20

Accent basarabean nr. 13

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Revista Accent Basarabean nr. 13

Citation preview

Page 1: Accent basarabean nr. 13
Page 2: Accent basarabean nr. 13

ACCENT BASARABEAN Revista Accent Basarabean este supliment

al revistei Migrant în România realizată în cadrul proiectului Migrant în România Interculturală, coordonat de Institutul In-tercultural Timișoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului, filiala Cluj, Asociația Centrul pentru Resurse Civice, Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Integrare Socială, finanțat de Uniu-nea Europeană prin programul General Solidaritatea și Gestiunea Fluxurilor Mi-gratorii. Fondul European de Integrare a Resortisanților Țărilor Terțe.

REDACŢIA

Coordonator Daniela Cervinschi (LADO Cluj)Editor Şef Cătălina Ababei COLABORATORILazăr DumitruGolban IrinaLupulescu IuliaToth AnitaMatei AlexandraWeiszenbacher ArnoldSolovei AdrianaBaidac IuliaRael Solis-May

ISSN2247-9260

Revista Accent Basarabean este editată de Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj

CUPRINS

CAMPANIA ”ADEVĂRATA BASARABIE”... Lazăr Dumitru

Cine suntem noi? ATRAG... ATRAG

Diferentele majore dintre organizatiile studentesti si organizatiile unioniste... Golban Irina

Despre migratie si oameni frumosi... Lupulescu Iulia

Migration Stories - People on the Move in Europe...Toth Anita

Campania My World 2015 este LUMEA TA... Matei Alexandra

New York, te iubesc!...Weiszenbacher Arnold 42 de tineri, 6 tări europene, In the middle of Nowhere, mai, Olanda... Solovei Adriana

LA JOIE DE VIVRE...Baidac Iulia

Moldova and the Chinese show business...Rael Solis-May

10

11

3

13

4

15

5

17

6

8

,,

,

,

,,

, , ,,

Page 3: Accent basarabean nr. 13

ISSN2247-9260

Adevărata Basarabie este o campanie alfată deja la a IV-a ediție. Se desfășoară în fiecare primăvară, la Iași în perio-ada aprilie-mai. Cuprinde de la 5 la 6 proiecte, numărul acestora variind de la o ediție la alta. Domeniile de bază ale proiectelor desfășurate sunt: cultură, artă, film, conferințe, divertisement. Scopul proiectului este: Relaţionarea socio-culturală dintre cele două maluri ale Prutului. Din cauza influienţelor politice şi istorice, coeziunea care ilustrează conștiința și spiritul național a avut de suferit. Din aceste considerente, grupul ţintă este format din: 50 de tineri care vor beneficia de excursia “Cunoaşte Basarabia”; 30 de tineri membri ai dif-eritelor asociaţii din diverse centre uni-versitare ale României care fac parte din Federația Asociațiilor de Basarabeni (FAB) și publicul ieșean, interesat de cultură, care va avea oportunitatea să vizioneze un film, să urmarească o piesă de teatru sau să admire o expoziție de picturi și fotografii.

Obiectivele Campaniei: 1. Promovarea a cel puțin 10 tinere tal-ente din domeniile: fotografie, arte plas-tice, mâini dibace, din Iași în perioada desfășurării proiectului;2. Valorificarea unei piese de teatru ba-sarabean pe parcursul implementării proiectului;3. Crearea și sustenabilitatea schimbului de experienţă dintre 80 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului timp de 10 luni de la demararea proiectului; 4. Stabilirea unor relații de colaborare durabile dintre cei 30 studenți basara-beni din România și membrii asociației ATRAG;5. Valorificarea artei românești prin proiecția unui film basarabean în perio-ada implementării proiectului.

Justificare Proiectul ”Adevărta Basarabie” vizează schimbul de experiență socio-culturală între mediul ieșean și cel din Republica Moldova.

Lazăr Dumitru- presedinte Asociatia Tinerilor Români din Afara Granitelor

3

,, ,

În contextul apartenenței istorice comune, proiectul nostru urmărește promovarea culturii, limbii române și a conștiinței naționale. Proiectul este necesar din cauza stereotipurilor greșite existente referitoare la cultură, limbă, tradiție și istorie. De acest proiect vor beneficia circa 50 de tineri, participanți la excursia “Cunoaşte Basarabia” și 30 de tineri basarabeni, membri ai diferitelor asociaţii din diverse centre universitare ale României care fac parte din FAB. Tinerii ieșeni vor putea admira o frumoasă expoziție de fotografie și pictură, viziona un film și urmări un spectacol de teatru.Vizați în mod deosebit, tinerii sunt generaţia pe care o credem cea mai în măsură să genereze noi idei, astfel considerăm absolut necesară cultivarea spiritului activ. Lazăr Dumitru

CAMPANIA ”ADEVĂRATA BASARABIE”

Page 4: Accent basarabean nr. 13

Asociația Tinerilor Români din Afara Granițelor (ATRAG), fondată în 2005 este o organizație non-guvernamentală, non-profit și apolitică, care are ca scop reprezentarea membrilor ATRAG și a tin-erilor români din afara granițelor pe lângă autoritățile, instituţiile educaţionale, pre-cum și față de alte organizații naționale și internaționale, promovarea valorilor culturale și artistice ale etniei românești din afara granițelor, promovarea spir-itului civic în rândul tinerilor din afara granițelor.

De asemenea, ATRAG s-a implicat activ în reprezentarea studenților basarabeni și soluționarea problemelor acestora( probleme privind cazarea, abonamentul pentru transportul public, transferul de la o facultate la alta din motive întemeiate, etc.).

Unul dintre principiile fundamentale în activitatea ATRAG este principiul de colaborare și cooperare. Am realizat ma-

joritatea proiectelor în parteneriat cu alte asociații studențești sau de tineret din Iași. De asemenea, am fost parteneri la o serie de proiecte implementate de alte ONG-uri din Iași. Printre partenerii prin-cipali se numără AIESEC Iași, BEST Iași, AEGEE Iași, Liga Studenților Economiști din Iași, ELSA Iași, Asociația Studenților Francofoni din Iași, Organizația Studenților de la Studii Europene din Iași, Asociația Studenților Jurnaliști. În continuare, dorim să extin-dem colaborarea cu partenerii noștri în sensul transferării cunoștinelor, bunelor practici și experienței tinerilor din Re-publica Moldova.

