Această publicaţie apare cu sprijinul financiar al...DIRECŢIA PATRIMONIU CULTURAL MUZEUL NAȚIONAL BRUKENTHAL SIBIU CRONICA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ROMÂNIA CAMPANIA 2010

Această publicaţie apare cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Direcţia Patrimoniu Cultural Copyright © autorii textelor şi cIMeC Editori: Mircea Victor Angelescu, Carmen Bem, Irina Oberländer-Târnoveanu, Florela Vasilescu Au mai colaborat: Vasile Andrei, Emilian Gamureac Versiunea pe Internet a Cronicii Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2010: http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2011/cd/index.htm Acest volum este publicat pe CD-ROM și pe web, în versiune extinsă, cu indici interactivi şi cu ilustraţii. Coperta I, IV: Șantierul arheologic Miercurea Sibiului Volum îngrijit de: Institutul de Memorie Culturală – CIMEC Piaţa Presei Libere 1, C.P. 33-90 013701 Bucureşti ROMÂNIA www.cimec.ro Tel: (+40) 21 317 90 72 Fax: (+40) 21 317 90 64 e-mail: [email protected]

Volum editat de: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu Piața Mare 4-5 550163 Sibiu ROMÂNIA www.brukenthalmuseum.ro Tel: (+40) 26 921 76 91 Fax: (+40) 26 921 15 45 e-mail: [email protected]

ISBN 978-973-7930-23-1

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SESIUNEA ANUALĂ DE RAPOARTE ARHEOLOGICE (45; 2011; Sibiu) Cronica cercetărilor arheologice din România: campania 2010: [prezentată la] a XLV-a ediţie a Sesiunii Anuale de Rapoarte Arheologice, Sibiu 2011 / ed. Mircea Victor Angelescu, Carmen Bem, Irina Oberländer-Târnoveanu, Florela Vasilescu – Sibiu: Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, 2011. p. 284; cm: 21x29,5 Bibliogr. ISBN 978-973-7930-23-1 I. Angelescu, Mircea Victor (ed.) II. Bem, Carmen (ed.) II. Oberländer-Târnoveanu, Irina (ed.) III. Vasilescu, Florela (ed.)

http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2011/cd/index.htmmailto:[email protected]://www.brukenthalmuseum.ro/mailto:[email protected]

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

COMISIA NAŢIONALĂ DE ARHEOLOGIE

DIRECŢIA PATRIMONIU

CULTURAL

MUZEUL NAȚIONAL BRUKENTHAL SIBIU

CRONICA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ROMÂNIA

CAMPANIA 2010

A XLV-a SESIUNE NAŢIONALĂ DE RAPOARTE ARHEOLOGICE SIBIU, 26 – 29 MAI 2011

MUZEUL NAŢIONAL BRUKENTHAL SIBIU 2011

Cuprins

Lista siturilor arheologice – cercetări sistematice / 7 Rapoartele de cercetare arheologică sistematică / 10 Lista siturilor arheologice – cercetări preventive / 157 Rapoartele de cercetare arheologică preventivă / 160 Lista siturilor arheologice – evaluări de teren / 248 Rapoartele de evaluare de teren / 249 Anexe / 252 Indici Indice de localităţi / 265 Indice cronologic / 268 Indice de tipuri de sit / 271 Indice de instituţii / 274 Indice de persoane / 278 Lista abrevierilor / 290

RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGICĂ SISTEMATICĂ

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010

7

LISTA SITURILOR ARHEOLOGICE (CERCETĂRI SISTEMATICE) 1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanța [Tropaeum Traiani] ........................................................................................ 10

Punct: Cetate .................................................................................................................................................................... 10 2. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] ............................................................................................................................................ 13

Punct: str. Munteniei nr. 15-17 – sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii ........................................................... 13 3. Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa ................................................................................................................................ 16

Punct: Cetate .................................................................................................................................................................... 16 4. Ardeu, com. Balșa, jud. Hunedoara .................................................................................................................................. 17

Punct: Cetățuie ................................................................................................................................................................. 17 5. Babadag, jud. Tulcea ........................................................................................................................................................ 18

Punct: Cetăţuia ................................................................................................................................................................. 18 6. Borduşani, com. Borduşani, jud. Ialomiţa ......................................................................................................................... 19

Punct: Popină ................................................................................................................................................................... 19 7. Bucşani, com. Bucşani, jud. Giurgiu ................................................................................................................................. 22

Punct: Pod ........................................................................................................................................................................ 22 8. Capidava, com. Topalu, jud. Constanța ............................................................................................................................ 23

Punct: Cetate .................................................................................................................................................................... 23 9. Câmpulung, jud. Argeș ..................................................................................................................................................... 33

Punct: Jidova .................................................................................................................................................................... 33 10. Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău ........................................................................................................................ 34

Punct: Cetăţuia ................................................................................................................................................................. 34 11. Cefa, com. Cefa, jud. Bihor ............................................................................................................................................. 35

Punct: La Pădure .............................................................................................................................................................. 35 12. Ceplea, com. Plopşoru, jud. Gorj .................................................................................................................................... 36

Punct: Valea Satului ......................................................................................................................................................... 36 13. Cheia, com. Grădina, jud. Constanța .............................................................................................................................. 37

Punct: Vatra satului, Peştera „La Izvor”, Peştera „La Baba”, Peştera “X” ......................................................................... 37 14. Ciuperceni, com. Ciuperceni, jud. Teleorman ................................................................................................................. 39

Punct: La Vii 1 .................................................................................................................................................................. 39 15. Corabia, jud. Olt [Sucidava] ............................................................................................................................................ 40

Punct: Celei ...................................................................................................................................................................... 40 16. Coţatcu, com. Podgoria, jud. Buzău ............................................................................................................................... 42

Punct: Cetăţuia ................................................................................................................................................................. 42 17. Curăteşti, com. Frăsinet, jud. Călăraşi ............................................................................................................................ 43

Punct: Biserica Veche ....................................................................................................................................................... 43 18. Fântânele, com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud ................................................................................................................... 43

Punct: La Gâţa .................................................................................................................................................................. 43 19. Garvăn, com. Jijila, jud. Tulcea [Dinogetia]..................................................................................................................... 44

Punct: Bisericuţa ............................................................................................................................................................... 44 20. Gheorgheni, jud. Harghita ............................................................................................................................................... 44

Punct: Bothvar .................................................................................................................................................................. 44 21. Gheorgheni, jud. Harghita ............................................................................................................................................... 45

Punct: Vama Pricske ........................................................................................................................................................ 45 22. Gherghiţa, com. Gherghiţa, jud. Prahova ....................................................................................................................... 46

Punct: Şcoala generală ..................................................................................................................................................... 46 23. Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara [Sarmizegetusa Regia] ................................................. 47 24. Hârşova, jud. Constanţa ................................................................................................................................................. 48

Punct: Tell ......................................................................................................................................................................... 48 25. Hârșova, jud. Constanța [Carsium] ................................................................................................................................. 52

Punct: str. Cetății, str. Carsium ......................................................................................................................................... 52


8

26. Isaccea, jud. Tulcea [Noviodunum] ................................................................................................................................. 53 Punct: Cetate, sector sud-est ........................................................................................................................................... 53

27. Isaiia, com. Răducăneni, jud. Iaşi ................................................................................................................................... 58 Punct: Balta Popii ............................................................................................................................................................. 58

28. Istria, com. Istria, jud. Constanța [Histria] ....................................................................................................................... 60 Punct: Cetate .................................................................................................................................................................... 60

30. Jupa, mun. Caransebeş, jud. Caraș- Severin [Tibiscum] ................................................................................................ 71 Punct: Zidină ..................................................................................................................................................................... 71

31. Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea [Orgame/Argamum] ............................................................................................. 72 Punct: Cetate, Zimbru, Tumulul Ivan Bair ......................................................................................................................... 72

32. Limba, com. Ciugud, jud. Alba ........................................................................................................................................ 82 Punct: Vărăria – Bordane ................................................................................................................................................. 82

33. Luncaviţa, com. Luncaviţa, jud. Tulcea ........................................................................................................................... 84 Punct: Cetăţuia ................................................................................................................................................................. 84

34. Mălăieşti de Jos, com. Dumbrăveşti, jud. Prahova ......................................................................................................... 85 Punct: La Mornel ............................................................................................................................................................... 85

35. Măxineni, com. Măxineni, jud. Brăila .............................................................................................................................. 86 Punct: Mănăstire ............................................................................................................................................................... 86

36. Mehadia, com. Mehadia, jud. Caraş-Severin .................................................................................................................. 87 Punct: Cetate .................................................................................................................................................................... 87

37. Miercurea Sibiului, jud. Sibiu .......................................................................................................................................... 87 Punct: Petriş ..................................................................................................................................................................... 87

38. Mironeşti, com. Gostinari, jud. Giurgiu ............................................................................................................................ 89 Punct: Malu Roşu, Conacul lui Palade, Conacul Mironeşti ............................................................................................... 89

39. Nufăru, com. Nufăru, jud. Tulcea .................................................................................................................................... 90 Punct: Trecere bac ........................................................................................................................................................... 90

40. Ocna Sibiului, jud. Sibiu .................................................................................................................................................. 92 Punct: Faţa Vacilor - La Făgădău ..................................................................................................................................... 92

41. Oltina, com. Oltina, jud. Constanța ................................................................................................................................. 93 Punct: Capul Dealului ....................................................................................................................................................... 93

42. Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa [Durostorum] ......................................................................................................... 93 Punct: Ferma 4 ................................................................................................................................................................. 93

