, :1,11 'ill

."

%AEI

A

www.dacoromanica.ro

Proletari din toate Hirile, uniti-vd!

LENINOPERE

COMPLETE

47

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I.LENINOPERE

COMPLETEEDITIA A DOUA

EDITURA POLITICABUCURESTI - 1967

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I. LENINVOL.

47

SCRISORI

1905 noiembrie 1910

EDITURA POLITICABUCURE$TI - 1967

www.dacoromanica.ro

VII

PREFATA

Volumul al patruzeci i aptelea al Operelor complete alelui V. I. Lenin cuprinde scrisorile scrise din ianuarie 1905Oda in noiembrie 1910, in perioada primei revolutii ruse siin anii reactiunii stolipiniste ; ele sint legate de lucrarile luiV. I. Lenin incluse in volumele 9-19 ale editiei de fata.

Continutul scrisorilor reflecta uriasa activitate practicadesfasurata de V. I. Lenin pe linie de conducere a partiduluisi a organelor lui de presa ziarele Vpered", Proletarii"

Sotial-Demokrat". Scrisorile evidentiaza legaturile strinseale lui V. I. Lenin, care se afla In emigratie, cu organizatiilede partid din Rusia, arata cit de bine cunostea el situatiadin tara.

Scrisorile de la inceputul anului 1905 reflecta eforturilemari depuse de V. I. Lenin si activitatea complexa desfasu-rata de el pentru iesirea partidului din criza provocata demensevici, care, dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., lacare suferiser a. o infringere, au scindat partidul. Dupa cumarata V. I. Lenin, numai Congresul al III-lea al partiduluiputea pune capat crizei. Dar convocarii congresului i se opu-neau nu.numai mensevicii, ci si impaciuitoristii din rindurilebolsevicilor care faceau parte din Comitetul Central. Scri-soarea lui V. I. Lenin catre L. B. Krasin, L. E. GalperinV. A. Noskov din 13 ianuarie 1905, care se publica pentruprima oara, atesta cit de indirjita era lupta pentru intarireapartidului marxist revolutionar din Rusia.

V. I. Lenin s-a ridicat 'in mod consecvent impotriva lipseide principialitate in abordarea problemei unificarii celor

§i

§i

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATA

doua parti ale P.M.S.D.R. si a luptat cu perseverenta pentrurealizarea unui plan de unificare, potrivit ca'ruia partidulurma sa. se unifice pe baza unor principii programance,tactice i organizatonce revolutionare. Nu trebuie sa con-fundam politica de unificare a celor doua parli cu ameste-cared celor doua parti. Sintem de acord s unificam celedoua parti, dar nu vom fi niciodata de acord sa.' le ameste-cam" scria V. I. Lenin Comitetului Central al P.M.S.D.R.in octombrie 1905 (volumul de fati, P. 85-86). In legaturacu aceasta,.V.I. Lenin a respins cu hotarire incercarile unormilitant' al miscarii socialiste internationale (K. Kautskyaltii), care se solidanzau cu mensevicii, de a-i impaca" cuonce pret pe bolsevicii revolutionari cu mensevicii opor-tunisti.

In numeroase scrisori V. I. Lenin exprima idei importantecu privire la bazele organizatorice ale bolsevismului si lanormele vietii de partid. Din scrisori se vede cu cita fermi-tate aplica el principiul conducerii colective. Astfel, in scri-soarea catre secretariatul Biroului socialist international din24 iulie 1905, V. I. Lenin arata ca el este unul dintremembrii Comitetului Central si ca nu poate rezolva de unulsingur probleme ce shit de competenta Comitetului Central(era vorba de propunerea lui A. Bebel cu privire la partici-parea Biroului socialist international la aplanarea divergen-telor dintre bolsevici i mensevici). .

V. I. Lenin subliniaza in scrisorile sale necesitatea uneidiscipline severe in partid si a intaririi legaturilor partiduluicu masele. Nu uita ca forta unei organizatii revolutionare

scria el lui S. I. Gusev sta in numarul legaturilor ei"(p. 13). 0 mare importanta acorda V. I. Lenin organizariimuncii de partid n organizatiile locale, activitatii comitete-lor de partid din intreprinderi. Relevind importanta con-tactului direct al cadrelor de conducere cu membrii de rindai partidului, cu masele, V. I. Lenin ii scria lui A. V. Luna-cearski : Influenta personala i participarea la dezbatereadiferitelor probleme in cadrul unor adunari au o foarte mareimportanta din punct de vedere politic. Fara asa ceva nuexista activitate (p. 57).

si

politica..."

www.dacoromanica.ro

PREFATA Ix

0 mare atentie se acorda in scrisorile lui V. I. Lenin pro-blemelor legate de tactica partidului in revolutia din1905-1907.

Tezele principiale cu privire la tactica bolsevicilor in re-volutie, formulate in lucrarile lui V. I. Lenin, s-au reflectatin scrisoarea sa catre ziaristul francez E. Avenard, care sepublica pentru prima oara. Noi, revolutionarii social-de-mocrati scria V. I. Lenin , trebuie nu numai s lucramin favoarea revolutiei burgheze, dar i sa ne situam in frun-tea ei, sa, o orientam, impreuna cu çaranii, mpotriva ta-rismului i impotriva liberalilor... Numai proletariatulimpreuna cu taranii, impreuna cu taranimea democrata, im-preuna cu masele largi ale taranimii, poate duce la victorieo asemenea revolutie" (p. 118, 119). In scrisoarea Catre untovaras din Rusia" (p. 1-4) Lenin arata cit de gresita erapozitia politica a mensevicilor, care se tirau in coada bur-gheziei liberale. Linia bolsevica de boicotare activa a Dumeilui Bulighin este explicata in scrisoarea catre Comitetul Cen-tral al P.M.S.D.R. (p. 74). 0 mare importanta prezinta scri-soarea catre S. I. Gusev (p. 94-98) in care Lenin exami-neaza probleme privind raportul dintre principalele formeale rniscarii muncitoresti i mijloacele de lupta, miscareasindicala i insurectia.

Dupa infringerea primei revolutii ruse, in anii reactiunii,partidul trebuia sa-si reorganizeze rindurile, schimbetactica. V. I. Lenin considera drept sarcini principale : men-tinerea organizatiei ilegale, intarirea legaturilor partiduluicu masele, acumularea de noi forte i pregatirea unei noi re-volutii. Bolsevicii indeplineau aceste sarcini ducind o luptainversunata pe doua fronturi : impotriva mensevicilor-li-chidatori, care renuntasera complet la programul revolutio-nar, la lozincile revolutionare i cautau sa" lichidez,t organi-zatiile de partid ilegale, i mpotriva oportunismului destinga" din rindurile partidului bolsevic 'impotriva otzo-vistilor, care, camuflindu-se in spatele unei frazeologii rev o-lutionare, cereau sa se renunte la folosirea formelor legalede activitate i propuneau rechemarea fractiunii social-de-mocrate din Duma de stat.

sa-si

www.dacoromanica.ro

X PREFATA

Scrisorile lui V. I. Lenin din perioada reactiunii dezva-luie intreaga desfasurare a luptei interne de partid, toateperipetiile ei. 0 caracterizare generala a acestei lupte estedata in Conceptul de scrisoare catre «detinatori»"(p. 249-252), in scrisorile catre A. M. Gorki (p. 263-267)si catre C.C. al P.M.S.D.R. (p. 268-272).

V. I. Lenin i-a demascat cu consecventa pe lichidatori sia luptat cu aceeasi hotarire impotriva dogmatismului, a doc-trinarismului si a sectarismului otzovistilor si ultimatistilor,care nu voiau sa vada noile sarcini ale partidului. El scria :...tactica de a pastra (in cutii de conserve) lozincile revolu-tionare ale anilor 1905-1906 in loc de a adapta metoda re-volutionara la situatia noua, cu totul diferita, la epocaschimbata, care reclama alte metode si alte forme de orga-nizare, este o tactica anchilozata" (p. 235).

Un loc important ocupa in volumul de fata scrisorile sideclaratiile legate de lupta din cadrul fractiunii bolsevice in1909, cind liderul otzovistilor, A. A. Bogdanov, si adeptiisai, sub pretextul infiintarii unei scoli de partid, au creat laCapri un centru antibolsevic. Scrisorile catre I. F. Dubro-vinski, care se publica pentru prima oara, dau o imagineclara a eforturilor depuse de V. I. Lenin pentru pregatireaconsfatuirii largite a redactiei ziarului Proletarii" din iunie1909. Aceste eforturi au dat rezultate : consfatuirea a con-damnat otzovismul si ultimatismul, iar Bogdanov a fostexclus din rindurile bolsevicilor. Scrisorile adresate dupaaceea elevilor scolii de la Capri, inselati de Bogdanov, Alek-sinski si altii, arata cu cita perseverenta explica V. I. Leninmuncitorilor scopurile antipartinice ale noii fractiuni, cit debucuros a fost atunci cind s-a convins ca bogdanovistii n-aureusit sa-i abata de pe calea marxismului revolutionar si sa-ifoloseasca in lupta impotriva partidului bolsevic.

0 serie de scrisori reflecta lupta ascutita din edactiaziarului Sotial-Demokrat", redactie din care, in afara debolsevici, faceau parte mensevicii I. 0. Martov si F. I. Dan,care continuau sa fie membri ai redactiei ziarului lichida-torist Golos Sotial-Demokrata". Lupta se complica datoritafaptului ca, in unele cazuri, V. I. Lenin nu era sprijinit dealti membri ai redactiei, si anume de Kamenev si Zinoviev.Declaratia lui V. I. Lenin catre secretarul redactiei ziarului

www.dacoromanica.ro

PltEFATA XI

Sotial-Demokrat" din 4 noiernbrie 1909 (p. 231-232)arata cit de ascutita era aceasta lupta.

Contrar afirmatiilor calornnioase ale falsificatorilor isto-riei partidului bolsevic ca V. I. Lenin s-ar fi situat pe pozi-tiile sectarismului i ar fi scindat in permanenta partidul,scrisorile atesta faptul Ca. V. I. Lenin a luptat cu perseve-renta si in anii reactiunii pentru unitatea partidului, pentruuntrea tuturor elementelor cu adevarat partinice. Bolseviciiau fost aceia care au indeplinit cu constiinciozitate hotari-rile adoptate de C.C. la plenara de unificare" din ianuarie1910, in timp ce mensevicii le-au zadarnicit. V. I. Lenin afost acela care a emis ideea unui bloc al bolsevicilor cu men-cvicii cu plehanovistii. V. I. Lenin a fost acelacare i-a propus in repetate rinduri lui Plehanov s lucrezeirnpreuna. V. I. Lenin sublinia totodata ca conditia inchspen-.sabil a a unificarii este mentinerea intarirea partidultnmarxist-revolutionar, precurn i lupta impotriva lichidato-rismului si otzovismului. V. I. Lenin I-a criticat cu asprimepe Trotki, care, camuflindu-se indaratul unei frazeologii petema unificarii, declarindu-se in afara fractiunilor", luptade fapt impotriva bolsevicilor, ii sprijinea pe lichidatori

crea o fractiune proprie antipartinica. ...Trotki scriaV. I. Lenin s-a comportat ca cel mai nernernic carieristsi fractionist... Vorbeste intr-una de partid, dar se comportamai rau decit toti ceilalti fractionisti" (p. 200).

Scrisorile din 1908-1910 reflecta uriasa munca desfasu-rata pe tarim teoretic de V. I. Lenin, care a aratat in repe-tate rinduri ca in perioadele de acalmie, in intervalele chntrerevolutii, partidele marxiste invata mult", dau dovada. deo deosebita energie in elaborarea unor probleme teoretice,sintetizeaza experienta luptei revolutionare.

In scrisorile catre A. M. Gorki, care pe atunci era legatde grupul publicistilor machisti, se reflecta lupta dusa deV. I. Lenin impotriva revizuirii bazelor filozofice ale mar-xismului, munca depusa de el la elaborarea lucrarii Mate-rialism si empiriocriticism". Principialitatea lui V. I. Lenin,intransigenta lui in apararea materialismului dalectic reiescu deosebita claritate din aceste scri5ori. Raspunzind luiGorki, care nu era de acord ç t4ggrile violente ale lui

si

si

www.dacoromanica.ro

XII PREFATA

V. I. Lenin impotriva machistilor Bogdanov, Bazarovaltii , V. I. Lenin scria : Trebuie sa intelegeti i yeti in-telege, fireste, ca atunci cind un membru de partid ajungela convingerea c. o anumna propaganda este profund gre-it i daunatoare, el e obligat s ia atitudine impotriva ei".

La toate incercarile lui Gorki de a Impa'ca pozitia luiV. I. Lenin cu cea a machistilar, V. I. Lenin a raspuns prin-tr-un refuz categoric. Si atunci despre ce fel de oimpacare>poate fi vorba, scumpe A. M. ?... Lupta este absolut inevi-tabila" (p. 162). Nu pot §i nu voi putea sa discut cu nisteoameni care s-au apucat sa predice unirea socialismului tiin-ific cu religia" (p. 166).

Scrisorile adresate de V. I. Lenin lui Gorki sint patrunsede un sentiment cald, tovarasesc, de grija pentru scriitor, dedorinta de a-i facilita intelegerea caracterului si a cauzelorluptei interne de partid.

In mod deosebit trebuie mentionate scrisorile lui V. I. Le-nin catre I. I. Skvortov-Stepanov, publicist, istoric si eco-nomist bolsevic de seama, in care el face o analiza profundaa esentei i particularitatilor revolutiei burghezo-democra-tice din Rusia si o caracterizare a fortelor motrice si a pers-pectivelor ei de dezvoltare (p. 236-239, 240-246). Tonulacestor scrisori este o vie ilustrare a atitudinii lui Lenin fatàde tovarasii de partid. V. I. Lenin 11 aprecia mult peI. I. Skvortov-Stepanov ca bolsevic si ca om, dar, convm-gindu-se ca Skvortov nu intelegea problemele teoretice i po:litice actuale si ca pornise pe calea negarii posibilitçii unuinou avint democratic", Lenin, cu franchetea care ilcarac:teriza, i-a atras atentia lui Skvortov asupra pozitiei luigresite i periculoase. Prin aceasta scria V. I. Leninn-ai face decit jocul otzovistilor (foarte inclinati spre unasemenea maximalism" : revolutia burgheza e de domernultrecutului, ne aflam in fata revolutiei pur proletare") si almensevicilor-lichidatori de extrema dreapta". Explicind careformele stolipiniste n-au rezolvat problemele puse de re-volutia din 1905-1907, V. I. Lenin a relevat inevitabilita-tea unei noi revolutii democratice in Rusia. El a aratatparticularitatea nationala a revolutiei burgheze din Rusia oconstituia problema agrati, a subliniat nccesitatta alianvei

ca

www.dacoromanica.ro

PittPATA 3ttn

dintre clasa muncitoare i taranime, a rolului conducator alproletariatului si al partidului sau in miscarea general-de-mocratica.

In scrisoarea catre J. Marchlewski din 7 octombrie 1910(p. 284-289), V. I. Lenin face o apreciere asupra tacticiibolsevicilor i mensevicilor in prima revolutie rusa i criticapozitia politica a lichidatorilor din anii reactiumi. El de-masca felul denaturat in care prezenta lucrurile Martov inarticolul sau cu privire la revolutia rusa care a aparut inDie Neue Zeit", organul de presa alsocial-democratiei ger-mane, subliniaza ca Martov neaga alianta dintre proletariat

taranime, hegemonia clasei muncitoare, se pronunta impo-triva lozincii prin care se revendica republica. Aratind ca,dupa parerea lui Martov, insurectia armata din decembriea fost provocata in mod artificial", V. I. Lenin scria : Oa-mend care gindesc astfel pot fi considerati numai ca facindparte in mod artificial din rindurile social-democratiei. Prinnatura lor ei silt national-liberali".

0 mare importanta au scrisorile lui V. I. Lenin catreA. Bebel, R. Luxemburg, L. Tyszka, J. Marchlewski, mili-tanti ai miscarii socialiste internationale, precum i scrisorileadresate Biroului socialist international i secretarului aces-tuia, C. Huysmans, cu care V. I. Lenin, in calitatea sa dereprezentant al P.M.S.D.R., a pastrat o legatura permanenta(majoritatea scrisorilor catre Huysmans se publica in limbarusa pentru prima oara).

Scrisorile arata ca. V. I. Lenin a aplicat neabatut in viataprincipiul internationalismului proletar si al solidaritatiifratesti a oamenilor muncii din toate rile, a luptat in modconsecvent pentru unitatea miscarii socialiste revolutionareinternationale pe baza marxismului creator.

In legatura cu aceasta, trebuie mentionata scrisoarea adre-sata de V. I. Lenin, G. V. Plehanov si A. Warski Condu-cerii Partidului social-democrat din Germania, datata 2 sep-tembrie 1910 (se publica pentru prima oara in Anexe"),care contine un protest vehement impotriva publicarii inziarul Vorwarts", organul central al social-democratiei ger-mane, a unui articol al lui Trotki in care era atacatP.M.S.D.R. Si asta, se spune in scrisoare, in toiul lucrarilor

8i

www.dacoromanica.ro

XIV 1511E1ATA

congresului internacional (Congresul al VIII-lea socialistde la Copenhaga. Nota red.), la care toci participanciisint animaci de dorinca de a pastra unitatea socialista, de aexamina cu deosebita prudenca controversele din cadrulpartidelor din diferite cari, de a evita, pe cit posibil, ames-tecul in aceste controverse si de a face cunoscute forca, ma-retia i prestigiul moral al social-democraciei din toate ca-rile..." Publicarea unui asemenea articol in organul unui altpartid social-democrat constituie o incalcare fara prece-dent a soliclaritacii i fratiei internacionale cu social-demo-cracia din Rusia" (p. 312, 313). Aceasta scrisoare este unapel leninist la intarirea unitatii rindurilor miscarii comu-niste internacionale.

V. I. Lenin a aparat cu fermitate ideile marxismuluirevolucionar pe arena internacionala, a luptat cu hotarireimpotriva oportunismului de dreapta, impotriva sindicalis-mului si a sectarismului. El a militat neobosit pentru unireaelementelor de stinga marxiste din partidele social-democratesi, dezvaluind greselile comise de acestea in unele probleme,le-a ajutat sa se situeze pe o pozicie justa. In legarura cuaceasta, Lenin a avertizat impotriva injustecei criticii facutein bloc difericilor militanci ai miscarii socialiste. Printre al-tele, el a aratat ca ascucisul criticii trebuie indreptat nu im-potriva social-democraciei germane in general, ci impotriv aaripii ei oportuniste. Astfel, referindu-se la pozicia pe carese situase A. Bebel, V. I. Lenin ii scria lui A. V. Lunacearski :Trebuie sa.-1 criticam neaparat pe Bebel... Este justa afir-macia dv. c Bebel n-a avut dreptate la Essen nici in pro-blema militarismului i nici in aceea a politicii coloniale (maiexact in problema caracterului luptei duse de radicali laStuttgart in legatura cu acest punct). Dar trebuie totodatamencionat c acestea sint greseli ale unui om cu care avemacelasi drum si care pot fi indreptate numai pe acest drummarxist, social-democrat" (p. 123).

De mare actualitate sint importantele idei emise deV. I. Lenin in scrisorile sale case trateaza problema dezar-marii si a cailor de preintimpinare a razboaielor. Intr-o scri-soare catre K. B. Radek, care criticase rezolucia Congresuluisocialist de la Copenhaga Tribunalele de arbitraj i dezar-

www.dacoromanica.ro

PREFATA XV

marea", declarind cl lozinca dezarmarii este irealizabila inconditiile capitalismului, V. I. Lenin exprimat dezacor-dul categoric cu aceasta renuntare la revendicarile democra-tice. Criteriul oirealizabilului in limitele capitalismului»

scria V. I. Lenin nu trebuie inteles in sensul ca bur-ghezia nu va admite, c asta nu se poate infiptui etc. Inacest sens foarte multe revendicari din programul nostrumimmum sint oirealizabile» §i cu toate acestea ele sint obli-gatorii" (p. 283).

V. I. Lenin a aratat, totodata, ca victoria revolutiei socia-liste va crea posibilitçi noi, incomparabil mai largi de pre-intimpinare a razboaielor. In scrisoarea catre C.C. alP.M.S.D.R. din 18 octombrie 1905 V. I. Lenin scria in le-gatura cu propunerea lui Vail lant, sprijinita de Jaures, cuprivire la masurile de preintimpinare a unui razboi mon-.dial : ... singurul hicru care poate influenta in cazul unmconflict intre guverne este dictatura proletariatului" (p. 102).

In volumul al patruzeci §i §aptelea se publica 130 de scri-sori care n-au fost incluse in editiile anterioare ale Operelorlui V. I. Lenin ; dintre acestea 33 se publica pentru primaoara, iar 31 pentru prima oara in limba rusa.

In afara de aceasta, in Anexe" se publica o serie de scri-sori colective, pe care V. I. Lenin, in calitate de membru alredactiei 0. C., de reprezentant al C.C. al P.M.S.D.R. §i demembru al Biroului socialist international, le-a semnat im-preuna cu alti membri ai acestor organe.

Institutut de marxism-leninismde pe lingd C. C. at P. C. U. S.

si-a

www.dacoromanica.ro

1905

1

CATRE UN TOVARAS DIN RUSIA

6. I. 1905Draga prietene,Va rnultumesc pentru scrisoarea dv. amanuntita. Voi fi

foarte bucuros daca va yeti ocupa cu mai multa energie deproblemele locale.

Cit priveste parerea mea despre rationamentele redactieirnentionate de dv. expuse in cea de-a doua foaie vo-

lanta conspirativa" a ei 1, va pot spune deocamdata urm-toarele. Inainte de toate, te izbeste absurditatea flagrantaa secretului", intrucit 1) aici nu exista nimic conspirativsi 2) aceleasi idei au fost repetate si in nr. 79 (demonstratiade la Ekaterinodar, articolul corespondentului si nota redac-tiei). De acest nr. 79 ne ocuparn in primul numar al ziaruluiVpered" *. /1 veti primi pina luni si veti vedea cum punemnoi problema. A scoate acum o foaie volanta conspirativaeste cit se poate de ridicol, si eu a§ critica cu toata vehementaun asemenea punct de vedere.

In fond, ideile" redactiei expuse in noua ei creatie oieràs-ar parea doua principale puncte de sprijin : 1) pozi-

tia lui Starover, la care se refera redactia si care a fost cla-rificata in Iskra", §i 2) jocul de-a parlamentarismul, pa-radele si manevrele", neincrederea in proletariat, incercareatimida de a da inapoi in legatura cu panica (pasamite,

* Vezi V. /. Lenin. Dcspre buncle demonstratii ale prolctarilor $i proastele ra-tionamente ale unor intelectuali" (Opere complete, vol. 9, Bucurelti, Editura politica,1962, cd. a doua, p. 138-144). Nota red.

www.dacoromanica.ro

2 V. I. LENIN

cuvintele in legatura cu panica au fost, poate, de pri-sos" (!)).

Acest lucru trebuie subliniat in mod deosebit I

Ad 1). Pozitia lui Starover, care reiese pregnant si dinnr. 77 (articolul de fond) N.B. N.B., dupa parerea mea,este extrem de confuza. 0 voi analiza in presa 2. Pentru a-simotiva rezolutia sa confuza, e nevoit sa nascoceasca" oburghezie buna% El nascoceste o democratie burgheza", di-ferità de ,zemti" si de liberali (ca si cum zemtii nu sint de-mocrati burghezi !), in care intra, in fond, intelectualitatea(daca yeti citi cu atentie nr. 77 si 79, yeti vedea clardemocratia burgheza este identificata cu intelectualitatearadicala", cu intelectualitatea democrata", cu democratiaintelectuala" de pilda, in nr. 78, p. 3, coloana a 3-a, lin-dul 9 de jos, si passim *).

A considera c intelectualitatea, spre deosebire de zemtietc., face parte din democratia burgheza e culmea absurdu-lui. A chema intelectualitatea sa devina o forta de sinestatatoare" (cursivul din Iskra" nr. 77) e o prostie. Aicieste eludata baza reala a democratiei largi (taranii, meste-sugarii etc.), sint ignorati socialistii-revolutionari ca stingafireasca i inevitabila a intelectualitatii radicale. Aici nu potdecit sa schitez aceste teze, pe care va trebui sa le expun maipc larg in presa.

Starover debiteaza o sumedenie de absurditati preten-t.'oase, afirmind c intelectualitatea dernocrata" este ner-vul motor" (!) al liberalismului etc. /ncercarea lui de a con-sidera denumirea de al treilea element", data culturalistilor,intelectualilor din rindurile functionarilor din zemstve etc.,un cuvint nou" este de-a dreptul amuzanta. Cf. cronica in-terna pe care am facut-o in Zarea" nr. 2-3, unde exista uncapitol intreg intitulat : Al treilea element" **. Numai nouaIskra" a putut s gaseasca aici un cuvint nou".

Nu este adevarat ca social-democratii pot exercita o in-fluenta, in calitate de avangarda, numai asupra intelectua-

* in alte locuri. Nota trad.** Vezi Opere complete, vol. 5, Bucureiti, Editura politicS, 1964, ed. a doua,

p. 329-336. Nota red.

I

ci

www.dacoromanica.ro

CATR.E UN TOVARA$ DIN AUSIA. 6 IANUAkit 1405

litatii democrate. Ei pot exercita o asemenea influentà siasupra zemtilor, intr-adevar o exerctta. Influenta noastraasupra lor i asupra d-lui Struve este un fapt pe care nurnainiste oameni indragostiti de rezultatele evidente, palpabile"ale unor manifestari de parada nu-1 pot observa.

Nu este adevarat ca, in afara de zemti si de intelectualiidemocrati,nu avem pe cine sa mai influentam (pe tarani,mestesugari etc.).

Nu este adevarat c dernocratia burgheza", spre deose-bire de liberali, o constituie intelectualii.

Nu este adevarat cal radicalii francezi si republicanii ita-lieni n-au facut sa adoarma constiinta de clasa a proleta-riatului.

Nu este adevarat c acordul" (despre care a scris redac-Oa in prima ei foaie volanta) putea sa aiba in vedere con-ditiile" lui Starover. 0 asemenea afirmatie este absurda.Redactia se eschiveaza, vazind limpede c conditille au fostde fapt aruncate peste bord.

Ad 2) Al doilea punct este, dupa. parerea mea, foarteprecis formulat intr-o fraza din cea de-a doua foaie volanta :

Dupa parerea noastra, trebuie sa urmam pe adversarul nostru dec1as i pe aliatul nostru politic vremelnic chiar in domeniul in care eiisi indeplinesc rolul ce le-a fost atribuit de istorie de conducatorpolitic in vederea eliberarii natiunii ; trebuie ca in acest domeniu prole-tariatul msoare fortele cu burghezia" *.

Iata un adevarat joc de-a parlamentarismul ! Sa-si ma-soare fortele iata in ce masura bagatelizeaza canaliilenoastre de intelectuali palavragii aceasta notiune mareata,reducind-o la o manifestatie a citorva muncitori in adu-narea zernstvelor ! Ce agitatie isterica, care speculeaza o con-junctura de moment (acum in avanscena" sint zemçii

deci cu domeniul in care ei indeplinesc rolul ce le-afost atribuit de istorie ! Pentru dumnezeu, domnilor, nu maispuneti vorbe atit de frumoase !). Contact deplin intreproletariat si burghezie care ocupa avanscena politica". NiciCa se poate un contact mai deplin" ! cu insi capetenia dinEkaterinodar a putregaiului".

* Subliniat de V. I. Lenin. Nota red.

da-i

5i

www.dacoromanica.ro

4 V. I. LENIN

Ap'ararea ideii unui tip superior de mobilizare" nu esteprea clara, caci dv. faceti un rezumat, nu citati. Or, tocmaiaceasta idee constituie miezul confuziei lor. Deosebirea dintreo demonstratie politica" si una obisnuita" (e oare posibilsa se fi spus textual asa ceva in cea de-a doua foaie volanta ?E o foaie tiparita ? N-ati putea procura cumva o copie, unexemplar ?) o adevarata perla. Dupa parerea mea, tocrnataici trebuie, in primul rind, sa-1 incoltim pe adversar, cacitocmai aici calca el in strachini. Nu manifestatiile in zern-stye sint rele, ci rationamentele emfatice pe terna tipului su-perior sint vulgare.

Deocamdata ma limitez la atit. Ma pregatesc pentru re-feratul de astazi 3. Se spune ca mensevicii au hotarit sanu vina.

Nr. 1 al ziarului Vpered" apare azi 4.Scrieti-mi mai amanuntit despre impresia pe care v-a

facut-o Vpered", trimiteti corespondente, in specialpentru rubrica muncitoreasca.

V. sfatuiesc s'a faceti o legatura intre a doua foaievolanta a redactiei si nr. 77 si 78, Starover, precum sinr. 79.

Al dv., N. Lenin

Scris5 la GenevaPublicatii pentru prima oarii in 1934,In Culegeri din Lenin', vol. XXVI

Se tipiireste dupl. manuscris

2

CATRE R. S. ZEMLEACIKA

Zemleacileai personal, din partea lui Lenin

Am primit scrisoarea dv., din care reiese ca sinteti su-parata, si ma grabesc sa va raspund. Degeaba v-ati suparat.Daca v-am dojenit, am faout-o, credeti-ma, prieteneste si,in plus, cu o rezerva : daca informatiile lui Leadov sintexacte. Noi apreciem in mod deosebit uriasa activitate des-fasurata de dv. in vederea cuceririi celor 15 comitete si aorganizarii celor 3 conferinte 5, ceea ce ati putut constata,

www.dacoromanica.ro

CATRE R. S. ZEMLEACIKA. IANUARIE 1905 6

de altfel, din scrisoarea precedenta cu privire la Confe-rinta din Nord*. Fara dv. n-am facut si nu facem nici unpas. Fata care a plecat la Petersburg ne-a prom's c va fo-losi relatiile ei personale pentru a procura barn ; at despreN. I., noi i-am scris pentru dv., i nici prin cap nu ne-atrecut s ne ferim de dv. (mentifunea personal" a fostcuta exclusiv pentru a-i deruta pe dusmani). Neintelegereain legatura cu scrisorile catre N. I. o s i-o explicam ime-diat. Pe N. I. o vom da, desigur, dracului.

multumesc foarte mult pentru adresele trimise comite-telor. Va rog sa mai trimiteti i altele. Pe Gusev 1-am expe-diat, iar Leadov va pleca cind vonn avea bani.

Leadov a expus oarecum inexact problemele referitoarela organul de presa din Rusia, i v rog sa m. iertati dacarn-am aprins i v-am suparat.

In legatura cu manifestarea publica a biroului nu mai facnici o obiectie. Doua saptamini sint, fireste, un fleac. In-tentia mea de a cine pe deplin seama, si n toate cazurile, deparerea celor din Rusia este, credeti-ma, categorica i v cercit se poate de serios un singur lucru : scrieti-mi, pentru nu-mele lui dumnezeu, cit mai des despre aceasta parere. Dacaslut vmovat cama las influentat de starea de spirit a bolse-vicilor din strainatate, apoi sint un vinovat fara vina, cacicei din Rusia scriu al dracului de rar si de putin. Ma supunintru totul. i, credeti-ma, bucuros alegerilor efectuatede .Conferinva din Nord 6. Cautati sa faceti rost de baniscrieti-mi ca nu mai sinteti suparata.

Scrisd la inceputul lunit ianuarie 1905Expediatl din Geneva la Petersburg

Publicatd pentru prima oardin 1925, in revista

Proletarskaia Revoliutiite, nr. 3

Al dv., Lenin

Se tipdreste dupii manuscris

* Este vorba de scrisoarea acre R. S. Zemleacika din 26 octombrie 1904 (veziOpere complete, vol. 46, Bucurwi, Editura politicS, 1967, ed. a doua, p. 459-460).Nora red.

fa-

Vf

ii

www.dacoromanica.ro

6 V. I. LENIN

3

CATRE A. A. BOGDANOV

Lui Sisoika personal, din partea lui Lenin10. I. 1905

Draga prietene,In sfirsit, am inceput editarea ziarului Vpered" i a vrea

sal discut cu d-ta mai amanuntit despre el. Poimiine va apa-rea nr. 2. Intentionam scoatem saptaminal. Avem unnumar suficient de colaboratori. Starea lor de spirit este ex-celent i toti (cu exceptia d-tale, care manifesti o usoaraindispozitie) sint in forma. Sintem convinsi ca. treaba vamerge bine, numai de n-am da faliment. Pentru fiecare nu-mar ne trebuie 400 de franci (150 de ruble), iar noi nu dis-punem decit de 1 200 de franci. In primele luni avem alnaibii nevoie de ajutor, caci daca ziarul nu va aparea regu-lat, intreaga pozitie a majoritatii va fi mult sau aproape de-finitiv zdruncinata. Nu uita acest lucru, scoate (in spe-cial de la Gorki7) sume oricit de mici.

Mai departe. Este deosebit de important acum sa i se co-munice lui Rahmetov sa depuna toate eforturile pentru aobtine colaborari din partea publicistilor din Rusia. Succe-sul ziarului va depinde in cea mai mare masura decolaborarea intensa a unor publicisti i social-democratirusi. Scrie-i lui Rahmetov sa mobilizeze la aceasta muncape Finn, ;i pe Kollontai (avem mare nevoie dearticole desp r e Finlanda), pe Rumeantev,;i pe Andrei Sokolov, in special pe ultimul. Dinindelungata mea experienta stiu ca rusii se lasa nemaipo-menit, nepermis, al naibii de greu antrenati la o asemeneatreaba. De aceea e nevoie, in primul rind, de exemplu per-sonal; in al doilea rind, sa nu se puna pret prea mare pepromisiuni, ci sa se obtina neaparat articole gata scrise.Rahmetov personal sa comande articole i corespondente,el insusi sa le primeasca si sal le expedieze, sa nu se lase pinacind nu-i sint predate. (Adaug la lista colaboratorilor peSuvorov pe Lunt; Rahmetov, fireste, cunoasteinca multi altii). Avem mare nevoie de : 1) articole de

sa-1

f 1

ji

gi

www.dacoromanica.ro

CAME A. A. BOGDANOV. 10 IANUARIE 1905 7

6 000 pina la 18 000 de semne privind probleme din viatadin Rusia ; 2) note de 2 000 pina la 6 000 de semne peaceeasi tema ; 3) corespondente de dimensiuni diferite care

trateze tot felul de probleme ; 4) extrase si citate intere-sante din publicatii locale si de specialitate din Rusia ; 5)note pe marginea unor articole aparute in diverse ziare §ireviste din Rusia. Ultimele trei puncte pot fi lesne realizatede tineretul muncitoresc i indeosebi de cel studios si, deaceea, trebuie sa se acorde acestui lucru o atentie deosebita,sa se arate utilitatea acestei munci, sa fie antrenati oamenu,invatindu-i pe baza de exemple concrete ce anume se ceresi cum trebuie sa foloseasca orice amanunt, explicindu-le canoi, cei din strainatate, avem mare nevoie de material b r utdin Rusia (sa-1 prelucrarn, un aspect literar, pun-cistic, stim noi i singuri !), ca este at se poate de absurdsa se rusineze de stingaciile In formulare, ca trebuie sa seobisnuiasca s discute i s corespondeze fara jena cu revistadin strainatate, daca vor ca ea sa fie o publicatie aSocot ca in acest scop este absolut necesar sa se dea fiecarutcerc studentesc, fiecarui grup muncitoresc cite o adresa dinstrainatate a ziarului Vpered" (asemenea adrese existamulte i vor fi si mai multe). Te asigur ca la noi, printremembru comitetelor, exista o prejudecata absurda in ceeace priveste difuzarea larga a adreselor in rindurile tinere-tului de la periferie. Luptati cu hotarire impotriva acesteiprejudecati, difuzati adresele i cereti stabilirea unor lega-turi directe cu redactia ziarului Vpered". Altfel organulde presa nu va putea aparea. Avem mare nevoie de cores-pondente ale muncitorilor, primim insa putine. Trebuie cazeci i sute de muncitori sa scrie direct ziarului Vpered".

.Trebuie, de asemenea, s obtineti ca muncitorii sa-si tri-mita .direct adresele pentru a Ii se expedia ziarul Vpered"in plic. Ei nu se vor teme. Politia nu e in stare sa intercep-teze nici o zecime din plicuri. Formatul mic, numarul redusde pagini (4) si aparitia frecventa a ziaralui fac ca pro-blema trimiterii lui in plic s devina pentru redactie o pro-blema dintre cele mai stringente. Trebuie s va propunetidrept scop sporirea numarului de abonamente ale muncito-rilor la ziarul Vpered" i s faceti sa se extinda obiceiul

sa

dindu-i

lor.

www.dacoromanica.ro

8 V. I. LENIN

de a se trimite direct in strainatate banii (o rubla nu e cinestie ce !) i adresa. Daca veti organiza in mod inteligentaceasta actiune, se va putea revolutiona intreaga munca dedifuzare a literaturii ilegale in Rusia. Nu uitati ca transpor-tul se efectueaza in cel mai bun caz la lin interval de patruluni. E vorba de un saptaminal ! Pe cind 50-75% dinplicuri vor putea ajunge la destinatie prin posta.

Apoi publicitii. Ei trebuie sa se angajeze c vor scrie curegularitate o data sau de doua ori pe saptamina. In cazcontrar, sá li se spuna ca nu-i socotim oameni corecti i carupem legaturile cu ei. Pretextul va fi cel obisnuit : nu cu-noastem tematica, ne temem c. vom munci in zadar, credemca ei au deja asa ceva". Tocmai impotriva vnor asemeneapretexte banale i stupide trebuie sa lupte Rahmetov, Rah-metov personal. Principalele teme : comentarii pe problemedin actualitatea rusa (ceea ce n revistele mari se publicala rubricile : cronica interna i cronica sociala), apoi articoiesi note in legatura cu materiale aparute n publicatiile despecialitate (de statistica, militare, medicale, referitoare lainchisori, pe teme religioase etc. etc.) din Rusia. Pentruaceste doua rubrici vom avea intotdeauna nevoie de mate-riale. Ele pot fi alimentate numai de oameni din Rusia,exclusiv de ei. Centrul de greutate trebuie sa-1 constituieaici faptele noi, impresiile noi, materialele speciale inacce-sibile emigratiei, nicidecum considerentele, aprecierile dinpunctul de vedere al social-democratiei. De aceea, asemeneaarticole si note nu vor fi niciodata aruncate la cos, deoarecenoi le vom folosi intotdeauna. Lui Rahmetov i revine acumsarcina directa de a organiza aceasta treaba si de a ne punela dispozitie macar cinci colaboratori de nadejde, priceputi,harnici, care sa nu se eschiveze si care sa aiba legaturi directecu redactia. Numai daca vom avea legaturi directe cu cola-boratorii se va putea cadea total de acord asupra tuturoramanuntelor activitatii. Trebuie atrasi oameni, aratindu-li-se ca nicaieri ei nu vor putea sa apara" mai repede decitin acest saptaminal.

In incheiere, citeva cuvinte despre lozinca organizato-rica in momentul de fata. Dupa aparitia articolului E

;i

www.dacoromanica.ro

CATRE A. A. BOGDANOV. 10 IANUARIE 1905 9

timpul sà terminam" (Vpered" nr. 1) *, aceastal lozincatrebuie sa fie clara, dar oamenii sint atit de refractari fatade ceea ce este nou, incit Rahmetov va trebui s-o vire incapetele oamenilor, s duca o tenace munca de lamurire.Acum sciziunea este completa, deoarece noi am epuizottoate mijloacele. Al treilea congres impotriva vointei Comi-tetului Central si a Consiliului i fara ele. Ruptura completacu Comitetul Central. Declaratia fatisa c avem un birou alnostru 8. Inlaturarea mensevicilor si a neoiskristilor din toateorganele de partid. Noi am facut totul pentru a gasi unmodus vivendi, iar acum trebuie s declaram in mod des-chis si categoric ca va trebui sa lucram separat. Orice cre-dulitate i naivitate nu pot aduce decit prejudicii imense.

Rugam insistent sa se faca cit mai repede o declaraciepublic i categorical cu privire la birou. Trebuie 1) sa seexprime solidaritatea deplina cu articolul E timpul sa ter-minam" i sa se repete apelul cuprins in el ; 2) sa se declare

Vpered" este organul de presa al majoritatii comitetelorca biroul lucreaza in deplina armonie i intelegere cu el ;

3) ca. C.C. si Consiliul au inselat partidul in modul cel mairusinos si au zadarnicit congresul ; 4) ca acum nu existaalta iesire decit un congres al comitetelor fdrii C.C. si Con-siliu ; 5) ca biroul ii asuma sarcina de a sprijini muncapozitiva a comitetelor ; 6) ea, datorità oscilarilor i minciu-nilor, O.C. nu mai inspira de loc incredere.

Fii incredintat Ca noi o apreciem mult pe Zemleacika, darea nu are dreptate and II ataca pe Papasa, §i de d-ta de-pinde ca greselile ei sa fie indreptate. Sa o rupem cit mairepede pe toata linia cu C.C. si sa publicam neintirziat de-claratia Cu privire la birou, aratind ca acesta este C.O. siconvoaca Congresul al III-lea.

Expediat3 din Geneva la PetersburgPublkat3 pentru prima oara In 1925,

in revista Proletarsleaia nr.Se tipeTreite dupd manuscrls

* Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 9, Bucureiri, Edirura politia, 1962,ed. a doua, p. 145-149. Nota red.

c.si

www.dacoromanica.ro

10 V. I. LENIN

4

CATRE V. A. NOSKOV,L. B. KRASIN $1 L. E. GALPERIN,MEMBRI AI C.C. AL P.M.S.D.R.*

Catre GlebovNikiticiValentin,membri ai C.C.

Geneva. 13. I. 1905Stimati domni,

trimit alaturat declaratia mea, care reprezinta raspun-sul la declaratia dv. publicata in nr. 77 al ziarului Iskra".Reprezentantii mei in comisia de judecata sint tovara§ii$yart §i Voinov 9. Pentru a se lua legatura cu ei, se poatefolosi adresa : biroul de expeditie al ziarului Vpered",pentru cutare.

N. Lenin

Expediatà in doua plicuri pe adresa : Mr. P. Axelrod.4. Bd. Pont d'Arve. 4.

Se tipareite pentru prima oars,dupa manuscris

5

CATRE SECRETARULBIROULUI COMITETELOR MAJORITATII

29. I. 1905Draga prietene,Am o mare rugaminte la d-ta : sa-1 scuturi pe Rahmetov,s51-1 scuturi bine. Crede-ma, atitudinea lui fata" de noi nu

difera de aceea a osvobojdentilor sau a lui popa Gaponfata de social-democrati. Chiar acum am cercetat tabelulcorespondentei noastre cu Rusia 1°. Gusev ne-a trimis 6 scri-

* Pe scrisoare figureaz5 mentiunea lui V. I. Lenin : C o p i e". Nota red.

V.

§i

www.dacoromanica.ro

CATRE UN CORESPONDENT AL ZIARULUI VPERED 11

sori in 10 zlle, in timp ce Rahmetov ne-a trimis numai 2 in30 de zile. Ce zici de asta ? Nici un semn de viata. Nici unrind pentru Vpered". Nici un cuvint despre munc a, s

pre planuri si legaturi. E ceva imposibil, de necrezut, dincale-afara. Zilele acestea apare Vpered" nr. 4 §i imediatdupa aceea (peste citeva zile) nr. 5, dar de la Rahmetovn-avem nici un sprijin. Astazi ne-au sosit niste scrisori dinPetersburg, datate 10, foarte scurte. Nu s-a gasit nimenicare sa organizeze trimiterea unor corespondente bune sicuprinzatoare in legatura cu 9 ianuarie.

N-am primit nici un raspuns la scrisoarea mea catre Rah-metov cu privire la corespondenta * !

De asemenea, nici o veste despre birou i despre con-gres **. Si cit de important este sa ne grabim cu declaratiain legatura cu biroul i cu convocarea congresului ! Pentrudumnezeu, nu va incredeti in mensevici si in C.C. si trecetinegresit, pretutindeni si in modul cel mai hotarit la sciziune,sciziune i iar sciziune. Noi, cei de aici, entuziasmati derevolutie, ne-am unit, la un moment dat, intr-o adunarepublica, cu mensevicii, dar si de data asta ei ne-au inselatin mod rusinos. Pe cei care nu vor sa fie trasi pe sfoaraii avertizam insistent : sciziunea este necesara, categoricnecesara.

Expediard din Geneva la PetelsburgPublicatii pentru prima oarti

in 1925,Proletarskaia

in revistaRevoliuliia, nr. 2

Se tiplireite dupd manuscris

6

CATRE UN CORESPONDENT AL ZIARULUIVPERED" 11

Stimate tovarase,Articolul dv. Cum sa procedam ?" nu e bun pentru tipar.

Dv. creafi o divergenta inexistenta. La noi exista atitea di-

* Vezi volumuf de NO, p. 6-9. Nota red.** Este vorba de Congrcsul al III-lea al P,M.S.D.R., care era in curs de pre-

gatirc. Nora iceL

-

www.dacoromanica.ro

12 V. I. LENIN

vergente serioase, inch trebuie sa evitam s'al mai cream sialtele. Cine i unde a spus in mod special ca ele trebuie safie lichidate prin forta 12 ? Se pare ca nimeni. Acest lucrua fost doar presupus ca un rezultat inevitabil, independentde vointa noastra. Noi am indemnat sa" se mearga la adu-nari, sa se patrunda acolo chiar fi cu form pentru a propagalozincile noastre. Admit ca in uncle cazuri s-au folositexpresii nepotrivite, dar s te legi de ele inseamna sa. faciuz de mijloacele josnice folosite de noua Iskra" 13. Dv.,desigur, nu intentionati s procedati asa. E cert. Dar nudovediti cu nimic c. ar exista o lipsa de tact". A spuneinsa c toata tactica trebuie sa-si gaseasca expresia in cu-vintul tact" etc. asta, tiçi, e cu totul... nepotrivit".

Cu salutari tovàrasesti, N. Lenin

Scrisa in ianuarie 1905Expediatl din Geneva in Rusia

Publicatii pentru prima oarl in 1924,cartea .Vpered. $i 4Proletarii..

Primele ziare bolievice din 1905,Moscova, editura Krasnaia novi'

7

CATRE A. BEBEL

Se tiplreite dup3 manuscris

Geneva, 8 februarie 1905Prea stimate tovarase,

Chiar in ziva in care mi-ati scris 14, noi am pregatit oscrisoare catre tovarasul Hermann Greulich *, in care i-amaratat cum si de ce sciziunea din Partidul muncitoresc so-cial-democrat din Rusia a devenit in momentul de fata unfapt Implinit. Vom trimite o copie a acestei scrisori Con-ducerii Partidului social-democrat german.

Cel de-al III-lea Congres al partidului nostru va fi con-vocat de Biroul Comitetelor Majorit'Aii din Rusia. Redactiaziarului Vpered" si acest Birou sint doar niste centre pro-vizorii. Nici eu i nici unul dintre redactorii, colaboratorii

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, N ol. 9, Bucurelti, Editura politica, 1962 eda doua, p. 234-239, Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE S. I. GUSEV. 15 FEBRUAR.IE 1905 ig

sau adepsii ziarului Vpered" cunoscusi mie nu ne putemasuma in momentul de fasa, fara hotarirea congresului part-dului, raspunderea unor noi acsiuni importante §i care saangajeze intregul partid. Prm urmare, propunerea dv. poatefi comunicata numai acestui congres al partidului 15.

Va rog sa ma scuzasi pentru germana mea defectuoasa.Cu salutari social-democrate, N. Lenin

Expediata din BerlinPublicata pentru prima oars

in limbile germana rusa in 1905,intr-o foaie speciala. Geneva,editata de redactia Iskres"

8

Se tiparette dupa manuscrisTradus din limba germana

CATRE S. I. GUSEV

Catre Hariton15. II. 1905Draga prietene,Isi mulsumesc din sutlet pentru scrisorile trimise. Conti-

nua sa ne scrn neaparat in acela§i spirit, dar sine seama §ide urmatoarele : 1) nu te limita niciodata la rezumarea scri-sorilor sau comunicarilor ce si-au fost trimise, ci transmi-tetle negre§it (in afara de scrisorile d-tale) in intre-gtme; 2) cauta sa ne pui neaparat in legatura directiicu forsele noi, cu tineretul, cu cercurile proaspete. Nu uita caforsa unei organizasii revolusionare sta in numarul legatu-rilor ei. Dupa numarul legaturilor noi in Rusia, care ni sevor transmite, vom putea aprecia capacitatea de acsiune §irezultatele munch prietenilor nowi. Pina acum, dintre tosicei din Petersburg (spre ru§inea lor), nimeni nu ne-a datvreo leganira noua in Rusia (nici Serafima, nici Sisoika,nici Zemleacika, nici Nik. Iv.). E un scandal, o nenorocire,un dezastru ! Invasasi de la memevici, pentru dumnezeu !Nr. 85 al Iskrei" consine o sumedenie de corespondense.$i d-ta ai chit doar tineretului Vpered", de ce, atunci,nu ne-ai pus in legatura cu nimeni din rindurile acestui ti-

Fl

www.dacoromanica.ro

14 V. I. LENIN

neret ? ? Nu uita c atita timp cit n-ai recrutat vreo zeceprieteni noi, tineri, devotati ziarului Vpered", care sa stiesa lucreze, sa stie s intretina legatura, sa stie sa corespon-deze i Fara d-ta, e de ajuns ca d-ta s. cazi, pentru ca noisä ne impotrnolim de-a binelea. Nu uita acest lucru ! ! Unrevolutionar de profesie trebuie sa creeze in fiecare localitatezeci de legaturi noi, sa incredinteze acestor oarneni subsupravegherea lui intreaga munca, sa-i invete i sa-i an-treneze nu prin povete, ci prin munca. S plece apoi in altalocalitate i dupa o Tuna, doua sa se intoarca pentru a-i ye-rifica pe tinerii sai inlocuitori. Te asigur ca in rindurilenoastre domneste o teama idioata, fi1istin., oblomovistà fatade tineret. Te implor, combate prin toate mijloacele aceastateama.

Expediata din Geneva la Petersburg

Publicata pentru prima oath" in 1925,in revista Proletarskaia

Revoliutiie, nr. 4

9

Al d-tale, Lenin

Se tipareste dupa. manuscris

PROIECT DE SCRISOARE CATRE A. BEBELDIN PARTEA UNUI MEMBRU. AL B.C.M.'6

22. II. 1905Prea stimate tovarase,

Sint un membru al Biroului din Rusia al Comitetelor Ma-joritatii ale Partidului muncitoresc social-democrat din Ru-sia, care am sosit chiar acum din tara. In Rusia a si fostpublicata acum o saptamina instiintarea acestui Birou cuprivire la convocarea Congresului al III-lea al Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusia. La prezenta scri-soare anexez, pentru Con ducerea Partidului muncitorescsocial-democrat din Germania, traducerea * acestei instiin-taxi. A fi foarte recunoscator daca aceasta traducere ar

* Dcasupra cuvintului traducere e scris si originalul (?)". Nola red.:

www.dacoromanica.ro

CATRE S. I. GUSEV. 25 FEBRUARIE 1905 15

fi adusa la cunostinta intregului partid german, publicind-ointr-unul din organele de presa ale partidului.

Tov. Lenin mi-a remis scrisoarea dv. din 3. II. 1905 catreel si copia raspunsului lui din 8. II. 1905 catre dv. * Incalitatea mea de membru al Biroului consider ca Lenin meinu putea raspunde altfel de cum a raspuns. Acum, cind con-gresul partidului nostru va avea loc in viitorul cel mai apro-piat (comunic acest lucru nurnai dv. personal, de-oarece data convocarii congresului sintem nevoiti s-o tinemin cel mai mare secret), devin posibile ** conditii foartefavorabile pentru medierea dv. pe care ne-ati propus-o: Sperca. nu yeti refuza s folositi aceasta posibilitate, care, fireste,nu va putea aparea din nou intr-un viitor prea apropiat.Consider de datoria mea s v comunic dv. personal(tot in secret) ca congresul nu se va tine In Rusia. Dv. atiputea deci sa.veniti *** personal la congres sa folositi ma-rea dv. automate pentru a determina sà participe la congressi mate institutule si organizatiile asa-zisei minoritati dinpartidul nostru. Incercarea dv. de a media ar avea, n felulacesta, cele mai mari sanse de succes.

Cu salutari social-democrate, N.N.

As ruga s mi se raspunda in douii plicuri pe cel dinafara adresa biroului de expeditie al ziarului Vpered",pe cel din interior numele lui Stepanov, p entru N. N.,membru al Biroului.

Scrisa. la GenevaPublicarii pentru prima oarii in 1926,

in Culegeri din Lenin", vol. VSc tipiircite dupla manioc-Tit

to

CATRE S. I. GUSEV

25. II. 1905Chiar n acest moment am aflat dintr-o scrisoare a lui

Leadov ca C.C. s-a declarat de acord cu convocarea con-* Vezi volumul de fata, p. 11-12. Nota red.

** Deasupra cuvintelor devin posibile e scris : se crceazI conditir.Nora rcd.*** Dcasupra cuvintelor sX vcnitr e scris : si luati cuvintur. Nota rcd.

i

2

www.dacoromanica.ro

16 V. I. LENIN

gresului 17. Conjuram Biroul sa nu se increada in C.C. §i innici un caz s nu renunte la nici o particica din deplina saindependenta in ceea ce prive§te convocarea congresului.Biroul nu are dreptul sa cedeze Comitetului Central nici oiota. Altfel vom stirni aici o adevarata razmerita, §i toatecornitetele ferme vor fi de partea noastra. C.C. a fost invitatla congres, i poate s vina cu menwvicii, insa congresul 11convocam noi §i numai noi. Marti (28. II. 1905) apareVpered" nr. 8, in care este reprodusa iiwiintarea Birouluicu o completare * energica din partea noastra. Pentru nu-mele lui durnnezeu, ia toate masurile §i trimite aceasta scri-soare clt mai repede lui Leadov, Sisoika §i Zemleacikai.

Al d-tale, Lenin

Expediata din Geneva la PetersburgPublicatii pentru prima oars in 1925,

in revista Proletarskaia nr. 2

11

Se tipiireste dup5 rnanuscris

CATRE SECRETARUL COMITETULUIREPREZENTANTEI MUNCITORILOR"

DIN ANGLIA 18

27. II. 1905

Stirnate domn,rnultumesc pentru scrisoarea din 24 februarie. Firote,

accept, in numele organizatiei mele (ziarul Vpered" i Bi-roul din Rusia al Comitetelor Majoritatii ale Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusia), conditiile dv.promit s le aduc la indeplinire. Chitanta de primire a celor

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 9, Bucure§ti, Editura politicI, 1962,ed. a doua, p. 287-290. Nota red.

Reooliiqiia,

Va

si

www.dacoromanica.ro

CATRE S. I. GUSEV. MARTIE 19D5 17

60 de lire si a celor 20 de lire cu indicarea destina;iei lorva fi publicata in ziarul nostru Vpered".

Va rog sa ma scuzaci pentru engleza mea defectuoasa.Al dv. sincer, Vl. Ulianov

Expediata din Geneva la LondraPublicatii pentru prima oarei in 1931,

in Culegeri din Lenin', vol. XVISe tipiireste dupli manuscris

Tradus din limba engleza

12

CATRE S. I. GUSEV

Lui NatiaDraga prietene,Multe mulvumiri pentru scrisori. Ne salvaci, pur si simplu,

de irnpresiile din strainatate. Continua neaparat in acelasifel. Pentru numele lui durnnezeu, trirnite corespondeme dela muncitori. De ce nu scriu si ei ? ? Este pur si simplu orusine ! Relatarea d-tale amanumita despre agitatia desfa-surata de comitet in alegerile pentru cornisia Sidlovski eminunata. 0 vorn tipari.

Inca o intrebare : aci prirnit in comitet pe cei 6 muncitoricare au fost desemnaci ? Raspundeci-ne numaidecit. Va sfa-tuim foarte insistent sa primivi in comitet muncitori in pro-poi-tie de cel pucin 1/2. Altfel veci fi in inferioritate fatalde mensevici, care vor trirnite de aici intariri serioase.

In legatura cu congresul, nici unul din mernbrii Birouluinu ne scrie nimic. Asta ne nelinisteste, deoarece optimismulRusalkai (in parte si al d-tale) ca asentimentul dat de C.C.pentru convocarea congresului constituie un plus ne inspiratemeri foarte serioase. Pentru noi e limpede ca lumina zileica C.C. a vrut sa va traga pe sfoarà. In ceea ce privesteC.C., trebuie sa fivi pesirnisti. Pentru durnnezeu, nu Ira in-credevi in el ! Folosici din plin momentul pentru a indemnacomitetele minoritacii, si in special pe cele ale mlastinii, savina la congres. Este extrem de important sa va ocupaciserios de comitetele din Kiev, Rostov si Harkov : ,stirn ca intoate aceste trei centre sint vperedisti", muncitori i inte-

www.dacoromanica.ro

1f; V. I. LENIN

lectuali. Trebuie, cu mice pret, sa aduceki la congres delegakicu vot consultativ * din partea acestora. Acelasi lucru inceea ce priveste tipografii din Moscova. In general e cit sepoate de regretabil ca Biroul nu a publicat hotarirea noastrade a invita la congres organizakiile muncitoresti e o gre-Kaki colosala. Indreptaki-o neaparat si cit mai repede.

V-a, sfatui in mod staruitor sa desfasuraki munca de agi-takie in rindurile celor 300 de muncitori organizaki din Pe-tersburg, pentru ca ei sa trirnita la congres, pe cont propriu,unul sau doi delegaki cu drept de vot consultativ. Munci-torii se vor simki, desigur, foarte rnãguliçi i se vor apuca detreaba cu multa tragere de inirna. Nu uitaki ca menseviciise vor stradui din rasputeri s discrediteze congresul in fakamuncitorilor, afirmind ca muncitorii n-au luat parte la con-gres. Trebuie sa kineki searna de acest lucru si s acordakineaparat o atemie deosebità reprezentankei muncitoresti.Cele 300 de ruble necesare pentru doi delegaki muncitori levor stringe, cred, muncitorii din Petersburg (sau le va donavreun mecena oarecare), iar agitakia pentru stringerea bancu ban a acestei surne va fi extraordinara, faptul va ficunoscut de toki. Insemnatatea lui ar fi imensa. Trebuieneaparat sa aduceki la cunostinka acest lucru in comitetin adunarile cu organizatorii si agitatorii. Oare toki organi-zatorii i agitatorii nostri vorbesc muncitorilor despre nece-sitatea legaturilor directe cu Vpered" ? ?

0 calda stringere de mina. Al d-tale, Lenin

P. S. Ambele foi volante ale Biroului (atit nr. 1, despi einsureckie, cit i nr. 2, despre atitudinea faka de liberali) Sintminunate, i noi le reproducern in intregime in Vpered" 19.Ar fi bine daca s-ar continua in felul acesta ! ! Apropo : dece grupul de publicisti a declarat ca face parte din organiza-kia Comitetului din Petersburg ? Acest lucru este contrain-dicat i iata de ce : grupul de publicisti de pe linga comitetnu are mandat pentru congres. In cazul cind este un grupaparte, adica nu un grup de pe linga cornitet, ci un grupde publicisti" din intreaga Rusie, care face parte din

* Scrie/i despre tome a tea Rusalkai Dernonului.

si

:

www.dacoromanica.ro

exiii UN ADRESANT NECUNOSCUT. 9 MARTIE 1905 jt

P.M.S.D.R.", el ar avea dreptul sal trimita (cu aprobareaBiroului) un delegat cu drept de vot consultativ. Te rogrezolvi aceasta chestiune ! Noi nu vorn scrie in presa ca el eun grup de pe linga Comitetul din Petersburg. Trebuie ca :I) Comitetul din Petersburg sa-I scoata din rindurile sale ;2) acest grup sa ramina, cel putin provizoriu, un grup se-parat si de sine statator ; 3) sa inainteze o cerere"birocratie !) pentru admiterea la congres a delegatului sau cuvot consultativ ; 4) Biroul sii aprobe. E posibil oare ca circazece publicisti sa nu procure suma de 200 de ruble necesarapentru trirniterea unui delegat ? ? Caci nu incape indoiala et"acest delegat (de pilda Rumeantev sau un altul) va fi defolos congresului. Inforrneaza despre toate acestea Biroul saumai bine fa totul singur, fcr nici un fel de rapoarte.

Scrie:i la inceputullnnti martie 190$

Erpediata din Geneva la PetersbulgPublicata pentru prima oa;ii

in 1925, in revistaProletarskaia nr. 2

Se tip,irette dupa manrocris

13

CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT

9. III. 1905Draga prietene,La majoritatea intrebarilor dumitale nu pot raspunde,

deoarece nici eu nu stiu mai mult. Mi se pare ca Voinov nuse pronunca pentru existenta unui singur centru. Cei dinRusia sint pentru. Nu stiu daca se va accepta. Eu as inclinamai curind pentru vechiul sistern de organizare 20, dar nuacord acestui lucru o importanca deosebità. Esenta problemeio constituie consfatuirile la care sa participe C.C. si redaccia,dar si asta va duce de fapt la un Consiliu.

Ramine de vazut".La Moscova nu pot scrie despre dumneata, dcoarece acolo

n-am cunostinte personale, iar n legatura cu aceasta chesti-

sa

(cita

Rcvohsqiia,

www.dacoromanica.ro

20 V. I. LENIN

une trebuie sa se dea dovad 5. de prudenta. Mai bine saa§teptam, s. vedern cum vor hotari ei

Conspectul raportului meu (Sarcinile Congresului alIII-lea") fl voi trimite daca 1 voi gasi * : e foarte scurt §icuprinde aproape acel4 lucru ce s-a spus in Vpered" Dinpartea redactiei" **.

Ce ascundea consimtamintul C.C. de a se convoca con-gresul nu pot sa-mi dau seama. Eu insumi ma temeam multde o intrig5. abila a C.C. atitudinea noastra ai vazut-odin ziarul Vpered". Acurn C.C. al minoritatii a cazutaproape in intregime, au scapat numai F4er, Nikitici §i

Karp. Au fost luati §i Stein §i Bucatarul Probabil cal acestfapt va slabi pentru multa vreme capacitatea de actiune ameqevicilor. Aici MartuKa are pur §i simplu accese de iste-rie la clubul sau dud i se aminte§te de congres. Judecinddupa toate acestea, e de presupus ca ei nu vor merge. Darcine poate s. tie precis ? M a§tept la ceva §i mai rau : lao sciziune din partea noastra, dar consider acest lucru putinprobabil.

Oare n-ai fi putut obtine macar sa se consemneze intr-unproces-verbal laudaroFnia odioasà a lui Deutsch ? E cev anemaipomenit ! ! La o asemenea impertinenta nici nu teputeai atepta. Trebuia sa fie consemnata intr-un proces-verbal, sa se publice lista gruparilor lor" sau macar sa setransmit:à congresului acest proces-verbal pentru a le aratacelor din Rusia impertinenta nemaipomenita a acestordomni.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

Scrisii la GenevaPublicata" pentru prima oara in 1926,hi Culegeri din Lenin", vol. V

Se tipiireite dupl. manuseris

* L-am ga it, dar nu-1 pot trimite, deoarece no tint decit niste hieroglife pe obucata de birtie. Va sfatuiesc 5:1 a biauiti pe experienta Congresului al 11-lea.

** Vezi V. I. Lenin. In legatura cu convocarea Congresului al 111-lea al pal ti-dulte (Opere complete, vol. 9, Bucuregi, Fditura politica', 1962, ed a doua, p. 287290). Nora red.

2).

www.dacoromanica.ro

CATRE S I. GUSEV. 11 MARTIE 1905 21

14

CATRE S. I. GUSEV

Lui Nacia, de la Lenin11. III. 1905Draga prietene,Am prirnit chiar acum nr. 10 si 11 *. Ici multumesc foarte

mult in special pentru ocarile din nr. 10. Imi plac oamennbataiosi : insearnna c tiu ce fac i ca au o linie. $i bine l-aumai scarmanat pe batrinul lup" : s-a scarpinat la ceafa decum a inceput sa citeasca. Nr. 11 a aratat insa c d-ta estitotusi prea optimist daca speri s-o scoci usor la capat cumensevicii din Petersburg. Ah, ma tern de greci 22 te sfa-tuiesc i pe d-ta s. te temi de ei ! Noteaza ca tot ce nu leconvine ramine in vorbe, nu devine document, bunaoaraconsimcamintul C.C. pentru convocarea congresului. Azi aaparut Iskra" nr. 89, in care e publicata hotarirea din8. III. 1905 a Consiliului impotriva congresului, o hotarirecare abunda in minciuni si din care razbate o furie oarba(prin modul lor de a acviona, participantii la congres sepun ei insisi in afara partidului") ; se pretinde ca la1. I. 1905 au existat 33 de organizatii de partid autorizatein afara de instituOile centrale" (asta-i o rninciuna sfrun-tata ; au fost nascocite niste comitete inexistente, ca, de

cel din Kuban si cel din Kazan, care nu a fost con-firmat, iar in ceea ce priveste alte doua comitete, cel dinPolesie si cel din Nord-Vest, termenele au fost incurcate : inloc de 1. IV. 1905 figureaza 1. I. 1905). Este clar ca nicivorba nu poate fi de participarea la congres a Consiliuluiprin urmare, a Ligii si a O.C. Aceasta ma bucura nespus demult fi nu cred ca mensevicii din Rusia vor veni la congres,nu cred. Pina in momentul de fa0, nici unul dintre voi nune-a procurat vreo hirtie scrisa din care sa reiasa ca vreuncomitet mensevic este de acord cu convocarea congresului.Sa nu va faceti iluzii in aceasta privinta ! Daca menseviciide la Petersburg vor fi dispusi sa faca concesii, cereki-le, ca

* Nr. 10 i 11 scrisorile S. I. Gusev catre V. I. Lenin. Nota red.

§i

pilda,

§i,

lui

www.dacoromanica.ro

22 V. I. LENIN

o conditie sine qua non *, recunoagerea congresului pc careil convoaca Biroul, precum i recunoasterea Comitetului dinPetersburg drept singurul legal i legat de miKarea munci-ioreasca ; cereti-le negresit sa faca acest lucru in scris, ne-gresit o copie (semnata de ei) a acestui document sa fie tri-mina. ziarului Vpered" i negresit in numele tuturorrnembrilor grupului rninoritatii din Petersburg. Dar niciatunci sa nu le dati vreo legatura, caci riscati sa va facetidusmani interni, tineti minte ce va spun !

Comunicati-i imediat lui Rahrnetov, printr-o telegramaurgenta, ca in jurul datei de 20. III. 1905 va avea loc aici ofoarte importanta conferinta cu socialistii-revolutionaricu o sumedenie de alte partide ; obiectivul ei este incheiereaunei intelegeri in vederea insurectiei 23 Prezenta lui Rahrne-tov este necesara ; sa porneasca numaidecit incoace, fara sapiarda nici o zi.

In incheiere va mai spun Inca o data : n,i cunoasteti for-tele minoritatii in intreaga Runic si de aceea va faceti iluzii.Asta nu-i bine. In momentul de fata. mensevicii sint mai pu-ternici decit noi ; de aceea va trebui si ducem impotriva loro lupta indirjita, indelungata. Icoancle din strainatate **string o groaza de bani. Consider ca ar fi pur si simplu In-decent sa vorbim despre o intelegere cu Bundul si cu alte or-ganizatii dupa ce aceste organizatii (ca i organizatia letoni-lor) au avut o conferinta cu C.C. (procesul-verbal aaparut in Poslednie Izvestiia" 5i in Iskra" nr. 89). Ar fi ocurata nerozie : noi sa ne rugam de ei, i ei sa ne spunk' : nuvà cunoastem, ne-am Trucks deja cu C.C. Ne-am face derusine, crede-ma ! !

L pi diata din Gene a la PLiersbrog

Publicata pen tlre prima on;in I015 , in etusta

Proletarskaia Ret ollu(ha", nr 2

0 calda stringere de mina, Lenin

Se ti pare te du pd mannscrii

* conditie obligatorie. Nora trad.** Icoane dtit strainatatc" denurnirc ironica data lideriloe menlevici.

?Nola red.

ii

www.dacoromanica.ro

CATRE COM. DIN PETERSBURG AL P.M.S.D.R. 13 MARTIE 1905 23

15

CATRE COMITETUL DIN PETERSBURGAL P.M.S.D.R.

De la o institutie proletara din Anglia Cornitetul re-prezentanwi muncitorilor" (Labour Representation Com-mittee, secretar MacDonald) s-au primit la redactia zia-rului Vpered" 60 de lire sterline (1 500 franci) * pentruvaduvele si orfanii muncitorilor care au fost ucisi la 9(22) ianuarie la Petersburg. Redaccia ziarului Vpered". atrimis acesti bani Comitetului din Petersburg al Partiduiutmuncitoresc social-democrat din Rusia cu rugarnintea de acornunica neaparat absolut tuturor organizainlor muncito-resti ale partidului nostru (cornitetele raionale, consfatuirilede organizatori, grupurile din fabrici si uzine etc.) ca s-aprimit aceasta donacie, ele fiind singurele care ar putea ajutala repartizarea justa a banilor. Ar fi de dorit ca muncitornnii sa-i instiinwze pe tovarasii lor englezi de primirea

banilor.0 data cu cele 60 de lire sterline trimise pentru nevoile

celor care au avut de suferit, Cornitetul reprezentanceimuncitorilor" a mai trimis 20 de lire sterline pentru insu-rectie, bani care rarnin la dispozitia ziarului Vpered".

Astazi, 13 martie (28 februarie), redaccia ziarului Vpe-red" a mai primit de la acelasi Comitet 90 de lire sterline(circa 900 de ruble), din care 50 de lire sterline (circa 500 deruble) vor fi folosite pentru ajutorarea orfanilor si vaduve-lor celor care au cazut in lupta pentru libertatea muncitori-lor. Acesti bani i vom primi zilele acestea si-i vorn trimitela Petersburg.

Pentru orice eventualitate, Intrucit unii muncitori au prie-teni la Londra, va comunicam adresa exacta a acestui Comi-tet : Labour Representation Committee, Victoria Mansions,28, Victoria Street. London. S. W. Secretar J. RamsayMacDonald.

Raspundeti neaparat la aceasta scrisoare.sc,i,,t la 13 manic 1905 la Geneva

Poblicatii Pentru prima oalii in 1926,in Culegeri din 1 enin", vol. V

* Circa 600 de ruble.

Se tipiireite dupii manuscris

www.dacoromanica.ro

24 V. I. LENIN

16

CATRE S. I. GUSEV

Lui Gusev, din partea lui Lenin16. III. 1905Draga prietene,Am aflat adineaori ca conferinta de aici a celor 18 partide

social-democrate si a altor partide revolutionare (inclusivsocialistii-revolutionari i P.P.S. *) a fost aminata, la cerereaBundului, Oda la inceputul lunii aprilie. Este extrem de im-portant sa rezolvam, impreuna cu Rahmetov, o serie de pro-bleme esentiale in legatura cu participarea noastra la aceastaconferinta (obiectivul ei : incheierea unei intelegeri in ve-derea insurectiei). Iskra" tese o intriga dintre cele mai mur-dare. Daca Rahmetov n-a plecat Inca, faceti totul ca el saplece numaidecit i raspundeti-mi imediat i cit rnai precisce stiti in legatura cu data plecarii lui.

Pe noi, cei de aici, ne nelinisteste mult problema congresu-lui. D-tale, lui Igor si lui Leadov va convine sa scrieti caBatrinul a devenit nervos. Dar cum sa nu fiu nervos cindsintern inconjurati aici de dusmani care se folosesc de oricestire si care primesc stiri rnai repede cleat noi. Asa ceva, cre-de-ma, nu-i poate fi iertat Biroului. De pilda, despre Rasaritnu stim decit ca Zemleacika viziteaza Uralul i ca Leadov afost la Saratov. Raspunsul primit din aceasta localitate nueste de loc clar, nu contine nirnic precis. Nu stim cum a fostorganizata tiparirea foilor volante care trebuie sa aparil subsemnatura : Comitetele regiunii de Est". E o rusine i unadevarat scandal ! ! Nu de mult, socialistii-revolutionarine-au aratat o asemenea foaie volanta stupida, indreptataimpotriva lui Gapon ! Evident, este vorba de o intriga aC.C., dar nu puteau, oare, cei doi membri ai Biroului careau fost in Rasarit sà se informeze si sa ne scrie la timp pen-tru a nu ne pune intr-o situatie ridicola fata de dusmaniinostri ? Nu le e rusine, oare, sa puna ziarul Vpered" intr-osituatie atit de neplacuta ? Si nu numai neplacuta, fiindcaIskra" se foloseste de orice prilej fara nici o jena. In Iskra"

* P.P.S. Partidul socialist polonez. Nuta red.

www.dacoromanica.ro

CATI1E S. I. GUSEV. 16 MAItTlE 1905

nr. 89 se arata c Consiliul exclude din partid pe toti aceiacare se duc la congres. Voturile au fost aici din nou falsifi-cate. Se pretinde ca la 1. I. 1905 erau 75 de voturi(33 x 2=66+9 ale C.C., O.C. i Consiliului). Au fost nasco-cite Comitetul din Kazan si cel din Kuban, care nu au fostniciodata confirmate, apoi s-a fkut afirmatia falsä ca Co-mitetul din Polesie i cel din Nord-Vest au fost confirmatela 1. I. 1905. In realitate, ele au fost confirmate abia la1. IV. 1905. Am demascat aceasta minciuna in nr. 10 al zia-rului Vpered" *.

Trebuie sä aveti in vedere urmatorul lucru : pentru cacongresul sa fie valabil din punctul de vedere al Iskrei", enevoie sa participe 19 comitete. Dupa calculul nostru, aceastacifra este inexacta. Dar daca la 1. I. 1905 erau in Rusia28 de organizatii autorizate (fara Liga), participarea la con-gres a 14-15 dintre ele este foarte de dorit, aproape in-dispensabild. Noi insa avem 13-1 (Ekaterinoslav) + 2 (Vo-ronej si Tula) = 14, si asta numai daca punem la socotealasi Tiflisul, care este indoielnic. Fireste, oricum ar fi, con-gresul este necesar, fie chiar cu participarea a numai 12 co-mitete, si cu cit va avea loc mai curind, cu ant va fi maibine. Oricum ar fi, numai congres sa fie. Dar de ce nu avemnici o stire in legatura cu vizitarea de catre membri ai Birou-lui a vreunui cornitet neutru sau mensevic ? ? Se hota'risedoar c Biroul le va invita si le va vizita pe toate ? De cen-a vizitat Leadov Comitetul din Kuban ? De ce, trecindprin apropiere, el nu a invitat la congres comitetele din re-giunea Donului, din Harkov, Gornozavodsk si Kiev ? ?, pre-cum si diferite grupuri din aceste orase ? ? Caci este un mi-nunat mijloc de a face agitatie printre muncitori invitindu-ipe ei personal la congres. De ce nu se face acest lucru ? ? Aravea o importanta de-a dreptul uriasa ! ! De ce nu avern nicro stire cu privire la Kursk, la Comitetul din Polesie etc. ?Vom face si noi, cei de aici, tot ce se poate, dar de aici nupoti face mare lucru. Avem unele perspective in legatura cuKazan, Siberia, Kursk, Polesie si Saratov, dar totul e pro-blematic. Daca insa am avea la congres toate aceste cincicomitete Uralul, atunci absoluta valabilitate a congresului

* Veri V. I. Lenin. Pe cineed.

vor ei sI tniele r (Opere complete, vol. 9, Bucu-reiti, Editura politica', 1962, a doua, p. 344-346). Nota red.

UI

+

www.dacoromanica.ro

26 V. I. LENIN

ar fi indiscutabil5, chiar dup5 socotelile Iskrei". Scrie-mideci.

Expediata din Geneva la PetersburgPublicata pentru prima oara

in 1925, in revistaProletarskaia Revoliutiia", nr. 2

17

Al d-tale, Lenin

Se tipareste dupa manu:cris

CATRE SECRETARUL COMITETULUIREPREZENTANTEI MUNCITORILOR" DIN ANGLIA

23. III. 1905Stimate domn,V5. multumesc mult pentru donacie. Am primit cecul de

SO de lire sterline (2 008 franci) i, conform indicaciilor dv.,am trimis 60 de lire (1 506 franci) la Petresburg, Comitetu-lui nostru din Petersburg al Partidului rnuncitoresc social-democrat din Rusia *. Am primit i cel de-al doilea cec, de90 de lire sterline (aceast5 sum5. Inc5 n-am primit-o aici infranci). 50 de lire vor fi, de asemenea, trimise pentru a seveni in ajutorul vaduvelor i orfanilor muncitorilor (oame-nilor muncii) din Petersburg care au fost uc4i la 9 (22) ia-nuarie.

Cu cele mai bune ufari.Al dv. sincer, VI. Ulianov

(redactor la ziarul Vpered")Vl. Oulianoff, Editor of the Vperiod",

3. Rue de la Col line. 3. Geneve.Switzerland.

Expediata- la Londra

Publicata pentru prima oarala 18 august 1946, in revistaBritanskii Soiuznik°, nr. 33

Se tipareste dupalimbo

manuscrisTradus din engleza

* Scrisoarea clue Comitetul din Petersburg al P.M.S.D.R., veil volumul dlap, p. 23. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL DIN ODESA AL P.M.S.D.R. 25 MARTIE 1905 97

18

CATRE COMITETUL DIN ODESA AL P.M.S.D.R.

Catre Comitetul din Odesa, din partea lui LeninDragi prieteni,

vrea s va spun citeva cuvinte in legatura cula congres. Daca trimiteti delegati din Rusia, atunci celespuse in scrisoarea de fata cad de Ia sine. Am auzit insa caintentionati s dati mandat unuia de aici. Daca acest zvonse confirma, permite s. v sfatuiesc s dati mandatambilor dv. candidati de aici, adica Josef inei §i lui Danila,§i anume : unuia dintre ei cu vot deliberativ, iar celuilalt cuvot consultativ (adica s trimiteti congresului o scrisoareprin care Comitetul din Odesa saceara congresuluiadmita cu vot consultativ pe Josefina, ca membru in biroulComitetului din Sud, un activist foarte folositor sub raportconsultativ, sau, bunaoara, pe Danila, un excelent cunosca-tor al organizatiilor periferice, care a depus o rnunca extremde energica n rindurile proletariatului din Odesa). Puteti fisiguri Ca congresul va da urmare unei asemenea cereri a co-mitetului. V rog sa cititi aceasta scrisoare tuturor mcmbri-lor cornitetului i sa-mi raspundeti 25

P. S. Primiti muncitori n comitet ? Acest lucru este ne-cesar, absolut necesar ! De ce nu ne puneti in legaturadirecta cu muncitorii ? Nici un muncitor nu scrie pentruVpered". Este pur i simplu scandalos. Ne sint absolut ne-cesari zeci de corespondenti muncitori. ruga foartemult s cititi §i acest pasaj din scrisoare nu numai tuturormembrilor comitetului, dar §i tuturor organizatorilor i agi-tatorilor majoritatii.

Scris2 la 25 martie 1905 la GenevaPublicatii pentru prima oarii

in 1925, in revistaProletarskaia Revolintiia", nr. 7

Salutari tuturor ! Al dv., Lenin

Se tiplirefee diip2 mannseris

A§ delega;ii

mi-as

sa

V-as

www.dacoromanica.ro

28 V. I. LENIN

19

CATRE X 26

In cutia de scrisori a redactiei ziarului Vpered" (3, Ruede la Col line) a fost pusa o scrisoare cu mentiunea : CatreLenin", care contine o cornunicare extrem de importantae semnata X". Lenin are toate motivele sa creada ca auto-rul ei este tovarasul X, publicist cunoscut. In orice caz, datafiind importanta comunicarii referitoare la securitatea per-sonala a unui tovaras, descoperirea anonimului este de dorit.

Scrisii lunii martie1905 la Geneva (loco)

Publicatii pentru prima oarii in 1934,in Culegeri din Lenin", vol. XXVI

20

Se tiOrelte dupii manu,cris

CATRE I. I. SVART

La EkaterinoslavDraga tovarase,Zile le acestea va vom raspunde amanuntit la scrisoarea

dv. Acum va comunicam in graba numai urrnatoarele : dacaexista organizatori de partea majoritatii, procedati imediatastfel : 1) sau trirniteti in nurnele lor o scrisoare congresu-lui, in care sa se exprirne protestul impotriva cornitetuluidorinta de a participa la congres ; 2) sau, daca gasiti 50 deruble si un om, trimiteti imediat un delegat la noi (la adresanoastra din Geneva) ; scrieti-i mandatul folosind cifrulnostru.

Deocamdata va spunern la revedere. Zile le acestea o si vamai scriem. Aveti grija insa, nu aminati i cautati sa mdc-pliniti imediat rugamintea noastra, preferabil pc a douadecit pe prima.

Scrisii nu mai devreme de31 martie 1905, la Geneva

Publicatil pentru prima oara in 1926,in Culegeri din Lenin', vol. V

Se tipareite dupii rnanuscris

si

si

www.dacoromanica.ro

CATRE S. I. GUSEV. 4 APRILIE 1905 29

21

CATRE S. I. GUSEV

A se preda liii Gusev personal, din partea lui Lenin4. IV. 1905Draga prietene,Mi-ai scris chiar d-ta c. ai Inceput sa fii filat. In afara de

aceasta, am strIns aici o serie de informatii de la persoanecare au venit de curind de la Petersburg si ele confirmaintru totul acest fapt. In aceasta privinta nu Incape nici oindoiala. Stiu atit din proprie experienta, cit i din expe-rienta unui mare numar de tovarasi c poate cel mai greulucru pentru un revolutionar este sa paraseasca la timp unloc primejdios. Intotdeauna, tocmai in momentul dud tre-buie sa parasesti munca pe care o desfasori intr-un anumitloc, ea devine deosebit de interesant i deosebit de necesard ;tocmai asa i se pare intotdeauna, dar absolut intotdeauna,unui activist. De aceea consider ca este de datoria meacer In modul cel mai insistent sa parasesti pentru un timpPetersburgul. Acest lucru este absolut necesar. Nici un pre-text, nici un considerent legat de munca nu trebuie sà intlr-zie aceasta masura de prevedere. Prejudiciile pe care le-araduce o inevitabila cadere ar fi imense. Prejudiciile prici-nuite de plecarea d-tale vor fi cu totul neinsemnate i apa-rente : promovati provizoriu, pentru o luna-doua, elementetinere ca Inlocuitori In posturile de conducere §i fiti sigurica, chiar daca se vor ivi unele neajunsuri de foarte scurtadurata In munca, tri ansamblu ea nu va avca decit decIstigat si Inca extrem de mult. Dindu-i-se o munca de maimare raspundere, tineretul va creste ; eventualele lui greselile vom indrepta repede. 0 cadere, dimpotriva, ar face sapierdem cele mai mari sanse de a organiza munca noastracentrala. Inca o data te sfatuiesc insistent sa pleci imediat Inprovincie pentru o luna. Pretutindeni se gaseste treaba be-rechet i pretutindeni se simte nevoie de o Indrumare gene-rala. Daca vrei (si trebuie sà vrei), plecarea se poate orga-niza oricInd.

www.dacoromanica.ro

30 V. I. LENIN

Despre acordul din 12. III. 1905 27 nu-ti scriu. N-are niciun rost sa ne certam. Pe cit se pare, nu se putea altfel. Pro-blema care se pune acum este sa pregatim cu toata energiacongresul i sa sporim numarul delegatilor. Cit privqtebanii, nu va lansati In cheltuieli, ci cautaci sa-i pastrati,fiindca dupa congres vom avea i mai mare nevoie de ei.

Fvpediata din Geneva la PetersburgPublicata penttu prima oara

in 1925, in revistaProletarskaia Revoliutita", nr. 2

22

Se tipareste dupa manuscris

CATRE P. A. KRASIKOV

5. IV. 1905Draga prietene,In privinta datei deocamdata nu pot spune nimic precis 28.

In caz c te 1ntorci duminica, cred c te vei putea ducela Liege sau poti sa nu iei bilet de 1ntoarcere, deci sa nu mairevii la Paris (cel mai bine ar fi, poate, ca imediat s iei unbilet in circuit pentru 45 de zile pe ruta Paris-Liege etc.Paris). Inainte de luni nu cred c e posibil, dei, cepet, nu§tiu precis. Data de 5 aprilie (de astazi) a fost fixata caultim termen de plecare din Petersburg, ergo * nu e posi-bil inainte de luni. Deocamdata in localitatea respectiva nua sosit nimeni. Vineri pleaca de aici doua persoane poate

vor trece §i prin oraul vostru, Insa 1ntr-un incognitodesavNit.

Ai vazut publicatia Dnevnik" 29 a lui Plehanov ? Ce tontrist de resemnare ! Pacat de batrin, se supara degeaba, darare cap bun...

Atitudinea noastra fata de delegati trebuie sa fie cit sepoatc de pa§nica : noi n-avem nimic de pierdut, 1nsa (incaz de victorie) vom c4tiga totul", adversarii dimpo-triva. De altfel, acest lucru 11 vei Intelege singur citind foaia

* deci. Nola Ina.

ca

www.dacoromanica.ro

CATRE 0. 1. VINOGRADOVA. 8 APhILIE 1905 31

volanta a B.C.M. si a C.C. 30, precum §i nr. 13 (Problemaorganizatorica) 31.

Grabeste-te clt poci de mult cu elaborarea raportului Co-mitetului organizatiei din strainatate 32, CU lista mem-brtlor§i cu toate celelalte documente.

Au revoir. Al d-tale, N . Lenin

Salutari Kiskai! Cum o mai duce ?Trimisa din Geneva la Paris

Publicata pentru prima oara in 1931. Se sipareste dupa manuscrisin Culegeri din Lenin", vol. XVI

23

CATRE 0. I. VINOGRADOVA

Cersetorului, de la LeninDraga tovarasa,Am citit cu mult interes scrisoarea dv. " (nr. 6) in lega-

tura cu celula de baza in cadrul organizarii meseriasilor. Infabrici i uzine asemenea celula trebuie sa fie comitetul_deintreprindere ; dar atunci and este vorba de meseriasi ? Dv.sInteti pentru cercurile profesionale, dar oponerqii dv. ? Nuam inteles pentru ce opteaza ei: Din pacate, nu stiu nici cereprezentau vechile consilii" sindicale, chid au existat ele,cum au luat fiinçã, cum au Imbinat munca social-dernocratacu cea sindicala ?

Necunoscind latura practica a acestei probleme practice,deocamdata nu ma incumet sa ma pronunt asupra ei. Poateca viitoarele dv. scrisori ma vor ajuta s-o cunosc mai in-deaproape i atunci vom vedea. Trebuie sa ;inem searna deexperienca i sa fim prudenti atunci &Ind e vorba de trans-formari, asta e adevarat. Dar ce legatura au toate astea CUeconomismul, acest lucru nu mi-e clar. Oare in comitetelede 1ntreprindere nu se discuta cu precadere tot despre inte-resele celor din intreprindere (care i ele sint profesionale) ?Cu toate acestea, nimeni n-a avut nimic impotriva ca celulade baza a organizaciei social-democrate sa fiecomi-

www.dacoromanica.ro

32 V. I. LENIN

tetul de intreprindere. Ceea ce importa sint conditlile deviata, conditiile de Intrunire, de Intilnire, de munca laolalta,ca'ci celula de baza trebuie sa desfasoare o activitate deose-bit de vie, sustinuta i regulata. In sfirsit, este oare obliga-toriu, un acest caz, un singur tip de organizare ? N-ar fimai bine s existe tipuri variate, pentru a le adapta la di-ferite conditii si a acumula astfel mai multa experienta ?

multumesc pentru scrisoare. Continuati sa-miscrieti, caci primim destul de rar stiri in legatura curnunca de fiecare zi (care e cea mai interesanta).

Lenin

Scria la 8 aprilie 1905Expcdiatii din Geneva la Odcsa

Publicatii pentru prima oath"in

Prolctarskaia1925, in revista

Revolturiie, nr. 7

24

Se tip:ireste dupa manuccris

CATRE G. D. LEITEIZEN

19. IV. 1905Drag5. L.,Nu e cu putinta sa obtineci un mandat din partea C.O. caaduceci un salut congresului ". La inceput credeam

congresul nostru se va deschide inainte de 22. IV. si ea seva putea sa obtineti mandat chiar din partea congresului,dar asta nu e posibil ; congresul nostru intirzie*. Intelege-ti-va cu redactia ziarului Vpered" i aduceci congresuiuisalutul un numele ei, iar prin ea In nurnele P.M.S.D.R. ;asa va fi cel mai bine.

Nota despre minciunile lui Martov va merge 35 Scrietide la congres.

Al dv., V. Ulianov

P. S. In nr. 29 al revistei Die Neue Zeit", Kautsky ai'nceput din nou s debiteze minciuM despre Vpered" si

* Congresul al III lea al P.M.S.D.R. s a de ..his la 12 (25) apnlic 1905.Nota mt.

Va

sa ca

www.dacoromanica.ro

CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT. APRILIEMAI 1905 33

Iskra" " ! Ar fi bine ca in cuvIntarea rostita la congressa-1 corectati".

Expediata din Geneva la Paris

Publicata pentru pilnia oaiii in 1931,in Culegeri din Lenin", vol. XVI

Se tipare#te dupa mannueris

25

CATRE A. A. PREOBRA JENSKI

Drags. tovarase,Am primit scrisoarea dv. si ne-am bucurat foarte mult

de stirea comunicata. Va felicitam pentru inlaturarea pie-dicilor puse de agenti cunoscuti, care sint desemnatipentrua ascunde adevarul 37. Luati neaparat cele mai energice ma-suri pentru a tine legatura cu noi printr-o corespondentasistematica. Acest lucru este foarte necesar. De Indata cecorespondenta va deveni regulata, va vom da 1nsarcinariinteresante. Acum asteptam congresul, care se va deschidezilele acestea. Nu s-a clarificat Inca definitiv pozitia C.C.si a luiPlehanov. Se pare ca sciziunea este inevitabila. Ras-pundeti imediatdaca vreti sa cunoasteti mai precis §i mairepede decit altii problemele legate de congres.

0 calda stringere de mina.Al dv., fost vecin de hutor 38, Lenin.

Mai traieste taranul radical * pe care 11 adu-ceati la mine ? Ce a devenit acum ? De ce nune inlesniçi legaturi cu tarani ?

St-tha inainte dc 21 aprilic 1905Ezpediata din Geneva la Sama 7a

Publicat:i pentru pima oara in1926, in Culegeri din Lenin', vol. V

Se tipare,t, dupa Inanuscus

26

CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT

Ma grabesc sa va anlintesc de o lucrare care trebuie tra-dusa si editata cit mai repede §i de care am uitat sà va spun

* Taranul radical D. I. Kislikov. Nota red.

www.dacoromanica.ro

31 V. I. LENIN

In convorbirea cu dv. (de§i Inca demult am avut in vedereacest lucru !). Este vorba de lucrarea lui Friedrich EngelsDie Reichsverfassungskampagne" *, aparuta in operele luiMarx §i Engels (Marx' Nachlass" ** etc., vol. III) editatede Mehring. Este o lucrare separata, independenta, caretrebuie neaparat sa apara in bro§ura. In momentul actualea prezinta un interes deosebit 39.

Scrisii in aprilie-mai 1905

Publicatii pentin prima oaiii in 1931,in Culacri din Lenin", vol. XVI

27

Se tiparqte dupii manuscris

CATRE SECRETARUL COMITETULUIREPREZENTANTEI MUNCITORILOR" DIN ANGLIA

20. V. 1905Stimate domn,Confirm cu recuno§tii1 0. prirnirea celor 25 de lire ster-

line, din care 5 lire vor fi, potrivit condiciilor puse de dv.,destinate acordarii unor ajutoare. Despre toate donaciile dv.s-a scris in ziarul nostru Vpered", pe care vi 1-am trimis.Acurn va trirnit din nou numerele din acest ziar in care s-ascris despre donacii §i subliniez cu creion albastru pasajelerespective.

Noi am §i scris Comitetului din Petersburg al Partiduluirnuncitoresc social-democrat din Rusia ca trebuie sa se co-munice la citeva mitinguri ale muncitorilor despre donaciileprimite din partea Comitetului reprezentantei muncitori-lor" ***. Intrucit toate legaturile cu organiz4ile partiduluinostru slut secrete, va trece citva timp 'Dina se va pr;miraspuns. Saptiirnina aceasta ciciva tovar5.§i ru§i pleaca laPetersburg §i le-am transmis 4i lor rugamintea mea. Ei aupromis Ca vor lua toate masurile pentru ca aceasta cornu-nicare sa fie facuta cit mai repede la Petersburg §i ca va

* Campania pentru constitutia imperiului". Nota** Opere posturne ale lui Marx°. Nota bad.

*** Veil solumul de fata, p. 23. Nota red.

trail.

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE SCRISOARE. 23-26 MAI 1905 35

vor instiinta. Scrisoarea dv. din 22. IV. 1905 va fi i eatrimisa Comitetului din Petersburg.

Sper, stimate domn, ca in curind yeti primi o scrisoarede la tovarasii nostri din Petersburg, in care vi se va aducela cunostin0. cornunicarea facuta la mitingul muncitorilordin capitala Rusiei.

Va rog sa m scuzaci pentru engleza mea defectuoasii.

Cu multe rnulcumiri.

Vl. Oulianoff,3. Rue de la Conine. 3.

GenCve. Switzerland.

Expediata Ia Loniba

Pub Neat:1 pentru prima ortrala 18 august 1946, in revistaBritanskii Soinanik", nr. 33

28

Al. dv. sincer, VI. Ulianov(redactor la ziarul Vpered")

Se tipiireite dupa inanuserhTradus din limb,: engleaa

PROIECT DE SCRISOARECATRE LIGA DIN STRAINATATE

A SOCIAL-DEMOCRATIEI REVOLUTIONARERUSE 4°

Catre LigäStirnaci tovarasi,

Va trimitem instiintarea cu privire la Congresul al III-leaal P.M.S.D.R. Va rugam sa ne cornunicati care este atitu-dinea dv. fata de Congresul al III-lea si faca de centrulde partid creat de el.

Cu salutari social-democrate, C. C.

P. S. V-am ruga foarte mult sa ne raspundeti In termende doua saptamini. In caz ca nu vom primi raspuns, va

www.dacoromanica.ro

36 V. I. LENIN

trebui sa considerarn c Liga nu recunoa§te Congresulal III-lea *. Bineinteles, in caz de nevoie, termenul 11 pu-tern prelungi.

Scris2 intre 23 i 26 mat1905 la Geneva (loco)

Publicatti pentru prima oaiti in 1926,in Cultgeri din I enin", sol. V

29

CATRE I. M. STEKLOV **

Stimate tovarase,Tov. Vas. Vas., membru al colegiului redactional, mi-a

comunicat ca., in discutiile actuale despre tactica orgam-zare dintre social-democrati, dv. vã situati acum, in general,pc pozitiile ziarului Proletarii" 41. Aceasta stire ne-a bucu-rat foarte mult pe noi toti, rnembrii colegiului redactionalal ziarului Proletarii". Pentru noi nu Tncape indoiala civechile ciocniri din epoca cercurilor nu trebuie, in nici uncaz, sa impiedice munca in cornun pe o baza principialacornuna in conditiile existentei unor relatii strict partinice.Inà de ce socotim de datoria noastra si va propunerncolaborati la O.C. al P.M.S.D.R., ziarul Proletarii". Am ficit se poate de bucurosi daca am re4, in felul acesta,oferim cimp liber unirii unui nurnar cit mai mare de repre-zentanti influenti ai social-democratiei pe baza unei lega-niri cu adevarat partinice.

Cu salutari social-dcmocrate, N. Lenin

Scrisã dupa 27 mai 1905 la GenevaPublicata pentru prima oarii in 1931,in Culegeri din Lenin", vol. XVI

Se tiplirefie dupti manuscrss

* Aici o persoana necunoscuta a adiugat in text : deoarece semnatura pusi derepreientantul dv. pe cunoscuta scrisoare catre delegatii la Congresul al III-lea nefaLe sa presuptmem acest lucru". Nota red.

** NI. S. Olnsrnski a firma ca scrisoarea c lire I. M. Steklov n a lost trimisa.Nota red.

si

s5

s5

www.dacoromanica.ro

CAME L. A. FOTIEVA. IUNIE 1905 37

30

CATRE L. A. FOTIEVA

Draga Kiska,V-am trimis acum o telegrama. Pentru mice eventuali-

tate, voi cauta s va explic despre ce este vorba. Am fostchemat la Paris intr-o anumita problema. As vrea neaparatsa nu fac calatoria numai pentru asta, ci sa prezint i unreferat. Tema : Congresul al III-lea si hotaririle sale".Continutul : o analiza paralela a hotaririlor noastre si ahotaririlor mensevicilor : ei au publicat acum instiintareacu privire la conferinta lor, pe care o voi examina. Pot saexpun referatul numai marti (voi veni luni, clar seara voifi ocupat) si trebuie neaparat sa termin intr-o singurH zi.Daca e posibil, inchiriati sala cea mai mare (unde am pre-zentat un referat impotriva lui Struve Filatov si altiistiu) si anuntati cit mai multi oameni. In cazul in care Inca'nu mi-ati comunicat telegrafic raspunsul dv. clar, telegra-fiati-mi miine ca s tiu precis daca ati inchiriat sala.Poate c yeti mai avea timp sa-mi trimiteti o scrisoareexpres (ca s-o primesc cel tirziu durninica dimineata),dar daca e ceva important de comunicat, telegrafiati-mineapHrat.

Azi expun aici acelasi referat.

0 calda stringere de mina'. Al dv., Lenin

Tournez s'il vous plait !*Daca, contrar asteptarilor, se va constata ca nu pot sa

tin referatul, poate ca nu voi veni de loc. De aceea v rogneaparat sa-mi raspundeti 42.

Scrisl la 1 sau 2 iunie 1905Expcdiatil din Gcneza la Paris

Publicat2 pcntru prima oard in 1931,in Culegeri din Lenin", vol. XVI

* Inroarceti pagina, va rag. Nora trad

Sc tiparclte dup2 man.tscris

www.dacoromanica.ro

38 V. I. LENIN

31

CATRE BRACKE-DESROUSSEAUX

47 Bd. Port Royal 47. M. DesrousseauxStimate tovaraF,

I-aci spus tovarasului Belski cã cuvintarea lui P. La-fargue cu privire la participarea social-dernocraciei la guver-nul revolucionar provizoriu exista. V-am fi foarte recunos-catori daca ne-aci trimite cit mai repede bro§ura in care aaparut aceasta cuvintare sau daca ne-aci da informacii ama-nuncite cu privire la aceasta cuvintare

Va rog sa ma scuzaci pentru franceza mea defectuoasa.

Scrisa nu mai deTremede 11 more 1905

1\pediata din Geneva la Pinis

Publtrata pentru prima aara in 031,in Culegeri din Lenin", vol. XVI

32

Se tipiireste kora mannscritfrancezaTradus din limba

*CATRE SECRETARULBIROULUI SOCIALIST INTERNATIONAL

Geneva, 3 iulie 1905Stimate cetacene,

Am primit scrisoarea dv. prin care ne aduceci la cuno-tinca ca i s-au trimis d-lui Plehanov 5 049 de franci23 de centime. Seful serviciului nostru de expedicie i-a scrisd-lui Plehanov ca a§teptam ca jumatate din suma mencio-nata sa fie trimisa pc adresa noastra.

vrca sa va atm., atencia, draga cetacene, Ca aci corniso gre,eala trimicind banii d-lui Plehanov. Am mai avutcinstea sa va aducem la cunostinca ca, incepind de la Con-gresul al III-lea al partidului nostru, Iskra" a incetat samai fie organul de presa al partidului i ca. d-1 Plehanov numai este reprezentantul partidului in Biroul internacional.Am avut, de asemenea, cinstea sa va aducem la cuno§tinca

Aici 5 i in paginile cc urrneaza printr-un asenlenea asterisc au lost insemnatetitturile luate din manuscrisul original. Nota red.

As

www.dacoromanica.ro

CATRE SECRETARIATUL 13.S.I. 8 IULIE 1905 39

cal Comitetul Central al partidului nostru Inca' nu a delegatun reprezentant special in Biroul internacional i ca In toatecazurile dv. urmeaza sa" scrieci pe adresa d-lui Ulianov.

Ne sfatuici sa ajungem la o incelegere cu d-1 Plehanov.Trebuie s tici ca absolut nici un acord intre partidul nos-tru i d-1 Plehanov nu este posibil atita timp cit relaciiledintre el §i partid nu vor fi fost reglementate in mod ofi-cial. Iata de ce m. vad obligat sà va rog sa-i cornunicacid-lui Plehanov ca jumatate din suma trebuie sa fie trimisape adresa Comitetului Central al partidului nostru (d-luiUlianov).

Primici, stimate cetacene, salutul nostru fracesc.

In numele Comitetului Centralal Partidului social-democrat din Rusia,

VI. Ulianov (N. Lenin)

Expediata. la BruvelPublicata pent,u prima oard in 1931,

XVICulegeri din Lenin", vol.

33

Se tipa,eve dupii manuscrisTr.ulus din limb,: fiancera

*CATRE SECRETARIATUL BIROULUI SOCIALISTINTERNATIONAL

Geneva, 8 iulie 1905Dragi tovara§i,Scrisoarea dumneavoastra din 6 iulie ne-a mirat intru-

citva. Ar fi trebuit s tiçi pina acum cã cetaceanul Pleha-nov nu mai este reprezentantul Partidului social-democratdin Rusia In Biroul socialist internacional.

In nr. 101 al Iskrei", cetaceanul Plehanov a publicat ur-

rnàtoarea scrisoare, pe care o traducem integral §i pe carecred ca el ar fi trebuit s-o aduca §i la cunNtinca Biroului :

Tovarisi, hot'aririle conferintei (a psartii ce s-a rupt de partid.V.U.44), care au dat o loviturà de gratie institutiilor centrale ale parti-dului nostru, m determinI sà renunt la functia de redactor al Onta-

www.dacoromanica.ro

40 V. I. LENIN

nului Central si la aceea de al cincilea membru (ales la cel de-al II-leaCongres, legal) al Consiliului. G. Plebanov.

P. S. Ma' folosesc de acest prilej pentru a intreba, in scris, acea partea partidului care recunoaste ca obligatorii hotaririle Congresului .altreileao dacH doreste sà reprezint, ca si inainte, acest partid care,din pdcate, este acum scindat in Biroul socialist internacional. Potrdrnine reprezentant al P.M.S.D.R. numai in cazul cind acest lucru1-ar dori ambele fracciuni.

Montreux, 29 rnai 1905".

La aceasta declaracie a cetaceanului Plehanov, redacciaziarului Proletarii", Organul Central al partidului, a fa's-puns prin urmatoarea nota, publicata in nr. 5 din 13 iu-Me a.c. :

In ceea ce priveste P. S.-ul tovarasului Plehanov, pu-tern anunca ca problema reprezentarii partidului in Biroulinternacional de catre tov. Plehanov este in momentul defaca supusa spre rezolvare C.C. al partidului".

Problema nu a fost Inca rezolvata i, ca atare, cetacea-nul Plehanov nu poate semna in momentul de faca nici undocument al Biroului internacional in calitate de reprezen-tant al partidului 45.

De aceea, dragi tovarasi, va atragern atencia ca ne estefoarte incornod sá cinern legtura cu Biroul prin interme-diul unui tovan'ts care a declarat el insusi in mod public cdnu poate reprezenta partidul atita timp cit nu va avea oimputernicire speciala in acest sens. Repetam din nou cere-rea noastr5. catre Secretariatul internacional de a trimite

atita timp cit problema reprezentarii in Biroul socialistinternacional nu va fi rezolvata tot ce ne priveste pe noi(scrisori, manifeste, documente, bani etc.) pe adresa Comi-tetului Central al partidului (V. Oulianoff. Rue de la Col-line, 3. Geneve).

Primici, dragi tovarasi, asigurarea sentirnentelor noastrefnicesti.

Expediata la BruxellesPublicata pentru prima oara in 1931,in Culegeri dm Lenin', vol. XVI

Se tipareste dupii o copiescrisa de mina

Tradus din limba franceza

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTItAL AL P.M.S.b.lt. ii IULIE 1905 41

34

CATRE C. HUYSMANS

Geneva, 8 iulie 1905Dragi cetateni,Am primit jumatate din suma pe care 4 trimis-o social-

democra0or rusi, adica 2 524 de franci j 611/2 centime.Dar s-a comis o greseala trirnitindu-se aceasta suma toN a-rasului Plehanov. Noi am mai avut cinstea sa va comuni-cam ca tovarasul Plehanov nu mai este reprezentantul parti-dului nostru si c. n toate chestiunile care privesc partidulnostru trebuie sà va adresati numai Comitetului Central alacestui partid, adica lui Mr. Oulianoff, 3 rue de la Colline,Geneve.

Prirnici, dragi cetaceni, salutul nostru fracesc.

In numele Comitetului Centralal Partidului rnuncitoresc social-democrat din Rusia,

N. Lenin (VI. Ulianov)

Expediatii la Bruxelles

Publicatii pentru prima oar:iin Imba france7ii in 1962,

in revista Calfier du MondeBusse et Sovietique", nr. 4

35

In liming rusit se tipiiretepentru prima oara dupii teyfui

apii slit in revi,taTradus din limba franee72

CATRE, COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Din partea lui Lenin personal, catre rnembrii C.C.11. VII. 1905Dragi prieteni,0 serie de scrisori primite din toate colturile Rusiei,

tile de la Aleksandrov, onvorbirea avuta cu Klesci i cualte clteva persoane care au venit aici mi intaresc tot maimult convingerea ca in munca C.C. exista o deficiergainterna, un defect de organizare a muncii. Comitetul Centrale ca si inexistent, nimeni nu-1 simte si nu-1 observa,

yes-

www.dacoromanica.ro

42 V. I. LENIN

aceasta este parerea unanirna. Si faptele o confirma. Con-ducerea politica a partidului de catre C.C. nu se vede.totusi, toti membrii C.C. rnuncesc pins. la istovire ! Camse explica atunci toate acestea ?

DupS parerea mea, una din principalele cauze ale acesteisituatii este lipsa unor foi volante periodice ale C.C. A con-duce in timp de revolutie nurnai prin discutii orale si con-tacte personale este o arhiutopie. Conducerea trebuie sa seexercite intr-un mod public. Acestei forme trebuie sa-i fiesubordonate in intregime si in mod neconditionat toate cele-lalte forme de munca. Responsabilul cu presa al C.C. tre-buie, in prirnul rind, sI se ingrijeasca sa scrie (sau sa pri-rneasca articole de la colaboratori, redactorul insa trebuiesa fie intotdeauna gata sa scrie el insusi) de douS ori pesaptamina o foaie volanta pe terne de partid i politice (Ii-beralii, socialistii-revolutionari, minoritatea, sciziunea, dele-gatia zernstvelor, sindicatele etc etc.) si sa o reediteze prinorice mijloace, sa o hectografieze imediat (daca nu existatipografie) in 5 0 de exemplare, pe care sa. le trirnita comite-telor pentru a fi reproduse. Uneori s-ar putea folosi, even-tual, pentru aceste foi volante unele articole din Prole-tarii" cu modificarile necesare. Nu inteleg de ce nu seface acest lucru ? ? Nu cumva $midt si Verner au dat uitariicele discutate cu noi in aceasta privinta ? Nu se poate, oare,scrie si difuza macar o foaie volanta pe saptamina ? ? In-stiintarea" cu privire la Congresul al III-lea * n-a fost nicipina in prezent retiparità 46 in intregime nicaieri in Rusia.Asta este o asemenea bStaie de joc, un asemenea fiasco alacestui fairnos aparat tehnic" al C.C., inch, hotarit lucru,nu inteleg ce-a pSzit Vinter, ce pazesc Sommer si ceilalti ?In sfirsit, exista doar si tipografii ale comitetelor ? ! ?

Se vede ca membrii C.C. nu-si inteleg de loc indatorireade a se manifesta in public". Or, fara asa ceva nu existScentru, nu exista partid ! Ei rnuncesc pina la istovire, darrnuncesc ca n4te cirtite, la sedinte, la intruniri, cu agentiietc. etc. Este o adevarata irosire de forte ! Daca nu aveti

* Ve7i V. 1. I enin Opere complete, (IL 10, Bucure$ti, Editura politica, 1962,ed. a doua, p. 205-209. Nora red.

Si

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITLTUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 11 IULIE 1905 43

oameni, folositi pentru cutare muncH foge de gradul trei,pentru cutare muncA forte de gradul zece, dar exercitatineapArat voi insiva conducerea politicA i, in primul rind,scoateti foi volante. Abia dupa aceea sA luati cuvintul lacongresele raionale (in Polesie n-a fost nimeni la congres.Este pur i simplu scandalos. Era cit pe-aci sa se ducA deripa !), la conferinte etc. Trebuie sA scoateti ceva in genulunui jurnal al C.C., a unui buletin al lui, sA scoateti dedouà ori pe sApthminA o foaie volantà care sä fie ecoultuturor problemelor serioase care se ivesc. $i nu este greude scos o asemenea foaie : ea trebuie hectografiatA in 50 deexemplare, difuzatA, tipAritA de unul din comitete si apoitrimisA aici. Principalul este sA VA spuneti cuvintul i savi-I spuneri in mod deschis, sa incetati de a fi muti. Alttelsi noi, cei de aici, sintem complet izolati.

Poate cH trebuie completat C.C. ! SA mai recrutAm 110vreo sase agenti ? Pentru asa ceva sint convins cA s-ar gasioameni. Practic insA as vrea sA fac acum o propunere : datafiind lipsa aproape completà a unei corespondente Intremembrii C.C. (de la Verner si Vinter am primit cu totuldouA scrisori, de la Aleksandrov numai vesti de pe drum,impresii de cAlatorie", si nimic mai mult), trebuie neapAratadusd la indeplinire hotArirea noastra comunA din10. V. 1905 cu privire la consfatuirea fixatà pentru1. IX. 1905 47. Pentru dumnezeu, nu o aminati, nu va zgir-citi sA cheltuiti 200-300 de ruble. Altfel ne paste pericolulsa nu putem organiza munca asa cum trebuie. Or, acum eanu e de loc organizata. Lucrul acesta reiese din toate infor-matiiIe pe care le detinem.

Pina la 1. IX. mai este o luna si jumatate. In acest inter-val puteci pregAti totul si organiza din timp plecarea, dupAce vã yeti fi inteles si cu Aleksandrov asupra persoanelorcare urmeaza sa vina incoace. Astept raspuns.

txpediata din Geneta in Rusia

Publicatii pcntru prima oara in 1920,in Co /curt dmn Lenia", tol. V

Se tipareite dupa mamisois

www.dacoromanica.ro

41 V. I. LENIN

36

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Din partea lui Lenin, pentru C.C.Dragi prieteni,Referitor la ultimele voastre scrisori, trebuie s va spun

ci sint de acord cu toate hotaririle, in afara de douà.1) Protestez cu toata energia impotriva nurnirii lui Matrenaca agent si va rog insistent sa revizuiti aceasta numire. Eun incurca-lume, care ne va pricinui mult rau, va mai trecede zece ori de la unii la altii, ne va compromite cu neroziilelui etc. In cornitet poate sa lucreze, ca agent insa nu e bunde nimic. Poate fi introdus in aparatul telnic ? In ceea ce-1priveste pe Stanislav, v-as ruga sa-rni cornunicati cine-i elsi in ce ape se scalda. Eu I-as recornanda cu caldura ca agentpe Lalaianc, care, la Odesa si in Biroul din Sud, a dat do-vada de aptitudini remarcabile, organizind, dupa parereatuturor, foarte bine munca concretà. Dupa cum ne-au co-municat o serie de activisti din Odesa, care nu simpati-zeaza intotdeauna pe cei tan ca piatra", el a fost sufletulintregii munci locale. In sfirsit, Lalaianc este un om foarteconsecvent si principial.

2) In ceea ce-1 priveste pe Plehanov, ni mira foartemult ca ati trecut sub tacere o problema care a fost dejadiscutata aici cu Vinter. Avem noi oare dreptul s. nurnimca reprezentant al partidului un om care nu doreste sa intrein partid i nu vrea sa recunoasca Congresul al III-lea ?El a declarat doar recent in presa Ca nu considera legalCongresul al III-lea si ca accepta sa reprezinte numai am-bele fractiuni. 0 serie de tovarasi au aratat, Inca atuncicind era Vinter aici, ca, numindu-1 pe Plehanov, nu facemdecit sa-1 rasfatam si sa-1 stricam definitiv. La inceput euam fost pentru Plehanov, dar acum vad cá nu trebuie sa-1nurnim fara sa punem anumite conditii. Inchipuiti-va nu-mai, in mod concret, ce ar insemna sa ai ca reprezentantin Birou un om cu care nirneni nu sta de vorba, pe care eimposibil sa-1 obligi sa reprezinte" efectiv C.C., si nu pesine insusi ! Acurn am reusit totusi sá stabilim legaturi di-recte intre noi §i Birou (Biroul socialist internacional) si

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.13.1t. 12 IULIE 1905 45

vedem ca sint multe problerne, si financiare si de alt ordin(apeluri In nurnele Rusiei i cu privire la Rusia, despre carele-am scris recent; modul de reprezentare, asupra caruiaam fost Intrebat zilele trecute Biroul ne-a scris caexista o noua propunere a lui Bebel" 48 (care nu a ajunsInca pina la noi) ; se pare ca rnosulica se pregateste dinnou sa ne Impace" (Kautsky a publicat un articol cumnu se poate mai mil-say In legatura cu edicia germana aInstnnOrn" 49). GInditi-va care ar fi situatia noastra dacaam avea ca reprezentant pe Plehanov si daca el ar trebuisa aiba de-a face cu Bebel In problema pacii" ! ? ? Intelegperfect de bine ce motive puternice ne fac pe noi toci i pevoi in mod deosebit sa dorim pacea", sa dorim numirealui Plehanov, dar eu rn-am convins ca a intreprinde unasernenea pas fara a asigura in mod efectiv pacea Insearnnaa face un pas gresit, care ar incurca si mai mult lucrurile,ar provoca noi sciziuni, incalcari de acorduri, dispute, arduce la o notta intaritare si nu ar face decit sa intirzte §imai mult infaptuirea unificàrii. Dupa párerea mea, toatediscuOile pe tema unificarii vor ramine vorbe goale atitatimp cit nu se va elabora in practical un plan realizabil alacestei unificari : totul merge spre aceastà unificare, trebuiesa asteptam citeva luni pentru ca toti sa-si dea seama deabsurditatea hotaririlor conferinvi, pentru ca expertentasa anuleze stupidul lor statut organizatoric", pentru caexpertenta O. mai reduca din pretenciile lor (fiindca, ingeneral, la noi lucrurile stau mai bine si noi mergem, evi-dent, spre victorie), i atunci se vor duce tratative directe,fara intermediari, intre centre, atunci vom elabora (dintr-odata sau in doua, trei etape, nu am de end, fireste, sa facpreziceri) un modus vivendi. Acum 'Lisa trebuie sa luptam.

Iata ce propun eu : sa i se faca lui Plehanov o propu-nere" in spiritul vostru, dar cu conditia ca el sa recunoascaCongresul al III-lea, sa intre In partid si sa se supuna hota-ririlor lui. k felul acesta, pe de o parte, vorn salva apa-rentele, iar pe de alta parte vom face inofensiva once con-fuzie ce s-ar putea produce.

Vina la primirea raspunsului vostru nu-i voi propuneninlic lui Plehanov. Va rog foarte mult sa amlnati luareaunei hotariri pina la intilnirea noastra, in septembrie.

§.a.m.d.).

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

Sint extrem de mirat ca nu-mi scrieti nici un cuvint de-spre Scrisoarea deschisa" 5° trimisa mie i scrisa de minalui Reinert. Ce s-a intimplat ? Nu inteleg. De ce in hota-riri nu se spune nimic despre asta ? ? Scrieti-mi cit mai re-pede daca s-o publicam in O.C. Daca da, v-a4 ruga foartemult sa se faca o mica modificare privitoare la divergentelein probleme de tactica, pentru a nu fi in contradictie cubrowra mea, despre care o sa va vorbeasca Liubici 51. Sperca nu vom fi de pareri deosebite i, daca se poate, v-a4ruga sa-mi dati voie sa fac eu aceasta modificare.

Ma mira foarte mult faptul ca in Rusia tntiintarea"nu a aparut Inca in intregime. Este pur i simplu un scan-dal ! ! ! Pentru numele lui dumnezeu, luati masuri ca in-tregul aparat tehnic sa accelereze munca in aceasta di-rectie ! !

Va sintem extrem de recunoscatori pentru ca ne-ati tri-mis hotaririle amanuntite, scrisorile comitetelor i foile vo-lante. in fine, incepe sa se statorniceasca intre noi cevacare aduce a relatii normale ! Va rog sa pastrati acest obi-cei i sa cautati un bun secretar la Petersburg. Trebuie ne-aparat sa firn informati despre problemele de partid, despreliberali, despre problemele vietii de partid care se discutaacolo in cercuri etc. etc. Nu uitati cã aici Bundul i men-evicii slut mai bine informati decit noi !

0 calda stringere de mina, N. LeninSc)isi la 12 jul c 1905

r pedzata din Cene.a in RioiaPublicata penDu piima oala in 1926,

,,Culeger: LI i 1 emu°, ,ol. VSe ripareye dub; nianuscris

37

CATRE SECRETARIATUL BIROULUISOCIALIST INTERNATIONAL DE LA BRUXELLES

Geneva24 iulie 1905Dragi tovarai,Acum citeva zile am primit scrisoarea dv. din 28 iunie

ci Impreuna cu ca n4te documente interesante (scrisorile

"

6

www.dacoromanica.ro

CATRE SEC, RETARI ATUL B.S.I. 24 1ULIR 1905 47

tovara'silor Bebel si Plehanov), dar, fiind extrcm de ocu-pati, nu am avut posibilitatea sa vi raspundem imediat.

I. In ceea ce priveste scrisoarea cetateanului Plehanov,sintem nevoiti sa facem urmHtoarele observatii : 1) Afir-matia cetateanului Plehanov cã dupa Congresul al II-lea alpartidului nostru (august 1903) intre noi au existat diver-gente nurnai in problema organizatoriel nu corespunde deloc realitatii. Minoritatea" de la Congresul al II-lea (infrunte cu cetatenii Akselrod, V. Zasulici si Martov) a scin-dat de fapt partidul imediat dupa. congres, boicotind insti-tutiile centrale alese de congres si creind o organizatie se-creta. a minoritatii", care a fost dizolvathi abia in toamnaanului 1904. Insusi cetateanul Plehanov, care la Congresulal II-lea al partidului si la Congresul Ligii din strainatatea social-democratiei ruse (octombrie 1903) a fost de parteanoastra, a avut, pe cit se pare, o alta parere despre diver-gentele noastre atunci cind, in nr. 52 al ziarului ,Iskra"(noiembrie 1903), a declarat in mod public ca trelpuie sHse faca cu pricepere concesii revizionistilor" (expresiaapartine lui Plehanov) pentru a evita o sciziune in partid.

2) Nu corespunde realitatii nici afirmatia ca Congresulal III-lea al partidului ar fi fost convocat in mod cu totularbitrar". Potrivit statutului partidului, Consiliul este obli-gat sa convoace congresul de indata ce acest lucru este cerutde jumatate din numarul comitetelor. Consiliul, dupa cumva este cunoscut din rezolutiile Congresului al III-lea, careau fost traduse in limba francez, a ignorat statutul parti-dului. Comitetele de partid i Biroul Comitetelor Majo-ritatii", ales de ele, au fost obligate din punct de vederemoral si formal sa convoace congresul chiar si impotriy avointei Consiliului, care a refuzat sa-1 convoace.

3) Din aceleasi rezolutii ale Congresului al III-lea stitica la acest congres au fost reprezentate nu circa jumatatedin numarul organizatiilor cu drepturi depline", ci osemnata majoritate a celor mai mari cornitete.

4) Este adevarat ca in partidul nostru exista tovarásicare sint numiti in gluma mlastina". Membrii ei treceaumereu dintr-o parte in alta in lupta interna din partid. Pri-mul transfug de acest fel a fost cethiceanul Plehanov, care,in noiembrie 1903, a trecut de la majoritate Ia minoritate,

in-

www.dacoromanica.ro

48 V. I. LENIN

iar la 29 mai 1905 a parasit minoritatea, iesind din redactiaziarului Iskra". Noi nu aprobarn aceste treceri, dar cre-dern ca nu trebuie sa ni se faca o vina din faptul ca, dupamulte oscilri, mernbrii mlastinii" sint inclinati sa neurmeze.

5) In scrisoarea catre Birou (din 16 iunie 1905) cetatea-nul Plehanov a uitat intr-un mod destul de inoportunarninteasca de scrisoarea sa din 29 mai 1905, care a aparutin ziarul Iskra" (nr. 101) si a carei traducere exacta si corn-pleta v-am si expediat-o.

6) Spunind ca cealalta fractiune a partidului se grupeazain jurul vechiului Organ Central al partidului ziarulIskra" cetateanul Plehanov uita din nou sa adaugeconferinta rninoritatii" (din mai 1905) a anulat statutulelaborat la Congresul al II-lea si nu a creat un nou OrganCentral. Noi consideram ci Biroul socialist internationaltrebuie sli aiba la dispozitie traducerea cornpleta a tuturorrezolutiilor acestei conferinte. Daca insa Iskra" nu vreasa le trirnita Biroului, sintem gata sa ne asurnam noi aceastasarcina.

