Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ACTUALIZAREA
PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI
JUDEȚEAN SUCEAVA
Etapa I
Analiza situației existente. Identificarea elementelor care
condiționează dezvoltarea, a disfuncționalităților și elementelor
de potențial
Contract nr. 19407/20.08.2018
(nr. ctr. UAUIM-CCPEC: 2 / 2018)
VOL. 05: INFRASTRUCTURI TEHNICE MAJORE
Beneficiar: CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA
Elaboratori: UAUIM-CCPEC (lider de proiect)
Universitatea din București – CICADIT (partener)
SC UrbanTeam srl (partener)
SC Quattro Design srl (partener)
S.C. F & R Worldwide srl (partener)
Aprilie 2019
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 2
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM
“ION MINCU”
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting
proiectant general (CCPEC)
Rector: prof. dr. arh. Marian MOICEANU
Director CCPEC: ec. Dana RACU
Șef proiect: conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU
Colectiv de elaborare:
Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” – CCPEC
Conf. dr. arh. Gabriel PASCARIU
Ing. Mariana DOROBANȚU (gospodărirea apelor și echipare hidro-edilitară)
Ing. Elena STANCU (îmbunătățiri funciare și managementul deșeurilor)
Ing. Tudor PERJU (căi de comunicații)
Ing. Diana PINTRIJEL (căi de comunicații)
Ing. Amelia CAZACU (energie electrică și telecomunicații)
Ing. Luiza MINCULESCU (energie termică și gaze naturale)
Dr. urb. Irina CIOANGHER (grafică)
Asist. dr. urb. Radu-Matei COCHECI (grafică, GIS)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 3
Cuprins
_Toc6387972
Lista figurilor din text 5
Lista tabelelor din text 6
1. Gospodărirea apelor 8
1.1 Resursele de apă 10
1.2 Amenajarea bazinului hidrografic 12
2. Lucrări de îmbunătățiri funciare 26
2.1 Amenajări pentru desecare 26
2.2 Amenajări pentru Combaterea Eroziunii Solului 27
2.3 Amenajări pentru irigații 29
2.4 Probleme și disfuncționalități legate de funcționarea amenajărilor de îmbunătățiri funciare 29
3. Echiparea hidroedilitară 31
3.1 Alimentarea cu apă 31
3.1.1 Municipiul Suceava 32
3.1.2 Municipiul Fălticeni 36
3.1.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc 39
3.1.4 Municipiul Rădăuți 41
3.1.5 Municipiul Vatra Dornei 44
3.1.6 Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ 46
3.1.7 Concluzie 47
3.2 Canalizarea apelor uzate 52
3.2.1 Municipiul Suceava 52
3.2.2 Municipiul Fălticeni 53
3.2.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc 54
3.2.4 Municipiul Vatra Dornei 54
3.2.5 Municipiul Rădăuți 54
3.2.6 Sistemele de canalizare din mediul rural 55
3.2.7 Concluzii 55
4. Echiparea tehnică cu căi de comunicație 57
4.1 Rețeaua rutieră 57
4.1.1 Drumurile naţionale 57
4.1.2 Drumurile judeţene 73
4.1.3 Drumurile comunale 77
4.1.4 Probleme şi priorităţi 83
4.2 Rețeaua feroviară 84
4.3 Drumurile industriale 96
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 4
4.4 Reţeaua navigabilă 96
4.5 Căile aeriene 96
4.6 Punctele de control şi trecere a frontierei 98
4.7 Probleme, disfuncționalități și elemente de potențial 98
5. Rețele de energie electrică și telecomunicații 110
5.1 Alimentarea cu energie electrică 110
5.1.1 Producția de energie electrică 110
5.1.2 Rețeaua electrică de transport 112
5.1.3 Rețeaua electrică de distribuție 114
5.1.4 Rețeaua de iluminat public 115
5.1.5 Utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice 115
5.2 Telecomunicații 121
5.2.1 Telefonie fixă și mobilă 121
5.2.2 Acces la internet, televiziune și radio 122
6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale și fluide combustibile 124
6.1 Alimentarea cu energie termică 124
6.1.1 Municipiul Suceava 125
6.1.2 Municipiul Vatra Dornei 126
6.1.3 Municipiul Rădăuți 127
6.2 Gaze naturale şi fluide combustibile 128
6.2.1 Exploatări SNGN ROMGAZ SA 134
6.2.2 Concluzii 135
7. Managementul Deșeurilor 136
7.1 Managementul deșeurilor municipale 136
7.1.1 Depozite de deșeuri municipale 136
7.1.2 Spaţii de stocare temporară 136
7.2 Managementul deșeurilor industriale 137
7.2.1 Depozite de deșeuri industriale 137
7.2.2 Gestionarea deșeurilor speciale 138
7.2.3 Deșeurile din industria extractivă 138
7.3 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul Gestionării Deșeurilor 140
7.3.1 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor municipale. 140
7.3.2 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor industriale. 141
Bibliografie 148
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 5
Lista figurilor din text
Figura 1: Localizarea Bazinului Hidrografic Siret pe teritoriul României 8
Figura 2: Acumulările și digurile de protecție din județul Suceava 25
Figura 3: Amenajările de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul județului Suceava 26
Figura 4: Amenajările de desecare de pe teritoriul județului Suceava 27
Figura 5: Amenajările de combaterea eroziunii solului de pe teritoriul județului Suceava 28
Figura 6: Amenajările de irigații de pe teritoriul județului Suceava 29
Figura 7: Distribuția surselor de apă pe UATB-uri 48
Figura 8: Situația alimentării cu apă potabilă în UATB-uri 49
Figura 9: Situația rețelelor de canalizare și epurare a apelor uzate menajere în UATB-urile din
județul Suceava 56
Figura 10: Drumurile naționale din Regiunea Nord-Est Moldova 58
Figura 11: Schema rețelei feroviare 84
Figura 12: Accesibilitatea UATB-urilor la rețeaua de căi de comunicații 108
Figura 13: Unități administrative territoriale din Județul Suceava cu risc de înzăpezire pe căi
rutiere și feroviare 109
Figura 14: Evoluția consumului de energie electrică și de energie termică în județul Suceava în
perioada 2005-2015 111
Figura 15: Rețeaua electrică de transport în octombrie 2017 113
Figura 16: Harta potențialului solar al României 117
Figura 17: Harta potențialului eolian al României 119
Figura 18: Harta potențialului eolian al județului Suceava 120
Figura 19: Harta ariilor protejate din jud. Suceava 121
Figura 20: Gestiunea deșeurilor – depozite municipale 145
Figura 21: Gestiunea deșeurilor – depozite de deșeuri industriale 146
Figura 22: Servicii de salubritate 147
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 6
Lista tabelelor din text
Tabelul 1: Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului Suceava 9
Tabelul 2: Principalele surse de apă disponibile în județul Suceava 11
Tabelul 3: Lucrările de amenajare a Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava 13
Tabelul 4: Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă din Bazinului Hidrografic Siret, în
județul Suceava 15
Tabelul 5: Acumulările și îndiguirile realizate la nivel de UATB 22
Tabelul 6: Cauzele de degradare a terenurilor în județul Suceava 28
Tabelul 7: Evoluția suprafețelor de îmbunătățiri funciare în perioada 2013-2017 în județul
Suceava 29
Tabelul 8: Situația alimentării cu apă potabilă la nivelul județului Suceava 31
Tabelul 9: Situația alimentării cu apă potabilă a orașelor din județul Suceava 46
Tabelul 10: Situația rețelelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în UATB-urile din
județul Suceava 50
Tabelul 11: Situația rețelelor de canalizare în orașele din județul Suceava 55
Tabelul 12: Drumurile naționale de pe raza județului Suceava 59
Tabelul 13: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung Moldovenesc 59
Tabelul 14: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung Moldovenesc 60
Tabelul 15: Situaţia podurilor amplasate pe drumurile nationale din judeţul Suceava, lucrări de
artă pe secţia D.N. Suceava (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri) 61
Tabelul 16: Lucrări de artă pe secția D.N. Câmpulung Moldovenesc (poduri, viaducte, tuneluri,
trecători şi pasuri) 65
Tabelul 17: Clasa tehnică a drumurilor naționale 70
Tabelul 18: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava 72
Tabelul 19: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava 72
Tabelul 20: Rețeaua de drumuri județene din județul Suceava 73
Tabelul 21: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava 73
Tabelul 22: Rețeaua de drumuri comunale din județul Suceava 77
Tabelul 23: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava 77
Tabelul 24: Tabel centralizator cu drumurile naționale, județene și comunale din județul
Suceava 82
Tabelul 25: Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul judeţului
Suceava 84
Tabelul 26: Reţelele de căi ferate în Judeţul Suceava 87
Tabelul 27: Lista podurilor de cale ferată cu deschiderea mai mare de 10 m.l. aflate pe raza
Sucursalei Regionale C.F. Iaşi (Jud. Suceava) 92
Tabelul 28: Lista tunelurilor de pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi, jud. Suceava 94
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 7
Tabelul 29: Lista punctelor periculoase aflate pe raza de responsabilitate a Sucursalei Regionale
C.F. Iaşi aflate pe teritoriul judeţului Suceava 94
Tabelul 30: Lista aeroporturilor din România și numărul de pasageri transportați 97
Tabelul 31: Situația accesibilității UAT-urilor la rețeaua rutieră și feroviară a județului Suceava
100
Tabelul 32: Zone de risc în rețeaua de căi rutiere și feroviare 105
Tabelul 33: Puteri totale pe tipuri de sursă de energie pentru județul Suceava 110
Tabelul 34: Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava 111
Tabelul 35: Consumul de energie al județului Suceava, pe sectoare de activitate, în perioada
2007-2015 111
Tabelul 36: Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei electrice din
surse regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare
prin CV actualizată la data de 31.12.2018 116
Tabelul 37: Lista centralelor fotovoltaice cu contract de racordare din județul Suceava 118
Tabelul 38: Lista localităților - "zone albe NGN" rural din județul Suceava la 1 noiembrie 2017
122
Tabelul 39: Energia termica distribuita in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare
componente (Gigacalorii) 124
Tabelul 40: Energia termica distribuita in Regiunea de dezvoltare Nord-Est (Gigacalorii) 124
Tabelul 41: Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale în cadrul in Macroregiunii
DOI și în regiunile de dezvoltare componente 129
Tabelul 42: Gaze naturale distribuite in Macroregiunea DOI și în regiunile de dezvoltare
componente, (mii mc) 129
Tabelul 43: Numărul localităților in care se distribuie gaze naturale pe medii de rezidență, în
Regiunea de dezvoltare Nord-Est și județele aferente 130
Tabelul 44: Gaze naturale distribuite, după destinație, în Regiunea de dezvoltare Nord-Est (mii
mc) 130
Tabelul 45: Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor in Regiunea de dezvoltare
Nord-Est (km) 131
Tabelul 46: Gazele naturale distribuite, după destinație, in Județul Suceava 132
Tabelul 47: Spațiile de stocare temporară a deșeurilor municipale 137
Tabelul 48: Localizarea depozitelor de deșeuri industriale (nepericuloase și periculoase) 138
Tabelul 49: Situaţia depozitelor industriale nepericuloase şi periculoase din jud. Suceava 139
Tabelul 50: UATB-uri afectate de prezența depozitelor de deșeuri menajere care produc impact
asupra mediului natural și comunităților umane 141
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 8
1. Gospodărirea apelor
Județul Suceava de înscrie în întregime în bazinul hidrografic Siret, cel mai mare bazin hidrografic al
României, care este situat în partea de Est-Nord Est a Românie. Suprafața totală a bazinului este de
44.871km2, din care 42.890km2 sunt pe teritoriul României.
Figura 1: Localizarea Bazinului Hidrografic Siret pe teritoriul României
Sursa: Planul pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor, rev 02, Administrația
Bazinală de Apă Siret-Bacău
Rețeaua hidrografică a bazinului este bine dezvoltată, reprezentând 12,4% din lungimea totală a
râurilor din țara noastră, 15.175km în România, din care 10.861km în bazinul hidrografic Siret.
Densitatea rețelei este mai mare în zona montană înaltă (1-2km/km2) și mai redusă în zonele de podiș
(0,8-1,5km/km2) și de câmpie (0,2-0,5km/km2).
Resursa de apă de suprafață a bazinului este de 5.800mil.m3, iar resursa de apă subterană este de
1.068mil.m3.
Rețeaua hidrografică a județului Suceava are 3.092km și densitatea de 0,361km/km2 teritoriu, valoare
peste media pe țară. Principalele cursuri de apă din teritoriul județului sunt Siret, care curge de la Nord
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 9
la Sud și afluenții săi Suceava, Șomuzu Mare, Moldova, Bistrița, care curg de la Nord-Vest către Sud-
Est. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează peste 33% din suprafața
județului, urmat de râul Bistrița cu 30% din suprafața județului și râul Suceava cu 26,6%.
Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului sunt:
Tabelul 1: Lungimile principalelor cursuri de apă pe teritoriul județului Suceava
Râu Sprafață bazin
hidrografic
km2
Lungime totală
km
Lungime în
județ
km
Pondere județ
%
Siret 36030 559 148 26,5
Suceava 2330 173 170 98,3
Moldova 4299 213 149 70,0
Bistrița 7039 283 131 46,3
TOTAL 1279 649
Sursa: Master Planul de apă și apă uzată, 2014
Râul Siret izvorăște din Carpații Păduroși aflați în regiunea Cernăuți din teritoriul actual al Ucrainei,
de sub Muntele Lungul, pătrunde în România în localitatea Văscăuți, situată la circa 5 km NE de
orașul Siret și, după un parcurs total de 726 km (559 km în România), se varsă în Dunăre, în apropiere
de municipiul Galați (la Șendreni). Suprafața bazinului este de 1.636 km2. Debitul mediu multianual
la intrarea în ţară în secţiunea Siret este de 13,0 m3/s. Spre aval debitele cresc mai ales după
principalele confluenţe. Astfel, la Lespezi (aval de confluenţa cu Suceava) este de 36,5 m3/s, la
Drăgeşti (în aval de confluenţa cu Moldova) de 75,1 m3/s, la Răcătău (în aval de confluența cu
Bistriţa) 140 m3/s, iar la vărsarea în Dunăre este de 240m3/s. Râul colectează aproximativ17% din
volumul total al resurselor de apă ale României
Râul Suceava izvorăște din munții Obcinele Bucovinei (județ Suceava) și se varsă în râul Siret în
apropierea localității Liteni. Suprafața bazinului hidrografic este de 2.641km2, din care 2.298km2 pe
teritoriul țării. Principalii afluenţi ai râului Suceava sunt Putna 20 km, Pozen 32 km, Suceviţa 41 km,
Solca 34 km, Horaiț 24 km, Soloneţ 38 km, Hătnuţa 21 km, Dragomirna 16 km. Debitul mediu
multianual este de 17,9m3/s la confluența cu Siretul.
Râul Moldova izvorăşte din munţii Obcinele Bucovinei (jud. Suceava) şi se varsă în râul Siret aval de
municipiul Roman (jud. Neamţ), având o suprafaţă de 4.299 km2. Principalii afluenţi ai râului
Moldova sunt râurile Sadova 14 km, Moldoviţa 49 km, Suha 35 km, Umor 26 km, Suha Mică 27 km,
Suha Mare 29 km, Râşca 35 km, Șomuz 32 km, Neamţ 55 km, Topoliţa 36 km. Debitul mediu
multianual este 3,75m3/s la Fundul Moldovei, 7,56m3/s la Priseaca Dornei, 18,1m3/s la Gura
Humorului, 35,5m3/s la Tupilați.
Râul Bistriţa izvorăşte din M-ţii Rodnei (jud. Suceava) şi se varsă în r. Siret aval de mun. Bacău.
Bazinul hidrografic al râului Bistriţa are o suprafaţă de 7039 km2. Principalii afluenți ai râului Bistriţa
sunt: Dorna 53 km, Borca 19 km, Sabasa 24 km, Bistricioara 64 km, Putna 23km, Bicaz 39 km,
Neagra 41 km, Dămuc 24 km, Tarcău 33 km, Cracău 66 km, Români 26 km, Trebeş 28 km. Datorită
faptului că bazinul său hidrografic drenează unităţile montane cele mai înalte din Carpaţii Orientali,
scurgerea apei este bogată. Debitul mediu multianual este la vărsarea Bistriţei în Siret, de 62,5 m3/s.
Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri
complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 10
1.1 Resursele de apă
Resursele de apă în județ sunt formate din ape de suprafață și ape subterane. Apa de suprafață, este
constituită din râuri, iazuri, bălți. Apa subterană se găsește în cantități mari în zona montană, în
depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. In zona de podiș, apa
subterană este cantonată în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri
sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale.
Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile sunt (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava,
pentru anul 2012):
• Resursa de suprafață: teoretică 1.920 mil. m3 și tehnic utilizabilă 610 mil. m3;
• Resursa din subteran: teoretică 180 mil.m3și tehnic utilizabilă 142 mil.m3.
Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea,
ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de
apă din judeţ.
Cerințele de apă pe surse și utilizări sunt (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru anul
2012):
• Din sursele apă de suprafață de 20.562mii m3 pentru:
− populație 9.150mii m3;
− industrie 994mii m3;
− agricultură 10.418mii m3.
• Din sursele de apă subterană de 26.826mii m3 pentru:
− populație 24.504mii m3;
− industrie 2.218mii m3;
− agricultură 104mii m3.
Prelevarea de apă pe surse și utilizări este (Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, pentru anul
2012):
• Din sursele de suprafață este de 14.221mii m3, cu indice de exploatare de 69,16% pentru:
− populație 7.154mii m3, cu indice de exploatare de 78,19%;
− industrie 527mii m3, cu indice de exploatare de 53,02%;
− agricultură 6.540mii m3, cu indice de exploatare de 62,77%.
• Din sursele de apă subterană este de 24.049mii m3, cu indice de exploatare de 89,65% pentru:
− populație 23.503mii m3, cu indice de exploatare de 95,92%;
− industrie 510mii m3, cu indice de exploatare de 22,97%;
− agricultură 36mii m3, cu indice de exploatare de 34,59mii m3.
La nivel județean, din totalul surselor de apă disponibile, apa de suprafață reprezintă 30%, iar cea din
subteran reprezintă 70%.
Resursele de apă brută identificate pot fi considerate strategice, dat fiind ca aprovizionează 80 % din
populația județului și toate sunt/vor fi gestionate de SC ACET SA, operatorul regional care asigură
alimentarea cu apă potabilă, canalizarea și epurarea apelor uzate din județ. SC ACET SA nu deține
însă în proprietate aceste resurse, el având responsabilitatea managementului zonelor de captare.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 11
Principalele surse de apă disponibile în județ (Master Plan de apă și apă uzată, componenta J) sunt
următoarele:
Tabelul 2: Principalele surse de apă disponibile în județul Suceava
Locația Tipul sursei Exploatarea sursei Debit apă
brută
(m3/zi)
ACET Suceava subterană
suprafață
captare puțuri Berchișești 59.464
captare Mihoveni 16.920
ACET Suceava-
Agenția Gura Humorului
subterană câmp de puțuri Voroneț 3.696
ACET Suceava-Agenția
Câmpulung Moldovenesc
subterană câmp de puțuri Aeroport și
Sadova
2.827
ACET Suceava-
Agenția Vatra Dornei
suprafață priza de captare r. Dorna 3.406
ACET Suceava-
Agenția Fălticeni
subterană câmp de puțuri
Baia 1/Baia 2
6.110,33/
6.110,33
suprafață r. Moldova 8.110,33
ACET Suceava-Agenția Siret subterană câmp de puțuri, dren 962,88
ACET Suceava-Agenția Solca suprafață ac. Solcuța 242
ACET Suceava-Agenția Rădăuți subterană câmp de puțuri Măneuți 9.288
Primăria Broșteni subterană,
suprafață
dren,
priză captare r. Neagra
390,96
Primăria Dolhasca subterană câmp de puțuri 931,85
Primăria Frasin subterană puț 588,33
Primăria Liteni subterană câmp de puțuri 854,54
Primăria Salcea subterană câmp de puțuri Salcea 1.038,53
Primăria Vicovu de Sus subterană câmp de puțuri 1.635
Primăria Bogdănești subterană câmp de puțuri 452
Primăria Boroaia subterană câmp de puțuri 178,5
Primăria Bosanci subterană câmp de puțuri 847,94
Primăria Capu Câmpului subterană puț 198,31
Primăria Dornești subterană puț 46,5
Primăria Drăgușeni subterană câmp de puțuri 547,82
Primăria Forăști subterană câmp de puțuri 525,47
Primăria Fundu Moldovei subterană puț 32,87
Primăria Gălănești subterană puț 65
Primăria Grănicești subterană câmp de puțuri 199,13
Primăria Iacobeni suprafață priză de apă 634,06
Primăria Ostra subterană
suprafață
prag de fund
pr. Băisescu
467
Primăria Păltinoasa subterană puțuri 423,67
Primăria Putna suprafață pr. Vitău 285
Primăria Stulpicani subterană puț 50,22
Primăria Șaru Dornei subterană captare izvoare 102,45
Primăria Valea Moldovei subterană câmp de puțuri 282,87
Primăria Vama subterană câmp de puțuri 1.096,72
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 12
Locația Tipul sursei Exploatarea sursei Debit apă
brută
(m3/zi)
Primăria Verești subterană puțuri 22,13
Egger Dornești subterană câmp de puțuri 3.776
Salina Cacica suprafață
subteran
puț
captare de suprafață
56
SAB Rădăuți subterană puț 2.854
Fundația Sf.Procopie și Elisabeta-
Dorna Arini
subterană câmp de puțuri 55,07
Primăria Fântâna Mare subterană câmp de puțuri 150,5
Primăria Dorna Cândrilor subterană captare prin drenuri de
izvoare
243,42
Coca-Cola HBC Poiana Negri suprafață prag de fund cu baraj
deversor
203,17
Coca-Cola HBC Izvorul Alb subterană captare izvor 45,49
Sinarom Mining-platf. Iacobeni suprafață captare r. Bistrița 1.781,63
SC Camylact SRL Vatra Dornei subterană puț 42,81
SC Linbuz SRL-Șaru Dornei subterană puț 3.322
Dorna Lactate-Floreni subterană captare izvor 239,14
SC Poiana Izvoarelor-
Păstrăvăria Bancu
suprafață prag de fund 2.289,6
Liceul militar Câmpulung subterană puț 130,58
Sursa: Master Plan de apă și apă uzată, componenta J, 2014
1.2 Amenajarea bazinului hidrografic
Schema Directoare de Amenajare și Management a Bazinului Hidrografic, potrivit Legii Apelor
107/1997 cu completări și modificări ulterioare, este principalul instrument de planificare, dezvoltare
și gestionare a resurselor de apă. Aceasta cuprinde: Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic care
este componenta de gospodărire cantitativă și Planul de Management al Bazinului Hidrografic care
este componenta calitativă.
Planul de Amenajare are ca scop fundamentarea acțiunilor, măsurilor și lucrărilor necesare pentru:
• Realizarea și menținerea echilibrului dintre cerințele de apă ale folosințelor și disponibilul de
apă la surse;
• Utilizarea potențialului apelor: producerea de energie electrică, navigare, turism, agrement;
• Diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra mediului și activității umane
(inundații, exces de umiditate, secete, eroziunea solului, etc.);
• Determinarea cerințelor de mediu asupra resurselor de apă.
Administrația Bazinală de Apă Siret are în administrare/exploatare prin sistemele de gospodărire a
apelor și sistemele hidrotehnice independente din subordine:
• 14 baraje pentru retenții permanente și nepermanente de apă cu un volum total acumulat de
205,3mil.m3;
• 4 baraje de prize;
• 3 derivații;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 13
• 10.280 km lungimi cursuri de apă, pe care sunt realizate 344 lucrări de îndiguire, regularizare,
apărare și consolidări de maluri cu lungimi totale de 918,74 km;
• 1 stație tratare a apei;
• 6 stații de pompare a apei, cu capacitate totală de 9,4 m3/s;
• 2 micro-hidrocentrale.
Pe teritoriul județului se află următoarele lucrări:
1. Acumulări permanente și nepermanente, care au ca funcțiuni asigurarea cerinței de apă pentru
localități, apărarea împotriva inundațiilor, producere de energie electrică, agrement:
Tabelul 3: Lucrările de amenajare a Bazinului Hidrografic Siret, în județul Suceava
Denumirea
acumulării
Râul Cea mai
apropiată
localitate
Volum
total
(mil.m3)
Volum
atenuare
(mil.m3)
Folosințe
ACUMULĂRI PERMANENTE
Dragomirna Dragomirna m. Suceava 19,0 9,3 alimentare apă
Rogojești Siret or. Siret 52,3 28,3 alimentare apă,
irigații, hidroenergie
Dragomirna 1 Dragomirna Mitocul
Dragomirnei
0,135 0,07 apărare inundații,
piscicultură
Dragomirna 2 pr. Petrelor Mitocul
Dragomirnei
0,016 0,07 apărare inundații,
piscicultură
Antoceni pr. Antoceni Forăști/Antoceni 0,21 0,17 apărare inundații,
piscicultură
Antoceni-
Prisecaru
pr. Antoceni Forăști/Antoceni 0,036 0,006 piscicultură,
agrement
Băineț 1,2,3 pr. Climăuți Mușenița 0,025 0,005 Piscicultură
alimentări apă,
agrement
Bosanci 1/2 Șomuzu Mic Bosanci 0,82/0,6 0,38/0,27 apărare inundații,
piscicultură
Cimbria pr. Cimbria Stroiești 0,055 0,04 apărare inundații,
piscicultură
Ciortărie V. Pozen Satu Mare 0,025 0,005 alimentare apă,
piscicultură,
agrement
Crujana pr. Pătrăuțeanca Pătrăuți 0,92 0,67 apărare inundații,
piscicultură
Delnița pr. Delnița Fundu Moldovei 0,91 0,42 apărare inundații,
agrement
Drăgușeni pr. Stroiești Drăgușeni 0,16 0,02 apărare inundații,
piscicultură
Fălticeni I Șomuzu Mare Fălticeni 1,63 0,53 apărare inundații,
piscicultură
Fălticeni II Șomuzu Mare Fălticeni 2,65 1,6 apărare inundații,
piscicultură
Fetești Grigorești Adâncata/Fetești 0,02 0,02 piscicultură
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 14
Denumirea
acumulării
Râul Cea mai
apropiată
localitate
Volum
total
(mil.m3)
Volum
atenuare
(mil.m3)
Folosințe
Forăști pr. Hatia Forăști/ Forăști 0,41 0,19 apărare inundații,
piscicultură
Grănicești pr. Horaiț Grănicești 2,88 1,53 apărare inundații,
piscicultură, irigații
Hagikadar pr. Stâmbu Moara/
Moara Nica
0,214 0,044 apărare inundații,
piscicultură
Hănțești
B1/B2
pr. Arțari Hănțești/Arțari 0,026/
0,014
0,026/
0,014
piscicultură
Horodnic pr. Toplița Horodnic de Sus 0,135 0,059 apărare inundații,
piscicultură
Iezer Sadova Sadova 0,018 0,006 piscicultură
Ipotești Șomuzu Mic Ipotești 0,34 0,07 apărare inundații,
piscicultură
La Pomat Negostina Siret 0,062 - piscicultură
Mănăstioara pr. Mănăstioara Siret/ Mănăstioara 1,08 0,83 apărare inundații,
piscicultură,
agrement
Măxineni Șomuzu Mare Moara/
Moara Nica
0,05 0,05 piscicultură,
Manole I,II pr. Hartia Forăști/ Manolea 0,058/
0,12
0,036/
0,065
apărare inundații,
piscicultură
Mediasca pr. Mediasca Forăști/ Ruși 1,21 0,538 apărare inundații,
piscicultură
Mitoc I,II pr. Mitoc Mitocu
Dragomirnei
0,27/0,18 0,06/0,1 apărare inundații,
piscicultură
Moara Bulai pr. Stâmbu Moara/
Moara Nica
0,2 0,085 apărare inundații,
piscicultură
Moara Nica pr. Stâmbu Moara/
Moara Nica
0,28 0,28 apărare inundații,
piscicultură
Mănăstirea
Dragomirna
pr. Dragomirna Mitocu
Dragomirnei
0,07 0,01 apărare inundații,
piscicultură
Negostina V. Zăvălean Bălcăuți/
Negostina
0,225 0,005 apărare inundații,
piscicultură
Nemirceni Șomuzu Mic Bosanci 0,921 0,334 apărare inundații,
piscicultură
Optitehnomed
I, II, III, IV
pr. Leahu Zvoriștea 0,043/
0,005/
0,033/
0,023
0,028/
0,002/
0,023/
0,015
apărare inundații,
piscicultură
Pleșești pr. Șomuzu
Mic
Vulturești/ Pleșești 0,975 0,5 apărare inundații,
piscicultură
priza
Mihoveni
r. Suceava Suceava/
Mihoveni
1,164 0,851 alimentare apă,
hidroenergie
Pocoleni Șomuzu Mare Rădășeni /
Pocoleni
5,0 3,0 apărare inundații,
piscicultură
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 15
Denumirea
acumulării
Râul Cea mai
apropiată
localitate
Volum
total
(mil.m3)
Volum
atenuare
(mil.m3)
Folosințe
Poleac Toplița Rădăuți 0,012 - piscicultură
Pozen 2 V. Pozen Rădăuți 0,07 0,035 apărare inundații,
piscicultură
Roșia pr. Frumoasa Moara/ Frumoasa 0,325 0,125 apărare inundații,
piscicultură
Șerbăuți pr. Hătnuța Șerbăuți/ Șerbăuți 1,59 0,59 apărare inundații,
piscicultură
Solca pr. Solcuța or. Solca 0,056 0,02 alimentare apă,
apărare inundații
Șomuz I
Liteni
Șomuzu Mare Liteni/ Moară 2,412 0,855 apărare inundații,
irigații, piscicultură
Șomuz II
Moară
Șomuzu Mare Horodniceni/
Mihăiești
11,3 3,9 apărare inundații,
piscicultură
Tătărași 1,2 Cetății Suceava 0,0063/
0,006
agrement
Todirești pr. Ruscioara Todirești 0,016 0,001 piscicultură
Vătafu pr. Podul
Vătafului
Suceava 1,69 0,77 apărare inundații,
piscicultură
Zvoriștea 1, 2 pr. Leahu Zvoriștea 0,016/
0,003
0,073 piscicultură
ACUMULĂRI NEPERMANENTE
Horodnic 1 pr. Horotnic 0,84 0,84 apărare inundații
Horodnic 2 pr. Horotnic 0,515 0,515 apărare inundații
Horodnic 3 pr. Toplița 0,504 0,504 apărare inundații
Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații în Bazinul Hidrografic Siret, ABA Siret, 2016
Acumulările Horotnic 1și Horotnic 2 sunt avariate după inundațiile din 2008 si nu-și mai îndeplinesc
rolul de atenuare a viiturilor.
2. Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă, care sunt lucrări de amenajare pentru combaterea
inundațiilor. Pe teritoriul județului acestea sunt:
Tabelul 4: Îndiguirile și regularizările cursurilor de apă din Bazinului Hidrografic Siret,
în județul Suceava
Denumire lucrare / poziție
dig
Curs apă Amplasament
localitate
Lungime
(m)
PIF Localități
apărate
Dig apărare or. Siret, md Siret Siret 1.510 1986 Siret, Pădureni,
Negostina Dig apărare or. Siret, md Negostina Siret 1.509 1986
Apărare mal r. Siret, amonte
st. DESWAT WATMAN
Siret - 517 -
Îndiguire Iacobeni, ms Bistrița Iacobeni 1.300 1977 Iacobeni
Îndiguire Vatra Dornei, md Bistrița Vatra Dornei 910 1979 Vatra Dornei
Regularizare și îndiguire pe
r. Dorna și Bistrița la Vatra
Bistrița Vatra Dornei 1.110 1980 Vatra Dornei
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 16
Denumire lucrare / poziție
dig
Curs apă Amplasament
localitate
Lungime
(m)
PIF Localități
apărate
Dornei, ms
Amenajare r. Bistrița și
afluenți, sector Iacobeni-
Sabasa
Bistrița Dorna Arini 18.130+
6.700
Consolidări maluri r.
Bistrița, la Vatra Dornei
Bistrița Vatra Dornei 65
Consolidări de mal r. Dorna,
la Dorna Cândrenilor și
Poiana Stampei
Dorna Dorna
Candrenilor/
Dorna
Candrenilor
82
Regularizare și îndiguire r.
Dorna și Bistrița, la Vatra
Dornei
Dorna,
Bistrița
Vatra Dornei 2.017+
1.980
Apărare mal pr. Ciotina,
Iacobeni
Ciotina Iacobeni/
Iacobeni
373
Amenajare pr. Humor și r.
Moldova la Gura Humor, md
Humor Gura Humor 5.500 1984 Gura Humor
Dig Câmpulung, cartier
Izvorul Alb, ms
Izvorul Alb Câmpulung
Moldovenesc
140 1968 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Câmpulung
Moldovenesc, ms
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
500 1980 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Câmpulung
Moldovenesc, ms
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
200 1991 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
500 1979 Câmpulung
Moldovenesc
Regularizare și îndiguire la
Câmpulung Moldovenesc,
ms
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
610 1985 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
750 1980 Câmpulung
Moldovenesc
Dig fabrica de mucava,
Vama, Molid, ms
Moldova Vama/Molid 700 1971 Molid
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
500 1980 Câmpulung
Moldovenesc
Îndiguire, aval pod Voroneț,
La Gura Humor, ms
Moldova Gura Humor 450 1980 Gura Humor
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
240 1979 Câmpulung
Moldovenesc
Îndiguire Băișești –Cornu
Luncii, ms
Moldova Băișești –Cornu
Luncii,
600 1974 Băișești
Îndiguire Sadova, md Moldova Sadova 1.060 1972 Sadova
Îndiguire Sadova, ms Moldova Sadova 1.350 1980 Sadova
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
580 1979 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Câmpulung Moldova Câmpulung 1.750 1975 Câmpulung
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 17
Denumire lucrare / poziție
dig
Curs apă Amplasament
localitate
Lungime
(m)
PIF Localități
apărate
Moldovenesc, md Moldovenesc Moldovenesc
Regularizare și îndiguire la
Câmpulung Moldovenesc,
md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
150 1977 Câmpulung
Moldovenesc
Berchișești-Drăgoiești, ms Moldova Berchișești 3.900 1970 Berchișești
Îndiguire r. Moldova, aval de
autobaza Gura Humor, ms
Moldova Gura Humor 1.140 1977 Gura Humor
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
900 1976 Câmpulung
Moldovenesc
Îndiguire r. Moldova,
amonte ștrand Gura Humor,
ms
Moldova Gura Humor 1.100 1980 Gura Humor
Dig Gura Humor, Voroneț,
ms
Moldova Gura Humor 200 1959 Gura Humor
Amenajare r. Moldova și
afluenți, sector Fundu
Moldovei – Gura Humor, et 1
Moldova Gura Humor 6.035
Îndiguire r. Moldova, pod
Berchișești-Capu Câmpului,
ms
Moldova Capu Câmpului/
Capu Câmpului
660
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
1.000 1980 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
740 1970 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Câmpulung
Moldovenesc, ms
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
940 1980 Câmpulung
Moldovenesc
Regularizare și îndiguire la
Câmpulung Moldovenesc,
ms
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
1.830 1976 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Pojorâta, md Moldova Pojorâta 160 1980 Pojorâta
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
600 1975 Câmpulung
Moldovenesc
Îndiguire Vama, ms Moldova Vama 300 1970 Vama
Dig Câmpulung
Moldovenesc, md
Moldova Câmpulung
Moldovenesc
1.520 1975 Câmpulung
Moldovenesc
Dig Moldovița, ms Moldovița Vatra
Moldoviței
200 1970 Vatra Moldoviței
Amenajare pr. Moldovița și
afluenți, zona Vatra
Moldoviței, Frumosu, Vama
Moldovița Moldovița,
Vatra
Moldoviței
Dig Frătăuții Vechi, ambele
maluri
Pozen Frătăuții Vechi 9,120 1971 Frătăuții Vechi
Îndiguire Rădăuți, ambele
maluri
Pozen Rădăuți 2.960 1971 Rădăuți
Dig Horodnic de Jos, ambele
maluri
Pozen Horodnic de
Jos
7.370 1970 Horodnic de Jos
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 18
Denumire lucrare / poziție
dig
Curs apă Amplasament
localitate
Lungime
(m)
PIF Localități
apărate
Dig Gura Putnei, ms Putna Gura Putnei 200 1959 Gura Putnei
Îndiguire Sadova, ms Sadova Sadova 530 1990 Sadova
Dig Todirești Costina, md Suceava Todirești 350 1968 Todirești
Dig Todirești Costina, md Suceava Todirești 500 1968 Todirești
Dig Dărmănești, ms Suceava Dărmănești 350 1960 Dărmănești
Regularizare și îndiguire r.
Suceava la m. Suceava, md
Suceava Suceava 1.940 1978 Suceava
Îndiguire m. Suceava, md Suceava Suceava 2.000 1973 Suceava
Îndiguire m. Suceava, ms Suceava Suceava 400 1991 Suceava
Dig m. Suceava - cartier
Burdujeni, ms
Suceava Suceava 850 1961 Suceava
Dig Salcea – Prelipca, md Suceava Prelipca 3.100 1987 Prelipca
Dig topitoria m. Suceava, ms Suceava Suceava 1.000 1976 Suceava V
Dig m. Suceava – cartier
Apa Ițcani, ms
Suceava Suceava 1.200 1975 Suceava
Dig Mihoveni-Suceava, md Suceava Mihoveni 3.050 1989 Mihoveni
Regularizare și îndiguire r.
Suceava în m. Suceava, md
Suceava Suceava 1.870 1978 Suceava
Regularizare și îndiguire r.
Suceava în zona Vicovu de
Sus-Frătăuții Vechi, ambele
maluri
Suceava Vicovu de Jos 9.500 2004 Vicovu de Jos
Dig Milișăuți, md Suceava Milișăuți 100 1963 Milișăuți
Dig Dornești, ms Suceava Dornești 600 1970 Dornești
Îndiguire Straja-Suceava, ms Suceava Straja 1.000 2004 Straja
Îndiguire Frătăuții Vechi,
ambele maluri
Suceava Frătăuții Vechi 360 1985 Frătăuții Vechi
Îndiguire CET Suceava, ms Suceava Suceava 2.600 1986 Suceava
Îndiguire m. Suceava, ms Suceava Suceava 500 1959 Suceava
Dig cartier Ițcani din
m. Suceava, md
Suceava Suceava 700 1953 Suceava
Îndiguire r. Suceava la Satu
Mare, md
Suceava Satu Mare 2.330 2011 Satu Mare
Amenajarea pr. Sucevița,
zonele Satu Nou și Pădurilor
de pe DN 17A, com.
Marginea, ms
Sucevița Marginea 1.210 2011 Marginea
Regularizare pr. Sucevița și
afluenți, tronson Sucevița-
Volovăț
Sucevița com. Sucevița,
Marginea,
Volovăț
17.400
Amenajare pr. Sucevița, ms,
la Marginea
Sucevița Marginea 4.460+
1.664
Dig Slatina, md Suha Mică Slatina 200 1970 Slatina
Dig Gălănești, ambele Voitinel Gălănești 7.150 1971 Gălănești
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 19
Denumire lucrare / poziție
dig
Curs apă Amplasament
localitate
Lungime
(m)
PIF Localități
apărate
maluri (Pietroasa)
Amenajare r. Moldova
Brăiești-Băișești Cornu
Luncii (T1), ms
Moldova Cornu luncii 500 2013 Cornu Luncii
Amenajare r. Moldova
Brăiești-Băișești Cornu
Luncii (T2,T3,T4), ms
Moldova Cornu luncii 9.120 2013 Cornu Luncii
Amenajare r. Moldova
Brăiești-Băișești Cornu
Luncii (T5), md
Moldova Cornu luncii 744 2013 Cornu Luncii
Amenajare r. Moldova
Brăiești-Băișeștii Cornu
Luncii (T6), md
Moldova Cornu luncii 1.636 2013 Cornu Luncii
Amenajare r. Moldova la
front captare apă m.
Suceava, la Berchișești
Moldova Berchișești/
Berchișești
4.200
Amenajare r. Moldova la
front captare apă or.
Fălticeni, la Baia
Moldova Baia/ Baia 1.180
Regularizare, zona
Dumbrăveni-Fântânele
Sălăgeni Dumbrăveni,
Verești,
Fântânele
21.600
Amenajare r. Suceava, zona
Ulma-Brodina-Straja
Suceava Ulma, Brodina,
Straja
8.332
Amenajare r. Suceava –zona
Frătăuți-Măneuți
Suceava Măneuți,
Frătăuți Vechi
6.000
Refacerea amenajării r.
Suceava în zona sursei de
alimentare cu apă a mun.
Rădăuți
Suceava Măneuți/
Frătăuți Vechi
710
Îndiguire r. Suceava, amonte
de ac. Baraj Mobil Suceava
Suceava Mihoveni/
Scheia
3.050
Apărare de mal r. Suceava,
aval de ac. Baraj Mobil
Suceava
Suceava mun. Suceava 700
Consolidare și refacere
apărare de mal drept, r.
Suceava, aval de pod DN2
(km 437+430)
Suceava mun. Suceava 264
Regularizare r. Suceava la
CCH, mărire captare priză
Suceava mun. Suceava 1.600
Regularizare r. Suceava la
topitoria de in și cânepă
Verești
Suceava Verești/Verești 5.200
Supraînălțare dig mal, ms, r.
Suceava, zona Vicovu de
Sus-Frătăuții Noi
Suceava satele Straja și
Laura
250
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 20
Denumire lucrare / poziție
dig
Curs apă Amplasament
localitate
Lungime
(m)
PIF Localități
apărate
Regularizare și apărare de
mal pr. Remezeu, com.
Vicovu de Jos
Remezeu Vicovu de Jos/
Vicovu de Jos
4.470
Amenajare pr. Remezeu,
Cahiula, Slatina la Vicovu
de Jos
Remezeu,
Cahiula,
Slatina
Vicovu de Jos/
Vicovu de Jos
1.450
Amenajare pr. Voitinel și
afluenți
Voitinel Voitinel 8.559
Regularizare pr. Ruda, la
Dornești
Ruda Dornești/
Dornești
769
Regularizare pr. Horodnic și
Toplița
Horodnic,
Toplița
Horodnic de
Sus
12.000
Amenajare pr. Horodnic la
Horodnic de Sus
Horodnic Horodnic de
Sus
Regularizare pr. Toplița la
Rădăuți
Toplița mun. Rădăuți 1.526
Amenajare pr. Saca, Clit și
afluenți în com. Arbore
Saca, Clit Arbore/ Arbore 598
Regularizare pr. Clit și
afluenți
Clit Arbore/ Arbore 3.273
Amenajare pr. Soloneț și
afluenți, com Cacica
Soloneț Cacica/ Cacica 803
Amenajare pr. Soloneț la
Pârteștii de Jos
Soloneț Pârteștii de Jos/
Pârteștii de Jos
827
Regularizare pr. Pătrăuțanca,
zona ac. Baraj Mobil
Pătrăuțanca Pătrăuți/
Pătrăuți
1.200
Regularizare pr.
