adresa poştală numărul de telefon, de fax şi adresa de e ... fileDecolmatarea canalelor prin excavarea mâlului si depozitarea acestuia pe diguri. Dupa aproximativ 6-12 luni mâlul

Tulcea, str.Garii , nr. 1 , bl. G1, sc. C , apt.3

J36/436/2007 CUI RO 22244774 Telefon/fax : 0340-104.067

e-mail : [email protected] ,[email protected]

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului: CRESTEREA CAPACITATII DE PRODUCTIE SC

PISCICOLA TOUR AP LUNCA SRL

II. Titular

- numele : SC Piscicola Tour AP Lunca SRL

- adresa poştală : sat Jurilovca, comuna Jurilovca, Statie pompare CR3/4, C68,

amenajarea Piscicola Lunca, judet Tulcea

- numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet:

0722285549

- numele persoanelor de contact:

director/manager/administrator : Apostol Cristian

responsabil pentru protecţia mediului-

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect:

a) un rezumat al proiectului;

Prin acest proiect, SC PISCICOLA TOUR AP LUNCA SRL, isi propune cresterea cantitatii de peste care poate fi produsa in helestee, reducerea cheltuielilor cu energia electrica si a costurilor de productie a pestelui, precum si diversificarea activitatii de baza si cresterea veniturilor fermei prin infiintarea unei unitati de cazare de scurta durata. Pentru cresterea capacitatii de productie vor trebui realizate urmatoarele:

Decolmatarea canalelor prin excavarea mâlului si depozitarea acestuia pe diguri. Dupa aproximativ 6-12 luni mâlul se va usca, va fi nivelat, refacandu-se in acest fel coronamentul digurilor si readucerea acestora la parametrii normali. Prin aceasta interventie, inaltimea medie a digurilor va creste cu 40-50cm iar nivelul maxim al apei in helestee va putea creste cu 30-40cm. In acest fel, se va obtine un volum suplimentar de apa in care se va putea creste o cantitate suplimentara de peste, si deci implicit, va creste capacitatea de productie a fermei piscicole;

Repararea celor 4 statii de pompare a apei si dotarea acestora cu panouri fotovoltaice. In decursul functionarii, pompele reversibile si motoarele electrice

mailto:[email protected]





aferente care asigura umplerea/vidarea bazinelor piscicole, s-au deteriorat, necesitand a fi inlocuite. Din cauza varstei, tevile de alimentare/vidare au ruginit fiind in multe locuri sparte si necesita a fi inlocuite. Pompele de vid sunt uzate peste 70% si necesita a fi inlocuite. De asemenea, din cauza perimarii morale vor trebui inlocuite si revizuite instalatiile electrice de alimentare cu energie electrica a acestor statii de pompare, precum si schimbarea panourilor electrice de comanda a acestora. Pentru reducerea consumului de energie electrica dar si pentru diminuarea impactului asupra mediului, urmeaza a fi achizitionate panouri fotovoltaice pentru alimentarea cu energie electrica motoarele electrice care actioneaza pompele. In acest fel, vom putea pompa in helestee, in perioada aprilie-septembrie, o contatitate cat mai mare de apa proaspata si bogata in nutrienti favorabili cresterii pestelui din canalele de alimentare cu apa din lacul Golovita, conferind un grad de confort ridicat pestilor, dar si un aport suplimentar de hrana pentru acestia, marind astfel capacitatea de productie si reducand costurile de productie aferente consumului de energie electrica. De asemenea se va decolmata fiecare groapa de pescuit aferenta statiilor de pompare ale fiecarui bazin piscicol;

Vor fi achizitionate scule de pescuit, un tractor cu remorca pentru activitatile uzuale din cadrul fermei. Pentru intretinerea digurilor si mentinerea la un nivel normal al gradului de stufizare al acestora se va achizitiona o combina specializata pentru taierea stufului, dotata cu pneuri joasa presiune (PJP) si masa dubla de taiere, iar pentru mentinerea in parametrii acceptabili al gradului de stufizare din interiorul bazinelor piscicole se va achizitiona un utilaj amfibiu pentru taierea stufului si doua accesorii cu actionare hidraulica care se pot monta pe barci cu motor. Aceasta va permite circulatia apei si a pestelui, dar va produce si un aport de hrana pentru crapii ierbivori (cosas sau ten), care s-au dovedit a fi o specie cu o crestere foarte buna si cu o calitate deosebita a carnii.

Pentru diversificarea activitatii si valorificarea uriasului potentialului turistic pentru pescuitul recreativ-sportiv, ne-am propus amenajarea unei unitati de cazare de scurta durata prin achizitionarea unor unitati mobile de cazare care vor fi amplasate in zonele frecventate de majoritatea pescarilor sportivi. De asemenea, vom achizitiona barci cu motor pentru turistii si pescarii sportivi. In cadrul acestei unitati va fi amenajat si un punct de gastronomic pentru a servi turistilor si pescarilor sportivi preparate traditionale din peste.






b) justificarea necesităţii proiectului;

Amenajarea piscicola Lunca a fost construita si data in folosinta in anii 1974-1975 facand parte din ansamblul amenajarilor piscicole destinate cresterii si ingrasarii pestelui din Delta Dunarii care functioneaza prin pomparea apei din canalele de alimentare a acesteia in helestee formate prin indigurea unor suprafete de luciu de apa si saparea cu ajutorul dragilor refulante a unor canale drenoare cu panta de scurgere catre gropile de pescuit amenajate in dreptul fiecarei statii de pompare care alimenteaza/videaza fiecare helesteu in parte. Ferma piscicola este formata din 6 bazine, fiind structurata in pepiniera si crescatorie.

In decursul celor peste 40 de ani de exploatare, din cauza fenomenelor meteorologice (ploi, ninsori, vanturi), dar si din cauza depunerii de mâl si a materialelor organice (plante subacvatice si excremente pesti) canalele drenoare prezinta diverse zone colmatate (in special in zonele de schimbare a directiei), digurile s-au erodat, nivelul standard scazand in medie cu 30 pana la 50 de cm, iar platformele de hranire s-au colmatat in medie cu 30 de cm, reducand astfel volumul de apa destinat cresterii pestelui si, implicit, capacitatea de productie.

Prin acest proiect, SC PISCICOLA TOUR AP LUNCA SRL, isi propune cresterea cantitatii de peste care poate fi produsa in helestee, reducerea cheltuielilor cu energia electrica si, deci a costurilor de productie a pestelui, precum si diversificarea activitatii de baza si cresterea veniturilor fermei prin infiintarea unei unitati de cazare de scurta durata.

Prin inaltarea coronamentului digurilor de aparare nivelul mediu al apei din cadrul amenajarii piscicole va creste cu aprox 30 de cm, volumul de apa crescand cu peste 2.000.000 mc de apa, influentand pozitiv cantitatea de biomasa care poate creste in unitatea de volum de apa. In acest fel capacitatea de productie normata poate creste cu pana la 200 to de peste (din care se va scadea procentul de pierdere aferent restrictiilor functionarii fermei piscicole in SITURI NATURA 2000).

Prin realizarea obictivelor propuse, capacitatea fermei va creste cu aprox 200 to/an, capacitate la care se pot angaja discutii atit cu marii retaileri, cit si cu alti procesatori sau comercianti. Productia poate fi planificata pentru livrari in tot cursul anului, mai ales pe timpul verii, marind gradul de valorificare a pestelui. Autonomia fermei in livrare/desfacere va fi mult ajutata de prezenta mijloacelor de transport specializat.






c) valoarea investiției;

Valoarea totala a investitiei cu TVA: 15.053.353,11 ron

Valoarea totala a investitiei fara TVA: 13.750.690,34 ron

Din care constructii-montaj (C+M): 2.825.621,79 ron

d) perioada de implementare propusă:

Durata estimata de realizare a investitiei este de 24 de luni

e) planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă

de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);

- anexate.

f) o descriere a caracteristicilor fizice ale intregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie etc.)

Suprafaţa construită: Corp A - magazie de furaje si ingrasaminte, moara, hala incubatie suprafata

construita= 378.65 mp; Corp B - Statie pompare CR ¾ - suprafata construita= 75.95 mp; Corp C - Statie pompare CR 5/6 - suprafata construita= 25.67 mp; Corp D – Magazie scule pescuit si spatiu administrativ suprafata construita=

226.00 mp Amenajarea Piscicola Lunca este constituita din 6 bazine piscicole: 2 helestee,

respectiv EC4 si EC5 pentru predezvoltare puiet peste vara I, 2 helestee, respectiv EC3 si EC6 pentru dezvoltare puiet vara a II-a si 2 helestee, respectiv EC1 si EC2, pentru cresterea si ingrasarea pestelui de consum, si 3 bazine de reproductie natural dirijata (BRN 1, BRN 2, BRN 3), 4 statii de pomparea a apei (una pentru helesteele EC5 si EC6, una pentru EC3 si EC4, una pentru EC1 si una pentru EC2), statie de incubatie, magazie de furaje, sediu lucrativ, magazii pentru scule si unelte de pescuit. Helesteele existente ale fermei sunt:

EC1 =227,0 ha EC2 =456,0 ha EC3 = 50,0 ha EC4 = 26,0 ha






EC5 = 8,0 ha EC6 = 40,0 ha

Helestee de predezvoltare (alevini) BRN1= 0,20 ha BRN2= 0,10 ha BRN3= 0,10 ha Total = 811,40 ha Total diguri 26,737 ha Suprafaţa construită desfăşurată:

Corp A - magazie de furaje si ingrasaminte, moara, hala incubatie suprafata construita= 378.65 mp;

Corp B - Statie pompare CR ¾ - suprafata construita= 75.95 mp; Corp C - Statie pompare CR 5/6 - suprafata construita= 25.67 mp; Corp D – Magazie scule pescuit si spatiu administrativ suprafata construita=

395.00 mp Ferma Lunca are în componenta urmatoarele helestee si bazine:

o EC 1 = 227,0 ha; o EC 2 = 456,0 ha; o EC 3 = 50,0 ha; o EC 4 = 26,0 ha; o EC 5 = 8 O ha; o EC 6 = 40,0 ha; o BPR / BRN=0.40 ha

Total= 811,40 ha Total diguri 26,737 ha

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:

- profilul şi capacităţile de producţie : 350-400 kg peste consum pe ha luciu de apa .

- descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după caz);

Situatia actuala a fermei este urmatoarea: Din cauza erodarii digurilor nivelul apei este sub cota acceptabila de productie

in cadrul bazinelor piscicole, fapt care influenteaza in mod negativ cantitatea de peste






care ar putea fi produsa. Se impune rerfacerea coronamentului digurilor si aducerea acestora la cota de inalțime inițială (constructivă);

Din cauza nivelului scazut al apei precum si a materiilor organice in suspensie o mare parte a bazinelor piscicole s-au eutrofizat, in unele cazuri stufizarea masiva impiedicand cresterea pestelui. Din acest motiv se impune achizitionarea utilajelor pentru taierea stufului si intretinerea corespunzatoare a digurilor

Gradul de uzura al statiilor de pompare precum si al tevilor de alimentare/vidare a bazinelor piscicole ingreuneaza activitatile specifice acvaculturii;

Costul ridicat al energiei electrice influenteaza in sensul cresterii costul de productie al fiecarui kg de peste, astazi putand afirma ca ferma este energofaga. În aceasta situatie se impune scaderea consumului de energie electrica din sistemul national si inlocuirea acesteia cu energie solara obtinuta cu ajutorul panourilor fotovoltaice;

Datorită zonei in care este amplasata ferma, potentialul turismului pentru pescuitul recreativ-sportiv, dar si pentru observarea faunei si a florei specifice, este urias, fiind foarte putin exploatat datorita existentei insuficiente a structurilor de cazare de scurta durata. Asadar consideram ca infiintarea unei astfel de structuri va diversifica activitatea si va creste veniturile solicitantului, venind în întâmpinarea cererii din ce în ce mai crescute de locuri de cazare;

Sculele de pescuit sunt invechite iar plasa si plutele care intra in componenta acestora au imbatranit, fiind foarte uzate. Se impune asadar achizitionarea unor scule de pescuit noi. Activitatea de acvacultura in ape dulci – cod CAEN 0322 in cadrul Amenajarii

piscicole Lunca are la baza tehnologia de crestere a puietului de peste in system

seminitensiv fara furajare si intensive cu furajare .

Etapele procesului tehnologic sunt urmatoarele : - Pregatirea helesteeleor - Producerea de pui prin reproducere natural-dirijata ; - cresterea pestelui in vara I ; -iernarea materialului piscicol - cresterea puietului in vara a II-a ; - cresterea pestelui de consum ; - cresterea remontilor si reproducatorilor ; -pescuitul de recolta .






Pregatirea helesteelor consta in desfasurarea urmatoarelor operatiuni : lasarea la uscat in perioada de iarna pentru mineralizarea solului , defrisarea vegetatiei ierboase dure de pe suprafata helesteelor prin recoltare si ardere si mentinerea luciului apei , consolidarea digurilor , verificarea si reparararea instalatiilor hidrotehnice si statii de pompare si aplicarea de amendamente si dezinfectare ( in conformitate cu tehnologia si legislatia in vigoare ) .

Inundarea helesteelor se face primavera timpuriu , astfel incat in momentul popularii nivelul apei sa fie de minim 0,5 m , evitandu-se pierderile produse de pasarile ihtiofage . Inundarea continua si dupa populare , pana la nivelul maxim propus , dupa care se continua alimentarea pentru recirculare si mentinerea nivelului de apa din helestee.

Reproducerea natural-dirijata – se face in bazinele de reproducere naturala BRN , in suprafata de 0,4 ha. Pregatirea se face ca si in celelalte helestee , cu deosebirea ca bazinele trebuie sa aiba fundul innierbat pentru a asigura substratul necesar depunerii icrelor. Inundarea se face cu o zi inaintea repopularii reproducatorilor . Formula de populare este de 18-20 familii/ha , o familie fiind constituita dintr-o femela si doi mascului . Dupa reproducere , reproducatorii pot sa ramana in bazin pana la pescuitul puilor predezvoltati . Pe toata perioada se asigura conditii de hranire naturala si complementara atat a alevinilor cat si a reproducatorilor . Dupa 15-20 zile de la eclozarea alevinilor acestia sunt pescuiti , numarati si populati in helesteele pentru crestere vara I .

Cresterea puilor vara I : popularea se face , pe cat posibil , cu material propriu . In situatia in care amenajarea nu si-l poate realiza in totalitate , cumpara diferenta de pui de la ferme autorizate pentru producerea de puiet ecologic. Puii predezvoltati din speciile crap, impreuna cu alte specii complementare ( cosas , novac si singer ) este crescut in helesteele EC4si EC5 care au fost pregatite anterior. Se va avea in vedere asigurarea unor formule de populare care trebuie sa asigure pe toata perioada de vegetatie conditii pentru hranirea din fondul natural si hrana complementara pentru realizarea unei productii de 700-1200 kg/ha puiet vara I . Furajarea se face cu furaje clasice ecologice cu un continut de proteina bruta care se mentine la 26%. Furajele sunt in exclusivitate de natura vegetala : orz, porumb , grau etc. La stabilirea retetelor de furajare se va avea in vedere valoarea nutritive a furajelor precum si continutul lor proteic. Furajarea se face cu barci pescaresti , de regula o barca cu 8 piscicultori/helesteu. Acestia distribuie furajele la mese de furajare in puncte marcate, distribuite zilnic in perioada de vara , cu controlul strict al consumului . Starea






ihtiosanitara a pestelui din helestee se determina prin observatii zilnice la punctele de alimentare cu apa, pe langa maluri , la mesele de furajare . Bilunar se fac pescuiri de control si se evalueaza starea de sanatate a pestelui precum si ritmul de crestere .

Toamna , in perioada 15 octombrie-15 noiembrie se face pescuitul si parcarea puietului in bazinul de iernat. Cu ocazia pescuitului de recolta se face cantarirea si evidentierea productiei pe specii si greutati.

Iernarea materialului piscicol : materialul piscicol propriu precum si materialul piscicol cumparat de la alte societati este iernat in bazinul de iernat. Sunt situatii cand materialul piscicol nu se mai pescuieste din helesteele de crestere si iernatul se face in aceste helestee. Este de preferat ca materialul piscicol sa fie iernat pe grupe de varste. Indiferent de helesteele in care se face iernatul , in perioada de iernat prin alimentarea cu apa a bazinului piscicol , respectiv indepartarea zapezii se vor executa copci pe suprafata inghetata pentru imbogatirea apei in oxigen si pentru supravegherea starii ihtiosanitare .

Cresterea puietului in vara a II-a : dupa iernare , materialul piscicol de o vara se populeaza in helestee de crestere . Popularea se face primavera timpuriu , cu material propriu la temperaturi de 8-10 grade , cand pierderile la pescuit sunt minime. Etapele procesului tehnologic sunt cele de la crestere vara I , diferenta fiind data de norma de populare si compozitia retetelor de furajare. Pescuitul de control se face lunar , respectand aceleasi reguli ca si la pescuitul de control pentru pestele de vara I . Pescuitul de toamna se face in octombrie-noiembrie , ca si puietul de o vara . este de preferat ca iernatul sa se faca in helestee de crestere pentru a se evita pierderile la pescuit.

Cresterea pestelui de consum : materialul piscicol de doi ani este crescut in EC1 si EC2 in regim semiintensiv , fara furajare. Popularea se face primavera timpuriu la temperaturi de 8-10 grade , cand pierderile la pescuit sunt minime.Formula de populare cuprinde si specii autohtone rapitoare , care nu depasesc 5% din electivul piscicol al helesteului .Pescuitul de control se face lunar, respectand aceleasi reguli ca si la pescuitul de control pentru pestele de vara a I-a si vara a II-a .

Cresterea remontilor si a reproducatorilor : remontii si reproducatorii sunt crescuti impreuna cu pestele de consum , neexistand bazine pentru cresterea separate a acestora.

Pescuitul de recolta : se face toamna , in lunile octombrie-noiembrie . In helesteele cu peste pentru consum , pescuitul se poate face si in alte perioade ale anului , dar in masa apei . metodele de pescuit utilizate : in masa apei sau prin






evacuarea apei din helestee si concentrarea pestelui pe canalelel drenoare pana la groapa de pescuit . Pestele pescuit se sorteaza pe specii si categorii de calibraj , in conformitate cu legislatia de comercializare a pestelui . Dupa sortarea materialului piscicol destinat consumului uman , se face cantarirea si transportarea la punctual de colectare autorizat pentru conditionare, prelucrare si livrare din localitatea Jurilovca apartinand SC CHERHANA JURILOVCA SRL , cu care societatea are contract .

Activitatea de pescuit sportiv , respectiv cod CAEN 9319-Alte activitati sportive, in helesteele EC1 si EC2 ( in care se desfasoara acvacultura fara furajare ) in conformitate cu prevederile Regulamentului Sportiv pentru pescuit recreativ/sportive, inclusive de turism –agrement. - descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul

investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea;

Tehnologia de crestere Apa care este mediul de viata al pestilor, poate fi definita ca o suspensie de

substante chimice care ii confera anumite propietati. Atata timp cat aceste propietati se pastreaza intre anumite limite, apa isi dezvolta un chimism normal care ajuta pestele sa creasca si sa se reproduca in bune conditii. Sunt situatii nedorite de nimeni, in care anumite conditii, unii agenti chimici pot imprima atat apei, cat si fundului iazului un chimism iesit din tiparele normale, ce poate afecta negativ starea de sanatate a pestilor. Pentru a evita aceste neplaceri trebuie sa tinem seama de cei mai importanti parametrii chimici: - pH-ul apei, oxigenul, dioxidul de carbon, materia organica in suspensie, continutul in amoniac, nitriti, nitratii, fosfatii, clorurile, sulfatii, hidrogenul sulfurat, metale, detergent, pesticide, cianuri, fenoli.