7) Cetateanul Plehanov spune c pentru convocareaCongresului al III-lea s-au pronuntat numai 2 membri aiC.C. aflati in libertate (ceilalti fiind arestati). Scrisoareacetateanului Plehanov e datata 16 iunie 1905 ; in ziva ur-matoare, la 17 iunie, in nr. 4 al ziarului Proletarii", Orga-nul Central al partidului, creat de Congresul al III-lea, s-apublicat urmatoarea declaratie : Luind cunostinta de scri-soarea deschisa a C.C. adresata presedintelui Consiliuluipartidului, cetateanul Plehanov, si fiind intru totul solidaricu C.C., socotim necesar din motive pe care tovarasii in-forrnati asupra starii de lucruri din partid le vor intelegesa ne declaram public solidari cu C.C.". Declaratia e scm-nata cu pseudonirnele : Ma, Bern, Vladimir, Innokenti, An-drei, Voron. V. putem comunica in mod confidential caaceste pseudonirne sint ale membrilor arestati ai C.C. Prinurrnare, numai mernbrii C.C. au aflat despre conflictul din-tre C.C. si cetateanul Plehanov (si deci i Consiliu) inproblema convocarii congresului, majoritatea lor pronun-tindu-se imediat pentru C.C. si impotriva cetateanului Ple-hanov. Rugarn insistent Secretariatul international s. ne

si

c5.

www.dacoromanica.ro

CAME SLCREIARIATUL B.S 1. 24 1ULII. 190, 49

comunice daca cetaceanul Plehanov a gasit de cuviinta saaduca la cunostinca Biroului aceasta declaratie importanta

membrilor arestaci ai C.C., care dezminte in mod cate-goric afirmaciile lui din scrisoarea din 16 iunie.

8) Cetaceanul Plehanov greseste atunci cind afirmaambele fracciuni 1-au rugat sa ramina reprezcntant al parti-dului in Biroul internacional. Pina in prezent ComitetulCentral al partidului nostru n-a adresat nici o rugamintein acest sens. Dupa cum v-am comunicat acum citeva zile,aceasta problema nu e inca rezolvata definitiv si continuasa se afle la ordinea zilei.

9) Cetateanul Plehanov considera ca pentru el e usor sr.fie impartial in ceca ce priveste divergentele noastre. Dupaccle aratate insà mai sus, noi credem ca pentru el acest lucrueste destul de greu, si cel putin in momentul de faca aproapcimposibil.

II. Trec la propunerea tovarap4lui Bebel in lcgatura cuproblemele noastre.

Aici trebuie sa fac urmatoarele obscrvatii : 1) Eu sintnumai unul dintre membrii C.C. si rcdactorul sef al Orga-nului Central al partidului, ziarul Proletarii". Eu pot sarezolv, in numele intregului C.C., numai problemele dinstrainatate si citeva alte probleme care mi-au fost lucre-dintate in mod special. In orice caz, toatc hotaririle rudepot fi anulate de adunarea generala a Comitetului Central.Eu nu pot deci sa rezolv problema interventici Biroului intreburile partidului nostru. Am trimis ins5. imediat in Rusiatuturor membrilor C.C. scrisoarea dumneavoastra, precumsi scrisorile cetatenilor Bebel si Plehanov.

2) Pcntru a grabi raspunsul Comitetului Central, ar fiindicat ca Biroul sa dea citeva explicatii necesare : a) Dacaprin cuvintul interventie" (intervention) trebuie sr. se in-teleaga doar o medicre concilianta si un sfat care au numaiputere morala, nu coercitiva ; b) sau Biroul are in vedereo hotarire obligatorie, adoptata de o comisie de arbitraj ?c) daca Comitetul executiv al Biroului propune sa se acordeadunarii generale a Biroului socialist internacional dreptulde a rezolva definitiv si fara drept de apel problema diver-gencelor noastre.

c.

www.dacoromanica.ro

60 V. I. LENIN

3) In ceea ce ma. priveste, socot c e de datoria meaaduc la cunostinta Biroului c, cu putin timp inainte deCongresul al III-lea, cetateanul Bebel a facut o asemeneapropunere atit mie cit i tovarasilor mei de idei, oferindu-neserviciile sale sau serviciile intregii conduceri a partiduluigerman (Parteivorstand) in calitate de arbitru in disputadintre majoritatea i minoritatea din partidul nostru.

I-am raspuns ca in curind va avea loc congresul parti-dului i ca eu personal nu pot sa hotarasc pentru partidin numele lui.

Biroul Comitetelor Majoritatii a respins propunerea ceta-teanului Bebel. Congresul al III-lea n-a adoptat nici o ho-tarire in legatura cu aceasta propunere si prin aceasta si-aexprimat adeziunea tacita la raspunsul B.C.M.

4) Intrucit Biroul international considera c poate capatainforrnatii din citeva ziare germane", sint nevoit s declar

aproape toate publicatiile socialiste germane, si indeosebiDie Neue Zeit" 5 2 i Leipziger Volkszeitung", se situeazaintru totul de partea minoritatii" i prezinta foarte uni-lateral si inexact problemele noastre. Kautsky, de pilda, seconsidera si el impartial, dar in realitate a ajuns pina acolo,inch a refuzat s. publice in Die Neue Zeit" o dezmintirein legatura cu un articol al Rosei Luxemburg in care eaapara dezorganizarea in partid 3 . El a recomandat chiar, inLeipziger Volkszeitung", sa nu se difuzeze o brosura inlimba germana care continea traducerea rezolutiilor Con-gresului al III-lea ! ! Aceasta fiind situatia, e lesne de intelesde ce multi tovarasi din Rusia sint inclinati s considere càsocial-democratia germana este partinitoare i ca are ideicit se poate de preconcepute in ceea ce priveste sciziuneadin rindurile social-democratiei din Rusia.

Primiti, dragi tovarasi, salutul nostru fratesc,VI. Ulianov (N. Lenin)

Publicata in limbile francezri,ri rusa in 1905,

in foi volante bectografiate

ln 1925h,astraia

publicat:i in reoistaLetopts", nr. 1

Se tiparwe &gra textul ap:irutin revisal', confruntat cu o copiescris:i de minii itt limba frtnceirr

ca

sa

t

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 28 IULIE 1905 51

38

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Nr. 1

28. VII. 1905Dragi prieteni,Trebuie s rezolvam cit mai repede cu putinta urmatoa-

rele doua probleme importante : 1) Cu privire la Plehanov.Noi am insarcinat un agent special (pe Leadov) sa va rela-teze cum stau lucrurile. Repet pe scurt. Plehanov a dat do-vadd de o nemaipomenita impertinenta, scriind Birouluisocialist international ca a fost deja recunoscut (!) de ambelefractiuni, ocarind totodata si ponegrind in fel si chip celde-al III-lea Congres al nostru. Posed o copie a scrisoriilui, pe care mi-a trimis-o Biroul. Am sa v-o trimit i dv.Am reusit, invingind mari greutati, sa stabilesc legaturidirecte cu Biroul socialist international si am dezmintit celeafirmate de Plehanov. Atunci el a refuzat sa mai fie re-prezentantul nostru. Dv. stiti c eu n-am fost categoric im-potriva numirii lui Plehanov, acum insa asa ceva ar fi pursi simplu de neconceput. Aceasta numire m-ar dezavua inasa masura, incit situatia mea ar deveni de-a dreptul

Numirea lui nc-ar compromite definitiv in ochiiBiroului socialist international. Nu uitati ca aproape totisocial-dernocratii din strainatate sint de partea icoanelor",iar pe poi ne desconsidera, ne privesc de sus. Daca yetiface un pas nechibzuit, totul se va duce de ripd. De acecaii rog insistent pe Verner si pe Smidt s confirme cit mairepede, fie chiar i provizoriu, cele intreprinse de mine.Aceasta in prirnul rind. In al doilea rind, sa i se propunalui Plehanov, in nurnele C.C. al P.M.S.D.R., conducereaorganului tiinçific, cu conditia insa ca el sa recunoascaCongresul al III-lea si sli considere obligatorii pentru elhotaririle acestui congres. Daca va refuza, atunci toata vinava fi a lui, iar noi vom fi dat dovada de spiritul nostru deconciliere. Daca va accepta, vom face un nou pas in aceastadirectie. Asadar, v sfatuiesc cit se poate de insistent sa

I

impo-sibila.

www.dacoromanica.ro

462 V. 1. LL \ IN

revocati hotarirea cu priN ire la reprezentare, iar in ceea cepriveste conducerea organului stnntific, aceasta sa-i fie pro-pusa numal cu conditia mentionata mai sus 54. 2) Cu privirela propunerea de medicre din partea Biroului socialist in-ternational. Textul complet va va fi trimis, desi Leadov a

luat un exemplar pentru dv. Biroul socialist internationalpropune pentru impacare o conferinta a noastra i a mino-map', sub presechntia membrilor B.S.I. Social-democratiidin stramatate (Bebel si fac o mtensa agitatie pentruca B.S.I. sa exercite prcsiuni asupra noastra. S-au primitasemenea scrisori pina si de la englezi (Federatiademocrata", posed .copia unci scrisori in care, intr-un obis-nuit spirit impaciuitorist, se spune ca e o crima sa te certiin asemcnea vremuri etc. 55). Am scris celor din B.S.I. cän-am competenta s rezolv singur aceasta problemã si caeste nevoie de o hotarire a intregului C.C., caruia ii 'oiscrie imediat. I-am intrebat apoi daca au in vedere numaio mediere sau vor s instituie o comisie de arbitraj, ale ca-rei chotariri sa fie obligatorii pentru ambele parti, cacibuic sa scriu despre acest lucru Comitetului nostru Central.Nu am primit Inca raspuns de la ei.

Eta care este parcrea mca. Trebuie sa accepthm ncapa-rat conferinta. Sa stabilim termenul deschiderii ci in jurullui 1. IX. Sa trimitem neaparat la aceasta conferinth 1-2membri ai C.C. din Rusia (nu uitati ca pentru 1. IX a fostfixat congresul nostru, care este extrem dc necesar sub toateaspectele). Medierea sa tic primita cu recunostinta. S. serespmga obligativitatea hotaririi comisiei dc arbitraj pc bazahotaririi Congresului al II1-lea 5", care prevede in mod ca-tegoric ca conditiile dc fuzionare complcta cu minoritateatrebuie prezentate spre aprobare Congresului alCongresul al III-lea ne-a dat 1nsarcinarea s pregatim si saelaboram aceste conditii, dar fara sri. luãm o hotarire defi-nitiva. Indeplinind sarcina trasata de Congresul al III-lea,noi acceptain medierea i ne voni stradui sa elaboram citmai amanuntit modul de Intelegere imediath si de fuzionaretreptata. Daca vom reusiitunci vom infaptui numaidecitintelegerea, iar planul de fuzionare Ii vom prezenta Con-gresului al IV-lea, care, in acest caz, va trebui sal fie con-vocat in acelasi timp si in acelasi loc cu congresul obliga-

altii)

social-

IV-lea.

ii

www.dacoromanica.ro

CATRF COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 28 IULIE 190c 53

toriu al tuturor organizatiilor minoritatii. Este extrem deimportant sa nu pierdem din vedere ca mensevicii nu auun centru, ale carui hotariri sa fie obligatorii pentru ei.Iskra" nu este subordonata Comisiei de organizare. Nu tre-buie sa jucam rolul unor prostanaci, tratind cu mste oa-mem care nu au dreptul si nu slut imputerniciti vorbeascain numele intregii minormiti. De accea trebuie sa aratamcà delegatii mmoritatii la adunarea cu B.S.I. trebuiesi din partea Comisiei de organizare si din partea Iskrei" ;in afara de aceasta, ei trebuie sa promita ca vor consultaintr-un termen scurt toate organizatiile mmoritatii, din-du-ne o lista a accstor organizatii. Totusi, daca din punctulde vedere al conditnlor din Rusia este mai important pentrudv. sa predomme mensevicn din Rusia, atunci trebuie saanalizati daca este nevoie de delegati speciali ai Iskrei".Dv. stiti mai bine acest lucru. Dar nu uitati ci farà con-simtamintul Iskrei" toate intcicgerile vor fi o pura fic-tiune. Si acum inca o intrebare : este necesar s comunicamBiroului socialist international hotarirea secreta a Congre-sului al III-lea ? Avem dreptul s-o facem ? M. indoiesc. Seintelege ca a comunica ceva unor tovarasi socialisti din Eu-ropa nu inseamna a da publicitatii", si ei pot fi obligatisa nu publice. Dar este oare indicat acest lucru ? Raminesa hotariti singuri. Este destul de usor sa le dam o explica-tie satisfacatoare si fat-a a le comunica rezolutia Congresu-lui al III-lea, care este obligatorie pentru noi.

Scrisoarea deschisa catre Cornisia de organizare o oipublica in Proletarii" nr. 11 (nr. 10 e in curs de aparitic) ;nu am publicat-o pina acum, dcoarece am astcptat de ladv. o explicatie, care mi-a parvenit abia icri. Va rugamfoarte mult s. scrieti pc fiecare material daca c cazul sa-1publicam si daca lucrul acesta trebuie facut imcdiat.

Asadar, raspundeti cit mai curind, in numele lui Vernersi Smidt, cel putin la urmatoarele : 1) Daca yeti trimitesinguri raspunsul catre B.S.I. sau m. insarcinati pc mine safac acest lucru ? 2) Daca sinteti de acord cu raspunsul meusau nu ? 3) Daca nu, v-as ruga foarte mult sii. va grabiticu raspunsul, ca sa putem ajunge la o intelegcre dcplina

sa

sa fie

:

s

www.dacoromanica.ro

54 V. I. LENIN

orice confuzie intr-o asemenea chestiune, orice neclaritatesau lipsa de informare sint legate de mari primeidii.

P. S. Trimiteti, v rog, scrisorile mele lui Dubois. de-oarece nu am adresa lui.

Expediatii din Geneva in RusiaPublicatii pentru prima oarii in 1926,in Culegeri din Lenin", tot. V

39

Se tipareite dupa manuscris

CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI

Draga VI. Dim,Iti trimit o hirtiuta" *.Numirea d-tale in comisia administrativ s-a dovedit a

fi pina acum contraindicata : ea n-ar mic,ora, ci ar inten-sifica frictiunile 57.

In caz de ceva, adreseaza-te intotdeauna mie. Nu credca trebuie sa ne temem de frictium. Trebuie, desigur, sa do-vedim intotdeauna tact §i pruden0 cind este vorba de vreoschimbare.

Se spune ca nu exista birtie pentru numarul urmator !Salutari lui V. M. 0 calda stringcre de mina.

Al d-tale, Lenin

Scrisii la 31 iulie 1905la Geneva (loco)

Publicata pentru prima oara in 1931,,,C eri din Lenin' , t ol . XVI

40

Sr tipareste du p2 manuscris

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Draga An. V.,.Va trimit o noua browra a lui Plehanov. Cit de ane-

mlce sint atacurile i irgepaturile" lui irnpotriva machis-* Ve7i (11111111d tIe f 10, p. 124 N'of rd

ule

r

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNACEARSKI. 2 AUGUST 1905 66

tilor ! Pentru mine ele sint cu atit mai suparatoare cu cit,in fond, critica facutà de Plehanov lui Mach mi se parejust5.

Intencionez sà scriu un articol O nouá lucrare a luiG. Plehanov" 58.

Pregilt4i prefata la brosura dv. : Din istoria luptei re-volutionare a proletariatului vest-european" 59. Materialuldespre revolutia din februarie ii vom publica separat 60.

Din Rusia au sosit scrisori ale C.C., in care se exprim5speranta ca veti participa la activitatea noastrà publicis-tica 61 Ne e foarte greu Fara colaborarea dv. permanentàsi apropiatH. Ce-i drept, ziarul apare, dar el poart5 am-prenta unei oarecareuniformiti. Asta in primul rind. Inal doilea rind : nu exist5 brosuri, indeosebi brosuri de popu-larizare. Trebuie sã continuati in spiritul acelui Cum seduceau la tar muncitorii din Petersburg".

Brosura mea va apHrea s5ptamina aceasta 62. Am s5 v-otrimit. e

Procesele-verbale ale congresului vor aparea in mod si-gur in august.

Vas. Vas. s-a impotmolit intr-o activitate marunta si nuscrie, ceea ce e cit se poate de regretabil.

0 cald5 stringere de min5. Al dv., Lenin

Scrisii la 1 august 1905Expediata din Geneva la Viareggio

Publicatd pentru prima oard in 1934,in Culegeri din Lenin", vol. XXVI

41

ce tipiireste dupii manuscris

CATRE A. V. LUNACEARSKI

2. VIII. 1905Drag5 An. Vas.,V-am trimis ieri o scrisoare de afaceri", in care v5 ru-

gain s5-mi trimiteti Iskra" nr. 105 * si L. Feuerbach edi-* Am auzit cS articolul de fond

lui ?este o mostri de prostie I N-ati vrea sl scrieti,

cit mai repede, ceva impotriva Daci da, telegrafiati-mi.

www.dacoromanica.ro

56 V. I. LENIN

tat de Plehanov. Astazi vreau s vI vorbesc despre altcevadecit despre treburile curente.

Oamenii nostri de la Geneva rnanifesta o stare de spiritdestul .de proasta. Adeseori ma gindesc, plin de mirare, citde pucm le trebuie unor oamcni care nu sint pe deplin inde-pendent' si nu sint obisnuici cu o activitate politica de sinestatatoare ca sa se dcmoralizeze si sa se descurajeze. Sibolsevicii no§tri de la Geneva sint extrern de descurajaci.Se da o lupta serioasa, careia Congresul al III-lea nupus, fireste,capät, ci a deschis doar o noua faza a ei ; is-kristii se agita, sint agili, neobrázaci, ca niste precupe ci, is

versaci, datorita unei indelungate experience, in materie dedemagogic, in..timp ce lhi ai nostri.predomind un fel deprostie constiincioasä" sau constiinciozitate prosteasca".Ei nu stiu si. lupte singuri, sint neindeminatici, rigizi, stin-gaci, timizi ...Sint baieci bum, dar ca oameni politici nu facdoua parale. Sint lipsici de tenacitate, de combativitate, deindeminare, de agilitate. Vas. Vas. este cit se poate de tipicin aceasta privinca : este un om foarte simpatic, un acti-vist foarte devotat, un orn deoscbit de cinstit, dar ma ternca niciodata nu va fi in stare sa devina tin oin politic. Estede o bunatate excesiva, nici nu-ci vine sa crezi ca brow-rile semnate Galerka" sint scrise de el. El nu introduce unspirit combativ nici in ziarul nostru (se tot vaita ca nu-idau sa scrie niste articole blajine despre Bund !), nici in rin-durile celor din colonie. Aici toci se vaicaresc, imi reproseaza(sint numai de trci saptarnini in vilegiatura si yin in ora§pentru 4-5 ore, de trei i chiar de patru ori pe sapta-mina !) ca" la ei lucrurile nu merg de loc bine, ca mense-vicii sint mai abili etc. etc ! !

Tar Comitetul nostru Central, in primul rind, nu este niciel destul de politic", este si el prea blind, se arata si ellipsit de tenacitate, de abilitate, de tact, de priceperea de afolosi din punct de vedere politic orice fapt rnarunt in luptadin partid. In al doilea rind, el manifesta un disprecsuve-.ran pentru strainatate si in mod perseverent pe cei mai bumoameni ori nu-i lasa sii vini incoace, on ii ia de aici. Asa

aici, in strainatate, noi raminern in urrna. Lipseste unferment, un stimulent, un impuls. Oamenii nu stiu sa accio-neze si sa lupte singuri. La adunarile noastre se sirnte lipsa

ci

ba

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNACEARSKI. 2 AUGUST 1905

de oratori. N-are cinesa insufle curaj, s5 puna problemelein mod principal, sa fie in stare sa se ridice deasupra mlas-timi geneveze, in sfera unor interese i probleme maiserioase. $1 intreaga activitate suferi. In lupta politica stag-narea insearnna moarte. Cerince sint cu duiumul,sporesc mereu. Novoiskristii nu dorm (acum ei au intercep-tat" pe niste marmari veniti la Geneva * ; i-au momit, pro-baba, prm maniera lor comerciala de a-si face reclama po-litica si marktschreien ** insistent, utilizind" post festurnevenirnentele de la Odesa in folosul coteriei lor). Noi insaavem extrem de pucine force. Vas. Vas. nu stiu cind vascrie, iar ca orator si ca centru politic este sub orice critica,mai degraba incurajeaza el insusi vaicarehle decit sà scuturepc oarneni si sa le tragao sapuneala pedagogica. Svarc lip-seste ; de acolo el ne scrie cu multa rivn i destul de bine,parca chiar mai bine ca aici, dar nu face deck sa scrie. Ca

exercite insa o influenca personala asupra oamenilorsal indrume cu pricepere oamenii i adunarile, a fost rier-ori in stare, chiar si atunci cind era la Geneva. Aici este uncentru mare, serios. Sint o multime de nisi. Si vin tot mereua4ii. Vara, in special, e foarte mare animacie, caci in droaiade turisti rusi care vin de la Geneva se poate gasi un anumitprocent de oameni pe care trebuie putem folosi, scutura,atrage si indruma.

Va rog sa reflect2qi asupra celor scrise de mine si sa-miraspundevi cit mai amanuncit (preferabil pe adresa mea per-sonala : 3. Rue David Dufour). Amintici-va ce mi-a0 scris :faptul ca am s5. lipsesc din Geneva nu va aduce prejudicii,caci am sa scriu mult chiar fiind departe. Este adevarat cascrieci mult si cá ziarul poate fi condus cumva (dar numaicumva ; noi insa avem nevoie de mult mai mult). Lipsa dv.aduce prejudicii enorme, care, pe zi ce trece, se fac tot maimult simtite. Influenta personala participarea la dezba-terea diferitelor probleme in cadrul unor adunari au o foartemare importan0 din punct de vedere politic. Fara asa cevanu exista activitate politica si chiar scrisul devine mai putinpolitic. Iar cind avem de-a face cu un adversar care in strai-

* Este vorba de unii partkipanti la rascoala de pc cruc45torul Potionskin .Nota red.

** ii invitS in dugheana kr Nota tra.

57

i ele

si

si-i

si

si

www.dacoromanica.ro

58 V. I. LENIN

natate dispune de mari forte, pierdem in fiecare saptaminaatita cit nu cistigam, poate, nici intr-o luna. Lupta pentrupartid flU s-a terminat, si o adevarata victorie nu poate fiobtinuta fara incordarea tuturor fortelor...

0 calda stringere de mina, al dv., N. Lenin

E. pediata din Geneva la Viareggio

Publicatd pentru prima oars in 1934,in Culegcri din Lemn", vol. XXVI

42

Se tipSreite dupS manuseris

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Din partea lui Lenin, pentru mernbrii C.C.14. VIII. 1905

Dragi prieteni,Tocmai am citit, in lskra" nr. 107, procesul-verbal al

consfatuirii din 12. VII. 1905 dintre C.C. si Comisia de or-ganizare 63. Este foarte trist ca pina acum nu am primit dela dv. procesele-verbale promise. Nu am primit nici scrisori.intelegeti o data 61 nu se poate lucra in felul acesta ! Eun-am stiut nirnic nici despre planul vostru de a publicaScrisoarea deschisa", nici despre planul de a duce tratative,nici despre planul de a face anumite concesii. Este oare per-misa o asernenea atitudine fata de un membru al colegiu-lui ? ? Ginditi-va in ce situatie ma puneti ! 0 situatie cutotul imposibila, deoarece tocmai aici, in strainatate, trebuiesa raspund deschis tuturora. Dv. insiva veti recunoasteacest lucru daca yeti judeca la rece.

Raspunsul dat de dv. Comisiei de organizare trezeste oserie intreaga de nedumeriri. Nu stiu ce s cred e vorbade vreo stratagema a dv. ? ? Nu cumva ati uitat ca existao rezolutie cit se poate de categorica a Congresului al III-leapotrivit careia conditiile de fuzionare trebuie sa fie confir-mate de un nou congres ? ? Cum se poate vorbi in mod seriosde cooptare in C.C. atita timp cit exista doua organe care-sifac concurenta unul altuia ? ? Cum se poate admite existenta

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 14 AUGUST 1905 59

a doua Organe Centrale, sadica o incalcare totala atit a sta-tutului, cit si a hotaririlor Congresului al III-lea, fara sa seia atitudine ? ? Cum de nu Ii s-a dat mensevicilor un ulti-matum principial in problema organizatorica : (1) congresin locul plebiscitelor, ca organ suprem al partidului ; (2) su-punerea neconditionata a presei de partid fata de partid ;(3) alegeri directe in C.C. ; (4) supunerea minoritatii (faraghilimele) fata de majoritate etc. ? ?

Oare nu v-a pus in garda trista experienta cu intele-gerea" n legatura cu transportul, care a fost imediat incal-cata de Siurtuk, provocincl o noua intaritare ? ? 64 Nimic nupoate dauna alit de mult unitatii viitoare ca o intelegerefictiva, care DU satisface pe nimeni, care lasa teren pentrulupta : o asemenea intelegere" nu poate deck sa duca ine-vttabil la o noua ruptura si la o exacerbare a intaritarii !

Sau e vorba de vreo stratagema a dv. ? Sperati s 5. tragetipe sfoara" Comisia de organizare ori sa-i faceti pe menseviciidin Rusia sa. se certe cu cei din strainatate ? ? Nu gasiti cie suficienta experienta cap5Itat a. pin'a acum in aceasei pri-vint,i, care aratil c asemenea incercari sint zadarnice

Vii spun inca o data cu toata seriozitatea : ma puneti in-tr-o situatie imposibila. Nu exagerez de loc. Va rog insistentsa-mi raspundeti : 1) se va tine congresul nostru pe data de1. IX, asa cum am hotarit, sau ati revocat aceasta hotarire ?2) daca ati revocat-o, atunci cum, dud si unde va avea locintrunirea dv. (a membrilor C.C.) si ce masuri intentionatisa luati pentru ca sa pot vota si eu si, totodata, (ceea ce emit mai important) sa pot afla care sint actualele dv. in-tentii. Este extrem de necesara o intrevedere pentru rezol-varea a o mie si una de chestiuni. Nu avem bani. Germaniinu ne dau, nu stiu de ce. Daca nu ne trimiteti 3 000 de ruble,dam faliment. Procesele-verbale an fost culese aproapetoate * ; pentru tiparirea lor ne trebuie 1 500 de ruble. Casaeste goala, cum nu a fost niciodata pina acum.

Ce fel de rezolutie mai este si asta : rezolutia ComitetuluiOrlov-Briansk ? (Iskra" nr. 106) 65 Este, probabil, o con-

* Este vorba de publicarea pro,eselor-verbalc ale Cougresului al 11,I-lea. alP.M S D.R. Nota

?

red.

www.dacoromanica.ro

GO V. I. LENIN

fuzie. Comunicaci-mi, pentru numele lui durnnezeu, ce aciaflat. Nu s-ar putea s trimiteci acolo pe cineva, bunaoarape Liubici din Voronei ?

Expediard din Geneva in Rush:Publicata pentru prima oarii in 1926,in Culegeri din Lenin", vol. V

43

Se tipareite dup:i manuscris

CATRE COMITETUL CENTRAL SI COMITETULDIN PETERSBURG AL P.M.S.D.R.

Pe adresa lui AbsolutCatre rnembrii C.C. si ai Comitetului din Petersburg,

din partea lui Lenin14. VIII.Dragi tovarasi,Prirnind scrisoarea i declaracia" tov. Konstantin Ser-

gheevici, ma consider dator s5. raspund urmatoarele, i rogca aceasta scrisoare sa fie citita tuturor membrilor Cornite-tului din Petersburg. Bineinceles c conflictul trebuie sa" fieexaminat, conform statutului, de Comitetul Central, si de-parte de mine gindul de a-mi forma o parere de aici. Dar,intrucit se fac referiri la scrisoarea lui Lusin" ca produs alemigrmiei, trebuie sa-mi spun si eu parerea. Lusin este unuldintre mirsavii transfugi de la majoritate la minoritate carese simte jignit de faptul ca nu a fost invitat la Congresulal HI-lea. Scrisoarea lui Lusin" a fost editata (tiparitã) deel 'inainte de aceasta, inainte de Congresul al III-lea ; in eali se reprosa prosteste bolsevicilor lipsa de hotizrire (!) in1upta impotriva minoritacii. Toy. Konstantin Sergheevici acomis o greseala atunci cind a semnat scrisoarea, darar fi culmea neroziei sa fie acuzat de aceasta greseala. Gre-seala e scuzabila pentru un om care nu cunoaste moravu-rile" (sau mai bine zis irnoralitatea) din strainatate. Konstan-tin Sergheevici a intors el insusi imediat spatele acestuiindivid, Lusin. Cunoscindu-1 pe Konstantin Sergheevici, mai

A Aintu ca pe un corespondent minunat, unul dintre cei mai

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNACEARSK1. AUGUST 1905 61

valoro,si, iar apoi cunoscindu-1 personal la Geneva, trebuiesa ma pronunv, in general, in favoarea lui ca activist inmod categoric impotriva refenrilor la scrisoarea lui Lupn"pentru a-I acuza pe Konstantin Sergheevici 66.

Scrisa la 14 august 1905Expediata din Geneva la Petersburg

Publicata pentru prima oara in 1926,in Culegeri din Lenin', vol. V

44

Se tipareFte dupli manuscris

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Draga An. Vas.,Am primit scrisoarea dv. Scrieci-mi mai bine pe adresa

mea personala : 3. Rue David Dufour.In ceea ce prive,ste bro§ura lui Kostrov, nu §tiu ce-i de

facut. N-am dupà ce a iqit de sub tipar, dar, jude-cind .dupa vechml manuscris, imi dau seama ce reprezinta.Avec]. perfecta dreptate cind spunei ca asta-i tocrnai lite-ratura ultrareaccionara" 67. Ce sà raspundem ? ma in-trebati dv.

Vas. Vas. a scris o nota pentru Proletarii", dar e camanemica, vrea s-o public. Olin a prezentat tin ref erat §iva scrie i el, dar nu prea se pricepe. Aici e nevoie, dupaparerea mea, de doua lucruri : in primul rind, de un scurtstudiu care sa cuprinda istoricul sciziunii". Popular. De lainceput, de la econornism. Pe baza de documente precise. Cuurmatoarea imparlire pe perioade : 1901-1903 ; 1903(Congresul al II-lea) ; 26. VIII. 1903-26. XI. 1903 ;26. XI. 1903I. 1904 ; IVIII. 1904 ; VIII. 1904V.1905 ; V. 1905 (Congresul al III-lea).

Cred ca acest studiu poate fi scris atit de clar, de precisde concis, inch sa-1 citeasca i cei carora ii se adreseaza

Kostrov.In al doilea rind, este nevoie de o caracterizare (literar-

critica) vie, caustica, subtila i amanuntità a acestor ultra-reaccionari. Caci, in esenca, aceeqi falsitate sta i la bazacelor scrise de L. M. (ai citit infamiile din nr. 107 ? Svarc

;i

citit-o

n-a;

;i

www.dacoromanica.ro

V. t. LENIN

raspunde printr-un articol. Nu §tiu dad. merita) §i. de Sta-rover. Ar trebui sii stringem o serie de asemenea articolebro§uri, sa clam in vileag minciuna grosolana, s-o demascamin a§a fel, incit cei in cauza sa nu se mai poata fofila, iarapoi sa tintuim la stilpul infamiei §i sa infieram toate acestescrieri ca literatura ultrareactionara". Novoiskri§tii au fur-nizat acum material cu toptanul, §i daca 1-am prelucra cugrija, daca am da in vileag, in toata splendoarea lor, toateaceste procedee mir§ave de birfeala, de clevetire etc. etc., arputea sa iasa ceva stramic. Aceste vagi aluzii personale" alelui L. M. denota, ele singure, o ticalok fara margini ! !

Prima tema poate o voi aborda eu, dar nu acum, nu chiaratit de curind ; nu am timp * (iar rnai tirziu poate cii nicinu va mai fi de actualitate !).

De a doua tema nu m-a§ apuca, §i. cred cii numai dv. aciputea face treaba asta. E o munca neplacuta, cam respinga-toare, nici vorba, dar noi nu sintem ni§te cocona§i, ci ziari§ti,§i unor publici§ti social-democrati nu le e permis sa lase ne-infierate ticalo§ia §i otrava".

Gindivi-va la aceasta §i raspundeci-mi.Bro§ura despre greva politica de masa trebuie scris5., ceea

ce nu constituie o greutate pentru dv.Ar trebui neaparat sii continuavi s5. scrieci §i bro§uri

populare, sa alegevi una dintre ternele cele mai actuale. Careanume, nu §tiu. Despre Duma lui Bulighin ? Trebuie siia§teptam publicarea 70

Ar fi bine sa scrieci despre organizarea muncitorilor. Siifaceci o comparatie intre statutul nostru (de la Congresulal I1I-lea) §i statutul conferintei, sa analizaci, sii explicatiideea, importanta §i metodele organizatiei revolutionare aproletariatului (in special pentru insurectie), deosebirea din-tre organizaciile de partid §i cele care se alatura partidului

* Acum m apuc rispund lui Plehanov (Sotial-Demokrat" nr. 2 "). Trebuiefacut praf, caci si la el gasesti o multime de ticalosii si de argumente jalnice. Sperca voi reusi sS fac acest lucru.

Apoi ml s-a infiripat in mince planul unci brosuri populare : Clasa muncitoarrrevolutia" " o caracterizare a sareinilor democratice i socialiste, apoi o serie

de concluzii cu privire la insurectic si la guvernul revolutionar provizoriu etc. Credca 0 asemenea brosura e necesarg.

(.1.2

si

;i

www.dacoromanica.ro

CATRE P. N. LEPESINSICI. 29 AUGUST 1905 63

etc. Acesta ar fi, in parte, i un raspuns dat lui Kostrov, unfaspuns pe intelesul tuturor, pentru mase, la o tem5. actuala.Incercati !

0 calda stringere de mina. Al dv., N. Lenin

hail: 15 fi 19 august 1905xpcdzatii Gene,,a la Vlareggto

Publicata pentin ininza oara In 1934,in Culegeri din Lenin", vol. XXVI

45

cc liparetc dupl manusciii

CATRE P. N. LEPESINSKI

Tovara)ului Olin, care semneazapentru secretarul grupului din Geneva

al organizatiei din strainatate a P.M.S.D.R.Hotarirea reprezentantului din strainatate al C.C., care

trebuie citita in intregime la viitoarea adunare a grupolui(adica astazi, 29 august, daca accasta hotarire va fi predataIn timpul adunarii).

Astazi, 29 august 1905, la ora 8 seara, reprezentantuluidin strainatate al C.C. i-au fost predate copia unci scrisoritrimise de grupul din Geneva catre colegiul de expechtie,precum i copia raspunsului acestuia din urma catre grupuldin Geneva.

Referitor la aceste documente, reprezentantul din straina-tate al C.C. al P.M.S.D.R. atrage atentia grupului dinGeneva ca a dat dovada de neintelegere a disciplinei departid i ca a incalcat statutul partidului. Expeditorii sintagenti ai Comitetului Central. Orice nemultumire provocatade agentii C.C. este exarninata in primul rind de 'insui Co-mitetul Central. Toate conflictele din cadrul partidului s'ntexaminate, conform statutului, de catre C.C. i cu atit maimult conflictele dintre rnembrii de partid din diferite orga-nizatii i agentii Comitetului Central. De aceea, invitind peagentii C.C. la o adunare a sa, grupul a luat o masura care,din punct de vedere formal, este §i nejusta in general1ipsita de tact in special,

1 111

si

www.dacoromanica.ro

64 V. I. LENIN

Dacal aceasta invitatie n-a fost conceputa ca o masura for-mala, ea nu trebuia facuta in scris §i oficial.

Comportarea personala" a unor persoane cu functii inpartid". sau este intr-adevar doar personala (in afaratunctiei, mdependenta de ea), i atunci analizarea ei de catregrup ar fi o simpla czorovaiala. Sau comportarea personalaeste legata de functie, i atunci orice membru de partid caree nernultumit de aceasta comportare §i insista ca aceasta ne-multurnire sa fie analizata in mod formal fi oficial estedator, in primul rind, sa se adreseze formal C.C. Grupul dela Geneva al P.M.S.D.R., admitind sa fie aduse" in fatalui, spre a fi analizate in mod formal, problemele in legal-tura cu nemultumirea provocata de mi§te agenti ai C.C.inainte ca aceste probleme sa fie comunicate tot in mod for-mal Comitetului Central, a dat dovada de neintelegere adisciplinei de partid §i a statutului partidului.

Deosebirea despre care am vorbit mai sus, dintre cioro-vazala §i critica facuta unei persoane cu functii in parttd(critical obligatorie pentru orice membru de partid, o criticafacuta insa in mod deschis §i comunicata direct institutnlorcentrale sau congresului, i nu o critica facuta in particular,pe ascuns, intr-un anumit c.:..rc), nu este, pe cit se vede, bineinteleasa de grupul respectiv.

De aceea reprezentantul din strainatate al C.C. considerae de datoria lui sa previna pe toti tovara§ii tineri din

acest grup ca in mediul de colonic" din strainatate se potgsi intotdeauna oameni in stare sa se molipseasca de boalaciorovaielii, a clevetirii, a cancanurilor ; intotdeauna potexista oameni care i§i indeplinesc foarte prost functia ce le-afost incredintata de catre C.C. sau de catre congres, dar carepot vorbi cu multa uwrinta despre modul nesatisfacator incare 4i indeplinesc functiile alti membri de partid. Adeseoriace§ti oameni pot fi luati in serios de unii tovara§i, datoritalipsei lor de experienta, a curiozitatii sau a lipsei de caracter.De fapt, cu asemenea oameni nu trebuie stat de vorba ; tre-buie curmata din capul locului orice discutie cu ei, neper-mitindu-li-se sa ridice probleme formale cu privirela comportarea personala a unor persoane cu functii inpartid" atita timp cit aceste probleme n-au fost in mod for-

ca

www.dacoromanica.ro

CATRE P. N. LEPESINSKI. 29 AUGUST 1905 65

mal comunicate, spre a fi studiate, institutillor de partid co-respunzatoare si n-au fost Inca analizate si rezolvate de ele.

Membrii de partid din strainatate se molipsesc destul deusor de boala pomenita mai sus, dar toti tovarasii tinericu nervii sanatosi trebuie sä se autocontroleze in mod riguros

controleze i pe ceilalti, caci singurtil mijloc de luptaimpotriva acestei boli consta in curmarea imediata ,si necru-fatoare a oricaror Incercari de blrfeala si de cancanuri Incade la primele lor manifestari.

Tata de ce reprezentantul din strainatate al C.C. ho-taraste :

I. sä ceara grupului de la Geneva sa-i retraga scri-soarea din 28 august adresata colegiului de expechtie.

Acesta ar fi cel mai bun mijloc de a pune repede capätunei incorectitudini, care prin insasi forta lucrurilor ame-ninta s. duca la cele mai neplacute disensiuni i rupturi.

Cererea aceasta, pe care o fac in niimele C.C., nu are,bineinteles, un caracter obligatoriu pentru grup. Imi permitsà adresez totusi aceasta cc; ere, Intrucit am de-a face cutovarafi cu care n-am avut pina acum nici un conflictformal.

II. Daca cererea mea va fi respinsa de grup, atuncipunctul I al hotaririi cade de la sine. In acest caz propungrupului :

1) sa-mi comunice daca are de gind sa se supuna pre e-derilor statutului partidului aratate mai sus, adica sa sesupuna hotaririi prezentate de mine in monde C.C. (impo-triva acestei hotariri se poate face apel adresat (a) plenareiC.C. si (b) congresului, dar, pina la anularea ei de catre unfor superior, ea are un caracter obligatoriu) ;

2) sa-mi comunice, potrivit prevederilor paragrafului 11al statutului partidului, toate datele cu pm ire la compo-nenta grupului si la intreaga lui activitate" (votare etc.) inlegatura cu aceasta intimplare nefericita.

Reprezentantul din strainatate al C.C. al P.M.S.D.R.N. Lenin

Scrisli la 29 anvist 1905Li Genc^..a (loco

Publkata Nunn pl 'Ha nara in 1931,in Culeg ri din Leinn` , vol. XI 1

Se tipibCfte do pa in inn: NS

4i

sa-i

www.dacoromanica.ro

66 V. I. LENIN

46

CATRE P. N. LEPESINSKI

La cererea tov. Vas. Vci, voi explica pasajul indicat deel din hotarirea mea (in care se spune ca pot exista oamenicare-i s indeplinesc prost munca lor, dar care birfesc cu pla-cere pe searna lipsurilor altora). Presupunerea ea as vrea sainvinovaeesc aici pe cineva etc. nu este interneiata. Fiecareactivist de partid Ii are lipsurile si scaderile lui in munea,dar trebuie s fim precauti, sa avern grija ca atuncicind slot criticate lipsurile sau slot analizate in faea centre-lor de partid s nu depasim lirnita dineolo de care incepbirfclile. Intregul sens al hotaririi elaborate de mine constdnumai si nurnai in acest av ertisin en t §i in cerinta de apune de indata capat unui lueru gresit i prost inceput.

N. Lenin

Scrisa la 29 august 1905la Geneva (loco

Publicata pentm prima oara in 1971,in Culegert din Lenin', vol. XVI

47

Se tipaleste dupa manuscris

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Draga An. V.,Planul dv. la brosura Trei revolueii" rn-a bucurat nespus

de mult. Deocamdata lasaei la o parte raspunsul catre Pie-hanov ; acest doetrinar intaritat n-are deelt s latre eit ovrea. Vreei, intr-un asernenea moment, sa ocupaei in modspecial de filozofie ! ? E necesar sá lucraei din rasputeri pen-tru s.-d., nu uitaei ca sinteei angajat pe tot thnpul dv. demundi.

Cit priveste cele trei revolueii, treeeei cit mai repede latreaba. Aceasta tema trebuie elaborata temeinic i bine. Sintconvins de reusita dv. S expuneei in mod popular sarcinilesocialisrnului, esença i condieiile infaptuirii lui. Apo.", sa

oh

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNALEARSICI. AUGUST 1905 Gi

vorbivi despre victoria in actuala revolucie, despre insemna-tatea miscarii taranesti(unmic capitol aparte), aratind ince poate consta acum victoria deplina, despre guvernul pro-vizoriu, despre armata revolmionara i despre insurec0e,aratind insemn'atatea fi conditide noilor forme de lupta. Re-volucia a la 1789 si la 1848. In sfirsit (lucrul acesta e maibine sa constituie partea a doua, iar cele de mai sus partea atreia), despre caracterul burghez al revolmiei, mai amanun-tit despre latura economiCa, iar apoi demascaci pe osvo-bojdenti, pina in cele rnai mici amanunte, ara-tind interesele lor, tactica si politicianismul lor.

Este, intr-adevar, o tema bogata, care permite combatereaindivizilor triviali de la Iskra". Va rog sa va apucmi descris cit rnai repede i sa lucrati cit mai intens. Este extremde important sa publicam pe accasta terna o brosura popu-lara cu un cominut substancial.

Si acum sii revenim din nou la sciziune. Nu m-aci inceles.Nu e cazul sa ma asteptati pe mine, caci aici e vorba deteme diferite : una e istorie (ne vom stradui s-o punem lapunct) ; alta e o lucrare despre metodele lor de a polemiza.

lucrare critica-literara pe terna, sa zicem, Literaturaieftina". Si aici sa se analizeze, in citeva capitole ale uneibrosuri, cu citate i expIicaii, toata aceasta platitudine a luiStarover, Martov i a celorlalci in polemica lor cu Pro lea-rii", precum si ref renul din Majoritate sau minoritate" etc.Tintuiti-i la stilpul infamiei pentru metodele lor de lupta,atit de mizerabile. Faceti din ei un tip. Faceci-le portretul inmarime naturala, folosind citate luate chiar din scrierile lor.Sint convins ca veci reusi, numai sii alegeti cit de cit citatele.

0 calda stringere de mina. Al dv., Lenin

P. S. Am primit articolul cu privire la Kuzmin-Karavaev.La fel si foiletonul despre anul 1848.

Scrisa la slir lunii august 1905L.rpcdiata din Geneva la Viareggio

Pub licatii pentru prima oara in 19.34,in Culegeri din Lenin', vol. XXVI

Se tipareste dupa rianu cris

a

sa-ianalizindu-i

ital

0

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

48

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.Din partea lui Lenin, catre membrii C.C.

7 septembrie 1905

Dragi prieteni,Astazi am primit stirea cà sinte;i de acord s cony ocam

o conferinca impreuna cu Bundul, letonii etc. in legatura cuDuma de stat 71. Abia astazi, desi aceasta problema a fostpusa Inca de acurn o luna ! Nu-mi rarnine decit sa mai scriuun protest" (indeletnicire care, pe cit se pare, va devenipentru mine o profesie)...

V. pun in vedere ca va voi acuza in mod formal, in faiaCongresului al IV-lea, de crima care poarta denumirea derestabilire, in pofida prevederilor statutului si a voinceipartidului, a celor doua centre". Zau ca am s-o fac ! Gindi-ci-va bine, nu vi se datoreste dv. existenta a doua centre ?Eu sint obligat, prin functia pe care o detin, sá conduc or-ganul de presa al Comitetului Central. Nu-i asa ? Dar cumpot face eu acest lucru cind nu mi se scrie nici un rind innici o problema de tactica, iar intrebarea mea forrrrrnala inlegatura cu intrevederea fixata" pentru 1 septembrie sL.n.a ramas fara raspuns ! ce s-ar intimpla daca n-armai exista unitate de vederi intre noi ! E oare atit de greusa punevi pe cineva sa scrie la timpul oportun macar despreprobleme de importarqa de stat" ? ?

Am scris despre Duma de stat in Proletarii" nr. 12, 14si 15. Voi scrie i in nr. 16, care va aparea la 12 septem-brie st. n.* In Poslednie Izvestiia" (nr. 247 din 1 septem-brie st.n.) Bundul a ajuns sa insire tot felul de prapastii1i vom trage un perdaf sa nu-1 uite in vecii vecilor. Acestibundisti sint atit de redusi si de vanitosi, atit de prostanacisi de idioci, incit pur i simplu te fac sa-ci pierzi rabdarea.Iskra" indruga tot felul de minciuni, in special Martov

* Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 11, Bucurelti, Editura politica', 1962,ed. a doua, p. 162-170, 176-185, 193-205, 223-228. Nota red.

Ginditi-va

72,

www.dacoromanica.ro

CATRE C.C. AL P.M.S.D.R. 7 SEPTEMBRIE 1905 69

in Wiener Arbeiter-Zeitung" (nr. din 24 august st.n.vezi traducerea 'in Proletarii" nr. 15). Pentru numele luidumnezeu, nu va grabiti cu rezolutia oficiala si nu faceti nicicea mai mica concesie acestei conferinte bundiste-neoiskriste.Nu se.vor intocmi procese-verbale ? ? Se poate oare tine oconferinta cu aceste prostituate fara sa se intocmeasca pro-cese-verbale ?

Va pun staruitor 'in garda 'in ceea ce priveste Federatiasocial-democrat): armeana" ". Daca ati consirntit ca ea saparticipe la conferinta, sà titi ca ati comis o greseala fatala,pe care trebuie s-o indreptati cu orice pret. Aceasta fede-ratie nu este altceva decit un grupulet de dezorganizatoricare s-au instalat la Geneva, unde publica tot felul defleacuri, si care nu au nici un fel de legaturi serioase 'in Co u-caz. Ea nu este altceva decit o creatie a Bundului, anumenascocita pentru a alimenta bundismul din Caucaz. Dacave0 admite pe acesti indivizi la o conferinta ruseasca, adicala o conferinta a organizatiilor care activeaza 'in Rusia, yetiface o mare greseala. Tovarasii caucazieni sint cu tocii im-potriva acestei bande de publicisti dezorganizatori (stiuacest lucru de la multi dintre ei), pe care ii vorn face praf'in curind in ziarul Proletarii". Acceptindu-i la conferinta,n-ati face decit sa stirniti protestele celor din Caucaz si,kc de pace" si unificare", s-ar isca o noua zizanie. Pen-tru dumnezeu, cum poate cineva sá ignoreze Uniunea dinCaucaz, numarul mare de membri ai ei care activeaza inRusia, i sbi intre 'in cirdasie cu niste lepadaturi din mlastinade la Geneva ! ! Va implor sa nu faceti una ca asta.

Am primit hotarirea cu privire la impartirea fonduriiorbanesti in parti egale cu Comisia de organizare. Va fi

intocmai.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

Expediata din Geneva in Rusta

Publicata- pentut prima oar'd in 1926,Culegeri din Lenin", vol. V

Se ti fedrepe de pa manucclis

n

usda-plinitä

www.dacoromanica.ro

70 V. I. LENIN

49

CATRE P. A. KRASIKOV

14. IX. 1905Draga prietene,M. grabesc s raspund la scrisoarea d-tale pesimista. Nu

pot verifica faptele, dar se pare ca exagerezi, asta in pri-mul rind. Foile volante ale C.C. sint bune, iar Rabocii"nr. 1 este foarte bun 74. Asta-i mare lucru. Treburile banwimerg destul de prost in momentul de faca, dar exista lega-turi i perspectivele sint dintre cele mai bune. A fost fon-data o mare intreprindere, foarte solida §i rentabila, a§a cafinanciarul" *, fara indoiala, nu doarme. In al doilea rind,d-ta ai o optics. gre§ita a lucrurilor. A te a§tepta la o soli-daritate perfecta in cadrul C.C. sau in rindurile agentilorlui este pur i simplu o utopie. Aici e vorba ,nu de un cerc,ci de un partid", dragul meu ! Muta centruf de greutate incomitetele locale ; ele sint autonome, of era un larg cimp deactivitate, dezleaga miinile in ceea ce privqte legaturilebanesti sau de alta natura, in ceea ce priveste activitateapublicistica etc. etc. Vezi insa sa nu cazi i d-ta in gresealade care li invinuiqti pe altii ; sa nu oftezi, sa nu te tingu-

daca munca de agent nu ti-e pe plac, concentreaza-teasupra rnuncii de comitet i indeamna-i pe tovarasii d-talede idei sii faca la fel. Sa admitem cà ai divergence cu agen-cii". E mult mai nimerit sa-ti promovezi conceptiile in co-rnitet, mai ales daca este un comitet principial, solidar,si urmezi in cadrul lui o linie fatisa, ferma, hotarita decksa polernizezi cu agentii". Daca ai dreptate in ceea ce pri-veste anemia comitetelor i numarul excesiv de mare deagenti", apoi mijlocul de lichidare a acestei boli se afla inmina voastra : venici cit mai multi in comitete. Comitetuleste autonorn. Comitetele hotarasc totul la congres. Elepot vota rezolucii §i au dreptul sa publice diverse materiale.Nu stati cu miinile incrucisate, ao:eptind totul de la wfi",ci apucati-va de treaba in mod de sine statator. Aveti acornUn cimp larg si liber de activitate, posibilitatea de a desfa-

* I . B. Krastn. Nota ;ea.

ieti,

4i

www.dacoromanica.ro

CATRE P. A. KRASIKOV. 14 SEPTEMBRIE 1905 71

ura o munca independenta, de sine statatoare, rodnica in-tr-unul din cele mai importante comitete. Cufundati-va pinapeste cap in aceasta munca, alegeti-va tovara§i de muncauniti, mercrbeti cu mai mult curaj in mase cit mai largi demuncitori,difuzati manifeste, c o manda ç i-n i-1 e noului 5vart, mie, lui Galerk a, exprirnaii cu vocetare, in numele comitetului, conceptiile voastre de partid.V. asigur ca in felul acesta yeti face de o mie de ori maimult pentru influentarea, in directia dorita de voi, a intre-gului partid i a C.C. decit printr-o inriurire personala exer-citata asupra agentilor §i membrilor C.C. Mi se pare ca d-taai o optica invechità, de cerc, iar nu de partid. C.C. esteeligibil, pina la congres nu mai e mult, d-,ta ai toate dreptu-rile ; folosem-te de ele §i atrage pe toti tovara§ii de ideienergici §i hotariti pe acelai drum : in cornitete ! ! Trebuie

exerciti presiunea in mod formal, prin comitete, i nupersonal, prin discutii cu agentii. Caci nimeni nu e obligatsa" fie agent daca vrea sa intre in cornitete !

D-ta scrii : agentul Meamlin a declarat c. nota hlesta-kovista din Iskra" este justa 75. Bine. E dreptul lui. Darin Letucii Listok" nr. 1, C.C. a declarat ca de parteanoastra se afla 2/3 din partid, inseamna c Meamlin s-aautoflagelat ! D-ta trebuie s ai grija sa-i tii in friu peMeamlini, sa-i dema§ti §i discreditezi prin intermediulcomitetului iar nu prin discutii cu ei. Comitetele voralege oameni care-i vor numi pe Meamlini, §i nu Meam-linii vor hotari soarta partidului. Oamenii energici s intrein comitete iata o lozinca pentru toti, pe care va sfa-tuiesc s-o raspinditi, s-o bagati bine oamenilor in cap, s-opromovati.

Agentul Meamlin opteaza pentru doua O.C. Inca o data :cine va hotari ? Comitetele §i delegatii lor la Congresulal IV-lea. Pregatqte un comitet, doua iata pentru d-tao sarcina nobila i concreta. S admitem ca Meamlinii vorinvinge. Comitetele i chiar un singur comitet ! ! audreptul s. scoata un organ al lor. Iata de ce gre§eti, situ-indu-te pe un punct de vedere vechi, de dinainte de creareapartidului, atunci cind scrii : se pubhca foi volante de-alelui Trotki" (nu e nimic rau in asta daca ele sint acceptabile§i corectate. Eu voi sfatui §i Comitetul din Petersburg sa-i

sä

d-tale,

a,

www.dacoromanica.ro

72 V. I. LENIN

publice foile volante, redactate, sal zicem, de d-ta) sau cindscrii caderea in pacat la Boris e iminenta.". Nu inceleg.Sa admitem c Borisi exista. Chilipiruri din astea silt in-totdeauna multe. S. admitem ca Boriii i Meamlinii vorfi n majoritate (in majoritatea comitetelor, nu uitaci acestlucru, a comitetelor). Atunci toata munca de pina acurns:a dus pe girla" conchizi d-ta. De ce ? A pierit sau vapier]. Proletarii" ? ? Chiar un lucru absurd cum ar fi exis-tenca a doua Organe Centrale" nu va face sa piara Pro-letarii", cr doar va introduce absurdul in statut. Dar viacava face ca Proletarii" sa se mencina i va matura absur-dul. Cit priveste incetarea apariciei ziarului Proletarii",e un lucru pe care nu-1 hotarasc Meamlinii. $i, in fine, sapresupunem cel mai rau dintre sfirsituri, in spiritul pesi-mismului d-tale : sa admitem ca va inceta sa apara. Atuncite intreb : dar Comitetul din Petersburg ce treaba are ?Oare Proletarii", ca organ al Comitetului din Petersburg,va fi mai slab decit unul din cele doua." Organe Cen-trale ? ? Luaci imediat masuri energice pentru ca Comite-tul din Petersburg sa aiba cu Proletarii" legaturi strinse,permanente, concrete, si nu formale, si v yeti intari po-zicia si influenca ideilor voastre n asa fel, inch sute deMeamlini nu vor mai prezenta nici un pericol. Comitetuldin Petersburg este o forca de trei ori mai mare decittoci agencii" Ia un loc. Faceci din Proletarn" un organ alComitetului din Petersburg, iar din Comitetul din Petersburgun promotor energic al ideilor §i tacticii lui Proletarn"

iata o lupta reala impotriva meamlinismului, si nu olupta prin jalbe i vaicareli. La Petersburg pot fi gasite sutede adrese, exista o mulcime de posibilitaci pentru a intrecinelegaturi, pentru a organiza corespondenca, a inviora rela-ciile, a comanda foi volante ; unele articole din Proletarii"pot fi retiparite bn foi volante, pot fi expuse, transformatein foi volante etc. etc. In aceste foi volante se poate vorbi

trebuie sa se vorbeasca si despre probleme generale departid (Comitetul din Kostroma ne-a trimis zilele acesteao rezolucie impotriva numirii lui Plehanov in Biroul inter-nacional : o scatoalca, i basta !). Impotriva meamlinismuluitrebuie sa lupci printr-o agitacie organizata in mod exemplar

: a

si

www.dacoromanica.ro

CATRE C.C. AL P.M.S.D.R. 15 SEPTEMBRIE 1905 73

de catre comitet, prin manifeste combative adresate parti-dului, i nu prin jelanii inacrite adresate C.C.

Despre ce articol al meu (despre Prokopovici) din Zarea"nr. 5 (??) imi scrii d-ta 76 ? Sint nedumerit. De ce esti ne-multurnit de Ruben ? Pune-ma neaparat in legatura directacu el si cu Lalaiant.

0 calda stringere de mina. Scrie-mi mai des si nu te lasaprada gindurilor negre. Cit despre Meamlini, lasa-i in platadomnului !

Expediatii din Geneva la PetersburgPublicata pentru prima ocnii in 1926,

in Culegeri din Lenin", vol. V

50

Al d-tale, N. Lenin

Se tiparege dupii manuscres

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

15. IX. 1905Dragi tovarasi,Am primit banii, 1 000 de ruble = 2 640 de franci,

primul numar al ziarului Rabocii". El produce o impresieexcelenta. Se poate spera ca sarcina grea de a expune pro-blemele in mod popular si atractiv va fi rezolvata de el inmare masura. Exista ceva proaspat in tonul i caracterul ex-puneni. Un minunat spirit combativ. Intr-un cuvint, va fe-licit din inima pentru succesul dobindit i v urez noi suc-cese.Deocarndata pot face urmatoarele observatii cu caracterparticular : 1) ar fi de dorit sa se vorbeasca ceva mai multdespre socialism, intrucit ziarul are un caracter explicativ" ;ar fi de dorit ca lozincile politice de lupta sa fie mai strinssi nemijlocit legate de rezolutille Congresului al III-lea side spiritul general al tacticii social-democratiei noastre re-volutionare.

voi referi acum la scrisoarea dv. din 28. VIII. 1905,care, prin tonul ei, ne-a uimit pur i simplu pe toti 77.I. Problema informarii. Dv. nu puteti face nimic maimult". Asta nu-i adevarat, deoarece vedem i tim ca si

Ma'

si

www.dacoromanica.ro

74 V. I. LENIN

Bundul, i nienevicii, i o serie de bolwvici pot face maimult i fac. Este un fapt ca membrul din strainatate al C.C.e mai prost informat decit bund4tii i Iskra". Trebuie sáse depuna eforturi continue pentru indreptarea acestei staride fapt. Iata un exemplu dintre cele mai recente. Rezoluciadv. cu privire la boicotul activ noi am primit-o abia zileleacestea 78. Cei ce yin din Rusia tiu de ea din iunie I ! Sidv. spuneci cal nu puteci face nimic mai mult" ???? Intir-zierea ei a provocat aici, in afara de vina mea, divergence,cleoarece in Proletarii" eu am interpretat altfel boicotulactiv", nqtiind cum ii interpretaci dv.*

Iata Inca un fapt in legatura cu restabilirea de catre dv.a doua centre. In fond divergencele n-au fost prea mari,tot4 ele nu sint de dorit intr-o problerna privind modul dea acciona al intregului partid. Mi se pare 1) ca este extremde important §i absolut just, din punctul de vedere al hota-ririlor Congresului al III-lea, sa se lanseze in mod deschis capunct central al campaniei de agitacie lozinca insureccieia crearii unui guvern revolucionar provizoriu. 2) Mi se pareabsolut grqita recomandarea de a impr4tia cu forca" adu-narile de delegaci. Asta ar fi o tactica funesta. Una dindoua : sau nu exista condicii pentru aplicarea forcei pe scaralarga, i atunci trebuie sa ne limitam la agitacie, cuvintari,greve, demonstracii, cautind sa-i convingem pe delegati,nu sa-i impr4tiem". Sau exista condicii pentru aplicareaforcei pe scara larga, i atunci aceasta forca trebuie indrep-tata nu impotriva delegacilor, ci impotriva policiei §i aguvernului. Daca aa stau lucrurile, pregatici insureccia. Alt-minteri riscaci sa ajungeci intr-o situacie absurda : munci-torii impragie cu forca" pe delegaci, iar guvernul folosqteforca pentru a-i apara ! ! Aici se vad in mod concret pre-judiciile cauzate de nelansarea lozincii fac4e i categoricea insurecciei ca punct central al agitaciei impotriva Dumei.:pregatici insurectia, convingecipe toci (inclusiv pe delegaci)sà pregateasca insureccia, explicaci care sint scopurile, for-mele, mijloacele, condiciile, organele i prernisele ei. DarJolla sa nu o aplicaci fara rost atita timp cit ea nu a fostacurnulata, i daca nu-i veci fi convins pe delegaci,

* Vezi V.I. Lenin. Opere complete, vol. 11, Bucurelti, Editura politick 1962,ed. a doua, p. 162-170. Note red.

si

si

impras-

www.dacoromanica.ro

CATRE C.C. AL P.M.S.D.R. 15 SEPTEMBRIE 1905 76

tierea lor cu foga ar insemna pur i simplu o nebunie, osmucidere pentru social-democratie.

Mai departe. II. Dv. scrieti ca n-a fost vorba de vreostratagem n ceea ce priveste Comisia de organizare, ci atirespectat vointa Congresului al III-lea. Cred c n-aveti deloc dreptate. Despre necesitatea pregatirii conclitillor deunificare i a doua congrese pentru unificare (care sa-si des-fasoare lucrarile in acelasi loc si in acelasi timp, fiecareorgarnzatie fiind obligat a. sa se supuna hotaririlor congre-sului ei) v-am scris Inca Rezulta ca in aceasta chestiunenu exista divergente. Dar ca dv. ati uitat de rezolutia. se-creta (o trimit alaturat) cu privire confirmarea obltga-torte a conditiilor de fuzionare de catre Congresul al IV-ka,acesta e un fapt incontestabil. Asupra lui am i insistat.Comisia de organizare, in doua puncte din declaratia ei(Letucii Listok" al C.C., nr. 3, p. 5), in punctele 2 si 3, sepronunta deschis impotriva unificarii printr-uncongres. Acest lucru nu poate fi negat. in raspunsul dat n uspuneti nimic despre dezacordul dv.! ! Rezulta c atianulat rezolutia. C asta este o greseala si ca ea trebuie in-dreptata., nu incape nici o indoiala.

In sfirsit, o alta greseala incontestabila : lipsa unui ras-puns direct dat Comisiei de organizare. Dv. scrieti ea eravorba de o fuzionare pe baza hotaririlor Congresuluial III-lea". S avem iertare, domnilor ! De ce sa ne furamsinguri caciula ? De ce sa ne slabim pozitia noastra justIprintr-o fatarnicie evidenta ? ?

Fuzionarea pe baza hotaririlor Congresului al III-lea afost respinsa. Ea a fost propusa in mod direct inca aici deVinter si Vadirn lui Plehanov i Comisiei de organizare. Incazul unei astfel de fuzionari, ar exista un singur O.C. (Ple-hanov chiar a propus, prin agentii sài, un grup de trei"pentru acest organ). In cazul unei astfel de fuzionari, arexista un singur 0.C., format obligatoriu din reprezen-tanti ai ambelor parti, adica cooptarea" n-ar fi cooptare,ci fuzionare efectiva.

* Iii manuscris dupil cuvintul Inc5." s-a Ik'sat loc pentru a se trece data so isoriiadresate comitetului Cential : 28 iulie (vezi volumul de fatii, p. 51-54). N. K. Krup-skaia a ters cuyintal inLa" ;a a sici.s. deampia nmi MaInte". No ta red.

*...

la

www.dacoromanica.ro

7 6 V. I. LENIN

Dar toate astea au fost respinse. Insearnna ca rarnine sase ajunga la un acord inainte de Congresul al IV-lea, iarfuzionarea sa se faca pe baza hotaririlor Congresuluial patrulea". In loc sa dati un asemenea raspuns clar §iprecis §i sa declarati in mod public acest lucru, dv. eludatiin fata oamenilor esenta problemei (deoarece Comisia deorganizare propune in mod clar fuzionarea nu pe baza ho-taririlor Congresului al III-lea, iar dv. raspundeti : in gene-ral se poate accepta, bine, o s mai discutam !). Iar mie imiscrieti : Ultimatumul nostru a fost statutul Congresuiuial 111-lea". $i asta nu este o autoinselare ? Caci daca yetispune acest lucru in mod public, atunci, in prirnul rind, yetifi luati in deridere de toti bolsevicii, iar in al doilea rindrneNevicii va vor raspunde in acz fel, incit toate in-tentiile dv. bune privind fuzionarea vor esua !

Dupá parerea mea, cel mai bine ar fi sa se declare deschispartidului : din pacate, ei au respins fuzionarea pe baza ho-taririlor Congresului al III-lea. Hai sa pregatim Congresulal IV-lea in asa fel, inch la aceeai data §i in acelai loc sase intruneascá doua congrese. Hai sa pregatim planul defuzionare. Sa zicem, in toate organizatiile paralele, pretu-tindeni in mod egal, si unii si ceilalti (asa cum s-a procedatla Nikolaev) 7". In acest caz, intocmiti lista organizatiilorparalele, o lista completa, consultati aceste organizatii intoate problemele. Apoi un C.C., sa zicem, tot pe din doua,adica din parti ecrbale. In cazul unei fuzionari complete, im-potriva unei astfel de cooptari" nu trebuie, in principiu,sa se ridice obiectii (dqi, din punct de vedere practic, pro-blema e mai complexa i trebuie sa se stie cite organizatiiparalele exista etc.). (In paranteza : e foarte regretabil cain Letucii Listok" nr. 1 v-ati laudat c avem de parteanoastra 2/3 din partid. Prin aceasta açi zadarnicit consirn-tamintul la parti egale" pe care urmeaza sa-1 dati. $i eoare adevarat ca sint 2/3??) Mai departe, O.C. In cazulfuzionarii, existenta a doua Organe Centrale mi se pare oabsurditate si consider posibil ca bolsevicii sa prefere in lo-cul acestei absurditati un organ de presa propriu al citorvacomitete, pe baza statutului partidului. In caz c vor existadoua Organe Centrale care se concureaza, fuzionarea va ra-mine litera moarta. Astfel stind lucrurile, ar fi mai bine sa

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 16 SEPTEMBRIE 1905

se .ajunga la un acord" in genul celui de la Nikolaev",adicá pretutindeni sa se creeze comisii de unificare sau decoordonare formate dintr-un numar egal de reprezentancidin partea ambelor parti.

III. In legatura cu banii. Declaracia dv. ca O.C. trebuiesa fie editat cu fonduri din strainatate", Ca falirnentul C.C.trebuie si inceapi cu O.C. a avut asupra noastri efectulunui trAsnet. Dv. scrieti ea nu e vorba de iritare sau de re-prosuri. Da;i-mi voie sa nu va cred. S spui acest lucru inmod serum, cu calm, cu singe rece inseamna sa proclarniruptura dintre O.C. si partid ; nu se poate ca dv. sa fi vrutaceasta. sa editezi O.C. nu cu fondurile partidului, ci cufonduri din strainatate, s. decretezi ca falirnentul partidu-lui trebuie sä inceapa (si nu sa se termine) cu O.C. asta-iceva fenomenal. Daca am fi luat asta in serios i n-am ficonsiderat-o ca o manifestare a nervozitatii provocate dedificult6 temporare (deoarece, in general, intrarile de banila dv. sint grase", iar perspectivele pentru cele 60 000 sipentru actiune" sint de trei ori mai grase"), am fi luatimediat masuri pentru a trece la editarea cu fonduri dinstrainHtate" a organului de presa al Comitetului organiza-tiei din strainatate. Repet : eu consider ea' aceasta iesiremonstruoasH a dv. este numai o manifestare a nervozitavi

voi astepta sa ne intilnim, deoarece cred ca in cazul defata nu e vorba de inceputul unei rupturi, ci de o confuzie.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

Expediata din Geneva in Rusi.:

Publicatii pentru prima oara in 1926,In Culegoi din Lenin", so!. V

51

Se tipareite dupa manuseris

CATRE C. HUYSMANS

Stimate tovarase,Toate scrisorile dv. in care se propune interveNia Birou-

lui socialist intern4onal in scopul irnpacarii celor douafractiuni ale partidului nostru au fost trImise ComitetuluiCentral din Rusia. In momentul de fata vã pot anunta ca

77

§i

www.dacoromanica.ro

'78 V. I. LENI

Comitetul Central este gata sa participe la conferinta desprecare este vorba, cu conditia ca ea sa aiba doar un caracterde discutie preliminara. Sper c. delegatii Comitetului Cen-tral vor sosi la Geneva sau la Berlin foarte curind, probabilin septembrie.

Trebuie insa sa v. comunic Ca Comitetul Central se pre-gateste sa incheie in Rusia o in;elegere cu Comisia de orga-nizare organul executiv al minoritatii partidului. Tra-tativele preliminare au si avut loc, i ambele partide au ajunsla o intelegere in privinta sumelor alocate de organizatiiledin strainatate pentru revolutia rusa. Textul acestei late-legeri v-a fost trimis acum doua saptamini.

Dat fiind Ca o impacare trainica poate fi asigurata nu-mai printr-o deplina intelegere intre tovarasii din Rusia, arfi indicat sa asteptam rezultatul acestor tratative inainte dea convoca conferinta despre care ne scrieci.

Vladimir Ulianov (N. Lenin)

Scrin la 16 septembrie 1905Expediatii din Geneva la Biuxelles

Publican in limba francen in 1905,intr-o foaie volanta bectografiatii

(nu s-a pistrat)ln limba rasa publican

pentru prima oanin 1929, in V. I. Lenin,

Opere, ed. 2-3, vol. VIII

52

Se tip7ireste dupa o copedactilografian

Tradus din limbo francen

CATRE S. I. GUSEV

Lui Natia, din partea lui Lenin20. IX. 1905Draga prietene,Iti multumesc pentru scrisoarea nr. 3. Poate ca vorn pu-

blica o parte din ea 80 . D-ta deschizi cu redaccia o discutiereferitoare nu numai la probleme formale (despre statut,despre legaturi, adrese etc.), nu numai pe temele tratate incorespondente (s-au produs cutare i cutare evenimente), ci

pe tema continutului conceptillor d-tale, a felului cum

www.dacoromanica.ro

CAM S. I. GUSEV. 20 SEPTEMBRIE 1905 79

intelegi d-ta tactica noastra, cum anume o aplici in referate,in adunari etc. Asemenea discutii cu practicienii nostri rusisint pentru noi extrem de pretioase, §i eu te rog in modul celmai staruitor s explici pretutindeni, sa amintesti, s repetiin mod insistent ca cine vrea sa considere O.C. drept Orga-nul sau Central (si acest lucru trebuie vrea oHce membrude partid) nu trebuie s'a se limiteze la raspunsuri birocraticeformale sau la rapoarte, ci sa discute, nu in vederea publi-eard, ci pentru crearea unei legaturi ideologice, sa discutecu redactia despre modul cum propaga el aceste conceptii.A considera aceste discutii un simplu moft inseamna a cadeaintr-un practicism ingust si a lasa la voia intimplarii in-treaga latura ideologica, principiala a intregii noastre muncipractice, a intregii acTitatii

3caci fara un contmut ideologic

.clar, bine gindit, agitatla degenereaza in frazeologie. Or,pentru a elabora un continut ideologic clar, nu e de ajuns

colaborezi la O.C. ; e necesar i o discutie colectivaasupra felului cum inreleg practicienii cutare sau cu tareteza, cum aplica ei in practica cutare sau cutare conceptii.Fara o asemenea discutie redactia O.C. famine suspendatain aer, si nu va sti daca propaganda pe care o face este.in-teleasa, daca are vreun ecou, nu va sti cum modiftca Nanaaceasta propaganda, ce corectari i completari sint necesare.Daca nu se va proceda astfel, social-democratii vor ajungein situatia c scriitorul va scrie din cind in cind, iar citi-torul va citi din cind in cind. La noi exista inca o constimtaslaba a legaturii de partid, ea trebuie intarita atit cu ajuto-rul cuvintului, cit i cu ajutorul exemplului.

Voi cauta sa folosesc exemplul d-tale publicindu-ti o partedin scrisoare. In general, noi sintem de acord i avem amin-doi aceleasi vederi (ideile d-tale concorda cu ideile meleexpuse in Doua tactici"). In treacat fie spus, mi se pare cadegeaba ii ataci pe mensevici pentru cuvintele : pregatireamaselor in vederea insurectiei. Chiar daca.' aid este o gre-seala, nu e esentiala.

0 calda stringere de mina. AI d-tale, Lenin

Expediata din Geneva la Ocksa

Publicata pentru prima oara in 1926in Cu legpri din Lenin", vol. V

Sg tipareole dup4 maniiscgis

sa-I

sa

www.dacoromanica.ro

80 V. 1. LENIN

53

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Catre C.C., din partea lui Lenin30. IX. 1905Dragi prieteni,1) V trimit proiectul de contract cu Malih spre a fi apro-

bat de intregul C.C." V. recomand sa-1 aprobaci, altmin-teri aici o mulcime de oameni nu vor avea cu ce tri, iarDartidul nu-i va putea intrecine (inclusiv pe redactoriicolaboratorii ziarului Proletarii"). E o chestiune serioasa, pecare va rog foarte mult sa o luaci in consideracie ; in cazcontrar s-ar putea ajunge la o criza cu urmari grave.

2) Propun sa se ridice procentul de la 50°/0 la 1000/0.Malih va trebui sa accepte.

3) Obligaci-o apoi sa se supunaneaparat acum conducerii(si nu numai controlului) ideologice a persoanei asupra ca-reia ea trebuie s cadl de acord cu C.C. Acest lucru esteintru totul posibil ; ea va accepta, iar insemnatatea princi-piala a acestui punct este imensa ; miine i cea practici vafi foarte mare.

4) Prin faptul ca nu aci desemnat un reprezentant la con-ferinca si nu i-aci trirnis aici pe mernbrii C.C. pe care acipromis c ii yeti trimite, adt eu cit si dv., mai ales, sintempusi intr-o situacie imposibila faca de Biroul internacional 82:Pentru dumnezeu, incelegeci ca, procedind astfel, ridicaciimpotriva dv. intreaga social-democracie internacionala. Amsi fost intrebat de Biroul internacional ce inseamna aceastatacere ciudata a C.C. (am raspuns ea', in principiu, sintecide acord cu o conferinca fara comisie de arbitraj, ca in cu-rind vor sosi delegacii trimisi de dv. i ca in Rusia au loctratative intre Comisia de organizare si C.C.).

Trebuie sa daci un raspuns oficial clar si precis Birouluiinternacional, altfel v veci compromite definitiv ; se vaspune c va eschivaci ".

5) Mi-am pierdut deja speranca ca veci veni. De ce n-aciscris nici un cuvint despre caderea lui Sisoika ? Scrieci-mi,aci renuncat definitiv la planul de a veni ? in general, de maibine de o luna nu avem nici o stire de la voi.

si

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 3 OCTOMBRIE 19C5 81

6) Referitor la Plehanov v comunic zvonurile care cir-cula aici. S-a infuriat rau pe noi pentru 61 a fost demascatin faca Biroului international. In nr. 2 al publicaciei Dnev-nik..Social-Demokrata" injura ca un birjar. Se spune bainfunceaza un ziar propriu, ba ca se intoarce la Iskra".Concluzia : neincrederea in el trebuie s sporeasca.

0 calda stringere de mina. Raspundeci macar in citevacu vinte.

Expediatii din Geneva la PetersburgPublicatil pentru prima oarii in 1926,

in Culegeri din Lenin", vol. V

54

Al dv., Lenin

Se tipareFte du pa manuscris

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Abia astazi (3. X. 1905 st. n. !!) am primit Letucii Lis-tok" nr. 2, cu data de 24. VI. 1905, editat de dv. (Centrulunic", caruia ii trebuie trei luni ca sa-si informezemernbrii...).

Articolul Bazele organizaciei de partid" este foarte bun:Imi inchipui cit de placut va este sa' explicaci aceste nociumelementare, dindu-le mura in gura mensevicilor ! Totusi tre-buie sa. se faca treaba asta. Autorul articolului a reusit sase achite cit se poate de bine de aceastà sarcina. A§ vrea sapublic articolul in Proletarii" 84 Fireste, e tirziu, dar e maibine mai tirziu deck niciodata.

Acest articol mi-a sugerat ideea ca puteci si trebuie sa de-terminaci Comitetul Central sa rupa tacerea si sa-si spuna inpermanenca cuvintul. S-au dus vrernurile cind conducereaideologica se exercita prin sopteli" la intrunirile clandestinesi la intilnirile cu agencii ! Conducerea trebuie sa fie exerci-tata cu ajutorul publicaciilor politice. Ziarul Rabocii" nu-ibun pentru asa ceva, rolul lui e altul. Ar trebui s editacineapiirat un buletin al C.C. intr-un format care sa nu depa-seasca 2 pagini de tipar, dar care sa apara de docth ori pesapaiminii. El ar trebui sa cuprinda un mic articol pe o tem4

ca

www.dacoromanica.ro

82 V. I. LENIN

tactica sau organizatorica, i scurte comunicari, deciteva rinduri. Trebuie insa 1) sa fie tiparit, pentru c hecto-graful a inceput s lucreze foarte prost (oare nu poate fiprocurata macar o mica masina care sa lucreze rapid ?) §i2) acest lucru sa fie facut ingrija i cu regularitate.

Nu-mi este clar planul dv. de transformare a ziaruluiRabocii" intr-un saptaminal de format mic. Dupa parereamea, una e un organ popular (eu nu sint adeptul unui aseme:nea organ, dar congresul a hotarit editarea lui si basta),alta e un buletin care sa cuprinda articole de politica gene-rala, de directiva. Doi-trei colaboratori buni aveti, asava va fi foarte usor sa capatati doua articolase pe saptamina,iar importanta acestui lucru ar fi imensa !

Scrisii la 3 octombrie 1905Expediata din Geneva in Rusia

Publicatii Pentru prima oarii in 1926,in Culegeri din Lenin', vol. V

55

ttpcireste dupa manuscris

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

3. X. 1905Dragi prieteni,Am primit o multime de documente si am ascultat rela-

tarea amanuntita a lui Delta. Ma grabesc sa va raspund latoate punctele.

1) Nu voi putea veni la data fixata *, intrucit in momen-tul de fata imi este imposibil sa las ziarul 85. Voinov s-a im-potmolit in Italia. Pe Orlovski a trebuit sa4 trimitem cupiste treburi. Nu am pe cine sa las in loc. Prin urmare,treaba asta se amina pina in octombrie st.v., asa cum atifixat dv.

2) Repet si de data asta rugamintea mea insistenta : ras-pundeti oficial Biroului international. Scrieti4 daca trirnitetipe cineva la conferinta din strainatate. Precis : pe cinecind anume. In caz ca desemnati pe cineva sa va reprezinte,

* Aid 5i mai &parte cuvintele subliniate cu o linie ondulatI (vezi facsimilul)jndtcä textul care urma sl fie cifrat. Nota red.

Se

politica,

8

si

cal

si

www.dacoromanica.ro

cjoi-vt

P,ACg;;;

tooG

fr S'eo4.k

/701-002,,0147,1s,1 ,4eit5-xrj

4907 /cL-64;rizsco-f,,,

AP 64F "07-0

.

s-,4, --Y/4440.7-.40-0 SLt.4

"/),41AcA .

Sk-cr dC*., e

xe_a_

Prima pagin51 a scrisorii lui V. I. Leninc5tre Comicetul Central al P.M.S.D.R. 3 occombrie 1905

Migorat

raf-17 e

2.4ner*-4.-+ Re,46. /eq

-

437-7-o

it!,svi9A7.

/4zy 1Pz

44-7; iscf-e10,

.4/ a2y4c.rA"°"Celk

ge.-1.eJe Or-P

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 3 OCTOMBRIE 1905 85

indicati, totodata, precis pe cine anume. Altfel va compro-miteti gray n fata Biroului international.

3) In legatura cu Plehanov, de asemenea, raspundeti for-mal i definitiv : da sau nu. Pe cine yeti desemna ? 0 ami-nare a rezolvarii acestei chestiuni comporta mari pericole 86

4) In legatura cu editura legalà, adoptati cit se poate derepede o hotarire formala. Prin proiectul de contract cuMalih *, eu nu v-am adus nici un prejudiciu, deoarece estevorba numai de un proiect. Tin sa mentionez numaiMa lih a dat de lucru unui numar mare de persoane de aici,pe care partidul nu le poate intretine. Acest lucru nu trebuieuitat. Eu sfatui s incheiati contractul cu Ma lih, conti-nuind in acela§i timp sa tratati §i cu altii in spiritul luiSrnidt 87.

5) In legatura cu opozitia fata de C.C. pe care o ma-nifesta aproape toti agentii, tin sa spun urmatoarele. In pri-mul rind, cooptarea lui Insarov i a lui Liubici, pe care osalut din toata inima, va imbunatati, fara indoiala, in maremasura munca. In al doilea rind, se pare ca agentii exage-reaza intrucitva. In al treilea rind, n-ar fi bine sa fie intro-dui in comitete o parte din agenti cu insarcinarea de a seocupa de intregul raion care intra in raza de activitate a2-3 comitete invecinate ? Nu trebuie s exageram in ceeace privqte unitatea tacticii : o oarecare varietate in planu-rile §i in actiunile comitetelor nu strica.

6) Consider extrem de necesar s ne ingrijim de Con-gresul al IV-lea. E §i timpul. Convocarea lui va intirzia,probabil, cu cel putin o jumatate de an, ha poate chiar maimult. Totui e timpul s ne apucam de treaba asta. Dupaparerea mea, noi sintem intr-o oarecare masura vinovati caam dizolvat unele comitete i am permis sa nu fie respectatehotaririle Congresului al III-lea cu privire la conditiile deprimire a men§evicilor. Daca aceste comitete, care recunosc§i totodata nu recunosc Congresul al III-lea, nu-g vor pre-ciza pozitia pina la Congresul al IV-lea, va iei un haos. 0parte din ele nu vor veni la Congresul al IV-lea, ceea ce vaprovoca un nou scandal. Altele vor veni la congres, dar vortrece de partea cealalta. Nu trebuie s confundam politica

* Vezi zolumul de fa;l, p. 80-81. Not.' red.

v-as

cit

www.dacoromanica.ro

86 V. I. LENIN

de unificare a celor dota parti cu arnestecarea celor douaparti. Sintem de acord sa unificam cele doua parti, dar nuvom fi niciodata de acord s le amestecam. Delimitati-vi inmod precis trebuie sa cerem noi comitetelor apoi voravea loc doua congrese, i atunci se va face unificarea. Celedoua congrese, care se vor tine in acelasi timp in acelasil oc, vor dezbate vor adopta proiectele de unificaredinainte intocmite.

tn momentul de fata insa, trebuie sá ducem lupta cea maihotarita impotriva incercarii de a amesteca cele doua partiale partidului. V-as sfatui s inarmati in modul cel mai se-rios pe agenti cu aceasta lozinca, dindu-le sarcina s-o tra-duca in viata.

Daca nu facem acest lucru, o sa iasa o harababura nemai-pomenita. Mensevicilor le convine orice situatie confuza,ei vor incerca s-o creeze in fel si chip. Pentru ei nu va fimai rau" (caci ceva mai rau decit starea lor de dezorgani-zare nu exista) ; noi insa pretuim organizarea noastra, fieea si in stare embrionara, i o vom apara cu unghiile i cudintii. Mensevicilor le convine sa incurce totul i sa faca dinCongresul al IV-lea un nou scandal, cki la un congres al iQrei nici nu se gindesc macar. Noi insa trebuie sa ne indreptamtoate gindurile i eforturile in directia inchegarii si a uneimai bune organizari a partii noastre din partid. Aceastatactica pare egoista", dar ea e singura rationala. Daca vomfi strins uniti si bine organizati, daca vom indeparta din rin-durile noastre pe toti inacritii i pe toti transfugii, atuncinucleul nostru puternic, desi nu prea mare, va atrage dupasine toata multimea celor aflati Inca intr-o stare de nebulo-zitate organizatorica". Iar daca nu vom avea un asemeneanucleu, atunci mensevicii, dezorganizindu-se pe sine, ne vordezorganiza i pe noi. Daca vom avea un nucleu puternic,ii vom determina in scurt timp sa consimta la o unificare cunoi. Daca insa nu vom avea un astfel de nucleu, nu vatriumfa un alt nucleu (pentru ca nu exista), ci vor triumfaincurca-lume, §i atunci, va asigur, se vor isca noi zizanii, seva produce in mod inevitabil o noua sciziune, iar intaritareava fi de o suta de osi mai mare decit pina acum,

sip

i

www.dacoromanica.ro

CATRE M. A. REISNER. 4 OCTOMBRIE 1905 87

trecem la pregatirea unei unificari reale, intarind for-noastre i elaborind proiecte dare de norme tactice

statutare. Cit despre cei care flecaresc intr-una pe tema uni-ficarii i incurca relaiile dintre cele doua parti ale partidu-lui, ei trebuie, dupa párerea mea, sa fie inlaturali fara cru-rare din mijlocul nostru.

0 calda stringere de mina. Al dv., N. Lenin

Expediatii din Geneva in RusiaPublicatii pentru prima oarii in 1926,

in Culegeri din Lenin', vol. V

56

Se tipiireste dupii manuscris

CATRE M. A. REISNER

4. X. 1905Mu lt stimate Mihail Andreevici,Va mulvumesc foarte mult pentru scrisoarea dv., care, in

mai mare masura decit comunicarea lui Feliks Aleksandro-vici in legatura cu convorbirea avuta cu dv., rn. inforrneazaasupra planurilor i tacticii asa-zisilor cadeti de la noi 88.Deosebit de pretioasa este vestea pe care mi-o dati ca libe-ralii, Witte si altii, se tern ca de moarte de boicotul activ.Chiar acum mi s-a cornunicat din Rusia ca a avut loc con-ferir-qa interpartinica a socia1-democr4ei (P.M.S.D.R.ambele parti, Bundul, probabil letonii i altii). S-a adoptatdefinitiv tactica boicotului activ.

Planul dv. nu-mi este clar : 1) exista macar o umbra desperanta ca vor renunta cadekii la alegerile pentru Duma destat ? Cred el nu. 2) N-ar fi rnai bine, oare, daca e vorba saincheiem un acord cu radicalii, sa le cerern un rnilion pentruinarrnarea muncitorilor din Petersburg decit alegeri irnediatepentru Adunarea constituantà ? Ce sens ar avea alegerileinainte de a porni lupta impotriva lui Trepov sau fara alupta irnpotriva lui Trepov ?

Desigur, acest lucru trebuie sa-1 discufam rnai in arnanun-time. Irni pun sperante, n primul rind, in intilnirea pe care

Satele §i

www.dacoromanica.ro

88 V. 1. LtNIN

o yeti avea zilele acestea la Berlin cu unul din prieteniimei 89 ; in al doilea rind, in intilnirea noastra cu dv. aici,despre care a scris Feliks. V doresc succes in lupta pentruboicotul activ.

Expediata din Geneva la BerlinPublicaa pentru prima oar1i in 1926,in Culegeri din Lenin", vol. V

57

Al dv. devotat..,

Se tipiireite dupe' manuscris

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

5. X. 1905Dragi prieteni,Am primit chiar acum o noua scrisoare de la Reinert. Am

examinat cu atentie propunerea lui, am discutat cu Delta simi-am revizuit raspunsul negativ din scrisoarea din3. X. 1905 *.

Pe Orlovski Ii voi putea chema inapoi peste o saptI'mina.Poate ca. atunci v ve;i putea descurca intr-un fel oarecarefara mine vreo doua. saptamini ; citeva articole a puteascrie inainte, iar o parte le-as scrie i pe drum. Totusi planuldv. mi se pare cu totul neracional. Dupa toate stirile, decare sint pline ziarele din strainatate, in Finlanda domnestein momentul de fata o stare de iritacie teribila. Se vorbestechiar de o scrie de miscari gata s izbucneasca, de pregatireainsurectiei. Acum se trimit acolo neobisnuit de multe trupe.Efectivul policiei de coasta si al celei maritime a fost maritde patru oH. Dupa intimplarea cu John Grafton 90, toataatentia este indreptata in special asupra vaselor care seapropie de t'arm. Au fost gasite arme in numeroase locuri siacum ele sint cautate cu infrigurare peste tot. Se credeeste foarte posibil ca autoritatile sa provoace in mod specialciocniri, pentru a putea interveni astfel cu foga armata.

Sa organizezi acolo, in asemenea conditii, o adunare ge-nerala inseamna si te expui unor riscuri absolut inutile. Ar

* VeLi volumul de faci, p. 85. Nota red.

ca

www.dacoromanica.ro

tATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 5 OCTOMBRIE 1905 86

fi o acviune de-a dreptul nesabuita. E de ajuns o singura in-timplare cu totul neinsemnata (pentru care exista acum, inFinlanda, cele mai mari sanse), ca sa se produca o prabusiretotala, atit a intregului C.C., cit si a 0.C., deoarece, in acestcaz, aici totul se va destrama. Trebuie s privim lucrurilein fava : asta ar insemna s lasam intregul partid s fiesfisiat de conducatorii mensevici. Sint convins ca, reflectindmai indelung, vevi fi de acord ca nu avem dreptul s facemacest lucru.

rog s analizavi daca nu s-ar putea schimba planul inmodul urmator. S ne intilnim cu tovii la Stockholm. Pentrudv. asta inseamna, in comparavie cu planul actual, inconve-mente mici i avantaje imense. Inconveniente : o intirzierede o jumatate de zi (socotind de la Abo, in apropierea earuiaeste proiectata intrevederea) sau de maximum o zi cu dru-mul incolo. In total, dus i intors, doua, s zicem chiar patruzile. Asta-i o nirnica toata. Avantaje : mai multa siguranva.0 prabusire totala ar fi, in acest caz, absolutAsta inseamna ca nu riscam eitusi de putin soarta O.C. si aintregului C.C. ; nu intreprindem nimic nesabuit sau teme-rar. Unii dintre dv. pot veni in condivii perfect legale ; einu vor putea fi arestavi. Alvii ii vor procura pasapoartestraine sau vor trece Para pasaport (Delta spune ca finlan-dezii aranjeaz a. cu usurinva trecerea granivei). Daca va avealoc o cadere, ea va fi, in primul rind, o cadere izolata, si nuuna totala, i, in al doilea rind, nu va exista nici un fel dedovada, asa ca, in cazul unui proces, polivia nu va puteaafla absolut nimic. Asa ca. vom dispune de 2-3 zile pentrua vine o adunare in condivii de deplina securitate, avind ladispozivie toate documentele (eu le voi aduce, iar pe ale dv.le vevi trimite prin posta etc.), precum i posibilitatea de aintocmi orice fel de procese-verbale, apeluri etc. In sfirsit,am stabili atunci daca nu s-ar putea s yin mai des la Stock-holm, pentru a lucra acolo pentru dv. i pentru a redacta foivolante etc. (se pare ca mensevicii au facut in Sud ceva ingenul acesta).

Va rog sa studiavi cu atenvie acest plan. Daca 11 aprobati,trimitevi-mi o telegrama pe adresa Kroupsky, 3. Rue David

Va

imposibila.

www.dacoromanica.ro

V. T. LENIN

Dufour, Geneve, si semnata Boles lav, cu o cifra care sa in-semne data cind trebuie s fiu la Stockholm (30 = trebuie safiu pe la 30 septembrie ; 2 sau 3 = trebuie s6. fiu pe la 2sau 3 octombrie etc.).

0 calda stringere de mina, N. Lenin

Expediata din Geneva in RusiaPublicata pentru prima oara in 1926,in Culegeri din Lenin°, vol. V

58

Se tiparege dupa manuscris

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

8. X. 1905Dragi prieteni,

grabesc s v informez despre o importanta intorsa-tura care s-a produs in problema reprezentancei 'in Biroulinternacional. Conferinta mensevica din Sudul Rusiei aadoptat in aceasta problema o rezolutie in care 1) se spunminciuni grosolane pe seama mea. La acestea raspund 'innr. 20 al ziarului Proletarii" *, care va aparea poimline.2) Plehanov este rugat sa fie reprezentantul parOi / o rdin partid.

Este tocrnai ceea ce ne trebuie ! Plehanov le va indeplini,fireste, rugarnintea. Se va pune astfel capat pseudoneutra-litacii lui, atit de nefasta pentru noi, ceea ce i trebuiademonstrat. In Biroul internacional vor fi, prin urmare, doi :unul din partea majoritatii i altul din iparteaAsa va fi mai bine. Totodata, daca Plehanov va reprezentaminoritatea, va fi fi mai bine. Se creeaza astfel un precedentminunat pentru viitoarea noastra unificare. V. rog starui-tor : luaci-va acum definitiv gindul de la Plehanov i nu-

un delegat din rindurile majoritatii. Numai atunci vomfi pe deplin asiguraci. Ar fi bine sa-1 numici pe Orlovski.

* Vezi articolul Reprezentanta P.M.S.D.R. iii Biroul socialista

international°Opere complete, vol. 11, Bucure1ti, Editura politici., 1962, ed. doua, p. 307-310).

Nota red.

90

M5.

mici

minorit5tii.

www.dacoromanica.ro

CAME BOLSEVICH DIN HERSON. 10 OCTOMBRIE 1905 91

El cunoaste limbi straine, stie s vorbeasc i e un om cuprestanva. Cea mai mare parte din relatii shit epistolare, sinoi, fireste, ne vom sfatui. Desi nu prea avem pentru ce sane sfatuim : v asigur, din experienfa, c aceasta reprezen-tanta este o purci formalitate. Pe vremuri, Plehanov i-acredintat de multe oH aceasta reprezentanca lui Kolvovn-a fost nici o nenorocire, desi Koltov este un foarte prostparlamentar" i, in general, e nemaipomenit de stingaci*.

0 calda stringere de tnina, N. Lenin

Expediatii din Geneva in RusiaPublicatii pentru prima oarii in 1926,

in Culegeri din Lenin', vol. V

59

Se tipareste dup2 manuscris

CATRE BOLSEVICII DIN HERSON

Dragi tovarasi,Am primit de la tovarasul care a fost la dv. adresa la

care va putem scrie i ne grabim s ne folosim de ea pentrua stabili o legatura directa. Noi acordam legaturilor directe

schimbului de pareri o mare importanta si de aceeacercam sa stabilim o legatura ". Scrieti-ne pe adresa :d-lui Albert Milde, Marienstrasse, 13 Leipzig.

Scrisii la 10 octombrie 1905la Geneva

PablIcatil pentru prima oarii in 1934,in revista Krasnii Arhiv", nr. 1

N. Lenin

Se tipareste dupa o copie dactilografiatil(oblinutii prin perlustrare)

* Pe pagina a treia, curati, a scrisorii exista calculul calendaristic, intocmit deV. I. Lenin, al datei prezumtive a consfatuirii C.C. al P.M.S.D.R. :

Expedierea scrisorii 6. X.Primirea scrisorii 12. X. 16. X.Plecarea 18. X. 22.

20. X. 24.Conferinta 20-22. X. 24-26.

22-24. X.Sosirea 26-23.

11----+ 7 I 173 1"Aceastl problema a fosc dezbituta in scrisoarea anterioar8, Nots red

§i

§i in-

in-

www.dacoromanica.ro

92 V. I. LENIN

60

CATRE A. V. LUNACEARSKI

11 octombrie

Draga An. Vas.,Articolul dv. trateaza o terna extrem de interesanta $i

deosebit de actuala 92 Acum citva timp Leipziger Volks-zeitung", intr-un articol de fond, isi batea joc de zemti.si decongresul lor din septembrie, spunind despre al se ioaciilde-a constitutia", c i dau Inca' de pe acum aere de parla-mentari etc. etc. Greseala lui Parvus $i a lui Martov se cereneaparat analizata sub acest aspect. Dar la dv. nu a ie$ito analiza. Dupa parerea mea, trebuie s refaceti articolulintr-unul din celc doua sensuri : sau s stramutati centrul degreutatc pe neoiskri$tii no$tri care se joaca de-a parlamen-tarisrnul", s aratati in mod ardanuntit importantarelativa,vreinclnica a parlamentarismului, filistinismul iluziilor par-lamentare" intr-o perioada de lupta revolutionara etc., ex-plicind totul de la a h c (rusilor acest lucru le e de marefolos !) $i referindu-va la Hilferding numai in treacat, pen-tru ilustrare. Sau luati ca baza pe Hilferding, $i atunciva trebui sli refaceti mai putin articolul, un alt titiu.clar prezentind mai clar insusi modul de a pune problema decatre Hilferding. Desigur, se prea poate ca dv. sa gasiti $1

un alt plan de refacere a articolului, dar v rog refacetineapi-irat $i fara intirziere. Timp aveti suficient, caci in acestnumir articolul tot mi ar fi putut intra (evenimentele deIa Moscova 93 + vechlul material au ocupat tot spatiul).Prin urmare, termenul trimiterii lui este marti 17. X. Va rogfoarte mult sli faceti un articol bine fundamentar si sa-1 tri-miteti pina la 17. X. Ar fi mai bine sa.-1 refaceti in primulsons, poate ci ar jeci un articol de fond !

Mica la noi ar fi existat un parlament, i-am fi sprijinitnegre$it pe cadeti, pe Miliukov & Co., impotriva lui Mos-kovskie Vedomosti" ". Bunaciara. in caz de balotaj etc.Intr-o asemenea situatie nu ar fi fost citu$i de putin in-calcata independenta partidului de clasa al social-democrati-bor. Dar, intr-o perioada in care nu existI parlament, ci re-volutie (la dv. aceasea deosebire este indicata chiar in titlu),

ei

dindu-i

sa-1

sd-I

www.dacoromanica.ro

CA fItE A. V. LUNACEARSK1. 11 OCTOMBR1E 190, 9t

a sprijini ni§te oameni care nu sint capabili de lupta revo-lutionara inseamni 1) sa incalci independenca partiduluinostru. Tranzactia nu poate fi limpede §i fac4a. Aici avemde-a face tocmai cu vinzarea" drepturilor la revol4e, cumspuneci dv., i nu cu folosirea drepturilor in scopul de asprijini. In parlament noi sprijimm fara sa disparem citupde pucm. Acum insa disparem, obltgindu-i pe Miliukovi savorbeasca in locul nostru in anurnite conditii. Apoi, princi-palul eca 2) a acorda un asemenea sprijin inseamna a tradarevolucia. Parlament nu existà Inca, exista numaiiluztzleMiliukovilor. Trebuie sa luptam in mod revolucionarpentru parlament, §i nu in mod parlamentar pentrurevo14e ; sa luptam in mod revolucionar pentru un parla-ment puternic, §i nu intr-un parlament" neputtn-cios pentru revolutie. Acurn in Rusia, fiir'zi victoria revo-luper, toate victoriile obcinute in parlament" (Duma destat sau ceva in acest gen) sint egale cu zero.saumai rau decit atit, caci oamenii sint arnagici cu ftctzunt.Acest lucru Parvus nu I-a inceles.

Cadetii au §i devenit regierungsfahig * (Trubetkii §i Ma-nuilovir in rolul de rector etc.), s-au i cacarat la etajul aldoilea al libertacii intrunirilor (cu precul deprecierii lor), laetajul pseudoparlamentarisrnului. Li au nevoie tocmai deasta : ca proletariatul, raminind de fapt la subsol, sä .secreada la etajul al doilea, e o forca parla-mentara §i sa accepte condichle" cu privire la sprijinire"etc. Asta-i o terna bogata ! Acum noi sintem puternici prinlupta revolucionara a poporului i slabi din punct de vederepseudoparlamentar. Cadetii dimpotrivii. Lor le convinede minune sa ne atraga spre un pseudoparlamentarism.Iskra" s-a lasat prostita. Tocmai aici e cazul sii lamurimin mod temeinic raportul dintre .parlamentarism»

revolucie" ((comp. Marx despre luptele de clasa in Francadin 1848)).

Aceste idei (expuse de mine, fire§te, in mod extrem degeneral i de imprecis) pe care le-aci schitat trebuie dezvol-tate, rumegate §i date mura-n gura. R4i au acurn marenevoie de o explicare, incepind cu a b c-ul, a raportului

* capabili sS fac5 parte din guvern. Nota trad.

sa-0 inchipuie ca

;i

www.dacoromanica.ro

94 V. I. LENIN

dintre parlamentarism i revolutie. In acest timp Martovez Co., cuprinsi de o adevarata criza de isterie, 001: salucram cit mai repede legal ! Sa iesim cit mai repede la IU-rninà! Oricum o fi, numai sa lucram legal ! Dar tocmaiacurn e nevoie de fermitate, de continuarea revolutiei, delupta impotriva jalnicei semilegalita;i: Cei de la Iskra" nuau inceles acest lucru. Ca toti oportumstii, ei nu au increderein energia i in dirzenia luptei revolucionare a muncitorilor.Moscova este o leccie pentru ei. Iar Ifi aceste condiciifilistinul Parvus incearca sa aplice i Rusiei tactica tranzac-tiilor marunte !

Ati primit scrisoarea mea ? 0 calda stringere de mina.Salutari lui An. Al.

Al dv., Lenin

Scrisa- la II octombrie 1905rypediatd din Gene La la Florenta

Pub licata pentru prima oarli in 1931,in Culegeri din Lenin", vol. XVI

Se tipiireste dupii manuscris

61

CATRE S. I. GUSEV

Lui Natia, din partea lui Lenin13. X. 1905Dra,ga" prietene,Rezolutia Comitetului din Odesa cu privire la lupta sin-

dica1 (hotarirea" nr. 6 sau 5, nu e clar ; in scrisoareanr. 24. Datata septembrie 1905) mi se pare cit se poate degresita. Dupa parerea mea, pasiunea care caracterizeaz'alupta dusa impotriva mensevicilor constituie, Fara indoiala,o exp1ica4ie fireasca, dar nu trebuie s cadem in cealalta ex-trema. Or, tocmai acest lucru II face rezolutia cade incealalta extrema. De aceea imi permit sa analizez in modcritic rezolutia Comitetului din Odesa, rugindu-i pe tovarasisa examineze observatiile mele, care, in nici un caz, nu sintdeterminate de dorinta de a face sicane.

Trei parci din rezoluOe (nenurnerotate) alcatuiesc expu-nerea de motive, iar cinci parti (numerotate) partea rezolu-

www.dacoromanica.ro

CATRE S. I. GUSEV. 13 OCTOMBRIE 1905 95

tiVal.propriu-zisa. Prima parte (punctul introductiv al expu-nern de motive) este buna in intregime : sa ne asumamconducerea tuturor manifestarilor luptei de clasa a prole-tariatului" i sa nu uitam niciodata sarcina" de a conducelupta sindicala. Minunat. Mai departe, punctul al doilea :pe primul plan" sta acum sarcina pregatirii insurectieiarmate i (punctul al 3-lea sau sfirsitul expunerii de motive)in consecinta, sarcina conducerii luptei sindicale a proleta-riatului trece in mod inevitabil pe planul al doilea". Dupaparerea mea, aceasta teza este gresita din punct de vedereteoretic §i nejusta din punct de vedere tactic.

Este gresit din punct de vedere teoretic s pui fata in fatacele douii sarctm, ca si cum ar fi ,deopotriva de importante,ca si cum s-ar afla pe acelasi plan sarcina pregatirii insu-rectiei armate" i sarcina conducerii luptei sindicale". 0sarcina, ni se spune, se afla pe primul plan, iar cealalta peplanul al doilea. A spune asa ceva inseamna a compara si apune fata in fata lucruri de natura diferita. Insurectiaarmata este un mijloc de lupta politica in momentul de fata.Lupta sindicala este una dintre manifestarile permanente,intotdeauna necesare in capitalism, obligatorii in orice mo-ment, ale intregii miscari muncitoresti. Intr-un pasaj citatde mine in Ce-i de facut ?" 95, Engels distinge trei formeprincipale ale luptei proletariatului : econornica, politica siteoretica, adica sindicala, politica si teoretica (stiintifica,ideologica, filozofica). Cum poate fi pusa atunci (Ina dintreaceste forme principale de lupta (cea profesionala) alataride un mijloc al unei alte forme de lupta principale in mo-mentul dat ? Cum poate fi pusa intreaga lupta sindicala, casarcina", alaturi de actualul mijloc de lupta politica carenu e nici pe departe singurul ? Aceasta este pur si simplu oineptie, ceva in genul adunarii unor zecimi cu sutimi fara ale aduce la acelasi numitor. Dupa parerea mea, la ambeleaceste puncte (al doilea si al treilea) ale expunerii de motivear trebui sa se renunte. Alaturi de sarcina conducerii lupteisindicale" poate fi pusa numai sarcina conducerii intregiilupte politice in general, sarcina de a duce in general luptaideologica in ansamblul ei, iar nicidecum cutare sau cutaresarcini partiale, date, actuale ale luptei politice sauideologice. Ambele aceste puncte ar trebui inlocuite cu in-

,si

www.dacoromanica.ro

96 V. I. LENIN

dicarea necesitatii de a nu da uitarii nici un moment iuptaeducarea clasei muncitoare in spiritul intregii

ideologii a social-dernocratiei, necesitatea de a tinde spre olegatura strinsa si indisolubila intre toate rnanifestarilemiscarii muncitoresti in vedcrea crearii unei miscari inche-gate, cu adevarat social-democratc. Aceasta indicatie arputea sa constituie ccl de-al doilea punct al expunerii dcmotive. Al trcilea punct ar putca sa-1 constituie evidentiercanecesitatii de a avertiza impotriva unei intelegeri ingustea unei organizari inguste a luptei sindicale, raspindite CU

asiduitate de catre burghezie. Eu, fireste, nu propun un pro-iect de rezolutie, nu ma refer la chestiunea daca e cazul sHse vorbeasca in mod special despre acest lucru ; eu nu fac,deocamdata, decit sa analizez cum ar putea fi just exprimatadin punct de vedere teoretic ideea d-tale.

Din punct de vedere tactic, rezolutia, in forma ei actua !a,formulLaza intr-un mod foarte nefericit sarcinile insurectieiarmate. Insurectia armata este forma cea mai 'Malta a lupteipoliticc. Pentru ca ea sa fie incununata de succes din punc-tul de vedere al proletariatului, adica sa fie incununata desucces insurectia proletara condusa de social-democratie, sinu o altà insurectie, este nevoie de o dezvoltare amplatuturor laturilor miscarii muncitoresti. De aceea e cit sepoate de gresita ideea de a pune fata in fata sarcina insurec-tiei cu sarcina conducerii luptei sindicale. Prin aceasta seminimalizeaza, se pulverizeaza sarcina insurectiei. In locsa apara ca un bilant i ca o incununare a intregii miscarimuncitoresti in ansamblu, reiese o oarecare separare a sar-cinii insurectiei. Se pare ca se confunda aici doua lucruri :rezolutia cu privire la lupta sindicala in general (pe aceastatema a fost scrisa rezolutia Comitetului din Odesa) si I e-zolutia cu privire la repartizarea fortelor in munca actualaa Comitetului din Odesa (rezolutia voastra aluneca pcaceasta panta, iar asta-i cu totul alta mincare de peste).

Trec la punctele numerotate ale partii rezolutive in sensulstrict al cuvintului.

Ad I. A demasca iluziile" care sint legate de sindi-cate"... asta ar mai merge, desi ar fi mai bine sa fie scos.In primul rind, aceasta fraza intra in expunerea de mo-tive, unde trebuie aratata lcgatur indisolubila dintre toate

politica,

a

si

www.dacoromanica.ro

CATRE S. I. GUSEV. 13 OCTOMBRIE 1905 97

laturile miscarii. In al doilea rind, nu se spune care sintiluziile. Daca famine totusi aceasta fraza, ar trebui adau-gat : iluziile burgheze despre posibilitatea satisfacerii nevoi-lor economice si de alta natural ale clasci muncitoare in so-cietatea capitalista.

...subliniind cu toata taria caracterul /or ingust (al sin-dicatclor ?) in cornparatie cu telurile finale ale rniscariimuncitoresti". Reicse cà toate sindicatele sint inguste".Si sindicatele social-democrate legate de organizatia politica

proletariatului ? Esentialul nu consta in faptul ci sindica-tele sint inguste", ci in necesitatea de a lega aceasta laturaa miscarii (care este ingusta tocmai pentru ca este o latura)cu celelalte. Prin urmare, sau sa se scoata toate astca, sause vorbeasca din nou despre necesitatea de a crca si intarilegatura dintre aceasta latura si toate celelalte, de a impregnasindicatele cu un continut social-democrat, cu propagandasocial-democrata, de a le antrena in intreaga activitatc so-cial-democrata etc.

Ad II. Merge.Ad III. Nu e just, din motivele aratate mai sus, sa pui

fata n fata sarcina sindicatelor si sarcina primordiald siactuala", insurectia armata. In rezolutia cu privire la luptasindicala nu este nevoie sa se vorbeasca despre insurectraarmata, deoarece aceasta este mijlocul de rasturnare aabsolutismului tarist", despre care se vorbeste la punctulal II-lea. Sindicatele ar putea largi baza din care vorn re-cruta fortele pentru insurectie, asa ca, repet, este gresit sase puna fatal in fata aceste doua lucruri.

Ad IV. A duce o energica lupta ideologica impotrivaasa-numitei rninoritati" care se intoarce la economism" Inproblema sindicatelor". Nu este oare aceasta o formulareprea generala pentru o rezolutie a Comitetului din Odesa ?Nu este oare o exagerare ? In presa nu a aparut nici o cri-tica a vreuneia din rezolutiile tuturor rnensevicilor cu pri-vire la sindicate". S-a aratat numai ci liberalii ii laudapentru tendinta lor de a acorda acestei problerne o atentienemasurat de mare. De aici reiese numai [concluzia] càtrebuie sa-i acordam atentie cu masura", dar trebuie ne-aparat acordam atentie. Dupa parerea mea, acest punct

a

sa

sa-i

www.dacoromanica.ro

98 V. I. LENIN

sau trebuie suprimat in intregime, marginindu-va la a aver-tiza impotriva ingustimii si a arata necesitatea de a se luptaimpotriva tendintelor burgheziei i liberalilor de a denaturasarcinile sindicatelor, sau 11 formulaci special in legatura cuvreo anumita rezolucie a mensevicilor (in momentul de facanu cunosc asemenea rezolucii ; poate au aparut la voi, inSud, unele rezolucii akimoviste).

Ad V. Asa da. Eu as inlocui cuvintele iar daca esteposibil, conducerea" prin si conducerea". Noi facem totuldaca este posibil". Inserarea acestor cuvinte aici i nurnaiaici ar da nastere la o interpretare gresita, in sensulne-am stradui mai pucin sa obcinem conducerea etc.

Dupà parerea mea, in general vorbind, trebuie sa nefertm de a exagera lupta impotriva mensevicilor in aceastaproblema. Probabil ca in curind vor incepe sa ia nasteresindicatele. Trebuie sa nu ne dam la o parte i, mai presusde toate, sa nu oferim prilejul sa se creada c trebuie s nedam la o parte, ci s ne straduim sa participarn, s influen-tam etc. Caci exista o anumita patura de muncitori, invirsta, cu familie, care, in momentul de faca, vor participafoarte putin la lupta politic, dar foarte mult la cea sin-

Trebuie s. folosim aceasta patura indrumind-o doarin acest domeniu de lupta. E important ca social-democraciarusa sa adopte de la bun inceput tonul cel just in problemasindicatelor, sa creeze inca de pe acum o tradicte a inicia-tivei social-democrate in acest domeniu, a participarii so-cial-democrate, a conducerii social-democrate. Fireste, seprea poate ca in practica fortele sa fie insuficiente, darasta-i cu totul alta problema ; i totusi, daca vom stifolosim din plin diferitele force, vom gasi intotdeaunapentru sindicate. S-au gasit force care sa scrie o rezolucie cuprivire la sindicate, adica sa le indrumeze din punct devedere ideologic ; or, asta-i esentialul !

0 calda stringere de min i te rog sa-mi raspunzi dacaai primit aceasta scrisoare i ce parere ai despre toate astea.

Al d-tale, N. Lenin

Expediata din Geneva la Odesa

publicaa pentru prima oarii in 1926,In Calerieri din Lenin', vol. V

§r tip§reste 4upci mcsnnscris

Ca

sa

www.dacoromanica.ro

CATRt COMITLTUL aNTRAL AL P.M.S.D.R. 16 OCTOMERIE 19G5 99

62

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Cdtre CC.16. X. 1905

Dragi tovara§i,Am discutat cu trimisul lui Ivan Vasilici §i am expediat

ieri o telegrama prin care am anuntat ca sint de acord. Lasla aprecierea lui Ivan Vasilici sau Serghei Vasilici sa facaprescurtarile necesare In Saracimea" 96, clack' ea va fi luatade la Petrov. Sint de acord sa fie luata de la Petrov numaicu conditia ca asta sa nu ducal la o ruptura cu el §i sa nupara. pur §i simplu Ca 1-am in§elat pe Petrov, deoarece eui-am dat perrnisiunea de a incerca sa duca la bun sf.Nitaceasta treaba. Prin urmare, trebuie 1) sa i se rambursezeneaparat lui Petrov cheltuielile deja facute (trimisul luiIvan Vasilici a acceptat acest lucru) ; 2) sa se obtina con-simtamintul lui Petrov in sensul ca el se supune hotartriicolegiului superior (adical eu i-am permis lui Petrov sa in-cerce, dar C.C. a hotarit ca ea sa fie transmisa lui Belov,pentru ca Petrov sa nu alba motive sa ma considere un con-tractant incorect). Daca Petrov a reu§it sa faca treaba buna,

recomanda calduros sa nu se renunte la el, deoarece nuvad de ce Belov ar fi mai bun dealt Petrov ; 3) va rog saluati legatura cu sora mea * (ea poate fi u§or invitata prin-tr-o scrisoare), caci ea ar putea, in numele meu, sã rezolvecumva problema.

Referitor la Petrov, voi comunica aici tuturor 1) ca C.C.nu a confirmat contractul ; 2) Ca fiecare dintre noi are drep-tul sa incheie in orice problema tranzactii cu Petrov, deoa-rece nu s-a fixat un monopol ; 3) Ca se recomanda sa neadresam editurii C.C., intrucit ofera conditii mai avanta-joase §i are un caracter mai partinic.

* Este vorba de A. I. Ulianova-Elizarova. Nota red.

a§

www.dacoromanica.ro

lou V. I. LENIN

Asta-i tot, nu ? Scrieti-mi dac5. v-am inteles bine.Contractul dv. cu No lin e bun, dar nu cumva este fic-

tiv ? Cornitetul redactional" 7-4-1 = 2 ! ! Si acestidoi sint inlaturati de un altul ! ! Asta-i o fictiune, si nu uncomitet redactional. Apoi, dupa ce ati incheiat contractulcu No lin, tot ii dati o multime de lucrari (Radin, Kame-nev, Verner, Srnidt, Leadov, Bazarov, Fedorovici etc. etc.

daca Be lov mi-a spun adevarul) lui Be lov. Ce inseamnaasta ? Nolin pentru suflet, iar Belov pentru trup, nu-iasa ? Daca intilnirea noastra nu va avea loc, atunci renun-tati la comoditate si explicati-mi amanuntit In scris desprece este vorba. In general este de neconceput ca oamenii caredesfasoara activitate ilegala sau membrii P.M.S.D.R. sa seocupe de munca complexa i anevoioasa de editare. Iatade ce Belov (iar Petrov nu e mai rau decit Belov) ne-o iainainte. V. atrag In mod serios atentia ca asa va fi i in vii-tor, deoarece Belov are oameni interesati, care se consacraintru totul muncii, iar comitetul redactional" de la Nolin(pot garanta) nu va fi in stare sa. consacre acestei muncinici Vioo din forte. Noi vom discuta, vom chibzui, vomrindui, ne vom pregati (din vara ne ocupam de aceasta ches-tiune vrednic a. de laucla., de o jumatate de an), iar BelovPetrov Ii vor vedea de afacerile lor. Asta nu o spun ca unrepros, deoarece e ridicol sa reprosezi un asemenea lucru

el este rezultatul inevitabil al imprejurarilor. Situatia seva schimba 1) sau in conditii de libertate atunci totul, ingeneral, se va schimba sau 2) daca i Peatnitki se vaapuca sa faca ceea ce fac Belov si Petrov, lucru care estepeste puterile acestuia, deoarece toata atentia lui e Indrep-tata in alta directie.

P. S. Am primit nr. 2 al ziarului Rabocii". Despre foi-leton intentionez sa va scriu mai mult. Autorul lui n-artrebui sa abordeze asemenea teme : rezulta un socialismsentimental", foarte periculos 97.

Expedutta din Geneva /a PetersburgPublicatii pentru prima oara in 1931,in Culegeri din Lenin", vol. XVI

Se tipareste dsip manuscris

§i

www.dacoromanica.ro

CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI. 17 OCTOMBRIE 1905 101

63

CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI *

17. X. 1905Stimate tovafase,Chestiunea Scholz a luat o asemenea intorsatura", incit

devine evident51 posibilitatea unei mari pierderi pentrupartid din vina directorului tipografiei

In afar a'. de aceasta, executarea in tipografia partiduluia comenzilor date de Demos" a adus si ea pierderi parti-dului din cauza proastei organiza'ri a muncii.

Avind n vedere acest lucru, precum si faptul ca. trebu-rile Demos"-ului, de care ra'spund din insarcinarea Comite-tului Central, nu pot reclama prezerqa d-tale Ia Londra de-cit pin)." la 21 octombrie st. n te rog insistent ca, de comunacord cu Iv. P., sa. renunci la cnitoria la Berlin si s viiimediat la Geneva pentru a rezolva chestiunile de care fas-punzi din insa'rcinarea Comitetului Central.

N. Lenin

P. S. ti atrag atemia c ai comite o gre5eara daea ai in-voca treburile Demos"-ului pentru a ustifica absentad-tale si de acum incolo deoarece am luat leg:itura cu I. P.si rn-am convins ci i treburile Demos"-ului reclamH acumintoarcerea d-tale imediata.

P. P. S. Scholz a intentat actiune (pentru 2 031 de franci25) la 17. X. Termen de achitare 27. X Mai este nevoiede citeva (minimum 5) zile pentru a consulta un avocat.

Expediatii din Geneva la LondraPublicaa pentru prima oarii in 1931,in Culegeri din Lenin', vol. XVI

Se tiparege dupii manuscris

* Pe scrisoare figureazI nota liii V. I. Lenin : ExpediatI la 17. X. 1905'.Nota red.

98.

www.dacoromanica.ro

102 V. I. LENIN

64

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Dragi tovarasi,Biroul socialist internacional mi-a trimis o scrisoare a lui

Vaillant in care este expusa propunerea Partidului munci-toresc socialist din Franca. Biroul m roaga sa transmitaceasta propunere spre examinare instituciei centrale apartidului meu i sá raspund in cel mai scurt timp. In scri-soare se spune :

Problema pusa hi scrisoarea mca i pe care dv. ati difuzat-o tre-buia sa cuprinda o anumita propuncre. Astazi va trimit aceasta pro-punere, pe care n-am putut-o face mai inainte, dcoarece, pentru a-i dasuficienta greutate, trebuia ea ea sa emane de la intregul partid, de lapartidul socialist (sectia din Franca a Partidului muncitoresc interna-tional), care a si adoptat-o in unanimitate prin imputernicitii sai laadunarea Consiliului national ce a avut loc duminica 24 septembrie(11 sept.) la Paris. Iata aceasta propunere privind adoptarea unei ho-tariri, dupa. examinarea ei de catre Biroul socialist international : .Deindata ce unele evenimentc, fatise sau ascunse, vor provoca temeri inlegatura cu un conflict intre guverne i vor face posibil un razboi,partidele socialiste din çarile interesate vor trebui sE stabileasca imediat,la initiativa B.S.I., legaturi directe intre cle in scopul precizarii si con-centrarii mijloacclor de influentare ale fortelor unite ale muncitorilor

socialistilor in vederea preintimpinarii i impiedicarii razboiului.In acelasi timp, partidele din celelalte %ari vor fi invitate de B.S.I.

la o consfatuire care va avea loc de indata ce va fi posibil pentrua se vedea ce actiune a intregii Internationale si a muncitorilor organi-ati este cea mai potrivita in vederea preintimpinarii si impiedicrii

Eu i Juares va rugam sa trimiteti imediat o notia scrisoare circu-lara tuturor partidelor. Dv. intelegeti, dupa cum vor intelege i socia-listii din toate tarile, in cazul in care vor fi de acord cu noi, cit deimportant este ca, avind in vedere o anumita evolutie a evenimentelor,examinarea acestei probleme 01 nu fie aminata pina la o sedinta inde-partata a Biroului, ci consimtamintul ficcaruia sa fie trimis directBiroului ; daci propunerea va fi acceptata i speram ca asa va fiea va putca fi pusi imcdiat in aplicare in caz de conflict".

Adaug ca, dupa parerea mea, aceasta propunere este camnaiva, deoarece singurul lucru care poate influenca In cazulunui conflict intre guverne este dictatura proletariatului.

Scrisa la 18 octombrie 1905Expediata din Geneva in Rusia

Puhlicata pentru prima oara in 1934,in Culeger, din Lenin', vol. XXVI

Se tipareste dupa

de

o copiescrisa de o persoana necunoscuta,

cu indreptari facute V. I. Lenin

§i

reaboiuluis.

www.dacoromanica.ro

CATRE COMISIA AbMINISTRATIVA A C.C. AL P.M.S.D.R 103

65

CATRE COMISIA ADMINISTRATIVAA C.C. al P.M.S.D.R.