Dragomirna, sector baraj
Dragomirna mun. Suceava 3.800
Regularizare pr. Plopeni Plopeni Plopeni/ Salcea 1.750
Regularizare pr. Salcea Salcea Salcea/ Salcea 1.338
Regularizare pr. Mereni Mereni Mereni/ Salcea 330
Amenajare pr. Gemenea, la
Stulpicani
Gemenea Stulpicani/
Stulpicani
675
Regularizare pr. Voroneț, la
Voroneț
Voroneț Voroneț/ Gura
Humorului
1.000
Amenajare pr. Bucovăț și
afluenți la Păltinoasa
Bucovăț Păltinoasa/
Păltinoasa
661
Regularizare pr. Rășca, la
Praxia
Rășca Praxia/ Vadu
Moldovei
4.000
Regularizare pr. Rășca la
Bogdănești
Rășca Bogdănești/
Bogdănești
4.000
Regularizare și îndiguire pr.
Seaca, la Boroaia
Seaca Boroaia/
Boroaia
6.700
Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații în Bazinul Hidrografic Siret, ABA Siret, 2016
Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nr. 3466/7.05.2019
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 21
Derivația Mihoveni – Dragomirna este amplasată pe malul stâng al râului Suceava, în continuarea
Stației de Pompare Mihoveni. Derivația este formată din două conducte cu Dn=1200mm, L=3,17km,
având rol de tranzitare a debitelor de apă (Q=4,8 m3/s) pompate de stație pentru asigurarea nivelului de
apă în ac. Dragomirna din care 4,3m3/s pentru alimentarea municipiului Suceava și 0,5m3/s se
tranzitează gravitațional la Stația de Pompare a ACET Suceava și mai departe la Uzina de
Apă Mihoveni.
Disfuncții și probleme majore nu ridică aceste lucrări, având în vedere Planurile existente pentru
amenajarea și managementul bazinului hidrografic, pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor
inundațiilor și de management al riscului la inundații, realizate pentru conformarea la normele
europene din domeniu, respectiv Directiva cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE), adoptată la 23
octombrie 2000 și Directiva privind inundațiile (Directiva 2007/60/CE), aprobată de Parlamentul
European la 23 octombrie 2007.
Planurile menționate prevăd măsuri aplicabile la nivel de bazin hidrografic, care cuprind următoarele
categorii de măsuri:
• Organizatorice - revizuirea și actualizarea Planurilor, coordonarea acestora cu strategiile de
planificare teritorială (PATN, PATJ, PATZ, PUG, PUZ, PUD);
• Schimbarea sau adaptarea practicilor de utilizare a terenurilor în managementul pădurilor -
măsuri naturale de retenție a apei (menținerea suprafeței pădurilor, extinderea pădurilor în
bazinele de recepție, amenajarea bazinelor torenților);
• Inspecția și mentenanța cursurilor de apă și a lucrărilor hidrotehnice existente;
• Adaptarea structurilor de apărare existente la condițiile schimbărilor climatice;
• Conștientizarea comunităților – informarea adecvată, educație și instruire;
• Pregătirea/îmbunătățirea pentru reducerea efectelor adverse ale inundațiilor – monitorizarea,
prognoza și avertizarea inundațiilor, revizuirea planurilor de apărare, simularea evenimentelor
de inundații cu participare instituțională;
• Refacerea post eveniment – evaluarea pagubelor și refacerea infrastructurilor și proprietăților
afectate, analiza post eveniment.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 22
Tabelul 5: Acumulările și îndiguirile realizate la nivel de UATB
Nr.
crt.
Cod
SIRUTA Denumire UATB
Acumulări
permanente
Acumulări
nepermanente
Diguri de apărare
la inundații
1 146263 Suceava x x
2 146502 Câmpulung Moldovenesc x
3 146539 Fălticeni x
4 146628 Rădăuți x x x
5 146744 Vatra Dornei x
Total 3 1 4
6 147358 Broșteni
7 147633 Cajvana
8 148006 Dolhasca
9 148612 Frasin
10 146584 Gura Humorului x
11 149227 Liteni
12 146931 Milișăuți x
13 146370 Salcea x
14 146655 Siret x x
15 146708 Solca x
16 151095 Vicovu de Sus
Total orașe 2 0 4
Total urban 5 1 8
17 146799 Adâncata x
18 146860 Arbore x
19 146904 Baia x
20 151530 Bălăceana
21 146995 Bălcăuți x
22 151576 Berchișești x
23 147036 Bilca
24 147054 Bogdănești
25 147072 Boroaia x
26 147134 Bosanci x
27 147161 Botoșana 28 147205 Breaza 29 147241 Brodina x
30 147465 Bunești 31 151521 Burla 32 147526 Cacica x
33 147580 Calafindești 34 151503 Capu Câmpului x
35 151451 Ciocănești 36 151567 Ciprian Porumbescu 37 147713 Cârlibaba 38 151433 Comănești
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 23
Nr.
crt.
Cod
SIRUTA Denumire UATB
Acumulări
permanente
Acumulări
nepermanente
Diguri de apărare
la inundații
39 147786 Cornu Luncii x
40 151497 Coșna 41 147884 Crucea 42 147937 Dărmănești x
43 148097 Dolhești 44 148131 Dorna-Arini x
45 148202 Dorna Candrenilor x
46 148293 Dornești x
47 148328 Drăgoiești 48 148382 Drăgușeni x 49 148426 Dumbrăveni x
50 151488 Fântâna Mare 51 148453 Fântânele x
52 148514 Forăști x 53 148667 Frătăuții Noi 54 148694 Frătăuții Vechi x
55 148729 Frumosu 56 148765 Fundu Moldovei x 57 148872 Gălănești x
58 148916 Grămești 59 148970 Grănicești x 60 151512 Hănțești x 61 151549 Hârtop 62 149049 Horodniceni x 63 149101 Horodnic de Jos 64 151479 Horodnic de Sus x x x
65 149138 Iacobeni x
66 151442 Iaslovăț 67 147660 Ilișești 68 146281 Ipotești x 69 149183 Izvoarele Sucevei 70 149290 Marginea x
71 149316 Mălini 72 149370 Mănăstirea Humorului 73 146325 Mitocu Dragomirnei x 74 149414 Moara x 75 149502 Moldova-Sulița 76 149539 Moldovița 77 149584 Mușenița x 78 149655 Ostra 79 149682 Panaci 80 149753 Păltinoasa x
81 149780 Pârteștii de Jos x
82 149833 Pătrăuți x x
83 149851 Poiana Stampei 84 151585 Poieni-Solca 85 149931 Pojorâta x
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 24
Nr.
crt.
Cod
SIRUTA Denumire UATB
Acumulări
permanente
Acumulări
nepermanente
Diguri de apărare
la inundații
86 149968 Preutești 87 150043 Putna x
88 150070 Rădășeni x 89 150114 Râșca 90 150178 Sadova x x
91 150196 Satu Mare x 92 150221 Siminicea 93 150258 Slatina x
94 150294 Straja x
95 150310 Stroiești x 96 150356 Stulpicani x
97 150418 Sucevița x
98 150445 Șaru Dornei 99 146432 Șcheia x
100 151460 Șerbăuți x 101 150524 Todirești x x
102 150588 Udești 103 150702 Ulma x
104 150766 Vadu Moldovei 105 150891 Valea Moldovei 106 150935 Vama x
107 150980 Vatra Moldoviței x
108 151022 Verești x
109 151077 Vicovu de Jos x
110 151558 Voitinel x
111 151120 Volovăț x
112 151157 Vulturești x 113 151246 Zamostea 114 151344 Zvoriștea x
Total rural 23 1 38
Total județ 28 2 46
Sursa: Planul de Management al Riscului la Inundații (2016) și Planul pentru Prevenirea Protecția şi
Diminuarea Efectelor Inundațiilor (2013); Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor
Suceava, nr. 3466/7.05.2019
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 25
Figura 2: Acumulările și digurile de protecție din județul Suceava
Sursa: Prelucrare după PMRI (2016) și Planul pentru PPDEI (2013); Adresă ABA Siret/Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nr. 3466/7.05.2019
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 26
2. Lucrări de îmbunătățiri funciare
Pentru valorificarea capacității de producţie a terenurilor agricole şi, în mod special, a suprafețelor de
teren arabil, care ocupă în judeţul Suceava o suprafaţă de 178.502 ha (20,8% din suprafaţa agricolă),
s-au amenajat în decursul timpului lucrări de desecare, de combatere a eroziunii solului și irigații.
Irigaţii
Desecări
Combatere a eroziunii solului
Desecări – combatere a eroziunii solului
Figura 3: Amenajările de îmbunătățiri funciare de pe teritoriul județului Suceava
Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
2.1 Amenajări pentru desecare
Solurile cu exces de umiditate, afectate de nivelul ridicat al pânzei freatice (1 – 2 m), necesită lucrări
de desecare sau drenaj. Conform datelor oferite de O.S.P.A. Suceava, la nivelul anului 2017, solurile
cu exces de umiditate acoperă o suprafață 184.156 ha și se înregistrează în următoarele areale: Baia –
Sasca – Cornu Luncii, depresiunea Rădăuți în comunele Volovăț, Rădăuți, Horodnic, Frătăuții Vechi,
parțial Vicovu de Sus și Grănicești, zona piemontană a Obcinei Mari, areale ale Subcarpaților
Moldovei (Boroaia – Mălini – Bogdănești) în comunele: Horodnic, Solca, Cacica, Baia, Boroaia,
Marginea, Botoșana, Arbore, Cajvana, Podișul Dragomirnei - Siret, Mușenița, Calafindești, Bălcăuți,
Grămești, Podișul Fălticenilor.
Suceava ocupă unul din primele locuri pe ţară în ceea ce priveşte dimensiunea sistemelor de desecare.
După datele A.N.I.F pentru înlăturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrări de
desecare şi drenaj în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de aproximativ 44.904 ha. ceea ce
reprezintă 1,41% din totalul suprafeței amenajată la nivel de țară (3.182.081 ha.) din care 27.455 ha cu
lucrări de drenaj. Rețeaua de canale de desecare are o lungime de 1.875 km, iar rețeaua de drenaj
subteran, formată din drenuri absorbante şi drenuri colectoare, are o lungime totală de 11.909 km.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 27
Figura 4: Amenajările de desecare de pe teritoriul județului Suceava
Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
Există următoarele tipuri de amenajări de desecare: mai mari de 1000 de ha (amenajate pe 40.631 ha),
mai mici de 1000 de ha (amenajate pe 3.737 ha.) și amenajări locale – 712 ha.
Cele mai importante amenajări de desecare mai mari de 1000 de ha s-au executat în sistemele:
Dorneşti - Frătăuții Noi – 8.680 ha, Rădăuți – 7.850 ha, Baia – Rădăuți – Frătăuții Mari – 5.527 ha,
Calafindești – Bărcăuți – Siret – 3.091 ha, Șerbănești – Calafindești – 2.983 ha, Chilișeni – Udești –
2.600 ha, Arbore – margine – Volovăț - 2.050.
2.2 Amenajări pentru Combaterea Eroziunii Solului
Solurile județului Suceava sunt afectate de procese de degradare care ridică probleme cu privire la
folosința terenurilor în agricultură și afectează fertilitatea acestuia.
Eroziunea solului: eroziunea de suprafață se manifestă de stadiul slab până la foarte puternică în
Podișul Fălticenilor (Dolhasca, Vulturești, Forăști, Preutești, Dolhești), Podișul Dragomirnei
(Adâncata, Suceava, Bosanci, Salcea) și eroziunea de adâncime întâlnită în zonele Podișului Sucevei
la Todirești, Udești, Vulturești, Preutești, Liteni, Gălănești, Cornu Luncii precum și în Podișul
Fălticenilor.
Alunecările de teren stabilizate se manifestă pe o suprafață de 20.139ha în perimetrul comunelor
Cacica, Botoșana, Cajvana, Todirești; și în vestul Podișului Dragomirnei spre valea Sucevei la
Dărmănești; Podișul Fălticeni la Udești și Fălticeni iar alunecările active se desfășoară pe 3.284 ha și
sunt specifice Podișului Fălticenilor (Preutești, Rădășeni, Fălticeni, Forăști) și Podișului Dragomirnei
(Adâncata), Dealul Osoi – Todirești.
Conform datelor oferite de O.S.P.A. Suceava, repartiția solurilor afectate de factori de degradare care
pot fi eliminați prin lucrări de combatere a eroziunii solului, la nivelul anului 2017 în judeţul Suceava
arată următoarea situație:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 28
Tabelul 6: Cauzele de degradare a terenurilor în județul Suceava
Degradarea terenurilor generată de: Suprafața
(ha)
Soluri afectate de eroziune Eroziune de suprafață 59.526
Eroziune de adâncime 1.652
Total 61.178
Alunecări de teren 23.278
Total terenuri afectate de eroziune și alunecări de
teren
84.456
Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în județul Suceava (2019)
Se observă că 84.456 ha reprezintă suprafața afectată de eroziune și alunecări de teren care ridică
probleme cu privire la folosința terenurilor în agricultură. Pentru prevenirea degradării terenurilor prin
alunecări de teren şi eroziuni ale solurilor si pentru eliminarea efectelor acestora au fost executate
lucrări de combaterea eroziunii solului în majoritate înainte de 1990, pe o suprafață de aproape 84.704
ha, în următoarele tipuri de amenajări:
• Amenajări mai mari de 1000 ha. – 79.573 ha;
• Amenajări mai mici de 1000 ha – 5.131 ha.
Figura 5: Amenajările de combaterea eroziunii solului de pe teritoriul județului
Suceava
Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de Combaterea Eroziunii Solului executate în
majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de 85.134 ha. Situația actuală a suprafețelor pe care au fost
executate lucrări de combaterea eroziunii solului este următoarea : Șomuzul Mare - 25.386 ha,
Șomuzul Mic – 9.159 ha, Ilișeasca – 6.418 ha, Lucina – 1.336 ha, Soloneț - 8.806 ha, Arbore –
Marginea – 5.708 ha, Zvoriștea – Zamostea – 4.325, Mereni – Plopeni – Salcia – 4.050 ha, Dolhasca –
Dolhești – 3.681 ha, Lisaura – Liteni – 3.200 ha, Mediasca – 2.104 ha, Hatia – 2.088 ha, Broșteni –
Drăgușani – 1.800 ha, Grănicești – Calafindești – 1.402 ha.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 29
La finele anului 2017, pentru combaterea eroziunii erau amenajate 85.134 ha, suprafaţă cu foarte puțin
mai mare decât cea din 2011, aşa cum se observă din datele cuprinse în Raportul privind starea
mediului în judeţul Suceava în anul 2019.
2.3 Amenajări pentru irigații
Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrări de irigații în majoritate
înainte de 1990, pe o suprafață de aproape 4.050 ha, în următoarele tipuri de amenajări: mai mici de
1000 de ha – 3.791ha. și amenajări locale – 259 ha.
Figura 6: Amenajările de irigații de pe teritoriul județului Suceava
Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
2.4 Probleme și disfuncționalități legate de funcționarea amenajărilor de îmbunătățiri
funciare
Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare - Unitatea de Administrare Suceava la
nivel de județ nu s-au realizat lucrări de îmbunătățiri funciare în ultimii 5 ani. În perioada 2013 – 2017
suprafața amenajată cu lucrări de îmbunătățiri funciare a rămas neschimbată.
Tabelul 7: Evoluția suprafețelor de îmbunătățiri funciare în perioada 2013-2017 în
județul Suceava
Tipul amenajării funciare
(ha)
Suprafața (ha)
2013 2014 2015 2016 2017
Suprafață amenajată cu lucrări de combatere a
eroziunii solului 85.189 85.189 85.189 85.189 85.189
Suprafață amenajată cu lucrări de desecare - drenaj 44.904 44.904 44.904 44.904 44.904
Suprafață amenajată prin irigații 3.791 3.791 3.791 3.791 3.791
Sursa: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 30
Conform acestui Raport nu s-au înregistrat nici în cazul suprafeţelor amenajate cu lucrări de desecare
– drenaj şi a suprafețelor cu lucrări de combatere a eroziunii solului, acestea staționând, de asemenea,
la nivelurile din 2011, cel de 44.904 de hectare, respectiv de 85.189 de hectare.
La finele anului 2017, pentru irigaţii erau amenajate 3.791 de hectare, suprafaţă egală cu cea din 2011,
aşa cum evidențiază și datele din Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2017.
După anul 1990, prin punerea în aplicare a Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată în
1998 privind constituirea și reconstituirea dreptului de proprietate, a avut loc punerea în posesie a
suprafețelor de teren din incintele amenajărilor de îmbunătățiri funciare. Ca urmare, după intrarea
efectiv în drepturi a noilor proprietari, în anul 1991 a avut loc distrugerea rețelei de desecare-drenaj
prin sustragerea dalelor, a tuburilor de beton ale unor podețe și cămine de vizită, precum și tuburile de
capăt ale unor drenuri colectoare. Astfel rețelele de desecare și drenaj din sistemele de desecare au
devenit impropriu pentru folosințele agricole determinând reapariția excesului de umiditate pe întreaga
suprafaţă deservită.
Pe de altă parte, Raportul privind starea economică şi socială a judeţului Suceava în anul 2015
menționează că, pe durata anului precedent, Filiala Suceava a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri
Funciare (ANIF) s-a văzut în imposibilitatea de a efectua mai multe lucrări de desecare şi combatere a
efectelor inundaţiilor. Cu toate că s-au făcut o serie întreagă de propuneri pentru lucrări de exploatare,
întreţinere şi reparaţii în amenajările din judeţ, Unitatea de Administrare Suceava nu a primit fonduri
pentru remedierea deficienţelor constatate. Acestea sunt cauze care au determinat ca suprafața totală
amenajată cu lucrări de desecare a rămas la aceeași valoare în 2017, 44.904 ha, față de suprafața
înregistrată în 1997.
La finele anului 2017, pentru irigaţii erau amenajate 3.791 de hectare, suprafaţă egală cu cea din 2011
și 1997, aşa cum se observă din datele cuprinse în Raportul privind starea mediului în judeţul Suceava
în anul 2019.
Proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate. Cauzele acestui regres sunt: epuizarea
suprafeţelor favorabile construirii acestor amenajări, costul ridicat al acestora, opoziţia cetăţenilor
pentru astfel de lucrări, concurenţa puternică a altor sectoare economice pentru resursele de apă,
interesul scăzut acordat refacerii şi modernizării sistemelor existente etc.
Lucrările îmbunătățiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri de
reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de
exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform
planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 31
3. Echiparea hidroedilitară
Din punct de vedere teritorial administrativ, județul Suceava cuprinde 114 unități administrativ
teritoriale, din care 16 sunt în mediul urban – 5 municipii și 11 orașe - și 98 în mediul rural.
Echiparea cu infrastructuri pentru alimentare cu apă și canalizare apă uzată este următoarea:
• În mediul urban cele 5 municipii au infrastructură pentru alimentare cu apă, canalizare și epurare
ape uzate. Cele 11orașele au infrastructură pentru alimentare cu apă, mai puțin orașul Cajvana care
are fonduri aprobate pentru realizare acestei infrastructuri. Infrastructură pentru canalizarea și
epurarea apelor uzate au numai 8 orașe, orașele Cajvana și Vicovu de Sus beneficiind de fonduri
pentru realizarea acestei infrastructuri, orașul Milișăuți nu are această infrastructură. Stații de
epurare au toate cele 8 orașe, dar în Broșteni, Dolhasca și Frasin acestea sunt nefuncționale.
• În mediul rural din cele 98 de comune:
− 26 comune au infrastructuri pentru alimentare cu apă, canalizare și epurare apă uzată;
− 3 comune au infrastructuri de apă potabilă și canalizare, fără stații de epurare;
− 5 comune au infrastructuri de alimentare, fără cele de canalizare și epurare apă uzată;
− 14 comune au infrastructuri de alimentare cu apă și fonduri pentru realizarea
infrastructurii de canalizare și epurare apă uzată;
− 14 comune au fonduri pentru infrastructuri de alimentare cu apă, fără canalizare și epurare
apă uzată;
− 9 comune au fonduri pentru realizarea infrastructurilor de alimentare cu apă, canalizare și
epurare apă uzată;
− 23 de comune sunt fără infrastructuri de alimentare cu apă, fără canalizare și epurare apă
uzată;
− 3 comune nu au infrastructuri de alimentare cu apă, dar au fonduri pentru realizarea
infrastructurilor de canalizare și epurare apă uzată;
− 1 comună nu are infrastructură de alimentare cu apă, dar are infrastructură de canalizare și
epurare apă uzată.
3.1 Alimentarea cu apă
La nivel județean, situația alimentării cu apă este următoarea:
Tabelul 8: Situația alimentării cu apă potabilă la nivelul județului Suceava
Localități Capacitatea
instalațiilor de
producere apă
(mii m3/an)
Cantitatea de apă potabilă
distribuită
(mii m3)
Lungime rețea
distribuție apă
potabilă
(km) total uz casnic
urban 54.449 9.662 7.026 788,7
rural 5.335 2.667 1.720 667,8
Total 59.784 12.329 8.746 1.456,5
Sursa: Prelucrare după Institutul Național de Statistică - 2017
La nivel urban situația alimentării cu apă în sistem centralizat este prezentată în continuare.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 32
3.1.1 Municipiul Suceava
Alimentarea cu apă a municipiului se face prin sistem centralizat, care asigură apă potabilă pentru
92.670 locuitori, reprezentând o pondere de 96% în populația municipiului. Sistemul este administrat
de societatea ACET SA și cuprinde următoarele componente.
3.1.1.1 Sursa de apă
Sursa de apă a sistemului este apă subterană și de suprafață.
Sursa subterană se află în satul Berchișești (com. Berchișești) la o distanță de 29km de municipiu.
Câmpul de puțuri Berchișești se află pe malul drept al râului Moldova, este format din 75 de puțuri
forate, cu adâncime medie de 16-17m și cu capacitatea totală de 785 l/s. Captarea este construită din
două fronturi paralele, de cca. 4km fiecare și o distanță de 75m între ele, un front, cunoscut drept
„câmpul de puțuri vechi” are 40 de puțuri, iar celălalt, cunoscut drept „câmpul de puțuri noi” are 35 de
puțuri. Extinderea câmpului de puțuri s-a făcut în patru etape în anii 1969, 1974, 1977, 1992.
Câmpul de puțuri reprezintă sursa principală de apă a sistemului de alimentare al orașului, din el
alimentându-se cartierele Sf. Ilie, Obcini, G. Enescu, Zamca, Șcheia, zona centrală a municipiului,
zona industrială Șcheia și satele aflate de-a lungul aducțiunii (Berchișești, Brăiești, Liteni, Moară,
Ipotești). În perioada 2001-2007 sursa acoperea până la 50% din necesarul de apă potabilă al orașului.
Din anul 2008, această sursă este singura sursă de alimentare a orașului, deoarece apa furnizată este de
calitate bună și într-o cantitate suficientă, cu eficiență din punct de vedere al consumului de reactivi și
energie electrică
Sursa a fost reabilitată, prima etapă a fost finalizată în anul 2010 prin programul ISPA, când s-au
executat reabilitări și refaceri la 45 de puțuri forate. Etapa a doua a fost finalizată în anul 2014 prin
programul de finanțare Fonduri de Coeziune și a cuprins înlocuirea pompelor la toate puțurile
Câmpului, decolmatări și reabilitări la 30 de puțuri.
Apa din puțuri este colectată prin două conducte cu Dn=200mm și Dn=600mm. Inițial apa era
pompată direct în rezervorul Sfântul Ilie, dar datorită condițiilor de exploatare s-au produs defecțiuni
la prima conductă de aducțiune. În aceste condiții, în prezent, apa din puțuri este pompată în
rezervoarele de rupere a presiunii Corlata, aflate la cota +485m, iar de aici apa este distribuită
gravitațional în rezervorul Sfântul Ilie, aflat la cota +410m.
Controlul tuturor puțurilor (debit, nivel, pompe), dezinfecția/neutralizarea se realizează prin sistem
SCADA împreună cu o unitate de transmisie GSM, amplasată la centrul de control de la rezervorul
Sfântul Ilie.
Sursa de apă de suprafață este râul Suceava, captarea Mihoveni, aflată pe malul drept al râului.
Captarea este localizată la limita de nord-vest a orașului Suceava, pe teritoriul administrativ al
comunei Pătrăuți. Captarea a fost realizată în anul 1963, având o capacitatea proiectată este de 320 l/s.
Amplasamentul captării este la cca. 2km amonte de stația de tratare a apei Mihoveni. De la captare,
apa brută este transportată gravitațional printr-o conductă cu Dn=800mm într-o stație de pompare, de
aici este pompată prin două conducte de aducțiune cu lungimi de 500 m și diametre de 500mm/oțel și
800 mm/PREMO în camera de amestec a stației de tratare Mihoveni.
O dată cu reducerea activității industriale înregistrată în municipiul Suceava, cantitatea maximă lunară
de apă captată a fost de 243m3/h (an referință 2007), ceea ce înseamnă ca stația de tratare funcționează
sub capacitatea instalată. În aceste condiții pompele nu funcționează continuu, câte 4 ore de
funcționare cu o oră de pauză.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 33
3.1.1.2 Aducțiunea apei
Conductele de aducțiune ale sistemului centralizat de apă al orașului sunt următoarele:
• Aducțiunea principală Dn=600mm realizată în anul 1969 între Câmpurile de puțuri
Berchișești și rezervoarele Sfântul Ilie, este din beton prefabricat și oțel și are lungimea totală
de 29km, și anume 4km conductă de refulare între Câmpul de puțuri Berchișești și rezervorul
de rupere de presiune Corlata și 25km aducțiune gravitațională între rezervorul de rupere de
presiune Corlata și rezervorul Sfântul Ilie;
• Aducțiunea principală Dn=800mm realizată în anul 1992, între Câmpurile de puțuri
Berchișești și rezervoarele Sfântul Ilie, este din beton prefabricat și oțel și are lungimea totală
de 29km, și anume 4km conductă de refulare între Câmpul de puțuri Berchișești și rezervorul
de rupere de presiune Corlata și 25km aducțiune gravitațională între rezervorul de rupere de
presiune Corlata și rezervorul Sfântul Ilie;
• Aducțiunea gravitațională Dn=800mm realizată în anul 1963 între captarea de pe r. Suceava și
stația de pompare apă brută Mihoveni, este din oțel cu lungime de 750m;
• Conducta de refulare Dn=500mm (aducțiunea de apă brută Mihoveni) realizată în anul 1963
între stația de pompare apă brută Mihoveni și stația de tratare a apei Mihoveni, este din oțel cu
lungime de 525m;
• Conducta de refulare Dn=800mm (aducțiunea de apă brută Mihoveni) realizată în anul 1963
între stația de pompare apă brută Mihoveni și stația de tratare a apei Mihoveni, este din oțel cu
lungime de 525m;
• Conducta de refulare Dn=300/800mm între stația de tratare a apei Mihoveni și stația de
pompare Șcheia.
Din informațiile furnizate de administratorul infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare apă
uzată ACET SA, aducțiunile de apă brută Mihoveni se confruntă cu următoarele probleme:
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare, PIF – 1963),
având depășită cu mult durata de viață, ceea ce produce întreruperi în funcționare și
imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;
• Pierderi de apă (3 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă brută a
stației de tratare Mihoveni;
• Întreg traseul conductelor de aducțiune trece prin proprietăți private, ceea ce îngreunează
accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor, din cauza refuzului
proprietarilor de a permite accesul în amplasament a echipelor de intervenție.
Aducțiunile principale de apă ale orașului (între Câmpurile de puțuri Berchișești și rezervoarele
Sfântul Ilie) sunt amplasate paralel pe o lungime de 29km, de-a lungul lui DN 7, conectând satul
Berchișești cu municipiul Suceava, trecând prin satele Drăgoiești, Lucăcești, Moara și Scheia. În
perioada 2001-2007, debitul mediu tranzitat în ambele conducte a fost 383l/s, iar cel maxim de 525 l/s.
În general, conductele sunt utilizabile. Pe aceste conducte sunt construite rezervoarele de rupere de
presiune, câte unul pe fiecare conductă, localizate la aproximativ 4km de Câmpul de puțuri și au
capacitatea de 150m3 fiecare.
De-a lungul aducțiunilor există conducte secundare de branșare la 5 sate, Berchișești, Brăiești, Liteni,
Moară, Ipotești, rata de conectare a scăzut foarte mult în prezent, iar consumatorii casnici sunt
alimentați de la propriile puțuri. Aducțiunile sunt echipate cu 15 vane de aerisire,16 vane de golire, 8
vane de linie și 2 subtraversări de cale ferată cu conducte de protecție din oțel.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 34
Apa subterană, captată prin Câmpurile de puțuri Berchișești este dezinfectată cu clor gazos în stația de
clorare amplasată în clădirea administrativă.
3.1.1.3 Tratarea apei
Tratarea apei captate din sursa de suprafață se face în stația de tratare Mihoveni, care are capacitatea
de 320 l/s. Aceasta asigură (opțional) apă potabilă în cartierele Ițcani, Burdujeni și Zamca și în zonele
industriale Traian Vuia și Șcheia. În viitor stația va fi sursă de rezervă pentru fosta zonă industrială
Valea Suceava. Stația nu beneficiază de sistem automatizat, exploatarea ei făcându-se în regim
manual.
Din informațiile furnizate de administratorul infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare apă
uzată ACET SA stația se confruntă cu următoarele probleme:
• Stare de uzură avansată a suflantelor și instalațiilor hidraulice aferente decantoarelor și
filtrelor, apariția defectelor care împiedică funcționarea continuă a stației de tratare,
alimentarea cu apa a sistemului fiind oprită până la remedierea defectelor;
• Starea avansată de degradare a finisajelor clădirilor, filtrelor și decantoarelor;
• Riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită
deficiențelor în funcționarea decantoarelor, filtrelor și a stației de clorinare;
• Costuri de operare ridicate, datorită stării de uzură avansate a decantoarelor și a filtrelor,
necesitatea scoaterii din funcțiune pentru intervenție, lipsa pieselor de schimb necesare.
3.1.1.4 Înmagazinarea apei potabile
Capacitatea totală a municipiului de înmagazinare a apei tratate este de 20.580m3, asigurându-se
variațiile zilnice ale debitului, stingerea incendiilor și consumul de apă pe perioada avariilor sistemului
de apă. Rezervoarele care stochează acest volum de apă sunt:
• Rezervoarele Sfântul Ilie amplasate în partea de sud a orașului, au capacitatea de 18.600m3,
distribuită în două rezervoare de 10.000m3, care stochează 8.800m3 de apă și un castel de apă
cu volumul de 1.000m3. Alimentarea cu apă se face de la Câmpurile de puțuri Berchișești prin
cele două aducțiuni principale cu Dn=600mm și Dn=800mm. Rezervoarele sunt circulare, din
beton armat, realizate în anii 1970 și 1976. Zona deservită cuprinde cartierele Zamca, G.
Enescu, Obcini, Mărășești, centru orașului, parțial cartierul Sf. Ilie, cartier Șcheia, Burdujeni
și rezervorul Zamca II. După reabilitarea în cadrul măsurii ISPA starea tehnică a acestora este
foarte bună. Rezervorul a fost reabilitat prin măsura ISPA.
Castelul de apă (tip ciupercă) este construit în anul 1986 și alimentează parțial cartierul Sf. Ilie.
Nivelul apei este controlat de un senzor, instalațiile hidraulice din interiorul coloanei sunt în stare
tehnică bună.
• Rezervorul Zamca II este amplasat în partea de vest a orașului, este circular din beton armat,
semi-îngropat, cu capacitatea de 1000m3. Rezervorul este alimentat de la rezervorul Sântul
Ilie cu apă tratată de la Câmpurile de puțuri Berchișești și de la stația de pompare apă Zamca I
cu apă tratată din stația de tratare Mihoveni. Zona deservită, prin pompare, cuprinde cartierele
Zamca, G Enescu, Obcini, Mărășești, centrul orașului și castelul de apă;
• Rezervorul Burdujeni II este compus din două rezervoare, nr. 1 cu capacitatea de 200m3 și nr.
2 cu capacitatea de 280m3. Aceste rezervoare au fost reabilitate integral în anul 2010, prin
măsura ISPA. Lângă aceste rezervoare există un rezervor de 4.000m3, neexploatat în prezent;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 35
• Burdujeni III este un rezervor nou construit prin măsura ISPA, construit în 2009. Capacitatea
lui este de 500m3 și este realizat din beton armat. În vecinătatea lui s-a construit o stație de
pompare auxiliară, care va include și camera de control, instalația hidraulică pentru rezervor,
camera cu aparatul de clorinare.
3.1.1.5 Stațiile de pompare a apei
Stațiile de pompare a apei din sistemul de alimentare cu apă sunt:
• Stația de pompare apă brută SP1 Mihoveni construită în anul 1963 și este echipată cu 6
pompe, instalate în anii 1982 și 1986, având durata depășită. Stația alimentează stația de
tratare Mihoveni;
• Stația de pompare Sfântul Ilie . O parte din apa care ajunge în rezervoarele Sfântul Ilie este
acumulată într-un rezervor tampon de 300m3 de unde este pompată în castelul de apă. Stația a
fost reabilitată în cadrul măsurii ISPA;
• Stația de pompare Zamca II este o construcție cu subsol și etaj, echipată cu 4 pompe. Stația
este conectată la rezervorul Zamca II, dar pompează parțial în castelul de apă Zamca II și în
rețeaua de distribuție;
• Stația de pompare Burdujeni I se află în partea de nord a municipiului, în interiorul unei zone
rezidențiale. Stația livrează apă rezervoarelor Burdujeni I și Burdujeni II. În anul 2010 a fost
reabilitată în cadrul măsurii ISPA;
• Stația de pompare Burdujeni II este o construcție nouă, realizată în cadrul reabilitării stației de
pompare Burdujeni I. Aceasta este amplasată lângă noua clădire administrativă a stației
Burdujeni I.
Conform informațiilor furnizate de administratorului ACET SA, principalele probleme identificate la
stațiile de pompare Mihoveni și Zamca II sunt: starea de uzură avansată a pompelor și instalațiilor
hidraulice, ca urmare a vechimii de funcționarea (PIF 1982-1986), degradări constructive și de finisaje
interioare ale clădirii stației, degradări la elementele metalice componente (cu consecințe asupra
menținerii igienei sanitare necesară și cerută de autoritățile sanitare), costuri ridicate de operare, ca
urmare a capacității mari a pompelor și lipsei automatizării acestora. La SP Sfântul Ilie nu se asigură
debitul și presiunea la consumatori, precum și neasigurarea pompei de rezervă cerută de normativ.
3.1.1.6 Rețeaua de distribuție a apei potabile
Rețeaua de distribuție a apei potabile are lungimea de 233,6km, iar lungimea străzilor cu rețele de apă
este de 195,4km. Materialele din care este realizată sunt oțel (cca. 52%), PE (21%), PREMO (4%),
fontă (8%) și azbociment (6%).
Sistemul de alimentare cu apă al municipiului Suceava este împărțit în principal în două zone, cu r.
Suceava ca divizor natural. Ambele zone sunt alimentate de la Câmpurile de puțuri Berchișești, zona
comercială Valea Sucevei și Șcheia pot fi alimentate, opțional, de la stația de tratare Mihoveni, prin
cele două conducte de distribuție care traversează râul (Dn 800/600mm).
Configurația rețelei de distribuție este predominant inelară în zona centrală și rețeaua extinsă în
cartierul Burdujeni și ramificată în zona periferică a municipiului. Rețeaua este delimitată în 12 zone
de presiune, care permit administratorului ACET SA să exploateze sistemul într-o plajă normală de
presiune 1,5 -6 bari, astfel: Sfântul Ilie (362ha), Castel apă Sfântul Ilie (13ha), Zamca Ia (267ha),
Zamca Ib (439ha), Zamca II (218ha), Burdujeni II (118ha), Burdujeni III (179ha), Burdujeni III-Stația
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 36
de Pompare Auxiliară (167ha), Ițcani (278ha), zona industrială Suceava (365ha), cartier Șcheia
(186ha), cartier Sfântul Ilie (190ha).
Conform informațiilor furnizate de administratorul sistemelor de alimentare cu apă și canalizare apă
uzată ACET SA, problemele majore ale rețelei de distribuție sunt:
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare), având depășită
cu mult durata de viață, rezultând întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării
continuității alimentării cu apă a sistemului;
• Pierderi de apă (424 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a
consumatorilor;
• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale orașului;
• Pe traseul principalei conducte de distribuție, aflată între rezervoarele Sfântu Ilie și punctul de
distribuție spital (str. Ion Irimescu, bdul. 1 Decembrie) există cel puțin 20 de construcții
amplasate deasupra conductei, ceea ce face imposibilă intervenția în cazul avariilor.
3.1.2 Municipiul Fălticeni
Alimentarea cu apă a municipiului se realizează în sistem centralizat, aflat în administrarea societății
ACET SA. Popualția deservită de acest sistem este de 24.787 locuitori, având o pondere de 85% în
populația totală a municipiului.
3.1.2.1 Sursa de apă
Sursa de apă a sistemului este apă de suprafață și apa subterană. Sursa de apă subterană o formează
puțurile forate din Baia 1+2, localizate în partea exterioară a terasei râului Moldova, la cca. 3km de
oraș. Captarea apei se face prin 22 de puțuri, cu adâncimi de 12 – 15m, 10 puțuri sunt conectate la
stația de pompare Baia, iar restul de 12 puțuri sunt conectate la stația de pompare Baia 2. Tot frontul
de puțuri este în exploatare de peste 50 de ani, perioadă în care nu s-au efectuat lucrări de reabilitare a
echipamentelor sau desnisipări de puțuri.
Adâncimea apei în puțuri variză 6,5 – 8,2m, în perioadele secetoase aceste niveluri pot scădea cu 0,5 –
1,0m. Apa din puțuri este extrasă printr-un sistem de vacuum, pompele de vacuum extrag apa
subterană prin conducte de aspirație și o evacuează în rezervoarele Baia 1, cu V=1000 l și Baia 2, cu
V=4000 l. Din aceste rezervoare apa brută este pompată printr-o conductă de oțel către un cămin de
distribuție, de unde este distribuită spre rezervoarele de rupere de presiune de la Grădini și
rezervoarele de la Timpești.
Conductele de aspirație sunt din oțel, cu Dn=300mm și lungimi totale de 1,4km, conductele sunt
vechi, îmbinările nu sunt etanșeizate corespunzător, ceea ce provoacă sucțiune de gol. Eficiența
sistemului de vacuum este scăzută, iar costurile de exploatare sunt ridicate. Capacitatea de extracție a
apei brute este de 6.110,3m3/zi pentru fiecare front de puțuri, Baia 1 și Baia 2, randamentul puțurilor
este în scădere din cauza colmatării lor. Reabilitarea sursei a fost realizată prin programul de finanțare
Fonduri de Coeziune, faza I și s-a aplicat la 20 de puțuri.
În cadrul câmpurilor de puțuri există două stații de pompare apă, care în conformitate cu noua schemă
tehnologică (pompare a 60% din debitul total al surselor Baia 1 și Baia 2 direct în rezervoarele de
rupere de presiune de la Grădini sau 40% din totalul surselor Baia 1 și Baia 2 la rezervoarele de
înmagazinare Timpești) vor suferi modificări, după cum urmează:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 37
• Stația de pompare Baia 1 va deveni locație pentru PC și software-ul necesar coordonării
datelor achiziționate de traductoarele de nivel sau ph, prevăzute în cadrul puțurilor și
rezervoarelor. Tot aici se va reabilita și instalația de clorinare;
• Stația de pompare Baia 2 va fi trecută în conservare.
Sursa de suprafață este râul Moldova captarea apei aflându-se pe malul stâng, la cca. 5km de
municipiul Fălticeni, capacitatea la sursă fiind de 8.110,3m3/zi. Stația de pompare a apei brute (Baia 3)
este echipată cu trei pompe. În ultimi ani cursul apei s-a deplasat cu câțiva zeci de metri spre malul
opus, fapt care a făcut ca activitățile inițiale de admisie și pretratare să nu poată fi efectuate. Captarea
actuală constă dintr-un număr de pompe submersibile aflate într-un șanț săpat în malul râului, pompe
care ocolesc bazinele de pretratare și alimentează direct camera de captare /amestec.
3.1.2.2 Aducțiunea apei
Aducțiunea apei cuprinde:
• Aducțiunile sub presiune (conducte de refulare) între Câmpul de puțuri Baia 1+2 și
rezervoarele de rupere de presiune de la Grădini, cele două conducte sunt din oțel, realizate în
anii 1972-1973, cu Dn=500mm și o lungime de 4,0km fiecare;
• Aducțiunea sub presiune (conductă de refulare) dintre stația de tratarea apei Baia 3 și
rezervoarele Timpești, cu D=600mm, este realizată din PREMO și oțel, cu lungimea de
6,3km, construită în anul 1980;
• Aducțiunea gravitațională de la rezervoarele de rupere de presiune Grădini la rezervorul
Pietrari, cu D=200mm, din azbociment și lungime de 2,5km, construită în anul 1972;
• Aducțiunea gravitațională dintre rezervoarele de rupere de presiune Grădini și rezervorul
Pietrari, cu D=175mm, din oțel, având lungimea de 2,5km, construită în anul 1963;
• Aducțiunea gravitațională dintre rezervoarele de rupere de presiune Grădini și rezervorul
Oprișeni, cu D=250mm, din oțel, având lungimea de 2,75km, construită în anul 1972;
• Aducțiunea gravitațională dintre rezervoarele de rupere de presiune Grădini și rezervorul
Oprișeni, cu D=400mm, din oțel, având lungimea de 2,75km, construită în anul 1972.
Rezervoarele de rupere de presiune au fost construite în anul 1963 sunt semi-îngropate, cu cantități
reduse de pierderi de apă. În interiorul lor tencuiala și betonul s-au desprins în unele locuri, iar
armătura lăsată liberă a început să ruginească. Conductele de oțel sunt corodate.
