BAJKO ALINA şi ATTILA, GIROC – (icoane pe lemn)PREMIUL II - CERC DE PICTURĂ COORDONAT DEBENDA MARIANA, GIARMATA – (icoane pe sticlă)PREMIUL III – COZMA ANA, IOHANESFELD – COM,OTELEC – (ştergare cusute)ME�ŢIU�EA I – CERC DE PICTURĂ – Biserica ortodoxa Sf.Dimitrie, GIROC – (icoane pe sticlă)ME�ŢIU�EA II – LAZIN TEODORA (10 ANI), GIULVĂZ –(icoane pe sticlă)

B. PICTURĂ �AIVĂPREMIUL IMUNTEANU GHEORGHE, MURANI – COM. PIŞCHIA – (pic-tură naivă)

C. ARTĂ CO�TEMPORA�ĂPREMIUL SPECIAL AL JURIULUIKINDLEIN EMIL, GIROC – (pt. fotografie)PREMIUL IEDITH şi PAVEL TORONY, GHIRODA – (pictură înulei)PREMIUL II1. DAVIDESCU CLAUDIA, ŞANOVIŢA – COM.GHIZELA – (pictură de şevalet)2. POPESCU VASILICA, GIROC – (artă florală)PREMIUL IIICOJOCARI ELISABETA, IANOVA – (pictură deşevalet – LAZI REVA, post-mortem)ME�ŢIU�E IMARCHIŞ MANUELA, IOHANESFELD - COM.OTELEC – (pictură şi desen)

SECŢIU�EA: GASTRO�OMIE TRADIŢIO�-ALĂ

A. GASTRO�OMIE TRADIŢIO�ALĂ DI� BA�AT

PREMIUL I1. PLUŞTEA FLOARE, ROVINIŢA MARE – (colaci)2. PLOSCARIU CRENGUŢA şi MUSTAŢĂ NICOLETA,JDIOARA - (chisăliţă)3. GÂRDA MARIANA, GIARMATA (supă de curcan)4. TOADER VIORICA, DUDEŞTII NOI (crumpi copţi în duba,raţă pe varză şi curcan umplut)5. NASTOR MAGDANLENA, NASTOR CATIŢA şi FOGHISIOANA, GOTTLOB – ( sarme, păsat, langoşi, prăjitură de sezonetc.)6. ŢOANCĂ RODICA, ŞORA MIHAELA şi TICUŞAN MARIA,MOŞNIŢA NOUA – (păturată pră crumpi, păsat, sarme, pogăcele,ciolan la cuptor, crumpi ţărăneşti etc.)PREMIUL II1. VIDAC PASCUŢA, COSTI ANORICA şi IACOBESCUEUGENIA, ŞANOVIŢA – ( lacşa, turte cu urdă)2. RADULOV MARIA, BREŞTEA – (bomboane de zahar)PREMIUL III1. MERMEZE SILVIA, GHIRODA – (peşte prăjit)2. CINCU MARIA, GIROC – (plăcinta cu vişine)3. ZVUNCĂ LIVIA, GOTTLOB – (dulceaţă de nuci verzi şicozonac cu nucă)4. LAZĂR FLORIAN, GIARMATA – (colac împletit)5. PUHA TRAIAN, BIRDA – (tocăniţă de miel la ciaun)6. MUN IRINA, BIRDA – (tort)ME�ŢIU�EA I1. PETRUŢ ANA, REMETEA MARE – (cozonac cu nucă şi mac)2. JICHEREAN DANIELA, GIROC – (legume umplute)ME�ŢIU�EA IIGERBA DANIELA, GOTTLOB – (tocăniţă cu mămăligă)ME�ŢIU�EA IIIMINEA VASILE, PIŞCHIA – (crumpi în dobă cu carne, crofne,cornorăţ)BENDA MARIANA, GIARMATA – (colaci)IŞVĂNOIU MARINELA, BELINŢ – (mălai)PREMII SPECIALE 1. ALBU MIHAI, GIULVĂZ – (mâncare păstorească)2. NASTOR MAGDALENA, GOTTLOB – (pentru prezentareestetică deosebită)3. TOADER VIORICA, DUDEŞTII NOI – (prezentare estetică şiveselă originală)4. PLOSCARIU CRENGUŢA şi MUSTAŢĂ NICOLETA,JDIOARA – (pt. autenticitatea şi vechimea reţetelor)5. COMUNA GIROC – (pt. prezentare pliant cu reţete)6. FODOR FRANCISC, CENAD – (autenticitatea reţetei)7. DENEŞ ROBERT şi BALINT IOSIF, DUMBRĂVIŢA – (pt.demonstraţie culinară)

B. GASTRO�OMIE TRADIŢIO�ALĂ ET�IIPREMIUL I - DENEŞ ROBERT şi BALINT IOSIF, DUMBRĂVIŢA – (colacsecuiesc şi bograci)FODOR FRANCISC, CENAD – (papricaş de peşte)MARELE PREMIU AL FESTIVALULUI ,,LADA CUZESTRE’’ ediţia a III-a - COMUNA GIROC: 224 de puncte

CLASAME�T FI�AL - ORAŞE PREMIUL I – BUZIAŞ: 60 de puncte PREMIUL II – CIACOVA: 52 de puncte PREMIUL III – RECAŞ: 42 de puncte ME�ŢIU�E - GĂTAIA: 26 de puncte

CLASAME�T FI�AL – COMU�EPREMIUL I – GHIRODA: 88 de puncte PREMIUL II – GIARMATA: 60 de punctePREMIUL III – JEBEL: 44 de puncteME�ŢIU�E – BELINŢ 42 PUNCTE

Organizatorii Festivalului concurs „Lada cu zestre”, ConsiliulJudeţean Timiş şi Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Timiş,mulţumesc localităţilor centre în care festivalul a avut loc, pentrufoarte buna organizare a competiţiei, primăriilor implicate şi toto-dată concurenţilor, fără de care festivalul nu ar fi existat.

Ada MARI�CU

AGENDĂ

10IMIŞ

iulie 2009

În comuna Darova trăiesc oameni veniţi din 39 de judeţe ale ţăriiDAROVA

- Darova a fost sat nemţesc. Câţi au mairămas şi cine a venit în locul lor?

�icolae Costândana: Au plecat toţi. Maisunt acum patru persoane. Au lăsat casele, auprimit despăgubiri în Germania pentruterenuri. Am avut la început 100 de case libere,acum avem 48 care sunt date în chirie, se maivând din ele, au cumpărat chiriaşii. Sunt câte-va case şi acum în curs de cumpărare. Din ‘92avem cereri pentru locuinţe. Mai avem acumopt familii care au cerut locuinţe. Casele suntde cărămidă şi de văiugă, unele sunt în stareproastă. Nemţii aveau foarte multă grijă de ele.Noi avem populaţie din 39 de judeţe. Eu nuştiu să mai fie în ţară aşa distribuire a popu-laţiei ca la noi.

- Cum au ajuns aici şi cum se înţelegîntre ei?

�icolae Costândana: A fost foarte greu laînceput, acum parcă s-au mai civilizatoamenii. Oltenii sunt într-un fel, muntenii înalt fel, moldovenii la fel. Am avut certuri,bătăi. Au venit cu tot cu familii. Eu cred că ser-viciile secrete au ştiut ce vine, înainte de ‘89.Care au aflat, nemţii, vorbesc, au plecat, cumau ştiut ei. Înainte de Revoluţie s-a deschis înapropiere o mină de cărbune. Nemţii au fosttot aproape a doua casă aici. Erau oamenimuncitori. Nu a contat că era dulapul plin cubani, au continuat să muncească. Au fost aduşioameni să muncească la această mină, dintoate judeţele. Nemţii au mai plecat, cum auputut, au plătit bani grei, şi cum au plecat ei, s-au băgat oamenii de la mină în casele lor, darîncet, nu toţi odată. După Revoluţie au venit şirudele lor, pentru că se dădea pământulnemţilor. Le spuneau: “Vino aici, că se dăpământ pe de-a gratis”, au venit toţi încoace,până s-a făcut plinul. Oamenii, în general,sunt pensionari de CAP şi trăiesc cu agricul-tură. Din Darova sunt plecaţi jumătate înstrăinătate la muncă, Italia, Spania, Portugalia,în Germania mai puţin. Au venit înapoi şi-aufăcut case noi. Acum sunt 46% ucrainieni în

Darova. Sunt foarte muncitori, îmi place de ei.Mai avem romi, vreo şase persoane şi câţivamaghiari, două-trei persoane.

- La Darova nu este biserică ortodoxă...�icolae Costândana: Nu, numai la Hodoş

şi la Sacoşu Mare. Ortodocşii merg la bisericagreco-catolică din Darova, pentru că ortodoxănu este. Vrem să facem însă o bisericuţă şi laDarova, lângă şcoală.

- Ce alte proiecte s-au mai concretizat şice va urma?

�icolae Costândana: Anul trecut am făcut

4 km de asfalt, cu şanţuri betonate, avemproiect pentru alimentarea cu apă în SacoşuMare, Hodoş şi remedieri ale conductelor, laDarova. Sunt în curs de derulare a unui studiude fezabilitate pentru canalizare la Darova şiSacoşu Mare. Este un proiect pe fondurieuropene, îi vom termina documentaţia înscurt timp. Este prima dată când depunemproiect pe fonduri europene, mai avem deprimit nişte avize. Mai vrem să facem o casăde bătrâni la Sacoşu Mare, să reparăm cămi nulcultural de la Darova. Clădirea primăriei estefoarte rea şi am în vedere ca din toamnă săfacem un proiect pentru o construcţie nouă aprimăriei. Am vrea să o începem în primăvară.Ar fi fost făcută mai demult, dar terenul era alnemţilor şi trei ani ne-am judecat prin instanţăpentru a putea trece în CF pe statul român.Fondurile vor fi din bugetul local, dacă voiputea aşa, încet, an de an, deoarece gradul desărăcie la noi este la nivelul 7. După rugăavem nişte bani să începem să lucrăm la

căminul cultural din Sacoşu Mare, o săîncepem cu acoperişul, iar la anul repar gea-muri şi uşi, să fie gata până la final de mandat.Am reparat şi căminul cultural de la Hodoş, iaranul acesta vreau să facem şi un teren de fot-bal.

- Ce investiţii ar putea merge aici?�icolae Costândana: Apa minerală şi tur-

ism. Suntem la graniţa cu Caraş-Severinul şinu este niciunde în Timiş o zonă aşa de fru-moasă. În dealul de la Sacoş este o panoramăfoarte frumoasă. Se vede Vermeşul, Caraş-

Severinul, în cealaltă partese vede Lipova, Făgetul,Semenicul, Topolovăţul,este ceva deosebit. Ar ficeva extraordinar să avemceva de turism aici. Vrem săfacem şi un drum inter-ju -deţean, de la Sacoş la Dulău- Vermeş, în Caraş-Severin.Acum e drum de pământ.Până la Vermeş sunt 8 km, s-

ar ajunge imediat la Reşiţa. Avem investitori înagricultură, un danez şi un italian, cultivă grâu,floarea-soarelui, porumb. Mina de lângă Sacoşa fost închisă anul trecut, dar nu se mai lucra,a fost lăsată în paragină.