La rugamintea unor tovarasi, voi prezenta, intr-o formacit mai exacta, o serie de date cu privire la comisia admi-nistrativa 99.

Comisia administrativa este formata din tovara§i numitiin mod special de reprezentantul din strainatate al C.C.

In prezent (20. X. 1905) din ea fac parte tovara§ii : Bonci-Bruevici (conducatorul tipografiei), Krucinina (casierasefa a serviciului de expeditie), Ilin, Lenina (secretar alC.C.), Abramov *, Knol, Vetcinkin, Ladijnikov i Nik. Va-silici.

Functia comisiei administrative, in general vorbind, estede a indeplini munca administrativa din strainatate a Co-mitetului Central si de a-I sprijini pe acesta n ntreagalui activitate din strainatate. De resortul acestei comisiisint : aparatul tehnic (tipografia, serviciul de expeditie etc.),finantele, transportul, trimiterea oamenilor n Rusia, actiu-nile privind inarmarea etc., coordonarea muncii tuturoragentilor C.C., controlul asupra activitatii fiecarui agentin parte etc., inclusiv sarcinile trasate in mod special deComitetul Central comisiei administrative.

Comisia administrativa ti alege singura presedintele sausecretarul etc. si repartizeaza munca intre membrii sai ;face exceptie numirea in functiile de conducere permanente(a serviciului de expeditie, a casieriei, a secretariatului, atipografiei etc.), numire care se face de C.C.

Hotaririle comisiei administrative pot fi anulate de Co-mitetul Central sau de reprezentantul sail din strainatate,dar ele ca atare, in cazul cind nu sint contestate de unuldin membrii comisiei administrative sau de altcineva, nutrebuie sa fie aprobate de Comitetul Central.

Pentru a controla activitatea unor agenti ai C.C. (a ca-sierului, a secretarului, a conducatorului tipografiei etc.),comisia administrativa desemneall din rindurile ei tovarasicare sa examineze indeaproape intreaga activitate a agen-

* Abramov vezi AvIamov (Abramov), R. P. Nota red.

5i

www.dacoromanica.ro

104 V. I. LENIN

tului respectiv, sa prezinte comisiei administrative un ra-port cu privire la masurile de imbunatatire a activitatiiacestuia i s verif ice periodic cum se desfasoara munca lui.Fac exceptie numai actiunile speciale sau anumite aspectespeciale ale acestor actiuni, care, dintr-un motiv sau aitul,sint considerate de Comitetul Central actiuni absolut spe-ciale si care nu sint supuse controlului comisiei administra-tive. Toate actiunile obisnuite si curente ale C.C. slut supusecontrolului sistematic al comisiei administrative.

Comisia administrativa ajuta Comitetul Central In con-ducerea activitatii Comitetului organizatiilor din straina-tate nu sub forma unor dispozitii date C.O.S., deoareceC.O.S. este o organizatie autonorna, ci prin faptul c i stu-diaza rapoartele, ii analizeaza activitatea, ia cunostinta defelul cum e organizata munca i cauta masuri pentru im-bunatatirea ei.

Daca tovarasii care si-auneasca mai precis functiilederà necesar sa intocmeascacomisia administrativa H vaaproba.

Scris2 la 20 octombrie 1905la Geneva (loco)

Pub heath' pentru prima oara in 1926,in Culegeri din Lenin', vol. V

exprimat dorinta sa se defi-comisiei administrative consi-un statut amanuntit, atunciexamina, iar apoi C.C. H va

66

Se tipareite dupii manuscris

CATRE G. D. LEITEIZEN

Geneva, 23 oct. 1905Draga L.,Chiar acum am primit comunicarea lui Bracke din par-

tea Partidului Socialist Francez cii congresul partidului lorse va tine la Chalon-sur-Satme la 27-30 X.-1.XI. Le meil-leur accord est reserve aux delegues de Pttranger *.

* Cea mai buna prirnire li se va face delegatiilor din str5iin'itare. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE C.C. AL P.M.S.D.R.. 25 OCTOMBRIE 1905 105

Veci participa ? Scrieti-mi neaparat. Daca da, fici repre-zentantul nostru si rostici neaparat o cuvintare ampla incare sa aduceci salutul social-dernocraciei revolutionare dinRusia.

Daca nu, instiincaci-ma imediat. In acest caz, vom tri-mite un mesaj de salut de aici

Deci, raspundeci-mi !

Expediatii la ParisPublicatii pentru prima oarii in

vol.1931,

XVIin Culegeri din Lenin',

Al dv., N. Lenin

Se tipiireste dupii manuscth

67

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

25. X. 1905Dragi prieteni,Chiar acum am primit scrisoarea dv. in legatura cu nu-

mirea mea in Biroul international 1D1 (pacat ca nu l-aci nu-mit pe Orlovski, dar despre asta vom discuta cind ne vomvedea) cu intilnirea de la Odesa (Berlin). lntilnirea tre-buie sa aiba loc cit mai curind posibil. In loc de Odesa potsa propun Varsovia (Kdnigsberg) 102 sint aceleasi con-dicii, dar e mai aproape i policia se asteapta mai pucin laasta. In acest din urma loc totul s-ar putea termina inpalm zile daca vor fi condicii optime (pasaport legal), lu-cru de care va sfatuiesc sa va ocupaci de indata in modulcel mai energic. Chiar in cazul unor condicii mai proaste,termenul e totusi destul de scurt i, daca e posibil, ar fibine sa fie sporit numarul de participanci. Daca veci alegeun oras neobisnuit (Königsbergul se afla la 22 de ore dePetersburg), atunci intilnirea ar putea fi fixata intr-o ca-fene;, sau intr-un hotel, sau intr-o berarie stabilita dinaintedupa un ghid al orasului.

Chiar astazi voi scrie Biroului internacional in legaturacu conferinca si data convocarii ei * ; raspunsul vi-1 voi

* Veyi volurnul de fata", p. 108-109. Nom red.

5

www.dacoromanica.ro

106 V. I. LANIN

trimite de indata ce-1 voi primi. Va rog foarte mult acce-leraci pregatirea intilnirii, independent chiar de conferincacu Biroul internacional *.

La conferinca interpartinica s-au intocmit procese-ver-bale ? Daca da, expediaci-le neaparat.

Expediatii din Geneva in Rusia

Pablicatii pentru prima oath' in 1926,in Culegeri din Lenin", vol. V

68

Se tipIreste dupii manuscris

CATRE M. M. ESSEN

26. X. 1905Draga Zveru0(a.,

Am primit, zilele acestea, ampla d-tale scrisoare. /ci mul-cumesc foarte mult. Primim foarte pucine §tiri din Peters-burg, iar diferitele ziare ni se trimit §i ele destul de rar.Te rog sa" nu renunci la intencia d-tale de a ne trimite ne-aparat orice fel de noutaci, precum i corespondence.

In ceea ce privqte mersul treburilor in partid, mi separe ca pesimismul d-tale este cam exagerat. Judec dupisituacia de aici. Aud mereu zvonuri de la periferie" caProletarii" decade in mod vadit, ca lucrurile merg dincale-afara de prost, ca ziarul merge prost etc. etc. Situa-cia e proasta, dar bun e dumnezeu ! In condiciile unei mis-can atit de gigantice cum e aceea din zilele noastre, niciun C.C. din lume, partidul fiind ilegal, nu ar satisface nicimacar a mia parte din cerince. Si c lozincile noastre, lo-zincile ziarului Proletarii", nu au soarta aceluia care strigain pustiu, lucrul acesta Ii vedem limpede pina §i din ziarelelegale, care relateaza ca la universitate §i in alte locuri auavut loc mitinguri la care au participat circa 10 00015 000 de oarneni. Strapica mai e revolucia la noi, in Ru-sia, zau ! Nadajduim sa ne intoarcem curind, caci lucrurileevolueaza in aceasta direccie cu o repeziciune uirnitoare.

* Vezi volumul de fat5, p. 88-90. Nora red.

www.dacoromanica.ro

CATRE M. M. ESSEN. 26 OCTOMBRIE 1905 107

Vom organiza neaparat o intilnire cu C.C. In momentulde faca, asta e o problema deja rezolvata §i totul e aranjat.

Si in ceea ce prive§te divergentele am impresia c exa-gerezi. Eu nu observ aici nici un fel de divergente IntreProletarii" §i C.C. Momentul declan§arii insurectiei ? Cinese va incumeta sa-1 stabileasca ? /n ce ma* prive§te, a§ pre-fera sa-1 aminam pina la primavara §i pina la intoarcereaarmatei din Manciuria, §i inclin sa cred ca, in general, ne-arconveni sa-1. aminam. Dar pe noi tot nu ne intreaba ni-meni. Uita-te la actuala greva grandioasa.

Faptul ca C.C. muta centrul de greutate asupra condu-cerii exercitate cu ajutorul publicatiilor este o tactica justa,dupa parerea mea. A§ fi dorit numai ca pe linga Rabocii",care e foarte folositor in aceasta perioada, sa avem §i oserie de buletine de agitatie, de format mic, de doua, maxi-mum patru pagini, cu un concinut viu, §i care sa apara citmai des, in orice caz nu mai putin de o data pe saptamina,ba chiar de doua ori. Numai cu ajutorul publicatiilor poatefi condus partidul in condiciile actualei cre§teri gigantice,de necrezut a mi§carii. A§a ca trebuie sa scoatem buletinescurte, lapidare, scrise intr-un stil vioi, mobilizator, caresa cuprinda lozincile de baza §i s traga concluzii din prin-cipalele evenimente.

In ceea ce priveste incetarea aparitiei 0.C., cred ca estevorba de o neintelegere. Ei s-au temut de falimentul intre-gii lor intreprinderi, §i nici nu le-a trecut prin cap sa lichi-deze O.C. Dar in general insemnatatea activitatii din strai-natate scade acum cu fiecare ceas, §i asta e inevitabil. Noi,bineinteles, nu vom renunta in nici un caz la Proletarii"pina cind nu vom reu§i tiparim la Petersburg intr-o ti-pografie de pe Nevski Prospekt. Acum insa trebuie saacordam o mare atentie §i editarii unui ziar legal. Aici, instrainatate, inchidem, in parte, pravalia (literatura de pro-paganda) ; in curind o s-o inchidern de tot §i o s-o redes-chidem la Petersburg.

In vederea pregatirii insurectiei, eu v-a§ sfatui sa incepeciimediat §i pretutindeni, pe scara cit mai larga, crearea uneimase, a sute §i mii de deta§amente autonome de lupta, foarte

sa-1

www.dacoromanica.ro

108 V. I. LENIN

mici (alcatuite fie chiar numai din trei oameni), care sa seinarmeze fiecare cu ce poate i sa se pregateasca in fel sichip. Repet, eu ct prefera s amina in momentuldeclansarii insurectiei pina la primavara, dar, fireste, dedeparte mi-e greu sa apreciez.

0 calda stringere de mina. Al d-tale, N. Lenin

Expediatii din Geneva la Petersburg

Publicaai pentru prima oarii in 1926,in Culegeri din Lenin', vol. V

69

Se tipa'reste dupii manuscris

CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL

Geneva, 27 octombric 1905Scumpe tovarase,Ne-ati trimis la 28 iunie propunerca tovarasului Bebel

in legatura cu divergentele din partidul nostru.La 24 iulie v-am scris c nu va' pot raspunde in numele

Cornitetului Central al partidului nostru, intrucit eu nusint decit unul dintre membrii comitetului, si am cerut Bi-roului sa-mi dea uncle explicatii *. Drept raspuns am pri-mit la 5 august o scrisoare din partea cetateanului Huys-mans, in care scrie c interventia Comitetului executiv arein vedere numai o inriurire morala. Am comunicat ime-diat ComitPtului Central al partidului nostru care este sen-sul exact al propunerii lui Bebel. /n momentul de fata amprimit raspunsul Comitetului Central, care accepta propu-nerea dv. si nurneste ca reprezentanti ai si pe tovarasiiVasiliev, Smidt si Lenin. Tovarasul $rnidt se afla in Rusia.De aceca este necesar sI cunoastem din timp ziva fixatapentru consfatuire (cu cel putin trci saptamini inainte).

Ceilalti doi delegati se afla in Elvetia.Primiti, v rog etc.

V. Ulianov (Lenin)

* Vezi volumul lie fa;l, p. 49-58 Nota red

www.dacoromanica.ro

CAME C.C. AL P.M.S.D.R. 27 OCTOMBRIE 1905 i09

P. S. Tocmai .acum am primit inca o scrisoare in care mise comunica c. tovarasul Smidt va sosi in curind (probabilin noiembrie) in strainatate pentru a rezolva multe treburicare privesc partidul nostru. De aceea ar fi extrem de im-portant sa primesc cit se poate de repede raspunsul celei-lalte fractiuni a partidului nostru cu privire la ziva con-vocarii conferintei. Pentru membrii partidului nostru careactiveaza in Rusia, venirea in strainatate este legath degreutati extrem de mari, de aceea ar fi de dorit ca data con-vocarii conferintei sa fie stabilita inca de pe acum ; e nece-sar ca cealalta fractiune i membrii Biroului internationalsa ne comunice cit mai curind data cind doresc sa convoaceaceasta conferinta.

Expediata la BruxellesPublicatii in limba francezii

in 1905, intr-o foaie volantiihectografiatii (nu s-a piistrat)

In limba rusii publicatiipentru prima oarli in 1929,

in V. I. Lenin, Opere,ed. 2-3, vol. VIII

70

Se tipireste dupii o copie dactilografiariiTradus din limbs franceza

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.CATRE C.C.

V. rog sa-mi scrieti de urgenta daca imi dati libertateasa-i propun liii Plehanov s faca parte din comitetul nostruredactional largit (sapte persoane) si din redactia ziaruluiNovaia Jizn" Telegraflati. (semnatura : Boles lav. Adresa

Krupskaia) : Da sau nu. Voi face Inca o incercare de aapropia de el, desi sint prea putine sperante in aceasta

privinth.

Scrisii la 27 octombrie 1905Expediatii din Geneva la PetersburgPublicatii pentru prima oarii in 1926,in Culegeri din Lenin", vol. V

Se tip:ireite dupii manuscris

ma

www.dacoromanica.ro

110 V. I. LtNIN

71

CATRE G. V. PLEHANOV

Mu It stimate Gheorghi Valentinovici,Va adresez aceasta scrisoare, convins fiind cà problerna

necesitatii unificarii social-democratiei a devenit cit se poatede actuala §i c aceasta unificare este foarte posibila tocmaiin momentul de fata. Douai motive rn-au determinatadresez direct dv. fara nici o intirziere : 1) fondarea zia-rului legal social-democrat Novaia Jizn" la Petersburg2) evenimentele din ultimele zile "4. Chiar daca aceste eve-nirnente nu vor duce prea repede la reintoarcerea noastrain Rusia, aceasta reintoarcere este, in orice caz, foarte, foarteapropiata, iar ziarul social-democrat ofera imediat o bazapentru o foarte serioasa activitate cornuna.

noi, bol§evicii, dorim din toata inima sa lucram im-preuna cu dv. e un lucru pe care cred ca nu mai trebuie savi-1 repet. Am scris celor de la Petersburg, cerindu-le catoti redactorii noului ziar (deocamdata in nurnar de §apte :Bogdanov, Rumeantev, Bazarov, Lunacearski, Orlovski, 01-rninski §i cu mine) sa va adreseze o rugaminte colectiva §ioficiala de a face parte din colegiul redactional. Dar eve-nirnentele nu a§teapta, prin pNta nu mai putem comunica,§i eu nu am dreptul sã arnin un pas necesar de dragul, infond, a unei simple formalitati. Sint pe deplin §i absolutconvins de consimtamintul unanim §i de bucuria cu careva fi primita §tirea privitoare la o asemenea propunere.$tiu foarte bine ca toti bol§evicii au considerat intotdeaunaorice divergenta cu dv. ca ceva vremelnic, provocat de im-prejurari exceptionale. Este neindoielnic ca lupta ne-apins adeseori la masuri, declaratii §i manifestari care nu pu-teau sa nu ingreuieze viitoarea unificare, dar hotarirea dea ne unifica, con§tiinta faptului, cu totul anormal, ca ceamai valoroasa forta a social-democratilor din Rusia se aflain afara activitatii, con§tiinta extremei necesitati pentru in-treaga mi§care ca dv. sa participati indeaproape, nemijlocit

sa mai

§i

C.

im-

www.dacoromanica.ro

CATRE G. V. PLEHANOV. OCTOMBRIE 1905 111

la aceasta miscare, la conducerea ei, constiinta acestuifapt am avut-o dintotdeauna. Si noi toti sintem ferm con-vinsi ca, daca nu astazi, atunci mline, daca nu mline, atuncipoimiine, unificarea noastra cu dv. va avea totqi loc, inpofida tuturor greutatilor si piedicilor.

Dar e rnai bine ca aceasta sa se intimple astazi decitmline. Lucrurile au luat acum o asemenea intorsatura, inchs-ar putea sa intirziem ; noi insa avem intentia sa depunemtoate eforturile pentru a nu intirzia.

Vreti s lucrati impreuna cu noi ? As fi foarte bucurosdaca ati fi de acord ca noi doi s ne intilnim i s discutamacest lucru. Sint convins ca in cadrul unei intrevederi multeneintelegeri ar fi inlaturate, multe dificultati aparente, careimpiedica unificarea, ar cadea de la sine. Pentru cazul insaa nu yeti fi de acord in general sau c nu yeti fi de acordin momentul de faia, imi voi permite sa ma refer cu antici-patie la citeva din aceste

Aceste dificultati sint : 1) Divergentele dv. cu multi din-tre membrii noii redactii. 2) Refuzul dv. de a adera lavreuna din cele doua jumatati ale social-democratiei. Primadificultate poate fi, dupa parerea mea, pe de-a-ntregul in-laturata. &intern de acord cu dv. in aproximativ 9/10 dinproblemele de teorie si de tactica, iar pentru restul de 1/10nu are rost s ne despartim. Ati vrut i vreti s. indreptatiunele afirmatii gresite, dupa parerea dv., din scrierile mele.Dar eu n-am incercat nicaieri i niciodat s. impun inmod special vreunuia dintre social-democrati parerile mele,si nimeni, absolut nimeni din noua redactie nu s-a angajatin nici un fel sa fie leninist". Cuvintarea rostithi de Barsovla Congresul al III-lea exprima, sub acest raport, parerigenerale. Dv. considerati gresite conceptiile filozofice atrei * dintre cele sapte persoane indicate. Dar nici acestitrei tovarasi n-au incercat si nu incearca sa-si impuna con-ceptiile in vreo chestiune oficiala de partid. Si acesti trei

nu vorbesc in vint, ci pe baza unor fapte pe care le cu-* Este vorba de A. A. Bogdanov, V. A. Bazarov i A. V. Lunaccarski.

No ta Ted.

dificultati.

,

www.dacoromanica.ro

112 V. I. I ENIN

nosc bine ar fi extrem de bucurosi sä lucreze impreunicu dv. S. fim despartici politiceste acum, intr-un momentcind, in linii generale, simpatizaci cu concepciile majori-

asa cum reiese si din referatul dv., si din ultimele dv.lucrari, i, in mod indirect, din pozitia lui Parvus, care,poate, se solidarizeaza mai mult decit oricare altul cudv., sa firn despartiti politiceste in momentul de fataar fi un lucru extrem de nedorit, extrem de nepotrivitextrem de daunator pentru social-democracie.

Aparitia unui nou ziar legal, care va fi citit de zeci, dacanu de sute de mii de muncitori, ca i intreaga activitate demline din Rusia, intr-un moment cind vastele dv. cunos-tinte si imensa dv. experienç poIitic sint extrern de ne-cesare proletariatului din Rusia toate acestea vor creao baza noua, care ne va permite s dam foarte usor uitariitot ce-a fost si sa conlucram in cadrul unei activitati vii.Trecerea de la activitatea de la Geneva la cea de la Peters-burg va favoriza intr-o masura foarte mare, din punct devedere psihologic si din punct de vedere partinic, trecereade la dezbinare la unire, i eu sper ca nu vom pierde acestmoment, un moment cum n-a mai existat de la Congresulal II-lea si care, poate, nu se va mai repeta curind.

A doua dificultate. Dv. nu veti dori, probabil, unificareacu o singura jumatate a partidului. Veti cere, ca o cond4iesine qua non pentru a participa la activitatea partidului,unificarea intregului partid. C o asemenea unificare estede dorit i necesara aveti perfecta dreptate. Dar este eaposibila in momentul de PP ? Chiar dv. sinteti inclinat sadati la aceasta intrebare un raspuns negativ, fiindc nu demult ati propus doar o federatie. Acurn cea mai larga tri-buna de pe care am putea exercita o influerrca asupra pro-letariatului ar fi un cotaian editat la Petersburg (il vomputea scoate intr-un tiraj de 100 000 de exemplare i vomreduce pretul unui numar pina la o copeica). Ne putem oaregindi in momentul de fapi la o redacvie in coalitie cu men-sevicii ? ? In ceea ce ne priveste credem ca nu, Mensevicii

tatii,

www.dacoromanica.ro

CATRE G. V. PLEHANOV. OCTOMBRIE 1905 113

considera si ei ca nu. Dv., judecind dupa propunerea pe care4 facut-o in legatura cu feder4a, de asemenea credeci eanu. Este oare necesara existena a trei ziare ? E posibil oaresa nu ne putem incelege asupra editarii unui organ political social-democraciei revolutionare, and, la drept vorbind,intre noi nu exista nici un fel de divergew organizatorice,iar trecerea de miine a partidului intr-o situacie legala vaimprastia orice urme de temeri in privinca posibilitkii unoruneltiri ? Cit despre divergencele noastre tactice, ele sintmaturate de revolutie insasi cu o repeziciune uluitoare ; dealtfel, irnpotriva rezolutiilor Congresului al III-lea, dv.n-aci formulat nici un fel de obiecciuni, or aceste rezolutiiconstituie unica directiva a partidului care ne uneste pe noit4, bolsevicii.

In aceste condi0i, trecerea dv. de partea noastra mi separe pe deplin posibila, si ea nu va ingreuia, ci, dimpotriva,va usura si va grabi viitoarea unificare. In locul actualeilupte prelungite, pricinuita de izolarea dv., se va crea o si-tuatie mai buna pentru intreaga social-democraiie revolu-tionara. Datorita acestui lucru, si lupta va deveni mai poto-lita, mai recinuta. Intreaga masa larga a social-democracilorse va simti numaidecit sigura, increzatoare, va incepe sa' sesimta un suflu nou ; noul ziar va incepe sa-si cistige de laun ceas la altul o pozicie inaintata in rindurile social-de-mocratiei si, fara sa priveasca inapoi, fara sa mai cercetezein amanuntime tot ce a fost, va conduce in mod ferm siconsecvent clasa rnuncitoare pe actualul cimp de lupta.

Incbei,.rugindu-va Inca o data sa accept4 o intilnirecu mine si exprimindu-mi increderea noastra comuna, a bol-sevicilor, in utilitatea, importanta si necesitatea unei con-lucrari cu clv."5

Cu sincer respect, al dv., V. Ulianov

Scri4 la slirlitul luniioctombrie 1905 la Geneva (loco)

Publicatil pentru prima oarii in 1926,In Culegeri din Lenin', vol. V

Se tipareite dupii manuccris

www.dacoromanica.ro

114 V. I. LENIN

72

CATRE MOTEA $1 KOSTEA *,MEMBRI AI ORGANIZATIEI P.M.S.D.R.

DIN ODESA (A MAJORITATII")

OdesaCatre Motea i Kostea, membri ai .majoritatii>

organizatiei din Odesa"Tovarasi,Am prirnit scrisoarea catre tovarasi" trimisa de dv.

N-am s-o public din moment ce nici dv. nu-mi cereti acestlucru. Dar consider de datoria mea s va raspund. Nu odata am declarat in presa ceea ce am sa val repet i dv. Nuare nici un rost s ne jeluim si sa ne vaicarim din pricinasciziunii. Trebuie sa muncim ca s-o inlaturam, sa ne gin-dim cum sa ne unificam, iar nu sa facem colectie de locuricomune si exclamatii arnare. A ne plinge de lupta dintrecele doua partide si a crea un al treilea partid, i Inca unulsecret, cum ati facut dv. ascunzindu-va de ambele organi-zatii, inseamna a adinci sciziunea. Daca ati fost exclusi pen:tru Incalcarea regulilor organizatiei, s-a procedat bine, sidegeaba mai Incercati sa Incurcati lucrurile, sa le prezen-tati In asa fel de parca ati fi fost exclusi din cauza con-ceptiilor dv., a Impaciuitorismului dv., iar nu din cauzadezorganizarii provocate de dv.

Congresul de constituire" e o vorba goala. Ginditi-vanumai putintel, nitelus, olecuta care anurne vor fi atuncigrupurile si dci reprezentanti va trebui sa trimita fiecare.Ginditi-va numai un picusor cam ce-ati spune despre pro-punerea de a tine o adunare constituanta fã r a sa existenorme de drept electoral ? N-ati da acestui procedeu de-numirea de sarlatanism ? ?

De ce treceti sub tacere ideea de a se tine doua congreseal majoritatii si al minoritatii in acelasi timp si In

acelasi loc ? ? Aceasta idee au ernis-o C.C. si Proleta-rii" '1°6. Nu este oare mai usor sa se constituie doua congreseale celor doua partide existente decit sa se creeze Inainteun al treilea partid (cu treaba asta va yeti pierde luni, claca

*Nu s-a putut stabili cinc purta acest nurne conspirativ. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. D. LEITEIZEN. NOIEMBRIE 1965

nu ani de zile) i, in acest caz, sa se convoace trei con-grese ? ? Cine c atit de prost sa se supuna congresului deconstituire" fara sà tie dinainte daca vor fi intr-adevarreprezentati lit el social-dernocracii, care anurne dintre so-cial-dernocraii si in ce proportii ? ? ?

In favoarea lozincii doua congrese" pledeaza : 1) con-simtamintul unuia din cele doua partide ; 2) faptul c ma-joritatea este gata oricind sa cina congresul si ca normeleei de convocare i prerogattvele congresului ei sint cunos-cute ;3) posibilitatea de a se ajunge foarte repedela aceeasisituaite In grupurile si organizaciile celtutalt partid, facindcunoscute toate grupurile, consuldndu-le, publicind proiec-tul de statut al congresului.

In favoarea lozincii dv. : congres de constituire" nu ple-.deazà decit lamentarile citorva plingarett, cact ntctuneia din parole partidului nu-i sint cunoscute, sub meiun aspect, normele pe baza carora se va çine acest con-gres. Sintet pur si sirnplu niste sceptici si mste oameni cunervii slabi. Ai vazut o boala mizerabila, niste buboaie ràumirositoare i v-aci intors privirea de la ele. Asta-i de in-celes judecind omeneste, dar e ner4ona1. In ceea ce ne pri-veste, credem ca nu ne e permis sa ne intoarcem privirea dela ele, ci un al treilea partid nu va duce la nimic si ca celedoua partide existente se vor uni totusi, chiar daca acestlucru se va face nu dintr-o data si nu fara oper4i du-reroase.

Scrisa Ja slir,itul boil octombiieinceputul lunii noiembrie 1905

la GenevaPublicata pentru prima oala in 1931,in Calegeri din Lenin", vol. XVI

73

Se tiparete dupa manuscris

CATRE, G. D. LEITEIZEN

Stimate L.,Va rog sa scrieci cit rnai curind posibil un articol sau

macar o nota in legatura cu interviul pe care 1-4 luat luiGuesde, Lafargue i Bracke cu privire la guvernul revolu-

116

www.dacoromanica.ro

116 V. I. LENIN

cionar provizoriu si la participarea noastra. Trebuie sa-1publicam in Proletarii" (sau in Novaia Jizn", depinde deimprejurari). Scrieti macar citeva rinduri, dar scrieti,ceva mai repede ! '1"

Scrisa la inceputul noiembrie 1905Expediata din Geneua la Paris

Publicata pentru prima oara in 1931,in Culegeri din Lenin", vol. XVI

Al dv., N. Lenin

Se tipareite clupa' manuscris

lunii

www.dacoromanica.ro

Vila Vaza" la Kuokkala unde a locuit V. I. Lenin In anii 1906-1907

11 1 '17 i \ll III t 1 1...et gri I

i...]: ...---

_-......

. 71ft.., ..

4 .I.-.r. .t..

r

I -71Ai:41 ".

__40000. 111%.

,

4r- -

7

I ill III I. 1 I 10

,:

tUatilal_ MIAS

J

www.dacoromanica.ro

117

1906

74

CATRE G. A. KUKLIN

A. Mr. G. Koukline 15. Rue de Cando lle. Geneve.Stirnate tovarase,Ma nelinisteste foarte mult soarta unui pachet cu docu-

mente de irnportanca istorica 108 Acest pachet a ramas prm-tre Mrtii le care se afla la dv. i despre care ati discutat varaaceasta cu redactorul revistei de istorie 109 .

V-as ramtne foarte indatorat daca mi-ati scrie curn staulucrurile cu acest pachet : unde se afla gearnantanul saucufarul i daca e usor de gasit pachetul acolo ?

Cu salutari social-dernocrate, V. Ulianov

Adresa : Orasul Petersburg.Directia cailor ferate, Fontanka, linga podul Obu-hov. Ivan Nikolaevici Cebotariov.

Scrisii la 14 septembrie 1906Expediatti din Kuokkala

(Finlanda) la GenevaSe tipareste pentru prima oara

dupii manuscris

www.dacoromanica.ro

118

1907

75

CATRE E. AVENARD 11°

1. (14) martie 1907Stimate domnule Avenard,va rnultumesc pentru scrisoarea pe care mi-ati trimis-o.V-as ruga sa faceti urrnaroarele modificari :(1) Pagina 6 (nr. 1). Dv. formulati cele spuse de mine

asttel : sa nu lucram in favoarea revolutiei burgheze, carear In5ela clasa muncitoare".

Este cu totul inexact. Noi, revolutionarii social-demo-crati, trebuie nu numai sa lucram n favoarea revolutieiburgheze, dar si s ne situam n fruntea ei, sa o orientam,impreuna Ck firanii, impotriva tarismului si impotriva li-beralilor.

Poate ca ar fi mai bine sa se spuna : impreunanu cu burghezia liberala, care vrea sa puna capat revolu-tiei, ci cu taranimea democrata impotriva tradarii si mir-saviei burgheziei, care de la o zi la alta devine tot mai con-tra revolution ara".

noi, bolsevicii, ne pronuntam pentru participarea pro-letariatului la revolutia burgheza. Dar noi consideram, lafel ca si Kautsky, ca proletariatul poate duce revolutia bur-gheza pina la un sfirsit victorios tocmai impreuna cu tarann,si nicidecum cu liberalii.

(2) Paginile 3-4.Articolul lui Stolipin a aparut in Novoe Vremea" la

4 ianuarie (stil vechi), si nu la 6 ianuarie.(3) Trebuie adaugat ca Miliukov a fost la Stolipin la

15 ianuarie.(4) Ultimele cuvinte din articolul dv : ...masele largi

ale pro/etari/or tarani".

...luerind

$i

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M GORKI. 14 AUGUST 1907 119

Nu ale proletarilor tarani", ci ale taranimii de-mocrate".

In revolucia sociala (socialista) noi putem conta numaipe proletarii de la ora§e §i pe proletarii de la sate. Acuminsa la noi in Rusia nu are loc o revolucie sociala, ci o re-volucie burgheza. Numai proletariatul irnpreuna cu taranii,irnpreuna cu tarammea dernocrata, impreuna cu maselelargi m.ale poate duce la victorie o asemenea re-voluve.

Al dv., N. Lenin

P. S. Scrisoarea dv. am primit-o foarte tirziu. Mai amla dispozicie doar citeva minute. Iertaçi-m c scriu ingraba.

Expediatii din Kuokkala(Finlanda) la Petersburg

Se tipiireite pentru prima oara,dupii manuscris

Tradus din limba francezil

76

CATRE A. M. GORKI

Miercuri, 14. VIII. 1907Stimate Aleksei Maksimici,Am sosit astazi aici cu Mqkovski, iar miine plecarn la

Stuttgart m Ar fi cit se poate de important sa venitidv. acolo 112. Aceasta pentru ca, in primul rind, dv. ati fostdesemnat oficial de Comitetul Central (cu vot consultativ).In al doilea rind, ar fi foarte bine sa ne vedem, pentrus-ar putea sa nu ne mai intilnim rnulta vreme. In al treilearind, asta ar insemna s calatorici maximum 24 de ore, iartotul nu va dura mai mult de o saptamina (doar nu-i Lon-dra !). Nu va fi de loc tirziu daca veci pleca durninica sauchiar luni.

Intr-un cuvint, totul pledeaza pentru venirea dv. Dacasinteti sanatos, veniti, zau ! Nu pierdevi ocazia de a-i ve-dea Li treaba pe sociaIitii internacionali, fiindca asta nuseamana de loc, absolut de loc, cu o palavrageala sau cu ocunoatere in linii generale a lucrurilor. Urmatorul congres

ca

www.dacoromanica.ro

120 V. I. LENIN

va avea loc abia peste trei ani. Si apoi, nici in privinta di-feritelor noastre probleme nu ne putem intelege niciodataca lumea prin scris, daca nu ne vedem. Intr-un cuvint, ve-niti neaparat. La revedere !

Multe salutari Mariei Fedorovna.

Expediatii la CapriPuldicatd pentru prima oarii in 19,C,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

Al dv., N. Lenin

Se tipareite dupii manoscris

ZZ

CATRE G. A. ALEKSINSKIPentru Piotr

Draga P.,Nu stiu daca ai scris scrisoarea inainte de indlnirea cu

prietenii de aici sau dupa aceea. In orice caz, bçi raspund laintrebari.

In privinta banilor, N. K. a discutat deja de multe ori.Va mai discuta i voi discuta i eu.

La R." n-am scris, deoarece rn-am vazut nu de mult(cind am fost prin locurile acelea) cu doi tovarasi de acolosi am discutat cu ei despre d-ta 113.

Intrebi ce cred in privinta muncii d-tale acolo.E cam greu sa-ti raspund In doui cuvinte. La fata locu-

lui, vei vedea singur cc materiale, stiri etc. pot fi trimisede acolo, dar aceasta este o problema relativ secundarausor de rezolvat. Mai grele sint conditiile generale de lucrude acolo. Cred ca asemenea conditii mizerabile ca acelea incare se afla emigratia n-ati cunoscut Inca. Acolo trebuie safii foarte prudent. Nu in sensul ca as preconiza sa nu seduel lupta impotriva oportunistilor. Dimpotriva, acolo tre-buie s luptam i vom fi nevoiti sa luptam. Dar caracterulluptei este mizerabil. La tot pasul vei da peste intrigi plinede ura, provocari" directe din partea mensevicilor (ei tevor provoca in rnod sistematic) i un mediu cu totul nepro-pice pentru o munca solidara. Deoarece acolo izolarea de

www.dacoromanica.ro

CATRE G. A. ALEKSINSKI. SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE 1907 121

Rusia e nemaipomenità, predomina inactivitatea, o stare despirit demobilizatoare, isteria, birfelile §i nepasarea. Acolovei intimpina greutaci in munca care nu au nimic comuncu greutdcile din Rusia : libertatea" e aproape deplinä, darmunca vie §i condicii pentru a desfa§ura o munca vie aproapeca nu exista.

Cred ca important este sä ai acolo o ocupacie, o ocupacieindependenta. R." poate dea asta... Apoi §i mai im-portant este sa cii legatura cu organizatia din Rusia : atuncinu te vei simci acolo ca un dezradacinat. Si, in sfir§it, lu-crul cel mai important este ca noi toci, §i acolo §i aici, saaccionam intr-un mod unitar, sa mergem in acela§i pas, saavem mai frecvent schimburi de pareri (clack' din materia-lele publicate in presa nu toate parerile vor fi evidente).Gine va §ti sa-§i asigure o munca in strainatate care sa aibaleg'dtura" cu activitatea organizatiei din Rusia, acela §i nu-mai acela va putea scapa de plictiseala, zizanii, patimi etc.,care ici zdruncina nervii i te istovesc. Ah ! Aceasta emigra-cie" mi s-a intiparit bine in minte, §i spun asta pe baza uneiexperience indelungate.

Ar fi foarte bine daca ai acciona impreuna cu Knunianc§i cu Trocki. Intr-un asernenea grup de trei multe lucruris-ar rezolva mai upr.

Reflecteaza §i vei vedea singur toate acestea.Nu se mai poate sa-mi scrii pe adresa pe care rni-ai scris.

In afara de aceasta, in curind plec de aici. Scrie-mi, deocam-data, pe adresa : Herrn Kakko Paavo, Terijoki, in interior,(numai in interior) pentru L-n. Comunica-mi cit mai re-pede adresa d-tale de acolo.

0 calda stringere de mina. Multe salutari tuturor Kni-povicilor.

Al d-tale...*Adresa : I. Ladyschnikoff Uhlandstrasse nr. 145. Berlin

Intrarea prin curte. Asta-i adresa personald. Tot acolo,la un etaj mai sus, se afla Abramoff. Vizavi, pe Uhland-

* In manuscris semnitura este indescifrabil5. Nota red.

sk-ai

www.dacoromanica.ro

122 V. I. LENIN

strasse la nr. 52, se afla biroul, unde ei pot fi gasiti dimi-neap. Desi toate astea, probabil, tçi sint cunoscute, iti scriupentru orice eventualitate.

Scrisa la sfirsitulseptembriemceputul

!unit octombrie 1907,la Kuokkala (Finlanda)

Se tipareite pentru prima oara,dupa manuscris

78

CATRE K. H. BRANTING "4

Mult stimate tovarase,Aducatoarea acestei scrisori este membra a partidului

nostru 115. V. rog foarte mult sa-i davi tot concursul. Eaare in special sarcina sa caute la Stockholm cartile si do-curnentele noastre social-democrate i, in caz de nevoie, sale expedieze mai departe. 0 parte din aceste carci etc. seafla in subsolul Casei poporului din Stockholm (In lazi delemn), iar o parte, probabil, la tovarasii Börjesson sauBjörck (Bokhandel BjZirck & Börjesson, Drottninggatan. 62).

Sper ca, cu sprijinul dv., aducatoarea acestei.scrisori vaputea sa indeplineasca sarcina ce s-a dat, sarcma pe careeu o consider de foarte mare importanta.

Cu cele mai bune urari, N. Lenin

Scrisa la inceputul lunii octombrie1907, la Kuokkala (Finlanda)

Se tiplireste pentru prima oara,dupa manuscris

Tradus din hmba germana.

79

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Stimate An. Vas.,Am primit, in sfirsit, brosura dv. ; prima parte a sosit

mai de mult "6. Am tot asteptat sfirsitul, pentru a o citiin intregime, dar asteptarea a fost zadarnica. N-am primitnici pina acum anexa a treia (Cum privea Marx" etc.).Asta-i cit se poate de regretabil, caci, neavind lucrarea in

lunii

i

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNACEARSKI. NOIEMBRIE 1907 123

intregirne, ma tern s-o dau editorului pentru cules. Dacan-ati trirnis Inca anexa a treia, cautati, v rog, s-o trirniteticit mai repede *. V-arn expediat banii (200 de ruble) ; i-atiprimit ?

Cit priveste continutul brosurii dv., ne-a placut foartemult, atit mie cit i tuturor celor de aici. Ea contine lu-cruri extrem de interesante si este scrisa adrnirabil. Are unsingur neajuns insa : contine nurneroase imprudente exte-rioare, ca sa spun asa, adica din acelea de care se vor legatot soiul de socialisti-revolutionari, rnensevici, sindicalisti etc.Noi ne-am sfatuit in colectiv daca e cazul sa le retusam sausa dam explicatii in prefata. Ne-am oprit asupra celei de-adoua solutii, caci ar fi pacat sa retusam ; ar insemna s. irn-pietarn prea mult asupra unitatii expunerii.

Cititorul de buna-credinta i atent va reusi, desigur, sava inteleaga cum trebuie, dar ar fi necesar totusi sa mani-festati o precautie speciala impotriva celor ce denatureaza,caci numele lor e legiune. Trebuie, de pilda, sa-1 criticamneaparat pe Bebel, i nu-1 aprob pe Trotki, care ne-a trirnismai deunazi niste materiale care nu contineau decit elogiiexagerate la adresa Congresului de la Essen si a social-de-mocratiei germane in general. Este justa afirmatia dv. caBebel n-a avut dreptate la Essen nici in problema militaris-mului i nici in aceea a politicii coloniale (mai exact in pro-blema caracterului luptei duse de radicali la Stuttgart in le-gatura cu acest punct 117). Dar trebuie totodata rnentionatca acestea sint greseli ale unui om cu care avem acelasi drumsi care pot fi indreptate nurnai pe acest drum marxist, so-cial-democrat. Caci exista la noi multi oameni (dv., proba-bil, nu cititi cele publicate de ei) care ii bat joc de Bebelde dragul proslavirii eserisrnului, a sindicalismului 0, laEzerski, Kozlovski, Kricevski vezi Obrazovanie"

a anarhisrnului.Dupa parerea mea, toate ideile dv. pot si trebuie sa fie

intotdeauna astfel expuse, Incit critica sa fie indreptata nuimpotriva ortodoxisrnului, nu impotriva germanilor in ge-neral, ci impotriva oportunismului. Atunci cele spuse dedv. nu vor mai putea fi rastalmacite. Atunci concluzia va

* Vezi volumul de fa4i, p. 130. Nota red.

s.a.m.d.),

www.dacoromanica.ro

124 V. I. LENIN

fi !impede : bolsevismul, invatind nu numai de la germani,ci st din greselde germanilor (aceasta cerin0 emisa de dv.este de o mie de ori justa !), va sti sa ia din sindicalism totce e viu, pentru a nimici sindicalismuloportunismul din Rusia. Tocmai noi, bolsevicii,vom putea face cu mai multa usurima. si in modul cel maifiresc acest lucru, deoarecc noi am luptat cel mai mult, indccursul revolutici, impotriva cretinismului parlamentar sia oportunismului plebanovist. Si numai noi putem, avindun punct de \Acre revolutionar, iar nu until cadeto-pcdant,ca Plehanov & Co., sa combatem sindicalismul, care poaracu sine un noian dc confuzii (dcoscbit de periculoase pentruRusia).

A aparut nr. 17 din Prolctarii", pc care vi 1-am trimis,precum si revista Zarne` 118, pe care de asemenca v-amtrirnis-o. Le-aci primit ? Citiçi publicacia Tovarisci" ? Cumvi se pare acum ? N-ar fi bine sal faceci ca pe vremuri si sa

bateti joc de ei in versuri ? V. rog sa-mi scrieci.0 cordiala stringere de mina'. Al dv., Lenin

Serisii bare 2 1i 11 noiembrie 1907Fxpediatii din Kuokkala (Finlanda)

in ItaliaPub licatil pentru prima oara in 1974,in Culegeri din Lenin°, vol. XXV!

80

Se tiparefte dupii manumit

CATRE M. S. KEDROV

Stimate tovarase,Conform incelegerii noastre, materialul pentru volumul

al II-lea urma sa-1 predau pina la 1. X., iar cel pentruvolumul al III-lea pina la 10. X 119. Cu primul volum amcam intirziat. Pentru volumul al II-lea am predat 12 coli ;alte 7 sint gata si foarte curind voi putea sa mai predau incaun numar de coli (5 sau 7). As dori insa sa stiu daca avetiintr-adevar nevoie atit de repede de tot acest material ;

si

vd

www.dacoromanica.ro

CATRE IJN ADRESANT NECLINOSCUT. 28 DECEMBRIE 1907 195

da0 imediat la cules ? aci dat la cules cele 12 coli din vo-lumul al II-lea ? ar intirzia aparivia daca as preda maitirziu sfirsitul volumului al II-lea ? In acest caz, daca doriti,pot preda imediat sfirsitul volumului al II-lea. Am insa unplan : vreau sa scriu ca incheiere la volumul al II-lea olucrare ampla despre repartizarea parnintului in Rusia (po-trivit datelor statistice din 1905) i despre municipalizare(folosind volumul al IV-lea din Capitalul" sau Theorieniiber den Mehrwert" *, care a aparut tot in 1905). Credaceasta lucrare ar prezenta un mare interes pentru public siar fi foarte actuala. Am adunat aproape tot materialul pen-tru lucrare i, in parte, 1-am i prelucrat. Pentru a o ter-mina am nevoie de citeva saptamini ; sper c voi reusi inciteva saptamini s scriu aceasta lucrare.

Asadar, comunicaci-mi : doriti s predau volumulal II-lea imediat, fara acest articol nou, sau preferati sa-1predau peste o luna o lun i jumatate cu noul articol ?

Scrisii la sfirlitul lunii noiembrieinceputul lunii decembrie 1907

Expediatii din Finlandala Petersburg

Publicatii pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

81

Se tipareite dupii o copiescrisii de N. K. Krupskaia

CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT 1"

28. XII. 1907Mult stimate tovarase,Cu domnul Börjesson rn-am inteles. Dar, din pacate, el

nu poate sa ne asigure prirnirea tuturor scrisorilor i pache-telor. De aceea v rog sa ma iertati ca ma adresez Inca odata dv. cu rugamintea de a ne gasi inca tin membru departid care sa poata sa primeasca saptarninal la Stockholm

* Teorii asupra plusvalorii". Nota trad.

ca

www.dacoromanica.ro

126 V. I. LENIN

pachete cu scrisori §i carci, iar apoi s le expedieze mai de-parte (in Finlanda i inapoi la Geneva).

Mai * intenOonez sa plec la Berlin.Cu cele mai bune urari.

Al dv., 1. FreiMalmstens Hotel!Mastersamuelsgatan 63

P. S. Voi veni la dv. luni la ora 16. Daca nu va con-vine, chemaci-ma, va rog, la telefon la Hotell Malmstens.

Scrisd la Stockholm (loco) Se tipdreitedupd

pentru prima oard,manuscris

Tradus din limba germand

* Mar;i, adicl la 31 decembrie 1907. Nota red.

www.dacoromanica.ro

127

1908

82

CATRE G. A. ALEKSINSKI

7. I. 1908Draga Piotr,Am sosit astazi impreuna cu N. K. la Geneva 124. Inca

nu ne-am hotarit definitiv unde ne vom stabili : Al. Al. seopune categoric sa raminem la Geneva ; facem investigatiiIn alte

Trebuie insa sa clarificam bine situatia i aici. Scrie-mi,te[ro]g *, imediat 1) [daca] ounosti pe cineva indicat sâ[cond]uca tipografia i serviciul de [expedi]tie 122, 2) pen-tru aceasta munca, ce parere ai despre doc[tor] ? 3) cechestiuni [spe]ciale trebuie avute [In vede]re in privinta ti-pografiei ? [mai e nevoie ca ea sa alba] un proprietar dinmoment ce [apartine] Organului Central al [fractiunii]bolsevice a Congresului de la Stockholm ? De ce considerinumai tipografia mengvicilor proprietate a C.C. ? 4) Crezi

s-ar putea scoate un saptaminal ? $i cam cite exem-plare s-ar putea vinde ? 300-500-1 000 ?

Scrisoarea trimisa de d-ta la Berlin am primit-o intr-unmoment de panica, provocata de arestarea celor 17 per-soane 123, i, de aceea, am distrus-o inainte de a o fi citit cutoata atentia.

Raspunde-ne pe adresa [...]Cum o duci cu sanatatea ? [Cam] cind [te] vei putea in-

toarce aici ? Te-ai insanitosit [cit de] cit in acest timp ?0 calda stringere de mina [...]

Expediatd din Geneva la VienaPublicatd pentru prima nand in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. X111

Se tipdreste dupl. manuscris

* in paranteze patrate sint reconstitutte, dupa sens i dupa uncle litere cares-au pistrat, cuvintele si expresiile care in manuscris sint incomplete datoriti faptuluici o parte din foaia pe care a fost scrisI scrisoarea s-a pierdut. Nota red.

locaht4i.

ca

www.dacoromanica.ro

128 V. I. LENIN

83

CATRE G. A. ALEKSINSKI

Draga Piotr,Am o rugaminte la d-ta. Am scris o lucrare ampla in

legaturà cu programul agrar in care, printre altele, amanalizat in arnanuntime dezbaterile din Duma a II-a *. 1milipsesc unele documente prezentate in Durna a II-a.

$i anume : Alugnko a depus un proiect al celor 104 sau105, nu acel faimos" proiect trudovic care a fost prezen-tat in Durna I si apoi, din nou, in Duma a II-a, ci un pro-iect nou, eserist. In limba franceza el a fost publicat inRapport du parti S. R. au congres de Stuttgart". N-aicumva textul rus ? N-ai putea s'a mi-1 procuri ? Ti-as fifoarte indatorat daca m-ai ajuta 124.

N-a aparut in editie separata ? unde si cind ?Al d-tale, V. Ulianov

Srrisl intre 7 ianuaric,ri

Expediata2 februarie 1908din Geneva la Vicna

Publicatii pentru prima ()aril' in 1930,in Culcgeri din Lenie, vol. XIII

84

Se tiparcste dupii manuscris

CATRE A. M. GORKI

9. 1. 1908. GenevaStimate Al. M.,Am sosit aici deunazi cu sotia. Am racit amindoi pe drum.

Aici ne-am instalat cum am putut, deocamdata provizoriu, si,de aceea, cit se poate de prost. Scrisoarea dv. rn-a bucuratnespus de mult : intr-adevar, ar fi foarte bine sa yin laCapri ! Am sa caut neaparat sa-mi fac timp i sa yin la dv.Acum, din pacate, imi este cu neputinta. Am venit aici cumisiunea de a organiza aparicia unui ziar : de a muta aici

* Vezi1905-1907°

Programul agrar al social-democraliei in prima revolutie rusa din(Operc complete, vol. 16, Bucurqti, Editura politica, 1963, rd. a doua,

p. 199-419). Note; red.--

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNACEARSKI. 13 IANUARIE 1908 129

Proletarii" din Finlanda. Nu s-a hotarit Inca definitivdaca vom alege Geneva sau alt orq. In orice caz, trebuiesa ne grabim ; noua organizare ne da multa bataie de cap.In vara asta sau in primavara vom veni s. va vizitam,dupa ce lucrurile vor fi puse la punct. Cind este la dv., laCapri, timpul cel mai frurnos ?

Cum o duceti cu sanatatea ? Cum va simtiti ? Lucraticu spor ? In trecere prin Berlin am aflat ca ati intreprins,impreuna cu Lunacearski, un turneu prin Italia, oprindu-va

la Roma 123. V-a placut Italia ? Va vedeti cu multi rui ?Cred c cel mai bine ar fi s yin la dv. cind nu yeti

avea prea mult de lucru, ca sa putem hoinari §i flecariimpreuna.

4 prirnit cartea mea (primul volum din culegerea dearticole scrise in decurs de 12 ani 129 ? Am lasat vorba laPetersburg sa va fie trimisa.

Un calduros salut pentru M. Fedvna. La revedere !Al dv., N. Lenin

Adresa mea : Mr. WI. Oulianoff.17. Rue des deux Ponts. 17. (chez Kiipfer). Geneve.

Expcdiatii la Capri

Publicaai pcntru prima oath' in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. 1

85

Se tipiircite dupl. manuscris

CATRE A. V. LUNACEARSKI

13. I. 1908Stimate An. Vas.,Au trecut deja citeva zile de cind nii aflu cu sotia la

Geneva... E trist al naibii sa te intorci din nou in blestemataasta de Geneva, dar n-ai incotro ! Dupa dezastrul din Fin-landa nu ne-a ramas altceva de facut decit sa mutam Pro-letarii" in strainatate. Colegiul a §i hotarit astfel. Se punenumai problema daca la Geneva sau in alt loc. Deocam-data eulegem informacii ; personal insa creel ca Geneva

si

si

www.dacoromanica.ro

130 V. I. LENIN

Londra sint singurele locuri unde ne putem bucura de maimulta libertate. La Londra ne-ar costa mult.

Brosura dv. cu privire la Stuttgart am citit-o k intre-gime : anexa a III-a a sosit foarte tirziu i abia am pututs-o citesc chiar inainte de plecare. Dupa parerea mea, esteo frumoasa reusita a dv., i toci tovarasii au fost foartemulcumici de brosura *. Cu tocii am considerat ca. nu ecazul s-o corectam" : e pacat sa alteram stilul dv. coloratsi vioi. De altfel, in brosura nici nu exista elemente de sin-dicalism : exista, cred, numai o serie de mari imprudence inceea ce priveste folosirea" lui Plehanov et Co. Aci vazut si-canele i ncepaturile lui mirsave din Obrazovanie" sau dinSovremennii Mir" ? 127 Noi vom avea intotdeauna aseme-nea adversari i trebuie s fim foarte prudenci. /n afara deasta, aci uitat si de eseri, care inc a de mult i-au atacat pesocial-democracii germani, folosindu-se de critica facuta de

denaturind aceasta critica pentru a defaimama rxismul.

Nu stiu daca ai nostri vor reusi s va editeze acum bro-sura. E greu s editezi acum.

Aci primit primul meu volum ?Cum o duceci ? Ce face mostenitorul ? Mi s-a spus c aci

facut o calatorie foarte placuta cu Gorki.Scrieci-mi la ce lucraci. Noi contam neaparat pe dv. atit

pentru colaborarea la Proletarii", cit si pentru referate.Nu-i asa ?

Uncle este Gorki ? I-am scris la Capri (villa Blaesus). Vaprimi scrisoarea ?

0 calda stringere de mina.

Adresa : Mr. VI. Oulianoff.17. Rue des deux Ponts. 1 7.

(chez Kiipfer). Genk)e.

Expediaa in ItaliaPublicatii pentru prima oaril in 1934,in Culegeri din Lenin", vol. XXVI

* Vezi volumul de fall, p. 122-124. Nota red.

Al dv., Lenin

Se tipareite dupa mgnuscris

sindicalisti si

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 14 IANUARIE 1908 181

86

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Catre Anat. Vas-ciStimate An. Vas.,0 chestiune importanta. Ii cunoatei pe Vasili Vasilievici

Kareakin care se afla la Florenta ? Cum ar putea fi gasit ?Comunicati-mi, va rog, adresa lui sau dati-mi indicapi cumar putea fi gasit prin cineva la Florenta. V rog sa-mi ras-pundeti imediat.

Atept §tiri raspuns) de la dv. cu privire la Prole-tarii" §i a planurile dv. in legatura cu el.

Al dv Ulianov

Scrisa. intre 13 ianuariefi 13 februarie 1908

Expediatii din Geneva in ItaliaPublicatii pentru prima oarii in 1934,in Culegeri din Lenin", vol. XXVI

Se tipareste dupIi manuscris

87

CATRE C. HUYSMANS

14. I. 1908Scumpe tovara§e Huysmans,Adresa mea nu mai este Finlanda, ci, din pacate, Geneva :

Vl. Oulianoff, rue des Ponts 17 (chez Kiipfer), Geneve...*timpul recentelor represiuni din Finlanda [s-a pier-

dut] o parte din procesele-verbale ale ultimului nostru con-gres de la Londra. Daca nu ma in§el, mi s-a spus ca mate-rialele i documentele acestui congres au fost trimisc Birou-lui socialist internacional128. E adevarat ? fi foarte[recunoscator] daca ati putea...

Expediatã la BruxellesPublicatl pentru prima oarain limba francezil in 1%2,

in revista Cabiers du MondeRusse et Sovietique, nr. 4

In limba rusii se tipiirestepentru prima oarii,

dupii fotocopia manuscrisului,confruntata cu textul aparut

in revistiiTradus din limba francezi

* Doui rinduri slut indescifrabile. Foaia de hirtie C ruptl aici, sarsitul lipseste.Teatul care urmeazi e scris pe verso. Nota red.

(§i

...In

V-as

www.dacoromanica.ro

132 t. LENIN

88

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Catre Anatoli VasilieviciStimate An. Vas.,Scrieci-mi daca v-aci aranjat bine i daca v puteci apuca

de lucru. Noi contain sa ne trirniteci pentru Proletarii"1) (aproximativ) de doua ori pe luna corespondenve dinItalia cu un numar de 8 000-12 000 de semne. Prima cores-ponden0. peste trei saptamini. 2) Din cind in cind, foi-letoane pe terne politice. Consultaci ziare ruse§ti (Gorki aremulte) ?

Scrieci.

0 calda stringere de mina. Al dv., Batrinul

Scrisa intre 14 ianuariesi 13 februarie 1908

Expediatii din Geneva la Capri

Publicatii pentru prima oarii in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. 1

89

Se tipareate dupii manuscris

CATRE A. M. GORKI SI M. F. ANDREEVA

15. I. 1908Dragi A. M. §i M. F.,Am prirnit azi scrisoarea dv. expres. M. tenteaza al dra-

cului sa yin la dv., la Capri ! Mi-avi descris totul in aseme-nea culori, inch, zau, am sa ma hotarasc neaparat i am saincerc s-o aduc §i pc socia mea cu mine. Numai Ca, in ceeace priveqte data, nu tiu mmic : acum trebuie neaparat sàne ocuparn de Proletarii", sa-1 organizam, sa punem lu-crurile Ia punct cu orice prec. Asta ne va lua o luna-doud,minimum. $i este absolut necesar sa facem acest lucru. Spreprirnavara insa vom veni sa bern yin alb de Capri, sa ad-rniram Neapolul i sa flecarirn cu dv. Pentru Ca veni vorba,va spun ca am inceput sa invat limba italiana §i, ca atare,am observat imediat ca pe adresa scrisa de Maria Fedorovna

V.

www.dacoromanica.ro

CATRE M. NILSSEN. 27 IANUARIE 1908 133

figureaza expresso in loc de espresso ! Ia sa' vedem ce spunedictionarul !

In ceea ce priveste transportul ziarului Proletarii",stiti cà v-ati luat o belea pc cap. Acum nu mai scapati asausor de noi ! Pentru M. F. am chiar acum o multimc deinsarcinari :

1) Sa gaseasca nealfarat pe secretarul sindicatului functio-narilor i muncitorilor de pc vapoarele (trebuie s existe unasemenea sindicat !) care fac curse ItaliaRusia.

2) Sa afle de la el de uncle vin si incotro pleaca vapoarelest cit de des. Sa ne aranjeze neaparat transportul thptaminal.Cit o sa coste toata treaba asta ? Trebuie gasit un om c orec t (existà italieni corecti ?). E nevoie dam o adresain Rusia (sa zicem la Odcsa) ca sà duca ziarele acolo, sauacestea pot fi pastrate provizoriu, in numt'ir nu plea mare,de vreun circiumar italian din Odesa ? Este un lucru ex-trem de important pentru noi.

3) Daca M. F. nu poate sa" organizcze dinsa toate astea,sà caute, sà gaseasc, si explice, sa verifice etc., atunci sane puna neaparat in legatura nemijlocita cu acest secretar :ne vorn intelege cu el prin corespondenta.

Cu treaba asta trebuie s ne grabim : in cel milk 2-3 sap-tamini speram sa scoatem aici Proletarii" si va trebui sa-1expedient fara nici o intirziere 129.

La revedere, la Capri ! Vedeti, A. M., ingrijiti-va de sa-nbitate !

Al dv., V. Ulianov

Expcdiatii din Geneva la CapilPub licat:i pcntru prima oarii in 1924,

in Culcgc,i din Lenin", vol. ISc tiOrcitc dupii manu,cris

90

CATRE M. N1LSSEN

27. I. 1908Prea stimatc tovarase,Secretarul Biroului socialist international de la Bruxelles,

Camille Huysmans, mi-a comunicat ca ati cerut uncle in-

sit

-sl-i

www.dacoromanica.ro

134 V. I. LEN214

formatii. Eu sint reprezentantul Partidului muncitoresc so-cial-democrat din Rusia in Biroul socialist international sipot informa c social-democratii estonieni (daca nu gresesc,asa-numita Uniune a social-democratilor estonieni") con-stituie o parte a partidului nostru. Bineinteles ca la Revalexista un Comitet al Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia, format in cea mai mare parte din estonieni. Citpriveste cetatenii M. Iurisson si J. G. Seppin, aceste nume imisint necunoscute. Dar asta nu spune absolut nimic impotrivaacestor cetateni : organizatiile partidului nostru sint secrete sipersonal nu cunosc nici un tovaras estonian. Voi scrie inRusia si voi intreba Comitetul Central al partidului nos-tru despre acesti cetateni (pentru orice eventualitate si Co-mitetul din Reval), insa nu putem spera ca vom primi re-pede raspuns.

Cu salutari social-democrate,VI. Ulianov (N. Lenin)

Adresa : VI. Oulianoff. 17. Rue des deux Ponts. 17.(chez Kiipfer). Genf. Geneve.

Expediatil la Cristiania(astilzi Oslo)

Se tipiireste pentru prima oarA.dupil manuscris

Tradus din limba germanil

91

CATRE C. HUYSMANS

27. I. 1908Scumpe tovarase Huysmans,Am prirnit scrisoarea dv. din 24. I. 08 i i-am raspuns

tovarasului Magnus Nilssen la Cristiania * ca la Reval existaintr-adevar un Comitet al P.M.S.D.R. i ca social-dernocratiiestonieni fac parte din [partidul nostru] **. Cit priveste ce-tatenii [Iurisson] i Seppin, eu nu-i cunosc, [dupa cum ingeneral] personal [nu] cunosc nici un social-democrat es-

* Vezi scrisoarca anterioari. Nota red.Manuscrisul documentului este in parte deteriorat. Cuvintele luate in paran-

mac parrate au fosc reconstituite du0 sens. Nota red.

va

**

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 29 IANUARIE 1908 136

tonian ; nu trebuie sa uitam ca organizatiile partiduluinostru sint secrete. Voi scrie in Rusia i voi ruga sa ni secomunice amanunte despre acesti cetateni, insa nu se poateconta pe un raspuns rapid.

Expediatii din Geneva la Bruxelles

Publicata pentru prima oariiin fimlia francezii in 1962,

in revista Cahiers du MondeRusse et Soviitique", nr. 4

Cu salutari fratesti, VI. Ulianov

92

ln limba rusa se tiparettepentru prima oarii,

dupa fotocopia manuscrisuluiTradus din limba franceza

CATRE C. HUYSMANS

29. I. 1908Scumpe tovarase Huysmans,Mi s-a comunicat ca volumul al III-lea al rapoartelor

prezentate de diferite partide la Congresul socialist inter-national de la Stuttgart urmeaza sa apara peste citeva zile

raportul partidului nostru nu este Inca gata...*Va fi posibil sa se publice raportul partidului nostru in

volumul al III-lea sau nu ? Care este ultimul termen depredare a raportului ?** Dupa toate probabilitatile, pri-goana dezlantuita in Finlanda i-a impiedicat pe tovarasiinostri sa termine raportul ; acum doual luni, fiind in Fin-landa, am auzit personal ca Comitetul Central [a trasataceasta sarcina] unui tovaras, care lucreaza sustinut [laterminarea] raportului.

[Primiti, scumpe] tovarase, meu fratesc].V/. Ulianov

Expea'iata din Geneva la Bruxelles

Publicatii pentru prima oath'in limba franceza in 1962,

du Mondein revista CahiersRusse et Sovietique, nr. 4

in limba rusa sr tipiirestepentru prima oarii,

dupfi fotocopia manuscrisuluiTradus din limba I ranceza

* Manuscrisul documentului este in pane deteriorat. Cuvintele luate In parantezepatrate au fost reconstituite dupa sens. Nota red.

** In legaturi cu termenul de predate a raportului, vezi scrisoarea catre C. Huys-mans din 2 februarie 1908 (volumul de fata, p. 140). Nota red.

§i cL

[salutul

www.dacoromanica.ro

136 V. I. LENIN

93

CATRE F. S. ROT$TEIN

29. I. 1908Scumpe tovarase,Acum 21/2-3 luni, pe cind ma aflam in Finlanda, am

primit o scrisoare de la dv., in care aminteati de datorie ;am predat-o Cornitetului Central 130 Acum nimicirea or-ganizatiilor din Finlanda" m-a determinat sa plec la Ge-neva, si calatoria asta mi-a rapit o groaza de timp si mi-adat multa bataie de cap. Astazi un tovara§ de aici mi-acomunicat ca dv. amintiti in mod staruitor de datorie §ica englezul ameninta chiar cu publicarea in ziare (!) etc.

Am sa scriu numaidecit, Inca o data, celor din Rusia cadatoria trebuie restituita. Dar sa stiti ca in momentul defa0 acest lucru este extrem de greu ! Nimicirea organiza-tiilor din Finlanda, arestarea a numerosi tovarasi, confis-carea materialelor, necesitatea de a muta tipografiile, de atrimite in strainatate o multime de tovarasi, toate acesteaau necesitat foarte multe cheltuieli absolut neprevazute. Si-tuatia financiara a partidului este cu atit mai precara, cucit in decurs de doi ani toci s-au dezobisnuit de ilegalitatesi s-au rasfatat" datorita activitatii legale si semilegale.Trebuie sa injghebam aproape din nou organizatiile ilegale.Asta costa o groaza de bani. $i toate elementele intelectuale,mic-burgheze parasesc partidul : refluxul intelectualilor estcfoarte puternic. Rarnin proletarii puri, care nu au posibili-tatea sa faca colecte publice.

E necesar sa-i explicati toate acestea englezului, sa-1 fa-ceti sa inteleaga ca conditiile din perioada Dumei a II-a,cind a fost contractat imprumutul, erau cu totul altele, calpartidul isi va achita, fireste, datoria, dar a-i cere asa cevain momentul de fage este inadmisibil, de neconceput, caasta ar fi curata camatarie etc.

Trebuie sa-1 convingeti pe englez. Nu cred ca are sa poataprimi banii in curind. Un scandal n-ar duce la nimic.

www.dacoromanica.ro

CATRE REDACTIA ZIARULUI BERNER TAGWACHT". 137

Pare-se ca membrii fractiunilor au semnat separat i rás-pund pentru fractiunea respectiva ? 131

0 caldi stringere de mina.Al dv., N. Lenin

P. S. Intrucit nu va cunosc adresa, i-am scris lui Quelch,solicitindu-i un anumit material documentar. Ii mulfumescfoarte mult ; ma tern ca nu incelege intotdeauna engleza meaoribila !

Adresa mea : Vl. Oulianoff. 17. Rue des deux Fonts.Geneve.

Expediatli la LondraPublicatii pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

94

Se tipiiye;te dupa manuscri,

CATRE REDACTIA ZIARULUIBERNER TAGWACHT"

Declaratie. In numarul 24 al ziarului Berner Tagwacht"(de joi, 30 ianuarie) a fost publicata declaracia lui L. Mar-tov in legatura cu procesul unui tovara§ rus, d-rul Semasko,arestat la Geneva. In aceasta declaracie Martov vorbesteintr-un mod straniu clespre Semasko ca despre unul dintrcziaristii care a asistat la Congresul socialist internacionalde la Stuttgart ; in acelasi timp, Martov se intituleaza de-legat al social-democraciei ruse la Congresul de la Stuttgart".

Fara indoiala c aceste afirmacii ale lui Martov vor fiinterpretate de muncitorii elvecieni in sensul ca social-de-mocracia rusa n-ar avea nimic comun cu Semasko.

Pentru ca afirmaciile lui Martov, care nu corespund deloc realitçii, si nu induca pe nirneni in eroare, subsemna-tul, in calitate de reprezentant al social-democraciei ruse inBiroul socialist internacional, declar ca d-rul Semasko esteun vechi membru al partidului nostru si ca la Congresulinternacional el a participat atit in calitate de membru al

www.dacoromanica.ro

138 V. I. LENIN

partidului nostru, cit §i in calitate de ziarist care publicamateriale in presa de partid.

Consider ca aceasta explicmie este necesara, deoarece to-vara§ii no§tri elvecieni manifesta, fara indoia1, mutt in-teres faca de arestarea lui Sema§ko. Toti tovara§ii ru§i

care-I cunosc sint ferm convin§i ca el nu a avut niciun amestec in exproprierea" din Tiflis §i c nici nu puteasa aiba. Si asta nu numai pentru ca ultimul congres (de laLondra) al partidului nostru a respins categoric acest mij-loc de lupta", dar §i pentru ca, incepind din februarie 1907,d-rul Sema§ko a locuit tot timpul la Geneva §i s-a ocupat depublicistica.

Ne exprimam ferma convingere ca in cel mai scurt timppresa social-democratiei internacionale va saluta eliberareatovara§ului arestat la Geneva cu aceea§i justificata bucuriecu care la timpul sau Vorwärts !" (la Berlin) §i L'Hurna-nite" (la Paris) au salutat eliberarea tovara§ilor arestati inmod samavolnic la Paris.

Reprezentantul Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusiain Biroul socialist internmional,

Scrisã intre 30 ianuarief i 2 februarie 1908

Expediatii dm Geneva la BernaPublicata in limba germana

la 5 februarie 1908,in 7iarul Berner Tagwacht", nr. 29

95

N. Lenin

in limba rusii se tiplreftepentro prima oars's,

dupi textul aparut in ziarTradus din limba germana

CATRE A. M. GORKI

2. II. 1908Scumpe A. M.,Va scriu in legatura cu doua problerne.In primul rind in problema Sema§ko. Daca nu-1 cu-

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 2 FEBRUARIE 1908 139

noasteci personal, atunci nu face s v amestecaci in celearatate mai jos. Daca-1 cunoasteci, atunci face.

L. Martov a publicat in ziarul social-democrat din Bernao declaracie" in care se spune c Semasko nu a fost dele-gat la Congresul de la Stuttgart, ci a asistat pur i simpluca ziarist. Nici un cuvint despre apartenenca lui la parti-dul social-democrat. Asta-i o iesire josnica a unui mense-vic impotriva unui bolsevic aflat in inchisoare. Am si tri-mis declaracia mea oficiala ca reprezentant al P.M.S.D.R.in Biroul international*. Daca 11 cunoasteci pe Semaskopersonal sau cunoscut la Nijm, atunci scrieci neapiiratacestui ziar c v revolta declaracia lui Martov, c 11 cu-noasteci personal pe Semasko ca pe un social-democrat,

sinteci convins de neamestecul lui in toate chestiunilescornite de policia internacionala. Va comunic mai josadresa ziarului i textul integral al declaraciei lui Martov,pe care vi-1 va traduce M. F. Bineinceles ca dv. yeti scrieredacciei in ruseste, iar pe M. F. rugaci-o sa alature tra-ducerea germana.

A doua problema. In momentul de faca ne-am adunataici cei trei care am fost trimisi din Rusia ca sa scoatemProletarii" (Bogdanov, eu si un practician" **). Totuleste pus la punct, zilele acestea vorn publica instiincarea 132

trecem i pe dv. pe lista colaboratorilor. Scrieci-midaca aci putea trimite ceva pentru primele numere (ingenul insemnärilor despre filistinism din Novaia Jizn"sau fragmente din povestirea pe care o scrieci 133 etc.).

0 calda stringere de mina. Multe salutari Mariei Fedo-rovna !

Al dv., V. Ulianov

In ziarul Berner-Tagwacht" (adresa redacciei : Ka-pellenstrasse. 6. Bern. Organ al social-democraciei) nr. 24din 30 ianuarie 1908 a fost publicata urmatoarea decla-racie :

Erkliirung. In einigen Zeitungen stand zu lesen, dass der unIHngstin Genf verhaftete D-r Simaschlto ein Delegierter der Genfer Gruppe

* \ ezi crisoarea anterioarl. Nota red.NotaPracticianul" I. F. Dubrovinski. red.**

1-a3i

VI

www.dacoromanica.ro

140 V. I. LENIN

der russischen Sozialdemokratie in Stuttgart gewesen sei. Dem ge-geniiber erklare ich, dass D-r Simaschko nicht Mitglicd der russischenSection auf dem genannten Kongresse war und kein Delcgiertenmandatbesessen hat. Er war dort nur als Journalist thig.

L. Martoff, Delcgierter der russischen Sozialdcmok rade auf demStuttgarter Kongress" *.

Atit, i nimic mai mult. josnicia acestei declaratii constain faptul ca indirect social-democratia, chipurilc, se lea-pada, se dezice de Sem4io !

Expediata din Geneva la CapriPublicata pentru prima oara in 1924,

in Culegeri din Lenin", vol. I

96

Se tipare;te du pa mar:I:rens

CATRE C. HUYSMANS

2. II. 1908Scumpe tovar4e Huysmans,V. rnultumesc pentru scrisoarea dv. din 30. Asadar,

daca am inteles bine, mai avem la dispozitie doua lunipentru [predarea] ** raportului partidului nostru.

[In ceea ce priveste] cotizatia, [va rog sa-mi] comu-nicati [ cc] suma pe 1908... ***

Salutari framti, Vl. Ulianov

ExPediata din Geneva la Bruxelles

Publicatd pentru prima oarain limbet franceza in 1962,

in revista Cahiers du MondeRune et Sovietique", nr. 4

In Ihnba rusa se tiparestepentru prima oara,

dupa fotocopia manuscrisulurTradus din limba franceza

* Dcclararie. In uncle ziare s-a putut citi ca d-rul Scinasko, arestat de cu-rind la Geneva, ar fi partiLipat la Congresul dc la Stuttgart in calitatc de dcletl-tt algrupului de la Geneva al social-democratici ruse. Pentru a dezminti accasti atirma-tie, declar ca d-rul Scrnasko nu a participat la congresul sus-amintit in calitatc dcmembru al sectiei ruse si nu a avut nici un fel de mandat de delegat. El a participatla congres numai in calitate de diarist.

Alartov, dcicitat al social dernoLratici ruse la Congresul de la Stuttgart°.\iota trad.

** Manuscrisul do, umentului este in parte deteriorat. Cuvintele luate in parantezeatrate au lost monstituite dupa sees. Nota red.

*** Doua rinduri n au putut fi descifrate. Nota red.

I .

I

www.dacoromanica.ro

C.:AIRE A. M. (1;ORkt. 7 FEhRUARIE 00g 141

97

CATRE G. A. ALEKSINSKI

3. II. 1908Ne-ai facut-o ! S. transrniti rnensevicului Mandelberg

adresa si legaturile ! ? Asta-i culmea naivitatii. Mandel-berg nu trebuie, in nici un caz, sa afle mai mult decitstie, iar claca totusi ai facut aceasta prostie, ia adresainapoi si cauta sa-1 tragi pe sfoara.

Cu privire la Proletarii" ti s-a scris ieri 134 Lupta frac-tionista se inte;este foarte mult pretutindeni §i este inevi-tabila. Amanunte vei afla cind ne vom intilni.

Expediatii din Geneva la VienaPublicatil pentru prima oarii in 1930.in Culegeri din Lenin", vol. XIII

98

V. Ulianov

Se tipiirelte dupii manuscrts

CATRE A. M. GORKI

7. II. 1908Scumpe A. M.,In privinta declaraciei dv. n voi sfatui cu A. A. : dupa

parerea mea, nu face s-o publicam din moment ce nu 1-avicunoscut personal *.

Pentru care culegere bolsevica ati scris articolul desprecinism ? Sint nedumerit, caci despre culegerile bolsevice mise scrie foarte mult, dar despre aceasta n-am auzit. Sperca pentru cea din Petersburg '135. Daca avec.' o copie a scri-sorii catre Sienkiewicz, trimiteci-mi-o (specificind data tri-miterii), Sienkiewicz o va publica, probabil, din momentce e vorba de o anchetam.

Planurile dv. sint foarte interesante si a§ veni bucuros.Dar cred cii veci fi de acord ca nu pot abandona o treabii

* Este vorba de o declaratie a lui A. M. Gorki pentru preia in leg3curi cu arcs-larea lui N. A. Sernaiko (vezi volumul de fa0, p. 138-190). Nora red.

www.dacoromanica.ro

142 V. I. LENIN

de partid, a carei organizare este imperios necesara. Si puipe roate o treaba noua nu e prea usor. Nu pot s-o lasbalta. Cam peste vreo luna, doua vom pune lucrurile lapunct i atunci imi va fi usor sà plec pentru o saptamina,doua.

Sint intru totul de acord cu dv. in ceea ce priveste ne-cesitatea unei lupte sistematice impotriva lincezelii poli-tica a renegarh, a tinguielilor etc. In ceea ce privestesocietatea buna" i tineretul" nu cred sa existe diver-gence intre noi. Importanca intelectualilor in partidul nos-tru scade ; de pretutindeni sosesc stiri ca intelectualii fugdin partid. Duca-se aceste canalii ! Partidul se curaca degunoiul mic-burghez. Muncitorii se pun tot mai serios petreaba. Creste rolul revolucionarilor de profesie din rindulmuncitorilor. Toate astea sint minunate si sint cony ins cain sensul acesta trebuie incelese i bobirnacele" dv.

Problema care se pune acum este : pe ce cale sa exercitarno inriurire, ce fel de literatura sa publicam" ? Culegerisau Proletarii ?" Fireste, cel mai simplu ar fi s raspun-dem : nu sau, ci i raspunsul ar fi ireprosabil, dar pucinpractic. Culegeri legale, bineinceles, trebuie sI existe ; to-varasii nostri din Petersburg se spetesc lucrind la ele, amlucrat i eu, dupa Congresul de la Londra, in timpul citam stat la Kvakala *. Daca se poate, trebuie s depunemtoate eforturile pentru a-i sprijini i pentru a continuaeditarea acestor culegeri '"7.

Dar experienca mea din perioada de dupa Congresul dela Londra i Oda in noiembrie 1907 (o jurnatate de an !)na-a convins c acum nu pot fi create publicacii legale caresi apara in mod sistematic. Sint convins ca in momentulde faca partidul are nevoie de un organ politic care saapara regulat si care sa promoveze cu fermitate i energielinia luptei Impotriva destramarii si a starii de deprimare,adica are nevoie de un organ de partid, de un ziar politic.Mulci tovarasi din Rusia nu au incredere intr-un organ depresa care apare in strainatate. Dar aceasta este o gre:seala, si nu degeaba colegiul nostru a hotadt sa mute aiciziarul Proletarii". Nu e de loc usor sa pui la punct toate

* Denumire data in glurni IocaIititii Kuokkala. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 7 FEBRUARIE 1908 143

amanuntele legate de aparitia ziarului, s organizezi munca,sà dai viata ziarului. Dar acest lucru trebuie facut §i vafi facut.

De ce sa nu publicam in el §i critical literara ? E preaputin spatiu ? Nu cunosc, desigur, sistemul dv. de lucru.Din pacate, de cite ori ne-am intilnit mai mult am fleck"-nit decit am discutat probleme serioase. Daca nu val trageinima sa scrieti articole mici, scurte, periodice (saptami-nale, bilunare), dacal va atrage mai mult o lucrare de pro-portii mari, atunci, fire§te, nu va sfátuiesc s-o intrerupeti.Ea va aduce mai mult folos !

Dar daca, in acela§i timp, sinteti dispus s colaboratila un ziar politic, de ce n-ati continua, de ce n-ati trans-forma in obicei acel gen de scrieri pe care l-ati inceput cuInsernnari despre filistinism" in Novaia Jizn" §i, dupaparerea mea, l-ati inceput bine ? Intr-una din primele scri-sori v-am scris cu intentie premeditata" despre acest lucru,gindindu-ma : daca acest lucru ii atrage, se va folosi deprilejul ivit. Si am impresia ea in ultima dv. scrisoarepare-se cal v folositi de acest prilej. Ori poate ma-n§el ?Cit de mult ar ci§tiga atit munca de partid, dusa printr-unzia r nu atit de unilateral ca pina acum, cit §i publicistica,care, legata mai strins de munca de partid, ar influentasistematic §i necontenit asupra partidului ! Pentru ca sanu existe incursiuni", ci un atac general pe toatal linia,fara intreruperi, faral lacune, pentru ca social-democratiibol§evici sal nu se limiteze la atacuri izolate impotriva a totsoiul de cretini, ci s caute sa cucereasca totul, a§a cumau cucerit japonezii Manciuria de la ru§i.

Din cele trei teme pe care le indicati pentru culegeri(filozofie, critica literara §i tactica momentului), una §i ju-matate s-ar potrivi pentru un ziar politic, pentru Prole-tarii" : tactica momentului §i o buna jumatate din criticaliterara. Articolele speciale, ample de critica literara, ras-pindite prin diverse reviste sernipartinice sau din afarapartidelor, nu sint de nici un folos ! Mai bine am incerca

depa§im aceasta apucatura intelectualista veche §i boie-sa

www.dacoromanica.ro

144 T. I. LENIN

reasca, adica sa legam i critica literara mai strins demunca de partid, de conducerea de catre partid. Asa pro-cedeaza partidele social-democrate mature din Europa. Asatrebuie sa procedam si noi, fr s ne temem de greuta-tile pe care le impiic trecerea la o munca publicistica co-lectiva.

Lucrarile ample de critica literara trebuie sa-si aibalocul in carti, in parte in reviste.

rog sa-mi spuneti daca ar prezenta interes pentru dv.niste articole sistematice, periodice, in cadrul unui ziar po-litic, legate de munca de partid, scrise in spiritul celorpublicate de Novaia Jizn".

AI treilea subject este filozofia. Imi dau foarte bineseama de lipsa mea de pregatire in acest domeniu, ceea ceiii impiedica s. scriu in presa. Dar, ca marxist de rind,citesc cu atentie pe filozofii din partidul nostru, Ii citesccu atentie pe empiriornonistul Bogdanov i pe empiriocri-ticii Bazarov, Lunacearski etc., si adevarul este ca ei facca toata simpatia mea sa se indrepte spre Plehanov ! Tre-buie s'a ai foga fizica pentru a nu te rasa tirit de curent,asa cum face Plehanov ! Tactica lui e culmea platitudiniisi a mirsaviei. In filozofie insa, el apara o cauza justà. Eusint pentru materialism, impotriva empirio-" etc.

Se poate oare, trebuie oare s legam filozofia de orien-tarea activitatii de partid ? de bolsevism ? Cred c acurnnu se poate face acest lucru. lasarn pe filozofii dinpartidul nostru sa. se mai ocupe citva timp de problemede teorie, sa mai discute in contradictoriu sa se inte-leaga. Deocamdata eu as fi de parere si separam ase-menea controverse filozofice, cum sint cele dintre mate-rialisti si empirio-", de activitatea de partid.

Astept raspunsul dv., 5i deocamdata trebuie s inchei.

Al dv., Lenin

Expediat5 din Geneva la CapriPublicat5 pentru prima oar5 in 1934,it; Culegeri din Lenin", vol. XXVI

Se tiptirette dup5 mannscrts

VP

SH-i

si...

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNACEARSKI. 13 FEBRUARIE 1908 145

99

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Pentru Anat. Vasci13. II. 1908Scumpe An. Vas.,V-am trimis ieri o scrisorica cu privire la Bringmann.

grabesc sa raspund la scrisoarea dv. din 11. II.Nu prea inteleg de ce v-a indispus scrisoarea mea. Doar

nu din pricina filozofiei !Proiectul dv. de a initia in Proletarii" o rubrica lite-

rara, care sa fie incredintata lui A. Mci, este excelentbucura nespus. Dorearn mult sa cream o rubrica per-

manenta de critic'd literara in Proletarii" §i s-o incredin-tam lui A. Mci. Dar ma temeam, ma temeam grozav sa-ifac aceasta propunere direct, pentru ca nu tiam la ce lu-creaza A. Mci care-i sint preferintele). Daca omuleste ocupat cu o lucrare mare, serioasa, daca acestei lu-crari i-ar dauna intreruperile cerute de elaborarea unorlucrari marunte, de colaborarea la ziar, de activitatea pu-blicistica, ar fi o prostie i o crima sa-1 intrerupem de lamunca lui ! Inteleg acest lucru si-1 simt foarte bine.

Dv., acolo, va puteti da mai bine seama, draga An. Vas.Daca considerati ca nu vom dauna muncii lui Al. Mci,inhamindu-1 la o munca sistematica de partid (cit despremunca de partid, ea ar ci§tiga enorm de pe urma acestuifapt !), atunci cautati sa aranjati aceasta colaborare.

Nr. 21 al ziarului Proletarii" va aparea la 13 (26) fe-bruarie. Apdar, mai avem timp. E de dorit ca manuscri-sele sa ne parvina vineri, pentru a avea limp suficient sale publicam In acest numar, care apare miercuri. In cazde urgenta, vom reqi sa le publicam chiar daca primimmanuscrisele duminica (ca sa mearga mai repede, scrietitrimiteti direct pe adresa mea) §i chiar (cel mai tirziu !)luni.

Ma

ma

(si

si

www.dacoromanica.ro

146 V. I. LENIN

Scrieci si dv. neaparat. N-aci vrea s ne trirniteci pen-tru nr. 21 fie un foileton despre viaca politica din Rusia(10 000-16 000 de semne), fie un articol despre retra-gcrea lui Ferri (8 000-10 000 de semne) ? '138 $i mai binear fi nu fiefie", ci

0 calda stringere de mina. V rog sa-mi raspundecidacii A. Mci consimte sa colaboreze la Proletarii". Dacada, ar fi bine sa treaca imediat la fapte, fara sa mai aFteptecongresul" i realizarea unei incelegeri '139.

Expediatii din Geneva la CapriPublicata pentru prima oara in 1924,

in Cidegeri din Lenin", vol. 1

100

Se tipareste dupa manuscris

CATRE A. M. GORKI

13. II. 1908Stirnate Al. Mci,Cred ca uncle dintre problemele ridicate de dv. in le-

gatura cu divergencele noastre sint pur i simplu rezul-tatul unei neincelegeri. Desigur ca nu rn-am gindit sagonesc pe intelectuali", asa cum fac sindicalistii marginici,sau sà neg c sint necesari miscarii muncitoresti. In toateaceste probleme nu pot exista divergence intre noi ; sintferm convins de acest lucru i, din moment ce nu ne putemintruni acum, trebuie sa incepem imediat sâ lucram im-preuna. In procesul rnuncii se va realiza cel mai usormai bine un acord definitiv intre noi.

Planul dv. de a scrie mici articole pentru Proletarii"(anuncul fost trirnis) ma bucura nespus de mutt. Dar,bineinceles, daca sinteci ocupat cu vreo lucrare arnpla, nuintrerupeti munca.

In privinca lui Trocki am vrut s va raspund data tre-cuta, dar am uitat. Noi (adic4 redacOa de aici a ziaru-

v-a

ci

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 13 FEBRUARIE 1908 147

lui Proletarii", Al. Al., cu si Inok" * un coleg foartebun dintre bolsevicii din Rusia) am hotarit de la buninceput sa-1 invitam sa colaboreze la Proletarii". I-amscris o scrisoare in care am schitat si am propus o tema.De comun acord, am semnat : Redactia ziarului

dorind sa dam relatiilor cu el un aspect mai co-lectiv (eu personal, de pilda, am avut un mare conflict,o ciocnire violenta cu Trotki in anii 1903-1905, pe cindacesta era mensevic). Probabil cal pe Trotki 1-a jignitaceasta forma, nu stiu, dar a trimis o scrisoare, scrisa dealtcineva : Din insarcinarea tov. Trotki" se aducea laounostinta redactiei ziarului Proletarii" ca el refuza sascrie, fiind ocupat.

Dupa parerea mea, el nu face decit sa pozeze. Si laCongresul de la Londra s-a comportat ca un om care po-zeaza. Ma indoiesc ca va merge cu

Mensevicii au publicat aici un anunt cu privire la apa-ritia publicatiei lunare Golos Sotial-Demokrata" '140, subsemnatura lui Plehanov, Akselrod, Dan, Martov, Marti-nov. II voi procura i vi-1 voi trimite. S-ar putea ca luptasa se ascuta. Iar Trotki vrea sa se situeze deasupra frac-tiunilor in lupta"...

In ceea ce priveste materialismul ca conceptie desprelume, cred cà intre mine si dv. exista un dezacord de fond.Si nu in legatura cu conceptia materialista asupra isto-riei" (pe ea n-o contesta empirio-4, 141 ai nostri), ci inlegatura cu materialismul filozofic. Contest in mod cate-goric ca anglo-saxonii i germanii ar datora materialis-mului" spiritul lor mic-burghez, iar popoarele latine anar-hismul lor. Materialismul, ca filozofie, este pretutindenidesconsiderat de ei. Neue Zeit", organul cel mai consec-vent si mai competent, este indiferent fata de filozofien-a fost niciodata un partizan fervent al materialismuluifilozofic, iar in ultimul timp i-a publicat, fara nici o re-zerva, pe empiriocritici. Este complet eronata afirmatia ca

* Inok I. F. Dubrovinski. Nota red.

bol§evicii...

§i

www.dacoromanica.ro

148 f. LEINtii4

din acel materialism pe care I-au propovaduit Marx si En-gels poate fi dedus filistinismul lipsit de viaca ! Toate cu-rentele mic-burgheze din cadrul social-democratiei combatcel mai mult materialismul filozofic, trag spre Kant, spreneokantianism, spre filozofia criticista. Nu, filozofia pecare a fundamentat-o Engels in Anti-Diihring" nu admitefilistinismul nici de la distança. Plehanov aduce prejudiciiacestei filozofii, legind lupta din acest domeniu de luptafraccionista, dar pe actualul Plehanov nici un social-de-mocrat rus nu trebuie sa-1 confunde cu vechiul Plehanov.

Al. Al. a plecat chiar acum de la mine. Ii voi transmiteInca o data cele ce-mi scrievi in legatura cu congresul".Daca insistati, ii putem organiza pentru vreo doua zile

cit de curind.

Expediata din Geneva /a CapriPublicata pentru prima oar2 in 1924,

in Culegeri din Lenin', vol. I

0 calda stringere de mina, Lenin

101

Se tipareite dupa manuscris

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Pentru Anat. VasciScumpe An. Vas.,Nu trimitevi articolul despre Ferri ? Nu putem astepta

la infinit. Va rog sa-1 trimiteci neintirziat. Daca, contrarasteptarilor, articolul va intirzia, scrieci-ne neaparat citevacuvinte, ca sa stim cum sa procedam cu nr. 22.

0 calda stringere de mina. Al dv., N. Lenin

Stria intre 18 fi 26 februarie 1908Expediata din Geneva la Cap.:

Publicata pentru prima oara in 1934,in Culegeri din Lenin", vol. XXVI

Se tiparege dupa manuscri.

V

si

www.dacoromanica.ro

[149

-

e, 4 a'5

Ac__64 .441 4 ,<<-%

7c5`it 4/A

5.e.etsg_

c40.747-*--4' .ro

eta,x-4L-su2 c

/671- Aoicr

-1-72.,7,4"--c-c-.1-u/

GO- 00-0

2"'",?z,_pc/.7,4yr-czle c/1-JcP,

Prima Pagin a. a scrisorii lui V. I. Lenincitre A. M. Gorki. 25 februarie 190R

Miciorat

Q../17

9-.,510/1G a 1 c4e P/AG''IZ.-*--WI'

Vicee

,

e. Ae4-0,s'e t 70!p517

t 41, 4/1 eto-A.04we

1

eGt147- if-°C

Ae/Aoet-e.

./erlics6.,/4

-*

c7 f-s,0r

/177,e

.":77t40- ce7r-

1,7

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 25 FEBRUARIE 190g 151

102

CATRE A. M. GORKI

25. II. 1908Stimate A. M.,Nu v-am raspuns imediat la scrisoare, deoarece, oricit

de ciudat ar parea la prima vedere, cu prilejul articoluluidv., sau intr-o oarecare legatura cu el, s-a produs in re-daccia noastral un conflict destul de serios cu Al. Al. '142...Hm, hm... eu am vorbit nu acolo unde credeaci dv. si nu

legatura cu cele presupuse de dv. !Lucrurile s-au petrecut astfel.Cartea Studii de filozofie a marxismului" '143 a agra-

vat considerabil vechile divergence existente n rindurilebolsevicilor in problemele filozofiei. Nu ma consider destulde competent in aceste probleme pentru a ma grabi sa iauatitudine in presa. Am urmarit insa intotdeauna cu atenciedisputele filozofice in cadrul partidului nostru, incepindcu lupta dusa de Plehanov impotriva lui Mihailovski & Co.la sfirsitul deceniului al 9-lea si pina in 1895, apoi lupta,dusa tot de el, impotriva kantienilor in 1898 si n aniiurrnatori (in aceasta perioada nu rn-am limitat sa urma-resc aceasta lupta, ci am si participat, intr-o oarecare ma-sura, la desfaqurarea ei, n calitate de membru al redaccieirevistei Zarea", incepind din 1900) si, in sfirsit, luptadusa tot de Plehanov impotriva empiriocriticilor & Co.

Am urmarit lucrarile filozofice ale lui Bogdanov, ince-pind cu cartea lui Privire istorica asupra naturii", scrisade pe poziciile energeticii, carte pe care am studiat-o pecind ma aflam in Siberia. Aceasta pozicie a fost pentruBogdanov doar o punte de trecere spre alte concepcii filo-zofice. L-am cunoscut personal in 1904, cind ne-am ofe-nit unul altuia : eu Pasii" 144, iar el o lucrare filo-zofica a sa aparuta atunci145. I-am scris imediat (inprimavara sau la inceputul verii anului 1904) din Genevala Paris, aratindu-i ca cele publicate de el ma fac s fiuprofund convins de injustecea concepciilor lui si de justeceaconcepciilor lui Plehanov.

in

,

www.dacoromanica.ro

152 V. I. LENIN

Pe cind lucram cu Plehanov, nu o data am discutat irn-preuna despre Bogdanov. El mi-a explicat in ce constacaracterul eronat al conceptiilor lui Bogdanov, dar consi-dera ca aceasta deviere nu prezinta prea mare importanta.1mi amintesc foarte bine Ca in vara anului 1903 Plehanovsi cu mine, in numele redactiei revistei Zarea", am discu-tat la Geneva cu un delegat din partea redactiei Studiilorasupra conceptiei realiste despre lume" si am consimfit sacolaboram la aceasta culegere, eu in problema agrara, iarPlehanov in problemele de filozofie impotriva lui Mach 146.Plehanov a pus drept conditie a colaborarli posibilitateade a-1 combate pe Mach, conditie pe care delegatul redac-tiei Studiilor" a primit-o fara rezerve. Bogdanov eraprivit pe atunci de Plehanov ca un aliat in lupta Impo-triva revizionismului, dar ca un aliat care greseste Inrnasura in care il urmeaza pe Ostwald i apoi pe Mach.

In vara si toamna anului 1904 am ajuns la o intelegeredefinitiva cu Bogdanov, ca bolevici, i am Incheiat unbloc tacit, care Inlatura in mod tacit filozofia, conside-rind-o un domeniu neutru, bloc care a dainuit in tottimpul revolutiei si care ne-a dat posibilitatea sa aplicamIrnpreuna, In aceasta revolutie, tactica social-dernocratieirevolutionare (= a bolsevismului), care, dupa profundamea convingere, a fost singura tactica justa.

In febra revolutiei nu prea rn-am putut ocupa de filo-zofie. La inceputul anului 1906, Bogdanov a scris, in inchi-soare fiind, Inca o carte, pare-mi-se vol. III al Empiriomo-nismului". Mi-a oferit-o in vara anului 1906, si eu rn-amapucat s-o citesc cu toata atentia. Citind-o, rn-am enervat

m-am infuriat de-a binelea ; pentru mine a devenit simai clar Ca Bogdanov a apucat un drum extrem de gresit,nernarxist. I-am scris atunci o declaratie de dragoste", oepistola de trei caiete, pe terne filozofice. I-am explicatatunci ca, In ceea ce priveste filozofia, eu sint, fireste, unmarxist de rind, dar ca tocmai lucrarile lui clare, popu-lare i minunat scrise m-au convins definitiv ca, de fapt,dreptatea nu e de partea lui, ci a lui Plehanov. Am aratataceste caiete citorva prieteni (printre care si lui Luna-cearski) si, la un moment dat, am intentionat sa le public

$i

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 25 EEBRUARIE 1908 15

sub titlul : Insemnarile unui marxist de rind despre filo-zofie", dar n-am reusit s-o fac. Astazi regret ca nu le-ampublicat atunci imediat. Am trimis deunazi o scrisoare laPetersburg, cu rugamintea de a se cauta si de a mi se tr1-mite aceste caiete 147.

Acum au aparut Studii de filozofie a marxismului". Am.citit toate articolele, in afara de acela al lui Suvorov (pecare-1 citesc acum), i lectura lor a facut ca indignarea mea

ajunga la paroxism. Nu, ceea ce ne ofera ele nu-i mar--xism ! Si empiriocriticii, empiriomonistii i empiriosimbo-listii nomi aluneca tot mai mult in mlastinä. Ei vor sa-1convinga pe cititor ca credinca" in realitatea lumii exte-rioare inseamna mistica" (Bazarov) ; ei confunda inmodul cel mai scandalos materialismul cu kantianismul(Bazarov i Bogdanov), predica o varianta a agnosticis-rnului (empiriocriticismul) si a idealismului (empiriomonis-mul) propaga in rindurile muncitorilor ateismul religios"

;dorarea" supremelor potence umane (Lunacearski), de-nurnesc mistica invacatura lui Engels despre dialectical (Ber-man) si sorb idei din izvorul infect al unor pozitivisti"agnostici sau metafizicieni francezi, dracu' sa-i ia, cu a lorteorie simbolica a cunoasterii" (Iuskevici) ! Nu, asta-i preadin cale-afara ! Fireste, noi sintem niste marxisti de rind,niste nqtiutori in ale filozofiei, dar asta nu inseamna ca tre-buie sa fim jignici, oferindu-ni-se asemenea aberacii drept fi-lozofie a marxismului ! Mai bine ma las executat, decit sitaccept sa colaborez la un organ de presa sau sit fac parte din-tr-un colegiu de redaccie care se indeletnice§te cu propagareaunor asemenea idei.

M-am simcit din nou atras spre Insemnarile unui mar-xist de rind despre filozofie" i am inceput sa le scriu 148,iar pe masura ce citeam Studiile", ii expunearn, fire§te,lui Al. Alci impresiile mele intr-o forma directa, pesl eau.

Dar o sa ma intrebaci ce legatura au toate astea cu articolul dv. Au, fiindca tocmai intr-un moment ca acesta,cind divergencele dintre bolsevici ameninca sa se agravezeconsiderabil, dv. in mod vadit purcedeci la expu-nerea, in lucrarea scrisa pentru ziarul Proletarii", a con-

sä

www.dacoromanica.ro

154 V. I. LENIN

ceptiilor unuia dintre curente. Nu stiu, bineinteles, undeati fi ajuns pina la urma. In afara de asta, socot c artis-tul poate gasi in orice filozofie multe lucruri folositoarepentru el. In sfirsit, sint absolut de acord c n proble-mele creatiei artistice dv. sinteti o autoritate i ca, extra-gind conceptii de acest fel, atit din experienta dv. artis-tica, cit ,si dintr-o filozofie fie ea idealista, puteti ajungela concluzii care vor fi de mare folos partidului munci-toresc. Toate acestea sint adevarate. Dar nu mai putinadevarat e i faptul ca ziarul Proletarii" trebuie sa ra-mina absolut neutru fata de toate divergentele noastre indomeniul filozofiei, pentru a nu da cititorilor nici celmai rnic prile) de a lega bolsevismul ca orientare, calinie tactica a aripii revolutionare a social-democratilor rusi

de empiriocriticism sau de empiriomonism.

Cind, dupa ce am citit i recitit articolul dv., i-am spusA. Aci ca sint impotriva publicarii lui, el s-a poso-

morit rau de tot. S-a creat aici, pur i simplu, o atmo-sfera de sciziune. Ieri ne-am intrunit, cei trei redactori,intr-o sedinta speciala pentru a discuta aceasta problema.Ne-a venit atunci in ajutor, pe neasteptate, o nerozie apa-ruta in revista Nene Zeit". Un traducator necunoscut apublicat in nr. 20 al acestei reviste un articol al lui Bog-danov despre Mach si a trintit, in cuv1ntul introductiv,afirmatia stupida ca divergentele dintre Plehanov si Bog-danov au tendinta de a deveni, in rindurile social-demo-cratilor rusi, o divergenta fractionistii intre bolsevicimensevici ! Prin aceasta afirmatie, nerodul (sau neroada)care a scris acest cuvint introductiv ne-a facut sa ne unim.Am cazut imediat de acord ca este absolut necesar sa pu-blicam, chiar n numarul urmator al ziarului Proletarii",o declaratie cu privire la neutralitatea noastra. Acest lucrucorespundea cit se poate de bine starii mele de spirit dupaaparitia Studiilor". Am elaborat si am aprobat in una-nimitate declaratia ; ea va aparea miine in Proletarii"nr. 21 i va va fi trimisa i dv. *

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 16, Bucuregi, Editura politica, ed.a doua, 1963, p. 427. Nota red.

,si

lui

si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 25 FEBRUARIE 1908 155

In ceea ce priveste articolul dv., am hotarit sa aminamrezolvarea acestei chestiuni, urmind ca fiecare dintre ceitrei redactori ai ziarului Proletarii" sa v. trimita cite oscrisoare in care sa va arate cum stau lucrurile si sa gra-bim venirea mea si a lui Bogdanov la dv.

Prin urmare, veti mai primi o scrisoare de la Al. Al.una de la cel de-al treilea redactor, despre care v-am

scris mai inainte.Consider necesar sa va spun cu deplina sinceritate pa-

rerea mea. Consider ca in momentul de fata o oarecareciocnire intre bolsevici in probleme de filozofie este ab-solut inevitabil. Ar fi insa o prostie, dupa parerea mea,

ajungem la o sciziune din aceasta cauza. Noi am incheiarun bloc in vederea unei anumite tactici in cadrulnartidului muncitoresc. Aceasta tactica am aplicat-o pinain prezent i continuam s-o aplicam fara divergence (unicadivergenta a fost cea referitoare la boicotarea Dumeia III-a ; dar, in primul rind, aceasta divergenta nu s-aaccentuat niciodata pina intr-atita inch sa poata fi macarvorba de o sciziune ; in al doilea rind, ea nu a coincis cudivergenta dintre materialisti i machisti, deoarece machis-tul Bazarov, de pilda, a fost, ca si mine, impotriva boico-tului si a scris in legatura cu aceasta problema un amplufoileton in Proletarii").

A stinjeni, de dragul unor controverse in jurul proble-mei : materialism sau machism, aplicarea in cadrul parti-dului muncitoresc a tacticii social-democratiei revolucio-nare ar fi, dupa parerea mea, o prostie de neiertat. Con-troversele in domeniul filozofiei trebuie sa se desfasoarein asa fel, inch ,,Proletarii" si bolcvicii, ca fractiune apartzdului, sei nu fie angajaci in ele. $i acest lucru este pedeplin posibil.

Tar dv., dupa parerea mea, trebuie sa ne dati o mina deaiutor in aceasta directie. Acest ajutor ni-1 puteti da colabo-rind la ziarul Proletarii" in probleme neutre (adica inprobleme care nu au nici o legatura cu filozofia) de cri-tica literara% de publicistica si de creatie artistica etc. Citdespre articolul dv. daca vrevi sa impiedicati sciziunea

ajuta;i la localizarea acestui nou conflict ar trebuisa.

si

siapliciri

51

www.dacoromanica.ro

156 V. I. LENIN

refaceti, in sensul ca tot ce este chiar si indirectlegat de filozofia lui Bogdanov sa' fie publicat n alta parte.Dv. aveti, slava domnului, unde s publicati si n afarade Proletarii". Tot ce nu este legat de filozofia lui Bog-danov si o mare parte din articolul dv. nu este legatade ea ar trebui expus intr-o serie de articole pentruProletarii". Orice alta atitudine din partea dv., adica re-fuzul de a reface articolul sau refuzul de a colabora laProletarii", ar duce, dupa parerea mea, in mod inevita-bil, la ascutirea conflictului dintre bolsevici i ar ingreuialocalizarea noului conflict, ar slabi activitatea, extrem deirnportanta si de necesara din punct de vedere practicpolitic, a social-democratilor revolutionari din Rusia.

Aceasta e parerea mea. V-am spus tot ce gindesc, siacum wept raspunsul dv.

Am vrut s. plecam astazi spre dv., dar am fost nevoitiaminam plecarea pentru cel putin una sau, poate, chiar

doua-trei saptamini.0 calda stringere de mina.

Expediatii din Geneva la CapriPublicatii pentru prima oarii in 1924,

in Culegeri din Lenin', vol. I

103

Al dv., N. Lenin

Se tipiireste dupii manuscris

CATRE A. V. LUNACEARSKI

27. II. 1908Scumpe Anatoli Vasilievici,Din nou v amintesc despre Ferri. Daca n-ati trimis,

lucrurile se incurca faiu de tot !Apoi am fi vrut foarte mult s v comandam pentru nu-

marul trei (23) al ziarului Proletarii" (jubiliar) un arti-col de mici proportii cu privire la Comuna din Paris 149,Poate c aveti noua carte a lui Jaurès si Dubreuil, desi eputin probabil c acesti domni puteau sa faca o apreciere

sa-1

si

sa

._

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 1 MART1E 1908 15'7

justa asupra Comunei. Scrisorile lui Marx catre Kugel-mann, despre care noi am discutat in repetate rinduri, tre-buie neaparat sa fie din nou amintite i citate pentru a seda o lecOe oportunistilor.

Marimea acestui articol jubiliar maximum 15 000 desemne. Termenul de predare miercurea viitoare (4. III).Raspundeti, va rog, imediat daca-1 trimiteci.

Trimiteti !0 calda stringere de mina. Al dv., Lenin

Expediatai din Geneva la CapiiPublicatii pentru prima twit' in 1934,in Culegeri din Lenin", vol. X XVI

104

Se tiplreste dopa manuscris

CATRE C. HUYSMANS

1. III. 1908Scumpe tovarase,Prietenii mei din Bruxelles imi scriu ca sint asteptat cit

de curind acolo pentru a participa la sedirga Biroului so-cialist internaiional.

V-as famine foarte indatorat in cazul in care mi-ati co-munica daca este adevarat sau nu. Ati putea [sa-mi spu-neti] * precis (sau macar [cu aproximatie]) cind urmeazasa aiba loc viitoarea sedinta a Biroului ?15° Sint nevoit saplec urgent pentru citeva zile in Italia i, de aceea. estefoarte important sa stiu daca e necesar sa vin la Bruxelles.

Primiti, scumpe tovarase, salutul meu fratesc.VI. Lilianov

Expediatl din Geneta la Bruxelles

Publicatii pentru ;pr.main limba Jranceza in 1962,

in revista Caine; s do MondeBusse et Soviet ague", Hr. 4

in limba roil se tipareftepentru prima oarii,

do pa infocopia manusOisUluiTradus din limbs Iranceza

* Manuscrisul documentului este in parte deteriorat. intele luate in parante/cparrate au fost reconstituite dupa sens. Nora red.

-mr,i

Cus

www.dacoromanica.ro

158 V. I. LENIN

105

CATRE A. M. GORKI

Scumpe A. M.,E cam mult de cind nu v-am mai scris. Plecarea noas-

tra se amina mereu : acum principalul impediment 11 con-stituie lipsa unor stiri din Bruxelles. Mi-au scris de acoloprietenii ca sint asteptat pentru a participa la sedinta Bi-roului (socialist international). L-am intrebat pe secretarcind s. vin (explicIndu-i ca trebuie sa plec in Italia) *.Inca n-aan prirnit raspuns. La Bruxelles insa nu pot re-nunta.

Ati primit Proletarii" ? Ce intentii aveti in privintalui ? Dar An. Vas. ? Regret faptul ca refuza sà scrie despreComuna. Cel de-al treilea redactor al nostru este /nno-kenti.

Scrieti-mi daca dv. si An. Vas. aveti anumite planuripentru Proletarii".

0 calda stringere de mina.Al dv., N. Lenin

Scrisa in prima iumatatea lunii martie 1908

Expediata din Geneva la CapriPublicata pentru

Culegeri dinprima oath' in 1924,

in Lenin', vol. 1Se tipareite dupa manuscris

106

CATRE A. M. GORKI

16. III. 1908Scumpe A. M.,Imi pare rau ca nu pot veni la dv. Din Bruxelles am

primit un raspuns, si din acest punct de vedere nu existaruci o piedica. Dar n-am bani, n-am timp si nu pot lasaziarul balta.

Faptul ca aveti o capra denota ca dispozitia, starea dv:de spirit este buna i ca duceti o yiata. normala. La noi

* Vezi scrisoarea anterioarl. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE L. TYSZKA. 18 MARTIE 1908 159

insa lucrurile nu merg prea bine. Din pricina filozofiei,s'int cam certat cu Al. Al. Am inceput s neglijez ziaruldin cauza pasiunii mele pentru filozofie : astazi citesc unempiriocritic si-1 injur ca la usa cortului, muine pe un altulsi-i zic ceva de mama. Iar Innokenti ma ocaraste, i pebuna dreptate, pentru cà neglijez Proletarii". Treabamerge anapoda.

Si nu se poate altfel. Dar dupa ploaie vine si vremebuna.

Ar fi minunat daca ati putea si scrieti pentru Prole-tarii" fara a prejudicia lucrarile mai importante.

0 calda strhigere de mina. Transmiteti un caldurossalut lui A. Vas. si Mariei Fedorovna.

Expediatii din Geneva la Caprt

Publicatii pentru prima oar,1 in 1924,in Culegeri din Lenin". vol. 1

107

Al dv., Lenin

Se tiparefte dugs manuscris

CATRE L. TYSZKA

18. III. 1908Stimate tovarase,Ieri Kohn mi-a facut o vizita i .mi-a aratat o telegrama

a dv. adresata lui, plungundu-se, phi) de indignare si de re-volta, de tonul ei extrem de vehement, politienesc", pecare, dupa cum spunea el, cu atit mai putin ar putea savi-I ierte dv., care cunoasteti nuantele limbh germane.Cred ca trebuie sa va redau aceasta convorbire cu Kohn,care este destul de semnificativa. Am raspuns, fireste, canu stiu ce neue Wendung * au luat lucrurile, dar sunt con-vins ca fara temeiuri serioase dv. n-ati fi expediat o ase-menea telegrama, ca a-I acuza pe Aleksinski si cu atitmai mult pe dv. de intentia de a entgegenarbeiten **anchetei e mai mult decut ridicol 151.

* nou:i intorsatur:i. Nota tlad** se opune. Nora trad.

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

Kohn mi-a spus in secret (secret nu pentru dv., desigur)ca. exista temeiuri serioase pentru a-1 invinui pe Litvinov,a el, Kohn, 11 cunoaste bine pe Litvinov si nu ar vrea sa-1desfiinteze sau sa ia masuri care ar avea repercusiuni foartegrave asupra situatiei lui Litvinov ; asta nu, dar el, Kohn,considera absolut necesar sa se dernonstreze Europei (si so-cial-democratiei germane indeosebi) ca judecata Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusia nu este o fictiunesi ca acest partid stie sa-si dovedeasca nevinovatia. Oarenu pot fi gasite forme corespunzatoare fara a desfiinta penimeni ?" a exclamat Kohn. Am raspuns, desigur, ca,dupa parerea mea, ele pot fi gasite si ca se irnpacienteazadegeaba. Judecata va avea neaparat loc, partidul va faceaceasta de ce sa ne nelinistim ? Va izbucni un scandal,

spus Kohn, daca Aleksinski va incerca sá impiedice ju-decata. Prostii ! am raspuns eu. Aleksinski nu vrea §inu poate impiedica judecata si ancheta. Seandalul insa a,ci izbucnit i el e provocat de mengvici : vezi articolul Etimpul sà terminam" in nr. 1 si 2 ale ziarului Golos So-tial-Demokrata" 152 Kohn nu 1-a citit ! ! Ginditi-v'a." nu-mai ! In timp ce ancheta Ii urmeaza cursul, in timp ce luiLitvinov i se pune pumnul in gura, in timp ce nu pot fipublicate documentele anchetei, in ziarul rnentionat diferitianonimi improasca cu noroi ! Care e situatia lui Litvinov ? ?Acest ziar este de fapt organul de presa al Biroului cen-tral din strainatate 153, alimentat de el. Acotia Ant jude-catorii ? ? ! Tata curn i-am explicat lui Kohn comportarealui Aleksinski. Pentru a se evita orice nelntelegeri si in-terpretari gresite, consider ca trebuie s va comunic toateacestea. Caci, oricit de ciudat mi s-a parut modul in caremi s-a adresat Kohn, faptul ramine fapt. Ma tern ca nucumva el, reprezentantul partidului german in Biroul cen-tral din strainatate, sa nu reproduca inexact cuvintele mele.Cred ca nu ne putem bizui pe un asemenea raportor asupraproblemelor rusoti in Vorstand-ul * partidului german. Enecesar ca dv. personal, in calitate de membru al unui co-legiu superior, sa discutati cu Vorstand-ul si sa le tradu-ceti neaparat articolul din nr. 1 si 2 ale ziarului Go-

* Conducerca. Nota :rad.

a

-

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 24 MARTIE 1908

los Sotial-Demokrata". In caz contrar, vor fi inevitabileasemenea absurditäti, care ma indispun, cum este faptul cala mine poate sà vina Kohn si sa se plinga" ca Aleksinskiar actiona impotriva judecatii ! Totul are o limita...

0 calda stringere de mina. Al dv., V. Ulianov

P. S. Raspundeti imediat daca permiteti sa public inlimba rusa in Proletarii" articolul pe care vi 1-amtrimis * (cu mentiunea ca e scris pentru Przeglqd Socjal-demokratyczny") si c I n d. La noi aici este o criza ingrozz-toare de materiale pentru Proletarii" §i astept cu marenerabdare raspunsul dv. 154

P. P. S. Dupa ce a fost la mine, Kohn s-a intilnit cuReadovoi si se pare ca i-a dat de inteles cal le-a aratat totusiin particular prietenilor sai mensevici procesul-verbal, ceeace nu avea voie sa faca 155... Dracu §tie ce mai inseamnasi asta !

Expediaia din Geneva la Berlin Se tipeireste pentru prima oara,dupa manuscris

108

CATRE A. M. GORKI

Lui Al. Mci personal24. III. 1908Scumpe A. M.,Am primit scrisoarea dv. referitoare la ciorovaiala mea

cu machistn. Inteleg pe deplin si respect sentimentele dv.trebuie sa va spun ca de la prietenii mei din Petersburg

primesc scrisori asemanatoare, dar sint profund convinsca gresiti.

Trebuie sa intelegeti si yeti intelege, fireste, cá atunci cindun membru de partid ajunge la convmgerea ca o anumitapropaganda este profund gresita si daunatoare, el e obligatsa ia atitudine Impotriva el. Eu n-a§ fi dat alarma daca

* Este vorba de articolul Cu pris ire la apreLierea cc, olutiei ruse" (ven Operecomplete, vol. 17, Bucurelti, bditura politica, 1963, ed. a doua, p. 37-50).Nora red.

161

ri

www.dacoromanica.ro

162 V. I. LENIN

nu m-as fi convins (si de acest lucru m51 conving tot maimult pe zi ce trece, pe masura ce fac cunostinta cu izvoareleintelepciunn lui Bazarov, Bogdanov 8t Co.) a.' toata cartealor este absurda, d5unatoare, filistinà, obscurantist5, de lainceput 'Ana la sfirsit, pin 5. la r5d5cina, pin5 la Mach siAvenarius. In fond, dreptatea este in intregime de partealui Plehanov in atitudinea adoptat5 impotriva lor, numaic5. el nu stie, sau nu vrea, sau ii este lene sa spun5 acest lu-cru in mod concret, am5nuntit, simplu, Fara a speria pu-blicul in mod inutil cu subtilieati filozofice. Eu insa H voispune neapHrat, H voi spune in felul meu.

Si atunci despre ce fel de imPacare" poate fi vorba,scumpe A. M. ? E ridicol chiar si ne gindim la asa ceva.Lupta este absolut inevitabi15.. Tar oamenii de partid tre-buie s5 depuna toate eforturile nu pentru a musamaliza, saua amina, sau a se eschiva, ci pentru ca munca de partidpractic necesar5 sit ritt sufere. De.aceasta trebuie s5. v5. in-grijiti dv., 9lio dintre bol nsevic rusi v vor ajuta si v5vor multumi din toat5 inima.

Cum trebuie facut acest lucru ? Prin neutralitate" ? Nu.Nu poate exista si nu va exista neutralitate intr-o astfel deprob1em5.. Se poate vorbi despre ea numai intr-un sens con-ventional : toat5 aceast5 lupta trebuie separata de activita-tea fractiunii. Pin 5. acum v-ati publicat lucearile in alt5parte", in afara publicatiilor fractiunii ; continuati si peviitor tot asa. Numai astfel fractiunea nu va fi angaiat5,nu va fi implicata, nu va fi pus 5. miine sau poimiine insituatia de a hotari, de a vota, adic5 de a transforma luptaintr-o lupti cronic5, prelungita, fara iesire.

Tat5 de ce sint impotriva trafarii oric5ror probleme defilozofie in aceast5. revist5 156 $61.1 c5. pentru asta sint oc5rit:vrea s5 astupe gura altora, n timp ce el insusi inca n-a des-chis gura ! Dar chibzuiti putin cu singe rece.

0 revista cu probleme de filozofie. Nr. 1 trei articole.scrise de Bazarov, Bogdanov si Lunacearski, impotriva. luiPlehanov. Un articol al meu in care se spune c5. Studn defilozofie a marxismului" = berdeaevism si obscurantism.

Nr. 2 de trei ori trei articole, semnate de Bogdanov:Bazarov si Lunacearski, impotriva lui Plehanov si a luiLenin, scrise pe un ton iritat. Un articol al meu in care se

si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 24 MARTIE 1908 168

dovede§te, pe de alta parte, ca Studii de filozofie a mar-xismului" = obscurantism.

Nr. 3 vociferari §i ocari !Eu a§ putea sà scriu vreo 6 sau 12 articole impotriva

Studiilor de filozofie a marxismului", cite un articol im-potriva fiecarui autor §i a fiecarui aspect al concepciilor bor.Poate dura o astfel de situavie ? Pina cind ? Nu va faceoare aceasta ca sciziunea sa devina inevitabila ca urmarea incordarii g a intaritarii continue ? Nu va impune oareaceasta fracviunii sa adopte o hotarire : hothraste deci,mure§te o data, pune capat discuciei" printr-un vot...

Gindivi-va bine la aceasta daca vá temeti de sciziune. Vorconsimti oare activi§tii practicieni s raspindeasca carti incare se da o astfel de bätalie" ? N-ar fi oare rnai bunao alta cale : scrieti ca si inainte in alte publicatii, nu in pu-blicaçiile Ciorovaivi-va in alta parte, fracciuneava a§tepta deocarnclata. Daca exista vreo posibilitate de aatenua intaritarea inevitabila, cred ca aceasta este singura.

Dv. scrievi : men§evicii vor cistiga de pe urma ciorova-ielii. Gresivi. Gresiti profund, A. M. ! Ei vor cistiga nurnaiin cazul cind fracciunea bolsevica nu se va delimita de fi-lozofia celor trei bolsevici. Atunci vor cistiga definitiv. Dardaca ciorovaiala filozofica va avea loc n afara fractiunii,atunci men§evicii vor fi redusi complet la sfera politicii §iaici ii a§teapta pieirea.

Eu spun : Aceasta ciorovaiala trebuie delimitatii de ac-tivitatea fractiunii. Desigur, a realiza o asemenea delimi-tare cind e vorba de oameni vii este o treaba cam grea,cam dureroasa. E nevoie de timp. E nevoie de tovarasi cutact. Aici vor ajuta activistii practicieni, aici trebuie sane ajutaci i dv. ; e o chestiune de psihologie", si dv. sin-te;i cel mai indicat. Eu cred c n aceasta chestiune dv. açiputea sa ne daci un mare ajutor, daca, bineinceles, dupa ceve.ci citi cartea mea * impotriva Studiilor", nu va ve;i in-furia impotriva mea, asa cum si eu rn-am infuriat impo-triva lor.

Gind4i-va bine la oportunitatea revistei si ea.'spunde0-micit mai repede. Eu m indoiesc ca e cazul s plecam cu tocii

* Este vorba de cartea Materialism si empiriocriticism° (vezi Opera complete,vol. 18, Bucuresti, Editura politica, ed. a doua, 1963). Nota red.

la-

fractiunii.

www.dacoromanica.ro

164 it. I. LENft4

la dv. acum. De ce sa ne tocim nervii fara rost ? Vorbaiar de ciorovaiala tot nu vom scapa. N-ar fi mai

bine oare sa rezolvam mai simplu problema revistei, faratratative lungi i adunari oficiale care nu dau nici un re-zultat ? Eu nu fac decit sa v intreb, sa m sfatuiesc cu dv.

Calde salutari M. F. Voi veni neaparat la Capri i voiincerca s-o aduc i pe sovia mea, numai ca a vrea ca vizitanoastra sa nu aiba nici o legatura cu ciorovaiala filozofica.

0 calda stringere de mina. Al dv., Lenin

P. S. Va trimit alaturat o comunicare importanta" despreun copoi care se afla in preajma dv.

Expediaai din Geneva la CapriPublicaal pentru prima oarli in 1924, Se tiparege dupii manuscris

in Culegeri din Lenin", vol. 1

109

CATRE K. P. ZLINCENKO 157

30. III. 1908Stimate rtovarase,Apreciez n cel mai inalt grad scopurile organizaviei dv.va rog totodata foarte mult s m scuzavi : din cauza

unor lucrari urgente, n lunile urmatoare nu voi putea innici un caz s particip la activitatea ei.