Conductele de refulare de la Baia 1+2 și Baia 3 sunt interconectate într-un cămin de vane, ceea ce face
posibilă alimentarea celor trei rezervoare de la cele două surse. Conductele de refulare de la Baia 1+2
intră în rezervoarele de rupere a presiunii de la Grădini, din acestea pleacă 4 conducte gravitaționale
spre rezervoarele Oprișeni și Pietrari.
Conductele de refulare sunt într-o stare tehnică bună, vanele de aerisire, golire și cele de linie sunt
funcționale, dar fiind vechi necesită înlocuire.
Conductele gravitaționale dintre rezervoarele de rupere a presiunii de la Grădini și rezervoarele de la
Pietrari și Oprișeni, realizate din oțel sunt corodate din exterior spre interior datorită lipsei protecției
catodice și a învelișului extern.
Datorită stării precare a aducțiunilor, realizate din oțel, există un risc ridicat asupra funcționării
sistemului de distribuție a apei, cât și asupra sănătății consumatorilor deserviți. Aducțiunile de apă
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 38
brută au depășită durata de viață și se înregistrează în ultima perioadă o tendință de creștere a
numărului de intervenții la acestea.
Aproape întreg traseul aducțiunilor de apă la rezervoarele Pietrari și Oprișeni se află prin proprietăți
private, fapt care îngreunează accesul echipelor de intervenție în caz de avarii și pentru intervenții.
3.1.2.3 Tratarea apei
Tratarea apei brute din sursa de suprafață Baia 3 se face într-o stație construită în anul 1980, având o
capacitate proiectată de 32,4m3/zi. Ca urmare a scăderii cererii de apă, stația funcționează la o
capacitate mult sub cea proiectată. Pentru pomparea apei tratate în rezervoarele de la Timpești stația
are o stație de pompare apă, echipată cu 3 pompe, pompe care au fost înlocuite în cadrul programului
SAMTID.
3.1.2.4 Înmagazinarea și pomparea apei potabile
Capacitatea totală de înmagazinare a apei potabile în oraș este de 18.250m3, repartizată în rezervoare
astfel:
• Rezervoarele Timpești, sunt construite în anul 1980, au capacitatea 2x5.000m3 sunt pe semi-
îngropate. În general, rezervoarele sunt în stare bună, având cantități neînsemnate de pierderi
de apă. Zona deservită este centrul orașului și zona industrială;
• Rezervoarele Oprișeni construite în anul 1969, sunt semi-îngropate, au capacități de
2x2.500m3, 1x300m3, 1x750m3 și sunt realizate din beton armat. Zona deservită este centrul
orașului. Rezervoarele de 2.500m3 prezintă deteriorări ale hidroizolației de la acoperiș,
termoizolația este desprinsă și cu crăpături, elementele metalice din interior sunt ruginite.
Rezervoarele de 300m3 și 750m3 sunt în general în stare bună, totuși suprafețele interne au
asperități și adânciturii, ceea ce ar favoriza pierderi de apă;
• Rezervoarele Pietrari sunt construite în anul 1967, sunt semi-îngropate, din beton armat și
deservesc zona centrală a orașului. Rezervoarele au capacități de 1x200m3, 1x500m3,
• 2x750m3. Rezervoarele de 750m3 prezintă fisuri și desprinderi ale stratului de acoperire și a
tencuielilor speciale, pete de rugină pe armăturile neacoperite cu beton, sunt deteriorări ale
hidroizolației și sunt semnalate infiltrații.
3.1.2.5 Rețeaua de distribuție a apei potabile
Rețeaua de distribuție a apei are o lungime de 95,9km, acoperind o lungime de străzi de 80,2km
lungime. Materialele din care este realizată sunt oțelul (44%), PE (29%), azbociment (24%), fontă,
PVC și oțel galvanizat într-un procent scăzut. Diametrele rețelei sunt cuprinse între 25 - 500mm.
Populația conectată la rețea este de 24.787 locuitori, reprezentând o pondere de 85% în populația
totală a municipiului.
Rețeaua de distribuție este de tip mixt, rețea inelară în zona centrală și ramificată în zona periferică a
orașului. Are o singură zonă de presiune, în care se înregistrează maxim 10 bari. Pierderile de apă din
rețea sunt foarte mari, cauza fiind vechimea și deteriorarea conductelor din oțel și azbociment.
Principalele deficiențe semnalate de administratorul ACET SA sunt:
• Conducte subdimensionate, care nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării
hidranților de incendiu exteriori;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 39
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de conservare), având depășită
cu mult durata de viață, rezultând întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării
continuității alimentării cu apă a sistemului. Conductele din azbociment sunt vechi și
explodează frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice din trafic;
• Pierderi mari de apă (104 avarii in anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă
potabilă a consumatorilor;
• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale localității.
3.1.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc
Alimentarea cu apă a municipiului se realizează în sistem centralizat, aflat în administrarea societății
ACET SA. Populația deservită de acest sistem este de 10.200 locuitori, având o pondere de 62% în
populația totală a municipiului.
3.1.3.1 Sursa de apă
Sursa de apă a sistemului este apă subterană captată din câmpurile Aeroport și Sadova, capacitatea
totală a apei captată fiind de 2.827,2 m3/zi.
Sursa Aeroport este situată pe malul drept al râului Moldova, în partea de vest a orașului. Câmpul de
puțuri a fost construit în anul 1968 și reabilitat în perioada 2007-2008 prin programul SAMTID.
Câmpul cuprinde 6 puțuri forate, cu adâncime de 15m, aranjate în două galerii de puțuri, capacitatea
câmpului este de 48 l/s. Sursa alimentează rezervorul Măgura din municipiu, precum și zonele situate
de-a lungul conductelor de aducțiune Stadion, intrarea în satul Sadova și zona industrială.
Sursa Sadova se află pe malul stâng al râul Moldova, lângă satul Sadova și alimentează rezervorul
Runc pentru zona centrală a municipiului. Câmpul de puțuri este format din 11 puțuri forate, cu
adâncimi de 8,8-10,3m și acoperă o zonă de 3,5ha. Câmpul a fost construit în anul 1965 și reabilitat în
2005-2006. Capacitatea câmpului este de 124 l/s. Din cele 11 puțuri, 3 puțuri au fost realizate în
perioada de reabilitare 2005-2006.
Pentru a mării capacitatea de producție a acviferului sunt realizate 4 bazine de infiltrație cu o priză de
captare la râu, construcția fiind din anul 1968. Structura prizei prezintă degradări constructive majore
și coroziuni la elementele metalice componente și ale stăvilarului. De asemenea este necesară
consolidarea apărărilor de mal. Bazinele și canalele de supraalimentare sunt colmatate cu suspensii
solide de nisip.
Sursa de îmbogățire a acviferului câmpului are risc de poluare accidentală, bazinele de îmbogățire a
acviferului necesită lucrări de decolmatare.
Tratarea apei captate se face la sursă, în laboratoarele proprii fiecărui câmp de puțuri, prin dezinfecție
cu hipoclorit de sodiu, în sistem automatizat.
Deficiențele identificate la captările de apă sunt:
Sursa Aeroport:
• Clădirea care adăpostește stația de clorare și laboratorul prezintă degradări constructive
majore la finisajele interioare și exterioare și coroziuni ale elementelor metalice componente;
• Lipsa unui sistem integrat SCADA pentru forajele existente.
Sursa Sadova:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 40
• Colmatarea bazinelor de infiltrație și a forajelor. Lipsa lucrărilor periodice de
decolmatare/deznisipare care afectează caracteristicile de exploatare;
• Degradări constructive ale prizei de apă și a elementelor metalice;
• Clădirea care adăpostește stația de clorare și laboratorul prezintă degradări constructive
majore la finisajele interioare și exterioare și coroziuni ale elementelor metalice componente;
• Lipsa unui sistem integrat SCADA pentru forajele existente.
3.1.3.2 Aducțiunea apei
Aducțiunile de apă ale sistemului sunt:
• Conducta de refulare între Câmpul de puțuri Aeroport și rezervorul Măgura, construită în anul
1968, cu D=300mm, lungime de 970m, realizată din oțel și azbociment;
• Conducta de refulare între Câmpul de puțuri Sadova și rezervorul Runc, construită în anul
1965, cu D=300mm, lungime de 5,7km, realizată din oțel. Aducțiunea subtraversează calea
ferată, fiind protejată cu conductă de oțel, cu D=500mm și cămine de vane pe ambele părți. Pe
aducțiune sunt aprobate racorduri, pentru spital și câteva case individuale.
Traseul aducțiunilor traversează parțial proprietăți private, fapt ce împiedică mentenanța și remedierea
lor. Pe traseul ambelor aducțiuni sunt suspectate racorduri ilegale.
Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt la aducțiunea Aeroport:
• Pierderi de apă (5 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a
consumatorilor;
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare; pif – 1968),
având depășită durata de viață;
• Aproape întreg traseul conductelor de aducțiune trece prin proprietăți private, ceea ce
îngreunează accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor.
3.1.3.3 Înmagazinarea apei potabile
Înmagazinarea apei potabile se realizează în rezervoare de beton armat. Volumul de înmagazinare la
nivelul orașului este de 7.100m3, distribuția în rezervoarele orașului este următoarea:
• Rezervoarele Măgura construite între anii 1965-1968, sunt circulare, din beton armat și au
capacități de 2x300m3 și 2x1000m3. Rezervoarele sunt semi-îngropate, în general sunt într-o
condiție bună, cu pierderi neimportante de apă;
• Rezervoarele Runc cu capacitatea de 2x500m3 și 1x1000m3 sunt construite între anii 1965-
1968, iar cel cu capacitatea de 1x2500m3 este construit în 1995-1996. Rezervoarele sunt
circulare, din beton armat, semi-îngropate, starea tehnică a lor fiind bună.
Principalele deficiențe identificate de administratorul ACET SA sunt:
• Din punct de vedere structural, rezervoarele prezintă microfisuri, fisuri și desprinderi ale
stratului de acoperire și a tencuielilor speciale. Sunt prezente deteriorări ale hidroizolației și
sunt semnalate infiltrațiile;
• Lipsa unor sisteme de semnalizare a nivelelor și comunicarea cu fronturile de captare;
• Starea avansată de uzură a vanelor și lipsa instalațiilor electrice, rezultând în întreruperi în
funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 41
• Posibilitatea infestării apei potabile datorită infiltrațiilor semnalate;
• Zona de protecție sanitară nu este împrejmuită corespunzător.
3.1.3.4 Rețeaua de distribuție a apei potabile
Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime de 66,3km, acoperind 42,5km de străzi din
municipiu, cu Dn= 40-500mm, este realizată din conducte de oțel, azbociment, PEHD. Vechimea
rețelei variază înre 1-55 ani. Configurația rețelei este în principal de tip ramificat, în centrul orașului
existând o rețea de tip inelar realizată în urma reabilitărilor prin programul SAMTID dintre nii 2007-
2008. Rețeaua funcționează cu trei zone de presiune, care variază între 1,5-7,85 bari:
• Zona 1 – zona centrală alimentată din rezervorul Măgura;
• Zona 2 – situată între stadion, sat Sadova și zona industrială;
• Zona 3 – zonă alimentată de către compania de cale ferată.
La rețeaua de apă nu sunt branșate zonele: cartier Sadova, parțial cartierul Aeroport, parțial zona 2,
parte de est a centrului orașului, și zonele aflate la altitudini mari (688,5m) pe versanții dealurilor.
Populația zonelor nebranșate la rețea este de cca. 10.145 locuitori. Alimentarea cu apă în aceste zone
se face prin puțuri săpate sau forate.
Deficiențele identificate de administratorul sistemului sunt:
• Zona de protecție sanitară nu este evidențiată corespunzător (împrejmuire);
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare), având depășită
cu mult durata de viață;
• Conductele din azbociment sunt vechi și explodează frecvent în urma traficului intens și a
încărcărilor dinamice, rezultând în întreruperi în funcționare și imposibilitatea asigurării
continuității alimentării cu apă a sistemului;
• Pierderi de apă (61 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a
consumatorilor;
• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale localității;
• Riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită
numeroaselor avarii înregistrate.
3.1.4 Municipiul Rădăuți
Municipiul Rădăuți are alimentare prin sistem centralizat, administratorul sistemului fiind societatea
ACET SA. Populația conectată la acest sistem este de 22.350 persoane, reprezentând o pondere de
86,8% din populația totală a municipiului.
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele elemente.
3.1.4.1 Sursa de apă
Sursă de apă este apa subterană captată din Câmpul de puțuri Măneuți, situat de-a lungul r. Suceava.
Câmpul de puțuri are în componență 36 de puțuri forate la adâncimi cuprinse între 6,5-7,9 m,
capacitatea de extracție fiind de 9.288 m3/zi. Apa subterană este localizată în acviferul freatic al terasei
inundabile a râului. Probleme privind asigurarea cantității de apă necesară au fost raportate în lunile de
vară, secetoase. Pentru mărirea debitului puțurilor a fost construit un canal paralel cu amplasamentul
puțurilor, la o distanță de 10-20m de puțuri. Prelevarea apei se realizează prin vacuum și prin pompe
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 42
submersibile. Apa captată este clorată într-un bazin cu capacitatea de 50m3 aflat în Câmpul de puțuri,
de unde este pompată către orașul Rădăuți. Câmpul de puțuri a fost construit în perioada 1970 – 2003,
zona de amplasament este frecvent inundată, neexistând diguri de protecție, astfel încât calitatea apei
captate pare a fi direct influențată de apa de suprafață.
Disfuncțiile identificate de administratorul sistemului sunt următoarele:
• Debit scăzut al puțurilor, sub limita lor de exploatate. Sunt necesare lucrări de îmbogățire a
acviferului;
• Riscul îmbolnăvirii consumatorilor deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită
lipsei împrejmuirii zonei de protecție a sursei de apă.
3.1.4.2 Aducțiunea apei
Aducțiune de apă este formată din două conducte de refulare, prin care este pompată apa de la Câmpul
de puțuri la rezervorul Osoi. O conductă este realizată din tuburi de oțel și azbociment și PEID, cu
D=350,450,500mm și lungime de 9,3km, construită în anul 1974, iar a doua este realizată din tuburi de
oțel și PREMO, cu D=400, 500mm și lungime de 8,84km, construită în anul 1980. Pe prima conductă
de aducțiune există legături la rețeaua de distribuție, situație care nu concordă cu rolul aducțiunii în
sistemul de alimentare cu apă. Conductele din azbociment și conductele din PREMO sunt vechi și
explodează frecvent. Conductele din oțel sunt corodate din exterior spre interior datorită lipsei
protecției catodice și a izolației. Corodarea conductelor din oțel s-a produs datorită factorilor agresivi
din sol și datorită nivelelor ridicate ale apei subterane.
Aducțiunile de apă brută au depășită durata de viață și se înregistrează în ultima perioadă o tendință de
creștere a numărului de intervenții la acestea. În afară de pierderile de apă produse cu ocazia avariilor,
apar pagube indirecte pe durata remedierilor ca urmare a opririi furnizării apei potabile către
consumatori, precum și riscuri asupra sănătății consumatorilor.
O parte a traseului aducțiunii este prin proprietăți private, motiv pentru care se intervine foarte târziu
în caz de avarii. Timpii de conștientizare și intervenție sunt foarte mari. Sunt avarii conștientizate, însă
intervenția este dificilă, proprietarii permițând accesul numai în momentul în care pierderea produce
pagube proprietății private. De asemenea, operatorul este nevoit să aducă la starea inițială vecinătatea
amplasamentului conductei de fiecare dată când acesta intervine.
Deficiențele identificate sunt:
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune, cele din azbociment și PREMO sunt vechi,
explodează frecvent datorită corodării armăturii din interior și prezintă neetanșeități la
îmbinări, având depășită durata de viață, rezultând în întreruperi în funcționare și
imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;
• Pierderi de apă (4 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a
consumatorilor;
• O parte a traseului conductei de aducțiune trece prin proprietăți private ceea ce îngreunează
accesul echipelor de intervenție în cazul avariilor și reparațiilor.
3.1.4.3 Înmagazinarea apei potabile
Înmagazinarea apei potabile se face în două rezervoare cu capacități de 1x5000m3 și 1x2500m3,
construite în anul 1974. Acestea sunt din circulare, semi-îngropate, din beton armat. Rezervoarele
asigură rezerva de apă pentru consumul menajer, consumul industrial și combaterea incendiului
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 43
interior și exterior. Capacitatea rezervoarelor este suficientă, dar nu pot asigura presiunea necesară în
toate zonele conectate. În general rețeaua de distribuție este alimentată direct din Câmpul de puțuri
Măneuți pentru a furniza presiune suficientă. Rezervoarele sunt utilizate ocazional, în plus față de
Câmpul de puțuri, pentru a acoperi cererea uzuală de apă și a asigura un volum suficient pe timpul
verii.
Deficiențele identificate în urma expertizelor tehnice constau în:
• Degradări generalizate la nivelul tencuielii și a termoizolației la rezervorul de 2500m3;
• Hidroizolația rezervorului de 2500m3 este degradată, necesitând înlocuire;
• Hidroizolația de la rezervorul de 5000m3 este parțial degradată, permițând infiltrarea apei în
placa de acoperiș;
• Degradării sub formă de exfolieri ale stratului de acoperire cu beton, concomitent cu
corodarea superficială a armăturii la partea inferioară a tuturor plăcilor de beton armat de la
camera vanelor;
• Desprinderi de tencuială și zidărie degradată pe suprafețe extinse la nivelul pereților de la etaj
ai camere vanelor.
3.1.4.4 Rețeaua de distribuție a apei potabile
Rețeaua de distribuție a apei potabile are o lungime totală de 75,3km, acoperind străzile orașului pe o
lungime de 41,3km. Diametrele conductelor sunt de 50-450mm, sunt din oțel, fontă, azbociment, PVC
și polietilenă, ponderea cea mai mare având-o rețeaua din azbociment (47,36%), urmată de rețeaua din
conducte de oțel (26,5%).
Rețeaua este de tip inelar în zona centrală a orașului și de tip ramificat la periferia acestuia, este
alimentată din două surse direct din Câmpul de puțuri Măneuți și din rezervoarele orașului și are o
singură zonă de presiune.
Pierderile de apă din rețea sunt foarte ridicate (cca. 56%). Conductele din azbociment sunt vechi și se
deteriorează frecvent în urma traficului intens și a încărcăturilor. Conductele din oțel sunt corodate din
exterior spre interior datorită lipsei protecției catodice și a izolației. Armăturile sunt vechi și închid
greu. Închiderea apei pentru unele reparații minore se face pe zone exagerat de întinse, afectând un
număr mare de consumatori.
De asemenea, pe unele străzi (Plevnei și Tineretului) conductele de distribuție sunt subdimensionate și
nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării hidranților în cazul unui incendiu.
Deficiențele identificate de administratorul ACET SA sunt:
• Conducte subdimensionate, care nu pot asigura debitul și presiunea necesară funcționării
hidranților exteriori de incendiu;
• Conductele au vechime mare de funcționare, având depășită cu mult durata de viață.
Conductele din oțel sunt afectate de coroziune, iar cele din azbociment sunt vechi și sunt
deteriorate frecvent în urma traficului intens și a încărcărilor dinamice din trafic;
• Pierderi de apă (90 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a
consumatorilor;
• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale orașului.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 44
3.1.5 Municipiul Vatra Dornei
Alimentarea cu apă a municipiului se realizează în sistem centralizat, aflat în administrarea societății
ACET SA. Populația deservită de acest sistem este de 11.190 locuitori, având o pondere de 84,7% în
populația totală a municipiului.
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde următoarele obiecte.
3.1.5.1 Sursa de apă
Sursa de apă este apă de suprafață, captată din râul Dorna. Apa este captată printr-o priză de captare
situată pe malul drept al r. Dorna, la ca. 3 km amonte de oraș, în fața barajului care delimitează o
secțiune a râului Dorna. Cu o capacitate de 285 l/s, priza de captare este principala resursă de apă a
orașului. Nu este disponibilă o resursă de apă de rezervă. La priza de captare se face și o pretratare
mecanică, cu ajutorul a două decantoare longitudinale. Deschiderea prizei de captare, camera de
distribuție, desnisipatoare longitudinale pentru îndepărtarea pietrișului și grătarul rar sunt integrate
într-o structură din beton armat, atașată la stația de pompare a apei brute. Starea tehnică prizei de
captare este acceptabilă, necesitând reabilitare minoră, reparații la nivelul structurilor din beton și
înlocuirea porților cu ecluză.
Stația de pompare a apei brute a fost reabilitată prin programul SAMTID în anul 2008. Reabilitarea a
inclus instalarea a trei noi pompe submersibile, care pot fi coordonate din camera de comandă a stației
de tratare a apei. Din punct de vedere structural, stația de pompare este într-o stare bună, necesitând
numai reparații la nivelul structurilor de beton și înlocuirea grătarelor rare și a stăvilarelor.
Având în vedere că această captare este singura sursă de apă care alimentează sistemul Vatra Dornei,
reabilitarea este necesară pentru asigurarea continuității și securității privind alimentarea cu apă
potabilă.
Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt:
• Betonul prezintă degradări ale plăcilor și a părții superioare a pereților laterali și elementele
metalice prezintă urme de coroziune;
• Stare de uzură avansată a grătarelor și stavilelor (vechime mare de funcționare, pif 1963-
1967), care împiedică funcționarea continuă a sistemului;
• Zona de protecție sanitară nu este împrejmuită și securizată corespunzător;
• Acoperișul stației de pompare prezintă urme semnificative de uzură, ceea ce conduce la
infiltrații. Elementele metalice (uși, ferestre, scări, balustrade) sunt afectate de procesul de
coroziune, acestea prezentând urme de rugină și degradări locale;
• Echipamentele electrice sunt ieșite din uz;
• Lipsa unui sistem automatizat de control al pompelor.
3.1.5.2 Aducțiunea apei
Aducțiunile apei potabile din sistemul de apă al municipiului sunt:
• Conductă de refulare, cu DN=500mm, din oțel, cu o lungime de 350 m, construită în anul
1967, face legătura între captarea (stația de pompare a apei brute) și camera de admisie a
stației de tratare Roșu. Traseul acestei aducțiuni trece pe sub o construcție existentă;
• Conductă de refulare, cu DN=600mm, din oțel, cu o lungime de 3,8 km, construită în anul
1967, situată între stația de tratare a apei Roșu și rezervorul Runc;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 45
• Conductă gravitațională, cu DN=150mm, din oțel, cu o lungime de 12,00 km, construită în
anul 1937, situată între izvoarele Moara Dracilor și rețeaua orașului.
Conducta gravitațională dintre izvoarele Moara Dracilor și rețeaua de distribuție a orașului,
alimentează numai o zonă mică a orașului, cu maxim 5 l/s între lunile aprilie și octombrie. Ținând cont
de randamentul înregistrat la Moara Dracilor, nu este justificată reabilitarea conductei de aducțiune
(DN=150mm) de 12 km lungime. Din moment ce întreaga rețea de distribuție poate fi alimentată de la
stația de tratare a apei Roșu, se recomandă deconectarea de la sistemul de alimentare cu apă al
orașului.
Conductele de refulare, din oțel, sunt corodate în profunzime din exterior spre interior datorită
vechimii, a condițiilor agresive ale solului și lipsei protecției catodice. Pierderile de la nivelul
conductelor de aducțiune sunt estimate la 10-15%, s-au înregistrat 4 avarii pe an.
3.1.5.3 Tratarea apei
Stația de tratare a apei Roșu este construită în anii 1967-1968 și tratează apa captată din râul Dorna.
Debitul proiectat este de 17.280 m3/zi, producția actuală fiind de 3.406 m3/zi.
Deficiențele identificate de către administratorul ACET SA sunt:
• Stare de uzură avansată a instalațiilor hidraulice aferente filtrelor, rezultând întreruperi în
funcționare și imposibilitatea asigurării continuității alimentării cu apă a sistemului;
• Starea avansată de degradare a finisajelor clădirii laboratorului și a cuvelor filtrelor;
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare, pif – 1963),
având depășită cu mult durata de viață.
3.1.5.4 Înmagazinarea apei potabile
Înmagazinarea apei potabile la nivelul orașului are o capacitatea de 2.000m3. Rezervoarele Runc 1 și 2
au următoarele caracteristici:
• Rezervorul Runc 1 deservește zona centrală, are capacitatea de 2x500m3, este subteran, cu
formă prismatică, din beton armat și a fost realizat în anul 1963. În prezent rezervorul prezintă
deteriorări ale hidroizolației, infiltrații. Elementele metalice ale rezervorului sunt afectate de
procesul de coroziune;
• Rezervorul Runc 2 deservește zona centrală, are capacitatea de 1x1000m3, este subteran,
circular, din beton armat. În prezent există fisuri și desprinderi ale stratului de acoperire și a
tencuielilor speciale, aspect de decolorare (culoare brun verzuie) la pereți, eflorescență și
umeziri, pete de rugină a armăturilor neacoperite cu beton, armături vizibile la intrados
planșeu și vute.
3.1.5.5 Rețeaua de distribuție a apei potabile
Rețeaua de distribuție a apei are o lungime de 47km și acoperă 42,5km de străzi și este formată din
conducte de oțel, azbociment, fontă și polietilenă. Ponderea mare o au conductele de polietilenă (71%)
urmate de cele de fontă (18%). Rețeaua a fost construită în anul 1938 din fontă, ulterior fiind extinsă
în anul 1961 cu conducte de fontă și oțel, iar în anul 1977 folosindu-se conducte din oțel și
azbociment. În anii 2006-2008 rețeaua a fost reabilitată folosindu-se tuburi din polietilenă.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 46
Rețeaua funcționează cu o singură treaptă de presiune, presiunea de alimentare ajungând până la 7
bari. Zona centrală, cca. 40% din suprafața orașului se alimentează din rezervoarele sistemului, iar
zona rămasă se alimentează direct din stația de tratare Roșu. Pierderile de apă înregistrate în anul 2015
au fost de 35%.
Principalele deficiențe ale rețelei de distribuție sunt:
• Conductele din oțel sunt afectate de coroziune (vechime mare de funcționare), având depășită
cu mult durata de viață;
• Conductele din azbociment sunt vechi și explodează frecvent în urma traficului intens și a
încărcărilor dinamice din trafic;
• Pierderi de apă (71 avarii în anul 2015) și neasigurarea alimentării continue cu apă potabilă a
consumatorilor;
• Lipsa rețelelor de distribuție în zonele periferice ale municipiului.
3.1.6 Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ
Alimentarea cu apă a celor 11 orașe din județ este prezentată sintetic în tabelul următor:
Tabelul 9: Situația alimentării cu apă potabilă a orașelor din județul Suceava
Oraș Tipul sursei
de apă
Capacitate
(m3/zi)
Rezervoare
(m3)
Rețea distribuție
lungime
(km)
materiale-
ponderi
Broșteni subterană+
suprafață
390,96 2x500 5,60 azbociment-94,3%
oțel -5,7%
Cajvana - - - - -
Dolhasca subterană 931,85 1x750; 1x200 53,0 PE-100%
Frasin subterană 588,33 1x350 14,0 fontă, oțel
(66,7%),
azbociment (19%),
PE, PVC (14,3%)
Gura Humorului subterană 3696,0 2x2500;1x100 44,6 oțel-9%
azbociment-7%
PE-84%
Liteni subterană 854,54 1x450; 1x150 9,9 PHD-100%
Milișăuți subterană 864,0 2x200 22,0 PEHD-100%
Salcea subterană 1038,53 3x200 35,0 PEHD-100%
Siret subteran 962,88 1x1500;2x500 20,0 PE-83%
oțel-17%
Solca suprafață 242,0 1x300;1x300 15,0 oțel-13%
PE-54%
azbociment-33%
Vicovu de Sus subterană 1635,0 1x900 13,0 PEHD-100%
Sursa: Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava,
componenta J - 2014
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 47
Alimentarea în mediul rural este asigurată în 48 de unități administrativ teritoriale, reprezentând o
pondere de 49% din totalul de 98 de comune (unități administrativ teritoriale) din județul Suceava.
Capacitatea instalațiilor de producere a apei este de 5.335 mii m3/an (an de referință INS, 2017), din
care se distribuie pentru uz casnic 1.720 mii m3/an (an de referință INS, 2017)
Sursa de alimentare cu apă este în principal sursa subterană, prelevarea apei făcându-se prin puțuri
forate de medie și mare adâncime. Comunele aflate în vecinătatea municipiilor sau pe traseul
aducțiunilor de apă către orașe sunt conectate la sistemele de alimentare cu apă ale acestora, după cum
urmează: Baia, Fântâna Mare, Preutești la m. Fălticeni, Ipotești, Moara, Șcheia la m. Suceava și
Frătăuții Vechi, Volovăț la m. Rădăuți
Rezerva de apă pentru consumul gospodăresc, pentru combatere incendiu și pentru consum în caz de
avarie la sistemul de alimentare este stocată în rezervoare, capacitatea acestora variază între 150 -
650m3.
Rețeaua de distribuție are o lungime de 667,8km, este realizată din PEHD, cu diametre între 63 –
250mm.
Pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă există documentații depuse pentru obținerea de
finațări guvernamentale sau din Fondul de Coeziune pentru 23 de comune, acestea având o pondere de
22,4% în totalul comunelor din județ. Există și 27 de comune care nu beneficiază de sistem de
alimentare cu apă, acestea reprezentând 27,5% din totalul comunelor din județ.
3.1.7 Concluzie
Din prezentarea situației actuale a infrastructurii pentru alimentare cu apă, la nivel de unitate
administrativ teritorială, reies următoarele aspecte:
• Alimentarea cu apă este asigurată în toate localitățile din mediul urban, excepție face orașul
Cajvana, care are aprobate fonduri pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă;
• Problemele cu care se confruntă sistemele de alimentare cu apă, în special cele din mediul
urban, sunt tip structural (clădiri cu degradări constructive și la finisaje, la elementele metalice
componente diverselor obiecte ale sistemului, conducte de distribuție a apei potabile realizate
din fontă, azbociment, oțel), de tip operațional (costuri de operare ridicate ca urmare a uzurii
avansate a diferitelor echipamente, lipsa pieselor de schimb, lipsa controlului automatizat
serviciului asigurat), deficiențe legate de mediu și sănătate (riscul îmbolnăvirii consumatorilor
deserviți și posibilitatea infestării apei potabile, datorită deficiențelor în funcționarea
sistemului de apă, unele zone situate la periferia orașelor sunt încă neconectate la sistem
centralizat de apă);
• O problemă deosebită o ridică traseele unor aducțiuni de apă, care trec prin proprietăți private,
fapt care îngreunează accesul echipelor de intervenție în caz de avarii sau reparații curente;
• Alimentarea cu apă în mediul rural este asigurată în 48 de comune (unități administrativ
teritoriale), din cele 98 de comune ale județului;
• Fără alimentare cu apă sunt 50 de comune, dintre care 23 au aprobate fonduri pentru
înființarea sistemului de alimentare cu apă;
• Alimentarea cu apă în mediul rural este în general bună calitativ, ca urmare a faptului la
sistemele de apă sunt realizate recent și au fost utilizate materiale conforme cu normele
europene din domeniu.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 48
Figura 7: Distribuția surselor de apă pe UATB-uri
Sursa: Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J (2014)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 49
Figura 8: Situația alimentării cu apă potabilă în UATB-uri
Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul Suceava, componenta J (2014), date puse la dispoziție de
SC ACET SA (2019) și Institutul Național de Statistică (2017)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 50
Tabelul 10: Situația rețelelor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare în UATB-
urile din județul Suceava
Nr. crt. Denumire UATB Rețea distribuție
apă potabilă
Rețea
canalizare
1 Suceava x x
2 Câmpulung
Moldovenesc x x
3 Fălticeni x x
4 Rădăuți x x
5 Vatra Dornei x x
TOTAL MUNICIPII 5 5
6 Broșteni x x
7 Cajvana FA FA
8 Dolhasca x x
9 Frasin x x
10 Gura Humorului x x
11 Liteni x x
12 Milișăuți x
13 Salcea x x
14 Siret x x
15 Solca x x
16 Vicovu de Sus x FA
TOTAL ORAȘE 10 8
17 Adâncata FA FA
18 Arbore x x
19 Baia x x
20 Bălăceana
21 Bălcăuți
22 Berchișești x FA
23 Bilca x x
24 Bogdănești x
25 Boroaia x x
26 Bosanci x x
27 Botoșana x FA
28 Breaza
29 Brodina x FA
30 Bunești x FA
31 Burla x x
32 Cacica FA FA
33 Calafindești x x
34 Capu Câmpului x x
35 Ciocănești FA
36 Ciprian Porumbescu x x
37 Cârlibaba
38 Comănești FA
39 Cornu Luncii x FA
40 Coșna FA FA
41 Crucea x x
42 Dărmănești FA FA
43 Dolhești FA
44 Dorna-Arini FA FA
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 51
Nr. crt. Denumire UATB Rețea distribuție
apă potabilă
Rețea
canalizare
45 Dorna Candrenilor x x
46 Dornești x x
47 Drăgoiești FA
48 Drăgușeni x x
49 Dumbrăveni x x
50 Fântâna Mare x x
51 Fântânele FA
52 Forăști x FA
53 Frătăuții Noi FA
54 Frătăuții Vechi x x
55 Frumosu
56 Fundu Moldovei x
57 Gălănești x FA
58 Grămești
59 Grănicești x
60 Hănțești FA
61 Hârtop FA FA
62 Horodniceni FA
63 Horodnic de Jos
64 Horodnic de Sus FA
65 Iacobeni x x
66 Iaslovăț FA
67 Ilișești FA
68 Ipotești x x
69 Izvoarele Sucevei
70 Marginea
71 Mălini FA FA
72 Mănăstirea Humorului x
73 Mitocu Dragomirnei
74 Moara x
75 Moldova-Sulița
76 Moldovița
77 Mușenița
78 Ostra x x
79 Panaci FA
80 Păltinoasa x x
81 Pârteștii de Jos x FA
82 Pătrăuți FA FA
83 Poiana Stampei x FA
84 Poieni-Solca FA
85 Pojorâta FA
86 Preutești x x
87 Putna x x
88 Rădășeni
89 Râșca
90 Sadova
91 Satu Mare
92 Siminicea x x
93 Slatina
94 Straja x x
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 52
Nr. crt. Denumire UATB Rețea distribuție
apă potabilă
Rețea
canalizare
95 Stroiești
96 Stulpicani x x
97 Sucevița FA FA
98 Șaru Dornei x x
99 Șcheia x FA
100 Șerbăuți FA
101 Todirești FA
102 Udești
103 Ulma
104 Vadu Moldovei FA
105 Valea Moldovei x FA
106 Vama x x
107 Vatra Moldoviței
108 Verești x x
109 Vicovu de Jos x FA
110 Voitinel x FA
111 Volovăț x x
112 Vulturești x
113 Zamostea
114 Zvoriștea x FA
TOTAL RURAL 48 30
TOTAL JUDEȚ 63 43
FA = fonduri aprobate
Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul
Suceava, componenta J – 2014, date puse la dispoziție de SC ACET SA și Institutul Național de
Statistică
3.2 Canalizarea apelor uzate
Canalizarea apelor uzate în județ este funcțională în 43 de unități administrativ teritoriale, din cele
114. Dintre acestea, 13 sunt în mediul urban și 30 în mediul rural. Fonduri aprobate pentru înființarea
sistemului de canalizare au 23 de unități administrativ teritoriale, 2 unități fiind urbane (Cajvana și
Vicovu de Sus), restul de 43 de unități administrativ teritoriale nu au sistem de canalizare, printre care
se află și orașul Milișăuți.
La nivel de localitate situația este descrisă în continuare.
3.2.1 Municipiul Suceava
Canalizarea apelor uzate se face prin sistem unitar (ape uzate menajere și meteorice), doar în unele
zone centrale și în cartierele Șcheia, Ițcani, Burdujeni colectarea se face separativ. Populația racordată
la sistem este de 85.071 locuitori, reprezentând 88% din populație orașului. Sistemul orașului este
împărțit în două zone principale de către râul Suceava:
• În partea de sud a râului (mal drept) se colectează apele uzate din centrul orașului și cartier
Șcheia;
• În partea de nord a râului (mal stâng) se colectează apa uzată din zona comercială Valea
Sucevei și parțial din cartierele Burdujeni și Ițcani. Principalele industrii care au aport
însemnat ca debit și poluare sunt: S.C. AMBRO S.A., fabrica de bere S.C. BERMAS S.A.,
S.C.BUCOVINA S.A., S.C.COZA RUX S.R.L., S.C. FACOS S.A.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 53
Lungimea totală a rețelei este de cca. 336 km, realizată din beton simplu (81%), beton precomprimat
(3%), argilă vitrificată (3%), PE (12%), GRP (1%).
Colectoarele principale ale rețelei sunt:
Colector principal Linia A. Apele uzate menajere care provin din zona situată pe malul dreaptă al
râului Suceava se descarcă în Stația de Epurare prin colectorul principal „A”. Apa uzată menajeră din
cartierele G. Enescu, Zamca și din centrul orașului curge gravitațional spre stația de epurare. Apa
uzată menajeră din cartierul Obcini, zona industrială, a comunelor Șcheia și Traian Vuia sunt colectate
în Stația de Pompare Ape Uzate Mirăuți, de unde sunt pompate către Stația de Epurare prin două
colectoare cu D=600mm și Dn=300mm. Aceste colectoare sunt amplasate în mare parte prin
proprietăți private și prin albia minoră a pr. Șcheia, ceea ce face imposibilă intervenția cu un
autocurățitor pentru a întreține sau decolmata colectorul.
Apa pluvială de la nivelul colectorului principal din zonele Șcheia și Traian Vuia este deversată printr-
un cămin de deversare în pr. Cetății, înainte de a ajunge în Stația de Pompare Mirăuți. În apropierea
Stației de Pompare-Mirăuți apa pluvială provenită din cartierele G. Enescu, Zamca și din centrul
orașului este deversată printr-o cameră deversoare în bazinul de retenție existent.
Colector principal Linia B. Colector principal Linia B este utilizat exclusiv pentru deversarea apei
uzate industriale provenite de la stația de pretratare S.C. AMBRO S.A. la Stația de Epurare.
Colector principal Linia C. Colector principal Linia C este utilizat pentru transportarea la Stația de
Epurare a apei uzate generată în întreaga zonă comercială de pe Calea Unirii. Acest colector este
amplasat prin incinta S.C. AMBRO S.A., existând posibilitatea unor deversări neautorizate pe traseul
colectorului. De asemenea, este imposibilă intervenția cu un autocurățitor pentru a întreține sau
decolmata colectorul.
Colector principal Linia D+E. Apa uzată menajeră colectată de conductele de canalizare, cu punctul
de pornire cartierul Ițcani este pompată de către Stația de Pompare-Tăbăcăriei în cartierul Burdujeni și
împreună cu apa uzată menajeră din cartierele Cuza Vodă și Burdujeni este transportată gravitațional
la Stația de Epurare, situată la nivelul colectorului principal D+E. Apa pluvială colectată separat din
aceste cartiere este deversată gravitațional în cursul de apa Vătafu și în final în râul Suceava.
Rata medie de infiltrație la nivelul conductelor de canalizare este ridicată (37% din debitul total)
sugerând prezența unor avarii la conducte sau cămine. Căminele de vizitare nu sunt într-o stare
adecvată, scări de acces deteriorate, neetanșeitatea pereților, capace furate, cămine acoperite pe
parcursul perioadelor de asfaltări). Conductele din care sunt realizate racordurile la proprietăți sunt din
fontă, azbociment și PVC-KG (cele realizate prin măsura ISPA). Majoritatea proprietăților sunt
conectate direct la colectoare, în vreme ce un procentaj scăzut al acestora sunt conectate la căminele
de canalizare.
Cartierele situate la periferie nu dețin un sistem adecvat de colectare ape uzate, având drept consecință
faptul că apa uzată este deversată necontrolat direct în pâraie, nefiind asigurate cerințele din Directiva
91/271 CEE.
Stația de epurare a fost reabilitată în anul 2011, prin programul ISPA, funcționează cu două trepte de
epurare mecanică și biologică.
3.2.2 Municipiul Fălticeni
Sistemul de canalizare al municipiului este unitar, cu funcționare gravitațională, deservește o populație
de 22.179 locuitori, cca. 71% din totalul populației.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 54
Lungimea rețelei este de 68,6km și cuprinde colectoare principale au diametre de 400 – 1000mm și
colectoare secundare cu diametre de 200-300mm. Materialele din care este realizată rețeaua sunt beton
simplu (97%), PREMO (3%), polietilenă (1%). În prezent, cele trei mari cartiere ale orașului:
Soldănești, Timpești, Oprișeni, precum și străzile soldat Zamfir, Horia, Closac și Crișan, Forestierului,
Ing. Sava, Cap. Ciofu, Cap. Manolache, Sucevei, Artur Gorovei, G. Grămadă nu sunt conectate la
rețeaua de canalizare. Zonele neconectate descarcă apele reziduale neepurate în cursurile de apă
învecinate și în rețeaua pluvială a orașului.
Rata medie de infiltrare în rețeaua de canalizare a fost estimată la cca 40% din debitul total, ceea ce
sugerează prezența unor defecte la conducte și/sau cămine.
Căminele construite după 1980 sunt fabricate din conducte de beton precomprimat cu diametre de 800
sau 1000 mm, în timp ce căminele mai vechi sunt făcute din beton monolit. Aproximativ jumătate din
cămine nu sunt într-o stare bună. Un număr mare au fost acoperite în timpul asfaltărilor străzilor. De
asemenea, majoritatea proprietăților sunt conectate direct la colectoare, în vreme ce un procentaj
scăzut al acestora sunt conectate la căminele de canalizare.
Stația de epurare a fost construită în 1984, a fost proiectată pentru 39.500 locuitori echivalenți.
Capacitatea proiectată pentru treapta mecanică și biologică este 210 l/s.
3.2.3 Municipiul Câmpulung Moldovenesc
Canalizarea apelor uzate se realizează în sistem unitar și deservește 9.088 locuitori, reprezentând
53,2% din totalul populației. Rețeaua de canalizare funcționează gravitațional și este realizată din
conducte de beton simplu și azbociment, cu diametre între 300-500mm. Lungimea rețelei este de
23,3km și colectează apele uzate într-un singur colector principal de 7,25km și secțiune circulară cu
Dn=400-500mm și ovoid 900/600, având traseul paralel cu râul Moldova până la stația de epurare.
Rețeaua secundară are diametre de între 200-500mm.
Stația de epurare a fost realizată pentru 35.000 locuitori echivalenți la un debit de 190l/s, cu treaptă
mecanică și treaptă biologică. Stația a fost reabilitată și retehnologizată în anul 2007.