Modificarea parametrilor normali ai acestor agenti chimici produc pestilor o stare de disconfort care Ie genereaza stres, oferind conditii dezvoltarii accelerate a unor ciuperci si bacteri. Sub influenta temperaturii apei, o serie de compusi chimici vor actiona asociati intre ei sporind virulenta bolilor. Din aceasta cauza se vor efectua analize periodice ale apei la laboratorul special din cadrul Directiei de Sanatate Veterinara. In afara de aceste analize, se vor masura zilnic continutul de oxigen mg/L, temperatura apei, PH-ul apei si in functie de valorile acestor agenti chimici intervenim. De regula, din analizele facute anterior, factorii chimici al apelor din Delta Dunarii sunt in valori optime pentru cresterea, dezvoltarea si reproducerca pestilor.

Exp: Calciu (Ca mg/l) 50-120 mg/l Magneziul (Mg mg/l) 10-40 mg/l






Carbonati (Co mg/l) 0-20 mg/l Bicarbonatii (HCO mg/l) 200-400 mg/l Clorurile (Cl mg/l) 6-40 mgll Sulfatii (SO mg/I) 20-40 mg/I Rezidul fix (mg/l) 200-500 mg/l Suspensiile (mg/l) 30-60 mg/I Alcalinitatea totala (mIHCI/I) 2-4mIHCI/l Duritate 30-120mg/ICa Duritate totalade 6-10 PH PH-ul apei 7,2-7,8 Oxigenul (mg/l) 3-5,5mg/l

Datorita vantului, care bate zi de zi, de la Nord la Sud si invers, apa din bazinele populate cu peste predezvoltat nu trebuie reciclata sau aerata sau improspatata, oxigenul mentinandu-se in valori optime. Furajarea:

Hranirea se face in prima faza (septembrie-noiembrie ) cu prestarter PERFORMA GR 1- 4, cu o granulatie de 0,5-2,4 mm, cu urmatoarea specificatie:

o Proteina bruta 54% o Lipide bruta 11% o NFE 13% o Cenusa 11,2% o Fibre 0,6% o Vitamina A 800 (IE) o Vitamina D 800 (IE)

Cantitatea administrata fiind de 1,2% din masa totala a pestelui pe zi; jumatate din cantitate se administreaza dimineata la ora 6 si cealalta jumatate la ora 19, (fiind amenajate 4 mese la/Ha, la un metru distanta de malul Sud). Pierderi tehnologice:

Mortalitatea datorita transportului, pasarilor, vidrelor, alti rapitori, transferul din canalul de alimentare in bazine, va fi de aproximatie 40%.

Din data de 26-30 noiembrie puietul intra la iernat (nu mananca, ei consumand in aceste conditii rezervele de grasimi pe care le-au acumulat in tirnpul verii). Pe perioada iernii se fac copci cu drujba, forma patrata 1m/1m - pentru oxigenarea bazinelor.






Din primavara anului urmator (1 mai), hranirea puietului se face cu faina bine macinata, din urmatoarele cereale:

Faina de soia - 25% Srot de floarea soarelui - 15% Faina porumb - 20% Faina grau - 20% Faina ovaz - 15% Antibiotic+Calciu+Vitamine - 0,5%

Se administreaza in doua reprize: dimineata la ora 6 si seara la ora 19 in proportie de 2,3% din masa totala a pestelui (din doua in doua saptamani se face un pescuit de control, in care pestii sunt cantariti in numar de 50 - 100 buc. si se face o greutate medie totala a pestelui). Imprastierea furajelor se face de pe mal cu ajutorul tractorului cu rermorca, din dotare, (4 platforme amenajate/Ha), la un metru distanta de malul Sud.

Total furaje consumate la sfarsitul lunii noiembrie (1 Mai - 30 Noiembrie ) = 145 tone.

Furajele vor fi achizitionate de la diversi producatori agricoli si depozitate intr-o magazine, special amenajata cu beton pe jos.

Pierderile planificate sunt 10% din total puiet . Produse si subproduse estimate a se obtinute :

Pui predezvoltati – aproximativ 40 tone/an ; Peste vara a I-a - aproximativ 80to/an ; Peste vara a II-a si vara a III-a –aproximativ 127 tone/an; Productie anuala peste consum –aproximativ 150 tone/an; Oferirea de cazare pentru perioade de scurta durata in cele 10 casute ce urmeaza a fi achizitionate ;

Activitatea de pescuit sportiv, respectiv 5.000 de pescari .

- materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora:

Puietul , furajele , combustibilii ( motorina , benzina ) necesari desfasurarii procesului

de productie se vor asigura din comert , de la firme specializate .

- racordarea la reţelele utilitare existente în zonă :

Energia electrica se realizeaza conform Contract incheiat cu Enel Distributie Dobrogea

-racord existent .






Alimentarea cu apa: - pentru helesteele de la EC1 la EC6 alimentarea cu apa se face cu apa din lacul Golovita pe canalele de alimentare prin intermediul statiilor de pompare. Apa potabila este asigurata din surse autorizate ( comert ).

Evacuarea apelor uzate: exista contract de prestari servicii nr. 311/26.05.2016 incheiat cu SC EURO-ECOLOGIC SRL . Obiectul contractului este inchirierea de toalete mobile

Asigurarea apei tehnologice, daca este cazul Pentru helesteele de la EC1 la EC6, alimentarea cu apa se face cu apa din lacul

Golovita prin canalele de alimentare si prin intermediul statiilor de pompare, dupa cum urmeaza:

EC 1 statie pompare EC1 utilata cu o pompa reversibila aversa cu Q=1300mc/h antrenata de un motor electric de 35kW si o pompa de vid pentru amorsare.

EC 2 statie de pompare EC2 utilata cu o pompa reversibila aversa cu Q=4200mc/h antrenata de un motor electric de 55kW si o pompa de vid pentru amorsare.

EC 3 si EC 4 statie pompare EC3/4 utilata cu doua pompe reversibile aversa cu Q=1300mc/h antrenate de doua motoare electrice de 35kW si doua pompe de vid pentru amorsare

EC 5 si EC 6 statie pompare EC5/6 utilata cu pompa reversibila aversa cu Q=1300mc/h antrenata de un motor electric de 35kW si o pompa de vid pentru amorsare.

Asigurarea agentului termic: Cladirile sunt incalzite cu sobe de teracota cu combustibil solid.

Asigurarea cu energie electrica: statiile de pompare si cladirile aferente sunt alimentate din reteaua nationala de energie electrica, dupa cum urmeaza: Statiile de pompare EC1 si EC2 de la punctul de alimentare cu energie electrica PUNCT TRAFO 74-2A LUNCA ECHIPAT CU TRAFO 250 KVA, racord de 90kW/ 250A; Statia de pompare EC3/4 de la punctul de alimentare cu energie electrica PUNCT TRAFO 69-2B JURILOVCA ECHIPAT CU TRAFO 160KVA, racord de 110kW/ 200A; Statia de pompare EC5/6 de la punctul de alimentare cu energie electrica PUNCT TRAFO 70 JURILOVCA, racord de 60kW/ 125A.

Energia electrica produsa si consumata va fi in mare parte din productia proprie, produsa de panourile fotovoltaice, prin tehnologii regenerabile, evitandu-se consumul de energie produsa cu combustibili clasici (solizi sau lichizi), si reducind considerabil






consumul de energie electrica din sistemul national, al carei pret este in continua crestere.

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei:Mâlul excavat pentru decolmarea canalelor propuse prin proiect va fi

depozitat pe diguri. Dupa aproximativ 6-12 luni mâlul se va usca, va fi nivelat,

refacandu-se in acest fel coronamentul digurilor si readucerea acestora la parametrii

normali. Prin aceasta interventie, inaltimea medie a digurilor va creste cu 40-50cm iar

nivelul maxim al apei in helestee va putea creste cu 30-40cm. In acest mod, nu va

exista material excavat care sa fie necesar sa fie transportat de pe amplasament.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente : NU este cazul .

- resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare: pentru refacerea coronamentului digurilor si readucerea acestuia la parametrii normali se va utiliza materialul excavat pentru decolmatarea canelelor.

- metode folosite în construcţie/demolare: asa cum am mentionat anterior, investitia prevede decolmarea canalelor. Se vor utiliza ca utiliaje: greifer, bulldozer si motocompactor, draga mica absorbant-refulanta. Nu se vor executa lucrari de demolare . La constructiile existe se vor executa urmatoarele interventii : Corp ,,A'' - magazie de furaje de ingrasaminte, moara si statie incubatie - suprafata construita = 378,65m2 Se vor executa lucrari de reparatii la pereti si la tavane, se va înlocui timplaria, se va schimba complet instalatia electrica, la exterior se vor repara peretii si acoperisul, se vor folosi finisaje lavabile la interior si la exterior, se va repara pardoseala pentru mentinerea furajelor in stare buna. Se va redimensiona tabloul electric general. Se va inchide si izola zona unde este amplasata moara de furaje si peletizorul si se va moderniza sistemul de alimentare si transport a furajelor. Se va schimba toata tamplaria. Se vor monta plase antiinsecte la toate ferestrele si toate gurile de aerisire. Corp ,,B'' - STATIE POMPARE CR 3/4 - suprafata construita =75,95 m2 Se va interveni cu lucrari de reparatii la pereti, tavane, pardoseli atat la interior cat si la exterior, se va înlocui tamplaria si se vor aplica finisaje moderne, se va înlocui toata






instalatia electrica. Se vor înlocui toate conductele si vanele aferente asigurarii circulatiei apei. Se va dota cu doua pompe AVERSA reversibile - Q = 1300m3/h, angrenate de motoare electrice de 35kW si o pompa de vid pentru amorsare. Corp ,,C'' - STATIE POMPARE CR 5/6 - suprafata construita=25,67 m2 Se va interveni cu lucrari de reparatii la pereti, tavane, pardoseli atat la interior cat si la exterior, se va înlocui tamplaria si se vor aplica finisaje moderne, se va înlocui toata instalatia electrica. Se vor înlocui toate conductele si vanele aferente asigurarii circulatiei apei. Se va dota cu 1 pompa AVERSA reversibila - Q = 1300m3/h, angrenata de motor electric de 35kW si o pompa de vid pentru amorsare. Corp ,,D'' - Magazie scule pescuit si spatiu administrativ suprafata construita= 355,14 mp LUCRARI PROPUSE: Se vor executa lucrari de reparatii la zidarie atat la interior cat si la exterior Se vor reface tencuielile si se vor aplica finisaje moderne la interior si la exterior Se va inlocui tamplaria Se vor inlocui complet instalatiile electrice, se vor monta corpuri de iluminat noi, rezistente la umiditate Se vor repara pardoselile Zona de odihna personal se va se va compartimenta in birouri pentru activitatea operativa si se va realiza un apartament pentru situatii neprevazute un dormitor, sufragerie si grup sanitar propriu Pentru personal se va realiza un grup sanitar si dus Se va inlocui invelitoarea existenta cu stuf - planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară;