- Aţi tot avut probleme cu pădurile înjur, cu furturi, procese...

�icolae Costândana: Este pădure multă laSacoş, se taie şi acum. Am umblat foarte multsă ne primim pădurea înapoi, pe la Bucureşti,la Arhivele Naţionale. Am găsit pe cineva carene-a dat o hartă să facem comparaţie întrelocuri, numere cadastrale, CF-uri. Este vorbadespre 360 de hectare de pădure, noi am prim-it în jur de 220-230 de hectare. Vrem să opăzim noi şi să o dăm la oamenii din SacoşuMare şi Hodoş. Ei nu au avut suprafeţe mari,maximum două hectare. Nu au acte pe ele, darştiu din moşi strămoşi că a fost a lor.

- Aveţi un caz mai deosebit, care dureazăde ani de zile, la fabrica de apă minerală dela Sacoşu Mare. Despre ce este vorba?

�icolae Costândana: Este vorba despreun român de etnie germană, plecat înGermania în 1978, a revenit după Revoluţie şia investit la Sacoşu Mare, în ‘92. Ioan Hermana cumpărat clădirile de la fostul CAP şi adeschis o făbricuţă de apă minerală. Nişte pri-eteni de-ai lui au început să îl saboteze. Bancal-a dat în faliment pentru nişte presupusedatorii şi a scos fabrica la licitaţie. Neamţul afost arestat. Omul nu avea datorii însă şi arecâştigat fabrica în instanţă. Eu în ‘96 amvenit primar, terenul de la fabrica de apă esteal unor cetăţeni de la Sacoşu şi făcea obiectullegilor de fond funciar, dar nu s-a împărţit. În2000 am fost viceprimar, iar fostul primar cuacel consiliu local au vândut terenul altor per-soane. Eu le-am spus să nu îl vândă pentru cănu era clară situaţia lui. Cum corupţia la noi ecum e, nu ştiu precis ce au făcut şi vânzarea s-a aprobat, dar s-a ajuns la proces, pentru că nuse putea vinde terenul. Cel care a cumpăratfabrica i-a furat tot neamţului, în valoare devreo 500.000 de euro. Lichidatorii au vândutaltora, e complicat, sunt multe procese pe rol.Anul trecut i-am dat proprietarului amendă de500 de milioane de lei vechi pentru că aînceput să construiască altă hală fără autoriza-ţie de construcţie. Noi ne judecăm pentru căterenul pe care l-a cumpărat este în altă partedecât unde şi-a construit el hala. E lucru’ drac-ului acolo! I-am făcut dosar la procuraturăpentru că a construit fără autorizaţie şi pe altteren. Cu Ioan Herman nu mai am nimic, sejudecă între ei. Herman se judecă şi cu lichida-torii, a făcut plângeri la DNA, sunt foartemulte. Eu mă judec să se anuleze şi contractulde vânzare-cumpărare a pământului.

A consemnat Alina SABOUFoto: Constantin DUMA

MI�I-ROMÂ�IA DI� TIMIŞ

Odinioară sat de nemţi, Darova este acum “împărţită” între românişi ucrainieni, oameni muncitori, după cum îi caracterizează NicolaeCostândana, primarul comunei. Jumătate din populaţia activă este ple-

cată la muncă în străinătate, de aceea se mai ridică viluţe, în ciudagradului de sărăcie destul de ridicat. Ca în atâtea alte comuneromâneşti, dezvoltarea localităţii este de-abia la început. Primaruldetaliază mai multe în legătură cu caracteristicile acestei localităţi dinsud-estul Timişului.

LUCRĂRI DE A�VERGURĂ LABEBA VECHE

Investiţii de milioane deeuro în satul Pordeanu

În comuna Beba Veche, sat Pordeanu,au demarat de curând o serie de lucrări deanvergură. Ne referim aici în special lamo der nizarea drumului comunal DC3 carestrăbate localitatea. Lucrările de moder -nizare se derulează pe tronsonul Cheresturşi până la ieşirea din satul Pordeanu, va -loarea proiectului PHARE CBC prin carese finanţează lucrarea fiind de 655 mii deeuro. Licitaţia pentru lucrări a fost câşti-gată de firma timişoreană Confort, la va -loarea de 1,72 milioane lei.

Procesul de modernizare este în plinădesfăşurare, lucrările fiind planificate să sefinalizeze până la sfârşitul lunii august2009.

Principalul scop al lucrărilor de peDC3 este acela de a deservi comunităţilelocale din Beba Veche, Cherestur, Por -deanu şi Cheglevici pentru a se ajunge maiuşor la Kiszombor, Ungaria (distanţa întrePordeanu şi Kiszombor fiind de doar 3km.).

Pe lângă modernizarea drumului,Primăria Beba Veche mai are în vedere însatul Pordeanu şi o serie de lucrări privindcaptarea, tratarea şi distribuţia apei.

Ada MARI�CU

Satul Lucareţ – între trecut,prezent şi viitor

CARIERA DE BAZALT – O AFACERE PROFITABILĂ Î� PLI�Ă CRIZĂ ECO�OMICĂ

Aparţinând în prezent comunei Brestovăţ şi situat la aproximativ 40de km de Timişoara, satul Lucareţ are o istorie bogată, care îi atestătotodată şi vechimea. În 1471, lângă actualul sat, exista o aşezare carese numea Pădureni (Erdeglyka). Când austriecii au cucerit Banatul în1717, vechea localitate dispăruse. În contextul colonizărilor care auurmat instaurării Imperiului Habsburgic, pe vatra vechii localităţi s-auaşezat câteva familii de sârbi muntenegreni, printre ultimii din valul decoloni sârbi care au venit în Banat, care au construit noua localitate.Totodată, anul 1717 este şi anul în care aceasta apare cu numele deLukareszi. Satul şi-a menţinut pentru mult timp specificul sârbesc,ortodox.

Pe la jumătatea secolului 18, localitatea a trecut în proprietateaEcaterinei Agora, de la care a cumpărat-o Iosif Galu. Acesta a realizatvaloarea zăcământului de bazalt din apropierea satului şi a începutexploatarea carierei, construind totodată şi o linie ferată îngustă pe carese transporta piatra la gara din Topolovăţu Mare.

Acesta a fost începutul. Între timp, s-a descoperit că la Lucareţ seaflă, de fapt, cea mai importantă rezervă naturală de bazalt de înaltăpuritate, din regiunea de Vest a ţării. Specialiştii au demonstrat că rocavulcanică de aici este de cea mai bună calitate, fapt dovedit prinnenumărate teste de laborator şi prin numeroase certificări inter-naţionale. Mai mult decât atât, se pare că zăcământul de bazalt s-a for-mat în urmă cu peste un milion de ani, ca urmare a erupţiei unui vulcandin zonă...

De cinci ani, zăcământul de bazalt de la Lucareţ este exploatat defirma timişoreană Cipalser. “Marele avantaj al carierei este locaţia: dinTimişoara, pe DN6 spre Lugoj, la ieşirea din Topolovăţu Mare, sprestânga, în direcţia Brestovăţ”, spune Eugen Milutinovici, managerulgeneral al societăţii. Pe de altă parte, la munca la carieră a atras oamenidin împrejurimi: “Pentru noi este foarte important, s-a adunat laLucareţ forţă de muncă din comună şi nu numai, societatea Cipalserfiind singurul investitor din zonă. Le-am concesionat terenul, astfel căne intră nişte bani la buget şi asta este important pentru noi. Plus deasta, de fiecare dată când avem o urgenţă apelam la ei. Spre exemplu,anul trecut ne-a blocat drumul un camion cu lemne, care a derapat. Nul-am putut mişca nicicum de acolo. Am apelat la cei de la Cipalser, carene-au trimis un utilaj greu. Abia aşa am reuşit să eliberăm drumul”,povesteşte Eugen Dobra, primarul comunei Brestovăţ. „Ar mai fi miciprobleme între noi şi firmă, dar sunt sigur că se vor rezolva pe parcurs”,mai spune primarul.

În prezent, peste 40 de oameni din comuna Brestovăţ, dar şi dinTopolovăţu Mare, Ghizela sau Belinţ au un loc de muncă asigurat debazaltul Lucareţului.

Ada MARI�CU

AGENDĂ

IMIŞ

11iulie 2009

SFI�ŢIREA U�EI �OI TROIŢE Î� TIMOC

În cea de a treia zi a Rusaliilor, în satul Geanova dincomuna Negotin, a avut loc sfinţirea unei Troiţe de lemn pelocul unde se află ruinele unei vechi mănăstiri a românilor dinSerbia de Răsărit: “Mănăstirea de la Gura Duplienii”. AceastăTroiţă impregnată de semnificaţii istorice continuă tradiţiactitoriilor romane ale căror origini sunt documentate încă dinmomentele de început ale creştinismului pe aceste meleaguri,aparţinătoare cândva Daciei Ripensis - parte a ImperiuluiRoman de Răsărit. Troiţa este donaţia Consiliului JudeţeanTimiş şi a fost dusă din România în Serbia cu sprijinulFundaţiei George Pomuţ din Timişoara şi a FederaţieiRomânilor din Serbia, fiind oferită în semn de solidaritate curomânii care au supravieţuit în mod aproape miraculos pe unteritoriu vast cuprins între râurile Timoc, Morava şi Dunăredar care se pot bucura doar de o bisericuţă ridicată recent cupreţul a enorme pericole de către părintele BoianAlexandrovici din Mălainiţa. Acesta este singurul preot care,după 175 de ani de interdicţii, a îndrăznit să slujească înlimba maternă miile de vorbitori ai acesteia, fapt greu de tol-erat într-o ţară a cărei minoritate se bucură de drepturi deplineîn România. Alături de părintele Boian Alexandrovici s-aaflat un sobor de 5 preoţi din care nu a lipsit Episcopul Daniilal Vârşeţului, cel care niciodată nu a pregetat să vină în aju-torul românilor din sudul Dunării, cărora - spre deosebire defraţii lor din Voivodina - li se refuză cu înverşunare dreptul dea fi creştini în limba maternă; slujba sfinţirii Troiţei a fost ofi-ciată de către Prea Sfinţitul Părinte Daniil, împreună cu pro-toiereul iconom stavrofor Boian Aleksandrovici, protopop alDaciei Ripensis şi paroh local, preotul iconom stavroforTeodor Miclea din Uzdin, arhimandritul Longhin Munteandin Vârşeţ, preotul Emanuel Tăpălagă din Sânmihai şi preo-tul iconom stavrofor Petru Măran din Seleuş. Împreună cuorganizaţiile românesti din regiune, la manifestare a partici-pat şi Senatorul Viorel Badea din Parlamentul României, careîncă de la începuturile carierei sale s-a angajat să susţină, într-un sens cât mai eficient, mai buna coordonare a iniţiativelorşi eforturilor dedicate luptei pentru drepturile elementare aleromânilor din afara graniţelor. Alături de acesta s-a aflat dom-nul Eugen Tomac, Secretar de Stat în Guvernul României,care a promis o susţinere absolută din partea instituţiei pe careo conduce şi a asigurat cele câteva sute de persoane prezentecă nu trebuie să se îndoiască nici o clipă de faptul că va facedemersurile necesare pentru ca şi românii din răsăritul Serbieisă fie sprijiniţi în speranţa lor de a deveni fără întârzierecetăţeni cu drepturi egale, conforme atât Constituţiei statuluivecin şi prieten, cât şi normelor europene. A fost present şireprezentantul Ambasadei României în Serbia, domnulGabriel Andrei, ataşat cultural. “Trebuie să veghem asuprafraţilor noştri din cele peste 150 de localităţi româneşti dinsudul Dunării şi Văile Moravei şi Timocului, pentru a nu-şipierde credinţa şi identitatea. De aceea, nu trebuie să ezitămsă aşezăm cât mai multe astfel de însemne ale ortodoxiei înacest spaţiu în care, timp de atâţia ani, românii au trăit un ade-vărat coşmar”, a spus Prea Sfinţia Sa Daniil. La slujba desfinţire au participat români din mai multe regiuni aleTimocului, reprezentanţii celor două Consilii NaţionaleRomâneşti din Serbia (din nordul şi sudul Dunării) şi alţi li -deri români din zonă. La rândul său, părintele BoianAlexandrovici a declarat: “În Parohia Ortodoxă Română deAquae, Geanova şi Sărmânovăţ, pe ruinele daco-romane afost pusă o Troiţă Românească. Această nouă cruce a noastrăreprezintă pentru noi, dincolo de simbol, hotărârea de a necinsti moşii şi strămoşii noştri, care au trăit în bună pace cucelelalte popoare venite pe pământurile lor”. Secretarul deStat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, EugenTomac, în întâlnirile cu liderii românilor din Timoc a discutatdespre proiectele ce urmează a fi sprijinite în perioada urmă-toare de către Departamentul al cărui şef este, pentrususţinerea asociaţiilor româneşti din zonă. La sfârşitul întâl-nirii cu domnul Eugen Tomac, reprezentanţii asociaţiilorromâneşti din Timoc au declarat că discuţiile au fost bune darcă dincolo de vorbe trebuie să vadă “că lucrurile să fac” - că“dă vorbe suntem sătui”. Ridicarea Troiţelor în Serbia deRăsărit face parte dintr-un program anual sprijinit de cătreFundaţia George Pomuţ din Timişoara şi de către ConsiliulJudeţean Timiş, în cadrul căruia, până în prezent, au fost ridi-cate două Troiţe la Sărmânovăţ şi la Geanova, în programfiind prevăzut şi ridicarea altor Troiţe. Comunitatearomânească din Serbia trăieşte în două regiuni: în Voivodinaşi în Serbia de Răsărit - regiunea Timocului. În Serbia deRăsărit, procesul de afirmare a identităţii românilor /“vlahilor” este susţinut de mai multe asociaţii româneşti, pre-cum şi de Protopopiatul Ortodox Român “Dacia Ripensis”,