3.2.4 Municipiul Vatra Dornei
Canalizarea apelor uzate din municipiu se face în sistem mixt, ponderea cea mai ridicată având-o
canalizarea în sistem unitar. Populația racordată la rețeaua de canale este de 9.712 locuitori,
reprezentând 71,5% din populația municipiului.
Lungimea rețelei este de 44,2 km și este echipată cu o stație de pompare apă uzată, realizată în anul
2010. Canalele care alcătuiesc rețeaua au diametre între 300-1000mm pentru colectoarele principale și
200-300mm pentru cele secundare. Materialele din care sunt realizate sunt beton simplu, PREMO,
PVC, oțel.
Stația de epurare apă uzată a fost construită în anul 1984. Stația a fost proiectată pentru 22.800
locuitori echivalenți, cu capacitate proiectată pentru treapta mecanică și biologică de 65 l/s. Conform
cu datele furnizate de operator, debitul care intră în stație este între 25-32 l/s.
3.2.5 Municipiul Rădăuți
Municipiul Rădăuți are un sistem de canalizare mixt, care funcționează gravitațional și sub presiune.
Sistemul deservește 20.208 locuitori, adică 77,3% din populația orașului.
Rețeaua de canalizare are o lungime de 68,8km, este realizată de beton simplu (84,4%), de azbociment
(1,1%), PVC (3,9%) și oțel (conductele sub presiune-1,4%) cu diametre cuprinse între 100-600 mm și
este echipată cu două stații de pompare, construite în anul 1975 și 2004.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 55
Stația de epurare ape uzate a fost construită în anul 2007, a fost proiectată pentru un debit de 110 l/s și
funcționează cu treaptă mecanică și biologică. Capacitatea stației este mică și nu acoperă debitul de
apă uzată în cazul unor ploi cu debite mari.
Situația canalizării apelor uzate în orașele județului se prezintă sintetic astfel:
Tabelul 11: Situația rețelelor de canalizare în orașele din județul Suceava
Oraș Tip de
canalizare
Pop.
racordată
/pondere
(loc/%)
Lungime
rețea
(km)
Materiale/
pondere
Stație de
epurare
capacitate/
trepte
epurare
Broșteni unitar 862 racorduri 12,2 azbociment(100/%) 8,0 l/s,
nefuncțională
Cajvana - - - - -
Dolhasca separativ 527 racorduri 1,5 beton simplu scoasă din
funcțiune
Frasin separativ (nu
funcționează
în prezent)
2,5 azbociment scoasă din
funcțiune
Gura
Humorului
mixt 8905 (65%) 43,0 beton simplu (82%)
PREMO (9%)
PVC (9%)
26,2l/s,
mecanică+
biologică
Liteni separativ 1795(18,1%) 18,0 PVC (100%) 5,5 l/s
Milișăuți - - - - -
Salcea separativ 1806
(18,3%)
41,6 PVC (100%) 2,3 l/s
mecanică+
biologică
Siret mixt 3200
(46,7%)
16,6 beton simplu (60%)
PVC (40%)
100 l/s,
mecanică+
biologică
Solca mixt 320 (14,7%) 4,9 azbociment(98%)
PVC (2%)
26,24 l/s/
nefuncțională
Vicovu de Sus - - - - -
Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul
Suceava, componenta J – 2014
3.2.6 Sistemele de canalizare din mediul rural
Sistemele de canalizare a apelor uzate din mediul rural funcționează bine, având în vedere că cea mai
mare parte a lor a fost realizată cu investiții din fonduri guvernamentale și comunitare, dar nu
deservesc întreaga populație a comunelor. Sistemele sunt de tip separativ, canalizând numai apa uzată
menajeră, apa pluvială fiind dirijată către cursurile de apă existente. Rețelele sunt realizate din
materiale conforme cu normele actuale din domeniu, respectiv, PVC, PEHD (pentru conductele de
refulare), iar stațiile de epurare sunt stații compacte, modulare permițând extinderea funcție de
dezvoltarea comunelor. Apa epurată se încadrează în prevederile normativului privind condițiile de
evacuare a apelor în emisar.
3.2.7 Concluzii
Prezentarea situației sistemelor de canalizare din localitățile județului evidențiază următoarele:
• La nivel județean unitățile administrativ teritoriale care au sisteme de canalizare sau dețin aprobări
de fonduri pentru înființarea acestor sisteme sunt în număr de 71 (43 UAT-uri cu sisteme de
canalizare și 23 cu fonduri aprobate) reprezentând o pondere de 62,2%;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 56
• Sistemele de canalizare existente în mediul rural sunt, în cea mai mare parte, realizate prin fonduri
guvernamentale (OG 7/2006 PNDR-măsura 322) sau prin fonduri comunitare (programe PHARE,
SAPARD, fonduri europene);
• Sistemele de canalizare din mediul urban au o serie de deficiențe, identificate de administratorul
lor ACET SA, cum ar fi:
- Deficiențe hidraulice: infiltrații și preluări de apă provenite din pânza freatică, colectoare cu
pante reduse, care favorizează colmatări ale rețelelor, în stațiile de epurare pompele de apă
uzată au grad mare de uzură, colmatările conductelor de legătură din stațiile de epurare produc
disfuncții în funcționarea obiectelor din stații, capacități insuficiente ale obiectelor stațiilor de
epurare;
- Deficiențe structurale: durata de exploatare mare a rețelelor de canalizare, materiale
neconforme normelor în vigoare (beton simplu, azbociment), căminele de vizitare sunt
deteriorate, cu capace lipsă sau acoperite cu asfalt, în urma reabilității străzilor, pierderi
financiare importante ca urmare a deselor intervenții la rețele care implică și refacerea tramei
stradale, a trotuarelor și spațiilor verzi, degradări ale tencuielilor și finisajelor la diverse
obiecte din stațiile de epurare;
- Deficiențe de mediu: lipsa rețelelor de canalizare în mare parte a localităților, posibile
descărcări ale apelor uzate direct în emisarii naturali, calitatea efluentului din stațiile de
epurare nu corespunde cerințelor directivei 91/271/cee.
Figura 9: Situația rețelelor de canalizare și epurare a apelor uzate menajere în UATB-
urile din județul Suceava
Sursa: Prelucrare după Master Planul Revizuit pentru Infrastructura de Apă și Apă Uzată din județul
Suceava, componenta J (2014), date puse la dispoziție de SC ACET SA (2019) și Institutul Național
de Statistică (2017)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 57
4. Echiparea tehnică cu căi de comunicație
Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă un element de bază în relansarea
economică a judeţului, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua
europeană de transport. Căile de comunicaţie care fac obiectul PATJ-ului Suceava au fost analizate în
contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.
În cadrul echipărilor de infrastructură un loc important îl ocupă rețeaua de căi de comunicație şi
transport compusă din:
• Reţeaua rutieră;
• Reţeaua feroviară;
• Reţeaua de căi aeriene şi aeroporturi;
• Reţeaua de căi navigabile, mai puţin dezvoltată.
Datele necesare analizei pentru toate tipurile de căi de comunicație s-au obținut din evidențe statistice,
din documentația P.A.T.N., de la societățile şi regiile care gestionează activitatea în domeniu.
4.1 Rețeaua rutieră
4.1.1 Drumurile naţionale
Reţeaua de drumuri nationale de pe teritoriul judeţului Suceava, are o lungime totală de 627 km din
care: 55,76 km traversează municipiul Suceava, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi se află în
întreținerea primăriilor.
Drumurile naționale de pe teritoriul județului Suceava formează o rețea sprijinită în partea de vest de
DN 17 – ieșirea din județ spre județul Bistrița Năsăud, respectiv DN 18 – ieșirea din județ spre județul
Maramureș, în partea de sud de DN 2 – ieșirea din județ spre județul Iași, respectiv DN 15 C –ieșirea
din județ spre județul Neamț, la est de DN 29 – ieșirea din județ spre județul Botoșani, iar la nord de
DN 2 – ieșirea din județ spre Ucraina.
Administrarea drumurilor naţionale este asigurată de către cele două secţii din judeţ, subordonate
Administraţiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale: Secţia de Drumuri Naţionale Câmpulung
Moldovenesc şi Secţia de Drumuri Naţionale Suceava. Delimitarea activităţii între cele două secţii se
realizează pe DN 17 pe raza comunei Păltinoasa – intrarea în orașul Gura Humorului şi pe DN 17A, la
jumătatea tronsonului dintre localităţile Vatra Moldoviţei şi Suceviţa.
Traseele drumurilor naționale din județul Suceava sunt următoarele:
• DN 2 pe direcţia nord-sud pe traseul: frontieră Ucraina (Vama) – Siret – Suceava – Fălticeni –
limita de sud a judeţului. Face parte din drumul european E 85;
• DN 17 pe direcţia est–vest pe traseul: DN 2 – Suceava – Gura Humorului – Câmpulung
Moldovenesc – Vatra Dornei – limita de vest a judeţului. Face parte din drumul european E
576 și reprezintă traseu turistic;
• DN 15 C – traseu din DN 2, la sud de Fălticeni spre limita sudică a judeţului, direcţia Târgu
Neamţ;
• DN 17 B – traseu Vatra Dornei – Valea Bistriţei spre limita sudică a judeţului, direcţia Bicaz –
Piatra Neamţ;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 58
Figura 10: Drumurile naționale din Regiunea Nord-Est Moldova
Sursa: Direcția Regională Drumuri și Poduri Iași (2019)
• DN 18 – traseu DN 17 din satul Mestecăniş comuna Iacobeni spre nord-vest, limită judeţ
direcţia Borşa – Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş;
• DN 17 A – traseu turistic din DN 17 – Câmpulung Moldovenesc spre nord-est, Suceviţa,
Rădăuți – legătura cu DN 2 în satul Bălcăuți;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 59
• DN 29 – traseu Suceava – Dumbrăveni – spre limita estică a judeţului – direcţia Botoşani;
• DN 29 A – traseu Suceava – Adâncata – spre limita estică a judeţului – direcţia Dorohoi;
• DN 29 C – traseu DN2 – oraş Siret – limita de nord-est a judeţului – direcţia Bucecea –
Botoşani;
• DN 2H Rădăuți Putna și DN 2E Fălticeni – Vicovu de Jos.
Alte caracteristici ale drumurilor:
• Lungimea drumurilor publice: 2.482 km;
• Lungimea drumurilor modernizate: 1.023 km;
• Lungimea drumurilor cu îmbrăcăminte uşoară rutiere: 393 km;
• Densitatea drumurilor la 100 km2 de teritoriu: 29,0 km;
• Lungimea drumurilor naţionale: 632 km, din care:
− Lungimea DN modernizate: 613 km;
− Lungimea DN cu îmbrăcăminte uşoară: 14 km.
Tabelul 12: Drumurile naționale de pe raza județului Suceava
Categorii de
drumuri
publice
Tipuri de
acoperământ
Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare și
județe
Ani
Anul
2000
Anul
2010 Anul 2017
Kilometri Kilometri Kilometri
Naționale Total Suceava 629 628 627
- Modernizate Suceava 524 614 613
- Cu îmbrăcăminți
usoare rutiere Suceava 100 14 14
- Pietruite Suceava 5
Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
Tabelul 13: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Câmpulung
Moldovenesc
DN Localitățile între care este cuprins
sectorul
Poziţii km sector Lungime sector
(km)
17 Poiana Stampei – Vatra Dornei – C-lung
Gura Humorului – Paltinoasa
116+000 – 142+700;
147+400 – 183+400;
193+400 – 227+625
96,734
17A Sadova – Ciumarna – Sucevița 0+000 – 53+350 53,327
17B Vatra Dornei – Broșteni – Pietroasa 3+750 – 59+454 56,076
17D* Cârlibaba -DN 17 km 103+637 - 180+400 76,76
18** Limita județ – Cârlibaba – Iacobeni 180+400 – 220+088 39,880
2E Intersecție DN 2 – Cornu Luncii –
Intersecție DN 17
0+000 – 30+505 30,582
Total 276,676
* notă: predat spre reabilitare la constructor; ** Cârlibaba – limită Jud. Maramureș (km. 140+400 –
km 220+088) – predat spre reabilitare la constructor (în administrația DRDP Cluj)
Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 60
Tabelul 14: Reţeaua de drumuri naţionale administrată de S.D.N. Suceava
DN Localitățile între care este cuprins
sectorul
Poziții km sector Lungime sector
(km)
2 Drăgușeni – Fălticeni – Suceava –
Siret
383+200 – 408+925;
415+000 – 431+400;
441+500 – 482+230
83,545
15C Târzia (jud. Neamț) – Boroaia –
Praxia – Intersecție DN 2
58+328 – 68+765 10,484
17 Intersecție DN 2E – Ilișești – Suceava 227+625 – 252+420
253+690 – 255+286
26,060
17A Sucevița – Rădăuți – Bălcăuți 53+350 – 68+200
72+800 – 83+425
25,484
29 Suceava – Salcea – Dumbrăveni 6+000 – 21+670 15,854
29A Suceava – Șerbănești – Vârfu
Câmpului
3+000 – 23+010 20,271
2E Păltinoasa – Solca – Marginea –
Vama Vicov
30+505 – 87+525 56,361
2H Iacobești – Rădăuți – Mânăstirea
Putna
0+000 – 12+070
17+350 – 44+800
39,949
2K Milișăuți (DN2H) – Iaslovăț - Arbore
– Solca
0+000 – 16+684 16,633
Total 294,641
Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
Starea de viabilitatea a acestor drumuri este bună.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 61
Tabelul 15: Situaţia podurilor amplasate pe drumurile nationale din judeţul Suceava, lucrări de artă pe secţia D.N. Suceava (poduri,
viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri)
Denumirea
şi numărul
drumului
pe care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolulu
i (curs de
apă, vale,
cale de
comunicaţi
e)
Am
pla
sam
en
t
Ma
teria
l d
e co
nst
rucţ
ie
Su
pra
stru
ctu
ra /
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n
va
d
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a m
alu
rilo
r
Nr.
Lu
ng
ime
Pa
rte
caro
sab
ilă
Totală Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1. PODURI
15C Piatra
Neamţ
Boroaia
Vadu
Moldovei
62+208 p. Seaca Boroaia B.a / B 1 21 28,8 7 9,7 3,1 B I da da abrupte
63+132 p. Râşca Boroaia B.a / B 1 17 26 7 8,9 1 B I nu nu abrupte
66+354 p. Râşca Praxia B.a / B 2 15,4 41 7 9,5 2 B I nu nu abrupte
67+100 p. Morii Praxia B.a / B 1 15 23,9 7 8,6 2 B I da da abrupte
67+706 r. Moldova Praxia B.a / B 9 28 249 7 9 3,4 B I da da abrupte
Total D.N.
15C
Nr. de poduri 5
Lungime (m) 96,4 368,7
17
Câmpulung
Moldovenesc
Suceava
239+290 scurgere Ilişeşti B.a / B 1 16 24,7 7 9 2,9 B I da da abrupte
240+890 scurgere Ilişeşti B.a / B 3 30 120,2 7,8 10,8 12 B E nu da abrupte
252+417 p. Şcheia Suceava B.a / B 1 14 7,8 10,8 8,2 B E nu da abrupte
Total D.N.
17
Nr. de poduri 3
Lungime (m) 60 144,9
17A
Sadova-
Ciumârna
Rădăuți-
54+528 p. Suceviţa Suceviţa B.a / B 2 21,5 48 7,8 10,8 2,6 B E nu da abrupte
57+258 p. Suceviţa Suceviţa B.a / B 3 21,5 74,5 7,8 10,8 3 B E da nu abrupte
62+259 p. Suceviţa Marginea B.a / B 2 14,5 38,2 7,8 10,8 2,6 B E nu da abrupte
62+608 p. Suceviţa Marginea B.a / B 2 21,5 52 7,8 10,8 3,5 B E da da abrupte
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 62
Denumirea
şi numărul
drumului
pe care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolulu
i (curs de
apă, vale,
cale de
comunicaţi
e)
Am
pla
sam
en
t
Ma
teria
l d
e co
nst
rucţ
ie
Su
pra
stru
ctu
ra /
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n
va
d
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a m
alu
rilo
r
Nr.
Lu
ng
ime
Pa
rte
caro
sab
ilă
Totală Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Ratoş 73+749 p. Saca Rădăuți B.a / B 1 10,2 15,5 7 8,07 1,5 B E da da abrupte
77+803 r. Suceava Dorneşti B.a / B 18 23 445 7,8 10,8 9 B E nu da abrupte
Total D.N.
17A
Nr. de poduri 5
Lungime (m) 112,2 673,2
2
Râmnicul
Sărat
Suceava
Siret
410+500 p. Târgului Fălticeni B.a / B 3 18 74,2 14,8 17,8 6,92 B E nu nu abrupte
414+420 p. Şomuz Fălticeni B.a / B 1 31,5 40 7 18 2 B I nu nu abrupte
439+825 r. Suceava Suceava B.a / B 4 31 134,6 7,8 10,5 5,5 B E nu da abrupte
440+002 Linie C.F.R. Suceava B.a / B 18 21,5 396,4 7,8 10,4 4,7 B E nu da abrupte
444+790 p. Pătrăuţi Pătrăuţi B.a / B 1 11 14,5 7 10 4 B I nu nu abrupte
449+040 p. Hatnuţa Dărmăneş
ti B.a / B 1 12 46,5 7 9,8 2,4
B I nu nu abrupte
449+040 p. Hatnuţa Dărmăneş
ti B.a / B 1 24,6 46,5 7 9,3 2,4
B I nu nu abrupte
456+865 p. Horaiţ Grăniceşti B.a / B 1 11 21,6 7 10 3,5 B I nu nu abrupte
479+032 r. Siret Siret B.a / B 5 20,6 106 7 9 5,2 B I nu da abrupte
Total D.N. 2 Nr. de poduri 9
Lungime (m) 38,6 180,2
29
Suceava
Botoşani
1+216 r. Suceava Suceava B.a / B 3 47 154 14 17 6,5 B I da da abrupte
2+424 Linie C.F Suceava B.a / B 4 15,75 63 14 17 7 B I nu da abrupte
11+880 p. Salcea Salcea B.a / B 1 16 21 7 10 4 B I nu da abrupte
Total D.N. Nr. de poduri 3
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 63
Denumirea
şi numărul
drumului
pe care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolulu
i (curs de
apă, vale,
cale de
comunicaţi
e)
Am
pla
sam
en
t
Ma
teria
l d
e co
nst
rucţ
ie
Su
pra
stru
ctu
ra /
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n
va
d
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a m
alu
rilo
r
Nr.
Lu
ng
ime
Pa
rte
caro
sab
ilă
Totală Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
29 Lungime (m) 78,75 238
29A
Suceava
Dorohoi
20+320 scurgere Zvoriştea B.a / B 1 14 19,4 7 11 3,8 B E da da abrupte
22+030 scurgere Zvoriştea B.a / B 1 14 25,4 7 11 3,2 B E nu da abrupte
22+980 r. Siret Zvoriştea M / B 4 41 172 6 8,4 6 B I nu da abrupte
Total D.N.
29A
Nr. de poduri 3
Lungime (m) 69 216,8
2E
Păltinoasa
Solca
Vicovu de
Sus
Frontiera
Ucraina
39+383 Blindeţ Cacica B.a / B 1 15,3 22,4 7 9,6 3,5 R I nu nu lin
40+643 p. Soloneţ Cacica B.a / B 3 17,2 30 6,7 8,7 2,8 R I nu nu abrupte
51+405 p. Solca Solca Met. / B 1 46,4 53 6 7,8 4,2 4,65 4,6 4,65 R I nu nu abrupte
66+768 p. Hardic Horodnic B.a / B 1 17,3 29,7 6,9 9,9 1,4 M I nu nu lin
73+581 p. Voitinel Voitinel B.a / B 3 17 32 8 10 2,5 M I nu nu lin
77+922 p. Remezeu Vicovu de
Jos B.a / B 1 10 15,5 7 8,6 0,5
M I nu da lin
79+179 r. Suceava Vicovu de
Sus B.a / B 5 20 120 7 9 2,3
M I nu nu abrupte
Total D.N.
2E
Nr. de poduri 7
Lungime (m) 143,2 302,6
2K
Milişăuţi
Solca
4+904 p. Iaslovăţ Milişăuţi B.a / B 2 15 43 7,8 9,8 4 M I nu nu abrupte
8+860 p. Clitului Arbore B.a / B 1 11,3 21 7 9 4 M I da da lin
11+862 p. Comar Arbore B.a / B 1 13 18,5 7 9 3,8 M I da da lin
Total D.N. Nr. de poduri 3
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 64
Denumirea
şi numărul
drumului
pe care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolulu
i (curs de
apă, vale,
cale de
comunicaţi
e)
Am
pla
sam
en
t
Ma
teria
l d
e co
nst
rucţ
ie
Su
pra
stru
ctu
ra /
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Lăţimi (m) Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n
va
d
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a m
alu
rilo
r
Nr.
Lu
ng
ime
Pa
rte
caro
sab
ilă
Totală Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
2K Lungime (m) 28 61,5
2H
Iacobeşti
Rădăuți
Vicov de Jos
Putna
4+776 r. Suceava Milişăuţi B.a / B 7 27 200 6,5 8,5 4 B E nu da abrupte
11+616 p. Suceviţa Bădeuţi B.a / B 3 22,5 86 6 8 3,5 M I da da abrupte
19+175 p. Horodnic Horodnic
de Jos B.a / B 1 18 30 7,4 10,4 5
M I nu nu lin
40+590 p. Putna Putna B.a / B 2 18 47 7,4 9,4 4 M I da nu lin
Total D.N.
2H
Nr. de poduri 4
Lungime (m) 85,5 363
Total
General
Nr. de poduri 42
Lungime (m) 711,65 2549
Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 65
Tabelul 16: Lucrări de artă pe secția D.N. Câmpulung Moldovenesc (poduri, viaducte, tuneluri, trecători şi pasuri)
Denu-
mirea şi
numă-
rul
drumu-
lui pe
care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolului
(curs de apă,
vale, cale de
comunicaţie)
Amplasamen
t
Ma
teria
l d
e
con
stru
cţie
Su
pra
stru
ctu
ra/
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Trotuare
Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n v
ad
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a
ma
luri
lor
Nr. Lungime Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
1. PODURI
17 130+905 scurgere Poiana
Stampei B.p / B 1 8,00 10 2*0,40 1,5 B E nu nu abrupte
17 131+608 p. Teşna Coşna B.a / B 1 29,50 38 2*1,50 3,1 B I nu nu abrupte
17 140+203 p. Dorna Roşu B.a / B 3 2*13,60+17,00 50,6 2*1,00 4,1 M I nu nu abrupte
17 144+625 p. Dorna Vatra Dornei B.a / B 3 2*12,20+17,20 47,5 2*1,50 4 B I nu da abrupte
17 147+260 r. Bistriţa Vatra Dornei B.a / B 1 40,00 54,8 2*1,50 6,2 B I nu nu abrupte
17 150+322 scurgere Argestru B.a / B 1 6,50 9 2,5 B E nu nu abrupte
17 171+204 p. Hău Valea Putnei B.a / B 1 6,50 9 2,5 B I nu da abrupte
17 171+894 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 1,3 B I nu nu abrupte
17 172+193 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 3 B I nu nu stab
17 172+645 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 2 B I nu nu stab
17 173+321 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 21 2*0,70 2,1 B I nu nu stab
17 174+135 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 24,8 2*1,00 2,2 B I nu nu abrupte
17 174+304 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 16,35 24,85 2*1,00 2,1 B I nu nu abrupte
17 174+417 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 22,5 2*1,00 2,3 B I nu nu stab
17 176+110 p. V. Putnei Valea Putnei B.a / B 1 15,60 22,5 2*1,00 4,2 B I nu nu stab
17 178+773 p. V. Putnei Pojorâta B.p / B 2 2*15,60 40 2*1,50 2,1 B E nu nu stab
17 179+730 p. V. Putnei Pojorâta B.p / B 2 2*15,60 39,15 2*1,50 3,1 B E nu nu stab
17 180+333 p. Giumalău Pojorâta B.p / B 1 13,50 22 2*1,50 3 B E nu nu stab
17 181+731 p. V. Pojorâtei Pojorâta B.a / B 1 9,50 14 2*1,00 2,2 B I nu da abrupte
17 193+500 r. Moldova Câmpulung
Moldovenesc Met. / B 4 3*15,60+30,00 89,5 2*1,50 5 B I nu nu abrupte
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 66
Denu-
mirea şi
numă-
rul
drumu-
lui pe
care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolului
(curs de apă,
vale, cale de
comunicaţie)
Amplasamen
t
Ma
teria
l d
e
con
stru
cţie
Su
pra
stru
ctu
ra/
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Trotuare
Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n v
ad
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a
ma
luri
lor
Nr. Lungime Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
17 195+505 p. Hurghiş Prisaca
Dornei Met. / B 1 16,00 26 2*0,90 3,7 B I nu da abrupte
17 199+585 p. Miclausa Vama B.a / B 1 11,80 20 2*1,00 4,1 B I nu da abrupte
17 202+758 r. Moldoviţa Vama Met. / B 4 4*29,80 134,2 2*1,00 5,7 R II nu nu abrupte
17 205+7 p. Doabra Molid B.a / B 1 25,50 36,2 2*1,00 4,3 B I nu nu joase
17 207+370 scurgere Molid B.a / B 1 9,50 15,5 2*0,90 1 B I da nu joase
17 207+830 r. Moldova Molid B.a / B 3 3*30,30 103,6 2*1,00 6,6 B I nu nu joase
17 212+800 r. Suha Frasin B.a / B 4 2*19,30+2*24,
50 99,26 2*1,40 4,4 B E nu nu joase
17 216+160 r. Moldova Frasin B.a / B 5 2*19,50+2*24,
50 121 2*0,80 4,1 B I nu nu joase
17 219+515 r. Umor Gura
Humorului B.a / B 4
2*13,50+2*16,
80 66,1 2*1,40 1,8 B I nu nu abrupte
17 224+742 p. Bucovăţ Păltinoasa B.p / B 1 13,50 23,4 2*0,90 3 B E nu nu abrupte
17 226+879 scurgere Păltinoasa B.a / B 1 5,00 10,5 2,6 B E nu nu abrupte
17 227+380 p. Bucovăţ Păltinoasa B.a / B 1 9,50 16 2*1,45 2,4 B I nu nu abrupte
17A 0+412 r. Moldova Sadova B.p / B 6 1*14,10+5*20,
10 126,5 2*1,50 7,8 B E nu nu abrupte
17A 0+877 scurgere Sadova B.a / B 1 1*8,30 13,2 2*1,00 1,6 B I nu nu abrupte
17A 2+715 p. Sadova Sadova B.p / B 2 2*20,50 51,7 2*1,00 3,2 B E nu nu abrupte
17A 12+140 scurgere Paltin B / ZIDP 1 1*5,10 12 3,8 B I nu nu abrupte
17A 12+285 scurgere Paltin B / ZIDP 1 1*5,10 12 4,9 B I nu nu abrupte
17A 12+650 scurgere Paltin B / B 1 1*10,60 23,1 7,1 B I nu nu abrupte
17A 13+258 p. Pausa Paltin B / B 1 1*15,50 20,5 2*1,00 3,4 B I nu nu abrupte
17A 13+875 p. Pausa Paltin B.a / B.a 3 1*13,50+2*2,5 22,1 2*1,00 3,4 B E nu nu abrupte
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 67
Denu-
mirea şi
numă-
rul
drumu-
lui pe
care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolului
(curs de apă,
vale, cale de
comunicaţie)
Amplasamen
t
Ma
teria
l d
e
con
stru
cţie
Su
pra
stru
ctu
ra/
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Trotuare
Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n v
ad
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a
ma
luri
lor
Nr. Lungime Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
0
17A 14+266 p. Pausa Paltin B.a / Ba 3 1*13,50+2*2,5
0 22,5 2*1,00 2,7 B E nu nu abrupte
17A 15+34 p. Senator Paltin B.a / B 1 1*6,75 13,2 2*1,00 2 B I nu nu abrupte
17A 16+5 p. Fercaliuca Paltin B.a / B.a 3 2*9,60+13,20 36,9 2*1,00 8,4 B E nu nu abrupte
17A 16+915 p. Fercaliuca Paltin B.a / B 1 1*7,80 15,7 2*1,00 3,2 B I nu nu abrupte
17A 18+45 p. Pausa Paltin B.a / B.a 2 2*12,00 30,2 2*1,00 2,7 B E nu nu abrupte
17A 19+116 p. Boului V. Moldovei B.a / B.a 2 2*12,00 32,6 2*1,00 2,9 B E nu nu joase
17A 20+925 r. Moldoviţa V. Moldovei B.p / B 5 5*28,00 154,3 2*1,00 3,5 B E nu nu joase
17A 23+270 p. Ciumârna V. Moldovei B.a / B 3 2*4,80+1*15,6
0 28 2*1,00 3,7 B I nu nu abrupte
17A 24+540 p. Ciumârna V.
Moldoviţei B.a / B 3
2*4,80+1*15,6
0 28 2*1,00 3,6 B I nu nu abrupte
17A 25+118 p. Ciumârna V.
Moldoviţei B.p / B 1 1*13,00 24,8 2*1,00 3,7 B E nu nu abrupte
17A 25+752 p. Ciumârna V.
Moldoviţei B.a / B 1 1*19,80 27,7 2*1,00 3,3 B I nu nu abrupte
17A 26+385 p. Ciumârna Ciumârna B.a / B 1 1*19,80 27,7 2*1,00 3,3 B I nu nu joase
17A 29+580 p. Ursoaia Ciumârna B.p / B 1 1*9,25 20,4 2*1,00 4,9 B E nu nu abrupte
17A 29+830 p. Ursoaia Ciumârna B / B 1 1*6,20 11,5 2,6 B I nu nu abrupte
17A 47+451 p. Rusca Suceviţa B.a / B 1 1*12,20 18,3 2*1,00 3,3 B I nu nu abrupte
17A 48+220 p. Rusca Suceviţa B.a / B 1 1*9,70 16,75 2*1,00 3,2 B I nu nu abrupte
17A 49+340 p. Bradului Suceviţa B.a / B 1 1*9,70 15,67 2*1,00 2,4 B I nu nu abrupte
17A 50+615 p. Drăguşinu Suceviţa B.a / B 1 1*9,60 12,66 2*1,00 3,5 B I nu nu abrupte
17B 4+503 r. Neagra Vatra Dornei B.p / B 1 1*9,70 26,15 2*1,00 6,3 B E nu nu abrupte
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 68
Denu-
mirea şi
numă-
rul
drumu-
lui pe
care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolului
(curs de apă,
vale, cale de
comunicaţie)
Amplasamen
t
Ma
teria
l d
e
con
stru
cţie
Su
pra
stru
ctu
ra/
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Trotuare
Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n v
ad
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a
ma
luri
lor
Nr. Lungime Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
17B 11+416 p. Rusca Rusca B.a / B 1 1*5,10 9,5 3,1 B I nu nu abrupte
17B 13+152 r. Bistriţa Rusca B.p / B 3 3*20,10 73,35 2*1,00 4,5 B E nu nu abrupte
17B 18+338 p. Harsineasa Călineşti B.a / B 1 1*5,30 10,9 2,3 B I nu nu abrupte
17B 20+45 p. Colbu Călineşti B.a / B 1 1*8,40 14,2 2,4 B I nu nu abrupte
17B 24+495 p. Chiril Chiril B.a / B 1 1*11,15 17,4 2*0,93 1,6 B I nu nu joase
17B 25+540 p. Vama Chiril B.a / B 1 1*9,60 12,45 2*1,00 1,4 B I nu nu joase
17B 32+430 p. Ungureni Satu Mare B.a / B 1 1*5,10 6,25 1,3 B I nu nu joase
17B 33+255 p. Crucea Crucea B.a / Zidp 1 1*8,30 9,8 2*1,20 1,5 B I nu nu abrupte
17B 33+495 r. Bistriţa Crucea B.p / B.a 3 3*29,25 101,7 2*1,00 5,6 B E nu nu joase
17B 33+945 p. Bârnărel Crucea B.p / B 1 1*7,50 13,48 2,6 B E nu nu abrupte
17B 42+855 r. Bistriţa Barnar B.p / B.a 3 3*23,28 81,2 2*1,00 4,3 B E nu nu abrupte
17B 49+95 p. Puzdra Holda B.p / B 1 1*9,30 16,1 2*100 2,1 B E nu nu abrupte
17B 50+550 p. Holdiţa Holdiţa B.p / B 1 1*7,60 12,75 2*1,00 1,3 B E nu nu abrupte
17B 57+170 p. Cotârgaşi Cotârgaşi B.p / B 2 2*11,15 32,15 2*1,5 3,5 B E nu nu joase
17B 57+710 p. Căţeluşa Cotârgaşi B.p / B 1 1*9,50 16,2 2*1,00 2,2 B E nu nu abrupte
17B 58+115 p. Pietroasa Cotârgaşi B.p / B 1 1*9,20 15,9 2*1,00 1,4 B E nu nu abrupte
17D 103+500 r. Bistriţa Rotunda B.p / B.a 2 2*15,40 41,8 2*1,00 3,5 B E nu nu joase
18 180+994 r. Şesuri Seşuri B.a / B.a 1 1*22,90 35,05 2*1,00 2 B I nu nu abrupte
18 182+643 p. Prinosu Seşuri B.a / B.a 1 1*15,50 26,7 2*1,00 3,5 B E nu nu joase
18 185+236 p. Iurescu Seşuri B.p / B.a 1 1*11,50 20 2*1,00 1,8 B E nu nu abrupte
18 187+947 p. Caminet Cârlibaba B.p / B.a 1 1*7,40 13,1 2*1,00 2 B E nu nu joase
18 193+216 p. Tibanu Ţibău B.p / B.a 1 1*23,50 34,5 2*1,00 3,1 B E nu nu joase
18 197+424 p. Cârlibaba Cârlibaba B.p / B.a 2 2*14,60 38,55 2*1,00 3,1 B E nu nu abrupte
18 203+571 p. V. Stânei Valea Stânei B.p / B.a 1 2*14,60 23,6 2*1,00 2,9 B E nu nu joase
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 69
Denu-
mirea şi
numă-
rul
drumu-
lui pe
care se
află
Poziţia
(km.)
Denumirea
obstacolului
(curs de apă,
vale, cale de
comunicaţie)
Amplasamen
t
Ma
teria
l d
e
con
stru
cţie
Su
pra
stru
ctu
ra/
infr
ast
ruct
ura
Deschidere
Lu
ng
imea
to
tală
(m
)
Trotuare
Înălţimi (m)
Starea de
viabilitate
B=bună
M=medie
R=rea
Cla
sa d
e în
cărc
are
Da
că s
e p
oa
te t
rece
pri
n v
ad
Da
că s
e p
oa
te o
coli
Co
nfi
gu
raţi
a
ma
luri
lor
Nr. Lungime Peste
atiaj
Peste partea
carosabilă
stg ax. dr.
18 206+362 r. Bistriţa Botuş B.p / B.a 3 3*14,60 55,3 2*1,00 2,5 B E nu nu joase
18 214+973 r. Bistriţa Ciocăneşti B.p / B.a 3 3*17,60 62,7 2*1,50 2,2 B E nu nu joase
2E 17+451 p. Stejăroaia Brăieşti B / B.a 1 7 12 B I nu nu abrupte
2E 19+908 p. Corlata Capu
Codrului B / B.a 1 12 17 B E nu nu abrupte
2E 24+870 p. Stoieneasa Capu
Codrului B / B.a 1 5,5 10 B I nu nu abrupte
2E 29+948 p. Bucovăţ Păltinoasa B / B.a 1 11 18 B I nu nu abrupte
Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
Total:
Număr de poduri: 89
Lungime (m): 2969,72
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 70
Tabelul 17: Clasa tehnică a drumurilor naționale
DR DRUM KM M CLASA TEH
DN 2 387 521 I
DN 2 392 455 II
DN 2 397 909 III
DN 2 403 570 III
DN 2 408 963 III
DN 2 409 585 III
DN 2 419 450 III
DN 2 444 780 III
DN 2 449 12 III
DN 2 449 13 III
DN 2 456 287 II
DN 2 456 865 II
DN 2 462 486 III
DN 2 472 610 III
DN 2 477 824 II
DN 2 477 825 II
DN 2 478 886 I
DN 29 8 941 II
DN 29 11 880 II
DN 15C 59 148 III
DN 15C 62 208 III
DN 15C 63 132 III
DN 15C 66 306 III
DN 15C 66 354 III
DN 15C 66 627 II
DN 15C 67 101 III
DN 15C 67 706 III
DN 17A 54 505 III
DN 17A 57 204 III
DN 17A 59 659 II
DN 17A 62 242 IV
DN 17A 62 608 II
DN 17A 72 793 II
DN 17A 73 143 III
DN 17A 73 749 II
DN 17A 74 665 II
DN 17A 77 803 III
DN 29A 12 845 III
DN 29A 12 950 I
DN 29A 15 928 II
DN 29A 20 310 III
DN 29A 22 23 II
DN 29A 22 800 III
DN 2E 30 818 II
DN 2E 39 383 III
DN 2E 39 620 II
DN 2E 40 643 I
DN 2E 41 811 III
DN 2E 51 50 III
DN 2E 51 405 I
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 71
DR DRUM KM M CLASA TEH
DN 2E 53 391 III
DN 2E 54 168 III
DN 2E 56 414 II
DN 2E 57 973 III
DN 2E 66 768 III
DN 2E 73 581 III
DN 2E 77 922 III
DN 2E 79 179 III
DN 2H 4 776 III
DN 2H 5 118 II
DN 2H 8 901 I
DN 2H 11 616 I
DN 2H 21 756 II
DN 2H 26 780 I
DN 2H 40 590 II
DN 2K 4 904 III
DN 2K 8 860 III
DN 2K 11 862 III
Sursa: Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 72
Tabelul 18: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava
Indicativul
drumului
Borna Km la intrare în
judeţ/localitate
Borna Km la ieşire
din judeţ/localitate
Porţiunea de drum cu risc/punct reper Riscul ce se poate
manifesta/efect
Baza care
intervine
1 DN2 Km 383+200 Drăguşeni Km482+230 - Siret
(punct frontieră)
Km 396+185-396+455 Roşiori Înzăpezire/ blocare drum Fălticeni
Km 403+600-403+800 Vadu Moldovei Înzăpezire şi polei/blocare
accidente rutiere
Km 421+180-424+257 Bunești -Cumpărătura Înzăpezire/polei blocare/
accidente rutiere
2 DN17 Km 227+625 Păltinoasa Km 255+288 Suceava Km238+100-238+600 Ilişeşti Înzăpezire/blocare drum Ilişeşti
Km241+250-241+550 Ilişeşti-Stroieşti Înzăpezire/blocare drum
Km242+350-242+420 Stroieşti Înzăpezire/blocare drum
Km243+100-243+300 Stroieşti Înzăpezire/blocare drum
Km243+700-245+350 Stroieşti Şcheia Înzăpezire/blocare drum
Km245+600-249+950 Stroieşti Şcheia Înzăpezire/blocare drum
3 DN17A Km53+350 Suceviţa Km 83+425 Ratoş Km79+200-83+300 Dorneşti - Ratoş Înzăpezire/blocare drum Rădăuți
4 DN29 Km0+000 Suceava Km 21+670 limită de
judeţ
Km20+000-20+100 Dumbrăveni Înzăpezire/blocare drum Suceava
5 DN29A Km0+000 Suceava Km 23+010 limită de
judeţ
Km16+200-17+150 Şerbăneşti Înzăpezire/blocare drum Suceava
6 DN2E Km30+575 Păltinoasa Km 87+525 Vicovu de
Sus - limită de judeţ
Km46+000-47+000 Pârteştii de Sus – Poieni Solca Înzăpezire/blocare drum Ilişeşti
Km47+300-47+700 Pârteştii de Sus – Poieni Solca
Km48+400-48+700 Poeni Solca
7 DN2K Km0+000 Milişăuţi Km16+684 Solca Km1+300-3+700 Milişăuţi - Iaslovăţ Înzăpezire/blocare drum Suceava
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
Tabelul 19: Situaţia punctelor critice la înzăpezire pe drumurile naţionale, S.D.N. Suceava
Indicativul
drumului
Borna Km la intrare în
judeţ/localitate
Borna Km la ieşire din
judeţ/localitate
Porţiunea de drum cu risc/punct reper Riscul ce se poate
manifesta/efect
Baza care
intervine
1 DN17 116+000 Poiana Stampei 252+400 Suceava
km116+000 Măgura (Poiana Stampei)
km119+000
Înzăpezire/ blocare drum Vatra Dornei
Km.165+100 Mestecăniş Înzăpezire şi polei/blocare
accidente rutiere
Cîmpulung
Moldov.
2 DN 17 A 0+000
Sadova
83+315 Ratoş Km.9+250 Sadova
Km38+200 Palma
Înzăpezire şi polei/blocare
Înzăpezire şi polei/blocare
Vatra
Moldoviţei
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 73
4.1.2 Drumurile judeţene
Cele mai importante trasee de drumuri judeţene sunt: DJ 209 E, DJ 209, DJ 209 A, DJ 209 C, DJ 209
F și DJ 209 G.
Sectoarele cele mai solicitate de drum sunt:
• DN 2 (limita judeţ Suceava - DJ 209 E), DN 17 (DJ 175 - Suceava), DN 17 A, DJ 209 E - DN
2 ), DN 29 (Suceava - DJ 291);
• Sectoarele DJ 174, DJ 175, DJ 177 A, DJ 178 B, DJ 178 C, DJ 208 A, DJ 208 E, DJ 209, DJ
209 A, DJ 209 C, DJ 209 E, DJ 209 F, DJ 209 G, DJ 290.
Podurile rutiere construite în judeţ au caracteristici geometrice corespunzătoare, dar o parte sunt
dimensionate la o clasă de încărcare inferioară celei prevăzute în normele actuale.
Unele poduri prezintă degradări importante, din cauza lipsei lucrărilor de întreţinere, sub acţiunea
agresivă a apei şi a altor agenţi fizico-chimici, care au capacitatea portantă diminuată.
