ADER 2020 P.S.: 1.1 - Ministerul Agriculturii si ... · PDF fileplantelor si de cresterea animalelor pentru diminuarea ... calciul variază între 16 şi40mg,la100gsolşi magneziul

ADER 2020 – P.S.: 1.1.12

Str. Energeticianului, Nr. 1/A, Jud. MURES, COD FISCAL RO 1229950Tel.& Fax. 0265471407, e-mail: [email protected]; www.scdliernut.ro

„Diversificarea sortimentului legumicol prin introducerea în cultură a unor specii mai puţin cultivate (Rheum rhabarbarum –revent), din diverse zone ale lumii (Tragopogon porrifolius –

scorţonera), din flora spontană (Allium ursinum – leurdă, Armoracia rusticana – hrean, Ornithogalum umbelatum –

ceapa ciorii), tolerante la stresul termo-hidric”

S.C.D.L.

IERNUT

S.C.D.L. IERNUT – PARTENERI: – I.C.D.L.F. VIDRA– S.C.D.L. BACAU– S.C.D.L. BUZAU

S.C.D.L. IERNUT are în studiu:-leurda

- revent

- scorţonera

- hreanul

- ceapa ciorii

ADER 2020 – 1.1.12 -20111. Obiectivul proiectului: Adaptarea tehnologiilor de cultura a

plantelor si de cresterea animalelor pentru diminuarea efectelor schimbarilor climatice. Obiectivul specific: Metode de inventariere, monitorizare, protectie, ameliorare si utilizare durabila a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apa, clima, resurse genetice vegetale si animale).

2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului: Identificarea de specii legumicole autohtone şi alohtone aclimatizate, tolerante la stresul hidro-termic provenite din areale de origine sau cultură, proxime arealului temperat continental excesiv. Ghiduri de bune practici agricole şi de mediu; tehnologii cadru de cultură.

ADER 2020 – 1.1.12 -20114. Activităţile obiectivului fazei 1 – 10.12.2011

Nr.crt

Parteneri/acronim

Activităţi

1. CO – SCDL IERNUT

Activitate 1.1 Identificarea genotipurilor în zona Transilvaniei

2. P1 – ICDLF VIDRA

Activitate 1.2 Identificarea genotipurilor în zona de sud

3. P2 – SCDL BACAU

Activitate 1.3 Identificarea genotipurilor în zona Moldovei

4. P3 – SCDL BUZAU

Activitate 1.4 Identificarea genotipurilor în zona Munteniei

CO – S.C.D.L. IERNUT – Activitate 1.1 -Identificarea genotipurilor în zona Transilvaniei

Solul din bazinul legumicol se caracterizeză printr-unconţinut ridicat în argilă fiind un sol de tip argilo-iluvial (preluvosol),cu conţinutul în humus stabil de până la 3%, raportul C/N 10%, iarM.O. 2-2,5%.

Aprovizionarea cu elemente nutritive este medie, conţinutulîn N fiind cuprins între 1 şi 3 mg/100 g sol, cel de fosfor între 1 şi1,5 mg/100 g sol, potasiul între 2 şi 15 mg/100 g sol, calciul variazăîntre 16 şi 40 mg, la 100 g sol şi magneziul între 4,8 şi 7,2 mg/100 gsol. Concentraţia în săruri este variabilă între 0,03 şi 0,07.

Reacţia solului este uşor acidă spre neutră, pH = 6,3-7.Solul pe care se cultivă legumele, pe lângă o fertilitate

ridicată, conţinut mare de humus, trebuie să fie uşor, afânat, reavăn,cu reacţie uşor acidă (pH între 6 şi 7).

Clima este de tip continental, cu veri potrivit de calde, cuierni moderate reci, cu treceri destul de bruşte de la un anotimp laaltul

LEURDALeurda – Allium ursinum –„adăugată lângă orice aliment leurda îl transformă în medicament” – numită şi usturoiţă este cunoscută ca leac din timpuri imemoriale. Dacii o numeau AIURDA şi o foloseau pentru bolile rinichilor ca depurativ. Având proprietăţi asemănătoare usturoiului, leurda este folosită ca detoxifiant de primăvară, pentru curăţarea sângelui a plămânilor şi a tractului digestiv.

REVENTRevent – Rheum rhabarbarum –„o legumă specifică ardealului”.

Peţiolul reventului are un gust acrişor ce conţine: 1,2 - 2,2 % glucide, acizi organici, lactic, molic, oxalic şi 0,5% substanţe proteice. Conţine vitamina C 10-15 mg/100 g produs proaspăt şi săruri minerale K, Ca.

Pentru aceste considerente se foloseşte cu mare succes în arta culinară în prepararea tartelor, checurilor, compoturilor şi chiar a gemurilor.