Obiectivele principale ale asociației sunt: 1) Promovarea valorilor culturale şi artistice ale etniei româneşti din afara graniţelor ţării;2) Dezvoltarea spiritului civic în rân-dul tinerilor; 3) Facilitarea accesului şi participarea

tinerilor români din afara graniţelor la manifestări ştiinţifice, culturale, sportive şi la mijloace de agrement;

Pe parcursul anilor am desfășurat următoarele mari proiecte:a) Campania Adevărata Basarabie; edițiile I, II,III și IV b) Europa Tinerilor, ediţia I (proiect intercultural) c) Make the Difference; ediţia I și II

4

Cine suntem noi?ATRAG

Page 5: Accent basarabean nr. 13

Diferentele majore dintre organizatiile studentesti si organizatiile unioniste

,, , , ,,

5

Anual Guvernul României acordă un număr impunator de burse pentru cetățenii Republicii Moldova. Datorită aces-tui fapt, mulți tineri din Moldova își fac studiile liceale, de licență, de master sau postuniversitare in România. Perioada studiilor în România este una benefică pentru formarea unor valori naționale autentice, pentru schimbarea de mentalitate, deoarece studenții și liceenii locuiesc într-un mediu unde limba, cultura, tradițiile sunt trăite cu adevarat. Pentru a apara și a promova drepturile lor tinerii basara-beni formează organizații de studenți și liceeni. În prezent, în România există 17 asemenea organizații, 14 dintre acestea formeaza Federația Asociațiilor de Basarabeni. Acestea sunt organizaţii apolitice, ele nu promoveaza idei politice și nu sunt exponenți a diverselor partide sau organizații politice. Studenții basarabeni veniți la studii în România au nevoie de sprijin pentru a se incadra mai ușor într-un nou mediu. In acest sens organizațiile le vin in ajutor prin diverse activități, acțiuni, în special cu caracter cultural. Tradițional se organizează marșuri turistice, flash- mob-uri cu ocazia diverselor sărbători, concursuri sportive etc. Membrii Asociațiilor de Basarabeni se implică activ in activități de voluntariat. Noi, studenții si liceenii din Republica Moldova care stud-iem in România, suntem conștienti de identitatea naţională, lingvistică și culturală românească a locuitorilor ambelor maluri ale Prutului. In timpul studiilor conștiința națională a noastră se dezvoltă și unitatea de limbă, cultura capăăa o alta conotație. Locuind si studiind în România trăim cu adevarat

valorile noastre naționale comune. Cu parere de rau, deseori Organizațiile Tinerilor Basarabeni sunt confundate cu ONG-uri care promovează ideea Unirii Ba-sarabiei cu România și sunt implicate politic. Organizatiile studenților si liceenilor basarabeni din România niciodată nu au promovat idea unirii teritoriale a Re-publicii Moldova cu Romania, nu au desfasurat acțiuni pro-unire, marșuri sau alte activități care au la bază aceasta idee. Nu din motiv ca ne este străina ideea unirii teritoriale, ci de aceea ca scopul nostru este altul. Mai mult, noi ințelegem că adevărata Unire poate fi realizată cu mai puține vorbe și cu mai multe fapte reale. Organizațiile studenților și liceenilor basarabeni au fost create pentru a face mai ușoară și mai interesantă viața tiner-ilor originari din Republica Moldova. Celor care, totuși, confundă aceste organizații le sugerăm să citească Statutul fiecărei organizații în parte. Documentele de constituire ale fiecărui ONG conțin informații despre scopurile, obiectivele și formele de activitate ale membrilor săi. Membrii organizațiilor studențești ale basarabenilor își propun să co-laboreze și să se ajute reciproc pentru integrare în noile condiții și realizează proiecte comune cu alte comunități studențești. Cei care vor să ne cunoască sunt invitați sa acceseze pagina web a Federației Asociațiilor de Basarabeni din România http://fabromania.ro/ unde puteţi găsi și paginile organizațiilor de basarabeni din diverse orașe românesti . Golban Irina

Page 6: Accent basarabean nr. 13

6

Emoție, povești de viață incredibile, destin, priet-enii, șansă, egalitate, migrație, oameni frumoși, sau altfel spus „People on the move- International Youth Exchange-Kassel 2013”. Echipa României din care făceam și eu parte alături de alte 7 fete a trăit acolo clipe de neuitat. Cu emoție, dar mai ales cu bucurie pe 6 august 2013 am dat start călătoriei noas-tre, având drept primă destinație Dortmund. Pe 7 august aveam să ajungem în orașul Kassel unde am petrecut 10 zile absoult incredibile. Totul a început frumos, în prima zi cu activități de tip ice-breaking și astfel am început să ne cunoaștem. A doua zi am dat start workshop-urilor și de aici nebunia începe- repetiții ore întregi zi de zi, plimbări prelungi prin oraș, pentru ca seara să ajungi în cameră obosit, dar fercit, având satisfacția de a lucra alături de oameni atât de frumoși și creativi. Trainerii au fost nu doar profesoniști desăvârșiți, ci oameni cu adevărat deosebiți care s-au implicat cu tot sufletul. Un moment extrem de intens din punct de vedere emoțional a fost reprezentat de jocul cu tema „Sucessful In-tegration”- fiecare participant primea un plic în care se afla biografia unei persoane din diferite colțuri de lume, iar partici-pantul devenea din acel moment persoana respectivă și avea de trecut prin mai multe etape, în funcție de fiecare situație. În primul rând trebuia să treacă granița, pemtru ca apoi sa ceară fie azil, fie să își caute un loc de muncă, fie să caute o casă. Pusă în pielea altui personaj am putut înțelege mult mai bine problematica migrației. Situația mea a fost una fericită, deloc dificilă și am putut trece destul de rapid prin toate etapele nec-esare, personajul meu fiind originar din Franța și deci cetățean al unui stat membru U.E. Am auzit apoi poveștile altor colegi care fie au fost trimiși la închisoare și apoi deportați înapoi în țara lor fie au fost nevoiția să solicite azil șă să aibă timp de cel puțin un an o serie de restricții. Am înțeles atunci ce norocoși suntem noi ca cetățeni europeni și ca membri ai Uniunii Euro-pene. Am înțeles că noi avem o șansă de care alții nu pot bene-ficia, că nu există egalitate în drepturi pretutindeni, că nu există suficientă libertate de mișcare și multor oameni li se