condus de preotul Boian Alexandrovici, care cuprinde întregteritoriul Timocului şi se află sub jurisdicţia canonico-admi -nistrativă directă a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. ÎnTimoc nu există învăţământ în limba română în sistemul pu -blic de învăţământ iar Biserica Ortodoxă Sârbă nu acceptăintroducerea serviciului religios bilingv în bisericile dinregiune. Biserica Ortodoxă Sârbă a recunoscut, în noiembrie2006, Episcopia Ortodoxă Română Dacia Felix, cu reşedinţala Deta şi administraţia la Vârşeţ, doar ca structură destinatăromânilor din Banatul Sârbesc. În aprilie 2009, EpiscopiaOrtodoxă Română Dacia Felix a fost înscrisă în Registrulbise ricilor şi comunităţilor religioase ale Serbiei cu jurisdicţiebisericească doar asupra Banatului Sârbesc.

Sfinţirea Troiţei din Geanova

U� POPOR ŞI DOUĂ MI�ORITĂŢI �AŢIO�ALE

Românii în Serbia ca minoritate naţională română şivlahă: cum se schimbă aceasta? Directorul FederaţieiRomânilor din Serbia, domnul Duşan Pârvulovici, propune oteză, pornind de la starea de fapt: “Dacă se pleacă de la fap-tul că o comunitate naţională din Serbia se declară română(sau rumână) în limba sa maternă - indiferent cum e denumităde ea sau de alţii - este suficient pentru a se trage concluzia căeste vorba despre un singur popor. O parte a poporului romântrăieşte în Provincia Autonomă Voivodina, a obţinut dreptulfolosirii oficiale a limbii şi scrisului, traducerea în fapt a drep-tului la limba maternă: în domeniul educaţiei, informaţieipublice, confesiunii şi culturii. Membrii săi, folosindu-se delimba maternă în forma literară, nu au vreo problemă canaţionalitatea lor s-o traducă din limba maternă în limba ofi-cială sârbă şi termenul de ‘român’ îl traduc în ‘rumun’, aşacum îi denumesc şi organele de stat ale Serbiei. O a douaparte a acestui popor trăieşte în Serbia de Răsărit, undenimeni nu i-a întrebat pe membrii săi când li s-a impus ter-menul de ‘vlah’ (prin recensământul din anul 1921), fiindacceptată această denumire şi în limba sârbă de către organelestatului / loialitatea faţă de stat pe primul loc! Iugoslavi atun-ci iar acum sârbi - ei singuri în limba oficială sârbă se declarăfolosind termenul de vlah iar în limba maternă rumân.Recensământul din anul 2002 s-a efectuat numai în limba ofi-cială sârbă şi rezultatul recensământului comunităţii naţionaleromâne a fost: românii din Voivodina şi o mică parte dinSerbia de Răsărit s-au declarat români iar cei din altă parte acomunităţii (mult mai mare) s-au declarat vlahi, ca în tabelul:

Serbia de Răsărit Voivodina TotalVlahi 39953 101 40054Români 4175 30419 34576

Problema supravieţuirii comunităţii naţionale, fie că orecunoaştem ca română sau vlahă, depinde de trezirea conşti-inţei naţionale a acestui popor român. Conştiinţa naţională acomunităţii din Serbia de Răsărit încă nu este la acel nivel,atât individual cât şi colectiv, că trebuie să depună mai multinteres pentru obţinerea drepturilor în limitele pe care regle-mentările legale ale statului Serbiei le recomandă şi desigurconform reglementărilor internaţionale din domeniul apărăriidrepturilor minorităţilor naţionale. Aproape fiecare al şapte-lea cetăţean al Serbiei, de naţionalitate română (vlahă) nu s-adeclarat nici român nici vlah – şi putem crede că nu e vorbadespre sentimentul naţional, ci de lipsa informării, educaţieiîn privinţa drepturilor sale dar cel mai mult de frica ca statulsă nu aprecieze că nu este îndeajuns de patriot. Dacă dorim să

dăm un răspuns în cifre la numărul românilor sau vlahilor dinSerbia pe lângă cei declaraţi oficial la recensământul din anul2002 (74630), putem spune că acel număr este de peste300000. În favoarea acestuia este şi declaraţia actualuluiprim-ministru sârb, când el consideră că sunt 500 000 de romiîn Serbia, deşi cu mult mai puţini s-au declarat aşa, situaţiafiind asemănătoare şi cu românii (vlahii) din Serbia de Ră să -rit. Legea despre apărarea drepturilor şi libertăţii minorităţilornaţionale din anul 2002 permite fiecărei comunităţi naţionalesă înfiinţeze un Consiliu al Minorităţii Naţionale, astfel că şiminoritatea naţională română a profitat de aceasta iar maitârziu şi minoritatea naţională rumână (vlahă). Cât a fost acestlucru de bun, de chibzuit ori după aceea acceptat de toată

comunitatea, respectiv de poporulromân dar şi de statul sârb şi de sta -tul român, nu există un răspuns satis-făcător. Starea de fapt este că existăConsiliul Naţional al Minorităţii Na -ţionale Române cu sediul la NoviSad, având un Birou teri torial înCladova (nord-estul Ser biei) şiConsiliul Naţional al Mino rităţiiNaţionale Rumâne cu sediul la Bor,astfel încât în răsăritul Serbiei avemo reţea de organizaţii nonguverna-mentale ‘sub aceeaşi umbrelă’,respectiv ‘Federaţia Românilor dinSerbia’ iar în Voivodina este ‘Comu -nitatea Românilor din Serbia’ cusediul la Vârşeţ, având Birouri terito-riale în Zăiceri şi Negotin, în plus deasemenea fiind mai multe organizaţiipolitice. Acum se pune întrebarea:Ce va fi mai departe? 1) De îndată ceParlamentul Serbiei va adopta propu -

nerea de lege în legătură cu Consiliile Naţionale ale Mino -rităţilor Naţionale, vor fi alegeri pentru aceste Consilii; 2)Inde pendent de aceasta, se apropie recensământul din anul2011. Din nou se pune întrebarea: ce va fi mai departe? CâteConsilii Naţionale ale Minorităţii Naţionale se vor alege,unusau două? Cum se vor desemna organizaţiile enumerate viza-vi de comunitate în legătură cu exprimarea naţionalităţii?Care este scopul: creşterea numărului vlahilor declaraţi sauîndrumarea lor pentru a se declara români? Avem oare timppentru a continua cu modul de lucru de până acum şi în ace -laşi tempo? Răspun suri: Scopul este să se ajungă la oînţelegere comună printre toţi cei care se ocupă de acesteprobleme şi doresc să ajute. În discuţiile de până acum alecelor care s-au întâlnit s-a subliniat de mai multe ori expresia‘uniţi-vă’, însă încă nu s-a ajuns la ceva anume în jurul a cese uni. Din faptul acesta se poate trage concluzia că oratorii‘unirii’ au numai acest scop şi atunci se ocupă de ea numaiei. Organizaţiile amintite trebuie să-şi încheie socotelile cuele înseşi, în sensul ca să trateze serios scopul proiectuluidacă este numai de dragul proiectului, acuzaţiile reciproce,divizarea, apropiatul recensământ al locuitorilor şi alegereaConsiliului Naţional (care e - fie că este pe placul cuiva saunu - cel mai competent în a reprezenta comunitatea naţionalădin Serbia). Românii din Voivodina şi rumânii (vlahii) dinSerbia de Răsărit pot să aibă un Consiliu Naţional, ConsiliulNaţional al Minorităţii Naţionale Române (Vlahe). Româniidin Voivodina şi rumânii (vlahii) din Serbia de Răsărit pot sălupte ca să obţină la recensământ un număr mai mare deromâni declaraţi (asta este posibil numai dacă se vor exprimaşi în limba maternă - româna). Până când se va lucra cu totulaltfel, pentru statul sârb românii şi vlahii vor fi minorităţinaţionale aparte, unde va fi întotdeauna loc pentru manipu-larea cu aşa numitul ‘curent vlah’ dar cel mai mult cu aceiacare încă nu şi-audeclarat naţionalitatea.Acest material estedescris printr-un ase -menea vo cabu lar încâtfiecă ruia care citeştesă-i fie clar ce se do -reşte a fi trans mis; nueste o platfor mă, nu eo de claraţie, este doaro părere şi o teză înjurul căreia se poate şitrebuie să se audă unsingur glas.”