- Planta erbacee, perena – din flora spontana;

- Se poate cultiva în scop decorativ in parcuri si gradini - în ronduri, cu aspect de gazon inflorit;

- Floarea se deschide doar cand e soare, inchizandu-se pe vreme innorata;

- In scopuri terapeutice aceasta planta inca nu s-a cercetat, de multe ori fiind confundata cu leurda.

Ceapa ciorii – Ornithogalum umbelatum

P1 – ICDLF VIDRA – Activitate 1.2 -Identificarea genotipurilor în zona de sud

Caracteristicile chimice ale solului brun-roşcat, sub tehnologii şi culturi diferite, determinate pe stratul 0-20 cm, au următoarele valori: pH 6,89-6,90, conţinutul în humus 1,50-1,56%, azot total 0,09-0,12%, fosfor mobil 90-106 ppm, potasiu mobil 232-261 ppm.

Climatul zonei în care este ampasat institutul este temperat continental, cu nuanţe excesive, caracterizat prin ierni aspre, veri călduroase, cu arşiţă, media multianuală a lunii celei mai calde este de 21,8 grade C.

HREANUL – Armoracia rusticanaHreanul este o legumă perenă, de la care se consumă

pulpa albă cu gust foarte picant cu multiple întrebuinţări înarta culinară. Este cultivat şi ca plantă medicinală. El poatefi folosit în stare proaspătă precum şi la prepararea unorsosuri picante în amestec cu unele salate sau în amestec cumiere de albine.

Din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice zonaVidra corespunde într-o mare măsură cerinţelor hreanului.

Hreanul preferă soluri cu textură mijlocie, argilo-nisipoase. Pe solurile prea uşoare sau nisipoase, rădăcinilese lignifică şi sunt de calitate inferioară, iar pe cele grele seramifică puternic şi se scot greu. În zona Vidra care secaracterizează prin soluri grele rădăcina hreanului seramifică, de aceea în lunile iunie şi august se aplicăcopcitul ramificaţiilor.

HreanulPentru înfiinţarea experienţei au

fost confecţionaţi butaşi dintr-opopulaţie locală existentă în zonaVidra.

Butaşii au fost realizaţi dinramificaţiile rădăcinilor şi au avut olungime de 15cm şi grosimea de 1-2cm. Când s-a făcut detaşareabutaşilor aceştia au fost tăiaţi oblicla partea inferioară, în vederearespectării polarităţii la plantare. Deasemenea au fost înlăturaţi muguriidorminzi existenţi pe rădăcini prinfrecarea acestora cu o cârpă asprăfără a distruge epiderma. Pe fiecarebutaşi au fost lăsaţi numai muguriide la extremităţi. Peste iarnă butaşiise vor păstra stratificaţi în nisip.

P2 – S.C.D.L. BACAU – Activitate 1.3 -Identificarea genotipurilor în zona Moldovei

S.C.D.L. BACAU au in studiu: revent, leurda, scortonera si hrean, dar se remarca zona prin scortonera alba (barba caprei). Se cultivă pentru rădăcinile sale care se mănâncă prăjite sau fierte.

Se consumă şi frunzele din rozetă pentru asezonarea unor salate.

Conţinutul în inulină, face din salsifis o legumă apreciată în hrana diabeticilor.

Ca legumă-medicament, are efect pozitiv în ameliorarea asteniilor, hematozelor şi reumatismului.

SCORTONERA- Tragopogon porrifolius L -

Salsifisul este o plantă de origine europeană, crescând spontan pe terenuri calcaroase (fâneţe, coline).

Salsifisul este o plantă bienală, cu flori bleu sau roz, care apar în al doilea an în perioada iunie-iulie.

Sunt însă multe plante care formează tulpini florifere şi flori încă din primul an, aceasta ducând la deprecierea calitativă a rădăcinilor care devin fibroase, lemnificate.

P3 – S.C.D.L. BUZAU – Activitate 1.4 Identificareagenotipurilor în zona Munteniei

S.C.D.L. BUZAU: hrean si revent.Hreanul – Armoracia rusticana: folosit in

scopuri alimentare, dietetice, condimentare silegumicole; de la hrean se folosesc radacinile, frunzele si florile.

Radacina de hrean este bogata in vitamina C (70-80mg/100g radacina), in minerale indispensabile organismului uman, precum fier, magneziu, potasiu si calciu. Mirosul intepator al radacinii se datoreaza sulfurii de alil, o substanta prezenta in usturoi si in ceapa care impiedica formarea mucegaiurilor, de aceea se foloseste la muraturi ca si conservant.

Radacina mai contine: triglicozizi sulfurati-izotiocianati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, monozaharide, aminoacizi, vitamine (carotenoizi, vitamina B2, vitamina B1 si vitamina C) si substante fitoncide.