Despre migrație și oameni frumoși

Page 7: Accent basarabean nr. 13

7

Despre migrație și oameni frumoși

neagă mult prea ușor dreptul de a aspira la o viață mai bună. Traiul nostru e doar un vis pentru mulți alți oameni care se izbesc zi de zi de rigorile și barierile unei societăți indiferente față de viața și sen-timentele lor. Spectacolul final a reprezentat pentru mine apogeul întregului proiect. Am savurat fiecare moment al show-ului, am râs, am plâns și am trăit la intensitate maximă fiecare clipă. Fiecare moment al spectacolului părea a fi o metaforă a unei povești despre migrație total diferită, fericită sau mai puțin fericită. Fie că era vorba despre momentele de dans, despre cele de teatru, muzică sau rap, fiecare parte a show-ului arăta o

fațetă diferită a migraței, dovedindu-ne în cele din urmă că în ciuda oricăror diferențe ce țin de cultură, de limbă sau de perspectivă cu toții suntem în fond oameni și noi suntem cei care creăm ceea ce convențional poartă numele de societate umană. Cercul final în care ne-am reunit cu toții pentru finalul specta-colului dovedește încă o dată că există mult mai multe similitudini și lucruri care ne apropie decât care ne despart și indiferent de cultura din care provenim, toți suntem oameni. Am înțeles acum, după această frumoasă experiență că noi oamenii suntem singurii care creăm bariere de orice fel, prejudecăți și limite. Nu există bariere spațiale și temporale de netrecut,

ci doar incapacitatea noastră de a ne sus-trage lor. În fond viața e viață cu adevărat numai atunci când simți că ești liber, că ai drepturi și posibilitatea de a spera la o viață mai bună. Așadar cu ce rămân după acest proiect? Rămân cu prietenii frumoase, cu amintiri prețioase, cu multe poze, cu orașul Kassel în suflet, dar mai presus de orice rămân cu o experiență unică și irepetabilă. Rămân cu o lecție de viață, cu multe cunoștințe despre migrație și cu poveștile oamenilor pe care i-am cunos-cut aici și pe care aștept cu nerăbdare să îi revăd cât mai curând. Grigoreta-Iulia Lupulescu

Page 8: Accent basarabean nr. 13

Fiecare persoană e unică în felul ei, chiar dacă este sau nu lipsită de materia primă pe care o numim bani, sau statut, cunoștințe şi educație. Doctorul Sahle Tesfai, coodonator al ICNSD (Interna-tional Centre North South Dialogue), ne-a spus un lucru demn de reținut: ”Integrarea nu înseamnă domesticire, poți domestici un animal, dar nu o ființă umană”. Aceste cuvinte ni le-a spus în contextul în care, migrând, uneori îți este impus să preiei tradițiile respectivu-lui loc în care ai migrat, asta e perfect normal, însă în momentul în care aduci și tu, străinul, cutuma țării tale, nu ești tocmai bine privit. Întreaga activitate desfăsurată în cadrul acestui program, s-a bazat pe înțelegerea și conștientizarea conceptu-lui de integrare; activități precum: într-un grup de 6 sau 7 persoane, am facut un schimb de experiență, fiecare iși spunea

propria experiență legată de migrație, unde am intâlnit câteva povești uimi-toare, neputând a crede câtă importanță poate avea o mică avere, culoare sau naționalitate; un alt grupa fost prezent la o ședință în incinta Primăriei Kassel, unde ni s-a explicat procedura integrării in Kassel, câți străini și-au adus si famil-iile pentru diverse motive, economice, sociale, medicale etc. (in Kassel am reușit sa aflu că sunt 428 de români), de-spre tratamentul refugiaților etc. De asemenea, jocurile au avut un rol important în descoperirea, mai întâi a colegilor, iar apoi a drumului parcurs de refugiați: ice breaking activities, exerciții de cooperare si jocul refugiaților unde ni s-a dat hârtie oficiala pentru intrarea in Germania, respectiv ni s-a dat o foaie cu cine suntem și trebuia să jucăm rolul care ni se dădea, eu de exemplu, mă numean Samira, din Africa, fără viză

cu o întreagă poveste tristă despre fa-milia mea. Jocul ne-a dat de ințeles ce înseamnă să stai la cozi interminabile în speranța că vei fi lăsat să intri în țară, să poți avea un loc de muncă demn și un acoperiș, în schimb, te țineau cu anii la cozi, apoi chiar dacă te acceptau ca și refugiat, nu aveai drept de muncă și nici dreptul de a te deplasa dintr-un oraș în altul, abia după alți câțiva ani ți se oferea un loc de muncă și câteva drepturi în plus. Dintre multitudinea de activități, cea mai tumultoasă, a fost workshop-ul de teatru, in cazul meu, apoi dans și rap/muzică. Inclusiv acestea s-au realizat cu scopul de a evidenția libertatea de șanse pentru fiecare dintre noi de a migra, in-diferent de rasa, culoare, apartenența la o religie etc.

8

Migration Stories - People on the Move in Europe

Page 9: Accent basarabean nr. 13

Pe lânga activități, un aspect important, e și faptul ca am avut oportunitatea de a cunoaște alte naționalități: Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Turcia, Finlanda, Polonia. Din Germa-nia deja am aflat ce înseamnă să te integrezi, iar pentru restul țărilor am aflat din diverse conversații amicale, ce au dus la cunoașterea într-o mică măsură a cultului fiecăruia, si de ce nu, la strânse prietenii.Drumul, cazarea, cunoașterea tuturor participanților, jocurile, discuțiile, ședințele cu înalți reprezentanți ai Kassel-ului pen-tru acest domeniu, workshop-urile, evaluarea finală, toate au avut un scop bine delimitat, bine organizat, fiind un subiect continuu în zilele noastre, mi s-a părut corect ca tineretul să fie în cunoștință de cauză. Pe mine, această experiență, m-a ajutat în a vedea practic cum stau lucrurile in domeniul imigraţiei. Dificultățile ce pot apărea pentru anumiți oameni, și, bineînțeles, în viitor, să pot combate cu argumente persuasive ceea ce nu mi se pare conform drep-turilor migraților, să pot fi în măsură să dovedesc ce e greșit și ceea ce e corect să rămână legat de politica fiecărei țări în vederea susținerii drepturilor omului. Toth Anita

9

Migration Stories - People on the Move in Europe

Page 10: Accent basarabean nr. 13

10

Ţi-ai dorit vreodată să fii auzit de reprezentanţii guvernului? Eşti un cetăţean activ? Iţi doreşti ca guvernul să fie mai re-sponsabil faţă de nevoile cetăţenilor săi? Său vrei să promove-zi non-violenţa? Acum este şansă ta să încluzi părerile tale în agenda de dezvoltare post-2015 la nivel mondial! ONU a decis să creeze un chestionar înternaţional cunoscut ca MY WORLD pentru a oferi cetăţenilor lumii posibilitatea de a participa în procesul decizional post-2015 prin indentificarea schimbărilor care vor produce efecte pozitive în viata acestora.

My World este un chestionar care permite oamenilor din în-treaga lume să expună cele mai importante probleme pe care aceştia doresc a fi adăugate în agenda post-2015. Rezultatele acestui chestionar sunt adresate Naţiunilor Unite. Astfel, Or-ganizatia Internaţională Pentru Tinerii Diplomaţi a realizat un parteneriat cu ONU în vederea promovării Campaniei, dar în special, a includerii tinerilor şi copiilor în acest process. Acest sector de vârstă reprezintă un grup vulnerabil atât în Romania cât şi peste hotare. OITD işi doreşte să susţină implicarea tiner-ilor şi a copiilor în proiecte cu impact internaţional.