43. Ostrov, com. Ostrov, jud. Constanţa ............................................................................................................................... 94 Punct: Păcuiul lui Soare .................................................................................................................................................... 94

44. Ostrovu Mic, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara ............................................................................................................ 95 Punct: Villa rustica (proprietatea Ion Predoni) .................................................................................................................. 95

45. Pantelimonu de Sus, com. Pantelimon, jud. Constanţa [Ulmetum] ................................................................................. 96 Punct: Cetate .................................................................................................................................................................... 96

46. Petreștii de Jos, com. Petreștii de Jos, jud. Cluj ............................................................................................................. 99 Punct: Cheile Turzii, Peștera Ungurească ........................................................................................................................ 99

47. Piatra Neamţ, jud. Neamț ............................................................................................................................................. 100 Punct: Poiana Cireşului .................................................................................................................................................. 100

48. Pietrele, com. Băneasa, jud. Giurgiu ............................................................................................................................ 102 Punct: Gorgana ............................................................................................................................................................... 102

49. Pietroasa Mică, com. Pietroasele, jud. Buzău .............................................................................................................. 105 Punct: Gruiu Dării ........................................................................................................................................................... 105

50. Platoneşti, com. Platoneşti, jud. Ialomiţa ...................................................................................................................... 107 Punct: Platoul Hagieni – Valea Babii .............................................................................................................................. 107

51. Racoşu de Jos, com. Racoş, jud. Braşov ..................................................................................................................... 108 Punct: Piatra Detunată (Durduia) .................................................................................................................................... 108

52. Radovanu, com. Radovanu, jud. Călăraşi .................................................................................................................... 110 Punct: Gorgana întâi, Gorgana a doua ........................................................................................................................... 110

53. Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, Uroi, oraș Simeria, jud. Hunedoara ....................................................................... 112 Punct: Măgura Uroiului ................................................................................................................................................... 112

54. Răcarii de Jos, com. Brădeşti, jud. Dolj ........................................................................................................................ 112 Punct: Castru (100 m SV de gara Răcari) ...................................................................................................................... 112

55. Râmnicelu, com. Râmnicelu, jud. Brăila ....................................................................................................................... 114


9

Punct: Popina/Movila Popinci ......................................................................................................................................... 114 56. Râşnov, judeţul Braşov [Cumidava] .............................................................................................................................. 115

Punct: Grădişte - Erdenburg ........................................................................................................................................... 115 57. Ruginoasa, com. Ruginoasa, jud. Iaşi .......................................................................................................................... 117

Punct: Dealul Drăghici .................................................................................................................................................... 117 58. Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara [Ulpia Traiana Sarmizegetusa] ............................................... 120 59. Săvârşin, com. Săvârşin, jud. Arad ............................................................................................................................... 125

Punct: Cetăţuie ............................................................................................................................................................... 125 60. Scânteia, com. Scânteia, jud. Iaşi ................................................................................................................................. 126

Punct: Dealul Bodeşti/La nuci ......................................................................................................................................... 126 61. Sighişoara, jud. Mureș .................................................................................................................................................. 126

Punct: Dealu Viilor .......................................................................................................................................................... 126 62. Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara ................................................................................................................ 127

Punct: Dealu Ţapului ...................................................................................................................................................... 127 63. Slava Rusă, com. Slava Cercheză, jud. Tulcea [(L)Ibida] ............................................................................................. 129

Punct: Cetatea Fetei ....................................................................................................................................................... 129 64. Sultana, com. Mănăstirea, jud. Călăraşi ....................................................................................................................... 133

Punct: Malu-Roşu ........................................................................................................................................................... 133 65. Şeuşa, com. Ciugud, jud. Alba ..................................................................................................................................... 134

Punct: Gorgan (La Gorgan, Gorganu) ............................................................................................................................ 134 66. Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj ............................................................................................................................................ 134

Punct: Observator ........................................................................................................................................................... 134 67. Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj ............................................................................................................................................ 136

Punct: Uliul cel Mic ......................................................................................................................................................... 136 68. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, jud. Harghita ................................................................................................................... 138

Punct: Dâmbul Cetăţii ..................................................................................................................................................... 138 69. Şuţeşti, com. Șuțești, jud. Brăila ................................................................................................................................... 140

Punct: Terasa I ............................................................................................................................................................... 140 70. Tărtăria, com. Săliştea, jud. Alba .................................................................................................................................. 141

Punct: Gura Luncii .......................................................................................................................................................... 141 71. Târcov, com. Pîrscov, jud. Buzău ................................................................................................................................. 142

Punct: Piatra cu lilieci...................................................................................................................................................... 142 72. Târgu Mureş, jud. Mureş ............................................................................................................................................... 144

Punct: Cetate .................................................................................................................................................................. 144 73. Teliţa, com. Frecăţei, jud. Tulcea .................................................................................................................................. 147

Punct: Celic Dere ............................................................................................................................................................ 147 74. Turda, jud. Cluj ............................................................................................................................................................. 148

Punct: Dealul Cetăţii ....................................................................................................................................................... 148 75. Ţigău, com. Lechinţa, jud. Bistriţa-Năsăud ................................................................................................................... 150

Punct: La Dâmburi .......................................................................................................................................................... 150 76. Ţolici, com. Petricani, jud. Neamţ ................................................................................................................................. 151

Punct: Hălăbutoaia ......................................................................................................................................................... 151 77. Vităneşti, com. Vitănești, jud. Teleorman ..................................................................................................................... 152

Punct: Măgurice .............................................................................................................................................................. 152 78. Vlădeni, com. Vlădeni, jud. Ialomița .............................................................................................................................. 152

Punct: Popina Blagodeasca ............................................................................................................................................ 152


10

1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanța [Tropaeum Traiani] Punct: Cetate Cod sit: 60892.08 Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 26/2010 Colectiv: Alexandru Barnea – responsabil (IAB, FIB) Sector A – la Nord de Basilica A Adriana Panaite (IAB), studenţi şi masteranzi ai FIB

În cele patru secţiuni trasate anul acesta (S33-36) nu au fost identificate construcţii noi. În S32, începută anul trecut, se pot observa două ziduri, laturi ale unui edificiu târziu care, foarte probabil, se continuă peste cardo. Cercetarea lui va continua în campania viitoare.

În celelalte secţiuni s-a putut observa în timpul cercetării o mare cantitate de dărâmătură provenită de la edificiile din zonă care nu se păstrează. Acestea sunt în număr de două, unul este cel identificat parţial în S32, amintit anterior, iar un al doilea pare să se contureze (deocamdată doar o latură a putut fi identificată în profilul E al S33) la mică distanţă de acesta. În toate cele patru secţiuni stratigrafia este aceeaşi, şi nu se deosebeşte de ceea ce am putut constata în campaniile trecute în zona cercetată; de sus în jos straturile se succed astfel: strat vegetal, dărâmătură, ultimul nivel de locuire al cetăţii (pământ galben – cenuşiu, ceramică fragmentară, urme de arsură, puţină). Adâncimea la care ne-am oprit în cele patru secţiuni variază între 1-1,20 m. Pe baza observaţiilor preliminare de anul acesta se poate afirma că la N de atrium-ul basilicii era o zonă cu mai puţine construcţii, cele două deocamdată identificate putând reprezenta eventuale depozite, magazii (în imediata vecinătate a Basilicii A), deoarece mai multe fragmente de vase de provizii au fost descoperite în S33.

Elementul surpriză al campaniei de anul acesta l-a constituit descoperirea unui schelet uman, la săparea S34. Craniul a fost identificat, în profilul E al S34, la o adâncime de -0,47 m. În profilul E al S34 se poate observa foarte bine cum scheletul „stă” practic pe ultimul nivel arheologic. Restul scheletului se afla sub martorul dintre S34 şi S35. Pentru scoaterea acestuia martorul a fost demontat pe jumătate. La nivelul scheletului, după realizarea săpăturii în suprafaţă am putut constata următoarele: oasele, atâtea câte se păstrează, sunt în conexiune anatomică; orientarea scheletului este aproximativ N - S; nu este vorba de o înmormântare, deoarece urme de coşciug, sau ale oricărui alt tip de depunere rituală, nu au fost depistate.

Lipsa construcţiilor pentru ultimul nivel de funcţionare în această parte a cetăţii ne-a permis ă desfiinţăm o parte dintre martori şi să pregătim astfel, o cercetare în suprafaţă şi în adâncime a zonei într-o campanie viitoare.

Materialul arheologic de anul acesta este tipic perioadei romane târzii, formele şi tipurile ceramice identificate în timpul

cercetării arheologice fiind asemănătoare celor din campaniile anterioare. Ceramica a fost spălată, marcată, inventariată şi depozitată în muzeul din localitate. La fel s-a procedat şi cu oasele de animale. Singura monedă descoperită anul acesta a fost adusă la institut şi predată pentru identificare lui Aurel Vâlcu de la Cabinetul numismatic. Scheletul uman a fost adus la Bucureşti şi încredinţat spre cercetare lui Andrei Soficaru, cercetător la Institutul de Antropologie din Bucureşti.