Duşan Pârvulovici, directorul Federaţiei Românilor din Serbia

Pagină realizată de Eugen Gherga

Români pentru români

1- Aniversare Marcel Luca, scri-

itor SF, ziarist (1946) - Comemorare Cezar Bengescu,

scriitor român de expresie franceză(1870)

- Ziua Inspectorului şi Meto -distului Rrom)

2- Comemorare Ion Maxim, poet,

critic literar (1980)- Comemorare Csányi Piroska,

gazetar, scriitor (1981)- Comemorare Hans Diplich,

poet, traducător (1990)- Obor de vite: Balinţ

3- În 1921 la Timişoara a apărut

primul număr al publicaţiei TribunaBanatului

- În 1925 la Jimbolia a apărutprimul număr al publicaţiei în limbagermană Banater Arbeiter Presse

- Comemorare Pavel Vasici Un -gu reanu, academician (1881)

- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani

- Obor de vite: Mehala

4- Piaţă agroalimentară: Buziaş,

Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Variaş

- Obor de vite: Cărpiniş,Moşniţa Nouă, Tomnatic

- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Comloşu Mare, Dudeştii Vechi,Moşniţa Nouă, Recaş, Saravale,Timişoara Flavia, Variaş

5- Obor de vite: Deta Aleea

Revoluţiei- Târg mixt: Deta, Liebling,

Lovrin, Recaş, Timişoara Flavia

6

7- Naşterea Sfântului Ioan Bote -

ză torul (macedoneni, ruşi, sârbi,ucrai neni)

- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani

- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

8- Aniversare Şerban Foarţă,

poet, traducător, eseist- Comemorare Dinnyés Árpád,

gazetar (1950)- Piaţă agroalimentară: Buziaş,

Igriş, Jimbolia- Târg mixt: Buziaş, Cenad,

Dumbrava, Recaş, Tormac

9-Aniversarea Ileana Oancea,

lingvist, eseist (1940)- Aniversare Teodor Bulza,

prozator, jurnalist (1949)- Târg mixt: Balinţ, Teremia

Mare

10- Piaţă agroalimentară: Ciacova,

Făget, Valcani- Obor de vite: Mehala

11- Ziua Populaţiei- Comemorare Florin Bănescu,

prozator, publicist (2003)- Piaţă agroalimentară: Buziaş,

Căr piniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Va riaş

- Obor de vite: Cărpiniş,Moşniţa Nouă, Tomnatic

- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Com loşu Mare, Dudeştii Vechi,Moş niţa Nouă, Recaş, Saravale, Ti -mi şoara Flavia, Variaş

12- Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

(macedoneni, ruşi, sârbi, ucraineni)- Descoperirea Cutiei (armeni)- Târg mixt: Liebling, Lovrin,

Recaş, Timişoara Flavia

13-Aniversare Gabriel Marineasa,

poet, editor(1967)-Aniversare Sorin Remus An -

talag, poet

14- Piaţă agroalimentară: Ciacova,

Făget, Valcani- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

15- În 1905 la Lugoj a apărut

primul număr al publicaţiei Banatul- Aniversare Antoaneta C. Iorda -

che, scriitor, jurnalist (1948)- Piaţă agroalimentară: Buziaş,

Igriş, Jimbolia- Târg mixt: Buziaş, Cenad,

Dumbrava, Recaş, Tormac

16- Aniversare Borco Ilin, poet,

prozator, jurnalist- Aniversarea Carmen Blaga,

critic literar, traducător (1955) - Comemorare Berczik Árpád,

scriitor (1919)- Obor de vite: Balinţ- Târg mixt: Balinţ, Teremia

Mare

17- Piaţă agroalimentară: Ciacova,

Făget, Valcani- Obor de vite: Mehala

18- Aniversare Mario Balint,

prozator, publicist, (1970), IoanAnton, academician (1924)

- Piaţă agroalimentară: Buziaş,Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Variaş

- Obor de vite: Cărpiniş, Moş -niţa Nouă, Tomnatic

- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Com loşu Mare, Dudeştii Vechi,Moş niţa Nouă, Recaş, Saravale, Ti -mi şoara Flavia, Variaş

19- Înălţarea Profetului (tătari,

turci)- Târg mixt: Liebling, Lovrin,

Recaş, Timişoara Flavia

20-Aniversare Otilia Hedeşan

(1962)- Sfântul Ilie (albanezi, greci,

români, romi, ruteni)- Rugă Mănăstirea Româneşti,

Bacova, Bunea Mare, Crai Nou, Ie -cea Mică, Jebel, Rădmăneşti, Sa co -şu Mare, Sânandrei Colonie, Sta -mora Germană, Timişoara Aero -port, Fabric

21

- Comemorare Ion DumitruTeodorescu, prozator (1999)

- Piaţă agroalimentară: Ciacova,Făget, Valcani

- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

22- Piaţă agroalimentară: Buziaş,

Igriş, Jimbolia- Târg mixt: Buziaş, Cenad,

Dumbrava, Recaş, Tormac

23- Târg mixt: Teremia Mare

24- Piaţă agroalimentară: Ciacova,

Făget, Valcani- Obor de vite: Făget, Mehala

25- Aniversare Dana Gheorghiu,

prozator, traducător (1949)- Piaţă agroalimentară: Buziaş,

Cărpiniş, Comloşu Mare, Jimbolia,Orţişoara, Periam, Sânpetru Mare,Variaş

- Obor de vite: Cărpiniş, Moş -niţa Nouă, Tomnatic

- Târg mixt: Buziaş, Cărpiniş,Comloşu Mare, Dudeştii Vechi,Moşniţa Nouă, Recaş, Saravale,

Timişoara Flavia, Variaş

26- Aniversare Radu Reja, preot,

eseist (1952)- Aniversare Gheorghe Azap,

poet (1939)- Obor de vite: Ciacova- Târg mixt: Ciacova, Liebling,

Lovrin, Recaş, Timişoara Flavia

27-Aniversare Hortensia Pârlog,

profesor univ. dr. în filologie (1942)

28- Piaţă agroalimentară: Ciacova,

Făget, Valcani- Obor de vite: Lugoj Obor- Târg mixt: Lugoj Obor

29- Aniversare Bodo Barna, scri-

itor, om politic (1948)- Ziua Imnului

30-Comemorare Franyo Zoltan,

scriitor, traducător (1978) -Înfiinţarea Episcopatului Ar -

me nesc- Distrugerea Templului (evrei)- Aniversare Traian Dorgoşan,

poet (1935)

31

Zilnic sunt pieţe agroalimentareîn Curtea (Târgul Curţii), Deta (Mu -zeu Pompieri, Tg. Mare), Gătaia,Jim bolia (Mărăşeşti), Lugoj (Coş -buc), Nădrag (Cornet, Parc), Periam(La Piatră), Timişoara (Badea Câr -ţan, Bălcescu, Dacia, Doina, Giroc,Iosefin, Lipovei, Piaţa 700, Piaţa deGros), Tomeşti (Padeş) şi târgurimixte în Timişoara (Aurora, Me -hala, Nouă).

Detalii pe internet:www.banaterra.eu,

www.calendarintercultural.ro,www.cjtimis.ro,

www.mitropolia-banatului.roRealizat de Eugen Gherga

AGENDĂ

12IMIŞ

iulie 2009

Calendar - luna iulie 2009

AGENDĂ

IMIŞ

13iulie 2009

Întrebat care este stadiul proiectelor pentruintroducerea apei şi canalizării, investiţii,viceprimarul Ionel Muntean este nedumerit.“Proiectele legate de apă şi canalizare, vă spunsincer, nu ştiu în ce stadiu sunt. Nu avem dia-log, primarul şi cu mine. Nu intru în posesiaactelor”, spune viceprimarul. Referindu-se laprimarul Ioan Lihoni, Muntean afirmă că dis-putele nu sunt de ordin politic, ci este doar“interesul personal al primarului”. “Avemlucrări pe comună în valoare de 30 miliarde delei vechi, sunt contractate de firma fratelui său.Nu a vrut să fiu viceprimar, ca să nu fiu încoasta lui. Nu s-a înţeles nici măcar cu con-silierii din partidul lui. Din trei mai are unul. Şisecretarul a fost reclamat la Comisia deDisciplină, pentru că nu vrea să semneze anu-mite acte. A fost concurs pentru postul deinginer agronom, concurs care nu e legal, nu sepot face angajări în momentul de faţă, pentrucă sunt blocate posturile. Secretarul nu a vrutsă semneze. Eu i-am făcut primarului plângerepentru că lucrează în zonă cu firma frateluisău, la drumuri, la şcoli. A fost firma lui, a ieşitdin schemă, dar oricum nu e legal”, povesteşteMunteanu.

O problemă mai mult decât gravă este că laBethausen nu s-au mai pus în posesie urmaşiifoştilor proprietari de peste opt ani, după cuma spus viceprimarul. “Este o problemă foartemare cu titlurile de proprietate. Nu s-au maidat titlurile de două mandate şi în acest andeloc. Am măsurat o parte din pământ laCliciova. 600 de cereri avem numai peCliciova, s-au făcut măsurători şi nu am reuşitsă-i punem în posesie pentru că nu s-a plătitfirma care a făcut măsurătorile. Acum opt anise dăduseră 470 de titluri. Au mai rămas 900nedate. Nu sunt doar 900 de cereri, au fost maimulte. Am făcut două sesizări la Prefectură săvină în control, când era fostul prefect, dar nua venit nimeni”, afirmă viceprimarul. Acestamărturiseşte că nu prea vede soluţii de ieşiredin situaţie.

ZIUA ŞI RECLAMAŢIA

“E ziua şi reclamaţia”, ne spune primarulIoan Lihoni când este întrebat de relaţia pecare o are cu viceprimarul. “Am încercat săîmi asum eu tot, să muncesc mai mult. Domnulviceprimar are deja 60-70 de zile de concediumedical numai anul acesta. Eu am mai avutprobleme cu consilierii de la mine din partid

(PNŢCD, n.r.) şi am pierdut majoritatea.Comuna noastră e rămasă în urmă. În acestecondiţii nu mai putem să avem războaiepolitice, dar aici nu se înţelege. Comuna astaparcă e bătută de Dumnezeu, eu la concluziaasta am ajuns, altfel nu pot explica. Am făcutsacrificii dincolo de limite ca să pot să o ridicpuţin”, afirmă primarul din Bethausen.

Acesta explică acuzaţiile care i se aduc.“Firma fratelui meu nu a făcut nicio lucrare laprimărie, a ajutat comuna Bethausen fără niciopretenţie, a fost o sponsorizare a fratelui meu,prin firma sa, către comună. S-a executat undrum, s-a adus balastru, dacă asta înseamnăpentru vicele primar că e un lucru rău... astarămâne la latitudinea oamenilor să discute.Viceprimarul vine la ora 9 la primărie, la 10 edeja dispărut... Eu vin dimineaţa la ora 7 şiajung acasă la 11 seara, ca să pot să fac ceva,şi când colo am parte numai de reclamaţii. Şiacum am fost reclamat la Parchet. Am reparatşcoala de la Cutina. Ţigla rămasă din demolare

am scos-o la licitaţie, să o vindem. Am primittrei oferte: o firmă mi-a dat 0,80 de bani, alta -1 leu şi cea de-a treia - 1,5 lei, pe o ţiglă vechede 100 de ani. Am rămas surprins, pentru că oţiglă nouă e cel mult 1,2 lei. Pentru asta amfost dat la Parchet, că am vândut-o fără lici-taţie publică, or asta a fost cerere şi ofertă. Amfăcut proces-verbal, a fost comisie de analizarea ofertelor, banii s-au încasat prin casierie, s-adat factură pe ei. Le-am şi zis celor de la firmăcă probabil cumpără ţigla pentru vreun muzeu,dacă are peste 100 de ani. Am vândut-o lapreţul de tablă de Buziaş. Eu am un flux demuncă foarte mare, sunt mereu pe drumuri”,explică Lihoni.