Cu salutari social-democrate, N. Lenin

Expediatii din Geneva la Lausanne

Publicatii pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

110

Se tipareste dapri manuscr;s

CATRE A. A. BOGDANOV

Ieri am discutat cu Tyszka, care va veni azi la dv. Dup.a.parerea noastra, el nu stie 'Inca nimic despre agravarea di-

si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. APRILIE 1908 165

vergencelor noastre filozof ice si ar fi foarte important (pen-tru succesul activitätii noastre in C.C.) ca sa nu afle des-pre aceasta.

Salutari, Lenin

Scrisa la sfirsitul Sc liparcste pentru prima nail,lunii ?mirth. 1908, la Geneva (loco) dupa manuscris

111

CATRE A. M. GORKI

Ce s-a intimplat, scumpe A. M., al nu mai avem nici unfel de vesti de la dv. ? Scriaci c ati terminat mai de multo ampla lucrare i c intentionati sa ne ajutati la Prole-

Ei bine, cind ? Ce-ar fi sa scrieti un foiletonas des-pre Tolstoi sau ceva in genul acesta ? Scrieti-ne daca sintecide acord 158.

Al. Al. a plecat la dv. Eu nu pot nici s las ziarul, nicisa-mi intrerup munca. E vorba insä numai de o aminare ;voi veni neaparat.

Ce parere aveti de Proletarii" ? E cam oropsit. Numi-am neglijat inca niciodata in asa hal ziarul : zile intregiii citesc pe afurisicii de machisti, astfel ca articolele pentruziar le scriu in mare graba.

0 calda stringere de mina. Al. dv., Lenin

Mii de salutari M. F. ! Voi veni pe bicicleta s-o vad !Indemngi si pe Anat. Vasilievici s scrte la Proletarii"!

Daci-mi posibilitatea s ma ciorovaiesc cu filozofii, i ajutaciintre timp Proletarii !"

Scrisa in prima jumatatea lunii aprilie 1908

Expediata din Geneva la CapriPublicata pentru prima oara in 1924,

in Culcgeri din Lenin', vol.Se tipareite dupii manmscris

tarii".

www.dacoromanica.ro

166 V. I. LENIN

112

CATRE A. V. LUNACEARSKI

Pentru Anat. Vasci16. IV. 1908Scumpe A. V.,Am primit scrisoarea dv. Sint foarte bucuros ca v-ati

hotarit s scrieti pentru Proletarii". Acest lucru este ex-trem de necesar, §i tocmai de temele propuse de dv. + co-respondentele din Italia avem deosebit'ci nevoie. Vede0, nuuitati ca sinteti colaborator al unui ziar de partid si nu-ilasati nici pe cei din jurul dv. sa uite acest lucru.

0 calda stringere de mina.Al dv., Lenin

P. S. In legatura cu filozofia, in particular : nu va potintoarce complimentele i cred c i dv. vi le yeti retragein curind. Drumul meu se desparte (si probabil pentrumulta vreme) de cel al propovaduitorilor unirii socialis-mului stiintific cu religia", precum si de cel al tuturor ma-chistilor.

Trimisii din Geneva la CapriPublicatii pentru prima oarii in 1934,in Culegeri din Lenin', vol. XXVI

113

Se tiparefie dupii manuscris

CATRE A. M. GORKI

16. IV. 1908Scumpe Al. M.,Am primit azi scrisoarea dv. i ma grabesc sa v ras-

pund. S yin acolo ar fi pentru mine si inutil si daunator :nu pot i nu voi putea sa discut cu niste oameni care s-auapucat sa predice unirea socialismului stiinvific cu religia.Vremea caietelor a trecut. Nu ma pot angaja n discucii,

www.dacoromanica.ro

CA:ME A. M. GORKI. 19 APRILIE 1908 167

caci ar fi o prostie sa-mi tocesc nervii degeaba. Trebuiesa de1imitm filozofia de problemele de partid (ale fracti-unii) : ne obliga la asta i hotarirea Centrului Bolsevic.

Am trimis deja la tipar cea mai formala declaratie derazboi 159 Aici nu-si mai are kc nici o diplomatie iau,fireste, acest cuvint in sensul sau cel bun, si nu in cel rau.

0 buna" diplomatic din partea dv., scumpe A. M. (dacanu cumva i dv. ati inceput sa" credeti in dumnezeu), ar tre-bui sa constea in delimitarea problernelor noastre comune(adica socotindu-ma i pe mine) de filozofie.

0 discutie despre alte probleme in afara de filozofie nuare nici o sansa. : ar fi ceva fals. Daca insa aceste alte pro-bleme, nefilozofice, cele legate de ziarul Proletarii" depilda, necesita intr-adevar o discutie, tocmai acton i toc-mai la dv. a putea veni (nu stiu daca voi gasi banii nece-sari : tocmai acum sint intr-o jena financiara), dar repet :numai cu conditia sa nu vorbim despre filozofie i desprereligie.

Iar pe dv. am de gind sa v vizitez neaparat de indatace voi fi liber, cind voi termina cu lucrul, ca sa stam devorba.

0 calda stringere de mina.Al. dv., Lenin

Calde salutari M. F.-na ; sper Ca dinsa nu s-a dat departea lui dumnezeu ; nu-i asa ?

Expediat2 din Geneva la CapriPublicata pentru prima oarii in 1924,

in Culegeri din Lenin", vol. 1

Se tiArelte dopii mansiscris

114

CATRE A. M. GORKI

19. IV. 1908Scumpe A. M.,Am primit telegrama dv. si a M. F. g va trimit azi sau

miine dimineata refuzul meu. Repet Inca o data ca in niciun caz nu ne este permis sa amestecam discutiile filozofice

www.dacoromanica.ro

168 it. I. LENT 114

ale publicistilor cu problemele de partid (adica ale fracti-umi). Am mai scris despre asta i lui An. Vas-ci 160 i, pen-tru a evita orice interpretari sau concluzii gresite in legaturacu refuzul meu de a veni acolo, repet pentru tori tovara,sii :activitatea noastra, a fractiunii, trebuie dusa ca i inainte,in strinsa unire ; nici unul dintre noi nu a avut motive saiegrete politica pe care am promovat-o si am infaptuit-o intimpul revolutiei. /nseamna ca este de datoria noastra s-oapararn §i s-o sustinem in fata partidului. Acest lucru iiputem face numai cu totii impreuna i trebuie sa-1 facem inProletarii" §i in intreaga noastra activitate de partid.

Daca insa A II ocaraste pe B sau B pe A in chestiuni defilozofie, acest lucru trebuie facut separat, adica fara a stin-jeni munca.

Va rog staruitor, pe dv. i pe ceilalti tovarasi, sa nu in-terpretati in mod gresit, in sens negativ, refuzul meu de aveni acolo. Va cer mii de scuze, dar intreaga stare de lu-cruri si situatia din redactie nu-mi permit sa plec.

0 calda stringere de mina tuturor.Al dv.. Lenin

De la An. Vas. asteptam cit de curind articolul promisdespre greva de la Roma. De la toti publicitii asteptamsprijin pentru Proletarii" : cu totii raspundem fata de to-vat-4H din Rusia, care nu sint multumiti de el.

Al. Al-ci trebuie sa se ingrijeasca in mai maremasura de procurarea banilor ! Cei din Rusia se vaieta dincauza lipsei de bani !

Expediata din Geneva la CapriPublicata pentru prima oara in 1924,

in Culegeri din Lenin", vol. 1

Se tipareste dupil manuscrh

115

CATRE M. F. ANDREEVA

Scumpa Maria Fedorovna,trimit o scrisoare a bibliotecarului nostru catre A. M.

Iata despre ce este vorba. Il rog foarte mult pe A. M.sa adreseze ziarelor din Rusia o scrisoare deschisa legala cu

V.

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 16 MAI 190g 169

rugamintea de a fi ajutata biblioteca lui Kuklin din Genevaprin trimiterea de ziare din perioada revoluciei si de mate-riale referitoare la istoria acesteia.

0 scrisoare scurta, in care sa se explice publicului larg im-portanca ajutorului acordat acestei biblioteci pentru activita-tea lui Gorki si a multor publicisti cunoscuci lui 161.

Pe dv. va rog sa va ocupaci de hectografierea acestei scri-sori (sper c Zinovi Al. nu va refuza s dea o mina deajutor) si de expedierea ei la toate ziarele i revistele dinRusia care au o orientare cit de cit acceptabila.

Organizaci, va rog, toate acestea !Tot pe Zin. Al. 11 rog sa. expedieze cu mica viteza càrçiie

pe care nu le-a luat Viktor, in caz ca nu le va lua Nat. Bogd.0 calda stringere de mina.

Va felicit cu prilejul zilei de 1 Mai !

Scrifd la sfirsitullunii aprilie 1908

Expediatii din Geneva la CapriPublicata pentru prima oath' in 1930,

XIIIin Culegeri din Lenin", vol.

116

Al dv., Lenin

Se tipareste dupii manuscris

CATRE C. HUYSMANS

Scumpe tovarase Huysmans,Regret mult ca nu v-am gasit la Casa poporului 162. Cu

mine a venit un prieten al meu, Romanov, fost deputat InDuma a II-a, pentru a va cere sfatul. Mi s-a spus ca la Bi-roul socialist internacional exista 200 [de franci] * [desti-navi] deputacilor din Duma. Comitetul Central al partiduluisocial-democrat...

...nu ne raspunde. Cred ca In aceastà [situ]avie am dreptulsa cer s i se dea, pe [ras]punderea mea, 50 de franci depu-tatului Romanov, care n-are de lucru de citeva luni.

* Manuscrisul documencului este in parte deteriorat. Cuvintele luatc in parante:-epatrate au tost re,onsrituite dupa ,ens 41 dup unele litere care s-au pftstrat.Nota red.

www.dacoromanica.ro

170 V. I. LENIN

Fiçi amabil i raspundevi pe adresa :Mr. Georges Salomon. Rue Goppart. Bruxelles.

Adresa mea :

Scrisii la 16 mai 19C8la Bruxelles ( loco)

Publicatii pentru prima oariiin limba francezii in 1962,

in revista Cahiers du MondeRusse et Soviltique", nr. 4

117

Vl. Ulianov

In limba rusil se tipiirestepentru prima oarl,

dupii fotocopia manuscrisuluiTradus din limba f rancezii

CATRE C. HUYSMANS

Geneva, 30 iunie 1908Scumpe tovarase,V-am scris ca membrii Comitetului nostru Central au fost

arestgi in Rusia. Acum prietenul meu m instiinceaza [caun membru] * al Comitetului Central se afla in libertate. El[scri]e ca v-a [trimis prima] jumatate a raportului [parti-dului nostru]... a raportului pentru ... Stuttgart.

Peste o luna [continua] prietenul meu vom puteatrimite i cealalta jumatate a raportului ; [daca] tovarksulHuysmans [va confirma] c raportul nostru va fi publicat.

Fivi amabil, stimate tovarase, i raspundeci la aceasta scri-soare... eu voi trimite imediat [raspunsul dv. la Paris].

Cu [salutari] fravesti, N. Lenin

Expediata la Bruxelles

Publicatil pentru prima oarliin limba f rancezii in 1962,

in revista Cabiers du MondeRusse et Sovi tique", nr. 4

in limbs rusli se tiparestepentru prima oar; 1,

dupil f otocopia manuscrisuluiadns din limba franceza

* Manuscrisul documentului este in parte deteriorat. Cuvintele luate in parantezeparrate au fost reconstaulte dupd scns 4i dupa unele litere care s-au pastrat.Nota red.

§i

www.dacoromanica.ro

CAME V. V. VOROVSKI. I IULIE 1908

118

171

CATRE V. V. VOROVSKI

Draga prietenc,Ici mulcumesc pentru scrisoare. Ambele d-tale banuieli"

sint neintemeiate. N-am fost nervos, dar ne aflam intr-o si-tuacie grea. Se apropie sciziunea cu Bogdanov. Adevaratulmotiv este ca dinsul s-a simcit ofensat de critica vehementadin referate (care n-au fost, in nici un caz, tinute in cadrulredactiei) a conceptiilor lui filozofice. Acum Bogdanovcauta cu luminarea tot soiul de divergence. A scos la iveala,impreuna cu Aleksinski, problema boicotului ; acesta dinurma face un scandal monstru i am fost nevoit sà rup micerelacii cu el 163.

Ei pun la cale o sciziune, pe o baza empiriomonistil-boicotista. Conflictul va izbucni foarte curind. La conferincaviitoare o rafuiala este inevitabila. Sciziunea este cit se poatede probabila. Voi iei imediat din fracciune in caz c va in-vinge linia boicotismului" adevarat de stinga". V-amchemat aici sperind ca sosirea dv. in timpul cel mai scurt vacontribui la potolirea spiritelor. In august, stil nou, contamneaparat pe dv. ca participant la conferinca. Aranjaci ne-aparat in aa fel lucrurile inch sa" puteci pleca in strainatate.Vom trimite bani de drum tuturor bolcvicilor. Lansaci intoate organizaciile noastre lozinca : daci mandate numaiactivigilor locali §i numai celor ce sint cu adevarat activisti.V. rugam insistent sa scrieci pentru ziarul nostru. Acumputem plati pentru articole, §i vom plati in mod regulat.

0 calda stringere de mina.

Nu cunoa§teci cumva vreun editor care ar fi dispus sa-mipublice lucrarea de filozofie pe care o scriu 164 ?

Scrith" la 1 iulie 1908Expediata din Geneva la Odesa

Publicata pentru prima oar,1 Se tipiireste dupa o topicin 1924, in revista Kommunist dactilograpata

(Ode's), nr. 33 (obtinuta prin perlustrare)

www.dacoromanica.ro

172 V. I. I ENIN

119

CATRE F. A. ROT$TEIN

8. VII. 1908

Scumpe tovarase,

In ceea ce priveste creditorul, am hotarit sa arnin trimi-terea scrisorii !Dina la adunarea generala a C.C., care ur-meaza sa aiba loc foarte curind 165. N-are rost sa. ma ames-tec, de vreme ce a rnai ramas atit de putin timp pina la adu-narea colegiului imputernicit al partidului.

Voi fi foarte bucuros sa va vad aici. In privinta impreju-rirnilor Genevei, va pot spune putine lucruri precise : deand rn-am intors de la Londra, sint mereu bolnav, stauacasa si nu ma intilnesc cu vilegiaturisti. $tiu ca in Franca,nu departe de Geneva, sint multe locuri frumoase si nu credsa coste prea scump. De pada, localitatea Mornex e situatape un versant al muntelui Saleve, deci la o altitudine destulde mare. Acolo a stat in 1904 un prieten al meu, si cred caati putea rezolva i problema menajului la un pre; convena-bil ; la pensiune e mai scump, dar cu 4-41/2 franci se poategasi, probabil, ceva, deoarece acesta este pretul obisnuit. Atiputea sa va aranjati si ceva mai departe de Geneva (Mornexe, cred, cam la 7 verste, iar pina la Saleve se poate mergecu tramvaiul), la o distanta de peste 10 verste, pe versantulmuntilor Jura, insa locurile acelea nu le cunosc. ma voiinteresa i, de indata ce voi afla ceva mai precis, va voi scrie.

0 calda stringere de mina. Al dv., LeninVl. Oulianoff.61, III. Rue des Maraichers. 61.Geneve.

E noua adresa ! In apropiere de tcole de medicine.

Expediata la Londra

Publicatil pentru prima oarii in 1930,in Culezeri din Lenin", vol. XIII

Se tiptireste dub's' manuscris

www.dacoromanica.ro

CATRE M. N. POKROVSKI. 18 AUGUST 1908 178

120

CATRE C. HUYSMANS

8. VII. 1908Scumpe tovar* Huysmans,Wi mulcumesc mult pentru amabila dv. scrisoare. Voi co-

munica raspunsul dv. tovarasilor nostri din Rusia i sperca ei va vor trimite in curind restul raportului nostru. Citpriveste plata celor 1 600 de franci, va pot asigura ca Comi-tetul Central al parodului nostru va achita aceasta sutna,probabil, [cel mai tirziu] peste citeva... *

[Plenara Comitetului Central] a fost convocata ** si sintnevoit si astept hotarirea ei. Suma va fi achitata Fara in-tirziere.

scumpe tovarase, salutul meu fracesc.

Expediata din Geneva la BruxellesPublicatain limba

pentru prima ocolifranceza in 1962,

in revista Cabiers du MondeRusse et Soviétique, nr.4

N. Lenin

ln limba rusii se tipareftepentru prima oarii,textul

Tradus dinaparut in revistalimba franceza

121

CATRE M. N. POKROVSKI

18. aug. 1908Stimate Mihail Nikolaevici,Permiteci-mi sal ma adresez dv., in calitate de fost re-

dactor al Istoriei Rusiei" 166 . Secretarul mi-a comunicat re-cent ca exista diferite proiecte in legatura cu articolul con-sacrat istoriei industriei de fabrica. Desi rn-am inteles cu elpc .dephn asupra tuturor aspectelor problemei menoonatema: sus, as vrea sa cunosc si parerea dumneavoastra : esteoare cazul sa-1 accept dupa ce a fost refuzat de Tugan-Baranovski ?

* Un cuvint nu a putut Ii descifrat. Nola red.** Este vorba de plenara C.C. al P.M.S.D.R. Plenara a avut Inc la Geneva

intre 11 si 13 (24 si 26) august 1908. Nota red.

Primici,

www.dacoromanica.ro

174 V. I. LENIN

RIspundeci7mi, va rog, in citcva cuvinte dup primireaacestei scrisori. In afara de tema atinsa aici, mai exista omulcime de alte teme asupra c."rora cunostincele comune ardori sa v ceara parerea. Nu sint insa sigur daca adresa ebuna i daca corespondenca e indicata. Astept informaciiamãnuntite in legatura cu aceasta.

0 caida stringere de mina. V. UlianovVl. Oulianoff.61. Rue des Maraichers. 61.Geneve. Suisse.

Expcdiat:i in RusiaPub !ward pentru prima oariipartial in 1962, in revista

tiommunist% nr. 4

122

Se tipareste pentm pilma oarain intregime, dupa manuscris

CATRE C. HUYSMANS

21. Tavistock Place, London W. C.Scumpe tovarase Huysmans,Probabil ca tovarasul Isecki (Salomon, Rue Goppart 78,

Bruxelles) v-a si comunicat ca trei tovarasi rusi, membri aiPartidului muncitoresc social-democrat din Rusia, SaraRavici, Hodjamirian si Bogdasarian, care acum citeva luniau fost arestaci la Munchen 167, se afla in condicii extraordi-nar de ... *

ca ei au protestat declarind greva foamei (in germanaHungerstreike, [nu still] daca in franceza se poate spune aprotesta declarind greva foamei").

Avocatul lor, socialistul german Bernheim, ne scrie ca esteabsolut necesar sa se dovedeasca ca cei arestaci sint membriai partidului social-democrat. I-am trimis o declaratie a meaof iciaM, care confirma c cei arestaci sint membri ai partidu-lui nostru. El insa considera ca declaracia mea nu e sufi-cienta si ca trebuie sã avem confirmarea Biroului socialistinternational.

* Aici ;i mai departe citeva cuvinte n-au putut fi descifrate. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 8 SEPTEMBRIE 1908 176

Sper, scumpe tovarase, ca dv....ca adeverinca care confirma c cele trei persoane ares-

tate la MUnchen sint membri ai partidului muncitorescsocial-democrat sa fie semnata de reprezentantul sau de se-cretarul Biroului socialist internacional, iar semnatura lui safie legalizata. de un notar. Tovarasul Isecki (Salomon) vaexpedia aceastà adeverinci la Geneva...

Primici, scumpe tovarase, salutul meu fracesc.Vl. Ulianov (N. Lenin)

Scrisii la 19 august 1908Expediata la Bruxelles

Publicat0 pentru prima oarain limba franceza in 1962,

in revista Cahiers du MondeRusse et Sovietique", nr. 4

123

in limba rusd se tipatestepentru prima oara,

dupa textul aparut in revistilTradus din limba franceza

CATRE C. HUYSMANS

8. IX. 1908Scumpe tovarase Huysmans,Va mulcumesc pentru scrisoarea dv. din 31 august. Am

fost plecat trei zile si de aceea nu v-am raspuns mai de-vreme 168 Cit priveste raportul, am aranjat totul... *

trebuie insa sa astept hotarirea Comitetului Central. Nuincape nici o indoiala cà banii vor fi achitaci fara in-tirziere 169 .

scumpe tovarase, salutul meu fracesc.

Adresa mea : VI. Oulianoff.61. Rue des Maraichers.Geneve.

Expediatii la Bruxelles

Publicata pentru prima oardin limba franceza in 1962,

in revista Cahiers du MondeRusse et Soviitique", nr. 4

N. Lenin

ln limba rusa se tipdrestepentru prima oara,

dopii fotocopia manuscrisuluiTradus din limba franceza

* Manuscrisul documentului este in pane deteriorat. Nola red.

...

www.dacoromanica.ro

176 V. I. LENIN

124

CATRE C. HUYSMANS

25. IX. 1908Scumpe tovarase Huysmans,Trimitem 600 de franci pentru Biroul socialist interna-

cional.Sper c n curInd partidul nostru va putea achita si restul

sumei.

1 xpediata thn Geneva la BruxellesPublicatd pentru prima ors; din hmba francezd in I962,

in revista Cabiers du MondeRusse et Sovietique" , nr. 4

125

Al dv., VI. Ulianov

In liming msa se tIparestepentru plums oara,

dupd fotocopia manuscrisuluiTradus din limba ji ancezd

CATRE C. HUYSMANS

Geneve. Rue des Maraichers. 61.26. X. 1908

Scumpe tovarase Huysmans,Probabil ca." va fi publicata o dare de seama oficiala

asupra conferincei din 11 octombrie 1908 a Biroului socialistinternacional. In toate ziarele socialiste care au publicat re-iatari despre aceasta sedinca a Biroului (Le Peuple" dinBruxelles, Vorwärts" din Berlin, The Justice" din Londra,L'Humanite" din Paris etc.), sensul amendamentului meula rezolucia lui Kautsky a fost gresit inceles, iar uneori chiarcu totul denaturat. Textul amendarnentului rneu, desi 1-amprezentat Biroului, nu figureaza nicaieri. De aceea ma ternca in darea de seama oficiala sa nu se repete aceleasi ine-xactitaci. Fit"' amabil, scumpe tovarase, sa va ingrijiçi ca indarea de seama oficiala sa fie tiparit chiar textul amenda-

www.dacoromanica.ro

CATRE C. IIUYSMANS. 26 OCTOMBRIE 19C8 177

mentului meu. Acest text trebuie sa se afle undeva printrehirtiile dv., intrucit imi amintesc perfect ca am prezentatBiroului textul amendamentului meu, scris de mine. Pentrueventualitatea c textul s-a pierdut, v trimit in aceasta scri-soare o copie exacta a amendamentului meu §i traducerea luiin limba franceza (cu speranta ca, daca traducerea nu estebuna, yeti avea amabilitatea s-o indreptati).

Va voi fi foarte recunoscator, scumpe tovaraw, daca imiyeti scrie citeva rinduri in legatura cu aceasta chestiune17°.

va rog, salutarile mcle frate§ti.N. Lenin

Vl. Oulianoff.Rue des Maraichers, 61. Geneve.

Rezolutia lui Kautsky (in traducerea data de ziarul LePeuple" din Bruxelles in numarul din 12 octombric 1908) :

Land in considerare hotaririle anterioare ale congreselor interna-tionale, prin care sint admise toate organizatiile cc se situeaza pc plat-forma luptei de clasa proletare si recunosc lupta

Biroul international declara ca Partidul laburist englez este admisla congresele socialiste internationale, dcoarece acest partid, desi nu re-cunoaste fatis lupta de clasa proletara, in realitate duce totusi o aseme-nea lupta si se situeaza pe platforma ci prin insasi organizatia lui, careeste independenta de partidele burgheze, i, prin urmare, adcra lapunctul de vedere al socialismului international".

Amendamentul lui Lenin :Ultimul pasaj, incepind de la cuvintele deoarece acest

partid, desi nu recunoa§te" etc., sa fie formulat in felulurmator :

deoarece acest partid reprezinta primul pas facut de or-ganizatiile cu adevarat proletare din Anglia spre o politicacon§tienta de clasa i spre un partid muncitoresc socialist".

Expediatii la Bruxelles

Publicatl pentru prima cariila 22 aprilie 1960, in revistaNovoe Vremee, nr. 17

Se tiplreste dupliliniba

manuscrisTradus din francezil

Primiti,

politicl,

www.dacoromanica.ro

178 V. I. LENIN

126

CATRE A. A. BOGDANOV

Scumpe A. A.,Va. trimit scrisoarea lui Steklov. Raspundeti-i si dv. Eu

i-am raspuns ca accept numai daca se va face o noua re-partizare a temelor : mie filozofia, iar lui Bazarov pro-blema taraneasca 171.

P. S. Inapoiati-mi scrisoarea.Scrisii la 27 san 28 octombrie

1908 la Gencta (loco)

Puldicata pentru prima oara in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

127

CATRE C. HUYSMANS

Salutari.Lenin

Sc tipiireste dup1fotocopia inanuscrisdni

7 noiembrie 1908Scumpe tovarase Huysmans,Vi se trimite alaturat in,stiintarea Biroului [din straina-

tate] * al Cornitetului Central al partidului nostru 172. V-amfamine foarte Indatorati, scumpe tovarase, daca atitransmite, In numele Biroului socialist international, aceastascrisoare tuturor partidelor nationale reprezentate in Birou.

Va multumesc mult pentru scrisoarea [prin care ma in-stiintati] ca textul amendamentului meu [va fi redat in-tocmai].

Cu salutari fratesti,N. Lenin

[VI.] Oulianoff.[Rue] de Maraichers. 61. Geneve.

Expediatd la Brurelles

Publicata penten prima oai1in liming francezii in 1962,

in revista ,,Cabiers du MondeRusse et Sovtatque", or. 4

In limba rusil se tipiireitepentru prima oar:4,

dupa fotocopia manuscrisulniTsadus din limb,: francez1

* Manuscrisul docurnentului este in parte deteriorat. Cuvintcic luate in parantczcpatratc au lost monstituitc dupa sew. Nola red,

www.dacoromanica.ro

CATRE V. K. TARATUTA. I DECEMBRIE r4C3 179

128

CATRE P. S. IUSKEVICI 173

Stimate donm,Nu sint de acord nici sa contribui hi diluarea marxismu-

lui, nici sa apar la tribuna libera a unei redactii pe care nu0 cunosc.

Sclith la 10 noiembrie 1908Expediatii din Geneva la Pete;sburgPublicatii pentru prima oa,ii in 1933,in Culegioi din Lenin", vol. XXV

129

N. Lenin

Se tiparefte manuscri3

CATRE V. K. TARATUTA

1. XII. 1908Scumpe tovarase,Ca raspuns la intrebarea dv. si la telegrama anexata a

tovarasului Tyszka, sint nevoit, din pacate, sa va comunicca refuz sa pun problema asa cum vrea tov. Tyszka, deoa-rece consider absolut gresit acest mod de a o pune.

Tov. Viktor, reprezentantul fractiunii noastre in Birouldin strainatate al Comitetului Central, a comunicat tovara-sului Tyszka ca fractiunea noastra nu poate accepta desem-narea ca reprezentanti ai C.C. si a unui bolsevic, si a unuimensevic 174.

Acum tov. Tyszka, nefiind multumit de cele comunicatede tov. Viktor, face apel la mine personal : daca instqiLenin nu este de acord cu Igor se spune in telegramaatunci noi renuntam la Igor" ! ! Asta inseamna ca se faceapel lamine personal impotriva horeiririi frac-tiunii noastre. Eu nu voi raspunde la acest daca"al tovarasului Tyszka. Dupa parerea mea, Insu,ci tovarasul

dupa

www.dacoromanica.ro

180 V. 1. Ltrqf

Tyszka trebuie sa-si retraga propunerea cu privire la desem-narea lui Igor.

Cu salutari tovarasesti, N. Lenin

Scrisa la Geneva (loco) Se tipareste pentru prima oara,dupa o copie scrisa de mina

130

CATRE C. HUYSMANS

13. XII. 1908Scumpe tovarase Huysmans,Va multumesc pentru scrisoare. Cit priveste deputatii so-

cial-democrati din Duma a III-a, am facut tot ce mi-a statin putinA Sper ca voi reusi sa ma intilnesc cu unii din ei

atunci voi avea grija s. repet Inca o data ceea ce le-amscris deja de citeva ori 175.

In ceea ce priveste Insà raportul i achitarea sumei de300 de franci, va voi raspunde peste citeva zile. Milne plecla Paris, unde ma voi stabili. Tocmai din cauza acestei ple-cari nu pot sa va raspund acum. Peste 3-4 zile yeti primiadresa mea. Daca veti avea ceva urgent de comunicat,scrieti-mi pe adresa : M-lle Oulianoff (pour N. Lenine), 27,Boulevard [St.-Marcel]. Paris.

Expediata din Geneva la BruxellesPublicata pentru prima oara

in limba franceza in 1962,in revista Cabiers du Monde

Busse et Sovietique, nr.

Al dv., Lenin

In limba rusa se aparestepentru prima oara,

dupe fotocopia manuscrisuluiTradus din limba franceza

si

www.dacoromanica.ro

181

1909

131

CATRE C. HUYSMANS

19. I. 1909Scumpe tovara§e Huysmans,Sper s m scuzaci pentru faptul ca v raspund cu atita

intirziere. Sint ocupat tot timpul. Intreaga noastra organiza-tie se afla in prezent (in sfir§it !) la Paris.

trirnit 300 de franci. Asta-i surna pe care partidulnostru o datoreaza Biroului socialist internacional pe 1908.

Cit prive§te raportul, rn-am intilnit ieri cu tovarawl careare sarcina sa-1 intocmeasca. A promis c va face tot ce-i vasta in putinca pentru a pregati cealalta parte a raportului citse poate de repede.Acum adresa mea este : Mr. WI. Oulianoff.24. Rue Beaunier, 24. Paris (XIV)

Primici, scumpe tovara§e, salutul meu fracesc,

Expediatd la BruxellesPublicatd pentru prima na-a

in limbo francezd in 1962,in revista Cahiers du Monde

Russe et sovietique, nr. 4

132

N. Lenin

In limbo rusa se tipareftepentru prima oard, dupd manuscris

Tradus din limbo franceza

CATRE C. HUYSMANS

25 februarie 1909Stimate tovarase,Muncitorii pielari din Vilno 1-au trimis pe tovarawl

Marti' li in strainatate ca sa adune foncluri pentru grev4ti "6.

VA

www.dacoromanica.ro

182 V. I. LENIN

Toy. Marcell a fost la toy. Legien, Insa acesta 1-a tratat cunetncredere, deoarece Marcell nu avea la el nici o imputer-nicire.

Ii cunosc pe tovarasul Marcell, si el ma roaga ca Biroulinternacional comunice tovarasului Legien Ca tovarasulMarcell este Intr-adevar Imputernicitul muncitorilor pielaridin Vilno i Ca fondurile adunate pentru grevisti trebuie saf ie expediate pe adresa indicata de tovarasul Marcell tov a-rasului Legien.

Asociacia muncitorilor pielari din Vilno li va trimite tova-rasului Legien i o procura speciala. Trimit alaturat antetulacestei asociacii.

Cu cele mai bune urari.Al dv., N. Lenin

24. Rue Beaunier.Wl. Oulianoff. Paris.

Expediata la Bruxelles

Publicatii penou prir.1in 1960, in revista

Voprosi lstorii nr. 5

133

Se tipareste dupii mannscrisTradus din limb,: germanâ

CATRE C. HUYSMANS

9. III. 1909Scumpe tovarase Huysmans,Va" mulcumesc mult pentru faptul Ca aci trimis scrisoarea

mea tovarasului Legien. Acum aceasta chestiune este defini-tiv rezolvata *.

In ceea cc priveste raportul, am placerea sà v anunc Cael a fost terminat si ca tovarasa Roussel (dv. aci vazut-o laBruxelles, la ultima sedinca a Biroului socialist internacional,unde ea a participat ca delegata din partea secciei franceze)a si Tnceput sa-1 traduca. Fici amabil i trimiteci-mi ceea ce

* Vezi scrisoarea anterioara. Nota rut.

c.an

sa-i

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL DIN MOSCOVA AL P.M.S.D.R. APRILIF 1909 183

se afla la dv., i atunci va voi trimite raportul in intregime,de indata ce cetateana Roussel va termina traducerea.

Al dv., N. LeninWl. Oulianoff. 24. Rue Beaunier. Paris.

Expediatii la Thuvelles

Publicata pentiu prima on r.i In limba rusa se tipalestein !link( franceia in 1962, pentru piima oa,a,

in ievista Calneis du Monde dupii lotocopla manuscrisuluiRime et Soviétique", nr. 4 nadus din limba Iranceza

134

CATRE COMITETUL DIN MOSCOVA AL P.M.S.D.R.

Ciitre Comitetul din MoscovaIn legatura cu raspunsul Comitetului din Moscova la

Scrisoarea deschisa", semnata N. N., cu privire lascoala de partid", redaccia (largita) a ziarului Proletarii"se solidarizeaza intru totul cu parerea Cornitetului dinMoscova Ca organizavia locala nu poate i nici nu trebuiesa-si asume raspunderea pentru o asemenea actiune 177..Datiiind caracterul i amploarea activitavii planuite de inivlato-rui viitoarei co1i, precurn i faptul Ca ea se afla la o distantaextrem de mare de regiunile in care se desfasoara activitatealocala, controlul efectiv asupra unei asemenea scoli ar puteafi exercitat numai de centrele de partid.

Mai departe, redaccia ziarului Proletarii" considera ne-cesar sa completeze una din comunicarile existente in Scri-soarea deschisa" primita de dv.

Acolo se afirma, printre altele, ca a pornit si se desfa-para. cusucces" actiunea de recrutare pentru scoala a unorpublicisti i practiciem" (personal didactic) ; c. in scoalavor lucra tovi teoreticienii de seama ai partidului, in primulrind cei din rindurile bolsevicilor".

Aceste comunicari trebuie sa fie completate cu Inca una,anume ca. atit redactia ziarului Proletarii", cit i teoreti-

cienii i practicienii fractiunii noastre, care fac parte din re-dacvia restrinsa i largità si din C.C. al partidului, au aflatpentru prima oara despre scoala in curs de organizare de laComitetul din Moscova ; din partea organizatorilor si

§i

www.dacoromanica.ro

184 V. I. LENIN

cursantilor §colii n-au primit insa, pina in prezerit, nici ocomunicare. Aceasta cale de izolare completa, aleasa de or-ganizatorii §colii,redactia este nevoiti sâ o considere, incazul acesta particular, inevitabila §i avind ratiuni ideolo-gice profunde. Aici e suficient sa amintim de atitudineafati§ä a ziarului Proletarii" (vezi nr. 42) impotriva zidiriide dumnezeu" §i a altor denaturari ale marxismului le-gate de ea.

Avind in vedere aceste conditii de organizare, precum §ilegatura extrem de strinsa §i evidenta dintre viitoarea coala§i elementele care propaga zidirea de dumnezeu" sou caresprijina aceasta propagare, redactia ziarului Proletarii"considera de datoria ei sa declare ca ea nu garanteaza nicipentru caracterul bolwvic, nici pentru caracterul, in general,marxist al 4colii.

Cu toate acestea, redactia considera ca. drepturile juridiceale viitoarei coli de a exista in cadrul partidului sint, inmomentul de fata, incontestabile. Fractiunea nu trebuie sastabileasca legatura cu o §coala al carui caracter bolwvic §imarxist nu este asigurat ; partidul in ansamblu insa, in si-tuatia in care se afla, cind in unele dintre cele mai impor-tante institutii ale sale (de pilda in colegiul expertilor de pelinga fractiunea din Duma) actioneaza oportuni§ti inraiti caProkopovici i Kuskova, nu poate sa-i refuze dreptul laexistenta. De aceea, redactia considera c bol§evicii din Co-mitetul Central, caruia initiatorii urmeaza s i se adresezepentru a obtine confirmarea §colii, trebuie sa se pronuntepentru confirmare.

Scrisd inainte de11 aprilie 1909 la Paris

Se tiplireste pentru prima carii,dupli o copie scrisãde N. K. Krupskaia

135

CATRE I. F. DUBROVINSKI

23. IV. 1909Draga prietene,La noi a venit in vizita Pokrovski. Un filistin sadea.

Desigur, otzovismul este o absurditate, desigur, asta in-

www.dacoromanica.ro

CATRE I r. DUBRONINSKI. 23 APRILIE 1909 186

seamna sindicalism, dar, din considerente morale, atit eu citprobabil, Stepanov vom fi pentru Maksimov". Vezi d-ta,

niste nemernici neprihaniti sint obijduiti de diferiti oamenirai ! Acesti filistini morali" * considera ca se murdaresc"de indata ce, in prezenta lor, vorbesti despre sarcina istoricaa unirii strinse a elementelor marxiste din cadrul fractiuniiin vederea salvarii fractiunii si a social-democratiei !

Moralistul asta a fost chemat de opozitie, noi nu 1-amchemat, pentru ca am stiut ca intilnirea se amina **.

De la Lindov i Orlovski vestile, deocamdata, nu sintbune : prirnul, cica, e bolnav, iar celalalt poate veni nurnaila Petersburg. De altfel, n-am prirnit Inca raspuns la scriso-rile pe care le-am adresat lor direct. Sa mai asteptam.

Se pare ca totul depinde acum de Vlasov : daca e cu ne-ghiobii, filistinii i machistii, atunci este evident ca se vaajunge la o sciziune i la o lupta indirjita. Daca e cu noi,atunci poate ca totul se va reduce la desprinderea citorvafilistini, care in partid constituie o cantitate neglijabila.

Ticalosul de Nikitici a clevetit si a improscat cu noroila eseri ! Sa te plingi unui alt partid i s. spui minciunidespre partidul tau, asta inseamna sa procedezi ca o plosnitamorala" *. Se spune ca la judecata" eserii, informati evi-dent de Nikitici, au o comportare insolenta 178 Nikiticipoarta raspunderea, i acest lucru nu-I vorn uita !

Despre incidentul Iuri-Nikitici" nu stiu nimic 179. Cre-deam c voi afla de la d-ta. Dupa parerea mea, chiar d-tatrebuie sa iei imediat legatura prin corespondenta cu Iuri,respective *** sa-1 inviti la d-ta i s obtii asigurari de la el ;si mai bine ar fi sa trimita restul intr-un loc sigur.

Domov-I-Bogdanov+Marat cer astazi Centrului Bolsevicca plenara sit fie convocata la sfirsitul lunii mai sau incepu-tul lunii iunie. De fapt e posibil ca plenara sa fie convocatasi mai tirziu.

Urmeaza riguros tratamentul, respecta toate indicatiilemedicilor, pentru ca pina la plenara sa te refaci cit de cit.

* Joc de cuvinte. In loc de Mopaabribie (morali), V. r. Lenin folosestemapanblible", care derivl de la verbul mapaTT,cn (a se murd5ri). Nota trad.

** Este vorba despre consfatuirea redactiei largite a ziarului Proletarn".Nora red.

*** sau. Nota trad.

si,

www.dacoromanica.ro

18i1 V. T. LtNIN

RenunO, te rog, la ideea de a o sterge din sanatoriu :n-avem de loc oameni i, claca nu te vei restabili (nu e unlucru usor, nu-ti face iluzii ; ca sa te restabilesti, trebuie saurmezi riguros tratamentul !), totul se poate duce de ripa.

Cauta sa stabilesti i sa intretii o corespondenca cit sepoate de regulata cu Liubici : acest lucru este necesar,deoarece e posibil ca, in caz de absoluta necesitate, el sa fiechemat. Trebuie sa corespondezi direct cu el.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

rxpediata din Paris la Davos Se tipareste pentru prima oara,(Elvefia) dupa manuscris

136

CATRE I. F. DUBROVINSKI

29. IV. 1909Draga prietene,Am primit astazi scrisoarea d-tale. In nici un caz nu pa-

rasi sanatoriul. in nici un caz nu te muta la hotel. Pina laplenum trebuie sa te intremezi serios, acest lucru nu-1 potiface insa decit in sanatoriu. Aici, lupta impotriva intrigilorabsurde, josnice, subterane i dezgustatoare ne-a zdruncinatingrozitor nervii : am refuzat sa participam la sedinta Cen-trului Bolsevic (deoarece ci se face lehamite) si am facutastfel ca Marat si Domov sa-si iasa si mai mult din fire. Sa.-iia dracu ! D-ta insa trebuie sa te restabilesti complet pita laplenara ; de aceea urmeaza riguros tratamentul si nu parasiin nici un caz sanatoriul.

Cu I. se pare ca.' acum totul s-a aranjat prin plecarea pro-iectata, desi ea va avea loc mai tirziu.

In Rusia lucrurile stau prost : Uralul a cazut in intregirne,intreaga conferinca. Se pare ca si $ciur a cazut : altfel nu seexplica tacerea lui. Despre Vlasov nu se stie nimic.

L-ai citit pe Volski ? 180 Comunica-mi ce impresiefacut si, in caz cii nu-ti trebuie cartea, trimite-mi-o.

ti-a

www.dacoromanica.ro

[187

ge.5)" /C2/ #4rf.44-v2/7 9-(4e/ AG-ta

og 4

Ve41// C2t1

r7-^4tJrJee-4"Or 40,4fref_f'-

ft-Prima pagini a scrisorii lui V. I. Lenin

p4re I, F. Dubrovinski, ;3 aprilje 1909

"7j2C-P-4

,4,

."

a ./

0`01

e44e.0g0*A7

741

.744,

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. DUBROVINSKI. 4 MAI 1909 189

Despre Rosa nu stiu nirnic. N-ar fi mai bine sa-i scriidirect ei ?

0 calda stringere de mina. Al d-tale, Lenin

Expediatil din Paris(Elvefia)

la Davos Se tiparege pentru prima car&dupii manuscris

137

CATRE I. F. DUBROVINSKI

4. V. 1909Draga prietene,Am primit scrisoarea d-tale si protestez in modul cei

mai categoric. Chiar daca noi am facut o greseala cu Po-krovski (sint gata sa admit acest lucru si sa iau intreagavina asupra mea, deoarece eu 1-am indemnat pe Grigori),este culmea absurditatii s pleci din cauza aceasta. In ceeace-1 priveste pe Pokrovski, acum nu se mai poate face ni-mic. N-are rost ca Meskovski sa fie chemat inainte deVlasov si inainte de membrii comitetului regional (Sciur seafla in libertate i d asigurari ca la Moscova otzovistul nuva fi ales, Leadov i Aleksinski...* el se afla acum laCapri , nici el nu va fi ales. Se spune ca din partea orga-nizatiei Petersburg va fi un antiotzovist). Acurn trebuie saasteptarn plenara Centrului Bolsevic. Altminteri intrigile vorlua amploare, desi vom cauta O. le punern capat. Bineintelesca la o sedinta la care ar participa Pokrovski, Bogdanov araduce zeci de noi insulte si 1-ar antrena i pe Pokrovski,acum insa n-a adus cleat una singura. Era inevitabil : nuexagera, zau ! Si iritarea" lui Nikitici, si a lui Leadov, sia lui Pokrovski, care pina mai ieri erau neutri, nu estetimplátoare, ci inevitabild : abcesul a copt. El a copt i in-cepe sa sparga, si nu poti intotdeauna sa suporti miasmeledin jur.

Sà pleci insa ar fi o nebunie. Noi, aici, vom mai rabdao luna, fii linitit, fara ca situatia sa se inrautateasca. Ca

* In manuscris un cuvint este indescifrabil. Nota red.

in-

www.dacoromanica.ro

190 V. I. LENIN

sa-ti zdruncini insa nervii (Parisul zdruncina nervii serios)inamte de intilnire este mai mult decit absurd.

Protestez de o mie de ori : ramii neaparat in sanatoriupina la plenum. E o prostie sa economisesti 200-300 defranci. Daca vei ramine in sanatoriu, vom avea la plenummacar un om al nostru cu nervii complet sanatosi si care nua fost antrenat in intrigi josnice (aici te-ar antrena, chiarde-ai fi cu stea in frunte). Daca vei pleca, vei spori numa-rul celor surescitati fara nici un folos pentru cauza.

Protestez in mod categoric : nu pleca, tn nici un caz, ra-mii neaparat in sanatoriu pinã la plenum.

De la Vlasov nu avem nici o stire. Trebuie sa mai as-teptam. De la Lindov s-a primit o scrisoare : n principiuaccepta sa vina peste 1-2 luni. Asta e bine. Orlovski nuraspunde. Peste o luna vom fi cu tocii impreuna si atuncivorn vedea ; deocamdata insa intremeaza-te serios §i, pen-tru dumnezeu, nu-ti face nervi.

Astazi am primit o scrisoare datata 18. IV. prin care gritanuntat c e gata cartea mea *. In sfirsit ! Intirzierea cucare a fost editata rn-a enervat cel mai mult. Mi se prorniteca la 25-26. IV. stil vechi imi va fi expediata aici.

0 calda stringere de mina. Al d-tale, Lenin

Expediatii de la Paris la Davos Se tipiireste pentru prima oars,(Elvetia) dupà manuscris

138

CATRE I. F. DUBROVINSKI

5. V. 1909[Draga prietene] **,Ieri au sosit Marat (e, fara nici o rezerva, de partea opo-

zitiei) i Vlasov (e cu noi). Vlasov a prornis ca peste ci-* "Materialism si empiriocriticism" (vezi Opere complete, vol. 18, Bucuresti,

tura politica, 1963, ed. a doua). Nota red,** Manuscrisul documentului este in parte deteriorat. Cuvintele luate in paranteze

patrate au fost reconstituite dupa sens. No:a red.

Edi.

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. DUBROVINSKI. 5 MAI 1909 191

teva zile va veni la d-ta. Prin urmare, asteapta si in nici uncaz nu te mi,ca de acolo, pentru ca s v puteti vedea. Via-sov e de aceeasi parere cu d-ta : in principiu e cu noi, insane dojeneste pentru pripeala de care am dat dovada, pentruvictoria repurtata de Pokrovski etc. Deci nu trebuie sã tetemi : Vlasov va fi de acum inainte la putere si nu vom maiface nici o gab:.

Vlasov ne reproseaza ca darn dovada de rigiditate in rela-tiile cu oamenii, ca nu stim sa le intrarn sub piele (si aredreptate). Deci nici in aceasta privinta nu trebuie sa te temi :Vlasov va aranja de acum inainte toate acestea.

Meskovski i rnembrii cornitetului regional au plecat. Prinurmare, vom face totul. [Deci] nu te nelinisti, urmeaza ri-guros tratamentul. In nici un caz nu parasi sanatoriul.

Daca nu te vei restabili complet in trei saptarnini (maiexact peste trei saptamini, nu se stie inca' precis), ne veiaduce un imens prejudiciu. E absurd sa econornisesti citevasute de franci. Urmeaza tratamentul, plimba-te, dormi, ma-ninca [neaparat], deoarece pentru [partid] avem nevoie deoameni sanatosi.

Astazi a avut loc sedinta grupului de la Paris. Grupul dela Geneva a declarat ca rupe relatiile cu Centrul Bolsevic siI-a indemnat si pe cel de la Paris sa procedeze la fel. Marata tinut o cuvintare in care a sustinut punctul de vedere algrupului de la Geneva ; Vlasov combatut. Asta-i bine :grupul de la Geneva a inceput sciziunea, i Marat, farastirea Centrului Bolsevic, fara sa prezinte aceasta problernain cadrul Centrului Bolsevic, a instigat grupul impotriva lui.

Ei inii incep, ei insisi se pun intr-o situatie

Cu [bine]. Urmeaza tratamentul, urrneaza tratarnentulfii linistit !

Al d-tale fLeninl

:tpediatii din Geneva la Davos Se tipiireste pentru prima oat-4,Tlve(i4) dupe' manuserts

I-a

ridicola.

si

www.dacoromanica.ro

I 99 V. 1. LFNTN

139

CATRE ROSA LUXEMBURG

18. V. 1909Werte Genossin *,V-am trimis ieri, recomandat, un exemplar din cartea

mea de filozofie in amintirea convorbirii despre Machpe care am avut-o cu prilejul ultimei noastre intrevederi 181.

Daca se poate, ruga foarte mult s scrieci pentruNeue Zeit" o nota despre aceasta carte 182 la rubricaVerzeichnis der in der Redaktion eingelaufenen Druck-Schrif ten" **. Daca pentru asta e neaparat nevoie de in-deplinirea vreunei formalitaci, de pilda sa trimit carteachiar la redaccie (ai carei mernbri nu cunosc limba rusa),atunci comunicgi-mi, va rog, acest lucru i m voi straduisa expediez un exemplar special redacciei lui Neue Zeit".

Despre lupta noastra interna in rindurile bolwvicilor aciauzit, desigur, de la tov. Tyszka. Articolul dv. irnpotrivaotzov4ti1or §i ultimat4tilor a placut foarte mult tuturor 183 ;pacat numai ca dv. scrievi atit de rar in limba rusa, pre-ferind bogatul partid social-democrat al germanilor saracu-lui partid social-democrat al rusilor.

Cu cele rnai bune urari ! Salutari lui Tyszka. 0 cald5.stringere de mina.

N. Lenin

P. S. Nota redactiei Neue Zeit" la articolul (admirabil)al lui Rot§tein din nr. 33 ma face sa cred ca nici lui Kautskynu prea-i place acum pozitia pe care a luat-o in favoarealui I. L. P. *** la Bruxelles 184... Aa e ?

Expcdiatii din Paris la BerlinPublicatii pentru prima oarZ in 1925,in Culegeri din Lenin°, vol. I/ I

Sc tiptireitc dup,1 manuscrts

* Stimata tosarasa. Nota trad.** Lista lucrarilor tiparite pnnute de redactie". Nota trad.

*** Independent Labour Part) Partidul laburist independent. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 29 1ULIE 1909 193

140

CATRE C. HUYSMANS

20 iulie 1909Scumpe tovarase Huysrnans,Va rog sa ma iertati ca am intirziat putin cu raspunsul.

0 serie intreaga de imprejurari rn-au impiedicat sa v scriumai devreme.

Traducerea programului Partidului muncitoresc social-democTat din Rusia, pe care rni-ati trimis-o, mi se pare cutotul nesatisfacatoare 185. Cunosc insa atit de putin limbafranceza, inch nu am curajul sa corectez traducerea. To-varasul Charles Rappoport (de la redactia revistei LeSocialisme" 186) a fost arnabil si a acceptat sã faca aceastatreaba. El redacteaza traducerea i sper sa v-o trimit incurind.

/n ceea ce priveste sedinta Biroului socialist internatio-nal, eu sint pentru tinerea ei in noiembrie.

Noua mea adresa : Mr. Wl. Oulianoff4. Rue Marie-Rose. 4.Paris (XIV).

scumpe tovarase, salutul meu prietenesc.

N. Lenin

Expediatii la Brua.elles

Publicata pentru prima oarain limba francezI in 1962,

in revista Cahiers du MondeRusse et Sovietique", 4

141

In limba rusa se tipiiretepentril prima oath',

dupii lotocopia mant:scrisulu;Tradus din limba franceiii

CATRE C. HUYSMANS

29. VII. 1909Scumpe tovarase,Iata lista deputatilor social-dernocrati din Duma a III-a :

Prirniti,

nr

www.dacoromanica.ro

1,4 V. 1. I ENIN

PredkalnGheghecikoriKuznevovPoletaevZaharovEgorovSurkovCiheidzePokrovski 2 (In Duma shit doi deputaci cu acest nume)VoilosnikovPuteatinBelousovVoroninSurkanovAstrahancev

Cit priveste adresa deputacilor, acum, and ei sInt invacanta parlarnentara, nu va pot da nici o alta adresa inafara de urmatoarea : Gosoudarstvennaja Douma. Tavri-cheskij Dvoretz. St.-Pétersbourg. D-lui deputat cutare".

Primici, scumpe tovarase, salutul meu prietenesc.Vl. Ulianov

4. Rue Marie-Rose. 4.Paris. (XIV).

Expediatii la Bruxelles

Pub'ira'S pentru prima oarsin limba francezii in 1962,

in revista Cabiers du MondeRusse et Sovihique", nr. 4

142

ln li,nba rusS se tipar.:,tepentru prima

dupa lotocopia manuscrisuluiTradus din liming jrancezi

CATRE C. HUYSMANS30. VII. 1909Scumpe tovarase Huysmans,Perrniteti-mi sã vi-1 recomand pe aducatorul acestei

scrison, tovarasul Bogdasarian, membru al partidulut

oa,j,

www.dacoromanica.ro

CATRE ORGANIZATORII )coLII DE LA CAPRI. 18 AUG. 19:'9 195

nostru. Acestui tovara§, care a ie§it de la inchisoare, rudelei-au refuzat orice sprijin, §i el nu-§i mai poate continuastudiile la universitate. Cunoa§te bine limba franceza §isper ca pentru dv. nu va fi greu gasiti o munca in-telectuala.

multumesc cu anticipatie i v. trimit salutul meufratesc.

Scrisii la ParisPublicata pentru prima arrain limba franceza in 1962,

in revista Cabiers du MondeRusse et Soviitique", nr. 4

143

N. Lenin

In limba rusii se tip.irestepentru prima oara, dupa P.4 nusc ris

Tradus din limba jrancezi

CATRE ORGANIZATORII SCOLII DE LA CAPRI

18 august 1909Stimati tovar'ki,Zilele acestea am primit invitatia dv. Programul §colii,

despre care (program) scrieti c 1-ati anexat, nu I-amprimit.

Atitudinea mea fata de §coala de pe insula Capri a fostexprimata n rezolutia redactiei largite a ziarului Prole-tarii" (Proletarii" nr. 46 i suplimentul la nr. 46 *). Dacan-ati vazut Proletarii" §i suplimentul la el §i nici scrisoareaspeciala despre coala, care a fost trimisa membrilor departid bolwvici sub forma unei foi volante, redactia va vatrimite cu placere toate aceste materiale. Cu privire laesenta problemei, trebuie s va raspund ca, fire§te, parereamea despre §coala de la Capri, ca o actiune a noii fractiunidin cadrul partidului nostru fractiune cu care nu simpa-tizez ca aceasta parere nu itnplica nicidecum refuzul dea tine lectii in fata tovara§ilor trimi§i din Rusia de eatreorganizatille locale. Oricare ar fi conceptiile acestor to-

* Vezi V. I. Lenin. Resolutiile Despre Icoala de partid care se organizeazi mstrainatate la N. N." 5i articolul Lichidarea lichidatorismului" (Opere complete,vol. 19, Bucure5ti, Editura politica', 1963, ed. a doua, p. 42-43 5i 44-53).Nola red.

sa-i

Va

www.dacoromanica.ro

-0(1 V. I. LENIN

varasi, voi fi intotdeauna bucuros s le tin o serie de lectiiin probleme care intereseaza social-democratia. Fireste c.nu voi pleca la Capri pentru a tine aceste prelegeri, dar levoi tine bucuros la Paris. Calatoria la Paris a celor nouatovarasi trimisi din Rusia (iau cifra comunicata de tov.Leva, pe care-I cunoasteti) ar presupune, chiar si sub raportfinanciar, mai putine eforturi decit calatoria celor treilectori (sint informat c v-ati adresat si lui Leva i Inno-kenti) de la Paris la Capri. Iar pe linga considerentele deordin financiar mai exista i altele, incomparabil mai im-portante i pe care, fara indoiala, le intelegeti perfect, infavoarea Parisului ca loc indicat pentru o adevarata scoalade partid in strainatate. In orice caz, va pot asiguraredactia ziarului Proletarii" ar face tot ce depinde de eapentru a organiza la Paris prelegerile pe care le doriti.

Cu salutari social-democrate, N. Lenin

P. S. Ati uitat sa comunicati adresa oficiala a scolii.

Espediata din Bornbon ( Fran;a),prin Paris, la Capri

Publicat:i in august 190),in loata volanta Se tipiireste dupl. manuscris

Cu privire la Koala de par:i

144

CATRE A. I. LIUBIMOV

Draga Mark,Içi trimit pentru Leva raspunsul meu adresat celor din

Capri *. Daca el considera necesar, sa faca o copie pentruInok, iar dupa aceea s expedieze scrisoarea la Capri ;adresa n-o stiu. Cred cal scrisoarea poate fi trimisa in douaplicuri : pe cel de deasupra sa se scrie : Signor MassimoGorki. Villa Blaesus. Capri. Italie, iar pe cel din interior :pentru comisia executiva a scolii.

* Veri scrkoarea precedenta. Nola red.

ca

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE SCRISOARE A CENTRULUI BOLSI:VIC. AUGUST 1909 197

Alta adresa nu cunosc.Cit despre Trocki, trebuie sa spun ca voi fi in modul cel

mai categoric impotriva sprijinirti lui daca va respinge(or, el a §i respins) egalitatea in cadrul redacciei, a§a cumi-a fost propusa de catre un membru al C.C. Fara rezol-varea acestei probleme de catre Comisia executiva a Cen-trului Bol§evic nu e admisibila nici o masura de spriji-nire a lui Trocki. De aceea comisia administrativa aredreptul s aprobe tiparirea Pravdei"187 in tipografiaziarului Proletarii" numai in cazul cind acest lucru vaconstitui nu un ajutor dat unei noi fractiuni (cki TroNe pe cale sa infiinveze o noua fracciune ; or, un membrual C.C. bo4evic i-a propus ca in loc de aceasta s intre inpartid), ci o afacere p u r comerciala, contra plata, capentru oricare altul, in conditiile alegerii libere a ze%ari-lor etc. Insist in modul cel mai categoric asupra faptuluica in problema relaciilor cu Pravda" va hotari Comisiaexecutiva a C.B. i c pina atunci nu trebuie luata nici ornasura de sprijinire, nu trebuie s ne legam cunimic.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

P. S. Te rog s faci, in orice caz, o copie dupa scrisoareamea adresata celor de la Capri. S-ar putea sa-i fie necesaraCentrului Bol§evic.

ScrisI la 18 august 1909Trimisii din Bornbon (depaltamentul

Seine-et-Marne) la ParisPublicata pentru prima oara in 1933,in Culegeri din Lenin', vol. XXV

145

Se tipiireste dupl manuscris

PROIECT DE SCRISOARE A CENTRULUI BOL$EVICCATRE CONSILIUL SCOUT DE LA CAPRI 188

Comunicarea consiliului §colii de partid de la Capri"din 16. VIII. 1909, prin care se face cunoscut c acesta nuare ninlic impotriva unui control ideologic" din partea

www.dacoromanica.ro

198 V. I. LENIN

Centrului Bolsevic, a bucurat extrem de mult Comisia exe-cutiva a Centrului Bolsevic.

Dar pentru a hotari daca Centrul Bolsevic poate sa-siasume acest control si exercite, daci poate s acorde unsprijin didactic si financiar colii lucru despre care scrieconsiliul pentru aceasta trebuie s cunoastem in arnanun-time toate problernele legate de activitatea scolii. Or, CentrulBolsevic nu stie nimic amanuntit despre ea.

Daca consiliul ,scolii a putut sã discute (dupa cum scrie el)atitudinea colii fatal de Centrul Bolsevic, cunoscind din re-zolutiile tiparite si din Proletarii" care sint conceptiile Cen-trului Bolsevic, stiind de la fostii membri ai Centrului Bol-sevic care este componenta acestuia, Centrul Bolsevic nupoate discuta problema atitudinii Centrului Bolsevic fatade cererea consiliului coiii, deoarece Centrul Bolsevic nustie (1) ce este consiliul §colii, (2) ce este comisia executivaa scolii, (3) care este programa scolii (s-a promis ca va fitrimisa, dar comisia executiva a scolii nu a trimis-o), (4)care este componenta lectorilor §colii si (5) a elevilor §colii,(6) care sint fondurile acordate scolii, (7) care este duratapreconizata a cursurilor, (8) in ce masura sint legati eleviiscolii de locul in care se afla scoala, adica de insula Capri,(9) daca elevii coiii ar putea veni la Paris (lucru desprecare au scris, in numele lor personal, trei membri ai Centru-lui Bolsevic), pentru cit timp etc.

Neavind aceste date, Centrul Bolsevic poate spune deo-can:data un singur lucru : Centrul Bolsevic este gataacorde tuturor membrilor organizatiilor social-democratecare activeaza in Rusia, precum i tuturor tovarasilor de-legati de catre aceste organizatii, tot sprijinul, punindu-lela dispozitie literatura i lectori, in vederea insusirii con-ceptiei social-democrate despre lume, fiind dispus sa dea siun ajutor financiar, in limitele posibilitãçiior, i dupa ceaceasta problema va fi fost discutata in 1egatur5. cu ajuto-rul dat organizatiilor locale.

Centrul Bolsevic trimite alaturat oficial consiliului co1ii :1) colectia ziarului Proletarir nr. 39-46 ; 2) scrisoarea

td

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIV. 24 AUGUST' 1909 199

(tiparita) a Centrului Bolsevic cu privire la scoala ; 3) re-zoluçiile Bolsevic.

Cu salutari social-democrate.Comisia executiva

a redactiei largite a ziarului Proletarii"

Scrisa intre 18 i 30 august 1909Expediata din Bombon (Traat I),

prin Paiis, ia CapriPublicata pentru prima oarii in 1933,in Culegeri din Lenin", XXV

146

Se tipirege dup:i manuscris

CATRE G. E. ZINOVIEV

Draga Gr.,Am primit Sotial-Demokrat" nr. 7-8"9. Protestez Im-

potriva faptului ca articolul lui Trocki este semnat : artico-lele trebuie s apara fara semnatura. (Nu am avut Incatimp sa citesc toate articolele.)

In ce priveste Proletarii", cred c trebuie sa publice :1) un articol despre alegerile din Petersburg (In legaturacu josnicia ziarului Reci" §i a lui Vodovozov, daca cumvaReci" n-a denaturat ceva In privinca lui) ; 2) despre grevadin Suedia neaparat un articol-bilant ; 3) de asemenea,despre evenimentele din Spania 190 ; 4) despre mensevici,legatura cu polemica lor (cum nu se poate mai mIrsava) cuantilichidatorul din Geneva (Georgien 191) ; 5) intr-o foaievolanta speciala, sub forma de supliment, un raspuns laScrisoarea deschisa" a lui Maksimov 8E Co. 192 Trebuiele raspundem cum se cuvine, pentru ca aceste canalii sa nuderuteze pe cititori cu minciunile pe care le debiteaza.

Dupa trei saptamlni de odihna incep sa-mi revin. A5putea, cred, s m ocup de nr. 4 i 5 la rigoare si denr. 1, dar mi-e teama Inca sa fagaduiesc. Scrie-mi care eparerea d-tale si care e termenul (precis). Ce mai aipentru Proletarii" ?

Centrului

,ol.

in

sb

www.dacoromanica.ro

200 V. I. LENIN

Nr. 2 si 3 pot fi elaborate dupa Vorwärts" ; daciesti de acord sa scrii, iti pot trimite respectivele nu-mere de ziar.

Ai citit scrisoarea lui Trocki catre Inok n leg5.tura cuPravda" ? Sper c, daca ai citit-o, te-ai convins ca Trotkis7a comportat ca cel mai nemernic carierist i fractionist detipul lui Reazanov & Co. Ori egalitate in cadrul redactiei,subordonare fata de C.C. si sa nu fie adus la Paris nimenialtcineva decit Trotki (vrea, netrebnicul, sa aranjeze" pesocoteala noastra toata aceasta gasca a Pravdei" !),ori ruptura cu acest aventurier i demascarea lui in O.C.Vorbeste intr-una de partid, dar se comporta mai rau decittoti ceilalti fractionisti.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

P. S. Mi se pare ca va trebui s. renuntam la Kamenev.Ce zici ? Foiletonul despre Miscarea sociala" fagaduit acumo luna i jumatate (sou acum o jumatate de an) ?? 193...

Adresa mea : Mr. Wl. Oulianoff. (Chez madame Lecreux).Bombon (Seine-et-Marne).

Stria la 24 august 1909Expediata la Paris

Publicata pentru prima oard in 1933,in Culegari din Lenin", vol. XXV

147

Se altar-we dupa manuscris

CATRE G. E. ZINOVIEV

Ultimele doua treimi din articolul lui Kamenev shit cutotul necorespunzatoare si ma indoiesc ca pot fi refacute.Am refacut o treime (de la pagina 1 pina la sfirsitul pa-ginii 5), dar nu mai pot continua, deoarece aici nu e vorbade refacere, ci de a scrie din nou.

Ideea sa (ca lupta dintre octornbristi i cei de dreapta sedesfasoara in jurul unor probleme secundare, c lupta, cer-turile si incaierarile dintre ei sint inevitabile In perioadatransformarii monarhiei in monarhie burgheza, ca din

www.dacoromanica.ro

CATRE C. 11UYSMASIS. 26 AUGUST 1909 201

aceste incaierari revolutia rezultii numai indirect, adicaatunci cind intra in arena proletariatul, si nu direct, nu dininsasi radicalizarea" burgheziei) aceasta idee Kamenevo exprima in respectiva parte a articolului cit se poate deconfuz, cu mii de inflorituri inutile.

In forma aceasta, dupa parerea mea, articolul n upoate fi publicat.

Sau II convingi pe autor s scrie din nou ulti-mele doua treimi si atunci noi vom aduce" articolulpe linia de plutire" sau incerci dumneata sa scriiaceasta parte.

Anexez (p. 1-3 cu cerneala) planul aproximativ derefacere *.

Scrisa in augustBombon

1909laExpediata din Arcachon

(Fran;a)

Publicanin

pentru prima oarii in 1930,Culegeri din Lenin', vol. XIII

148

Se tipareite dup manuscris

CATRE C. HUYSMANS

26 august 1909Scumpe tovarase Huysmans,Am primit scrisoarea dv. din 23. VIII. si v multumesc

foarte mult pentru copia scrisorii lui Ghertik pe care mi-atitrimis-o.

Acest domn ma plictiseste de mult cu scrisorile lui ; avrut chiar sa discute cu mine, insa, bineinteles, am refuzat,intrucit exista o sentinta a tribunalului revolutionar for-mat din reprezentanti ai tuturor partidelor §i potrivitacestei sentinte d-1 Ghertik nu poate fi membru al unuipartid revolutionar. Aceasta sentinta nu afost casata, i d-1 Ghertik minte categoric daca in scrisoa-rea adresata dv. omite esentialul din aceasta sentinta 194.

* In Arhiva centrali de partid a Institutului de marxism-leninism de pe lIngiC.C. al P.C.U.S. nu s-a gasit planul de refacere a articolului. Nota red.

www.dacoromanica.ro

n2 V. I. LFNIN

Cere revizuirea ? Are tor dreptul. Dar acest domn nupoate sa nu §tie c exista o cale legala §i cinstita de a cererevizuirea, §i daca ocole§te aceasta cale, daca prefera sa seadreseze Biroului socialist internacional, e o dovada in plus(cred) cã e de rea-credinta.

Ca lea legala §i cinstita de a cere revizuirea este urma-toarea : sa se adreseze comitetelor centrale ale partidelorai caror reprezentanci au facut parte din instanca de ju-decata de la Geneva. De ce d-1 Ghercik nu se adreseazaacestor comitete ? De ce relateaza parerea personala ad-lui Burcev §i nu se adreseaza Comitetului Central alpartidului sociali,stilor-revolutionari al carui membru esteBurcev ? De ce se adreseaza Biroului socialist internacionalcu insinuari la adresa bolevici1or, afirmind c ei accioneazanecinstit", i nu se adreseaza Comitetului Central al Parti-dului muncitoresc social-democrat din Rusia ? Bolwv iciiconstituie o parte a acestui partid. Bolsevicii au numai5 membri in Comitetul Central, care e format din15 membri.

Judecaci §i dv. ! Cine accioneaza necinstit in aceastaproblema ?

Eu n-am fost niciodata membru al cercului bo4evic dela Geneva care a anchetat cazul Ghercik. Daca d-1 Ghercikconsidera cà rnembrii acestei comisii de ancheta au accionatilegal etc., el are dreptul datoria) sa se adreseze Cornite-tului Central al partidului.

Biroul socialist international nu poate, dup 5. parerea mea,primeasca plIngeri §i peticii daca in prealabil ele n-au

fost examinate de comitetele centrale ale partidelor carefac parte din Internacionalà. Imi dau perfect de bineseama c d-1 Ghercik are dreptul, ca orice alt cetacean,se pill-1ga Biroului socialist internacional impotriva hotarintcomitetelor centrale ale tuturor partidelor care fac parte dinInternacionala. Dar daca el nu vrea sa se adreseze comite-telor centrale ale partidelor membre ale Internacionalei,atunci, dupa parerea mea, el nu are dreptul sa se adresezenici Biroului socialist international.

Cred c singurul raspuns pe care Biroul socialist inter-nacional 1-ar putea da d-lui Ghercik ar fi urmatorul : adre-

(si

sd

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE L. B. KAMENEV. 27 AUGUST 1909 203

saci-va comitetelor centrale ale tuturor partidelor ai carorreprezentanci au facut parte din instanca de judecata, adicaC.C. al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia,C.C. al partidului socialistilor-revolucionari, C.C. al Bun-dului i a,ra mai departe. Numai in cazul cind aceste comi-tete centrale nu v-au raspuns sau au refuzat s v satisfacacererea va puteci adresa Biroului socialist internacional cu opeticie sau cu o plingere impotriva unei hotariri sau im-potriva unui comitet central al vreunui partid care faceparte din Internacionala. Aceasta este parerea mea, pe carev-o aduc la cunostinca in calitate de membru al Biroului so-cialist international, de bolwvic si de membru al Comite-tului Central al Partidului rnuncitoresc social-democrat dinRusia. (La Paris exista un birou special al Comitetului Cen-tral al Partidului muncitoresc s.-d., si d-1 Ghercik tiefoarte bine ca ar fi trebuit sa se adreseze acestui birou. Eunu mai fac parte din el.)

Regret foarte mult, stimate tovafase Huysmans, ca nupot fi la Paris pe data de 30 si 31 august 1909 si din aceastäcauz51 nu pot discuta cu dv. aceasta chestiune. Speryeti scuza pentru calvarul la care va supun, scriind in frau-ceza mea stilcita aceasta scrisoare, care, in plus, e §i Junga.

Acum ni recreez in afara orasului (Mr. Wl. Oulianoff.Chez rn-me Lecreux. Bombon, Seine-et-Marne). La Parisma voi intoarce in preajma lui 15 septembrie.

Al dv., N. Lenin

Expediatii la Bruxelles

Publicata pentruin limba franceza in 1962,

in revista Cahicrs du Al odeRusse et Soviltique", or. 4

149

In limb,: rusa se tiparestepentru prima ciara,

dupa fotocopia manuscrisuluiTradus din lin:bet francezi

CATRE L. B. KAMENEV

Scumpe L. B.,Am primit ambele scrisori si articolul. Acesta din urma

cred ca trebuie prescurtat. Voi incerca sa fac treaba asta,n1.1 tiu daca voi re4.

ca ma

primx ..ard

www.dacoromanica.ro

204 V. I. LENIN

Voi astepta articole despre solidaritatea internationala aproletariatului (am in legatura cu aceasta probletna o circu-lara a Biroului socialist international ; n-o trimit, deoarece etirziu). Instiinteaza-1 pe Grigori in legatura cu articolul.

Ce s-a spus in presa despre Sokolov ? Asta m nelinisteste,deoarece rn-am apucat sa scriu despre alegerile din Pe-tersburg. Am citit in Reci" ca. s.-d. prezinta candidaturalui Sokolov. Scrie-mi mai amanuntit despre ce povesti" aicitit i trimite-mi numerele respective.

Recenzitle din Vozrojdenie" §i din Sovremennii Mir"le-am citit 195 .

Grigori scrie ca se intoarce la Paris la 4. IX. Eu inten-tionez sa m intorc nu mai devrerne cle 15. IX. La intrebaread-tale daca ar fi bine sa vii la Paris, ipot sa-ti spun doaratit : daa te-ai odihnit suficient, ar fi bine sa." vii, sa orga-nizezi imediat clubul ziarului Proletarii", s prezinti douareferate in fata muncitorilor despre lichidatorismul lui Po-tresov (intr-o forma populara), unul despre cei de stinga"pentru bolsevici, iar apoi s te pregatesti pentru ca la sfir-situl lunii septembrie (aproxirnativ) s poti pleca pentru aprezenta referatul in cadrul grupurilor din strainatate. Astatrebuie sa faci neaparat.

Ar fi interesant ca atunci cind te vei intilni cu Kuskov asa discuti despre mensevici si Prokopovici. In articole si inreferate trebuie sa se critice in modul cel mai aspru lichi-datorismul lui Potresov. Am cam intirziat cu asta.

0 calda stringere de mina.

P. S. Din Rusia ni se scrie Ca treburile nu merg prea bine.A fost arestat Davidov. In legatura cu asta va trebui sa sefaca mai multa agitatie in strainatate.

Scrisa la 27 august 1909

Expediati de la Bombon la Airachon(Fran(a)

Se tipareste pentru prima oarg,dupii manuscris

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 27 AUGUST 1909 005

150

CATRE G. E. ZINOVIEV

Draga Gr.,Içi trimit ziarul Vorwarts" 196 articolul lui Karnenev.

Acesta din urma cred c trebuie publicat imediat, deoareceasa am intirziat extrem de mult cu acest articol, care este

absolut necesar din toate punctele de vedere pentruProletarii". Trebuie sa-1 impartim in doua foiletoane.Prima parte am delimitat-o (p. 1-33) i i-am adus uneleindreptari. Poate ca vei reusi s-o mai scurtezi putin. As vrea

incerc s-o mai scurtez in spalt : trimite neintirziat lacules i d. dispozitie sa mi se trimita imediat §palturile.E un articol important si trebuie s lucram la el cu o aten-tie sporita.

Pacat ca. L. Kamenev lucreaza neglijent. E o tema dintrecele mai interesante, iar el se pierde in lucruri marunte, seinvirteste in jurul unor probleme si nu stie s sesizeze, saabordeze cum trebuie esenta problemei.

Ce-ai zice sa-i trimitem partea a doua pentru a o refacein sensul aratat mai sus ? Ar fi bine ! Scrie-i in numele meusi al d-tale ca-1 rugam sa scrie din nou ,partea a doua(Ostrind §i prima varianta) schimlYarile sa fie Pacutein sensul indicat cal n acest caz va da un articol exce-lent etc. i trimite-i partea a doua. Nu putem spera preamult ca va reface articolul, dar trebuie sa insistam i iar sainsistam.

A promis zilele trecute ca va scrie articolul de fond pen-tru Proletarii". sa vedem.

Articolele pentru Proletarii" le voi scrie i le voi trimitedirect la cules 197, deoarece la 4. IX. vrei sa fii la Paris.

Eu nu intentionez sa ma intorc inainte de 15. IX.N-are rost sa-1 mai retii pe Kamenev la Arcachon. Daca

s-a odihnit, atunci sa se intoarca ; el trebuie neaparat mintssã expuna referate.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

Despre bundisti n-am sii ma. apuc sa scriu. Dar nr. 2 alkr trebuie atacat. Fa d-ta asta. Vom scoate un numar con-

si

si

sa

www.dacoromanica.ro

206 V. I. LENIN

sistent i combativ. Scrie un articol impotriva numdru-lui 2 198.

Scrisa la 27 august 1909Expediata de la Bombon la Arcacl,cn

(ii ranca)

Publicata pentru prima oara in 1933,in Culegeri din Lenin", vol. X XV

151

Se tipa)we Sn p2 manuscris

CATRE ELEVII SCOLII DE LA CAPRI

Tovarasilor Iuli, Vanea, Saveli, Ivan, Vladimir,Stanislav si Foma

30 august (st. n.) 1909Stim4 tovarasi,Am primit de la dv. programa scolii si doua scrisori ;

In ultima scrisoare m intrebati din ce motive scoala a tostdecIarata o noua fraqiune. Socot c e de datoria mea sa vamai explic o data punctul meu de vedere. Substratul frac-tionist al scolii e o pura fictiune" scrieti dv. O hege-monie asupra scolii este de neconceput, deoarece majoritateaconsiliului o formam

Afirm ca In aceasta privinta va autoinselavi in mod evi-dent. Nu este nicidecum vorba ca dv. ati fi acuzati de frac-çionisrn direct" ; nu este nicidecum vorba de cine are majo-ritatea In consiliu. Este vorba de faptul ca §coala e organi-zata 1) din initiativa noii fracciuni ; 2) se intrecine ex-clusiv din mijloacele noii fractiuni ; 3) functioneazaintr-o localitate in care se afla numai lectori aparcirand noiifracciuni ; 4) intr-o localitate unde nu se pot afla, decltcu rare excel:1E, lectori aparcirand altor fracciuni.

Toate aceste imprejurari nu depind de vointa dv. i nule puteti schimba. Or, aceste imprejurari determind cu anti-clpatie caracterul scolii, si-1 determina in asa masura, Incitnici un fel de intencii bune ale dv. si nici un fel de hotadriale consiliului dv. nu pot aduce vreo schimbare esenciald.

In orice scoala lucrul cel mai important este orientareapolitica-ideologica a leccillor. Ce determina aceasta orien-

noi".

www.dacoromanica.ro

[207

sc..ec,c

7,-.7 c;.C.-.

v'syr

ov,<".cipt

c-grepd-"

("4"5 12.'"C.fifGC,74.C4'

e-GcCa-

Cpe/779

Z^÷-.n C'2.SCn4Cgr-C4',

/ *-..73 er'qt

C Goer

A

pi

IfC

Prima pagini a scrisorii Iui V. I. LeninOtre clevii sco1ii de la Capri. 30 auest 1907

.--c-e-*-,

/a,,,,,z, .7ze,4......4ci.,.....,_,,..,.

,,,........_4, d,

Aa-e

tg

.-ecde4,

'Weu1 #4rfr.o7 -P<t4--7.i

4Vfee/,' e-170 e--...0t0g-v .o7 44.0.

1).°

/e762e-,z

,q eSUZ.414dre,2

www.dacoromanica.ro

CATRE El TVII SCOLII DE LA CAPRI. 30 AUGUST 1909 209

tare ? Pe de-a-ntregul si in mod exclusiv componenta grupu-lui de lectori. Dv. intelegeti foarte bine, tovarasi, ca. oncecontrol", orice conducere", orice programe", sta-tute" etc. nu sint decit vorbe goale fatal de componentagrupului de lectori. Nici un control, nici o programa etc.nu sint in stare sa schimbe citusi de putin onentarea .stu-diilor, care este determinata de componenta grupulur delectori. Niciodata si nicaieri in lume, o orgaruzave, o frac-tiune sau o grupare care se respecta nu se va angaja s im-parta raspunderea pentru o scoala a carei onentare e de:terminata cu anticipatie de componenta grupului de lector]daca aceasta orientare Ii este ostila.

Analizati, v rog, componenta grupului de lectori carea determinat cu anticipatie caracterul i orientarea scolii.Dv., toyarasi, ati semnat scrisoarea pe care mi-ati adre-sat-o mie, dar scrisoarea dv. catre C.C. (copia acestei scri-sori .am prirnit-o impreuna cu programa scolii), in nurneleelevrlor sr al lectorilor §colii, nu este semnata de nici unlector. De aceea nu pot cunoaste exact componenta grupu-lur de lectori. Dar si ceea ce cunosc este suficient pentrua-mi face o idee despre ea.

Organizatiile locale din Regiunea centrala-industriala aRusiei ne-au scris ca. agitatorul cel mai energic, daca nusingurul agitator in favoarea scolii de la Capri a fosttoy. Stanislav, pe care uncle cercuri social-dernocrate, carei-au ascultat referatul, 1-au si ales lector. Acest toy. Stanis-lav este un otzovist declarat i un critic" al marxismuluiin filozofie. E de ajuns sa rearnintesc (1) ca 1-a facut pratpe Kautsky in faimoasa lui carte de filozofie ; (2) ca, im-preunä cu otzovistul Vs. din Petersburg au constituir laConferinta de partid din decembrie 1908 o fractiune apartea otzovistilor ; (3) ca. articolul otzovistului care a semnatMuncitor" din nr. 5 al ziarului Rabocee Znamea", arti-col redactat de el, a fost apreciat chiar de acest ziar cafiind imbibat de idei anarhiste.

Examinati mai indeaproape grupul de lectori cu carelucrati acum la Capri. Printre ei nu se afla nici un bolsevic.In schimb, aproape toti sint adepti ai noii fractiuni (frac-tiunea apäratorilor otzovisrnului i ai curentului zidirii de

www.dacoromanica.ro

210 V. I. LENIN

dumnezeu). Cred cal nu voi gresi prea mult afirmind ca.prmtre lectorn de la Capri dv. ii vedeci pe tovarasii Mak-simov, Lunacearski, Leadov, Aleksinski. Ei constituie toc-mai acel grup de tovarasi care, din primavara anului 1908,au format opozicia fata de ziarul Proletarii", au facutagitatie impotriva lui in Rusia si in strainatate, au incercatsa se constituie intr-o fractiune aparte (sau au sprijinit-o)la Conferinta de partid din decembrie 1908 i, in cele dinurma, s-au constituit definitiv intr-o astfel de fractiune.

A nega c acest.grup de tovarasi face agitatie impotrivaziarului Proletarn", sprijinind i aparind pe otzovisti, arinsemna s desfizi fapte cunoscute de toci in partid. A negaca insula Capri a capatat, 'Ana si in publicistica rusa ingeneral, faima unui centru publicistic al curentului zidito-rilor de dumnezeu ar insemna sa-ti baçi joc de fapte. In-treaga presa din Rusia a aratat de mult ca din insula CapriLunacearski a inceput s propovaduiasca ideile curentuluiziditorilor de dumnezeu. In Rusia el a fost ajutat de Ba-zarov. Bogdanov a suscinut concepcii filozofice similare inzeci de carti si articole publicate legal in Rusia, in zeci dereferate in strainatate. Eu am fost in aprilie 1908 pe insulaCapri si am declarat tuturor acestor 3 tovarasi ca in dome-niul filozofiei intre noi exista divergente ireductibile (inacelasi timp le-am propus atunci s folosim mijloacelefortele comune pentru a elabora o istorie bol;evica a revo-lutiei, in opozitie cu istoria mensevico-lichidatorista, darcei de la Capri au respins propunerea mea, manifestindu-sinu dorinca de a indeplini o sarcina general-bolsevica, ci dea propaga propriile lor conceptii filozofice). Din grupullectorilor dv. de la Capri, majoritatea sint publicisti, darnici unul dintre acesti publicisti n-a atacat niciodata inpreth propagarea de catre Lunacearski si Bazarov a ideilorcurentului ziditorilor de dumnezeu

Daca, cu toate acestea, dv. imi scrieti ca a considerascoala legata de curentul ziditorilor de dumnezeu si de ot-zovism este, din partea mea, o neintelegere" i chiar unatotala", deoarece, aici, in scoala, asemenea teluri nu numaica nu s-au pus, dar nici vorba nu putea fi de ele", nu-miramine deck sa fiu uimit de totala dv. naivitate. Repet ;

si

www.dacoromanica.ro

ELEVII $COLIt it LA eAPItl. 30 AUGUST 1905 211

adev:iratul caracter i orientarea scold sint determinate nude bunele intentii ale organizatiilor locale, nu de hotaririleconsiliului" elevilor, nu de programe" etc., ci de compo-nenta grupului de lectori, §i de vreme ce componenta grupu-lui de lectori este si a fost determinata pe de-a-ntregul decercul membrilor noii fractiuni, este pur i simplu ridicol

negi caracterul fractionist al scolii.Pentru a termina cu chestiunea componentei grupului de

lectori, va voi cita inca un fapt, care mi-a fost relatat detovarasul Innokenti si care arata cit de evident este pentrutoti in partid ceea ce dv. incercati sa negati, i anume :caracterul fractionist separatist al scolii de la Capri. Cuputin inainte de ultima adunare a redactiei largite a ziaruluiProletarii" 199, toy. Maksimov s-a adresat la Paris luiTrottel, propunindu-i sa fie lector la 5coa1a de la Capri.Trotki a relatat acest lucru tovarasului Innokenti, decla-rindu-i : daca aceasta este o actiune a partidului, voi luaparte cu placere ; daca insa este o actiune separatista a pu-blicistilor de la Capri, a lui Maksimov, Lunacearski &I: Co.,nu voi lua parte. Innokenti a raspuns : asteptati hotarlrileredacciei ziarului Proletarii", vi le voi trimite. Asadar,nefractionistul Trotki a inteles irnediat (asa cum intelegeorice activist de partid cu oarecare experienta) ca a orga-niza o scoala pe insula Capri Inseamna a o ascunde de partid,inseamna a o lega din capul locului de o anumita fractiune,

anume de noua fractiune.Trec acum la chestiunea Parisului. Eu v-am scris ca daca

va intereseaza intr-adevar lectiile mele si ale tovarasilor rneide idei, trebuie s veniti la Paris. Dv. imi raspundeti :nirea la Paris ar fi nerezonabila din cauza cheltuielilor maride deplasare".

Sa vedem care dintre noi sustine intr-adevar lucruri ne-rezonabile.

Dv. ati venit la Capri prin Viena. Daca v intoarceti peaceea4i ruta, ar urma ca din nordul Italiei sa treceti prinParis, iar de acolo s plecati direct la Viena. Aceasta vascumpi calatoria, probabil, cu cel mult 60 de franci de per-soana (judecind dupa faptul ca un bilet de la Geneva, undeam locuit mult timp, pina la Paris costa 30 de franci). Scri-

[Mitt

v e-

sa

si

si

www.dacoromanica.ro

'212 V. I. LENIN

soarea dv. poarta 8 semnaturi, iar unul dintre dv. a decla-rat ca. nu mai doreste continuarea corespondentei", deci,probabil, nu tine sa asculte lectiile mele. Ramin 7 tovarasi.Cheltuielile vor fi de 7 X 60 = 420 de franci.

Ati invitat de la Paris 4 lectori (pe Leva, pe mine, peGrigori i pe Innokenti). Costul drurnului de la Paris laCapri si inapoi = circa 140 de franci. In total : 4 x 140 == 560 de franci.

Costa mai putin sa vina 8 elevi la Paris, decit s trimiti4 lectori la Capri.

Dar, dupa cum v-am scris si in scrisoarea precedenta *,problema financiara este departe de a fi cea mai impor-tanta. Ginditi-va numai : cui li este mai usor sa aleagalocul elevilor veniti din alta parte sau lectorilor de aici ?Açi venit in strainatate special pentru a urma o scoala. In-seamna c nimic nu va poate impiedica sa va stabiliti acolounde se afla un numar mare de lectori, unde munca poatefi organizata in spirit de partid.

Lectorii insa nu pot pleca dintr-un centru de partid peinsula Capri. Sà luam cazul meu. Eu nu pot parasi redactiaziarului Proletarii" nu pot parasi redactia OrganuluiCentral , nu pot parasi comisia, instituita la Paris, pen-tru sprijinirea fractiunii social-democrate din Duma, tre-buie sa vorbesc la clubul ziarului Proletarii" si in cartierelemuncitoresti ale Parisului, unde locuiesc sute si mii de mun-citori rusi etc. Plecarea publicistilor partidului din Paris peinsula Capri este un lucru absolut imposibil.

Este stiut insa ca pentru o scoala, ca institutie de partid,prezinta importan0 nu numai lectorii bolsevici. Parisul estecel mai mare centru de emigranti, unde toate fractiunile tinin permanenta referate publice, unde au loc discutii, func-tioneaza diverse cercuri, 2-3 biblioteci ruse destul de bune,exista zeci de organizatori social-democrati cu o activitateindelungata in partid etc. La Paris apar trei ziare social-democrate rusesti. Intr-un cuvint, pentru oricine cunoastecit de cit activitatea ce se desfasoara in strainatate este lirn-pede ca lumina zilei urmatorul fapt : cine pleaca s invetesocial-democratismul la Paris, pleaca sa invete cu adevarat

* Vezi volumul de faCi, p. 195-196. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE ELEVII $COLII DE LA CAPRI. 30 AUGUST 1909 213

social-democratismul. Cine se duce sa invete la Capri, seduce sa invete o ftiinta" fractionista aparte:

Cine organizeaza o Koala la Paris organizeaza o scoalacu adevarat de partid. Cine organizeaza o scoala pe insulaCapri ascunde aceasta Koala de partid.

Scoala de la Capri este o scoala ascunsa de partid cu pre-meditare.

Atit Comitetului Central, caruia v adresati astazi, citredactiei ziarului Proletarii", careia v-ati adresat ieri, leeste absolut imposibil sa exercite un control sau o condu-cere ideologica" asupra scolii de la Capri. A vorbi de con-trol si de conducere ideologica in cazul de fata inseamna aspune vorbe de claca. Nimanui nu-i va trece prin minteideea stupida de a trimite la scoala de la Capri inspectorl"de partid ; niciodatal nu se va putea realiza trimiterea laCapri a unor lectori cu adevarat partinici (cu foarte rareexceptii). Daca acest lucru nu 1-au stiut organizatiile localedin Rusia, apoi organizatorii scolii i/ tiau foarte bine. Toc-mai de aceea au si organizat ei scoala la Capri, ca sa ca-mufleze caracterul ei fractionist, ca s ascunda aceastascoala de partid.

Luati pe social-democratii rusi nefractionisti, excelenti cu-noscatori ai miscarii clasei muncitoare din strainatate : Par-vus si Rosa Luxemburg (Germania), Ch. Rappoport (Franca),Rotstein (Anglia). Luati pe publicistii social-democrati ne-fractionisti, cum ar fi Reazanov, i yeti vedea indata (dacanu vreti sa v faceti ca nu vedeti) Ca in majoritatea cazu-rdor, cu uncle eforturi din partea partidului, ei vor puteasa tina lectii la Paris, in timp ce la Capri nu vor avea nicio posibilitate de a veni. Banii pe care organizatorii scolEi-au cheltuit cu trimiterea elevilor i lectorilor intr-un punctatit de indepartat din strainatate (cum e Capri) ar fi fostsufictenti pentru a organiza la Paris lectii tinute cel putinde o parte dintre acesti lectori.

Luati apoi noile grupari din rindurile social-democrati-lor, grupari pe care este atit de important sa le cunoascatovarasii din Rusia (lupta dintre elementele partinice i de-mentele lichidatoriste in cadrul Bundului ; lupta partii bol-

si

www.dacoromanica.ro

214 V. I. LENIN

sevice a letonilor 'impotriva partii mensevice ; lupta P.S.D.*impotriva levitei"-P. P. S.** ; sciziunea din rindurilemensevismului, luarea de pozitie a lui Plehanov prin pu-blicarea Dnevnik"-ului, care demasca lichidatorismul luiPotresov si al oficialilor mensevici ; incercarile de a creaun mensevism revolutionar" etc.). La Capri nu poti exa-mina asa cum trebuie aceste fenomene importante din viatapartidului. La Paris exista posibilitatea deplina de a cu-noaste lucrurile la sursa, si nu numai din auzite.

Luati, in sfirsit, programa analitica a scolii de la Capii.Din cele patru parti ale programei, una (a III-a) este inti-tulata filozofia luptei proletare". In social-democratia in-ternationala exista zeci i sute (daca nu mii) de programe destudii propagandistice de acelasi tip. Dar nicaieri nu yetigasi o filozofie a luptei proletare". Exista materialismulfilozofic al lui Marx 5i Engels, dar nu exista nicaieri o fi-lozofie a luptei proletare". $i nici unul dintre social-demo-cratii din Europa nu va intelege ce inseamna asta. Vor In-telege numai aceia care cunosc operele filozofilor Stanislav(A. Volski), Bogdanov, Lunacearski, Bazarov. Ca sa predaifilozofia luptei proletare", trebuie mai intli s nascocesti oasemenea filozofie. Iar cu fabricarea acestei filozofii aparte,care cu cit se jura mai des ca e proletara", cu atit e maideparte de conceptia proletara despre lume, s-a indeletnicitsi se indeletniceste numai mentionatul grup de membri ainoii fractiuni.

Inchei dac a. dv., tovarasi, yeti refuza in continuare saveniti la Paris (dind in acelasi timp asigurari ca. doritiascultati lectiile mele). yeti dovedi in mod definitiv ca depolitica ingusta de cerc a noii fractiuni a otzovistilor i zi-ditorilor de dumnezeu sint contaminati nu numai lectorii, ci

unii dintre elevii scolii de la Capri.Cu salutari social-democrate, N. Lenin

Expediat5 din Bombon (Franta)la Capri

Publicat5 pentru prima oar5in 1926, in revhta

Proletarskaia Revoliutiia, nr. 2Se rip5re1te dup5 rranuscris

***

P.S.D. Social-dcmocratia polonez5. Nota trad.P.P.S. Partidul socialist poloncz. Nora trad.

sS

www.dacoromanica.ro

DATRE A. I. LIUMMOV. SEPTEMBRIE 19G9 216

152

CATRE A. I. LIUBIMOV

Draga Mark,Sint, fireste, cu totul de acord s. folosesti cum vei crede

de cuviinta scrisoarea mea intr-un referat sau in materialepentru presa *. Ai insa in vedere ca eu scriu pentru Pro-letarii" un articol** in care calific din capul locului dreptcanalii aceasta banda de nemernici a lui Maksimov & Co.,iar scoala lor n-o numesc altfel deck caminul lui Ero-ghin" ***. Asadar, pentru ca sa nu fie nici oneintelegere: sint de acord s vorbesc delicat" nu-mai cu muncitorii care mi s-au adresat perso-nal, sub semnatura proprie.

Maksimov & Co. sint insa o banda de aventurieri care auatras citiva muncitori la caminul lui Eroghm. Pentru ca sanu se nasca vreo contradiccie, sa nu faci publica scrisoareamea, ci trirnite-o exclusiv organizaciilor cu urmatoareamenttune (e preferabil s publici i aceasta mentiune) :

Raspunsul cuvenit acestei sleahte de publicisti ofensavi,de filozofi nerecunoscuti si de ridicoli ziditori de dumne-zeu, care a ascuns de partid asa-zisa c,scoala a lor, va fidat in cProletarii... Cit despre scrisoarea de faca, ea nureprezinta deck un raspuns personal al lui L-n dat munci-torilor care i s-au adresat personal".

V-as sfatui : ori sa nu va duceti nici unul la referatul luiBogdanov, oH sa-i raspundeti in asa fel, incit piara odata pentru totdeauna pofta de a-si baga nasul unde nu-ifierbe oala. Numai un om josnic i las se strecoara intr-ofracciune stramd, din care a fost dat afara. Nimic nu-i maidaunator acum decit sâ te porti cu manusi. Trebuie s. mer-gem pina la o ruptura totala i s ducem un razboi m ainver§.unat decit cel pe care-1 ducem

* Este vorba de scrisoarea clue elevii scolii de la Capri (vezi scrisoarea pre-cedent5). Nota red.

** daci reusesc s5.-I termin, ti-1 trimit miine printr-o recomandati expres, poateci ajunge la timp pentru referat.

*** Este vorba de articolul Despre fractiunea adeptilor otzovismului si ai zi-dirii de dumnezeu (vezi Opere complete, vol. 19, Bucuresti, Editura politici, 1963,ed. a doua, p. 79-115). Nota red.

t

www.dacoromanica.ro

216 V. I. LENIN

impotrzva menievicilor. Acest razboi va des-vIri educatia prostilor care Inca nu s-au dumirit".

0 calda stringere de mina, N. Lenin

P. S. Ce-i cu Dnevnile"-ul lui Plehanov ? Sa. nu uitiagept.

Scrisa la inceputul luniiscptembrie 1909

Expediata din Bombon (departarnentulSeine-et-Marne) la Paris

Publicata pentru prima oarci in 1933,XXVin Culegeri din Lenin'', vcd.

153

Se tiparefte dupa manuscris

CATRE G. E. ZINOVIEV

Marti.Draga Gr.,Am prirnit articolul despre greva din Suedia. E foarte

bun. L-am trimis la Paris irnpreuna cu sfirsitul articoluluimeu despre Bogdanov * (au ie§it 100 de rinduri 2 pa-gini din Suplimentul la Proletarii"). Nu stiu daca vei fide acord cu intreg continutul lui. Las to tu/ la aprecieread-tale : atit de mult rn-a plictisit scrierea acestui articol,incit acum nu stiu daca n-ar fi mai bine sa-1 dau la co; §isa raspund numai in doua rinduri la calomniile lui Bogda-nov privind bunurile intregii fractiuni". Hotaraste d-ta !

Despre Plehanov voi scrie. In editorial trebuie sa scriemdespre greva din Suedia.

0 calda stringere de mina. Lenin

Scrisa la 7 sau 14 septembrie 1909Expediata din Bombon (departarnentul

Seine-et-Marne) la Paris

Publicata pentru prima oara in 1930,in Culegeri din Lenin°, vol. XIII

Se tipareite dupâ manuscris

* Despre fractiunea adepiilor otzovismului i ai zidirii de dumnezeu" (veziOperc complete, vol. 19, Bucuresti, Editura politicS, 1963, ed a doua, p. 79-115).

Nota red.

repede

LIca-I

www.dacoromanica.ro

CATRE C. HUYSMANS. 11 SEPTEMBRIE 199 217

154

CATRE C. HUYSMANS

11. IX. 1909Scumpe tovara4e Huysmans,Ma mira mult faptul cã tovara§ul Charles Rappoport,

care mi-a promis c. va traduce programul i statutul parti-dului nostru, nu v-a scris pina acum. Mi-a promis ca o sa

scrie Inca acum citeva saptarnini.Peste doua-trei zile voi fi la Paris, il voi cauta imediat

pe Rappoport i v voi comunica rezultatul.Cit privege cazul d-lui Ghertik, e foarte bine ca ati re-

tras o acuzatie mai mult decit nedreapta ce fusese adusapartidului nostru.

imi cereti adresa tovarasului caruia trebuie s i se adre-seze Ghertik". Repet : el trebuie sa se adreseze comiteteloracelor partide ai caror reprezentanti au facut parte dininstarga care a judecat cazul Ghertik. Adresa Biroului dinstrainatate al Comitetului Central al Partidului muncito-resc social-democrat din Rusia este urmatoarea : d-lui Kot-learenko (pentru Biroul etc.) 110. Rue d'Orleans 110. Pa-ris. XIV. Aceasta adresa se publica regulat in ziai elenoastre. Repet, de asemenea, c nu-i voi raspunde nici-odata lui Ghertik, pentru c acest nemernic ii permitefaca aluziile cele mai jignitoare la adresa social-democratilorrusi. E cit se poate de simplu. Daca el indrazne§te s afirme

social-democratii rusi sint judecatori partinitori", de cenu se adreseaza comitetelor altor partide care 1-au judecat ?

Al dv., N. LeninWl. Oulianoff4. Rue Marie-Rose. 4Paris. XIV.

Expediatii din Bombon (Pranta)la Bruxelles

Publicatii pentru prima oariiin limba franceza in 1962,

in revista Cablers du MondeRusse et Sovtetique", nr. 4

In limbo rusd se tipiirestepentru prima oard,

dupä lotocopia manuscrisuluiTrados dm lnnba franceza

va

sa

ca

www.dacoromanica.ro

218 V. I. LENIN

155

CATRE A. I. LIUBIMOV

Draga Mark,Ieri, fiind ocupat cu un articol, am comis o greseala la-

sind s figureze in proiectul lui Grigori (raspunsul clat ce-lor de la Capri in numele C. E. *) invitarea unui imputer-nicit. Aceasta absurditate trebuie neaparar scoasa : la Parissa fie invitaii s inveve elevi, nicidecuim un imputernicit. Eiar putea alege ca imputernicit i un otzovist inversunat,chiar pe Leadov sau pe Aleksinski, i atunci noi vom fi pa-caliti. Nu, despre invitarea unui imputernicit nici nu poatefi vorba 200.

Dnevnik"-ul lui Plehanov tot nu 1-am primit. Te rog in-sistent sa dispui ca serviciul de expedicie sa-1 trimita ime-diat. Fara el nu pot sa scriu articolul comandat "1.

0 calda stringere de mina, N. Lenin

Ieri ;i-am trimis recomandat cecul. Sper ca 1-ai primit.

Scrisa in prima jumatatea lunii septembrie 1909

Expediata din Bombon (departamentulSeine-et-Marne) la Paris

Publicata pentru prima oara in 1933,In Codegeri din Lenin", vol. XXV

156

Se tipareite dupii manuscris

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Avind n vedere ca printre grupurile social-democratedin strainatate circula o foaie volanta semnata Sasa" (oanexam alaturat) in care se aduc acuzatii redacviei ziaruluiProletarii" 202, avind n vedere apoi faptul ca unii ad-versari ai ziarului Proletarii" atit din rindurile celorinlatura;i" dupa recenta conferinta a bolsevicilor, cit si din

* Comisia executivi a Centrului Bolsevic. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE C. FILTYSMANS. 17 SEPTEMBRIE 1909 219

rindurile mensevicilor folosesc aceastal foaie volantain scopul dezbaterii in cadrul grupurilor a unei chestiuni"senzationale", care in nici un caz nu poate fi de compe-tenta grupurilor de partid locale i nici nu poate fi dis-cutata de ele,

redactia ziarului Proletarii" roaga C.C. al P.M.S.D.R.sa analizeze chestiunea acuzatiilor aduse de Sasa", sa leexamineze in fond i, in calitatea sa de organ suprem alpartidului, sa adopte o hotarire oficiala.

Scrisir la 17 septembrie 1909,la Paris (loco)

Publicath' pentru prima oath' in 1933,in Culegeri din Lenin', vol XXV

Se tiparerse dupa manuscris

157

CATRE C. HUYSMANS

17. IX. 1909Scumpe tovarase Huysmans,Dupa ce am sosit la Paris, am primit scrisoarea dv. din

15. IX. 1909. Am fost la secretarul biroului comitetuluinostru. Mi-a cornunicat ca a primit recent o scrisoare de laGhertik si de la comitetul Bundului. Din ea reiese ca Gher-tik s-a adresat, in sfirsit, comitetelor celorlalte partide, asacum ar fi trebuit s faca de mult. Bundul se pronunta pen-tru revizuire. Biroul Comitetului Central al partidului nos-tru va examina cererea de revizuire. Sper deci ci inci-dentul Ghertik" este inchis.

Rappoport va roaga comunicati data precisa la caretrebuie sa aveti neaparat traducerea prograrnului si a sta-tutului. Fiti amabil si comunicati data definitiva peadresa mea sau pe adresa lui Rappoport, 39 BoulevardPort Royal, 39. Paris. XIII.

Tovarasul Rappoport spune ca" situatia sa de proletarpublicist 11 obliga sa cearA remunerarea traducerii. Sumaramlne la aprecierea dv. Mi-a promis solemn ca traducereava fi gata la data pe care o ITO Jildica,

sa-i

www.dacoromanica.ro

220 V : LENIN

Cit prive§te studiul istoric, am gasit un tovar4 rus careII va face in citeva zile.

Expediatii din Paris la Bruxelles

Publicata pentru prima oaràin lamba francerä in 1962,

in revista Cahiers du MondeRusse et Soviétiqut", nr. 4

158

Al dv., N. Lenin

In liming rusii se tiparestepentru prima oard,

dupl fotocopta manuscris:doiTradus din Umbel francezd

CATRE M. P. TOMSKI

Draga tovar4e,Chiar acum rn-am intors in capitala noastra de aici §i

am citit scrisoarea d-tale privind problemele noastre. Inprivinta §colii, te ine1i amarnic daca sococi ca treburilenoastre se prezinta cit se poate de prost". Ele nu se pre-zinta chiar atit de prost. C muncitorii, din moment ce lise dau bani, accept s piece in sudul frumos, e un lucrufiresc, §i nu e cazul sà te plingi de asta. Trebuie numaise adopte o rezol4e in care sa se arate ca la intoarcereacqti muncitori se vor opri pentru o luna aici* iataesen%ialul. Daca nu se vor opri aici, toate afirmatiile pri-vind controlul", conducerea" etc. nu vor fi decit ni§tevorbe goale sau fatarnice. Daca insa vor veni aici, vor in-vava nu numai ciriielile lui Aleksinski §i socialismul" luiLunacearski. $i, credeci-rna, pe aceasta cale **, Indobito-cind 20-50 de muncitori cu §tiinca lor, ei n-o s reali-zeze mare lucru. Nu, ei au nevoie de asta ca sa faca." zarva,ca sa se laude cu scrisoarea de la Kautsky 203, ca sa in-

emigracia, iar in aceasta agitavie a lor nu e nirnic se-rios. Stici prea bine ca asta nu e o §coala", ci un noumin Eroghin in strainatate, creat in scopul de a impuia ca-petele citorva zeci de muncitori cu absurditafile otzoviste.Maksimov et Co. vor face citva timp galagie pe tema asta§i se vor comprornite.

* la Paris, uncle se afla Centro! BoljeN iC. Nota red.** Este vorba despre activitatea fractionisel i seizionisa a organizatorilor colii

de la Capri. Nota red.

seleca-

sO

www.dacoromanica.ro

eAtitE C. T-1UYSMANS. 30 SEPTEMBRIE 1909 221

Din pacate, cu Trotki nu s-a rezolvat nimic. Dorind inmod cit se poate de sincer un bloc cu el, noi i-am propusconditii extrem de avantajoase : salariu pentru el, acoperi-rea deficitului ziarului Pravda", egalitate In redactie, mu-tarea aici ; el nu a acceptat, ci a cerut majoritatea in cadrulredactiei (doi trotkisti i un bolsevic !). E de la sine inteles

noi nu putem sa subventionam n alt oras un ziar carenu este al partidului, ci este un ziar trotkist. Trotki nu vreaca impreuna cu bolsevicii s construiasca un partid, ci sa-sicreeze o fractiune a s a. N-are decit sa incerce ! Cu frac-tiunea sa" el va atrage citiva mensevici, citiva de la noi,insa in cele din urma va duce in mod inevitabil pe munci-tori la bolsevism 204.

Cit priveste revizuirea pe ici-pe colo a problemei agrare"cum te exprimi d-ta in ironic , daca e vorba de rolul

taranimii in revolutie, trebuie, in cazul de fata, sa se ma-nifeste mai multa prude*. E necesar sa se inceapacu o discutie in intreaga presa de partid sau in cea bolse-vica. Avertizez indeosebi impotriva renuntarilor pripite labolsevism i impotriva increderii exagerate in succesul po-liticii agrare stolipiniste. Desigur ca ea a pus noi probleme,care trebuie studiate i rasstudiate, Ca a creat posibilitateaunui deznodamint nerevolutionar, insa de aici i pina lasuccesul ei deplin e o distanta ca de la cer la pamint.

Scrisa inaintede 20 septembrie 1909

Expediata din Paris la MOSCLn'a

159

Lenin

Se tipareste pentru prima oara,dupa o copie scrisa de mina

(obtinuta prin perlustrare)

CATRE C. HUYSMANS

30. IX. 1909Scumpe tovarase Huysmans,Va trimit azi (recomandat) traducerea programului si a

statutului partidului nostru. Fiti arnabil i trimiteti-mi spo l-tul pentru corectura.

Cit priveste studiul, vi-I trimit peste citeva zile.

ad

www.dacoromanica.ro

222 V. I. LENIN

Am rezolvat problema rernunerarii traducatorului (Rap-poport). Ea se va face din fondurile Comitetului nostruCentral,

Aud pentru prima oara ca chiar in Birou exista un re-prezentant al grupului parlamentar, Dupa intilnirea de laStuttgart, am avut o sedinva a Biroului si la ea nu s-a amin-tit niciodata despre reprezentantul grupului parlamentar inBirou. Dupa ce am primit scrisoarea dv., am scris imediatreprezentantului fracciunii social-democrate din Dumaa III-a si 1-am informat. Nu sper sa primesc raspuns irne-diat, deoarece in timpul vacancei parlamentare deputa;ii nuse afla la Petersburg.

Cit priveste raportul partidului nostru pentru Congresulde la Copenhaga, voi face tot posibilul ca de data aceastasä nu raminem fara raport. Am si luat masurile necesare.Referitor la planul lui David, cred ca el nu contine deckdeziderate pioase" *. A aprobat Biroul acest plan ? Sin-gurul model" sa existe oare intr-adevar ca realitate, si nuca proiect ?

Expediatii din Paris la BruxellesPublicata pentru prima oarain liming jranceza in 1962,

in revista Cahiers du MondeBusse et Soviitique", nr. 4

Al dv., N. Lenin

In limba rusii se tiparestepentru prima oarii,

dupii fotoropia manuscrisuluiTradus din liming francezil

160

CATRE A. I. LIUBIMOV

Draga Mark,In privinta scolii, intr-adevar Incepe jocul i ai drep-

tate atunci cind spui c. raspunsul trebuie bine chibzuit 205Propun un proiect, iar in cazul In care stabilirea legaturilorcu toti membrii C. E. (Comisia executiva a Centrului Bol-sevic) va necesita mult timp (legaturile cred c trebuie sta-bilite de o singufa persoana, adica de d-ta), recomand secre-tarului Centrului Bolsevic s raspunda consiliuluical scrisoarea a fost primita i difuzatii membrilor comisiei

* Nu s-a putut stabili ce cuprindea planul lui E. David. Nota red.

2colii"

www.dacoromanica.ro

PRO/ECT DE RASPUNS LA SCRIS. CONS. KOMI DE LA CAPRI 223

executive si ca raspunsul i decizia lor vor intirzia putin,deoarece nici unul dintre ei nu se afla in localitate. Tonulva trebui sa fie caustic : el stie c comisiei executive a ;coliii-au raspuns deja personal Gr. Inok si Lenin, consiltulutFcolii insa urmeaza raspunda intregul colegiu.

Am o rugaminte la d-ta. Trimite-mi o scrisoare la redac-cia ziarului Proletarii" semnata Mark sau cu alt numeconspirativ al d-tale. Scrisoarea aiba, aproximattv, ur-matorul continut : in legatura cu materialul publicat detov. Domov, in care acesta acuza redactia ziarului

provoaca sciziune, ca nu elaboreaza brosuri depopularizare, ca tradeaza bolsevismul, ca se apropie de Ple-hanov, c promoveaza «dumistnul» etc. etc., consider ne-cesar sà fac cunoscute tovarasilor din partid conceptiileactuale ale tov. Domov. In prezenta tov. Maksimov, Lea-dov si a mea, el a declarat : «in prezent exista doua pre-judecati daunatoare : prima c avem un partid, a douaca in Rusia urmeaza s aiba loc revolutia». Cu prilejul re-feratului tinut n fata bolsevicilor de la Paris, eu am adusla cunostinta acest lucru in prezenta tov. Maksimov, caren-a putut s conteste veridicitatea faptului. Sá tie tovarasiicine e cel care a pornit acum ofensiva impotriva ziaruluiePro1etarii.0 206.

Trebuie demascata aceasta gasca ! Vom publica scrisoaread-tale i vom raspunde afa cum se cuvine.

0 calda stringere de mina. Al d-tale, Lenin

Scris3 nu mai devreme de Se tip3reite pentru prima oara,2 octombrie 1909, la Paris (loco) dup3 manuscris

161

PROIECT DE RASPUNS LA SCRISOAREACONSILIULUI SCOLII DE LA CAPRI

Propun urmatorul raspuns :Stimati tovarasi,Avind in vedere c scrisoarea dv. din 28. IX. 1909, prin

care raspundeti la propunerea noastra." «de a se transmite

sa-i

sa

«Pro-letarii, ea'

www.dacoromanica.ro

224 V. I. LENIN

Cornitetului Central sau redactiei largite a ziarului Pro!e-tare sarcina de a se ocupa de organizarea efectiv'ci §i indru-marea unei coli de propaganda' in strainâtate», este o bàtaiede joc, socotim c e inutil s và raspundem la ea nu putemsa v5. propunem deck un singur lucru, §i anume : publicatiscrisoarea dv." 207

Scrisa nu mai dc Tor,de 2 octombrie 1909, !Ti Pa,is

Pub Leath' pentru priira nara hi 1933,in Culegeri din Lenin", vol. XXV

162

Se tipareste dupa rnanuscris

*CAME COMITETUL DIN STRAINATATEAL UNIUNII GENERALE A MUNCITORILOR EVREI

(AL BUNDULUI)

10. X. 1909Stimati tovarH§i,Am primit asta.zi scrisoarea dv. din 7. X. Din pacate, in

momentul de fati n-am absolut nici o posibilitate s plecdin Paris i de aceea nu pot face parte din comisia de ju-decata organizata de dv. 208

Cu salutari tovar4e§ti,N. Lenin

Expediata din Paris la Geneva Se tipdreite pentru pthnadupg manuscris

163

CATRE F. M. KOIGHEN

Pentru lonov, personal10. X. 1909Stimate tovaie,La Geneva se afla acum (pentru un timp) Innokenti.

cu ajutorul lui Minin (directorul bibliotecii, Bibliothe-

§i

(aril,

Ga-sici-1

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. OCTOMBRIE 1999 225

que russe, I. Rue Dizerens), caci nu-i stiu adresa. Discutacicu el chestiunea despre care imi scrieci, deoarece aici cores-pondenta merge greu, iar In. este mult mai bine informatdecit mine asupra tuturor chestiunilor organizatorice si maicapabil sa se descurce in ele 2°9.

Apropo : am fost invitat de Comitetul din strainatate alBundului s fac parte din comisia de judecata. Din pacate,a trefluit s refuz in mod categoric. Sper c prin aceasta nuvoi stinjeni importanta dv. acciune (adica comisia de ju-decata), la care ati putea sa-1 invitati pe Innokenti, i ca, ingeneral, nu va va fi greu sa-mi gasi;i un inlocuitor.

Cu salutari tovarásesti,

Expediata din Paris la Gencva

164

N. Lenin

Se tipareite pentru prima oara,dupd manuscris

CATRE V. A. KARPINSKI

Draga K.,Comunica-mi, te rog, ce ai hotarit in legatura cu biblio-

teca 21°. E adevarat cà tratativele cu asociavia studenceascaInca nu s-au terminat ?

Ori ai hotarit definitiv sa nu pleci ?Nu cumva Viktor te-a facut sa ezici ? M-am cam suparat

pe el pentru ca s-a mutat din proprie initiativa, lipsindu-neaici de ajutorul unui administrator dintre cei mai utili, dupacum 11 consider eu. El se pronunta acum pentru Geneva".Cred cii e inutil : noi nu vorn pleca la Geneva.

Ai catalogul bibliotecii bolfevice (a lui Bonci) ? 211 Daca-1ai, te rog sa mi-1 trimiti.

Astept un raspuns mai precis in legatura cu mutaread-tale. La noi in redaccie se vorbeste ca se muta numai

www.dacoromanica.ro

926 V. I. LENIN

biblioteca lui Bonci. Trebuie lamurita chestiunea precis qiceva mai repede.

Salutari Olgai, lui Nik. Iv. si celorlalvi prieteni.0 calda stringere de mina. Al d-tale, Lenin

Scrisd in prima jumiitatea lunii octombrie 1909

Expediatd din Paris la GenevaPublicatd pentru prima card in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

165

Se ripleeite dupa manuscris

CATRE SECRETARUL REDACTIEI ZIARULUIPROLETARII" *

Cititi §i restituiti-mi!!Propun ca corespondenta din Petersburg sa fie trimisa

la 0. C. 212

Scrisl lala

19 octombrie 1909,Paris (loco)

Publicatd pentru prima oard in 1933,in Culegeri din Lenin', vol. XXV

166

Se tiplireite dupd manuscris

CATRE ELEVII SCOLII DE LA CAPRI 213

Dragi tovarasi,Am primit cele doua scrisori ale dv. referitoare la sci-

ziunea care a inceput sa se produca in cadrulAceste scrisori primele scrisori tovarasesti pe care le-amprimit de la Capri din partea unor tovarasi de ideine-au bucurat nespus de mult. Ne exprimam deplina satis-factie pentru delimitarea precisa care a avut loc in scoala.

Pentru ca sa iasa la iveala adevaratul caracter al scolii,de nou centru al noii fractiuni, era, desigur, nevoie de timp.Noi nu ne-am indoit nici o clipa ca muncitorii social-de-

* Insemnare flcutlt pe plicul unei scrisori a lui V. A. Karpinski. Not4 red.

www.dacoromanica.ro

CATRE ELEVII $COLII DE LA CAPRI. OCTOMIME 1909 227

rnocrati mai constienti isi vor da searna, mai curind sau maifirziu, cum stau lucrurile si vor gasi calea justh. Ni se co-munica din Moscova c acolo s-au primit scrisori din parteaunor elevi ai colii, bogdanovisti" ferventi, care fac o agi-tatie fatisa in favoarea centrului de la Capri si prin aceastaajuta foarte mult pe toti muncitorii social-dernocrati sa in-teleaga adev."rata esenta a scolii de la Capri.

Si acum s examinam lucrurile mai indeaproape. Tovarasi,trebuie s analizati in mod serios noua situatie care s-a creat,ca s-o putem discuta impreun i sã intreprindem actiunijuste, s. alegem momentul potrivit pentru infaptuirea lor.Intelegeti, desigur, c scindarea scolii este acum inevitabila :chiar dv. scrieti ca.' nu va yeti putea acomoda cu o astfel descoala. Nici dv. nu contati, desigur, pe posibilitatea uneiactiuni comune cu bogdanovistii" ferventi. Iar daca asastau lucrurile, daca scindarea scolii este inevitabila, trebuie

intelegeti clar semnificatia acestei sciziuni, sa. vedeti clarcum se va desfasura lupta in urma sciziunii, ssal aveti invedere ca bogdanovistii vor cauta sa va faca inofensivi" petoti (adica s va lipseasca de posibilitatea de a v exercitainfluenta si de a spune adevarul despre scoala), s va. corn-prornita pe tori (calificativul de agent al Centrului Boise-vic", lansat, dupa spusele dv., de Aleksinski, nu face deckinceputul, e floare la ureche fata de ceea ce va urma) etc. etc.

Trebuie s v ginditi bine la toate aceste lucruri i s ac-tionati in mod ferm, hotarit, gindit, ca intr-o batalie :chiar dv. scrieti ca. in scoala se dau «batalii> n jurul plat-formelor". Acesta este inceputul unor batalii care vor fiduse impotriva voastra peste tot unde vor patrunde bog-danovistii.

E necesar s incepeti prin a stabili in mod precis chi sin-teti. Care este numarul adversarilor hotariti ai platformeibogdanoviste" ? Poate fi sporit acest numar ? Daca da, ince fel si in cit timp. Daca nu, care este comportarea celorneutri" ? Ginditi-va cum trebuie s procedati in conditiilein care scindarea scolii este inevitabila, pentru ca, pc msura posibilitatilor, sa-i ci,stigati de partea dv. pe acesti

sg

www.dacoromanica.ro

228 V. t. tAtvttst

neutri sau, in cazul cel mai rau, s. nu-i lasaci s. incapa Cutotul pe mina bogdanovistilor.

Mai departe. Cum veci prezenta plecarea dv. de la scoala ?Ca o simpla plecare sau ca o plecare provocata de lupta injurul platformelor ? Se incelege ca, daca lupta din scoa las-a desfasurat cu repeziciunea care se putea deduce dinprimele douà scrisori ale dv., sciziunea, probabil, s-a si pro-dus, adica bogdanovistii v-au i dat afara, si atunci nu maiavem ce vorbi. Daca acest lucru nu s-a intimplat inca, gin-dici-va bine cum veci prezenta plecarea dv. Va trebui s claciun raspuns tuturor organizaviilor din Rusia. Va trebui sárespingevi prin argumente clare si precise, bazate pe fapte,nenumaratele atacuri pe care bogdanovistii" le vor indreptaimpotriva dv. Trebuie sa fi;i pregatici pentru a va suscineatit opiniile despre scoala, cit i cele despre platforma"bogdanovistilor 214

Daca se va pune problema plecarii dv., trebuie sa obcinecisa vi se puna tuturor la dispozivie mijloacele necesare pentruinapoierea in Rusia. Este o obliggie a scolii, asa cum, inaintede a se fi produs sciziunea in rindurile bolsevicilor, CentrulBolsevic a avut obligacia s dea bani lui Leadov, Vsevolodsi Stanislav ca sa se poata intoarce in Rusia (dupa Confe-rinta de partid din decembrie 1908). Atunci ei ne-au cerutbani i i-au primit.

Noi v vom ajuta, fireste, atit in privinta pasapoartelor,cit si in privinva organizarii intilnirii noastre (la Parissau undeva intr-un orasel, pentru ca totul sa fie cit maiconspirativ i cu cheltuieli mai mici i sa nu pierdeci preamult timp). In ceea ce priveste locul intilnirii noastre,vom discuta in mod special si 11 vom alege ulterior. Cufinanvele nu prea stam bine, asa ca nu Va. vom putea da de-cit un ajutor modest.

V. scriu toate acestea pentru a clarifica chestiunea sipentru a avea un schimb de pareri. Dupa ce vom primi dela dv. raspunsuri mai precise, dupa ce vom clarifica toateproblemele ridicate prin corespondença, vom convoca co-misia executiva a redacciei largite a ziarului Proletarii" si

www.dacoromanica.ro

CATRE COMISIA ADMINISTRATIVA A CENTRULUI BOL$EV1C 229

vom stabili cuantumul ajutorului, data si locul inttlniriinoastre etc.

Raspundeti mai amanuntit. Nu ne-ati putea indica o akaadresal deck cea a scolii pentru a va putea scrie direct ?

Cu salutari.Secretarul de redactie al ziarului Proletarii"

Scrisd in octombrie 1909Expediatii din Paris la Capri

Publicatä pentru prima card in 1933,in Culcgcri din Lenin"? vol. XXII

Sc tiparc§te dupa manusois

167

CATRE COMISIA ADMINISTRATIVAA CENTRULUI BOLSEVIC

Pentru a se putea urmari sistematic activitatea economicapentru a avea posibilitatea de a reduce continuu cheltuie-

lile, e necesar1) sal se intocmeasca rapoarte lunare, cu rubrici compa-

rabile, in care sei se delimiteze elementul esential §i maiputin susceptibil de schimbari de cel accidental, care corn-porta in mai mare masura unele reduceri (editarea ziaruluide ajutoare ; localul serviciului de expeditie i cheltuieliletipografiei de costul hirtiei i salariile zetarilor etc.).