Chiar dacă foarte sumare, rezultatele cercetării de anul acesta ridică o serie de probleme: ce se întâmplă cu trama stradală a cetăţii în ultima fază de existenţă a acesteia de vreme ce avem un edificiu care pare a fi construit, măcar parţial peste cardo? Sunt sau nu edificiile parţial identificate legate de basilică? Le putem considera tot anexe funcţionale ale acesteia sau nu? Greu de spus, mai ales că o anexă a atrium-ului a fost identificată în săpături mai vechi. Toate acestea ca şi altele nu vor putea fi decât parţial lămurite prin continuarea cercetării acestei zone ca şi a celei cuprinse între zidul de incintă, basilică şi strada ABIV, unde se încheia insula al cărei centru era Basilica A. [Adriana Panaite] Abstract

In the four sections excavated this year (S 33-36) no new construction was identified. In S 32, started last year, we saw two walls, both sides of a building which probably continued in the cardo street direction. We will follow them in the future campaign. Two new walls were discovered in the area. It is too soon to tell something about the constructions they belong to. In all four sections the stratigraphy is the same, not different from what I saw in past campaigns in this area. From top to bottom, layers are as follows: vegetation cover, debris, the last level of occupation of the city (yellow-gray earth, fragmentary ceramic, small traces of burning). The depth at which we stopped in the four sections ranges from 1 to 1.20 m.

The element of surprise during this year campaign was the discovery of a human skeleton. After removing the earth we were able to notice that the bones were in anatomical connection and the orientation is approximately N-S. It is not a funeral deposition, because traces of a coffin, or any other ritual deposition, were not detected.

Sector A, Străzile ABV IV şi AV 2’ Mihai Severus Ionescu – responsabil sector (Baza 90 Transport Aerian, Otopeni), Filica Drăghici (BCU Bucureşti), studenţi FIB

Cercetările arheologice din sectorul A (strada ABV IV si AV 2’ ) şi-au propus continuarea studiului ansamblului de locuire romano-bizantină din zona de NE a cetăţii. Dezvelirea suprafeţei cercetate până acum a început în anul 2003, ca sondaj, urmărindu-se corelarea unor studii magnetometrice cu planimetria structurii urbane târzii din sectorul menţionat.

Cercetările efectuate în acest an au urmărit lămurirea stratigrafiei străzii AV 2’ şi a anexei edificiului A9, prin realizarea unui sondaj în interiorul acesteia. Anexa blochează circulaţia pe această stradelă în ultima perioadă de funcţionare a cetăţii. În sondaj a fost identificat în adâncime un edificiu mai vechi, S1,ce dovedeşte că schema fluxurilor de circulaţie din prima jumătate a sec. IV p.Chr. nu coincide cu planul străzilor din sec. V - VI p.Chr. De asemenea, a fost terminată cercetarea canalului pluvial dintre anexa edificiului A9 şi edificiul A8. Panta nordică a acestuia urmează panta antică a cetăţii, iar cea sudică


11

transporta apele pluviale spre un bazin de colectare implantat în strada ABV IV. Totodată a fost continuată cercetarea edificiului A9 (descoperindu-se o construcţie circulară cu rol încă nedefinit) şi a fost efectuată conservarea primară a zidului estic al anexei edificiului menţionat.

Campania a început prin deschiderea unei secţiuni, denumite S10, orientată N - S, deci perpendiculară pe strada ABV IV (7 x 3 m). Imediat după îndepărtarea stratului vegetal a apărut în sudul secţiunii, la distanţa de 1,30 m de limita sudică a acesteia, un zid orientat E - V, lat de 0,65 m. Acesta este realizat din blocuri de piatră relativ regulate, legate cu pământ şi se încadrează ca aspect în structura edificiului A 9 de care aparţine. El dă o nouă configuraţie planimetrică încăperii A 9 α, amplasată în estul edificiului A 9. Astfel încăperea mai sus menţionată capătă un nou contur. Ea avea forma literei L cu braţul mic orientat spre N. De altfel planul acestei încăperi era previzibil încă de anul trecut, când a apărut în vestul acesteia un nou chiup, ridicând la trei numărul vaselor de mare capacitate descoperite până acum în această cameră.

Tot în această secţiune, imediat după îndepărtarea stratului vegetal a apărut, la 2,40 m N de zidul nou descoperit aici, o construcţie circulară. Ea a fost surprinsă în întregime de secţiune şi are un diametru interior de 1,90 m şi exterior de 2,25 m. In interiorul acesteia apare o podea rudimentară de cărămidă. In pofida multor presupuneri, rolul unei asemenea construcţii, des întâlnite în cetăţile romano-bizantine, este neclar. O structură asemănătoare, cercetată de subsemnatul în sectorul D, are două niveluri de refacere a podelei din plăci de cărămidă şi o fundaţie de aproape 2,50 m, similară cu a edificiului cercetat. Probabil aceasta a fost ridicata odată cu întreaga clădire, atribuindu-se de la început un rol important.

Un alt obiectiv al campaniei a fost definitivarea cercetărilor efectuate în zona canalului pluvial. Acesta este amplasat între zidul estic al anexei edificiului A 9 şi zidul vestic al edificiului A8. Canalul nu exista în prima fază de funcţionare a străzii AV 2’ ci a apărut în urma blocării străzii de către construirea anexei edificiului A 9. In acest an cercetarea s-a axat pe dezvelirea capătului nordic al canalului. Astfel a fost descoperit un grup de nouă blochete de calcar (dintre care şapte grupate), ce dezvăluie structura canalului în sectorul nordic al acestuia. Pe întreaga sa lungime canalul are doua pante. Una, cea dezvelită anul acesta, deversa apele pluviale spre N, urmând panta nordică a cetăţii. Cealaltă, coboară spre S ghidând apele pluviale spre un bazin de colectare rudimentar amplasat in strada ABV IV. Acesta, cum am mai precizat anul trecut, este construit din asize regulate de cărămidă (zece asize la E ce descresc progresiv, ajungând trei la V) atent aranjate. Ele suprapun două asize de blocuri de calcar neregulate, lutuite, ce stau la rândul lor pe un pat de lutuială arsă. Bazinul se păstrează pe o porţiune de 1,90 m şi este întrerupt spre E pe o porţiune de 0,10 m, acolo unde ea ar fi trebuit să se unească cu edificiul A 8 (porţiunea lipsă este completată într-o altă fază cu blochete de calcar). Spre V nu este întrerupt, ci este limitat de un fragment de calcar (probabil de sarcofag). Întreaga construcţie stă pe primul nivel de călcare al străzii, realizat dintr-o şapă de mortar, groasă de 0,10-0,15 m, cu fragmente de cărămidă. Ea este situată la adâncimea de 0,60 m faţă de nivelul pragului străzii AV 2’ şi corespunde probabil nivelului N4, observat acum doi ani în sondajul S2’ la adâncimea de 0,75 m. Cantitatea foarte mare de fragmente ceramice găsite pe canal, ne duce la concluzia că în faza finală a cetăţii, acesta funcţiona

greoi, fiind îngustat sau chiar blocat de gunoiul aruncat lângă clădire.

Tot în acest an, a fost realizat un sondaj, în capătul nordic al anexei edificiului A9, pentru lămurirea stratigrafiei străzii AV 2’ şi a edificiului mai sus menţionat. Sondajul are dimensiunile de 2,10 x 2 m, se întinde pe toată lăţimea nordică a anexei şi a fost realizat până la adâncimea de 1,90 m. Acesta confirmă concluziile anterioare potrivit cărora anexa de care discutăm a fost într-adevăr adăugată edificiului A 9, într-o fază ulterioară, blocând strada. Cele două ziduri ale anexei sunt adosate edificiului A9, ci nu se întreţes şi stau pe nivelul de călcare din interiorul anexei. Ele nu au fundaţie, spre deosebire de edificiul la care sunt adosate. Un alt element important furnizat de sondaj îl reprezintă descoperirea unui edificiu anterior sec. V - VI p.Chr., S1 (compus din două ziduri, realizate din blocuri netede de calcar situate la adâncimea de 1,60 m), în interiorul căruia au fost găsite fragmente ceramice corespunzătoare sec. III - IV p.Chr. Acest edificiu era amplasat sub viitoarea stradă AV 2’ şi dovedeşte că schema fluxurilor de circulaţie din prima jumătate a sec. IV p.Chr. nu coincide cu planul străzilor din sec. V - VI p.Chr.

De asemenea a fost realizată conservarea primară a zidului estic al anexei edificiului A9. Acesta este un zid rudimentar, compus din blocuri refolosite de calcar de diferire tipuri si dimensiuni (în structura sa există inclusiv un bloc de marmură) ce făceau probabil parte din structura altor edificii dezafectate. Obiectivele viitoare în acest sector sunt legate de dezvelirea în continuare a străzilor ABV IV şi AV2’ precum şi a edificiilor adiacente în totalitatea lor. [Severus Ionescu] Abstract: The archaeological excavation in the A Sector (ABV IV and AV 2’ street) proposed the further study of the Roman-Byzantine dwelling area in the north-eastern part of the Roman city. The investigations in this area began in 2003, first as survey, trying to correlate the results of magnetometric explorations to establish the planimetry of the late urban structures in this area of the city. In 2010, in order to clarify the stratigraphy of the AV 2’ street, we opened a trench within the annex of the A9 building, that blocks the traffic on this street in the last period of the city. Inside the trench we identified an older building, S 1, which proves that the scheme of traffic flows from the first half of the fourth century A.D. does not coincide with the street plan from the 5th – 6th centuries A.D. We also completed the excavation of the rain water channel located between the annex of the A9 edifice and the A8 edifice. Its northern slope is the slope of the ancient Roman city and the southern one carried rain water into a collection tank implanted in the street ABV IV. We continued the investigation of the A9 building too and we found a circular feature with undefined role yet. Another building, investigated in the D Sector, had two levels of repair of the brick tiles floor and a foundation of nearly 2.50 m deep.