Şi în privinţa retrocedărilor există expli-caţii. “Noi am avut un contract cu o firmă detopografie. Domnul vice dorea o firmă dinLugoj, dar noi aveam deja acest contract cu

firma. Am discutat şi cu cei din Lugoj şi cualte două firme din Timişoara. Toţi au spus căeste nevoie de un specialist în primărie, care săîndrume la sensuri de parcelare, la procese-verbale. Eu nu eram de meserie. De un an dezile am propus în Consiliul Local să angajămun inginer care să se ocupe de fondul funciar.Am reuşit de-abia acum şi, de o lună, am reuşitsă putem elibera 80 de titluri de proprietate,cred că e ceva”, spune primarul.

SPERA�ŢE PE�TRU VIITOR

Cu chiu cu vai, în comună se mai face câteceva. Unele proiecte trec de opoziţia consilie -rilor, altele sunt respinse fără drept de apel.“Am terminat un proiect pentru finanţare euro-peană, pe măsura 322. Vrem să refacemcăminul din Cutina, acum stau caii în el, nu ambanii în buget nici măcar să îl demolez. Amreuşit să aranjez faţada la căminul dinBethausen, să arate cât de cât. La biserica de laCladova plouă înăuntru. Am încercat să fac totposibilul să găsim soluţii, am vorbit cu o firmăcare să ne pună acoperiş de tablă şi să neaştepte câteva luni cu banii. Eu lucrez acum cupatru funcţionari publici la o comună de 3.800de oameni. Am zece oameni - personal con-tractual şi trei muncitori. În Consiliul Local mis-a refuzat, pe Legea 76, să angajăm şaseoameni care să ne ajute la diferite munci, noiplăteam doar 30% din salariu. S-a refuzat, astatot la indicaţia viceprimarului. Trebuie să alergi pentru orice e de făcut, pentru că nimeninu vine să spună că trebuie apă şi canalizaresau că trebuie reparată biserica, trebuie să facişi plecăciuni şi să mergi cu sărut-mâna”, credeprimarul din Bethausen.

Proiectul pentru care se vor cere fondurieuropene prevede alimentarea cu apă înBethausen, Cladova şi Leucuşeşti, reabilitareacăminului cultural din Leucuşeşti, realizareaunui drum comunal Cliciova-Nevrincea şiconstruirea unui after-school în Leucuşeşti. Semai lucrează la un program integrat cu comu-na Ohaba, pentru accesare de fonduri interco-munitare, de 6 milioane de euro, tot pentruinfrastructură, pentru drumul Ohaba-Cladova-Ierşnic. Speranţe mari se pun într-un proiect deviitor. “Împreună cu comunele Mănăştiur,Traian Vuia, Fârdea şi Dumbrava suntem îndiscuţii cu o firmă austriacă, Biogest. Vrem săfacem o staţie de biogaz. Lucrăm la un proiectintegrat de 50 de milioane de euro pentru aşa

ceva, ar însemna o revitalizare a agriculturii petimp de 20 de ani. Lucrez cu un promotor local

foarte bun. Nu suntem numai în faza de dis-cuţii, avem deja o firmă de consultanţă careface studiile de fezabilitate, suntem destul deavansaţi. Fiecare comună trebuie să amplasezestaţia lângă stâlpi de înaltă tensiune, la noi vafi lângă staţia de tratare a apei. Curentul se vavinde la sistemul naţional şi vrem să avemîncălzire centrală şi la Bethausen”, ne-a expli-cat edilul local.

COSTURILE SALUBRIZĂRII SU�T PREA MARI

Toate primăriile comunale din judeţ sunt înetapele finale de închidere a gropilor de gunoişi speră să li se aloce nişte fonduri pentru aputea duce această sarcină la final. Problemaapare pe termen lung, deoarece în comunelemai îndepărtate de gropile de gunoi care ră -mân deschise, costurile salubrizării vor fi maimari. Asta se va întâmpla tocmai în comunelesărace. Bethausen este una din aceste comune.“Problema mare e cu contractul care va preluasalubritatea. Toate firmele cer un preţ mare. Lanoi e comună foarte săracă şi nici nu amoameni care să preia gunoiul. Am doar treioameni pe care să îi pot folosi, ei trebuie să seducă şi la pădure. Tai din pădurea mea, ca săfac reduceri de cheltuieli şi să nu mai plătesclemnele, avem 30 de hectare de pădure, avemnevoie pentru şcoli. Nu am pe cine să trimit lasalubrizare, aşa că am vorbit la firme, dar cer5 lei de persoană, suma este foarte mare pe ofamilie. Eu am familii numeroase aici. Avem640 de copii. 80 de persoane primesc ajutorsocial şi 50 de persoane sunr cu handicap cuînsoţitor. Domnul Popovici (Marius Popovici,fostul vicepreşedinte al CJ Timiş, acum con-silier pe relaţia cu Germania şi Austria alpreşedintelui CJ Timiş, n.r.) a spus că ne poateajuta cu o maşină de gunoi din Germania. Auîncercat să ajute comuna şi alte persoane. Nuputem să cumpărăm noi o maşină, nu ne per-mitem. Dacă primim maşina ca donaţie, chiarşi cu o mică problemă, o rezolvăm, numai sănu ajungem să o aducem aici şi să zică apoiconsilierii că nu sunt de acord...”, încheieLihoni. Alina SABOU

Foto: Constantin DUMA

Primarul Ioan Lihoni:“Cred că e o comună blestemată!”BETHAUSEN

CO�SILIUL DISPUTELOR

Conflictele dintre aleşii locali blochează de ani de zile activitateaadministrativă din mai multe comune timişene. Disputele dintre con-silieri şi viceprimari, secretari, primari şi funcţionari pun în pericoldezvoltarea şi aşa încetinită a localităţilor din mediul rural. La

Bethausen, “luptele intestine” se ţin lanţ încă din mandatul trecut.Situaţia este cu atât mai gravă cu cât actualul viceprimar, IonelMuntean, spune că nu ştie ce se petrece în primărie, pentru că esteţinut deoparte de primarul Ioan Lihoni. La rândul său, edilul-şef spunecă vicele îi face plângeri penale zi de zi, dar şi că lipseşte des de la ser-viciu.

Probleme cu spaţiul locativ la Variaş

- Î� AŞTEPTAREA U�OR BLOCURI A�L - La fel ca în multe alte comune sau oraşe timişene,

spaţiul cu destinaţie locuinţă constituie o problemă.Daca în oraşe se mai găsesc soluţii, la nivel de comune,din lipsă de alte opţiuni viabile, se improvizează. Înaceastă situaţie se găseşte comuna Variaş. Aici, o fami-lie compusă din trei persoane, mama, tata şi fiul, locu -iesc, obligaţi de împrejurări, în tribunele stadionului dinlocalitate. Ioţa Petrovici, capul familiei, s-a văzutnevoit să se mute în această locaţie, negăsind nici o altăvariantă pe care să şi-o permită. „I-am ajutat cum amputut. Deocamdată nu am altă soluţie pentru ei. Mi-acon venit să stea acolo, să şi păzească tribuna”, spunepri marul comunei Variaş, Vasile Horj. Edilul recunoaş -te problemele pe care le are la capitolul „spaţiu locativ”însă priveşte totuşi optimist spre viitor: „Vreau să facdouă blocuri ANL pentru cazurile sociale pe care leavem, că sunt destule, dar deocamdată nu amfinanţări…”. Ada MARI�CU

DONAŢIE DE CARTEConsiliul Judeţean Timiş, prin Agenda sa culturală, sprijină

restituirea unor valori ale Banatului. Recent, în îngrijirea dlui dipl.ing. Răzvan Hrenoschi şi sub egida centrului de Cultură şi ArtăTimiş, a apărut volumul “Amintiri-Petru Talpeş”- ediţia a II-a, alcărei text a fost pregătit pentru tipar de istoricul Vasile Dudaş şijurnalistul Vali Corduneanu.

Petru Talpeş s-a născut în satul Cornereva, la poalele MunţilorCernei, într-o familei de paori bănăţeni, la sfârşitul secolului alXIX-lea. Bursier “Gojdu” la 17 ani, a urmat Liceul la Caransebeş,fiind coleg cu Constantin Daicoviciu şi Ioachim Miloia. Este tri -mis pe front, dezertează din armata austro-ungară şi se înroleazăimediat în Corpul Voluntarilor Ardeleni, Bucovinei şi Legiuni înRăzboiul pentru întregirea Neamului 1916-1918 - faptă pentrucare va primi mai tîrziu (1931) Medalia “Ferdinand I” cu spade pepanglică, pentru ca la anul 1937, prin Decret Regal, să devinăMem bru al Ordinului Coroana României, în grad de Cavaler.

Student la Facultatea de Drept din Iaşi, sprijinit cu generozi-tate de Patriarhul Miron Cristea, după terminarea studiilor univer-sitare Petru Talpeş va avea o carieră spectaculoasă de magistrat, înanul 1941 fiind numit procuror şef la Tribunalul Timiş, pentru caîn 1945 să fie avansat procuror la Curtea de Apel Timişoara.

Cariera îi va fire te zată în fe bru -a rie 1948, când,a chitând un acu -zat - nevinovat -dar pe caremiliţia şi partidulcomu nist îl do -reau la închi soa -re, a fost dis poni -bilizat, fi ind su -pus în con ti nua -re, el şi fa mi lialui, la ani de pri vaţiuni. Scria Ana Blandiana la primirea volumu-lui “Amintiri-Petru Talpeş”: “Volumul de Amintiri de Petru Talpeşva intra în biblio teca Fundaţiei Academia Civică (realizatoareaMemorialului victimelor comunismului şi al Rezistenţei de laSighet), şi va sta astfel la dispoziţia generaţiilor viitoare, ca undocument şi ca un model.”

Recent, C.J. Timiş a donat un număr de exemplare din volumul“Amintiri- Petru Talpeş” Primăriei comunei Cornereva şi biblio -tecii liceului “Traian Doda” din Caransebeş.

A.M.

Primarul comuneiCornereva, dl Ioan ŞtefanLozici, primind donaţia decarte din partea C. J. Timiş (iunie 2009)

AGENDĂ

14IMIŞ

iulie 2009

CO�STRUCŢII Î� IMPAS

“De două luni nu am mai vândut nici unteren, piaţa e moartă. La ora aceasta cons -trucţiile sunt stopate. Anul trecut chiar amdemarat un program să ne facem strategia dedezvoltare şi acum stăm şi ne gândim ce se

poate face de fapt. Zona e împânzită de PUZ-uri pe care nu se construieşte nimic. E aşa,răzleţ, câte o casă în câmp, care are nevoie deapă, canalizare, curent, iluminat public. Efoarte dificil pentru un om care stă izolat încâmp să pui 50 de becuri să aibă şi el drumulluminat până acasă. Construcţia de locuinţe nuvăd să se redreseze prea curând. Ar fi curios devăzut în PUZ-urile avizate de către ConsiliulJudeţean câte locuri de case sunt în jurulTimişoarei. Eu estimez că sunt vreo 110.000.La o familie cu trei membri în medie, suntpeste 300.000 de persoane, care ar migra dinTimişoara înspre zona periurbană. Ar rămâneTimişoara goală”, spune Sorincău.