2) Sa se depuna eforturi pentru intocmirea pe o perioadadestul de indelungata (de pilda, pe 1/2 de an) a unui raportcentralizat rational, in care sa fie calculate cheltuielile me-dii la fiecare capitol. (Indemnizatii pentru regim alimentarseparat ; ajutoare separat ; cheltuielile ocazionale i cele nc-cesitate de deplasarile curente nu trebuie s figureze la ace-e4 rubrical ; cheltuielile pentru ziar sal fie calculate pc ca-pitole : zetari hirtie local salariul expeditoruluitipografie etc.). Apoi, la fiecare capitol trebuie sa se calcu-leze reducerile nu cu aproxima6e, nu din ochi, ci pe bazaunor estimari precise (sa se reduca cutare i cutare §i incutare mod ; sa se cumpere hirtie la un pret mai mic sau

www.dacoromanica.ro

230 V. I. LENIN

sa' se inchirieze un local in condicii mai avantajoase etc. etc. ;sa.' se reduc 5. cheltuielile ocazionale §i cele prilejuite de de-plas5iri1e curente etc.).

a Indemnizatii pentruregim alimentar

b Ajutoare acordate u-nor tovard§i

c Organizatiilor natio-nale

d Transporte Mo§teniria Expeditiea Onoraria Cheltuieli ocazionalea Secretariat §i po§tdf Publi cati i ilegale

(procese-verbale)

g Conferinte

h In Rusiae Restituirea unor vechi

datorii Diverse

Total

1909. Lunile (et.y.)

Efn mediepa luni

(rotunjit)VI VII VIII IX

2 560 1 055 1 930 1 605 7 050 1 762

359.2 553.7, 208.2, 653.3, 1 77460 444

400 475 600 600 2 075 519

730 1 064.65 1 615 1 760 5 169.6, 1 292

300 265 121 000 I 1 135 22 700 5 675

1 501 2 705 800 1 080-00 6 086.9, 1 522

454., 66. 77.30 103-00 701.80 173

207 169.7, 185.,, 380 941.8, 235

26.7 47.7, 118. 136.20 328. 82

1 725 1 545 3 270 817

2 258 2 258 566

5 947.55 4 648.7, 933.4, 6 562.7, 18 092. 4 523

4 012. 300 4 312.40 1 078

1 000 1 000., 250

16 468.2, 16 608. 28 467.30 14 216. 75 761. 18 940

240216

21

To t al. Nola brad.

36

6,66...

ifgz

I

www.dacoromanica.ro

* rircj-cf,r7ek,zvo//y., 1-C4Z-r5C

,j2),o7

4'r ce.27

A4"--e-cs-44 AZ.r7-;4.,5,4

Zr..67Ly,,,,,7 al pl-efr 7,1"-LXOL* eVIAT 4

.

/4.e/s

/cc+ eVe /-

42'At W!CI

7e,62

1&"-6/*4,27

AGA=le er

4,

42

. ry-

71'17 c.,a oc,

.

ies4ve 9,kazC-4-11-147i/ca,-6

#7-c2-e5Z2,

e_er7z.."4 I4C9 17z4.

q /6?

friv `44

14C, 4

ficc,51716-

AAcav&,

7 9.

-`c/tt- Xa Z7C9-

/,v, .2

/c,,,,if-)17-2-

,Zyrair . 4

.9

;5Le-7-9-4(-1

9-7 V,"

www.dacoromanica.ro

Scrisoarea lui V. I. LenineAt re cuinisia adrninistratitra

a Centrului Bol$evic1909

35:f FJ-3

Yerv 17.5-

1474

PaM,Lo'cn4

ttf-a

i/W41

R.or 1/,4.249. 1X 9

.*TAle S:6 '7

*Woo t 3- 2

I

"41 23 S.

31`ris.

-47-11 117

f So"

1.b$34.0vA.

/49f7g 69) A". 4r-"S1:4-4 ".

?),A4r. 1" 164"

/1, 691"- `1-a--)". zed A .

hoe) -

3) A-s- .

2/ P'SVC'

-$7.9

o3q5.Or

6"C

21-

4, 6.3

Y.av

/AtfYy

d.'492

l'4/1I. eav.

efot-y . . 3'17176. 14-

5'9 a 3.. - 0. f

. S-49 612-

a(.

.1..) 447-cit ..,-it" . . - - /

_---=---- .. A.4.

/. . - -

R-,--,--.t..--- . .5'.1"t 3

,y it...s.A...--7- 2J-72

1 VD

--s-

o

3.5-o., - O.2 iktftp__19

/fel..z73 . J.-4/ Lt.

.

e J70 0.17 t9Jo fsi'5

4' Of7,1

.13Jr

73a

ao

1,r-D>

/GT&

2,(s-

Vascr.t

,Cdo

f.P.r

loci

64,

eieo

f/Jr

Jo

Ittlts '46

1o;

k tr.

X1.4r

3.49

/AC

5,33 pr2A 5,4 A,

52v5'4 loo-

OW /eta'

.tr.9,

7474r(

I. 0

Zs-

11.94,

ceYco4 .

CA r Et is NO

"j

0.8

0

° 1

www.dacoromanica.ro

TOVARASULUI SECRETAR AL REb. O. C. 4 NOIEMBRIE 1909 231

a) Cheltuieli pentru orga-nizatiile din stainatate§i pentru ziar

b) Ajutoare acordate unortovard§i

c) Organizatiilor nationale

d) Transporte) Cheltuieli pentru obtine-

rea E §i datorii I

f) Edit, de partid ilegalg) Conferinteh) In Rusia

i) Diverse

18 9406 763

A proxim a tivReduceriposibile

mini- maxi- mini-mum mum mum

MU

3 776 2.5 2.,

444 0.8 0.5 0.2

519 0.3 0.3 0.1 (numailetonilor)

1 292 0.6 0.8 0.5

6 753 I

817 0.3 O.,566 0.6 0.6 0.5

4 523 2.5 3.5 2.5 (numai C.C.fail% org.loc.)

250 O. 0.218 940 7.1 9.4 6.3

12 187

Scria nu mai1909,

devremeParis (loco)

Se tiparese pentru prima oara,de octombrie la dapa manuscris

168

*TOVARASULUI SECRETAR AL REDACTIEI 0. C.

Stimate tovarase,Rog sa publicati n primul numar al 0. C. rezolutia

mea, respinsa cu doua voturi, contra doua i o abtinere, sideclaratia mea de iesire din redactia 0. C.215 ; rog, deasemenea, sa-mi trimitei copia rezoluviei mele din martie,care a fost adoptata, indicindu-se rezultatele votului.

Cu salufari social-democrate, N. LeninParis, 4 noiembrie 1909.

3.0

www.dacoromanica.ro

'232 V. I. LENIN

P. S. A§ mai ruga redactia 0. C. sa-mi raspunda daca vaaccepta pentru numarul urmator al 0. C. articolul meu dediscutie in problema metodelor de intarire a partidului nos-tru i a unitatii lui.

Publicata pentru prima oara in 19_0, Se tipIrelte dupti manascrisin Culegeri din Lenin', vol. XXV

169

CATRE A. M. GORKI

16. XL 1909Scumpe Aleksei Maksimovici,Am fost tot timpul pe deplin convins ca dv. §i cu tov. Mi-

hailsinteti in rindurile non fractiuni cei mai convin§i frac-cu care ar fi absurd sa incerc sa discut prietene;te.

Astazi rn-am intilnit pentru prima oara cu tov. Mihail §i,discutind deschis cu el despre treburile noastre §i despre dv.,am constatat ca rn-am iwlat profund. Zau ca avea dreptatefilozoful Hegel : viata se dezvolta prin contradictii, iar con-tradictule vii sint cu mult rnai bogate, mai multilateralc, maipline de continut decit par la inceput rnintii orneneKi. Euconsideram §coala numai ca centru al noii fractiuni. Se vede11101 ca nu este ap. nu in sensul ca ea n-ar fi centrul noiifractiuni (ea a fost i continua sa fie un astfel de centru), ciin sensul ca asta nu-i tot, nu-i intregul adevar. In mod su-biectiv, unii au facut din Koala un astfel de centru, in modobiectiv ea era un astfel decentru, dar, in afara de aceasta,ea a scos din mediul autentic muncitoresc muncitori cu ade-varat inaintati. Lucrurile au evoluat in asa fel, inch inafara de contradictia dintre vechea §i noua fractiune, laCapri s-a dezvoltat contradictia dintre o parte a intelec-tualitatii social-democrate §i muncitorii din Rusia, care, cuorice pret §i orice s-ar intinipla, vor duce social-democratiape calea cea justa, o vor duce in pofida tuturor intrigilor,certurilor §i istoriilor" etc. etc. din strainatate. Oameni caMihail sint o cheza§ie in aceasta privinta. Se vede, de ase-menea, c. in aceasta §coala s-a dezvoltat contradictia dintre

tionisti,

www.dacoromanica.ro

CAME A. M. GORKI. 16 NOIEMBR1t 1909 2n

diferitele elemente ale intelectualitatii social-democrate dela Capri.

Din cuvintele lui Mihail imi dau seama, stimate A. M., easuferiti mult. Dv. v-a fost dat s. vedeti dintr-o data mis-carea muncitoreasc i social-democratia sub un astfel deaspect, in asemenea manifestari si in asemenea forme carenu o data in istoria Rusiei si a Europei occidentale au facutca intelectualii sceptici sa fie dezamagiti de miscarea munci-toreasca si de social-democratie. Sint convins ca cu dv. nuse va intimpla asa, iar dupa ce am stat de vorba cu Mihailas vrea sá Ira string mina cu toata caldura. Dv., cu talen-tul dv. de artist, ati adus si yeti mai aduce atit de multefoloase miscarii muncitoresti din Rusia si nu numai celeidin Rusia inch in nici un caz nu va este ingaduit sa valasati prada unei stari de spirit pesimiste, provocata de epi-soadele luptei din strainatate. Sint imprejurari cind viatamiscarii muncitoresti genereaza in mod inevitabil o aseme-nea lupta in strainatate, asemenea sciziuni, certurirani intre cercuri, dar aceasta nu pentru ca miscarea munci-toreasca in sine ar fi slaba sau ca social-democratia in sinear fi gresita, ci pentru ca elementele din care clasa munci-toare trebuie sa-si faureasca partidul sint prea eterogenede calibru prea diferit. Ea il va fauri in orice caz, va faurio admirabila social-democratie in Rusia, o va fauri mairepede decit pare uneori, cind privesti lucrurile din punctulde vedere al blestematei situatii din emigratie, o va fauriintr-un mod mai cert decit ni s-ar parea daca ar fi sa ju-decam dupa unele manifestari exterioare i episoade izolate.Oameni ca Mihail sint o chezasie in aceasta privinta.

0 calda stringere de mina dv. i Mariei Fedorovna. Sperca ne vom mai intilni, si nu ca adversari.

WI. Oulianoff.4. Rue Marie-Rose. 4.Paris. XIV.

Expediata /a CapriPublicatii pentru prima oaris

/a 15 octombrte 1924in Krasnaia Gazeta', nr. 236

Al dv., Lenin

Se tipareate dupii ntanuscris

si incaie-

www.dacoromanica.ro

234 V. I. LENIN

170

CATRE A. M. GORKI

Scumpe A. M.,In ceea ce priveste vizita mea, cred c n-aveti dreptate.

Ce rost are sa yin i sa m iau la harta cu Maksimov, Lu-nacearski etc. ? Chiar dv. 1mi scrieti : certati-va voi intrevoi i in acelasi timp ma chemati sa ma cert in vazullumii. Nu se cade. N-aveti dreptate nici in ceea ce privesteindepartarea muncitorilor. Daca vor accepta invitatia noas-tra i vor veni la noi, vom sta cu ei de vorba, ne vom bateputin pentru conceptiile unui ziar * pe care 11 injura nistefractionisti (am auzit de mult asta de la Leadov si de laaltii) spunind e plicticos, agramat, n-are nimeni ne-voie de el, ca nu crede in proletariat si in socialism.

In legatura cu noua sciziune n-ati prea nimerit-o. Pe deo parte, dv. spuneti c i unii i alcii sint nihiliti (si nisteanarhisti slavi", dar, frate draga, si europenii neslavi,vremuri ca ale noastre, s-au certat, s-au oarit i s-au scin-dat de o suta de ori mai aprig !), iar pe de alta parte spuneti

sciziunea va fi tot atit de profunda ca cea dintre bol-sevici i mensevici. Daca totul se reduce la nihilismul" unorcertareci", la agramatismul etc. cutaruia, care nu crede ince scrie etc., inseamn c sciziunea nu e profunda, i nicimacar nu e sciziune. Dar daca ea e mai profunda decit ceadintre bolsevici i mensevici, inseamna câ nu-i vorba denihilism sau de publicisti care nu cred n ceea ce scriu. Prinurmare, n-ati nimerit-o ! Dv. gresiti in ceea ce priveste ac-tuala sciziune i spuneti, pe buna dreptate ** : Inteleg oa-menii, dar nu inteleg faptele lor".

Ceea ce vi se pare, dv. i lui Maksimov, ca.' este nesincer,nefolositor etc. in Proletarii" ii are explicatia intr-unpunct de vedere cu totul diferit asupra intregului moment

* Este vorba de ziarul Proletarii organul de presI al Centrului Bolsevic.Nota red.

** In legaturs cu acest pe bunI dreptate an o rezervl. DacI nu inlelegitele, nu poti intelege nici oamenii decit... aparent. Adicl poti Intelege psihologiacutlrui sau cutarui participant la luptI, dar nu sensul luptei, sernnificalia ei polittclsi de partid.

ca

§i

lap.

aä

In

ca

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. NOIEMBRIE 1909 235

actual (si asupra marxismului, bineinteles). De vreo doi ani,noi batem pasul pe loc, rumegind probleme care lui Mak-simov i se par Inca discutabile", dar pe care viata le-a re-zolvat de mult. $i daca am continua sa le discutam", ambate si acum pasul pe loc, fara nici un folos. Or, despartin-du-ne, vom arata.muncitorilor deschis, limpede, precis douasolutn. Muncitorn social-democrati vor face lesne i repedealegerea, deoarece tactica de a pastra (in cutii de conserve)lozincile revolutionare ale anilor 1905-1906 in loc de aadapta rnetoda revolutionara la situacia noua, cu totul di-ferita, la epoca schimbata, care reclama alte metode i alteforme de organizare, este o tactica anchilozata. Proletaria-tul se indreapta spre revolutie i va ajunge la ea, dar nua,sa ca inainte de 1905 : celor care cred" ca el se indreaptasi va ajunge la revolutie, dar nu inteleg acest nu asa", po-zitia noastra trebuie sa li se para nesincera, nefolositoare,plicticoasa, bazata pe neincredere in proletariat si in socia-lism s.a.m.d. Divergena care decurge de aici este, fara in-doiala, destul de profunda pentru a provoca o sciziune ine-vitabila in strainatate cel putin. Dar ca profunzime, aceastasciziune nu se aseamana nici pe departe cu aceea dintrebolsevici i mensevici, daca luam in considerare pro-funzimea scindarii partidului, a social-democratiei, amarxistilor.

Va mirati cum de nu vad ca Mihail e cam isteric, canu prea se impaca cu disciplina (nu sinteci dv. cel maiindicat sa faceti asemenea aprecieri si cu atit mai multcind e vorba de Mihail), Pirecum i celelalte cusururi ale luiMihail. Eu am avut ocazia sa-1 verific n lucruri marunte :credeam ca o discutie cu dv. nu va putea avea loc i ca nuare rost sa va scriu. Sub impresia celor discutate cu Mihailv-am scris imediat, fara sa ma gindesc prea mult, fara macarsa recitesc scrisoarea, fara s-o amin pentru a doua zi. Adoua zi m-am gindit ca am facut o prostie dind crezarecelor spuse de Mihail. S-a dovedit insa ca Mihail, chiardaca a exagerat, a avut dreptate, intrucit o discutie cu dv.

www.dacoromanica.ro

236 V. I. LENIN

a avut totufi loc ; binetnteles ca ea n-a decurs in mod lin,nu fara forfecarea ziarului Proletarii", dar de, ce faci !

0 calda stringere de mina, N. Lenin

Scrisd in noiembrie 1909,nu inainte de 20

laExpediat4 din Paris Capri

Publicat2 pentru prima oath*la 15 octombrie 1924,

in Krasnaia Gazette, nr. 236

171

Se tip2reste dug; manuscris

CATRE I. I. SKVORTOV-STEPANOV

Draga prietene,Am primit scrisoarea d-tale din 20. IX. 1909 si rn-am

bucurat nespus de mult c ai dat un semn de viata. Pacatn-am avut si mai inainte stiri de la d-ta, caci noi, cei

de aici, sintem in momentul de fata groaznic de izolati ;am incercat s luam legatura cu d-ta si cu Veaceslav, darn-am izbutit. Anii acestia sint, intr-adevar, ai dracului degrei, asa Ca posibilitatea de a relua relatiile cu vechii prie-teni este de zece ori mai pretioasa. Iti voi raspunde pe rind.Ai vazut ziarul pina in decembrie 1908. De atunci a cursmulta apa pe

Intre noi si cei asa-zisi de stinga" s-a produs o sciziunetotala, consfintità in primavara anului 1909. Daca vei aveaocazia sa rásfoiesti cartea mea de filozofie (ti-am trimis-oindata ce a aparut, adica la inceputul verii anului 1909)

numerele ziarului pe anul 1909, cred Ca nu vei mai spuneca facem concesii natäfletilor de stingisti. Intre noi si Mak-simov si maksimovisti s-a produs o sciziune completa si for-mala. Batalia e in toi. Poate ca-si vor infiinta un organ depresa al lor, poate ca nu. Tulbura ei apele la Petersburg sila Odesa, dar o forta nu pot deveni ; dupa parerea mea, astaeste agonia otzovism-ultimatismului". Sciziunea dintre noisi Maksimov & Co. ne-a rapit destule forte si destul timp,dar cred ca era inevitabila i c pina la urma se va dovedifolositoare. Cunoscund parerile d-tale, cred, ba sint chiarconvins, Ca n aceasta privintà sintem de acord.

cal

girla.

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

CTRE I. I. SKVORTOV-STEPANOV. 2 DECEMBIUE 1909 (231

Dar ca e timpul sa lichidam credinca intr-o a doua v e-nire a asaltului general-democratic" nu sint de loc de acordcu d-ta. Prin aceasta n-ai face decit jocul otzovistilor(foarte inclinati spre un asemenea maximalism" revolutiaburgheza e de domeniul trecutului, ne aflam in fata revolu-tiei pur proletare") si al mensevicilor-lichidatori de extremadreapta. (Fiindca veni vorba ai cunostinta de sciziunea dinrindurile mensevicilor ? Plehanov a iesit din redactia ziaruluilor Golos Sotial-Dernokrata" si din grupul de Tedac-tare a lucrarii lor colective : Miscarea sociala din Rusia insecolul al XX-lea". In august 1909 el a scos Dnevnik"nr. 9, in care ii califica pe mensevici drept acoliti ai lichida-torilor, iar despre Potresov spune : el nu mai poate fi to-varas cu mine, fiindca nu mai e revolutionar etc. La noi sefac incercari in vederea unei apropieri de mensevicii-pleha-novisti In scopul consolidarii partidului). Dar principalul,dupa mine, este ca o asemenea conceptie este teoreticestegrzsita. Calea germana" este posibila nu incape vorba.Si noi am recunoscut deschis acest lucru inca de la inceputulanului 1908. Dar aceasta posibilitate nu se va transformain realitate decit printr-o serie de asalturi (sau perioade deavint, sau crize etc.) general-democratice", asemanatoareacelora prin care Franta a ajuns la sfirsitul asalturilor ge-neral-democratice" nu dupa. 1789-1793, ci dupa 1871(adica dupa 1830, 1848 si 1871), iar Germania nu in 18491850, ci, tot asa, dupa 1871, adica dupa Verfassungsstreit *din deceniul al 7-lea al secolului trecut. Struve, GucikovStolipin se fac luntre i punte ca sa se impreuneze" sidea nastere unei Rusii bismarkiene, insa nu iese nimic, ab-solut nimic. Sint niste impotenti. Totul demonstreaza, si re-cunosc ei insisi, ca nu iese nimic. Politica agrara a lui Stoli-pin e justa din punctul de vedere al bismarckismului. Dar in-susi Stolipin cere" 20 de ani ca s-o duca la bun sfirsit, casa iasa ceva". Dar douazeci de ani i chiar mai putin re-prezinta un termen imposibil in Rusia fara anii 18301848-1871 (daca ar fi ca la francezi) si anii 1863-1865(daca ar fi ca la germani). Imposibil. Si toate aceste date

* conflictul constitutional. Nota trad.

:

jj

www.dacoromanica.ro

238 V. I. LENIN

(si 1830-1848-1871, si 1863-1865) sint tocmai asalturigeneral-democratice".

Nu, nu putem lichida" ideea asaltului general-democra-tic" ; ar fi o greseala fundamentala. Trebuie sà recunoastemposibilitatea call germane", dar sa nu uitam c deocarn-data ea nu exista. Categoric nu exista. Nu trebuie s legamsoarta partidului proletar de reusita sau de esecul revolutieiburgheze, acest lucru e indiscutabil. Trebuie sa ne organi-zam munca in asa fel, incit, oricare ar fi cursul evenimente-lor, ea sa reprezinte o cucerire trainica, imprescriptibila,

asta-i adevarat. Dar noi sintem obligati s ne indeplinimdatoria de conducatori ai miscarii democratice, general-de-mocratice", pina la capat, pina la un 1871 rusesc, pina ce ta-ranimea va trece n intregime de partea Ordnungspartei *.Dar pina ce se va produce aceasta cotitura in Rusia, va maitrece multa vreme ! Noi nu putem nega posibilitatea rezol-varii germane", adica putrede", a problemelor general-democratice", dar sintem obligati sa facem totul, sintem obli-gati s depunem eforturi indelungate i staruitoare pentru caaceasta rezolvare sa nu fie putreda", sa nu fie germana, cifranceza, adica de tip 1830-1848-1871, iar nu de tip1863-1865 (numai o criza constitutionall"). Nu putemgaranta daca din ai nostri 1863-1865 va iei un lucruputred" sau reusit, dar datoria noastra, datoria partiduluimuncitoresc, este sa facem totul pentru ca din ceea ce eputred" sa se dezvolte ceva reu,cit, dintr-un Verfassungs-streit german sa iasa o strasnica incaierare n stil frantuzesc.Si nu exista legi ale istoriei care sa impiedice ca o crizaputreda sa se transforme intr-o strasnica incaierare. Nuexista astfel de legi. Totul depinde de imprejurari, de masataranilor saraci (pe care Stolipin i-a strivit, nu le-a dat sa-tisfactie), de forta partidului muncitoresc, de conditii, defrictiunile i conflictele clintre Gucikov i sferele"inalte etc. etc. Trebuie s ne ingrijim sa fim mai puternici(si vom fi mai puternici in 1863-1865 ai nostri decit au

* partidului ordinii. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE STATISTICIENII DIN INSTITUTIILE ZEMSTVELOR 239

fost germanii atunci), pentru ca taranii sa asculte atunci denoi, iar nu de liberali. Numai lupta va hotari in ce masuravom reqi s facem acest lucru. Vom cere totul in sensulunui asalt general-democratic" : in caz de succes vumoWne totul, iar in caz de insucces numai o parte ; dar,pornind la lupta, nu putem s ne 1imitm la a revendica nu-mai o parte. Sa construim intr-un fel nou, sa ne organizamintr-un fel nou, sa ne indreptam intr-un fel nou spre criza

aceasta este esenta rnomentului trebuie insa s spri-jinim i sa dezvoltam, sa accentuam toate vechile lozinci, sacerem totul". 0 calda stringere de mina. Tçi doresc sana-tate si voie buna.

Al d-tale devotat, Batrinul

Scrisa la 2 decembrie 1909Expediata din Paris la Petersburg

Publicata pentru prima oara Se tipareste dupa copiain 1922, in revista dactilografiatii

Proletarskaia Revolitgiie, nr. 5 (okinuta prin perlustrare)

172

CATRE STATISTICIENIIDIN INSTITUTIILE ZEMSTVELOR,

ORA$ENE$TI $1 GUVERNAMENTALE

V. Ilin, intentionind s scrie o continuare la lucrarea sadespre problema agrara in general si despre capitalismul inagricultura din Rusia in special, roaga saruitor pe statisti-cienii din institutiile zemstvelor, orasenesti si de stattrimita date statistice etc. 216

Paris. 9. XII

Scrisa la 9 decembrie 1909Expediata la Moscova

Publicata pentru prima oarain 1929, in revista

,,Proletarskaia RcvoIiiiia. nr. 11

V. Ulianov

Se tipareste dupii textulscris de mina unni necunoscut

sa-i

www.dacoromanica.ro

240 V. I. LENIN

173

CATRE I. I. SKVORTOV-STEPANCW

16. XII. 1909Scumpe coleg,Am primit raspunsul d-tale i m grabesc sa pun mina

pe condei pentru a continua discutia.D-ta vrei s transferi problema mai mult pe un teren

teoretic (si nu tactic). De acord. Amintesc doar c punctuld-tale de plecare a fost de ordin tactic, caci ai respinsmodul clam" de a trata teza tactica fundamentala. Aischitat aceasta solutie tactica (fara a formula complet con-cluzule tactice care decurg din ea) in legatura cu negareaposibilitatii caii americane". De aceea cred ca nu exprimijust divergentele noastre atunci cind spui : D-ta (adica eu)subliniezi miscarea taranimii ca o realitate. Eu recunoscca o realitate miscarea taranimii care se proletarizeaza".Nu in asta consta divergenta. Caci eu nu neg faptultaranimea se proletarizeaza. Divergenta consta in urma-toarele : s-a statornicit in Rusia orinduirea agrara bur-gheza in asa masura, inch s faca obiectiv posibil 5. otrecere brusca de la dezvoltarea pe cale prusaca" a capi-talismului agrar la dezvoltarea pe cale americana" a capi-talismului agrar ? Daca da, modul clasic" de a pune pro-blema fundamentala a tacticii cade. Daca nu, el se mentine.

Ei bine, eu sustin c trebuie sa fie mentinut. Nu neg po-sibilitatea càii prusace" ; recunosc ca. un marxist nu tre-buie nici sa garanteze" pentru una din aceste cai, nicisa-si lege miinile admitind numai una dintre ele ; recunoscca politica lui Stolipin face Inca' un pas inamte pe caleaprusaca" si c pe aceasta cale, pe o anumita treapta,poate sa se produca o cotitura dialectica care sa' spulberetoate sperantele i perspectivele in ceea ce priveste caleaamericana". Afirm insa ca in momentul de fard aceastacotitura, in mod sigur, nu s-a produs Inca si ca, in conse-cinta, pentru un marxist este absolut inadmisibil, cu totulgresit din punct de vedere teoretic sa renunte la modulclasic" de a pune problema. lath: in ce constau divergen-tele noastre.

ca

www.dacoromanica.ro

CATRE I. I. SKVORTOV-STEPANOv. 16 DECEMBR1E 1909 241

Din punct de vedere teoretic, ele se reduc, daca nu gre-sesc, la dou a. puncte principale : 1) Pentru a-mi justificapozitia, trebuie sa.-I nimicesc pe aliatul" d-tale V. Ilin. Cualte cuvinte, aceasta pozitie este in contradictie cu conclu-ziile analizei marxiste a economiei Rusiei de dinainte derevolutie. 2) Modul clasic" de a pune problema poatetrebuie sa fie confruntat cu oportunismul agrar al revizio-nistilor (David 8c Co.), deoarece nu exista nici o deosebireesentiala, principial, fundamentala in modul de a puneproblema atitudinii muncitorului fatal de Oran" in Rusiasi in Germania.

Consider ambele teze profund gresite.Ad 1) (Pentru a nu atinge problema tacticii", voi face

abstractie de atacul lui Martinov la adresa lui Ilin 217 sivoi ocupa numai de felul cum pui d-ta problema teo-

retica).Ce a vrut s demonstreze si a demonstrat Ilin ? Ca re-

latiile agrare in Rusia se dezvolta pe un fagas capitalistgospodaria mosiereasca, fi In cea taraneasca, fi in afara,

,ri inauntrul obstii". Asta in primul rind. Ca aceasta dez-voltare a determinat in mod irevocabil o cale de dezvol-tare care nu este alta decit cea capitalista, o grupare aclaselor care nu este alta decit cea capitalista. Asta in aldoilea rind.

Acest lucru a provocat controversa cu narodnicii. Eltrebuia demonstrat. El a fost si famine un lucru demonstrat.Acum se pune alta problema (care, de fapt, a fost pusade miscarea din 1905-1907), o problema de perspectiva,care presupune rezolvarea problemei solutionate de Ilin(si, desigur, nu numai de el), dar presupune nu numai atit,ci ceva mai mult, mai complex, ceva nou. In afara deproblema care a fost rezolvata in mod definitiv si just in1883-1885, in 1895-1899 n Rusia, istoria secolului alXX-lea ne-a pus o problema de perspectiva, §i nu estenimic mai gresit teoreticeste decit a da inapoi in fata aces-tei probleme, a te eschiva de la ea, a o ocoli referindu-tela o problema rezolvata anterior. Aceasta ar insemna sareduci probleme de ordinul al doilea, ca sa zicem asa, adicade un ordin superior, la probleme de un ordin inferior, de

si

ma

;iin

www.dacoromanica.ro

242 V. I. LENIN

ordinul intii. Nu putem famine la stadiul unei rezolvarigenerale a problemei capitalismului atunci cind evenimentenoi (si evenimente de insemnatate istorica mondiala, asacum sint cele din 1905-1907) au pus o problema mai con-creta, mai precisa, problema luptei dintre cele doua cai saumetode de dezvoltare agrara capttalista. Cind luptamimpotriva narodnicilorpentru a demonstra c aceasta cale

i irevocabileste o cale inevitabil s capitalista, noi am pro-cedat absolut just si trebuta sane concentram toate fortele,toata atentia asupra problemei : capitalism sau productiepopulara". Acest lucru era firesc, inevitabil i legitim. Daracum problema a fost rezolvata atit in teorie, cit si in viata(deoarece caracterul mic-burghez al trudovicului en masse *a fost dovedit de istoria rusa contemporana), iar la or-dinea zilei a fost pusa o alta problema, superioara : capi-talism de tip a sau capitalism de tip p ? $1, dupa mo-desta rnea parere, Ilin a avut dreptate aratind in prefatala editia a doua a cartii ca din ea decurge posibilitatea adoua forme de dezvoltare agrara capitalista is-ca luptatorica dintre aceste forme nu s-a terminat Inca **.

In prezent particularitatea oportunismului rus din cadrulmarxismului, adica a mensevisrnului, consta in aceea ca. elimplica simplificarea, vulgarizarea, denaturarea in spiritdoctrinar a litcrei marxismului si tradarea spiritului aces-tuia (asa cum s-a in timplat isi cu curentul rabocedelist scu struvismul). Combatind narodnicismul ca o doctrinasocialista eronata, mensevicii, in doctrinarismul lor, n-auremarcat, au scapat din vedere confinutul istoriceste realsi progresist al narodnicismului ca teorie a luptei mtc-bur-gheze de masa a capitalismului democratic impotriva Ca-pitalismului liberalo-mosieresc, a capitalismului american"impotriva capitalismului prusac". De aid ideea lormonstruoasa, idioata, idee a unor renegatt .(de, care estepatrunsa in intregime si Obicestvennoe clvtjente"), ideeaca miKarea taraneasca este reactionara, c cadetul.este maiprogresist decit trudovicul, ca ,,dictatura proletariatului

taraniinii" ( modul clasic de a pune problema) e tn* in masS. Nora trad.

** Vezi V. I. Lenin. Opere comple,e, sol. 3, Bueuregi, Editura politica', 1963, cd .a ç1ou, p. 13-17. Nota red

i

si

a

www.dacoromanica.ro

CATRE I. I. SKVORTOV-STEPANOV. 16 DECEMBRIE 1909 243

contradictie cu intregul mers al dezvoltarii economice"(p. 661 din Obscestvennoe dvijenie" a mensevicilor). Ein contradictie cu intregul mers al dezvoltarii economice"

nu este acesta reactionarism ?Eu sustin ca lupta impotriva acestei denaturari mon-

struoase a marxismului a constituit baza modului clasicde a pune problema" si ca a fost o baza justa, desi, dinpacate, in virtutea conditiilor, firesti pentru epoca, aceastalupta a fost dusa cu mult zel pe tarim tactic si cu preapucin zel pe thrim teoretic. De altfel, expresia din pacate"nu e prea potrivita aici i trebuie sa fie inlaturata !

Tocmai aceasta problema agrara este in Rusia, in mo-mentul de fara, problema nationala a dezvoltarii burgheze.$i pentru a nu ajunge sa transplantam gresit (mecanic) incara noastra modelul german, care este just in multe pri-vince i foarte pretios din toate punctele de vedere, trebuiesa ne dam bine seama ca problema nationala a dezvoltariiburgheze pe deplin statornicite a Germaniei era unificareaetc., si nu problema agrara, pe cind problema nationalaa statornicirii definitive in Rusia a dezvoltarii burghezeeste tocmai problema agrara (si chiar, problema tara-neasca).

Iata baza pur teoretica a deosebirii dintre aplicareamarxismului la Germania anilor 1 8 4 8-1 8 6 8 (aproxi-mativ) i aplicarea lui la Rusia anilor 1905-19??

Cum pot sa dovedesc ca la noi problema care a capatato insemnatate nationala pentru dezvoltarea burghez a. esteproblema agrara, §i nu alta ? Nici nu stiu daca trebuie do-vedit acest lucru. Cred ca el este indiscutabil. Dar tocmaiaceasta este baza teoretica §i tocmai la aceasta trebuie re-duse toate problemele particulare. Daca aceasta va danastere la o controversa, voi arata pe scurt (deocamdatape scurt) câ tocmai desfasurarea evenimentelor, faptcle,istoria anilor 1905-1907 au dovedit insemna-tatea, aratata de mine, a problemei agrare (thranesti, ta-ranesti mic-burgheze, desigur, si nu thranesti de obste) inRusia. Acelasi lucru ii dovedeste acum §i legea din 3. VI.1907, si componerith i activitatea Dumei a III-a, i in

www.dacoromanica.ro

244 V. I. LENIN

special 20. XI. 1909 218, (lucru deosebit de important)politica agrara a guvernului.

Daca vom fi de acord ca istoria conteinporana a Rusiei,istoria anilor 1905-1909, a dovedit insemnatatea esen-tialà, primordiala, navionala (in acest sens) pe care pro-blema agrara o are pentru afirmarea unei evolutii burghezede un anumit tip in Rusia, vom putea merge mai departe.In caz contrar, nu.

In preajma anului 1905 dezvoltarea burgheza a Rusieiatinsese un grad de rnaturizare care necesita sfarimareaimediata a suprastructurii invechite a proprietatii fun-ciare invechite, medievale (intelegi, desigur, de ce iau aicidin intreaga suprastructura numai proprietatea funciarà).Traim in epoca acestei sfarimari, pe care diferitele claseale Rusiei burgheze se straduiesc s-o desavirFasca, s-o clued'la capat fiecare in felul ei : taranii (+ muncitorii) prinnationalizare ((n-la bucura mult ca sintem de acord cal

municipalizarea e total absurda ; intr-o lucrare a mea,publicata partial in limba polona *, am citat pasaje dinTheorien iiber Mehrwerth" ** in favoarea nationali-zarii)) ; moierii (+ vechea burghezie, burghezia giron-dina) prin legea din 9.XL1906 etc. Nationalizarea pamin-tului sfarimarea de tip taranesc a vechii proprietatifunciare constituie baza economica a caii americane. Legeadin 9.XI.1906 = sfarimarea de tip m4eresc a vechii pro-prietati funciare constituie baza economica a caii prusace.Epoca noastra, anii 1905??, este epoca luptei revolutio-nare i contrarevolutionare dintre aceste cai, la fel cumin Germania anii 1 8 4 8-1 8 7 1 au constituit epoca lupteirevolutionare i contrarevolutionare dintre doua cai de uni-ficare ( de rezolvare a problemei nationale a dezvoltariiburgheze a Germaniei) calea crearii unei mari repu-blici germane i calea crearii unei monarhii prusace. A biain 1871 ce-a de-a doua cale a invins de finitiv (iatala ce se refera expresia mea pe deplin"). $i atunci Lieb-

* Vezi V. I. Lenin. Programul agrar al social-democra{iei in revo1u0a rusr(Opere complete, vol. 17, Bucurelti, Editura politica', 1963, ed. a doua, p. 154179). Nota red.

** Teorii asupra plusvalorii". Nota trad.

0

www.dacoromanica.ro

CATRE 1. 1. SKVORTOV STEPANOV. 16 1)ECEMBR1E 1909 245

knecht a renuntat la boicotarea parlamentului. Atunci s-astins controversa dintre lassalleeni i eisenachieni. Atunci adisparut problema revolutiei general-democratice in Germa-nia, iar Naumann, David & Co. s-au apucat inultirnul de-ceniu al secolului trecut (dupa douazeci de ani !) sã invieun cadavru.

La noi lupta este in curs de desfa§urare. N-a invins incauna dintre cele doua cai agrare. La noi, cu prilejul oricareicrize din epoca noastra (1905-1909??), va aparea, vaaparea neaparat miKarea g enera 1-democratica" a plu-garului", i a ignora acest fapt ar fi o grewala grava, carear duce in practica la meNevism, chiar daca in teoric con-troversa s-ar purta pe alt plan. Nu eu reduc" controversala menK7ism", ci istoria epocii noastre reduce la men-wvism ignorarea de catre proletariat a sarcinii nationalea dezvoltarii burgheze a Rusiei, caci tocmai in aceastaconsta esenta mensevismului.

Nebenbei *. Ai citit ce spune Cerevanin in Situa-tia actuala." despre oportunisinul modului cla9ic" in caretrateaza problema bo4evicii ? Citqte neaparat !

Ad 2) In esenta, am tratat deja aproape intregul ad 2.In Germania sprijinirea de catre muncitori a dorintei ta-ranului" de a capata pcntru sine (adica pentru Oran) pa-mintul marelui rnoier al iuncherului ar avea uncaracter reactionar. Nu-i aa ? Nu-i adevarat ? In Rusia aravea un caracter reactionar, in perioada 1905-1909??,re fuzul de a acorda acest sprijin. Hic Rhodus, hic salta !**Aici ori renunti la intregul program agrar i treci... aproapela cadetism, ori recuno;ti deosebirea principiala dintrefelul cum se pune problema in Germania 4i cum se pune

Rusia, principiala nu in sensul ca la noi ar exista o calenecapitalista, ci ca avem de-a face cu epoci ale capitalis-mului cu totul diferite, principial diferite : epoca d i n a-inte de afirmarea definitiva a caii nationale a capitalismu-lui §i epoca de d u p a aceasta afirmare.

* Apropo. Nota trad.** Aici este Rodos, aici sa sari I Nota trad.

in

www.dacoromanica.ro

246 V. I. LENIN

Deocarndata atit. Voi cauta sa-ci trimit extrase din pu-blicatii privind tema discutiei noastre. Cind gase§ti un mo-ment liber, mai scrie-mi.

0 calda stringere de mina.

I apediata din Paris la PetcrslungPublicata pentru prima oara

inProletarskaia

1924, in revistaRevolin(iite, nr. 5

Al d-tale, Batrinul

Se tiparcste dupa manuscris

www.dacoromanica.ro

247

1910

174

CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT

22. I. 1910Stimate domn,Imi este foarte bine cunoscut caracterul stiincific al dic-

cionarului dv. i v-as da cu rnulta placere informacii in le-gatura cu tot ceea ce priveste istoria social-democratieidin Rusia. Din pacate insa, In momentul de faca nu potscrie un articol succint privind istoria socia1-dernocracieiruse 219.

Pentru perioada de pina la 1904 putem gasi informaciiprecioase in raportul prezentat Congresului internacionalde la Amsterdam din 1904 Lidin, [M.] Materialepentru explicarea crizei din rIndurile social-dernocracieiruse" (Geneva) [1904] si in citeva articole semnate de di-ferici autori In Die Neue Zeit".

In august 1910 va avea loc Congresul internacional laCopenhaga. S5. speram ca raportul oficial al partiduluinostru (Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia) vaaparea in citeva luni.

In perioada 1903-1909 exista in miscarea social-demo-crati doua curente importante : mensevicii" si bolsevicii".In Die Neue Zeit" veci gasi articole semnate de repre-zentanci ai ambelor curente.

Carci : Cerevanin (mensevic), recenzii in Vorwarts"in Leipziger Volkszeitung". In afara fracciunilor (Ver-mitterstellung) *, Trocki (Russland in Revolution" **,1910).

Eu aparcin curentului bolsevicilor".*

**poiic nterniediara. Nola trad.Rtisla in re,o1 itic". Nola trad.

www.dacoromanica.ro

248 V. I. LENIN

Articole in limba germana ale lui Trocki [exista] i nDer Kampf" (publicatie a social-democraciei austriece).

Va rog sa ma scuz4 cä nu va pot oferi un material sis-tematic.

Cu profund respect, VI. UlianovLenin*

4. Rue Marie-Rose. 4. Paris. XIV.

Se tipireite pentru prirn. rani,dupn- manus,ris

Tradus din limbit germanii

175

CATRE A. EKK

23. II. 1910Stimate tovara§e,Citind scrisoarea dv., mi-am amintit despre activitatea

pe care am desf4urat-o impreuna la Londra. Mi-am adusaminte ca tot atunci (sau putin mai tirziu) am auzit cevadespre o comisie care urma sa cerceteze cazul dv. 220

Taraganarea timp de trei ani a unei asemenea chestiunieste, dupa parerea mea, ceva de-a dreptul monstruos §i in-teleg intru totul indignarea dv. Ce-i de facut ? Dupa cite-mipot da seama, trebuie sa va adresaci oficial C.C. alP.M.S.D.R., §i anume organului sal.' din strainatate, Birou-lui din strainatate al C.C. (la aceea§i adresa ; in interior

pentru Biroul din straina"tate al C.C. al P.M.S.D.R.).Cred ca cel mai bun lucru ar fi sil predau eu acolo scri-soarea pe care mi-aci adresat-o. Daca sinteti de acord, voiproceda in consecinta.

Daca vreci ca mai intli sa incerca0 sa actionaci cu aju-torul membrilor Conducerii Centrale, ar fi rnai bine sa vaadresaci lui Iuzef (deoarece pe el nu-1 banuiti de atitudinepartinitoare). Iar asta trebuie s-o face(' imediat,

o scrisoare (recomandata) §i pe adresa Condu-

* Numele 1 ruin a fost adaugat cu creionul. Nota red.

rope-diindu-i

www.dacoromanica.ro

(CtiICEPT DE SCRISOARE CATRE DETINATORP'

cerii Centrale, i pe adresa social-democratului polonezmembru al redaqiei O.C. (adresa este acee4, prin Kot-learenko ; in interior : pentru reprezentantul S.D.P. in re-dacvia 0.C.). Daca veci scrie deindata', veci primi de laIuzef un raspuns i un sfat.

Cazul poate (§i trebuie) sa fie lichidat de organul per-manent din strainatate al C.C., adica de Biroul din straina-tate al C.C. Cred ca C.C. din Rusia nu poate fizice§te sãfaca asta. Cum a putut Conducerea Centrala polonezatergiverseze atita lucrurile §i sa nu dea ascultare unei in-dicatii a congresului ei, asta n-o inceleg !

Cu salutari social-democrate,N. Lenin

Expediatii din Paris la Londra Se tipiireste pentru primamanuscris

oni,dupd

176

CONCEPT DE SCRISOARE CATREDETINATORI" 221

Scrisoare catre cei trei germani *

Pentru a va explica propunerea stranie (la prima ve-dere) §i rugamintea pe care v-o adresam noi §i C.C., tre-buie sa va lamurim situacia in care se afla partidul nostru.

Pentru a incelege aceasta situa0e, trebuie sa luati cu-notinca, in primul rind, de dezmacul contrarevoluciei §ide destramarea fara seaman a organizaciilor social-demo-crate §i a activitatii social-democrate ; §i, in al doilea rind,de principalele curente politice-ideologice din partidulnostru.

In legatura cu prima problema este de ajuns sa sem:La-lam starea de declin total in care se afla pretutindeni orga-nizaOle §i faptul ca in multe locuri acestea incetataproape cu totul activitatea. Intelectualii dau peste tot bircu fugiO. Au rarnas numai cercurile muncitore§ti §i oameni

* Pornind de la considerentul cal sumele slut ale noastre i ca problema se reLuni.iexc/us sv la i_onflictul, la sciziunea din strainatate.

24c1

si-au

sa

www.dacoromanica.ro

900 V. I. LENIN

izolati. Muncitorul tinar, lipsit de experienç Ii croie§tedrum cu greu.

In legatura cu cea de-a doua problerna. In perioada re-volutiei, in rindurile social-democratiei au existat douacurente doua fractiuni, tatsachlich Spaltung *) : men§e-vicii i bo4evicii. Stockholm 1906 §i Londra 1907 222. 0aripa oportunista §i una revolutionara.

Destramarea din anii 1907-1908 a dat nwere ( oc) lamensevici lichidatorismului (definitia), ( (3) labol§evici otzovismului (si ultimatismului). Definitia.

( ) Incepind din III. 1908, mewvicii n-au participatde loc la activitatea institutiilor centrale ale partidului §iau incercat chiar s-o torpileze (VIII. 1908). In strainatatedominau ei (studenti, intelectuali burghezi neclarificatiideologiceste etc.). Sciziune totala in strainatate (datoritàmewvicilor) i neparticipare totala a lor la munca departid, plus lupta impotriva partidului.

Conferinta din XII. 1908 infiereaza aceasta atitudine 223.

( (3 ) Otzovism-ultimatism in rindurile bol§evicilor In pe-rioada 1908-1909. Lupta hotarita a bolsevicilor impotrivaacestuia i Kaltstellung ** otzovisti1or-u1timat4tilor. Inde-partare.

In Rusia destrarnarea se accentueaza.Articolul lui Plehanov din VIII. 1909 ((Cu ce vI

putem servi ?" 224, lichidatorismul ziarului Golos" ; decla-rarea lichidatorismului drept oportunism mic-burghez ; re-cunoasterea faptului c partidul trece printr-o criza [boalaeste graval ; iesirea din redactia soczale", cares-a acivat intr-o biirgerlich-liberalen Verlag ***)).

Insemnatatea articolului lui Plehanov = slaba lui re-.zonanta, confirrnarea de catre inarnicul fractiunizboOevicilor a tuturor acuzatiilor aduse de ei.

Atractia spre partid a mensevicilor din Rusia (in speciala muncitorilor : Petersburg, Moscova).

Experienta unificarii partidului pe aceasta baza, pebaza admiterii luptei pe doua fronturi ; impotriva lichida-torismului §i impotriva otzovismului-ultimatisrnului.

* o sciziune de fapt. Nota trad.** indeplrtarea. Nota trad.

*** edtura burghezo liberall. Nota trad.

(si

z

Miscarii

;

www.dacoromanica.ro

CONCEPT DE SCRISOARE CATRE DETINATORI" 251

Conditiile formulate de noi in vederea unificarii : admi-terea fara rezerva a luptei impotriva lichiclatorismului (ju-matatea de masura propusa de C.C. : o concesie personala) ;incetarea luptei fractioniste (= in special a sciziunii instrainatate) i supunerea loiala fara de ma-joritatea partidului (bolsevicii polonezii in special),care a scos partidul din criza din anii 1907-1909 i 1-aindrurnat pe calea luptei hotarite pe doua fronturi.

Conditiile mensevicilor : camuflarea definitiei clare a li-chidatorismului (jumatate de masura intr-o rezolutie u n a-nzma)§1e gabtate in cadrul redactiei Organului Cen-tral ((institutie de fapt dominanta in intregul partici, inconditiile in care C.C. din Rusia este complet neputincios

subred)).

C.C. acceptà un comprornis foarte ;ubred : 1) o rezolu-tie unanima din care este inlaturat termenul de li-chidatorism 225 ; 2) 3si 2 in O.C. si declaratia rnensevicacu privire la majorizarea mecanica", starea de asediu"etc: ; 3) refuzul mensevicilor de a renunta categoric, clarsirevocabil la ziarul fractionist si la organizatia fractio-nista, de a admite supunerea 1 o i a I fata de majoritate.

De aici rezult i ternerile noastre. Dizolvind fractiuneabolsevicilor, predind banii C.C. (de fapt 5 puteri in con-ditiile existentei unei majoritati instabile si sovaielnice, de-teriorate de otzovism-ultimatism), ne temem (si avem toatemotivele s ne temem) ca mensevicii sa nu puna la cale osciziune in strainHtate si sa nu promoveze lichidatorismul(sub pretextul egalitatii in redactie).

Sintem convinsi ca, in cazul unor incercari de sciziunein strainatate intreprinse de catre mensevici, C.C. (adicabolsevicii nationalii) nu va fi in stare sa lupte impo-triva lichidatorismului si va fi nevoit s reza luptafractionista, s faspunda la sciziune prin sciziune.

Experienta armistitiului" : bolsevicii au dezarmat. Ex-perienta modului de viata partinic".

Conditiile puse mensevicilor : ( ) dezarmare totalasuspendarea ziarului fractiunii, lichidarea casei fractiunii,a sciziunii fractioniste din strainatate ; ( aplicarea lo-

+

+

p )

si

e

www.dacoromanica.ro

259 V. I. LENIN

iala a rezoluciei cu privire la lupta impotriva lichidatoris-mului ; ( y ) supunere loialä faca de majoritatea din O.C. ;(a) ajutor loial acordat C.C. din Rusia.

Si non, non *.Mensevicii cocheteaza cu otzovistii-ultimatisti. Nepu-

tinca si indulgenca lui Trocki faca de lichidatori.

Ccrisa in lebruaricincepsaullunii martie 1910 la Parts

Publicata pc aro prima oath' in 19 ?3,in Culegeri din Le iia", ol. XXV

177

Se tiparegc dupa' manumit

I.OAIE VOLANTA CU PRIVIRE LA GAIVAS

Biroul din strainiltate al C.C. face cunoscut tuturor grupurilor dinstrainacate textul urmatoarei scrisori, primitit de la tov. Lenin, r,pre-zentantul P.M.S.D.R. in Biroul socialist internacional.

18 martie 1910Secretarul Biroului socialist internacional a adresat re-

prezentantului P.M.S.D.R. in Biroul socialist internacionalo scrisoare 'in legatura cu urmatoarea chestiune :

Guvernul rus a cerut Belgiei sà extradeze pe un oare-care Gaiv as (GaIvas), acuzat de exproprierea pe careacesta a savirsit-o, dupa cum afirma guvernul rus, la16 mai 1907 'in apropiere de ferma Polubatovlea (judeculSumi, satul Cernecinski : la ferme de Poloubatovka, de lacommune de Tchernetschinsky, du district de Soumi).Aceasta expropriere a fost savirsita, dupa cum afirma gu-vernul rus, cu participarea lui Mihail Breaskun, MihailMelnik, Serghei Nikiforov si a lui Pavel Demianenko,care au si fost condamnaci de tribunalul militar 'in 1907.

Cel expropriat este un oarecare Golovin cetacean deonoare.

«Colonia rusii din Bruxelles scrie secretarul Biroului socialist in-ternacional este convinsH c fapta cc se imputà lui Gdivas este undclict politic i ci Gaivas trebuie salvat atit in interesul lui personal,

Duca nu, 111.1. Nota grad.

t

*

www.dacoromanica.ro

POAIE VOLANTA CU PR1VIRE LA GMVAS. 18 MARTIE 1910 253

cit i pentru ca extradarea lui sa nu creeze un precedent, care ar fi citse poate de periculos».

Dezbaterile in procesul de extradare a lui Gaivas auavut loc la Bruxelles la 17 martie 1910. Tribunalul a ezi-tat, nqtiind daca e vorba sau nu de un delict politic.

«Membrul cel mai influent al tribunalului §i pre§edintele lui scriesecretarul Biroului socialist international considera ca hotarirea de-pinde de faptul clack va fi sau nu demonstrat ca cornplicii lui au lostjudecati de un tribunal militar. Daca acest lucru va ki demonstrat, elvs considera ca infractiunea are un caracter politic..

Procesul a fost arninat cu o saptamina, pentru ca Gaivas§i aparatorul sau sa poata procura dovezi.

De aceea, este extrem de important sa se adune ime-diat toate dovezile informatiile, care, pentru a ajungemai repede la destinacie, ar fi de dorit (claci e cu putinci)fie trimise direct aparatorului lui GaIvas :

M. B. J 0 F E, Avocat55, Rue Bosquet, 55Bruxelles (Belgique)

Avind in vedere cele aratate mai sus, reprezentantulP.M.S.D.R. in Biroul socialist internacional roaga Birouldin strainátate al C.C., precum §i conducerile tuturorgrupurilor de la Paris ale P.M.S.D.R. sa ia imediat masuripentru a stringe dovezi §i a se culege informacii, sau hec-tografiind i trimicind grupurilor prezenta scrisoare, sau pealte cai.

Adeverincele eliberate de grupuri daca timpulva permite acest lucru pot fi trimise in caz de nevoieBiroului din strainatate al C.C. pentru a fi semnate deacesta sau de reprezentantul P.M.S.D.R. in Biroul so-cialist internacional".

N. LeninCu salutari tovarati, Biroul din strainatate al C.C.

Scrisa la Paris Se tipareste dup.1 textulPublicata in hate s olanta fon voiante

5i

s5

www.dacoromanica.ro

254 V. 1. LEWIN

178

CATRE C. HUYSMANS

21. III. 1910Scumpe tovarase Huysmans,Am primit scrisoarea dv. referitoare la Gaivas. Perso-

nal nu stiu nimic despre el si nici despre prietenii lui. Voiface insa tot ceea ce e cu putmca pentru a stringe infor-matii. Toate grupurile importante ale partidului nostru aufost instnmate si sint convms c. daca se va gasi cinevacare sa-1 cunoasca pe Gaivas sau unele amanunte in le-gatura cu aceasta chestiune, avocatul lui Gaivas va fi in-format.

Expediata din Paris 14 Bravaes

Pubbeata pentru prima oariiin limba france/a in 1962.

in remsta Cabiers da MondeRusse et Soviétique", nr. 4

179

Cu stima, N. Lenin

In limber rus:i se tiparestepentru prima oa,.1, dup.1 manuscris

Tradus din istoba tranceza

CATRE L. B. KAMENEV

21. III. 1910Draga L. B.,Am primit articolul despre Kolwv, 1-am citit si 1-am

transmis...* ; mi-a placut foarte mult ; cred c. e un articolreusit..., sint convins Ca va isca un scandal monstru ; acoloinsa oricum e un scandal continuu. S-a stricat compo-nenta O.C. 226 inainte de plenara, timp de un an, n-ajost nici un scandal, iar acum nu apare un numar [fara]ca Martov sa nu protesteze in scris, sa nu amenince i sanu faca istericale...

[Cum stau cu raportul ?

* ManusLrisul docurnentului este in parte dctcriorat. Cuvintelc luate 7n parant,:reatrate au lost rccon tituite dupa sens i dupa unele litere care s-au pastrar.

Nota red.

lucrurile]

www.dacoromanica.ro

CATRE N. E. VILONOV. 27 MARTIE 1910 255

Nu ne lasa in pana, pentru dumnezeu !Cei din Biroul international au inceput iarasi traga

de mine", adica sa-mi aminteasca. Scrie, scrie mai repede[raportul], [pentru] dumnezeu... De indata ce vei terminaraportul, [vorn incepe] sa scoatern [o mica revista] legalaa bolsevicifor 227.

0 calda" stringere de mina. Al d-tale, Lenin

P. S. In nr. 10 al Pravdci" Trocki e destul de josnic !

Expediata din Paris la Viena Se tipareste pentru prima oara,dupii manuscr:s

180

CATRE N. E. VILONOV

27. III. 1910Draga tovarase Mihail,Cum o rnai duci cu sanatatea ? Te-ai intrernat ? Scrie-mi

despre acest lucru, informeaza-ma exact daca ai luat ingreutate i cit anume.

La noi ceaca unificarii irnpaciuitoriste incepe sd se ri-sipeasca. Iti trimit suplimentul la nr. 12 al ziarului Social-Demokrat" 228. Din el vei vedea ca.' a iesit o incaierare inlege cu golosistii.Acum totul c sa stim daca mai exista pclurne plehanovisti, daca mai exista rnensevici partanc.i,sau toti rnensevicii sint golosisti, iar Plehanov este un izo-lat si atit.

E necesar sà desfasuram o intensa agitatie pentru icsireaplehanovistilor din grupurile golosiste, pentru inlocurreagolosistului din Biroul din strainatate al C.C. cu un pie-hanovist etc., i prin aceasta agitatie sa verificHrn in modpractic daca din aceasta unificare a partidului va rezultamacar unirea noastra cu plehanovistii sau nu va iei s nimic.

Grupul bolsevic de aici se pregateste sa porneasca ornenea agitatie ; cind va incepe, iti vom da de veste.

Vperedistii" tin aici un fel de congres : se spune ca ausosit Bogdanov si Stanislay. Nu se stie insa ce intreprind.

ise-

sa

www.dacoromanica.ro

2n6 V. I. LENIN

Au o comportare ridicola si probabil ca la prima lor ma-ni festare in presa Organul Central va fi nevoit sa por-neasca lupta si impotriva lor. Din Rusia s-a primit o seri-soare prin care sintem instiintati ca Aleksinski a scrisvperedistilor din Moscova in legatura cu planul de a or-ganiza o scoala proprie pentru 50 de persoane (sa fi facutrost de bani ?), dar vperedistii din Moscova inclina,pare-se, spre o scoala de partid comuna.

De la Gorki n-am primit nici o scrisoare. Aud ca Bog-danov 1-a dezamagit si ca si-a dat seama de falsitateacomportarii acestuia. Ai vreo stire de la Capri ?

In Rusia sint pucine forte. Ei, daca am putea trimite deaici un activist bun in C.C. sau pentru convocarea confe-rintei ! Aici insa toti sint niste fosti oameni".

Içi urez sanatate. Scrie-mi.0 calda stringere de mina. Al d-tale, Lenin

Expediata din Paris la Davos(Elvetia)

PubItcatil pehtru prima oarii in '920,in Culegen din Lenin', vol XIII

Se tipareite dupd rnanuscris

181

CATRE L. TYSZKA

Pentru T.

28. III. 1910Stimate tovarase,Va multumesc pentru articolele Rosei Luxemburg 229 pe

care mi le-a0 trimis.In problema principala inlocuirea lui Warski cu Le-

der trebuie s protestez in modul cel mai categoric 220.Gindici-va cii ne puneti intr-o situacie imposibila ! Nuvorbesc despre aptitudinile lui Leder (atit cit am putut sa-1cunosc lucrind cu el la diferite congrese i conferirqe, mi-afacut impresia unui om care nu are cunostinte, capacitati,gust literar, compete*, ci inclina deseori spre sicane ma-runte etc etc si despre asta va scriu tot privatissimme).

www.dacoromanica.ro

CATRE L. TYSZKA. 28 MARTIE 1910 257

Nu vorbesc viol de faptul ca nu poate fi inlocuit mi pu-blicist experimentat, un marxist inteligent i un tovar4 ad-mirabil printr-un om fara experientà i prea putin cores-punzator.

Vreau sa .vorbesc insa despre situatia din redactia O.C.despre crtza din partid. Nu se poate ca dv. sa nu va fi

dat seama c situatia e critica. Warski i cu mine vom scrieComitetului Central despre necesitatea schimbarii compo-nentei O.C. (pe care Dan 11 torpileaza in mod vadit). Li-chidatorii torpileaza C.C. $i intr-un moment cind avemabsoluta nevoie de acest om, care a participat la plenara,care a fost verificat in munca, care s-a integrat perfect inmunca colegiului, care a pornit un razboi serios impotrivaunui adversar serios, intr-un moment ca acesta el sa fieinlocuit cu un novice ! ! Dar, pentru dumnezeu, asta arsemna sa paralizezi O.C. ! Doar O.C. este deocamdatasingurul organ de conducere a intregului partid (atitatimp cit C.C. nu se intrunwe fiindca este torpilat de li-chidatori). Este extrem de important sà avem un O.C. aptde munca ; §i Intr-un moment ca acesta s-o luam de lainceput", sa introducem In munca" un novice, sa discu-tam in loc sa lucram ! Trebuie s ntelegeti c men§evicii,invocind hotaririle plenarei In mod formal au, incon-testabil, dreptul de a le invoca), discuta literalmente fie-care cuvint din rezolutie, fiecare lucru nespus in rezolutie,ficcare incident (cit de neinsemnat) de la plenara pentru

gasi portite de scapare. In aceste conditii, cum se poateconcepe in rolul de pendul un om care n-a participat laplenara i care de foarte multa vreme n-a mai lucrat cunoi in institutiile centrale ale P.M.S.D.R. ? E ceva absolutimposibil ! Aceasta inseamna a frina munca, i asta Intr-unmoment cind la fiecare edinta trebuie rezolvate problemeextrem de importante. Caci Leder va fi nevoit sà spunanu §tiu" la mii de argumente i icane ale memevicilor(care sint al dracului de priceputi in folosirea oricarui frak-tioneller Dreck *, dupà cum prea bine titi). Se poate oare

* Ileac fraciionist. Nota trad.

in-

si

(si

o

www.dacoromanica.ro

258 V. I. LENIN

concepe folosirea unui asemenea om intr-un asemeneamoment ?

Nu. Nu. Noi nu cerem imposibilul de la P.S.D.* Iicunoastem fortele, nevoile, cunoastem imperativele mun-cii din Polonia. Noi nu-1 impovaram pe Warski si nu-1facem sa se rupa de activitatea sa publicistica, al careicontinut 11 constituie problemele poloneze. E necesar insaca dv. sa ni-1 lasati neaparat in 0.C., asa cum ne-am in-teles in timpul plenarei. Fara' Warski ne-ar fi absolut im-posibil sa iesim din perioada de criza, sá determinam oschimbare in componenta O.C. Cind criza va lua sfirsit,cind componenta O.C. se va fi schimbat, atunci..., dar 4iatunci, pentru dumnezeu, nu pe Leder. Atunci sã ni-1 datipe Karski, daca nici atunci nu va fi posibil sa ni-1 lasatipe Warski. Acum insa avern absoluta nevoie de Warski.

0 calda stringere de mina. Salutari Rosei.

Expediatii din Paris la BerlinPublicatii pentru prima oara in 1925,in Culegeri din Lenin", :N. Ill

182

Al. dv., Lenin

Se tipareite dupa manuscris

CATRE G. V. PLEHANOV

29. III. 1910Iubite si mult stimate tovarase,Impartasesc pe deplin ideea dv., exprimata in Dnev-

nik" nr. 11, ca se impune o sincera i strinsa apropiere atuturor elernentelor cu adevarat social-democrate in luptaimpotriva lichidatorismului si otzovismului si a vreafoarte mult sa ma" intilnesc cu dv. pentru a discuta actualastare de lucruri din partid. Daca si dv. considerati utiI oasemenea discucie i daca starea sanatacii v permite, ficiatit de bun si scrieti-mi (sau telegrafiaci-mi) cind aci putea

* Social clemocratia polonczl. Nola red.

www.dacoromanica.ro

CATRE L. B. KAMENEV. 6 APRILIE 1910 259

sa-mi fixati o intrevedere la San Remo. Sint gata sà yinacolo in acest scop 231.

Cu salutari továrasesti, N. Lenin

VI. Oulianoff. 4. Rue Marie Rose. Paris. XIV.

vintbala I. San RemoPull/tiara penrru prima Gala 10 '0, Se fipaie,te dnpa manustrisin Cultge,i din I enin", sol. XIII

183

CATRE L. B. KAMENEV

6. IV. 1910Draga K.,Am primit (in sfir,sit ! tocrnai ma pregateam sa te

cert rau de tot) scrisoarea d-tale. Sa expediez scrisoarea ex-pres sau o telegrama e prea tirziu.

Ne grabim" prea mult scrii d-ta. Nu stiu... * Oareputea fi admis Dan & Co. ? $i ce sa mai... asteptam ? Rauai facut insai ca nu te-ai grabit" sa ne scrii imediat despreindoielile formale" ale lichidatorilor de la Pravda". Ex-trasele ci-au fost trimise acum 10 zile : daca te-ai fi grabitsa ne raspunzi imediat, aratind ca cutare si cutare lucrunu-ci este clar, acum o saptamina ai fi fost in posesiacopiilor integrale ale scrisorilor din Rusia. Acum 0.C., carea aparut aseara tirziu, continua sa dea citate din scrisori 232

Este necesara retragerea d-tale din redactia ziaruluiPravda" ? 233 D-ta esti aproape gata sa spui da, grabin-du-te" iarasi sa scrii dupa primul conflict cu Trovki.

Personal cred ca, atita timp cit Pravda" este atit de in-colora, nu e necesar sa te retragi din redactia ei. Cind amcitit... nota [d-tale] din nr. 11 al Pravdei", rn-am gindit([si] Grigori a spus) : e ceva inofensiv, incolor, [lipsit devaloare], frazeologie...

* Manuscrisul docurnentului este in parte deteriorat. Cuvintele luate in paranteiepatrate au lost monstituite dupa sens i dupa unele litere care s-au pastr..c.Nota red.

I

1.

www.dacoromanica.ro

SO V. I. LENIN

Ce urrnarim acum, n mornentul de faca, prin politicanoastra ? Construirea unui nucleu de partid nu prin fra-zeologia banala a trotki§tilor & Co., ci printr-o apropiereideologica reala intre plehanovisti §i bol§evici. Vom reufioare ? Nu §tiu ! Daca nu vom reu§i, inapoi la Centrul Bol-§evic. Daca vom reusi, va fi un important pas inainte.

Noi vom scrie Comitetului Central din Rusia (insistindca Makar sa-1 convoace, far-a a-i atepta pe nemermcii demen§evici) despre izgonirea lui Dan Martov) din 0.C.,a lui Igor din Biroul din strainatate al C.C. §i Inlocuirealor cu plehanovisti. Plehanovigii au publicat... [intr-unnumar] al ziarului Golos S.-D." (d-ta [il vei primi, pro-babil,] zilele acestea 234).

...[53] pentru golosi§ti,... Impotriva... 10... Pentru ple-hanovigi 11 . . . dar importa nu atit nurnarul, cit faptulca a inceput sciziunea. Inceputul e greu, restul vine dela sine.

Men§evicii vor publica zilele acestea raspunsul dat deMartinov lui Plehanov §i, probabil, raspunsul dat Orga-nului Central. De§i Plehanov vrea sa-§i asigure posibili-tatea de a se intoarce" la golosi§ti, se pare ca deocamdatanu va ie§i nimic.

Cred cà retragerea d-tale din redacOa ziarului Pravda",daca este inevitabila, trebuie organizata cu cea mai mareatencie (d.-ta scrie un articol impotriva lichidatorismului§i impotriva ziarului Golos", iar Trocki n-are decit sa-1refuze !) pentru a se putea intocmi un raport catre O.C.si pentru a se pregati un proiect de hotarire cu privire lacditarea unui ziar popular de catre Organul Central. Sauasta, sau inapoi la

Grupul de la Viena o sa taca.In privinca raportului nu slut mulcum it. AAsta nu n-

sea m n a a sicii", ci a am in ti. Trimite inceputul. Totul la1. V. e prea tirziu !

0 calda stringere de mina'. Al d-tale, Lenin

tpc Aria din Paris la Virna Se Irpareste penrru prima nata,dupa mamisi

(si

Inil

www.dacoromanica.ro

CATRE N. E. VILONOV. 7 APRILIE 1910 261

184

CATRE N. E. VILONOV

7. IV. 1910Draga tov. M.,Içi trimit rezolutia plehanovistilor de aici sau, mai

exact, a mensevicilor-partiiti 235 Daca e adevarat ca. lavoi, la Davos, ei predomina in rindurile mensevicilor, arfi extrem de important ca sa se pronunte numaidecit,se uneasca in orice caz i s adopte o pozicie fatisa. Bine-inteles ci bolsevicii trebuie sI dea cu multa prudenta ase-menea sfaturi mensevicilor, deoarece chiar printre pleha-novisti cea mai teribila, mai grav a. si mai insuportabilainvinuire care se poate aduce cuiva este ca ajuta pe bol-sevici" sau ca lucreaza pentru bolsevici" etc.

In actuala situatie, atit de confuzil, nu exista", duparerea mea, decit doua solu6i : sau ne intoarcem inapoi, lafracciunea noastra bolsevica, sau dam, impreuna cu pleha-novistii, o lupta decisiva impotriva golosistilor, pentrupartid. A doua solutie este preferabila, dar ea nu depindede noi. Atit timp cit va fi posibil, vom face totul pentrua ajunge la aceasta a doua soltqie. Numai dupa ce vom fiincercat toate posibilitile, toate mijloacele in vederearealizarii ei, vom reveni la prima.

Ma bucura ca, facind cunostinç a. cu pragmatismul, aiinceput sa te indepartezi de machism. Acum in Rusia setraduce de zor toata aceasta drojdie filozofica ultramo-derna" : Petzoldt & Co., pragmatistii etc. Foarte bine :cind cititorii rusi si in special muncitorii vor vedea ade-varata fata a dascalilor lui Bogdanov si a confrgilorvor intoarce repede spatele si dascalilor,

A considera adevarul drept un instrument al cunoasteriiinseamna in fond a trece pe poziciile agnosticismului, aabandona materialismul. 2n aceasta privinta, ca si n toateproblemele esenciale, pragmatistii, machistii, empiriomo-nistii se aseamana.

sa

pa-

oi discipolilor.

www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

o cald'a stringere de mina ; içi doresc grabnica si deplinainsanatosire.

Al d-tale, N. LeninExpediata din Paris la Davos

(Elveti t)

Publicata pentru prima oara in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. Xlil

Se tipare:te dupa manuscris

185

CATRE A. I. LIUBIMOVTovar'c4ului Mark?

10 apr. 1910Stimate tovarase,Consfatuirea de ieri ne-a convins definitiv de un lucru

de care nu ne indoiam prea mult nici inainte : ca d-ta nureprezinti de loc curentul bolsevic, curent pe care pretinzi

reprezinti in Biroul din strain5itate al C.C.Avind toate temeiurile sa ne consideram reprezentantii

curentului bolsevic, declaram, atit pe baza scrisorilor tova-rasilor nostri de idei din Rusia, cit si pe baza datelor pri-vindpolitica bolsevicilor din strainatate, cà oscilarile d-talepolitice, intentia d-tale de a tolera prezenta in Biroul dinstrainatate al C.C. a lichidatorului Igor, care comploteazaimpotriva partidului, de a camufla torpilarea de catre el aunificarii partidului 236 (in loc sa-1 demasti pe Igor, sa ceriComitetului Central in mod categoric scoaterea lui i sa teincadrezi in mod hotarit in lupta impotriva lichidatorilor,s51 aperi alianta dintre bolsevici i mensevicii partsnicz, sin-gura care ar mai putea, poate, s salveze cauza unificarn),

toata aceasta comportare a d-tale ne convinge ca, cu 5aufara voie, esti o unealta in mina lichidatorilor.

Ne rezervam dreptul sa aducem la cunostinta bolsevicilordeclaratia noastra, iar daca va fi nevoie o vorn aduce si lacunostinta intregului partid si a presei.

Membrii bolsevici ai O.C. : Lenin*St rl a la Pans loci

Publicata pentru prim ra oara in 19 3 7,

in Culegert du, Lem 2 , ol. X.\VSe tipareste dupa manuscris

* Scrisoalea e semnata yi de G. E. Zimioi c. Nola red.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. 11 APRILIE 1916 263

186

CATRE A. I. LIUBIMOV

Tovarasului MarkStimate tovar5.se,Retractam cele afirmate n scrisoarea noastra si regretamv-am acuzat pe nedrept ca ati sprijini lichidatorismul in

Biroul din strainatate al C.C.*10. IV. 1910

Scris Ia Pa.is (loco)

Publicatii pentru prima oath" hi 1933,in Culegeri din Lenin", vo!. XXV

Lenin**

Se tiparelte dupa textulscris de G. E.. Zinodiev

it semnat de V. I. Lenin

187

CATRE A. M. GORKI

Catre Al. Maksci11. IV. 1910Scumpe A. M.,Abia astazi am reusit sa capat scrisoarea dv. si a M. F.,

trimisa prin M. S. Botkina. Sa nu uit : puteci sa-mi scriecipe adresa mea personala (Oulianoff. 4. Rue Marie Rose.

4. Paris. XIV), si pe adresa partidului in acest caz e maibine sa folositi doua plicuri, iar pe cel interior sa rnencio-nai : personal pentru Lenin (110. Avenue D'Orleans.Mr. Kotliarenko. Paris. XIV).

Voi cauta sa va trimit chiar miine publicatiile pe ca remi le cereci.

M. intreba.çi daca v-am injurat si unde. Probabil ca. inDiskussionnii Listok" 237, nr. 1 (editat de 0.C.) ***. Vi-1

* Vezt scrisoarea precedent5.. Nola red.** Scrisoarea e semnata 1j de G. E. Zinoviev. Nora red.

*** Vezi articolul lui V. I. Lenin tnsemnarile unui publicist°, capitolul I Inlegatura cu .p1atforma adeptilor i aparatorilor ouovismului" (Opere complete,sob. 19, Bucurqti, Editura politica', 1963, ed. a doua, p. 257-268). Nota red.

ca

si

www.dacoromanica.ro

264 V. 1. LENIN

trimit. Daca cei care v-au informat n-au avut in vederecele scrise in aceasta publicacie, pentru moment nu-miamintesc de aitceva. In acest rastimp n-am scris nimic alt-ceva.

Acum in ceea ce priveste unificarea. E fapt concret sauanecdota ? ni intrebaci. Ca sa va arat cum stau lucru-rile, trebuie s-o rau mai de departe, caci aici este si un ele-ment anecdotic" (mai degraba fara importanca) si unulserios, dupa convingerea mea.

In direccia unificarii partidului au actionat i actioneazao serie de factori importanci i profunzi : necesitatea de acurati social-democratia de lichidatorism i otzovism indomeniul ideologic ; situ4a extrem de grea in care se aflapartidul i intreaga munca social-democrata si formareaunui nou tip de muncitor social-democrat in domeniulactivitavii practice.

La plenara C.C. (plenara lunga" trei saptamini decazna, de macinare a nervilor, fir-ar sa fie !), acestorfactori importanci si profunzi, pe care nu toci i sesizeaza,ii s-au adaugat o serie de factori marunti, s-a adaugat sta-rea de spirit impaciuitorista in genere" (fara sa se stiein mod clar cine cu cine trebuie sä se impace, in ce scopcum anume), Ii s-a adaugat ura impotriva Centrului Bol-sevic pentru lupta ideologica intransigenta desfasurata deacesta, li s-au adaugat intrigile si dorinca de a face scandalale mensevicilor si a iesit un copil plin de buboaie.

Si ne caznim in continuare. Ori in cazul cel mai fe-ricit vom opera buboaiele, vom elirnina puroiul, vomvindeca copilul si-1 vom creste.

Ori in cazul cel mai ram copilul va muri. Atuncivorn trai citva timp fara copil (cu alte cuvinte, vom re-face fractiunea bolsevica), iar dupa aceea vom da nastereunuia mai sanatos.

In tabara mensevicilor merg spre o unificare serioasa(nu pe deplin constie4, incet de tot, impleticindu-se, darnrerg, si, ceea ce e mai important, n-au cum sa nu mearga)plehanovistii, merg partiitii, merg muncitorii. Golosistii insa

si

www.dacoromanica.ro

CAME A. M. GORKI. 11 APRILIE 1916 265

umbla cu tot felul de tertipuri, incurca treaba, se tin deEi sint pe cale de a-si crea un puternic centru le-

gal, oportunist in Rusia (Potresov & Co. in publicistica :vezi Nap. Zarea" 238 nr. 2 mare ticalos Potresov asta !si Mihail, Roman, Iuri cei 16 autori ai Scrisorii des-chise" din Go los" nr. 19/20 in munca practica, orga-nizatorica).

Plenara C.C. urmarea uneasca pe tort. Acum golo-sistii se desprind. Acest buboi trebuie taiat. Asta nu seva face fara certuri, scandaluri, chinuri, intrigi i resen-timente.

Acum sintem tinta tuturor acestor intrigi. Ori C.C. dinRusia va taia de la radacina pe golos4ti, indepartindu-idin cele mai importante institutii (din Organul Central etc.),ori va trebui sa refacem fractiunea.

In Dnevnik" nr. 11 Plehanov face o apreciere a plena-rei, din care se vede clar ea,in momentul de fata,dorinta sincera si serioasa de a lupta impotriva oportunis-mului invinge la el dorinta meschina de a folosi pe opor-tunistii golosisti impotriva bolsevicilor. Si aici se manifestao taraganeala complicata, dar centrul legal, lichidatorist almensevicilor, care s-a format in Rusia, determina in modinevitabil pe social-democratii seriosi sa se indepartezede ei.

Acum in ceea ce-i priveste pe vperedisti". Un timp amavut impresia ca i inauntrul acestui grup exista doua cu-rente : unul care tinde spre partid, spre marxism, tinde sarenunte la machism si la otzovism, iar celalalt invers.Celui dintii unificarea partidului i-ar fi deschis perspectivaunei corijari comode, fara inconveniente, partinice a absur-ditatilor evidente ale otzovismului etc. Se pare insa ca celde-al doilea curent precumpaneste. Aleksinski (care e untinc in materie de politica, dar un tinc infuriat, care faceo prostie dupa alta) a iesit, provocind un mare scandal, dinredactia lui Diskussionnii Listok" si din cornisia scolii departid 239 Se pare ca von sa-si organizeze o scoala a lor,tot fractionista, tot in afara partidului. Daca va fi asa, o

ticalosii.

±

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

sa ne razboim iar cu ei si o sà atragem de partea noastrape muncitorii care-i urmeaza.

Rezulta, asadar, c partea anecdotica" predomina acumin problema unificarii, c. apare pe primul plan si oferaunora prilej de chicoteli, de ironii etc. Se spune chiar casocialistul-revolutionar Cernov a scris un vodevil pe temaunificarii social-democratiei, intitulat Furtuna intr-un pa-har cu apa", i c acest vodevil va fi reprezentat aici zileleacestea in fata unuia din grupurile (amatoare de senzatii)ale coloniei de emigranti.

F. de-a dreptul dezgustator sa traiesti in aceasta atmos-fera de anecdote", de disensiuni, de scandaluri, de sicane4i de resentimente, dupa cum tot atit de dezgustator estesi sa le observi. Dar nu-i este nimanui permis sa se laseprada sentimentelor. Viata de emigrant este acum de o sutade ori mai grea decit inainte de revolutie. Viata de emi-grant si disensiunile sint inseparabile.

Dar disensiunile vor disparea ; noua zecimi din ele raminin strainatate ; ele nu sint decit un accesoriu. rn schimb,dezvoltarea partidului, dezvoltarea miscarii social-demo-crate se desfasoara implacabil, biruind greutatile fara sea-man crcate de situatia actuala. Curatirea partidului social-democrat de devierile" periculoase din rindurile lui, de li-chidatorism i otzovism i,si urtneaza neabatut cursul ; incadrul unificarii, ea a facut progrese mult mai insemnatedecit inainte. Cu otzovismul am terminat in fond, sub ra-port ideologic, Inca inainte de plenara. Cu lichidatorismuln-am putut termina atunci ; mensevicii au reusit, un timpoarecare, s (ilia ascuns ctrpele, dar acum 1-au scos la lu-mina, acum II vede toatà lurnea, acum putem sa-1 nimicimsi-1 vom nimici.

$i aceasta curatire nu este in nici un caz numai o sarcinaideologica", numai literatura", asa cum crede imbecilul(sau escrocul) de Potresov, care ia apararea machistilor, asacum rnensevicii, la plenara, au luat apararea vperedisti-lor". Nu, aceasta curdOre este indisolubil legata de adincu-rile miscarii muncitoresti, care invaca sà organizeze munca

www.dacoromanica.ro

CATRE M. M. ZOLINA. 30 APRILIE 1910 267

social-democrata in actuala perioada grea i nva0 tocmaiprm negare, iese la liman prin negarea lichidatorismului §ia otzovismului. Numai palavragiul de Trocki i nchipuieca se poate evita aceasta negare, ca ea e de prisos, ca ches-tiunea asta nu prive§te pe muncitori, ca problemele lichida-torismului §i otzovismului sint puse nu de viata, ci de pu-blicaPile unor

Imi inchipui cit de greu poate urmari aceasta cre§tereanevoioasa a noii miKari social-democrate cel care n-a va-zut i n-a fost parta la crqterea anevoioasa de la sfit*tuldeceniului al 9-lea §i inceputul ultimului deceniu al seco-lului trecut. Atunci erau numai citeva zeci de asemeneasocial-democrati, daca nu chiar ciiva. Acum sint sute §imii. De aici rezulta criza §i crizele. Si social-democratia

ansarnblul ei le lichideaza in vazul tuturor i le va lichidacin stit.

0 calda stringere de mina. Al dv., Lenin

Expediatii din Paris la CapriPublicata pentru prima oaril In 1924,

in Calegeri din Lenin", vol. 1

188

Se tiparqte dap manuscris

CATRE M. M. ZOLINA

Pentru M. M.30. IV. 1910Stimata tovara§a,Val mulcumesc c. m-aci informat despre starea sanatapi

lui Mihail. Am facut imediat demersuri pentru a i se acordao subventie. SituaPa e de ap natura, inch nu sint sperantesa i-o acorde Biroul din strainatate al Comitetului Central,deoarece acolo noi sintem acum in minoritate. A plecatcineva in Ru6a §i, profitind de ocazie, am transmis Co-mitetului Central din Rusia acorde o subventie lui Mi-hail. Sper ca peste vreo doua saptamini sa am un aspuns

polemisti

in

sa-i

www.dacoromanica.ro

268 V. I. LENIN

favorabil. ln mice caz, ar trebui s facem in asa fel ca Mi-hail sa-si continue tratamentul si s rnai ramina la Davospina se va restabili complet.

0 calda stringere de mina.

Adresa mea :Mr. Vl. Oulianoff.4. Rue Marie Rose. 4.Paris. XIV.

Expediatii din Paris la Davos(Elve(ia)

Pub Grata pentru pri,na 'sari In 1930,XIIIin Culegeri din Lenin", vol.

189

Al dv., N. Lenin

Se tipiheite dupa manuscrts

*CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Stimati tovarasi,Considerarn de datoria noastra s va aducem la cunostinta

ca, dupa ferma i profunda noastra convingere, starea delucruri din redactia 0. C. a devenit pur si simplu insupor-tabila si c promovarea liniei partidului ni se pare absolutimposibila fat-a schimbarea componentei redactiei 0. C.

Numai primele doua sedinte ale redactiei 0. C. care auavut loc dupa plenarà ne-au dat sperante in posibilitateaunei munci in comun cu tovarasii Martov si Dan. Faptultov. Martov s-a declarat de acord cu scrisoarea C.C. cuprivire la conferinta 240 (vezi 0. C. nr. 11. Martov a sem-nat aceasta scrisoare) rnarturisea, fara indoiala, dorinta luide a indeplini in mod loial hotaririle plenarei. Primul carea adoptat un alt ton a fost tov. Dan, care a declarat artico-lul de fond din nr. 11 al 0.C.* dauniitor §i care, in pre-zenta noastra, 1-a acuzat pe Martov de oportunism orga-nocentralist. Insusi acest fapt ne-a dernonstrat c golosistii

* Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Spre unitatea (vezi Opere complete,vol. 19, Bucuresti, Editura polkici, 1963, ed. a doua, p. 205-214). Nota red.

c5

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. MAI 1910 269

inveterati ii considera pe Martov oportunist", in sensul cäda dovada de docilitate fata de hotaririle partidului, i catotul se reduce la problema daca Martov va ceda sau nu lapresiunile lor.

Articolul lui Martov Pe calea cea bunr ne-a dovedit cael a cedat. Faptul ca el n-a vrut ca articolul sa fie dat laDiskussionnii Listok" (desi este evident ca acest articoldiscuta hotarirea C.C. cu privire la componenta 0. C.) ainsemnat inceputul razboiului. In problema atitudinii or-ganizatiilor ilegale si a militantilor lor fata de cele legale,Martov, in acest articol, cotege in mod vadit de la C.C.(scrisoarea cu privire la conferinta, pe care a semnat-o)inspre Dan. Teoria egalitatii in drepturi" intresi legalisti nu este altceva decit o abatere de la scrisoa-rea C.C., o cotitura din partea lui Martov, caci contradic-

dintre aceasta teorie" si scrisoarea C.C. este evidentapentru oricine nu vrea sa inchicla ochii.

Atunci cind Martov, dupà ce articolul i-a fost respms(caci el n-a fost de acord sa dea o nota la articol i nici caarticolul sa fie publicat in Diskussionnii Listok"), a de-clarat redactiei 0. C. ca el incepe ostiiitäçiic, pozitia saa lui Dan a devenit foarte clan" pentru noi.

Partidul s-a clarificat in privinta acestei pozitii 1) dincomportarea lui Mihail, Roman §i Iuri 241, 2) din manifestulcelor 16 mensevici din Rusia 242, 3) din Go los" nr. 19-20si 4) din manifestul scizionist al celor 4 redactori de la Go-los" 243. La toate acestea se adauga acum 5) articolul fatislichidatorist publicat de Potresov in Na,sa Zarea" nr. 2,in care mai semneaza Martov si altii, si 6) articolul redactieiziarului Go los Sorial-Demokrata" indreptat impotriva luiPlehanov (0 completare necesara la .Dnevniki»" 244)3 Incare Martinov, Martov si Akselrod, alaturi de acelasi Po-tresov, trateaza en canaille (ca pe niste canalii) OrganulCentral al partidului si mensevismul partinic.

ilegalisti

tia

si

www.dacoromanica.ro

270 V. I. LENIN

In foaia noastra volanta intitulata .Golos.-ul lichidato-rilor impotriva partidului" si in nr. 12 al 0. C. am facuto apreciere asupra primelor patru manifestari *. In nr. 13al 0. C., care va aparea peste o saptamina, Plehanov vaface o apreciere asupra articolului publicat de Potresov inNaia Zarea".

Impotriva ziarului Golos Sotial-Demokrata", care a cotitin mod definitiv spre lichidatori, incep sa se uneasca si saacvioneze mensevicii partinici, dupa curn rezulta din celepatru rezoluçii adoptate de unele grupuri men,revice si deuncle parci ale grupurilor mer4evice din strainatate (Paris,Nisa, San Remo, Geneva) **. Mensevicii partinici se pro-nunca. facis impotriva ziarului Golos" §i impotriva lichi-datorilor din Rusia, vorbesc deschis despre cotitura sprelichidatorism facuta de Golos" dupa plenara.

In partid s-a creat o situ4e mult diferita de cea exis-tenta in timpul plenarei, ceea ce reclama neaparat schimbariin componenca 0.C. Plenara a vrut sa dea posibilitatea ciea reveni in rindurile partidului si de a lucra loial in cadrullui tuturor golosistilor, tuturor social-democracilor, tuturormihtantilor legali ai miscarii rnuncitoresti care voiau sätreaca pe poziii partinice. Plenara a nutrit speranta ca nuse va produce o sciziune intre cele doua parti ale mensevis-mului, ci ca ambele vor trece laolaltà pe pozicii partinice.

Dar a iesit altfel, i vina o poarta centrul din Rusia al(Potresov, Mihail & Co.) si ziarul Golos Sotial-

Demokrata". Sciziunea dintre ei i mensevicii partinici a de-venit fapt. Noi am unit in jurul 0. C. si al lui Diskussion-nii Listok" o seama de mensevici partinici (Plehanov, Rap-poport, Avdeev), irnpreuna cu care incepem sa desfasurärn,sub cele mai bune auspicii, o munca de partid straina deorice fracvionism, in pofida tuturor divergencelor existenteintre noi. In strainatate, grupurile bolsevicilor i mensevi-cii-partiivi fac pasi in directia unificarii. Grupurile golosisti-

* Vezi V. I. Lenin. -,Golosi.-ul lichidatorilor impotriva partidului° (Opere com-plete, vol. 19, Bucureiti, Lditura politica, 1963, ed. a doua, p. 215-224). Nora red.

** Vczi articolul lui V. I. Lenin Uniticarea partidului In strainitate" tOperecomplete, vol. 19, Bucurei, Lditura politica, 1963, ed. a doua, p. 247-250).Note red.

www.dacoromanica.ro

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. MAI 1910 271

lor, dimpotriva, au adoptat o orientare categoric potrivnia

De aceea situatia cu totul imposibila care s-a creat In in-teriorul redactiei 0. C. nu se datoreste unor motive acciden-tale sau de ordin personal. Daca in cadrul redactiei noastredomnesc acum disensiuni care nu iau sfIrsit, daca noi treinu putem birui in Mci un chip pozitia ostila a celorlalti doiredactori, dac a. in cadrul 0. C. Intreaga munca este frinata,

toate acestea slut rezultatul inevitabil al unei sttuatiifalse. Sensul hotaririlor plenarei indica necesitatea uneiapropieri de mensevicii-partiiti, iar la noi In 0. C. Jnen-sevicii antipartinici duc o lupta necrutatoare Impotrivamen,sevicilor-partiiti care, fara sa fie membri ai redactieiOrganului Central, 11 sprijina !

Sintem pe deplin convinsi ca tovarasii din C.C. Ince legei Insisi cà situatia a devenit cu totul imposibila si ca nune vor cere s-o ilustram printr-un istoric al nenumarateiorconflicte i scandaluri care au kc In redaccie. Aceste con-flicte, acuzatii, frictiuni, care duc la o totala dezorganizarea muncii, nu sint decit rezultatul situatiei politice schimbate,care va duce in mod inevitabil la destramarea 0.C. daca nuse va lua masura dictata de intregul spirit al hotadriiorplenarei, si anume : Inlocuirea mensevicilor antipartinici,lichidatori, golosisti cu rnensevici partinici, carora sintemdatori sa le acordam tot sprijinul pentru a intra de-a bine-lea In partid si In organele lui conducatoare.

Mensevicii partinici au si declarat Biroului din straina-tate al C.C. ca doresc sa aiba In redactia 0.C. (si In Birouldin strainatate al C.C.) reprezentanti ai lor, adica adepti aimensevismului partinic.

In ceea ce ne priveste, declararn ca ne este absolut impo-sibil sa conducem 0.C. al partidului in colaborare cu go-losistii *, caci nu e cu putinta sa duci munca exclusiv prin

* In textul initial al manuscrisului urma ...care luptI trnpotriva lui Plehannvi tint sprijiniti de Potresov, Iviihail & Co. Noi conduccm realmente O.C. st-I putem

conduce tzumai in alianta co acei mcnsevici pc care Dan, Martov si alti golosisti iitrateaza ca pc niste canalii (vezi O cornpletare necesara") si care Lint gata sa. ajuteun O.C. partinic, $i nu un O.C. in care mensevismul este reprezentat de golosisti".Acest tcxt a fost talat si reformulat de Lenin. Nota red.

unificarii.

www.dacoromanica.ro

272 V. I. LENIN

majorizarea mecanicI a unor oameni cu care nu ai o baz:ipartinicà comunii.

Speram cI C.C. va lua masurile organizatorice necesarein vederea schirnbrii componentei redacciei O.C. si a creariiunui colegiu partinic capabil de muncii.

Membrii redactiei 0.C., Lenin *

Scrisa in jurul date; de 2 mai 1910Lrpediatii din Paris in Rusia

Pub licatd pentru prima Sara" in 1933,in Culegeri din Lenin", vol. XXV

190

Se tipa,-itc dupa manas(mis

CATRE C. HUYSMANS

6. VI. 1910Scumpe tovarase,Anexez doua manifeste cu privire la dernonstracia de

1 Mai, care au fost editate de partidul nostru : unul in sttli-natate, iar altul in Rusia, tiparit intr-o tipografie

voi strIdui s và procur si alte materiale de genul acesta,lucru, de altfel, destul de greu dacI avem In vedere situatiain care se afl5. partidul nostru.

Referitor la propunerile, rezolutiile si raportul partiduiuinostru, spre marele meu regret, slut nevoit sa v comunic ca.Comitetul Central al partidului nostru Inca' nu a intocmitrezoluciile si c raportul, din pacate, incI nu este gata 245

Primici, scumpe tovare, salutIrile mele prietenest1.N. Lenin

Fxpediard din Paris la BrusellesPub heath pentut prima 0,77rin limba francera in 1962,

in revista Ca'qe s du MondeRusse et Sovie.i pie% nr. 4

In limbo; rusa se tiparestepentru ohna oar2,

dupa fotocopia manuscrisuluiTradus din limba

Scrisoarea este sernnati §i dc A. Warski 1i G. E. Zinoviev. Nota red.

Ma

lsancezii

*

www.dacoromanica.ro

CATRE L. TYSZKA. 20 IULIE 1910 273

191

CATRE C. HUYSMANS

15. VI. 1910Scumpe tovara§c,Regret mult ca nu va pot procura documente §i informatii

referitoare la exproprierea de la Tiflis §i la arestárile ope-rate la Munchen 246. De indata ce am primit scrisoarea dv.,am remis-o unui tovara§ care ir putea sa gaseasca documen-tele sau informatiile de care aveti nevoie. Sint convins cal elva face tot ce-i va sta in putinca, de§i c foarte greu sa in-deplineasca aceasta insarcinare pina joi sau vmeri.

Primici, scumpe tovara§e,salutul meu fratesc,

N. Lenin

Expediata din Paris la Ibmcllespentru pima nara

in limba franceza in 1962,in revista Cahiers du Monde

Russe et Covtj.ique", nr. 4

192

CATRE L. TYSZKA

ln limba rusii se tiparestepentru prima oara,

dup,I manuscrisTradus din limba banceza

20. VIIWerter Genosse *,Am aflat acum de la Warski cal cei doi golosi§ti (care

au participat la plenara) au i sosit in Rusia. Situatia ecritica. Dupa plenara am sacrificat trei bol§evici 217Mai mult nu putem. Daca nu ne yin in ajutor polonezii,totul se duce de ripa. Ori yeti gasi pe al doilea membrupolonez al C.C. §i-1 yeti trimite, impreuna cu Ganecki,pentru 2-3 saptarnini ca s convocam cu orice pre; cole-giul num ai pentru a lua masuri" §i pentru a efectuacooptarea, ori totul se va duce de ripa 248 Totul depinde

* Stirnatc tosarw. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

274 V. I. LENIN

de dv. Noi am facut tot ce am putut, am sacrificat treioameni, mai mult nu putem. Scrieti-mi pe adresa : Mr. Ou-lianoff. Rue Mon Desir. Villa les Roses. Pornic (Loire-In-ferieure). France. Voi famine acolo pina la 23 august, dupaaceea voi pleca la Copenhaga 249.

Multe salutari Rosei.

Scris3 la 20 iulie '910Expedtatii din Paris la Berlin

Publicata pentru prima oarii in 1925,in Culegeri din Lenin", vol. 111

193

Al dv., N. Lenin

Se iipdrcite dupd manuscris

CATRE D. M. KOTLEARENKO

Tovarasului Kotlearenko, personal1. VIII. 1910Draga tovarase,I. Fii amabil i comandi urmatoarele carti pentru re-

dactie :1) Darea de seama asupra activitatii fractiunii libertatii

poporului la cea de-a 3-a sesiune a Dumei de stat". (Li-braria Pravo", Petersburg, sau adresati-va lui V. A. Har-lamov, Poternkinskaia, 7, Petersburg.) Pretul 50 de copeici.

2) In memoria lui N. G. Cernisevski". Referatele i cu-vintarile lui Annenski, Antonovici, Tugan-Baranovskialtii. Pretul 50 de copeici. (Obscestvennaia Polza, Peters-burg, Nevski, 40, ap. 43.)

II. Mai departe. Ai comis o mare imprudenta trimitindraportul intr-o scrisoare simpla. Am lasat aici la postaadresa lui Rappoport. Dar nu e suficient. Trirmte imediato cerere la Administration des postes din Pornic, rugind, incalitate de expeditor, ca pachetul sa fie predat lui Rappo-port, si anexeaza o carte postala cu adresa d-tale pentru ati se raspunde.

III. Am auzit c Britman a adus Mi,scarea sociala" §i apredat-o la serviciul de expeditie pentru mine. Daca nu este

si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. I. LIUBIMOV. 2 AUGUST 1910 2'75

asa, ii voi intreba pe Grigori ; dacä ti se ivqte vreun prilej,intreaba-1 i d-ta.

IV. In privirqa invitatilor la Congresul de la Copenhaganu-ci pot spune nimic 250. De obicei, accesul Ia balcoane eraliber. Ia o foaie volanta din coletul meu pentru Biroul dinstrainatate al C.C. (e in banderola), o foaie volanta tipa-rita, in care vei gasi adresa presedintelui comitetului local deorganizare 251 ; trebuie intrebi chiar pe el daca vrei sàstii precis totul din timp.

V. Anexez o scrisoare pentru Biroul din strainatateal C.C. 252 Rog sa fie transmisa cit mai repede.

VI. Ce se aude cu raportul ? Rog foarte, foarte mult sase urgenteze editarea.

0 calda stringere de mina. Al d-tale, N. Lenin

Expediatii din Pornic (Franta)la Paris

Publicata pentru prima oar:i in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. Xl11

194

Se tipiireite dnp o anuseiis

CATRE A. I. LIUBIMOV

Draga M.,Te rog sa expediezi expres lui Peatnica scrisoarea ala-

turata.Am primit o scrisoare de la secretarul Biroului din strai-

natate al C.C., care ne comunica ca, dupa spusele lui varc,Huysmans a interzis ca rapoartele sa fie mai mari de 4 pa-gini. Comunica, te rog, acestui secretar ca, daca doreste,poate sa ia legatura direct cu Huysmans. Eu stiu un singurlucru : raportul ni-I tipa'rim noi ; cine poate sa ne interzicasa-1 facem mai amplu ? Trebuie numai ca el sa fie gata pInala congres vom distribui noi infine delegatilor. Cerinvaca raportul sa fie tiparit in 3 limbi imi este de mult cu-noscuta, dar daca nu avem bani ? 0 sa interzica" pe celepublicate intr-o singura limba ?

Anexez o scrisoare primita de la banca prin care mi secomunica contul si mi se cere (ca de obicei) sa confirm sub

sa-1

si-1

www.dacoromanica.ro

27(3 V. I. LENIN

semnatura exactitatea lui. Anexez confirmarea mea *, adicaformularul semnat de mine (§i datat 4 august : N. B.: nuexpedia mai devreme). Verifica contul si, daca e bun, expe-diaza scrisoarea mea.

0 calda stringere de mina. Salutari lui 0. A.Al d-tale, Lenin

P. S. In ceea ce priveste Copenhaga, am expediat ieriBiroului din strainatate al C.C. o scrisoare prin care amrugat sa fie instiincati C.C. al Bundului i letonii. Ai calcu-lat cheltuielile pentru plecarea la Copenhaga ? Se spuneva costa 250-300 de franci de delegat ; vor fi cel mult 8.Iti vor ajunge cele 75 000 §i pentru asta ?

Exp. par. VI. Oulianoff. R. Mon D6sir. V. les Roses.Pornic **.

Scrisii la 2 august 1910 Se tipareste pentru prima wail,rrpediata la Paris dupa manul-cris

195

CATRE D. M. KOTLEARENKO

Draga tovarase,Iti expediez un cec de 200 de franci la rugamintea

lui Grigori, care, desigur, ci-a comunicat ce sa faci cu ei.Va fi gata raportul (in franceza) inainte de 23 august ?

E foarte important sa fie gata 253.

0 calda stringere de mina". Al d-tale, Lenin

Scris8 inainte de 8 august 1910Expediata din Pornic (Franta)

la Paris

Publicatil pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenie, out. XIII

Se tip27e,tte dupti manuscris

* slut puse in 2 plicuri cu adresa imprimatS : Comptoir National etc.** Adresa cKpeditorului c sLrisa pe plic. 'Nora red.

ck"

www.dacoromanica.ro

CATRE M. B. KOBLTKI. 3 AUGUST 1910 277

196

CATRE D. M. KOTLEARENKO

Tovarapilui Kotlearenko

Draga tovara§e,Fii bun §i da materialul alaturat la cules pentru 0C "51.Rog, daca e posibil, sa mi se trirnita aici raportul in §palt

(a§ prefera corectura a doua, in cazul in care acesteste realizabil). Corectura autorului" nu o voi retine.

0 calEt stringere de minH,

Sclisii la 8 august 1910Expediatii din Pornic (Frantal

la ParisPublicatii pentru prima oar'd in 1930,in Culegeri din Lenin", 701. XIII

Lenin

Se tipareste dupii manuscus

197

CATRE M. B. KOBETKI

8 aug. st. n. 1910Stimate tovar4e,Permiteti-mi sa vii adresez o mica rugaminte personaMvrea sa profit de edcrea mea la Copenhaga in timpul

congresului pentru a lucra intr-o bibliotecii de acolo. V-a§riminc foarte indatorat daca comunica :

1) Daca in septembrie e deschisa in permanenta vreunadintre bibliotecile din Copenhaga (Biblioteca nationala sauBiblioteca universitara ; nu §tiu care e mai buna ; am ne-voic de materiale cu privire la agricultura Danemarcii).

2) Cit costa pe saptiimina i pe luna o camera mobilata IaCopenhaga §i daca att putea, fara a va sustrage de la ocupa-

dv., sa ma alutati sa gasesc o camer.Adresa mea pina la 23 august :

Mr. WI. Oulianoff.Rue Mon Désir. Villa les Roses.

Pornic (Loire-Inferieure).France.

luzru

mi-ati

iiie

www.dacoromanica.ro

278 V. I. LENIN

Va rog sà iii scuzati ci vã deranjez. Va multumesc cuanticipatie. 0 calda stringere de mina.

Expediatil la Copenbaga

Publicatii pentru prima oat'd in 1950,in Culegeri din Lenin', tol. XIII

198

N. Lenin

Se tipiireitc dupii maniicris

CATRE C. HUYSMANS

10. VIII. 1910Scumpe tovara4e Huysmans,Regret profund faptul c. intirzierea cu care este editat

raportul nostru va creeaza atitea greutati. Personal factot posibilul pentru a grabi tiparirea lui, dar asta nu depindede mine. Sper ca va fi gata inainte de inceperea congresului

voi re4 sa-1 expediez direct la Copenhaga.Va multumesc pentru informatii i pentru nr. 3 al bule-

tinului. Pe curind la Copenhaga.

Expediatil din Pornic (Franks)ía ll,:ixciles

Publicatii pentru primain limba francezti in 1962,

in revista Cabiers du MondeRusse et Sovietique, nr. 4

199

Cu stima, N. Lenin

In limber ma se ripiirettepentru prima oarii,

dup.1 manuscrisTradus din limbo jranceza

CATRE D. M. KOTLEARENKO

Draga tovaraw,Cu raportul s-au cam incurcat lucrurile. Eu n-am vazut

nici tin j)czlt §i nici nu ti-am trimis nimic.Intrucit nu pot sa retin corectura autorului, bineinteles ca

nu vreau sa provoc i nici nu voi provoca o intirziere. Te

$i ci

unii

www.dacoromanica.ro

CATRE M. B. KOBETKI. AUGUST 1910 979

rog numai, dadi e posibil, s ai grija s mi se trimita ocorectura.

0 calda stringere de mina. Al d-tale, Lenin

Scrisii la mijlocul lunii august 191)Evpediata din Pornic (I ranot)

la Paris

Publicata pennts prima oat:: in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

Vt lipaN tc dupa W.11 IICCM

200

CATRE M. B. KOBETKI

Stimate tovarase,Va sint foarte recunoscator pentru informatiile furnizatepentru sprijinul promis cu atita amabilitate. Daca nu

va este prea greu, inchiriati pentru mine, incepind din 26, ocamaruta modesta si ieftina.

Voi fi la Copenhaga in dimineata zilei de 26 (la sedintaBiroului). Voi cauta chiar in cursul diminetii (nu stiu la ceora soseste trenul : voi calatori, probabil, pe ruta Hamburg-Korsör) sa" trec pe la dv. Daca nu yeti putea famine acasa,lasati-mi un bilet la proprietareasa (fiir Herrn Ulianoff).Camera s-o inchiriati pentru o saptamina sau pentru o luna,dupa cum se obisnuieste la Copenhaga.

Voi ramine la Copenhaga zece zile, incepind cu data de26 august, dupa aceea voi pleca, probabil, pentru osaptamina in interes personal 255 IT151 voi intoarce din noula Copenhaga. De aceea o camera ieftina inchiriata pentruo luna (daca dv., care locuiti acolo mai multa vreme, platiti12 kr. pe luna, eu va trebui, probabil, sa dau, pentru ocamera asemanatoare, 15-18 kr.) este mai convenabila.Daca n-aveti timp, nu va deranjati, cred ca am sa' gasescsingur la 26 sau 27 august, deoarece sedinta Biroului va tinenumai o dimineata.

0 calda stringere de mina'. Al dv., LeninScrisa Intre

Expediata12 si 23 august I91C

din Pornic (Frans.%)la Copenbaga

Publicata pentru prima oara in 1930, Se tipareste dupd manuscrisin Culegeri din Lenin", vol. XlIl

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

280 V. I. LENIN

201

CATRE M. F. ANDREEVA

14. VIII. 1910Draga M. F.,Ma grabesc sa va comunic ca, in sfirsit, am primit un

raspuns in legatura cu raportul lui Tria. Secretarul redaccieiscrie cá raportul lui Tria a fost aprobat prin vot, traduse aproape cules va fi publicat ca anexa" (a raportului ge-neral al partidului). Asadar, totul e in ordine 256.

Pe aici nimic nou. La 23. VIII. plec la Copenhaga. Cemai e nou pe la dv. ? In legatura cu ce s-au intrunit atitiaoameni ca imi scriati ca va e plina casa de musafiri" ?

0 calda stringere de mina. Si din partea Nadiei. Salutarilui A. M. si tuturor celor de la Capri.

Expediata din Pornic (Franta)la Capri

Publicatil pentru prima oarti in 1958,in revista Tustr", nr. 4

Al dv., V. U.

Se tiptirwe dupa manuscris

202

CATRE M. B. KOBETKI

Herrn KobezkyScumpe tovarase,

scriu i la Copenhaga i la Kronborggade. Vin la dv:impreuna cu familia (sotia i soacra). Daca se poate, cautapo camaruta ief tina (sau doua) pentru o saptamina auo luna.

Daca yeti primi niste pachete, pastrati-le fara sa ledesfaceci.

Scrisli in a (lona jumatatea lunii august 1910,

nu mai tirziu de 23 ale luniiExpediatii din Pornic (Franks)

la CopenbagaPublicatii pentru prima oarii in 1933,in Culegeri din Lenin', vol. XXV

Al dv., Lenin

Se tipiireite &la manuscris

pi

VO

www.dacoromanica.ro

CATRE M. B. YOBETKI. 16 SEPTEMBRIE 1910 281

203

CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL

Copenhaga, 2 septembrie 1910Pentru a sublinia seriozitatea straduintelor sale de a

realiza unitatea, Comitetul Central al Partidului muncito-resc social-democrat din Rusia a hotarit la §edinta plenaradin ianuarie 1910 sa ceara Biroului socialist international saadmita in calitate de reprezentanti ai partidului in Birou doitovar4i : G. Plehanov §i N. Lenin. E de la sine intelesPartidul muncitoresc social-democrat din Rusia nu pretindedecit un singur vot in Birou, dar ar dori ca, dupa exemplulFrantei, s aiba o reprezentare mai completa.

Aceasta hotarire in sensul ca in afara de actualul re-prezentant, N. Lenin, sa mai fie inca unul, tov. G. Ple-hanov a fost sprijinita in unanimitate de delegacia social-democratà la congres.

Reprezentantul P.M.S.D.R. in Biroulsocialist internacional.

Publicatii in liming franceza in 1911,in Thmierne Con.eris

socialiste International", Gandln !hydra rnsa publicatii PM( /II

pinta oa 1.2 in 1929, in V. I. Lenin,Ope,e, ed. a dona, vol. XIV

204

N. Lenin

Se tipiirege d.tp2 ma»uscrisTradus dm Imba fr4nceza

CATRE M. B. KOBETKI

16. IX. 1910Stimate tovarhe,Ramin aici pina la 25. IX. 1910. In dimineata zilei de

26. IX. 1910 (luni) intentionez sa fiu la Copenhaga §ivrea s ramin acolo cit mai putin. Dacii e cazul sa se pre-zinte un referat cu privire la Congresul de la Copenhaga infata unui public mai larg sau nurnai a membrilor de partid,organizaci, va rog, treaba asta pentru luni (seara, desigur,

:

cO,

a;

www.dacoromanica.ro

282 V. I. LENIN

caci ziva nu se poate) 257 In acest caz, marti a .pleca,deoarece trebuie sa ma intorc cit mai repede cu putinta laParis. In privina camerei, interesati-va, va rog, dacaputea sa dorm acolo in noaptea de 26 spre 27. Daca nu,voi trimite cheia (am luat-o cu mine) atunci cind imi yeticere acest lucru si la adresa indicata de dv. Apropo : amlasat la mine pe masa o carte (dal-He de seama i raportulla Congresul de la Copenhaga in limba franceza ; se aflaintr-o mapa). Daca in dimineaca zilei de 26. IX. vechealocatara va reveni in camera, v-as ruga sa trece0 pe acolo,sa luaci aceasta carte si s mi-o trirnitevi.

Adresa mea : Herrn Wl. Ulianoff. Adr. Frk. W. Berg.17. I. Kaptensgatan. 17. I. Stockholm. Dupa ce ve1i fi clari-ficat i rezolvat problema referatului, scrieci-mi citevacuvinte.

0 calda stringere de mina. Al dv., Lenin

Expedia:li la Copenbagapentru prima carli in 1930,

in Codegeri din Lenin', v(l. XIII

205

So tip,iirite dllpi ,nanusois

CATRE K. B. RADEK

30. IX. 1910Werter Genosse,Va rog sa ma iertati ca va raspund cu intirziere la am-

bele dv. scrisori. M-am intors abia alaltaieri la Paris, asaea" nu v-am putut raspunde mai devreme.

In ceea ce priveste articolul pentru 0.C. despre rezoluciaCongresului de la Copenhaga cu privire la dezarmare, el a

fost comandat (Inca la Copenhaga) si a fost scris de unalt colaborator. Din pacate, oferta dv. a venit prea tirziu.

In ceea ce priveste publicarea articolului dv. in numarulviitor, trebuie sa vorbesc cu Warski i cu celalalt coredactor,ceea ce voi face.

Referitor la articolele dv. de fond din Leipziger Volks-zeitung", trebuie sa va spun ca ele trateaza o problema

a§

si

www.dacoromanica.ro

CATRE N. A. SEMA$K0. 4 OCTOMBRIE 1910 283

foarte interesanta, pe care insa eu am studiat-o prea putin ;cred totusi ca, din punct de vedere teoretic, nu aveti intrutotul dreptate. Criteriul irealizabilului in limitele capita-lismului" nu trebuie inteles in sensul c burghezia nu vaadmite, c asta nu se poate infaptui etc. In acest sens foartemulte revendicari din programul nostru minimum sintirealizabile" i cu tone acestea ele sint obligatorii 258

Apoi, vorbind de admsa Internationalei, omiteti in citatceIe spuse de Marx despre principiile relatiilor dintrestate 238. Nu reprezinta asta un program minimum" in po-litica internationala ? Si, in sfirsit, de ce nu pomeniti nimicdespre articolul Kann Europa abriisten ?" * al lui Engels ?

Dupa mine (tot ce spun aici reprezinta, fireste, pare-rea mea personalà), aveti perfecta dreptate atunci cindspuneti ca nu poate fi omisa revendicarea inarmarii po-porului. N-ar fi mai bine sa và concentrati atacul nuasupra faptului ca in rezolutie figureaza Abriistung**, cica nu figureazä Volkswehr ? *** 26°.

Lui Martov si lui Trotki vreau sa le raspund in NeueZee. I-am i scris lui Kautsky, intrebindu-1 daca ar pu-Mica acest raspuns si ce dimensiuni ar trebui sà aiba.Fireste ca trebuie sa le raspundem si in Leipziger Volks-zeitung".

0 caldil stringere de mina. Al dv., LeninExpediaM din Paris la Leipzig

Publicatä pen:ru pima oar.i in 1930, Se tipiireste dupil rnanuscrisin Culegeri din Lenin", tol. XIII

206

CATRE N. A. SEMASKO

4. X. 1910Dragii N. A.,Trebuie s ne vedem cit mai curind ; avem de vorbit in

legatura cu convocarea de urgenra a adunarii bolsevicilor* Poate oare Europa sa deLarme7e ?". Nota red.

** deiarrnarea. Nora trail.*** inarruarea poporului. Not.: trod.

www.dacoromanica.ro

284 V. I. LENIN

(a antivpered4ti1or). Teri Mark + Lozovski Leva auplecat protestind impotriva editarii unui ziar al fractiu-nii 261. Caraghio§ii ! Sint foarte bucuros c ace§ti incurca-lume s-au retras, dar trebuie s lamurim cit mai repedecare este atitudinea celorlalti. Daca e posibil, vino cit mairepede §i ia masuri in vederea convocarii grabnice a adu-narii.

Al d-tale, LeninEApediatti din Paris ia Chasillon

(Franca)

Publicata peatru prima in 1930,in Culegcri din Lenin", sot. XIII

207

Se tiptirete dupii manuscris

CATRE I. P. POKROVSKI

Stimate tovara§e,Secretarul Biroului socialist international, C. Huysmans,

cere sa se trimita lista deputatilor social-democrati dinDuma care au aderat la Commission interparlamentaire"arnintqte de cotizatia anuala de 15 franci care se percepede la fiecare deputat. Luati, va rog, legatura cu ei. Dati-ilui Huysmans adresa secretarului fractiunii.

V-am mai scris acum doua saptamini, dar n-am primitnici un raspuns. Trist, foarte trist.

Scrisii la 5 octombre 1910Expediatti din Paris la Petersburg

208

Se tiparrire pentro prima oath',dopa o copie dactilografiata(obtinut.i prin perlustrare)

CATRE j. MARCHLEWSKI

7. X. 1910Scumpe tovar4e,Am primit, aseara tirziu, scrisoarea dv. §i a lui Wurm,

precum i articolul dv. Tinind seama de rugamintea dv. §ia lui Kautsky, lasse ich es bei Ihrem Artikel bewenden *.

* got do acord sl or lirniam la articolul dv. Nota trad.

',aril

,t

www.dacoromanica.ro

CATRE J. MARCHLEWSKI. 7 OCTOMBRIE 1910 285

Am scris deja aproape jurnatate dintr-un amplu articolindreptat impotriva lui Martov si a lui Trotki*. Va tre-bui las si sa m5. apuc de un articolas impotriva luiTrotki. Fiindca tot v intilniçi cu Kautsky, fici atit de bunsi spuneti-i sa-rni lase totusi mie raspunsul catre Trotki. Devreme ce germanii se tern atit de mult de polemical, cred cãnu are prea mare importanta daca raspunsul va fi dat cuo saptamina mai devreme sau mai tirziu.

Este cit se poate de regretabil ca nici Kautsky und Wurmnu vad cit de vulgare si de josnice sint articolele lui Mar-tov si Trocki. Vol incerca sa-i scriu lui Kautsky fie si oscrisoare neoficialà, pentru a larnuri lucrurile. Caci estepur si simplu scandalos ca Martov si Trocki sa minta i sapublice nepedepsici pamflete sub eticheta de articole sti-inkifice" ! !

Fiindca veni vorba, n-ati vrea s ma ajutati si lamu-resc doua probleme de ordin practic ? Prima : nu s-ar puteagasi la Berlin un traducator din rusa in germana (pentruarticolele care urmeaza sa fie trimise la Neue Zeit") ? Saunu sint sperante si costa scump, i in acest caz ar fi maibine sa caut aici ? Voi incerca, in mice caz, si gasesc aici,dar as vrea sa cunosc parerea dv., deoarece aveki multaexperienta in acest domeniu.

A doua : ce-ar fi s. scriu o brosura (de proporcii laCerevanin : Das Proletariat in der russischen Revolu-tion" **) pe tema revoluciei ruse, a invacamintelor ei, aluptei de clasa etc. S-ar gasi pentru ea in Germania un edi-tor membru de partid sau nu ? Vor plati germanii pentruasemenea lucrare sau va trebui ca de platit sa plateascarusii, iar germanilor ea sa le serveascal nebenbei*** ?

In legatura cu raspunsul pe care trebuie sa-1 dau lui Mar-tov, rn-am cufundat" in statistica, extrem de interesanta,a grevelor din anii 1905-1908, pe care as vrea foarte mults-o prelucrez. Tema s-ar potrivi rnai bine pentru o carte

* Este vorba de articolul Semnificatia istorici a luptei interne de paitid dinRusia" (Opere complete, vol. 19, Bucurelti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 301400). Nola red.

** Proletariatul n revolutia rusl". Nota trad.*** printre altele. Nora trad.

4-1

it

www.dacoromanica.ro

286 V. I. LENIN

sau pentru o broura decit pentru un articol *. Iar ger-manii sint ru§inos de incon§tienti" in ceea ce prive§te apre-cierea revolutiei ruse !

In ceea ce urrneaza sint expuse succint citeva puncte carear trebui eventual adaugate impotriva lui Martov. Dacaati include macar o parte din aceste lucruri in articolul dv.,ar fi foarte bine 262.

Beste Grüsse **.

0 calda stringere de mina. Al dv., Lenin

Iata, dupa parerea mea, principalele elemente (nu sintnici pe departe toate) de minciuna §i fats la Martov, care(daca nu in intregime, macar in parte) ar fi de dorit sa fierelevate :

Afirmind ca tov. Radek n-a reprodus exact citatele, tov.Martov arunca o banuiala, fara sa aduca nici un fel dedovezi. Noi avem insa dovada concreta ca Martov citeazainexact. Pina acum am vorbit frantuze§te" (Neue Zeit",1910) citeaza Martov pe Lenin. Citatid este denaturat.Lenin a scris : Am invarat, in perioada revolutiei, «savorbim frantuze§te." (Proletarii" nr. 46)***. Denaturindcitatul, Martov ascunde tocrnai faptul ca el (asemenea tu-turor oportuni§tilor) indeamna pe muncitori s a se dez-vete de metodele luptei revolutionare.

A vorbi frantuzqte" richtiger gesagt : blanqui-stisch" **** corecteaza Martov. Multurnirn pentru since-ritate. A denumi participarea proletariatului francez la re-volutiile din Franta blanquisrn" in asta consta esenta"conceptiilor lui Martov §i ale lui Quessel.

In gals? Westeuropa scrie Martov betrachtet man die Bauern-massen in dens Masse flit- bUndnisfähig, als sie die schweren Folgen derkapitalistischen Unwälzung der Landwirtschaft zu spiiren bekommen... ;für Russland malte man sich ein Bild aus, wie mit dem Proletariat sich

* Este vorba de articolul Despre statistica grevelor din Rusia" (vezi Oaerecomplete, vol. 19, Bucurtsti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 401-432).Nota red.

** Cu cele mai bunc salutari. Nota trad.*** Vezi V. I. Lenor. Opere complete, vol. 19, Bucuresti, Editura politica, 1963,

ed. a doua, p. 51. Nora red.mai bine 715 ca Blanqui°. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE J. MARCHLEWSKI. 7 OCTOMBRIE 1910 287

die 100 Millionen Bauern vereinigen..., die noch nicht von der kapita-listischen Bourgeoisie in die Schule genommen worden sind" (NeueZeit", Seite 909). Das ist eben russisches Quesseltum !*

Quesselul rus a uitat sa spuna ca in programul agrar alsocial-democratilor rusi (adoptat la Stockholm in 1906, cindrnensevicii aveau majoritatea !) se prevede sprijinirea ac-tiunilor revolutionare ale taranimii, inclusiv conftscareaparninturile mosieresn". Spune-ne d-ta, Quessel-ule rus,exista ceva asemanator in Europa" ? Nu exista, deoarecein Europa nu se mai pun in mod revoluttonar problemelerevolutiei burgheze. Scoala burgheziei capitaliste" este pen-tru taranii rusi scoala tradarilor burgheziei liberale (carea predat pe tarani rnosierilor i absolutismului), astfelnumai oportunistii cei mai inveterati pot apara o asemeneaKoala.

Luind in deridere unirea proletariatului cu cei100 000 000 de tarani", Martov ia in deridere intreaga re-volutie, care a demonstrat in practica o asemenea unire, atitpe tarimul insurectiei (X, XIXII. 1905), cit i pe tarimulprimelor doua Dume (1906 §i 1907).

Martov oscileaza neputincios intre liberali (care sint im-potrtva confiscarii pamintului", impotriva actiunilor re-volutionare ale taranimii") i social-democrat', care pinaacum n-au renuntat citusi de putin la sprijinirea rascoa-

e i taranesti si la proclamarea acestui lucru in progr a-miii lor.