Sector B Carol Căpiţă (FIB), Florin Scurtu (GEI PROSECO), studenţi şi masteranzi ai FIB

Cercetările arheologice din acest an din Sectorul B au avut ca scop verificarea informaţiilor obţinute din cercetări


12

anterioare pe baza metodelor geomagnetice, realizate de ing. Florin Scurtu.

Prima secţiune este de 2 X 12 m şi orientată pe direcţia N – S, la 1 m S de SG 2. După îndepărtarea stratului vegetal de pe toată suprafaţa au fost identificate două ziduri orientate V – E, de 0,80-0,90 m lăţime (Fig. 1 şi Fig. 2), din piatră cu liant de pământ. Între cele două ziduri, aflate la 2,80 m (N) şi 3,10 m (S) de capetele secţiunii, sedimentul este prăfos şi cenuşiu, în timp ce în afara acestora sedimentul are o culoare gălbuie. Pe toată suprafaţa este prezent un nivel de dărâmătură (predominant din ţiglă şi cărămizi) ce se continuă până la 0,80 în partea de N a secţiunii, după care urmează un nivel gălbui. În colţul sudic al secţiunii au apărut mai multe fragmente de sticlă (la baza zidului), şi o fusaiolă din gresie verde. În colţul de NV al secţiunii au apărut mai multe fragmente de cărămizi din chirpici. În partea centrală a secţiunii apare un capăt de zid (la -0,90 m), între cele două ziduri remarcate iniţial. Densitatea de fragmente de oase este mai mare. Nivelul de călcare este atins la -0,90 m. Doar în extremitatea S a secţiunii, acesta se află la 1,00 m. Ceramica este uzuală, de perioadă târzie, în stare foarte fragmentară.

După realizarea acestui sondaj s-a realizat o extensie la SG 4, deschis în 2009. După îndepărtarea stratului vegetal, la adâncimea de 0,30 – 0,50 m este identificată continuarea unui zid decopertat anul anterior. Acesta este realizat din pietre fasonate prinse cu mortar şi cu o grosime de 1,00 m şi este orientat N – S. La adâncimea de 0,90 m este identificat un prag simplu (mortar cu multă cărămidă pisată).

Ceramica este târzie, de calitate bună, cu unele fragmente mari (amfore, vase de bucătărie), identificate mai ales la E de acest zid. Carol Căpiţă Sondaje de verificare arheologică a unor zone anomale geofizice

În perioada 16 - 20 august 2010 a fost continuată spre S secţiunea SG7 începută în anul 2009 şi a fost realizată o nouă secţiune (SG8).

SG7, care pusese în evidenţă, la adâncimea de 0,50 m, pe o lungime de 5 m (între m.13 şi m.18), un zid cu lăţimea de 60 cm orientat N - S, constituit din blocuri paralelipipedice de calcar cu dimensiunile de 60 cm x 30 cm x 20 cm1 a fost prelungită cu 6 m spre S (între m.18 şi m.24). Săpătura a arătat că zidul în cauză continuă încă 4 m spre S, până la m.22 unde se întâlneşte cu un zid de aceeaşi factură, care vine dinspre V, evidenţiind deci colţul unei clădiri. Zidul continua în adâncime, unde are şi o întrerupere în zona m.18-m.19, în care apare un prag.

Ceramica este romană târzie, de calitate bună, cu unele fragmente mari (amfore, vase de bucătărie), identificate mai ales la E de acest zid.

SG8 a fost amplasată imediat la S de secţiunea SG2 realizată în anul 20062, este orientată N - S (perpendicular pe SG2) şi are o lungime de 12 m şi o lăţime de 2 m. Scopul major al acestei secţiuni a fost acela de a preciza în teren traseul unei străzi importante, cu o lăţime de cca. 5 m, orientată V - E, care apare în hărţile magnetometrice pe o lungime de cca. 150 m, Această stradă este paralelă cu strada principală3 situată la cca. 40 m mai la S şi confirmată de săpăturile arheologice din anii 2003-2010 efectuate în sectoarele A şi B.

Au fost identificate două ziduri orientate V – E, de 0,80-0,90 m lăţime, din piatră cu liant de pământ. Între cele două ziduri, aflate la 2,80 m (N) şi 3,10 m (S) de capetele secţiunii, sedimentul este prăfos şi cenuşiu, în timp ce în afara acestora sedimentul are o culoare gălbuie. Pe toată suprafaţa este prezent un nivel de dărâmătură (predominant din ţiglă şi cărămizi) ce se continuă până la -0,80 m în partea de N a secţiunii, după care urmează un nivel gălbui. În colţul sudic al secţiunii, la baza zidului, au apărut mai multe fragmente de sticlă de geam şi o mărgea cilindrică din sticlă, precum şi o fusaiolă dintr-o rocă de culoare verde. În colţul de NV al secţiunii au apărut mai multe fragmente de cărămizi din chirpici, precum şi un bloc de calcar lipit cu chirpic (poate întregul zid era lutuit la interior, pentru o mai bună izolare termică). În partea centrală a secţiunii apare un fragment de zid (la -0,30 m), constituit de fapt dintr-o placă de calcar aşezată vertical (harta magnetometrică evidenţiază şi prezenţa acestui bloc). Nivelul de călcare cel mai recent, preactual, este atins la -0,90 m. Ceramica este uzuală, de perioadă romană târzie, în stare foarte fragmentară.

Cele două ziduri principale menţionate mai sus (care continua în adâncime) delimitează strada preconizată, cu o lăţime de 4,80 m în această zonă.

În anul următor vom realiza o nouă secţiune N - S care să precizeze poziţia străzii la o distanţă de câteva zeci de metri faţă de SG8, astfel încât traseul străzii să fie foarte clar marcat în teren.

Cheltuielile cu manopera (4 muncitori timp de 5 zile) au fost suportate de Dr. Ing. Florin Scurtu.

Note: 1. vezi CCA 2009 2. vezi CCA 2007 3. F. Scurtu, A. Barnea, Rezultate ale cercetării geofizice (2000 – 2003) în cetatea Tropaeum Traiani, Pontica, vol. XXXVII-XXXVIII, p. 453-474, 2005.

Sector C Robert Constantin, Nicolae Alexandru, Alexandru Alexiu (MA Mangalia)

Pentru a face legătura cu cercetările anterioare efectuate în zonă, s-a început prin a se face o curăţenie generală în spaţiul dintre basilica C şi curtina de V a oraşului târziu.

A fost curăţat pavajul atrium-ului, nivelul de călcare constituind reperul de nivelment pentru cercetarea efectuată (cota 0 = + 59,194m). Pavajul a cărui legătură cu nava centrală a fost ruptă de cercetările antebelice, se păstrează pe o suprafaţă de 4,20 x 3 m, păstrat pe cinci rânduri de dale de calcar, cu dimensiunile aproximative: 0,60 x 0,60m. Au fost degajate şi depunerile din secţiunile trasate în anul 2009.

A fost reluată cercetarea în secţiunile săpate în anul 1970 de N. Gostar în Sectorul C, acestea reprezentând o suprafaţă de 550mp (înregistrate în plan S01, S02, S03 şi S04).

În 2010 au fost trasate: S8, de 13 x 2 m, orientată E - V, situată la 1 m S de S3; S9, de 10 x 2 m, orientată E - V, situată la 1 m S de S7; S10, de 35 x 2 m, orientată N - S, la 1 m V de S01.


13

În S8, c.1-4, a fost surprins colţul de zid al unui edificiu ce pare adosat de curtina zidului de incintă. Zidul, cu o grosime de cca. 0,6 m, este construit din blochete de calcar legate cu pământ. Edificiul a căror limite sunt vizibile la suprafaţa actuală de călcare, este delimitat la N de un zid cu lungimea de 9,70 m, orientat SV-NE, care pare întrerupt în dreptul incintei. Edificiul este delimitat pe partea nordică de un zid care face un cot după 6,80 m, lung de 1,50 m, după care continuă pe direcţia NV-SE, pe o lungime de 9,70 m. În teren nu a fost identificată latura estică care închide edificiul.

La -0,50 m, în c.2-7, a fost cercetat un nivel de călcare (N5 din raportul 2009) constituit dintr-un strat de pietriş şi pământ tasat. Carourile 8-10 - a fost cercetată şapa de mortar (N4), la -0,75 m, surprinsă în 2009 în S3 şi S6 (aici posibil să fi fost amenajată o groapă de mortar).

S9. În c.3-4, la -0,40 m, a fost surprins nivelul de călcare al străzii, care este bordată la E de un rând de blocuri de calcar (de 1,25 x 0,63 x 0,65 m), orientate N - S. În c.5 a fost cercetat zidul care închide edificiul din S8, pe latura de E. La cca. 0,40 m E de zid, în nivelul de dărâmătură, a fost identificat un fus de coloană de calcar, cu lungimea de 1,25 m şi diametrul de 0,50 m.

În c.1-2, cercetarea a continuat până la pământul galben, obţinându-se următoarea stratigrafie: sub un strat vegetal de cca. 0,30 m, strat provenit din excavările antebelice efectuate de Gr. Tocilescu, avem un strat de cca. 0,70 m, brun cenuşos cu piatră şi fragmente ceramice, care se opreşte pe ultimul nivel romano-bizantin, identificat în c.1, nivel parţial distrus de cercetările anterioare efectuate la Basilica Cisternă. La -1,30 m, este identificat un al doilea nivel de călcare, nivel constituit dintr-un pământ cenușos tasat, cu urme de mortar şi de arsură şi fragmente litice neregulate. La -1,80 m, a fost surprinsă în c.1, urmele unei şape de mortar orizontalizate, cu grosimea de 0,05 m. Pământul galben, steril din punct de vedere arheologic, a fost surprins la –2,30 m.