Din cauza faptului ca aceasta amenajare nu a mai suferit investitii majore de la infiintare si pana în prezent pentru a deveni mai productiva, respectiv la o productie de 350-400 kg peste de consum pe ha luciu apa se impune aplicarea unui program de reabilitare prin investitii dupa cum urmeaza: Ferma Lunca are în componenta urmatoarele helestee si bazine:

EC 1 = 227,0 ha;






EC 2 = 456,0 ha; EC 3 = 50,0 ha; EC 4 = 26,0 ha; EC 5 = 8 O ha; EC 6 = 40,0 ha; BPR / BRN=0.40 ha

Total= 811,40 ha Asupra acestora nu s-au mai executat lucrari de intretinere de cand au fost construite, astfel ca timpul si utilizarea lor in activitatea de acvacultura a condus la deteriorarea acestora. ln acesta conditii trebuise efectuate: 1. Lucrari de reparatii pentru a fi aduse la capacitatea de productie pentru care au fost construite si anume reparatii la diguri prin intarirea lor pe maluri cu pari si fascine, la canale si gropi de pescuit precum si la calugari (fucrari de arta) care asigura mentinerea nivelului de apa optim cand sunt conditii pentru a nu utiliza statiile de pompare. 2. Lucrari de investitii care sunt necesare a se executa astfel: HELESTEUL EC 1 - 227,0 ha A fost construit initial cu statie de pompare si colectarea pestelui pe canale drenoare spre groapa de pescuit pe platforma unde în prezent este construit un complex turistic. Pe partea de lucrari hidrotehnice, pentru a i se asigura functionalitatea, se vor executa urmatoarele lucrari hidrotehnice: Lucrari cu graiferul: Canalul drenor principal - va trebui sa i se refaca panta de la vest la est: - 1.615,0m x 10,0m x 1,0m = 16.150,0m3; - 460,0m x 10,0m x 0,6m = 2. 760,0m3; TOTAL 18.910,0 m3 Canalele de aductiune a apei in canalul drenor principal - se vor decolmata toate zonele colmatate, pentru a permite in perioada in care se goleste helesteul sa aduca toata apa si pestele spre statia de pompare si groapa de pescuit. - 580,0m x 10,0m x 0,5m = 2.900,0m3 - 400,0m x 10,0m x 1,5m = 6.000,0m3 - 250,0m x 10,0m x 1.5m = 3.750,0 m3 TOTAL 12.650,0 m3






ln prezent helesteul este dotat cu un calugar care asigura aport de apa cand nivelul apei pe canalul de centura este mai mare decat in bazin si astfel se economiseste energie electrica. Acest calugar trebuie reabilitat, reparatii la betoane, cai de rulare pentru vanete si site, vanete si site noi. Lucrari cu buldozer si compactare: Dupa un an de la efectuarea lucrarilor de excavare a pamantului de pe canale asupra carora s-a intervenit, pamantul asezat pe dig s-a uscat si va trebui întins si nivelat cu buldozerul si compactat cu un motocompactorul. Aceste lucrari vor fi necesare pe: 1.700,0m x 10,0m = 17.000,0m2 HELESTEUL EC 2 -456,0 ha 1. Lucrari cu graiferul: Acest helesteu se prezinta în conditii mai bune si nu necesita decat interventii de corectare a pantelor canalelor drenoare si a canalului de centura astfel: - 758,0m x 10,0m x 1,0m = 7.580,0m3; - 366,0m x 10,0m x 1,0m = 3.660,0m3; - 3.420,0m x 10,0m x 0,5m = 17.100m3 Total = 28.340,0m3. 2. Lucrari cu buldozerul si compactorul: Dupa uscarea pamantului rezultat din decolmatarea canalelor se impun lucrari de întins si nivelat pamantul cu buldozerul si apoi compactat. 4.544,0m x 10,0m = 45.440,0m2. HELESTEUL EC 3 -50,0 ha 1. Lucrari cu graiferul: La canalele drenoare ale acestui helesteu trebuie sa fie asigurata panta de colectare a apei spre statia de pompare pe urmatoarele zone: - 580,0m x 10,0m x 1,0m = 5.800,0m3; - 740,0m X 10,0m x 1,0m = 7.400,0m3; Total= 13.200,0m3. 2. Lucrari cu buldozerul si compactorul: Dupa perioada de un an de uscare a pamantului rezultat din decolmatarea canalelor, este necesara intinderea , nivelarea si compactarea acestuia. - 1.320,0m x 10,0m = 13.200,0m2. HELESTEUL EC 4 -26,0 ha 1. Lucrari cu graiferul:






Acest helesteu se prezinta în conditii mai bune si nu necesita decat interventii de corectare a pantelor canalelor drenoare astfel: - 850,0m x 12,0m x 1,0m = 10.200,0m3; - 460,0m x 12,0m x 1,0m = 5.520,0m3; Total = 15.720,0m3. 2. Lucrari cu buldozerul si compactorul: Dupa uscarea pamantului rezultat din decolmatarea canalelor se impun lucrari de întins si nivelat pamantul cu buldozerul si apoi compactat. - 1.310,0m x 10,0m = 13.100,0m2 HELESTEUL EC 5 - 8,0 ha La acest helesteu trebuiesc efectuate interventii atat la digurile de contur cat si la canalul drenor principal. 1. Lucrari cu draga mica absorbant-refulanta sau graifer: Aceste lucrari sunt necesare pentru a se realiza un canal drenor conform cerintelor tehnologice. - 450,0m x 10,0m x 1,5m = 6.750,0m3. Dupa uscarea pamantului rezultat din decolmatarea canalelor se impun lucrari de întins si nivelat pamantul cu buldozerul si apoi compactat. - 450,0m x 10,0m = 4.500,0m2

HELESTEUL EC 6 - 44,0 ha Lucrari cu draga mica absorbant-refulanta sau graifer: Acest helesteu necesita interventii la canalele drenoare pentru ajustarea pantelor si realizarea colectarii apei spre statia de pompare. - 700,0m x 12,0m x 1.0m = 8.400,0m3; - 550,0m x 12,0m x 1.0m = 6.600,0m3; Total =15.000,0m3 Dupa uscarea pamantului rezultat din decolmatarea canalelor se impun lucrari de întins si nivelat pamantul cu buldozerul si apoi compactat. 1.250,0m x 10,0m = 12.500,0m2

CENTRALIZATOR LUCRARI HIDROTEHNICE - FERMA LUNCA

a. Lucrari cu draga si/sau cu graiferul: EC 1 = 16.150 m3 + 2.760 m3 + 2.900 m3 +6000 m3+3750 m3+1.800 m3=33.360 m3 EC 2 = 7.580 m3 + 3.660 m3 + 17.100 m3 = 28.340,0 m3 EC 3 = 5.800 m3 + 7.400 m3 + 8.800 m3 = 13.200 m3 EC 4 = 10.200 m3 + 5.520 m3 = 15.720 m3






EC 5 = 6.750 m3 EC 6 = 8.400 m3 + 6.600 m3 = 15.000 m3 Total = 122.370 m3 Cost estimativ lucrare 112.370m3 x 2,5euro/mc=280.925 euro b. Lucrari cu buldozerul si compactorul: EC 1 = 17.300m2 EC 2 = 45.440m2 EC 3 = 13.200m2 EC 4 = 13.100m2 EC 5 = 4.500m2 EC 6 = 12.500m2 Total = 106.040 m2 Cost estimtiv lucrare 106.040m2 x 1,5euro/mp = 159.060 euro Alte categorii de lucrări incluse în soluţia tehnică de intervenţie propusă: Corp ,,A'' - magazie de furaje de ingrasaminte, moara si statie incubatie - suprafata construita = 378,65m2 Se vor executa lucrari de reparatii la pereti si la tavane, se va înlocui tamplaria, se va schimba complet instalatia electrica, la exterior se vor repara peretii si acoperisul, se vor folosi finisaje lavabile la interior si la exterior, se va repara pardoseala pentru mentinerea furajelor in stare buna. Se va redimensiona tabloul electric general. Se va inchide si izola zona unde este amplasata moara de furaje si peletizorul si se va moderniza sistemul de alimentare si transport a furajelor. Se va schimba toata tamplaria. Se vor monta plase antiinsecte la toate ferestrele si toate gurile de aerisire. Corp ,,B'' - STATIE POMPARE CR 3/4 - suprafata construita =75,95 m2 Se va interveni cu lucrari de reparatii la pereti, tavane, pardoseli atat la interior cat si la exterior, se va înlocui tamplaria si se vor aplica finisaje moderne, se va înlocui toata instalatia electrica. Se vor înlocui toate conductele si vanele aferente asigurarii circulatiei apei. Se va dota cu doua pompe AVERSA reversibile - Q = 1300m3/h, angrenate de motoare electrice de 35kW si o pompa de vid pentru amorsare. Corp ,,C'' - STATIE POMPARE CR 5/6 - suprafata construita = 25,67 m2 Se va interveni cu lucrari de reparatii la pereti, tavane, pardoseli atat la interior cat si la exterior, se va înlocui tamplaria si se vor aplica finisaje moderne, se va înlocui toata






instalatia electrica. Se vor înlocui toate conductele si vanele aferente asigurarii circulatiei apei. Se va dota cu 1 pompa AVERSA reversibila - Q = 1300m3/h, angrenata de motor electric de 35kW si o pompa de vid pentru amorsare. Corp ,,D'' - Magazie scule pescuit si spatiu administrativ suprafata construita = 355,14 m2 LUCRARI PROPUSE: Se vor executa lucrari de reparatii la zidarie atat la interior cat si la exterior Se vor reface tencuielile si se vor aplica finisaje moderne la interior si la exterior Se va inlocui tamplaria Se vor inlocui complet instalatiile electrice, se vor monta corpuri de iluminat noi, rezistente la umiditate Se vor repara pardoselile Zona de odihna personal se va se va compartimenta in birouri pentru activitatea operativa si se va realiza un apartament pentru situatii neprevazute un dormitor, sufragerie si grup sanitar propriu Pentru personal se va realiza un grup sanitar si dus Se va inlocui invelitoarea existenta cu stuf