În această comună s-au dat multe terenuripentru tineri, pe Legea 15, pentru a-şi ridicaimobile noi, procedură care va continua şi peviitor. “Avem un plan urbanistic zonal culocuri de casă pentru tinerii din Moşniţa

Veche, este în curs de finalizare şi se vor dacam 106 locuri de casă, pe Legea 15/2003.Urmează să facem acelaşi lucru la Urseni, estePUZ-ul în lucru, pe o suprafaţă de 12 hectareşi vom rezolva integral cererile din Urseni cusuprafaţa aceasta. Mai finalizăm şi la Albina,vom face deja contractele cu tinerii, sunt nouăcontracte acum, avem 17 cereri, iar până înoctombrie îi vom rezolva şi pe ceilalţi. S-aumai dat aproape 100 de terenuri, în urmă cudoi ani, dar dacă nu se începe lucrarea, trebuiesă le luăm terenul. Avem 17 cazuri de acestea,

nu s-a început nimic. După ce terminăm,urmează etapa a doua la Moşniţa Nouă, pânăacum am rezolvat solicitările până în 2007.Avem foarte multe cereri. Este o problemătotuşi, pentru că nu au bani să îşi finalizezeconstrucţiile, foarte puţini au reuşit să le şiducă la bun sfârşit, dar mulţi le-au ridicat şisunt deja acoperite”, explică primarul.

SE PREGĂTEŞTE I�FRASTRUCTURA

Timişorenii s-au mutat la Moşniţa Nouăînainte de a avea utilităţilepuse la punct, fiecare des-curcându-se mai mult pecont propriu. Autorităţilelocale au pornit pe drumulmodernizărilor şi se facinvestiţii importante, cubani de la guvern sau cugândul la fondurile euro -

pene. “Ca investi -ţii mari, anul acesta în cercăm săfinalizăm re ţeaua magistrală decanali zare, prin care vor fi legateMoş niţa Veche, Nouă şi Urseniul deTimişoara. Vom deversa apele me -na jere în reţeaua Timişoarei. Lu -crarea se face cu fonduri de laguvern. Pe toată comuna e o proble -mă cu apa. Solul este foarte sărac,ni sipos şi s-a folosit mult în gră -şământ chimic, aşa că e plin denitraţi şi nitriţi. Azotatul a ajuns înpânza freatică. Pe teritoriulUrseniului este staţia de tratare aAquatim şi vrem să luăm de acoloapă. Trebuie foraje la peste 200 de

m şi acolo e apă bună”, precizează edilul-şef.Canalizarea şi asfaltările vor continua pe fon-duri europene, dacă proiectul integrat alPrimăriei Moşniţa Nouă va reuşi săîntrunească un punctaj mare. Proiectul prevederealizarea canalizării stradale în MoşniţaNouă, introducerea de apă şi canalizare laMoşniţa Veche, asfaltarea unor străzi dinUrseni şi a unui after-school la Urseni.

În proiect a fost introdusă şi conservareatradiţiilor şi a patrimoniului cultural, pentru căse încearcă deschiderea unui muzeu, locali-tatea fiind bogată în tradiţii, dar şi în mărturiiarheologice. Au apărut însă şi probleme cudocumentaţia, iar primăria a cerut executareasilită a celor care au întocmit-o. “A fost prostîntocmit proiectul de către consultant, firmaaleasă de fosta conducere. Acum sunt în exe-cutare silită, trebuie să ne dea banii înapoi”, aexplicat Sorincău. Primarul spune că proiectul

integrat are o valoare decir ca 3,5 milioane de euro,din care un milion de eurovor fi alocaţi din bugetulprimăriei. O investiţie ma -re care este aproape fina -lizată este sala de sport,construită de CompaniaNa ţională de Investiţii.Pri măria va face toate do -

tările externe, spaţii verzi, parcare. “Mai avemun proiect pentru realizarea centrului civic,unde vrem să facem o construcţie nouă a pri -măriei şi practic se va schimba totul”, maiadaugă primarul.

BA�II VI�, BA�II PLEACĂ

Primarul Ioan Sorincău crede că localitateape care o conduce nu şi-a atins potenţialul dinpunct de vedere economic, asta şi pentru căposibilii investitori au fost goniţi, în timp, dar

şi din cauza restricţiilor impuse de aşezareacomunei. Problemele cu banii nu lipsesc niciîn această comună periferică Timişoarei, pen-tru că banii se scurg printre degete, ori ca oconsecinţă a unor decizii proaste luate în tre-cut, ori din cauza crizei economice. “Am avutdouă controale de la Finanţe. În prima fază nis-au stabilit 15 miliarde de lei vechi dreptrestanţe şi penalităţi la TVA pentru vânzareade terenuri. Al doilea control a stabilit orestanţă de 2,5 miliarde lei vechi pentru taxepe salarii, contribuţii pe sănătate, CAS-uri,

care nu aufost consti-tuite. Existăun control als a l a r i i l o r ,când se mer -ge cu statulde plată severifică con-c o r d a n ţ a

dintre centralizatorul de salarii şi ordinul deplată. Tot ce a fost constituit şi reţinut s-a virat,dar nu s-au calculat bine. S-au făcut verificăripână în 2004, poate şi înainte tot rău a fost cal-culat, dar nu s-a mai putut merge cu controlul.Amenda pentru TVA am contestat-o, dar lasalarii nu prea am ce contesta, pentru că suntreale calculele. TVA-ul nu a fost nici măcarconstituit, nu se pot lua banii aceştia, a fostcalculat, dar nu a fost virat şi, după părereanoastră, nici nu trebuia calculat, pentru că erauterenuri arabile şi erau vândute caatare. Le-am primit din ordinulprefectului, nu erau purtătoare deTVA, nu le-a cumpărat comuna deundeva cu TVA, ca să fiedeductibil, să fie scăzut din TVA-ul colectat”, precizează primarul.

Bugetul comunei pe 2009 esteconsiderat bun, de 110 miliarde delei vechi, dar banii nu mai vin aşacum veneau odinioară. “Am intratîn acest an cu restanţe la plataasfaltărilor din anul trecut, în jurde 12 miliarde de lei vechi, pe care le-am achi-tat. Am mai avut restanţe la canalizare, tot 12miliarde, care sunt rezolvate. Deja sunt 24 demiliarde care s-au dus. Bugetul e bun, în jurde 110 miliarde, dar din păcate o parte din ven-ituri nu le putem realiza. Urma să scoatem fon-duri din valorificarea unor terenuri, dar dacănu am mai vândut nici un teren... Erau terenuridin proprietatea privată a comunei, pentru con-strucţia de case. Înainte vindeam cam 4-5 pelună, erau bani frumuşei”, menţioneazăSorincău.

Din punctul acestuia de vedere, MoşniţaNouă se poate dezvolta prin investiţii imobi -liare, parcuri industriale sau turism. “Planuride dezvoltare există, cu iniţiativă privată. Selucrează la un parc industrial de circa 20 dehectare. Terenurile noastre au cam dispărut, nu

prea mai avem unde să facem. Am identificatun teren, unde am dori noi (primăria, n.r.) săfacem un miniparc industrial, de 3,5 hectare, şiîncă o zonă unde s-ar putea face un mic parcindustrial, în zona Avicolei şi acolo până laurmă tot cu iniţiativă privată. Sunt foarte multefirme în comună care îşi desfăşoară activitateaîn zonele locuite şi nu e în regulă, pentru că nuvor mai obţine avizele de mediu. Mari investi-tori nu sunt, pentru că toţi au fost goniţi de-alungul timpului. Coca Cola, când a venit înRomânia, a vrut să se stabilească la Moşniţa,dar a primit un „supliment de viteză” foartebun şi a plecat. Oricum, pentru că suntem ozonă protejată, deoarece suntem pe linia depuţuri de mare adâncime pentru alimentareacu apă a Timişoarei, nu se poate face nimicpoluant. Linia vine de la Bazoş şi merge pânăla Urseni. Eu cred că zona e moartă, deocam-dată, din punctul de vedere al investiţiilormari. Vrem să încercăm în turism, cât se poatepromova, în cadrul unui parteneriat public pri-vat, pentru că din resursele noastre nu ne per-mitem, să promovăm Lunca Timişului, laAlbina şi la Urseni. Am avut discuţii şi cu pri-marul Gheorghe Ciuhandu, era interesat pen-tru că nu au nimic pe zona aceasta, Soarelui,Girocului, nu au nimic ca agrement. Ar mergeun parc de distracţii, un aqualand, pe albia

majoră a Timişului, chiar ar fi benefic”,explică primarul din Moşniţa Nouă.

LEGĂTURI CU TIMIŞOARA

De la 1 iunie, comuna este legată prinreţeaua de transport în comun de Timişoara.Autobuzul M22 pleacă de la Fabrica“Banatul” până la Moşniţa Veche, cu 17 cursepe zi, iar M22 barat are traseu de la AEM laUrseni, cu 10 curse pe zi. Zona este accesibilămai ales rutier, aglomeraţia de pe şosea dă

chiar de furcă localnicilor.Timişorenii merg des, la final desăptămână, în sezonul estival, laAlbina, dar drumul jude ţean esteaglomerat tot timpul, pentru căasigură relaţia cu oraşele Buziaşşi Lugoj. Pentru cei care merg laTimiş, la Albina, s-au făcutunele amenajări, mai ales dinpunctul de vedere al salubrizării.S-au pus coşuri de gunoi, se facecurăţenie şi lumea parcă s-a maicivilizat. “Am concesionat uneifirme accesul în zona Timi şuluişi cei care merg acolo pri mescun sac şi la ieşire îl depo zitează.Taxa de acces este de 10 lei de

autoturism. Şi cealaltă firmă care are o conce-siune are amenajat, nu au umbrele de stuf, darau grătare, au minimum necesar“, precizeazăSorincău.

Alina SABOUFoto: Cornel TODOR

Criza economică a oprit boom-ul imobiliarMOȘNIȚA NOUĂPopulaţia comunei Moşniţa Nouă a crescut cu aproape 1.000 de

persoane în ultimii ani, ajungând la circa 5.000. Zeci de case noistrăjuiesc drumul dintre Timişoara şi Moşniţa, precum şi periferialocalităţii. Timişorenii şi-au ridicat case de toate formele şi dimensiu-nile, iar anul trecut părea că explozia imobiliară nu va mai opri. Criza

economică a blocat aproape subit orice plan de dezvoltare privată saucorporatistă. În cel mai bun caz, lucrările la casele noi înainteazăfoarte încet, dar există şi situaţii în care şantierele au fost oprite.Primarul Ioan Sorincău spune că de două luni nu a mai vândut niciunteren şi că proprietarii nu prea mai au bani să îşi finalizeze casele.