S10 - 35 x 2m, orientată N - S, la 1 m V de S01. Cercetarea s-a oprit la -0,40 m, anul acesta a fost îndepărtat numai stratul vegetal, urmând ca în campaniile viitoare să se finalizeze cercetarea acestei secţiuni.

Pentru recuperarea informaţiilor stratigrafice şi completarea informaţiilor planimetrice, referitoare la cercetările de la S de cisternă, de N. Gostar, a fost reluată cercetarea în secţiunile trasate în anul 1970, de asemenea au fost înregistrate edificiile din aceste secţiuni, numerotate de noi S01, S02, S03 şi S04.

Sector C1 Gabriel Talmaţchi, Vitalie Bodolică (MINAC)

Cercetarea arheologică din sectorul CI de la Tropaeum Traiani (aflat la aproximativ 50 m distanţă S de basilica forensis) din campania anului 2010 (între 01.09-30.09.) şi-a propus continuarea cercetării ansamblului de locuire romano-bizantină târzie din zona de S a cetăţii. În cursul acestei campaniei am atins câteva obiective stabilite încă din cursul campaniei anului 2009. Astfel au fost finalizate unele mici retuşuri finale din cadrul secţiunii Cs14, a fost deschisă o nouă secţiune Cs15 şi a fost eliminat martorul aflat între Cs14 şi Cs2.

Noua secţiune, cu dimensiunile de 15 x 3 m, ne-a relevat noi date constructive ale edificiului impozant descoperit în cadrul campaniei din anul 2008. Adâncimea la care s-a ajuns este cuprinsă între 0,99 şi 1,35 m, existând şi o cădere de nivel

destul de importantă de la un capăt la altul al secţiunilor, de aproximativ 0,25 m din cauza pantei accentuate. În acest nou perimetru, din punct de vedere stratigrafic apare un foarte subţire nivel vegetal (0,10 m), apoi a fost degajat un amplu nivel de dărâmătură (de aproximativ 0,90 m), compus din foarte multă cenuşă, sticlă topită, material litic fragmentar, bucăţi mai mari sau mai mici de chirpic, ţigle, olane, sfărâmături de cărămizi, dar şi fragmente ceramice.

În interiorul secţiunii a fost identificat un pavaj asemănător cu cel apărut în Cs13 şi mai ales Cs14 (lat de 1,86 m), compus din dale mari şi mici de piatră, foarte bine îmbinate, delimitate de două “borduri”. Pe latura estică a fost reperată o cameră (probabil anexă) a edificiului căreia i-a fost surprinsă podeaua, în interiorul ei fiind descoperit (în proporţie de aproximativ 75 %) un chiup.

Pe latura de V a fost descoperită o mică stradelă (a doua din sector), fiind remarcată sub forma unui “pat” dur compus din pământ compactat cu numeroase foarte mici fragmente de ceramică pisată. Desfiinţarea martorului aflat între Cs2 şi Cs14 ne-a fost necesară pentru a vedea modul în care există sau nu o legătură între camera de est a edificiului şi via secundaris identificată de către noi pe o mică porţiune în anii anteriori. Totodată încercăm să identificăm o eventuală conexiune (perpendiculară) a stradelei apărute în cursul anului 2009 (realizată din blocuri mijlocii de piatră, neregulate, foarte bine fasonate şi îmbinate, ea putând conduce spre ieşirea/intrarea de pe probabila latură nordică) cu cardo aflată la o distanţă de aproximativ 10 m perpendicular pe aceasta. [Gabriel Talmaţchi]

Sector C, subsector C2 Liviu Lungu (MINAC)

În cursul campaniei de săpături s-a continuat lucrul la vestigiile clădirii identificate în sectorul respectiv, aceasta dezvelindu-se integral prin încheierea săpăturilor la secţiunile S2 şi S3 şi prin desfiinţarea martorilor. Clădirea avea dimensiunile: 11,60 x 9,90 m, cu pereţi (de grosime: 0,70-0,80 m) alcătuiţi din fragmente de calcar diforme, de dimensiuni medii şi mici, legate cu mortar din var şi nisip. Calea de acces se afla la N, şi avea deschiderea de 1,65 m. La zidul de S, pe interior, perpendiculare şi lipite de el, erau două socluri de aproximativ 0,70 m lungime, alcătuite din acelaşi fel de materiale.

S-a deschis o nouă secţiune, înspre S, paralelă cu precedentele (fără martor între aceasta şi S3), de dimensiuni: 10 x 3 m.

În respectiva săpătură a fost dat la iveală un fragment al unui zid din piatră legată cu mortar, de grosime aproximativă: 0,70 m, care face un unghi de cca. 30 de grade cu zidul sudic al locuinţei descrise mai sus. [Liviu Lungu] 2. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum] Punct: str. Munteniei nr. 15-17 – sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii Cod sit: 1026.19 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 1/2010


14

Colectiv: Viorica Rusu-Bolindeţ - responsabil (MNIT), Rada Varga (UBB Cluj), Matei Drâmbărean (DCPN Alba), Constantin Inel (MNUAI), Teodor Muntean (Univ. Alba Iulia)

Datorită fondurilor extrem de reduse alocate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cercetarea arheologică din acest an şi-a propus ca obiectiv principal continuarea dezvelirii vestigiilor din secţiunea deschisă din anul 2001 (SXVII/01)1. Datele tehnice referitoare la aceasta vor fi descrise mai jos: SXVII/01 este amplasată pe latura estică a complexului arheologic, la 6,30 m spre E de limita estică a gropii excavate. Iniţial a avut dimensiunile de 10,50 x 2,50 m, însă datorită intemperiilor, profilele ei s-au prăbuşit, motiv care a necesitat extinderea consecutivă în anii 2008 (11,30 x 3,40 m) şi 2009 (11,80 x 4,10 m). În anul 2010, SXVII/01 a fost extinsă din nou, dimensiunile ei fiind acum de 12,30 x 4,25 m. SXVII/01 este orientată N – S şi s-a pornit de la adâncimea de -1,60 m. Nivelul la care se ajunsese în anul 2003 era reprezentat de ultima fază de locuire romană. Aceasta se anunţa printr-un nivel de dărâmătură, reprezentat de multe materiale de construcţie, în special prin ţigle şi olane de acoperiş. În anul 2008, după îndepărtarea resturilor acoperişului construcţiei respective, am descoperit o clădire romană, situată în extremitatea sudică a secţiunii. Construcţia respectivă avea la sfârşitul campaniei precedente dimensiunile dezvelite de 4,30 x 1,90 m. Anul acesta, ca urmare a extinderii secţiunii pe toate laturile, clădirea are dimensiunile de 4,40 x 2,10 m. Ea continuă sub profilul vestic al secţiunii, în spaţiul dintre latura vestică a acesteia şi profilul estic al gropii excavate. Din clădirea menţionată au fost descoperite deocamdată două încăperi, denumite convenţional camerele 1 şi 2. Din prima dintre ele, camera 1, a fost dezvelit colţul de N - E, cu dimensiunile de 2,10 x 1,50 m. Cele două ziduri din care este constituit colţul menţionat au fost realizate în două tehnici diferite. Astfel, zidul orientat SV - NE al clădirii, dezvelit pe o lungime de 2,10 m (restul lui merge, aşa cum menţionam, sub profilul V al secţiunii) a fost construit în tehnica opus mixtum, având preponderent asize din piatră, combinate din loc în loc şi cu asize din cărămidă, legate cu mortar. Modul de construcţie a acestui zid (din care a fost surprinsă fundaţia şi prima asiză din elevaţie) este foarte îngrijit, o modalitate similară de realizare fiind întâlnită atât la clădirea din colţul S - V al SXVIII/07 (situată pe latura sudică a sitului), cât şi în cazul construcţiilor aparţinând ultimei faze de locuire romană dezvelite în groapa excavată. Zidul în discuţie are lăţimea de 0,55 m, înălţimea lui păstrată este de 1,40 m, fundaţia sa fiind aşezată direct pe stratul preistoric (vezi mai jos).