Martov crede ca in anii revolutiei (1905-1907), la or-dinea zilei era WI problema republicii, ci die Frage derUnabhangigkeit der Volksvertretung" (S. 918) **. Indepen-denta f a ta de cine ? Fata de monarhie, care a gvir§itStaatsstreiche ? *** Oportunistii rusi uita pina si de legaturacare exista intre revolutia agrara i cea politicii (poti luptapentru confiscarea pamintului fàrii sa lupti pentru repu-blica ?), uita ca epoca der Staatsstreiche, der Aufstande, der

* In Intreaga Europa occidentala, masele taranesti sine considerate ante pen-tru alianta numai in masura In care de simt urmarile grele ale transformarii capita-liste a agriculturii... ; pentru Rusia ins5 s-a imaginat tabloul unirii proletariatului cucei 100 000 000 de tarani... care n-au tree= incS prin Koala burgheziei capitalism'(Neue ZeiC, p. 909). Asta-i chiar quesselism rusesc I Nota tract.

** problema independentei reprezentantei populare" (p. 918). Nolatrad.

44r los ituri de stat. Nota tract.

ca

www.dacoromanica.ro

288 V. I. LENIN

Niederwerfungsstreiks * pune la ordinea zilei, in virtu-tea conditiilor sale obiective, iar nu a vointei noastre,problema republicii. Ca lozinca a zilei in 1905, republica"

romantism" ; independenta" (fata de monarhia caresavirseste Staatsstreiche si care duce den Biirgerkrieg **)

Realpolitik ***, nu-i asa, d-le Quessel rus ?Apropo. Rosa Luxemburg a avut o controversa cu Kaut-

sky pe tema : a sosit oare pentru Germania momentul Nie-derwerfungsstrategie **** cu care prilej Kautsky aafirmat clar i raspicat, ca, dupa parerea lui, acest momenteste inevitabil i apropiat, dar ca el nu a sosit Inca. IarMartov, aprofundindu-1" (verballhornend) pe Kautsky,neaga aplicabilitatea der Niederwerfungsstrategie la anul1905 in Rusia ! ! Martov gaseste cã insurectia din XII.1905 a fost provocata kienstlich" ***** (Neue Zeit",S. 913). Die Leute, welche so glauben, können nur kiinstlichzur Sozialdemokratie gerechnet werden. Natiirlich sind sicNationalliberak ******.

Martov ia In deridere conceptia potrivit careia proleta-riatul este die ausschlaggebende Macht" (S. 909) ******* Inrevolutie. Pina acum numai liberalii s-au incumetat (desi nuIntotdeauna) s nege faptul istoric incontestabil c In 1905proletariatul rus a avut efectiv rolul der ausschlaggeben-den Macht". Iar atunci cind teoria care neaga hegernoniaproletariatului In revolutia rusa" a prevalat In cele cincivolume ale Miscarii sociale" (aparute sub redactia lui Mar-tov si a lui Potresov), Plehanov a iefit din aceasta redactiesi a declarat c Miscarea sociala" este o opera a lichidato-rilor. Martov nu reprezinta acum intregul mensevism, cinumai pe acela de care Plehanov, care a ramas mensevic,s-a lepadat denumindu-1 oportunism.

* a loviturilor de stat, a insurectidor, a greselor politice de mas:i.Nota trad.

** un eizboi civil. Nota trad.*** o politica reala. Nota trad.

**** strategiei rasturtarii. Nota trad.***** in mod artificial". Nota trad.

****** Oamenii care gindesc astfel pot fi considerati numai ca Mind partein mod artificial din tindurile social-democratiei. Prin natura for, ci sint nat;unAl-liberali. Nota trad.

, forta hothitoare° (in Lazul de faia iii sensul hegemonul, fortaLondusatoare). Nota turd.

=

www.dacoromanica.ro

CATRE J. MARCIILEWSK1. 7 OCTOMBRIE 1910 289

Martov opune sustinerii boicotului (abtinerea politica")in ganz Westeuropa" * de catre anarhisti boicotul din1906 din Rusia. Despre boicotul din 1906, noi am vorbitseparat (ati vorbit i dv. despre el). Dar de ce, atunci cindvorbeste despre boicot in genere, Martov uita principalaaplicare a boicotului in revolutia rusa, boicotarea Dumeilui Bulighin (legea din 6 august 1905) ? ? Impotriva acestuiboicot au fost toti liberalii, chiar i cei de stinga (Uniu-nea eliberarii") ; pentru acest boicot au fost social-dernocra-tii bolsevici. Nu cumva Martov 11 trece sub tacere pentruca acest boicot a invins ? Nu cumva pentru c acest boicota fost o lozinca a Niederwerfungsstrategie victorioase ?

Toti mensevicii (si in special cei de la Nasa Zarea",Vozrojclenie" i Jizn") s-au folosit de controversa dintreRosa Luxemburg si Kautsky pentru a declara ca K. Kaut-sky este mensevic". Facind uz de kleinliche und miserableDiplomatie **, Martov se face luntre i punte pentru a adinciprapastia dintre Rosa Luxemburg si K. Kautsky. Aceste pro-cedee elende *** nu pot avea succes. Social-democratii revo-lutionari puteau discuta in contradictoriu despre momentultrecerii la Niederwerfungsstrategie in Germania, dar nu des-pre oportunitatea Niederwerfungsstrategte inRusia anului 1905. Lui Kautsky nici prin minte nu i-a tre-cut sa nege oportunitatea e i pentru Rusia anului 1905. Denegat o pot nega numai liberalii i Quesselii germani i rusi!

Ce credeti, finalul n problema grevei de masa din Mag-deburg (adoptarea rezolutiei propuse de Rosa si faptul caea a retras partea a doua) nu va contribui la impacarea eicu Kautsky i cu Vorstand **** ? Sau va mai dura ? 263((Rosei Luxemburg i-am scris acum doua saptimini de laStockholm.))

Adresa mea : VI. Oulianoff. 4. Rue Marie Rose. 4. Paris.XIV.

Expediata la Leipzig

Publicata pentru prima oarii in 1925.in Culegeri din Lenin", vol.

Se tipareite dupa manuscri.

* in intreaga Europa' occidentall". Nota trad.** o diplomatic meschin i mizcrabila. Nota trad.

*** ialnicc. Nora trad.**** Conducerca. Nota trad.

III

www.dacoromanica.ro

290 V. I. LENIN

209

CATRE K. B. RADEK

Tovarasului Karl Radek9. X. 1910Stimate tovarase,Intentionam sa raspund la articolele lui Martov si ale

lui Trotki printr-un amplu articol despre fondul proble-mei, pe care urma sa-1 public in Neue Zeit". A iesit insaaltfel. Dv. ati publicat o declaratie foarte buna, iar toy.Karski, Inca inainte de a-i fi scris eu lui Kautsky si lui Wurmdespre intentia mea, a scris pentru Neue Zeit" un arti-col impotriva lui Martov *. Wurm mi-a trimis articolul luiKarski si am fost de acord s ne limitam la el.

Nu pot totusi sa las fara raspuns nemaipomenitele ineptii§i denaturari ale lui Martov si Trotki. Am scris deja o treirnesau cam o jumatate din articolul meu. Tema articolului :Semnificatia istorica a luptei interne de partid dinRusia" **. Va rog sa-rni dati un sfat : ar fi posibil si opor-tun sa public acest articol in Leipziger Volkszeitung" ?

In caz ca raspunsul la intrebarea mea depinde de faptuldaca articolul meu va placea sau nu redactiei, sint dispussa vi-1 trimit fara nici un fel de conditii.

V-a§ fi foarte recunoscator daca rni-ati comunica imediatciteva lucruri in aceasta privinta. De pilda, as vrea sa stiudaca 4 putea publica in Leipziger Volkszeitung" citevafoiletoane pe aceasta tema. Care ar fi dimensiunile maximeale articolului ? Inca ceva : in limba germana nu potscrie, scriu in limba rusa ; ati putea asigura la Leipzig tra-ducerea sau asta v-ar deranja si v-ar crea dificultati ? Inacest caz, va trebui sa gasesc un traducator aici (ceea ce,desigur, voi putea face) sau, in sfirsit, sa scriu in foartedefectuoasa mea limba germana (o mostra este scrisoareade fata), urmind ca la Leipzig sa se traduca dintr-o ger-mana defectuoasa intr-una corecta. (Un prieten mi-a spus

* Vezi scrisoarea precedenta. Nora red.** Ve/i Opere complete, vol. 19, Bucurepi, Editura politica, 1963, ed. a doua,

p. 31,1-400. Nola rcd.

Si

www.dacoromanica.ro

CATRE G. L. SICLOVSKI. 14 OCTOMBRIE 1910 291

o data c e mai u,sor sa traduci n germana dintr-o rusacorecta decit dintr-o germana defectuoasa.)

Cu cele mai bune urari.

Adresa mea :Mr. Vl. Oulianoff.4. Rue Marie Rose. 4.Paris. XIV.

Expediatii la LeipzigPublicatii pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

210

Al dv., N. Lenin

Se tipiirette dupiilimba

manuscrisTradus din germaml

CATRE G. L. SKLOVSKI

Scumpe tovar5.se,mulvurnesc foarte mult pentru scrisoare i pentru

rile in legatura cu agitavia plehanovista. In mornentul defata, pentru noi sint extrem de preioase toate informaciilede acest fel, care ne permit s'a." apreciem in mod exactstarea de spirit a social-democravilor din strainatate. Magindesc sa yin sa in i eu un referat in Elvetia (la Ge-neva, Lausanne, Berna i Zlirich 264). Nu stiu insa dacaaceasta calatorie va da rezultatele dorite.

In ceea ce priveste blocul cu Plehanov, cred ca aveti per-fecta dreptate cind spunqi c trebuie sa ne pronuntam infavoarea lui. Incepind din 1909, eu sustin insistent o apro-piere de plehanovisti. Iar acum o sustin si mai mult. Nu-mai impTeuna cu plehanovistii putem i trebuie sa construimpartidul ; de mult e timpul sa renuncam la vperedisti"golosisti". Ar fi o greseala sa credem ca plehanovistii sintslabi, egali cu zero" (cum se spune uneori) etc. Asta esteimpresia celor din strainatate. Sint profund convins CI inRusia 9/io din muncitorii mensevici sint plehano-visti. Intreaga istorie a mensevismului in revoluvie este ochezasie a faptului ca plehanovismul constituie cel mai

V. §ti-

si

www.dacoromanica.ro

292 V. I. LENIN

bun (§i de aceea cel rnai viabil) produs al partii proletarea men§evicilor.

Am discutat cu Plehanov la Copenhaga in legatura cueditarea unui ziar popular. Un asemenea ziar este necesar.(Trotki a cotit-o in mod fati§ spre lichidatori, sprijina pegolosi§ti, actioneaza in vederea zadarnicirii blocului parti-nic al bol§evicilor cu plehanovi§tii.) Sintem perfect deacord cu Plehanov ca nu mai e nimic de facut cu Trotki.Vom organiza un ziar popular, fie pe linga 0.C., f i eseparat de grupul bol§evicilor. Plehanov ne-a promiscolaborarea. Va fi nevoie de bani, §i noi avem foarteputini. Nadajduiesc ca ne yeti ajuta dv. in vreun fel. Nezbatem sa organizam o revista in Rusia (a la Vozrojde-nie" §i Jizn"). N-avem nici un sprijin, n-avem secretar,n-avem prin cine organiza treaba asta, caci oamenii no§trishit arestati intr-una. E o nenorocire ! Dar avem totu§inevoie de o rev ista 2"5.

0 calda stringere de mina. Al dv., LeninScrisa la

Expediata14 octomblie 1910

Pernadin Paris laPub licata pentru prima oarii

paroal inTholetaiskaia

1927, in revistaRevolinfiia", nr. 1

Publicata pentru prima naintegral in 1930,

in ( ulegeri din Lenin", cot XIII

211

Se tip5reite dupa snanuscris

CATRE C. HUYSMANS

17. X. 1910Scumpe tovara§e Huysmans,Am comunicat casierului Comitetului nostru Central ca

trebuie s. achite cotizatiile. Sper c n curind le vom plati.Secretarul sau casierul biroului Comitetului Central va vainforma in legatura cu aceasta.

at prive§te cotizatiile deputatilor din Duma care facparte din comisia interparlamentara, le voi scrie voisi-i

www.dacoromanica.ro

TOY. PRESEDINTE AL ADUNARII RED. O. C. 7 NOIEMBRIE 1910 293

ruga din nou ca secretarul grupului social-democrat dinDuma s va comunice adresa sa.

Cu stima. Al dv., N. Lenin

Expediadi din Paris la Bruxelles

Publicatii pentru prima oarain limba francezii in 1962,

in revista Cabiers du MondeRusse et Sovietique", nr. 4

in limba riesii se tiparcitepentru prima oath', dapd manuscris

Tradus din limba francezii

212

CATRE C. HUYSMANS

6. XL 1910Scumpe tovarase Huysmans,Un prieten al meu, tovarasul Petrov, va trece miine

sau poirraine pe la dv. Fi%i amabil i davi-i cite un exem-plar din rapoartele prezentate de diferite partide la Con-gresul de la Copenhaga ; socialistii rusi le obtin cu foartemulta greutate. lath de ce este foarte important pentrunoi sa profitam" de calatoriile unor persoane particularepentru a difuza citeva exemplare ale rapoartelor in Rusia.

Primiti, scumpe tovarase,salutul meu fratesc.

N. Lenin

Expediatä din Paris la Bruxelles

Publicatii pentru prima cardin limba francezii in 1962.

in revista ,,Cabiers du MondeRusse et Sovietique", nr. 4

in limba ma se tipSreitepentru prima oars, dupei manuscris

Tradus din limba francezii

213

*TOVARMULUI PRE$EDINTE AL ADUNARIIREDACTIEI 0. C. 266

Stimate tovarase,Parasind astazi adunarea, consider de datoria mea sa

explic semnificavia gestului meu pentru a preveni eventua-va

www.dacoromanica.ro

294 V. I. LENIN

lele interpretari i denaturari care ar putea circula in rin-durile partinicilor (si ale cvasipartinicilor). Ma simt nunumai indreptatit, dar i obligat sa refuz sa particip la oasa-zisa dezbatere", care serveste drept pretext membrilorlichidatori ai redactiei sa debiteze cele mai infame calommiale celor mai infame elemente antipartinice. Daca Mar-tov, de pilda, invoca faptul cã otzovistii sint o parte .apartidului, repetind in acelasi timp cu voce tare calommacelor rnai huliganice elemente din rindurile otzovistilor dinernigratie ca, pasamite, cazul tov. Viktor a fost lichidatsau musamalizat datorita coruptiei 267 si exprimindu-si tot-odata pretentia ca ci, Martov si Dan, sa fie aparati de ast-fel de suspiciuni ale unci parti a partidului", este clarpentru oricine ca, sub paravanul apararn" de santajul ot-zovist, ni se ofera ocazia sa vedern curn aceste ieiri otzo-viste de cea mai rea speta sint sprijinite de lichidatori.

Considerind ca e rnai prejos de demnitatea mea sa par-ticip la o dezbatere" in care se fac asernenea afirrnatii,declar ca i pe viitor voi parasi adunarile in care vor avealoc astfcl de discutii".

Cu salutari tovarasesti, N. Lenin7. XI. 1910

Scrisa la Paris (loco)Publicatil pentru prim; oara in 1933,in Culegeri Lenin", vol. .7i XV

Se tip:ireite dui mamiscris

214

CATRE V. D. BONCI-BRUEVICIDraga V. D.,Am prirnit si astazi stiri despre noua publicatie 268, dar,

spre surprinderea mea, nici un cuvint de la d-ta. Ce poatesá insemne asta ? Sint foarte nelinistit de soarta publicatiei.Mi se scrie, de pilda, ca cei de acolo se tern ca materialeletrimise ar fi dcpasite. Insist in modul cel mai categoric sase puMice tot cc s-a trimis (cu modificari determinate deimprejurari independente de noi", daca acest lucru va finecesar). Totul e doar o chestiune de principiu, o chestiunedc orientare. Noi nu avern Inca inforrnatii in legatura cu

dtts

www.dacoromanica.ro

CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI. 10 NOIEMBRIE. 1910 296

aceasta chestiune i ne punem sperantele in d-ta, iar d-tataci. Asa nu merge. Daca ne vei scrie de doua ori pe sapta-mina, vom avea un minimum de stiri pentru a putea men-tine legatura si a nu fi straini de problemele voastre. Aiciinsa continua sa scrie cei nemulturniti" (azi am primit oscrisoare lunga. de la un nemultumit : banuiesti, probabil,de la cine). De aceea, te rog insistent : scrie, scrie mai dessi mai amanuntit.

Multe salutari lui V. M.

Scrisii la 8 noiembrie 1910Expediata din Paris ts Petersburg

Pub licatii pentra prima oaril in 1933,in Culegeri din Lenin", vol. XXV

Al d-tale, Batrinul

Se tipiireste dupii o topicdaetilogra!iata

(obiinuta prin perlustrare)

215

CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI

Draga V. D.,Ti-am scris zilele trecute *. Iti scriu si astazi, deoarece

am primit niste stiri foarte alarmante referitoare la uneleneintelegeri care ar exista acolo la dv. Nu inteleg care safie cauza. Nu stiu despre ce este vorba 269. Ne lipsiti deorice informatie, iar apoi va plingeti ca tot noi sintem devina ca se bate pasul pe loc. De ce sa. nu poata conlucra laeditarea ziarului niste tovarasi de idei, din moment ce aucazut de acord asupra unei probleme principale, i anumeasupra necesitatii de a nu admite nici picior de domni Po-tresovi si de alte otrepe de la Nasa Zarea" ? Doar existaUfi acord in aceasta privinta. V vom comunica chiar as-tazi intr-o scrisoare parerea noastra despre includerea celuide-al treilea (exista doar conditia expresa ca cel de-al trei-lea loc s ne fie rezervat noua) 270. Iti fac cunoscut acestlucru pentru a exclude posibilitatea unor interpretari ero-nate. Cel de-al treilea are a treia parte din voturile deli-berative oare asta e mult ? Esti impotriva ? Sper ca nu.

* Vezi scrisoarea precedena. Nota red.

www.dacoromanica.ro

9N1 V. I. LENIN

dori foarte, foarte mult ca chestiunea sa se rezolve fara,frictiuni. E timpul, e de mult timpul sa trecem deindata laeditarea ziarului §i revistei. In privinta revistei va rugam :gasiti-ne un secretar ef i una, doua oferte 271 E aa degreu s. aranjati toate astea ? Deci, vept vqti.

Sper ca acum se va ajunge la o intelegere cu cci ncrnul-turniti. N-avern nici un motiv sa ne certam.

Scrisa la 10 noiembrie 1910Expediata din Paris la Petelsburg

Publicata pentru prima oara' In 1933,in Culegeri din Lenin", tol. XXV

Se tiplirege dupl o ropiedec:ilegraliata

(obtinuta pun perlustrare)

As

www.dacoromanica.ro

r)9 7

ANEXE

www.dacoromanica.ro

999

'1

CATRE K. H. BRANTING

TovarAului BrantingCongresul de la Stockholm al Partidului nluncitoresc so-

cial-democrat din Rusia saluta in persoana dv., scumpe to-vara§e, partidul fratesc sucdez §i v. invita sa" participaci laedimele lui cu drept de vot consultativ.

Cu salutari social-democrate,in numele prezidiului,

.Scrisa la 23 sau 24 alnihe1906 la Stockholm

2

F. DanN. Lenin

Se tiparelte pentru prima oara,dupti un text scris de F. I. Dan

ii semnat de V. I. LeninTiadus din limba germana

DECLARATIE A REDACTIEI ZIARULUIPROLETARII"

Tovar4ului Viktor, membru al Centrului Bolwvic 272.Redactia ziarului Proletarii" constata c nici una din-

tre organizacii nu a fost informat5. despre ie§irea din re-dactie a tov. Maksimov §i despre tot ce s-a Intimplat inultimele 3 zile (precum i nainte de aceasta). Celor citorvapersoane carora ii s-au comunicat aceste lucruri le cerem

pastreze cel mai strict secret. Ne angajarn in mod solemnSä luilm in viitor toate masurile pentru a limita la cerculsi

www.dacoromanica.ro

300 ANEXE

de membri ai Centrului Bolsevic informatiile despre tot ces-a intimplat.

Ne luam aceasta obligatie in cazul in care tov. Maksimov1) renunta s difuzeze in organizatiile locale scrisoarea

sa catre redactie,2) se angajeaza, ca i noi, s ia toate masurile pentru

ca i diferitele persoane care au fost informate despre iesi-rea lui din redactie etc. sa nu mai relateze nimanui acestcaz,

3) i va expune nernultumirile i acuzatiile la viitoareaadunare a membrilor Centrului Bolsevic (aflati in strain5.-tate si a celor care vor veni in strainatate),

4) nu insista sa se publice in Proletarii" stirea cu pri-vire la iesirea sa din redactie.

Pentru redo ctia ziarului Proletarii"N. Lenin

Ir. DorovSecretara C. B., Sablina

Scrisa. intre 23 i 27 innie1908 la Geneva (loco)

Publicatd pentru prima rani in 1933,in Culegeri din Lenie, vol. XXV

Sescrisa

tip,heite dupa o copiede mhra unui necunoscut

3

SCRISOARE A REDACTIEI ZIARULUIPROLETARII"

Tovarasilor Maksimov, Marat ;i Domov,membri ai Centrului Bolsevic

.:.la propunerea dv. de a se convoca acum Centruiconsideram necesar sa va comunicam urmatoarele :

1) 0 serie de sedinte anterioare ale Centrului Bolsevicau afatat c un grupintreg de problerne mai mult sau rnaiputin importante, ridicate la ele, sint evident legate de pro-bleme cu un caracter mai general, pentru a caror rezolvarcse convoaca acum sedinta largita a Centrului Bolsevic. Re-zolvarea acestui grup de problerne inainte de rezolvareadefinitiva a problemei cu caracter general privind directia

Bol-sevic,

www.dacoromanica.ro

SCRIS. A RED. ZIARULUI PROLETARII". APRILIE 1909 301

In care trebuie sa fie orientata intreaga politica principialapractica a Centrului Bolsevic, ca organ condueator al

fractiunii bolsevice, este, in aceste conditii, sausau se transforma de fapt in cearta si amplifica elementeleei. Data fiind atitudinea opozitiei" fata de hotaririle Cen-trului Bolsevic, discutarea tovaraseasca a problemelor de-genereaza intr-o serie de atacuri impotriva unor membriai Centrului Bolsevic din partea acestor tovarasi, care re-peta, fara a aduce dovezi, tot felul de calomnii i intrigi.

2) Avind in vedere toate acestea, Centrul Bolsevic, con-statind c unii membri ai sal au pornit pe calea sciziunii, aadoptat o hotarire prin care se admite, pina la convocareaplenarei, o consultare a membrilor Centrului Bolsevic invederea rezolvarii problemelor practice care nu sufera ami-nare. De aceea, noi nu vedem acurn necesitatea convocariimembrilor Centrului Bolsevic care se afla in prezent la Pa-ris, si aceasta cu atit mai mult cu cit la fixarea termenuluide convocare a §edintei largite se poate ajunge numai princonsultarea tuturor membrilor Centrului Bolsevic, in spe-cial a celor ce se afla. in Rusia. Ei au fost consultati cu totiisi se asteaptiii raspunsurile lor, care va vor fi comunicateprin secretar.

Problema invitàrii reprezentantilor regiunilor nu nece-sitii o dezbatere speciala, deoarece prezenta lor k edintalargita a Centrului Bolsevic este obligatoric.

0 declaratie a tov. N. in care sa indice data care-i con-vine ar fi luata imediat in consideratie chiar si in cazul incare el n-ar trimite-o prin ccilalçi trei membri.

Cu salutiiri tovarasesti,I. Kamenev

N. LeninGrigoriViktor

Scrisa in aprilie 1909,nu mai tir7iu de 26 ale limn.

la Pal is (loco

Se tipiiceite pentru prima oarc7,dsdpi o copie scris5 de mina

unnt necuno

imposibila,

,us

www.dacoromanica.ro

302 ANEXE

4

"CATRE COMITETUL EXECUTIV AL BIROULUISOCIALIST INTERNATIONAL

Paris, 26 rnai 1909

Stimate tovarase,Ziarele publica stiri privind calatoria tarului i intentia

lui de a vizita Elvetia, Italia, Anglia si Franca 273Socialistii suedezi au considerat necesar sa ia atitudine

fata de proiectata calatorie a tarului i, in numele lor, to-varasul nostru Branting a interpelat guvernul, exprimind

parlamentul suedez un protest energic, patruns de spiri-tul solidaritatii socialiste internationale.

Sintem convinsi c tovarasii nostri din alte fari vorpartasi parerea lui Branting ca vizita tarului nu poate fiprivita ca un act obisnuit al diplomatiei oficiale i ca, larindul lor, vor protesta asa cum o cere momentul.

Trebuie numai sa se faca apel Ia ei s organizeze imediato serie de actiuni. E clar c sectia rusa nu poate sI actionezedirect. Credem, de asemenea, ci Comitetul executiv si Co-misia interparlamentara ar putea sa ia initiativa de a seadresa partidelor afiliate, precum si grupurilor parlamen-tare respective, aratindu-le rolul jucat de tarul Nicolae alII-lea in atrocitatile comise de regimul al carui reprezentant

inspirator activ i odios este.Tovarasii nostri din alte sectii trebuie indrepte in-

deosebi atentia asupra atrocitatilor comise in inchisorile cudetinuti politici din Rusia, unde zeci de mii de tovarasi de-ainostri isi ispasesc vina de a fi nazuit spre libertate si de a filuptat pentru cauza muncitoreasca si socialism. Aceste fapteau constituit obiectul unei interpelari prezentate zilele aces-tea de fractiunea social-democrata din Duma, a carei tra-ducere v-o trimitem 274 cu rugamintea de a tine seama de

si

sa-si

in

irn-

www.dacoromanica.ro

DECLARAT1A ADRESATk RED. Z1AR. SOTIAL-DEMORRAT" 303

ea la intocrnirea apelului dv. i, daca va fi nevoie, de atrimite secviilor textul ei rugindu-le sa-1 publice n presa.

Cu salutari ha:testi,N. Lenin

I. Rubanovici

Expediatii la Bruxelles

Pub licatd pentru prima oariiin 1960, in revista

Voprosi Istorii KPSS', nr. 5

5

Se tipareste dupii un textdactilografiat, semnat dc V. 1. Lenin

Tradus din limba francezii

DECLARATIA ADRESATA REDACTIEIZIARULUI SOTIAL-DEMOKRAT" *

Comunicam redactiei O.C. ca tov. Lenin isi retrage re-zolutia sa (cu privire la tactica organizatorica interna departid), iar tovarasii Grigori i Karnenev isi retrag rezolu-cia (cu privire Ia publicarea articolului lui Lenin sau cuprivire la oportunitatea publicarii lui). Ca urmare, Leninisi retrage declaratia cu privire la iesirea sa din redacciaO.C. Subsemnacii socotim ca intregul incident", provocatde o neintelegere, trebuie considerat nul et non-avenu **.Paris, 5 noiembrie 1909

GrigoriI. Kamenev

Bruxelles 6 noiembrie 1909. LeninBruxelles 6 noiembrie. A. Warski

Expediatii la ParisPublicatii pentru prima oard ia 1933,in Culegeri din Lenin°, vol. XXV

* Veil volumul dc favi, p. 231-232. Nola red.** nul 1 i neavenit. Nota trad.

Sescris de

tipiireste dupii tin teltG. E. Zinoviev

si semnat de V. 1. Lenin

www.dacoromanica.ro

301 ANEXE

6

"CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Subsemnatii membri bolsevici ai Comitetului Central con-sideram necesar sa declararn c, dupa parerea noastra, plc-nara C.C. trebuie convocata cit mai curind posibil.

Dindu-ne votul pentru convocarea de urgenta a plenarci,vom face, in ceea ce ne priveste, tot postbilul ca aceastasedinta sa aiba loc intr-un timp cit mai scurt.

Rugam Biroul din strainatate al C.C. sa aduca prezentadeclaratie la cunostinta tuturor membrilor C.C. aflati inRusia i in strainatate.14 noiembrie (st. n.) 1909

Paris.

Publicans' pentru prima oariiin 1926, in revista

Proletarskaia Revoliunie, nr. II

7

Membrii C.C. : InnokentievGrigori

LeninV. Sergbeev

Se tipdreite dupa tetrascris de G. E. Zinoolevsi semnat de V. I. Lenin

"CATRE BIROUL DIN STRAINATATEAL COMITETULUI CENTRAL AL P.M.S.D.R.

Stirnati tovar4i,La intrebarea noastra eurn inçelegei competenta dv: in

problemele care privesc conflictele din O.C. n-am primitpina In prezent nict un raspuns 275. Cu toate acestea, con-sideram necesar sa va dam unele explicatti in legatura cuo serie de conflicte care au avut loc dupa plenara in cadrulnoii redactii a 0.C., lucru pe care Ii vom face in vntorulapropiat in scopul informarii intregului partid si a tuturorsocial-democratilor.

Incepem cu ultima declaratie a tovarasilor Dan si Mar-tov, din 29 martie.

www.dacoromanica.ro

CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL C.C. AL P.M.S.D.R. 305

1..Nu este adevarat ea' hotarit sa publicam articolulprima din care contine atacuri grosolane la adresaComitetului regional din Caucaz", deoarece s-a stabilit caaceasta. parte sa fie omisa i sà ramina numai polemicaprincipiala cu ziarul gruzin, pe care autorul, un activist lo-cal, il acuza de lichidatorism. Autorii declaratiei trec subtacere faptul cá aceasta polemica a fost trimisa in manu-scris autorului articolului primit din Gruzia pentru ca elsa aiba posibilitatea s raspunda in acelasi numar al O.C.(Ulterior insa, la ultima sedinta a redactiei, am hotarit catoata aceasta polemica, precum si raspunsul s fie publicatein Diskussionnii Listok" 276.)

2. Autorii declaratici trec sub tacere motk ul pentru caream respins articolul toy. Dan cu priyire la sarcinile parti-dulut in legatura cu persecutiile la care sint supuse sindica-tele. L-am respms pentru ca in acest articol sarcinile parti-dulut sint reduse la schimbarea luptei pentru rasturnareaabsolutismului in rnoneda marunta a lozincii cadetilor .luptapentru legalitate.".

3. Tovarasii Dan si Martov gasesc nefiresc" cá noine-am consfátuit separat cum sa respingem atacurile in-fame indreptate impotriva 0.C.si a unitatii partidului,dar gasesc cu totul firesc" ca ci, doi redactori ai 0.C.,s-au intilnit cu alçi redactori de la Golos Social-Demo-krata" pentru a porni un atac infam impotriva O.C. 2" Eiconsidera consfatuirea unor tovarasi de idei din cadrul co-legiului i discutarea in comun a unui articol inainte ca elsa. fi ajuns pe masa redactiei pentru a fi analizat (mai alesintr-un caz ca acesta) drept o incalcare a normelor stabi-lite. Dar a face parte concomitent din redactia 0.C., caruiaC.C. i-a trasat, printre altele, sarcma cle a exphca pen-colul devierii" spre lichidatorism i otiovism, si din redac-

ziarului Golos Sotial-Demokrata", care camufleaza,incurajoaza si apara lichidatorismul si caruia C.C.cornandat sa-si inceteze aparicia, asta, dupa ci, nu con-travine onestitatii politice. Aceasta.mamera de a ataca pc

isla spate O.C. si unitatea partidului de a cere in acelasitimp munca colectiva" in intocanrea raspunsului la atacu-rile lansate de ei insisi pc la spate, maniera proprie avoca-tilor incorecti, o lasam autorilor declaratiel. Sa exammam

amTiflis,

i-a re-da

www.dacoromanica.ro

306 ANEXE

impreuna cu ei atacurile pornite de ei mnii impotriva O.C.ar fi insemnat o farsa nedemna. Singurul lucru pe care-1puteam face era sa punem articolul pe masa redactiei pen-tru a le da posibilitatea sa ia cunostinta de concinutul luisi sa le ascultam obieciiIe, ceea ce am si facut.

4. Autorii declaratiei scriu ca noi i-am indus pur si sim-plu in eroare", deoarece n-am pomenit nimic de intentianoastra de a publica i Inca denaturind in mod revolta-tor adevarul o parte din corespondenta dintre membriiC.C. 5i Biroul din strainatate al C.C." Noi nu numai canu le-am pomenit despre acest lucru, dar, in general, nule-am pomenit nirnic despre concinutul articolului, deoareceli 1-am dat in mina. Tov. Dan chiar s-a uitat prin manuscri-sul acestui articol. Dan si Martov mint pur si simplu, mi-ztnd pe faptul ca dv. nu yeti observa ca autorii insisi vàscriu cu citeva rinduri mai sus ca noi le-am dat articolulpentru a-1 citi in manuscris, prin urmare noi n-am inten-tionat sa le ascundem nimic. Pentru a arata in ce constadenaturarea revoltatoare a adevarului" de catre noi, innr. 12 al O.C. publicarn toate fragmentele din scrisoareaC.C. care se refera la aceasta chestiune. Cititorul sa judece.

5. Autorii declaratiei scriu despre aspectul politist con-spirativ al chestiunii". Ei uita insa s. va spuna ca noi nuam aratat in presa care e situatia in partid, din punct devedere organizatoric, a acestor trei lichidatori, ca chiarDan si Martov au fost cei care au publicat in nr. 19-20ale ziarului Golos Sotial-Demokrata" nu numai numelelor, ci si numele altor lichidatori. La aceasta nu putem sàraspundem decit folosind cuvintele lui Plehanov, care aspus ca pe lichidatorii din partid ii ameninta" numaiprimirea unei decoratii".

6. Autorii declaratiei scriu ca i bolsevicii refuza sa intrein Comitetul Central *. Ei omit insa in mod intentionat

* Aici autorii deLlaraliei se arata indignati ci cititoi ilor artkolului 1111 li secomunka i famul Ca social-de, roc,afil polonezi n no plant sa gaseascii nict pinaacorn pc cineva care sa accepte reprezinte in C.C." 5i mai au 4i indrazneala sisublinieze aceste cuvinte. Asta c o minciona la fel de sfruntata ca si celelalte afir-matii din declaratie. Dupa cum inainte de plenara social dernocratii polonezi at. avutun repreientant al or ill C.C., tot aya i acum, dupa plenara, eIsta UI, reprezentantcare asteapti siri fie instiintat cind sa piece la sedinta C.C. Acum o saptaminS inisreprezentantul polonez in C.C. a primit o scrisoare de la un coleg al sau de laMoscova, in care i se spunca ca va trcbui sa mai astepte, deoarece C.C. flu se poateintrurn incl.

www.dacoromanica.ro

CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL C,C. AL P.M.S.D.R. 307

sa va spuna ca nu este vorba despre unii care vor sau nuvor sa intre in Comitetul Central, ci despre unii care con-sidera Cornitetul Central si partidul inutile si daunatoare.

7. Autorii declaratiei se pling c le-au fost respinse arti-colele. Dar toate aceste plingeri au ml singur scop : sa ere-eze in mod artificial o baza pentru existenta ziaruluiGolosSotial-Demokrata". In acest scop autorii declaratiei botco-teaza Diskussionnii Listok", in care articolele lor ar puteasa apara fara nici un impediment. Ei submineaza constientsi aceasta publicatie a partidului, care are menirea sa facainutile organele de presa fractioniste i sa dea posibilitatetuturor curentelor din partid O. se exprime liber atunci cindvederile lor nu coincid cu cele ale O.C. Noi am propus, de

ca articolul toy. Martov Pe calea cea buna" sa fiepublicat fie in O.C. cu o nota din partea redactiei (intrucitin el sint combatute hotaririle Comitetului Central), fie inDiskussionnii Listok". Prima alternativa a fost considerataca fiind o intentie de a insoti articolul de un )andarm",iar a doua de a-I surghluni". Iar noua ni s-a declaratdeschis urmatoarele : acum incepem impotriva voastraostilitatile".

8. Autorii declaratiei se pling ct noi am publicat un ar-ticol despre conferinta, care ar denatura complet hotaririleplenarei in aceastii problema". Sensul acestei plingeri esteurmatorul : articolul in cauzH este intru totul solidar cuscrisoarea C.C. cu privire la conferinta 278, Jar scrisoareaantilichidatorista a C.C. cu privire la conferinta nu-i estepe plac lui Dan, acest lichidator inveterat. Articolul a fostscris de acelasi tovaras care a scris si scrisoarea Comitetu-lui Central. Scrisoarea Comitetului Central a fost insa sem-nata si de tov. Martov. Ea a fost aprobata in unanimitate.Trimitind autorului scrisorii spaltul, tov. Martov i-a scris:in legatu.rii cu textul scrisorii dv. cu privire la conferintan-am.ninuc de obiectat". Acuminsa nici n-a apucat sa cinte

trela oara cocosul lichidatorist, ca L. Martov se si gra-beste (impreuna cu Dan) sa se dezica de scrisoarea aprobatachtar de el. In declaratia din partea..., care e scrisa de Dansi semnata i de Martov, sint dezvaluite cu naivitate ade-varatele motive pentru care golosistii sint nemultumiti descrisoarea C.C. cu privire Ia conferinta si de articolul nos-

a

pildO,

www.dacoromanica.ro

808 ANEXE

tru pe aceeasi tema : plenara, spun ei, a hotarit parca s5.impacam" partidul cu asa-numitul lichidatorism" si safacem sa dispara prapastia" dintre ei si partid. O.C. insanu aduce la indeplinire aceasta sarcina. Regretam : noi in-deplinim o sarcina exact contrara. Ne mira insa un lucru :de ce autorii declaratiei, care se piing ca le Ant respinsearticolele, au respins ei in;4i publicarea in Go los Social-Demokrata" a unui articol semnat si de tov. Martov, sianume Scrisoarea C.C." in legatura cu conferinta ? De cen-au publicat-o nici in intregime, nici macar partial ? Pro-babil pentru motivul cá scrisoarea C.C. denatureaza corn-plet hotaririle" Cornitetului Central.

9. Autorii declaratiei au curajul sa se adreseze dv., Bi-roului din strainatate al Comitetului Central, §i sa cearasatisfactie" pentru necazul pe care li I-a adus demascareacelor trei lichidatori practicieni. Ei cred, probabil, ca dv.ati fi de acord sa nu fie data in vileag insulta monstruoasaadusa partidului nostru de catre tovarasii lor de idei Mihail,Roman si Iuri. Ei va atribuie, probabil, intentia de a as-cunde partidului complotul impotriva partidului pe carenoi 1-am demascat i pe care un membru al C.C., in scri-soarea trimisa din Rusia, v-a rugat sa-1 dati in vileag. De-sigur ca la aceasta jignire adus5. constiintei dv. partiniceurmeaza ca dv. insiva sa dati raspunsul cuvenit. Credeminsa ca nu exista institutie de partid care ar fi dispusa sa sesolidarizcze nici macar intr-o oarecare masura, sub o oare-care forma, fie si indirect, cu cei de teapa lui Roman, Iuri,Mihail si a complicilor lor. Dacii totusi ar exista asemeneapersoanc si institutii, ele ar trebui sa fie imediat i publictintuite la stilpul infamici in numelc intregului partid. Sinoi, in O.C. al partidului nostru, unde am fost trimisi deplenara, vom promova neabatut aceasta linie. Pc cel ce-siva lega viitorul de distrugatorii partidului II asteapta ace-easi soarta indiferent cine ar fi el.

10. In partea finala a declaratiei lor, autorii va amenintaca daca nu yeti proceda conform vointei lor, vor incepe saräscoleasca chestiunile lichidate de plenara C.C. $i ei pro-mit s-o faca in pofida hotaririi Comitetului Central. Aceasta

www.dacoromanica.ro

CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL C.C. AL P.M.S.D.R. 309

amenintare nu mai este insa obisnuita fraktioneller Dreck *,cum s-a exprimat reprezentantul Social-democratiei letonela plenara C.C. referindu-se la faptul c golosistii agitauaceste chestiuni in scopurile lor fractioniste murdare, ci unfantaj fractionist fata de Biroul din strainatate al C.C. La-sam, fireste, ca dv, insiva, tovarasi, sa Va rafuiti cum secuvine cu fantaji,stii din mocirla fractionist(1.

Noi nu vrem insa s ne apucarn sa pescuim toate falsifi-carile, denaturarile si minciunile sfruntate care s-au acu-mulat impotriva noastra in declaratiile, plingerile si protes-tele lui Martov si Dan. Dv. insiva, tovarasi, yeti sti, de-sigur, sa va descurcati in toata aceasta mocirla fractionista,desi nu ne indoim ca ea o sa va provoace, ca si noua, unsentiment firesc de repulsie. Vrern insa, in incheiere, sa vaatragem atentia asupra a doua imprejurari.

In primul rind. Amintirn faptul di actuala incercaregolosistilor dc a submina Cornitctul Central nu este prima.Tn vara anului 1908, cind membrii bolsevici ai C.C. au fostarcstati, golosistii au mai facut o asemenca incercare teme-rara, care a fost dcmascata la plenara C.C. (din august1908). In acca perioada, golosistii an propus tovarasilorbundisti sa participe la cornplotul care urmarea submina-rca Comitetului Central. Un membru al C.C. al Bundului(tov. E.) a comunicat insa acest lucru unui membru bolse-vic al C.C. (tov. G.) care tocmai iesise din inchisoare, sitentativa de complot a esuat. Pastram si acum scrisoarcaacestui membru al C.C. al Bundului, in care el scrie diliderii golosistilor neaga insusi Existenzrecht" (dreptul laexistenta) al C.C. si propun ca el sa fie inlocuit cu Lin felde birou informativ 279. Faptul di membrii golosisti ai C.C.au propus C.C. al Bundului sa tradeze partidul a fost con-firmat si de alti tovarasi din cadrul Bundului la conferintadin decembrie (1908) (vezi procesele-verbale ale conferin-tei). Daca la aceasta yeti adauga recentele dezvaluiri facutede tov. mensevici adepti ai lui Aleksei Moskovski si G. V.Plehanov, precum si faptul ca Go los Sotial-Demokrata"nu s-a ridicar nicicdata impotriva lichidatorilor, ci, din

* murdarie fractionista. Nota trad.

a

www.dacoromanica.ro

310 ANEXE

contra, li aparà in permanenta, cerind acum ca ei sã fierecunoscuti ca parte egala cu partidul, §i mai mult decitatit ii ia sub aripa sa ocrotitoare pe Roman, Mihail i Iuri,yeti avea un tablou destul de clar al incercarilor indelun-gate, necontenite, perseverente §i cit se poate de perfide princare lichidatorii caut a. atinga scopul distrugereapartidului. Totodata vor deveni evidente pentru oricine pe-ricolul pe care il prezinta curentul lichidatorist §i necesi-tatea de a lupta impotriva lui in modul cel mai energic.Avind in vedere toate acestea, socotim ca e timpul sà pu-blicam atit scrisoarea tov. E., membru al C.C. al Bundului,cit i, in general, toate materialele referitoare la incerdirilede a lichida partidul.

In al doilea rind. Daca cei doi golosi§ti colegi de-ainowi la O.C. va scriu ca un minimum de respect fat)."de partid ar trebui sa" ne determine sa renuntam h ocu-parea unor functii de raspundere in partid", credem casimpla onestitate politica §i un minimum de respect fata deei inii ar trebui sa-i determine sa renunte la pozitia falsape care o ocupà in partid §i in O.C. de vreme ce iau apara-rea lichidatorilor. De altfel, spre deosebire de ei, noi nusintem cit4 de putin inclinati sa legam relele intentii decaracterul lor. Minciuna, antajul i toate celelalte calitatiale lor nu-§i au obiuia in reaua lor vointa, ci in pozitia lorfalsa, care-i silqte sa comita un fals la fiece pas. Es istder Fluch der b6sen Tat, dass sie immer Böses muss gebah-ren*. Jar blestemul faptei lor rele este acela ca ei fac parteconcomitent din organul de presa al partidului §i dintr-unorgan de presa care intentioneaza sa lichideze partidul §i,in consecinta, ei trebuie asurne o misiune contradic-torie, §i anume sa fie i pentru partid i impotriva partidu-lui. Din aceasta cauza ei n-au nici macar curajul" celorde teapa lui Roman, Iuri §i Mihail. Aceasta pozitie a lornu este compatibila nici cu simpla onestitate politicà, nicicu un respect minim fata de ei inii. Ap se creeaza acea

* Blcstctnul ía ptc rIc c in Mc i raul trcicasca. (Sinner. Trilogia Wal-trn'tc[n". Ptct.olomtni. , aLtul V, st.cna Nina trail.

sa-si

4,1

19111).

sd-si

www.dacoromanica.ro

CATRE CONDUCEREA CENTRALA A SOC.-DEM. POLONEZE 311

pozicie falsa, acel daca ne putem exprima astfelazefovism sui-generis in scopuri lichidatoriste care ii im-pinge, chiar daca sint de cea mai buna credinta, la faptedintre cele mai nedemne.

Membrii redactiei O.C.A. War

G. ZinovievN. Lenin

5 aprilie 1910

P. S. Deocamdata vom trimite neintirziat o copie a pre-zentei declaratii numai colegiului din Rusia al C.C., Comi-tetelor Centrale nationale" i organelor de presa ale parti-dului nostru.

Scrisa la Paris (loco)

8

Se tipiireite pentru prima oarii,dupii un pal t bectova f iatal textului manuscrisului

*CATRE CONDUCEREA CENTRALAA SOCIAL-DEMOCRATIEI POLONEZE

Dragi tovarasi,Schimbul de vederi pe care 1-am avut ieri cu reprezen-

tantii dv. in cadrul instituciei comune de partid 2" ne-aaratat ca delegacii dv. ezita s duel o lupta hotarita pen-tru partid i impotriva lichidatorilor, situindu-se pe pozi-;iile impaciuitorismului", care, obiectiv, serveste numailichidatorilor.

Oscilarile intr-un asemenea important moment de coti-tura in viaca partidului vor fi, dupa convingerea noastraprofunda, numai in folosul dusmanilor partidului.

Noi vom fi nevoivi sa promovam linia partinitatii fárãdelegacii dv. sau, poate, chiar impotriva lor. Acest lucruvi-1 aducem la cunostinta acum in citeva cuvinte. Expli-

www.dacoromanica.ro

812 ANtiCE

catii mai amanuntite v vom da in zilele urmatoare, pro-babil in presa.

Speram c yeti intelege de ce ne-am adresat mai intiitocmai dv., unei organizatii de care sintem atit de apropiatiideologiceste i politiceste.

Cu salutari tovarasesti.Membrii bolsevici ai redactiei O.C. : Lenin

Grigori10. IV. 1910

Scrisii la ParisPublicata pentru prima oath' in 1933,in Culegeri din Lenin", vol. XXV

9

Se tiAreite dupa un textscris de G. E. Zinoviev

$i semnat de V. I. Lenin

"CATRE CONDUCEREA PARTIDULUISOCIAL-DEMOCRAT DIN GERMANIA

Copenhaga, 2 septembrie * 1910Stimati tovarasi,In ziarul Vorw'arts" din 28 august a aparut un articol

anonim cu privire la starea de lucruri din partidul dinRusia, articol care constituie un act cit se poate de scan-dalos 28)1. In toiul lucrarilor congresului international, lacare toti participantii sint animati de dorinta de a pastraunitatea socialista, de a examina cu deosebita prudenta con-troversele din cadrul partidelor din diferite OH, de a evita,pe cit posibil, amestecul in aceste controverse si de a facecunoscute forta, maretia i prestigiul moral al social-demo-cratiei din toate *He, tocmai intr-un asemenea momentin Organul Central al partidului german apare fara nicio motivare, fara sa fie citusi de putin nevoie, un articol care

* Grcit In original : in loc de septembrie figureas5 august. --Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE CONDUCEREA PARTIDULUI SOC.-DEM. DIN GERMANIA 313

contine atacuri vehemente la adresa social-democraviei ruse.In articolul amintit e criticata fara nici un fel de reticenveintreaga miscare social-democrata din Rusia ; el incearcaprezinte in culorile cele mai sumbre, in fata strainatatii,decaderea, neputinth si destramarea social-democratiei dinRusia. Sint apoi criticate vehement si denigrate de jos pinasus absolut toate fractiunile si curentele existente n partid,in sfirsit, articolul contine atacuri grosolane la adresa insti-tuciilor centrale oficiale ale partidului Comitetul Cen-tral si Organul Central , care silt acuzate de unilatera-litate fraccionista etc. ; diferiti rnembri ai acestor instituOicentrale sint calomniavi si ei intr-un mod Fara precedent.

Acest articol publicat in Organul Central al partiduluigerman, al carui autor n-a urmarit decit sa se razbune pen-tru cine stie ce jignire fara importama ce i s-o fi adus, vadauna intereselor miscarii social-democrate din Rusia ; elconstituie o incalcare fara precedent a solidaritacii i fratieiinternationale cu social-democratia din Rusia. $i daca parti-dul din Rusia, care dispune de numerosi si reputati publi-cisti, a evitat ani de-a rindul sã aduca" in presa de partidgermana chestiunile sale intern; a procedat astfel deoarecesocoate ca presa straina nu este un teren potrivit pentrurezolvarea controverselor din propriile sale rinduri. Fau-rirea unitavii rindurilor Partidului social-democrat dinRusia a fost i continua sa. fie sarcina cea mai complexamai importanta a tuturor tovarasilor din Rusia si in primulrind a institutiilor centrale ale partidului. E clar ca pentrua mentine unitatea, trebuie sa se evite tot ceea ce impiedicalichidarea divergemelor interne. Fireste c nimeni nu tre-buie s aiba nimic de obiectat impotriva prezentarii in-tr-un mod ponderat, obiectiv a problemelor privind viatainterna a partidului din Rusia. Noi insa respingem in modcategoric critica dusmanoasa, josnica si perfida la adresamicrii partidului si a instituviilor lui centrale, asa cum seface in articolul mentionat, i asta cu atit mai mult cu citautorul anonim, care in articol apare in rolul unui om strainde partid, dar atotstiutor, e prezentat drept corespondent

it

si

www.dacoromanica.ro

314 ANEXE

al Organului Central, ziarul VorwHrts", ceea ce conferaarticolului un caracter redactional, oficial.

Delegati ai ziarului Sotial-Demokrat"Organul Central al Partidului rnuncitorescsocial-democrat din Rusia.

G. PlehanovA. Warski

Delegat al Comitetului Central, membru -11Biroului socialist international.

N. Lenin (Vl. Ulianov)

Se tipareste pentru prima oarii,dupa un text scris de A. IVaiskz

ji semnat de V. 1. LeninTradus din limba

10

"-CATRE BIROUL DIN STRAINATATEAL COMITETULUI CENTRAL

26 octombrie 1910

Stimati tovarasi,La 24 octombrie v-am trimis un extras din scrisoarea

tov. Poletaev adresata noua. In completare, Ira comunicamtov. Poletaev cere, in nionele intregii fractiuni, sa se tri-

mita bani pentru ziar si ca, dupa cum rezulta din scrisoareasa, redactia acestui ziar * (cunoscut dv.) a fost numitachiar de catre fractitine.

Noi sprijinim cererea fractiunii din Duma i considerarnimportant faptul ca. ea a inceput s editeze un ziar. Deaceea, consirntim sa se acorde Biroului din strainatate unirnprumut din sumele transmise de bolsevici detinatorilorKautsky, Mehring si Clara Zetkin special pentru a se tri-mite fractiunii 1 000 (o mie) de ruble.

* rte %tuba despre iiarul Zsezda". Nuta red.

zeum,n1

ca

www.dacoromanica.ro

CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL C.C. 26 OCTOMBRIE 1910 315

Rugam insistent Biroul din strainatate al C.C. sa ne deachiar azi un riispuns oficial in aceasta problema.

Cu salutari tovar4qti.Membrii redactiei 0.C.,

Lenin, Grigoti

Scrisii la Paris (loco)Publicatii pentru prima oarl

in 1926, in revistaProletarskaia Revoliutiia", nr. 11

Se tipiireste dupii textulscris ae G. E. Zino,e,.,si semnat de V. I. I (run

www.dacoromanica.ro

316 ANEXE

11

SALUT ADRESAT LUI W. HAYWOOD

Congresul internacional transmite lui William Haywood,in numele miscarii socialiste din intreaga lume, urari desucces in lupta mareaca pe care o duce in apararea intere-selor muncitonlor organizaci din State le Unite. Congresulinfiereaza incercarea proprietarilor de mine de a obcinecondamnarea unui om nevinovat numai pentru ca a slujitproletanatului organizat. Congresul considera cã atit pro-cesul, cit si campania sistematica de calomnii declansataimpotriva lui Haywood de intreaga presa capitalista con-stituie expresia politicii de clasa a burgheziei americane,

ce se manifesta tot mai puternic, precum si a lipseitotale de ingaduinca si de cinste a acestei burghezii ori decite ori profiturile i puterea ii sint amenincate. Totodata,congresul saluta pe socialistii din State le Unite, care aurespins cu atita energie i entuziasm aceasta ofensiva.

Patruns de constiinca de clasa, proletariatul din Europavede in mareaca forca pe care o exprima acest act de soli-daritate chezasia viitoarelor succese i spera c proletariatulamerican va da dovada de aceeasi hotarire i solidantatein lupta pentru eliberarea sa depl

Scris intre 18 si 24 august1907 la Stuttgart

Publicat in 1907, in :Congresul socialist internationalde la Stuttgart` , Petersburg, ed.

Novii mir"

N. Lenin*

Se tiparee dupii textul artii

* Salutul e semnat de toti membrii Biroului socialist internaçional care Rceauparte din prezidiul Congresului do la Stuttgart. Nota red,

pnliticS

www.dacoromanica.ro

SALUT ADRESAT LUI A. BEBEL. 22 FEBRUARIE 1910 317

12

SALUT ADRESAT LUI A. BEBEL

Tovar'aului August BebelIn numele Partidului muncitoresc social-democrat din

Rusia, in numele tuturor muncitorilor rusi, care duc o luptagrea impotriva jugului tarismului i burgheziei unitede contrarevolutie va transmitem dv., tovarase Bebel,luptator de avangarda al social-democratiei internationalesi conducator al social-democratiei germane, un salut fier-binte cu prilejul celei de-a 70-a aniversari a zilei de nastere.

Tinar muncitor, v-ati inceput activitatea in miscareamuncitoreasca acum aproape o jumatate de secol mai intiica patriot, apoi ca democrat care lucra cu rivna in socie-tatile culturale muncitoresti. Dezvoltarea dv. oglindestepasul inainte facut in aceasta perioada de intregul proleta-riat international. La inceputul acestei perioade, majorita-tea muncitorilor constienti fie ca urmau partidele burgheze,fie ca, in cel mai bun caz, ii cautau o cale proprie, declasa, spre socialism, trecind de la o secta socialista sauanarhista la alta. Acum imensa majoritate a muncitorilorconstienti din lumea civilizata sint social-democrati, iar inGermania bazele teoretice ale marxismului au patrunsadinc i s-au extins in masa proletariatului, luminindu-i caun far stralucitor calea luptei pentru rasturnarea completaa capitalismului.

In persoana dv., noi sarbatorim pe un conducator almuncitorilor care, prin exemplul sau, a aratat c eliberareamuncitorilor trebuie sa fie opera lor inii. Bazindu-se peteoria marxista, muncitorii constienti din Germania au reu-sit mai mult decit cei din alte tari sa-si fereasca miscareade erorile oportuniste si anarhiste, au reusit sa-si faureascaorganizatii puternice de masa, sindicale si politice, au reu-it se uneasca strins intr-o singura forta de clasa. Si la

toate cotiturile istoriei, atunci cind valurile sovinismului na-tional se rostogoleau

min intreaga tara sau cind fortele reac-

feudale clericale s-au unit si au declarat un razboinecrutator organizatnlor socialiste, aceasta forta de clasaa stiut sa gaseasca calea cea buns., a stiut s apere, sa ras-

sa

si

www.dacoromanica.ro

318 ANEXE

pindeasca i s duca tot niai adinc n mase conceptia sa re-volutionara despre lume, constiinta inevitabilitatii marii re-volutii socialiste care se apropie.

In activitatea dv. de o jurnatate de secol, social-demo-cratii rusi vad o garantie a faptului ca in lupta hotaritoarecare se apropie si ale carei zori se vad clar in Germaniasi in alte çàri avansate, proletariatul social-democrat va stinu numai sa actioneze cu aceeasi abnegatie si credinta infortele sale cu care a obtinut o serie de victorii in epocarevolutiilor burgheze, dar va sti s invinga si s sfarirnepentru totdeauna intregul edificiu al exploatarii capitaliste.

Membrii redactiei Organului Centralal Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia,

Scris la 22 februarie 1910Trams dm Parts la Berlin

13

L. MartovV. Lenin

I. Karnenev*

Se tipcireite pentru prima oara,dupii un text

scris de mina mita necunoscutsemnat de V. I. Lenin

SALUT ADRESAT TINEI KIRKOVA

Tina, marxistii adunati la masa tovaraseasca organizatadupa incheierea lucrarilor congresului iti transmit felicitari.

Al tau, GheorghiN. Lenin**

Scris la 3 septembrie 1910Trimis din Copenbaga la Sofia

Publicat pentru prima oath'in limba bulgara in 1957,

in revista I zz. cstiaa na Institutapo istorius na BKP pri TK na BKP',

nr. 1 2. Sofia

In limba rusii se tipiireite pentruprima oarii, dupei textul scris deG. Kirkov $i semnat de V. I. Lenin

Tradus din limba bulgarri

* Salutul e semnat si de membrii C.C. al P.M.S.D.R. Nota red.** Salutul e semnat 5i de J. Gucsde, R. Luxemburg, G. V. Plehanov, K. Moor

si I. Karski. Nota red.

si

www.dacoromanica.ro

CATRE PRESEDINTELE LUI socinis DU LECTURE" DIN GENEVA 319

14

CATRE PRESEDINTELE LUISOCIETE DE LECTURE" DIN GENEVA

Geneva, 14 decembrie 1908

D-lui presedinte al comitetuluiSocietatii de lectura [Societe de Lecture]

Stimate domn,Fiind nevoit sa parasesc Geneva si s ma stabilesc la

Paris, am onoarea sa va comunic ca, in conformitate cu ar-ticolul 31 din statut, ma retrag din societate.

Permiteti-mi, d-le presedinte, sa va multumesc dv. si So-cietatii, care, prin minunata ei organizare i activitatc, mi-afacut atitea servicii.

Primiti, d-le presedinte, asigurarea profundului rneurespect.

M-lle Marie Oulianoff(pour Mr. VI. Oulianoff)27. Bd. St.-Marcel. 27. Paris.

Publicatii pentru prima oariipartia/ in limba francezii

in 1952, in cartea : M. Pianzola.anine en Suisse [Geneve]

VI. Ulianov

Se tipa'reste pentru prima oariiin intregime, dupa

linthamanuscris

Tradus din francezii

www.dacoromanica.ro

320 ANEXE

15

CATRE DIRECTORUL BIBLIOTECII NATIONALEDIN PARIS

Paris, 12 ianuarie 1909

Domnului Director ad-tiv al Bibliotecii navionaleAm onoarea de a va ruga permitgi sa frecventez

sala de lectura a Bibliotecii nationale. Anexez scrisoareade recomandare a d-lui L. H. Roblin, deputat de Nievrc.

Primici, stimate dornn, asigurarea profundului rneurespect.

24. Rue BeaunierParis. XIV.

VI. Ulianov

Se tipareste pentru prima oara,dupa manuscris

Tradus din limba franceth

sa-mi

www.dacoromanica.ro

ADEVERINTE DATE LUI P. A. KRASIKOV 321

16

ADEVERINTE DATE LUI P. A. KRASIKOV

Geneva, 31 ian. 1905Stimate domn,Aducatorul acestei scrisori, tov. Belski, este singurul re-

prezentant al fracciunii Vpered" a Partidului muncito-resc social-democrat din Rusia. Fracciunea noastra esteformata din majoritatea comitetelor de partid, iar redac-cia ziarului Vpered" este imputernicita s reprezinte inte-resele i opiniile comitetelor menvionate, printre care senumara si cel din Petersburg.

Primici, stimate domn, asigurarea profundei mele stime.VI. Ulianov (N. Lenin)

Publkata pentru prima oara in 1931, Se tip5r.tste dupa raannscrisin Culegeri din Lenin", vol. XVI Tradus din limba franceza

2

Geneva, 14 februarie 1905Aducatorul acestei scrisori, cetaveanul Belski, este sin-

gurul reprezentant la Paris al Biroului Central al Comite-telor MajoritAii ale Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia.

Imputernicitul Biroului Centralpentru strainatate *.

pentru prima oara in 1934, Se tipare,ie dupa ?samisensin Culegeri din Lenin", vol. XXVI Tradus din limba franceza

* Urmeaza. semn5tura : P. Stepanov". Nola red.

Pubiicata

www.dacoromanica.ro

822 ANEXE

17

ADEVERINTA DATA LUI 0. A. PEATNITKI

Geneva, 13 iunie 1905Prin prezenta numim pc tov. Freitag Imputernicit al Co-

mitetului Central al Partidului muncitoresc social-demo-crat din Rusia i rugarn celelalte organizatii si partide sa-iacorde tot sprijinul.

In numele Comitetului Central al Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusia,

N. Lenin (VI. Ulianov)

Pub licata pentru prima narii in 1931, Se tiparei,e dupa manuscrisin Culegeri din Lenin', vol. XVI Tradus din limba germana

18

ADEVERINTE DATE LUI V. P. BONCI-BRUEVICI

1*

Geneve, le 31 julie 1905

Tov. VI. Dm. Bonci-Bruevici este numit director al tipo-grafiei P.M.S.D.R. din Geneva.

Reprezentantul din strainatate al C.C. al P.M.S.D.R.,N. Lenin

Publicata pentru prima nate' in 1931, Se tipareste dupa manuscrisin Culegeri din Lenin", vol. XVI

2 282

Geneve, le 6. X. 1905

Prin prezenta scrisoare va rugam insistent si dati totconcursul tovarasului nostru Bonci-Bruevici.

V. Ulianov (N. Lenin)Publicata pentru prima oara in 1934,in Culegeri din Lenin', vol. XXVI

Se tipareste dupa IV/ textscris de L. N. Mandelstam-

Krucinina si semnat e V. I. Lenin

* Veil vulumul de faça, p. 59, Nota red.

www.dacoromanica.ro

ADEVERINTA DATA LUI I. P. POKROVSKI 323

19

ADEVERINTA DATA LUI I. P. POKROVSKI

Adeverim prin prezenta ca. tov. Pokrovski a fost alesde grupul parlamentar social-democrat din Duma a III-adelegat in Biroul socialist international.

Scrisii la 26 august 1910Ia Copenbaga

Pub licata in limbo lianceziiin 1911, in Huitieme Con gressocialiste International", Gand

In limbo rusa publicatiipentru prima o ri in :933,

in Culegeri din Lenin", vol. X XV

N. Lenin

Se tipiireste dupd n.anuscrisTradus din limba franceza

www.dacoromanica.ro

324 ANEXE

20

CONCEPT DE SCRISOARE CATRE DAVIDSON

30. I. 1905. Plattenstrasse 33Herrn Davidson Zurich

(cu cerneala simpatica)o or da legaturi cind le va cere ?

va lucra el insusi cind cu o fractiune, &id cu alta (cu men-sevicii sau fara sa se angajeze.Va mai ramine la Ziirich 5-6 zile.

Scris la Geneva

Public at pentril yawl i oa r in 1934,in Culegeri din 1 entre , vol. XXVI

* Domnuloi Davidson. Nota trad.

Se tip,irNte dupii mamisccis

bolsevicii),

ii

www.dacoromanica.ro

325

SCRISORI ALE LUIV. I. LENIN

INCLUSE IN VOLUMELE APARUTEALE EDITIEI DE FATA

SCRISORI ALE LUIV. I. LENIN

CARE N-AU POST GASITE

ADNOTARI

INDICE DE NUMB

www.dacoromanica.ro

827

SCRISORI ALE LUI V. I. LENININCLUSE TN VOLUMELE AP A RUTE

ALE EDITIEI DE F AT A(1905noiembrie 1910)

SCRISOARE CATRE GRUPUL DE BOLSEVICI DE LA ZURICH. 18 ianua-rie 1905.

Vol. 9, p. 168-170.SCRISOARE CATRE E. D. STASOVA SI TOVARASII DIN INCHISOAREA DE

LA MOSCOVA. 19 ianuarie 1905.Vol. 9, p. 171-175.SCRISOARE CATRE GREULICI I. 3 februarie 1905.Vol. 9, p. 234-239.SLR! SOARE CATRE A. A. BOGDANOV SI S. I. GUSEV. 11 lebruaile 1905.Vol. 9, p. 246-251.SCRISOARE CATRE ORGANIZATI ILE DIN RUSIA. 28 lebruarie 1905.Vol. 9, p. 292-293.SCRISOARE CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL. 2 junk 1905.Vol 10, p. 222.

OFIENERBRIEFAN DIE REDAKTION LEI PZIGER \ 01 KSZEITUNG"SCRISOARE DESCHISA CATRE REDACT IA LUI LE IPZIGER VOI KSZEI-TUNG". lunie 1905, nu rnai tirziu de 25 ale lumi.

Vol. 10, p. 302-307.AU BUREAU SOCIAL1STE INTERNATIONAL CATRE BIROUL SOCIALIST

INTERNATIONAL. 4 tulle 1905.Vol. 10, p. 326-329.CATRE COMITETUL DE LUPTA DE PE LINGA COMITETUL DIN PETERS-

BURG. 16 octombrie 1905.Vol. 11, p. 335-337.CATRE CONDUCEREA PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIAL-DEMOCRAT

GERMAN. Nu mai devreme de 5 aprilie 1905.Vol. 17, p. 402-404.LA APARITIA NUMARULUI JUBILIAR AL ZIARULUI ZIHNA°. Julie 1g10.Vol. 19, p. 325-329. 7

www.dacoromanica.ro

328

SCRISORI ALE LUI V. I. LENINCARE N-AU FOST GASITE PINA IN PREZENT

(1905noiembrie 1910)

1 9 0 5

CATRE COMITETUL DIN NI JNI NOVGOROD AL P.M.S.D.R.lnceputul lunie ianuarie 1905. Despre aceasta scrisoare N. K. Krupskaiaa intrebat Cornitetul din Nijni Novgorod de doua ori : la 14 ianuarie1905 : S-a primit scrisoarea lui Lenin expediata tot pe aceeasi adres:i ?"si la 3 februarie : Ati scris cá scrisoarea lui Lenin s-a primit, dar pece adresa ?" (Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leni-nism de pe lingi C.C. al P.C.U.S.)

CATRE TOV. T. LA ODESA. Februarie 1905. Despre aceasta scri-soare aminteste 0. I. Vinogradova in scrisoarea ei adresata luiV. I. Lenin la 18 februarie 1905. (Arhiva centrala de partid a Institu-tului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.)

CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI LA PETERSBURG. Sfirsitullunii februarie 1905. Intr-o scrisoare expediata pe adresa lui V. M. Veli-cikina la Geneva, V. D. Bonci-Bruevici ii scria lui V. I. Lenin la5 martie 1905 : Chiar acum am primit succinta dv. scrisoare, care rn-abucurat nespus de rnult". (Arhiva centrall de partid a Institutului demarxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.)

DOUA SCRISORI CATRE V. V. FILATOV (V. SEVERTEV) LAPARIS. Martie inceputul lunii aprilie 1905. Despre prima se amin-teste intr-o scrisoare de raspuns a lui V. V. Filatov, care ii comunicalui V. I. Lenin a raportul in legatura cu pregatirea tehnica a insu-rectiei ii poate intocrni in orice moment. In legatura cu cea de-a douascrisoare a lui Lenin, Filatov scria : Dojana dv. rn-a intristat foartemult, insa o merit" (probabil ca in scrisoarea sa Lenin ii reprosa faptulca intirzie cu terminarea lucrarii). (Arhiva centrala de partid a Insti-tutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.)

TELEGRAMA CATRE L. A. FOTIEVA LA PARIS. I sau 2 iu-nie 1905. (Vezi scrisoarea acre L. A. Fotieva din 1 sau 2 iunie 1905,volumul de faça, P. 37.)

fi

www.dacoromanica.ro

SCIUSORI ALE LUI V. I. LENIN CAkE N-AU POST GASITE 329

TELEGRAMA CATRE C.C. AL P.M.S.D.R. LA PETERSBURG.12 iulie 1905. Despre aceasta telegrami a lui V. I. Lenin se amintcsteintr-o scrisoare a lui N. K. Krupskaia catre E. D. Stasova. (Arhivacentrala de partid a Institutului de marxism-leninism de pe lingl C.C.al P.C.U.S.)

CATRE C. HUYSMANS, SECRETARUL B.S.I., LA BRUXELLES.15 iulie 1905. 0 scurta nota despre aceasta scrisoare (sau telegrama)a fost publicata In 1962, In revista Cahiers du Monde Russe etSovietique", nr. 4, p. 599. V. I Lenin se pronunci in ea pentru pro-punerea lui Van Kol (al carei concinut nu reiese) si face cunoscut cáG. V. Plehanov nu mai este reprezentantul social-democraciei ruse inBiroul socialist internacional.

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. IN RUSIA. 7sau 8 august 1905. (Vezi scrisoarea catre Biroul socialist internacionaldin 27 octombrie 1905, volumul de faca, p. 108.)

CATRE C. HUYSMANS, SECRETARUL B.S.I., LA BRUXELLES.7 octombrie 1905. 0 scurta nota despre aceasta scrisoare a fost publi-cata In 1962, in revista Cahiers du Monde Russe et Sovietique", nr. 4,p. 605. In scrisoare Lenin arata ca, in pofida raportului din iunie, elnu a fost numit reprezentant In Biroul socialist internacional si indicadenumirea exacta a partidului sau.

CATRE C. HUYSMANS, SECRETARUL B.S.I., LA BRUXELLES.4 noiembrie 1905. 0 scurta nota despre aceasta scrisoare a fost pu-blicata in 1962, in revista Cahiers du Monde Russe et Sovietique",nr. 4, p. 606. Lenin face cunoscut ca a fost numit reprezentant al so-cial-democraciei ruse in Biroul socialist internacional.

CATRE C. HUYSMANS, SECRETARUL B.S.I., LA BRUXELLES.14 noiembrie 1905. 0 scurta nota despre aceasta scrisoare a fost pu-blicata in 1962, In revista Cahiers du Monde Russe et Sovietique",nr. 4, p. 607. V. I. Lenin II instiinceaza pe C. Huysmans ca, neavindposibilitatea sa-si Indeplineasca In mod corespunzator sarcinile ce-i re-yin In cadrul Biroului socialist internacional, transmite pentru un timpaceste sarcini cetateanului Orlovski (V. V. Vorovski).

Cit priveste celelalte scrisori negasite din aceasta perioada, vezivol. 9, p. 425, si vol. 11, p. 433-434.

Vezi vol. 14, p. 427.

I 9 0 6

I 9 0 7

Vezi vol 15, p. 405-406, si vol. 16, p. 488-489.

www.dacoromanica.ro

330 SCRISORI ALE LUI V. I. LENIN CARE N-AU rosT GASITE

I 9 0 8

CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 51 COMITE-TUL DIN REVAL AL P.M.S.D.R. Dugt 27 ianuarie 1908. (Vezi seri-sorile catre M. Nilssen 4i C. Huysmans din 27 ianuarie 1908, volumulde faca, p. 133-135.)

CATRE A. V. LUNACEARSKI LA CAPRI. 12 februarie 1908.(Vezi scrisoarea ctitre A. V. Lunaccarski din 13 februarie 1908, volu-mul de faca, p. 145.)

CATRE A. V. LUNACEARSKI LA CAPRI. inainte de 19 apri-lie 1908. (Vezi scrisoarea catre A. M. Gorki din 19 aprilie 1908, volu-mul de faca, p. 167.)

TELEGRAMA CATRE A. M. GORKI LA CAPRI. 19 sau 20 apri-lie 1908. (Vezi scrisoarea cHtre A. M. Gorki din 19 aprilie 1908, volu-mul de faca, p. 167, 168.)

CATRE G. A. ALEKSINSKI. Inceputul lunii iunie 1908. Desprcaceasti scrisoare amintqte M. G. Thakaia in scrisoarea lui adresat5 luiV. I. Lenin la 10 iunie 1908. (Arhiva centrala de partid a Institutuluide marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.)

CATRE EDITURA ZERNO" DIN PETERSBURG. lunie 1908.Despre accasti scrisoare amintotc un colaborator al editurii, Cerenkov,in scrisoarea sa adresat5 lui V. I. Lenin la 16 iunie 1908. (Arhiva cen-tralà de partid a Institutului de marxism-leninism de pe 11110 C.C.al P.C,U.S.)

SCRISORI CATRE MEMBRII FRACTIUNII SOCIAL-DEMO-C RATE DIN DUMA A III-A DE STAT. A dolga jumitate a anului1908. (Vezi scrisoarea catre C. Huysmans din 13 decembrie 1908, vo-lumul dc faca, p. 180.) In aceste scrisori era vorba, probabil, desprecotizaciile pe care deputacii social-democraci din DumS trebuiau sä ledepund la Comisia interparlamentara a Biroului socialist internacional(volumul de fa0, p. 284.)

DECLARATIE TRIMISA AVOCATULUI BERNHEIM. Mijlocullunii august 1908. (Vezi scrisoarea ciitre C. Huysmans din 19 au-gust 1908, volumul de facii, p. 174-175.)

CATRE C. HUYSMANS, SECRETARUL B.S.I., LA BRUXELLES.1 decembrie 1908. In aceastà scrisoare V. I. Lenin rdspundea lit o scriede Intreb5ri puse de C. Huysmans in circulara Biroului socialist inter-nacional din 13 noiembrie 1908 ; uncle dintre aceste intrebari se refe-reau la situacia organizaciilor de partid din Rusia, care treceau printr-ocria la organizacia din strainiitate, la sediul C.C. al P.M.S.D.R. ;totodata, Lenin 11 ruga sa dea secretarului fracciunii social-democratedin Duma a III-a de stat informacii privind proiectele de lege in pro-blema muncitoreasc5 care se aflau la Biroul socialist internacional (inleg5tur5 cu limitarea timpului de lucru, cu sindicatele, cu ajutorul pen-

www.dacoromanica.ro

SCRISORI ALE LU1 V. 1. LENIN CARE N AU FOST GASITE 331

tru someri, cu inspectarca fabricilor, cu munca femeilor si a copiilor, cuasigurarile pentru mineri, cu salariile muncitorilor i functionarilor, cusalariile in general).

Insemnari sumare privind accasta scrisoare s-au pastrat in registrulde corespondenta al Biroului socialist international*.

Cit priveste celclalte scrisori negasite din accasta perioada, czivol. 16, p. 490-491, si vol. 17, p. 461-462.

1 9 0 9

CATRE I. P. POKROVSKI, DEPUTAT IN DUMA A III-A DESTAT. A dopta jum:itate a lunii septembrie 1909. (Vezi scrisoarea catreC. Huysmans din 30 septembrie 1909, volumul de fata, p. 221-222.)

TELEGRAMA SAU SCRISOARE CATRE A. CIUHROV(A. I. FINN-ENOTAEVSKI). Sfirsitul lunii octombrieinceputul luniinoiembrie 1909. Despre aceasta telegrama (sau scrisoare) a luiV. I. Lenin aminteste A. I. Finn-Enotaevski In scrisoarea sa din 6 no-iembrie 1909. Corespondenta se purta in jurul editarii unui ziar, lucrucare nu s-a realizat deoarece A. I. Finn-Enotaevski nu a primit la tulipraspunsul lui V. I. Lenin. (Arhiva centrala de partid a Institutului demarxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.)

Cit priveste cclelalte scrisori negasite din aceasta perioada, vezivol. 17, p. 463, si vol. 19, p. 461-462.

1 9 1 0

CATRE V. P. NOGHIN. Inceputul lunii aprilie 1910. Despreaceasta scrisoare V. P. Noghin aminteste In scrisoarea din 7 aprilie 1910adresata lui A. I. Liubimov, V. I. Lenin, G. E. Zinoviev, L. B. Karne-ncv si I. F. Dubrovinski. (Arhiva centrala de partid a Institutului demarxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.)

CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL C.C. I august 1910.(Vezi scrisoarea catre D. M. Kotlearenko din 1 august 1910, volumul defata, p. 274.)

CATRE 0. A. PEATNITKI LA GENEVA. 1 sau 2 august 1910.(Vezi scrisoarea catre A. I. Liubimov din 2 august 1910, volumul dcfata, p. 275.)

CATRE M. V. KOBETKI LA COPENHAGA. Inainte de 23 au-gust 1910. (Vezi scrisoarea catre M. V. Kobetki din august 1910, volu-mul de fata, p. 280.)

CATRE I. P. POKROVSKI LA PETERSBURG. Jurnatatea Iuniiseptembrie 1910. (Vezi scrisoarea catre I. P. Pokrovski din 5 octombrie1910, volumul de fata, p. 284.)

* Fotocopiile unor pagini din auest registru se pastreaza la Arhiva centtab dgparcid a lnstitutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.

www.dacoromanica.ro

332 SCRISORI AI E LUI V. I. LENIN CARE s: AU I OST GASITE

CATRE R. LUXEMBURG. Juma"tatea lunii septernbrie 1910. (Veziscrisoarea catre J. Marchlewski din 7 octombrie 1910, volumul detap, p. 289.)

CATRE K. KAUTSKY. inainte de 30 septembrie 1910. (Vezi scri-soarea catre K. B. Radek din 30 septembrie 1910, volurnul de faAl,p. 282.)

CATRE K. KAUTSKY. Dupii 7 octombrie 1910. (Vezi scrisoareacatre J. Marchlewski din 7 octombrie 1910, volumul de fata, p. 284.)

Cit priveste celelalte scrisori negasite din aceasta perioada, vezivol. 19, p. 463-466.

www.dacoromanica.ro

833

ADNOTARI

Lenin numeste foaie volanta conspirativa a doua Scrisoare Careorganizatiile de partid", publicata sub forma de foaie volantii indecembrie 1904 de redactia Iskrei" mensevice, cu mentiunea :Numai pentru membrii de partid". Foaia volanta era difuzatHin organizatiile mensevice. Lenin a facut o analiza critica a pri-mei scrisori a Iskrei", dupa cum aminteste mai jos, in brosuraCampania zemstvelor si planul vIskrei." (vezi Opere complete,vol. 9, Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 75-98).Lenin se ocupã de aceste doua scrisori si in articolele sale De-mocratia muncitoreasca si democratia burgheza." si Doua tactici"(ve7i Opere complete, vol. 9, Bucuresti, Editura politica, 1962,ed. a doua, p. 181-191 si 258-267). 1.

2 Lenin a criticat articolul de fond Democratii la rascruce" dinnr. 77 al Iskrei" mensevice in articolul sau Democratia mun-citoreasca si democratia burgheza", publicat in nr. 3 al 7iaruiuiVpered" din 24 (11) ianuarie 1905 (vezi Opere complete, vol. 9,Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 181-192). 2.

3 I a 6 ianuarie 1905 (24 decembrie 1904) Lenin a tinut in fata omi-grantilor politici din Geneva un referat cu privire la democratiamuncitoreasca i democratia burgheza. 4.

4 Nr. I al ziarului Vpered" este datat 4 ianuarie 1905 (22 de-cembrie 1904). 4.

5 Este vorba de cele trei conferinte ale comitetelor locale bo4evice(din Sud, din Caucaz si din Nord), care au avut loc in septem-briedecembrie 1904 si s-au pronuntat pentru convocarea tme-diata a Congresului al III-lea al P.M.S.D.R. 4.

6 Este vorba de alegerea Biroului Comitetelor Majoritatii in ve-derea convocarii Congresului al III-lea al P.M.S.D.R. Cu privireIa Biroul Comitetelor Majoritatii vezi Opere complete, vol. 11,Bucuresti, Editura politicã, 1962, ed. a doua, p. 462, adno-urea 71. 5.

I

---

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

7 A. M. Gorki a acordat sprijin financiar bolsevicilor incepindde la sfirsitul anului 1902 (vezi culegerea V. I. Lenin siA. M. Gorki. Scrisori, amintiri, documente", Moscova, 1961, ed.a 2-a, p. 360-361). 6.

8 Este vorba de declaratia Biroului Comitetelor Majoritatii. In de-cembrie 1904 Lenin a elaborat proiectul initial al acestui docu-ment si 1-a trimis tuturor membrilor Biroului Cornitetelor Majo-ritatii din Rusia (vezi Opere complete, vol. 9, Bucuresti, Editurapolitica, 1962, ed. a doua, p. 110-112). In scrisoarea de fata ela schitat principalele puncte ale celei de-a doua variante, care aufost incluse aproape in intregime in textul definitiv al Instiintarii"(in ea nu se amintea de solidaritatea Biroului Comitetelor Majo-ritatii cu ziarul Vpered" si de faptul cã acest birou isi asuma in-drumarea activitatii comitetelor de partid locale). Declaratia afost publicati in nr. 8 al ziarului Vpered" din 28 (15) februarie1905 sub tirlul : Instiintare cu privire la convocarea Congresuluial 111-lea al partidului". 9.

9 Declaratia lui V. I. Lenin trimisa membrilor bolsevici-impaciuito-risti ai C.C. al P.M.S.D.R. L. B. Krasin, V. A. NoskovL. E. Galperin, a fost scrisa in legatura cu lupta dusa de mem-brii impaciuitoristi ai C.C. impotriva lui Lenin si in legatura cuconcesiile facute de ei mensevicilor.

In iulie 1904, fara stirea lui Lenin, membrii bolsevici ai C.C.au adoptat o hotarire prin care recunweau ca legal faptul eaPlehanov a cooptat in redactia Iskrei" pe mensevicii care n-aufost alesi la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. ; prin aceeasi ho-tarire i se interzicea lui Lenin sa intreprinda, in calitatea sa dereprezentant al C.C. in strainatate, actiuni importante fara sa fieinsarcinat in acest sens de C.C., lipsindu-I astfel de drepturile dereprezentant in strainatate al partidului.

Desi Lenin a contestat la 18 august 1904 aceastii. hotarire cafiind ilegala, intrucit el nu fusese invitat la sedinta C.C. si nicimacar nu fusese in}tiintat ca se va discuta aceasta problema, ho-tarirea C.C. a lost publicata in nr. 72, din 25 august, al ziaruluiIskra".

Apoi, Ia 5 noiembrie, in nr. 77 al ziarului Iskra" a aparutdeclaratia C.C. al P.M.S.D.R. in care Lenin era acuzat ca, con-tinuind sa se considere membru al C.C. si declarind public acestlucru, ar face aceasta pentru a dezorganiza partidul". C.C. apropus ca conflictul sa fie examinat de o comisie de judecataformata din conducatori ai social-democratiei internationale. 10.

10 Tabelele corespondentei cu Rusia erau intocmite de N. K. Krup-skaia, care tinea evidenta intregii corespondente. 10.

11 Vpered" saptaminal bolsevic ilegal ; a aparut la Geneva dela 22 decembrie 1904 (4 ianuarie 1905) pina ki 5 (18) mai 1905.Organi7atorul si animatorul ideologic al acestui ziar a lostV. I. Lenin. Din redactie faceau parte : V. V. Vorovski, M. S. 01-minsk i, A. V. Lunaceirski. 11.

334

5i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 335

12 Este vorba dc adunarile zemtilor, in cadrul cn.ora opozitia liberalaadopta petitii prin care i se cerca tarului sã acordc o constitutie.Lenin a criticat planul Campaniei zemstvelor" in articolul sauCampania zernstvelor si planul vIskreb>" (vezi Opere complete,vol. 9, Bucuresti, Editura politica, 1962, cd. a doua, p. 75-98).

12.

13 Lenin se refera*la Iskra" noua, mensevica, spre deosebire de Is-kra" veche, revolutionara. Iskra" a devenit mcnsevica incepindcu nr. 53, dupa cc G. V. Plehanov, care trecuse pc pozitiile men-sevismului, a cooptat cu de la sine putere in redactie pe menseviciiV. I. Zasulici, I. 0. Martov, A. N. Potrcsov 4i P. B. Akselrod ;aparut de la 25 noicmbrie 1903 pina la 8 octonibrie 1905 (nr. 53-112). 12.

14 In scrisoarea din 3 februarie 1905, A. Bebel ii comunica luiV. I. Lenin ca, in scopul lichidarii sci7iunii din P.M.S.D.R., pre-zidiul Partidului social-democrat din Germania 1-a insarcinat saprezideze o comisic de judecata, din care urmau sã faca parte re-prezentanti ai bolsevicilor (Vpered") i ai mensevicilor (Iskra").A. Bebel 11 ruga pc Lenin ca, in caz c bolsevicii accepta sa seinstituie o comisie de judecata i sa-si desemne7e reprezentantitin aceasta comisie, s confirme cI. bolscvicii sint gata sa sc su-puna sentintei. Mensevicilor i bolscvicilor li se punca conditia ca,din momentul in care se va ajunge la un acord in problema co-misici de judecata, sa inceten orice polemica. 12.

15 Ve7i V. I. Lenin. Operc complete, vol. 9, Bucuresti, Editura po-litica, 1962, ed. a doua, p. 288. 13.

16 Textul scrisorii a fost prega'tit de V. I. Lenin pentru unul dinmembrii Biroului Comitetelor Majoritçii (probabil pcntru A. M. Es-sen (Stepanov), care a sosit la Geneva in ianuarie 1905). 11.

17 0 inforrnatie din Moscova, in care se comunica c Ia o adunarerepreientantul C.C. a dcclarat c toti membrii C.C. sint de acordcu convocarea Congresului al III-lea, a fost publicata in nr. 8al 7iarului Vpered" din 28 (15) februarie 1905. Informatia erainsotiti de o nota Din partea redactici", scrisa de M. S. 01-minski. In nota se spunca cI timp de citeva luni C.C. s-a opusconvocarii congresului, a desfiintat comitetele care se pronuntaupentru convocare ; acum, cind accasta tactici a suferit un esec,el se declar.i de acord cu convocarca imediatà a congrcsului, darnu renunta la intentia de a-1 7adarnici. Lenin a completat te tullui Olminski Cll urmatoarele inte Speram ca. nici Biroul,nici comitetele locale nu se vor Lisa inselate de manevrele

Sidlovski". 16.

18 Scrisoarea lui V. I. Lenin catre secretarul Comitetului reprezen-tantei muncitorilor" din Anglia a fost scrisa in urmatoarele im-prejurari. In 1904, in legatura cu grevele din Rusia, organizatiilesocial-democrate ruse de la Londra au ereat Comitetul de ajuto-rare a grevistilor rusi, care a trimis sindicatelor engleic un apelcu rugamintea de a acorda un ajutor. S-a hotarit, de asemenci,

cusvco-

misiei

sa

a

www.dacoromanica.ro

336 ADNOTARI

se apeleze i la Comitetul reprezentantei muncitorilor" (LabourRepresentation Committee"), al carui secretar era MacDonald. Aufost insarcinati sa dual tratative cu comitetul K. M. Tahtarev siN. A. Alekseev (ei faceau parte din organizacia social-dcmocratarusä de la Londra, care pe atunci nu se scindase Inca). Comitetulreprezentantei muncitorilor" a raspuns favorabil, punind conditiaca o parte din bani sa fie destinaci ajutoraril vaduvelor si orfa-nilor celor care au cazut la 9 (22) ianuaric 1905. 16.

19 Foile volante ale Biroului Comitetului Majoritatii : prima Pro-bleme vitalc" (despre insurectic) a fost publicatà in nr. 9 din8 martie (23 februarie) 1905 al ziarului Vpercd", a doua Ati-tudinea Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia fatal dcliberali" in nr. 10 din 15 (2) manic 1905. 18.

20 In instiintarca Biroului Comitetclor Majoritatii cu privirc la con-vocarca Congresului al III-lea al partidului, in capitolul dcspreproblemele organizatorice care urmau sa fie solucionate de Con-gres, exista un punct referitor la reorganizarea centrelor : Tre-buie sa existe un singur centru, si acest centru trebuie sil fie inRusia" (vczi Rezolutiile si hotaririle congreselor, con ferintelorP.C.U.S. si ale plenarclor partca I, Bucuresti, Editura pen-tru literatura politica, 1954, p. 73). Lenin si-a spus parerea asupraacestui punct in documentul Modificarea punctului din statut cuprivire la centre" (vezi Opere complete, vol. 9, Bucuresti, Editurapolitica, 1962, ed. a doua, p. 333-335), in care a propus sa semencina cele doua centre : centrul din strainatate redactia 0.C.si centrul din Rusia Comitetul Central, ale caror consfatuiriperiodice in realitate vor juca intotdeauna rolul de oconsiliu.suprem sau superior al partidului" (Opere complete, vol. 9, Bucl-resti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 335). 19.

21 Membrii C.C. au fost arestgi In timpul unci scdintc care s-atinut la 9 (22) februarie 1905 in locuinta scriitorului L. N. An-dreev. 20.

22 Expresic luata din Encida" lui Virgiliu. 21.

23 Despre conferinta organizatiilor socialiste din Rusia vezi arti-colul lui V. I. Lenin Dcspre o intelegere in vederea luptci pentruinsurectic", precum i Cuvintare cu privire la acordurile practicecu socialistii-revolutionari" (Operc complete, vol. 9, Bucuresti,Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 278-286, si vol. 10,p. 179-184). 22.

24 Este vorba de conferinta reprezentantilor C.C. al P.M.S.D.R.,ai Bundului, ai P.M.S.D. Leton i ai Partidului revolutionar ucrai-nean, care a avut loc in strainatatc in ianuarie 1905. Conferinta

fost convocata din initiativa Bundului in scopul unificarii tu-turor organizatiilor social-dcmocrate. Ea a adoptat o rezoluviein problema acordurilor cu partidele liberalc i democrate st orezolutie cu privire la crearea unui bloc" al organizatiilor revo-ltgionare si opozitioniste din Rusia. 22.

C.C..,

o

www.dacoromanica.ro

ADNOTART 337

25 Ca raspuns la accasta scrisoarc, L. M. Knipovici, membru al Co-mitetului din Odesa al P.M.S.D.R., i-a comunicat lui V. I. Lenincã mandatul la congres din partca Comitetului din Odesa, atri-buit mai inainte lui V. V. Vorovski, i se transmite lui V. I. Lenin

ca V. V. Vorovski va avea mandat din partea Comitctului dinNiko lacv. 27.

26 Scrisoarca cra destinata Cutici postale" a ziarului Vpered", darnu a fost publicata. Destinatarul X era, dupa cit se pare, cunoscu-tul menscvic P.P. Maslov. 28.

27 La 12 (25) martie 1905, intre C.C. al P.M.S.D.R. si Biroul Comitetelor Majoritatii a fost incheiat un acord, care nu a fost datpublicitatii, cu privirc la convocarca Congresului aI III-lea. Tot-odata a fost lansat un apel cornun Catrc partid", in care 2raudefinite sarcinile congresului sa claborcze tactica gencrala apartidului si sI. realizeze unitatea organizatorici. In apel crau enu-merate comitetele cu drept de vot dcliberativ si se anunta crt C.C.

Biroul Comitetelor Majoritatii crceazi Comitetul de organizarepentru convocarca congresului. Apelul a fost publicat la 5 aprilie(23 martic) 1905 in nr. 13 al ziarului Vpered". 30.

28 Este vorba de deschidcrea lucrarilor Congresului al III-Ica al parti-dului. V. I. Lenin i-a scris lui P. A. Krasikov miercuri 5 aprilie,presupunind cà congresul nu va inccpe mai devremc de luni(10 aprilie). Congresul s-a dcschis Insa la 25 aprilic (st. n.). Mem-brii C.C. din Comitetul dc organizare pcntru convocarea congresu-lui au facut o ultima incercare de a cadea de acord cu Consiliulpartidului (G. V. Plchanov, P. B. Aksclrod si I. 0. MartoN), insensul ca acesta din urma sa recunoasca hotarirea C.C. cu privirela convocarea congrcsului i s aprobe munca desfasurata dc Co-mitetul de organizare. Tratativele au durat pina la sosirea dcle-gatilor din Rusia la Geneva si pina la plecarea bolsevicilor laLondra. 30.

29 Dnevnik Sotial-Dernokrata" organ de presa ncperiodic, editatde G. V. Plchanov ; a aparut la Geneva, cu mari intrcruperi, dinmartic 1905 pina in aprilic 1912 ; au aparut 16 numerc. Dnev-nik" reluat aparitia in 1916 la Petrograd ; a aparut un singurnumar. 30.

30 Este vorba de apclul comun catrc partid al C.C. si al Biroului Co-mitetelor Majoritatii din 12 martie 1905 (vezi adnotarea nr. 27).

3/.31 In nr. 13 al ziarului Vpercd" a fost publicat, sub titlul Pro-

blema organizatorica", proicctul raportului (intocmit de Iva-nov" A. A. Bogdanov) care urma sa fie prezentat de B.C.M.la Congresul al III-lea al P.M.S.D.R. 1i care continea un proicctde modificari la statutul partidului. 31.

32 V. I. Lenin se refera la raportul lui P. A. Krasikov, delegat laCongresul al III-lea al P.M.S.D.R. din partca Comitetului organi-zatici din strainatate. Acest comitet se afla in fruntea grupurilor

4i-a

5i

www.dacoromanica.ro

338 ADNOTARI

bolsevice din strainatate care sc desprinscsera de Liga din straina-tate ; aceasta, dupi eel de-al doilea congres al ei, se afla in in-tregime in miinile mensevicilor. 31.

33 Scrisoarea de fata a constituit raspunsul la scrisoarca expediatadin Odesa de catre 0. I. Vinogradova la 18 februaric 1905, incare ea li scria lui Lenin : In scrisoarca catre tov. T. dv. men-tionati ca am promis s scriu dcspre Nijni Novgorod". 31.

34 Este vorba dc congresul socialistilor francezi. Congrcsul a avutloc intre 23 si 25 aprilie 1905 la Paris ; hi congres a avut locunificarea guesdistilor cu jaurCsistii. 32.

35 Este vorba de articolul lui I. 0. Martov Un congres al parti-dului sau un congres al cercurilor ?", aparut in nr. 94 al ziaruluiIskra" din 25 martie 1905. In acest articol Martov dadea leni-nistilor" ca exemplu comportarea guesdistilor, aducind totodatamarturii false in scnsul ca gucsdistii ar fi cerut lui Bebel si social-democratiei germane sa medieze. Leiteizen a raspuns la articolul luiMartov printr-o noel intitulata O mica. rectificare !", aparuta innr. 15 al ziarului Vpered" din 20 (7) aprilic. 32.

36 Articolul lui K. Kautsky Die Differenzen unter den russischcnSo7ialisten" din nr. 29 al 7iarului Die Nene Zeit" a fost pu-blicat in traducere rusa in nr. 97 al Iskrei" sub titlul Divergen-tele dintre socialistii rusi". In acest articol se spunea : ...In parti-dul rus nu exista de loc revizionisti... El (Lenin. Nota red.)sustine un centralism strict si drepturile dictatorialc ale Comitc-tului Central, in timp ce Akselrod 4i prietenii sai vor s dea uncimp mai larg de activitate comitetelor locale". 33.

37 Invingerea piedicilor" consta in a nu permite mensevicilorpunk' mina pe tipografia ilegala a bolsevicilor din Samara, lucrupc care il urmareau agentii mensevici ai C.C. al P.M.S.D.R.

33.38 Lenin a fost vecin cu Preobrajenski din 1889 pink' in vara anului

1893, cind a locuit la Alakaevka. A. A. Preobrajcnski a locuitin hutorul Sornel, la citiva kilometri dc Alakaevka. 33.

39 V. I. Lenin se ocupa in mod aminuntit de lucrarea lui F. EngelsDie deutsche Reichsverfassungskampagne" (Campania germanapentru constitutia imperiului". Vezi K. Marx si F. Engels. Opere,vol. 7, Bucuresti, Editura politica, 1960, P. 212-228) in raportulsau cu privire la participarea social-democratiei la un guvern re-volutionar provizoriu, prezentat la Congresul al III-lea alP.M.S.D.R. la 1 mai 1905 (vezi Opere complete, vol. 10, Bucuresti,Editura politica, 1962, ed. a doua, P. 138-140).

In primavara si in vara anului 1905 citeva edituri legale careaparusera in Rusia au initiat editarea lucrarilor lui K. Marx siF. Engels in limba rusä. V. I. Lenin a redactat pentru edituraBurevestnik" din Odesa lucrarea lui K. Marx Razboiul civildin Franta" i altele. Pina' la Revolutia din Octombrie brosuralui Engels n-a fost editata in limba rusi. 34.

sg

www.dacoromanica.ro

AbNoTAiu 88D

40 Liga din straimitate a social-democratiei revolutionare ruse' afost creata din initiativa lui V. I. Lenin in octombrie 1901 caorganizatie care cuprindea pe marxistii revolutionari din straina-tate. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., Liga" a ajuns inmiinile mensevicilor. In octombrie 1903, dupi Congresul al II-leaal Ligii, bolsevicii s-au retras din ea si au creat o organizatie desine statatoare in strainatate.

La aceasta scrisoare nu s-a primit raspuns. 35.

41 Proletarii" saptaminal bolsevic ilegal, Organul Central alP.M.S.D.R. dupa Congresul al III-lea al partidului. Printr-o ho-tarire a plenarei din 27 aprilie (10 mai) 1905 a C.C. al partidu-lui, V. I. Lenin a fost numit redactor-sef al O.C. Ziarul a aparutla Geneva de la 14 (27) mai pina la 12 (25) noiembrie 1905. Laactivitatea redactiei au participat in permanenta V. V. Vorovski,A. V. Lunacearski si M. S. Olminski. 0 vasta activitate au des-fasurat si N. K. Krupskaia, V. A. Karpinski si V. M. Velicikina.

36.

Calatoria la Paris a avut loc. La 24 mai (6 iunie) 1905 V. I. Lenintinut acolo un referat cu privire Ia Congresul al III-lea si Ia

hotaririle lui. 37.

93 P. Lafargue si-a expus pozitia in problema participarii social-democratilor rusi la un guvern revolutionar provizoriu in inter-viul acordat lui G. D. Leiteizen la 29 (16) octombrie 1905, intimpul primului Congres al Partidului socialist unit din Franca(vezi volumul de fata, p. 115-116 si adnotarea 100). 38.

44 Este vorba de conferinta mensevicilor care a avut loc la Genevaconcornitent cu Congresul al III-lea al P.M.S.D.R., care si-a tinutsedintele la Londra. 39.

95 Problema reprezentarii P.M.S.D.R. in Biroul socialist internatio-nal a fost pusa in discutia Cornitetului Central al partidului la7 (20) mai 1905. Hotarirea cu privire la numirea lui G. V. Ple-hanov ca reprezentant al P.M.S.D.R. in B.S.I. a fost semnata deL. B. Krasin, V. I. Lenin si D. S. Postolovski ; totodata s-afault mentiunea ca V. I. Lenin va duce la indeplinire aceastahotärire dacil tratativele incepute cu G. V. Plehanov vor fi in-cununate de succes. Lenin considera ca este obligatoriu ca Ple-hanov sa recunoasca caracterul legal al Congresului al III-lea, saintre in partid i si se supuna hotaririlor lui.

Mensevicii I-au desemnat pe G. V. Plehanov in B.S.I. laconferinta lor. La 16 iunie 1905, G. V. Plehanov, comunicindBiroului socialist international ca ambele fractiuni 1-au imputer-nicit ca reprezentant, a expus in mod tendencios istoricul sciziunii,negind necesitatea si caracterul legal al Congresului al Ill-leaal P.M.S.D.R. 40.

46 In9tiintarea cu privire la Congresul al III-lea impreuna cu prin-cipalele rezolutii au fost publicate in nr. 1 al ziarului Proletarii"din 27 (14) mai 1905. 42.

12a

www.dacoromanica.ro

340 ADNOTAiiI

47 Lenin se refera la hotarirea plenarei din 27 aprilie (10 mai) 1905a C.C. al P.M.S.D.R., prima plenarà dupá Congresul al III-lea,cu privire la convocarea urmatoarei plenare la 1 (14) septembriela Geneva. Aceasta hotarire nu a fost adusa la indeplinire.

43.

48 Propuncrea lid A. Bebel cu privirc la medierca in scopul unifi-carii bol4evici1or §i menlevicilor a fost adresata Biroului socialistinternacional dupa cc el a primit un raspuns negativ la o pro-punere analoga facuta direct lui V. I. Lenin la 21 ianuarie (3 fe-bruarie) 1905. (Vezi raspunsul lui V. I. Lenin in volumul defaca, p. 12-13). 45.

49 Inviincarea cu privire la Congresul al III-lea al P.M.S.D.R.rezolucia congresului au fost publicate in brNura : Bericht iiberden III. Parteitag der S.D.A.P.R. ...", Miinchen (INtiincare cuprivire la Congresul al III-lea al P.M.S.D.R. ..."). In articolulsau Die Spaltung der russischen Sozialdemokratie" (Sciziuneadin rindurile social-democraciei ruse"), publicat in ziarul social-democracilor de stinga germani Leipziger Volkszeitung" (nr. 135din 15 iunie 1905), K. Kautsky s-a pronuncat impotriva difuzariiacestei broviri. Ca raspuns la articolul lui Kautsky, Lenin a scrisScrisoare deschisa catre redaccia ziarului .Leipziger Volkszeitung."(vezi Opere complete, vol. 10, Bucuroti, Editura politica, 1962,ed. a doua, p. 302-307), pc care redaccia n-a publicat-o. 45.

50 Scrisoarea deschisa" a Comitetului Central catre Comisia de or-ganizare a memevicilor, scrisoare scrisa de A. A. Bogdanov, afost publicata la 9 august (27 iulie) 1905 in nr. 11 al ziaruluiProletarii".

C.C. al P.M.S.D.R. propunea centrului mewvic, Comisiei deorganizare ca, mencinindu-se independenca ideologica a bolKvi-cilor §i menKvicilor, sa se inceapa tratative in problema uni-ficarii, avindu-se in vedere urmatoarele condicii

1) comitetele locale sa se unifice pe baza principiilor elaboratede Congresul al III-lea al P.M.S.D.R. ;

2) sa se ajunga la un acord al centrelor asupra activitacii co-mune pentru restabilirea unitacii ;

3) sa se mencina organele de partid existentc.Lenin a criticat acest plan in scrisoarea sa catre C.C. al

P.M.S.D.R. din 14 august 1905 (vezi volumul de faca, p. 58-60).46.

51 In Scrisoarea deschisa" divergencele tactice dintre bollevicimemevici erau considerate neinsemnate". Brosura despre careamintelte Lenin este Doua tactici alc social-democracici in re-volucia democratica", la care el a lucrat in perioada iunie-iulie1905 (vezi Opere complete, vol. 11, Bucurelti, Editura politica,1962, ed. a doua, P. 1-127). 46.

52 Die Nene Zeit" revista teoretica a Partidului social-democratdin Germania ; a aparut la Stuttgart din 1883 pina in 1923. Dupii

si

;

ci

www.dacoromanica.ro

ADNO1ARI 341

moartca lui F. Engels, revi3ta, fiind promotorul conceptiilor kaut-skistc, a publicat sistematic articolc ale revizionistilor. 50.

53 Lenin se refers's" la articolul Rosei Luxemburg Problemele orga-nizatorice ale social-democracies ruse", scris la cererca menscvicilorsi publicat in iulie 1904 in Iskra" mensevica si in Die NeueZeit". Kautsky, care sustinca pc mensevici, a refuzat ssi pubiicearticolul lui Lenin trimis redactiei revistei Die Neue Zeit"lin pas inainte, doi pasi inapoi. Raspunsul lui N. Lenin catreRosa Luxemburg" (vezi Opere complete, vol. 9, Bucuresti, Editurapolitica', 1962, ed. a doua, P. 40-65), in care Lenin a combatutarticolul Rosci Luxemburg. 50.

Hotarirea cu privire la numirca lui G. V. Plehanov ca redac-tor-sef al organului stiincific al partidului a fost adoptata de C.C.al P.M.S.D.R. la 7 (20) mai 1905 ; lui V. I. Lenin i s-a trasatsarcina sà aduca la indeplinire aceasta hotarire dada tratativcie cuG. V. Plehanov vor fi incununatc dc succes. 52.

35 Federatia social-democrata din Anglia a fost fondata in 1884 sicuprindea in rindurile ci reprezentanti ai reformistilor (Hyndmansi altii), ai anarhistilor i ai marxistilor, care formau aripa stingaa miscarii socialiste din Anglia. In 1907, federatia a primit dc-numirea de Partid social-dcmocrat ; in 1911, acest partid im-preuni cu elementele dc stinga ale Partidului laburist independentau intemeiat Partidul socialist britanic, care, in 1920, impreunacu Grupul socialist al unitacii au jucat rolul principal in creareaPartidului Comunist din Marea Britanie. 52.

56 Vezi Rezolutiile si hotaririle congreselor, conferintelor P.C.U.S.si ale plenarelor C.C.", partea I, Bucuresti, Editura pentru lite-ratura politica, 1954, P. 92. 52.

57 V. D. Bonci-Bruevici considera ca este indicat sa-si continue ac-tivitatea in cadrul comisiei administrative a C.C., activitate pccare si-o intrcrupsese la plecarea in Rusia ; oficial, el nu fusesescos din comisie, dar dupa reintoarcerea lui la Geneva n-a maifost atras de fapt in munca comisiei. 54.

58 Este vorba de editia a doua a brosurii lui F. Engels LudwigFcuerbach", tradusa si prefatata de G. V. Plchanov. V. I. Leninnu a scris un articol consacrat prefetci lui G. V. Plehanov ;V. I. Lenin a criticat uncle ten! ale lui Plehanov din aceastaprefati in lucrarea sa Materialism si empiriocriticism" (Operccomplete, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 151-152). 55.

59 Lucrarea Din istoria luptei revolutionare a proletariatului eu-ropean" a fost publicata in ziarui N pered" nr. 2, 9, 12, 17 si inziarul Proletarii" nr. 7 si 10. Apoi a fost editata la Geneva inbrosura cu o postfata a autorului. 55.

60 Foiletonul lui A. V. Lunacearski Revolutia din februarie si ur-marile ei", consacrat cvenimentelor din 1848, a fost publicit iii

54

www.dacoromanica.ro

342 ADNOTART

nr. 20 al ziarului Proletarii" din 10 octombrie (27 septembrie1905. 55.

61 V. I. Lenin se refera' la scrisoarca din 26 mai 1905 a lui D. S. Pos-tolovski, membru al C.C. al P.M.S.D.R., in care acesta scria :Ar fi de dorit ca, sub indrumarea dv., Voinov sà scrie, cel putino data pe saptamina, o foaie volanti pe teme politice, care sa fietrimisa, in manuscris, diverselor organizatii pentru a fi tipa-rita". 55.

62 Brosura lui V. I. Lenin Doua tactici ale social-democratici inrevolutia democratica" a aparut intre 19 si 25 iulic (1 si 7 au-gust) 1905. 55.

63 In Iskra" mensevica a fost publicat procesul-verbal al consfa-tuirii C.C. al P.M.S.D.R. si a centrului mensevic Comisia deorganizare din 12 iulie 1905, consacrati examinarii problcmeiunificarii P.M.S.D.R. Intrucit congresul nu putea fi convocat,mcnsevicii propuncau ca unificarea partidului sa se efectuezepe calea unor concesii reciproce ale celor doua parti ale parti-dului" ; procesul-verbal prevedea organizarea unui Comitet Cen-tral alcatuit din reprezentanti ai ambelor parti ale partidului,mentinerca ziarelor Iskra" i Proletarii" ca organe oficialc deprcsa ale partidului. Reprezentantii C.C. al P.M.S.D.R. acceptauconstituirca unui C.C. din reprezentanti ai ambelor parti alepartidului ca o conditic a unificarii ; solutionarea problemci func-tionarii celor doua organe dc presa a fost aminata pina cindrcdactiile publicatiilor respective isi vor preciza punctul de ye-dere in aceasti problema ; cit priveste conditiile in ansamblu,rcprezentantii C.C. al P.M.S.D.R. considcrau Ca, desi cle nu con-travencau principiilor statutului, nu toatc puteau fi indeplinite.

58.

64 Este vorba de acordul incheiat intre L. B. Krasin, rnembru al C.C.al P.M.S.D.R., si social-democratul V. L. Kopp (Siurtuk) cu pri-vire la asigurarea transportului ilegal din strainatate in Rusia. Pcbaza acestui acord, V. L. Kopp incerca nu numai sa monopolizezetoate legaturile ilegalc cu Rusia, dar si sä punk' mina pe o partedin bunurile i literatura bolscvicilor. 59.

65 Comitctul Orlov-Brcansk, dupa ce a ascultat raportul cu privircla Congresul al III-lea al P.M.S.D.R., a considerat ca cl nupoate adopta un punct de vcdcre sau altul" si recomanda mi-noritatii", care nu a fost reprczentata la Congresul al III-lea, safuzioneze cu partidul". Totodata declara ca, in raza sa de acti-vitate rcvolutionara, el nu va face distinctie intre tovarasii dinrindurile «minoritatii . si cei din rindurile «majoritatik conside-rindu-i atit pe unii cit si pe ceilalti membri ai aceluiasi Partidmuncitoresc social-democrat din Rusia". 59.

66 Scrisoarea lui LuFin" Scrisoare dcschisa adresata delegatilorla Congresul al III-lea". Konstantin Serghcevici (Dorosenko N. V.)fusesc scos din munca pe carc o dcsfisura iii Comitctul din Pc-

www.dacoromanica.ro

AbNOTAki 845

tersburg deoarece semnase Scrisoarea lui Lusin". Dupa explica-Ole date de Lenin, el a fost reintegrat in muncl. 61.

67 Literatura ultrareactionara" articolele lui Kostrov (N. jor-dania) au fost mai intli publicate in nr. 1-3 ale ziarului Social-Demokrat" (organul de presa al mensevicilor gruzini), iar apoieditate in culegerea «Majoritate. sau «minoritate* ?". 61.

68 In nr. 2 al organului de presa Dnevnik Sotial-Demokrata" (dinaugust 1905) fusese publicat articolul lui G. V. Plehanov Pasajedin corespondenta cu prietenii (Scrisoare catre redactia ziarului«ProletariiY.)", in care autorul raspundea la articolul lui V. I. LeninDespre guvernul revolutionar provizoriu. Articolul intli. Incursiu-nea istorica a lui Plehanov" (vezi Opere complete, vol. 10, Bucu-resti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 227-240), acuzindu-ipc Lenin si pe bolsevici de blanquism. 62.

69 V. I. Lenin a elaborat planul unei brosuri pe tema Clasa mun-citoare i revolutia" (vezi Opere complete, vol. 11, Bucuresti, Edi-tura politica, 1962, ed. a doua, p. 410-411), dar brosura nu amai scris-o. 62.

70 Manifestul cu privire la Duma lui Bulighin a fost publicat la6 (19) august 1905. La 29 (16) august a aparut, in ziarul Prole-tare, articolul lui V. I. Lenin «Unitatea dintre tar i popor

dintre popor i çar»" (vezi Opere complete, vol. 11, Bucuresti,Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 176-185). 62.

71 Conferinta organizatiilor social-democrate din Rusia a avut locla Riga intre 7 si 9 (20 si 22) septembrie 1905. La lucrari auparticipat reprezentanti ai C.C. al P.M.S.D.R., ai Comisiei deorganizare a mensevicilor, ai Bundului, ai Social-democratiei le-tone, ai Social-democratiei din Po Ionia si din Lituania, ai Parti-dului revolutionar ucrainean. Conferinta a aprobat tactica bolse-vica de boicotare activa a Dumei lui Bulighin. 0 apreciere asuprahotaririlor conferintei a fost facuta de V. I. Lenin in articolelePrime le rezultate ale gruparii politice" si Istericalele celor in-frinti" (vezi Opere complete, vol. 12, Bucuresti, Editura1962, ed. a doua, p. 7-15 si 16-18). Mensevicii au refuzat sasemneze rezolutiile conferintei. 68.

72 Poslednie lzvestiia" buletinul Comitetului din strainatate alBundului ; a aparut la Londra i la Geneva in anii 1901-1906.

Lenin a criticat pozitia Bundului in articolul Teoria gene-ratiei spontanee" (vezi Opere complete, vol. 11, Bucurefti, Edi-tura politica, 1962, ed. a doua, p. 229-234). 68.

73 Federatia social-democrata armeana" organizatie nationalistacare a luat fiinta in 1903, dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.,si care s-a declarat singura reprezentantl a proletariatului armean ;asemenea bundistilor, ea admitea numai principiul federativ deorganizare a partidului. 69.

politica,

.

3i

.

www.dacoromanica.ro

344 ADNOTARI

74 Foile volante ale Comitetului Central al P.M.S.D.R." apareauneperiodic i erau consacrate clarificarii unor probleme tactice

organizatorice curente in conformitate cu hotiririle Congresu-lui al III-lea al partidului. In total au aparut patru numere.

Rabocii" ziar social-democrat popular, ilegal ; a fost editatla Moscova in perioada august-octombrie 1905 de CornitetulCentral al P.M.S.D.R. In baza unei hotariri a Congresuluial III-lea ; ziarul era redactat de A. A. Bogdanov. 70.

73 Comunicarea Iskrei" mensevice publicata in nr. 11 al ziaruluisocialist francez Le Socialiste" se referea la atitudinea organi-zatiilor de partid locale fata de Congresul al III-lea al P.M.S.D.R.Iskra" declara ca congresul ar fi fost recunoscut ca legal nunlaide opt organizatii ale P.M.S.D.R. (cele din Tver, Tula, Ivanovo-Voznesensk, Iaroslavl, Kostroma, Orel, Kursk si Minsk), care cu-prindeau 2 000-2 500 de muncitori ; potrivit afirmatiilor Iskrei",25 de organizatii n-au recunoscut congresul, in patru organizatiicongresul a fost recunoscut de o minoritate, iar atitudinea fatade congres a unui numar de noua organizatii nu era cunoscutl. In-trucit in presa rusa Iskra" n-a inserat aceasta informatieLenin a publicat in nr. 9 al ziarului Proletarii" din 26 (13) iulie1905, sub titlul Hlestakovii nostri", traducerea completa a ar-ticolului din Le Socialiste" impreuna cu concluziile sale. 0 apre-ciere asupra datelor statistice prezentate in comunicare cu privirela comitetele P.M.S.D.R. care, chipurile, n-au recunoscut" Con-gresul al III-lea al P.M.S.D.R. a fost facuta de Lenin si in arti-colul Informarea social-democratiei internationale asupra tre-burilor noastre de partid", publicat la 5 septembrie (23 august)1905 in nr. 15 al ziarului Proletarii" (vezi Opere complete,vol. 11, Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 209210). 71.

76 Zarea" revisti politica"-stiintifica marxistii ; a aparut legalin anii 1901-1902 la Stuttgart, fiind editata de redactia Is-krei" ; au fost scoase patru numere ; numarul cinci a fost pre-gatit pentru tipar, dar nu a aparut. 73.

77 Scrisoarea Comitetului Central din 24 august (6 septernbrie) 1905fost semnata de trei membri ai C.C. (A. A. Bogdanov,

D. S. Postolovski si L. B. Krasin). Ea a constituit raspunsulla scrisoarea lui V. I. Lenin din 1 (14) august 1905 (vezi volumulde fata, p. 58-60). 73.

78 Rezolutia C.C. a fost publicata in nr. 19 al ziarului Proletarii"din 3 octombrie (20 septembrie) 1905 sub titlul Comitetul Cen-tral despre Duma de stat". 74.

79 Lenin avea in vedere acordul dintre bollevicii si mensevicii dinNikolaev in problema organizarii unei actiuni politice comune. Am-bele comitete si-au desemnat reprezentanti in comisia care purtadenumirea de Organizatia unificata a social-democratilor din ora-sul Nikolaev". Sarcina comisiei era sa elaboreze planul de des-fasurare a actiunii comune si sà faca agitatie in legatura cu

si

fals5,

a

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 345

aceasta. Pentru a asigura pregatirea actiunii, comisia a creat ungrup tehnic, o comisie financiara si un detasament de lupta.

Corespondenta din Nikolaev cu privire la acest acord a fostpublicata in nr. 9 al ziarului Proletarii" din 26 (13) iulie 1905,la rubrica Viata de partid". 76.

80 S. I. Gusev, care in a doua julnatate a anului 1905 a activat casecretar al Comitetului din Odesa al P.M.S.D.R., Ii scria luiV. I. Lenin despre tactica bolsevicilor in revolutia din 1905, ilinforma asupra muncii de himurire desfasurata de Comitetul dinOdesa in rindurile maselor si critica hotaririle conferintei men-sevicilor de la Geneva. Scrisoarea lui S. I. Gusev a fost publicata,in extrase, in ziarul Proletarii" nr. 20 din 10 octombrie (27 sep-tembrie) 1905 impreuna cu o prefata a redactiei scrisa de Lenin(vezi Opere complete, vol. 11, Bucuresti, Editura politica, 1962,ed. a doua, p. 311). 78.

81 Contractul cu editura Mariei Malih (Edelman) a fost intocmit pebaza propunerii acesteia de a edita o serie de lucrari ale lui Leninsi ale altor publicisti bolsevici.

Contractul cu M. A. Malih n-a fost perfectat, deoarece con-comitent, la Petersburg, C.C. al P.M.S.D.R. incepuse tratative cueditura Znanie", organizata de K. P. Peatnitki si A. M. Gorki,lucru pe care P. P. Rumeantev i 1-a comunicat lui Lenin in ras-punsul sau la scrisoarea de fata. Pe linga editura Znanie" urmasi se creeze un comitet redactional, alcatuit din V. I. Lenin,A. V. Lunacearski, V. V. Vorovski, M. S. Olminski, A. A. Bog-danov, V. A. Bazarov si P. P. Rumeantev, care trebuia s atragaautori, sa stabileasca o tematica axata pe problemele programuluipartidului si, in general, ale stiintelor sociale, sä redacteze toatematerialele etc. Editura se angaja sa dea partidului o mare partedin venituri si la prima ocazie urma si devina editura de partid.Rumeantev i-a cerut lui Lenin sa confirme semnarea contractuluicu editura Znanie". La 2 (15) octombrie Lenin a transmis tele-grafic asentimentul sat' (vezi volumul de fata, p. 99). Contractulcu editura Znanie" a fost semnat la 21 (8) octombrie 1905 deL. B. Krasin si P. P. Rumeantev. 80.

82 In legatura cu conferinta propusa de Biroul socialist internationalin scopul unificarii P.M.S.D.R., vezi scrisoarea lui Lenin catreBiroul socialist international din 16 septembrie 1905 (volumulde fata, P. 77-78). 80.

83 In scrisoarea din 3 (16) octombrie 1905, C.C. al P.M.S.D.R. i-acomunicat lui Lenin ca a delegat ca reprezentanti la conferincape V. I. Lenin, F. V. Lengnik si P. P. Rumeantev. I enin a in-stiintat despre aceasta Biroul socialist international la 14 (27) oc-tombrie 1905 (vezi volumul de fata, p. 108-109). 80.

84 Articolul lui A. A. Bogdanov Ba7ele organizatiei de partid"n-a fost publicat in ziarul Proletarii". 81.

www.dacoromanica.ro

346 ADNOTARI

85 Era vorba de sosirea lui V. I. Lenin in Finlanda pentru a parti-cipa la sedinta C.C. al P.M.S.D.R. ; in scrisoarea din 17 (30) oc-tombrie i se comunica adresa la care trebuia sa se prezinte laStockholm. 82.

86 Era vorba de reprezentarea in Biroul socialist international. Prin-tr-o hotarire a C.C. al P.M.S.D.R., a fost numit ca reprezentantLenin (vezi volumul de fata, p. 105-106). 85.

87 In legatura cu incheierea de contracte cu unele edituri, V. I. Lenina primit, la 11 octombrie (28 septembrie) 1905, o scrisoare amanun-vita de la P. P. Rumeantev, membru al C.C. al P.M.S.D.R. 85.

88 In scrisoarea din 3 octombrie 1905, expediata din Be Ain,M. A. Reisner propunea un plan de compromis" cu liberalii pebaza urmatoarelor conditii : ei sa renunte la orice alegeri pentruDum i sa organizeze imediat, impreuna cu alte partide, alegeripentru Adunarea constituanta pe bath' de vot universal, egal, directsi secret. 87.

89 Este vorba de intilnirea lui M. A. Reisner cu V. V. Vorovski.Despre aceasta intilnire Vorovski i-a scris arnanuntit lui Lenin la7 octombrie 1905. In scrisoare se spunea ca Reisner a propus sase organizeze la sfirsitul lunii octombrie la Geneva o conferinta atuturor partizanilor unui boicot activ al Dumei (bolsevicii, bun-distil, social-democratii letoni i polonezi), iar apoi o conferintacomuna cu reprezentantii socialistilor-revolutionari, ai partiduluisocialist polonez i ai social-democratilor finlandezi.

In afara de aceasta, Reisner propunea sa se creeze in Germaniaun comitet legal filantropic, care urma s organizeze in secretstringerea de fonduri pentru C.C. al P.M.S.D.R. in vederea orga-nizarii insurectiei armate. 88.

90 La 26 august (8 septembrie) 1905, vaporul John Grafton", pecare se transportau arme in scopuri revolutionare, a esuat la tarmulFinlandei. 0 parte din arme au fost aduse pe tarm, dupi careechipajul a aruncat in acr vaporul. 88.