Tabelul 20: Rețeaua de drumuri județene din județul Suceava
Categorii de
drumuri
publice
Tipuri de acoperământ
Macroregiuni,
regiuni de dezvoltare
si județe
Ani
Anul 2013 Anul 2017
UM: Km
Kilometri Kilometri
Județene Total Suceava 1139 1130
- Modernizate Suceava 777 866
- Cu îmbracăminti ușoare
rutiere Suceava
45 17
- Pietruite Suceava 216 182
- De pământ Suceava 101 65
Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
Tabelul 21: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
1 DJ 155A Praxia (DN 15C) - Bogdăneşti -
Râşca - Buda - Slatioara 0+000 18+000 18,000
2 DJ 155B Limita Jud. Neamţ (Timişeşti) -
Boroaia (DN 15C) 47+600 53+020 5,420
3 DJ 155P Fântâna Mare - Baia - Bogata 0+000 9+000 9,000
4 DJ 172D Limita Jud. Bistriţa-Năsăud -
Teşna - Româneşti - Podu
Coşnei 42+150 55+580 3,430
5 DJ 174
Vatra Dornei (DN 17) - Plaiul
Şarului - Şaru Dornei - Panaci -
Coverca - Păltiniş - Drăgoiasa -
Neagra - Broșteni (DN 17B)
0+000 56+965 56,965
6 DJ 174A Drăgoiasa (DJ 174) - Limita
Jud. Harghita (DN 15) 0+000 8+800 8,800
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 74
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
7 DJ 174C Glodu - Limita Jud. Harghita 0+000 5+000 5,000
8 DJ 174D Dorna Candreni - Poiana Negri 0+000 6+000 6,000
9 DJ 174E Păltiniş - Dirmoxa - Negrişoara 0+000 18+930 18,930
10 DJ 174F Şaru Dornei - Gura Haitii 0+000 15+000 15,000
11 DJ 175
Pojorâta (DN 17) - Fundu
Moldovei - Colacu - Botuş -
Braniştea - Breaza de Sus –
Benia - Moldova Suliţa -
Izvoarele Sucevei - Frontieră
Ucraina
0+000 46+600 46,600
12 DJ 175A Câmpulung Moldovenesc (DN
17) - Chiril (DN 17B) 0+000 23+985 23,985
13 DJ 175B Pojorâta – Rarău 0+000 16+972 16,800
14 DJ 176
Vama (DN 17) - Strâmtura -
Frumosu - Vatra Moldoviţei -
Moldoviţa - Raşca - Argel -
Dubiusca - Brodina de Jos -
Brodina (DJ 209 G)
0+000 52+740 52,740
15 DJ 176A Cununschi - Brodina de Sus -
Brodina de Jos - DJ 176 0+000 18+500 18,500
16 DJ 177
Gura Humorului (DN 17) -
Mănăstirea Humorului - Poiana
Micului - DN 17A (Poieniţa
Micului)
0+000 30+198 30,198
17 DJ 177A
Frasin (DN 17) - Stulpcani -
Tarniţa - Ostra - Holda (DN
17B)
0+000 43+615 43,615
18 DJ 177B DN
17
(Câmpulung Moldovenesc) -
Slătioara - Gemenea –
Stulpicani (DJ 177A)
0+000 16+320 16,320
19 DJ 177C DN
17
( Păltinoasa) - Capu Câmpului -
Mironu - Valea Moldovei - DJ
209A (Valea Moldovei)
0+000 16+025 16,025
20 DJ 177D Gura Humorului - Voroneţ -
Slatina 0+000 24+000 24,000
21 DJ 177E DJ
177B Slătioara 0+000 3+880 3,880
22 DJ 178
Rădăuți (DN 17A) - Burla -
Arbore - Botoşana - Comăneşti -
Humoreni - Bălăceana - Braşca -
Ilişeşti - Ciprian Porumbescu -
Dragoieşti (DJ 209C)
0+000 47+890 47,890
23 DJ 178A
Şcheia (DN 17) - Miholveni -
Costâna - Părhăuţi - Todireşti -
Soloneţ - Comăneşti - Humoreni
- Pârteştii de Sus (DN 2E)
0+000 32+230 32,230
24 DJ 178B (Rădăuți) - Satu Mare -
Grăniceşti - Şerbăuţi (DJ 209D) 0+000 16+023 16,023
25 DJ 178C
Rădăuți (DN 17A) - Frătăuţii
Vechi - Frătăuţii Noi - Bilca
(DN 2E)
0+000 24+000 24,000
26 DJ 178D Soloneţ - DJ 178 (Cajvana) 0+000 8+950 8,950
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 75
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
27 DJ 178E Cacica - Botoşana 0+000 6+010 6,010
28 DJ 178F Rădăuți - Măneuţi - Galăneşti -
Voitinel 0+000 18+760 18,760
29 DJ 178G Ciprian Porumbescu - Obcina 0+000 5+700 5,700
30 DJ 208
Limita Jud.Iaşi - Budeni -
Dolhasca) - Dolheştii Mici -
Dolheştii Mari - Arghira -
Basarabi – Preuţeşti - Huşi -
Fălticeni (DN 2)
48+960 82+793 33,833
31 DJ 208A
Suceava (DN 2) - Ipoteşti –
Luncuşoara - Ruşii Mănăstioara
- Udeşti - Chilişeni - Ştirbăt -
Liteni - Corni - Poiana -
Dolhasca (DJ 208)
0+000 40+540 40,540
32 DJ 208B
Udeşti (DJ 208A) - Vereşti -
Dumbrăveni - Siminicea -
Hânteşti - Bereşti - Şerbăneşti
(DN 29A)
0+000 29+580 29,580
33 DJ 208C
(Limita Jud.Botoşani) -
Vercicani - Liteni - Valea
Glodului - Jacota - Hârtop - DJ
208 (Hârtop)
21+870 50+290 28,420
34 DJ 208D
Suceava (DN 2) - Mitocu
Dragomirnei - Adâncata -
Hănțești - Limita Jud. Botoşani
0+000 18+140 18,140
35 DJ 208E
(Dolheştii Mari) - Valea Bourei
- Boura - Manolea - Uideşti -
Forăşti - Oniceni (DN 2)
0+000 15+753 15,753
36 DJ 208F
Limita Jud.Iaşi - Toleşti -
Uideşti - Dumbrăviţa - DN 2
(Dumbrăviţa)
12+650 28+071 15,421
37 DJ 208I (Dolhasca) - Limita
Jud.Botoşani 0+000 3+660 3,660
38 DJ 208S Dolhasca - Gulia - Probota -
Limita Jud. Iaşi 0+000 11+017 11,017
39 DJ 208T Limita Jud. Botoşani -
Burdujeni - Feteşti - Grigoreşti 0+000 15+610 15,610
40 DJ 208U Mitoc - Mănăstirea Dragomirna 0+000 6+180 6,180
41 DJ 208V DN 2 - Pătrăuţi 0+000 5+750 5,750
42 DJ 209A
Fălticeni (DN 2) - Pocoleni -
Mihăieşti - Sasca Mică - Mălini
- Pâraie - Slatina - Gainesti
0+000 44+300 44,300
43 DJ 209B
Mălini (DJ 209A) - Poiana
Mărului - Văleni Stânişoara -
Iesle - Limita Jud.Neamţ
0+000 33+600 33,600
44 DJ 209C Suceava - Liteni - Vornicenii
Mici - Lucăceşti - Berchişeşti 0+000 24+700 24,700
45 DJ 209D
Liteni (DJ 209C) - Zahareşti -
Stroieşti - Vâlcelele - Costâna -
Dărmăneşti - Măriţei - Călineşti
- Şerbăuţi - Calafindeşti -
Botoşăniţa Mare - Negostina -
0+000 48+340 48,340
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 76
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
Siret (DN 2)
46 DJ 209G
Vicovu de Sus (DN 2E) - Straja
- Fălcău - Brodina - Sadău -
Paltin - Nisipitu - Ulma -
Frontieră Ucraina (Ulma)
0+000 33+163 33,163
47 DJ 209H Fălticeni - Baia - Cornu Luncii 0+000 1 3+897 1 3,897
48 DJ 209J Clit - Arbore 0+000 4+080 4,080
49 DJ 209K Marginea - Volovăţ - Vadu
Vlădichii 0+000 9+050 9,050
50 DJ 209L Pârteștii de Sus - Soloneţu Nou -
Pleşa 0+000 11+925 11,925
51 DJ 209M Fălticeni - Rădăşeni -
Rotopăneşti 0+000 10+000 10,000
52 DJ 290 (DN 29) - Verești - Fântânelele -
Roşcani 0+000 22+225 22,225
53 DJ 290A Salcea - Aeroport 0+000 3+200 3,200
54 DJ 291A
Zvoriştea (DN 29A) - Tăuteşti -
Zamostea - Zvoriştea (DN 29A)
- Tăuteşti - Zamostea - Baineţ -
Climăuţi - Frătăuţii Noi (DJ
178C)
0+000 45+300 45,300
Sursa: DJDP Suceava
Tronsoane de comunicaţii rutiere (DJ şi DC) cu risc de înzăpezire:
• DJ 155 A Praxia – Slătioara;
• DJ 174 Vatra Dornei – Şaru Dornei – Panaci – Broşteni;
• DJ 176 Vama – Argel;
• DJ 177 A Frasin – Broşteni;
• DJ 178 Arbore – Burla; Ciprian Porumbescu – Drăgoieşti (Km 42+000 – 47+890); Ilişeşti–
Braşca;
• DJ 178 C Rădăuți – Frătăuţi – Bilca;
• DJ 208 A Suceava – Udeşti – Liteni – Dolhasca;
• DJ 208 B Udeşti – Vereşti – Dumbrăveni (km 0+000 – 9+000); Hănţeşti – Bereşti –
Şerbăneşti;
• DJ 208 C Vultureşti – Pleşeşti – Hâtop (km 40+000 – 50+290);
• DJ 208 D Suceava – Mitocu Dragomirnei – Adâncata – Hănțești; Adâncata – Hănţeşti;
• DJ 208 E Dolheşti – Oniceni; Forăşti – Manolea (8+000 – 12+000);
• DJ 209 Vicovul de Sus – Ulma; Arbore – Clit;
• DJ 209 A Fălticeni – Cornul Luncii – Mălini – Găineşti;
• DJ 209 C Suceava – Moara – Frumoasa (km 4+000 – km 6+000) – Berchişeşti; Suceava –
Berchişeşti (km 15+000 - 24+700);
• DJ 209 D Liteni (Moara) – Zahareşti (km 3+000) – Calafindeşti – Bălcăuţi – Negostina (km
32+000-37+000 - 42+000) – Siret;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 77
• DJ 209 H Fălticeni – Baia (km 4+000) – Cornu Luncii;
• DJ 209 K Rădăuți – Burla; Volovăţ – Marginea;
• DJ 290 Salcea – Vereşti (km 9+000 - km 13+000) – Fântânele – Roşcani (Km 13+000 –
19+000);
• DJ 291 A Zvoriştea – Siret – Muşeniţa (36 + 000 – km 38 + 000) – Frătăuţii Noi (Km 0+000
– 45+300); Siret – Frătăuţii Noi – Km 26+700 – 43+500).
Este important să amintim de asemenea că pe reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale,
există şi zone afectate temporar de alunecări de teren, înzăpeziri, viituri.
Analizând datele existente se observă că toate comunele judeţului Suceava dispun de cel puţin două
drumuri clasificate de acces la reţeaua rutieră, gradul de accesibilitate rutieră, este bun şi nu există
comune izolate.
Totuşi unele dintre acestea sunt dezavantajate de faptul că starea acestor drumuri (fiind în continuă
degradare) împiedică accesul rapid la drumurile modernizate.
Menţionăm, de asemenea, lipsa unor relaţii rutiere directe între est, sud şi vest legăturile între anumite
localităţi efectuându-se pe rute lungi ocolitoare.
4.1.3 Drumurile comunale
Tabelul 22: Rețeaua de drumuri comunale din județul Suceava
Categorii de
drumuri
publice
Tipuri de
acoperamant
Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete
Ani
Anul 2010 Anul 2017
UM: Km
Kilometri Kilometri
Comunale Total Suceava 907 1387
Modernizate Suceava 74 343
- Cu îmbracăminți
ușoare rutiere Suceava
76 199
- Pietruite Suceava 529 731
- De pământ Suceava 228 114
Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
Tabelul 23: Caracteristici ale drumurilor județene din Județul Suceava
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
1 DC 1
Fălticeni (DN 2) - Petia -
Unceşti - Hreaţca - Pleşeşti -
Mereşti - Uideşti (DJ 208A)
0+000 18+000 18,000
2 DC 2 Siliştea (DC 4) - Ştirbăţ (DJ
208A) 0+000 4+128 4,128
3 DC 3 Vultureşti - Mereşti (DC 1) 0+000 4+362 4,362
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 78
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
4 DC 4
Liteni (DJ 208A) - Siliştea -
Osoi - Valea Glodului -
Giurgeşti - Preuteşti (DJ 208)
0+000 18+717 18,717
5 DC 5 Hârtop (DJ 208C) - Giurgeşti
(DC 4) 0+000 4+996 4,996
6 DC 6 Liteni (Dc 4) - Rotunda -
Dolheştii Mori 0+000 8+400 8,400
7 DC 6A Roşcani - Râul Siret 0+000 2+000 2,000
8 DC 7A Dolhasca (DJ 208) - Valea
Poienii 0+000 1+000 1,000
9 DC 8 Roşiori (DN 2) - Ruşi - Forăşti -
Oniceni - Drăguşeni (DN 2) 0+000 18+757 18,757
10 DC 8A DC 8 (Drăguşeni) - Gara Leu 0+000 5+000 5,000
11 DC 9
Ciumuleşti - Cămârzani -
Movileni - Leucuşeşti -
(Leucuşeşti) DJ 208
0+000 10+574 10,574
12 DC 9A DJ 208 (Preuţeşti) - Huşi 0+000 1+300 1,300
13 DC 10 Ciumuleşti (DC 9) - Nigoteşti -
Ioneasa - DJ 208F (Ioneasa) 0+000 7+439 7,439
14 DC 11 Fântâna Mare - Spătăreşti -
Şoldăneşti 0+000 9+924 9,924
15 DC 13 Fântâna Mare - Spătăreşti -
Şoldăneşti 0+000 23+562 23,562
16 DC 13A Boroaia - Mănăstirea Eroilor 0+000 5+000 5,000
17 DC 5 Lămăşeni (DJ 209M) - Sasca
Nouă - Sasca Mică (DJ 209H) 0+000 6+170 6,170
18 DC 15A Botesti - Lucăşeşti 0+000 3+120 3,120
19 DC 16A Dumbrava - Brădăţel -
Rotopăneşti 0+000 3+920 3,920
20 DC 18 DN 2E (Maidan) - Soloneţu Nou 0+000 1+750 1,750
21 DC 19 Solca (DN 2E) - Poieni - Solca -
Botoşana (DJ 178) 0+000 7+330 7,330
22 DC 22 Bălăceana (DJ 178) - Vâlcelele
(DJ 209D) 0+000 3+920 3,920
23 DC 23 Pârteştii de Jos (DJ 178) -
Deleni - DN 17 (Varvata) 0+000 9+070 9,070
24 DC 24 Zahareşti (DJ 209D) - Ciprian
Porumbescu (DJ 178) 0+000 +430 0,430
25 DC 25
Vornicenii Mici (DJ 209C) -
Vornicenii Mari - Ciprian
Porumbescu
0+000 11+655 11,655
26 DC 27 Păltinoasa (DN 17) - Capu
Codrului (DN 2E) 0+000 2+200 2,200
27 DC 28 Valea Moldovei (DJ 177C) -
Oltoaia 0+000 3+450 3,450
28 DC 30 DJ 177A (Doroteia) - Doroteia -
Plutoniţa 0+000 3+650 3,650
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 79
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
29 DC 31 Stulpicani (DJ 177A) -
Negrileasa 0+000 12+860 12,860
30 DC 32 Vatra Moldoviţei (DN 17A) -
Paltinul 0+000 8+000 8,000
31 DC 32A Vatra Moldoviţei - Mănăstirea
Moldoviţa - DN 17A 0+000 1+500 1,500
32 DC 33 Frumosu - Deia 0+000 6+800 6,800
33 DC 34 DJ 177B - Gemenea 0+000 6+650 6,650
34 DC 35
DN 2 (Bălcăuţi) - Bălcăuţi -
Gropeni - Grămeşti - DC 36
(Grămeşti)
0+000 9+040 9,040
35 DC 36 Zamostea (DJ 291A) - Grămeşti 0+000 5+373 5,373
36 DC37 Măriţei - Dărmăneşti 0+000 1+600 1,600
37 DC38
Dărmăneşti (DN 2) - Măriţei -
Călineşti - Călineşti Vasilache -
Dumbrava - Româneşti - DN 2
(Româneşti)
0+000 15+848 15,848
38 DC39 DN 2 - Calafindeşti (DJ 209D) 0+000 5+672 5,672
39 DC40 DN 2 (Slobozia Sucevei) -
Slobozia Sucevei - Gura Solcii 0+000 3+870 3,870
40 DC40 A Milişăuţi - Lunca 0+000 3+260 3,260
41 DC41 Dorneşti (DN 17A) - Satu Mare
- Ţibeni - Milişăuţi (DC 40A) 0+000 8+790 8,790
42 DC42A Arbore (DN 2K) - Bodnăreni -
Iaslovăţ (DN 2K) 0+000 6+000 6,000
43 DC44 Suceviţa - Voivodeasa 0+000 4+000 4,000
44 DC45 DN 17A - Horodnic de Sus (DN
2E) 0+000 3+500 3,500
45 DC46 Horodnic de Jos - Horodnic de
Sus 0+000 7+000 7,000
46 DC47 Vicovu de Jos - Remezeu 0+000 6+000 6,000
47 DC47A Putna - Chilia Daniil Sihastru 0+000 2+000 2,000
48 DC48 Putna - Gura Putnei 0+000 6+500 6,500
49 DC48A DJ 176 - Zalomestra 0+000 2+500 2,500
50 DC48B Brodina (DJ 209G) - Frontieră
UCRAINA 0+000 6+000 6,000
51 DC48C Ulma (DJ 209G) - Costileva -
Lupcina 0+000 10+600 10,600
52 DC49 DJ 176A - Ehrişte 0+000 4+000 4,000
53 DC49A Frătăuţii Noi - Costişa 0+000 4+300 4,300
54 DC49B DJ 176A - Cununschi 0+000 7+000 7,000
55 DC50 DN 2H - DN 2E(Brădet) 0+000 4+200 4,200
56 DC51 Baineţ (DJ 291A) - Vicşani - DJ
291A (Bănceşti) 0+000 7+164 7,164
57 DC51A Dorneşti (DN 17A) -
Mănăstioara (DJ 291A) 0+000 8+000 8,000
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 80
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
58 DC51B Dorneşti - Vicşani (DC 51) 0+000 10+145 10,145
59 DC52 Siret (DJ 291A) - Văşcăuţi -
Museniţa 0+000 9+782 9,782
60 DC54
Zvoristea (DJ 291A) - Stânca -
Stâncuţa - Poiana - Călugăreni
(DN 29A)
0+000 9+000 9,000
61 DC55 Zvoristea (DJ 291A) - Călineşti
- DJ 209D 0+000 11+474 11,474
62 DC57 Suceava (DN 2) (Iţcani) -
Lipoveni - Mitocu Dragomirnei 0+000 6+045 6,045
63 DC58 Vatra Dornei (DN 17) - Roşu -
Dorna Candrenilor 0+000 4+460 4,460
64 DC59 Adâncata (DN 29) - Feteşti (DJ
208K) 0+000 3+195 3,195
65 DC61 Plopeni (DN 29) - Feteşti (DJ
208K) 0+000 5+680 5,680
66 DC62 DN 29 (Salcea) - Salcea -
Siminicea - DN 29 0+000 10+534 10,534
67 DC 62A Sălăgeni - Dumbrăveni 0+000 4+025 4,025
68 DC63 Salcea (DN 29) - Prelipca 0+000 7+500 7,500
69 DC64 Salcea (DJ 290) - Văratec - DJ
290 (Văratec) 0+000 4+900 4,900
70 DC65 Dumbrăveni (DJ 208B) -
Bursuceni - Stamate (DJ 290) 0+000 11+515 11,515
71 DC 66 Vereşti (DJ 290) - Riu Siret-BT 0+000 5+650 5,650
72 DC67 DJ 208B (Vereşti) - Poieni -
Suceava - Racova 0+000 6+000 6,000
73 DC68 Luncuşoara (DJ 208A) -
Securiceni 0+000 8+434 8,434
74 DC69 Lisaura - Tişăuţi 0+000 6+000 6,000
75 DC70 A
Bosanci (DJ 208A) -
Cumpărătura - DN 2
(Cumpărătura)
0+000 4+970 4,970
76 DC70 A
Bosanci (DJ 208A) -
Cumpărătura - DN 2
(Cumpărătura)
0+000 3+740 3,740
77 DC71 DJ 209C - Moara 0+000 8+000 8,000
78 DC72 Sfântu Ilie (DJ 209C) - Ilişeşti
(DN 17) 0+000 15+205 15,205
79 DC73 Trei Movile (DC 72) - Florinta 0+000 4+000 4,000
80 DC73A DN 17 - Statia TV Suceava 0+000 2+800 2,800
81 DC74 Scheia - Iţcani 0+000 2+070 2,070
82 DC76 Vatra Dornei - Rusca 0+000 11+500 11,500
83 DC77 Broşteni (DN 17B) - Cotârgaşi 0+000 7+060 7,060
84 DC78 Broşteni (DN 17B) - Frasin 0+000 6+050 6,050
85 DC79 Catrinari - Glodu 0+000 5+112 5,112
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 81
Nr. crt. Denumirea
traseului Traseul drumului
Poziția
kilometrică
Lungimea
Origine Destinație
86 DC81 Panaci (DJ 174) - Neagra
Şarului 0+000 3+630 3,630
87 DC82 Şaru Dornei (DJ 174) - Sărişor -
Neagra Şarului (DJ 174B) 0+000 9+300 9,300
88 DC85 Poiana Stampei (DN 17) - Teşna
- Tătaru (DJ 172D) 0+000 4+000 4,000
89 DC86 DJ 175 (Moldova Suliţa) -
Lucina 0+000 7+000 7,000
90 DC86A Cârlibaba - Bobeica - Izvoarele
Sucevei 0+000 24+000 24,000
91 DC86B Cârlibaba Nouă - Ţibău 0+000 4+000 4,000
92 DC87 Moldova Suliţa - Brodina 0+000 7+800 7,800
93 DC87A Breaza (DJ 175) - Pârâul Negrei 0+000 6+000 6,000
94 DC87B DN 18 - Obcina - Botoşel -
Botuş 0+000 14+000 14,000
95 DC 88 DN 17A - Sadova 0+000 6+950 6,950
96 DC88A Câmpulung Moldovenesc - DJ
175A 0+000 12+500 12,500
97 DC89 Stirbăţ - Fântânele 0+000 4+160 4,160
98 DC90B Ciocăneşti - Oiţa - Orata -
Fundu Moldovei 0+000 12+500 12,500
Sursa: DJDP Suceava
Tronsoane de comunicaţii rutiere (DJ şi DC) cu risc de înzăpezire:
• DC 10 Ciumuleşti – Nigoteşti (com. Vadu Moldovei);
• DC 35 Grămeşti – Bălcăuţi; Bălcăuţi (km 0+700 – 0+900, km 0+ 1,100 – 0+1,500);
• DC 35 A Grămeşti – zona Mânigeni (com. Grămeşti);
• DC 35 B Grămeşti – Botoşeniţa Mică;
• DC 36 Bălineşti – Verbia (com. Grămeşti);
• DC 54 Stânca – Stâncuța – Poiana (com. Zvoriştea);
• DC 56 Mitoc – Mănăstirea Dragomirna;
• DC 73 cu DN 17 Spre Releul TV Mihoveni;
• DC 178 Șcheia – Mihoveni;
• DC Corpaci – Ciomârtan (com. Zamostea);
• DC Nicani (com. Zamostea);
• DC Zamostea – Rauţeni (com. Zamostea);
• DC Şerbăneşti – Slobozia (com. Zvoriştea).
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 82
Tabelul 24: Tabel centralizator cu drumurile naționale, județene și comunale din
județul Suceava
Categorii
de drumuri
publice
Tipuri de
acoperământ
Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si
județe
Ani
Anul 1990 Anul 2000 Anul 2010 Anul 2017
UM: Km
Kilometri Kilometri Kilometri Kilometri
Total Total Suceava 2329 2465 2672 3144
- Modernizate Suceava 597 698 1123 1822
- Cu îmbrăcăminți
ușoare rutiere Suceava 648 593 399 230
- Pietruite Suceava 985 792 913
- De pământ Suceava 189 358 179
Nationale Total Suceava 483 629 628 627
- Modernizate Suceava 457 524 614 613
- Cu îmbrăcăminți
ușoare rutiere Suceava 22 100 14 14
- Pietruite Suceava 5
Judetene si
comunale Total Suceava 1846 1836 2044 2517
- Modernizate Suceava 140 174 509 1209
- Cu îmbrăcăminți
ușoare rutiere Suceava 626 493 385 216
- Pietruite Suceava 980 792 913
- De pământ Suceava 189 358 179
Judetene Total Suceava 1137 1130
- Modernizate Suceava 435 866
- Cu îmbrăcăminți
ușoare rutiere Suceava 309 17
- Pietruite Suceava 263 182
- De pământ Suceava 130 65
Comunale Total Suceava 907 1387
- Modernizate Suceava 74 343
- Cu îmbrăcăminți
ușoare rutiere Suceava 76 199
- Pietruite Suceava 529 731
- De pământ Suceava 228 114
Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 83
4.1.4 Probleme şi priorităţi
La nivelul județului se poate observa gradul relativ redus de modernizare a drumurilor
județene și comunale, respectiv cca. 50%. În cea mai mare parte, drumurile nemodernizate
sunt din categoria celor comunale (75% din total), situația fiind ceva mai bună în cazul celor
județene (doar 23% nemodernizate).
Majoritatea lucrărilor de artă (podurile) datorită vechimii, neîntretinerii, lipsei lucrărilor de
amenajare a albiilor, aluviunilor care au colmatat albia sau a afluirilor apărute datorate
eroziunii și schimbării regimului pluviometric, sunt in stare avansata de degradare. Totodată
nerespectarea gabaritului de înălțime a autocamioanelor, în special a celor încărcate cu
bușteni, a dus la afectarea structurală - prin distrugerea intradosului grinzilor de beton armat –
a podurilor de intersecții denivelate.
Traficul de marfă s-a transferat de pe rețeaua de calea ferată, majoritar, pe rețeaua de drumuri
iar nerespectarea condițiilor legale de încărcare pe osie a condus la o suprasolicitare și cedare
a sistemului rutier al drumurilor.
Lucrările de protecție a corpului căilor de comunicație (ziduri de sprijin) din cauza vechimii ,
neîntreținerii, alunecărilor de teren care s-au activat, prezintă diferite stadii de degradare
ducând la nesiguranța folosirii căilor de comunicație rutieră.
Tăierea plantațiilor forestiere de pe marginea drumurilor - fără a fi replantați arbori – a
favorizat situațiile de înzăpezire și activarea alunecărilor de teren.
La nivelul municipiilor (în interiorul acestora) circulația auto se desfășoară anevoios cu multe
incidente și timpi de traversare mari ca urmare a traficului pietonal intens și a traficului intern
foarte eterogen și intens între diferitele zone funcționale ale acestora. Străzile care preiau
traficul de tranzit sunt în general străzi aparținând tramei majore a municipiilor asigurând pe
lângă traficul local de aprovizionare și deplasări ocazionale și traficul pentru transportul în
comun care are o pondere foarte importantă fiind și foarte intens în unele cazuri (în
municipiul Suceava de ex.).
În consecință analiza situației existente impune câteva măsuri urgente pentru intrarea în
normalitate și optimizarea circulației rutiere la nivelul județului:
• îmbunătățirea stării de viabilitate a drumurilor naționale, județene și comunale prin
creșterea capacității portante;
• îmbunătățirea stării de viabilitate prin creșterea capacității de circulație atât pe
drumurile naționale cât și pe drumurile județene și comunale la care traficul orar
depășește debitul recomandabil;
• consolidarea terasamentelor și a versanților pe rețeaua rutieră în vederea evitării
producerii alunecărilor de teren;
• analizarea si reproiectarea tuturor intersecțiilor dintre drumuri pe toata rețeaua pentru
fluidizarea traficului. In funcție de valorile de trafic rezultate din studiile de trafic se
vor adopta soluția optima de fluidizare pentru fiecare intersecție (intersecții la nivel:
simple , cu benzi de virare, sau girații respectiv intersecții denivelate);
• realizarea de intersecții denivelate între drumuri si calea ferata funcție de trafic;
• expertizarea tuturor podurilor peste albiile râurilor si reabilitarea lor;
• realizarea lucrărilor de amenajarea a albiilor și de protecție a malurilor pentru a proteja
terasamentul drumurilor, căilor ferate și lucrărilor de arta (poduri);
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 84
• realizarea de variante ocolitoare în cazul municipiilor, pentru a asigura o fluență a
traficului și implicit pentru descongestionarea circulației în interiorul acestora prin
preluarea traficului de tranzit și redirecționarea acestuia prin realizarea de legături
directe între drumurile naționale sau între drumurile naționale și cele județene care le
traversează evitând astfel supraaglomerarea prin combinarea cu traficul local;
• conectarea rețelei de drumuri la rețeaua de autostrăzi și drumuri expres propuse;
• realizarea de interconexiuni între rețelele majore de circulație;
• realizarea de perdele forestiere.
4.2 Rețeaua feroviară
Figura 11: Schema rețelei feroviare
Tabelul 25: Reţeaua de căi ferate a Companiei Naţionale de Căi Ferate pe teritoriul
judeţului Suceava
Categorii de linii de cale
ferata
Macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si judete
Ani
Anul 2000 Anul 2010 Anul 2017
UM: Km
Kilometri Kilometri Kilometri
Electrificata Suceava 201 248 248
Linii normale Suceava 442 514 514
Linii normale cu o cale Suceava 363 344 344
Linii normale cu 2 cai Suceava 79 170 170
Sursa: Prelucrare după date puse dispoziție de Institutul Național de Statistică (1998-2018)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 85
Traseele de căi ferate sunt amenajate pe direcțiile principale nord-sud şi est-vest, iar traseele secundare
corespund legăturilor din interiorul județului.
Lungimea totală a căilor ferate în judeţul Suceava este de 425 km, din care:
• Cele cu o cale 346 km;
• Cele cu două căi 79 km;
• Lungimea liniilor electrificate este de 203 km.
Traseele principale de cale ferată se succed sector magistral l5, astfel:
• Linie dublă electrificată – limita de judeţ pe relaţia Pașcani - Suceava nord.
• Linie simplă electrificată - Suceava vest - Câmpulung - Vatra Dornei – limita judeţ.
Traseele secundare sunt reprezentate de linii simple electrificate, astfel:
• Floreni - Dornişoara;
• legătură Fundu Moldovei;
• legătură Moldoviţa;
• Ilişeşti - Dărmăneşti;
• Dorneşti - Nisipitu;
• Dorneşti - Siret.
Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, valoare care este superioară gradului
mediu de echipare cu linii ferate din ţară (47,8 km/1000 kmp).
Nodul feroviar principal se află în municipiul Suceava.
Punctul de frontieră spre Ucraina pentru circulaţia feroviară se află la Vicșani, unde pentru
continuitatea transportului atât de mărfuri cât şi de persoane se fac transbordări şi transpuneri de pe
linia ferată cu ecartament normal (1.453 mm), pe linie cu cale largă (1.540 mm) specific ţărilor din
fosta URSS.
Din cauza complexităţii operaţiilor dintre cele două ecartamente, activitatea se desfăşoară în două
staţii, la Vicşani, respectiv Dorneşti.
La punctul de frontieră Vicşani capacitatea de transbordare-transpunere este de 14 perechi trenuri /zi.
Problemele prioritare în transportul feroviar se referă la asigurarea deplină a circulaţiei călătorilor şi
diminuarea drastică a pierderilor şi distrugerilor implicate în transportul de mărfuri.
Efortul economic pentru aplicarea măsurilor prioritare se poate dimensiona prin studii de fezabilitate
pentru toate liniile CF.
Intensitatea transportului feroviar este redusă, ponderea liniilor duble fiind foarte mică (17%).
Traseele de căi ferate sunt amenajate pe direcţiile principale nord-sud şi est-vest, iar traseele secundare
corespund legăturilor din interiorul judeţului.
Lungimea totală a căilor ferate în judeţul Suceava este de 425 km, din care:
• cele cu o cale 346 km;
• cele cu două căi 79 km;
lungimea liniilor electrificate este de 203 km.
Traseele principale de cale ferată se succed sector magistral L5, astfel:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 86
• linie dublă electrificată – limita de judeţ pe relaţia Paşcani - Suceava Nord.
• linie simplă electrificată - Suceava Vest - Câmpulung - Vatra Dornei – limita judeţ.
Traseele secundare sunt reprezentate de linii simple electrificate, astfel:
• Floreni - Dornişoara;
• legătură Fundu Moldovei;
• legătură Moldoviţa;
• Ilişeşti - Dărmăneşti;
• Dorneşti - Nisipitu;
• Dorneşti - Siret.
Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, valoare care este superioară gradului
mediu de echipare cu linii ferate din ţară (47,8 km/1000 kmp).
Nodul feroviar principal se află în municipiul Suceava.
Punctul de frontieră spre Ucraina pentru circulaţia feroviară se află la Vicşani, unde pentru
continuitatea transportului atât de mărfuri cât şi de persoane se fac transbordări şi transpuneri de pe
linia ferată cu ecartament normal (1.453 mm), pe linie cu cale largă (1.540 mm) specific ţărilor din
fosta URSS.
Din cauza complexităţii operaţiilor dintre cele două ecartamente, activitatea se desfăşoară în două
staţii, la Vicşani, respectiv Dorneşti.
La punctul de frontieră Vicşani capacitatea de transbordare-transpunere este de 14 perechi trenuri /zi.
Problemele prioritare în transportul feroviar se referă la asigurarea deplină a circulaţiei călătorilor şi
diminuarea drastică a pierderilor şi distrugerilor implicate în transportul de mărfuri.
Efortul economic pentru aplicarea măsurilor prioritare se poate dimensiona prin studii de fezabilitate
pentru toate liniile CF.
Intensitatea transportului feroviar este redusă, ponderea liniilor duble fiind foarte mică (17%).
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 87
Tabelul 26: Reţelele de căi ferate în Judeţul Suceava
Sectorul de C.F.
puncte de
staţionare
Lungime
(km.)
Capacitatea de
transport practică
(per.tr./24 h)
Felul căii ferate
Nr.
de l
inii
de
C.F
.
Tip
ul
Şin
ei (
kg/m
l) Rampe de îmbarcare -
debarcare
Norm
ală
Larg
ă
Îngu
stă
Du
blă
Sim
plă
Ele
ctri
fica
tă
Nee
lect
rifi
cată
Mate
rial
de
con
stru
cţie
Lu
ngim
ea
(m)
Lăţi
mea (
m)
Cap
aci
tate
a
(vag/2
4h
)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Probota hm
47 144 X X X
2
49/54
Dolhasca 7
Corni hc 2 piatră 32 13 6
Liteni hm 6
Băneşti Sv hc 2
Vereşti 9 piatră 39 22 12
Văratec 5
Suceava 20 beton
beton
178
175
13
21
54
54
Suceava N 17 beton
beton
175
77
16
18
54
24
Dărmăneşti
38 34 X X
7
49
piatră
piatră
45
112
14
12
8
22
Dănila hc 2
Milişăuţi hc 6 piatră 38,5 15,5 8
Ţibeni hc 2
Dorneşti 16
beton
beton
piatră
70
62
602
14
20
6
21
18
240
Iaz Suceava 2
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 88
Sectorul de C.F.
puncte de
staţionare
Lungime
(km.)
Capacitatea de
transport practică
(per.tr./24 h)
Felul căii ferate
Nr.
de
lin
ii d
e C
.F.
Tip
ul
Şin
ei (
kg/m
l) Rampe de îmbarcare -
debarcare
Norm
ală
Larg
ă
Îngu
stă
Du
blă
Sim
plă
Ele
ctri
fica
tă
Nee
lect
rifi
cată
Mate
rial
de
con
stru
cţie
Lu
ngim
ea
(m)
Lăţi
mea (
m)
Cap
aci
tate
a
(vag/2
4h
)
Vicşani 9 piatră
piatră
50
609
20
8
10
136
Dolhasca
49 13 X X X
7
49
piatră 55,5 13 15
Vămeni hc
Dolheşti hc
Arghira hc 3
Preoţeşti hc
Fălticeni hcv 6 beton 109 10 40
Vereşti 8
4 X X X
49
piatră 39 22 12
Bursuceni hc 20 1
Dorneşti 8 26 X X X X 15
49/45
piatră
beton
beton
602
70
62
6
14
20
240
28
24
Rădăuți
6 27 X X X
12 beton
beton
140
129
28
14
56
39
Gălăneşti hc 3 balast 11 5 4
Vicovu de jos hc 3 balast
Vicovu de Sus hc
20 30 X X
3
40/45
Bivolărie hc 3
Gura Putnei 3 piatră 25 8 4
Straja hc 25 8 X X
45
Falcău hm 4 piatră 14 5 2
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 89
Sectorul de C.F.
puncte de
staţionare
Lungime
(km.)
Capacitatea de
transport practică
(per.tr./24 h)
Felul căii ferate
Nr.
de
lin
ii d
e C
.F.
Tip
ul
Şin
ei (
kg/m
l) Rampe de îmbarcare -
debarcare
Norm
ală
Larg
ă
Îngu
stă
Du
blă
Sim
plă
Ele
ctri
fica
tă
Nee
lect
rifi
cată
Mate
rial
de
con
stru
cţie
Lu
ngim
ea
(m)
Lăţi
mea (
m)
Cap
aci
tate
a
(vag/2
4h
)
Gura Putnei 6 24 X X
3 45
piatra 25 8 4
Putna 3
Suceava N
45
24
X X X
49
Dărmăneşti 8 piatră
piatră
45
112
12
15
8
22
Părhăuţi hc 19 3
Todireşti hc
20
3 piatră 41 20 8
Soloneţ hc 3
Pârteşti hc 1
Cacica hm 11 beton
beton
36
98
4
20
8
20
Vârfu Dealului hm
25
5
Ilişeşti h 8 balast 19 12 4
Păltinoasa h 9 piatră 30 12 6
Suceava N
63
38 X X X 5
49
Suceava V hm piatră 30 12
Stroieşti
56,8 X X X
6 piatră 30 13 6
C. Porumbescu hm 6 piatră 31 12
Lucăceşti pm 4 piatră 30 12 6
Berchişeşti hm 11 piatră 31 12 6
G. Humorului hm 9 piatră 30 12 6
G. Humorului oraş 10 beton 99,5 5,5 6
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 90
Sectorul de C.F.
puncte de
staţionare
Lungime
(km.)
Capacitatea de
transport practică
(per.tr./24 h)
Felul căii ferate
Nr.
de
lin
ii d
e C
.F.
Tip
ul
Şin
ei (
kg/m
l) Rampe de îmbarcare -
debarcare
Norm
ală
Larg
ă
Îngu
stă
Du
blă
Sim
plă
Ele
ctri
fica
tă
Nee
lect
rifi
cată
Mate
rial
de
con
stru
cţie
Lu
ngim
ea
(m)
Lăţi
mea (
m)
Cap
aci
tate
a
(vag/2
4h
)
Frasin 10 piatră 30 13 6
Molid hm 6 balast 19 8,5 4
Vama 6 beton 22,5 17,5 10
Vama
78
42
X X X
6
49/40
Prisaca Dornei hm
C-lung
Moldovenesc Est 144
16 piatră 43,8 13 15
C-lung
Moldovenesc 8 beton 20 10 4
Sadova hm
46
5
Pojorâta hm 7 balast 72 10 16
Valea Putnei hm 3 piatră 17,5 10 4
Mestecăniş 144
7
Iacobeni 14 piatră 52,5 10 12
Argestru hm 38
9
Vatra Dornei 19 piatră 30 24 12
Vatra Dornei Băi 43 3
Roşu hm
41
7
Dorna Candreni 3
Floreni 10
Coşna 38
3
Grădiniţa 4
Floreni 23 19 X X X 10 40
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 91
Sectorul de C.F.
puncte de
staţionare
Lungime
(km.)
Capacitatea de
transport practică
(per.tr./24 h)
Felul căii ferate
Nr.
de
lin
ii d
e C
.F.
Tip
ul
Şin
ei (
kg/m
l) Rampe de îmbarcare -
debarcare
Norm
ală
Larg
ă
Îngu
stă
Du
blă
Sim
plă
Ele
ctri
fica
tă
Nee
lect
rifi
cată
Mate
rial
de
con
stru
cţie
Lu
ngim
ea
(m)
Lăţi
mea (
m)
Cap
aci
tate
a
(vag/2
4h
)
P. Coşnei hm23 3
T. Ştampei hcv 3
P. Ştampei hc 3
Dorna Burcut hc 5
Dornişoara hm 4
Vama
20 11 X X X
40/45
Deia hc 3
Frumosu hc 3
Dragoşa hcv 3
Valea Stânei hc 3
Vatra Moldoviţei hc 4
Moldoviţa hcv piatră 15 12 2
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
Anexa 6 – Rețele de cale ferată
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 92
Tabelul 27: Lista podurilor de cale ferată cu deschiderea mai mare de 10 m.l. aflate pe
raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi (Jud. Suceava)
Nr.
crt.
Secţia de
circulaţie Infrastructura Suprastructura Firul
Poziţia
kilometrică
(km+m)
Deschiderea (m.l.)
1.
Linia 500
Adjud -
Vicşani
FDBS GIPCJS 1-2 399+098 1x12
2. FDBS GIPCJS 1 405+615 1x16,5
3. FDBS GIPCJS+N 2 405+615 1x16,5
4. FDBS GIPCSS 1-2 416+015 1x10
5. FDBS GIPCSS 1-2 420+780 1x11
6. FDBS GZCJ 1-2 422+569 2x42
7. FDBS GGS 1-2 436+819 1x11
8. FDBS GGS 1-2 441+853 1x11
9. FDBS GIPCS 1 456+529 1x15,6
10. FDBS GIPCJS 1 465+907 1x12,8;112,8;1x11,7
11. FDBS IPCNS/IPCNM 1-2;BALAS 480+205 1x10,62
12. Linia 508
Dolhasca -
Fălticeni
FIPL GIPCJN 1 7+491 1x10,62
13. FIPL GIPCSN 1 16+494 1x10,55
14. FDBS GZCJN 1 19+988 1x20,4
15. FIPL IPCSN 1 21+941 1x10,6
16.
Linia 509
Vereşti -
Botoşani
FDBS GZCJ 1 14+486 1x71,20
17.