În ceea ce priveşte ce-al de-al doilea zid aparţinând clădirii romane din colţul sud-vestic al SXVII/01, acesta este orientat NV - SE şi a fost descoperit pe o porţiune de 4,40 m, respectiv pe diagonală pe lăţimea secţiunii. El reprezintă zidul perimetral nordic al clădirii romane descoperite în jumătatea sudică a SXVII/01, fapt dovedit şi de dezvelirea, în acest an, a unui alt zid, situat în colţul sud-estic al secţiunii, care ar putea compartimenta o altă încăpere a clădirii romane în discuţie. O parte a zidului perimetral al clădirii romane (probabil pe o lungime de 2,20 m, dimensiunea respectivă fiind socotită până la posibila sa joncţiune cu zidul descoperit în colţul sud-estic al secţiunii SXVII/01) a fost distrusă de groapa de implantare a unei fântâni contemporane, surprinse în colţul sud-estic al secţiunii. Tehnica sa de construcţie este însă diferită de cea a

zidului cu care formează colţul clădirii situate în jumătatea sudică a SXVII/01. El pare să fi avut paramente din piatră, în timp ce în interior a fost realizat dintr-un amestec de materiale tegulare refolosite prinse cu mortar, de la cărămizi la ţigle şi olane de acoperiş, pilae circulare de hypocaust, respectiv tuburi ceramice utilizate pentru conducerea aerului cald în pereţii camerelor. De asemenea, el nu se ţese cu zidul menţionat mai sus, ci este adosat acestuia. Totodată, fundaţia lui pare să fie amplasată pe o podea de opus signinum, care ar putea să reprezinte un nivel de călcare al camerei 2, această podea fiind păstrată numai de o parte şi de alta a acestui zid. La fel de bine însă, este posibil să fi fost folosite numai bucăţi mari dintr-o podea de cocciopesto dezafectată care să fie puse la temelia zidului respectiv, pentru stabilitate, podeaua respectivă nefiind surprinsă nici în interiorul clădirii romane, nici în exteriorul acesteia, ci numai pe unele porţiuni pe traseul fundaţiei zidului amintit. Dacă rămânem la prima ipoteză de lucru – cu amplasarea temeliei zidului în discuţie peste o podea de opus signinum şi cu existenţa celor două tehnici diferite de construcţie, atunci cele două ziduri descrise mai sus reprezintă două faze diferite ale clădirii romane surprinse în colţul sud-vestic al secţiunii. Din umplutura din interiorul camerei 1, ca şi cea din încăperea următoare, au fost descoperite fragmente de tencuială pictată policromă (roşu pompeian, albastru, verde). Totodată, în campania acestui an am dezvelit şi groapa de implantare a zidului perimetral nordic al clădirii romane, sesizabilă numai în exteriorul laturii sale nordice, sporadic pe cea sudică, fiind paralelă cu aceasta şi mergând până la o distanţă de maximum 0,70 m faţă de ea. Groapa respectivă a fost tăiată, în extremitatea estică, de groapa de implantare a fântânii moderne, ca şi zidul căreia îi aparţinea. La adâncimea de -1,75 m încă nu a fost complet golită, urmând ca acest lucru să se întâmple în campania anului următor.

Tot de camera 1 pare să fie legat şi un element de zidărie constituit din cărămizi prinse cu mortar. După poziţie – este practic perpendicular pe zidul perimetral nordic al clădirii romane – pare să fi fost un contrafort, menit să confere stabilitate zidului menţionat, deoarece acesta a fost construit din foarte multe materiale de construcţie refolosite. În acelaşi timp însă, pare şi să continue spre profilul V, paralel cu zidul orientat NE - SV al aceleaşi camere, constituind astfel o altă compartimentare a clădirii romane, spre N - V. A fost dezvelit pe lungimea de 1,50 m, are lăţimea de 0,60 m, înălţimea de 0,60 m, fiind orientat NE - SV. I-a fost descoperită şi groapa de implantare, de formă uşor circulară, cu dimensiunile de 1,00 x 0,70 m, ceea ce ne confirmă faptul că el nu continua spre N-E, ci numai în direcţia opusă. Dezvelirea elementelor constructive romane spre V va elucida, fără îndoială, funcţionalitatea şi planimetria acestora, inclusiv a elementului constructiv analizat mai sus.

Camera 2 a clădirii romane pare să fie constituită din zidul orientat SV – NE al clădirii şi dintr-un zid nou, care a apărut, ca urmare a extinderii SXVII/01 spre S şi E, în colţul sud-estic al acesteia. Ultimul are aceeaşi orientare ca şi primul zid menţionat (SV-NE), ceea ce ne-a determinat să credem că ar putea delimita, spre SE, o altă încăpere, ce ar avea dimensiunile de 4,10 m până la profilul estic al secţiunii, respectiv 4,50 m până la posibila sa joncţiune cu zidul perimetral nordic al clădirii romane. A fost dezvelit numai pe lungimea de 0,60 m, continuă sub profilul sudic, precum şi sub cel estic, însă în apropierea acestuia a fost tăiat de groapa de implantare a fântânii moderne. Este constituit din trei asize din


15

piatră prinse cu mortar, pare să aibă o crepidă de maxim 0,10 m şi i s-a păstrat şi o parte din elevaţie, nefiind suprapus aici de construcţii moderne. Înălţimea lui totală este de 1,10 m, fundaţia lui fiind aşezată de asemenea pe nivelul preistoric.

Posibile nivele de călcare, precum şi de amenajare/nivelare ale unor reparaţii făcute în interiorul camerelor menţionate au fost observate atât în suprafaţă, cât şi pe profilul vestic şi cel sudic. Deocamdată, cu excepţia ţiglelor de acoperiş (prinse in situ deasupra zidului orientat NV - SE al clădirii), care poartă sigla legiunii a XIII-a Gemina însoţită de câteva antroponime, nu avem elemente de datare care să ne ofere repere cronologice precise cu privire la datarea celor două faze ale clădirii descoperite. După poziţia stratigrafică, o încadrăm ultimei faze de locuire romană, datată în sec. al III-lea p.Chr.

Cercetarea clădirii respective a fost încheiată în SXVII/01, însă extinderea ei spre S, respectiv V va fi urmărită în campaniile arheologice viitoare.

Totodată, în exteriorul colţului clădirii romane amintite mai sus, în jumătatea nordică a secţiunii, au fost identificate atât în suprafaţă, dar mai ales pe profilul de V, între -0,70-1,20 m adâncime, două straturi succesive de pietriş ce ar putea reprezenta o stradă între două edificii romane sau chiar o curte interioară. Sub acest nivel au apărut câteva porţiuni de arsuri şi un strat de lut compact, brun închis, amestecat cu pigmenţi ceramici, ce constituie un nivel preistoric, ce are deocamdată o grosime consistentă, de cca. 0,40 m. Nu au fost descoperite deocamdată elemente constructive specifice acestor perioade (bordeie, vetre), cu excepţia a două gropi de pari, cu diametrul foarte mic, de 0,10 m, situate în extremitatea sudică a secţiunii. Ele au aceeaşi orientare ca şi zidurile din interiorul clădirii romane (NE - SV) şi au apărut la adâncimea de -1,75 m. Pe baza materialului ceramic recoltat de pe întreaga suprafaţă a secţiunii, nivelul în discuţie se poate data la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului, între artefactele descoperite fiind însă şi un vârf de săgeată din obsidian, precum şi câteva fragmente ceramice de sorginte celtică şi dacică. Un bordei aparţinând sfârşitului epocii bronzului şi începutului epocii fierului (Hallstatt) a fost descoperit pe acelaşi sit, în groapa excavată, în anul 1994, deci prezenţa urmelor arheologice aparţinând acestor perioade nu este una surprinzătoare. Interesantă va fi însă conturarea unei imagini mai ample cu privire la locuirea umană din această zonă în campaniile viitoare.

În nivelul preistoric menţionat, în extremitatea nordică a secţiunii şi de-a lungul profilului ei estic, s-au conturat câteva intruziuni romane, reprezentate de gropi pentru implantarea unor elemente de construcţie. Astfel, începând din c.6 al secţiunii, având 0,35 m în zona profilului vestic şi maximum 1,80 m în cea a profilului estic, a apărut un nivel de dărâmătură formată din ţigle, olane, tegulae mammatae (mai ales în colţul nord-estic al secţiunii), pigmenţi de arsură, cărbune şi mortar), care, împreună cu cele câteva cărămizi provenite de la o suspensura, păstrate in situ în colţul de NE al secţiunii, ar putea indica prezenţa unei instalaţii de hypocaust în această zonă, ce ar continua sub profilele de N şi E.

În imediata apropiere a contextului menţionat mai sus, spre S (între m. 1,80 şi 4), a apărut o amprentă neregulată ca formă, identificabilă prin existenţa unui strat de lut amestecat cu pigmenţi de mortar şi pietricele, greu de definit ca funcţionalitate. La 1,10 m S de contextul anterior a apărut o altă intruziune, surprinsă pe profilul estic şi pe 2,30 x 0,50 m în

suprafaţă, definită printr-o margine din lut galben, în interiorul căreia apare un strat gălbui, amestecat cu pigmenţi de mortar.

În colţul sud-estic al secţiunii a fost surprinsă o fântână modernă. Ea a fost dezvelită în suprafaţă în secţiune, având diametrul interior de 1,30 m, iar cel exterior de 2,12 m. Ghizdurile ei sunt constituite din pietre de râu de mari dimensiuni, aşezate relativ ordonat unele peste altele, fără nici un liant. Din interiorul ei a fost scoasă umplutura până la adâncimea de -1,86 m, ea fiind constituită din gunoaie menajere de epocă contemporană. Groapa ei de implantare, pornită imediat de sub solul actual, a distrus stratigrafia anterioară pe o porţiune de 2 m pe profilul S şi pe o lungime de 2,80 m pe profilul E. În campania acestui an, aceasta din urmă s-a conturat foarte bine în suprafaţă, având o grosime relativ uniformă (cca. 0,20 m) pe întreaga circumferinţă a fântânii, cu excepţia zonei situate lângă zidul perimetral nordic al clădirii romane (pe care l-a şi tăiat până la profilul estic al secţiunii), unde are cca. 0,35-0,40 m grosime. Nici cercetarea fântânii nu a fost încheiată în acest an.

În SXVII/01 s-a ajuns la adâncimea maximă de -1,85 m în această campanie şi am rămas pe nivelul preistoric, aparţinând finalului epocii bronzului şi începutului epocii fierului. Cercetarea ei va fi finalizată anul viitor.