Puteţi să ăa adăugaţi vocea la Campania MY WORLD 2015 folosind trei metode:• Online, la: http://www.myworld2015.org/?partner=OITD în cele şase limbi oficiale ale Naţiunilor Unite;• Telefonie (disponibila din Ianuarie 2013);• Offline (disponibila dîn Decembrie 2012): chestionare tip fisă de vot.

Această campanie va avea loc până în 2015, timp în care ne dorim să cuprindem cât mai multe viziuni ale cetăţenilor lumii, în special a celor ce fac parte din comunitatile sub-dezvoltate şi marginalizate. Rezultatele vor fi disponibile pe website (vezi mai sus) şi vor fi trimise către ONU înainte de întalnirea din Monrovia, Jakarta şi New York înainte de prezentarea rapor-tului fînal către Secretarul General pentru a-l sfatui în ceea ce priveşte viziunea pentru agenda post-2015.

OITD desfăşoară această campanie la nivel naţional şi Liga Apararii Drepturilor Omului se bucură să se alăture acestei îniţiative. Până în prezent, OITD s-a implicat in Baia Mare, unde a avut loc conferinţa internaţională Rotaract Global Mod-el United Nations. Coordonatoarea proiectului, dra Alexandra Matei, a prezentat scopul campaniei la eveniment şi a aplicat şi chestionare tinerilor participanţi. De asemenea, tot Alexandra a realizat aceasta campanie şi în şcolile şi liceele din Galaţ,i bucurându-se de un adevărat succes şi deschidere din partea elevilor. Astfel, LADO impreună cu OITD suţin această şansă unică de a include priorităţile cetăţenilor români, şi nu numai, în agenda de dezvoltare începand cu anul 2015.

Votaţi ACUM!

Website: http://contactoitd.wix.com/campanialumeamea2015Contact: Alexandra Matei – Coordonator Campanie [email protected] Matei Alexandra

Campania My World 2015 este LUMEA TA

Page 11: Accent basarabean nr. 13

Îmi aduc vivid aminte aceea zi ploioasă de pe coasta de est a Statelor Unite, cum în timp ce moțăiam, contorsionat în scaunul unui autobuz ChinaBus (com-panie a cărei legalitate operațională e mai bine a nu fi investigată pentru un drum liniștit și împăcat), am deschis ochii și, printre picurii de ploaie ce se prelingeau lent pe geam, am sorbit skyline-ul Lower Manhattan-ului pentru întâia oară. Deși am mai avut șansa de a vizita cătune fai-moase până atunci, nimic nu m-a pregătit pentru impactul emoțional experimentat. Giganții semeți de oțel străluceau în lu-mina diafană a soarelui care începu să se lupte, cam apatic, cu norii furioși ce se refugiau din calea pustietății Atlanticu-lui de Nord. Acest dans sclipitor ce se desfășura în fața ochilor tăi te lasă pentru câteva minute fără glas și într-o adâncă minunare contemplativă. Dar, iata-mă ajuns și la destinația finală (care nu e tocmai greu de dedus după

inspiratul mijloc de transport ales): o străduță colorată și gălăgioasă din Chi-natown. De cum te afli însă în centrul acestui mușuroi gigantic, realitatea te prinde din urmă și ești nevoit să te trezești din reverie și să îți pui instinc-tele de supraviețuire la muncă. Dacă vă întrebați acum care e senzația efectivă acolo, nu trebuie să vă deplasați mai departe de telecomandă pentru a afla răspunsul: NY e exact ca în filme! La fel ca după un grav accident, șocul inițial dispare și simțurile tale sunt invadate din toate părțile: mașinile de poliție și ambulanțele se întrec cu pickhamerele într-o competiție asurzitoare, la fel ca niște lei care își folosesc răgetul pentru a decide teritoriile, taxiurile galbene te înconjoară și copleșesc ca o pădure de mangrove, iar oamenii aleargă grăbiți de jur împrejur, se înjură și se ceartă pentru cea mai mica inconveniență ca o ceată de giboni: o veritabilă Junglă!

Un New-Yorkez adevărat însă nici nu își poate imagina un habitat mai perfect: zgârie-nori de toate formele și dimensi-unile ce se preling pe bulevarde și străzi ca versurile unei poezii cu rimă albă, munți de gunoaie ce îi îngrădesc lăsate la voia întâmplării, părculețe cromatice și liniștite ce picură pe pânza agitată din piatră, beton și oțel, precum și cordialele urări de dimineață: „Get the @#$% out of my way!” sau „Piss off, douchebag!”. Probabil nu este în lumea „civilizată” un loc mai greu unde să te adaptezi, dar ce deliciu senzorial pentru un turist! Ajuns în Harlem, mă cazez în sfârșit și îmi planific următoarele 4 zile în sălbăticie. O plimbare pe ritmurile Hip-Hopului prin cartier, e urmată de o lunga cursă cu metroul până în Downtown. Ușile se deschid și ești brusc, ca un nau-fragiat, aruncat într-o mare de costume.

New York, te iubesc!

11

Page 12: Accent basarabean nr. 13

admiratul oamenilor de pe treptele din Times Square, vizite printre campusurile și coridoarele universităților Columbia și NYU sau aflarea celor mai bune locuri pentru cheesecake-uri sau mâncare chinezească se deosebesc și ele. Dar surpriza cea mai mare nu e de ordin arhitectural, cultural sau gastronomic, ci e oferită de însăși cei care fac acest oraș atât de mare: locuitorii săi. Momentele pe care nu le voi uita cu siguranță niciodată sunt cele care m-au atins cel mai mult: bătrâneii simpli de 70 de ani de lângă mine, care s-au ridicat în picioare la musicalul „Mamma Mia” și au dansat in ritm vioi, adolescetin, împreună cu toată sala la finalul reprezentației, pu-ertoricanul și prietena sa care au descălecat de pe biciclete și mi-au oferit un scurt tur al Brooklyn-ului și al segregației et-nice prezente acolo sau oamenii fără casă din Penn Station (al căror reprezentant, datorită imprudenței în planificare, am fost și eu în ultima mea noapte) și poveștile triste și înduioșătoare ale modului în care au ajuns în situația respectivă. NY pare uneori că transcende realitatea și capătă o viață pro-

prie. Sufletul său e un amalgan al celor peste 8 milioane de povești și voci neobosite care îi clocotesc prin arterele con-gestionate. Ele reprezintă sângele și oxigenul care îl mențin treaz 24 de ore din 24. Personalitatea sa e la fel de complexă ca a oricăruia din acei oameni gigantici care au marcat istoria. E genial, dar nebun, fascinant și necruțător, sălbatic și crud. Îți cucerește imaginația, dar te frapează în același timp prin realitatea sa dură. E ambițios și încăpățânat. Mândru, rezilient și plin de fortitudine, învață din greșeli și privește doar înainte. Nici un alt oraș nu îmbină așa de bine trecutul cu viitorul. Poate întocmai de aceea e cel mai notoriu în prezent. E plin de vicii admirabile și de virtuți disprețuitoare. Poate altele sunt mai frumoase sau posedă distincții mai deosebite, dar cu siguranță nici unul nu e mai tentant, mai fascinant sau mai atrăgător ca NY.