- relaţia cu alte proiecte existente sau planificate: pe langa activitatea de acvacultura in ape dulci , proiectul prevede si activitati de turism ( se doreste achizitionarea a 10 casute din lemn ) , pescuit sportiv. - detalii privind alternativele care au fost luate în considerare: NU s-au analizat alternative de amplasament , deoarece proiectul prevede amenajarea unei Amenajari Piscicole existente . - alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor) - pescuit sportiv – cod CAEN 9319 , turism - alte autorizaţii cerute pentru proiect – conform Certificatului de urbanism nr. 27/2883 din 20.07.2017 s-a solicitat obtinerea umraotarelor avize :

Aviz alimentare cu energie electrica Aviz ARBDD Avizul Directiei Contencios Juridic Administratie Locala – C.J. Tulcea Acordul altor proprietari afectati (dupa caz, conform Codului Civil) Studii de specialitate (studio geotehnic, expertiza tehnica);






Expertiza tehnica a digurilor si a cladirilor existente; Avizul Sistemului de Gospodarire a Apelor.

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare – NU este cazul.

- planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a terenului - nu este cazul . - descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului – NU este cazul. - căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, Nu este cazul . - metode folosite în demolare: NU este cazul . - detalii privind alternativele care au fost luate în considerare: NU este cazul. - alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea deşeurilor)- Nu este cazul.

V. Descrierea amplasării proiectului :

- distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001 cu modificarile si completarile ulterioare - proiectul NU se incadreaza in prevederile Legii nr.22/2001 . - localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei

Monumentelor Istorice actualizata periodic si publicata in Monitorul Oficial al

Romaniei si a Repertoriului Arheologic National instituit prin OG nr.43/2000 privind

protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de

interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare – Nu este cazul,

amplasamentul Nu este situat intr-o zona in care sa existe situri arheologice .

- hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile

fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informaţii privind:

Plansele privind amplasarea in zona si planul de situatie sunt anexate prezentului memoriu.






Fig. 1- AP Lunca -plan de amplasare in zona

Fig. 2 AP Lunca – Plan de situatie






folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone

adiacente acestuia :

Proiectul va fi amplasat in extravilanul comunelor Jurilovca si Ceamurlia de Jos conform Planurilor Urbanistice Generale, extravilan comuna Ceamurlia de Jos si partial extravilan - partial intravilan satul Jurilovca, in rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona






amenajari piscicole, terenul avand destinatia de diguri si platforme cu destinatie piscicola.

Adresa: Sat Jurilovca, comuna Jurilovca, Statie Pompare CR 3/4., C68, Amenajarea Piscicola Lunca, judetul Tulcea.

In temeiul reglementarilor Documentatiei de urbanism nr. 41/1991 faza PUG, aprobata prin Hotararea Consiliului Local nr. 17/28.06.2002 al comunei Jurilovca si nr. 66/1998, faza PUG, aprobata prin Hotararea Consiliului Local al comunei Ceamurlia de Jos amplasamentul se situeaza in extravilan comuna Jurilovca si extravilan comuna Ceamurlia de Jos, conform avizelor nr. 4017/30.06.2014 si nr. 2583 din 30.06.2014 emise de primari. Conform Planurilor Urbanistice Generale, extravilan comuna Ceamurlia de Jos, si partial extravilan, partial intravilan satul Jurilovca. Digurile se afla in proprietatea SC PISCICOLA TOUR AP LUNCA SRL iar terenul este domeniu public de interes judetean, conform contractului de concesiune nr. 87/ 21.06.2002 si actului aditional nr. 8/ 25.10.2013.

Folosinta actuala a terenurilor este de „dig”, conform planului cadastral, iar destinatia propusa prin proiect este de „dig”.

Suprafata totala teren: 250.044mp din care: 65.099mp este situata in extravilanul localitatii Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea si 184.945mp se afla partial in extravilanul, partial in intravilanul localitatii Jurilovca, comuna Jurilovca, judet Tulcea.

politici de zonare şi de folosire a terenului : asa cum am mentionat terenul este domeniu public de interes judetean, conform contractului de concesiune nr. 87/ 21.06.2002 si actului aditional nr. 8/ 25.10.2013 . Conform Certificatului de urbanism folosinta terenului si destinatia propusa prin PUG ste de amenajare piscicola .

arealele sensibile – proiectul propus este amplasat in interiorul ROSCI0065 – Delta Dunarii si in vecinatatea ROSPA0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.

- coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub

formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie

naţională Stereo 1970.






zona studiata numar cadastral 30274

Nr. crt. Y X

1 802376.181 366540.454

2 802511.174 366593.506

3 802740.121 365996.097

4 803198.745 366125.059

5 803525.172 366329.466

6 804042.444 366816.039

7 804826.389 367597.439

8 805106.419 367644.993

9 805703.350 367716.024

10 805870.055 367807.718

11 806000.262 367913.216

12 805807.856 368710.193

13 805857.767 368720.884

14 806043.884 367941.832

15 806183.900 368053.761

16 806580.873 368161.191

17 806415.764 368907.261

18 806473.123 368918.640

19 806478.815 368894.569

20 806467.431 368871.812

21 806627.300 368179.246

22 806960.479 368271.901

23 806858.101 368704.609

24 806772.430 368793.598

25 806720.779 368994.361

26 806763.482 369004.061

27 806813.949 368806.168

28 806891.165 368723.529

29 807013.222 368252.643

30 806219.483 368026.295

31 805915.188 367772.011

32 805727.796 367667.953

33 804851.830 367548.761

34 804080.782 366778.159

35 803522.121 366280.336

36 803221.305 366086.240

37 802625.595 365900.525







Nr. crt. Y X

1 799400.633 365370.835

2 799432.735 365406.452

3 799889.381 364986.266

4 799933.123 364986.65

5 800650.593 365536.769

6 801304.688 365604.889

7 801558.084 365479.385

8 802645.809 365946.984

9 802660.041 365908.684

10 801556.781 365432.62

11 801287.821 365553.596

12 800666.405 365488.592

13 799958.623 364937.104

14 799873.833 364939.367


Nr. crt. Y X

1 807023.381 369061.058

2 807203.837 369072.491

3 807306.175 368432.343

4 807591.189 368545.498

5 807896.409 368614.928

6 807729.931 369307.762

7 807762.125 369314.271

8 807947.756 368598.112

9 807600.478 368519.168

10 807158.514 368330.868

11 807150.991 368480.388

- detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare: NU s-au analizat alternative de amplasament, deoarece proiectul prevede amenajarea unei Amenajari Piscicole existente.






VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale

proiectului, în limita informațiilor disponibile

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor

în mediu

1. Protecţia calităţii apelor:

- sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul: evacuarea apei din amenajarea piscicola se face in lacul Golovita ( care are legatura cu bratul Sfantu Gheorghe ) . Evacuarea apei se realizeaza intermediul : - acelorasi pompe care asigura umplerea bazinelor si helesteelor cu apa preluata din canalele de legatura cu lacul , asigura si golirea apei din canale ; -8 instalatii tip “ calugar” , cu functie reversibila , asigura golirea apei din helestee si bazine gravitational , diresct in lacul Golovita ; - 3 canale , cu functie reversibila , care asigura golirea apei pompata din elestee si bazine in lacul Golovita ; -8 canale drenoare , amplasate in interiorul celor 5 elestee si a bazinului de iernat , care au urmatoarele caracteristici : - latimea fundului in zonele acoperite cu stuf – 9 m - latimea fundului in zonele fara stuf – 14 m - taluzele vertical si cota fundului , in trepte de 20 cm , pornind de la cota + 1,4 mdMN in amonte si pana la cota +2,0 mdMN la gropile de pescuit . Evacuarea apelor din cadrul amenajarii piscicole incepe la sfarsitul lunii septembrie si continua pana in luna noiembrie . Lucrarile de decolmatare se pot constitui in surse de poluare a apelor in situatia in care pot apare poluari accidentale cu produse petroliere de la utilajele care vor realiza decolmatarea ( ruperea unor furtune care alimenteaza cu carburant si uleiuri utilajele ) . Pentru limitarea aparitiei unor astfel de incidente se recomanda ca utilajele sa aiba inspectia tehnica la zi. Se recomanda achizitionarea de material absorbante care sa poata fi utilizate in caz de poluari accidentale. 2. Protecţia aerului: - sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri: noxe (pulberi, monoxid de carbon, oxizi de sulf , oxizi de azot) provenite din functionarea utilajelor utilizate in amenajarea AP Lunca (arderea combustibililor).






- instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă: utilajele sunt dotate cu instalatii de retinere a noxelor. 3. Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

- sursele de zgomot şi de vibraţii: utilajele utilizate se constituie in surse de zgomot si vibratii. - amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor: se vor respecta conditiile impuse prin HG nr. 674/2007 pentru modificarea si completarea HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental ; Ordinul MS nr. 536/1997 (nivel acustic la limita incintei). Nivelul de zgomot echivalent exterior se va incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988 , respectiv 50 Db(A) curba Cz 45; Nivelul de zgomot interior se va incadra in limitele prevazute de STAS 6156/1986, respectiv 35 Db(A) , curba Cz 30.