Materialele descoperite în această campanie sunt atât de epocă romană, cât şi de epocă modernă. Lor li se adaugă artefacte aparţinând sfârşitului epocii bonzului şi începutului epocii fierului, ele fiind cele mai numeroase dintre piesele arheologice descoperite în această campanie.

Piesele romane sunt constituite în principal din material tegular ştampilat şi din fragmente ceramice. Ştampilele pe materialele de construcţie romane (ţigle, cărămizi, olane) poartă sigla legiunii a XIII-a Gemina, numai cu numele unităţii sau adesea însoţită de antroponime (nume de meşteri care activau în cadrul unităţii militare sau de centurioni): Antoni (us) Mat(ernus, -erni)2, Au(relius) Calistrat(us)3, datate începând cu domnia lui Marcus Aurelius, dar cu siguranţă şi mai târziu, după contextul arheologic. În campania acestui an au fost descoperite cinci cărămizi şi ţigle fragmentare care au ştampilă sau semne particulare.

Alte artefacte de epocă romană descoperite în această campanie sunt: un cap de ac din bronz, decorat în formă de boboc de floare, un gât de flacon din sticlă şi mai multe fragmente ceramice aparţinând categoriilor fină (un fragment de gât de cană sau ulcior, ornamentat cu motive ştampilate în formă de cercuri concentrice, amplasate între două brâuri alveolare; un jeton ceramic făcut din peretele unui bol terra sigillata de import, un fund de amforă de import ) şi de uz comun (fragmente de boluri, castroane, oale etc.).

Dintre artefactele moderne, merită amintită o pipă din lut cu ştampila producătorului, ea fiind fabricată la Kemnitz de meşterul M. Honig.

Cel mai numeros material arheologic este cel preistoric. Astfel, au fost descoperite: un fragment de săgeată din obsidian şi numeroase fragmente ceramice, dintre care: un fragment de castron/bol celtic, cu firnis negru obţinut prin lustruire, lucrat la roata olarului; un fragment de strachină dacică, decorată cu un buton aplicat, precum şi cu incizii făcute cu degetul, amplasate de o parte şi de alta a butonului; fragmente de oale decorate cu brâu alveolar; fragmente de străchini sau oale aparţinând epocii de final a epocii bronzului şi începutului epocii fierului.

Noile informaţii obţinute ca urmare a cercetărilor de scurtă durată efectuate la sediul guvernatorului consular al celor


16

trei Dacii în campania anului 2010 completează datele obţinute până în acest moment referitoare la evoluţia sitului. Astfel, se constată că extinderea spre est a complexului reprezentat de Palatul guvernatorului se produce numai către sfârşitul sec. al II-lea şi în sec. al III-lea p.Chr. (probabil începând cu epoca severică), aici fiind construite clădiri de mari dimensiuni, dar care nu suprapun construcţii anterioare, aşa cum s-a constatat în zona vestică şi sudică a acestuia, ci ele sunt aşezate direct pe nivelul preistoric. Totodată, este pentru prima oară când a fost descoperită o stradă sau o curte interioară în cadrul sitului analizat, acest fapt având o importanţă deosebită în precizarea tramei stradale şi a planimetriei complexului arheologic reprezentat de sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii.

Campaniile viitoare vor avea ca scop dezvelirea construcţiilor romane de pe laturile de S şi de E ale complexului arheologic, în vederea urgenței lor valorificări din punct de vedere istorico-turistic. Obiectivul major al eforturilor noastre îl reprezintă restaurarea Palatului guvernatorului consular al celor trei Dacii şi transformarea lui într-un parc arheologic, el fiind un sit unicat pe teritoriul României şi unul dintre puţinele cunoscute în Imperiul roman. Note: 1. Pentru rezultatele preliminare publicate anterior, referitoare la secţiunea S XVII/01, vezi V. Rusu-Bolindeţ şi colab., CCA 2008, p. 70; V. Rusu-Bolindeţ şi colab., CCA 2009, p. 31-32. 2. IDR III/6, 135. 3. IDR III/6, 144. 3. Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa Punct: Cetate Cod sit: 60954.01 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 27/2010 Colectiv: Livia Buzoianu – responsabil; Irina Nastasi (MINAC), Nicolae Alexandru (MA Mangalia), Maria Bărbulescu – consultant ştiinţific (UO Constanţa)

Campania arheologică din 2010 şi-a propus

efectuarea unor lucrări de conservare primară a complexelor de locuire L1-L3 din sectorul A. Au fost demontaţi martorii dintre c.19-20; 12-13; 12-19. Au fost dezafectate pavaje din interiorul spaţiilor locuite (în L1 şi L2); au fost reconstituite trasee ale zidurilor; zidurile de V şi de E din L2 şi zidul de E din L3.

A fost cercetată şi o suprafaţă din sectorul A, c.11-4, respectiv între limita sudică a L1 şi zidul Z („falsa incintă”). Locuinţa L1

Au fost demontaţi martorii dintre c.19-20 şi 12-13 (pe direcţia V - E) şi martorul dintre c.12-19 (pe direcţia S - N). Prin demontarea primilor martori a fost dezafectat pavajul din jumătatea de V a locuinţei. Pavajul ocupă o suprafaţă rectangulară; se păstrează până la zidul de N al locuinţei şi este alipit zidului de V. Suprafaţa lui: 4,40 x 0,90 m. Pavajul este alcătuit din dale mari şi mijlocii, aşezate pe un pat de pământ gros de 0,10-0,15 m. La distanţa de 0,95 m de pavaj, sub martorul c.12-19, a fost identificat un zid pe direcţia S - N, ce pare a fi un zid de compartimentare interioară. Dimensiunile noului zid: 4,20 m lungime; 0,60 m lăţime. Suprafaţa interioară

nou creată: 2,85 x 3,20 m. În partea de NE a locuinţei mai este un pavaj cu dimensiunile 1,85 m (> 2,80 m prelungire) x 1,50 m. Pavajul superior (din partea de S a locuinţei) suprapune pavajul interior (din partea de V), zidul de V al locuinţei şi probabil zidul de compartimentare interioară. Lăţimea pavajului superior până la martorul de S al c.12 este de 1,40 m. Intrarea în locuinţă este protejată de câteva dale aşezate pe cant; zidul interior se opreşte la aceste dale şi nu blochează intrarea; deschiderea acesteia este de 0,80 m. Posibilitate de interpretare: Zidul interior este o ultimă amenajare a locuinţei. El face colţ spre V (uşor deviat pe direcţia NE-SV) şi suprapune zidul de V al locuinţei L1 şi zidul E al locuinţei L2; probabil exista şi o linie a lui pe pavajul superior din L2. Interpretarea se bazează pe întreruperea zidurilor din L2 şi L3; prezenţa unui „pat” de piatră între L2 şi L3. Limita sudică probabilă măsoară cca. 4,15 m. Sector A, c. 11-4. Paralel a fost cercetată şi suprafaţa din sector A, c.11-4 respectiv între limita sudică a locuinţei L1 şi zidul Z. Suprafaţa este acoperită de un pavaj pe direcţia S - N (= pavajul superior). Pavajul este alcătuit din dale mari de pietre de calcar şi acoperă zidurile de S şi de E ale L1. Suprafaţa pavajului: 2,40 x 2,30 m. În prelungire, zidul de E al locuinţei ajunge până la zidul Z (se lipeşte de el). Lungimea este de 4 m (din care 1,60 m aparţin de L1); lăţimea = 0,60 m. La 0,50 m de zidul de E al locuinţei apare un zid paralel cu el pe direcţia S - N din pietre mici şi mijlocii aşezate pe un strat de pământ, gros de 0,25 -0,30 m. Dimensiunile zidului: 3,60 m lungime; 0,60 m lăţime (aproximativă). Între acest zid şi incinta de E este o suprafaţă liberă de 3 (E - V) x 3,70 (N - S) m. În limita de N a caroului apar blocuri mari de calcar aşezate ordonat, cu corespondenţă în c. 5; ele realizează o platformă rectangulară de 1,80 m (lungime) şi 0,55 m (înălţime). Zidul de S al locuinţei L1 în c.11 este de 2,50 m; lungimea totală a zidului este de 7,20 m (măsurată la exterior). Locuinţa L2

Zidul de V: lungimea păstrată = 2,94 m; lungimea reconstituită = 7,26 m; lăţimea = 0,60 m; înălţimea reconstituită = 0,45 m.

Zidul de E a fost prelungit până la limita de S a martorului dintre c.19-26; lungimea păstrată a zidului = 2,20 m; lungimea reconstituită = 7 m; lăţimea = 0,54 m. A fost demontat patul de separaţie (pământ + piatră) dintre L1 şi L2. De aici a fost recuperată o ceaşcă lucrată la mână. Piesele din pavajul interior al locuinţei ajung până la faţa interioară a zidului de E. A fost îndepărtat pavajul prăbuşit peste zid pentru a-i marca (recunoaşte) traseul (linia exterioară). După refacerea zidului s-a umplut spaţiul din pavaj cu pământ şi piatră. Intrarea în locuinţă este pe latura de N şi are o deschidere de 0,75 m. Distanţa dintre L1-L2 este de 0,95 m, iar între L2-L3 de 0,80 m.

În colţul de NV al locuinţei L2 şi alipit zidurilor de V şi de S este un pavaj din dale mari de calcar dispuse pe trei rânduri; este „simetric” pavajului din colţul de NE al L1. Suprafaţa = 1,58 x 1,50 m; dimensiunile dalelor: 0,67 x 0,53 (d1), 0,48 x 0,36(d2), 0,41 x 052 (d3). Locuinţa L3.