Linia 511
Dărmăneşti –
Floreni
FDBS GZCJ 1 1+876 1x36,30;5x36,30
18. FDP Mixtă O/B 1 3+618 4x13,35
19. FDBS GZCS 1 22+046 1x31,20
20. FDBS GIPCS+BA 1 22+263 1x2,50
21. FDBS GIPCSN 1 38+580 2x4,50;2x15
22. FDBS GZCJ 1 41+850 2x35;2x31
23. FDBS 3*IPCS+GZCJ 1-4 45+272 1x20,8;1x31;1x21,15
24. FDBS GIPCSN 1 49+966 4x26
25. FDBS DBA+GR.MET 1 53+669 1x12,41
26. FDP GIPCSN 1 54+211 1x10,20
27. FDBS GZCJN 1 54+527 1x31,51;1x38
28. FDBS GIPCSN 1 57+539 1x22,5
29. FDBS GIPCSN 1 58+898 1x25;3x22
30. FDBS DALA B.A. 1+2 61+822 1x12,35
31. FDBS GIPCSN/SS 1+2 63+697 5x18,40
32. FDP GIPCSN/SS 1+2 64+282 1x11;1x12
33. FDBS GIPCSN/SS 1+2 66+242 1x18,4
34. FDBS GIPCSN 1 75+981 1x10,92
35. FDBS GIPCSN 1+2 77+481 1x14
36. FDBS GIPCSN 1+2 86+427 1x5,8;1x16
37. FDBS Fâşii B.A. 1 96+106 1x10
38. FDBS GIPCSS 1;7;2;3;4 103+710 1x15
39. FDBS Mixtă O/B 1 106+718 1x34,5
40. FDBS GZCJN 1 109+778 1x48,3
41. FDBS GIPCSN 1 115+062 1x11
42. FDBS 2*IPCS+GZCJ 1 115+621 2x16;1x31
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 93
Nr.
crt.
Secţia de
circulaţie Infrastructura Suprastructura Firul
Poziţia
kilometrică
(km+m)
Deschiderea (m.l.)
43.
Linia 511 A
Ilva Mică –
Floreni
FDBS GIPCS 1 8+343 1x19,5;1x19,37
44. FDBS BBA 1 14+026 1x17,50
45. FDBS GZCJN 1 19+490 1x15;1x27
46. FB Cadru BA 1 25+142 1x12,60
47. FDBS GIPCSN 1 25+315 1x14
48. FDBS GIPCSN 1 25+985 1x22,8
49. FDBS GIPCSN 1 35+317 1x15,80
50. FDBS GIPCSN+BBA 1 40+753 6x26;1x10
51. FDBS GIPCSN 1 42+430 1x26
52. FDBS BBA 1 43+795 1x10
53. FDBS GIPCSN 1 45+410 3x26
54. FDBS GIPCSN 1 46+189 3x26
55. FDBS GIPCSN+BBA 1 47+104 5x26;3x10,5
56. FDBS GIPCSN 1 47+395 1x12,75
57. FDBS BBA 1 47+920 1x17
58. FDBS BBA 1 48+178 1x11
59. Linia 513
Vama –
Moldoviţa
FDBS 2x4 NITT 1 1+654 1x12
60. FDBS GZCJN 1 4+193 2x36
61. FDBS NP/NITT 1 9+639 1x19;1x12,53
62. FDBS 2x4 NITT 1 14+706 2x17,80
63. Linia 514
Pojorâta –
Fundu
Moldovei
FDBS GZCJ 1 1+018 1x20,40
64. FDBS Gr. laminat 1 2+770 3x20
65. FDBS GIPCSN 1 4+262 2x16,14;1x17,38
66. FDB Gr. laminat P 50 1 6+778 1x13,30
67. FDBS GIPCS 1 52+879 1x19,20;1x20,04;1x19,3
68. Linia 516
Gura Putnei –
Putna
FDBS 2x6NIT 1 2+380 2x17,40
69. Linia 520
Dorneşti –
Siret
FI coloane GBAP 1 1+450 1x25
70. FDBA Det. prec. 1 13+558 1x25
71. FDBS GBAP 1 14+146 3x25
72. FDBS GZCJ 1 16+877 1x24
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de
urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
Anexa 7 –Poduri CF
Legendă:
Infrastructură:
FDBS = fundaţie de beton simplu;
FDBA = fundaţie de beton armat;
FDP = fundaţie de piatră;
Fi – COL = fundaţie indirectă pe coloane.
Suprastructură:
GGS = grinzi sudate;
PS = pachet de şine;
DBA = dale beton armat;
GIP(CJ)S = grinzi inimă plină (cu calea jos)
sudate;
GIP(CS)S = grinzi inimă plină (cu calea sus)
sudate;
GZ(CJ)N/S = grinzi cu zăbrele (cu calea jos)
nituite/sudate
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 94
Tabelul 28: Lista tunelurilor de pe raza Sucursalei Regionale C.F. Iaşi, jud. Suceava
Nr.
crt. Secţia de circulaţie Nr. tunel Între staţiile
De la km la
km
Lungime
(m.l.)
Lăţime
(m.l.)
Înălţime
(m.l.)
Material de
construcţie
1. 511 Dărmăneşti -
Dornişoara Nr. 1
Staţia
Mestecăniş
89+710 –
91+376 1666 6,72 6,61
Iniţial din
piatră. Refăcut
din elemente
de beton
prefabricat
2. 511 Dărmăneşti -
Dornişoara Nr. 2
Staţia
Mestecăniş
89+750 –
91+377 1626,4 5,50 5,50 Beton armat
3. 517 Suceava –
Gura Humorului
Ciprian
Porumbescu -
Lucăceşti
23+698,5 –
24+124,5 426 6,55 5,65
Beton, moloane, zid
de piatră
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de
urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
Anexa 7 –Tuneluri CF
Căi ferate principale şi secundare cu risc de înzăpezire
• Magistrala Bucureşti – Bacău – Paşcani – Dolhasca – Vereşti – Suceava – Dorneşti – Vadu –
Siret;
• Suceava – Vatra Dornei – Coşna;
• Dolhasca – Fălticeni;
• Suceava – Cacica – Gura Humorului;
• Vereşti – Botoşani.
Tabelul 29: Lista punctelor periculoase aflate pe raza de responsabilitate a Sucursalei
Regionale C.F. Iaşi aflate pe teritoriul judeţului Suceava
Nr.
crt. Secţia de circulaţie
Poziţia kilometrică
(km+m) Lungimea (km)
Puncte periculoase de categoria I
Terasamente instabile
1. Dărmăneşti - Floreni 23+780 – 24+300 0,520
Zone Industriale
2. Dărmăneşti - Floreni 47+700 – 47+900 0,200
3. Ilva Mică - Floreni 8+000 – 8+300 0,300
4. Dolhasca - Fălticeni 11+250 – 11+740 0,490
5. Dorneşti - Nisipitu
24+500 – 25+530 1,030
6. 35+100 – 35+300 0,200
Puncte periculoase de categoria II
Terasamente instabile
7. Ploieşti - Vicşani
482+900 – 483+200 0,300
8. 484+500 – 485+000 0,500
9. Dărmăneşti - Floreni 24+800 – 25+000 0,200
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 95
Nr.
crt. Secţia de circulaţie
Poziţia kilometrică
(km+m) Lungimea (km)
10. 27+050 – 27+850 0,800
11. 27+900 – 28+270 0,370
12. 33+100 – 33+900 0,800
13. 59+800 – 59+900 0,100
14. 99+000 – 99+200 0,200
15. 140+000 – 140+400 0,400
16. 141+600 – 141+750 0,150
17. Suceava – Gura Humorului 12+450 – 12+500 0,050
18.
Dorneşti - Siret
3+900 – 4+100 0,200
19. 7+900 – 8+200 0,300
20. 11+180 – 11+200 0,020
21. 15+340 – 15+400 0,060
Căderi de stânci
22.
Dărmăneşti – Floreni
60+400 – 60+800 0,400
23. 81+000 – 84+000 3,000
24. 93+500 – 95+950 2,450
25. 141+760 – 142+185 0,425
Zone inundabile
26. Ploieşti - Vicşani 403+700 – 403+800 0,100
27.
Dărmăneşti - Floreni
6+725 – 6+775 0,050
28. 30+700 – 30+750 0,050
29. 39+300 – 39+450 0,150
30. 39+800 – 40+000 0,200
31. 46+090 – 46+120 0,030
32. 48+050 – 48+150 0,100
33. 49+100 – 49+550 0,450
34. 50+500 – 50+700 0,200
35. 52+500 – 52+600 0,100
36. 58+300 – 58+570 0,250
37. 79+390 – 79+440 0,050
38. 80+100 – 80+150 0,050
39. 80+780 – 80+830 0,050
40. 114+000 – 114+600 0,600
41. 115+300 – 115+600 0,300
42. 118+350 – 118+450 0,100
43. 136+650 – 136+750 0,100
44. Ilva Mică - Floreni 49+550 – 50+650 1,100
45.
Vama - Moldoviţa
7+300 – 7+700 0,400
46. 11+800 – 11+900 0,100
47. 15+250 – 15+350 0,100
48. 15+750 – 15+850 0,100
49. 16+700 – 19+000 2,300
50. Pojorâta – Fundu Moldovei
4+550 – 4+650 0,100
51. 5+000 – 5+900 0,900
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 96
Nr.
crt. Secţia de circulaţie
Poziţia kilometrică
(km+m) Lungimea (km)
52. 6+638 – 6+838 0,200
53.
Dorneşti - Nisipitu
22+800 – 23+400 0,600
54. 26+500 – 27+300 0,800
55. 39+400 – 39+700 0,300
56. 43+100 – 43+200 0,100
57. 44+000 – 44+120 0,120
58. 48+800 – 49+100 0,300
59. 57+920 – 57+970 0,050
60. 58+445 – 58+445 0,000
61. 58+750 – 58+850 0,100
62. 8+600 – 10+800 2,200
63. 12+350 – 12+900 0,550
64. 13+900 – 14+900 1,000
65. 15+400 – 15+500 0,100
66. 22+400 – 22+500 0,100
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de
urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
Anexa 13 –Puncte periculoase CF
4.3 Drumurile industriale
Drumurile industriale de pe teritoriul județului Suceava corespund celor două ramuri importante din
judeţ: exploatarea forestieră şi industria extractivă. Lungimea totală a drumurilor forestiere (pietruite)
este de 2.390 km, din care 478 km sunt impracticabile.
4.4 Reţeaua navigabilă
În prezent, pe teritoriul județului Suceava, nu există căi navigabile.
4.5 Căile aeriene
Transporturile aeriene, la nivel național sau internațional, se desfăşoară pe rute care au ca punct
principal de plecare Aeroportul Internațional „Ştefan cel Mare” Suceava. Obiectivul este amplasat în
oraşul Salcea, la aproximativ 14 km est faţă de municipiul Suceava şi la circa 40 km vest faţă de
municipiul Botoşani. Accesul către aeroport se realizează pe DN 29 care leagă județul Suceava de
județul Botoșani. Poziţia geografică raportată la centrul pistei este 47041`14,92” N şi 26021`14,49” E.
Aeroportul este construit la 413 metri deasupra nivelului mării, suprafaţa infrastructurii fiind de
aproximativ 115 ha.
Aeroportul Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava este dimensionat pentru avionul tip AN 24 pentru
curse interne. Aeroportul a fost construit în anii 1960-1961 şi lucrări de dezvoltare s-au realizat până
în anul 1968. În cursul anului 2010 aeroportul a deservit un număr de 1.670 mișcări aeronave şi a
procesat un număr de 34.608 pasageri. Comparativ cu anul 2009, s-a înregistrat o scădere de 3,24%, la
mişcări aeronave şi o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a
veniturilor proprii cu 21,86%, faţă de anul 2009. Construcţiile aeroportuare sunt formate din:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 97
▪ pistă betonată;
▪ platformă de îmbarcare
▪ debarcare;
▪ aerogară de pasageri;
▪ direcţia principală de aterizare este dotată cu un sistem direcţional;
▪ căi rulare, bloc tehnic, alte construcţii (uzină electrică, remiză PSI, ateliere).
În ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite pentru reabilitarea aeroportului şi identificarea unor surse
financiare externe pentru modernizarea acestuia, în vederea asigurării condițiilor de securitate pentru
aterizarea şi decolarea avioanelor de mare capacitate. În 2011, Regia Autonomă Aeroportul „Ștefan
cel Mare” Suceava, a promovat, în vederea obținerii finanțării nerambursabile proiectul Modernizarea
Aeroportului „Ștefan cel Mare” Suceava în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport, Axa
prioritară 2, Domeniul Major de Intervenție 2.4., în valoare totală de 167.706.503 lei.
O statistică recentă a publicației „Wall Street – real estate”1 plasează Aeroportul din Suceava pe locul
8 într-o ierarhie națională și pe locul 3 în Regiunea de dezvoltare Nord-est după aeroporturile din Iași
și Bacău. Conform datelor publicate, aeroportul „Ștefan cel Mare” a înregistrat o creștere de 33.7% a
numărului de pasageri transportați, fiind pe locul al 2-lea din acest punct de vedere, după aeroportul
din Bacău.
Tabelul 30: Lista aeroporturilor din România și numărul de pasageri transportați
Nr.
crt. Denumire aeroport Număr pasageri 2017 Număr pasageri 2018
Creștere
2018/2017
1. Aeroportul Otopeni 12.840.000 13.820.428 107,64
2. Aeroportul din Cluj 2.690.000 2.782.401 103,43
3. Aeroportul Timisoara 1.621.529 1.517.309 93,57
4. Aeroportul Iasi 1.146.218 1.256.640 109,63
5. Aeroportul Sibiu 533.306 700.353 131,32
6. Aeroportul Craiova 447.571 493.056 110,16
7. Aeroportul din Bacău 425.773 447.531 105,11
8. Aeroportul din Suceava 262.000 350.342 133,72
9. Aeroportul din Oradea 162.902 220.012 135,06
10. Aeroportul din Constanta 135.742 129.235 95,21
11. Aeroportul din Satu Mare 60.795 75.692 124,50
12. Aeroportul din Târgu Mureș 748 63.794
13. Aeroportul din Tuzla 16.077 17.331 107,80
14. Aeroportul din Arad 11.282 11.367 100,75
15. Aeroportul din Băneasa 5.645 5.690 100,80
16. Aeroportul din Maramureș 44 2.621
17. Aeroportul din Tulcea 4.232 158
1 https://www.wall-street.ro/articol/Auto/238310/numarul-pasagerilor-a-crescut-in-2018-pe-majoritatea-aeroporturilor-din-
romania.html
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 98
Pentru îmbunătăţirea activităţii turistice în judeţul Suceava şi pentru asigurarea transportului operativ
cu elicopterele, în principalele puncte şi zone turistice din Bucovina, s-au realizat 4 helipuncte lângă
Mănăstirile Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ. În general, suprafeţele amenajate aici asigură în
afara activităţilor turistice, sportive, de agrement şi facilităţi de sprijin aerian a intervențiilor medicale
de urgenţă. În aceleaşi scopuri au fost construit și:
• Aeroclubul teritorial „Grigore Baştan”, cu sediul în oraşul Salcea, judeţul Suceava;
• Aerodromul „Bucovina Fly Club”, cu sediul în comuna Frătăuţii Vechi, judeţul Suceava;
• Aerodromul Floreni, cu sediul în comuna Dorna Candrenilor, judeţul Suceava.
4.6 Punctele de control şi trecere a frontierei
Pe raza judeţului Suceava sunt următoarele puncte de control şi trecere a frontierei:
• Siret, judeţul Suceava - rutier;
• Vicovu de Sus, judeţul Suceava - rutier;
• Vicşani, judeţul Suceava - feroviar;
• Racovăţ, judeţul Suceava - rutier/pietonal;
• Climăuţi, judeţul Suceava - pietonal;
• Văşcăuţi, judeţul Suceava - pietonal (neoperaţional);
• Ulma, judeţul Suceava - rutier/pietonal;
• Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava - pietonal;
• Aeroport Suceava, judeţul Suceava - aeroportuar;
Vama din punctele de trecere şi control a frontierei dispune de amenajări şi dotări edilitar –
gospodăreşti, care nu se ridică la standardele internaţionale de desfăşurare a activităţii vamale în
condiţii de siguranţă şi control.
4.7 Probleme, disfuncționalități și elemente de potențial
Puncte tari
- Existenţa a două drumuri europene: E 85 Bucureşti - Suceava - Cernăuţi şi E 58 Halmeu - Suceava
– Sculeni.
- Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul judeţului.
- Localizarea judeţului Suceava la frontiera estică a UE şi posibilitatea interconectării sistemelor de
transport europene cu celelalte state vecine.
- Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul ţării.
- Existenţa Aeroportului Internaţional „Ştefan cel Mare” Suceava, care în anul 2010 comparativ cu
anul 2009, a înregistrat o creştere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o creştere a
veniturilor proprii cu 21,86%, în anul 2010 faţă de anul 2009.
- Existenţa unor programe naţionale de modernizare a sectorului rutier
- Programe de dezvoltare a rețelei naţionale de căi ferate
- Reţea diversificată de căi de transport rutier şi feroviar
- Importante noduri de căi de comunicaţie, legături cu Europa de Nord şi de Est
- Densitatea rețelei rutiere şi feroviare este peste media pe ţară
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 99
Puncte slabe
- Din totalul de 1130 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene, 21,85% reprezintă drumuri
pietruite şi de pământ.
- Din totalul de 1387 km care reprezintă lungimea drumurilor comunale, 60,92% reprezintă
drumuri pietruite şi de pământ.
- Densitatea rețelei de drumuri publice este în prezent (2018) de 36,8 km /100 kmp plasând județul
Suceava la nivelul densității înregistrate pe țară, de 36,2 km / 100 kmp, dar sub media la nivelul
regiunii de dezvoltare Nord-est, de 40,4 km / 100 kmp (în 1990 Jud. Suceava avea 27,2 km / 100
kmp, sub media pe țară de atunci de 30,5 km / 100 kmp).
- Deplasarea interesului de la transportul feroviar spre cel rutier
- Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar
- Schimbarea unor trasee europene prin evitarea teritoriului național
- Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă
Alte probleme
Reţeaua rutieră
• Rețeaua majoră de căi rutiere inadaptată la cerințele traficului european;
• Starea de viabilitate necorespunzătoare a unor drumuri şi sectoare de drum (Dj şi Dc);
• Prezenţa a numeroase puncte critice pe traseele reţelei majore de căi rutiere.
Reţeaua feroviară
• Starea tehnică critică a reţelei şi mijloacelor de transport feroviar care nu asigură realizarea
unor viteze comerciale mari;
• Trasee feroviare nealiniate la standardele europene de performanţă, confort şi siguranţă.
Priorităţi
Reţeaua rutieră
• Realizarea unor trasee de mare viteză;
• Îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale;
• Realizare a variantelor ocolitoare a localităților;
• Eliminarea factorilor de risc şi instabilitate în zonele cu alunecări de teren şi în zonele
inundate;
• Reamenajarea intersecțiilor pentru fluidizarea traficului rutier prin realizarea de:
− sensuri giratorii;
− pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe traseele rețelei majore;
− reamenajare intersecții cu benzi de virare, si de stocare;
• realizare de stații moderne pentru mijloace de transport persoane in comun.
Reţeaua feroviară
• Modernizarea infrastructurii feroviare;
• Realizarea de viteze comerciale mari prin îmbunătățirea infrastructurii feroviare şi
modernizarea mijloacelor de transport;
• Electrificarea rețelei feroviare;
• Refacerea / reamenajarea traseelor ce cale ferată îngustă (mocănițele) în scop turistic.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 100
Tabelul 31: Situația accesibilității UAT-urilor la rețeaua rutieră și feroviară a județului
Suceava
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA
Denumire
UATB
UATB
cu
lucrări
de artă
UATB cu
acces la
DN
UATB cu
acces la
un DJ
UATB cu
acces la
≥2 DJ-uri
UATB cu
acces la
drum
comunal
UATB cu
acces la
CF (gară,
haltă)
1 146263 SUCEAVA X
DN 2-E85 DJ 209C
DC 72
x DN 17-E58 DJ 170A DC 57
DN 29A DJ 208D DC 69
DN 29 DJ 208T DC 70
2 146502 Câmpulung
Moldovenesc x DN 17-E58
DJ 175A
DC88A x
DJ 175B DC88B
3 146539 Fălticeni x
DN 2-E85 DJ 209H
DC 11
x DN 2E DJ 209M DC 1
DJ 209A
DJ 208F
4 146628 Rădăuți x
DN 17A DJ 178B
X DN 2H DJ 178
DJ 178C
DJ 178F
5 146744 Vatra Dornei x
DN 17–
E58 DC 76
x
DN 17B DC 58
1 147358 Broșteni x DN 17B DJ 174
DC 78
- DJ 177A DC 77
2 147633 Cajvana - DJ 178D
DC 43
- DC 43A
DC 43C
3 148006 Dolhasca x -
DJ208S
DC7A x DJ208
DJ208A
DJ208I
4 148612 Frasin x DN 17-E58 DJ177A DC30A
X DC30E
5 146584 Gura
Humorului X DN 17-E58
DJ177D
X DJ177
DJ177C
6 149227 Liteni X -
DJ 208A
DC 2
X DJ 208C DC 4
DC 6
DC 6A
7 146931 Milișăuți X
DN 2H
DC40A
X DN 2K DC 41A
DC 41
8 146370 Salcea X DN 29-E58
DJ290
DC 64
DJ290A DC 63
DC 62
DC 61
9 146655 Siret x
DN 2 –E-
85 DJ 209D
DC 76
x
DN29C DJ 291A DC 75A
DC51A
DC 51
DC 51 D
DC 52
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 101
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA
Denumire
UATB
UATB
cu
lucrări
de artă
UATB cu
acces la
DN
UATB cu
acces la
un DJ
UATB cu
acces la
≥2 DJ-uri
UATB cu
acces la
drum
comunal
UATB cu
acces la
CF (gară,
haltă)
10 146708 Solca x DN 2E
- DC 19 - DN 2K
11 151095 Vicovu de
Sus x
DN 2E DJ 209G - x
DN 2H
Total urban
1 146799 Adâncata x DN 29A
DJ 208D
DC 59
- DJ 208T DC 61
DC 54
2 146860 Arbore x
DN 2K DJ 178D
DC42A - DN 2E DJ 178
DJ 209J
3 146904 Baia x DN 2E DJ 155P
DC 13
- DJ 209H DC 95
4 151530 Bălăceana x -
DJ 178
DC22 - DJ 178
DJ 209D
5 146995 Bălcăuți x DN 2-E85
DJ 209D DC35
x DN 17A DC51A
6 151576 Berchișești x DN 2E DJ 209C - x
7 147036 Bilca x DN 2E DJ 178C DC50B -
8 147054 Bogdănești x - DJ 155A
DC 13
- DC14
DC 14A
9 147072 Boroaia x DN 15C DJ 155B DC 13 -
10 147134 Bosanci x DN 2-E85 DJ 208A
DC 68
- DC 1
DC 70A
11 147161 Botoșana X - DJ 178
DC 19
- DJ 178E
12 147205 Breaza X - DJ 175 DC 87A -
13 147241 Brodina X -
DJ 209G
DC48B X
DJ 176 DC49
14 147465 Bunești X DN 2- E85 - DC 1 -
15 151521 Burla X - DJ 178 - -
16 147526 Cacica X DN 2E DJ 178E - X
17 147580 Calafindești X - DJ 209D DC 39 -
18 151503 Capu
Câmpului X - DJ 177C - -
DJ 177D
19 151451 Ciocănești X DN 18 - DC 90B -
20 151567 Ciprian
Porumbescu X
DN 17 -
E58 DJ 178 DC 24 X
21 147713 Cârlibaba X
DN 17D
-
DC 86 A
X DN 18 DC 86 B
DC 87 B
22 151433 Comănești X -
DJ 178 -
X
DJ 178A
23 147786 Cornu Luncii X DN 2E DJ 209A
DC 15
X DJ 209H DC 16A
24 151497 Coșna X DN 17 -
E58
DJ 172D DC 85B X
DC 85
25 147884 Crucea X DN 17B DJ 175A - -
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 102
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA
Denumire
UATB
UATB
cu
lucrări
de artă
UATB cu
acces la
DN
UATB cu
acces la
un DJ
UATB cu
acces la
≥2 DJ-uri
UATB cu
acces la
drum
comunal
UATB cu
acces la
CF (gară,
haltă)
26 147937 Dărmănești X DN 2 -E85 DJ 209D DC 37 X
DC 38
27 148097 Dolhești X - DJ 208
DC 6 X DJ208E
28 148131 Dorna-Arini X DN 17B DJ 174 DC 76 -
29 148202 Dorna
Candrenilor X DN 17B DJ 174D - X
30 148293 Dornești X DN 17A -
DC 51B
X DC 51A
DC 41
31 148328 Drăgoiești X - DJ 209C
DC 25
X DJ 178 DC 15A
32 148382 Drăgușeni X DN 2-E85 DC 8
X DC 8A
33 148426 Dumbrăveni x DN 29 -
E58 DJ 208B
DC 62 X
DC 65
34 151488 Fântâna Mare X
DN 2- E85 DJ 155P
DC 11 - DN 2E DJ 208F
DN 15C -
35 148453 Fântânele X - DJ 290 DC 89
X DC65
36 148514 Forăști X DN 2- E85 DJ 208E
DC 8 DJ 208F
37 148667 Frătăuții Noi X - DJ 291A
DC 49A
X DJ 178C DC 51B
38 148694 Frătăuții
Vechi X -
DJ 178C -
-
DJ 178F
39 148729 Frumosu X DN 17A DJ 176 DC 33 -
40 148765 Fundu
Moldovei X - DJ 175
DC 90B X
DC 987B
41 148872 Gălănești X DN 2H DJ 178F - X
42 148916 Grămești X - DJ 291A DC 35
X DC 36
43 148970 Grănicești X
DN 2- E85
DJ 178B
DC 40
X DN 2H DC 38
- DC 39
44 151512 Hănțești X - DJ 208B
- - DJ 208D
45 151549 Hârtop X - DJ 208
DC 9
X DJ 208C DC 5
46 149049 Horodniceni X - DJ 209A DC 15A
- DC 16A
47 149101 Horodnic de
Jos X DN 2H -
DC 50 X
DC 46
48 151479 Horodnic de
Sus X
DN 2E
-
DC 50
X DN 17A DC 46
- DC45
49 149138 Iacobeni X
DN 17-
E58 - - X
DN 18
50 151442 Iaslovăț X DN 2K - DC 42A -
51 147660 Ilișești X DN 17- DJ 178 DC 72 -
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 103
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA
Denumire
UATB
UATB
cu
lucrări
de artă
UATB cu
acces la
DN
UATB cu
acces la
un DJ
UATB cu
acces la
≥2 DJ-uri
UATB cu
acces la
drum
comunal
UATB cu
acces la
CF (gară,
haltă)
E58 DC 23
52 146281 Ipotești X DN 2- E85 DJ 208A DC 70
- DC 69
53 149183 Izvoarele
Sucevei X - DJ 175 DC 49A -
54 149290 Marginea X DN 17A
DJ 209K - - DN 2E
55 149316 Mălini X - DJ 209A
- - DJ 209B
56 149370 Mănăstirea
Humorului X -
DJ 177 - -
DJ 209L
57 146325 Mitocu
Dragomirnei X -
DJ 208U
DC 57 -
DJ 208D -
58 149414 Moara X DN 2-E85 DJ 209C DC 71 -
59 149502 Moldova-
Sulița X - DJ 175
DC 86
- DC 87
DC 49
60 149539 Moldovița X DJ 176 DC 32B X
61 149584 Mușenița X - DJ 291A
DC 51
X DC 51B
DC 52
62 149655 Ostra X - DJ 177A - -
63 149682 Panaci X -
DJ 174
DC 79
- DJ 174E DC 81
DJ 174C -
64 149753 Păltinoasa X DN 17-E58
DJ 177C DC 27 X DN 2E
65 149780 Pârteștii de
Jos X DN 2E DJ 178A DC 23 X
66 149833 Pătrăuți X DN 2-E85 DJ 208V - X
67 149851 Poiana
Stampei X DN 17-E58 - DC 58 X
68 151585 Poieni-Solca X DN 2E - DC 19 -
69 149931 Pojorâta X DN 17-
E58
DJ 175 DC 90B X
DJ 175 B
70 149968 Preutești X
DJ 208F
DC 9
X DJ 208F DC 9A
- DC 4
71 150043 Putna X DN 2H - DC 48
X DC 47A
72 150070 Rădășeni X DN 2E DJ 209M
DC 15
X DN 2- E85 DJ 209A -
73 150114 Râșca X - DJ 155A DC 12 -
74 150178 Sadova X DN 17-E58
- DC 88
X DN 17A -
75 150196 Satu Mare x - DJ 178B DC 41 x
76 150221 Siminicea X - DJ 208B
DC 62 X DJ 208T
77 150258 Slatina X - DJ 209A
DC 28
- DJ 177D -
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 104
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA
Denumire
UATB
UATB
cu
lucrări
de artă
UATB cu
acces la
DN
UATB cu
acces la
un DJ
UATB cu
acces la
≥2 DJ-uri
UATB cu
acces la
drum
comunal
UATB cu
acces la
CF (gară,
haltă)
78 150294 Straja X - DJ 209G - X
79 150310 Stroiești X DN 17-E58 DJ 209D
DC 73
X DC 72
DC 24
80 150356 Stulpicani X -
DJ 177B
DC 31
- DJ 177A DC 34
DJ 177E -
81 150418 Sucevița X DN 17A DJ 177 DC 44 -
82 150445 Șaru Dornei X - DJ 174
DC 82 - DJ 174F
83 146432 Șcheia X
DN 2P
DJ 178A
DC 74
X DN 17-E58 DC 73
- DC 73A
84 151460 Șerbăuți X - DJ 178B
DC 55
- DJ 209D DC 38
85 150524 Todirești X -
DJ 178A
DC 43L
X DJ 178D DC 43D
DJ 209D -
86 150588 Udești X -
DJ 208A
DC 1
X
DJ 208B DC 68
- DC 67
- DC 2
- DC 89
87 150702 Ulma X - DJ 290G DC 48C X
88 150766 Vadu
Moldovei X DN 2-E85 DJ 208F
DC 9 X
DC 10
89 150891 Valea
Moldovei X -
DJ 177C
DC 28 -
DJ 177D -
90 150935 Vama X DN 17-E58 DJ 176 - X
91 150980 Vatra
Moldoviței X DN 17A DJ 176
DC 32A X
DC 32
92 151022 Verești X - DJ 208B
DC 66 X DJ 290
93 151077 Vicovu de Jos X DN 2E
DJ 178F DC 47A
X DN 2H DC 47B
94 151558 Voitinel X DN 2E DJ 178F DC 50
95 151120 Volovăț X DN 2H DJ 178
- - DJ 209K
96 151157 Vulturești X - DJ 208C
DC 1
- DC 3
DC 5
DC 4
97 151246 Zamostea X - DJ 291A
DC 36
- DC55
DC 75A
98 151344 Zvoriștea X DN 29A DJ 208B
DC 54
- DJ 291A DC 55
Total comune
Total județ
Sursa: http://geoportal.ancpi.ro/; http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 105
Tabelul 32: Zone de risc în rețeaua de căi rutiere și feroviare
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA Denumire UATB
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe DN)
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe DJ, DC)
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe CF)
UATB cu
puncte
periculoase pe
CF
1 146263 SUCEAVA X X X
2 146502 Câmpulung Moldovenesc
3 146539 Fălticeni X X
4 146628 Rădăuți X
5 146744 Vatra Dornei X X
1 147358 Broșteni X
2 147633 Cajvana
3 148006 Dolhasca X X
4 148612 Frasin X
5 146584 Gura Humorului X
6 149227 Liteni X
7 146931 Milișăuți X
8 146370 Salcea X
9 146655 Siret X X
10 146708 Solca X
11 151095 Vicovu de Sus X
Total urban 2 12 6
1 146799 Adâncata X
2 146860 Arbore X X
3 146904 Baia X
4 151530 Bălăceana
5 146995 Bălcăuți X
6 151576 Berchișești X
7 147036 Bilca X
8 147054 Bogdănești
9 147072 Boroaia
10 147134 Bosanci
11 147161 Botoșana
12 147205 Breaza
13 147241 Brodina
14 147465 Bunești
15 151521 Burla X
16 147526 Cacica X
17 147580 Calafindești X
18 151503 Capu Câmpului
19 151451 Ciocănești
20 151567 Ciprian Porumbescu X
21 147713 Cârlibaba
22 151433 Comănești
23 147786 Cornu Luncii X
24 151497 Coșna X
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 106
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA Denumire UATB
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe DN)
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe DJ, DC)
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe CF)
UATB cu
puncte
periculoase pe
CF
25 147884 Crucea
26 147937 Dărmănești
27 148097 Dolhești X
28 148131 Dorna-Arini
29 148202 Dorna Candrenilor
30 148293 Dornești X
31 148328 Drăgoiești X
32 148382 Drăgușeni X
33 148426 Dumbrăveni X
34 151488 Fântâna Mare X
35 148453 Fântânele X
36 148514 Forăști X
37 148667 Frătăuții Noi X
38 148694 Frătăuții Vechi X
39 148729 Frumosu
40 148765 Fundu Moldovei
41 148872 Gălănești
42 148916 Grămești X
43 148970 Grănicești
44 151512 Hănțești X
45 151549 Hârtop
46 149049 Horodniceni
47 149101 Horodnic de Jos
48 151479 Horodnic de Sus
49 149138 Iacobeni X
50 151442 Iaslovăț
51 147660 Ilișești X
52 146281 Ipotești
53 149183 Izvoarele Sucevei
54 149290 Marginea X
55 149316 Mălini
56 149370 Mănăstirea Humorului
57 146325 Mitocu Dragomirnei X
58 149414 Moara X
59 149502 Moldova-Sulița
60 149539 Moldovița X
61 149584 Mușenița X
62 149655 Ostra
63 149682 Panaci X
64 149753 Păltinoasa X
65 149780 Pârteștii de Jos
66 149833 Pătrăuți
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 107
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA Denumire UATB
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe DN)
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe DJ, DC)
UATB cu
puncte critice
la înzăpezire
(pe CF)
UATB cu
puncte
periculoase pe
CF
67 149851 Poiana Stampei X
68 151585 Poieni-Solca
69 149931 Pojorâta
70 149968 Preutești
71 150043 Putna
72 150070 Rădășeni
73 150114 Râșca
74 150178 Sadova X
75 150196 Satu Mare
76 150221 Siminicea
77 150258 Slatina
78 150294 Straja
79 150310 Stroiești X
80 150356 Stulpicani
81 150418 Sucevița X
82 150445 Șaru Dornei X
83 146432 Șcheia X
84 151460 Șerbăuți
85 150524 Todirești
86 150588 Udești X
87 150702 Ulma X
88 150766 Vadu Moldovei X X
89 150891 Valea Moldovei X
90 150935 Vama X
91 150980 Vatra Moldoviței
92 151022 Verești X X
93 151077 Vicovu de Jos
94 151558 Voitinel
95 151120 Volovăț X
96 151157 Vulturești X
97 151246 Zamostea X
98 151344 Zvoriștea X
Total rural 6 40 5
Total județ 8 52 11
Sursa: Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de
urgență „Bucovina” al Județului Suceava (2019)
Anexele 9, 10, 11 – Tronsoane de căi rutiere și feroviare cu risc de înzăpezire în Județul Suceava
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 108
Figura 12: Accesibilitatea UATB-urilor la rețeaua de căi de comunicații
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 109
Figura 13: Unități administrative territoriale din Județul Suceava cu risc de înzăpezire pe căi rutiere și feroviare
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 110
5. Rețele de energie electrică și telecomunicații
5.1 Alimentarea cu energie electrică
5.1.1 Producția de energie electrică
Județul Suceava este unul dintre județele echipate cu mai puține instalații de producere a energiei
electrice (Consiliul Județean Suceava, 2017), capacitățile de producere a energiei electrice instalate în
judeţ, conform datelor Transelectrica, fiind prezentate în tabelul următor:
Tabelul 33: Puteri totale pe tipuri de sursă de energie pentru județul Suceava
Tip resursă Putere totala instalată
(MW)
Putere cu PIF cf.
emitenți (MW)
Putere cu PIF cf.
Dispecerului Energetic
Național (MW)
biogaz 2,978 2,978 2,974
biomasă 57,825 57,795 59,365
centrala clasică 1,200 1,200 1,200
eolian 0,600 0,600 0,600
fotovoltaic 0,649 0,635 0,514
hidro 4,605 4,765 5,043
Total 67,857 67,973 69,696
Sursa: Transelectrica, 2019
Unul dintre producatorii de energie electrică pe surse convenționale a fost Centrala electrică de
termoficare din municipiul Suceava aparținând SC Termica S.A. care a funcționat până în anul 2015,
în cogenerare, asigurând energia termică a municipiului. După această dată, societatea a intrat în
insolvență, iar centrala de termoficare a fost înlocuită cu o nouă centrală de cogenerare de înaltă
eficiență, conform SIDU Suceava 2016-2023. Noua CET Suceava, realizată în parteneriat public-
privat între Termica S.A și ADREM INVEST SRL funcționează pe combustibil regenerabil (biomasă)
și este echipată cu două turbine alimentate cu peleți, fiind considerată cea mai mare instalație de
cogenerare pe biomasă din țară (SIDU Suceava, 2016).
În municipiul Rădăuți funcționează tot o centrală de cogenerare care produce energie electrică, CET
Rădăuți, cu o capacitate electrică instalată de 7 MW și care utilizează gazele naturale drept
combustibil (ANRE, 2018). CET Rădăuți se află în administrarea SC Servicii Comunale S.A. Rădăuți.
Deși judeţul nu beneficiază de cel mai ridicat potențial energetic solar, datele furnizate de
Transelectrica indică prezența acestui tip de facilitate de generare a energiei pe teritoriul judeţului
Suceava, însă capacitățile instalate sunt de puteri foarte mici. De asemenea, producerea energiei
electrice se mai realizează prin valorificarea biomasei și, într-o măsură mult mai mică, a potențialului
eolian.
Capacităților de producere menționate li se adaugă turboagregatele instalate pe râul Siret, administrate
de către Hidroelectrica - SH Bistrița (Consiliul Județean Suceava, 2017).
La nivelul judeţului Suceava, consumul de energie electrică, estimat pe baza ponderii produsului
intern brut al judeţului în PIB național şi folosind cifrele din Balanța energetică, este în creştere
(Consiliul Județean Suceava, 2017), după cum se poate observa din tabelul și graficul de mai jos:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 111
Tabelul 34: Consumul final energetic calculat pentru judeţul Suceava
An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Consum final
energetic - energie
electrică GWh/an)
852,59 781,42 751,75 775,92 796,54 790,45 757,80 768,33 780,12
Consum final
energetic - energie
termică (GWh/an)
441,08 390,55 383,39 361,34 360,62 326,45 307,12 271,39 268,76
Sursa: Consiliul Judetean Suceava, 2017
Figura 14: Evoluția consumului de energie electrică și de energie termică în județul
Suceava în perioada 2005-2015
Sursa: Consiliul Județean Suceava (2017)
Consumul de energie electrică a suferit o diminuare evidentă între anul 2007 şi anul 2009, în ultimii
5–6 ani stabilizându-se între valoarea de 750 şi 800 GWh/an.
Pe sectoare, consumul de energie (GWh/an) al județului Suceava se prezintă astfel:
Tabelul 35: Consumul de energie al județului Suceava, pe sectoare de activitate, în
perioada 2007-2015
An 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Industrie (incl.
construcții)
2406,06 2046,00 1586,09 1582,00 1587,25 1520,92 1411,71 1420,32 1400,73
Transporturi 1181,54 1211,89 1289,84 1150,89 1188,93 1197,53 1200,64 1207,58 1216,44
Consumul
populației
1888,62 1815,70 1927,92 1830,79 1764,04 1811,63 1734,26 1630,64 1607,20
Agricultura și
silvicultura
64,96 65,77 92,35 88,11 96,90 111,67 105,65 93,72 100,30
Alte ramuri
ale economiei
619,88 472,72 474,01 472,57 454,04 453,19 446,32 429,66 439,28
Sursa: Consiliul Județean Suceava, 2017
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 112
Conform informațiilor furnizate de Consiliul Județean Suceava, consumul de energie al sectorului
industrial a scăzut de la aproximativ 42% din total, în anul 2005, la 29%, în anul 2015. Sectorul a cărei
pondere în consumul total a crescut cel mai mult este sectorul de transporturi, deşi creșterea de
consum înregistrată în acest sector, în perioada analizată, este de numai 1.73%. Consumul populației
s-a diminuat cu 6.7%, în aceeași perioadă, deși ponderea sectorului în consumul total a crescut cu
aprox 2%, de la 31,96%, la 33,74%. Consumul de combustibil al sectorului agricultură și silvicultură a
crescut cu 6,3%, creștere observată și în creșterea sectorului în consumul total, de la 0,9%, la 2,1%.
Sectorul "Alte ramuri ale economiei" a crescut ca pondere în consumul total, dar a înregistrat o
diminuare a consumului de-a lungul perioadei analizate, diminuarea fiind de 1,2% în anul 2015, față
de anul 2005.
Alimentarea cu energie electrică a judetului Suceava este asigurată din Sistemul Energetic Naţional
(SEN) prin intermediul rețelei electrice de transport precum şi a reţelelor de distribuţie a energiei
electrice. Conform rezultatelor Recensământului Populatiei și Locuințelor din 2011, în județul
Suceava ponderea gospodăriilor neelectrificate era, în 2011, de 96,2%. Dintre localitățile urbane,
orașele Dolhasca și Frăsin au procente sub 90% de gospodării fără instalație electrică (89% respectiv
86,5%), iar din zona rurală, au procente sub 90% comunele Drăgoiești, Frătăuții Vechi, Izvoarele
Sucevei, Mitocu Dragomirnei, Moldova-Sulița, Panaci și Ulma.
5.1.2 Rețeaua electrică de transport
Rețeaua electrică de transport se află în gestiunea CNTEE Transelectrica S.A. - ST Bacau și include
următoarele linii electrice și stații amplasate pe teritoriul județului Suceava:
• Stația de transformare Suceava care funcționează pe patru nivele de tensiune 400/220/110/20
kV și alimentează consumatorii din județele Botoșani și Suceava;
• LEA 400 kV (220 kV) - Roman Nord – Suceava;
• LEA 220 kV FAI (Iasi) – Suceava;
• Linii electrice de 110 kV ce fac interconexiunile intre județul Suceava și județele învecinate:
− LEA 110 kV Timișești – Suceava
− LEA 110 kV Poiana Teiului – Suceava
Linia de 400 kV Roman Nord - Suceava, ca și alte linii electrice din regiune, a fost construită cu
gabarit și izolație corespunzătoare tensiunii de 400 kV, iar de la darea în exploatare a funcționat la
tensiunea de 220 kV, pe stâlpi cu simplu circuit cu excepția intrărilor în stații pe stâlpi dublu circuit
(Transelectrica, 2019). Una dintre liniile directoare în perspectivă din Strategia de dezvoltare a
Transelectrica este trecerea la 400 kV a axului Gutinaș - Bacău Sud - Roman Nord - Suceava, iar în
acest scop se vor realiza lucrări atât pe linii cât și în stații.