4. Protecţia împotriva radiaţiilor: nu este cazul.

5. Protecţia solului şi a subsolului:

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice și de adâncime: deseuri si poluari accidentale cu produse petroliere utilizate de utilaje.

- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului: spatiu special amenajat pentru colectarea selectiva in europubele a deseurilor.

Materialul dragat va fi depozitat pe digurile de contur al fiecarui bazin asigurand consolidarea si intretinerea acestora , conform Autorizatiei de mediu si a contractului de concesiune . Exista Avize emise de ARBDD pentru lucrari de decolmatare a canalelor drenoare nr. 54/30.04.2013 si nr. 41/11.06.2014 ). Cantitatile de material excavat estimate sunt : - EC1 – 10000 mc -EC2 – 45000 mc -EC3 – 4000 mc -EC4 – 2500 mc - EC 6 – 6000 mc .






6. Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect: ROSCI0065 Delta Dunarii, - lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate: lucrarile se vor efectua strict in perimetrul amenajarii piscicole, iar deseurile rezultate vor fi gestionate conform prevederilor Legii nr. 211/2011 si HG 856/2002 privind gestiunea deseurilor.

7. Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public: nu este cazul asezarile umane sunt situate la distanta fata de AP Lunca. - identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,

respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există

instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional etc. : lucrarile prevazute prin

proiect se vor realiza la o distanta de 2,85 km fata de localitatea Lunca si 2,4 km fata

de localitatea Visina .

- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor

protejate şi/sau de interes public – NU este cazul .

8. Prevenirea și gestionarea deșeurilor generate pe amplasament în timpul realizării

proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:

- lista deșeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile legislației

europene și naționale privind deșeurile), cantități de deșeuri generate;

Deseuri menajere si asimilabile – 20 03 01 cca 0,5 mc/luna Deseuri polistiren si folie PVC – 20 01 03 cca 50 kg/luna Deseuri de ambalaje de hartie si carton – 15 01 01 cca 50 kg/luna

- programul de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate: nu este cazul,

deseurile fiind gestionate prin activitatea autorizata de SC PISCICOLA TOUR AP LUNCA

SRL ( Autorizatia de mediu nr. 1382/25.02.2019 revizuita in 03.05.2019 ).

- planul de gestionare a deșeurilor: deseurile vor fi colectate selectiv in europubele si se vor preda catre un operator autorizat. Se va intocmi evidenta gestiunii deseurilor conform HG nr. 856/2002 si se va raporta la ARBDD.






Preluarea deseurilor de operatori autorizati cu care se exista contract de prestari servicii ( gunoi menajer 20.03.01– cu Primaria comunei Jurilovca – nr. 411/G/27.08.2013 , deseuri de hartie si carton 15.01.01, metal 15.01.04 si plastic 15.01.02 , sticla 15.01.07, DEEE , anvelope – SC JT Grup SRL – nr. 130/10.03.2014 , deseuri de origine animala –SC CAZACIOC &CO SRL nr. 70/10.02.2017 )

9. Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse: motorina, ulei

mineral si/sau benzina pentru utiliajele care vor fi alimentate de la statii PECO din

vecinatatea amplasamentului .

- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea

condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei: nu se recomanda

realizarea de depozite in incinta .

B. Utilizarea resurselor naturale, in special a solului, a terenurilor, a apei si a

biodiversitatii

Prin proiect nu se modifica destinatia terenurilor si nu se utilizeaza resurse naturale ,

Decolmatarea va contribui la mentinerea biodiversitatii .

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de

proiect:

- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversității (acordând o atenție

specială speciilor și habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei și

a faunei sălbatice, terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi

regimului cantitativ al apei, calităţii aerului, climei (de exemplu, natura și amploarea

emisiilor de gaze cu efect de seră), zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului

vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interacţiunilor dintre aceste elemente;

natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen

scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);

impactul asupra populaţiei: pozitiv, permanent, pe termen lung avand in vedere ca sunt create locuri de munca.

impactul asupra sănătăţii umane: Activitatea desfasurata in AP Lunca nu creaza






nici un impact asupra sanatatii umane.

impactul asupra faunei şi florei: impactul aferent fazei de decolmatare, consta in disturbarea faunei prezente in aria de implementare a proiectului. Avand in vedere faptul că în aria obiectivului de investiție nu au fost identificate suprafețe ocupate de fitocenoze cu corespondență în clasificarea tipurilor de habitate de interes comunitar și nici prezența vreunei specii de interes comunitar listate în formularul standard Natura 2000 al sitului ROSCI0065 Delta Dunarii, se apreciaza că impactul direct al proiectului asupra entităților de interes conservativ, în perimetrul sitului Natura 2000, este minim.

impactul asupra solului: lucrarile propuse prin proiect nu vor avea impact negativ asupra solurilor , materialul dragat fiind depozitat pe digurile existente .

impactul asupra folosinţelor si bunurilor materiale: se vor realiza lucrari de consolidare/amenajare a constructiilor existente – aflate intr-o stare avansata de degradare – astfel incat impactul va fi pozitiv, pe termen lung.

impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei: apele evacuate din amenajare se vor incadra in NTPA 001.

impactul asupra calităţii aerului: calitatea aerului poate fi influentata de emisiile de noxe de la utilajele care se vor utiliza. Se recomanda ca aceste utilaje sa aiba inspectia tehnica la zi.

impactul asupra climei: activitatea desfasurata nu este de natura sa aiba impact negativ asupra climei.

impactul zgomotelor şi vibraţiilor: se vor utiliza utilaje si mijloace de transport moderne, cu emisii de zgomot si vibratii care se incadreaza in norme (Ordin MAPPM 462/1993 , Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator , STAS 12574/1987).

impactul asupra peisajului şi mediului vizual: se mentine activitatea de acvacultura care s-a desfasurat in zona si inainte.

impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural – nu este cazul.

- extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor

afectate): impactul se va manifesta strict in zona AP Lunca.

- magnitudinea şi complexitatea impactului: impactul prognozat in AP Lunca este nesemnificativ, daca sunt respectate prevederile legale referitoare la deseuri. - probabilitatea impactului: este redusa.






- durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului: Impactul este nesemnificativ,

temporar si reversibil. Se manifesta in perioada executiei lucrarilor.

- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului: proiectul de reamenajare a AP Lunca nu implica un impact semnificativ asupra mediului. Pentru evitarea/diminuarea/ameliorarea impactului identificat se recomanda:

o pentru protectia faunei acvatice instalatiile hidrotehnice vor fi prevazute permanent cu site de protectie a fondului piscicol cu dimensiunea ochiului de 10 mm ;

o intretinerea si exploatarea corespunzatoare a instalatiilor hidrotehnice o decolmatarea sa se desfasoare in conditii meteo favorabile , evitandu-se

momentele de ploi abundente care ar antrena materialul excavat . o amenajarea unui loc special pentru depozitarea deseurilor generate – platforma

betonata imprejmuita o colectarea si depozitarea temporara selectiva a tuturor tipurilor de deseuri in

europubele/saci menajeri si preluarea acestora numai de operatori autorizati o pentru prevenirea poluarii cu hidrocarburi in perioada de amenajare a AP Lunca

se vor achizitiona substante absorbante , care dupa utilizare vor fi predate catre societati specializate/autorizate.

- natura transfrontieră a impactului – nu este cazul .

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu, inclusiv

pentru conformarea la cerințele privind monitorizarea emisiilor prevăzute de

concluziile BAT aplicabile. Se va avea în vedere ca implementarea proiectului să nu

influențeze negativ calitatea aerului în zonă.

La solicitarea ARBDD se vor efectua daca este cazul analize privind calitatea aerului, zgomot, sol, biodiversitate in perioada de implementare al proiectului .






IX. Legătura cu alte acte normative și/sau planuri/programe/strategii/documente de

planificare

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia comunitară (IED, SEVESO, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru deşeuri etc.): proiectul respecta toate actele normative care transpun legislatia comunitara.

B. se va mentiona planul/programul/strategia/documentul de

programare/planificare din care face proiectul, cu indicarea actului normativ prin

care a fost aprobat – pentru decolmatare societatea a obtinut Avizele nr. 41/2014 si

nr.54/30.04.2013 emise de ARBDD Tulcea .

X. Lucrări necesare organizării de şantier: nu se impune amenajarea unei organizari de santier, lucrarile efectuandu-se in cadrul AP Lunca. - descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier-NU este cazul.

- localizarea organizării de şantier-NU este cazul .

- descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier : NU este

cazul .

- surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în

mediu în timpul organizării de şantier: NU este cazul.

- dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu- NU este

cazul .

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente

şi/sau la încetarea activităţii, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile:

- lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii: in cazul unor poluari accidentale se va interveni cu operativitate pentru inlaturarea cauzelor si limitarea efectelor in afara perimetrului AP Lunca. - aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale; in cazul aparitiei unor poluari accidentale cu produse petroliere se vor






utiliza substantele absorbante pentru diminuarea imprastierii pe sol a produselor petroliere (carburant, uleiuri). Aceste substante absorbante , dupa utilizare vor fi recuperate , depozitate temporar in saci si predate unitatilor de profil autorizate. - aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei : nu este cazul.

- modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului- nu este cazul.

XII. Anexe - piese desenate – anexate.

XIII. Pentru proiectele care intră sub incidența prevederilor art. 28 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări

și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

memoriul va fi completat cu următoarele:

a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes

comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului

proiectului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital

cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970 sau de un tabel în

format electronic conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie

naţională Stereo 1970;

Proiectul este amplasat in siturile Natura 2000 : ROSCI0065 – Delta Dunarii , ROSPA0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.