Arnold Weiszenbacher

12

Finanțiștii de pe Wall Street, năpădesc ca o invazie de manguste compartimentele metro-ului și e ciudat și plăcut în același timp să vezi cum cerșetori fără zdrente și muzicanți ambulanți se amestecă cu unii dintre cei mai înstăriți și influenți oameni din lume. De cum ieși din labirintul sub-teran, corvoada pentru vertebre începe. Ochii ți se pierd înspre văzduh asemenea unui ritual ascetic și formele ce se între-taie cu orizontul te amețesc. Continuăm

încordați înspre Battery Park, de unde luăm feribotul înspre Statten Island, pen-tru o seară relaxantă, ca apoi la intoarcere să trecem pe lângă domnișoara Libertate, cu flacăra ei aprinsă în noapte și probabil una dintre cele mai uimitoare priveliști din lumea modernă, atunci când întreg Downtown-ul cu luminile lui orbitoare te aspiră inspre el, în timp ce feribotul acostează exact la baza zgârie-norilor. Zilele următoare ne calmăm cu greu en-

tuziasmul în timp ce vizităm Ellis-Island și aflăm poveștile deopotrivă minunate și sfâșietoare ale milioanelor de oameni ce au ajuns aici în căutarea unei vieți mai bune sau ne oprim în fiecare zi la colțul 34th cu 5th Avenue să admirăm, cea mai somptuasă, impozantă și elegantă clădire din lume: Empire State Building, nu fără a ne bucura într-un final și de un apus de basme din vârful său. O după-amiază revigorantă prin Central Park,

Page 13: Accent basarabean nr. 13

“Sometimes you find yourself in the middle of nowhere, and sometimes in the middle of nowhere, you find yourself. “Autor necunoscutÎn perioada 24-31 mai am avut șansa de a participa, împreună cu un grup de alți 41 de tineri din 6 țări europene: România, Italia, Polonia, Turcia, Suedia și Olanda în cadrul unui schimb de tineri, prin intermediul programului european Youth in Ac-tion, în frumoasa țară a lalelelor, dar mai cu seamă, a multicul-turalismului și deschiderii spre diversitate: Olanda.Proiectul, intitulat In the Middle of Nowhere (În mijlocul pustietății), s-a desfășurat în localitatea Bant, regiunea Flevo-land, care apropos, este un teritoriu construit artificial. În urmă cu 50 ani, aici se aflau apele golfului Zuiderzee al Mării Nordului, golf care amenința întreaga țară cu inundații, astfel olandezii au decis construirea unui teritoriu artificial, pentru închiderea golfului. Lucrările Zuiderzee de construire a pro-vinciei Flevoland și faimoasele lucrări Delta, pentru protejarea Olandei de inundațiile mari, au fost declarate una dintre cele 7 minuni ale lumii în domeniul ingineriei civile, de către Soci-etatea Americană din Inginerie Civilă. Schimbul de tineri In the Middle of Nowhere a fost organizat de organizația non-guvernamentală Rock Solid, din Lunteren, Olanda, fondatorul căreia este Chris van Maanen – cel care a fost și trainer în cadrul proiectului. De menționat că pentru Chris, care este manager în construcții de meserie, organiza-rea proiectelor pentru tineri este o adevărată pasiune, care a început încă din anii ’90. Primele schimburi de tineri, Chris le-a organizat chiar în România, iar după apariția programelor de finanțare europeană Youth (2000-2006) și Youth in Action (2007-2013), el a organizat zeci de asemenea proiecte în mai multe țări europene, abordând diverse subiecte, precum: inclu-ziunea persoanelor cu dizabilități, integrarea europeană, man-agementul proiectelor, cetățenia activă etc.

In the Middle of Nowhere a abordat tematica vieții și oportunităților în mediul rural, adresându-se astfel tinerilor care locuiesc sau au contact cu localitățile rurale. “Am ales acest subiect pentru proiect, deoarece reprezintă o problemă importantă în mai multe țări europene. Tinerii care locuiesc în mediul rural deseori sunt dezavantajați de lipsa oportunităților de dezvoltare, iar informându-se într-un mod practic și non-formal despre situația lor, mai ales printr-un schimb cultural internațional cu tineri aflați în aceeași situație, aceștia pot înțelege mult mai bine care sunt avantajele și, mai ales, cum pot fi depășite dezavantajele faptului că nu locuiesc într-un oraș mare”, spune Chris van Maanen. În prima zi a proiectului, toți eram cuprinși de un sentiment de curiozitate, dar și reticență în fața celor peste 40 de fețe necunoscute, cu care urma să conviețuim timp de o săptămână, și din spusele lui Chris, chiar să devenim prieteni. Și mie, și celorlalți, ne era greu să credem acest lucru, gândindu-ne la multitudinea de diferențe dintre noi, dar mai ales din frica de necunoscut. La primul joc de învățare a numelor, eram siguri că nu vom ajunge să reținem niciodată toate numele, mai ales că o bună parte ni se păreau și greu de pronunțat. Dar, după nici două zile, în urma mai multor jocuri și activități, le-am memo-rizat fără efort, de parcă ne-am fi știut dintotdeauna. Important pentru apropierea grupului a fost și faptul că în căsuțele a câte 6 locuri în care locuiam, au fost plasați doar participanți din țări diferite, pentru „forțarea” și facilitar-ea dialogului. Înțeleaptă decizie, căci doar ieșind din zona de confort poți să cunoști oameni și experiențe extraordinare.Astfel, după primele zile, deja eram un grup apropiat, plin de energie și dornici de activități cât mai interesante. Dorința ne-a fost îndeplinită!