CNTEE Transelectrica SA a inaugurat, pe 27 iulie 2018, lucrările de modernizare realizate la stația
electrică de transformare 400/220/110/20 kV Suceava, un important nod al Rețelei Electrice de
Transport care asigură funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național și
face legătura între provinciile istorice ale țării. Demarate în august 2015, lucrările de modernizare au
vizat nivelele de tensiune de 110 kV și 20 kV și au fost executate de asocierea Siemens SRL –
EMSESNS PROD SRL. Investiția are o valoare de peste 24 de milioane de lei și este realizată integral
din fonduri proprii ale Companiei. Stația 400/220/110/20 kV Suceava este un important nod energetic
din nordul țării atât pentru viitoarea LEA 400 kV Gădălin-Suceava, care va închide inelul de 400 kV
între Moldova și Ardeal, cât și pentru viitoarea LEA 400 kV Suceava-Bălți, parte din proiectul de
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 113
interconectare a sistemelor electroenergetice din România și din Republica Moldova (Transelectrica,
2018).
Figura 15: Rețeaua electrică de transport în octombrie 2017
Sursa: Transelectrica, 2018
Odată cu modernizarea nivelelor 110 kV și 20 kV, stația 400/220/110/20 kV Suceava permite
închiderea inelului de 400 kV în zona de nord, asigurând legătura între Moldova și Ardeal, prin
viitoarea linie de 400 kV Suceava – Gădălin. Totodată, se creează condiții pentru ca această stație să
fie un punct de legătură pentru viitoarea interconexiune a sistemelor electroenergetice ale României și
Republicii Moldova, prin linia Suceava-Bălți. Stațiile de 400 și 220 kV au fost modernizate într-o
primă etapă, în perioada 2009-2011, în cadrul proiectului ”Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului
Gutinaș – Bacău Sud – Roman Nord – Suceava din Sistemul Național de Transport a Energiei
Electrice” (Transelectrica, 2018).
Prin stația 110 kV se asigură alimentarea zonei de consum Moldova Nord și racordarea CET Suceava
la Sistemul Electroenergetic Național, iar stația 20 kV asigură alimentarea unor consumatori locali și
alimentarea serviciilor proprii ale stației 110/20 kV Suceava. Stația electrică de transformare 110/20
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 114
kV Suceava a fost pusă în funcțiune în 1968, tensiunea de 220 kV a fost introdusă în anul 1975, iar din
anul 2009 în stația Suceava a fost introdusă și tensiunea de 400 kV. De asemenea, în stația Suceava a
fost introdusă pentru prima dată în România, în anii ’80, informatica de proces în instalațiile electrice
(Transelectrica, 2018).
În 2014 a fost aprobat Planul de amenajare a teritoriului zonal intercomunal "Linie Electrică Aeriană
400 kilovați Gădălin ( jud. Cluj ) – Suceava", inclusiv interconectarea la Sistemul Energetic Național.
Linia electrică va continua apoi spre Bălți, din Republica Moldova. Traseul proiectat traversează 4
localități din județul Cluj, 16 din Bistrița Năsăud și 21 din Suceava. Pe teritoriul administrativ al
municipiului Suceava lucrările se vor executa pe stâlpii existenți și vor afecta temporar 6.360 de metri
pătrați de teren arabil, din administrarea Stațiunii de cercetări agricole.
5.1.3 Rețeaua electrică de distribuție
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din județul Suceava se face de la reţeaua de
transport prin intermediul staţiilor de transformare care, la rândul lor, alimentează reţeaua de
distribuţie de medie tensiune.
Distribuția de energie electrică în județul Suceava este asigurată de către Delgaz Grid (fosta E.ON
MOLDOVA), care face parte din grupul E.ON, si are în gestiune următoarele echipamente:
- Stații de transformare 110kV/MT: Tricotaje, Mirăuți, Ițcani, Rulmentul, Burdujeni (110/20 kV) si
Combinat, Radiatoare, Automecanica (110/6 kV) în municipiul Suceava (PAED Suceava, 2013),
Fălticeni și PAL în municipiul Fălticeni, și stațiile Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei,
Siret, Solca, Dolhasca, Frăsin, Verești, Vicov (com. Vicovu de Jos), Humor (oraș G. Humorului),
Delnița, Iacobeni, Barnar, Tarnița.
Principalele linii electrice aeriene 110 kV care străbat județul Suceava sunt:
• LEA 110 kV Suceava – Fălticeni – Bicaz
• LEA 110 kV Suceava – Rădăuți – Siret – Dorohoi
• LEA 110 kV Suceava – Siret
• LEA 110 kV Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei
• LEA 110 kV Suceava - Verești - Botoșani
• LEA 110 kV Fălticeni – Botoşani
• LEA 110 kV Rădăuți – Ostra – Bicaz
• LEA 110 kV Rădăuți - Vicov
• LEA 110 kV Siret - Rădăuți - Solca - Frăsin
• LEA 110 kV Barnar - Poiana Teiului -Bicaz
Liniile electrice aeriene de 110 kV ce fac interconexiunile între stațiile de 110/20 kV respectiv 110/ 6
kV din municipiul Suceava sunt:
• LEA 110 kV Suceava – Tricotaje circ 1+2;
• LEA 110 kV Suceava – Rulmentul;
• LEA 110 kV Rulmentul – Ițcani;
• LEA 110 kV Ițcani – Conexiuni;
• LEA 110 kV Suceava – Mirăuți circ. 1+2;
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 115
• LEA 110 kV Suceava – Combinat;
• LEA 110 kV Combinat – Radiatoare;
• LEA 110 kV Ițcani – Automecanica circ. 1+2;
• LEA 110 kV Ițcani – Burdujeni;
• LEA 110 kV Burdujeni – Conexiuni.
Alimentarea consumatorilor se face de la staţii prin intermediul liniilor electrice de distribuţie 20 kV
de la care, prin posturile de transformare (20/0,4 kV) energia electrică ajunge la consumatori prin
reţeaua de joasă tensiune.
La momentul elaborării Strategiei de dezvoltare economico-sociala 2011-2020 a județului Suceava,
lungimea totală a rețelei de medie tensiune era de 2.996,7 km, din care cca. 20% este de tip aerian
(LEA), cea subterană fiind distribuită în zona centrală a oraşelor, iar numărul posturilor de
transformare în funcţiune era de 2.123. În mediul rural posturile de transformare sunt de tip aerian
(PTA), de puteri de la 40-250 KVA. În mediul urban sunt posturi de transformare în construcţie de
zidărie sau metalică de putere 400-630 KVA, dar există şi posturi aeriene în zonele periferice ale
localităţilor urbane.
5.1.4 Rețeaua de iluminat public
Iluminatul public stradal la nivelul localităților este prezent pe majoritatea străzilor și se realizează, în
cea mai mare parte, atât cu corpuri de iluminat cu vapori de mercur sau fluorescent, cât și cu lămpi cu
incandescență. Rețeaua care alimentează iluminatul stradal este montată pe stâlpii rețelelor de joasă
tensiune. Sistemele de iluminat public se află, în majoritatea localităților, în gestiunea Consiliilor
locale.
În ultimii ani au fost derulate sau sunt în derulare proiecte de modernizare și extindere a rețelelor de
iluminat public din mai multe localități: municipiile Suceava, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc,
Rădăuți, orașele Milișăuți, Siret, Gura Humorului, Dolhasca, Cajvana, Liteni, comunele Calafindești,
Șcheia, Moara, Brodina, Fundu Moldovei.
Un exemplu pozitiv îl reprezintă Municipiul Suceava care, în 2018, a câștigat trofeul “Excelenţă în
iluminat public şi eficienţă energetică” din partea Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), în
urma finalizării proiectului de modernizare a iluminatului stradal cu fonduri elveţiene. Conform
autorităților locale, prin implementarea acestui proiect, în municipiul reşedinţă de judeţ intensitatea
luminoasă a crescut de la 45 la 100%, iar costurile pentru iluminatul public s-au redus de 3,5 ori
(Administratie.ro, 2018).
Un alt exemplu este proiectul cu finanțare europeană pentru modernizarea și extinderea iluminatului
public în valoare totală de 3,6 milioane de euro, implementat de primăria municipiului Rădăuți în anul
2018 și care cuprinde toată zona centrală a orașului (Suceava News, 2018).
În cadrul Strategiei de dezvoltare a orașului Liteni, autoritățile locale au în vedere utilizarea surselor
alternative de energie pentru iluminatul public, respectiv panouri fotovoltaice, fiind realizate astfel
economii la bugetul public şi protejate resursele epuizabile.
5.1.5 Utilizarea surselor regenerabile pentru producerea energiei electrice
Județul Suceava dispune de un potențial din surse regenerabile diversificat, în care predomină
producerea energiei electrice din sursele hidro și biomasă. În ce privește aceste surse regenerabile, pe
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 116
teritoriul județului Suceava sunt puse în funcțiune următoarele echipamente prezentate în tabelul de
mai jos:
Tabelul 36: Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei
electrice din surse regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de
promovare prin CV actualizată la data de 31.12.2018
Nr.
crt
Denumire operator economic Centrala electrică
acreditată
Putere electrică
instalată [MW]
Amplasare
Biomasa Localitate
1 Bio Electrica Transilvania S.R.L. Centrala de cogenerare
Gerfor-Rădăuți
4,930 Rădăuți
2 Bioenergy Suceava S.R.L. Centrala de cogenerare de
înaltă eficienţă pe biomasă
29,650 Suceava
3 Holzindustrie Schweighofer
S.R.L.
Rădăuți II 10,000 Rădăuți
Hidro Raul
1 Electromagnetica S.A.
CHEMP Gălănești-Bâlca 1 0,312 Suceava
2 CHEMP Gălănești-Bâlca 2 0,450 Suceava
3 CHEMP Gălănești-Bâlca 3 0,384 Suceava
4 CHEMP Sadău 0,518 Sadău
5 CHEMP Brodina 1 0,650 Brodina
6 CHEMP Tibeni 0,454 Suceava
7 CHEMP Putna 0,239 Putna
8 CHEMP Ehrește 0,600 Brodina
9 CHEMP Brodina de Jos 0,870 Brodina
10 CHEMP Brodina 2 0,990 Brodina
11 Hidro Energy Land S.R.L. CHEMP Gura Haitii 1 0,800 Neagra Șarului
12 CHEMP Gura Haitii 2 0,650 Neagra Șarului
13 Hidroelectrica S.A. Vicov 0,660 Suceava
14 Hidroenergie Ro Water S.R.L CHEMP Barnar 0,487 Barnar
15 Transeastern Vistea Hidroelectrica
Spv Iv S.R.L.
MHC Suha Mare 0,289 Suha Mare
16 MHC Văleni 0,233 Suha Mare
17 MHC Poiana Mărului 0,565 Suha Mare
18 MHC Mălini 0,249 Suha Mare
19 MHC Slatina 0,563 Suha Mică
20 MHC Găinești 0,122 Suha Mare
21 Vienna Energy Forta Naturala
S.R.L.
CHEMP FCL Câmpulung
Moldovenesc
0,470 Moldova
22 CHEMP Sahla 0,390 Moldova
23 CHEMP Pojorâta 0,440 Moldova
24 MHC Izvorul Alb 0,132 Izvorul Alb
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 117
Nr.
crt
Denumire operator economic Centrala electrică
acreditată
Putere electrică
instalată [MW]
Amplasare
25 CHE Dornișoara 1,890 Dornișoara
26 CHEMP Vorova 0,541 Prislop
27 CHEMP Darmoxa 0,671 Negrișoara
28 CHEMP Sihăstrie 0,540 Negrișoara
29 Hydro Power Energy Ţibău S.R.L. CHEMP Panaci 0,250 Călimănel
30 Unistil S.R.L. CHEMP Plai Monah 1,314 Neagra Șarului
Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, 2018
Din datele prezentate se observă că potențialul hidroenergetic al râurilor din județul Suceava este,
utilizat, în general, în hidrocentrale de puteri mici (inclusiv microhidrocentrale).
Figura 16: Harta potențialului solar al României
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie, 2006
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 118
Conform Strategiei județene de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava perioada 2017-
2023, judeţul Suceava deține un potențial care poate fi utilizat însă, chiar şi în condițiile în care este
posibilă instalarea unor noi microhidrocentrale pe apele curgătoare din județ, ar fi de preferat
prioritizarea măsurilor în sensul abordării cu întâietate a aspectelor legate de îmbunătățirea eficienței
consumului de energie și modernizarea centralelor hidroelectrice existente, înainte de a se lua decizia
instalării unor noi turbogeneratoare hidroelectrice.
În ceea ce priveste energia fotovoltaică, potențialul județului Suceava, măsurat în intensitatea radiației
solare, este de circa 1.200 –1.250 kWh/mp/an, conform ICEMENERG (2006), această valoare
permițând o utilizare restrânsă a energiei solare, în scopul asigurării unui grad sporit de independență
energetică.
Din analiza hărții prezentate rezultă faptul că judeţul nu se află în zona optimă pentru utilizarea
energiei solare, însă, pe suprafețe semnificative, în special în partea de est a judeţului (mai ales în sud-
est), beneficiază de aportul acestei surse de energie.
Din datele furnizate de Transelectrica se observă că proiectele de centrale fotovoltaice localizate în
judeţul Suceava nu sunt foarte numeroase și au puteri instalate mici:
Tabelul 37: Lista centralelor fotovoltaice cu contract de racordare din județul Suceava
Denumire investitor Denumire centrale electrice fotovoltaice
Puterea
aprobată
(MW)
U(kV) Staţia de
racord
Ghivirica Vasile Amplasare panouri fotovoltaice pe acoperișul
locuinței existente, Fălticeni 0.007 0.4 Fălticeni
Bodnariu Stefan
Montare-amplasare panouri fotovoltaice 7,2
kW
Sat Colacu, com. Fundu Moldovei
0.007 0.4 Delnița
Coroama Ilie Instalație fotovoltaică montată pe locuința
personală, Vicovu de Sus 0.0099 0.4 Vicov
SC Daily Group SRL Sediul firmei SC DAILY GROUP SRL
Suceava amplasat în orașul Suceava 0.066 0.4 Ițcani
SC Novafil SA CFE NOVAFIL SA, Gura Humorului 0.4995 20 Gura
Humorului
Duduman Ionel „Locuință” - panouri fotovoltaice amplasate
în com. Moara, loc. Bulai 0.002 0.4 Suceava
Federatia
Agricultorilor De
Munte – Sector
Economic V. Dornei
Centrala Fotoelectrică 27kW-Federația
Agricultorilor de Munte V. Dornei”
amplasată în Vatra Dornei
0.022 0.4 Vatra
Dornei
Iacobat Florinel Locuința proprie (cu panouri fotovoltaice) în
sat Moara Carp, com. Moara 0.00288 0.4 Suceava
Roznovan Florin
Daniel
Locuință-panouri fotovoltaice, amplasat în
mun. Suceava 0.003 0.4 Suceava
Neo Corel Comexim
SRL CEF 24kWp NEO COREL, com. Slatina 0.024 20 Fălticeni
Precub Dumitru „Locuință” și centrala fotovoltaică, amplasat
în sat Berești, com. Hănțești 0.0017 0.4 Ițcani
SC Superstar Com Fabrică preparate carne și Centrala 0 20 Rădăuți
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 119
Denumire investitor Denumire centrale electrice fotovoltaice
Puterea
aprobată
(MW)
U(kV) Staţia de
racord
SRL fotovoltaică, municipiul Rădăuți
Donisa Elena Locuință-panouri fotovoltaice amplasat în
Sat Podeni, com. Bunești 0.003 0.23 Pal
Sursa: Transelectrica, 2019
Din punctul de vedere al potențialului eolian, județul Suceava este amplasat într-o zonă cu potențial
variat. Potrivit hărții potențialului eolian în România, zonele cu potențialul eolian cel mai ridicat se
găsesc în zona montană și în cea de podiș.
Figura 17: Harta potențialului eolian al României
Sursa: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie, 2006
Datorită regimului vânturilor specific zonei montane şi de podiş, zone care reprezintă 83% din
suprafaţa judeţului Suceava, în Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 se estimează că
potenţialul privind resursele eoliene pentru judeţul Suceava se prezintă astfel:
Potenţial mare
• Călimani: 1400 -1800 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie,
infrastructura;
• Rarău: 1400 – 1600 m altitudine, viteza vânt > 8 m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 120
Potenţial mediu
• Dadu: altitudine cca.1400 m, viteza vânt > 6,5m/s, durata mare de circulaţie, infrastructura;
• Ulm - Dealul Vânăt - Păltiniş: 1200 -1350 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata mare de
circulaţie, infrastructura;
• Mestecăniş - Arşiţa:1200 -1450 m altitudine, viteza vânt > 6,5 m/s, durata mare de circulaţie,
infrastructura;
• Dealu Negru - Serba: 1200 -1750 m altitudine, viteza vânt > 6,5 -7,5 m/s, durata mare de
circulație, infrastructura.
Totusi, se consideră că la utilizarea acestui tip de energie este necesar să se țină seama de constrângeri,
precum cele legate de protecția mediului/arii protejate. Astfel, în judeţul Suceava, zonele cu cel mai
ridicat potențial eolian se suprapun cu suprafețele ariilor protejate din județ, după cum se vede din
figurile de mai jos.
Conform datelor furnizate de Transelectrica (2019), în judeţul Suceava există o singură centrală
eoliană cu contract de racordare, CEE GRĂNICEȘTI, amplasată în municipiul Suceava, cu o
capacitate (aprobată) de 0,6 MW. Aceasta este racordată prin linie electrică de 20 kV la stația Rădăuți,
iar investitor este S.C. OLY ENERGY BUSINESS S.R.L.
În măsura în care sunt respectate prevederile legale cu privire la impactul asupra mediului, mare parte
a zonei montane având regim de protecție de tip Natura 2000, se consideră că există zone în care
potențialul energetic eolian ar permite dezvoltarea unor parcuri eoliene care să pună în valoare resursa
disponibilă. Pentru proiecte de anvergură este necesară realizarea unor studii riguroase ale resursei de
vânt, cât mai aproape de locația proiectului şi ținând seama de configurația și de limitările impuse prin
instituirea ariilor naturale protejate (acolo unde acestea există).
Figura 18: Harta potențialului eolian al județului Suceava
Sursa: Consiliul Județean Suceava, 2017
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 121
Figura 19: Harta ariilor protejate din jud. Suceava
Sursa: Consiliul Județean Suceava, 2017
5.2 Telecomunicații
Sectorul telecomunicaţiilor s-a dezvoltat într-un ritm rapid, în ultimii ani, iar această evoluţie dinamică
datorată, într-o mare măsură, progresului tehnologic spectaculos, continuă şi în prezent.
După liberalizarea pieţei telecomunicaţiior din România, numărul furnizorilor de reţele şi servicii de
comunicaţii electronice a crescut semnificativ. Conform datelor ANCOM, la finalul anului 2015, în
România existau circa 40 furnizori de telefonie fixă, 700 furnizori operaţionali de servicii de internet
fix şi peste 250 furnizori de servicii de retransmisie programe TV. Peste 92% din piaţa de internet fix
este deservită de principalii 6 furnizori, în timp ce 4 grupuri de companii sunt furnizori de reţele şi
servicii de comunicaţii mobile cu acoperire naţională, acestea fiind Orange România, RCS&RDS,
Telekom România Mobile Communications şi Vodafone România.
5.2.1 Telefonie fixă și mobilă
Serviciile de telefonie fixă pe teritoriul județului Suceava sunt asigurate pe diverse tipuri de suport:
fibră optică, cablu coaxial, radio, principalele companii furnizoare fiind Telekom SA și RCS-RDS.
Toate localitățile urbane și o parte dintre localitățile rurale dispun de centrale telefonice proprii, însă
tendinţa de utilizare a serviciilor de telefonie fixă este în scădere ca urmare a ofertelor atractive şi a
beneficiilor asigurate de telefonia mobilă. Totuși, concurența dintre operatori a făcut ca serviciile să
crească în calitate și să înregistreze prețuri tot mai competitive, accesibile pentru populație și agenții
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 122
economici. În ultimii ani s-a trecut la utilizarea fibrei optice și sunt derulate programe prin care se
urmărește trecerea la sistemul integral de fibră optică montat în canale de protecție subterane.
În ceea ce priveşte telefonia mobilă, principalii furnizori de servicii mobile care au acoperire pe
teritoriul județului sunt companiile Vodafone Romania S.A., Orange Romania S.A., Telekom
Romania Mobile Communications S.A. și RCS&RDS S.A.
5.2.2 Acces la internet, televiziune și radio
În judeţul Suceava, activitatea de radio şi televiziune este dezvoltată fiind recepţionate toate canalele
televiziunii naţionale şi principalele posturi de radio care emit la nivel naţional și local.
Serviciile de cablu TV şi Internet sunt asigurate atât de operatori mari ca Telekom şi RCS&RDS, cât
şi de către furnizori locali, autorizaţi de către ANCOM.
În ceea ce privește rețeaua de comunicații electronice în bandă largă, există încă localități în mediul
rural care nu au acoperire.
ANCOM a publicat lista localităților rurale din România încă nedeservite de rețele fixe cu viteze de 30
Mbps sau mai mari la persoane fizice. Aceste localități nu au beneficiat până acum de măsuri de
intervenție publică în acest sens și nici nu s-au declarat intenții de investiții private în următorii 3 ani
pe teritoriul lor. Deși unele sunt deservite de rețele fixe sau mobile, acestea nu pot oferi însă vitezele
minime specificate. La 1 noiembrie 2017, aceste localități rurale (sate care aparțin de comune) nu erau,
potrivit declarațiilor operatorilor, deservite de rețele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari și nici nu
este prevăzut să beneficieze de o asemenea facilitate în următorii 3 ani (până la data de 1 noiembrie
2020).
Din localitățile identificate în județul Suceava, o parte figurează ca fiind deservite de o rețea de
comunicații electronice la puncte fixe care poate asigura conexiuni cu viteze de transfer a datelor
(download) în regim „best effort” de minim 2 Mbps, dar nu mai mult de 30 Mbps, iar restul
localităților figurează ca fiind deservite de cel puțin o rețea de acces la puncte mobile de tipul 4G
(LTE). Unele dintre aceste localități ar putea face obiectul unei scheme de ajutor de stat din partea
MCSI, astfel încât să devină deservite de rețele cu viteze de 30 Mbps sau mai mari.
Tabelul 38: Lista localităților - "zone albe NGN" rural din județul Suceava la 1
noiembrie 2017
Nr.
crt. Comuna
Localitate
componentă Gospodării
Rețea de acces la
puncte fixe care
permite viteze de
transfer a datelor în
regim „best effort” ≥
2 Mbps <30 Mbps
Rețea de acces la
puncte mobile de
tipul 4G (fara
retea fixa)
1 Breaza Pîrîu Negrei 66 2 Brodina Cununschi 26 3 Brodina Dubiușca 21 4 Brodina Ehrește 41 √ 5 Brodina Zalomestra 35 √
6 Cacica Runcu 61 √ √
7 Ciocănești Ciocănești 394 √ 8 Cornu Luncii Păiseni 218 √
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 123
Nr.
crt. Comuna
Localitate
componentă Gospodării
Rețea de acces la
puncte fixe care
permite viteze de
transfer a datelor în
regim „best effort” ≥
2 Mbps <30 Mbps
Rețea de acces la
puncte mobile de
tipul 4G (fara
retea fixa)
9 Cornu Luncii Sasca Mare 175 √ √
10 Cornu Luncii Șinca 64 √
11 Coșna Teșna 135 √ √
12 Coșna Valea Bancului 60 13 Crucea Satu Mare 148 √ √
14 Dorna-Arini Sunători 97 √
15 Dornești Iaz 86 √ √
16 Drăgoiești Măzănăești 207 √ √
17 Fundu Moldovei Delnița 36 18 Fundu Moldovei Deluț 30 √
19 Fundu Moldovei Obcina 16 √
20 Fundu Moldovei Plai 3 21 Fundu Moldovei Smida Ungurenilor 31 22 Grănicești Gura Solcii 145 √ √
23 Grănicești Slobozia Sucevei 176 √ √
24 Izvoarele Sucevei Bobeica 151 √ 25 Izvoarele Sucevei Brodina 210 √ 26 Mălini Iesle 1 √
27 Mălini Pâraie 549 √ √
28 Moldova-Sulița Moldova-Sulița 459 √ 29 Mușenița Baineț 130 √ √
30 Mușenița Climăuți 192 √
31 Panaci Catrinari 25 32 Poiana Stampei Căsoi 76 √ √
33 Poiana Stampei Prăleni 59 √
34 Poiana Stampei Tătaru 45 √
35 Slatina Slatina 429 √ √
36 Slatina Herla 496 √ √
37 Ulma Ulma 127 √ 38 Ulma Costileva 92 39 Ulma Nisipitu 150 √ 40 Vulturești Pleșești 202 √ √
Sursa: Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, 2018
Situația prezentată arată că evoluția permanentă a serviciilor informaționale reprezintă o necesitate tot
mai mare, mai ales în vederea reducerii decalajului existent între urban și rural cu privire la furnizarea
serviciilor de telecomunicații de calitate.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 124
6. Alimentarea cu energie termică și gaze naturale și fluide combustibile
6.1 Alimentarea cu energie termică
Județul Suceava este localizat în cadrul regiunilor de dezvoltare ale României în Macroregiunea 2 (ce
include Regiunea Nord-Est și Regiunea Sud-Est), Regiunea Nord-Est.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, evoluția distribuției energiei termice în
cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 – 2017, este
prezentată în tabelul următor:
Tabelul 39: Energia termica distribuita in Macroregiunea DOI și în regiunile de
dezvoltare componente (Gigacalorii)
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 2 3 4 5 6 7
MACROREGIUNEA
DOI 2283247 2027833 1835640 1715455 1831028 1744688
Regiunea NORD-EST 868785 756118 668897 737951 789291 768192
Regiunea SUD-EST 1414462 1271715 1166743 977504 1041737 976496
Sursa: Institutul Național de Statistică (2017)
Se observă din tabel o tendință generală de scădere a valorii energiei termice distribuite, dar și o
diferență considerabilă a valorii acestei energii termice distribuite în cadrul regiunilor de dezvoltare.
Deși, începând cu anul 2014, în județul Brăila nu s-a mai furnizat energie termică din sistemul
centralizat al municipiului Brăila, totuși la nivelul de Regiunii Sud-Est valoarea energiei termice
distribuite este mai mare deoarece județul Constanța contribuie cu 574.864 Gcal (în anul 2017), peste
50% din totalul înregistrat la nivel de regiune.
Evoluția distribuției energiei termice în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, în perioada 2012 –
2017, este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 40: Energia termica distribuita in Regiunea de dezvoltare Nord-Est
(Gigacalorii)
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 2 3 4 5 6 7
Regiunea
NORD-EST 868785 756118 668897 737951 789291 768192
Bacau 150525 134658 123086 118889 114610 116015
Botosani 80309 76640 74071 74267 67024 67604
Iasi 355518 300393 271536 255006 243450 234307
Neamt 20205 13574 7685 2868 2437 3488
Suceava 254301 222974 187862 281220 356128 341195
Vaslui 7927 7879 4657 5701 5642 5583
Sursa: Institutul Național de Statistică (2017)
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 125
Din tabel se observă faptul că, la nivelul regiunii, energie termică distribuită a scăzut cu cca, 13% în
anul 2013 față de anul anterior, dar în anii următori, 2013 – 2017, energia termică distribuită a rămas
aproximativ constantă, în jurul valorii de 760.000 Gcal.
Deși în anul 2012 județul Iași era principalul consumator de energie termică (355518 Gcal), energia
termică distribuită a evoluat diferit pentru județele regiunii, tendința generală fiind de scădere în cadrul
județelor Bacău, Botoșani, Iași Neamț și Vaslui. Doar în județul Suceava se observă o creștere a
valorii energiei termice distribuite după anul 2014, ca urmare a punerii in funcțiune (în anul 2013) a
unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcționare pe biomasă în Municipiul Suceava.
Judeţul Suceava este amplasat în zona climatică IV, temperatura exterioară de calcul, conform SR
1907-1 / 2014 „Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Metodă de calcul”, fiind te = –21 oC. Conform aceluiaşi standard, teritoriul administrativ al judeţului este situat în zona eoliană IV,
viteza convenţională a vântului de calcul având valoarea de 4,0 m/s în localități și în afara localităților.
Conform datelor ANRE, Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem
centralizat, în primul semestru al anului 2018, în județul Suceava, alimentarea cu energie termică în
sistem centralizat se realiza în trei municipii: Suceava, Rădăuți și Vatra Dornei.
6.1.1 Municipiul Suceava
În Municipiul Suceava, operatorul sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET)
este S.C. THERMONET Suceava S.A.
SACET Suceava este compus din:
• Retele de transport apa fierbinte (retele de termoficare primare);
• Puncte termice/ stații de transformare a energiei termice primare in energie termica secundara;
• Retele de distributie ale agentului termic (retele termice secundare).
Transportul energiei termice se desfășoară prin rețelele de termoficare primare dispuse radial, în
lungime de 26,17 Km traseu bitubular, din care:
• Traseu subteran – 18,79 Km traseu – 71,79%:
− 10,642 km cu conducte preizolate cu fir de monitorizare avarii, reabilitat;
− 8,148 km cu conducte cu izolație clasică, nereabilitat.
• Traseu suprateran – 7,38 Km traseu – 28,21%:
− 0 Km cu conducte preizolate;
− 7,38 Km cu conducte cu izolație clasica, nereabilitat.
Rețeaua de transport, având conducte cu diametre intre Dn50 si Dn800, asigură transportul energiei
termice către 49 de puncte termice aflate in operarea S.C. THERMONET SRL si 11 puncte termice
aparținând agenților economici si instituțiilor publice, și este compusă din 3 magistrale:
• Magistrala I – oras vechi –C1-Arini, care alimentează punctele termice din zona Centru si
Arini;
• Magistrala II – oras vechi-C1-Obcini, care alimentează punctele termice din zona Zamca,
George Enescu si Obcini;
• Magistrala Burdujeni, cuprinsa intre CT si Burdujeni, alimentează punctele termice din
cartierul Cuza Voda.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 126
Din cele 49 de puncte termice urbane, doar 18 P.T. au beneficiat de reabilitare si modernizare integrala
a instalațiilor componente,(schimbătoare de căldură pentru încălzire si apă caldă de consum, pompe de
circulație pentru încălzire, pompe de apa calda, pompe de adaos, sistem de expansiune), restul de 31
P.T. ramase nereabilitate au o stare tehnica nesatisfăcătoare, cu o vechime cuprinsă între 24 si 46 de
ani.
Distribuția agentului termic pentru încălzire si apa calda de consum de la punctele termice către
instalațiile interioare ale utilizatorilor finali se face prin rețelele de distribuție (retele termice
secundare) cu o lungime de 413,30 Km de conducte, respectiv 103,33 Km de traseu.
Situația modernizării rețelelor termice secundare din cele 49 cartiere este următoarea:
• Reabilitate – în 16 cartiere si 2 ansambluri noi ANL – 44,405 Km traseu, respectiv 156,575
Km conducte, 37,45%;
• Nereabilitate – în 33 cartiere – 58,925 Km traseu, respectiv 256,725 Km conducte – 62,55%.
În semestrul I al anului 2018 SACET Suceava înregistra 1638 branșamente în funcțiune și un număr
de 17.318 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 100 % atât pentru încălzire, cât și
pentru apă caldă de consum.
De asemenea, în multe blocuri din Suceava, este necesară înlocuirea vechilor instalații interioare de
termoficare din cauza gradului ridicat de uzură a acestora, vechimea lor fiind de aproape 50 de ani.
Producerea energiei termice în municipiul Suceava este realizată de S.C. Bioenergy Suceava S.A.,
companie înființată pentru construirea şi exploatarea unei noi centrale de cogenerare de înaltă eficienţă
cu funcționare pe biomasă (rumeguș, coajă, crengi, rădăcini și resturi din exploatarea lemnului.),
proiect pus în funcțiune pe data de 9 noiembrie 2013. În prezent, centrala asigură căldura la nivel
urban pentru aproximativ 20.000 de apartamente, prin producerea de energie termică și energie
electrică în cogenerare la standardele Uniunii Europene. În România, Bioenergy Suceava este prima
centrală care utilizează biomasa în scopul producerii de energie termică pentru locuitorii unui
municipiu.
S.C. THERMONET S.R.L. preia prin retelele de transport energia termica sub forma de apa fierbinte
de la furnizorul de energie termica S.C. Bioenergy SRL Suceava.
6.1.2 Municipiul Vatra Dornei
Alimentarea cu energie termică în sistem centralizat în Municipiul Vatra Dornei este asigurată de o
centrală termică care funcționează pe bază de rumeguș și deșeuri de lemn (CTDL) și la care sunt
racordate 2.167 locuințe (circa 6.000 de locuitori), 16 instituții publice (spitalul municipal, policlinica,
4 școli, 3 grădinițe și o creșă) și 50 agenți economici (din care 6 agenți economici mari din domeniul
turismului care asigură circa 50% din totalul locurilor de cazare din stațiune, cu activitate economică
principală în zonă). Datorită condițiilor climatice din zonă, cu temperaturi foarte scăzute iarna, pe o
perioadă lungă a anului, aprovizionarea cu material lemnos trebuie asigurată ritmic, pentru asigurarea
consumului mediu zilnic de cca.450 metri steri. CTDL are în dotare trei cazane de 6 MW fiecare –
două cazane care folosesc drept combustibil deșeuri de lemn, respectiv rumeguș și tocătură și un cazan
care folosește combustibil termic lichid (CTL).
În Municipiul Vatra Dornei, transportul şi distribuția energiei termice în sistemul centralizat reprezintă
un serviciu care intră în atribuțiile Direcției de Producere, Transport şi Distribuţie Energie Termică din
cadrul primăriei. În prezent sistemul de alimentare centralizată cu energie termică se caracterizează
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 127
prin echipamente cu randamente relativ scăzute şi cu pierderi mari în reţelele de transport şi distribuţie
de cca. 35%.
În cadrul programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort” a fost realizat Proiectul
„Reabilitarea sursei şi a rețelei de transport şi distribuţie energie termică în municipiul Vatra Dornei”,
prin care vor fi reabilitate Centrala termică şi reţelele de termoficare din municipiul Vatra Dornei. Prin
realizarea acestui proiect se vor reduce costurile aferente producerii energiei termice şi cele de
întreţinere şi menţinere a sistemului de producere şi transport energie termică.
În semestrul I al anului 2018, SACET Vatra Dornei înregistra 218 branșamente în funcțiune și un
număr de 2100 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 95 % pentru încălzire și 94%
pentru apă caldă de consum.
6.1.3 Municipiul Rădăuți
În Municipiul Rădăuți, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat este asigurată de S.C.
Servicii Comunale S.A. Rădăuți. Agentul termic primar (apa fierbinte) se produce în Centrala Termică
de zonă a municipiului (cu o capacitate de 45 Gcal/ora) si este transportat către 10 puncte termice prin
rețeaua primară (reabilitată, înlocuindu-se întregul traseu cu conducta preizolata amplasata in
canivouri acoperite ceea ce asigura transportul agentului termic cu pierderi minime). Cele 10 puncte
termice au fost reabilitate prevăzându-se schimbătoare de căldură cu placi si pompe de circulație cu
turație variabilă asigurând un randament optim.
Pentru producerea energiei termice necesare consumatorilor din municipiul Rădăuți s-a prevăzut un
modul nou, realizându-se Centrala Termica în Cogenerare, prevăzută 2 cazane cu putere unitara de 14
Mwt, 2 cazane recuperatoare cu o putere unitara de 6 Mwt si 2 turbine cu gaz pentru prelucrarea
energiei electrice, de 3,5 Mwe. Centrala Termica în Cogenerare se racordează la Stația de Medie
Tensiune Rădăuți furnizând energie electrica in Sistemul Energetic National.
Producerea energiei termice in module de cogenerare se realizează prin recuperarea căldurii din gazele
calde evacuate, prin intermediul unor schimbătoare de căldură în cazanele recuperatoare. Stația de
producere a energiei electrice si a căldurii aferenta noii Centrale Electrice de Termoficare Rădăuți este
o soluţie moderna, cu o eficienta energetica ridicata si cu un impact minim asupra mediului
înconjurător.
În semestrul I al anului 2018, SACET Rădăuți înregistra 407 branșamente în funcțiune și un număr de
4518 apartamente racordate, gradul de contorizare fiind de 79% pentru încălzire și 100% pentru apă
caldă de consum.
În Municipiul Câmpulung Moldovenesc, în anul 2014, a fost atribuită gestiunea directă a serviciului
de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice în cartierul de locuinţe pentru tineret ANL
Buneşti, către Compartimentul de alimentare cu energie termică din cadrul aparatul de specialitate al
primarului municipiului Câmpulung Moldovenesc.
În localităţile judeţului, în afara sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, pentru
încălzirea spațiilor şi prepararea apei calde se utilizează:
• Sobe având drept combustibil lemnul, deşeurile vegetale şi cărbunele
• centrale termice alimentate cu gaze naturale sau cu biomasă.
Pentru prepararea hranei, se utilizează buteliile de aragaz sau rezervoare GPL şi biomasă (lemn şi
deşeuri vegetale).
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 128
Combustibilul solid sub forma lemnului de foc prezintă ca inconveniente faptul că este costisitor şi nu
asigură un nivel ridicat al gradului de confort termic în locuinţe. În plus, pot exista dificultăţi în
procurarea acestuia.
Unele clădiri nou construite sunt dotate cu centrale termice proprii cu randament ridicat şi grad redus
de poluare, alimentate cu gaze naturale (acolo unde există reţea de alimentare cu gaze), sau cu
biomasă. Există de asemenea şi aplicaţii sporadice de utilizare a energiei solare pentru prepararea apei
calde de consum.
6.2 Gaze naturale şi fluide combustibile
Reţeaua de transport gaze naturale de pe teritoriul administrativ al judeţului Suceava face parte din
Sistemul Național de Transport Gaze Naturale, operat de SNTGN TRANSGAZ SA.
Conform datelor SNTGN Transgaz SA, județul Suceava este alimentat cu gaze naturale din Nodul
Tehnologic Gherăiești, conducta Ø 20” Gherăiești – Tg. Neamț și din conducta Ø 16” Gherăiești-
Lețcani, din care se ramifică o conductă Ø 16” ce alimentează Municipiul Botoșani. Aceste conducte
formează un inel de transport gaze naturale, din care se asigură alimentarea localităților zonei de nord-
est, implicit a localităților din județul Suceava.
Principalele conducte de transport gaze naturale de pe teritoriul județului Suceava sunt următoarele:
• conducta Drăgușeni – Spătărești, Ø 20”;
• conducta Frasin – Spătărești, Ø 20”;
• conducta Frasin – Câmpulung Moldovenesc, Ø 12”;
• conducta Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei, Ø 12”, în curs de execuție;
• conducta Spătărești – Tisauti, Ø 16”;
• conducta Tisauti – Bucecea, Ø 14”;
• conducta Suceava – Rădăuți, Ø 10”.
Din aceste conducte sunt alimentate, prin intermediul conductelor de racord, următoarele stații de
reglare măsurare gaze naturale (SRM) și posturi de reglare-măsurare (PM) gaze naturale: SRM
Fălticeni, PM Pocoleni, PM Valea Seaca, SM Izvorul Gura Humorului, SRM CET Gura Humorului,
SRM Gura Humorului, SRM Frasin, PM Frasin, SRM Câmpulung Moldovenesc, SRM Bosanci, PM
Horodniceni, SRM Ipotești, SRM Suceava, SRM AMBRO Suceava, SRM Pătrăuți, PM Grup 1
Todirești, SRM Milișăuți, SRM Rădăuți, SRM EGGER, PM Rădăuți, SRM Salcea, SRM Siminicea,
SRM Siret.
Din datele furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul localităților în care se distribuie gaze
naturale în cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 –
2017, a evoluat conform tabelului următor:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 129
Tabelul 41: Numărul localităților în care se distribuie gaze naturale în cadrul in
Macroregiunii DOI și în regiunile de dezvoltare componente
Medii de
rezidenta
2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 2 3 4 5 6 7 8
MACROREGIUNEA
DOI
Urban 51 53 53 53 53 54
Rural 99 104 107 107 111 114
Regiunea NORD-EST Urban 32 32 32 32 32 32
Rural 59 65 67 65 67 70
Regiunea SUD-EST Urban 19 21 21 21 21 22
Rural 40 39 40 42 44 44
Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
În cadrul Macroregiunii Doi , în ultimii cinci ani, a fost înființată o singură distribuție de gaze naturale
în localitățile urbane (în Regiunea Sud-Est); în mediul rural a crescut numărul distribuțiilor de gaze
naturale, de la 99 în anul 2012 la 114 în anul 2017, fiind înființate noi distribuții de gaze în 11
localități din Regiunea Nord-Est și în 4 localități din Regiunea Sud-Est.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, evoluția distribuției gazelor naturale în
cadrul Macroregiunii Doi și a regiunilor de dezvoltare aferente acesteia, în perioada 2012 – 2017, este
prezentată în tabelul următor:
Tabelul 42: Gaze naturale distribuite in Macroregiunea DOI și în regiunile de
dezvoltare componente, (mii mc)
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 2 3 4 5 6 7
MACROREGIUNEA
DOI 2199133 1962165 1944137 1778725 1742376 1822862
Regiunea NORD-EST 699991 663617 657150 634201 645165 661241
Regiunea SUD-EST 1499142 1298548 1286987 1144524 1097211 1161621
Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
Se observă din tabel o tendință de ușoară scădere a cantității de gaze naturale distribuite atât la nivel
de macroregiune cât și în regiunile aferente.
Cantitatea de gaze naturale distribuită în Regiunea Sud-Est are o valoare aproape dublă față de cea
distribuită în Regiunea Nord-Est, deși numărul localităților în care se distribuie gaze naturale este mai
mare în Regiunea Nord-Est (32 de localități urbane și 70 localități rurale) față de Regiunea Sud-Est
(22 localități urbane și 44 rurale); în cadrul Regiunii Sud-Est, Municipiul Galați este, în acest caz,
principalul consumator de gaze naturale (472.431 mii mc în anul 2017), urmat de Municipiul
Constanța (348.367 mii mc în anul 2017).