REVENT - Rheum palmatum -Toate partile plantei sunt utilizate

in diferite scopuri: petiolul frunzelor din care se prepara sucuri racoritoare, dulceata, marmelada, peltea, compot; frunzele tinere sunt consumate in stare proaspata ca si cele de macris, iar dupa recoltarea petiolului sunt utilizate in hrana animalelor; rizomii sunt folositi ca laxativ, antifluogistic si homeostatic in tratamentul constipatiei, in rani superficiale si pentru calmarea arsurilor. Este folosit de asemenea ca si insecticid in culturile ecologice. Trebuie evitat consumul limbului frunzei, al caror continut ridicat de acid oxalic este periculos.

ADER 2020 – 1.1.12 -20124. Activităţile obiectivului fazei: 2 – 15.05.2012

Nr.crt

Parteneri/acronim

Activităţi


Activitatea 2.1. Studiul si selectia materialului biologic din zona Transilvania

Activitatea 2.4. Elaborare documentatie de analiză tehnico-economică


Activitatea 2.2. Studiul si selectia materialului biologic din Muntenia si zona de sud


Activitatea 2.3. Studiul si selectia materialului biologic din zona Moldovei


Activitatea 2.3. Studiul si selectia materialului biologic din zona Munteniei

ADER 2020 – 1.1.12 -20124. Activităţile obiectivului fazei: 3 – 15/11/2012

Nr. crt. Parteneri Activităţi1. CO – SCDL

IERNUTActivitatea 3.1. Crearea cultivarelor, realizarea de material biologic initial in vederea ameliorarii si crearii de cultivare valoroase (zona Transilvaniei): revent, hrean, leurda, ceapa ciorii si scortonera.


Activitatea 3.1. Crearea cultivarelor, realizarea de material biologic initial in vederea ameliorarii si crearii de cultivare valoroase (zona de sud): hrean si revent.


Activitatea 3.1. Crearea cultivarelor, realizarea de material biologic initial in vederea ameliorarii si crearii de cultivare valoroase. Studiul si selectia materialului biologic din zona Moldovei: leurdă şi hrean.


Activitatea 3.1. Crearea cultivarelor, realizarea de material biologic initial in vederea ameliorarii si crearii de cultivare valoroase. Studiul si selectia materialului biologic din zona Munteniei : revent si scorţoneră.

Rezultatele obtinute în etapele 2 si 3 - 2012:

CO – SCDL IERNUT - s-au înfiinţat câmpuri experimentale cu: leurdă, hrean, revent, ceapa ciorii si scorţoneră;

P1 – ICDLF VIDRA - s-au înfiinţat câmpuri experimentale cu hrean, revent;

P2 – SCDL BACAU - s-au înfiinţat câmpuri experi-mentale cu: leurdă, hrean;

P3 – SCDL BUZAU - s-au înfiinţat câmpuri experimentale cu revent si scorţoneră.


Nr.crt

Parteneri/acronim

Activităţi


Activitatea 4.1. Infiintarea, intretinerea cultivarelor/Testarea speciilor, cultivarelor din colectie: revent, hrean, leurda, ceapa ciorii si scortonera la conditiile de mediu. (zona Transilvaniei).


Activitatea 4.1. Infiintarea, intretinerea cultivarelor/Testarea speciilor, cultivarelor din colectie: hrean si revent la conditiile de mediu (zona de sud).


Activitatea 4.1. Infiintarea, intretinerea cultivarelor/Testarea speciilor, cultivarelor din colectie: leurdă şi hrean la conditiile de mediu (zona Moldovei).


Activitatea 4.1. Infiintarea, intretinerea cultivarelor/Testarea speciilor, cultivarelor din colectie: revent şi scorţoneră la conditiile de mediu (zona Munteniei).


Nr.crt

Parteneri/acronim

Activităţi


Activitatea 5.1. Elaborare tehnologie de cultivare specii in diferite conditii pedoclimatice din Romania

Tehnologii: hrean, revent, leurda, ceapa ciorii si scortonera. (2-4 variante tehnologice/specie)



Tehnologii: hrean si revent. (2 variante tehnologice/ specie)



Tehnologii: leurda si hrean. (3 variante tehnologice/ specie)



Tehnologii: revent si scortonera. (2 variant tehnologice/ specie)

Rezultatele obtinuteîn etapele 4 si 5 - 2013:

CO – SCDL IERNUT - s-au elaborat tehnologii de cultivare la: leurdă, hrean, revent, ceapa ciorii şi scorţoneră;

P1 – ICDLF VIDRA - s-au elaborat tehnologii de cultivare la: hrean, revent;

P2 – SCDL BACAU - s-au elaborat tehnologii de cultivare la: leurdă, hrean;

P3 – SCDL BUZAU - s-au elaborat tehnologii de cultivare la: revent si scorţoneră.

VA MULTUMESC !

Documents

ADER 2020 P.S.: 1.1 - Ministerul Agriculturii si ... · PDF fileplantelor si de cresterea animalelor pentru diminuarea ... calciul variază între 16 şi40mg,la100gsolşi magneziul