13

42 de tineri, 6 țări europene, In the middle of Nowhere, mai, Olanda

Page 14: Accent basarabean nr. 13

Pe parcursul celor 7 zile de proiecte, am avut parte de un program intens, din care am avut multe de învățat, prin cele mai inventive metode de educație non-formală: jocuri de rol, competiții sportive, lucru manual, planificări de proiecte virtu-ale, urmărind atât consolidarea și cunoașterea grupului, cât și învățarea interculturală, dar mai ales, conștientizarea avantaje-lor și dezavantajelor vieții în mediul rural. Curios a fost faptul că fiecare țară participantă a fost responsabilă de pregătirea unei activități, într-una din zilele proiectului. România a pregătit activitatea de învățare interculturală Derdi-ans, care ne-a ajutat să înțelegem că diferențele culturale există pretutindeni în mod firesc și că nu poți să ierarhizezi culturile între ele sau să consideri o cultură mai “corectă” decât alta. Pur și simplu, aceste diferențe trebuie înțelese, acceptate și învățate, pentru un dialog eficient și prietenos. O zi deosebită a fost vizita organizată în localitatea Giethoorn, supranumită și “Veneția Olandei”, datorită faptului că centrul său, asemenea orașului italian, are în loc de străzi, canale, pe care te poți deplasa cu barca, ceea ce bineînțeles am și făcut. A fost o experiență inedită, care ne-a pus la încercare simțul orientării în spațiu și datorită căreia am descoperit printre noi adevărate talente de vâslitori . Tot acolo am mai vizitat și Muzeul Rocilor, unde am putut vedea exponate de roci și pietre din întreaga lume, de peste sute de milioane de ani vechime, precum și cel mai mare ou de pasăre descoperit pe Pământ, care este de aproximativ 3 ori mai mare decât un ou normal de struț. Cele 7 zile de proiect s-au scurs mult mai repede decât ne-am așteptat, iar promisiunile lui Chris au fost bineînțeles îndeplinite: noi am devenit un grup foarte unit și am legat pri-etenii de durată, iar proiectul a fost extraordinar. Credeam că doar eu am fost atât de impresionată, dar, discutând cu tinerii, am aflat că reacțiile lor sunt pe potrivă. Federica-Francesca Morgillo, din Italia menționează că: “acesta nu a fost primul meu schimb de tineri, și proba-bil nici utlimul, dar îmi va fi mult mai greu să mă bucur cu adevărat de celelalte, pentru că In the Middle of Nowhere to-tul a fost perfect. Pentru prima oară am reușit să-mi depășesc

anumite temeri și să leg prietenii care cu siguranță vor dura întreaga viața.” Daan Roorda, din Olanda, spune că deși proiectul s-a petrecut la el în țară, la doar o oră distanță de orașul în care locuiește, s-a simțit de parcă ar fi “călătorit în Turcia, Sue-dia, Polonia, Italia și România. Am observat că dacă pui la un loc, 6 culturi în aceeași casă, rezultatul este că, la final, toate culturile sunt frumos amestecate. A fost extraordinar, a existat respect pentru fiecare participant și toată lumea a fost dornică să cunoască alte țări, culturi, mâncăruri tradiționale și oameni deosebiți”.Oskar Krajewski din Polonia a mărturisit că “după doar câteva zile, simțeam de parcă i-aș fi cunoscut pe toți de luni întregi. A fost extraordinar să evadezi din viața ordinară, să uiți de școală/lucru și să te bucuri petrecând timpul alături de oameni minunați”.Pentru Marina Janău din România „acest proiect a fost fluierul de start al dezvoltării mele personale, deoarece aici am avut șansa să descopăr diferite modalități de exprimare a opiniei, de conlucrare mai eficientă în echipă, de înțelegere. Fac o plecăciune în fața trainer-ului, spunându-i un imens și din su-flet mulțumesc pentru ca a strâns în câteva zile o echipă cu cele mai frumoase persoane.” Adevărul este că e greu să descrii într-un articol mul-titudinea de impresii și emoții, după participarea în cadrul unui asemenea proiect. Totuși, pot să spun cu siguranță să mă con-sider norocoasă și mult mai bogată în prieteni și experiență, după schimbul de tineri In the Middle of Nowhere. Programul european Youth in Action pune la dispoziție o întreagă platformă de dezvoltare pentru tinerii din întreaga Europă, prin intermediul proiectelor internaționale de învățare non-formală. Recomand cu multă căldură participarea în cadrul acestor activități. Este o experiență din care ai multe de învățat și care în mod sigur te schimbă spre bine.

Adriana Solovei

14

LA JOIE DE VIVRE

Page 15: Accent basarabean nr. 13

Je m’en souviens comme si c’était hier…le 12 septembre 2011 la mag-nifique aventure de ma vie débuta. J’avais toujours rêvé de vivre en France et grâce au programme Erasmus, mon désir était sur le point de se réaliser. Mon affinité pour la langue française, les as-pects culturels développés par ce pays et la curiosité de sortir des sentiers bat-tus pour aller à la rencontre des gens de tous horizons m’ont déterminé de sau-ter sur cette occasion unique. A celles-ci s’ajoute la chance d’avoir croisé le chemin d’une personne spéciale dans ma vie – ma professeure de français qui m’a insufflé le goût et l’amour pour la fran-cophonie à travers ses histoires et leçons de français inoubliables. Cependant, je ne peux nier qu’il y avait une question que je me posais encore de temps en temps : comment moi, la tim-ide et craintive jeune fille, j’ai réussi à surmonter mes appréhensions et surtout dans un environnement étranger ? La ré-ponse, je l’ai trouvée plus tard, au cours

d’une expérience interculturelle qui a changé complètement ma vie et ma fa-çon de penser. L’essentiel est qu’il faut toujours mettre l’intelligence au service du cœur.Il est vrai que la réalisation de ce projet a entraîné plusieurs défis, y compris les démarches administratives, notamment l’inscription à la faculté, le logement, l’assurance de mon voyage aller-retour et aussi la grande responsabilité d’avoir réuni le nombre de crédits ECTS. Mais à part cela, l’Erasmus est devenu une sorte d’épreuve dans ma vie en ce qui con-cerne les relations interhumaines.Je pourrais dire que j’ai vécu « un choc à plusieurs égards ». Au début, j’étais très excitée et heureuse à l’idée de ce-tte aventure « à la française », de pou-voir faire preuve de mes connaissances en français, mais ensuite je passai de l’enthousiasme à la perplexité et à la frustration car la surprise de découvrir sur place un nouveau mode de vie, une autre façon de s’exprimer (la langue

parlée) m’accablèrent. Je me sentais perdue et épuisée. La pratique d’une langue étrangère, tous les phénomènes nouveaux qui se passaient autour de moi et la tendance d’éviter la confron-tation avec les nouvelles réalités – nou-veau système d’enseignement, nouvelles valeurs et croyances m’ont amenée à m’enfuir dans la solitude ou à garder le contact seulement avec les amis de mon pays. Comment surmonter cette irritation, et même désorientation ? C’était pendant un beau jour de septembre dans la belle ville de Dijon que j’ai découvert une vérité qui resterait désormais dans mes pensées pour toute la vie : un homme de coeur n’est jamais seul.