91 Nu s-a putut stabili cui anume i-a fost adresata scrisoarea. Cores-pondenta cu bolsevicii care activau in gubernia Taurida prezentapentru Lenin un mare interes, deoarece acolo miscarea taraneascaluase o mare amploare, iar guvernul tarist reprima cu cruzime ta-ranimea. Aceasta demonstra, dupa cum scria Lcnin, ca incepuse olupta pe via i pe moarte" (vezi Opere complete, vol. 10, Bucu-resti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 343-348). 91.

92 Este vorba de un articol al lui A. V. Lunacearski, care, dupa ce afost modificat, probabil, conform indicatiilor lui V. I. Lenin, afost publicat, sub titlul Parlamentul i importanta lui", in ziarulProletarii" nr. 25 din 16 (3) noiembrie 1905. 92.

93 Evenimentele de la Moscova grevele i demonstratiile muncitori-lor care incepusera la Moscova si carora Lcnin le-a consacrat arti-colele Greva politica si lupta de strada la Moscova" si Invata-

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR1 847

mintele evenimentelor de la Moscove (vezi Opere complete,vol. 11, Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 344-352

375-384). Miscarea grevista s-a extins si la Petrograd si a ,:u-prins apot intreaga Rusie, transformindu-se intr-o greva politica ge-nerala (vezi Opere complete, vol. 12, Bucuresti, Editura1962, ed. a doua, p. 1-4). 92.

94 Moskovskie Vedomosti" unul dintre cele mai vechi ziare dinRusia ; incepind din 1905 a fost unul dintre principalele org.tnede pres1 ale ultrareactionarilor. 92.

95 Lenin se refera la prefata brosurii Razboiul taranesc german",citata de el, in traducere proprie, in lucrarca Ce-i de facut ?"(in capitolul Engels despre insemnatatea luptei teoretice") (veziOpere complete, vol. 6, Bucuresti, Editura politica, 1961, ed. adoua, p. 24-26). 95.

96 Este vorba de pregatirea editiei legale a brosurii Catre saracimeasatelor". Brosura a aparut la Petersburg in editura Molot" la sl ir-situl anului 1905 sub titlul Nevoile satului (Catre saracimea sate-lor)" ; in 1906 a aparut a doua editie legala (folosindu-se matritade la prima editie). La pregatirea textului brosurii pentru editialegala Lenin a avut in vedcre noua situatie creata de avintul re-volutiei. (Mai aminuntit vezi Opere complete, vol. 7, Bucuresti,Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 127-200).

Denumirile amintite in textul scrisorii : Petrov edituraM. Mallh ; Belov editura Molot" ; Nolin editura Zna-nie". 99.

97 Foiletonul din nr. 2 al ziarului Rabocii" aparut sub titlul Seri-soare catre muncitori. II" a fost semnat cu pseudonimul Al trei-lea" ; nu s-a putut stabili eine a fost autorul lui. 100.

98 Chestiunea Scholz, proprietarul unei tipografii din Geneva, ne-respectarea conditiilor contractuale pentru tiparirea piesei luiA. M. Gorki Copiii soarelui". Publicarca piesei a fost initiata deeditura social-democrata Demos", care fusese creata in strainatatein septembrie 1905. Din redactia editurii Demos" faceau yarteI. P. Ladijnikov, E. D. Stasova, V. D. Bonci-BrueviciR. P. Avramov.

Culegerea piesei, care se efectua in tipografia partidului, in-tirzia din lipsa de litere ; intrucit termenul de predare a textuluicules la tipografia lui Scholz a fost depasit, accsta din urma a in-tentat actiune cerind despagubiri.

Potrivit informatiilor lui I. P. Ladijnikov, nu s-a ajuns le ju-decata, deoarece lui Scholz i s-a achitat o anumita suma debani. 101.

99 Comisia administrativa a fost creata in scopul coordonarii tu.uroractiunilor asa-numitului aparat tehnic", precum si pentru a in-cheia in mod organizat, la plecarea emigrantilor bolsevici in R usia,intreaga activitate din strainatate. Dupi plecarea lui Lenin in

§i

politica,

si

www.dacoromanica.ro

348 AIDNOTARI

Rusia, la inceputul lunii noiembrie 1905, comisia adrninistrativasi-a lichidat treburile si a trimis la Stockholm, pe numele luiBranting, biblioteca i arhiva partidului, unde, un timp, a fostpastrata la Casa poporului (vezi volumul de Etta, p. 122). 103.

100 G. D. Leiteizen a asistat la primul Congres al Partidului socialistunit din Franca, care s-a deschis la 29 octombrie 1905 la Chalon-sur-Saône. In semn de solidaritate cu proletariatul revolutionar rus,el a fost ales in prezidiu si si-a ocupat locul in aplauzele unanimeale asistentei. Citirea telcgramei de salut din partea ziarului Pro-letarii" a lost intimpinata cu aplauze. Congresul a adoptat o rezo-luck, propusa de P. Lafargue, de solidaritate cu revolutia rusii, inincheierea careia se spunea : Congresul saluta cu entuziasmtriumful apropiat al revolutiei, care va rasturna tarismul aceastacitadela uriasa a reactiunii europene va elibera pc munci-torii din Rusia prin nationalizarea proprietatii capitaliste si pro-clamarea falimentului (statal) al Rusiei, ceea ce va determinaizbucnirea revolutiei sociale in Europa". 105.

101 In scrisoarea din 14-16 (1-3) octombric, trimisa lui Lenin In nu-mele membrilor din Petersburg ai C.C. al P.M.S.D.R., A. A. Bog-danov ii scria : Orlovski nu c potrivit pentru acest rol, el nupoate fi promovat alaturi de Plehanov... Consideram ci acest roltrebuie sa vi-I asumaci dv. ca dv. sa fiti reprezentant".

105.

102 In scopuri conspirative, in corespondenta orasul Berlin trebuia sise numeasca in mod conventional Odesa, iar Königsberg Var-sovia.

Mai departe este vorba, ca si In scrisoarea lui V. I. Lenin din5 octombrie 1905 (volumul de fata, p. 88-91), de adunarca ge-nerala a membrilor C.C. si O.C. cu participarca lui Lenin. 105.

103 Novaia Jizn" primul ziar bollevic legal ; a aparut zilnic intre27 octombrie (9 noiembrie) 4i 3 (16) decembrie 1905 la Petersburg.Oficial, ca redactor editor al ziarului Novaia Jizn" figura poctulN. M. Minski, ca editor M. F. Andreeva. Dupa intoarcerea luiV. I. Lenin din emigratie, la Inceputul lunii noiembrie, i stabi-lirea lui la Petersburg, ziarul a Inceput s3. apara sub conducerealui directä. Componenta redactiei si a colectivului de colaboratoria fost schimbata. Novaia Jizn" a devenit, de fapt, Organul Cen-tral al P.M.S.D.R. Principalii colaboratori ai 7iarului au fost :V. V. Vorovski, A. V. Lunacearski, V. D. Bonci-Bruevici,M. S. Olminski si altii. A. M. Gorki a colaborat activ la editarea7iarului, acordindu-i si un important sprijin material.

Ziarul Novaia Jizn" a fost supus la numeroase represiuni.Dupà aparitia nr. 27 din 2 decembric, ziarul a fost interzis de gu-vernul tarist. Ultimul numar, nr. 28, a aparut ilegal. 109.

104 Evenimentele din ulthnele zile greva Politica gcnerala" din ocs.tombric 1905 din Rusia. 110.

lit

Insistano

www.dacoromanica.ro

AbNOTARI 349

105 Nu s-a putut stabili dael Plehanot a raspuns la aceasta scrisoaresau nu. Pe cit se pare, raspunsul sau 1-a constituit nota aparuta innr. 3 al publicatiei Dnevnik Sotial-Demokrata" sub titlul Viatanoua", in care G. V. Plehanov Ii acuza pe Lenin de lipsa de prin-cipialitate pentru cä colabora la un ziar alaturi de empiriomonisti" i decadenti". 113.

106 Despre convocarea celor cloud congrese al bolsevicilor si almensevicilor in scopul unificarii partidului Lenin a scris innota sa Din partea redactiei" (vezi Opere complete, vol. 11,Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 301-302), pu-blicata o data cu procesul-verbal al celei de-a treia consfatuiri areprezentantilor Comitetului Central al P.M.S.D.R. i ai Comisieide organizare a mensevicilor i irnpreuna cu comentariile C.C. laacest proces-verbal. Toate materialele au aparut sub tirlul generalIn legatura cu unificarea partidului". 114.

107 In timpul Congresului Partidului socialist francez care s-a linutla Chalon, G. D. Leiteizen a luat un interviu lui Bracke-Desrous-seaux, P. Lafargue i J. Guesde. La principala intrebare : Cumprivesc participarea social-democratilor rusi la un guvern revolu-tionar provizoriu ? ei toti au raspuns cii considera aceasta par-ticipare obligatorie.

Raspunsurile lor au fost publicate integral in ziarul Proletarii"nr. 26 din 25 (12) noiembrie 1905, sub titlul Guesdistii i parti-ciparea social-democratilor rusi Li un guvern revolutionar provi-zoriu". 116.

108 In pachetul despre care V. I. Lenin ii scria lui G. A. Kuklin sepastrau documente ale lui Aleksandr Ilici Ulianov, printre alteleforografiile lui, care au fost facute, la rugamintea Mariei Aleksan-drovna Ulianova, in inchisoare inainte de executie.

In prezent aceste fotografii se pastreaza in Arhiva centrala aInstitutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.

117.

109 Nu s-a putut stabili clue a discutat cu G. A. Kuklin despre clocu-mentele lui A. 1. Ulianov. 117.

110 Scrisoarea catre E. Avenard, corespondent al ziarului L'Hurna-nité", a fost scrisa in legituri cu faptul ca, dupa ce i-a luat,la 17 februarie (2 martie) 1907, un interviu lui Lenin pe temaTactica P.M.S.D.R. in timpul campaniei electorate", E. Avenarda trimis textul insemnarilor pentru a fi revazute de Lenin.

Dupa cum reiese din textul interviului publicat in L'Huma-nité", corespondentul a respectat cu stricrete modificarile i ob,er-vatiile lui Lenin (vezi Opere complete, vol. 15, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 12-18). 118.

111 Lenin si Meskovski (I. P. Goldenberg) au fost delegati la Con-gresul socialist international de la Stuttgart (18-24 august 1907).Scrisoarea a fost scrisa, probabil, la Berlin. 119.

112 A. M. Gorki n-a asistat la Congresul de la Stuttgart. 119.

www.dacoromanica.ro

350 ADNOTARI

113 R.", Raduga" revista lunara literara, stiintifica si politica ;a aparut la Geneva din iunie 1907 Oda' in februarie 1908. La re-vista au colaborat A. M. Gorki, N. A. Semasko, M. G. Thakaia,A. V. Lunaccarski, B. M. Knuniant, A. A. Bogdanov i altii. Pro-babil cal in timpul Congresului de la Stuttgart al Internationaleia II-a Lenin a discutat cu B. M. Knuniant, care a facut parte dindelegatia bolsevica, si cu N. A. Semasko, care a asistat la con-gres. 120.

114 Lenin nu indica numele adresantului si data. Adresantul nu puteafi decit K. H. Branting, pe numele caruia, in decembrie 1905, co-misia formati din E. D. Stasova, I. P. Ladijnikov si R. P. Abra-mov, care ramasese la Geneva dupa plecarea lui Lenin in Rusia,a trimis biblioteca i arhiva partidului bolsevic. 122.

115 Dupa cum rezulta din scrisoarea Nadejdei Konstantinovna Krup-skaia din 5 (18) octombrie 1907, care a fost trimisa la Berlin prinI. P. Ladijnikov, aducatoarea scrisorii a fost A. I. Ulianova-Eliza-rova, care in octombrie 1907 se afla in strainatate. Ea trebuiatrimita de la Stockholm lui Lenin ziarele bolsevice (colectia ziaru-lui Iskra", diferite numere din ziarele Vpered" i Proletarii"pe 1905), deoarece articolcle lui Lenin din aceste ziare urmau saconstituie volumul al treilea al primei editii in trei volume a ope-relor sale, pe care el o pregatea pentru tipar. 122.

116 Este vorba de brosura lui A. V. Lunacearski (Voinov) despre ati-tudinca partidului fatal de sindicate, scrisa de el in legatural cudiscutarea acestei probleme la Congresul al VII-lea, de la Stuttgart,al Internationalei a II-a. A. V. Lunacearski a participat la con-gres ca membru al dclegatiei ruse din partea bolsevicilor, a facutparte din comisia de pregatire a rezolutiei in problema Relatiilordintre partidele politice i sindicate".

Din cauza rigorilor cenzurii, care se inasprisera in 1908, brosuralui A. V. Lunacearski n-a fost publicata.

Vezi prefata lui Lenin la brosura in Opere complete, vol. 16,Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 189-197. 122.

117 Este vorba de Congresul de la Essen al Partidului social-democratdin Germania, care a avut loc intre 21 si 23 septembrie 1907 ; lacongres, A. Bebel 1-a atacat pe K. Liebknecht, care criticase po-zitia sovinista a lui G. Noske sit intreaga comportare a delegatieigermane la Congresul de la Stuttgart, precum i pe Rosa Luxem-burg pentru metodele" de luptä folosite de ea si de toti social-democratii de stinga germani la congres (adica pentru blocul lorcu bolscvicii) impotriva social-sovinistilor

123.

118 Zarniti" culegere bolsevica legala ; a aparut la Petersburg in1907. 124.

119 In 1907, editura Zerno" din Petersburg, condusa de M. S. Kedrov,a initiat publicarea primei editii, in trei volume, a operelor luiV. I. Lenin, sub titlul comun In 12 ani". Din cele trei volume

sa

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 351

proiectate au aparut numai volumul tntti i o parte din volumul aldoilea. Intensificarca represiunilor si a restrictiilor cenzurii dintimpul reactiunii stollpiniste a impiedicat publicarea accstei editii(mai amanuntrt vezi Opere complete, vol. 16, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 527-528). 124.

120 Aceasta scrisoare a fost adresata probabil lui K. H. Branting, carei-a ajutat pe bolsevici s intretina legaturi cu Rusia. 125.

121 Dupa Intoarcerea de la Congresul de la Londra al partidului,V. I. Lenin a locuit in Finlanda, nu departe de Petersburg. Dincauza c incepusera arestarile, Centrul Bolsevic a hotarit ca ziarulProletarii" sa nu mai fie editat in Finlanda, ci In strainatate. Deaceea, Lenin, A. A. Bogdanov si I. F. Dubrovinski au primit sar-cina sa plece In Elvetia. Lenin a plecat din Finlanda in decembrie1907, citeva zile a asteptat-o la Stockholm pe N. K. Krupskaia, treizile a stat la Berlin si a sosit la Geneva la 7 ianuarie 1908. 127.

122 Este vorba de conducerea tipografiei si a serviciului de expeditieale ziarului Proletarii". 127.

123 Arestarile de la Berlin au fost legate de schimbarca banilor ex-propriati la 13 iunie 1907 la Tiflis. Organizatorul acestei expro-prieri, Kamo (Ter-Petrosian), i toti participantii la ea au reusitse ascunda. Dar guvernul tarist a comunicat politiei 5i in straina-tate seria si numarul bancnotelor de 500 de ruble luate cu prilcjulexpropriorii ; In decembrie 1907 au fost arestate simultan la Berlin,München, Paris, Copenhaga, Stockholm si Geneva persoanele careau schimbat aceste bancnote. In noiembrie 1907, in urma denuntuluifacut de provocatorul I. A. Jitomirski, organizatorul exproprierii afost arestat la Berlin. Guvernul rus, stabilind eine este Kamo, aobtinut extradarea lui ca infractor de drept comun. In timpul ur-maririi participantilor la exproprierea din Tiflis s-au operat arestariIn coloniile social-democrate ruse din Paris, MUnchen, Geneva siStockholm. 127,

124 Proiectul celor 104 deputati din Duna a fost prezentat deI. N. Musenko, membru al comisiei agrare a Dumei a II-a de stat,raportor oficial al ft actiunii socialistilor-revolutionari. In limbarusa proiectul a fost publicat in culegerea Materiale prezentateAdunarii generale a Dumei de stat a celei de-a 2-a legislaturi",1907, p. 486-491. 128.

125 In perioada octombrie-decembrie 1907 A. M. Gorki a facut o ca-latorie prin Italia. La Florenta a facut cunostinta cu A. V. Luna-cearski. 129.

1 26 Este vorba de primul volum al Operelor lui V. I. Lenin In 12 ani".Acest volum a fost editat In noiembrie 1907 (pe coperta e indicatanul 1908) la Petersburg. Vczi Prefata la culegerea cIn 12 arli*"In Opere complete, vol. 16, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. adoua, p. 97-115. 129.

www.dacoromanica.ro

352 ADNOTART

127 Lenin se refera la articolul lui G. V. Plehanov Critica tcorieisi practicii sindicalismului", publicat in nr. 11 si 12 ale rcvisteiSovremennii Mir" pe 1907, in care Plehanov incerca s de-monstreze ea' in problema relatiilor dintre partidele politice 51 sin-dicate la Congresul dc la Stuttgart a invins punctul de vederc alneutralistilor.

Sovremennii Mir" revista lunarà literara, stiintifica si; a aparut la Petersburg din octombrie 1906 pina in 1918. Cei

mai activi colaboratori ai ci crau din rindul mensevicilor. In pe-rioada blocului cu mensevicii-partiiti la revista au colaborat si bol-sevicii. In 1914 Sovremennii Mir" a devenit organul de presa alsocial-sovinistilor. 130.

128 Este vorba dc unul din celc doua exemplare oficiale ale proceselor-verbale ale Congresului al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.,care a fost läsat in strainatate si ulterior n-a mai fost gasit. 131.

129 Trimiterea ziarului Proletarii" in Rusia prin intermediul luiA. M. Gorki si al Mariei Fedorovna Andreeva a fost perfectatain primelc luni ale anului 1908, insa s-a efectuat cu intreruperidin cauza prigoanei politienesti. Intr-o scrisoare adresata Ia nce-putul lunii mai 1908 lui Morgari, redactor al ziarului Avanti !"

deputat socialist, A. M. Gorki ii comunica ci douã paebetc cuziarul Proletarii" au fost sechestratc la Genova rugamureasei aceasta neintelegere ciudata". Scrisoarea luiA. M. Gorki a fost publicata in ziarul Avanti !" din 5 (18) mai,iar la 25 mai in acelasi ziar se anunta ca scchestrul a fost ridicat.133.

130 In timpul Congresului al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.(30 aprilie-19 mai (13 mai-1 iunie) 1907), din cauza situatieifinanciare deosebit de grele in care se afla partidul, s-a contractat,cu sprijinul lui A. M. Gorki si G. Lansbury, un imprumut de laenglezul Joseph Fe lz, proprietarul unci fabrici de sapun, cu obli-gatia de a se restitui datoria pini la 1 ianuarie 1908. Intrucit da-toria nu fusese achitata, Fe lz i-a scris in legatura cu accasta luiF. Rotstein, membru al Partidului social-democrat englez, iaracesta, la rindul sau, lui V. I. Lenin.

Dupai Revolutia din Octombrie, guvernul sovietic a restituit,prin intermediul lui L. B. Krasin, urmasilor lui FelL suma datorata,prirnind inapoi scrisoarca de imprumut, semnata, la ccrerea luiFe lz, de toti participantii la congres. 136.

31 Delegatii nu au sernnat pc fractiuni, ci pe o lista comuna, indicindorganizatia care i-a trimis la congres. Apartenenta la fractiune afost indicata numai de delegatii Bundului, ai Social-democratieidin Polonia i Lituania si de cci ai organizatiei Spilka. 137.

132 Instiintarea in legatura cu reluarea editarii ziarului Proletarii" instrainatate a fost publicata in foaie volanta. separatá. In aceastainstiintare se arata ca ziarul nu va mai fi tiparit in Rusia, ci laGeneva, se faceau cunoscutc datele aparitiei ziarului si componenta

poli-tica

stsi-1 sa la-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 353

colectivului de colaboratori, sc anunta in cc conditii se fac abo-namentele. 139.

133 Insemnarile despre filistinism" ale lui A. M. Gorki au fost pu-blicate in ziarul bolsevic Novaia Jizn" in octombrie-noiem-brie 1905.

La inceputul anului 1908 A. M. Gorki a terminat povestireaSpovedanie" ; V. I. Lenin nu cunostea continutul povestirii, faptcare rezulta din scrisoarea pc care a scris-o in prima jumatate alunii aprilie 1908 (vezi volumul de fata, p. 165). 139.

134 Scrisoarea catre Aleksinski din 2 februarie 1908 cu privire laziarul .,Prolctarii" a fost scrisa de I. F. Dubrovinski. 141.

135 Articolul Despre cinism" a fost scris de A. NI. Gorki pentru re-vista franceza Les Documents du Progres" si publicat mai Intiiin culegerea Decaderea literaturii" (editura Zerno", Petersburg ;culegerea a aparut in 1908) apoi in numarul pe martie al revisteifranceze amintite mai sus. Pn articol existau refe gresite de fdulcelor propagate de curentul zidirii de dumnczeu". 141.

136 Scrisoarca lui A. M. Gorki din 30 ianuarie 1908 catre HcnrykSienkicwicz a constituit raspunsul la o anchetà initiata de acestadin urma in legatura cu atitudinea fatal de confiscarca de catreguvernul prusian a domeniilor mosierilor din Poznan.

Scrisoarca lui Gorki dernasca pozitia pc care s-a situat H. Sien-kiewicz, de aparare a marii proprietati private a moierilor dinPoznan. A. M. Gorki ii scria lui H. Sienkiewicz ca, desi apreciazatalentul lui de scriitor, protesteaza 1mpotriva faptului ca el faceapel la Wilhelm al II-lea, folosind asemenea argumente cum ar ficornportarca pasnica" a polonezilor, care nu aprind flacara re-voluciei", isi achita la timp darile si dau soldatt pentru armataprusiana. Aceste cuvinte ma fac sa ma indoiesc cl ati nutri odragoste ficrbintc pentru poporul polonez" scria Gorki inincheierc.

H. Sienkiewicz a publicat cele 252 de raspuncuri la anchetaintr-o brosura aparuta la Paris, fara a include insa raspunsul luiGorki. 141.

137 La editarca unor culegeri bolsevice s-a trccut dupa evenimentele dela 3 iunic, cind, din cauza rigorilor cenzurii, si-au incetat aparitiaziarele si revistele legate. 142.

138 Este vorba de refuzul lui E. Ferri, liderul majoritatii centriste dinPartidul socialist italian, de a mai colabora la ziarul Avanti !",organul central al partidului. Articolul lui A. V. Lunacerski,Criza din Partidul muncitorcsc italian" a fost publicat in Pro-letarii" nr. 23 din 11 martic (27 fcbruarie) 1908. 146.

I 39 Este vorba de sosirea pc insula Capri a lui V. I. Lenin, A. A. Ilog-danov, V. A. Bazarov, A. V. Lunacearski si I. I. Skvortov-Stepa-nov, care, din initiativa lui A. M. Gorki, urmau sa discute pro-bleme legate de activitatea cditoriala, precum si problcmeteoretice, Congrcsul" g avut loc in aprilie 1908 (I. I. Skvortov-

www.dacoromanica.ro

364 ADNOTAlt/

Stepanov n-a participat la el ; pentru a se intilni cu Lenin, el aplecat pentru o saptamina la Geneva). Lenin aminteste de aceastaintilnire in scrisoarea din 30 august 1909 Catre elevii scolii de laCapri" (vezi volumul de fata, p. 210-211). 146.

140 Go los Sotial-Demokrate ziar, organul din strainatate almensevicilor ; a aparut din februarie 1908 pink' in decembrie 1911,la inceput la Geneva, apoi la Paris. Intrucit ziarul lua fatis apa-rarea lichidatorilor, G. V. Plehanov s-a retras din redactia lui inmai 1909 ; din acel moment ziarul Go los Sotial-Demokrata" s-atransformat definitiv in centru ideologic al lichidatorilor. 147.

141 Lenin se refer5 la grupul de empiriocritici i empiriomonistiA. Bogdanov, V. Bazarov si A. Lunacearski, adepti ai filozofieiidealiste, reactionare a lui Mach si Avenarius. 147.

142 Lenin se refera la articolul lui A. M. Gorki Destramarea perso-nalitatii", a carui prima varianta Gorki intentiona s-o publice,sub titlul Insemnari", in ziarul Proletarii". Acest articol a fostpublicat in culegerea Studii de filozofie a colectivismului" (edi-tura Znanie", Petersburg, 1909) 151.

143 Lenin se refera la culegerea Studii de filozofie a marxismului",in care erau publicate articole semnate de V. Bazarov, I. Berman,A. Lunacearski, P. Iuskevici, A. Bogdanov, 0. Ghelfond si S. Su-vorov. 151.

144 Este vorba de cartea Un pas inainte, doi pasi inapoi (Criza dinpartidul nostru)" (vezi Opere complete, vol. 8, Bucuresti, Editurapolitica, 1962, ed. a doua, p. 187-414). 151.

145 Este vorba de cartea lui A. Bogdanov Empiriomonismul" (Mos-cova, 1904). 151.

146 Culegerea de articole ale lui A. Lunacearski, V. Bazarov,A. Bogdanov, P. Maslov, A. Finn, V. Suleatikov, V. Friece etc.Studii asupra conceptiei realiste despre lume" a aparut in 1904la Petersburg. Articole ale lui Plehanov si Lenin n-au apärut inculegere. 152.

147 Caietele" Insemnarile unui marxist de rind despre filozo-fie". [Lucrarea a fost scrisa de Lenin in 1906 in legatura cucartea lui A. Bogdanov Empiriomonismul" (vol. III) ; ea n-afost gasita pina in prezent]. 153.

148 V. I. Lenin a inceput sa scrie in aceasta perioada cartea Ma-terialism si empiriocriticism" (vezi Opere complete, vol. 18,Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua). 153.

149 Nr. 24, jubiliar", al ziarului Proletarii" a fost consacrat co-memorarii a 25 de ani de la moartea lui K. Marx. A. V. Luna-cearski i-a comunicat lui V. I. Lenin ca nu poatc sa scrie unarticol despre Comuna din Paris. 156.

150 C. Huysmans a raspuns la 10 martie 1908 ca in perioada rts-pectiva nu erau prevazute sedinte ale Biroului socialist inter-national si a promis ca va anunta din timp cind se vor tine. 157.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 355

151 Este vorba de ancheta de partid in legaturà cu acuzatiile ca-lomnioase aduse de mensevici lui M. M. Litvinov privind schim-barea in strainatate a banilor luati cu prilejul exproprierii dinTiflis, organizata de Kamo (Ter-Petrosian). L. Tyszka a ficutparte din comisia de ancheta in prima etapa a cercetarilor. Apoicercetarile au fost continuate de Biroul central din strainátate.Intrucit insa membrii acestui birou n-au pastrat secretul cer-cetarilor, in baza hotaririi plenarei C.C. al P.M.S.D.R. din august1908, ele au fost preluate de o comisie speciala a C.C. (formatadin 5 membri cite unul din partea bolsevicilor, mensevicilor

reprezentantilor organizatiilor nationale). 159.

152 V. I. Lenin se refera la articolul redactional Nu e oare timpulsa terminam ?", publicat in nr. 1-2 ale ziarului Golos Social-Demokrata". Articolul continea acuzatii calomnioase la adresabolsevicilor care organizasera schimbarea banilor expropriati laTiflis. 160.

153 Biroul central din striiin'atate centru al tuturor grupelor desprijin din strainatate ale P.M.S.D.R. se afla pe atunci inmina mensevicilor. In august 1908 plenara C.C. al P.M.S.D.R. aadoptat o hotarire cu privirc la grupele de sprijin din strainitateale P.M.S.D.R., la functiile i statutul organizatoric al Birouluicentral din strainatate. B.C.S. era numit de C.C. al P.M.S.D.R.,fiind format din 10 persoane (inclusiv un membru al C.C. cudrept de veto) ; activitatea B.C.S. se limita Ia satisfacerea ne-voilor grupelor de sprijin din strainatate si la indeplinirea sar-cinilor generale de partid trasate de Biroul din strainatate al C.C.al P.M.S.D.R. 160.

154 Articolul Cu privire la aprecierea revoluiiei ruse" a fost publicatin ziarul Proletarii" nr. 30 din 23 (10) mai 1908.

Przeglqd Socjaldemokratyczny" revisti a social-democrati-lor polonezi ; a aparut la Cracovia din 1902 pina in 1904 si din1908 pina in 1910. 161.

155 Este vorba probabil de procesul-verbal al depozitiilor lui M. M. Lit-vinov, care, la 10 martie 1908, a adresat un protest ComitetuluiCentral al P.M.S.D.R. impotriva transmiterii depozitiilor lui Birou-lui central din strainatate. Presupunind ea C.C. al P.M.S.D.R. vaexamina protestul, L. Tyszka 11 avertiza pc F. Kohn sä pastrezesecretul. 161.

156 Este vorba de o revista pc care intentiona s-o editeze A. M. Gorki ;revista n-a mai fost scoasa. 162.

157 Aceasa scrisoare a lui Lenin a constituit raspunsul dat luiK. P. Zlincenko, organizator i secretar al Comitetului interna-tional pentru ajutorarca muncitorilor someri din Rusia", care, tri-mitind prin N. Semasko Comitetului Central al P.M.S.D.R. ra-portul de activitate al comitetului, intentiona sa-1 atragi pe Leninla activitatea acestuia.

www.dacoromanica.ro

3511 ADNOTARI

Cornitetul international pentru ajutorarea muncitorilor someridin Rusia" a luat fiincii in 1906 (la Lausanne) ; incepind din 1907,si-a desfasurat activitatea pe linga Biroul socialist internacional.164.

158 Articolul lui A. M. Gorki despre Tolstoi n-a aparut in ziarulProletarii". In 1927, cind a fost intrebat dacii a scris un aRicoldespre Tolstoi, A. M. Gorki a raspuns : Pentru vProletarii amscris despre Tolstoi... Cum a fost intitulat manuscrisul... nu-miamintesc. Probabil .Un mare om....". 165.

139 Lenin se refera la articolul sau Marxism si revizionism", publicatin culegerea Karl Marx (1818-1883)", in care declara pentruprima oara in presa ca in viitorul apropiat, intr-o serie de arti-cole sau intr-o carte, va combate pc revizionistii neohurneisti" sineoberkeleyeni" A. A. Bogdanov, V. A. Bazarov si alcii (vezi()Dere complete, vol. 17, Bucuresti, Editura politica, 1963,ed. a doua, p. 15-26). 167.

160 Aceasta scrisoare catre A. V. Lunacearski n-a fost gasita ;V. I. Lenin se refera probabil la ea in scrisoarea sa din 13 fe-bruarie 1908 (vezi volumul de faca, p. 145). 168.

161 Biblioteca proletarului rus", creata de social-democratul G. A. Ku-klin, care in 1905 a aderat la bolsevici, precum si depozitul decarci si tipografia au fost date de acesta, in iulie 1905, in pro-prietate deplina, C.C. al P.M.S.D.R., lucru pe care el I-a fãcutcunoscut in Declaracia" publicata in Proletarii" nr. 7 din10 iulie (27 iunie) 1905.

A. M. Gorki a satisfacut rugamintea lui V. I. Lenin, trimi-cind redacciilor ziarelor si revistelor din Rusia o scrisoare incare le ruga 55 adune materiale privind istoria revoluciei din1905-1907, coleccii ale diferitelor publicacii locale, in special alecotidienelor etc. Scrisoarea lui Gorki a fost publicati intr-o seriedc reviste si ziare in septembrie 1908. 169.

162 Pc cit se pare, V. I. Lenin s-a oprit citva timp la Bruxelles indrum spre Londra, unde a lucrat la British Museum la carteaMaterialism si empiriocriticism". 169.

163 In materialele publicate impotriva lui Lenin, A. A. Bogdanov siG. A. Aleksinski, referindu-se la greselile cornise de fracciuneasocial-democrata din Durna a III-a, incercau sa justifice post fes-turn pozicia lor de boicotare a Durnei din timpul alegerilor pentruDurna a II-a si a III-a.

In nota din partea redacciei la articolul lui A. A. BogdanovBoicotistii si otzovistii", publicat in nr. 31 al ziarului Proletarii"din 4 (17) iunic 1908, se spunea : Nu intencionam sa intrarn inarnanuntele problemei boicotului, problema care a si fost rezolvatade partid si de viaca. Mult rnai important este SI subliniem soli-daritatea noastra deplina cu autorul in problema votzovisrnului.,adica intr-o problema privind politica practica actuala". 171.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI F67

164 In legatura cu editarea cartii Materialism si empiriocriticism",Lenin a dus tratativc cu editura Znanie", in fruntea carcia seaflau A. M. Gorki si K. P. Peatnitki. Lenin i-a scris la 17 noiem-brie 1908 Mariei Aleksandrovna Ulianova ca nu spera Intr-o re-zolvare favorabila a problemei. Intr-adevar, la 29 sau 30 noicm-brie 1908 A. M. Gorki i-a comunicat lui K. P. Peatnitki ei seopune editarii cartii lui Lenin, cu ale carui conceptii filozofice nueste de acord. Nici cditura Granat" n-a acceptat sa editezecartea, motivind ca aparatul ei nu este adaptat la difuzarea unoreditii ieftine. Cartea a aparut in cditura Zveno" (Moscova) intre29 aprilie si 4 mai (12 si 17 mai) 1909. 171.

165 Adunarca C.C. plenara C.C. al P.M.S.D.R. Plenara a avut locla Geneva Intre 11 si 13 (24 si 26) august 1908. Cu privirc ladatoria de la Londra, plenara a hotarit sa cree/e o comisie, for-mata din reprezentanti ai bolsevicilor, mensevicilor si Bundului,care trebuia sa scric o scrisoare englezului Fe lz aratindu-i dificul-tatile Intimpinate in legatura cu achitarea datorici (vezi ,.RezDlu-çiile hotaririlc congreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale ple-narelor C.C.", partea I, Bucuresti, Editura pentru literaturd po-litica, 1954, P. 192). 172.

166 Lucrarile de elaborare a istoriei Rusici au fost initiate de cciLuraDictionarului enciclopedic a fratilor Granat. Lenin a lost atrasla accasta munca In toamna anului 1907, cind unul din mcmbriiredactiei Dictionarului A. V. Trupcinski a plecat specialIn Finlanda si a dus tratative cu V. I. Lenin. Lenin a ecceptatsä scrie lucrarea Orinduirca agrara a Rusiei la sfirsitul sccoluluial XIX-lea". In vara anului 1908, pe cind se afla in strainarate,A. V. Trupcinski 1-a vizitat pe Lenin la Geneva pentru a seInv lege asupra termcnului de predare a rnanuscrisului. Edituraa primit la timp manuscrisul, dar el nu a fost editat din cauzarigorilor cenzurii si a vazut lurnina tiparului abia in 1918 ineditura Jizn i znanie" sub titlul Problema agrara in Rusia Iasfirsitul secolului al XIX-lea".

Probabil ca atunci cind 1-a vizitat pc I cnin la GenevaA. V. Trupcinski i-a propus sa scrie un articol rcferitor la istoriaindustriei dc fabrica. Aceasta lucrarc n-a fost scrisa. 173.

167 Vezi adnotarea 123. 174.

168 Nu s-a putut stabili unde anume a plecat V. I. Lenin la inceputullunii septembrie 1908. 175.

169 Este vorba de achitarca cotitatiilor anuale ale P.M.S.D.R. laBiroul socialist international. Plenara C.C. al P.M.S.D.R. [(din11-13 (24-26) august 1908)1 a hotarit ca cotizatia sa fie achi-tata pIna la 1 octombrie, defalcInd" suma proportional Imre C.C.al P.M.S.D.R., C.C. al Bundului si C.C. al Social-democratieiletone. 175.

170 Cu prilcjul publicarii darii de seama asupra scdintei Biroului so-cialist international (vezi Compte-rendu officiel. Cant!, 1909,

si

www.dacoromanica.ro

358 ADNOTAM

p. 44, 61-62), textul amendamentului lui Lenin, la propuncrealui K. Kautsky, a fost indreptat potrivit indicatiilor anexatc laprezenta scrisoare.

V. I. Lenin a expus continutul cuvintarilor sale rostite in se-dinta Biroului socialist international consacrata primirii Partidu-lui laburist englez in Internationala a II-a in articolul SedintaBiroului socialist international", publicat in nr. 37 din (29) 16 oc-tombrie 1908 al ziarului Proletarii" (vezi Opere complete, vol. 17,Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 240-256). 177.

171 In octombrie 1908 V. I. Lenin a primit propunerea lui I. M. Stek-lov dc a participa la editarca unei culegeri consacrate vietiiactivitatii lui N. G. Cernisevski. Steklov i-a propus lui Lenintema Cernisevski si problema taraneasca" si 1-a rugat sa comu-nice continutul scrisorii sale lui Bogdanov. Lenin i-a trimis luiBogdanov scrisoarea lui Steklov 1mpreuna cu accste citeva rinduriale sale. La 23 octombrie (5 noiembrie) 1908 I. M. Steklov i-acomunicat intr-o scrisoare de raspuns lui V. I. Lenin ca V. A. Ba-zarov a acceptat ca tema de filozofie sa fie transmisi lui Lenin,dar a refuzat tema Cerniscvski i problema taraneascr ; aceastatcma a fost data lui P. P. Rumeantev. 178.

172 Nu s-a putut stabili cc instiintare a Biroului din strainitate al C.C.a fost trimisa de Lenin Biroului socialist international. 178.

173 Scrisoarea de fata reprezinta raspunsul dat de V. I. Lenin mcnse-vicului machist P. Iuskevici, care ii propusese sa colaboreze laniste culegeri pc teme litcrare-filozofice. 179.

174 Este vorba de reprezentarea Comitetului Central al P.M.S.D.R.la Congresul al VI-lea al Social-democratici din Po Ionia si dinLituania, care a avut loc la inceputul lunii dccembrie 1908. 179.

175 Este vorba de indeplinirea formalitatilor privind inscrierea de-putatilor social-democrati din Duma a III-a In Uniunea inter-parlamentara de pe linga Biroul socialist international si deachitarea de catre ci a cotizatiilor respective. 180

176 Greva muncitorilor pielari din gubernia Vilna a constituit un ras-puns la lock-out-ul declarat de proprietarii tabacariilor, care por-nisera ofensiva impotriva cuceririlor muncitorilor ziva de lucrude 8 ore si un nivel al salariilor mai ridicat decit in alte rcgiuniale Rusiei. Intrucit proprietarii nu puteau sit inchida intreprin-dcrile pc o perioada indclungata, comisia pentru lock-out a chcmatpe muncitori sit continuc greva pina la victoria deplina i s-aadresat, prin intermediul ziarului Proletarii", muncitorilor dinRusia si din Europa occidentala sa-i sprijine pe grevisti. 181.

177 5coala de partici" §coala organizata la Capri de otzovisti, ul-timatisti i ziditorii de dumnezeu cu scopul de a crea un centruideologic si organizatoric al unei noi fractiuni antibolsevice. Cuprivirc la scoala dc la Capri, vczi V. I. Lenin. Opere complete,

§i

www.dacoromanica.ro

A1010TARI

vol. 19, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 42-43,79-115 si 139-141. 183.

178 Este vorba, probabil, de ancheta in legatura cu acuzatiile ce is-au adus lui M. M. Litvinov, la care au fost atrasi si repre-zentanti ai partidului socialistilor-revolutionari (vezi volumul defata, p. 160). 185.

179 Nu s-a putut stabili In ce a constat incidentul Iuri-Nikitici".Numele conspirativ Iuri 11 purta D. S. Grojan, care in 1907,din insarcinarea lui L. B. Krasin, a contractat pentru trezore-ria partidului un imprumut de la o persoana particulara. Probabilcä incidentul a fost provocat de neachitarea la timp a datorici.185.

180 Este vorba de cartea lui Volski Filozofia luptei". Moscova, 1909.186.

181 Lenin aminteste de vizita facuta de el si de N. K. Krupskaia RoseiLuxemburg la inceputul lunii ianuarie 1908, and ei, plecind de laStockholm la Geneva, s-au oprit la Berlin. 192.

182 Relatarea (nota) cu privire la aparitia c1rii lui Lenin Materia-lism si empiriocriticism" a fost publicata In revista Die NeueZeit", 1. Band, nr. 2 din 8 octombrie 1909. 192.

183 Este vorba de articolul Rosei Luxemburg Mahmureala revolutio-nara", publicat in nr. 44 al ziarului Proletarii" din 8 (21) apri-lie 1909. 192.

184 Este vorba de pozitia adoptati de K. Kautsky la sedinta din 11 oc-tombrie (st. n.) 1908 a Biroului socialist international. Vezi in le-gatur a. cu aceasta V. I. Lenin. Opere complete, vol. 17, Bucuresti,Editura politica., 1963, ed. a doua, p. 240-256. 192.

185 Programul si statutul P.M.S.D.R. au fost editate in limba rusa deziarul Sotial-Demokrat" in 1909 la Paris. Traducerea lor a lostinitiati de Biroul socialist international. 193.

186 Le Socialisrne" revista ; a aparut din 1907 pina In iunie 1914la Paris ; a fost editata i redactata de socialistul francezJ. Guesde. 193.

187 Este vorba de ziarul mensevic-lichidatorist Pravda", organul depresa fractionist al lui Trotki ; a aparut in anii 1908-1912. Pri-mele trei numere au fost tiparite la Lvov, iar urmatoarele laViena. 197.

188 Proiectul de scrisoare a Comisiei executive a Centrului Bolsevicconstituie raspunsul la o scrisoare a consiliului scolii de la Capricatre redactia largita a ziarului Proletarii" prin care aceastaera invitata sa participe la activitatea scolii i si o ajute cuforte publicistice i fonduri. Consiliul comunica, de asemenea, ca.accepta controlul ideologic al redactiei asupra scolii dad redactiaziarului Proletarii" doreste acest lucru.

35 5

www.dacoromanica.ro

360 Ab-NOTARI

Proiectul pregatit de Lenin n-a fost trimis. Primind de la Parisun proiect scris de G. E. Zinoviev, V. I. Lenin I-a acccptat, petit se pare, insa i-a adus o modificare esentiala (vezi volumulde fata, p. 218). 197.

189 Sorial-Dernokrat" Organul Central al P.M.S.D.R., ziar ilegal ;a aparur din februarie 1908 pina in ianuarie 1917. Potrivit uneihotariri a C.C. al P.M.S.D.R., ales la Congresul al V-lea (de laLondra), redactia ziarului Sotial-Demokrat" era alcatuita din re-preLentanti ai bolsevicilor, mensevicilor i ai social-democratilorpolonezi. Conducatorul efectiv al ziarului era V. I. Lenin. 199.

190 Este vorba de greva generala din Suedia care a izbucnit la 4 au-gust 1909 ca raspuns la lock-out-ul organizat impotriva a 83 000 demuncitori din diferite ramuri industriale, precum si de insurectiadin Catalania. In nr. 47 4i 48 ale ziarului Proletarii" au fostpublicate pe aceste teme doua articole editorialul Invatamin-tele luptei de clasa (Greva generala din Suedia)" i Jafurile dincolonii i revolutia". 199.

191 Polemica despre care intentiona sa. scrie Lenin s-a desfasurat iniunie si in augustseptembrie 1909 in ziarul Golos Social-Demo-krata" nr. 15 si 16-17 in legiitura cu faptul ca un mensevic an-tilichidator de la Geneva, probabil Viktor Tevzaia (Georgien),s-a pronuntat, in articolul Doua cuvinte despre o tema la or-dinea zilei", pentru existenta unui partid ilegal i curatirea otga-nizatiilor mensevice de legalistii lichidatori. In articolele redac-tionale In legatura cu articolul tovarasului de la Geneva" si Inlegatura cu discutiile in problemele organizatorice", golositii aunegat ca ei ar tolera" lichidatorismul si I-au acuzat pe autor desectarism. In articolul de raspuns, intitulat In legatura cu aceeasiproblema", Georgien a prezentat o serie de documente care oglin-dcau activitatea desfàsurata de lichidatori in organizatiile dinRusia. In ziarul Proletarii" n-a aparut un articol special inlegatura cu aceasta polemica. 0 indicatie privind analizaaprecierea ideilor lichidatoriste ingrarnadite" in nr. 15 al zia-rului Golos Sotial-Demokrata" exista in nota la articolul Li-chidarea lichidatorismului" (vezi Opere complete, vol. 19, Bucu-resti, Editura politica, 1963, ed. a doua, P. 53). 199.

192 In nr. 47-48 al ziarului Proletarii" au fost publicate articolelelui V. I. Lenin Lichidatorii demascati", In legatura cu scri-soarea deschisa a Comisiei executive a Comitetului districtualMoscova", In legatura cu alegerile de la Petersburg" si in su-plimentul la acest numar articolul Despre fractiunea adeptilorotzovismului i ai zidirii de dumnezeu" (vezi Opere complete,vol. 19, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 62-115).199.

193 Foiletonul lui L. B. Kamencv cu privirc la publicatia mensev:Jt incinci volume Miscarea sociala din Rusia la inceputul secoluluial XX-lea", care a aparut sub ingrijirea lui L. Martov, P. Maslov

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 811i

si A. Potresov, a fost pubiicat in Proletarii" nr. 47-48 si 49din 5 (18) septembrie si 3 (16) octombrie 1909 (vezi si volumulde fata, p. 203-204 si 205-206). 200.

194 Comisia de judecata interpartinica pentru judecarea cazuluiB. Ghertik, constituita din reprezentanti ai grupurilor de la Ge-neva ale P.M.S.D.R. (bollevici si mensevici), ale bundistilor, so-cialistilor-revolutionari, din reprezentanti ai Social-democratiei dinPo Ionia si din Lituania, ai grupului de la Ziirich, precum si aiSocial-democratiei din Letonia, a hotirit ca Ghertik este nedemnsa faca parte din vreo organizatie revolutionara ; grupul de laGeneva al bolsevicilor I-a considerat drept un provocator. 201.

195 V. I. Lenin se refera la recenziile la cartea Materialism si cm-piriocriticism" publicate in 1909 in revista Vozrojdenie" nr. 7-8din mai sub semnatura Aov (A. I. Avraamova) si in numarul diniulie al revistei Sovremennii Mir" sub semnatura Ortodox (pscu-donimul de publicist al lui L. I. Akselrod).

Vozrojdenie" revista legala a mensevicilor-lichidatoti ; aaparut din decembrie 1908 pina in iulie 1910 la Moscova. Laaceasta revista au colaborat F. Dan, A. Martov, A. Martinov sialtii. 204.

106 La sfirsitul lunii iulie si in cursul lunii august 1909, in ziarulVorwarts", organul central de presa al social-democratiei ger-mane, s-au publicat zilnic articole si corespondente amanuntitedespre insurectia de la Barcelona (incepind cu nr. 174 din 29 iu-lie) si despre greva generala din Suedia (incepind cu nr. 178 din2 august). Lenin a trimis aceste materiale lui Zinoviev pentru afi folosite la elaborarea unor articole pentru Proletarii". 205.

197 Este vorba de articolele lui Lenin pentru nr. 47-48 al ziaruluiProletarii" (ve7i volumul de fata, p. 199). 205.

198 Este vorba, probabil, de nr. 2 al ziarului Go los Bunda" pe iunascptembrie 1909 (organul de presa al C.C. al Bundului, care apareailegal in Rusia). In Proletarii" nu s-a publicat nimic pe aceastatema. In nr. 9 al ziarului Sotial-Demokrat" din 13 noiembrie(31 octombrie) cxista o nota cu caracter de cronica despre nr. 2al ziarului Go los Bunda". 206.

199 Este vorba de consfituirea redactiei largite a ziarului Proletarii"din 8-17 (21-30) iunie 1909, la care au fost adoptate hotariricu privire la otzovism 4i ultimatism, la scoala de partid de laCapri, la sarcinile bolsevicilor in partid, la unitatea fractiunii sila excluderea lui A. A. Bogdanov (Maksimov) din fractiuneabollevica. Mai amanuntit vezi Opere complete, vol. 19, Bucuresti,Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 1-43. 211.

200 In rispunsul Catre tovarasii muncitori care au venit la Koaladin N. N.", publicat de redactia ziarului Proletarii" in Sup li-mentul la nr. 47-48 al ziarului Proletarii" din 11 (24) septem-brie 1909, nu se spunea nimic despre invitarea la Paris pentru

www.dacoromanica.ro

862 AbiIOTA1Z1

tratative a unui imputernicit sau a unor elevi ai scolii de laCapri. 218.

201 V I. Lenin se refera la articolul Lichidatorii demascati", pu-blicat in nr. 47-48 al ziarului Proletarii" din 5 (18) septem-brie 1909 (vezi Opere complete, vol. 19, Bucuresti, Editura po-litica, 1963, ed. a doua, p. 62-70). 218.

202 Aceasta scrisoare, trimisa in numele redactiei ziarului Prole-tarii", a fost scrisa in legatura cu faptul el unii otzovisti difuzauin strainatate o foaie volanta semnati Sasa", in care se aduceauacuzatii Centrului Bolsevic ca nu ar fi ajutat persoanele banuitede participare la exproprierea din Ural.

In Suplimentul la nr. 47-48 al ziarului Proletarii" a fostpublicata o nota in care acuzatiile din foaia volanta erau cali-ficate ca false, urmarind sa creeze senzatie in strainatate. Re-dactia ziarului Proletarii" anunta ci a rugat Comitetul Centralal P.M.S.D.R. sa examineze aceasta problerna. 218.

203 Scrisoarea lui K. Kautsky din 20 august 1909, scrisa ca raspunsla invitatia de a tine prelegeri la scoala de la Capri, a fast pu-blicata in foaie volanta, iar apoi in Suplimentul la nr. 5 din20 septembrie (3 octombrie) 1909 al ziarului Pravda" editat laViena. Kautsky a refuzat sà ita' prelegeri, dar a salutat organi-zarea colii. Aratind cä ar fi imbucurator clack' social-democratiadin Rusia ar putea, in sfirsit, sa punk capat impartirilor fractio-niste, care o slabesc atit de mult", Kautsky cerea ca in muncade propaganda si de organizare sa nu fie puse pe primul plandivergentele filozofice. 220.

204 Este vorba de faptul ca muncitorii, dupa ce se vor fi convins capozitia lui Trotki este antipartinica i cä actiunile lui au caracterscizionist, vor ajunge la bolsevism.

V. I. Lenin a facut aprecieri asupra trotkismului intr-o serie delucrari din aceasta perioadi (vezi Opere complete, vol. 19, Bucu-rod, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 255-324, 381-400 ;vol. 20, p. 26-39, 101, 346-368 ; vezi i volumul de fata, p. 200,251-252, 267, 285, 290, 291-292, 312-314). 221.

205 In Suplimentul la nr. 47-48 al ziarului Proletarii" din 11 (24)septembrie 1909 a fost publicata propunerea Comisiei executive aCentrului Bolsevic cu privire la venirea elevilor scolii de la Caprila Paris. Ca raspuns la aceasta propunere, consiliul scolii a for-mulat, in scrisoarea din 28 septembrie, o serie de pretentii mac-ceptabile (scoala sa se mute cu tot efectivul de ekvi i lectori, sase dea garantii ca scoala va fiinta ca institutie permanenta, con-siliul sa continue sa administreze scoala, sa se restituie cheltuielilede deplasare in suma de 3 000 de franci etc.). Vezi proiectul derispuns la scrisoarea consiliului in volumul de fata, p. 223-224.

222.

206 Este vorba, probabil, de pozitia lui M. N. Pokrovski, care a apro-bat (conditionat si partial) foaia volanta Raport prezentat to-

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR1 365

varasilor bolsevici de catre cci carc au lost inlaturati din redactialargit a. a ziarului <<Proletarii.", scoasa de A. A. BogdanovL. B. Krasin. V. I. Lenin a analizat aceasta foaie volanta in arti-colul Despre fractiunea adeptilor otzovismului si ai zidirii dedumnezeu" (vezi Opere complete, vol. 19, Bucurcsti, Editura po-litica, 1963, ed. a doua, p. 79-115). 223.

207 Consiliului scolii de la Capri i s-a trimis o scrisoarc cu urmatorulcontinut : Stimati tovarasi ! Din cele doui perspective mentio-nate in scrisoarea pe care v-am adresat-o se confirmà cca dc-adoua : dv. intentionati sal nu aduceti la Indeplinire hotarirea or-ganizatiilor locale, ci sa ajungeti la o intelegere cu organul depresä al bolsevicilor, numai ca un grup separat, Inchis. V datiperfect de bine seama ca, situindu-va pe aceasta pozhie, faceti cadesfasurarea ulterioara a tratativelor sa fie mult Ingreuiata. Nuva putem propune dech un singur lucru : publicati ultima scri-soare pe care nc-ati trinlis-o".

Scrisoarea consiliului scolii a fost publicati de accsta numaidup a. terminarea cursurilor in Darea de seama asupra activitatiiprimei scoli social-democrate superioare de propagandisti si agita-tori din rindurile muncitorilor", aparuti la Paris la sfirsitul anu-lui 1909. 224.

208 Este vorba, probabil, dc o noua examinare a cazului B. Ghertik(vezi volumul dc faça, p. 201-203, 219). 224.

209 Nu s-a putut stabili despre cc este vorba. 225.

210 Este vorba de mutarea de la Geneva la Paris a bibliotecii Kuklin(vezi adnotarea 161), care era condusa de V. A. Karpinski.

In scrisoarea sa de raspuns din 18 octombrie 1909 V. A. Kar-pinski a comunicat c accepta ca biblioteca sa fie mutatii, .cuconditia insa ca ea si-si pastreze indcpendenta si sa nu functio-neze pc linga redactia Organului Central, ziarul Sotial-Demokrat",ci sa fie contopita cu una din bibliotecile existente la Paris. 225.

211 Este vorba de biblioteca bolsevicilor organizata de V. D. Bonci-Bruevici. In iulie 1905 V. I. Lenin a prcdat accstei bibliotecipcste 400 dc carti din biblioteca sa personala. 225.

212 Corespondenta din Petersburg, la care se refera V. I. Lenin, a lostpublicata In nr. 9 al ziarului Sotial-Demokrat" din 13 noiembrie(31 octombrie) sub titlul Campania noastri electorala (Scrisoarcdin Petersburg)". 226.

213 Scrisoarca Ccitre elevii co1ii de /a Capri" a fost scrisä deV. I Lenin ca raspuns la doua scrisori ale muncitorilor cursantiai scolii care se delimitaseri de grupul bogdanovist. Aceste scrisoriimpreuna cu articolul lui Lenin Un esec rusinos" (ve7i Operecomplete, vol. 19, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 139-141) au fost publicate in brosura dupa textul ziaruluiProlctarii" nr. 50 din 28 noicrnbric (11 decembric) 1909. 226,

si

www.dacoromanica.ro

364 ADNOTARI

214 In Suplimcntul la nr. 50 al ziarului Proletarii" (din noiernbrie1909) a fost publicata Darca dc Kama cu privire la Koala dela N. N.", semnati de sase devi care parasisera Koala si pkca-scrà la Paris. In Darea de scami" au fost analizatc conditiilein care a apárut Koala, precum si activitatea antipartinicti aorganizatorilor ci, care isi pusesera. drcpt scop s-o transforrneintr-un centru al unei fractiuni in curs de formare in ye-derca luptei impotriva bolsevismului. 228.

215 Aceasta scrisoare a lui Lenin a fost legata de urrnitoareleprejurari. Redactia ziarului Sotial-Demokrat" a refuzat sa pu-blice articolul lui Lenin Despre metodele de intarire a partiduluinostru si a unitätii lui" ca articol de fond si i-a propus sa-I predeasernnat. Ca raspuns la aceasta, Lenin a pus in discutia redactieiproblema metodelor de intarire a partidului si a unitatii lui, pro-punind un proiect de rezolutie in aceasta problemä (vezi Operecomplete, vol. 19, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 133). In favoarea rezolutiei au votat Lenin si Kamenev, im-potrivä Martov si Warski, s-a abtinut Zinoviev, care, in general,a obiectat impotriva adoptarii unei rezolutii politice in aceastriproblema. Din cauzi ca articolul i rezolutia au fost respinse,Lenin a depus o cerere de retragere din rcdactia 0. C.

Comisia executiva a Centrului Bolsevic a trirnis la 5 noiembrielui V. I. Lenin la Bruxelles, uncle acesta plecase pentru a participala sedinta Biroului socialist international, urmatoarea telegrama :Propunem sa va retrageti cererea pina cind problerna va fi dez-batuta in comun. Comisia executiva". Apoi a fost elaborat textulunci declaratii colectivc adresatc redactiei ziarului Sotial-Denio-krat" de rnernbrii bolsevici si de reprezentantul Social-democraticipoloneze din redactie, declaratie In care se arata ci. acest inci-dent", fiind provocat de o neintelegere, trebuie considerat nut sineavenit (vezi volumul de fatti, p. 303). Declaratia adresata re-dactiei 0.C. a fost semnata la 5 noiembrie de G. E. Zinovicv siL. B. Kamenev la Paris si la 6 notembric de V. I. Lenin siA. Warski la Bruxelles. 231.

216 Scrisoarea catre statisticienii din Rusia a fost serisa de Lenin cuputin timp inainte de Congresul al XII-Ica al naturalistilormedicilor rusi, in cadrul caruia s-au desfasurat 4i lucrarile ,ub-sectici statisticienilor. Lenin a trimis scrisoarea Mariei IlinicinaUlianova cu rugamintea de a o aduce la cunostinta participanti-lor la congres (vezi Opere, vol. 37, Bucuresti, Editura politica,1958, p. 401). S-a pastrat o copic a documcntului, care fuseseconfiscata de politic cu prilejul unei perchezitii facute Ia dumi-ciliul Marici Ilinicina Ulianova. 239.

217 Lenin sc refera la articolul lui A. Martinov Problema agrarain Duma contrarevolutionara" (Golos Sotial-Demokrata" nr. 10-11), in care acesta a criticat de pc pozitii mensevice articolcle luiLenin 0 noul politica agrara" si Dezbateri in jurul problcmciagrare in Duma a III-a", 241,

lin-

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

218 Lenin se refera la incidentul petrecut la sedinta din 20 noiembrie(3 decembrie) 1909 a Dumei a III-a de stat cu prilejul discutariiproiectului de lege cu privire la inviolabilitatea persoanei. Acestproiect de lege constituia, dupa cum s-au exprimat deputatii destinga din Duma, o legiferare a tuturor samavolniciilor care auexistat si care exista in Rusia". Discursul ultrareactionar rostit deMarkov II la 20 noiembric (3 decembric) in apararea proiectuluide lege a provocat indignare chiar si in rindul cadetilor, care,in semn de protest, au parasit sala de sedinte. Discutarea proiec-tului de lege in sedinta din 20 noiembrie (3 decembrie) a dezvaluitpe deplin caracterul ultrareactionar al Dumei a III-a. 244.

219 Nu s-a putut stabili eine i-a propus lui V. I. Lenin sa scrie unarticol succint privind istoria social-democratiei din Rusia. Pro-babil ca un redactor al publicatiei Schulthers'Europaischer Ge-schichts-Kalender". 247.

220 Cazul A. Ekk (Muhin) care era acuzat de a fi comis faptereprobabile a fost examinat in 1909 de o comisic speciala,care a stabilit ca nu exista nici o proba in baza careia Ekk safie trimis in fata unei comisii de judecata a partidului". Lui EU.nu i s-a comunicat aceasta hotarire ; intrebindu-1 pc F. E. Dyer-jinski (lusef), acesta i-a comunicat la 9 martic 1910 ca C.C. alpartidului a confirmat fara modificari hotarirea comisiei". Ulte-rior cazul Ekk a fost reluat ; ultima comisie nu si-a terminatlucrarile din cauza ca a inceput primul razboi mondial. 248.

221 Documentul acesta este proiectul unci scrisori a lui V. I. Lenincatre K. Kautsky, F. Mehring si C. Zetkin detinatorii" ea-rora li se incredintasera, in anumite conditii, conform hotaririiplenarei din ianuarie 1910 a C.C. al P.M.S.D.R., banii fractiuniibolsevice. In legatura cu aceasta veyi articolul lui Lenin Rezul-tatele arbitrajului «cletinatorilor>," (Opere complete, vol. 21,Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 36-38). 249.

222 Lenin se refcra la urmatoarele congrese ale P.M.S.D.R. : al IV-lea(de unificare), care a avut loc la Stockholm intre 10 si 25 aprilie(23 aprilie-8 mai) 1906, si al V-lea (de la Londra), care a avutloc lucre 30 aprilie si 19 mai (13 mai-1 iunic) 1907. 250.

223 Este vorba de rezolutia Conferintei a cincea (generale) a P.M.S.D.R.,care a condamnat lichidatorismul (veyi Rezolutiile si hotartrilecongreselor, conferintelor P.C.U.S. 4i ale plenarelor C.C.", partea I,Bucuresti, Editura pentru litcratura politica, 1954, p. 201). 250.

224 Cu ce va putem servi ?" expresie folosita de G. V. Plehanovla adresa ziarului Golos Sotial-Demokrata", organul de presa almensevicilor-lichidatori. 250.

225 Lenin se refera la rezolutia Starea de lucruri din partid", adoptatala plenara C.C. al P.M.S.D.R. din ianuarie 1910 (vezi Reyolutiilesi hotaririle congreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenare-lor C.C.", partea I, Bucuresti, Editura pentru literatura

36t.)

,

politica,

www.dacoromanica.ro

3G6 A13116TAk

1954, p. 238-240). Lenin a ficut o analiza critica a acestei rezolutiiin articolul Insemnárile unui publicist" (vezi Opere complete,vol. 19, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 276280). 251.

226 Componenta redactiei Organului Central al P.M.S.D.R. zia-rul Sotial-Demokrat" a fost stabilita la plenara din ianua-rie 1910 a C.C. al partidului. Din ea faceau parte : V. I. Leninsi G. E. Zinoviev din partea bolsevicilor, I. 0. MartovF. I. Dan din partea mensevicilor, si A. Warski din parteasocial-democratilor polonezi. 254.

227 Revista despre care scrie Lenin a inceput sa apara Ia Moscova indecembrie 1910 sub titlul Misl". 255.

228 In suplimentul special la nr. 12 al ziarului Sotial-Demokrat" din23 martie (5 aprilie) 1910 a fost publicat articolul lui Lenin«Golos*-ul lichidatorilor impotriva partidului (Raspuns ziarului«Golos Sotial-Demokrata.)" (vezi Opere complete, vol. 19, Bucu-resti, Editura politica, 1963, ed, a doua, p. 215-224). 255.

229 Este vorba, probabil, de articolele Rosei Luxemburg Ermattungoder Kampf ?" si Die Theorie und die Praxis" publicate in DieNeue Zeit" nr. nr. 35 si 36, 43 si 44 din 1910. Lenin se refera laaceste articole in lucrarea sa Semnificatia istorica a luptei internede partid din Rusia" (vezi Opere complete, vol. 19, Bucuresti,Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 391). 256.

230 Conducerea Centrala a Social-democratiei din Polonia si din Li-tuania intentiona sa-1 inlocuiasca pe A. Warski, reprezentantul eiin redactia ziarului Sotial-Demokrat", cu V. L. Leder. 256.

231 G. V. Plehanov a raspuns la scrisoarea lui V. I. Lenin la 2 apri-lie 1910 : Si eu cred ca singurul mijloc pentru rezolvarea crizeiprin care trece acum partidul nostru este realizarea unei apropieriintre menlevicii marxisti si bolsevicii marxisti ; consider si entrebuie sa discut personal cu dv." Plehanov scria insà cS intilnireatrebuia sä aibS. loc mai tirziu. In timpul Congresului de la Copen-haga al Internationalei a II-a, unde G. V. Plehanov si V. I. Leninau adresat Conducerii Partidului social-democrat din Germania unprotest impotriva publicarii in Vorwarts" a unui articol nesemnat,calomnios al lui L. Trotki (vezi volumul de fata, p. 312-314),Lenin si Plehanov au ajuns la o intelegere in ceea ce priveste luptacomuna pentru partid si partinitate, impotriva lichidatorismului silichidatorilor, precum si cu privire la colaborarea lui G. V. Pleha-nov la Raboceaia Gazeta". 259.

232 Este vorba de articolul lui V. I. Lenin «Golos.-ul lichidatorilorimpotriva partidului (Raspuns ziarului «Golos Sotial-Demokrata),)"(vezi Opere complete, vol. 19, Bucuresti, Editura politica, 1963,ed. a doua, p. 215-224). 259.

233 L. B. Kamenev a fost trimis sa lucreze in redactia ziaruluiPravda" al lui Trotki dupi plenara din ianuaric 1910 a C.C., care

si

ca

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR1 367

a hotarit sa amine transformarca accstui ziar in organ de prcsa alC.C. pina la viitoarea conferinta, dar subventioneze si sadelege in redactia lui un reprezentant in calitate de al treilea re-dactor". Kamenev, care se situase la plenara pe o pozitie impa-ciuitorista, a plecat la Viena cu intentia de a colabora cu Trotki".In aprilie 1910 a devcnit insa evident ca situarea" lui Trotkideasupra fractiunilor" inscamni cedarea pozitiilor in favoarea li-chidatorismulut si a lichidatorilor ; el nu numai ca refuzacombata in coloancic ziarului Pravda", dar indemna sa se ajungala o intelegere cu ei. Dupà ce, in nr. 14 al Pravdei", a fost pu-blicata Scrisoarca ziarului oPravda» catre muncitorii capabiligindeasca.", in care Trotki a proclamat unitatea cu lichidatoriiotzovistii, Kamencv s-a retras din redactie. 259.

234 Este vorba de publicarea in nr. 11 al ziarului Dnevnik Sotial-Demokrata" (manic 1910) a articolului lui G. V. Plchanov Ultimasedinta plenara a Comitetului nostru Central", in care autorulscria : Ce este ziarul oGolos Sotial-Demokrata, pentru omense-viciiA de o anumita orientare ? De fapt un centru al lor fractionist

lipsit de raspundere. Votind pentru o rezolutie in care se pro-mite incetarca aparitiei ziarului omensevicii. nostri

membri ai C.C. au adus, sc poate spunc, pc altarul partiduluiinima fractiunii lor. Un sceptic va spune ca nu orice promisiunese realizeaza. Repet insa ca nu avcm drcptul s credem c. tovarasiicare au facut aceasta promisiunc sint nesinceri". 260.

235 Este vorba dc rezolutia adoptata la 4 aprilie 1910 de mensevicii-partiiti (care se aflau la Parrs) in legaturá cu necesitatea ca ziarullichidatorist Go los Sotial-Demokrata" sa-si inceteze aparitia, con-form hotaririi plenarei din ianuarie 1910 a C.C. al P.M.S.D.R.261.

236 Torpilarea unificarii partidului de eatre B. Gorcv-Goldman (Igor),membru al Biroului din strainatate al C.C., si-a gasit expresia inurmatorul fapt. La 16 martie 1910 Biroul din strainatate al C.C. apublicat sub forima de foaie volanta scrisoarca Catre toti tovarasiidin strainatate" in care cherna toate fractiunile sal se supunA hota-ririlor plenarei din ianuarie 1910 a C.C. al P.M.S.D.R., sa ia ma-suri energice in vcderea lichidarii sciziunii organizatorice, s urmezeexemplul bolsevicilor i sa desfiintcze organcle de presa fractioniste.B. Gorev-Goldman i reprezentantul Bundului in Biroul din straina-tate al C.C. au votat impotriva aprobarii scrisorii. Acest fapt afost relatat de redactia ziarului Golos Sotial-Demokrata" inScrisoarea citre tovarasi !" publicata de ea. 262.

237 Diskussionnii Listok" a fost creat in baza unci hotariri a plenarei(de unificare") din ianuarie 1910 a C.C. al P.M,S.D.R. In redacticau fost inclui reprezentanti ai tuturor curentelor existente inpartid i ai organizatiilor nationale. Diskussionnii Listok" a apa-rut ca supliment al ziarului Sotial-Demokrat" la Paris de la 6(19) martie 1910 pina la 29 aprilie (12 mai) 1911. Au aparut treinumere. 263.

si

sisGolos....,

www.dacoromanica.ro

368 ADNOTARI

238 Nasa Zarea" revista legala lunara a mensevicilor-lichidatori ;a aparut in anii 1910-1914 la Petersburg. In jurul acestci revistes-a format centrul lichidatorilor din Rusia. 265.

239 Comisia scolii de partid a fost organizata in baza unei hotarin aplenarei (de unificare") din ianuaric 1910 a C.C. al P.M.S.D.R. ;din ca faceau pane bolsevici, mensevici, vperedisti (cite 2 repre-zentanti) si cite un reprezentant din partea Bundului, a Social-democratiei din Po Ionia si din Lituania si a Social-democratieiletone. Biroului din strainatate al C.C. i s-a propus sa ia toatcmasurile pentru a-1 convinge pc tov. Maksimov (A. A. Bogda-nov. Nota red.) i pe altii sa renunte la organizarea unei scoliseparate i sa participc la organizarea unei Icon pe linga C.C., incare li se asigura posibilitatea deplina de a folosi integral calitatilelor de pedagogi si de lectori" (vezi Rezolutiile si hotaririle con-greselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.", partca I,Bucuresti, Editura pentru literatura politica, 1954, P. 244). 265.

210 Este vorba de Scrisoarea cane organizatiile de partid (Cu privirela conferinta ordinara a partidului)" datata februarie 1910. 268.

241 Mensevicii-lichidatori Mihail (I. A. Isuv), Roman (K. M. Ermo-lacy) si Iuri (P. A. Bronstein), membri ai C.C. al P.M.S.D.R.,subminau activitatea Comitetului Central in Rusia refuzind oncemunca 4i refwind chiar sa participe la sedinta la care urmau sa fiecooptati in locul lor in C.C. alti reprezentanti ai fractiunii men-sevice. 269.

212 Este vorba de Scrisoarea deschisa" a 16 mensevici-lichidatoli devaza publicata in nr. 19-20 al ziarului Go los Sotial-Demokrata",in care ei constatau anchilozarea celulelor de partid", recunosteauca nu pot lupta" impotriva acestui fenomen si-i calificau pe apa-ratorii ilegalitatii (inclusiv pe G. V. Plehanov) drept oameni carese cramponeaza de forme perimate" si impiedica dezvoltarealibera" a organizatiei spre un partid legal. 269.

213 Manifestul" celor patru redactori de la Go los Sotial-Demokrata"Scrisoare catre tovarasi !" publicata de redactia ziarului Go los

Sotial-Demokrata", in care ci, in pofida hotaririi plenarei din ia-nuarie 1910 a C.C., refuzau sa inceteze editarea ziarului Go los",invocind faptul ca redactia Organului Central ziarul Sotial-Demokrat" refuza sa le publice articolele. 269.

244 O completare necesa,ii la .,Dnevnilei editate de G. V. Plehanov"foaic volanta mensevica-lichidatorista publicata in aprilie 1910

de redactia ziarului Go los Sotial-Demokrata" si indreptata impo-triva lui G. V. Plehanov, care se prononta pentru ilegalitateacuza rcdactia ziarului Go los Sotial-Demokrata" de lichidatorism.

269.

245 Este vorba de proiectele de rezolutie 4i de propunerile privindordinea de zi a cclui de-al VIII-lea Congres socialist internationaldc Ia Copcnhaga, precum si de raportul P.M.S.D.R. Kamenevfusesc insarcinat sa scric raportul. Ch. Rappoport il traducca in

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

limba franceza si Lenin 11 redacta. D. Kotlearenko ii trimitea luiCh. Rappoport raportul pe parti pentru a fi tradus.

Raportul a fost cditat in limba franceza in brosura sub titlulRapport du Parti socialiste-democrate ouvrier de Russie auVIII-e Congrs Socialiste International t Copenhague (28 amit-3 septembre 1910)". 272.

246 Este vorba de materialele referitoare Ia arestarile efectuate la in-ceputul anului 1907 in rindurile social-democratilor rust din stra-inatate. Organizatorul exproprierii de la Tiflis, S. Ter-Petrosian(Kamo), a fost predat policiei ruse ; la cererea guvernului carist,cei ce au schimbat banii expropriati, precum si social-democraciibanuiti ca ar fi participat la expropriere au fost arestaci. In urmaprotestelor impotriva incalcarii dreptului de azil pentru emigranciipolitici, policia din Europa occidentala a fost nevoita eliberezepe cei arestati. 273.

247 Curind dupii plcnara C.C. din ianuaric 1910 au fost arestati inRusia I. F. Dubrovinski (Innokenti), V. P. Noghin (Makar) siI. P. Goldenberg (Meskovski). 273.

248 Este vorba de convocarea parcii (colcgiului") din Rusia a C.C.si de complctarea ei, prin cooptare, cu noi membri. Accst lucru de-venise necesar in urma arestarii unor membri ai C.C. alesi la Con-gresul de la Londra din 1907. Lichidatorii, care erau impotrivii caC.C. sa-si reia activitatea in Rusia, se opuneau in fel si chip con-vocarii membrilor Comitetului Central care nu fusesera arestaci sicompletarii acestuia cu noi membri. Refuzul lor formal de a par-ticipa la incercarea de a reface Comitetul Central a fost cauzaimediata a ruperii acordului inchciat la plenara C.C. din ianua-rie 1910. In urma cererii insistente a lui V. I. Lenin, in Rusia aplecat J. Marchlewski. 273.

219 V. I. Lenin arc in vederc plecarea sa Ia Copenhaga la cel de-alVIII-Ica Congres socialist internacional al Internationalei a II-a.274.

250 Lenin a primit invitatiile la Copenhaga ; una din de era destinataInessci Armand. 275.

251 Este vorba, probabil, de instiintarea Comitctului de organizarepcntru convocarea Congresului de la Copenhaga. 275.

252 Scrisoarea nu s-a pastrat. 275.253 Ch. Rappoport a primit de la L. B. Kamenev ultima parte a ra

portului P.M.S.D.R. pentru Congresul socialist internacional de laCopenhaga la 18 august 1910, 5i in ziva urmatoare a terminat tra-ducerca lui in limba franceza. 276.

254 Este vorba dc articolul Despre fractiunea «vperedistiloro" (veziV. I. Lenin. Opere comp4ete, vol. 19, Bucuresti, Editura politica,1963, ed. a doua, p. 332-340). 277.

255 Lenin are in vedere plecarca sa la Stockholm, unde urma sã seintilneasca cu mama sa, M. A. Dlianova. El a plccat la Stockholm

309

www.dacoromanica.ro

370 ADNOTARI

la 12 septembrie i s-a intors la Copenhaga la 26 septembrie 1910.

256 Este vorba de raportul lui Tria (VI. Mghcladze), care urma saconstituie o anexã a raportului P.M.S.D.R. la Congresul de laCopenhaga. La 5 august Zinoviev a trimis lui D. Kotlearenkoexemplarul redactat de Lenin pentru a fi dat la tipografie dup a. ccva fi tradus in limba franceza. Lui Kotlearenko i s-a cerut, deasemenea, si-i consulte pe Warski si Dan, membri ai redacciei0.C., in privinva publicarii acestui document. Raportul a fost pu-blicat ulterior in limba rusa in baza unei hotariri a O.C. (veziscrisoarea catre Gorki din 14 noiembrie 1910. Opere, vol. 34,Bucuresti, E.S.P.L.P. 1958, P. 441-442). El nu se afla in anexcleIa darca dc seama. a Congresului de la Copenhaga. 280.

257 V. I. Lenin a cinut la Copenhaga un referat cu privire la celde-al VIII-lea Congres socialist international al Internacion ileia II-a la 26 septembrie 1910. 282.

258 Este vorba de articolul lui K. B. Radek Kritischcs iiber Kopen-hagen", consacrat rezoluciei Congresului de la Copenhaga cu pri-vire la Tribunalele de arbitraj si dezarmares". Articolul lui Radeka fost publicat ca editorial in Leipziger Volkszeitung" nr. 214 si215 din 15 si 16 septembrie 1910. Despre inconsistenca criter;uluiirealizabilitacii revendicarilor democratice in condiciile imperia-lismului, Lenin a scris in lucrarea Bilancul discuciei asupra auto-determin:irii", capitolul 2 : Este «realizabila» democracia in con-ditiile imperialismului ?" (vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 23-25). 283.

259 Citind Manifestul constitutiv al Internacionalei I, K. Radek a omiscuvintele lui Marx referitoare la faptul ca in cazul and nu sintin stare sa preintimpine activitatea diplomatica a guvernelor lor,clasele muncitoare sint datoare sa se uneasc a. pentru a lc de-masca sirnultan i s fac5 in asa fel, inch legile simple ale moraleisi echitacii, care trebuie sa reglementeze relaciile dintre persoancleparticulare, sa devina legi supreme in relachle dintre naciuni" (ve7iK. Marx si F. Engels. Opere, vol. 16, Bucuresti, Editura politica,1963, p. 13-14). 283.

260 In rczolucia Congresului de la Copenhaga Tribunalelc de arbitrajsi dczarmarca" se spunea ct parlamentarii socialisti trcbuic sa re-innoiasca propuncrile privind dczarmarea gencrala si in primulrind propuncrile referitoare Ia incheierca unor convencii care salimite7c inarmarile navale si la desfiincarea drcptului de capturapc mare". 283.

261 Este vorba de organizarea editarii in strain:State a publicacici bol-sevice Raboceaia Gazeta". 284.

262 Articolul lui J. Marchlewski (Karski) irnpotriva lui Martov a fostpublicat in revista Die Neue Zeit", 1. Band, nr. 4 din 28 octom-brie 1910 sub titlul Ein Missverstandnis" (0 neincelegere"). In

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 371

al ticolul lui J. Marchlcwski se arata c1 I. 0. Martov a denaturatun citat dintr-un articol al lui Lenin si ca el a extins asupra rcvo-146 ruse din 1905-1907 ideea lui K. hautsky ca ,,strategianisturnarii" nu este aplicabila in Germania. 286.

263 Este vorba de polemica purtata in presa social-democrata germanaintre R. Luxemburg si K. Kautsky in problema grevei politkegenerale. La Congresul de la Magdeburg al Partidului social-de-mocrat din Germania, care a avut loc intre 18 si 24 septembrie(st. n.) 1910, a fost adoptata prima parte a rezolucici, propusa deR. Luxemburg, cu privirc la admiterea grevei politice generale camijloc de lupta pentru reforma electorala in Prusia ; partea dinrezolucie despre care scrie Lenin se referea la problema propagan-dei in legatura cu greva generala. 289.

264 Se pare ca V. I. Lenin nu s-a mai dus in Elvevia sa kina referate.291.

265 V. I. Lenin se refera la pregatirea editarii revistei bolsevicc le-gate Misl". 292.

266 Dupa toate probabiiitàiie, presedinte al adunarii redacciei 0.C. afost sau A. Warski, sau V. Leder, care il inlocuia. 293.

267 La plenara din ianuarie 1910 a C.C. s-a discutat, intre altcle,cazul V. K. Taratuta (Viktor), membru al Centrului Boise vic, carea cerut Comitetului Central O. intreprinda o ancheta in legaturacu faptul ca in partid circulau zvonuri calomnioase la adrcsa sa.Plenara C.C. a numit o comisie de ancheta din care faceau parte2 mensevici, 1 bolsevic, 1 social-democrat polonez si 1 bundist.Dupa cercetari min4oase, comisia a stabilit in unanimitate ca nuexista nici un fel de probe pe baza carora Viktor sa fie acuzatca provocator si 1-a reabilitat. 294.

268 Este vorba de ziarul Zvezda", a carui editare era in curs de pre-gatire la Petersburg. Ziarul a aparut de la 16 (29) decembrie 1910pina la 22 aprilic (5 mai) 1912. Continuarea directa a ziaruluiZvezda" a fost Nevskaia Zvezda", a carei cditare a fost iniiatain urma confiscarilor frecvente ale ziarului Zvezda". Ultimulnumar al ziarului Nevskaia Zvezda" a aparut la 5 (18) ocrom-brie 1912. Din redactia ziarului Zvezda" au facut parte initialV. D. Bonci-Bruevici, N. I. Iordanski (plehanovist) si I. P. Pokrov-ski (reprezentant al fractiunii social-democrate din Duma a III-ade stat care simpatiza cu bolsevicii). Editor al ziarului a lost bol-sevicul N. G. Poletaev, deputat in Duma. 294.

269 V. I. Lenin are in vedere intenvia citorva bolsevici din Rusla dea face din ziarul Zvezda" un organ de presa' al fractiunii social-democrate din Duma a III-a de stat. Din acest considerent au lostatrasi sa colaboreze la ziar mensevicii Gheghecikori i Kuznekov,deputavi in Durna. Acesta si este motivul pentru care s-au iscat ne-incelegeri in redac0e. 295.

www.dacoromanica.ro

372 ADNOTARI

270 Potrivit informatiilor furnizate de V. D. Bonci-Bruevici, neintelc-gerea a fost provocata de faptul ca. I. P. Pokrovdsi nu era deacord ca bolsevicul Turutin sa fie inclus in redactia ziarului.,Zvezda", desi V. I. Lenin consimtise la accasta. 295.

271 Este vorba de editarea unei reviste bolsevice legale. Editarea ateireviste sub titlul Misl" s-a realizat in decernbrie 1910 la Moscova.Revista a fost suspendata in aprilie 1911 ; ultimul numar, al cin-cilea, a fost confiscat. 296.

2 7 2 Prezenta declaratic a fost scrisa in legatura cu divergentelc cuA. A. Bogdanov (Maksimov) si cu lupta cc se ducea din accastacauzà in redactia ziarului Proletarii" (vezi scrisoarea luiV. I. Lenin catre A. M. Gorki din 25 februarie 1908 volumulde fata, p. 151-156).

La declaratia lui Lenin, I. F. Dubrovinski si N. K. Krupskaiaca raspuns la iesirea lui A. A. Bogdanov din redactia ziaruluiProletarii", acesta a comunicat la 27 iunie (probabil in ziva pri-mirii declaratici) lui V. K. Taratuta ca accepta conditiile formulatein cele patru punctc pina la rezolvarea problemei de catre CentrulBolsevic. 299.

273 Este vorba de calatoria tarului Nicolaie al II-lea in Europa in varaanului 1909. Scopul calatoriei era sa demonstreze unitatca fortelorreactiunii europcne care ajutasera la iniibusirea revolutiei din1905-1907 din Rusia. 0 apreciere asupra acestui fapt vezi in ar-ticolul lui V. I. Lenin Caliitoria tarului in Europa si aceca acitorva deputati din Duma ultrareactionara in Anglia" (Operecomplete, vol. 19, Bucurcsti, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 54-59). 302.

271 Dui:a cc a primit scrisoarca lui V. I. Lenin, care era semnaul deI. Rubanovici, reprezentantul partidului socialitilor-revolucionariin Biroul socialist international, B.S.I. s-a adresat tuturor partide-lor socialiste chemindu-le sa protesteze impotriva venirii tarului intarile lor si, in caz ca va sosi, muncitorii din Europa sa-si de-monstreze atitudinea fata de el.

Fractiunile socialiste i muncitoresti din organele reprezentativedin Suedia, Anglia, Franta, Italia etc. au adresat interpelari guver-nelor respective in legatura cu venirea tarului ; in Suedia, Germa-nia, Anglia, Franca, Italia si in alte tali au fost organizate mitin-guri si demonstratii de protest. 302.

275 Despre ce intrebare este vorba, nu s-a putut stabili. Conflicteledin redactia O.C. s-au agravat mai ales dupà plenara din ianua-rie 1910 a C.C. al P.M.S.D.R., cind, in afara de Martov, in re-dactia ziarului Sotial-Demokrat" a intrat si Dan. Raminind inrninoritate in diferite probleme, acestia provocau conflicte, adresauBiroului din strainatate al C.C. plingeri impotriva bolsevicilor si areprezentantului Social-democraciei poloneze. Dupa cum rczulta dinscrisoarca Biroului din strainatate al C.C. publicatä in aprilie 1910in ziarul Golos Sotial-Demokrata" nr. 21, aceste plingeri nu erau

www.dacoromanica.ro

A DNOTA R I :373

examinate, deoat ece bolsevicii i reprezentantul Social-democratieipoloneze care faceau parte din Biroul din strainatate al C.C. refu-zau s participe la sedinte la care urma sa se discute aceastachestiune. Biroul din strainatate al C.C. s-a adrcsat ComitctuluiCentral cerind sa se precizeze limitele competentei Biroului dinstrainatate al C.C. In problema conflictelor care apar in redactia0.C." Bolsevicii s-au adrcsat si ei Comitetului Central, propunin-du-i s convoace plenara C.C. pentru a-i inlocui pe Martov si peDan din redactia O.C. cu mensevici-partiiti (vezi volumul defata, p. 268-272). 304.

276 Este vorba de articolul lui I. V. Stalin Scrisoarc din Caucaz".305.

277 Este vorba de faptul c redactia ziarului Golos Sotial-Demokrata"a publicat in februaric 1910 la Paris foaia volanta Scrisoatecatre tovarasi !", semnata de Aksclrod, Dan, Martov i Martinov.In foaia volanta era propagata ideea egalitatii in drepturi" intrcpartidul ilegal i organizatiile legate si semilegale ale lichidatori-lor-legalisti, care o rupsesera cu P.M.S.D.R., si se cauta sa sedemonstreze necesitatea unificarii cu ei. Intrucit redactia O.C.ziarul Sotial-Demokrat" , in persoana bolsevicilor i reprezen-tantilor Social-democratiei poloneze, a respins aceasta pozitie anti-partinica, autorii foii volante au acuzat ziarul Sotial-Demokrat"ca s-a transformat intr-o filiala a ziarului Proletarii" si au decla-rat a intentioneaza sä continue sa editeze ziarul Golos Sotial-De-mokrata". Lenin a analizat acest document si a facut o aprecierepolitica asupra lui in articolele «Golos»-ul lichidatorilor impo-triva partidului (Raspuns ziarului «Golos Sotial-Demokrata»)" 5iUnificarea partidului in strainatate" (vezi Opere complete, vol. 19,Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, P. 215-224 5i 247250). 305.

278 In nr. 12 al ziarului Sotial-Demokrat" a fost publicat articolulnesemnat Yu legatura cu conferinta de partid".

Scrisoarea catre organizatiile de partid (Cu privire la code-rinta ordinara de partid)" a fost scrisa de o comisie formata dinG. E. Zinoviev, I. F. Dubrovinski si I. a Martov. 307.

279 Este vorba de scrisoarea lui M. M. Rozen (Ezra), membru al C.C.al Bundului, adresata lui G. E. Zinoviev. 309.

280 Este vorba, probabil, de sedinta Biroului din strainatate al C.C.3/./.

281 Este vorba de articolul anonim Die russische Sozialdemokratie(Von unserem russischcn Korrespondenten)", publicat in nr. 201 alziarului Vorwarts" la 28 august 1910 ziva deschiderii Con-gresului de la Copenhaga al Internationalei a II-a ; autorul arti-colului era L. Trotki. Lenin aminteste de articol in 1912, in Ano-nimul de la 4(Vorwarts» si starea de lucruri din P.M.S.D.R." (veziOpere complete, vol. 21, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. adoua, p. 215). 312.

.

www.dacoromanica.ro

371 ANDOTARI

282 Scrisoarea de recomandarc cu antetul ziarului Proletarii", OrganulCentral al P.M.S.D.R., cu starnpila C.C. al P.M.S.D.R. i cu scut-natura lui V. I. Lenin a fost data lui V. D. Bonci-Bruevici inaimeaplecarii lui la Londra pentru a rczolva uncle probleme ale cdituriiDemos". V. D. Bonci-Bruevici trebuia sã reiolve Li Londra,Berlin si Paris problema cditàrii operelor lui M. Gorki, Skitalecale altor scriitori intr-o scrie de limbi curopene, precum si pro-blema difuzarii lor ; o parte din veniturilc realizatc din vinzarcaacestor carti urma sã intre in casa C.C. al P.M.S.D.R. Scrisoarcade recomandare a fost scrisa in patru exemplarc (in limbile rusa,franceza, gcrnian i englcza). 322.

5i

www.dacoromanica.ro

Al5

INDICE DE NUME

A

A. A., A. Aci, Al. Al., Al. Alci vezi Bogdanov, A.A. M., A. Mci, Al. Mci vezi Gorki, A. M.A. Vas., An. Vas., An. Vasci, Anat. Vasci vezi Luna-

cearski, A. V.An. Al. vezi Lunacearskaia, A. A.Abramoff vezi Avramov (Abramov), R. P.Absolut vezi Stasova, E. D.Aducatoarea vezi Elizarova, A. I.Afanasieva, S. N. (Serafima) (1876-1933) s-a incadrat in

rri4carea revolutionara la Petersburg in ultimul deceniu al secoiuluitrecut. In 1901 a emigrat in Germania, la Berlin, unde a facut partedin grupul de sprijinire a Iskrei". Dupa ce s-a intors in Rusia, afost arestata §i apoi deportata in Siberia. In vara anului 1904 a fugitin Elvetia, unde i-a cunoscut pe N. K. Krupskaia i pe V. I. Lenin.In toamna ace1uia4i an s-a intors ilegal in Rusia ; a activat la Peters-burg 1i Harkov. In 1905, imbolnavindu-se gray, s-a retras din activi-tatea de partid. 13.

Aleselrod, P. B. (1850-1928) social-democrat ; la Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. a participat cu drept de vot consultativ dinpartea redactiei Iskrei", iskrist din minoritate. Dupa congres a de-venit un menpvic activ. In anii reactiunii i ai noului avint revolu-tionar a fost unul dintre liderii lichidatorismului. In anii primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii centriste. Fata de Revolutia So-cialista din Octombrie a avut o atitudine ostila. 10, 47, 147, 269.

Alelesandrov vezi Postolovski, D. S.

Aleksandrova, E. M. ($tein) (1864-1943) membra a organiza-viei Narodnaia volea". In 1894 a fost arestata §i deportata ; in

--

www.dacoromanica.ro

:3-16 INDICES DE NUME

deportare a aderat la social-democrati. Dupa Congresul al II-leaat P.M.S.D.R. a devenit mewvici activa, iar in 1904 a fost cooptatain C.C. ; a lucrat ca secretara a Comisiei de organizare a mewvicilor.In anii reac%iunii nu a participat activ la vima politica. In 1910-1912a aderat la grupul constituit in jurul Pravdei" de la Viena a luiTrotki.

Dupa Revolutia Socialised din Octombrie a lucrat in diverse insti-tutii cultural-educative. 20.

Aleksinski, G. A. (Piotr) (n. 1879) social-democrat. In perioadarevolutiei din 1905-1907 a aderat la bo4evici. Deputat in Dumaa II-a de stat. In anii reac6unii a fost otzovist, lector la coalafractionista de la Capri, unul dintre organizatorii grupului antipartinicVpered". In timpul primului razboi mondial s-a manifestat ca unsocial-ovinist inveterat. Inapoindu-se in 1917 in Rusia, s-a alaturatgrupului plehanovist Edinstvo". In iulie 1917 a ticluit, impreuna cuserviciul de contraspionaj militar, niste docurnente false impotrivalui V. I. Lenin 1i a bo4evicilor.

In aprilie 1918 a fugit peste grani0, unde s-a alaturat celor dintabara ultrareactionara. 120-121, 127-128, 141, 159, 161, 171,189, 210, 218, 220, 256, 265.

Andreeva, M. F. (1868-1953) membra a P.C.U.S. din 1904,reputata actried rusa, militanta pe tarim obstesc, sotia i colaboratoarealui A. M. Gorki. A participat la revolutia din 1905. Impreuna cuGorki a vizitat o serie de tali din Europa 1i S.U.A. cu scopul de astringe fonduri pentru partid. A indeplinit o serie de sarcini trasatede V. I. Lenin. A acordat sprijin financiar partidului. In 1912 s-aintors ilegal in Rusia ; a fost judecata i pusl. sub supraveghereapolitiei.

Dupa Revolucia Socialista din Octombrie a desfasurat activitate petarim obstesc. 120, 129, 132-133, 139, 159, 164, 165, 167, 168169, 233, 263, 280.

Andrei vezi Kveatkovski, A. A.Annenski, N. F. (1843-1912) economist-statistician si publicist,

fruntas al miscarii narodnice liberale. 274.

Antonovici, M. A. (1835-1918) publicist de orientare democrat-revolutionara, critic literar, filozof, colaborator la revista Sovremen-nik". Dupa arestarea lui Cernilevski, din 1862 'Ana in 1866 a condusrevista Sovremennik". A fost un talentat propagator si popularizo toral materialismului i darvinisrnului. A luptat impotriva idealismuluifilo/ofic. 274.

Astrahantev, E. P. (n. 1875) social-democrat, lScSrul Ia Uzinade armament din Ijevsk. In 1907 a fost ales deputat in Duma a III-ade stat din partea guberniei Veatka. A facut parte din fractiuneasocial-democrata ca deputat mensevic ; a colaborat Ia ziarul lichi-datorist Jis oe Delo". 194.

Antotni vezi Bogdanov, A.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 377

Avdeev vezi Divilkovski, A. A.Avenard, Etienne (n. 1873) colaborator (1907) la ziarul L'Hu,

manite", Organul Central al Partidului socialist unit francez.118-119.

Avenarius, Richard (1843-1896) filozof elvetian idealist su-biectiv, unul dintre intemeietorii empiriocriticismului.

Lenin, in lucrarea sa Materialism si empiriocriticism", a doveditnetemeinicia si caracterul reactionar al teoriilor lui Avenarius. 162.

Avramov (Abramov), R. P. (1882-1937) participant Ia miscarearevolutionara din Bulgaria si din Rusia ; in 1898 a intrat in Partidulsocial-democrat bulgar. In 1900 a fost membru al cercului marxist dela Geneva, iar in 1901-1902 a intrat in grupul berlinez de sprijinirea Iskrei". Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. bolsevic. A fostsecretar al Comitetului organizatiei din strainatate a bolsevicilor. S-aocupat cu transportul de literatura ilegala. In 1904 a fost unul dintreorganizatorii grupului bolsevic de la Berlin. In 1905 a fost agent alC.C. bolsevic din strainatate si a facut parte din comisia administra-tiva de pe linga C.C. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie alucrat in diverse institutii sovietice. In 1925 a intrat in P.C. (b)al U.R.S.S. 103.

Babintev, I. I. (Save li) (1886-1919) s-a incadrat in miscareasocial-democrata in 1908. /n vara anului 1909 a fost trimis de or-ganizatia de partid Moscova la scoala de la Capri. Dupa intoarcereasa la Moscova a desfasurat activitate in rindurile sindicatelor.206-214.

Barsov vezi Thakaia, M. G.Bazarov (Rudnev), V. A. (1874-1939) filozof si economist ;

a participat la miscarea social-democrata incepind din 1896. In anii1905-1907 a colaborat la o serie de publicatii bolsevice. In perioadareactiunii s-a indepartat de bolsevism. Unul dintre principalii repre-zentanti ai machismului.

A luat atitudine impotriva Revolutiei Socialiste din Octombrie.Incepind din 1921 Bazarov a lucrat la Comisia de stat a planificarii.

100, 110, 111, 144, 153, 155, 162, 178, 210, 214.Batrinul vezi Lenin, V. I.Bebel, August (1840-1913) militant de seama al social-demo-

cratiei germane si al Internationalei a II-a. $i-a inceput activitateapolitica in prima jumatate a deceniului al 7-lea al secolului trecut ;a fost membru al Internationalei I. In 1869 a intemeiat, impreuna cuW. Liebknecht, Partidul muncitoresc social-democrat din Germania(eisenachieni") ; a luat atitudine impotriva reformisrnului si revizio-nismului din rindurile social-democratiei germane. 12, 14, 45, 49,50, 52, 108, 123, 317-318,

www.dacoromanica.ro

378 INDICE DE NUME

Belopolski, I. I. (Motea) (1884-1918) muncitor tipograf, parti-cipant la miscarea revolutionari incepind din 1903 ; membru al parti-dului bolsevic din 1905, a desfasurat activitate de partid la Odesa ;a adoptat o pozitie impaciuitorista fatal de mensevici, ulterior otzovist.A fost de mai multe ori arestat si condamnat. In 1911 a fost con-damnat la munca silnica si dcportat in Siberia. In 1916 a desfasuratagitatie in rindurile soldatilor. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a desfasurat activitate in organele aparatului de stat din Siberia.

114-115.Belousov, T. 0. (n. 1875) mensevic-lichidator, deputat in Duma

a III-a de stat din partea guberniei Irkutsk. In februarie 1912 apárasit fractiunea social-democrata din Duma, dar nu si-a &pusrnandatul. V. I. Lenin a condamnat cu asprime comportarea luiBelousov In articolul In legaturä cu retragerea deputatului T. 0. Be-lousov din fractiunea social-democrata din Duma" (Opere complete,vol. 21, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 200-205).

194.

Belski vezi Krasikov, P. A.Bern vezi Silvin, M. A.Berman, I. A. (1868-1933) social-democrat ; jurist si filozof.

In perioada primei revolutii ruse a aderat mai intli la mensevici, apoila bolsevici. A scris o serie de lucrari de filozofie in care a procedatla o revizuire a materialismului dialectic.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a intrat in P.C. (b) dinRusia ; a predat in diverse institutii de invatamint superior. 153.

Bernheim 174.

Bibikov, I. I. (Klesci) (n. 1882) in toamna anului 1903 a intratin P.M.S.D.R., a aderat la bolsevici. A lucrat la Moscova, Orel, Bakusi Petersburg. A fost in repetate rinduri arestat. In 1907 a fost con-damnat la un an si jumatate inchisoare. Dupa eliberare s-a retras dinactivitatea de partid. 41.

Björcle 122.

Bogdanov, A. (Malinovski A. A., Verner, Maksimov, Rahmetov,Reinert, Readovoi, Sisoika) (1873-1928) social-democrat, filozof,sociolog, economist, de profesiune medic. Dup.). Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In calitate de membru al BirouluiComitetclor Majoritatii a activat in Rusia pentru pregatirea Congresu-lui al III-lea ; la congres a fost ales membru al C.C. A facut partedin redactia organelor de presa bolsevice Vpered" i Proletarii" sia lost unul din redactorii ziarului bolsevic Novaia Jizn". In perioadareactiunii a lost liderul otzovistilor si al grupului Vpered". In do-meniul filozofici a incercat sa creeze un sistetn propriu, empiriomo-nismul", criticat de Lenin in lucrarea Materialism si ernpiriocriticism".La consfatuirea din iunie 1909 a rAactiei largite a ziarului Prole-tarii" a fost exclus din partidul bolsevic. Dupa Revolutia Socialista dinOctombrie a lost unul dintre organizatorii i conducatorii Pro let-

n

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 379

cultului". - 6-10, 13, 16, 22, 24, 42-43, 45-46, 51, 53, 80-81,88, 100, 110, 111, 127, 139, 141, 144, 147, 151, 152, 153, 154, 155,156, 161, 162, 163, 164, 169, 171, 177, 185, 189, 199, 210, 211, 214,215, 216, 220, 223, 234, 236, 255, 261, 299-301.

Bogdanova, N. B. - sotia lui A. Bogdanov. - 169.Bogdasarian, T. - membru al secciei bolsevice de la Geneva, stu-

dent. Fiind suspectat ca a participat la exproprierea de la Tiflis din13 iunic 1907, a fost arestat la 5 ianuaric 1908 la Munchen. Guvernultarist a cerut ca Bogdasarian si o seric dc altc persoane sä fic extra-date ca infractori de drept comun. Datorita eforturilor depuse deV. I. Lenin i agitatici desfisurate de laolsevici, s-a rcusit ca persoanelcarestate sa nu fie extradate. Dupa o detentiune de 15 luni, Bogdasariana lost eliberat. - 174, 194.

Bonci-Bruevici, V. D. (1873-1955) - bolsevic ; istoric si publicist.In 1904 a condus serviciul dc expeditie al C.C., iar apoi a organizatcditura de partid V. Bonci-Bruevici si N. Lenin". In anii urmatoria participat activ la organizarea editarii de ziare i reviste bolsevicesi la infiintarea de edituri ale partidului.

Dupà Revolutia Socialista din Octombric a fost directorul treburilorConsiliului Comisarilor Poporului (pina in octombrie 1920), apoi adetinut posturi de conducere in edituri si in institute de cercetarestiintifica. 54, 101-102, 103, 225, 294-296, 322.

Boris vezi Noskov, V. A.Börjesson - 122, 125.

Botkina, M. S. (1870-1960) - pictorita, fiica mcdicului sa,antsi militant pc tarim obstesc S. P. Botkin. 263.

Brae lee, (Alexandre-Marie Desrousseaux) (1861-1955) unuldintre lidcrii Partidului socialist francez. A fost unul din redactoriiziarului L'Humanité" ; in repetate rinduri a lost ales deputat inparlament. In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii so-cial-sovinistc. S-a pronuntat impotriva afilierii socialistilor francezi laInternationala a III-a. - 38, 104, 115.

Branting, Karl Hjalmar (1860-1925) lider al Partidului so-cial-democrat din Suedia, unul dintre conducatorii Internationaleia II-a. In anii primului ràzboi mondial s-a situat pc pozitii social-soviniste. Litre anii 1920 si 1925 a fost, in mod succesiv, seful citorvaguverne social-democrate. - 122, 299.

Breazkun, M. F. (n. 1879) - lacatus, social-democrat. A desfasui atpropaganda in rindurile muncitorilor. A fost condamnat la 9 animunca silnica pentru participare la exproprierea din 16 mai 1907.- 252.

Bringmann, August (1861-1920) lider sindical german, retor-mist, reprezentant al tendirlelor corporatiste in miscarea sindicala.Redactor al revistei Zimmerer". Timp de mai multi ani a fost membrual Comisiei generale a sindicatclor. - 145.

--

-

-

-

www.dacoromanica.ro

380 INDR I DL NUM

Ibitnzan vezi Popov, A. V.Bronitein, P. A. (Iuri, I.) (n. 1881) social-democrat, mensevic.

in anii reactiunii si ai noului avint revolutionar s-a situat pc pozitiilichidatoriste. A fosr redactor al revistei Delo Jizni", de orientarelichidatoristã ; a colaborat la ziarcle Nevskii Go los", Luci" si laalte publicatii ale mensevicilor-lichidatori.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a desfasurat activitatecontrarevolutionarà in sudul rii, iar mai tirziu a cmigrat in straina-tate. 186, 264, 269.

Bucatarul vezi Scekoldin, F. I.

Burtev, V. L. (1862-1936) a participat la miscarca rcvolutio-nara din deceniul al 9-Ica al secolului trecut ; s-a apropiat de narodo-volisti. Fiind arestat, a reusit s fuga pcste granita, uncle s-a ocupatcu dezvaluirea activitatii secrete a departamentului politiei. Inainte dcprima revolutie rusa era apropiat de socialistii-revolutionari, iar dupainfringerea revolutici i-a sustinut pe cadeti.

Dupà Revolutia Socialista din Octombrie a participat la crearea deorgani7atii monarhice albgardiste. 202.

Cebotariov, I. N. (1861-1934) narodovolist, participant lamiscarea revolutionara din 1886 ; a fost arestat in legatura cu proccsullui A. I. Ulianov ; prieten intim al familiei Ulianov Inca de pcvremea cind se aflau la Simbirsk. V. I. Lenin s-a folosit de adresalui Cebotariov de la Petersburg pentru a coresponda cu rudele sipentru a trimitc literatura ilegala. 117.

Cerevanin, N. (Lipkin, F. A.) (1868-1938) unul dintre lideriimensevicilor, lichidator. Colaborator la publicatiile lichidatoriste si (in1910) unul dintre cei 16 mensevici autori ai Scrisorii deschise" cu pri-v ire la lichidarea partidului ; dupa conferinta antipartinica din august1912 a fost membru al ccntrului mensevic (C. 0.). In timpul primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii social-soviniste. In 1917 a fost re-dactor la Raboceaia Gazeta", Organul Central al rnensevicilor, simembru al C.C. mensevic. Fata de Revolutia Socialista din Octombriea avut o atitudine ostila. 245, 247, 285.

Cerni,sevski, N. G. (1828-1889) filozof materialist, socialist uto-pist, scriitor si critic literar, conducator al miscarii revolutionar-de-mocrate ruse din deceniul al 7-lea al secolului trccut. Revista So-vremennik", care aparea sub ingrijirea lui, era purtatorul decuvint al fortelor revolutionarc din Rusia. Cernisevski a demascatcu vehemcntii caracterul iobagist al reformei taranesti" din 1861,chemind pc tarani la rascoala. Arestat in 1862 de guvernul tarist,dupa o detentiune de 2 ani in fortareata Petropavlovskaia a fostdeportat in Siberia, unde petrecut 20 de ani din viata. Cerni-sevski a ramas un luptator consecvent impotriva inegalitatii socialesi a oricaror forme de asuprire economica si politica. 274.

5i-a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 3b1

Cernov, V. M. (1876-1952) unul dintre liderii i teoreticiennpartidului socialistilor-revolutionari. In anii 1902-1905 a fost redac-tor al ziarului Revoliuvionnaia Rossiia", organul de presa al escrdor.

Dupa revoltqia din februarie 1917 a fost ministru al agricuiturnirs guvernul provizoriu. Dupa Revolucia Socialista din Octombrie

unul dintre organizatorii rebeliunilor antisovietice. In 1920 a emi-grat. In strainatate a continuat sa desfasoare activitate antisovie-tica. 266.

Cer,setorul vezi Vinogradova, 0. ICiheidze, N. S. (1864-1926) unul dintre liderii mensevismului.

Deputat In Dumele a III-a si a IV-a de stat din partca gubernieiTiflis, liderul fractiunii mensevice din Duma a IV-a. Lenin spuneadespre Ciheidze ca este un social-democrat din preajma partidului",care si-a dovedit in Duma priceperea de a acoperi pc oportunistisi de a-i sluji". Dupa revolucia burghezo-democraticl din februarie1917, Ciheidze a fost presedinte al Sovietului de deputaci ai mun-citorilor i soldacilor din Petrograd, presedinte al C.E.C. i a sprijinitactiv guvernul provizoriu burghez.

Dupa Revoluvia Socialista din Octombrie a fost presedinte al Adu-narii constituante din Gruzia guvern mensevic contrarevoluçionar.In 1921, dupa instaurarea Puterii sovietice in Gruzia, a emigrat laParis. 194.

Dan (Gurvici), F. I. (1871-1947) unul dintre liderii mensevi-cilor. In anii reactiunii i ai noului avint revolucionar s-a aflat instrainatate in fruntea grupului de lichidatori ; a redactat ziarulGolos Social-Demokrata".

Dupã Revolulia Socialista din Octombrie a luptat impotriva Pu-terii sovietice. 147, 257, 259, 260, 268, 294, 299, 304, 305, 306,)07-308, 309.

Danila vezi Kirillovski-Novomirski, D. I.

David, Eduard (1863-1930) economist, unul dintre liderii dedreapta ai social-democratiei germane, rev izionist. In 1919 a intratin primul guvern de coalicie al Republicii germane. A fost ministrudc interne in 1919-1920. 222, 241, 245.

Davidson, I. colaborator la o seric de publicatii marxiste. Afacut parte din grupul berlinez de sprijinire a socia1-democra0ordin Uniunea social-democraçilor rusi din strainitate". 324.

Davidov, N. M. (n. 1890) membru al P.M.S.D.R. din 1906. Adus munca de partid in organizacia bolsevica din Ekaterinburg. In1909 a fost arestat i deportat in gubernia Arhanghelsk, de undes-a intors in 1912 la Ekaterinburg. In 1914 a condus campania deasigurari. 204.

Delta vezi Stasova, E. D.

--

www.dacoromanica.ro

382 INDICE DE NUME

Demeanenho, P. pcntru participare la expropriere a fost con-damnat la 6 ani munca silnica. 252.

Demonul vezi Zemleacika, R. S.Denisov, V. P. (Vsevolod, Vs.) (n. 1876) a intrat in miscarea

social-democrata in ultimul deceniu al secolului trecut. Dupa, sciziu-nea din P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In 1908 a participat laConferinta a V-a a P.M.S.D.R. A facut parte din grupul otzovistilor.In 1909 a fost arestat si deportat in gubernia Irkutsk. Dupa RevolutiaSocialista din Octombrie a desfasurat activitate pedagogical. 209,228.

Deutsch, L. G. (1855-1941) narodnic, apoi social-democrat. In1883 a participat la crearea grupului Eliberarea muncii". DupaCongresul al II-lea al P.M.S.D.R. mensevic, in anii reactiuniilichidator. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie s-a retras dinviata politica. 20.

Diuilkovski, A. A. (Avdcev) (1873-1932) membru al P.M.S.D.R.din 1898. In 1906 a emigrat in Elvetia, a aderat la mensevicii plena-novisti. In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii interna-tionalism In 1918 a intrat in grupul bolsevicilor de la Geneva. Innolembrie 1918 s-a intors in Rusia Sovietica. 270.

Domov vezi Pokrovski, M. N.

Doro,senko, N. V. (Konstantin Sergheevici) (1881-1926) a in-trat in miscarca social-democrata in 1902, a lucrat la Petersburgsi Tiflis. A colaborat la ziarul Vpercd" sub pseudonimul Napoleon".in 1906 a fost judecat si condamnat la un an si jumatate inchisoare.Ulterior s-a retras din activitatea de partid. 60-61.

Dorov, /n, vezi Dubrovinski, I. F.Dubois vezi Postolovski, D. S.

Dubreuil, Louis (1862-1924) socialist, secretar general al Parti-dului socialist francez si al sectiei franceze a Internationalei a II-a.Colaborator si redactor la o serie de ziare socialiste. Autorul earthLa commune (1871)". 156.

Dubrovinshi, I. F. (Dorov In., In., Innokentiev, Innokenti, Inok,Practicianul") (1877-1913) unul dintre militancii de seama aipartidului bollevic. DupS Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a fostcooptat in C.C. In 1905 a fost unul dintre organizatorii si conduca-torii insurectiei armate din Moscova. La Congresul al V-lea (de laLondra) al P.M.S.D.R. a fost ales membru al C.C. In 1908 a facutparte din redactia ziarului Proletarii". In repetate rinduri a avut desuferit de pe urma masurilor de represiune ; a murit in 1913, pe cindsc afla in dcportare la Turuhansk. V. I. Lenin a semnalat greselileimpaciuitoriste comise de Dubrovinski in perioada reactiunii, dar inacelasi timp 1-a apreciat in mod deosebit ca pe unul dintre cei maide scania organizatori ai partidului, ca pe un om devotat cauzei clasei

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 38 3

ruuncitoare. 48, 139, 147, 158, 159, 184-191, 195, 196, 200, 210211, 223, 224, 300, 304.

Dzerjinski, F. E. (Iuzef) (1877-1926) militant de seama al parti-dului comunist si al statului sovietic, membru de partid din 1895. Untildintre organizatorii social-democratiei din Po Ionia si Lituania. A des-fasurat muncl de partid in Po Ionia si Rusia. Incepind de la Congresulal IV-lea al partidului a fost membru al C.C. al P.M.S.D.R.

Dupa victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie a fost presedinteal Ceka, apoi a detinut si alte posturi de raspundere. Incepind diniunie 1924 a fost membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. (b)din Rusia si membru al Biroului organizatoric al C.C. al P.C. (b) dinRusia. 249.

E vezi Rozen, M. M.Egorov, N. M. (n. 1871) muncitor, deputat in Duma a III-a de

stat din partea guberniei Perm. A facut parte din fractiunea social-democrata. A colaborat la ziarul bolsevic legal Zve7da", apoi a aderatla trotkisti. In 1913 colaborator permanent al ziarului lichidatoristLuci". In 1917 a facut parte din grupul intcrraionistilor". 194.

Ekle, A. 248-249.Elizarova-Ulianova, A. I. (1864-1935) militanta de seama a

partidului comunist, sora mai mare a lui V. I. Lenin. S-a integrat Inmiscarea revolutionara in 1886. In anii 1900-1905 a lucrat in organi-zatii iskriste, la ziare bolsevice ilegale, a fost membra a redactici zia-rului Vpered". A participat Indeaproape la editarea lucrarilor luiV. I. Lenin. A desfasurat activitate revolutionara la Moscova, Saratovsi Petrograd. In anii 1912-1914 a colaborat la publicatiile bolsevicePravda", Prosvescenie" si Rabotnita". A fost In repetate rinduriarestata. In 1917 a fost secretar de redactie Ia ziarul Pravda" siredactor-sef al revistei Tkaci". In perioada 1918-1921 a lucrat laComisariatul poporului pentru invatamint. A luat parte activa laorganizarea Institutului Lenin si a fost colaboratoare stiintifica a aces-rui institut. Autoare a mai multor volume de amintiri desprcV. I. Lenin 1i a altor lucrari. 99, 122.

Engels, Friedrich (1820-1895). 34, 95, 148, 214, 283.

Englezul vezi Fe lz, Joseph.

Ermolaev, K. M. (Roman) (1884-1919) social-democrat, men-sevic. Delegat la Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. ; afost ales In C.C. din partea mensevicilor. In anii reactiunii s-a situatpe pozitii lichidatoriste ; in 1910 a facut parte din grupul cclor 16 men-sevici care au semnat Scrisoarea deschisii." cu privire la lichidarcapartidului. In 1917 a fost ales in C.C. al partidului mensevic 1i a facutparte din Comitetul Executiv Central din Rum al primei legislaturi.

265, 269.

www.dacoromanica.ro

384 INDICE DE NUME

Eroghin, M. M. (n. 1856) mosier, unul dintre cei mai zelosi pro-motori ai politidi reactionare a arismului. Deputat in Duma I de stat.Pentru a feri pe deputatii tarani din Duma de stat de influenta revo-lutionarà, a creat pentru ei un cmin, incercind sa-i educe in spiritmonarhist ; deputatii tarani si-au dat scama insa de intentille lui Ero-ghin si au parasit caminul. 215, 220.

Essen, A. M. (Meamlin, Stepanov) (1880-1930) a participat Iamiscarea social-democrata incepind din 1899. A dus munca de partidla Ekaterinoslav, Petersburg, Moscova si in strainatate. A fost in re-petate rinduri victima miisurilor de represiune ale guvernului tarist.Delegat la Congresul al III-lea al P.M.S.D.R. In anii 1907-1917 n-aparticipat activ la munca de partid. In 1920 a fost primit in P.C. (b)din Rusia. 71, 72, 73.

Essen, M. M. (Zvcr, Zvcruska) (1872-1956) social-dernocrata,dupà Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. bolsevici. A activat in Co-mitetul din Petersburg ; in 1903 a fost cooptata in C.C. In februarie1904 a fost trimisa in strainatate pentru a informa asupra starii delucruri din Rusia. I.a intoarccrea in tara a fost arestata la granita,iar peste un an deportata ; in drum spre locul de deportare a evadat.Din septembrie 1905 a lucrat la Comitetul din Petersburg. In 1906 afost membrii a Comitetului din Moscova. In perioada reactiunii s-aretras din activitatca revolutionarà. In 1920 a intrat in partidul co-munist. 106-108.

Ezerski, F. autorul articolului Greva muncitorilor francezi" pu-blicat in 1907 in nr. 1 al revistei Obrazovanie". 123.

Fedorova-$hemer, N. I. a fost secrctari a Comitetului din Pe-tersburg. In decernbrie 1904 s-a situat pc o pozitic impaciuitorista fatade nwnsevici. 5.

Feodorovici VC7i Teodorovici, I. A.

Fe vezi Litvinov, M. M.Feliks Aleksandrovici vezi Vorovski, V. V.Fe lz, Joseph englez, proprietarul unei fabrici de sapun. In timpul

Congresului al V-lca (de la Londra) al P.M.S.D.R. a acceptat s acordcpartidului un imprumut. Datoria a fost restituità urmasilor lui Fe lz dupaRevolutia Socialistg din Octombric. 136.

Finri, Enrico (1856-1929) unul dintre liderii Partidului socialistitalian, ideologul asa-numitilor integralisti" (centristi), care, desi une-ori luau atitudine impotriva reformistilor fatisi, in problemele de baz51ale luptei de clasa se situau totusi pe pozitii reformist; oportuniste. In1898, iar apoi din 1904 si pina in 1908 a redactat ziarul Avanti !",Organul Central al partidului socialist.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 385

In timpul primului razboi mondial s-a pronuntat pentru intrareasocialistilor in guvernul burghez. Ulterior a devenit un sustinator alfascismului in Italia. 146, 148, 156.

Filatov, V. V. (n. 1879) social-democrat, ziarist. Si-a inceputactivitatea revolutionara in ultimul deceniu al secolului trecut la Pe-tersburg. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici.A colaborat la ziarele bollevice Vpered" i Proletarii". In 1920 aincetat sa mai faca parte din P. C. (b) din Rusia. 37.

Finn vezi Finn-Enotaevski, A. I.

Finn-Enotaevski, A. I. (1872-1943) social-democrat, economistsi publicist. In anii 1903-1914 a aderat la bolsevici. In anii primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii defensiste si soviniste. A scris o seriede lucrari de economie, in care a denaturat esenta marxismului. -- 6.

Fifer vezi Galberstadt, R. S.

Foma vezi Kozirev, N. N.Fotieva, L. A. (Kiska) (n. 1881) mcmbra a P.C.U.S. din 1904,

In 1904-1905 a activat in cadrul grupului bollevic rus din strainatate ;a ajutat-o pe N. K. Krupskaia in efectuarea corespondentei cu organi-zatiile de partid ilegale din Rusia. A participat la revolutia din 19051907 lila Revolutia Socialista din Octombrie. Din 1918 a fost secre-tail a Consiliului Comisarilor Poporului si a Consiliului Muncii si alApararii si in acelasi timp secretara lui V. I. Lenin. 31, 37.

Frei vezi Lenin, V. I.

Freitag vezi Peatnitki, 0. A.

G., Gr. vezi Zinoviev, G. E.

Gaivas, V. I. (Ga Ivas) muncitor ; dupa ce a participat la expro-prierea din 1907, a emigrat in Belgia. 253-254.

Galberftadt, R. S. (Fiser) (1877-1940) in 1896 a intrat in cerculsocial-democrat de la Geneva condus de G. V. Plehanov. Dupa Con-gresul al II-lea al P.M.S.D.R. mensevica activa.. In 1917 s-a retrasdin viata politic. 20.

Galerka vezi Olminski, M. S.

Galperin, L. E. (Valentin, Voron) (1872-1951) social-democrat.Dupa.' Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici, cltvatimp a facut parte din Consiliul partidului ca reprezentant al redactieiO. C., apoi a fost cooptat in C.C. S-a situat pe o pozitie Impacmito-rista fatal de memevici 1i s-a pronuntat Impotriva convocarii Congresu-lui al III-lea al partidului. In 1906 s-a retras din viata politicL10, 48.

www.dacoromanica.ro

386 INDICE DE NUME

Ganetki, I. S. (1879-1937) militant de seama al miscarii revo-lutionare poloneze si ruse. La Congresul al V-lea al P.M.S.D.R. a fostales membru al C.C. al partidului

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat la Comisariatulpoporului pentru finance, apoi a detinut o serie de posturi in diplomatic.In 1935 director al Muzeului revolutiei din U.R.S.S. 273.

Gapon, G. A. (1870-1906) preot ; provocator, agent al ohraneitariste. In ajunul revolutiei din 1905-1907 a creat, din Insárcinareadepartamentului politiei, organizatia Uniunea muncitorilor industrialirusi din Petersburg", subventionata de departamentul politiei. A pus lacale procesiunea de la 9 ianuarie 1905 a muncitorilor din Petersburg,care urma sã inmineze tarului o petitie. A fugit apoi in strainatate,unde a avut legaturi strinse cu eserii. Intorcindu-se in Rusia a luatdin nou legatura cu ohrana. Demascat ca provocator, Gapon a fostomorit de eseri. 10, 24.

Georgien vezi Masinadze, B.

Gheghecikori, E. P. (n. 1879) mensevic gruzin. Deputat in Dumaa III-a de stat, unul dintre liderii fractiunii social-democrate din Duma.

Din noiernbrie 1917 a fost presedinte al guvernului contrarevolutio-nar din Transcaucazia, apoi ministru de externe i vicepresedinte al gu-vernului mensevic din Gruzia. Din 1921 emigrant alb. 194.

Gheorghi Valentinovici vezi Plehanov, G. V.

Ghertik, B. provocator ; In 1903 s-a aflat in slujba ohranei laVarsovia, apoi agent al ohranei in strainatate. 201-203, 217, 219.

Glebov vezi Noskov, V. A.Goldenberg, I. P. (Meskovski) (1873-1922) social-democrat, du0

Congresul al II-lea bolsevic. In timpul revolutiei din 1905-1907a facut parte din redactiile tuturor publicatiilor bolsevice. In 1907 aparticipat la lucrarile Congresului al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.,unde a fost ales membru al C.C. Din ianuarie 1910 a facut parte dinBiroul din Rusia al C.C. ; a avut o atitudine Irnpaciuitorista fail delichidatori. In timpul primului razboi mondial a aderat la defensisti

adeptii lui Plchanov. In 1917-1919 a facut parte din grupul No-vaia Jizn". In 1920 a fost primit din nou in partidul bolsevic. 119,189, 191.

Golovin, V. V. exploatator de paduri. 252.

Gorey, B. I. (Igor) (n. 1874) social-democrat. In 1905 mem-bru al Cornitetului din Petersburg al P.M.S.D.R., bolsevic. In 1907 aaderat Ia mensevici. In 1920 s-a retras din organizatia mensevici. 24,180, 260, 262.

Gorki, A. M. (Pegeov, A. M.) (1868-1936). 6, 119-120, 128129, 130, 132-133, 138-140, 141-144, 146-148, 151-156, 158, 159,161-164, 165, 166-169, 232-233, 234, 263-267,

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 887

Greulich, Hermann (1842-1925) unul dintre I ondatorii Pa rtidului social-democrat din Elvetia, lider al aripii sale de dreapta. 12.