AGENDĂ

IMIŞ

15iulie 2009

Sediul consiliului local: Moşniţa Nouă nr.73,telefon 0256 393503, fax 0256 393529Adresă pagină internet: www.e-pri-marii.ro/~mosnitanoua;www.primariaonline.ro/primarii/Timis/index.php?primarie=62Primar: Sorincău IoanRepere istorice:

- 1332 - localitatea este amintită în evidenţelepapale sub numele de Monisa (actuala MoşniţaVeche);- 1717 - în evidenţele camerale figura caMoschniy;- 1925 - a fost întemeiată localitatea Albina;- 1935 - Moşniţa Nouă este amintită ca localitatecomponentă a comunei Moşniţa;- Urseni (1761), Rudicica (este amintită la 1956ca aparţinând comunei Moşniţa).Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 - total = 4459

persoane, din care:- masculin = 2190 persoane- feminin = 2269 persoane�umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =

1615�umărul şi denumirea satelor componente =Moşniţa Nouă, Albina, Moşniţa Veche, Rudicicaşi Urseni.�umăr posturi în primărie - total = 20, dincare:- funcţionari publici = 6- personal contractual = 14�umăr consilieri = 13Pieţe - târguri:

- Târg mixt - săptămânal = sâmbătă;- Obor de vite - săptămânal = sâmbătă.Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII: Moşniţa Nouă

şi Urseni;- Şcoli pri-mare cuclasele I-IV:Albina şiMoşniţaVeche;- Grădiniţe cuprogram normal: Moşniţa Nouă, Moşniţa Veche,Urseni şi Albina.Instituţii sanitare:- Dispensare medicale: Moşniţa Nouă, MoşniţaVeche şi Urseni; Cabinete medicale: Moşniţa Nouă (trei);Farmacie umană: Moşniţa Nouă;- Cabinete veterinare: Moşniţa Nouă (două);- Farmacie sanitar-veterinară: Moşniţa Nouă.Instituţii culturale:- Cămine culturale: Moşniţa Nouă, MoşniţaVeche, Urseni şi Albina;Biblioteca: MoşniţaNouă.Baze sportive şi de agrement:

- Terenuri de fotbal: Moşniţa Nouă, MoşniţaVeche, Urseni şi Albina.Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:- Biserici ortodoxe: Moşniţa Nouă, Urseni,Moşniţa Veche şi Albina; Biserica Romano-Catolică Urseni; Biserici reformate: MoşniţaNouă şi Moşniţa Veche; Biserici penticostale:Moşniţa Nouă şi Urseni; Biserica BaptistăMoşniţa Veche.Ruga :

- Moşniţa Veche (7 iunie - Rusalii); MoşniţaNouă (20 iulie - Sf. Ilie); Albina şi Urseni (15august - Sf. Maria Mare).

Sediul consiliului local: Bethausen nr.66, tele-fon 0256 333303, fax 0256 333319Adresă pagină internet:www.primariaonline.ro/primarii/Timis/index.php?primarie=1099Primar: Lihoni IoanRepere istorice:- 1883 - coloniştii germani din Zichandorf auîntemeiat localitatea;- 1890 - face parte din districtul Balinţ cu 546locuitori;- 1896 - inaugurarea oficiului poştal;Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 - total = 2830

persoane, din care:- masculin = 1393 persoane- feminin = 1437 persoane�umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =1040�umărul şi denumirea satelor componente: =Cliciova (1454), Cutina (1440), Leucuşeşti(1440), Nevrincea (1480), Cladova (aparţinea decetatea Şoimoş).�umăr posturi în primărie - total = 18, din

care:- funcţionari publici =5- personal contractual = 13�umăr consilieri = 11Instituţii şcolare:

- Şcoala generală cu clasele I-VIII: Bethausen;- Şcoli primare cu clasele I-IV: Bethausen,

Cladova,Cliciova, Cuti -na,Leucuşeşti şiNevrincea;- Grădi niţe cuprogram normal: Bethausen, Cladova, Cutina,Cliciova, Leucuşeşti şi Nevrincea.Instituţii sanitare:

- Dispensar medical: Bethausen;Cabinet medical:Bethausen;Farmacie umană: Bethausen; Farmacieşi cabinet sanitar-veterinar: Leucuşeşti.Instituţii culturale:

- Cămine culturale: Bethausen, Cladova,Cliciova, Leucuşeşti şi Nevrincea; Bibliotecacomunală: Bethausen.19. Baze sportive şi de agrement:- Teren de fotbal în localitatea Bethausen.Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:

- Biserici ortodoxe: Cladova, Cliciova (1908),Cutina, Leucuşeşti şi Nevrincea;Biserici catolice:Bethausen (1883) şi Nevrincea (1883);Bisericibaptiste: Cladova (2005), Cliciova (2000) şiLeucuşeşti (2006).Ruga: - Cliciova (20 aprilie - a 2-a zi de Sf. Paşti),Leucuşeşti (15 august - Sf. Maria Mare),Nevrincea şi Cutina (8 septembrie-Sf. MariaMică), Bethausen (ultima duminică din august -30 august) şi Cladova (14 octombrie-Cuv.Paraschiva).

MIC ATLAS ADMINISTRATIV AL JUDEŢULUI TIMIŞ

Sediul consiliului local: Mănăştiur nr.297, tele-fon/fax 0256 325850Adresă pagină internet: www.e-pri-marii.ro/~manastiur;www.primariaonline.ro/primarii/Timis/index.php?primarie=16Primar: Curuţi IonelRepere istorice:

- 1427 - localitatea este atestată documentar subnumele de Monostor;- 1551 - cetatea a fost demolată;- 1717 - era în districtul Făgetului;- 1902 - s-a zidit biserica ortodoxă iar la 1906 ceareformată;- Pădurani (1514), Remetea Luncă (1514), Topla(1514).Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 - total = 1712

persoane, din care:- masculin = 852 persoane- feminin = 860 persoane�umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =

627�umărul şi denumirea satelor componente =Mănăştiur, Pădurani, Remetea Luncă şi Topla.�umăr posturi în primărie - total = 25, din

care:- funcţionari publici = 5- personal contractual = 201 �umăr consilieri = 11precum şi protejarea şi punerea în valoare a pla-tanilor – obiectiv de patrimoniu natuaral alcomunei Mănăştiur, judeţul Timiş“– finanţat prinFondul European de Dezvoltare Rurală - FEADR.18. Instituţii şcolare:- Şcoala generală cu clasele I-VIII: Mănăştiur;- Şcoala primară cu clasele I-IV: Remetea Luncă;

- Grădiniţe cuprogram normal:Mănăştiur(două) şiRemetea Luncă.Instituţii san-

itare:- Dispensaruman: Mănăştiur;- Cabinet medical: Mănăştiur;- Farmacie umană: Mănăştiur;- Cabinet stomatologic: Mănăştiur;- Cabinet sanitar-veterinar: Mănăştiur.Instituţii culturale:

- Cămine culturale: Mănăştiur, Remetea Luncă şiPădurani;- Biblioteca comunală: Mănăştiur.Baze sportive şi de agrement:

- Teren de fotbal: Mănăştiur;- Sala de sport a Şcolii Generale Mănăştiur.Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:

- Biserici ortodoxe: Mănăştiur, Pădurani şiRemetea Luncă;- Biserica Reformată Mănăştiur;- Biserici penticostale: Mănăstiur şi RemeteaLuncă;- Casa de rugăciuni nazarineană: Mănăştiur.Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

- Ruga în localităţile: Mănăştiur (15 august - Sf.Maria Mare); Remetea Luncă (8 septembrie – Sf.Maria Mică) şi Pădurani (14 octombrie – Sf. Cuv.Paraschiva);

COMU�A MĂ�ĂȘTIUR - A�UL 2009Sediul consiliului local: Darova nr.152, tele-

fon/fax 0256 232310Primar: Costândana Nicolae

Repere istorice:- 1786 - a fost întemeiată de colonialişti dinSilezia şi Würtenburg;- 1885 - a luat fiinţă aşezarea Ştefăneşti;- 1892 - colonizări cu slovaci evanghelici;- 1930 - alipirea cătunului Ştefăneşti la Darova;- Sacoşu Mare (1723), Hodoş (în 1840 eracomună).Populaţia stabilă la 1 iulie 2008 - total = 2980persoane, din care:- masculin = 1529 persoane- feminin = 1451 persoane�umărul locuinţelor la 31 decembrie 2007 =

919�umărul şi denumirea satelor componente =Darova, Hodoş şi Sacoşu Mare.�umăr posturi în primărie - total = 25, dincare:- funcţionari publici = 5- personal contractual = 20�umăr consilieri = 11Instituţii şcolare:- Şcoli generale cu clasele I-VIII: Darova şiSacoşu Mare;- Şcoala primară cu clasele I-IV: Hodoş;- Grădiniţe cu program normal: Darova, Hodoş şiSacoşu Mare (două).

Instituţiisanitare:- Dispensar medi -cal uman: Darova;- Cabinete med-icale: Darova(două), care deservesc şi localităţile Hodoş şiSacoşu Mare;- Cabinet veterinar: Darova.Instituţii culturale:

- Cămine culturale: Darova, Hodoş şi SacoşuMare;- Biblioteca: Darova.Biserici, mănăstiri şi alte locaşe de cult:

- Biserici ortodoxe: Hodoş (1873) şi Sacoşu Mare(1923);- Biserici baptiste: Darova (1989) şi Sacoşu Mare(1970);- Biserica Greco-Catolică Darova (1874);- Biserica Penticostală Darova (1991);- Biserica Adventistă de ziua a şaptea Darova(1991).Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

- Ruga în localităţile: Sacoşu Mare (20 iulie - Sf.Ilie), Darova (6 septembrie - prima duminică dinseptembrie) şi Hodoş (8 septembrie - Sf. MariaMică);

COMU�A DAROVA - A�UL 2009

COMU�A BETHAUSE� - A�UL 2009

COMU�A MOȘ�IȚA �OUĂ - A�UL 2009

În data 30 iunie, de la ora 10.00, la sediul PalatuluiAdministrativ a avut loc şedinţa ordinară a ConsiliuluiJudeţean Timiş, cu următoarea ordine de zi:

1. Întrebări, interpelări2. Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului propriu

rectificat al judeţului Timiş şi a bugetelor rectificate ale unorinstituţii şi servicii publice pe anul 2009

3. Proiect de hotărâre privind predarea obiectivului deinvestiţie „Alimentare cu apă a localităţii Ghizela, comunaGhizela, judeţul Timiş”

4. Proiect de hotărâre privind modificarea „Programului detransport judeţean de persoane prin curse regulate pentru

perioada 01.07.2008 – 30.05.2011”5. Proiect de hotărâre privind modificarea componenţei

Comisiei paritare pentru atribuirea către operatorii de trans-port rutier a traseelor cuprinse în programele de transportjudeţene

6. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Convenţiei privinddefinirea angajamentelor Consiliului Judeţean Timiş şiConsiliului General Rhone la Protocolul de cooperare întrejudeţul Timiş şi departamentul Rhone

7. Proiect de hotărâre pentru aprobarea Convenţiei privindfinanţarea unui program de construcţii de locuinţe protejate înjudeţul Timiş

8. Proiect de hotărâre privind asocierea pentru realizarea şifinanţarea proiectului „Regiunea Model Banat”

9. Proiect de hotărâre privind stabilirea cuantumului in -demnizaţiei de şedinţă pentru membrii Comisiei de Evaluare aPersoanelor cu Handicap pentru Adulţi Timiş

10. Proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită aunor bunuri imobile din domeniului privat al judeţului Timişşi aprobarea unor măsuri în vederea reabilitării Centrului deSănătate Mintală Timişoara

11. Proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii CJTnr. 37/2009 privind finanţarea unor structuri sportive

12. Proiect de hotărâre privind retragerea statutului de„Arie protejată” Parcului Botanic Timişoara

13. Diverse.J. L.

PLENUL C.J. TIMIŞ

Preşedintele Consiliului Ju deţean Timiş, Constantin Os taficiuc, a avut la începutul luniiiunie o întrevedere cu membrii unei delegaţii conduse de consulul onorific al României în lan-dul austriac Stiria, Andreas Bardeau, delegaţie formată din oameni de afaceri interesaţi deinves tiţii în infrastructura de drumuri, construcţii şi turism. De aceea, preşedintele Constan tinOstafi ciuc s-a referit la cele 3 drumuri care urmează să fie reabilitate din fonduri structurale înjudeţul Timiş. „Proiectele sunt în derulare şi preconizăm că în luna august va avea loc licitaţiapentru lucrările propriu-zise”, a precizat preşedintele CJT.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre zona Făget - lacul Surduc, unde pot fi dezvoltateinvestiţii turistice. „Această zonă oferă probabil cel mai mare potenţial turistic din judeţulTimiş. Noi am modernizat o parte din infrastructură şi cred că este foarte important ca investi-torii privaţi să vină în această zonă pentru dezvoltarea unei afaceri în domeniul turistic”, aapreciat Constantin Osta ficiuc. De asemenea, s-a mai discutat despre punga freatică de apătermală din vestul ju de ţului Timiş, care este foarte pu ţin utilizată, comparativ cu Un garia,„Avem ştranduri termale în câteva localităţi, precum Lovrin sau Jimbolia şi unde ar fi nece-sare investiţii”, a mai spus Ostaficiuc. Jana LAVRITS

În data de 16 iunie 2009, începând cu orele 13:00, laInstituţia Prefectului a avut loc întâlnirea domnului LiviuBorha, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş și a dom-nului subprefect Eugen Dogariu cu domnul Goran Petkovic,Secretar de Stat pentru Turism al Ministerului Economiei şiDezvoltării Regionale din Serbia. Domnul Secretar de Stat afost însoțit de Consulul General al Serbiei la Timișoara, dl.Dragomir Radenkovic. La întâlnire au mai participat și re pre -zentanți ai aparatului de specialitate din cadrul Consi liuluiJudețean Timiș și al Instituției Prefectului.

Întâlnirea a debutat cu prezentarea județului Timiș efectu-ată de către dl. subprefect Eugen Dogariu, care a menționat șiproiectul pentru “dezvoltarea clusterelor de firme (Ro – Se)”,mulțumind d-lui Consul General pentru implicare. Apoi,vicepreședintele CJT, dl. Liviu Borha, a prezentat activitateaConsiliului Județean Timiș, punând accent pe legăturile cuSerbia, în special în cadrul Euroregiunii Dunăre-Kris-Mureș-Tisa. Dl. vicepreședinte a menționat câteva dintre proiecteleimplementate sau în desfășurare în cadrul DKMT, vorbind șidespre cele în domeniul turismului prin realizarea traseelorturistice tematice.

Dl. Secretar de Stat a preluat cuvântul mulțumind pentruprimirea călduroasă și transmițând salutări din parteaMinisterului Economiei şi Dezvoltării Regionale din Serbia șidin partea Universității din Belgrad. În acest sens, dl. Secretara menționat că dorește să contribuie la buna comunicare întreUniversitatea din Timișoara și cea din Belgrad și la dezvolta -rea turismului în regiune. Ca reacție la criza mondială, dez-voltarea turismului trebuie să se bazeze pe o oferta turistică

regională, pe dis-tanțe mai scurte, șifocalizată peturismul montan,ora șele mari, zonaDu nării și traseeleturistice tematice(cultural, al vinu-lui etc). Turiștiidin zone îndepăr-tate vor veni doarunde există oferteturistice variate lanivel de regiune șide aceea este ne -voie de parteneri-ate între oameniide afaceri (din do -me niul turismu -lui) din România și Serbia. Deoa rece și pentru România turis-mul este o prioritate, dl. Secretar de Stat lansează propunereade colaborare în acest domeniu, își exprimă întregul spijinpentru oamenii de afaceri care doresc să își dezvolte afacerituristice în Serbia și invită județul Timiș să își promovezeobiectivele turistice în Serbia, la Belgrad, așa cum face șiAgenția Turistică Serbia. Totodată, în speranța armonizăriireglementărilor Aerodromului Timișoara cu cel din Belgrad șiastfel a realizării transportului aerian Ro-Se, își oferă servici-ile de facilitare a contractelor, promovare și dezvoltare a turis -

mului ca “întreaga Europă să fie pe ruta Timișoara – Belgrad”.

Întalnirea se încheie cu ideea organizării unei întâlnirisimilare și la nivelul Ministerelor din cele două țări și cu invi-tația lansată de către partea sârbă Consiliului Județean Timiș,Instituției Prefectului și Camerei de Comerț, Industrie șiAgricultură Timișoara de a organiza o expoziție turistică înSerbia, cu promovarea obiectivelor române, similar celeiorganizate la Timișoara, cu obiectivele turistice sârbești.

Mirela-Carina SI�CA

AGENDĂ

16IMIŞ

iulie 2009

Vizita domnului Goran Petkovic, Secretar de Stat pentru Turism al Ministerului Economiei şiDezvoltării Regionale din Serbia

NEVOIA DE AFACERI ÎN DOMENIUL TURISTIC

CAMPIONATUL EUROPEAN DE NAVOMODELE CLASA “C”Timişoara a fost gazda celui mai important

eveniment sportiv internaţinal al sezonului: Cam -pionatul European de navomodele clasa «C», com-petiţie care s-a derulat în perioada 23-30 iunie 2009în perimetrul complexului sportiv «Aurora». A fostediţia a XII-a a competiţiei care seorganizează la doi ani distanţă.Prin amabilitatea dlui pro fe sorDan Lucian, vicepre şedinte alFederaţiei Române de Modelism,care a fost principalul organizator,dar şi sportiv participant, am aflatamănunte despre această mani-festare internaţională.

R. Domnule profesor Dan Lucian, cum a prim-it Timişoara dreptul de a organiza acest concurseuropean?

D.L. Demersurile au început în anul 2007, cândtrei oraşe şi-au depus candidatura: Saint Petersburg(Rusia), Genova (Italia) şi Timişoara. Lobby-ul făcutde Con siliul Judeţean Timiş, poziţia geografică favor-abilă a oraşului nostru, precum şi rezultatele deexcepţie obţi nute până atunci de sportivii timişoreniau determinat organizarea acestui campionateuropean în capitala Ba na tului. La Viena, forulconducător al Federaţiei Inter naţionale deNavomodele « NAVIGA », prin cele 19 fe deraţiinaţionale, a acordat Timişoarei cinstea de a organizacompetiţia. Trebuie menţionat faptul că şi munici piulCon stanţa a dorit organizarea campionatului euro-pean, dar a contat mult faptul că timişorenii au câşti-gat 12 titluri naţionale (din cele 14 posibile), aşa cumau contat şi cele zece locuri I, trei locuri II şi un loc

III pe echipe, practic dominând campionatele naţio -nale!

R. Câte ţări au participat la C. E. 2009 ?D.L. Au participat Belarus, Bulgaria, Cehia, Croa -

ţia, Ger ma nia, Italia, Olan da, Polonia, Ru sia, Ucraina,Un garia şi Ro mâ nia, cu peste 200de mode le. Ro mâ nia a fost re pre -zentată de spor tivi ai secţii lor FarulCon stanţa, Sportul Stu denţesc Bu -cu reşti, CSM Ba cău, CCTA Su -ceava, precum şi de cele două sec -ţii timişorene, CSM Timi şoara şiPalatul Co piilor. Sportivii timi şo -reni participanţi au fost următorii:

Dan Emilian (campion mondial în anul 2008),Cristina Dan, Lucian Dan, Niculina Dan, Alin Artene,Ion Palcea, Ion Chibulcutean, Gheorghe Popa,Nicolae Pargea, Răzvan Gherga (toţi de la CSMTimişoara), precum şi juniorii Codrin Oneci şi FabianRăvăşilă (ambii de la Palatul Copiilor). Sportivii timi -şoreni au fost prezenţi al campionat cu 18 mode le.

Finanţatorii competiţiei au fost Consiliul JudeţeanTimiş şi Federaţia Română de Modelism. Partenerilocali au fost Direcţia de Sport a judeţului Timiş,CSM Timişoara şi Palatul Copiilor. La festivitatea dedeschidere au participat persona lităţi din conducereaNAVIGA, aşa cum au fost dl Karl-Dieter Matysik,preşedintele Naviga, dl. Martin Van Gelderen, şefulsecţiei Clasa « C » Naviga, dl. Mihai Zanciu, secretargeneral al Federaţiei Române de Modelism, reprezen-taţi ai C.J. Timiş ai Direcţiei judeţene de Sport, con-silieri judeţeni.

A consemnat Gheorghe SZUHA�EK Foto: www.agenda.ro

Campion, profesor,antrenor emerit

Lucian Dan a câştigat cu echipa-jul yahtului “Olandezul Zburător” (înanul 1977) Campionatul European deYahting care s-a desfăşurat în Grecia,la Pireu. Se întâmpla aceasta la niciun an de când a început să practiceyahtin gul (avea 18 ani) în cadrulInstitutului de Marină din municipiulConstanţa. Datorită unui accident afost nevoit să renunţe la yahting.Pasiunea sa pentru sporturi nautice îlîndreaptă pe Lucian Dan spre navo-modelism. Din 1995, Lucian Dan esteprofesor şi antrenor de navomodelism.Obţine cu sportivii săi de la CSM Ti -mi şoara şi Palatul Copiilor zeci de me -dalii naţionale, europene şi mondiale.Federaţia Română de Modelism îi răs-plăteşte munca şi talentul cu titlul deantrenor emerit de navomodelism.

Covaci:DACII ŞIROMANIIÎn satul Covaci, comuna Sân -

an drei, în organizarea dlor FlorinMacavei şi Octavian Stăncioiu,au avut loc pe terenul de fotbal alechi pei Fortuna (divizia B) re -constituri ale strategiei militareromane aplicată în războaielepentru cucerirea Daciei. Au fostfăcute demon stra ţii de artilerieantică romană, de ritualuri delup tă dacice. Cei care au reuşit săreînvie spectaculos pe terenul defotbal din Covaci atmosfera deacum două mii de ani au fostmembrii Asociaţiei “Terra Daci -ca Aeter na”, îndrumaţi de das -călul universitar C. Roman de laMuzeul de Istorie al Transi l va -niei. De asemenea, com po nen -tele ansam blului “Zâ ne le Zală -ului” au dez văluit celor pre zenţidansuri şi ritualuri dacice.

Sătenii şi invitaţii lor “de laoraş” au participat activ lamomentul cultural sportiv numit“Festi va lul Dacii Liberi”.

Gh. Sz.