15

LA JOIE DE VIVREÇa y est ! Un rêve de petite fille francophile devient réalité

Page 16: Accent basarabean nr. 13

Pendant la «Journée d’Accueil » organisée par l’Université de Bourgogne en collaboration avec l’Association InsiDijon (Er-asmus Student Network), j’ai eu la chance de rencontrer des gens de tous les horizons, soit des étudiants Erasmus, comme moi-même, soit des jeunes provenant d’autres pays qui ve-naient de s’installer en Bourgogne. C’était un évènement mis en place à l’aide de la Municipalité de Dijon qui visait à intégr-er tous les nouveaux étudiants qui ne connaissaient pas encore la ville. Ce jour-là je me suis rendu compte que je devrais de-venir plus ouverte au monde pour connaître sa diversité, pour acquérir une meilleure compréhension, courage et aplomb.La vie sur le campus est devenue plus agréable au moment où je suis devenue membre du réseau Erasmus Student Net-work. Ainsi, nous avons commencé de mettre en place di-verses actions sociales qui pussent mettre en contact les étu-diants internationaux avec la population locale : intervention dans les écoles, don du sang, etc. L’une des plus intéressantes opérations d’échange menée par le CROUS de Dijon en col-laboration avec l’association ESN a été la mise en place de l’évènement “Invitez le monde à votre table” – les familles dijonnaises ont été invitées à recevoir chez eux un ou plusieurs étudiants internationaux pour partager le repas dominical. Ce-tte rencontre a été l’occasion parfaite pour nous, les étudiants étrangers de découvrir la merveilleuse culture de la région de Bourgogne autour d’un bon repas. De plus, pour les habitants de Dijon, cela a également permis de découvrir les cultures spécifiques des jeunes venus de divers pays. Je suis bien d’accord avec la commissaire européenne chargée de l’Education et de la Culture, Androulla Vassiliou qui disait que « l’Erasmus est l’une des plus grandes réussites de l’UE ». Pour moi, en tant qu’étudiant Erasmus, tout avait une autre valeur, les amitiés se créaient en quelques minutes dans le couloir de la résidence universitaire ou dans les salles de classe. C’est comme ça que j’ai interagi avec des jeunes de l’Allemagne, de l’Italie, du Royaume-Uni, de l’Espagne, de la République Tchèque, mais aussi avec des chinois, des maro-cains ou des algériens. Ce sont peut-être ces dernières cultures qui m’ont frappée le plus parce qu’elles provenaient de l’hors de l’Union Européenne. C’était intéressant d’apprendre plus sur le Maghreb, leurs coutumes religieuses, traditions culinaires et mode de vie. Cela m’a fait réfléchir et je suis devenue plus tolérante. De plus, j’ai appris qu’en débit de toutes nos différences, le bonheur et la souffrance étaient des sentiments très proches. Nous avions l’habitude d’organiser des « soirées polyglottes » pendant lesquelles nous avons eu la chance de partager no-tre culture dans un environnement festif. C’était un moyen originel et magnifique de mettre en relation des Français, des Roumains, des Espagnols, des Italiens, des Canadiens, des Al-lemands, des Algériens, etc. et c’est comme ça que j’ai appris par exemple que notre plat traditionnel roumain « ciorba » est en fait d’origine turque. Je suis partie pour une aventure et je n’ai pas été déçue…ERASMUS est une expérience d’une richesse formi-dable, est un phénomène culturel qui m’a apporté un avantage inégalable, car elle m’a donné la chance de traverser des fron-tières, tout en vivant aux bornes de groupes différents qui ont contribué à mon développement personnel et professionnel. Peut-être la notion d’étranger n’a plus de sens dans ce contexte multiculturel car le besoin de relations spirituelles et de com-munication ne connaît pas de différences et pour moi c’est ça l’essentiel de l’ERASMUS !Iulia Baidac

16

Page 17: Accent basarabean nr. 13

The external eye would generally perceive China’s economic growth as related to the constant development of the commerce and the rapid expansion to new markets worldwide. At the same time, internal growth is reflected in many different in-dustries, such as the construction business, internal commerce, services, tourism and many others. When you visit China you can see the impressive number of buildings that are being built or the streets that are constantly being shut down due to the ex-pansion of metro lines, making it even harder to the constantly growing car population to move around. As it happens in other parts of the world where the economic growth is evident, the need for specialized working force is increasing. That is why many foreigners have already chosen China as their temporary or permanent place of residence. Beside commerce and tech-nology, many westerners come and help the country develop in areas in which China traditionally has less experience, such as the hotel industry, services or event and show business. The presence of Eastern Europeans in China is quite notice-able in the show business, as most of the dancers, models and DJs come from Ukraine and Russia and in a less proportion but still quite present, from Moldova and other CIS countries. No matter which circle of friends you have or where you come from, it’s just enough to go out to a Chinese club to find danc-ers or female DJs from these countries showing their stage tal-ents. Also, many private events include catwalk shows where Eastern European beauty is often present. Usually, dancers are brought to China from Ukraine because of their high standard dancing or choreographic skills or artistic expression, but un-fortunately also because of the lack of opportunities they have in their home towns. Following this pattern, we can also find Moldovans working in the field. Recently I had the chance to meet several dancers from Chişinău, Moldova’s capital, and listen to their impressions about working in China.

The artists interested in working in China should know that there are lots of opportunities for a wide range of artistic skills. For instance, there’s a high request for professional dancers

with a bachelor’s degree in dancing or choreography. Peo-ple who meet the requirements often get a position in a club as part of the ballet, which in most clubs is the main attrac-tion, but, due to the great number of private events happening everywhere, they could also be asked to perform specialized choreographies or specific dances for private shows or event companies, such as classical ballet dancing and traditional Eu-ropean folk dances. Dancers with higher education in the field have more professional opportunities. Also, there are quite a few thematic parks which require high qualified dancing pro-fessionals. Another kind of dancers that are very often required would be the go-go dancers. For those not familiarized with the term, this kind of dancing is required for clubs, not as part of the ballet but as part of the entire show, with the aim of creating a proper party atmosphere in clubs. Although higher educa-tion in the dancing field is not a must, it is necessary to have experience in the area. Less numerous, but also an important part of night life in China, are foreign models and female sing-ers, the later usually having to cope with the Lady Gaga fever that many Chinese clubs suffer from. In short, singers have to know some songs from Lady Gaga’s repertoire and of course, to be able to reproduce some of her dancing steps and be open to dress like the diva. However, as it happens to high qualified dancers, good singers may have opportunities to perform in private events where the ability to sing jazz is often required.