În cadrul Regiunii Nord-Est, numărul localităților cu distribuții gaze naturale a evoluat conform
tabelului următor:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 130
Tabelul 43: Numărul localităților in care se distribuie gaze naturale pe medii de
rezidență, în Regiunea de dezvoltare Nord-Est și județele aferente
Regiune/judet Medii de
rezidenta
Ani/Nr. localitati
2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 2 3 4 5 6 7 8
Regiunea NORD-EST Urban 32 32 32 32 32 32
Rural 59 65 67 65 67 70
Bacău Urban 8 8 8 8 8 8
Rural 16 17 18 18 19 21
Botoșani Urban 3 3 3 3 3 3
Rural 3 3 3 3 3 4
Iași Urban 5 5 5 5 5 5
Rural 18 19 19 19 20 20
Neamț Urban 4 4 4 4 4 4
Rural 12 14 14 12 12 12
Suceava Urban 8 8 8 8 8 8
Rural 4 4 4 4 4 4
Vaslui Urban 4 4 4 4 4 4
Rural 6 8 9 9 9 9
Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
În perioada 2012-2017 numărul localităților urbane cu distribuții gaze naturale a rămas constant (32 de
localități) în Regiunea Nord-Est, în timp ce, în zona rurală distribuția gazelor naturale a fost extinsă
către 11 noi localități (cinci localități în județul Bacău, o localitate in județul Botoșani, două în jud.
Iași și trei în jud. Vaslui).
În județul Suceava, atât numărul localităților urbane cât și cel al localităților rurale în care se distribuie
gaze naturale au rămas constante, 8 localități urbane, respectiv 4 localități rurale, în perioada 2012 –
2017.
Cantitatea de gaze naturale distribuite în Regiunea Nord-Est și în județele aferente acesteia a variat în
perioada 2012-2017 conform tabelului următor:
Tabelul 44: Gaze naturale distribuite, după destinație, în Regiunea de dezvoltare Nord-
Est (mii mc)
Regiune/județ Destinație Ani/mii mc
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Regiunea
NORD-EST
Total 699991 663617 657150 634201 645165 661241
Uz casnic 326456 328018 322294 321961 329932 339602
Bacău Total 196865 179118 165281 172080 171337 174409
Uz casnic 78621 77846 74242 75572 74371 76017
Botoșani Total 48335 47860 43698 44466 45618 44930
Uz casnic 27144 27822 25327 25273 25471 25898
Iași Total 205999 193994 183349 185722 192505 200412
Uz casnic 96726 98421 95438 99836 105369 109284
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 131
Regiune/județ Destinație Ani/mii mc
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Neamț Total 107533 99781 135786 99482 97956 99480
Uz casnic 50240 49751 56128 47733 47870 49739
Suceava Total 85086 89002 78490 80357 84400 87908
Uz casnic 38347 39454 37726 39944 43231 43485
Vaslui Total 56173 53862 50546 52094 53349 54102
Uz casnic 35378 34724 33433 33603 33620 35179
Sursa: Institutul Național de Statistică (2019)
Deși în județul Bacău au fost înființate distribuții de gaze naturale în cinci localități totuși cantitatea de
gaze naturale consumată a scăzut ușor în perioada analizată, o situație asemănătoare fiind și în
județele Botoșani și Vaslui.
În județul Suceava cantitatea de gaze naturale distribuită pentru uz casnic a crescut cu 5.138 mii mc în
perioada 2012-2017 ca urmare a extinderii rețelelor de distribuție existente către noi consumatori.
Această creștere se observă și în cantitatea totală de gaze consumată, deși creșterea este de 2.822 mii
mc, ceea ce înseamnă că în aceeași perioadă a scăzut consumul de gaze pentru industrie, servicii etc.
Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale în localitățile Regiunii Nord-Est și a județelor
acesteia este redată în tabelul următor:
Tabelul 45: Lungimea totala a conductelor de distributie a gazelor in Regiunea de
dezvoltare Nord-Est (km)
Ani 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 2 3 4 5 6 7
Regiunea
NORD-EST 3387,6 3458 3571,2 3738,8 4063 4183,9
Bacău 905 907,4 920,5 962,7 972,3 957,2
Botoșani 239,1 253,6 262,4 276,7 274,4 275,1
Iași 932,4 955,5 993,7 1011,9 1259,8 1341,5
Neamț 477,2 479,8 510 552,7 575,1 592,8
Suceava 534,4 544,4 550,9 580 596,8 614,5
Vaslui 299,5 317,3 333,7 354,8 384,6 402,8
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2019
În perioada 2012-2017 rețeaua de distribuție gaze naturale la nivelul regiunii de dezvoltare a crescut
cu 796,3 km, cea mai mare creștere a rețelei (lungimea conductelor) de distribuție fiind înregistrată în
județul Iași (409,1 km), urmată de județele: Neamț (115,6 km), Vaslui (103,3 km), Suceava (80,1 km),
Bacău (52,2 km) și Botoșani (36 km). În perioada analizată, în toate județele au fost extinse rețelele de
distribuție, atât cele existente cât si către noi localități.
În județul Suceava se distribuie gaze naturale în opt localități urbane și în patru comune. Cantitatea de
gaze naturale distribuită în localitățile județului a variat în perioada 2012-2017 conform tabelului
următor:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 132
Tabelul 46: Gazele naturale distribuite, după destinație, in Județul Suceava
Regiune /judet Destinație Ani/mii mc
2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 2 3 4 5 6 7 8
Municipiul
Suceava
Total 37206 40879 32922 32508 34845 36224
Uz casnic 17762 18323 18254 18217 19150 19143
% uz casnic
din total 48 45 55 56 55 53
Municipiul
Câmpulung
Moldovenesc
Total 1710 3201 4068 4139 4494 5088
Uz casnic 245 781 330 1712 1700 2118
% uz casnic
din total 14 24 8 41 38 42
Municipiul
Fălticeni
Total 10676 10466 9299 9638 9347 9595
Uz casnic 7189 7074 6192 6461 6248 6545
% uz casnic
din total 67 68 67 67 67 68
Municipiul
Radauti
Total 18267 18171 16956 17964 18006 20235
Uz casnic 3177 3371 3529 3799 4287 4720
% uz casnic
din total 17 19 21 21 24 23
Oraș Frasin
Total 814 697 604 614 624 636
Uz casnic 602 528 474 468 481 487
% uz casnic
din total 74 76 78 76 77 77
Oraș Gura
Humorului
Total 6534 5906 5406 5472 5580 5638
Uz casnic 3848 3646 3314 3415 3530 3504
% uz casnic
din total 59 62 61 62 63 62
Oraș Salcea Total 898 891 1195 1830 866 991
Uz casnic 719 733 685 726 705 815
% uz casnic
din total 80 82 57 40 81 82
Oraș Siret Total 1737 1785 1692 1583 4041 1853
Uz casnic 1145 1231 1232 1178 2964 1296
% uz casnic
din total 66 69 73 74 73 70
Com. Bosanci Total 466 495 462 513 489 583
Uz casnic 415 425 396 426 422 513
% uz casnic
din total 89 86 86 83 86 88
Com. Ipotești Total 1591 1623 1602 1683 1728 2077
Uz casnic 1453 1485 1478 1548 1613 1959
% uz casnic
din total 91 91 92 92 93 94
Com. Scheia Total 4963 4698 4104 4224 4214 4788
Uz casnic 1612 1689 1690 1834 1987 2216
% uz casnic
din total 32 36 41 43 47 46
Com. Simnicea Total 224 190 180 189 166 200
Uz casnic 180 168 152 160 144 169
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 133
% uz casnic
din total 80 88 84 85 87 85
Sursa: Institutul Național de Statistică, 2019
Din tabel se observă că doar patru comune al căror teritoriu administrativ este traversat de conducte de
transport gaze naturale beneficiază în prezent de sisteme de distribuție gaze naturale. Se mai poate
spune că dintr-un total de 88 comune doar 4,5% sunt alimentate cu gaze naturale.
De asemenea, dintr-un număr de 11 orașe doar patru dintre acestea au distribuție gaze naturale.
În municipiul Suceava, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut, cu
982 mii mc, în timp pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1381 mii
mc, crescând şi ca procent din total, de la 48% (în 2012) la 53% (în 2017).
În municipiul Câmpulung Moldovenesc, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale
distribuită a înregistrat o creștere considerabilă (aproape s-a triplat), cu 3378 mii mc, iar cantitatea de
gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1873 mii mc, crescând ca procent din total, de la
14% (în 2012) la 42% (în 2017).
În municipiul Fălticeni, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut
uşor, cu 1081 mii mc, iar cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 644 mii
mc, situându-se ca procent din total, în jurul valorii de 67%.
În municipiul Rădăuți, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a crescut cu
1968 mii mc, iar pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu 1543 mii mc,
crescând şi ca procent din total in jurul valorii de 23%.
În municipiul Suceava, în perioada analizată, cantitatea totală de gaze naturale distribuită a scăzut
uşor, cu 982 mii mc, în timp pe cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic a crescut cu
1381 mii mc, crescând şi ca procent din total, de la 48% (în 2012) la 53% (în 2017).
În oraşul Frasin, în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât şi cea
distribuită pentru uz casnic au scăzut ca valori, cu 178 mii mc, respectiv cu 115 mii mc; cantitatea de
gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezintă cca. 77% din total.
În oraşul Gura Humorului, în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât
şi cea distribuită pentru uz casnic au scăzut de asemenea ca valori, cu 896 mii mc, respectiv cu 344 mii
mc; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic se situează în jurul valorii de 62% din
totalul distribuit.
În oraşul Salcea în perioada analizată, atât cantitatea totală de gaze naturale distribuită, cât şi cea
distribuită pentru uz casnic au crescut uşor, cu 93 mii mc, respectiv cu 96 mii mc; cantitatea de gaze
naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 82% din total în anul 2017.
Şi în oraşul Siret, în perioada analizată, a crescut cantitatea totală de gaze naturale distribuită şi cea
distribuită pentru uz casnic, cu 116 mii mc, respectiv cu 151 mii mc; cantitatea de gaze naturale
distribuite pentru uz casnic reprezenta 70% din totalul anului 2017.
Comuna Bosanci a înregistrat o creştere uşoară a cantităţii totale de gaze naturale distribuite (117 mii
mc) şi o creștere cu 98 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic; cantitatea de
gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 88% din total în anul 2017.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 134
În perioada 2012-2017, comuna Ipoteşti a înregistrat o creştere a cantităţii totale de gaze naturale
distribuite de 486 mii mc şi o creștere cu 506 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz
casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 94% din total în anul 2017.
În perioada analizată, comuna Scheia a înregistrat o scădere a cantităţii totale de gaze naturale
distribuite de 175 mii mc şi o creștere cu 604 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz
casnic; cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 46% din total în anul 2017.
Comuna Siminicea a înregistrat o scădere uşoară a cantităţii totale de gaze naturale distribuite (24 mii
mc) şi, de asemenea, o scădere cu 11 mii mc a cantităţii de gaze naturale distribuite pentru uz casnic;
cantitatea de gaze naturale distribuite pentru uz casnic reprezenta 85% din total în anul 2017.
În general, scăderea consumului total de gaze naturale se produce ca urmare a scăderii producţiei
industriale (scăderii necesarului din procesele tehnologice), dar şi a creşterii randamentului
echipamentelor utilizate, precum şi a folosirii unor echipamente electrice pentru încălzire (radiatoare
electrice, aparate de condiţionare a aerului etc). În ceea ce priveşte consumul pentru uz casnic, acesta
creşte ca urmare a extinderii rețelei de distribuție şi racordării unor noi consumatori.
Principalul operator al sistemelor de distribuție gaze naturale în județul Suceava este Delgaz Grid
(care a obținut licență de distribuție gaze pentru: municipiul Suceava, municipiul Fălticeni, oraș
Frasin, oraș Gura Humorului, oraș Salcea, comunele Scheia, Siminicea, Ipotești, Bosanci). Au mai
obținut licență pentru operarea sistemelor de distribuție gaze naturale și societățile: Nord Gaz – pentru
municipiul Rădăuți, Nova Power & Gas – pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc şi comuna
Moara, Premier Energy (fosta PDG) pentru oraşul Siret și Prisma Serv Companz Iaşi pentru comuna
Pătrăuți. – Sursa: Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, 2019.
6.2.1 Exploatări SNGN ROMGAZ SA
Pe teritoriul administrativ al județului Suceava sunt amplasate 42 de sonde de extracție gaze naturale,
30 dintre acestea fiind amplasate în fondul forestier sau în vecinătatea acestuia. Injecția gazelor
naturale extrase în cadrul exploatărilor ROMGAZ in conductele de transport gaze naturale existente se
face prin puncte de intrare producție gaze. În județul Suceava aceste puncte sunt în zona localităților:
Pocoleni, Valea Seacă, Frasin, Todirești, Rădăuți.
Existenţa pe teritoriul administrativ al județului Suceava a sondelor de extracţie gaze naturale şi a
conductelor şi instalaţiilor aferente impune respectarea prevederilor “Normativului departamental
pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente
ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze”, aprobat prin Ordinul nr.
278/1986. În Tabelul 1 din acest Normativ sunt date distanţele minime de siguranţă dintre instalaţiile
de petrol şi gaze şi centre populate, locuinţe, după cum urmează:
• Pentru sonde în foraj, probe, producţie, extracţie, ţiţei şi gaze - raza de siguranţă este de 50
metri;
• Pentru conductele de gaze de presiune înaltă, cuprinsă între 7 - 40 bar, distanţa minimă de
siguranţă este de 20 metri;
• Pentru conductele de gaze cu presiune mai mare 40 bar, distanţa minimă de siguranţă este de
35 metri;
• Pentru parcuri de separatoare, colectare ţiţei şi gaze (separatoare, rezervoare, compresoare,
panouri măsură, etc.) – distanţa minimă de siguranţă este de 35 metri.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 135
6.2.2 Concluzii
Principalele disfuncţionalităţi care trebuie menţionate sunt racordarea greoaie a localităţilor (orașe și
comune) la reţelele de înaltă presiune, preţurile ajungând la costuri foarte ridicate şi faptul ca
înfiinţarea distribuţiilor de gaze s-a realizat predominant în zona estică și centrală a judeţului, zone
aflate în vecinătatea municipiilor Suceava, Fălticeni, Gura Humorului şi Rădăuți, în apropierea
conductelor din sistemul de transport al gazelor naturale.
O altă disfuncţionalitate este faptul ca împroprietăririle se fac, destul de frecvent, pe terenuri pe care
sunt montate reţele de transport gaze sau în vecinătatea lor. Din această cauză, apar situaţii în care
locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) nu pot fi amplasate pe
aceste terenuri sau, mai grav, sunt amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor
clădiri, dar şi a conductelor de transport. Este necesar ca, în zonele unde s-au realizat astfel de
construcţii, să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport, prin
montarea de conducte cu grad sporit de siguranţă în funcționare.
De asemenea, faptul că traseul conductelor de gaze nu este în general paralel cu căile de comunicaţie,
poate conduce, în cazul unei avarii, la dificultăţi în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la
faţa locului, prelungind astfel timpul de lucru pentru remedierea avariilor.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 136
7. Managementul Deșeurilor
7.1 Managementul deșeurilor municipale
Potrivit Raportul privind starea mediului în județul Suceava, 2017, in anul 2016, colectarea deșeurilor
municipale se efectuează pentru un procent de 95,00 din populație, cu o mai mare frecvență în mediul
urban de 98,41% față de mediul rural unde este de 92,66%.
Din interpretarea datelor rezultă o scădere a cantității de deșeuri în anul 2016 cu 16.736 tone față de
anul 2013. Se constată o descreștere a deșeurilor menajere asimilabile în anul 2016 cu 9.170 tone mai
puțin decât în anul 2013. Se constată o descreștere a deșeurilor din servicii municipale în anul 2016 cu
8.504 tone mai puțin decât în anul 2013. Totalul deșeurilor municipale colectate în anul 2016 a fost cu
14.044 tone mai mic decât în anul 2013.
Conform Anchetei statistice anuale privind generarea și gestionarea deșeurilor de APM Suceava, se
observă tendința generală de creștere a procentului populației care beneficiază de serviciile de
salubritate puse la dispoziție de consiliul județean. Din totalul deșeurilor menajere și asimilabile
colectate la nivel de județ în anul 2016, 84,34% (78.249t) au provenit de la populație și 15,56%
(14.526 t) au fost colectate de la agenții economici.
7.1.1 Depozite de deșeuri municipale
Cea mai mare parte a deșeurilor municipale colectate de la populație și agenții economic este eliminată
prin depozitare. Aceasta continuă să fie una din cele mai dificile probleme în ceea ce priveşte
managementul acestor deşeuri, însemnând pierderi mari de resurse materiale și energie, generând
totodată și poluarea factorilor de mediu.
Aprobat în luna aprilie 2011 de către Comisia Europeană, proiectul „Sistem de Management Integrat
al Deşeurilor în judeţul Suceava”, a fost fazat, urmând ca investițiile încă nefinalizate să fie realizate
cu finanțare din POIM 2014-2020.
Cele două depozite ecologice de deşeuri municipale prevăzute în proiect ar fi trebuit să intre în
funcțiune şi să fie operațional sistemul de management integrat al deşeurilor care să conducă la
eficientizarea schemelor de colectare, cu accent pe colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile,
compostarea individuală a deşeurilor biodegradabile în mediul rural şi a deşeurilor verzi din spaţiile
publice din localităţile urbane, reducându-se impactului creat de gestionarea deșeurilor asupra
mediului.
Între anii 2009 și 2017 în județul Suceava au fost date în funcțiune opt instalații de prelucrare a
deșeurilor, din care patru se află în administrarea Consiliilor locale ale orașelor Vatra Dornei, Rădăuți,
Gura Humorului și Siret și patru au fost preluate de operatorii autorizați din municipiul Suceava si din
Câmpulung Moldovenesc.
7.1.2 Spaţii de stocare temporară
Decalajul de timp între sistarea activităţii depozitelor neconforme şi intrarea în funcţiune a celor două
depozite ecologice zonale de deşeuri de la Moara şi Pojorâta, cauzează dificultăți şi a impus adoptarea
unor soluţii temporare până la rezolvarea problemei: acceptarea, ca soluţie de compromis, a spaţiilor
pentru stocarea temporară a deşeurilor. Deşeurile colectate de operatorii economici autorizați sunt
stocate temporar în spaţii special amenajate şi urmează să fie relocate pe depozitele ecologice, când
acestea vor deveni funcţionale. Cantităţile tot mai mari de deşeuri stocate pe aceste amplasamente vor
trebui relocate pe depozitele zonale de deşeuri în momentul în care acestea vor deveni funcţionale,
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 137
ceea ce la ora actuală reprezintă o mare problemă în gestionarea corespunzătoare a deșeurilor la
nivelul județului Suceava.
La începutul anului 2018 în județul Suceava existau 5 spații de stocare temporară a deșeurilor
municipale.
Tabelul 47: Spațiile de stocare temporară a deșeurilor municipale
Nr.
crt.
Spațiul de stocare
temporară, Localitatea
Amplasare
1. Gura Humorului, Zona
Lunca Boilor
Lângă depozitul neconform
Gura Humorului
2. Ipotești
3. Fălticeni
4. Ilișești Extravilan
5. Rădăuți Rădăuți – zona Scuntari
Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în jud. Suceava, 2019
La nivelul anului 2015, depozitarea deșeurilor nevalorificabile se facea la comuna Ipotești în Spațiul
temporar de stocare. In cursul anului 2016 au fost finalizate lucrările de închidere prevăzute în SMID
pentru depozitele de deşeuri neconforme din judeţ, Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Fălticeni,
Siret, reducându-se astfel impactul negativ al acestor depozite asupra mediului. Pentru depozitele de la
Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei s-au realizat lucrări de închidere intermediară. Toate spațiile
depozitelor au fost propuse pentru ecologizare.
La mijlocul anului 2016 s-a făcut recepția lucrărilor la groapa ecologică de gunoi de la Moara, pentru
ca în cursul anului 2017 să poată fi dat în folosință Depozitul conform de deșeuri, unde vor fi
transferate/depuse deșeurile nevalorificabile din județ. La sfârșitul anului 2017 lucrările de construcție
de la depozitul ecologic Pojorâta erau finalizate în proporție de 99%.
7.2 Managementul deșeurilor industriale
Cele mai mari cantități de deșeuri periculoase provenite din activitățile economice din județul Suceava
sunt generate de industria extractivă, urmată de industria prelucrătoare și cea de comerț și service auto.
Comparativ cu anul 2013, în anul 2016 cantitățile de deșeuri periculoase au crescut semnificativ
pentru industria extractivă și sectorul comerțului și service auto, dar a scăzut pentru industria
prelucrătoare.
7.2.1 Depozite de deșeuri industriale
Între anii 2012 – 2016, în județul Suceava erau funcționale 9 depozite de deșeuri industriale conforme
cu exigențele de mediu, din care 8 sunt depozite de deșeuri industriale nepericuloase, un depozit
pentru deșeurile industriale periculoase și o stație de incinerare deșeuri periculoase:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 138
Tabelul 48: Localizarea depozitelor de deșeuri industriale (nepericuloase și periculoase)
Nr.crt. Depozite deșeuri industriale
conforme
Nr.
halde
Localizare/
Operator
1. Halde de depozitare a sterilului 3 CNU Crucea
2. Haldă de depozitare a sterilului 1 S.C. Sinarom Minig Group S.R.L.
3. Haldă de depozitare a sterilului 1 S.C. Mangan Minest S.R.L.
4. Depozitul de zgură și cenușă 1 S.C. Termica S.A. Suceava
5. Celula ecologică 1 S.C. AMBRO S.A. Suceava
6. Depozit de deșeuri industriale
nepericuloase Dare în folosință 2015
1 S.C. FERTISOL S.R.L., comuna
Dornești
7. Depozit deșeuri periculoase 1 S.C. Sinarom Minig Group S.R.L., sat
Oița
8. Instalație incinerare deșeurilor
periculoase2017, Capacitate de
incinerare ˃10t/zi
1 S.C. MONDECO S.R.L.Suceava
Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în jud. Suceava, 2019
7.2.2 Gestionarea deșeurilor speciale
Deșeurile speciale sunt considerate deșeurile care provenind din gospodării, dar care nu pot fi
încadrate în categoria deșeurilor municipale, ca urmare, ele necesită o gestionare separată. Deșeurile
speciale generate în urma consumului casnic sunt: deșeurile periculoase menajere, deșeurile
voluminoase, deșeurile din construcții și demolări și deșeurile de echipamente electrice și electronice
(DEEE). La sfârșitul anului 2017, în județul Suceava existau 19 operatori economici producători și
importatori de DEEE autorizați cu sediul social în județ, a căror responsabilitate este colectarea (la
schimb) de la clienți a DEEE (echipamentelor electrice și electronice) introduse pe piață.
Cu toate măsurile luate în perioada 2012 – 2015, la nivel de județ, obiectivele colectării DEEE nu au
fost atinse. Conform reglementărilor legale pentru anul 2016 procentul colectării este prevăzut la 40%,
iar pentru intervalul 2017-2020 procentul este stabilit la 45%. Începând din anul 2021 procentul
colectării DEEE este prevăzut de 65%.
7.2.3 Deșeurile din industria extractivă
Cu impact asupra calității factorilor de mediu în județul Suceava sunt: depozitul de cenușă și zgură,
haldele miniere de steril și iazurile de decantare:
• Depozitul de cenușă și zgură care a deservit S.C. TERMICA S.A. Suceava: Potrivit Avizul de
mediu la închiderea depozitului de zgură și cenușă al S.C. TERMICA S.A. Suceava
nr.37/2008 s-a stabilit modul de reabilitare a amplasamentului și perioada de finalizarea
ecologizării până la 31.12.2012”. Prin Adresa A.P.M. Suceava nr. 1256 din 15.02.2013
termenul a fost prelungit până la data de 30.06.2013. Cf.cap.4. - Monitorizarea din acordul de
mediu și a prevederilor legale – operatorul depozitului este obligat să efectueze monitorizarea
post-închidere pe o perioadă de minimum 30 de ani.
• 9 iazuri de decantare în care este depozitat sterilul de la unitățile de preparație minieră.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 139
• 224 de halde de steril provenite din activitatea de explorare și exploatare minieră.
Iazurile de decantare din județul Suceava sunt dotate cu sistem de monitorizare a stabilității, mai puțin
iazul de decantare de la Valea Straja care este în curs de reconfigurare. Iazurile de decantare care
prezintă factor de risc ridicat sunt cele de la: Tărnicioara, Poarta Veche, Dealu Negru, Pârâul Cailor
pentru care este urgentarea finalizării și demarării lucrărilor de punere în siguranță.
Pentru iazurile de decantare care au deservit U.P. Fundu Moldovei a fost emisă HG nr. 1034/ 2010
pentru aprobarea finanțării din Fondul pentru Mediu a lucrărilor de închidere cu termen de demarare a
lucrărilor luna octombrie 2016 și finalizare luna decembrie 2018, obiectiv neatins.
În cea mai mare parte, depozitele de steril prezintă un risc pentru siguranța așezărilor umane și a
mediului, întrucât în anul 2017 s-a lucrat numai la 2 perimetre miniere. Eliminarea deșeurilor generate
de industria extractivă se realizează în haldele de steril ale CNU Crucea pe halda Mănăila și în
depozitul de steril uzinal Cariera Oița.
Tabelul 49: Situaţia depozitelor industriale nepericuloase şi periculoase din jud. Suceava
Depozite de deşeuri industriale 2012 2013 2014 2015 2016
nepericuloase, din care: 7 7 7 7 8
- conforme 6 6 6 6 8
periculoase, din care: 1 1 1 1 1
- conforme 1 1 1 1 1
Sursa: Interacțiunea mediului cu activitățile economico-sociale în jud. Suceava, 2019
În perioada 2012-2014 au fost funcţionale 7 depozite de deşeuri nepericuloase:
• 3 halde de depozitare a sterilului la CNU Crucea;
• 1 haldă de depozitare a sterilului la SC SINAROM MINING GROUP SRL;
• 1 haldă de depozitare a sterilului la SC MANGAN MINEST SRL;
• depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA Suceava;
• 1 celulă ecologică la SC AMBRO SA Suceava;
• 1 depozit de deşeuri industriale periculoase (Oiţa) aparţinând SC SINAROM MINING
GROUP SRL;
• În anul 2015 a fost autorizat depozitul de deşeuri nepericuloase construit de SC FERTISOL
SRL la Dorneşti.
Conform HG nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, depozitul de zgură şi cenuşă al SC
TERMICA SA Suceava, trebuia să sisteze depozitarea deşeurilor la sfârșitul anului 2009. Începând din
aprilie 2013 s-a oprit total activitatea de producere a energiei electrice şi termice din huilă, iar din
iunie 2013 SC TERMICA SA a intrat în procedură de „insolvenţă” urmată de „faliment”. Au fost
executate lucrări de ecologizare la unul din cele trei compartimente ale depozitului dar nu s-a finalizat
ecologizarea întregului depozit. În prezent pe compartimentul nr. 3, se depozitează nămol stabilizat
provenit de la staţia de epurare orăşenească SC ACET SA Suceava.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 140
7.3 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul Gestionării Deșeurilor
7.3.1 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor municipale.
Întârzierile în aplicarea „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Suceava” au
repercusiuni asupra modului de organizare și funcționare a serviciilor de salubrizare. Calitatea
factorilor de mediu poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea necorespunzătoare a
deșeurilor municipale. În anul 2017, la nivel de județ, principalele probleme existente privind
gestionarea deșeurilor municipale au fost:
• Managementul ineficient al deșeurilor în zonele rurale montane sau din lungul văilor râurilor,
care are drept consecință creșterea cantității de deșeuri produsă de localnici și turiști;
• Întârzieri în execuția stațiilor de transfer Fălticeni și Rădăuți;
• Depozitele ecologice pentru deșeuri nu sunt funcționale; întârzieri în finalizarea construcției
Depozitului Pojorâta;
• Deșeurile colectate de serviciile de salubritate sunt stocate temporar, în vederea relocării la
depozitul Moara;
• Decalajul de timp între sistarea activității de depozitare a deșeurilor municipale în depozitele
neconforme existente și punerea în funcțiune a celor două depozite de deșeuri conforme
prevăzute prin SIMD;
• Poluarea factorilor de mediu în zona platformelor de stocare temporară a deșeurilor
municipale;
• Depozitarea deșeurilor nevalorificabile se face într-un amplasament temporar și nu într-un
depozit conform de deșeuri;
• Din cele 7 depozite neconforme închise prin SMID doar cele de la Vatra Dornei și Câmpulung
Moldovenesc au fost propuse pentru închidere intermediară, pentru închiderea finală nefiind
fonduri;
• Lipsa infrastructurii și a preocupării reale, la nivelul administrațiilor publice locale, cu privire
la colectarea selectivă a deșeurilor provenite de la populație și agenții economici;
• Nu este soluționată problema colectării selective a deșeurilor periculoase din deșeurile
menajere direct de la populație, prin SMID fiind prevăzute dotări pentru colectarea separată a
fluxurilor speciale de deșeuri (voluminoase, periculoase, DEEE) în incinta stațiilor de transfer
și a depozitelor conforme de la Moara și Pojorâta, de unde vor fi preluate de operatori
economici specializați;
• Pentru eliminarea și/sau diminuarea poluării solului generată de gestionarea deficitară a
deșeurilor, o bună parte a punctelor de colectare nu dispun de platforme betonate;
• În mediul urban deșeurile biodegradabile nu sunt compostate (nefiind facilități în acest sens),
dar, în mediul rural se practică compostarea locală unde acestea sunt amestecate cu gunoiul de
grajd, fiind folosite în incinta gospodăriilor ca fertilizant natural;
• Slaba informare a societății civile cu privire la problemele de mediu din arealul în care trăiesc
și implicit neimplicarea acesteia la activitățile legate de rezolvarea integrată a acestora;
• Infrastructură de colectare/transport deșeuri slab dezvoltată, în mediu rural;
• Inexistența unui sistem organizat de colectare, valorificare și/sau eliminare (unde este cazul) a
deșeurilor din construcții;
• Întârzieri în procesul de accesare a fondurilor europene destinate finalizării proiectelor privind
eficientizarea activităților de gestionare a deșeurilor.
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 141
7.3.2 Probleme și disfuncționalități existente in domeniul deșeurilor industriale.
• Calitatea factorilor de mediu poate fi afectată de impactul pe care îl are gestionarea
necorespunzătoare a deșeurilor industriale mai ales cele provenite din activitatea de minerit;
• Existența de terenuri degradate datorită poluării istorice și a depozitării de deșeuri în județ, în
special a iazurilor de decantare steril uzinal pentru care nu s-au efectuat lucrări de punere în
siguranță, închidere și ecologizare;
• Poluarea solului, a apelor de suprafață/ subterane, cu metale grele datorată lipsei finanțării
lucrărilor de ecologizare a haldelor de steril;
• Riscul cedării iazurilor de decantare steril de la uzinele de preparație minieră datorat lipsei
finanțării lucrărilor de punere în siguranță a acestora;
• Riscuri de accidente ecologice în zonele perimetrelor miniere cu consecințe asupra mediului
natural și comunităților umane;
• Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere și ecologizare a
siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal ce au deservit uzina de
preparare substanțe minerale utile Fundu Moldovei și nefinalizarea lucrărilor la iazul de
decantare Tărnicioara care a deservit U.P. Tarnița, conduce la producerea sau iminența
producerii de poluări a mediului natural și comunităților umane;
• Nefinalizarea proiectului de închidere și reconstrucție ecologică a perimetrului minier Negoiu
Românesc - Pietricelu Călimani cu repercusiuni asupra calității ecosistemelor naturale;
• Inexistența în jud. Suceava a unor facilități de gestionare a deșeurilor periculoase provenite în
special de la populație.
Tabelul 50: UATB-uri afectate de prezența depozitelor de deșeuri menajere care produc
impact asupra mediului natural și comunităților umane
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA Denumire UATB
UA
TB
cu
dep
ozi
te d
e
deș
euri
nec
on
form
e,
înch
ise,
pen
tru
ca
re n
u a
fost
rea
liza
tă e
co
log
iza
rea
teren
ulu
i
UA
TB
cu
dep
ozit
e d
e
deș
euri
mu
nic
ipa
le
nec
on
form
e p
entr
u c
are
nu
s-a
u r
eali
zat
lucr
ări
de
înch
ider
e f
ina
lă
UA
TB
cu
dep
ozit
e ec
olo
gic
e
care
su
nt
nef
un
cți
on
ale
UA
TB
cu
sp
ați
i d
e st
oca
re
pâ
na
la
in
tra
rea
în
fun
cţiu
ne
a d
epo
zite
lor
eco
log
ice
1 146263 SUCEAVA X
2 146502 Câmpulung Moldovenesc X
3 146539 Fălticeni X X
4 146628 Rădăuți X X
5 146744 Vatra Dornei X
1 147358 Broșteni
2 147633 Cajvana
3 148006 Dolhasca
4 148612 Frasin
5 146584 Gura Humorului X X
6 149227 Liteni
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 142
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA Denumire UATB
UA
TB
cu
dep
ozi
te d
e
deș
euri
nec
on
form
e,
înch
ise,
pen
tru
ca
re n
u a
fost
rea
liza
tă e
co
log
iza
rea
teren
ulu
i
UA
TB
cu
dep
ozit
e d
e
deș
euri
mu
nic
ipa
le
nec
on
form
e p
entr
u c
are
nu
s-a
u r
eali
zat
lucr
ări
de
înch
ider
e f
ina
lă
UA
TB
cu
dep
ozit
e ec
olo
gic
e
care
su
nt
nef
un
cți
on
ale
UA
TB
cu
sp
ați
i d
e st
oca
re
pâ
na
la
in
tra
rea
în
fun
cţiu
ne
a d
epo
zite
lor
eco
log
ice
7 146931 Milișăuți
8 146370 Salcea
9 146655 Siret X
10 146708 Solca
11 151095 Vicovu de Sus
Total urban 5 2 3
1 146799 Adâncata
2 146860 Arbore
3 146904 Baia
4 151530 Bălăceana
5 146995 Bălcăuți
6 151576 Berchișești
7 147036 Bilca
8 147054 Bogdănești
9 147072 Boroaia
10 147134 Bosanci
11 147161 Botoșana
12 147205 Breaza
13 147241 Brodina
14 147465 Bunești
15 151521 Burla
16 147526 Cacica
17 147580 Calafindești
18 151503 Capu Câmpului
19 151451 Ciocănești
20 151567 Ciprian Porumbescu
21 147713 Cârlibaba
22 151433 Comănești
23 147786 Cornu Luncii
24 151497 Coșna
25 147884 Crucea
26 147937 Dărmănești
27 148097 Dolhești
28 148131 Dorna-Arini
29 148202 Dorna Candrenilor
30 148293 Dornești
31 148328 Drăgoiești
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 143
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA Denumire UATB
UA
TB
cu
dep
ozi
te d
e
deș
euri
nec
on
form
e,
înch
ise,
pen
tru
ca
re n
u a
fost
rea
liza
tă e
co
log
iza
rea
teren
ulu
i
UA
TB
cu
dep
ozit
e d
e
deș
euri
mu
nic
ipa
le
nec
on
form
e p
entr
u c
are
nu
s-a
u r
eali
zat
lucr
ări
de
înch
ider
e f
ina
lă
UA
TB
cu
dep
ozit
e ec
olo
gic
e
care
su
nt
nef
un
cți
on
ale
UA
TB
cu
sp
ați
i d
e st
oca
re
pâ
na
la
in
tra
rea
în
fun
cţiu
ne
a d
epo
zite
lor
eco
log
ice
32 148382 Drăgușeni
33 148426 Dumbrăveni
34 151488 Fântâna Mare
35 148453 Fântânele
36 148514 Forăști
37 148667 Frătăuții Noi
38 148694 Frătăuții Vechi
39 148729 Frumosu
40 148765 Fundu Moldovei
41 148872 Gălănești
42 148916 Grămești
43 148970 Grănicești
44 151512 Hănțești
45 151549 Hârtop
46 149049 Horodniceni
47 149101 Horodnic de Jos
48 151479 Horodnic de Sus
49 149138 Iacobeni
50 151442 Iaslovăț
51 147660 Ilișești X
52 146281 Ipotești X
53 149183 Izvoarele Sucevei
54 149290 Marginea
55 149316 Mălini
56 149370 Mănăstirea Humorului
57 146325 Mitocu Dragomirnei
58 149414 Moara X
59 149502 Moldova-Sulița
60 149539 Moldovița
61 149584 Mușenița
62 149655 Ostra
63 149682 Panaci
64 149753 Păltinoasa
65 149780 Pârteștii de Jos
66 149833 Pătrăuți
67 149851 Poiana Stampei
68 151585 Poieni-Solca
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 144
Nr.
Crt
Cod
SIRUTA Denumire UATB
UA
TB
cu
dep
ozi
te d
e
deș
euri
nec
on
form
e,
înch
ise,
pen
tru
ca
re n
u a
fost
rea
liza
tă e
co
log
iza
rea
teren
ulu
i
UA
TB
cu
dep
ozit
e d
e
deș
euri
mu
nic
ipa
le
nec
on
form
e p
entr
u c
are
nu
s-a
u r
eali
zat
lucr
ări
de
înch
ider
e f
ina
lă
UA
TB
cu
dep
ozit
e ec
olo
gic
e
care
su
nt
nef
un
cți
on
ale
UA
TB
cu
sp
ați
i d
e st
oca
re
pâ
na
la
in
tra
rea
în
fun
cţiu
ne
a d
epo
zite
lor
eco
log
ice
69 149931 Pojorâta X
70 149968 Preutești
71 150043 Putna
72 150070 Rădășeni
73 150114 Râșca
74 150178 Sadova
75 150196 Satu Mare
76 150221 Siminicea
77 150258 Slatina
78 150294 Straja
79 150310 Stroiești
80 150356 Stulpicani
81 150418 Sucevița
82 150445 Șaru Dornei
83 146432 Șcheia
84 151460 Șerbăuți
85 150524 Todirești
86 150588 Udești
87 150702 Ulma
88 150766 Vadu Moldovei
89 150891 Valea Moldovei
90 150935 Vama
91 150980 Vatra Moldoviței
92 151022 Verești
93 151077 Vicovu de Jos
94 151558 Voitinel
95 151120 Volovăț
96 151157 Vulturești
97 151246 Zamostea
98 151344 Zvoriștea
Total comune 2 2
Total județ 5 2 2 5
Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind
starea mediului în județul Suceava în anul 2017
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 145
Figura 20: Gestiunea deșeurilor – depozite municipale
Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2017 și datele
puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 146
Figura 21: Gestiunea deșeurilor – depozite de deșeuri industriale
Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037, Raportul privind starea mediului în județul Suceava în anul 2017 și datele
puse la dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 147
Figura 22: Servicii de salubritate Sursa: Master Planul privind Gestionarea Deșeurilor în județul Suceava 2007-2037
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 148
Bibliografie
- Comunicat de presă, Transelectrica a recepționat lucrările de modernizare a Stației
400/220/110/20 kV Suceava, nodul energetic care unește toate regiunile istorice ale țării,
Transelectrica. 2018 http://economie.gov.ro/transelectrica-a-receptionat-lucrarile-de-modernizare-
a-statiei-400-220-110-20-kv-Suceava-nodul-energetic-care-uneste-toate-regiunile-istorice-ale-tarii
- https://www.anre.ro/ - Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
- http://www.bioenergySuceava.ro/ - S.C. Bioenergy Suceava S.A.
- http://www.insse.ro - Institutul Național de Statistică al României
- http://thermonet-sv.ro/ - S.C. Thermonet S.R.L.
- https://www.romgaz.ro/ - Societatea Nationala de Gaze Naturale ROMGAZ SA
- http://www.transgaz.ro - Societatea Națională de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A.
- Integrarea în SEN a centralelor electrice din surse regenerabile, Transelectrica. 2019
http://www.transelectrica.ro/web/tel/integrarea-in-sen-a-centralelor-eoliene
- Lista capacităților de producere de energie electrică și termică în cogenerare, cu acreditare finală,
Anexa la Decizia Președintelui ANRE nr.653 din 25.04.2018, actualizată cf. Deciziei Președintelui
ANRE nr.1499 din 17.09.2018, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei.
2018
- Lista producătorilor acreditați şi a centralelor de producere a energiei electrice din surse
regenerabile de energie acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin CV actualizată la
data de 31.12.2018, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 2018:
https://www.anre.ro/ro/legislatie/surse-regenerabile/acreditare-sist-promovare
- Lista zonelor albe NGN, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în
Comunicații. 2018:
- http://www.ancom.org.ro/ancom-a-identificat-zonele-din-mediul-rural-neacoperite-de-re539ele-
de-genera539ie-viitoare-pentru-posibile-masuri-de-interven539ie-publica-din-partea-mcsi_5882
- Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027, Transelectrica. 2018
- Premiu de excelenţă primit de municipiul Suceava pentru iluminat public şi eficienţă energetică,
Administratie.ro, 2018:
- http://www.administratie.ro/premiu-de-excelenta-primit-de-municipiul-Suceava-pentru-iluminat-
public-si-eficienta-energetica/
- Proiect european de 3,6 milioane auro pentru modernizarea iluminatului public la Rădăuți,
Suceava News 2018: https://www.svnews.ro/proiect-european-de-36-milioane-de-euro-pentru-
modernizarea-iluminatului-public-la-radauti/142662/
- Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, Institutul Național de Statistică (2011).
http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS12.pdf
- Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență a inspectoratului pentru situații de urgență
„Bucovina” al Județului Suceava (2019)
- Strategia ANCOM pentru comunicațiile digitale 2020 - Document de poziție, Autoritatea
Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. 2016:
PATJ Suceava - Etapa I / Infrastructuri tehnice majore 149
http://www.ancom.org.ro/uploads/articles/file/strategia_de_reglementare_2020146968891
1.pdf
- Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Suceava, perioada 2011-2020, Proiect
cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității
Administrative”, Consiliul Județean Suceava. 2013
- Strategia integrată de dezvoltare urbană a municipiului Suceava 2016-2023, Consiliul Local al
municipiului Suceava. 2016
- Strategia județeană de reducere a emisiilor de CO2 pentru județul Suceava pentru perioada 2017-
2023, Consiliul județean Suceava. 2017
- Strategie de dezvoltare locală 2014-2020, oraș Liteni, jud. Suceava Consiliul Local al orașului
Liteni. 2016:
- http://www.primaria-liteni.ro/Download/Diverse/Strategie_de_dezvoltare_2014-
2020_Orasul_Liteni_.pdf
- Studiu privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în
România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru
dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională – sinteză, Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie. 2006