Nr. crt. Y X

1 802376.181 366540.454

2 802511.174 366593.506

3 802740.121 365996.097

4 803198.745 366125.059

5 803525.172 366329.466

6 804042.444 366816.039

7 804826.389 367597.439

8 805106.419 367644.993

9 805703.350 367716.024

10 805870.055 367807.718

11 806000.262 367913.216






12 805807.856 368710.193

13 805857.767 368720.884

14 806043.884 367941.832

15 806183.900 368053.761

16 806580.873 368161.191

17 806415.764 368907.261

18 806473.123 368918.640

19 806478.815 368894.569

20 806467.431 368871.812

21 806627.300 368179.246

22 806960.479 368271.901

23 806858.101 368704.609

24 806772.430 368793.598

25 806720.779 368994.361

26 806763.482 369004.061

27 806813.949 368806.168

28 806891.165 368723.529

29 807013.222 368252.643

30 806219.483 368026.295

31 805915.188 367772.011

32 805727.796 367667.953

33 804851.830 367548.761

34 804080.782 366778.159

35 803522.121 366280.336

36 803221.305 366086.240

37 802625.595 365900.525


Nr. crt. Y X

1 799400.633 365370.835

2 799432.735 365406.452

3 799889.381 364986.266

4 799933.123 364986.65

5 800650.593 365536.769

6 801304.688 365604.889

7 801558.084 365479.385

8 802645.809 365946.984

9 802660.041 365908.684

10 801556.781 365432.62

11 801287.821 365553.596






12 800666.405 365488.592

13 799958.623 364937.104

14 799873.833 364939.367


Nr. crt. Y X

1 807023.381 369061.058

2 807203.837 369072.491

3 807306.175 368432.343

4 807591.189 368545.498

5 807896.409 368614.928

6 807729.931 369307.762

7 807762.125 369314.271

8 807947.756 368598.112

9 807600.478 368519.168

10 807158.514 368330.868

11 807150.991 368480.388

b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0065 – Delta Dunarii , ROSPA0031 – Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie. c) prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului: Specii de plante identificate pe amplasament : Carex flava, Equisetum palustre, Rorippa sylvestris, Galium palustre, Lysimachia vulgaris, Lathyrus palustris, Eleocharis palustris, Lycopus europaeus, Alisma plantagoaquatica, Mentha aquatica, Alisma lanceolatum , Phalaris arundinacea, Oenanthe silaifolia, Equisetum palustre, Galium palustre, Lysimachia vulgaris, Scutellaria galericulata, Senecio paludosus, Stachys palustris, Poa palustris, Lathyrus palustris, Peucedanum palustre, Phragmites australis, Eleocharis palustris, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Ranunculus lingua, Cicuta virosa, Veronica beccabunga, Schoenoplectus tabernaemontani, Poa palustris, Stachys palustris, Sparganium erectum ssp.neglectum, Leersia oryzoides, Berula erecta, Lycopus europaeus, Juncus articulatus, Galium palustre, Ranunculus flammula, Carex vulpina, Ranunculus repens.






Habitate identificate pe amplasamentul proiectuui : Pentru habitatul R 5310 Pajiste secundară – Comunități daco-danubiene cu

Carex sp. corespondenta in sistemele de clasificare la nivel European este urmatoarea: Corespondențe: NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: 53.21 Large Carex beds PAL.HAB: 53.21 Large Carex beds EUNIS: – Asociații vegetale: Caricetum elatae Koch 1926, Caricetum rostratae Rübel 1912, Caricetum acutiformis Eggler 1933, Caricetum ripariae Knapp et Stoffer 1962. Rãspândire: Zona de câmpie și de deal din Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova, Delta Dunãrii. Stațiuni: Altitudine: 10–900 m. Clima: T = 10,5–60C; P = 350–750 mm. Relief: teren plan, pante usor înclinate, depresiuni cu exces de umiditate. Substrat: depozite aluviale, nisipuri, argile. Soluri: gleiosoluri, cu reactie slab acidã, soluri gleice cu exces de umiditate. Structura: Rogozurile înalte realizeazã fitocenoze dense, acoperirea poate atinge 95–100%, iar înãțimea vegetației depãșește 100 cm. Speciile care realizeazã acest tip de vegetaþie sunt: Carex riparia, C. acutiformis, C. gracilis, C. elata, C. rostrata, C. paniculata. Acestea sunt principalele componente ale etajului superior dar, uneori, alãturi de aceste specii se mai gãsesc și: Ranunculus lingua, Senecio paludosa, Peucedanum palustre, Lythrum salicaria, Epilobium hirsutum. Etajul inferior este alcãtuit din numeroase specii de talie mijlocie 20–40 cm, dintre care mai reprezentative sunt: Carex flava, Equisetum palustre, Rorippa sylvestris, Galium palustre, Lysimachia vulgaris, Lathyrus palustris, Eleocharis palustris, Lycopus europaeus, Alisma plantagoaquatica, Mentha aquatica, Alisma lanceolatum. Valoare conservativã: moderatã. Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Carex elata, C. rostrata, C. riparia, C. acutiformis, C. gracilis. Specii caracteristice: Carex elata, C. riparia, C. acutiformis. Alte specii importante: Phalaris arundinacea, Oenanthe silaifolia, Equisetum palustre, Galium palustre, Lysimachia vulgaris, Scutellaria galericulata, Senecio paludosus, Stachys palustris, Poa palustris, Lathyrus palustris, Peucedanum palustre, Phragmites australis, Eleocharis palustris, Lycopus europaeus, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Ranunculus lingua, Cicuta virosa.






Fig.4- Imagine Carex riparia

Pentru habitatul R 5301Pajiste secundară – Comunități palustre cu Glyceria sp. Corespondențe: NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: 53.16 Reed canary grass (Phalaris arundinacea) beds PAL.HAB: 53.16 Reed canary grass beds EUNIS: C3.26 Phalaris arundinacea beds Asociații vegetale: Glycerietum fluitantis Eggler 1933, Catabrosetum aquaticae Rübel 1912, Phalaridetum arundinaceae (W. Koch) Libbert 1931. Rãspândire: Zona de câmpie și colinarã din Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova, Dobrogea și Delta Dunãrii. Suprafețe: Ocupã suprafeþe restrânse (100-500 m2) în microdepresiuni, crovuri, malul apelor, acolo unde apa este în exces tot timpul anului. Stațiuni: Altitudine: 100–900 m. Clima: T = 10,5–60C; P = 350–700. Relief: terenuri plane și locuri foarte slab înclinate, însorite. Substrat: depozite aluviale, nisipuri, pietrisuri. Soluri: aluviosoluri, gleiosoluri. Structura: Speciile dominante, înalte de 80–110 cm, realizeazã o acoperire de 70–85%. La realizarea etajului superior participã speciile: Glyceria fluitans, G. plicata, Leersia oryzoides, Phragmites australis, Iris pseudacorus, Schoenoplectus lacustris, Oenanthe






aquatica, Carex acutiformis, C. riparia, Phalaris arundinacea, Stachys palustris, Lythrum salicaria, Typha latifolia, T. angustifolia, Juncus effusus, Rumex crispus.Etajul mijlociu este, de asemenea, bine reprezentat de speciile: Catabrosa aquatica, Berula erecta, Sparganium neglectum, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Veronica anagalisaquatica, Eleocharis palustris, Agrostis stolonifera, Bidens tripartipa. Prezenþa unor specii de talie micã duce la constituirea unui etaj inferior, uneori bine reprezentat de speciile: Galium palustre, Ranunculus repens, Potentilla reptans, Lysimachia nummularia, Trifolium repens, Lemna minor, L. trisulca etc. Valoare conservativã: moderatã. Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Glyceria fluitans, Phalaris arundinacea, Catabrosa aquatica, Leersia oryzoides. Specii caracteristice: Glyceria fluitans, G. plicata, Leersia oryzoides, Catabrosa aquatica, Phalaris arundinacea. Alte specii importante: Alisma plantago-aquatica, Phragmites australis, Mentha aquatica, Veronica beccabunga, Lycopus europaeus, Eleocharis palustris, Schoenoplectus tabernaemontani, Poa palustris, Stachys palustris, Sparganium erectum ssp.neglectum, Leersia oryzoides, Berula erecta, Lycopus europaeus, Juncus articulatus, Galium palustre, Ranunculus flammula, Carex vulpina, Ranunculus repens.

Fig.5 - imagine Glyceria fluitans , Glyceria plicata , Phragmites australis

Specii de pasari identificate in zona de implementare a proiectului :






Nr.

crt .