After talking to some Moldovan dancers involved in this busi-ness, I could understand the process behind signing a contract with a talent agency or artist management agency. The process is usually the same for all nationalities, although some coun-tries have specific issues to deal with. At the same time, I had the opportunity to interview Mr. Ivan Mango, a Latin Ameri-can businessman who specializes in hiring artists from Russia, Ukraine and Moldova. Through a network of contacts in clubs, bars and five stars hotels, Mr. Mango finds work for those who meet the requirements of the employers. As the general direc-tor of Mango Show &

17

Moldova and the Chinese show business

Page 18: Accent basarabean nr. 13

Entertainment, he told me how a com-pany like his operates in China, which are the peculiarities of the Chinese show business and, of course, why he feels satisfied with the collaboration with the Moldovan dancers. He came to China al-most 10 years ago and after a couple of years in the international trade business he started to provide consultancy to an event company based in Shanghai. Later on, he started his own company. He spe-cialized in supplying talent for high class hotels, bars and clubs in Shanghai. Right now his business is present throughout the country. I was curious to find out how he selects the people he works with, since I believe it is not easy to hire a per-son who lives thousands of kilometers away. He mentioned that the selection of artists is done based on the information included in the portfolio and if neces-sary, a short Skype interview. The port-folio requirements vary depending on the kind of artists his clients need. Usu-ally, his company employs people with previous experience and preferably with an academic background in the field. According to Mr. Mango, it is a tough market and there is a lot of competition, but his company has successfully coped with it, due to the emphasis he places on

the quality of the artists he works with. He mentioned that this is also reflected in the salary he offers to his performers, which varies according to their profes-sionalism, experience and reliability. He told me that many similar companies have disappeared because of their strat-egy of making money and not paying at-tention to the quality of the artists they bring from abroad, which caused a cer-tain lack of confidence in the final clients. I then wanted to know what happens af-ter the artists come to China. I found out that, if the company has already signed a contract with a club or a similar venue, the artists can fly directly to the working place, where, if necessary, a representa-tive of the company can meet them in order to clarify some job details. All the artists are entitled to a round flight ticket and to free accommodation covered by the company, as well as visa support for those who have longer contracts or renew their current ones. After they fly into the country, they might spend dif-ferent periods of time working in several cities. These periods may vary from a few weeks to several months, depend-ing on each client. After the venue ends a contract with the company, the artists spend a few days before being sent to the

next venue the company has an agree-ment with. Despite this fact, they still get the salary stated on their contract. Before meeting Mr. Mango I knew that he had some Moldovans working for him but although it is not uncommon for a company like his to hire people from Moldova, it is uncommon to have them present in several artistic fields, work-ing for the same company. He says that, besides having a solid academic base, Moldovan dancers can transmit to the public the passion and the energy similar to the Latin American spirit. He has a lot of experience working with Ukrainians and Russian, but due to the Latin spirit he finds in Moldovans, he likes to work with them as well. Recently he started to employ Moldovan singers, but he is looking forward to expanding his job of-fers to female DJs and a wider range of different performing artists. Due to the positive experience he had with Moldo-vans, Mr. Mango is now seriously ex-ploring the possibility of hiring people from Romania and he is currently work-ing with his network of contacts in order to detect talented Romanians who may have good chances to enter the Chinese show business.

18

Page 19: Accent basarabean nr. 13

At the meeting I had with Mr. Mango, I had the chance to meet choreographer and dancer Alexandru Şocodei who shared with me his impressions about working in China. Alex graduated as choreographer from Moldova’s Acad-emy of Music, Theater and Fine Arts, the country’s top educational institution for fine arts. Before coming to China, Alex had the opportunity of working for the dancing ensemble Art Studio Repede, with which he had toured abroad in or-der to perform in different international festivals and concerts in various Euro-pean countries, thus having the chance to interact with colleagues from all over the world. Unfortunately, the current state of Moldova’s international affairs makes it very difficult for its citizens to freely move to other countries in order to pursue new working or artistic experi-ences, despite being a European country. It’s easier for its nationals to have those opportunities in other CIS countries or even in Asia. Alex mentions that coming to China was relatively easier than go-ing to other countries, due to the number of job opportunities in his professional field. However, before he signed a con-tract, he was quite curious about the country because it was culturally differ-ent to a greater extent from what he had seen before. He’s been already working for 4 months in China and he says that his experience, both from a professional and a cultural point of view, has exceeded his expectations. He spoke to me about trying new kinds of food, about making more new friends, about the traveling opportunities or about simply walking on the streets of some city where peo-ple are curious to meet a foreigner. He is quite happy to be in China and his im-mediate plans are to remain for a longer period of time, by extending his contract, if possible. He is not an isolated case of a Moldovan in China; he is currently working in a club with three other Mol-dovans. Plus, he has many former class-

mates working in other cities in China. Most of his classmates have had positive working experiences but unfortunately some ended up working for talent agen-cies of dubious reputation. Alex thinks those experiences can be avoided partly by asking other people who had previ-ously worked in China about the kind of experience they had or by performing a thorough checkup on the company they are planning to work with. In his case, as a choreographer working for Mango Show & Entertainment, he is satisfied with his current working conditions, as he has lots of free time, which gives him the opportunity to explore more of the culture of the country. As in every kind of job, there are, of course, some negative aspects that might affect the people coming from abroad to work in China. I asked both Alex and Mr. Mango about the most common problems artists may encounter while working for entertainment and show companies. They both agreed, based on their experience, that the most common unfortunate cases are related to unpro-fessional recruiting agencies taking ad-vantage of inexperienced artists working abroad. Among the problems that bad managed companies cause to newcom-ers would be the inability to guarantee their employees the financial benefits, proper living conditions that the art-ists need in order to have a steady good performance. Being forced to work ex-tra hours compared to those previously agreed upon in the contract would be another common problem for the art-ists working with unreliable companies. However, newcomers may follow some easy steps in order to avoid beforehand some possible problems such companies may cause them. First, there is plenty of information online about payment rates for artists in China. If the artist feels that he is an experienced professional in his field, he should be suspicious about any cheap offer. Companies with good

reputation offer round trip tickets, ac-commodation and visa support included in the contract and not deducted after-wards from the salaries they pay. Also, the years of experience of a company are important, since those with a bad repu-tation don’t last too long. Mr. Mango mentions that the hiring process should also be a sign of how professionally the company is managed. The artists should be asked to show a professional portfo-lio depicting all the experience and skills they have, they should have photos and videos showing their professional abili-ties and not only their physical beauty. Moreover, if the artist once in China will have specific responsibilities such as ballet leader, choreographer or singer for high class or important venues, a Skype interview might be conducted in order to clarify the responsibilities related to his tasks. In Alex’s opinion, the company staff and assistants should be able to speak not only Chinese or a bit of Eng-lish, but also the language of the country where their artists come from, to avoid misunderstandings. This was one of the aspects that determined him to have con-fidence in Mango Show and Entertain-ment, as currently this company has hir-ing staff speaking Romanian, Ukrainian, Russian, English and Spanish. Whether you’re an artist looking forward to expanding your professional horizons in Asia or just another businessman in this continent, you will have the chance to enjoy the work and skills of good looking professional Moldovan and oth-er Eastern European young performers. For more information related to this arti-cle or some advice about how to become part of the Chinese show business, feel free to contact me at [email protected] or visit my website at www.raelviolin.weebly.com.

Rael Solis-May

19

Page 20: Accent basarabean nr. 13