Grigori vezi Zinoviev, G. E.Grojan (Gvozdev, D. S., Iuri) (n. 1876) a intrat in P.M.S.D.R.

in 1903. In 1905-1906 a organizat un grup tehnic de lupta pe lingaC.C. al P.M.S.D.R. In 1910 s-a retras din viaca politicà. 185.

Gucileov, A. I. (1862.-1936) mare capitalist, organizator i lideral partidului octombristilor. In 1910-1911 presedinte al Dumeia III-a de stat. Dupa revolutia burghezo-democratica din februaric 1917a fost ministru de razboi 4i ministru al marinei in primul guvern pro-vizoriu burghez.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a luptat impotriva Puteriisovietice, emigrant alb. 237, 238.

Guesde,caterii

Jules (1845-1922) unul dintreInternationalei

organizatorii si condu-miscarii socialiste din Franta i ai a II-a. 115.

Gusev, S. I. (Natia, Hariton) (1874-1933) social-democrat, bol-sevic. Din decembrie 1904 pina in mai 1905 a fost secretar al BirouluiComitetelor Majoritatii si al Comitetului din Petersburg al partidului,apoi unul dintre conducatorii organizatiei bollevice din Odesa. Din ia-nuarie 1906 membru al Comitetului din Moscova al P.M.S.D.R. Inanii reactiunii s-a pronuntat impotriva lichidatorismului i otzovismului.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut o scrie de posturide raspundere. 5, 10, 13-14, 15, 17-19, 21-22, 24-25, 29-30,78-79, 94-98.

Hariton vezi Gusev, S. I.

Harlamov, V. A. 274.

Haywood, William (Bill) (1869-1928) militant al miscarii mun-citoresti din S.U.A. Din 1901 membru al partidului socialist, ulte-rior unul dintre liderii aripii lui de stinga. A fost unul dintre inte-meietorii si conducatorii organizatiei sindicale Muncitorii industrialiai lumii". Inca de la inceputul primului razboi mondial a condamnatmilitarismul si razboiul imperialist. A salutat Revolutia din Octombrie.Curind dupa intemeierea Partidului Comunist din S.U.A. a intrat inrindurile acestuia. Persecutat din cauza activitatii sale revolutionare,Haywood a parásit S.U.A. i, incepind din 1921, a trait in U.R.S.S.

316.

Hegel, Georg Wilhelm Friedrich (1770-1831) filozof german, re-prezentantul cel mai de seama al filozofiei clasice germane, idealistobiectiv ; ideolog al burgheziei germane, care a ajuns la un compromispolitic cu aristocratia feudala. Meritul istoric al lui Hegel consta inelaborarea profuncla 4i multilaterall a dialecticii, care a constituit unuldintre izvoarele teoretice ale materialismului dialectic. Clasicii marxis-

www.dacoromanica.ro

388 INDICE DE NUME

mului au subliniat c principala contradiccie a filozofiei lui Hegel esteaceea dintre metoda sa dialectic i sistemul sau idealist conservator,care a falsificat dialectica si a paralizat spiritul ei revolucionar.

Principalele lucrari ale lui Hegel sint : Fenomenologia spiritului",Stiinca logicii", Enciclopedia stiincelor filozofice", Prelegeri deistoria filozofiei" etc. - 232.

Hilferding, Rudolf (1877-1941) - unul dintre liderii oportunisti aisocial-democraciei germane g ai Internacionalei a II-a. Din 1907 pinain 1915 a fost redactor al ziarului Vorwarts", Organul Central alPartidului social-democrat din Germania. In anii primului razboi mon-dial s-a situat pe pozitii centriste. Din 1917 - lider al Partiduluisocial-democrat independent din Germania, dusman facis al Puterii so-vietice si al dictaturii proletariatului. A ocupat de mai multe ori postulde ministru de finance in guvernele de coalicie burghezo-social-demo-crate. Principala sa opera, Capitalul financiar" (1910), a fost apreciatade V. I. Lenin, care a criticat insa definicia gresita data capitaluluifinanciar, faptul ca Hilferding trece cu vederea contradicciile imperia-lismului. Hilferding a rupt economicul de politic. Intreaga concepcieeconomica a lui este bazata pe teoria banilor de hirtie, care reprezinta,de f apt, o varianta a teoriei nominaliste i cantitative a banilor. - 92.

Hodjamirian, M. H. (1882-1938) a intrat in P.M.S.D.R. in1902 ; dupa Congresul al II-lea al partidului a aderat la bollevici. Din1905 pina in 1914 a trait in emigracie. A participat la editarea revisteiRaduga", de orientare bolsevica (1907-1908). Dupa instaurarea Puteriisovietice in Armenia a lucrat in domeniul financelor. - 174.

Hundadze, G. I. (Moskovski, Aleksei) (n. 1877) - a aderat la mis-carea social-democrata in 1898, mensevic. Incepind din noiembrie 1906

pina in octombrie 1907 a fost membru al Comitetului din Moscovaal P.M.S.D.R. In anii 1909-1913 a facut parte din grupul mensevici-lor-partici, a colaborat la ziarul Social-Demokrat", Organul Centralal P.M.S.D.R. In 1917 a aderat la grupul Novaia Jizn". In anii 1918-1920 a fost reprezentant al guvernului mensevic al Gruziei la Moscova.Ulterior s-a retras din viaca politicä. - 309.

Huysmans, Camille (n. 1871) unul dintre cei mai vechi militanciai miscarii muncitoresti din Belgia ; profesor de filologie, ziarist. Inperioada 1904-1919 a fost secretar al Biroului socialist internationalal Internacionalei a II-a ; s-a situat pe pozicii centriste. Dupa primulrazboi mondial (1914-1918) a fost unul dintre liderii Internacionaleia II-a refacute. A facut parte in repetate rinduri din guvernul belgian.- 38-39, 41, 77-78, 108, 131, 133, 135, 140, 157, 169, 170, 173,174-177, 178, 180, 181-183, 193-195, 201-203, 217, 219-220,221-222, 252, 253, 254, 272, 273, 275, 278, 284, 292-293.

I. P., Iv. P. - vezi Ladijnikov, I. P.Igor - vezi Gorey, B. I.

-

Ii

-

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE NUME 389

Ilin, F. F. unul dintre iniiatorii i fondatorii bibliotccii i arhiveiC.C. al P.M.S.D.R. in 1904. A lucrat in comisia administrativa ala serviciul de expeditie al C.C. si al ziarului Prolctarii". Dupa 1905nu a mai desfasurat activitate de partid. 103.

Ilin, V. vezi Lenin, V. I.In., Innokentiev, Innoleenti, Inok vezi Dubrovinski, I. F.Insarov vezi Lalaiant, I. H.Isetki vezi Solomon, G. A.Isuv, I. A. (Mihail) (1878-1920) social-democrat, mensevic. In

1903 a fost membru al Comitetului din Ekaterinoslav al P.M.S.D.R.,apoi a activat la Moscova si Petrograd. In 1907 a in trat in C.C. dinpartca mensevicilor. In anii reactiunii a devenit lichidator. Dupa Revo-luvia Socialista din Octornbrie a lucrat la Muzeul muncii. 265, 269,270.

Iu vezi Korolev-Batisev, I. G.luri vezi Bronstein, P. A.

luri vezi Grojan, D. S.lurisson (Martna), M. (1860-1934) ziarist, proprietarul unei ti-

pografii din Tallin, mensevic. 134.

Iusleevici, P. S. (1873-1945) social-democrat, mensevic ; infilozofie, adept al pozitivismului i pragmatismului, curente inruditecu machismul. A scris : Energetica contemporana din punctul devedere al empiriosimbolismului", lucrare aparuti in culegerea Eseurtasupra filozofiei marxiste", pe care V. I. Lenin a criticat-o in carteasa Materialism si empiriocriticism". 153, 179.

Iuzef vezi Dzerjinski, F. E.Ivan vezi Rornanov, A. S.Ivan Vasilici 99.

JaurEs, Jean (1859-1914) om politic si istoric francez, unuldintre conducatorii miscarii socialiste din Franca, luptator impotrivamilitarismului. A fost unul dintre intemeietorii Partidului socialist fran-cez (1902), partid reformist, iar dupa unificarea acestuia cu Partidulsocialist din Franca (1905) a fost unul dintre conducatorii Partiduluisocialist unit francez. In 1904 a infiintat ziarul L'Humanit6". Luptape care a desfasurat-o impotriva razboiului i-a atras ura reactiunii,care a pus la cale asasinarea lui. 156.

Jof6, M. B. 253.

Jordania, N. N. (Kostrov) (1870-1953) social-democrat, lider almensevicilor din Caucaz. In 1905 a redactat ziarul mensevic Social-

CC.,

www.dacoromanica.ro

:190 INDICE DE NUME

Dcmokrat" (care aparea in limba gruzina). In 1906 a fost deputat InDuma I de stat. La Congresul al V-lea (de la Londra) al partiduluia fost ales membru al C.C. al P.M.S.D.R. din partea mensevicilor. Inanii reactiunii si ai noului avint revolutionar a aderat formal la grupulmensevicilor-partiiti, dar in realitate i-a sustinut pe lichidatori. In 1914a colaborat la Borba", revista lui Trotki ; in anii prirnului razboimondial s-a situat 132 pozitii social-soviniste.

In anii 1918-1921 a fost seful guvernului mensevic contrarevolu-tionar din Gruzia ; din 1921 emigrant alb. 61, 63.

JosefMa vezi Vorovski, V. V.

Kakko Paavo 121.

Kamenev, L. B. (Rosenfeld, L. 13. ; Kamcncv, 1) (1883-1936)a intrat In P.M.S.D.R. in 1901. Dupa Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. a aderat la bolscvici. In anii reactiunii s-a situat pe opozitic Impaciuitorista fata de lichidatori, otzovisti i trotkisti. Duparevolutia burghezo-democratica din februarie 1917 s-a ridicat impotrivalinici partidului, orientata spre revolutia socialista, i s-a pronuntatimpotriva insurectici armate.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut o serie de posturidc raspundere.

S-a ridicat in repetate rinduri impotriva politicii lcniniste apartidului.

In 1927 a fost exclus din partid ca militant activ al opoziticitrotkiste, apoi de doua ori a fost reprimit si din nou exclus pentruactivitate antipartinica. 100, 200-201, 203-204, 205, 254-255,259-260, 301, 303.

Kant, Immanuel (1724-1804) intcmcietorul filozofici clasice ger-mane. Trasatura fundamentala a filozofiei lui Kant o constituie con-cilicrea materialismului cu idealismul, realizarea unui compromis intreelc, imbinarea intr-un singur sistem a unor curente filozofice etcro-gene, opusc" (V. I. Lenin. Opere complete, vol. 18, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, cd. a doua, P. 202). Scrierile sale din domeniul stiintelornaturii, datind din prima perioada a activitatii sale, si in special ipo-tcza cu privire la originea lumii contin clemente de materialism si aleunci dialectici spontanc ; ideolog al burgheziei germane. 148.

Kareakin, V. V. 131.

Karp vezi Liubimov, A. I.

Karpinski, V. A. (Minin) (1880-1965) unul dintre cci mai vechiactivisti ai P.C.U.S., publicist si propagandist de seama al partidului.In 1898 a intrat in P.M.S.D.R. ; a fost in repetate rinduri arestat.In 1904 a emigrat in strainatate, la Geneva, uncle a facut cunostintacu V. I. Lenin. De atunci a activat frá intrerupere In organizatiile dinstrainatate ale partidului, a colaborat la ziarele bolsevice Vpered" 5i

www.dacoromanica.ro

IND10E DE NUME 391

Proletarii", a condus biblioteca si arhiva C.C. al P.M.S.D.R. de laGeneva.

In decembrie 1917 s-a intors In Rusia ; a ocupat posturi de raspun-dere in aparatul de stat si de partid. 224, 225.

Karpov, L. I. (Vladimir) (1879-1921) membru al P.M.S.D.R.din 1897. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. bolsevic. A par-ticipat la crearea Uniunii din Nord a muncitorilor". A fost trimis caagent al C.C. la Samara pentru a organiza si conduce Biroul din Nord.In 1904 a organizat Biroul din Sud al C.C. A participat la insurectiaarmata din decembrie 1905 de la Moscova.

Incepind din 1918 a fost membru al Consiliului economic superior.48.

Karski vezi Marchlewski, J.Kautsky, Karl (1854-1938) unul dintre tcoreticienii social-de-

mocratiei germane si ai Internationalei a II-a. A intrat in miscarea so-cialista in 1874. Conceptille sale din acea vreme repreventau un amestecde lassalleanism si anarhism. In 1881 a facut cunostintá cu Marx si cuEngels si, sub influenta lor, a aderat la marxism. In aceasta perioadi aactivitatii sale el a publicat o serie de lucrari valoroase, ca : Doctrinaeconomica a lui Karl Marx" (1887), Problcma agrarr (1889) s.a.,contribuind la popularizarea teoriei marxiste in Germania si In altetari. Dar Inca de pc vremea aceea el a dat dovada de inconsecycntaideologica, facind conccsii revizionismului. La inceputul sccoluluial XX-lea, aceasta inconsecventa s-a accentuat pe linia renuntariitreptate la esenta revolutionara a marxismului. Kautsky a devenitideologul centrismului. In timpul primului razboi mondial s-a situat inesenta pe pozitiile social-sovinismului. A formulat teoria antimarxista aultraimperialismului", care incerca sa escamoteze contradictiile impe-rialismului.

In 1918 Kautsky a luat atitudine Impotriva revolutiei din Germania.Dupa victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie, el a negat necesitateadictaturii proletariatului, opunindu-i teoria utopica, nestiintifica ademocratiei pure", situate deasupra claselor.

Conceptiile lui antimarxiste au fost combatute de Engels, ca si defruntasii aripii stingi a social-democratiei germane, si au fost supuseunei critici nimicitoarc de catre Lenin, in special In lucrarea Revolutiaproletara II renegatul Kautsky" (1918). 32, 45, 50, 118, 176, 192,209, 220, 249-252, 284, 285, 288, 289, 290, 314.

Kedrov, M. S. (1878-1941) activist al partidului comunist si alstatului sovietic. Participant la miscarea revolutionara din 1899, membrual P.M.S.D.R. din 1901. A fost agent al C.C. pentru difuzarea de lite-ratura revolutionara. In 1906 a organizat editura Zerno", care pu-blica i literaturd ilegala, in special lucrarile lui V. I. Lenin. A fost inrepetate rinduri arestat si condamnat. Din 1912 pini in 1915 a traitin emigratie. Dupa Revolutia Socialised din Octombric a detinut dife-rite posturi de raspundere. 124-125.

Kirillovslei-Novomirski, D. I. (Danila) (n. 1882) membru algrupului revolutionar din sudul Rusiei, unul dintre organizatoris

www.dacoromanica.ro

392 INDICE DE NUME

grupului iskrist de la Odesa. In 1905 a plecat la Paris, unde a editatrevista anarhosindicalista Novii Mir". Intors in Rusia, a propagat ideianarhiste. 27.

Kirkov, Gheorghi (1867-1919) militant al m4carii muncitorqtibulgare, unul dintre intemeietorii Partidului Comunist Bulgar. A intratin micarea social-democrata in 1895. Din 1905 pina in 1919 a fostsecretar al C.C. al partidului tesneacilor", care in 1919 a fosttransformat in partid comunist. 318.

Kirkova, Tina (1872-1947) militanta a miKarii muncitoregti bul-gare, una dintre conducatoarele milcàrii socialiste feminine din Bulgaria.In anii 1920-1923 a fost membra a C.C. al P.C.B. Din 1927 pina in1944 s-a aflat in ernigratie in U.R.S.S.. 318.

Kiska vezi Fotieva, L. A.Kislikov, D. 1. Oran cu conceptii inaintate. In 1905 a desf4urat

propaganda revolutionara printre farani ; a fost apropiat de social-democrati. A murit in timpul razboiului civil. 33.

Kletci vezi Bibikov, I. I.

Knipovicii cunotinte apropiate ale Nadejdei KonstantinovnaKrupskaia. N. K. Krupskaia V. I. Lenin au locuit la ei in Finlandain vara anului 1907. 121.

Knol vezi Stasova, E. D.Knuniant, B. M. (Radin, Ruben) (1878-1911) social-democrat,

bohevic. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a activat ca agental C.C. in Caucaz i la Moscova. In septembrie 1905 a fost cooptat inCornitetul de partid din Petersburg 1i a facut parte, ca reprezentant albolFvicilor, din Comitetul executiv al primului Soviet de deputati aimuncitorilor din Petersburg. In 1905 a fost arestat §i condamnat hideportare pe viata in Siberia. In 1907 a fugit in strainatate ; a parti-cipat la lucrarile Congresului de la Stuttgart al Internationalei a II-a

ale Conferintei a IV-a (A treia Conferinta generala") a P.M.S.D.R.de la Helsingfors. La sfiqitul anului 1907 1i in anii urmatori a lucratla Baku ; a manifestat uncle Iovàieli in problemele de tactica a bolK-vicilor in perioada reactiunii. In septembrie 1910 a fost arestat ; amurit in inchisoarea din Baku. 73, 100, 121.

Kobetki, M. V. (1881-1937) membru al P.M.S.D.R. din 1903,bo4evic. A fost in repetate rinduri arestat §i condamnat. In 1908 acmigrat in Danemarca ; s-a ocupat cu transportul ziarelor Proletarii"§i Sotial-Demokrat" in Rusia, a organizat trimiterea de corespondentelui V. I. Lenin din Rusia.

Dup5. Revolutia Socialista din Octombrie a avut munci de raspun-dere in aparatul de partid i de stat. 277-278, 279-280, 281282.

Kohn, F. 1. (1864-1941) militant de seama al miKarii muncito-rqti revolutionare poloneze, la care a participat incepind din 1882. In1918 a intrat in partidul bo4evic. 159, 160, 161.

4i

si

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE NUME 393

Koighen, F. M. (Ionov) (1870-1923) social-democrat, unul dintreliderii Bundului, iar mai tirziu membru al partidului comunist. Incepinddin 1893 a activat in cercurile social-democrate din Odesa. In 1903 afost ales in C.C. al Bundului. Delegat la Congresul al V-lea (de laLondra) al partidului. In decembrie 1908 a participat la lucrarile Con-ferintei a V-a a P.M.S.D.R., unde in problemele fundamentale s-asituat pe platforma mensevicilor-partiiti ; ulterior a adoptat o pozitieimpaciuitorista fati de lichidatori.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a intrat in P.C. (b) dinRusia. 224-225.

Kollontai, A. M. (1872-1952) a intrat in miscarea revolutionarain ultimul deceniu al secolului trecut ; participanta la revolutia din1905-1907. In anii 1906-1915 a activat in tabara mensevicilor ; din1915 membra a partidului bolsevic. De la inceputul primului razboimondial s-a situat pe poziii revolutionare-internationaliste.

Dupa. Revolutia Socialista din Octombrie a detinut functii de ras-pundere in aparatul de partid si de stat, precum si in diplomatic. 6.

Kolfov, D. (Ghinzburg, B. A.) (1863-1920) social-democrat, dupaCongresul al II-lea al P.M.S.D.R. a devenit mensevic activ si a co-laborat la o serie de publicatii mensevice. In perioada revolutiei dip1905-1907 a activat in cadrul miscarii sindicale din Petersburg, din1908 a lucrat la Baku. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionars-a situat pe pozitiile lichidatorismului. In anii primului razboi mondiala fost social-sovinist. Fatal de Revolutia Socialista din Octombrie a avuto atitudine ostila. In anii 1918-1919 a lucrat in sectorul cooperatist.

91, 254.

Konstantin Sergheevici vezi Dorosenko, N. V.Kopp, V. L. (Siurtuk) (1880-1930) s-a incadrat in n-liscarea

social-democrata in 1898. In anii 1903-1905 a organizat transportul deliteratura ilegala peste granita gerrnana. In 1904 a adoptat o atitudineimpaciuitorista fata de mensevici, iar apoi a aderat la ei. In strainatatea colaborat la ziarul Pravda" al lui Trotki. In 1917 a intrat inP.C. (b) din Rusia. 59.

Korolev-Bati!ev, I. G. (Iu li) (1885-1958) membru al P.M.S.D.R.din 1905. In vara anului 1909 a fost trimis de organizatia de partidMoscova la Koala de la Capri, unde a aderat la grupul leninistilor sia luptat impotriva bogdanovistilor. La invitatia lui Lenin, Korolev-Batisev, impreuna cu alti colegi exclusi din scoala de la Capri, aascultat la Paris un ciclu de prelegeri organizat de Centrul Bollevic.Intorcindu-se in Rusia in 1910, a fost arestat si deportat. In 1916 aintrat in ilegalitate.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a activat pc linic sindicala,in aparatul de partid si de stat. 206-214.

Kosarev, V. M. (Vladimir) (1881-1945) membru de partid din1898. In vara anului 1909 a fost trimis de organizatia de partidMoscova la scoala de la Capri,

www.dacoromanica.ro

g94 INDICE DE NUME

Dupa. Revolutia Socialised din Octombrie a avut munci de r5spun-dere in aparatul de partid si de stat. 206-214.

Kostea 114-115.Kostrov vezi Jordania, N. N.

Kotlearenko, D. M. (Mihailenko) (n. 1876) social-democrat ; in1905 a condus miscarea grevisti de la calea ferata Kazan. Dupa in-fringerea revolutiei a emigrat. Incepind din 1908 a condus serviciul deexpeditie al ziarului bolsevic Proletarii", iar apoi pe cel al ziaruluiSotial-Dcmokrat", Organul Central al P.M.S.D.R. l'ata de lichidatoria adoptat o atitudine impaciuitorista.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat in diverse orga-nizatii economice. 217, 249, 274-275, 276, 277, 278-279.

Kozirev, N. N. (Foma) (1881-1933) membru al P.M.S.D.R. din1906. In 1909 a fost trimis de Comitetul de partid din Bolhov Iascoala de la Capri, unde a intrat in grupul lenintstilor si a luptat im-potriva bogdanovistilor. La invitatia lui Lenin, Kozirev, impreuna cualti colegi exclusi din scoala de la Capri, a ascultat la Paris un cicludc prelegeri organizat de Centrul Bolsevic.

Participant la razboiul civil. Dupa demobilizare a lucrat in aparatulde partid si de stat. 206-214.

Kozlovski, L. sindicalist, autorul carcilor Insemnari privind sin-dicalismul in Franca" (Moscova, 1906) si Noile tendince din cadrulsocialismului In fata judecatii criticii ruse". (Moscova, 1908). 123.

Krasikov, P. A. (Belski) (1870-1939) social-democrat, bolscvic.Imprcuna cu V. 1. Lenin si G. V. Plehanov a facut parte din biroul(prezidiul) Congresului al II-lea al P.M.S.D.R. Dupa congres a luatparte activ a la lupta impotriva mensevicilor. In august 1904 a parti-cipat la consfatuirea de la Geneva a celor 22 de bolsevici. Delegat laCongresul al III-lea al P.M.S.D.R. din partea Organizatiei din stra-inatate. A participat activ la revolutia din 1905-1907.

Dupi Revolutia Socialista din Octombrie a detinut difcrite posturide raspundere in organcle justitiei. 30-31, 38, 70-73, 321.

Krasin, L. B. (\Tinter, Nikitici, financiarul") (1870-1926) omde stat sovietic, social-democrat din 1890. Dupa Congresul al Il-leaal P.M.S.D.R. a aderat la bolscvici, a fost cooptat in C.C. al partidu-lui, unde s-a situat citva timp pe o pozitie impaciuitorista fata demensevici. A participat la lucrarilc Congresului al III-lea al P.M.S.D.R.,unde a fost ales membru al C.C. In 1905 a fost unul dintre organiza-torii primului ziar bolsevic legal Novaia Jizn" ; ca reprezentant alC.C. a facut parte din Sovietul de deputati ai muncitorilor din Peters-burg. La Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R. a fost alesmembru al C.C., iar la Congresul al V-lea (de la Londra) al partidu-lui membru supleant al C.C. P.M.S.D.R. In 1908 a emigrat. Citvatimp a facut parte din grupul antipartinic Vpered" ; ulterior s-a re-tras din viata politica.

al

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 395

DupS Revolutia SocialistS din Octombric a detinut functii de ras-pundere in aparatul de stat si in diplomatic. 10, 20, 42, 43, 44, 70,75, 185, 189.

Kricevski, B. N. (1866-1919) social-democrat, publicist, unuldintre lidcrii cconomismului". 123.

Krucinina vezi Mandelstam, L. N.

Krupskaia, E. V. (1842-1915) mania Nadejdci KonstantinovnaKrupskaia ; a urmat-o pc ea si pc V. I. Lenin in deportarc si in emi-gratie. I-a ajutat in activitatca revolutionarS, pastrind literaturS ilcgalasi trimitind pachcte celor din inchisori. 280.

Krupskaia, N. K. (Lenina, Sablina) (1869-1939) militants. deseamS a partidului comunist si a statului sovietic ; sotia lui V. I. Lenin.

DupS Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a fost secretarS de redactiela ziarele bolsevice Vpered" si Prolctarii". A participat activ lapregStirea Congresului al III-lea al partidului. In timpul cit a lucratin strSinState a purtat o vasta corespondentS cu organizatiilc de partiddin Rusia. In anii reactiunii 5i ai noului avint revolutionar a participatactiv la lupta impotriva lichidatorilor si otzovistilor.

DupS Revolutia Socialised' din Octombric a fost membrii a colegiuluiComisariatului poporului pentru invmint, iar din 1921 a condus Co-mitetul principal pentru educatic politic ; din 1929 loctiitor alcomisarului poporului pentru InvAdmint. Incepind din 1924 a fostmembru al Comisiei centrale dc control, iar din 1927 membru al C.C.al P.C. (b) al U.R.S.S. 103, 109, 120, 127, 128, 129, 132, 164, 280,300.

Kugelmann, Ludwig (1830-1902) social-democrat german, prie-ten al lui K. Marx, participant la revolutia din 1848-1849 din Ger-mania, mcmbru al Internationalei I. Din 1862 pin): in 1874 a purtatcorespondentS cu K. Marx, pc care 11 informa asupra stdrii de lucruridin Germania. Scrisorile lui Marx catre Kugelmann au fost pentruprima oarS. tipHrite in 1902, in revista Die Neue Zeit". tn limba rusSetc au fost editate in 1907 cu o prefat5 a lui V. I. Lenin. Traducereain limba rotredmi a scrisorilor, cu prefata lui V. I. Lenin, a aparut pen-tru prima oarS in 1947, 'in Editura Partidului Comunist RomT.n. 157.

Kulelin, G. A. (m. 1907) editor social-democrat. In 1901membru al grupului social-democrat Jizn", care activa In stedinatate.In 1903 a inceput sd editeze Biblioteca prolerarului rus". Din 1905bolsevic. A infiintat la Geneva o vastS bibliotecH de literatts-S rcvolu-tionara, care din 1902 a functionat ca bibliotecS publicS. 117, 169.

Kuskova, E. D. (1869-1958) publicised rusa, militanta burghezapc tSri'm social. Documentul cunoscut sub denumirea de Credo", scrisde Kuskova, a stirnit un protest energic din partea unui grup de mar-xisti rusi, in frunte cu V. I. Lenin (vezi Opere complete, vol. 4, Bucu-I esti, Editura politica', 1961, ed. a doua, p. 157-170). Tn ajunul revo-lutiei din 1905-1907 Kuskova a intrat in organizatia liberala-mo-narhisti Uniunea eliberarii". In 1906 a scos, impreuna cu S. N. Pro-

www.dacoromanica.ro

39G INDIC', DE NUME

kopovici, revista semicadcta Bcz Zaglaviia" si a colaborat activ IaTovarisci", ziarul cadecilor de stinga.

Dupa Revolutia Socialisra din Octombric a luat atitudine impotrivabolsevicilor. In 1922 a fost expulzata din cara ; in strainatate a devenito militanti a emigrsciei albe. 184, 204.

Kuzmin-Karavaev, V. D. (1859-1927) jurist militar, general, unuldintrc conducatorii aripii de dreapta a partidului cadet. Deputat inDumele I si a II-a de stat ; a jucat un rol important in inabusirearcvoluciei din 1905-1907.

DupS Rcvolutia Socialista din Octombric a luptat impotriva Puteriisovietice. Din 1920 emigrant alb. 67.

Kuznetov, G. S. (n. 1881) muncitor, mensevic. Deputat in Dumaa III-a de stat ; a facut parte din fractiunea social-democrat:S. 194.

Kveatkovski, A. A. (Andrei) (n. 1878) participant la miscareasocial-democrata din 1899. S-a ocupat cu transportul literaturii ilegale.Din 1902 pina in 1905 a fost agitator al C.C., apoi a fost cooptat inC.C. In 1907 s-a rctras din viaca politicS. 48.

L. B. vezi Kamencv, L. B.

L. M. vezi Martov, L.

Ladijnikov, I. P. (1874-1945) social-democrat, bolsevic. A intratin miscarea revolutionara in ultimul deceniu al secolului trecut. In1903 a fost arestat. In august 1905 a plecat in strainatate ; a facutparte din comisia administrativa a C.C., a indeplinit o serie de sarcinide rlispundere incredincate de C.C. al P.M.S.D.R. 101, 103.

Lafargue, Paul (1842-1911) militant de scama al miscarii mun-citoresti franceze i internationale, publicist de talent, unul dintreprimii adepci in Franca ai comunismului stiincific, prieten apropiattovartis de lupta al lui K. Marx si F. Engels. In numeroase lucrari La-fargue a propagat si a sustinut ideile marxismului, luptind impotrivareformismului si revizionismului din Internacionala a II-a. Principalulconcinut al lucrarilor lui filozofice II constituie problemele materialis-mului istoric. A acordat o atencie deosebita luptei impotriva idealis-mului subiectiv. A fost casatorit cu Laura, fiica lui Marx. 38, 115.

Lalaiant, I. H. (Insarov) (1870-1933) militant activ al miscariisocial-democrate din Rusia. In 1893 a intrat in cercul marxist grupatin jurul Iui V. I. Lcnin la Samara. in 1902 a plecat in strainatate. Aintrat in Liga din strainitate a social-democratiei revolucionare ruse".A condus tipografia Iskrei" la Geneva. Dupa Congresul al II-Icaal P.M.S.D.R. bolsevic, agent al C.C. in Rusia. In 1905 a intrat inC.C. unificat din partea bolsevicilor. 44, 73, 85.

Leadov, M. N. (Mande4tam, M. N. ; Lidin, Rusalka) (18721947) in 1892 a intrat intr-un cerc maraist, iar in 1893 a participat

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 397

la crearea Uniunii muncitorcsti, prima organi/atie social-democrata dinMoscova. La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la maioritateaiskrista. Dupa congres a fost agent al C.C., a facut parte din BiroulComitetelor Majoritátii si a participat ca delegat al bolscvicilor la Con-gresul de la Amsterdam al Internationalci a 11-a. A participat activ Iaevolutia din 1905-1907. In anii reactiunii a aderat la otzovisti, a fostunul dintre lectorii scolii fractionistc de la Capri, a facut parte dingrupul antipartinic Vpered". Dupa revolutia burghezo-democratica din1917 s-a situat pe pozitii menscvice. In 1920 a fost reprimit in P.C. (b)din Rusia. - 4, 5, 15, 16, 17, 24, 25, 52, 100, 189, 210, 218, 223, 228,234, 247.

Leder, V. L. (1882-1938) - unul dintre militantii de seama aimilcàrii muncitoresti polonezc. Incepind din 1900 a fost membru alSocial-democratiei din Po Ionia si din Lituania. In anii 1905-1911 afost membru al Conducerii centrale a S.D.R.P. si L. Din 1910 pina in1911 a fost secretar al Conducerii centrale a S.D.R.P. si L. si repre-zentant al ei in redactia ziarului Sotial-Demokrat", Organul Centralal P.M.S.D.R. A facut parte din Comisia de organizare si din Comisiatehnica din strainatate. A sprijinit pe impaciuitoristi in actiunile lor in-dreptate Impotriva bolsevicilor.

In 1919-1920 a participat intens la activitatea Partidului Muncito-resc Comunist din Polonia. - 256, 257.

Legien, Karl (1861-1920) social-democrat de dreapta german,unul dintre liderii sindicatelor germane. Din 1893 pina in 1920 (cuuncle intreruperi) a fost deputat in Reichstag din partea social-democratici germane. - 182.

Leiteizen, G. D. (Lindov, G.) (1874-1919) - social-democrat.inceput activitatea revolutionara in ultimul deceniu al secolului

trecut. Dupa. sciziunea din P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici ; a colabo-rat la ziarele Vpered", Proletarii" si la alte publicatii bolsevice. -32-33, 104-105, 115-116, 185, 190.

Lengrzik, F. V. (Vasiliev) (1873-1936) bolsevic. A intrat iiimiscarea social-democrata in 1893. La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.

fost ales, in lipsa, membru al C.C. si al Consiliului partidului ; aparticipat activ la lupta impotriva mensevicilor. In februarie 1904 s-aintors in Rusia, dar curind dupa aceasta a fost arestat. Dupa revolutiadin 1905-1907 a dus munca de partid in sudul Rusiei, Ia Moscova sila Petersburg.

Dupa Revolutia SocialistA din Octombrie a al, tit diverse munci detaspundere. - 108.

Lenin, V. I. (Jlin, Ilin V., N. Lenin, Batrinul, V. Ulianov, VI. Ulia-nov, Frei) (1870-1924). - 4, 10, 36, 37, 45, 49, 52, 54, 55, 56, 62,68, 81, 85, 88-89, 90, 98, 101, 105, 106, 110, 119, 121, 124-126,127, 128, 129, 130, 131, 132, 137, 142, 144, 147, 151-153, 154, 155,156, 157, 158, 159, 161, 162-164, 165, 166, 167, 168, 171, 172, 173,175, 177, 178, 179, 180, 190, 191, 193, 196, 199, 203, 204, 205, 212,

-

Si-a

-a

www.dacoromanica.ro

398 INDICE DE NUME

2/6, 2/7, 718, 220, 223, 774, 239, 259, 274, 277-278, 779, 780, 281,282, 285, 286, 289, 291, 292, 293, 303.

Lenina vezi Krupskaia, N. K.Lepeiinski, P. N. (Olin) (1868-1944) a intrat in miscarea so-

cial-democrat5. la inceputul ultimului deceniu al secolului trccut,bolsevic. A fost in repctate rinduri arestat i deportat. In 1903 a emi-grat in Elvetia ; a participat la pregatirea Congresului al II1-leaal P.M.S.D.R. In timpul revolutiei din 1905-1907 a lucrat la Eka-terinoslav si la Petersburg.

Dupa Revolutia Socialistii. din Octombrie a detinut diverse functiide raspundere. 63-65, 66.

Leva vezi Vladimirov, M. K.Lidin vezi Leadov, M. N.Liebknecht, Wilhelm (1826-1900) eminent militant al rnisciirii

muncitorqti germane i internationale, unul dintre intemeietoriiconducatorii Partidului social-democrat din Germania. Din 1875 sipina la sfirsitul vietii sale a fost membru al Conducerii acestuipartid si rcdactor-responsabil al Organului sau Central Vorwärts".Incepind din 1874 a fost ales in repetate rinduri deputat in Reichsta-gul german ; a folosit cu pricepere tribuna parlamentului pentru ademasca politica intern8 i externa a iuncherimii prusiene. 244-245.

Lindov vezi Leiteizen, G. D.Litvmov, M. M. (Papasa, Feliks) (1876-1951) militant de

seama al partidului comunist si al statului sovietic, diplomat. Membrude partid din 1898. In 1902 a emigrat. A participat activ la difuzareaziarului Iskra" si la editarea primului ziar bol§evic legal NovaiaJuin". In 1907 a fost delegat i secretar al delegatici ruse la Congresulsocialist international de la Stuttgart ; a fost repreventantul bolsevici-lor in Biroul socialist international.

Dupa Revolutia din Octombrie a detinut functii de raspundere indiplomatic. Din 1921 a fost adjunct al comisarului poporului pentruafacerile externe, iar din 1930 pina in 1939 comisar al poporuluipentru afaccrile externe. Ca membru sau ef al delegatiei sovietice arepre/entat U.R.S.S. la conferintele internationale de la Genova (1922),Haga (1922), Montreux (1936), Moscova (1943) si la Liga Natiunilor.La Congresul al XVII-Ica al partidului a fost ales membru al C.C.al P.C. (b) al U.R.S.S. ; a fost membru al C.E.C. al U.R.S.S. si de-putat in Sovietul Suprem. In 1936 la Montreux a cazut de acord cuN. Titulescu asupra textului unui tratat de asistenvii mutualii intreU.R.S.S. §i România. 9, 88, 160.

Liubici vezi Sammer, I. A.

Liubimov, A. I. (Valerian, Sommer, Karp, M., Mark) (1879-1919)social-democrat, a participat la miscarea revolutionara incopind din

1898. In 1904 a fost cooptat in C.C. al P.M.S.D.R. Delegat la Con-gresul al III-lea al P.M.S.D.R. din partea Consiliului partidului. Atit

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 399

dupa Congresul al II-lea al partidului cit si in anii reactiunii s-asituat pe o pozitie impaciuitorista fata de mensevici. - 42, 196-197,215-216, 218, 222-223, 262, 263, 275-276, 284.

Lobanov, M. 1. (Stanislav) (1887-1937) - a intrat in P.M.S.D.R.in 1904 In 1909 a fost trimis la scoala de la Capri ; a aderat labogdanovisti si a semnat platforma otzovist-ultirnatista a grupuluiVpered-

Dupa Revolutia Socialista din Octombric a intrat in partidul co-munist. - 206-214.

Lozovski (Dridzo), S. A. (1878-1952) - membru al P.M.S.D.R.din 1901. Din 1909 pina in 1917 a trait in emigratie ; a aderat lagrupul bnlsevicilor-conciliatoristi.

In 1920 a fost presedintcle Consiliului gubernial al sindicatelor dinMoscova. Din 1921 pina in 1937 a fost secretar general al Internatio-nalei Sindicale Rosii. In anii 1939-1946 a fost loctiitor al comisaruluipoporului (apoi al ministrului) pentru afacerile externe al U.R.S.S.- 284.

Lunacearskaia, A. A. (1883-1959) - sotia lui A. V. Lunacearskia impartasit cu el greutatile vietii de emigratie. In 1917 s-a intorsin Rusia ; a detinut diverse functii de raspundere. - 94.

Lunacearski, A. V. (Voinov) (1875-1933) - om de scat sovietic,publicist si critic literar. A fost membru al Academici de Stiintea U.R.S.S. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. s-a raliat

In anii reactiunii a fost influentat de machism si de curentulziditorilor de dumnezeu", DupS Revolutia din Octombrie a fost co-misar al poporului pentru invatamintul public. Lunacearski a scrisvaloroase studii marxiste despre clasicii literaturii ruse, sovieticeoccidentale, dintre care in romaneste a aparut culegerea Dcspre litera-tura" (1960). - 10, 19, 54-58, 61-63, 66-67, 92-94, 110, 111,122-124, 129-130, 131, 132, 145-146, 148, 152, 153, 156-157, 158,159, 162, 166, 168, 210, 211, 214, 220, 234.

Lunt, M. G. (1872-1907) - social-democrat, publicist. Din 1904a activat in organizatia bolscvica din Moscova. Unul dintre organi-satorii editarii ziarului Professional", organul de presa al sindicatelordin Rusia, care a inceput sa apara in primavara anului 1907. - 6.

- vezi $ipulinski, F. P.Luxernburg, Rosa (1871-1919) - militanta a miscarii muncitoresti

internationale, unul dintre intemeietorii Partidului Comunist din Ger-mania. In deceniul al 9-lea al secolului trecut a fost unul dintre inte-meietorii miscarii social-dcmocrate poloneze, a luptat impotriva na-tionalismului din rindurile acestei miscari. Din 1897 a participot lamiscarea social-democrata germana, a combatut bernsteinismul simillerandismul. A luat parte la prima revolutie rusil (la Varsovia). DeIa inceputul primului ra/boi mondial s-a situat pc po7itii internatio-naliste. A fost unul dintre initiatorii crearii grupului Die Internatio-nale", care dupa un timp li-a luat denumirea de grupul Spartacus",

bolse-vicilor.

si

Lusin

www.dacoromanica.ro

400 INDICE DE NOME

iar mai tirziu de Uniunea Spartacus". A avut un rol de seama inorganizarea luptei proletariatului german in timpul revolutiei din 1918.Dupa revolutia din noiembrie din Germania, a avut un rol conducatorla congresul de constituire al Partidului Comunist din Germania. Afost asasinata de contrarevolutionari in ianuarie 1919. Unele scrieri aleRosei Luxemburg au fost traduse in limba romAna (Cuvintari i arti-cole alese", 1962). 50, 189, 192, 213, 256, 258, 274, 288, 289.

M. vezi Liubimov, A. I.M. F., M. F.-na vezi Andrceva, M. F.M., M. M. vezi Vilonov, N. E.Ma vezi Noskov, V. A.MacDonald, James Ramsay (1866-1937) orn politic englez, lidet

al partidului laburist. In 1900 a fost secretar al Comitetului reprezen-tanei muncitorilor, care in 1906 a fost transformata in partid laburist.A dus o politica oportunista in partid i in Internationala a II-a.

In anii 1918-1920 a incercat s impiedice lupta muncitorilor en-glezi care s-au ridicat impotriva interventiei antisovietice. A fost inrepetate rinduri prim-ministru. 16-17, 23, 26, 34.

Mach, Ernst (1838-1916) fizician i filozof austriac, idealistsubiectiv, unul dintre intemeietorii empiriocriticismului. Interpretindin mod speculativ descoperirile din domeniul stiintelor naturii, a luatatitudine impotriva teoriei materialiste a cunoasterii. 0 critical multi-laterala a filozofiei reactionare a liii Mach a fost facuta de V. I. Leninin cartea sa Materialism si empiriocriticism". 55, 152, 154,162, 192.

Makar vezi Noghin, V. P.Maksimov vezi Bogdanov, A.Malih, M. A. (n. 1879) editoare de literatura revolutionaral in

Rusia tarista. Editura creata de ea in 1901 a publicat diferite lucrariale lui K. Marx, F. Engels si V. I. Lenin. A fost persecutata de auto-ritatile tariste, iar in 1909 judecata i condamnata. A fugit in straina-tate, unde continuat activitatea editoriala ; a editat la Zurichevista ateista Avangard" pentru a fi difuzata in Rusia. Dupa Re-

volutia Socialista din Octombrie a lucrat in domeniul editorial. 80,85, 99.

Mandelberg, V. E. (n. 1870) social-democrat. Delcgat la Con-gresul al II-lea al P.M.S.D.R. din partea Uniunii din Siberia, iskristdin minoritate. Dupa congres rnenlevic. 141.

Mandelstam, L. P. (Krucinina) (1869-1917) participanta lamiscarea muncitoreasca din 1895. In 1903 a emigrat. A facut partela Berlin din grupul de sprijinire a Iskrei" ; dupa Congresul

siva

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 401

al II-lea al P.M.S.D.R. a lucrat la serviciul de expeditie acestuiziar, a participat la editarea ziarelor bolsevice Vpered" si Prole-tarii", a facut parte din comisia administrativa a C.C. Dupa Intoarcereasa in Rusia (in 1905), a fost secretar tehnic al Comitetului de partiddin Moscova. A participat la insurectia armata de la Moscova, a fostarestata si expulzata. A facut parte din grupul de la Paris de spriji-nire a P.M.S.D.R. In 1910 a fost secretara a scolii fractioniste de laBologna. 103.

Manuilov, A. A. (1861-1929) economist burghez rus, unul dintreconducatorii partidului cadet, redactor la ziarul Russkic Vedomosti".In anii 1905-1911 rector al Universitatii din Moscova, in 19071911 membru al Consiliului de Stat, iar in 1917 ministru alinstructiunii publice in guvernul provizoriu burghez.

Dupa Revolutia Socialista din Octombric a emigrat ; dupa intoar-cerea sa in tara a fost profesor la diferite institutii de invatamIntsuperior. 93.

Marat vezi Santer, V. L.

Marchlewski, Julian (Karski) (1866-1925) militant de seamaal miscarii muncitoresti din Po Ionia, Germania si Rusia. A fost unuldintre organizatorii si conducatorii Social-democratiei din RegatulPoloniei i din Lituania. A luat parte activa la revolutia din 19051907. La Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. a fostales membru supleant al C.C. al P.M.S.D.R. Incepind din 1909 aactivat mai mult in cadrul social-democratiei germane. In anii pri-mului rázboi mondial a luat parte la intemeierea Uniunii Spartazus".In 1919 a fost cooptat in C.C. al Partidului Comunist din Germania.A luat parte la crearea Internationalei Comunistc. Incepind din 1923a fost presedinte al C.C. al M.O.P.R. (Organizatia internationala deajutorare a luptatorilor pcntru revolutie). 258, 284-290.

Maria Fedorovna vezi Andrceva, M. F.

Mark vezi Liubimov, A. I.

Martinov, A. (Piker, A. S.) (1865-1935) unul dintre lideriieconomistilor", militant marcant al mensevismului. In anii rcactiunii

ai noului avInt revolutionar a fost lichidator.Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a rupt cu menscvismul.

In 1923 a fost primit In partid. 147, 260, 269.

Martov, L. (Tederbaum, 1. 0. ; L. M., Martu41,a) (1873-1923)unul dintre liderii mensevisnlului. A intrat in miscarea social-democratdin prima jumatate a ultimului deceniu al sccolului trecut. La Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. s-a situat in fruntea minoritatii oportuniste side atunci a fost unul dintre conducatorii institutidor centrale ale men-sevicilor si redactor la mai multe publicatii mensevice. In anii reac-tiunii i ai noului avint revolutionarlichidator, redactor la publicatialichidatoristá Go los Sotial-Demokrata". In 1920 a emigrat in Ger-mania, unde a editat, la Berlin, revista mcnsevica Sotialisticeskii

al

(i

www.dacoromanica.ro

402 INDICE DI' NUME

Vestnik". 20, 32, 47, 62, 67, 68, 92, 94, 137, 139, 140, 147, 254,260, 269, 283, 285, 286, 287, 288, 289, 294, 304-309, 318.

Mai tu,,ka vezi Martov, L.Marteli (Eidukeavicius), Pranas Vintovici (1869-1926) muncitor

metalurgist, unul dintre militancii de scama ai miscarii revolucionaredin Lituania. Din 1906 membru al C.C. al soci il-democratici dinLituania. In 1912 a luat parte la organizarea Partidului Comunist dinLituania i Bielorusia si a fost ales presedinte al Comitetului Centralal acestui partid. La sfirsitul anului 1918 a fost presedintele Sovietuluide deputavi ai muncitorilor din Vilnius. 181-182.

Marx, Karl (1818 1883). 34, 122, 148, 157, 214, 283.Maslov, P. P. (X) (1867-1946) economist, social-democrit ;

a scris o seric de lucrari In problema agrara, in care a incercat sArevizuiasca marxismul ; dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. aaderat la mensevici. In anii rcactiunii lichidator.

Dupa Revolutia Socialista din Octombric s-a retras din activitatcapolitica. 28.

Masinadze, B. (Tevzaia, V. ; Georgien) mensevic. A colaboratla o seric de publicatii mensevice. In anii reacciunii s-a ridicat inpresa impotriva lichidatorilor si in apararca partidului ilcgal. In aniiprimului razboi mondial s-a situat pc pozivii centriste. 199.

Matrena vezi Smidovici, P. G.Meamlin vezi Essen, A. M.Mehring, Franz (1846-1919) militant marcant al miscarii mun-

citoresti germane, istoric si publicist. In deceniul al 9-lea a devenitmarxist. A scris lucrari de istorie a Gcrmanici si a social-democraticigermane. Biograf al lui Karl Marx. Unul dintre redactorii revistei DieNew Zeit" Organul Central al social-democratiei germane. Mehi inga fost unul dintre liderii si teoreticienii aripii de stinga a social-de-mocra0ei germane. A jucat un rol important in crearea PartiduluiComunist din Germania. 34, 249-252.

Melnik, Al. a fost condamnat la 9 ani munca si1nic pcntrua participat la o expropriere. A fost ucis in 1910 pe cind incerca saevadeze. 252.

Me,skovski ,vezi Goldenberg, I. P.Mgheladze, V. D. (Tria) (n. 1868) mensevic ; participant la

revolutia burghezo-democratica din 1905-1907. In anii reacçiuni p ainoului avint revolucionar lichidator. In anii 1918-1920 a fostmembru al guvernului mensevic contrarevolutionar din Gruzia ; dupainstaurarea Puterii sovictice In Gruzia emigrant alb. 280.

Mihail vezi Isuv, I. A.Mihail vezi Vilonov, N. E.

Nileolaevici vezi Pokrovski, M. N.Mihail

-- -

-- --

- ----

- ca

- - --

-- -

www.dacoromanica.ro

INDILE 1)E NUME 1u3

Mihailovski, N. K. (1842-1904) teoretician de vaz5 al narod-nicismului liberal, publicist, critv: literar, filozof pozitivist, unul dintrereprezentantii colii subiective in sociologic. In 1892 a condus revistaRusskoe Bogatstvo", in paginile aireia a dus o lupt5 indirjita im-potriva marxistilor. Conceptiile lui Mihailovski au fost criticate deLenin in lucrarea Ce sint .prietenii poporului,, si cum lupt5 ei im-potriva social-democratilor ?" si in alre lucrari. 151.

Milde, Albert. 91.

Milinkov, P. N. (1859-1943) ideolog al burgheziei imperialisteruse, istoric si publicist. Unul dintre intemeietorii partidului cadet,apoi presedinte al C.C. al acestui partid si redactor al ziarului Reci",Organul Central al cadetilor. Deputat in Dumele a III-a 4i a IV-ade stat. Dup5 revolutia burghezo-democratica din februarie 1917, Mi-liukov a fost ministru de e terne in primul guvern provizoriu burghez.

Dupa Revolutia Socialist5 din Octombrie a devenit unul dintre or-ganizatorii interventiei rnilitare sti aine impotriva Rusiei Sovietice ;militant activ al emigratici albe. 92, 118.

Minin vezi KarpinsKi, V. A.Moskovski Aleksei ve7i I fundadzo, G. 1.Motea vezi Belopolski, I. I.

Miqenko, I. N. (n. 1871) deputat in Duma a II-a de stat dinpartea guberniei Kursk, unul dintre liderii fractiunii socialistilor-re-N olutionari. In Dum5 a facut parte din comisia agrara si a fost ra-portorul oficial al partidului socialistilor-rnolutionari in problemaagrarit 128.

N. A. vezi Semasko, N. A.N. I. vezi FedorovaStremer, N. I.N. K. vezi Krupskaia, N. K.Nat. Bog. vezi Bogdanova, N. B.Natia vezi Guscv, S. I.

Naumann, Friedrich (1860-1919) om politic reactionar german,publicist, unul dintre creatorii tcorici socialismului national". Intimpul primului rãzboi s-a situat pc pozitii imperialiste, a formulatideea crearii unei Europe centrale", sub egida Germanici. In 1919Naumann a infiintat Partidul democrat si a fost presedintelc acestaia ;a participat la elaborarea Constitutiei de la Weimar. Uncle dintreideile lui Naumann au fost folosite mai tirziu de ideologii fascismu-lui german. 245.

Nicolaie a/ 11-lea (Romanov) (1868-1918) ultimul imparat alRusici, a domnit din 1894 pinS la revolutia burghezo-democratica din

www.dacoromanica.ro

404 INDICE DE

februarie 1917. A fost executat la 17 iulie 1918, la Ekaterinburg(Sverdlovsk), in urma unei hotariri a Sovietului de deputati ai mun-citorilor si soldatilor din regiunea Ural. 302.

Nik. Iv. 226.

Nik. Iv., Nik. Ivanovici vezi Lalaiant, I. H.Nik. Vasilici 103.

Nikiforov, S. S. a fost condamnat la 9 ani munca silnica pentruel a participat la o expropriere. 248.

Nikitici vezi Krasin, L. B.Nilssen, Magnus (n. 1871) social-democrat i om politic not-

vegian. Din 1901 pina iri 1918 a fost secretar al Partidului muncitorescnorvegian. Reprezentant al acestui partid in Biroul socialist interna-tional. In 1921 s-a aflat in fruntea social-democratilor de dreapta, cares-au rupt de Partidul muncitoresc norvegian si au creat Partidul so-cialist din Norvegia. 133-134.

Noghin, V. P. (Makar) (1878-1924) membru al P.M.S.D.R. din1898, a dus munca de partid in Rusia i In strainatate, agent alIskrei". Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. bolsevic. Parti-cipant la revolutia din 1905-1907. La Congresul al V-lea (de laLondra) al P.M.S.D.R. a fost ales membru al C.C. In anii reactiuniia manifestat sovaieli impaciuitoriste fatl. de lichidatori.

Dva Revolutia Socialista din Octombrie a detinut functii de ras-pundere in aparatul de stat si in economie. 260.

Noskov, V. A. (Boris, Glebov, Ma) (1878-1913) social-demo-crat. In anii 1902-1903 a organizat transportul publicatiilor social-democrate ilegale din strainatate in Rusia ; a luat parte la pregatireaCongresului al II-lea al P.M.S.D.R. La congres iskrist din majori-tate, a fost ales membru al C.C. Dupa congres s-a situat pe o pozitieImpaciuitorista fata de mensevici ; s-a pronuntat impotriva convocariiCongresului al III-lea al partidului. In 1905 a fost arestat. In aniireactrunii s-a retras din vulva politicE. 10, 48, 72.

00. A. 276.

Olga vezi Ravici, S. N.Olin vezi Lepesinski, P. N.Olminski, M. S. (Vas. Vas., Vas. V-ci, Galerka) (1863-1933)

unul dintre cei mai vechi militanti ai miscarii revolutionare din Rusia,publicist. In 1898 a intrat in P.M.S.D.R., iar din 1903 bolsevic.A facut parte din redactia ziarelor Vpered" i Proletarii". In 19051907 a colaborat la ziarele i revistele bolsevice Novaia Jizn",Volna", Nas Misl", Vestnik Jizni" etc. si a condus sectorul re-dactional al editurii Vpered".

NUNit

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 405

A participat activ la Revolutia Socialista din Octombrie. Ulteriora condus sectia de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.C. (b)din Rusia, a fost redactor al revistei Proletarskaia Revoliutiia" simembru al directiei Institutului V. I. Lenin. 6, 36, 55, 56, 57, 61,66, 71, 110.

Orlovski vezi Vorovski, V. V.

Ostwald, Wilhelm Friedrich (1853-1932) naturalist si filo Lotidealist german. Autor al teoriei energetice", una dintre varianteleidealismului fizic" ; V. I. Lenin, care I-a numit pe Ostwald chimistde seama i filozof marunt, a criticat in lucrarea sa Materialism siempiriocriticism" energetismul" si a demascat inconsistenta luistiintifica. 152.

Panleratov, I. I. (Vanea) (1886-1962) muncitor, s-a incadratin misearea revolutionara in 1905, membru al P.C.U.S. din 1906.Participant la insurectia armata din decembrie de la Moscova. In 1909a fost trimis la scoala de la Capri, unde s-a situat in fruntea grupuluide leninisti care condamnau activitatea antipartinica, fractionista aorganizatorilor scolii. La invitatia lui V. I. Lenin, la sfirsitul Junlinoiembrie 1909 a audiat la Paris un ciclu de prelegeri. Intorcindu-. -in Rusia, a lucrat la Petersburg ca reprezentant al Centrului Bolscvic

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat pe linie de partid,de stat, in sindicate si in economie. 206-214.

Papasa vezi Litvinov, M. M.

Parvus (Ghelfand, A. L.) (1869-1924) a participat la miscareasocial-democrata din Germania si din Rusia. Dupa Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In perioada primei revolutii ruses-a aflat in Rusia, a pledat in favoarca participarii Ia alegepile pentrt:Duma lui Bulighin, a sprijinit tactica micilor tranzactii cu cadetii etc.Parvus a emis teoria antimarxista a revolutiei permanente". In aniireactiunii s-a indepartat de social-democratie. 92, 93, 112, 213.

Peatnita vezi Peatnitki, 0. A.

Peatnitki, K. P. (n. 1864) unul dintre fondatorii editurii Zna-nie" (1898), coordonator si redactor. In 1905 a incheiat un contractcu C.C. al bolsevicilor privind editarca literaturii marxistc. 100.

Peatnitki, 0. A. (Pcatnita, Freitag) (1882-1939) militant alpartidului comunist ; a intrat in miscarea revolutionari in ultimuldeceniu al secolului trecut. In emigratie s-a ocupat de transportul li-teraturii ilegale i trecerea activistilor de partid din strainatate inRusia. A participat activ la prega'tirea congreselor al II-lea si al III-leaale P.M.S.D.R A participat la prima revolutie rusi. Dupa Revolutiadin Octombrie a activat pe linie de partid, 275, 322.

www.dacoromanica.ro

406 INDICE DE NUME

Pefkov, Z. A. (Sverdlov, Z. M.) (n. 1884) - cunoscut al luiA. M. Gorki de la Nijni Novgorod. In 1902, clod a trccut la religiaortodoxa, si-a luat numele de familie Peskov si numele dupa' tataAlekseevici, ceca ce a facut ca unii sa-1 considere fiu adoptiv al luiA. M. Gorki. La inceputul anului 1904 a emigrat. Citva timp a locuitla Gorki la Capri. In 1914 s-a inrolat voluntar in armata franceza ;ulterior - cetatean francez. 168, 169.

Petrov. - 293.Petzoldt, Joseph (1862-1929) filozof reactionar german, idealist

subiectiv, discipol al lui E. Mach si R. Avenarius. 261.

Piotr - vezi Alcksinski, G. A.Plehanov, G. V. (1856-1918) rcvolutionar si teoretician marxist

rus, fondator al miscarii social-democrate din Rusia. In 1883 a infiintatla Geneva grupul Eliberarea muncii". In primii ani ai acestui sccol,Plehanov a redactat, impreuna cu V. I. Lenin, ziarul Iskra" si revistaZarea" ; a luat parte la pregatirea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R.Dupi congres s-a situat pc o pozitie impaciuitorista fata de oportunism,iar mai tirziu s-a alaturat mensevicilor. In perioada revolutiei din1905-1907 s-a situat in toate problemele fundamentale pe pozitiimensevice. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar s-a situw-in fruntea grupului mensevicilor-partiiti". In timpul primului razboimondial s-a situat pe pozitii social-soviniste.

Criticind in mod principial greselile oportuniste ale lui Plehanov,V. I. Lenin a dat o inalta apreciere lucrarilor sale filozofice, consi-derind cá acestea trebuic incluse printre manualele obligatorii alecomunismului". - 30, 33, 38-40, 41, 44, 45, 46, 47-49, 51, 54, 55,56, 62, 66, 72, 75, 81, 85, 90, 110-113, 130, 144, 147, 148, 151-152,154, 162, 214, 216, 223, 237, 250, 255, 258-259, 260, 265, 269, 281,288, 291-292, 306, 309, 314.

Pokrovski, I. P. (n. 1872) social democrat. Deput at in Dumaa Iil-a de stat, a aderat Ia partea bolsevica a fractiunii social-demo-crate. In 1910 a intrat in reclactia ziarului bolseN ic legal Zvezda".

194, 284.

Pokrovski, M. N. (DomoN) (1868-1932) - membru al P.M.S.D.R.din 1905, bolsevic, istoric. A participat activ la revolutia din 1905-1907, a lost membru al Comitetului de partid din Mosco\ a. La Con-gresul al V-lea (de la I ondra) al P.M.S.D.R. a lost ales membrusuplcant al C.C. Din 1908 pina in 1917 a trait in emigratie. In aniireaLtitniii a aderat Ia ot.ovisti si ultimatisti, iar apoi la grupul anti-partinic Vpered", ck care s-a desprins in 1911.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut functii de raspundere in aparatul de stat si in institutii stiintifice. Din 1929 - aca-demician. - 173-174, 184-185, 186, 189, 191, 223, 300-301.

Poletaev, N. G. (1872-1930) - social-democrat, bolsevic, de pro-fLsiune muncitor strungar. In 1905 a facut parte din Comitetul executival Sovietului dc deputati ai mun,:itoriler din Petersburg. Deputat in

-

- -

-.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE MAIL 407

DUITIA a III-a de stat din partea gubcrnici Petersburg, a facut partedin grupul bolsevic al fractiunii social-democrate. A participat in-deaproape la editarca ziarelor bolsevice Zvezda" 4i Pravda".

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat in economic.194, 284.

Popov (Britrnan), A. V. (m. 1914) social-democrat ; dupa Con-gresul al II-lea P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In anii 19051907 a participat Ia activitatea organizatiei din unitatile militare dinPetersburg si Kronstadt. A fost arestat in repetate rinduri. In 1908a fost condamnat la rnunca silnica ; a evadat curind din deportare,iar dupa aceea s-a stabilit in strainatate ; a facut parte din secvia dela Paris a P.M.S.D.R. si din Comitetul organiza;iilor din strainatateale partidului. La inceputul primului razboi mondial s-a inrolat volun-tar in armata franceza si a cazut pe front. 274.

Postolovski, D. S. (Aleksandrov, Vadim, Dubois) (1876-1948)a intrat in miscarea social-democrata in 1895. Din primavara anului1904 agent al C.C. al P.M.S.D.R., impaciuitorist. In martie 1905a fost numit reprezentant al C.C. al P.M.S.D.R. in Consiliul parti-dului. La Congresul al III-lea al partidului a fost ales membru al C.C.A fost reprezentantul oficial al C.C. al P.M.S.D.R. in Comitetul execu-tiv al Sovietului de deputati ai muncitorilor din Petersburg.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat la Consiliul Co-misarilor Poporului al U.R.S.S. 41, 43, 54, 75.

Potresov, A. N. (1869-1934) unul dintre liderii mensevismului.In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar s-a manifestat caideolog al lichidatorismului, a condus revistele Vozrojdenie", NasaZarea" si alte organe de presa ale mensevicilor-lichidatori. In timpulprimului razboi mondial s-a situat pc pozitii social-soviniste. DupaRevolutia Socialista din Octombrie a ;emigrat in strainatate s-a de-dat la atacuri in presa impotriva Putcrii sovietice. 204, 214, 237,265, 266, 269, 288, 295.

Practicianul" vezi Dubrovinski, I. F.

Predlcaln (Pried/win), A. I. (1873-1923) social-democrat leton.In 1907 a fost ales deputat in Duma a III-a de stat, u.nde a facutparte din fractiunea social-democrata ; a aderat la bolsevici. A co-laborat la ziarele bolsevice Zvezda" si Pravda". 194.

Preobrajenski, A. A. (1863-1938) narodnic, membru al colo-nici agricole din hutorul Somel (gubernia Samara), situat la citevaverste de Alakaevka, unde au locuit Ulianovii in anii 1889-1893. Inacesti ani Preobrajenski se intilnea des cu V. I. Lenin si intre ei aveauloc discutii aprinse in legatura cu problema tarancascl Ulterior aaderat la miscarea social-democrata.

In 1922, la propunerea lui V. I. Lenin, a fost numit director alsovhozului Leninskie Gorki". 33.

Prokopovici, S. N. (1871-1955) economist si publicist burghez.In ultimii ani ai secolului trecut s-a manifestat ca un reprezentant de

A

www.dacoromanica.ro

40b VNDICE DE NUML

seama al cLononlismului" si fost unul dintre primii prvagatori aibernsteinismului in Rusia. In 1916 a fost mcmbru al C.C. al partiduluicadetilor. Autor al unor carti in problema muncitorcasca scrise cla pcpozitii bernsteiniste-liberale. In 1917 a fost ministru al aprovizionariiin guvernul proviroriu burghei. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a fost expul7at din U.R.S.S. pentru activitate antisovietica. 73,184, 204.

Puteatin, V. P. (n. 1878) deputat in Duma a III-a de star. Untimp a facut parte din fractiunea social-democrata. 194.

Quelch, Harry (1858-1913) militant al miscarii muncitorestiengleze si internationale. Quelch a fost conducatorul elementelor re-volutionare din Federatia social-democrata engleza, in cadrul careiaa propagat ideile marxismului. Din 1886 a fost redactorul ziaruluiJustice", Organul Central al social-democratiei engleze. A fostmembru al B.S.I. In 1902-1903, cind Iskra" a fost editata la Londra,i-a acordat un sprijin organizatoric substantial. 137.

Quessel, Ludwig (1872-1931) social-democrat german, revizio-nist, publicist. 286.

Radek., K. B. (1885-1939) incepind din primul deceniu al seco-lului al XX-lea a participat la miscarea social-democrata din Po Ioniasi Germania ; a colaborat la publicatiile social-democratilor de stingagermani. S-a situat pc o pozitie gresita in problema programului-mini-mum, pronuntindu-se impotriva revendicarilor democratice.

In 1917 a intrat in partidul bolsevic. In perioada incheierii paciide la Brest s-a situat pc pozitiile comunistilor de stinga". Din 1923a fost un militant activ al opozitici trotkiste, fapt pentru care in 1927Congresul al XV-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. 1-a exclus din partid. In1930 a fost reprimit, iar in 1936 a fost din nou exclus din partid.282-283, 286, 290-291.

Radin vezi Knuniant, B. M.Radomislski vezi Zinoviev, G. E.Rahmetov vezi Bogdanov, A.Rappoport, Charles (n. 1865) socialist francez. In 1887 a emi-

grat din Rusia, unde, incepind din 1883, a participat la miscarearevolutionara. In 1902 a aderat la miscarea social-democrati. In anii1910-1911 a colaborat la ziarul Sotial-Demokrat", Organul Centralal P.M.S.D.R. Autor al unei serii de lucrari de filozofie si sociologie.193, 213, 217, 219, 222, 270, 274.

Ravici, S. N. (Olga) (1879-1957) a intrat in P.M.S.D.R.in 1903.

s

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 409

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat pe linie de partidsi in aparatul de stat. In 1927, ca militanta activa a opozitiei trotkiste,a fost exclusa din partid de catre Congresul al XV-lea al P.C. (b)al U.R.S.S. ; in 1928 a fost reprimita, iar in 1935 a fost din nouexclusa. 174, 226.

Readovoi vezi Bogdanov, A..Reazanov (Goldendah), D. B. (1870-1938) a intrat in miscarea

social-democrata in ultimul deceniu al secolului trecut. A activat laOdesa, Chisinau, Petersburg g in strainatate. In emigratie a fost unuldintre organizatorii grupului oportunist Borba". Dupa Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In 1909 a fost lectorla scoala antipartinica de la Capri. In anii primului razboi mondials-a situat pe poziii centriste. La Congresul al VI-lea a fost primit inP.M.S.D. (b) din Rusia.

Dupal Revolutia Socialista din Octombrie a activat in miscareasindicala. A fost director al Institutului K. Marx si F. Engels. Infebruarie 1931 a fost exclus din P.C. (b) al U.R.S.S. 200, 213.

Reinert vezi Bogdanov, A.Reisner, M. A. (1868-1928) pina in 1905 narodnic. In 1903

a emigrat, s-a apropiat de social-democratii germani si a colaboratla ziarul Vorwarts". In 1905 a aderat la bolsevici g a participatla Conferinta de la Tammerfors.

Dupi Revolutia Socialista din Octombrie a intrat in P.C. (b) dinRusia. A fa:cut parte din comisia pentru elaborarea primei consti-tutii. 87-88.

leov, A. I. (Vlasov) (1881-1938) membru al P.M.S.D.R. din1899. In perioada reactiunii s-a situat pe o pozitie impaciuitorista fata.de lichidatori, otzovisti i trotkisti. Dupa revolutia burghezo-democra-tica din februarie 1917 s-a ridicat impotriva liniei partidului, orien-tata spre revolutia socialistä.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a ocupat diferite functiide raspundere. S-a ridicat in repetate rinduri impotriva politicii le-niniste a partidului ; in 1928 a fost unul dintre liderii devierii opor-tuniste de dreapta din partid. In 1937 a fost exclus din partid. 185,186, 189, 190, 191.

Roblin, Louis Henry (1877-1916) socialist francez, om politic.In anii 1900, 1906, 1910 si 1914 a fost ales deputat in parlament.

320.

Rojleov, N. A. (Veaci.) (1868-1927) istoric si publicist. Inprimul deceniu al secolului al XX-lea a avut legáturi cu marxistitlegali". La inceputul anului 1905 a intrat in P.M.S.D.R. ; un timpa fost alaturi de bolsevici. Dupa infringerea revolutiei din 1905-1907a devenit unul dintre conducatorii ideologici ai lichidatorismului.

Fata de Revolutia Socialistä din Octombrie a avut o atitudineostila. In perioada interventiei militare straine g a razboiului civila luptat impotriva Puterii sovietice. In 1922 a rupt cu mensevicii. In

www.dacoromanica.ro

110 1NOICE DE MIME

anii urma'tori a desfasurat activitate 4tiintifica'-pedagogica" i admi-nistrativa in diferite institutii. 236.

Roman vezi Ermolacv, K. M.Romanov, A. S. (Ivan) (1881-1917) muncitor tipograf. In vara

anului 1909 a fost trimis de organizatia de partid din Moscova lascoala de la Capri, unde s-a alaturat grupului de leninisti ; acest grupa fost exclus din scoala.

La inceputul anului 1910 s-a intors in Rusia, a fost arestat si adevenit un colaborator permanent al ohranei, unul dintre cei maipericulosi provocatori. In 1912 a furnizat ohranei informatii in lega-tura cu Conferinta a V-a generala (de la Praga) a P.M.S.D.R. In 1914a instiintat politia despre conferinta care urma sa se tini la Ozerki.In 1917 a fost demascat. 206-214.

Romanov, 1. R. (1871-1919) muncitor, bolsevic, deputat inDuma a II-a de stat.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a fost presedintele Comi-tetului executiv al Sovietului de deputati ai muncitorilor, soldatilor

taranilor din Nijni Novgorod. 169.

Rosa vezi Luxemburg, R.Rotitein, F. A. (1871-1953) social-democrat. In 1890 a fost

nevoit sa emigreze din Rusia. Stabilindu-se in Anglia, a intrat inFederatia social-democrata engleza, aderind la aripa ei de stinga.In 1901 a intrat in P.M.S.D.R. A luat parte la crearea PartiduluiComunist din Marca Britanie. In 1920 s-a tntors in patrie. 136137, 172, 192, 213.

Roussel, Angela socialista franceza.. Din 1907 pina in 1912 afost membra a comisiei administrative permanente a Partidului socialistfrancez. Ulterior s-a retras din viava po1itic. 182-183.

Rozen, M. M. (Ezra, E.) (n. 1876) membru al Bundului din1898. In anii 1907-1908 a facut parte din C.C. al Bundului si dinredactia Organului Central al Bundului. 309, 310.

Rubanovici, I. A. (1860-1920) unul dintre liderii socialistilor-revolutionari. Membru al Biroului socialist international.

In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovi-niste. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie s-a manifestat caadversar al Puterii sovietice. 303.

Ruben vezi Knuniant, B. M.Rumeanov, P. P. ($midt) (1870-1925) a participat la miscarea

social-democrata incepind din 1891 ; dupa Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici, a fost membru al Biroului Comi-tetelor Majoritatii. Delegat la Congresul al III-lea al partidului. Iniunie 1905 a fost cooptat in C.C. al P.M.S.D.R. In 1905 a fost re-dactor si colaborator al primului ziar bolsevic legal Novaia Jizn".

In anii reactiunii s-a indepartat de partid si a lucrat ca statistician.A murit in strlinãtatc. 6, 100, 109, 110.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 411

Rusalka vezi Leadov, M. N.

Sablina vezi Krupskaia, N. K.Sammer, I. A. (Liubici) (1870-1921) social-democrat, bolsevic.

A intrat in miscarea revolucionarii In 1897. A dus muncã dc partid laKiev si Kazan, a luat parte activa' la revolutia din 1905-1907. InLoamna anului 1905 a fost cooptat In C.C. In repetate rinduri a avutde suferit represiuni din partea guvernului varist. Dupii Rcvolucia So-cialista' din Octombrie a lucrat in economic. 60, 85, 186.

Save li vezi Babintev, I. I.

Scholz proprictar al unei tipografii din Geneva. 101.

Semasko, N. A. (1874-1949) membru al P.M.S.D.R. din 1893,bolsevic, de profesiune medic. In 1905 a luat parte la insurectiaarmata' din Nijni Novgorod ; a fost arestat, iar dupa' ce a fost pusin libertate a emigrat. A fost secretar si casier Biroului din str5ina"-tate al C.C. al P.M.S.D.R.

In anii 1918-1930 a fost comisar al poporului pentru ocrotireasAn'atatii al R.S.F.S.R. Membru al Academici de stiinte medicalea U.R.S.S. si al Academici de stiinre pedagogice a R.S.F.S.R.137-140, 283-284.

Seppin, E. H. 134.

Serafima vezi Afanasieva, S. N.Sergheev, V. vezi Taratuta, V. K.Serghei Vasilici. 99.

Sienkiewicz, Henryk (1846-1916) prozator polonez, reprezentant de searra al realismului critic. 141.

Silvin, Al. A. (13cm) (1874-1955) social-democrat, a intrat Inmiscarca revolutionarã in 1891 ; In 1901 a fost agent al Iskrci" ; in1904 a fost cooptat in C.C. al P.M.S D.R., iar din 1905 pina' in 1908a colaborat Ia o scrie de ziare bolscvice. In 1908 s-a retras dinP.M.S.D.R. si din actiN itatea politica. 48.

SiurtIsk vezi Kopp, V. L.

Sisoika vezi Bogdanov, A

Sleripnik, N. A. ($ciur) (1872-1933) activist de scama al parti-dului comunist si al statului sovietic, membru al P.M.S.D.R. din 1897.A dus munca de partid in diferite orase din Rusia. Redactor al re-vistci Voprosi Strahovaniia" (1913) si rucmbru al colcgiului redictio-nal al ziarului Pravda" (1914). Dupa' revolutia burghero-d smocraticadin februaric 1917 secretar al Consihului central comitetelor deIntreprindere din Petrograd, membi u al al primei legislaturi.

al

al

--

C.TbC.

www.dacoromanica.ro

412 INDICE DE NUME

Participant activ la Rcvolutia Socialista din Octombrie, membru al Co-mitetului militar-revolutionar din Petrograd.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut diferite functiide raspundere pe linie de partid si de stat. 186, 189.

Skvortov-Stepanov, 1. 1. (1870-1928) unul dintre cei mai vechiparticipanti la miscarea revolutionara din Rusia, membru al P.M.S.D.R.din 1896 ; la sfirsitul anului 1904 a devenit bollevic ; publicist marxist.in perioada primei revolutii ruse a degfasurat o munca intensa ingrupul de publicisti si lectori bolsevici de pc linga Comitetul de partiddin Moscova ; in perioada reactiunii a sustinut conceptii gresite in pro-blema agrara si a avut o atitudine impaciuitoristi fati de grupul frac-tionist Vpered", dar, sub influenta lui Lenin, si-a indreptat greselilc.A fost in repetate rinduri arestat si deportat.

Dupa Revolutia Socialisti din Octombrie a detinut diferite functii deraspundere pc linie de partid si de stat ; incepind de la Congresulal XIV-Iea al partidului a fost membru al C.C. A fost director alInstitutului Lenin. 15, 185, 236-239, 240-246.

Smidovici, P. G. (Matrena) (1874-1935) membru de partid din1898, a dus munca de partid intr-o serie de orase din Rusia. A footagent al Iskrei". In 1905 a participat activ la insurectia armata dindecembrie de la Moscova.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a avut diferite functiide raspundere in aparatul de stat si in economic. 44.

Sokolov, Andrei vezi Volski, S.Sokolov, N. D. (1870-1928) social-democrat, avocat, cunoscut

aparator in procese politice. A colaborat la revistcle Jizn", Obra-7ovanie" si altele. In 1909, la alegerile partiale din Petersburg pen-tru Durna a III-a de statt candidat din partea

Dupa Revolutia Sociali-ta din Octombrie a lucrat ca jurisconsult indiferite institutii sovietice. 204.

Solomon, G. A. (Isctki, Salomon, G.) (n. 1868) a aderat la mis-carea social-democrati in 1198, a dus munca de agitatie si propaganda.A fost adeseori victima a persecutiilor guvernului tarist. In 1907 aemigrat, a trait In strainatate pina in 1917.

Dupa Revolutia Sociali ta din Octombrie a lucrat in diplomatic.170, 174.

Sommer vezi Liubimov, A. I.

Stanislav vezi Lobanov, M. I.

Stanislav vezi Volski, S.Starover vezi Potresov, A. N.

Stasova, E. D. (Absolut, Delta, Knol) (1873-1966) vcchemilitanta a miscarii revolutionare ; membra a P.C.U.S. din 1898.In 1901-1905 a fost secretar al Comitetului din Petersburg si al Bi-roului din Nord al C.C. al P.M.S.D.R. Din 1917 pina in 1920 a fost

P.M.S.D.R.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME Et 13

sccretar al C.C. al P.C. (b) din Rusia. In 1921-1938 a lucrat in cadrulCominternului i Ajutorului Row. A fost printrc fondatoarcle Comite-tului mondial antifascist si antirazboinic al femeilor (1934). In 19381946, redactor al revistei Internationalnaia Literatura". 82, 88,89, 103.

Ste/4ov, I. M. (1873-1941) social-democrat din 1893. A lostunul dintre organizatorii grupului oportunist Borba". Dupa Congresinal II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In anii reactiunii i ainoului avint revolutionar a colaborat la ziarul Sotial-Demokrat", Or-ganul Central al P.M.S.D.R., precum si la ziarele bolsevice Zvezda"si Pravda".

Dupi Res olu0a Socialista din Octombrie a lucrat in presi. Auto,al unor lucrari de istorie a miscarii revolutionare. 36, 178.

Stepanov vezi Essen, A. M.Stepanov vezi Skvortov-Stepanov, I. I.

Stolipin, P. A. (1862-1911) om de stat din Rusia tarista, maremos:en In anii 19C6-1911 a fost presedinte al Consilialui de Ministrisi ministru al afaceritor interne. De numele lui este lcgata perioada decrunta reactiune politicà. Stolipin a efectuat o reforma agrara cuscopul de a face din chiaburime un reazem at absolutismului tarist Iasate. Dar incercarea lui de a consolida autocratia cu ajutorul unor reforme de sus, efcctuate in interesul burghezici si al mosierilor, a suferitun qec total. In 1911, Stolipin a lost asasinat la Kiev de eserulBogros. 118, 237, 238, 240.

Struve, P. B. (1870-1944) economist si publicist burghez, unuldintre liderii partidului cadetilor. Struve a fost unul dintre intemeie-torii organizatiei monarhiste-liberale Uniunca eliberarii" (1903-1905)si redactor al organului ei de presa, revista Osvobojdenie". Din 1905,membru al C.C. al partidului cadet. Unul dintre ideologii imperialis-mului rus.

Dup'a Revolutia Socialistã din Octombrie s-a manifestat ca un dul-man inverunat al Puterii sovietice. A facut parte din guvernul contra-revolutionar al lui Vranghel, ulterior emigrant alb. 37, 237.

Surleov, P. I. (1876-1946) social-democrat, muncitor tesator. De-putat bolsevic in Duma a III-a de stat ; a colaborat la ziarul bolseviclegal Zvezda", care aparea la Petersburg. Ulterior s-a indepartat departid. 194.

Suvorov, S. A. (1869-1918) social-democrat, publicist si st-tristi-cian. In anii 1905-1907 a activat in organizatiile bolsevice dintr-oserie de orase din Rusia. Dupa infringerea revolutiei din 1905-1907a aderat la machisti ; a colaborat la culegerea Escuri -tsupra filozofielmarxiste" (1908). In lucrarca sa Materialism si cmpiriocriticism",V. I. Lenin a supus unei critici nimicitoare conceptiile filozofice anti-marxiste ale lui Suvorov. Dupa 1910 Suvorov s-a indepartat de p-irtid.

6, 153.

www.dacoromanica.ro

414 INDICE DE NUME

$anter, V. L. (Marat) (1867-1911) social-democrat, a dus muncade partid la Moscova, Omsk 4i Petersburg. La Congresul al V-lea (dela Londra) al partidului a fost ales in C.C. A participat Ia lucrarileConferintei a V-a (din decembrie 1908) a P.M.S.D.R. si a facut partedin redac/ia ziarului bolsevic Proletarii". Apoi s-a alaturat ultima-tistilor si a facut parte din grupul Vpered". 185, 186, 190, 191,300-301.

$cekoldin, F. I. (Bucatarul) (1870-1919) social-democrat, iskrist.In 1900 a fost unul dintre organizatorii Uniunii din Nord a munci-torilor rusi. In 1902-1903 s-a ocupat de transportul literaturii iskriste,precum si de pregitirea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R. In 1904,in calitate de agent al C.C., a lucrat la Petersburg. In fcbruarie 1905a fost arestat. Dupii rcvolutia din 1905-1907 s-a retras din activita-tca politicà. 212, 224, 228.

$ciur vezi Skripnik, N. A.$idlovski, N. V. (1843-1907) mosier din gubernia Voronej, se-

nator, membru al Consiliului de Stat. Dupa 9 ianuarie 1905 a fostnumit presedinte al Comisiei guvernamentale speciale insarcinate sallamureasca fara intirzicre cauzele nemultumirii muncitorilor din Pe-tersburg si din suburbii si sa stabileasca masurile de natura sa. inlaturepe viitor asemenca nemultumiri". Cornisia a fost dizolvata de guvernultarist la 20 februarie 1905. 17.

$ipulinski, F. P. (Lusin) (1876-1942) s-a incadrat in miscareasocial-democrata in 1898. In 1905 a aderat la mensevici. In 1920 a iesitdin partidul mensevic, iar in 1932 a intrat in P.C. (b) al U.R.S.S. In1936 a fost exclus din partid. 60-61.

Alovski, G. L. (1875-1937) membru al P.M.S.D.R. din 1898.In 1909 a emigrat. S-a intors in Rusia dupa revolutia burghezo-de-mocratica din februarie 1917. Din 1918 pina in 1925 a lucrat in di-plommie. In 1927 s-a alaturat opoziviei trovkisto-zinovieviste.291-292.

$midt vezi Rumeantev, P. P.$tein vezi Alcksandrova, E. M.

$urkanov, V. E. (n. 1876) muncitor, deputat in Duma a III-a destat din partea guberniei Harkov. Membru al fractiumi social-demo-crate. A colaborat la ziarul bollevic Zvezda" si la ziarul lichidato-rist Jivoe Delo". Ulterior s-a descoperit ca din 1913 a fost agentsecrcc al ohranei. 194.

$vart, I. I. (1879-1951) membru al P.M.S.D.R. din 1899. Adesfasurat activitate revolucionara la Ekaterinoslav si in Ural. A fostmembru al Comisiei de organizare din strainatate, a dus muncl. pentrurefacerea organizatiilor bolsevice si a participat activ la crearea Comi-siei de organizare din Rusia pentru convocarea conferintei generale de

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 415

partid. In 1911 a fost deportat pe viata in gubernia Enisci, unde a ramaspina in februarie 1917. In anii care au urmat a detinut functii dc ras-pundere pe linie de partid i de stat in Ucraina. 28.

$varj vezi Vorovski, V. V.

Taratuta, V. K. (Viktor, Sergheev, V.) (1881-1926) membrual P.M.S.D.R. din 1898, bollevic. A desfawrat activitate revolutionarain Caucaz (1904-1905) i la Moscova (1905-1907), unde a fost secre-tar al Comitetului din Moscova al P.M.S.D.R. Delcgat la congreseleal IV-lea 1i al V-lea ale P.M.S.D.R., membru al Ccntrului Bo4evic. Inrepetate rinduri a fost arestat i deportat ; in 1909 a emigrat. In 1919s-a intors in Rusia Sovietica. 169, 179-180, 225, 294, 299-300,301, 304.

Teodorovici, I. A. (Fedorovici) (1875-1940) social-democrat,inceput activitatea revolutionara in 1895. Dupa Congresul al II-lea

al P.M.S.D.R. a devenit bolKvic. In 1905 a facut parte din redactiaziarului Proletarii", Organul Central al bollevicilor. In anii 19051907 a fost membru al Comitetului din Petersburg al P.M.S.D.R.

Din 1920 a lucrat la Comisariatul poporului pentru agriculturii. Inanii 1928-1930 secretar general al Internationalei taranelti, di-rector al Institutului agrar international ; ulterior a lucrat in presa.

100.

Tevzaia vezi M4nadze, B.Tolstoi, L. N. (1828-1910) genial scriitor rus, unul dintre cei

mai mari scriitori ai lumii. 165.

Tomski, M. P. (1880-1936) mcmbru al P.M.S.D.R. din 1904. Inanii 1905-1906 a activat in organizatia din Reval a P.M.S.D.R. ; in1907 membru al Comitetului din Petersburg al P.M.S.D.R. ; mem-bru redactiei ziarului bolwvic Proletarii" ; in anii reactiunii a avuto atitudinc impaciuitorista fata de lichidatori, otzoviti II trotkiti.

Dupa Revolutia Socialista din Octombric a detinut o scrie de functiide raspundere. In repetate rinduri pronuntat impotriva linici po-litice leniniste a partidului. In 1928, impreuna cu Buharin 1i Rikov, afost in fruntca grupului deviatorilor oportunigi dc dreapta din P.C. (b)al U.R.S.S. 220-221.

Trepov, D. F. (1855-1906) In anii 1896-1905 a fost Fful po-litiei din Moscova. La 11 ianuaric 1905 a fost numit guvernator ge-neral al Petersburgului, iar apoi ministru adjunct la interne ; autor alfaimosului ordin din octombrie 1905 de a nu trage cu cartu,eoarbe 1i de a nu economisi gloantele". Inspirator al pogromurilor sa-viilite de sutcle ncgre. 87.

Tria vezi Mghcladze, V. D.Trot lei (Bron,stein), L. D. (1879-1940) a participat la Con-

gresul al II-lea al P.M.S.D.R. ca dclegat al Uniunii din Siberia, is-

si-a

s-a

n1

www.dacoromanica.ro

416 INDICE DE NUME

krist din minoritate ; dupa congres a dus lupta impotriva bollevicilorin toate problemele teoriei si practicii revolutiei socialiste. In anii reac-tiunii si ai noului avint revolutionar, camuflindu-se sub masca nefrac-tionismului", s-a situat de fapt pe pozitiile lichidatorilor. In 1917, dupace s-a intors din emigratie, a aderat la grupul interraion4tilor" si,impreund cu ei, la Congresul al VI-lea P.M.S.D. (b) din Rusia alost primit in partidul bolsevic.

Dupai Revolutia Socialista din Octombrie a detinut o scrie de func-tii de raspundere. A dus o inversunata lupta fractionista impotrivalinici generale a partidului, a propagat ideea imposibilitatii victoricisocialismului irs U.R.S.S. In 1927 Trotki a fost exclus din partid, iarin 1929 a fost expulzat din U.R.S.S. pentru activitatca sa antisovietica ;In 1932 i s-a retras cetatenil sovieticd. In strainatate, Trotki a coati-nuat lupta impotriva statului sovietic 5i a partidului comunist. 71,121, 127, 147, 197, 199, 200, 211, 221, 247, 248, 255, 259, 260, 267,283, 285, 290 292.

Trubetkoi, E. N. (1863-1920) print, unul dintre ideologii libe-ralismului burghez rus, filozof idealist. Pina 'in 1906 a facut parte dinpartidul cadet. In 1906 a participat la constituirea partidului monar-hist-constitutional al Innoirii pasnice". A avut un rol important inreprimarea de catre tarism a revolutiei din 1905-1907 si In crearcaregimului stolipinist din Rusia.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie s-a manifestat ca undusman inrait al Putcrii sovietice ; a fost un denikinist activ. 93.

Tugan-Baranovslei, M. I. (1865-1919) economist burghez rus,reprezentant marcant al marxismului legal" ; ulterior cade:.173, 274.

Tyszka, Ian (logbibes, Leo) (1867-1919) militant de scama almiscarii muncitoresti poloneze si germane. Unul dintre IntemeictorilSocial-democratiei din Regatul Poloniei si din Lituania, membru alConduccrii centrale a acestui partid. A participat activ la re-volutia din 1905-1907. A luat parte la luerarile Congresului al V-Ica(de la Londra) al P.M.S.D.R., la care a fost ales in C.C. In anii reac-tiunii, Tyszka, desi a condamnat pc lichidatori, s-a situat totusi, inuncle cazuri, pc o pozitie impaciuitorista fata dc ei. In timpul primulusrazboi mondial, Tyszka a participat la activitatea social-democraticigermane ; a fost unul dintre organizatorii Uniunii Spartacus". In anii1916-1918 s-a aflat in inchisoare. Dupa ce a fost cliberat de catrerevolutia din noiembrie 1918, a luat parte la infiintarea Partidului Co-munist din Germania si a fost ales secretar al C.C. Arestat in martic1919, a lost asasinat In Inchisoarea din Berlin. 159-161, 164, 179180, 192, 256-258, 273-274.

Thakaia, M. G. (Barsov) (1865-1950) a intrat in miscarea re-volutionara in 1880. Membru al P.M.S.D.R. din 1898. A fost tinuldintre conducatorii Comitetului Uniunii din Caucaz a P.M.S.D.R.

al

www.dacoromanica.ro

INDiCE DE NUME 417

Delcgat la Congresul al III-lea al partidului din partea acestci uniuni.A participat activ Ia revolutia din 1905-1907. A avut de suferit inrcpetate rinduri de pc urma miisurilor de represiune luate dc guvernul;arist. Din 1907 pini in martie 1917 s-a aflat in emigra0c. In anti1917-1920 a flicut parte din Cornitetul de partid din Tiflis. Dup5victoria Puterii sovietice in Gruzia (1921), Thakaia a detinut po turidc conducere in aparatul de partid si de stat. 111.

V

V. M. vezi Velicikina, V. M.Var. A. vezi Varski, A.Vas. Vas., Vas. V-ci vezi Olminski, M. S.Veaci. vezi Rojkov, N. A.Vs. vezi Denisov, V. P.Vadim vezi Postolovski, D. S.Vail lant, Eduard-Marie (1840-1915) socialist francez, blanquist,

unul dintre conduciitorii aripii de stinga a Internationalei a II-a. Afost unul dintre initiatorii infiinãrii Partidului socialist din Franca(1901). In 1905, dupa fuziunea dintre acest partid i Partidul socialistfrancez, de orientare reformistii, Vaillant s-a situat, in cele mai impor-tante probleme, pe pozicii oportuniste. In anii primului rSzboi mondials-a situat pe pozicii social-soviniste. 102.

Valentin vezi Galperin, L. E.Vanea vezi Pankratov, I. I.

Vasiliev vezi Lengnik, F. V.Velicikina, V. M. (1868-1918) in 1901 a intrat in Liga din

strHinátate a social-democracici revol4onare ruse". Dup51 Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. bollevica. A colaborat la ziarele bolseviceVpered" si Proletarii". A tradus lucrHri ale lui Marx si Engels.

295.

Verner vezi Bogdanov, A.

Vetcinkin 103.

Viktor vczi Taratuta, V. K.Vilonov, Iv. E. (Mihail) (1883-1910) s-a incadrat in miscarea

revolutionarã in 1901. In 1906 a fa'cut parte din Comitctul din Mos-cova al P.M.S.D.R. Deportat in gubernia Astrahan, a reusit, la sfirsitulanului 1908, sH fug5 in strainiitate. Unul dintre organizatorii scolii dela Capri. Cind si-a dat seama de caracterul antipartinic al acestei scoli,Vilonov a rupt cu otzovistii fraccionisti si, la invitacia lui Lenin, aplecat cu un grup de cursanci la Paris. 232-233, 235, 255-256,261-262, 267.

www.dacoromanica.ro

41g 1NDICE DE NUME

Vinwadova, 0. I. (Cersctorul) (1881-1913) s-a incadrat inmiscarca revolutionara in 1901. In primavara anului 1905 a lucrat inorganizatia din Odesa. A fost corespondenta" a ziarelor Vpered"Prolctarii". In anii 1905-1907 a lucrat la Petersburg ; a fácut partedin colcctivul de agitatori al C.C. 31-32.

Vinter vezi Krasin, L. B.Vladimir vezi Karpov, L. I.Vladimir vezi Kosarev, V. M.Vladimirov, M. K. (Leva) (1879-1925) membru al P.M.S.D.R.

din 1903, dupii Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. bollevic. 196,212, 284.

Vlasov vezi Rikov, A. I.Vodovozov, V. V. (1864-1933) economist si publicist de orien-

tare narodnici libcral.. Tn perioada alegerilor pentru Duma a II-a dastat a aderat la trudovici.

In 1917 a colaborat la ziarul burghezo-libcral Den". Fata. de Re-volutia Socialista din Octombrie a avut o atitudine ostird. Cu inceperedin 1926 s-a aflat in emigratie ; a colaborat la presa albgardisea. 199

Voiloinikov, A. A. (1877-1930) membru al Dumei a III-a destar ; a facut parte din fractiunea social-democrata, aderind la bol-sevici. In anii 1911-1912 a colaborat la ziarele bollevice Zvezda"si Pravda".

Pupa Revolutia Socialistii din Octombrie a lucrat in economic.194.

Voinov vezi Lunacearski, A. V.Volski, S. (Sokolov, A., Andrei, Volski, A., Stanislav) (n. 1880)

social-democrat. Dupil Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat labolsevici. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a fost unuldintre lidcrii otzovistilor, a participat la crearea si activitatea scolilorfractioniste de la Capri si Bologna ; a Kicut parte din grupul anti-partinic Vpered".

Facii de Revolutia Socialista din Octombrie a avut o atitudincostila. 6, 44, 186, 209, 214, 228, 255.

Voron vezi Galperin, L. E.Voronin, S. A. (1880-1915) muncitor, dcputat in Duma a 111-a

de stat din partca guberniei Vladimir. A facut parte din fractiuncasocial-democrata, aderind la bolsevici. A colaborat la ziarul bolsevielegal Zvezda". 194.

Vorovski, V. V. (Josefina, Orlovski, Svart, Feliks Aleksandrovici)(1871-1923) militant al partidului bollevic, publicist si critic li-terar. In 1905 a redactat, alaturi de Lenin, ziarele Vpered" si Pro-letarii". De la sfirsitul anului 1905 a lucrat in organizatia bolsevicilordin Petersburg si in redactia ziarului bolsevic Novaia Jizn". In 1907a condus organizatia bolsevica din Odesa.

www.dacoromanica.ro

iNDICE DE NDME 419

Dupi. Revolutia Socialista din Octombrie, diplomat sovietic ; a fostucis la Lausanne de un albgardist. 10, 27, 57, 61, 71, 82, 87. 88.

90, 105, 110, 171, 185, 190, 275.Vsevolod vezi Denisov, V. P.

Warski, Adolf (1868-1937) militant de seama al miscarii revo-lutionare poloncze ; a participat activ la crearea Social-democratiei dinRegatul Poloniei si din Lituania. Delegat la Conjesul al IV-lea (deunificare) al partidului. Dupa congres a facut parte din C.0 alP.M.S.D.R. In anii 1909-1910 a fost unul dintre redactorii ziaruluiSotial-Demokrat", Organul Central al P.M.S.D.R. In anii primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste. A fost unul dintreintemeietorii Partidului Muncitoresc Comunist din Po Ionia si membrual C.C. al acestui partid. In 1929 a emigrat in U.R.S.S. ; a lucrat laInstitutul Marx-Engels-Lenin, unde s-a ocupat de istoria miscarii mun-citoresti poloneze. 256, 257, 258, 273, 282, 311, 314.

Witte, S. I. (1849-1915) orn de stat rus, partizan convinb alabsolutismului ; a cautat sii mentina monarbia prin diverse fagaduicli

concesii neinsemnate facute burgheziei liberale i crincenc represiuniimpotriva poporului. Presedinte al Consiliului de Ministri. 87.

Worm, Emmanuell (1857-1920) social-democrat german. Ince-pInd din 1890 a fost deputat in Reichstag. In anii 1902-1917 a fostunul dintre redactorii revistei Die Neue Zeit". In anii primului raLboimondial s-a situat pe pozitii centriste. Dupa revolutia din noiembric1918 din Germania a fost ministru al aprovizionarii. 284-285, 290.

X vezi Maslov, P. P.

Zaharov, M. V. (n. 1881) muncitor, bolsevic. Deputat in Dumaa III-a de stat din partea guberniei Moscova. A colaborat la ziarulbollevic legal Zvezda". 194.

Zasulici, V. I. (1849-1919) militanta de seama a miscarii na-rodnice si apoi a celei social-democrate din Rusia. In 1883 a participatla crearea grupului Eliberarea muncii". A facut parte din redactia zia-rului Iskra" si a revistei Zarea". La Congresul al 1I-lea al P.M.S.D.R.a aderat la minoritatea iskrista. Dupa congres unul dintre lideriimensevismului. 47.

Zemleacilea, R. S. (Demonul) (1876-1947) militantà a parti-dului comunist 5i a statului sovictic, social-democrata din 1893. Afost agent al Iskrei" la Odesa si Ekaterinoslay. I a Congresul al II lea

si

www.dacoromanica.ro

420 11,11)10E ijE NOME

al P.M.S.D.R. reprezentanti a majoritatii iskriste. DupS congres afost cooptata in C.C. ca reprezentantd a bolsevicilor. In august 1904 afost aleasd in Biroul Comitetelor majoritStii. A fost secretarul organi-zatiei de partid din Petersburg, delegatH la Congresul al III-leaal P.M.S.D.R. In perioada revolutiei din 1905-1907 secretar al Co-mitetului din Moscova al P.M.S.D.R.

Dupã Revolutia SocialistS din Octombrie a ocupat functii de riis-pundere in aparatul de partid si de stat. 4-5, 9, 13, 16, 18, 24.

Zetkin, Clara (1857-1933) militantS de seam S. a miscdrii munci-toresti germane si internationale. Membra a Partidului social-democratdin Germania din 1881, a participat la lupta impotriva militarismului,colonialismului si razboiului. A fost unul dintre interneietorii LigiiSpartacus" si ai Partidului Comunist din Germania. Membrii a C.C.al P.C.G. din 1919. 249-252.

Zinovi Al. vezi Pcskov, Z. A.Zinoviev, G. E. (Radomislslei, G. E. ; G., Gr., Grigori) (1883-1936)membru al P.M.S.D.R. din 1901. Din 1908 pind in aprilie 1917

s-a aflat in cmigratie ; a I.:Scut parte din redactia ziarului Sotial-De-mokrat", Organul Central al partidului. si a ziarului bolsevic Prole-tarii". In anii reactiunii si ai noului avim revolutionar a avut o atitu-dine impaciuitorista fata de lichidatori, otzovisti si trotkisti. In perioadade pregatire si de infaptuire a Revolutiei Socialiste din Octombrie aavut o atitudine sovaitoare. S-a pronuntat impotriva insurectici armatc.

Dupd Revolutia SocialistS din Octombrie a detinut o serie de posturide raspundere. S-a ridicat in reperate rinduri impotriva politicii leni-niste a partidului. In noiembric 1927 a fost exclus din partid pentruactivitate fractionistii ; apoi a fost de cloud ori reprimit si din nou exclusdin partid. 189, 199-201, 204, 205-206, 212, 216, 218, 223, 259,275, 276, 301, 303, 304, 309, 311, 312, 315.

Zlincenko, K. P. (1870-1947) social-democrat. S-a situat pe po-zitii bolsevice. La sfirsitul anului 1905 a emigrat in Elvetia si a intratin Partidul socialist muncitoresc din Elvetia. A fost organizatorul si se-cretarul Comitetului international pentru ajutorarea muncitorilor so-meri din Rusia".

DupS Revolutia Socialists din Octombrie s-a intors in Rusia si aintrat in P.C.U.S. 164.

Zolina, M. M. (n. 1885) a aderat la miscarea social-democratãin 1904. In 1909 a fost mediatoare in tratativele dintre N. E. Vilonov(sotul ei, care se afla in Italia), pe de o parte, si Comitetul din Mos-cova 41 Comitetul districtual Moscova ale P.M.S.D.R., pe de aka' parte,cu privire la organizarea scolii de la Capri. In acelasi an, la invitatialui A. M. Gorki, a plecat la Capri. Dupà ce Vilonov a rupt-o cu bog-danovistii, a plecat cu el la Davos (Elvetia). In 1910 s-a intors inRusia. 267-268.

www.dacoromanica.ro

421

CUPRINS

Prefal5. VII

19051. CATRE UN TOVARA$ DIN RUSIA. 6 ianuarie . 1-42. CATRE R. S. ZEMLEACIKA. lanuarie . . 4-53. CATRE A. A. BOGDANOV. 10 ianuarie . 6-9

*4. CATRE V. A. NOSKOV, L. B. KRASIN $1L. E. GALPERIN, MEMBRI AI C.C. AL P.M.S.D.R.13 ianuarie 10

5. CATRE SECRETARUL BIROULUI COMITETELORMA JORITATIL 29 ianuarie . . . . . 10-11

6. CATRE UN CORESPONDENT AL ZIARULUIVPERED". lanuarie . . . . . . 11-12

7. CATRE A. BEBEL. 8 februarie 12-138. CATRE S. I. GUSEV. 15 februarie . . 13-149. PROIECT DE SCRISOARE CATRE A. BEBEL DIN

PARTEA UNUI MEMBRU AL B.C.M. 22 februarie 14-15

10. CATRE S. I. GUSEV. 25 februarie 15-1611. CATRE SECRETARUL COMITETULUI REPRE-

ZENTANTEI MUNCITORILOR" DIN ANGLIA27 februarie 16-17

12. CATRE S. I. GUSEV. Martie 17-1913. CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT. 9 rnartie 19-20

* Cu asterisc sint notate documentele publicate pentru prima oara. Nora red.

. .

. .

. . . . . . .

www.dacoromanica.ro

4e.).2 CUPR1NS,

14. CATRE S. I. GUSEV. 11 martie 21-22

15. CATRE COMITETUL DIN PETERSBURG ALP.M.S.D.R. 13 martie 23

16. CATRE S. I. GUSEV. 16 martie 24-2617. CATRE SECRETARUL COMITETULUI REPRE-

ZENTANTEI MUNCITORILOR" DIN ANGLIA.23 martie 26

18. CATRE COMITETUL DIN ODESA AL P.M.S.D.R.25 martie 27

19. CATRE X. Martie 28

20. CATRE I. I. SVART. 31 martie 28

21. CATRE S. I. GUSEV. 4 aprilie 29-30

22. CATRE P. A. KRASIKOV. 5 aprilie . 30-31

23. CATRE 0. 1. VINOGRADOVA. 8 ,4priite 31-32

24. CATRE G. D. LEITEIZEN. 19 aprilie . 32-3325. CATRE A. A. PREOBRAJENSKI. 21 aprilie . . 33

26. CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT. Aprilie-mai

27. CATRE SECRETARUL COMITETULUI REPRE-ZENTANTEI MUNCITORILOR" DIN ANGLIA.20 mai . ....... 34-35

28. PROTECT DE SCRISOARE CATRE LIGA DINSTRAINATATE A SOCIAL-DEMOCRATIEI REVO-LUTIONARE RUSE. 23-26 mai . . 35-36

29. CATRE I. M. STEKLOV. 27 mai . 36

30. CATRE L.A. FOTIEVA. 1-2 iunie 37

31. CATRE BRACKE-DESROUSSEAUX. 11 iunie 38

32. CATRE SECRETARUL BIROULUI SOCIALISTINTERNATIONAL. 3 iulie . . . . . . . 38-39

33. CATRE SECRETARIATUL BIROULUI SOCIALISTINTERNATIONAL. 8 iulie . . . . . . . 39-40

34. CATRE C. HUYSMANS. 8 iulie . . 41

35. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.11 iulie . . . . . . . . . . . . 41-43

36. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.12 iulie , . . . . . . . . . . . . 44-46

. . . .

. .

.

. . . .

. . 33-34

. . .

. .

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS, 423

37. CATRE SECRETARIATUL BIROULUI SOCIALISTINTERNATIONAL DE LA BRUXELLES: 24 iulie 46-50

38. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.28 iulie 51S4

39. CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI. 31 iulie 54

40. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 1 august 54-35

41. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 2 august 55-58

42. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R14 august 58-60

43. CATRE COMITETUL CENTRAL $1 COMITETULDIN PETERSBURG AL P.M.S.D.R. 14 august 60-61

44. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 15-19 august 61-6345. CATRE P. N. LEPE$INSKI. 29 august . 63-6546. CATRE P. N. LEPE$INSKI. 29 august . . 66

47. CATRE A. V. LUNACEARSKI. august . . 66-6748. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R

7 septembrie 68-6949. CATRE P. A. KRASIKOV. 14 septembrie . . 70-7350. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R

.15 septembrie 73-77

51. CATRE C. HUYSMANS. 16 septembrie 77-78

52. CATRE S. I. GUSEV. 20 septembrie . . 78-79

53. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R30 septembrie 80-81

54. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R3 octombrie 81-82

55. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.3 octombrie 82-87

56. CATRE M. A. REISNER. 4 octombrie . . 87-8857. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.5 octombrie ...... . . . . . 88-9058. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R

8 octombrie 90-9159. CATRE BOL$EVICII DIN HERSON. 10 octornbrie 91

60. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 11 octombrie . . 92-94

. .

. . .

. .

. .

. . .

. .

. .

. . . . . . . . , . .

.

. . . .

. . . . . . . . .

. .

www.dacoromanica.ro

CUPItiNS

61. CATRE S. I. GUSEV. 13 octombrie . . . . 94-9862. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R

16 octombrie 99-100

63. CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI. 17 octombrie 101

64. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R18 octombrie 102

65. CATRE COMISIA ADMINISTRATIVA A C.C.AL P.M.S.D.R. 20 octombrie 103-104

66. CATRE G. D. LEITEIZEN. 23 octombrie . . 104-105

67. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R25 octombrie 105-106

68. CATRE M. M. ESSEN. 26 octombrie . . . 106-108

69. CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL27 octombrie 1C9

70. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.CATRE C.C. 27 octombrie 109

71. CATRE G. V. PLEHANOV. octombrie . . . 110-113

72. CATRE MOTEA $1 KOSTEA, MEMBRI AI ORGA-NIZATIEI P.M.S.D.R. DIN ODESA (A MA JORI-TATII"). Octombrie-noiembrie . . . . . . . 114-115

73. CATRE G. D. LEITEIZEN. Noiembrie . . . . 115-116

1906*74. CATRE G. A. KUKLIN. 14 septembrie . . 117

1907*75. CATRE E. AVENARD. 1 (14) martie . . 118-119

76. CATRE A. M. GORKI. 14 august 119-120

*77. CATRE G. A. ALEKSINSKI. septembrie-octombrie 120-122

*78. CATRE K. H. BRANTING. octombrie . . 122

79. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 2-11 noiembrie 122-124

80. CATRE M. S. KEDROV. noiembrie-decembrie . 124-125*81. CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT. 28 de-

cembrie 125-126

484

.

. . . . . . . . . . ,

. .

. . . . . . . .

. . . . .

. . . . .

.

. . . . . . . . . .

. . . . .

.

.

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

ttIPANS, 425

190882. CATRE G. A. ALEKSINSKI. 7 ianuarie . . 127

83. CATRE G. A. ALEKSINSKI. 7 ianuarie-2 februarie 128

84. CATRE A. M. GORKI. 9 ianuarie 128-12985. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 13 ianuarie . 129-13086. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 13 ianuarie-13 fe-

bruarie 131

87. CATRE C. HUYSMANS. 14 ianuarie . . 131

88. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 14 ianuarie-13 fe-bruarie 132

89. CATRE A. M. GORKI $1 M. F. ANDREEVA. 15 ia-nuarie 132-133

*90. CATRE M. NILSSEN. 27 ianuarie 133-13491. CATRE C. HUYSMANS. 27 ianuarie 134-135

92. CATRE C. HUYSMANS. 29 ianuarie . 135

93. CATRE F. S. ROT$TEIN. 29 ianuarie . . 136-137

94. CATRE REDACTIA ZIARULUI BERNER TAG-WACHT". 30 ianuarie-2 februarie . . 137-138

95. CATRE A. M. GORKI. 2 februarie . . 138-14096. CATRE C. HUYSMANS. 2 februarie . 140

97. CATRE G. A. ALEKSINSKI. 3 februarie . . 141

98. CATRE A. M. GORKI. 7 februarie 141-14499. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 13 februarie 145-146

100. CATRE A. M. GORKI. 13 februarie . . 146-148

101. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 18-26 februarie 148

102. CATRE A. M. GORKI. 25 februarie . . . 151-156103. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 27 februarie . 156-157104. CATRE C. HUYSMANS. 1 manic. 157

105. CATRE A. M. GORKI. rnartie 158

106. CATRE A. M. GORKI. 16 manic. 158-159*107. CATRE L. TYSZKA. 18 ?flank 159-161

108. CATRE A. M. GORKI. 24 martie 161-164

109. CATRE K. P. ZLINCENKO. 30 martie 164

. . . . . . . .

.

.

.

. . .

. .

.

. .

. .

.

www.dacoromanica.ro

426 CUPRI

110. CATRE A. A. BOGDANOV. martie 164-165

111. CATRE A. M. GORKI. aprilie . 165

112. CATRE A. V. LUNACEARSKI. 16 aprilie 166

113. CATRE A. M. GORKI. 16 aprilie 166-167114. CATRE A. M. GORKI. 19 aprilie . 167-16S

115. CATRE M. F. ANDREEVA. aprilie 168-169116. CATRE C. HUYSMANS. 16 mai 169-170117. CATRE C. HUYSMANS. 30 iunie 170

118. CATRE V. V. VOROVSKI. 1 iulie 171

119. CATRE F. A. ROTSTEIN. 8 iulie 172

120. CATRE C. HUYSMANS. 8 iulie . 173

121. CATRE M. N. POKROVSKI. 18 august 173-174122. CATRE C. HUYSMANS. 19 august . . 174-175123. CATRE C. HUYSMANS. 8 septembrie 175

124. CATRE C. HUYSMANS. 25 septembrie 176

125. CATRE C. HUYSMANS. 26 octombrie 176-177

126. CATRE A. A. BOGDANOV. 27 sau 28 octombrie 178

127. CATRE C. HUYSMANS. 7 noiembrie . 178

128. CATRE P. S. IUSKEVICI. 10 noiembrie . 179

*129. CATRE V. K. TARATUTA. 1 decembrie 179-180

130. CATRE C. HUYSMANS. 13 decembrie . 180

1909

131. CATRE C. HUYSMANS. 19 ianwarie . 181

132. CATRE C. HUYSMANS. 25 februarie . 181-182133. CATRE C. HUYSMANS. 9 martie . . 182-183

*134. CATRE COMITETUL DIN MOSCOVA al P.M.S.D.R.11 aprilie . . . 183-184

*135. CATRE I. F. DUBROVINSKI. 23 aprilie . . 184-186*136. CATRE I. F. DUBROVINSKI. 29 aprilie . 186-189*137. CATRE I. F. DUBROVINSKI. 4 mai . 189-190*138. CATRE I. F. DUBROVINSKI. 5 mai . 190-191

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 427

139. CATRE ROSA LUXEMBURG. 18 mai . 192

140. CATRE C. HUYSMANS. 20 iulie . . 193

141. CATRE C. HUYSMANS. 29 iulie . . 193-194

142. CATRE C. HUYSMANS. 30 iulie 194-195

143. CATRE ORGANIZATORII $COLII DE LA CAPRI18 august 195-196

144. CATRE A. I. LIUBIMOV. 18 august 196-197

145. PROIECT DE SCRISOARE, A CENTRULUI BOLSE-VIC CATRE CONSILIUL SCOLII DE LA CAPRI18 si 30 august 197-199

146. CATRE G. E. ZINOVIEV. 24 august 199-200

147. CATRE G. E. ZINOVIEV. augtot . 200-201148. CATRE C. HUYSMANS. 26 august . 201-203

*149. CATRE L. B. KAMENEV. 27 august 203-204

150. CATRE G. E. ZINOVIEV. 27 august 205-206151. CATRE ELEVII $COLII DE LA CAPRI. 30 august 206-214152. CATRE A. I. LIUBIMOV. septembrie . . 215-216

153. CATRE G. E. ZINOVIEV. 7 sau 14 septembiie . 216

154. CATRE C. HUYSMANS. 11 septembrie . 217

155. CATRE A. I. LIUBIMOV. septembrie . 218

156. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R17 septembrie 918-219

157. CATRE C. HUYSMANS. 17 septembrie . 219-220

*158. CATRE M. P. TOMSKI. 20 septembrie . 220-221

159. CATRE C. HUYSMANS. 30 septembrie . 221-222

*160. CATRE A. I. I IUB1MOV 2 octombrie . 222-223

161. PROIECT DE RASPUNS I A SCRISOARLk CONSILIULUI $COLI1 DE LA CAPRI. 2 octombrie . . 223-224

*162. CATRE COMITETUL DIN STRAINATATE ALUNIUNII GENERAT E A MUNCITORILOR(AL BUNDULUI). /0 octombrie . . . . . 224

*163. CATRE F. M. KOIGHEN. 10 octombrie . . 224-225164. CATRE V. A. KARPINSKI. Octomb)ie . . 225-226

EVRI.1

. .

. .

. . . .

. . . . . . .

. .

. . .

. . .

. .

.

. . .

.

.

. .

. .

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

428 CUPRINS'

165. CATRE SECRETARUL REDACTIEI ZIARULUIPROLETARII". 19 octombrie . . . . . . 226

166. CATRE ELEVII SCOUT DE LA CAPRI. octombrie 226-229

*167. CATRE COMISIA ADMINISTRATIVA A CEN-TRULUI BOL$EVIC. octombrie . . . . . . 229-231

168. TOVARA$ULUI SECRETAR AL REDACTIEI O.C.4 noiembrie . , . . . . . . . . 231-232

169. CATRE A. M. GORKI. 16 noiembrie . 232-233170. CATRE A. M. GORKI. 20 noiembrie . 234-236171. CATRE I. I. SKVORTOV-STEPANOV. 2 decembrie 236-239172. CATRE STATISTICIENH DIN INSTITUTHLE

ZEMSTVELOR ORASENE$TI $1 GUVERNAMEN-TALE. 9 decembrie , . 239

173. CATRE I. I. SKVORTOV-STEPANOV. 16 decembiie 240-246

1910

*174. CATRE UN ADRESANT NECUNOSCUT. 22 ia-nuarie . 247-248

*175. CATRE A. EKK. 23 februarie 248-249176. CONCEPT DE SCRISOARE CATRE DETI-

NATORI". Februarie-martie 249-252177. FOAM VOLANTA CU PRIVIRE LA GAIVAS

18 martie 252-25.3

178. CATRE C. HUYSMANS. 21 martie 254

*179. CATRE L. 13. KAMENEV. 21 martie . 254-255

180. CATRE N. E. VILONOV. 27 martie 255-256

181. CATRE L. TYSZK A. 28 mantic, 256-258

182. CATRE G. V. PITHANOV. 29 mantic 258-259

*183. CATRE L. B. KAMENEV. 6 aprilie 259-260

184. CATRE N. E. VILONOV. 7 aprilie 261-262

185. CATRE A. I. LIUBIMOV. 10 aprilie 262

186. CATRE A. I. LIUBIMOV. 10 aprilie 263

187. CATRE A. M. GORKI. 11 aprilie 263-267

. .

. . .

. , . . . .

. . . .

. . .

. .

. .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

cUPIUNs

188. CATRE M. M. ZOLINA. 30 aprilie . . . . 267-268

189. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D R2 rnai 268-272

190. CATRE C. HUYSMANS. 6 iunie . 272

191. CATRE C. HUYSMANS. 15 irtnie . 273

192. CATRE L. TYSZKA. 20 iulic . . 273-274

193. CATRE D. M. KOTLEARENKO. I august 274-275

*194. CATRE A. I. LIUBIMOV. 2 august . . 275-276

195. CATRE D. M. KOTLEARENKO. 8 august 276

196. CATRE D. M. KOTLEARENKO. 8 august 277

197. CATRE M. B. KOBETKI. 8 august . . 277-278

198. CATRE C. HUYSMANS. 10 august . . 278

199. CATRE D. M. KOTLEARENKO. august . 278-279

200. CATRE M. B. KOBETKI. 12 si 23 august

201. CATRE M. F. ANDREEVA. 14 august .

202. CATRE M. B. KOBETKI. august . .

203. CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL.2 septembrie . . . . . . . .

279

280

230

281

204. CATRE M. B. KOBETKI. 16 septemb)ie . 281-282

205. CATRE K. B. RADEK. 30 septembrie . . 282-283

206. CATRE N. A. SEMASKO. 4 octombrie . 283-284

*207. CATRE I. P. POKROVSKI. 5 octomb?ic . 284

208. CATRE J. MARCHLEWSKI. 7 octombrie . 284-289

209. CATRE K. B. RADEK. 9 octombrie . . 290-291210. CATRE G. L. SKLOVSKI. 14 octombrie . . 291-292211. CATRE C. HUYSMANS. 17 octombrie . . 292-293212. CATRE C. HUYSMANS. 6 noiembrie . . 293

213. TOVARASULUI PRESEDINTE AL ADUNARII RE-DACTIEI O.C. 7 noiernbrie 293-294

214. CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI. 8 noiemblie . 294-295215. CATRE V. D. BONCI-BRUEVICI. 10 noiembrie 295-296

47:1

.

.

. .

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

4'30 C1.1PRIN§

ANEXE

*1. CATRE K. H. BRANTING. 23 sacs 24 aprilie 1906 . 299

2. DECLARATIE A REDACTIEI ZIARULUI PROLE-TARII". Intre 23 fi 27 iunie 1908 . . . . . . 299-300

*3. SCRISOARE A REDACTIEI ZIARULUI PROLE-TARII". Aprilte 1909 . . . . . . . . 300-301

4. CATRE COMITETUL EXECUTIV AL BIROULUISOCIALIST INTERNATIONAL. 26 mai 1909 . . 302-303

5. DECLARATIA ADRESATA REDACTIEI ZIARULUI550TIAL-DEMOKRAT". 6 noiembrie 1909 . . . 303

6. CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R.14 noiembrie 1909 . . . . . . . . .

*7. CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL COMI-IITULUI CENTRAL AL P.M.S.D.R. 5 aprilie 1910 . 304-311

8. CATRE CONDUCEREA CENTRALA A SOCIAL-DEMOCRATIEI POLONEZE. 10 aprilie 1910 . . 311-312

*9 CATRE CONDUCEREA PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT DIN GERMANIA. 2 selptembrie 1910 . 312-314

10. CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL COM1-TETULUI CENTRAL. 26 octombrie 1910 . . . 314-315

11. SALUT ADRESAT LUI W. HAYWOOD. 18 fi 24 au-gust 1907 316

*12. SALUT ADRESAT LUI A. BEBEL. 22 februarie 1910 . 317-318

13. SALUT ADRESAT TINEI KIRKOVA. 3 septem-brie 1910 318

14. CATRE PRE$EDINTELE LUI SOCIETV. DE LEC-TURE" DIN GENEVA. 14 decembrie 1908 . . . 319

*15. CATRE DIRECTORUL BIBLIOTEC1I NATIONALEDIN PARIS. 12 ianuarie 1909 320

304

16. ADEVERINTE DATE LUI P. A. KRASIKOV . 321

I. 31 ianuarie 19052. 14 februarie 1905

17. ADEVERINTA DATA LUI 0. A. PEATNITKI13 iunie 1905

321321

322

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 431

18. ADEVERINTE DATE LUI V. D. BONCI-BRUEVICI 322

1. 31 iulie 1905 . . 3222. 6 octombrie 1905 322

19. ADEVERINTA DATA LUI I. P. POKROVSKI26 august 1910 323

20. CONCEPT DE SCRISOARE CATRE DAVIDSON30 ianuarie 1905 324

Scrisori ale lui V. I. Lenin incluse in volumele ap5:rute aleediciei de fatii (1905 noiembrie 1910) 327

Scrisori ale lui V. I. Lenin care n-au fost Osite pinH in prc-zent (1905 noiembrie 1910) 323-332

AdnotHri . 333-374

Indice de nume 375-420

IL Us TR A T II

Prima paginH a scrisorii lui V. I. Lenin ciitre CornitetulCentral al P.M.S.D.R. 3 octombrie 1905 . . . . 83

Vila Vaza" la Kuokkala, unde a locuit V. I. Lenin in anii1906-1907 116-117

Prima pagin'a a scrisorii lui V. I. Lenin catre A. M. Gorki.25 februarie 1908 149

Prima pagida a scrisorii lui V. I. Lenin catre I. F.23 aprilie 1909 187

Prima paginH a scrisorii lui V. I. Lenin catre dcvii colii dela Capri. 30 august 1909 207

Scrisoarca lui V. I. Lenin catrc Comisia administrativa a Cen-trului bolsevic. -- 1909 230-231

Dubro-vinr,ki.

. . ...... . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

Dat la cules 05.07.1967. Bun de tipar 29.10.1967.Aptirut 1967. Hirtie tipar inalt tip A mat de63 g m. Format 16/540x840. Colt edttoriate 24,63.Colt de tipar 28. C.Z. pentru bibliotect 3C23=-R.

Tiparul executat sub comanda nr. 6534/70438 laCombinatul Poligrafic Casa Scinteii", PlataScinteii nr. 1, Bucuresti Republica Socialista

Romania

www.dacoromanica.ro

A.,40,a1.4.1t

--. .

T-r

www.dacoromanica.ro