Denumirea speciei in

Latina

Frecventa

in zona

Prezenta

in zona

Formular Natura

2000

1 Ixobrychus minutus x z

SPA Delta Dunarii si

Complexul Razim-Sinoe

2 Lullula arborea x z



3 Ardeola ralloides x z



4 Egretta garzetta x z



5 Egretta alba x z



6 Ardea cinerea x z



7 A. purpurea x z



8 Ciconia ciconia xx sz



9 Ciconia nigra x sz



10 Plegadis falcinellus x z



11 Platalea leucorodia x z



12 Anser albifrons xx z

13 Anser anser xx z



14 Branta ruficollis x z



15 Anas crecca x z



16 Anas platyrhyncos x z

17 Aythya fuligula x z






18 Sturnus vulgaris x z

19 Milvus migrans x z



20 Circaetus gallicus x sz



21 Cygnys cygnus xx z



22 Cygnus olor x z



23 Accipiter gentilis x z

24 Accipiter nisus x z

25 Upupa epops x z



26 Buteo buteo xx sz



27 Buteo rufinus x sz



28 Falco subbuteo x z



29 Aquila pomarina x z



30 Hieraaetus pennatus x z



31 Falco tinnunculus x sz

32 Falco columbarius x z



33 Falco subbuteo x z

34 Falco cherrug 1 sz



35 Falco vespertinus x z



36 Falco peregrinus x z








37 Perdix perdix x zs

38 Coturnix coturnix x sz

39 Larus canus x sz



40 Larus ridibundus x sz

41 Galerida cristata x sz

42 Llulula arborea x sz

43 Riparia riparia x z

44 Hirundo rustica xx z



45 Delichon urbica xx z

46 Anthus campestris xx sz



47 Anthus trivialis x sz



48 Motacilla flava x sz



49 Motacilla alba xx sz



50 Troglodytes troglodytes x sz

51 Erithacus rubecula x sz

52 Saxicola rubetra x sz



53 Saxicola torquata x sz



54 Oenanthe oenanthe xx sz

55 Turdus merula x sz

56 Turdus pilaris 24 sz



57 Turdus philomelos x z








58 Turdus viscivorus x z



59 A. shoenobaenus x z

60 Acrociphalus scirpaceus x z

61 A. arundinaceus x z

62 Hippolais pallida x sz



63 Hippolais icterina x sz



64 Sylvia nisoria x sz



65 Sylvia curruca xx sz

66 Sylvia communis x sz



67 Sylvia borin x sz



68 Sylvia atricapilla xx sz



69 Phylloscopus sibilatrix x z

70 Phylloscopus collybita x sz

71 Phylloscopus trochilus x sz

72 Regulus regulus x sz

73 Muscicapa striata x sz

74 Ficedula parva x z

75 Ficedula albicollis x z



76 Ficedula hypoleuca x z

77 Sterna hirundo x sz

78 Parus cauruleus x sz

79 Parus major x sz

80 Lanius collurio xx sz






81 Lanius minor xx sz

82 Pica pica 9 sz

83 Corvus monedula xx sz

84 Corvus frugilegus xx sz

85 Corvus corone cornix xx sz

86 Sturnus vulgaris 8 sz

87 Passer domesticus xx sz

88 Passer montanus xx sz

89 Himantopus himantopus xx sz

90 Serinus serinus x sz

91 Carduelis chloris x sz

92 Carduelis carduelis x sz

93 Carduelis spinus x sz

94 Vanellus vanellus x sz

95 Emberiza Citronella x sz

96 Emberiza hortulana x sz



97 Emberiza schoeniclus x sz

98 Columba palumbus xx -1 sz

99 Phasianus colchicus xx sz

100 Pelecanus onocrotalus x z



101 Pelecanus crispus x z



102 Phalacrocorax carbo xx s , z

103 Phalacrocorax pygmeus xx s , z

Legenda : x – specii prezente in zona xx – specii cu prezenta buna in zona s – specii identificate stand pe teren , tufarisuri, copaci, stalpi






z- specii identificate in zbor sz – specii migratoare

ALTE SPECII DE FAUNA OBSERVATE IN ZONA DE STUDIU

Amfibieni - s-au identificat urmatoarele specii : broasca raioasa verde ( Bufo viridis )

– 50 exemplare ,brotacel ( Hyla arborea ) - 47 exemplare , broasca mica de lac ( Rana

esculenta ) – 65 exemplare si broasca mare de lac ( Rana ridibunda ) -39 exemplare .

Reptile – s-au identificat 18 exemplare de guster ( Lacerta viridis) , sarpele de apa (

Natrix tesselata ) – 18 exemplare si sarpe de casa ( Natrix natrix ) - 13 exemplare .

Mamifere - În cazul speciilor de mamifere, ca urmare a analizei probelor directe

(observarea unor exemplare) şi indirecte (precum identificarea vizuinilor, a urmelor, ingluviilor

şi/sau excrementelor) au fost identificate urmatoarele specii : soarecele de camp (Microtus

arvalis), ariciul ( Erinaceus concolor ).

Chiroptere – utilizeaza ocazional habitatele existente in intravilanul comunei Maliuc

( pajisti stepice seminaturale ,terenuri agricole ,habitate ruderale ) . Nu au fost identificate

pesteri, iar fondul forestier adiacent intravilanelor localitatilor UAT Maliuc sunt paduri tinere,

care nu ofera conditii de iernat – adaposturi ).

In urma monitorizarii activitatii chiropterelor în zona se constata o slaba prezenta a speciilor.

Culoare de zbor, traversare specifice liliecilor sunt prezente in zona cu zavoaie si siruri de arbori de pe malul Dunarii .

Zona studiata în general poate fi caracterizata cu o activitate redusa a liliecilor – liliacul de amurg ( Nyctalus noctula ) – 9 exemplare , liliacul pitic ( Pipistrellus pipistrellus ) – 11 exemplare,liliacul pitic al lui Kuhl ( Pipistrellus kuhlii )-10 exemplare, liliacul cu aripi late ( Eptesicus serotinus ) – 15 exemplare datorita lipsei adaposturilor ( adaposturilor naturale) .

Nevertebratele

Insectele – identificate in zona de intravilan apartin urmatoarelor ordine de insecte

terestre: Lepidoptera ( fluturi), Hymenoptera ( albine, bondari, viespi, bondari, furnici ) ,

Diptera ( muste si tantari ) , Odonata ( libelule ), Orthoptera ( lacuste, cosasi ) , Caleoptera

( gandaci ).

Din monitorizarea efectuata in zona de implementare a proiectului nu s-au identificat

specii de insecte care sa fie incluse pe anexele Directivei 92/43/CEE .

Fauna de insecte a zonei este deosebit de bogata în special datorita caracteristicilor

habitatului cu ierburi semiînalte (30-40 cm), unde domina populatiile de orthoptere (lăcuste,

cosaşi), alături de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica,

Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarous,






Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus

albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente în vegetatia ierboasa

înaltă, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca si Anisoplia lata (cărăbuşei ai

cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus,

Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptere : dintre fluturii de zi s-au identificat speciile Pieris brassicae ( fluturi de

varza), Vanessa cardui (fluturele de scaieti), Pontia daplidice(albinita rapitei), Melanargia

galathea (frumosul alb), Vanessa atalantai (amiralul roşu).

Plantele segetale si cele care cresc la marginea culturilor atrag speciile de himenoptere

( albine domestice , albine solitare – Halictidae , viespi – Scolia hirta , Vespa germanica ) .

Dintre speciile daunatoare s-a identificat Cephus pygmaeus ( viespea paiului ) .

Miriapodele – sunt reprezentate de specii detritivore ( diplopodele – Blanjulus si Julus )

si de chilopode ( Scolopendra cingulata – caraiac si Lithobius – urechelnite comune ) .

Gasteropodele ( melci ) – au fost identificati melci cu cochilie ( Cernuella virgata, Helicella

obvia, Helix lucorum ) sau fara cochilie ( Limax cinereus , Limax flavus ) . Toate aceste specii

au o larga raspandire in Dobrogea continentala si sunt tolerante la impactul antropic .

Nu s-au identificat specii / habitate prioritare/comunitare pe amplasament . d) se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar

pentru managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar:

proiectul NU are legatura cu planul de management al RBDD.

e) se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar: nu se preconizeaza un impact asupra speciilor si habitatelor caracteristice ROSCI0065 Delta Dunarii . Lucrarile de decolmatare sunt in masura sa imbunatateasca conditiile de habitat ale speciilor de pesti , amfibieni , reptile , pasari . f) alte informaţii prevăzute în legislatia in vigoare – initierea si executarea lucrarilor de

decolmatare se va face cu respectarea dispozitiilor din Legea nr. 50/1991 , republicata

privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii , cu completarile si modificarile

ulterioare .






XIV. Pentru proiectele care se realizează pe ape sau au legătură cu apele, memoriul

va fi completat cu următoarele, informații, preluate din Planurile de management

bazinale, actualizate:

1. Localizarea proiectului:

- bazinul hidrografic: Dunare –.

- cursul de apă: lac Golovita , brat Sfantu Gheorghe

- corpul de apă (de suprafață și/sau subteran): denumire şi cod XIV-1.000.00.00.00.0

hectometru :10037

Cod bazin/spațiu hidrografic

Denumire apă de suprafață

Denumire corp de apă

Codul corpului de apă de suprafață

Categoria de apă

Stare chimică

RO06 Fluviul Dunărea

PFI RORW14.1_B1 LA 3

RO06 Fluviul Dunărea

PFII RORW14.1_B2 LA 3

Notă:

Explicații privind adnotările din anumite coloane:

Coloana “Categoria de apa”: RW = râu, LW = lac natural, LA = lac acumulare,

HMWB = corp de apă puternic modificat, AWB = corp de apă artificial, TeW = apă

teritorială, TW = apă tranzitorie, CW = apă costieră.

Coloana „Stare chimică”: 2 = bună, 3 = nu se atinge starea bună.

2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului de apă

de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și starea

chimică a corpului de apă.

Amenajarea Piscicola Lunca detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 137/28 iulie

2017 , valabila pana la data de 31 iulie 2020 .

3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat,

cu precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.






Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru Apă reprezintă unul dintre elementele centrale ale acestei reglementări europene, având ca scop protecţia pe termen lung, utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor.

Directiva Cadru Apă stabileşte, aşa cum s-a menţionat şi în primul Plan de Management, în Art. 4 (în special pct. 1) obiectivele de mediu, incluzând în esenţă următoarele elemente:

o pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale;

o pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune;

o reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a emisiilor, evacuărilor şi pierderilor de substanţe prioritare periculoase în apele de suprafaţă, prin implementarea măsurilor necesare;

o „prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanţi în apele subterane prin implementarea de măsuri;

o inversarea tendinţelor de creştere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanţi în apele subterane;

o nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane (art. 4.1(a)(i), art. 4.1(b)(i) ale DCA);

o pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor prevăzute de legislaţia specifică.

În cazul în care unui corp de apă si se aplică unul sau mai multe obiective se va selecta cel mai sever obiectiv pentru corpul respectiv (Art. 4.2 al Directivei Cadru Apă).

Pentru apele de suprafaţă, din punct de vedere al stării ecologice, obiectivele de mediu reprezentate de „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă naturale şi „potentialul ecologic bun” pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite în Anexa 6.1 a Planului Național de Management.

Obiectivele de mediu vizând “starea chimică bună” a corpurilor de apă de suprafață și apelor teritoriale sunt stabilite în conformitate cu prevederile din Directiva 2008/105/CE (modificată de Directiva 2013/39/UE) și sunt prezentate în Anexa 6.1.6 a Planului Național de Management.






XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 se iau in considerare, dacă este cazul, în

momentul compilării informațiilor în conformitate cu punctele III-XIV. Nu este cazul .

Intocmit ,

SC ECO GREEN CONSULTING SRL

Administrator ,

BADEA GABRIELA



Documents

adresa poştală numărul de telefon, de fax şi adresa de e ... fileDecolmatarea canalelor prin excavarea mâlului si depozitarea acestuia pe diguri. Dupa aproximativ 6-12 luni mâlul