A fost conservat colţul de NE al locuinţei; zidul de E (din care s-au păstrat doar 3,30 m) a fost prelungit până la limita de S a c.33 din SA. Dimensiunile zidului de E: 7,50 m lungime şi


17

0,65 m lăţime; înălţimea până la care a fost refăcut zidul: 0,45 m.

Suprafaţa interioară a locuinţei: 6,80 x 5,50 m. Zidul de N are dimensiunile (la exterior): 6,95 m lungime şi 0,60 m lăţime.

Intrarea probabilă a locuinţei este pe latura de N şi are o lăţime de 0,85 m.

Suprafaţa interioară nu este cea definitivă, întrucât locuinţa continuă spre S sub martorul c.33-40. Rămân de cercetat pavajul dintre zidul de E şi martorul de S şi nivelul de pietre de pe acelaşi martor de S. Profilul de S, respectiv c.33-40, a fost urmărit pe o lungime de 5,60 m (ce corespunde aproape cu lungimea zidului de S al locuinţei); adâncimea la care s-a ajuns este de -0,80 m. Au fost înlăturate pietrele căzute la nivelul aşa-zidului pavaj interior. În profil se conservă un nucleu de pietre la 3 m spre V de la colţul de SE al c.33 şi o placă mare de calcar, pe cant (deplasată). În profil se disting:

- pe linia pavajului superior păstrate pe toată lungimea profilului (5,60 m);

- plăci mai mari de calcar de la nivelul pavajului inferior (= nivelul de funcţionare al locuinţei). Ele apar la -0,50 m de la nivelul actual de călcare şi se păstrează în linie continuă (4 m) din colţul de SE al caroului şi sub nucleul de pietre din profil; în partea de NV a caroului nu par să continue.

Nucleul de piatră stă, deci, pe acest pavaj (inferior) şi aparţine unei alte structuri constructive, cu corespondenţă în c.39 (situat la S). Dimensiunile nucleului de piatră: 0,85 m (lungime); 0,45 m (înălţime în profil). La 1,40 m spre N faţă de colţul de SE al locuinţei apare un rând de pietre (0,50 x 0,40 m) care ţin, probabil, tot de nivelul (pavajul) inferior. Materialul arheologic recuperat constă din:

- fragmente amforice (Sinope, Rhodos, Cnidos); remarcăm o ştampilă sinopeană grupa VI B (astynom Posideios Thearionos) aflată la nivelul pavajului din locuinţa L2;

- ceramica greacă uzuală este reprezentată de vase tip lekythos, fragmente de platouri cenuşii, castroane şi căni în stare fragmentară etc.;

- ceramica getică este prezentă printr-un vas de tip ceaşcă (aflat în spaţiul dintre L1 şi L2); fragmente de oale cu corp cilindric înalt şi buză evazată la exterior sau imitaţia unui bol grecesc cu buza adusă spre interior.

Inventarul recent recuperat asigură pentru cele trei locuinţe (L1-L3) din zona centrală a sectorului A o încadrare cronologică în sec. III a.Chr. Bibliografie: L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Albeşti. Monografie arheologică. I., Constanţa, 2008. Albeşti, com, Albeşti, jud. Constanţa, CCA 2010, p.26-28. L. Buzoianu, M. Bărbulescu, Imitaţii greceşti descoperite în aşezarea de la Albeşti (jud. Constanţa), în Tracii şi vecinii lor în antichitate. Studia in honorem Valerii Sîrbu, Brăila 2010, p. 125-132. Abstract

This year’s campaign consisted mainly in preservation works performed on three habitation complexes from Sector A: L1, L2, and L3. The edges between squares 19 and 20; 12 and 13; 12 and 19 were disabled. In order to trace the full outline of

these buildings, all debris covering the inner pavements of L1 and L2 was cleared. The eastern and western walls of L2, as well as the eastern wall of L3 were restored. The area between the southern part of L1 and Z wall („the fake precinct”) - squares 4 - 11, Sector A – was also investigated.

4. Ardeu, com. Balșa, jud. Hunedoara Punct: Cetățuie Cod sit: 87870.01 Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 40/2010 Colectiv: Iosif Vasile Ferencz – responsabil, Mihai Cristian Căstăian – responsabil sector (MCDR Deva), Cristian Dima – responsabil sector (MNIT) Cristian Ioan Popa – responsabil sector (Univ. Alba Iulia), Cristian Constantin Roman – responsabil sector (MCC Hunedoara)

În anul 2010, cercetările au continuat pe cele din anul precedent1, în acelaşi sector vestic al platoului superior al dealului „Cetăţuie”. Date fiind rezultatele cercetării din anul precedent, obiectivele propuse pentru campania din anul 2010 au vizat finalizarea cercetării suprafeţei Sp4 şi extinderea cercetării spre E, printr-o nouă suprafaţă cu dimensiunile de 5 x 4 m. Cercetările s-au desfăşurat pe parcursul a două campanii, în perioada 28 iunie – 15 iulie şi respectiv, 24 august – 15 septembrie.

Datorită finanţării insuficiente, forţa de muncă a fost constituită din voluntari, fapt ce ne-a permis să realizăm următoarele lucrări:

- am cercetat cele două instalaţii identificate în urmă cu un an, în suprafaţa Sp4, care s-au dovedit a fi o vatră deschisă şi un cuptor;

- am început cercetarea într-o nouă unitate de cercetare cu dimensiunile de 5 x 5 m, denumită de noi Sp5;

- am realizat cercetări magnetometrice, pe platoul numit Dealul Judelui, aflat la baza dealului Cetăţuie, cu sprijinul Institutului de arheologie sistemică din Alba Iulia;

- au fost recoltate probe pentru datare geomagnetică de către Călin Şuteu, cercetător în cadrul Institutului de arheologie sistemică din Alba Iulia;

- am efectuat periegheze în zonă, identificând pe culmea dealului Cornet mai multe bucăţi de material având aspectul unei zguri rezultate din reducerea fierului;

- am curăţat vegetaţia tânără, iarba şi vegetaţia uscată, pe platoul superior al Cetăţuii.

Vatra deschisă descoperită în Sp4 a fost construită pe o structură din piatră locală, lipită cu lut, având la suprafaţă o cruste de lut ars pe care se găseau urme de arsură precum şi bucăţi de zgură metalică. Instalaţia de foc a fost amenajată pe marginea unei terase săpată în stânca de calcar a dealului, fiind o construcţie masivă.

Cuptorul era amenajat spre V faţă de vatra descrisă anterior, pe un pat din piatră locală, lipită cu lut. Peste această amenajare a fost aplicat un strat de lut, care a fost îndreptat şi netezit. Cupola a fost ridicată cu ajutorul unei structuri din nuiele, lipite cu lut. Amprentele lăsate de nuiele au fost identificate în timpul cercetării sub forma unei reţele de orificii care se distingeau cromatic şi printr-o textură diferită. Gura de alimentare a cuptorului a fost identificată spre S.


18

Vatra cuptorului a fost refăcută, această parte, mai nouă, oferind şi probele recoltate pentru datarea geomagnetică.

În suprafaţa Sp5 am înlăturat stratul vegetal şi am cercetat un prim strat arheologic. Acesta, ca şi în unitatea de cercetare alăturată, Sp4 are aspect granulos, conţine multă piatră şi materiale arheologice amestecate, aparţinând mai multor epoci istorice (evul mediu, perioada post romană, dacice şi din preistorie). El corespunde unei secvenţe ale istoriei locului, în care, poate cu prilejul unor amenajări pe coama dealului, a fost mutată spre vale o cantitate mare de pământ, antrenând şi urmele de locuire aferente, prezente în acel loc.

La finele campaniei ne-am oprit deasupra nivelului corespunzător amenajărilor din epoca dacică.

În colţul sud-vestic al suprafeţei de cercetare, încă din momentul trasării am surprins o veche secţiune, presupusă de noi încă din 20042 ca fiind una dintre unităţile de cercetare realizate de către Larisa Nemoianu în anul 19733.

Cercetările efectuate până în prezent în sectorul vestic al platoului superior al Cetăţuii de la Ardeu demonstrează prezenţa în această arie a unei clădiri de mari dimensiuni, ridicată pe o structură de stâlpi din lemn, şi pereţi din nuiele lipite cu lut, amenajată pe mai multe terase săpate în stânca de calcar. Cu scopul nivelării întregii suprafeţe destinate construcţiei, pe stâncă a fost aşezat un strat de pământ în care se găsesc numeroase fragmente ceramice, în mare majoritate aparţinând unor culturi preistorice.

Construcţia adăpostea un atelier de fierar, în cadrul căruia erau realizate şi obiecte din bronz şi din materii dure animale. În interiorul clădiri au fost identificate două instalaţii pentru încălzit: o vatră şi un cuptor, precum şi numeroase obiecte între care se numără unelte, piese de armament, podoabe, obiecte frecvente in inventare casnice, precum şi materii prime. Materialele arheologice aparţin Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Dimensiunile construcţiei nu au putut fi estimate, ele depăşind limitele unităţilor de cercetare investigate până în acest moment. În partea sudică este foarte posibil să fi fost construită locuinţa (locuinţele) personalului care deservea atelierul.

În acest moment, pe culmea dealului, pe baza cercetărilor efectuate până în prezent pot fi identificate

Documents

Această publicaţie apare cu sprijinul financiar al...DIRECŢIA PATRIMONIU CULTURAL MUZEUL NAȚIONAL BRUKENTHAL SIBIU CRONICA CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ROMÂNIA CAMPANIA 2010