3
ACCA Larentia este o zeita romană, care este cunoscută ca mamă adoptivă a gemenilor mitici Romulus și Remus. Ea este o zeita a Pământului și protectoare a acestuia, precum și strabuna divina a Romei. Este este asociată cu lupii, Lumea Mortilor, fertilitatea pământului și câmpurilor. Într-o legendă straveche, dar foarte cunoscută , Acca Larentia este soția Faustulus, un păstor de oi al Regelui Timpului, care a găsit copiii abandonați Romulus și Remus si au fost îngrijiți în mod miraculos de Lupoaică. Ei au fost într-adevăr fii ai lui Zeului Marte, care a venit, sub forma unui lup, la mama lor Vestala Virgina numita Rhea Silvia. Faustulus i-a luat acasă la soția sa , care le-a fost mama adoptiva. ACCA Larentia și Faustulus a avut doisprezece fii, cand ce unul dintre ei a murit, Romulus i-a luat locul. Acești doisprezece frați, sub supravegherea mamei lor făceau sacrificii anual în campuri/domenii (arvae), pentru a aduce fertilitate a culturilor. Aceștia stau la baza fratiei preoțești Arval a celor 12. Romulus și Remus, se spune că, au fost alăptați de Lupoaica - Zeita Lupa sau Luperca, care a fost identificată cu Acca Larentia. În această versiune soțului Lupoaicei este Lupul Păstor - Zeul Lupercus care a adus fertilitate turmelor și, prin legatura lui cu Adrian Damalan

Acca Larentia.doc

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Acca Larentia.doc

ACCA Larentia este o zeita romană, care

este cunoscută ca mamă adoptivă a

gemenilor mitici Romulus și Remus. Ea este

o zeita a Pământului și protectoare a

acestuia, precum și strabuna divina a Romei.

Este este asociată cu lupii, Lumea Mortilor,

fertilitatea pământului și câmpurilor.

Într-o legendă straveche, dar foarte cunoscută , Acca Larentia este soția

Faustulus, un păstor de oi al Regelui Timpului, care a găsit copiii abandona ți

Romulus și Remus si au fost îngrijiți în mod miraculos de Lupoaică. Ei au fost

într-adevăr fii ai lui Zeului Marte, care a venit, sub forma unui lup, la mama lor

Vestala Virgina numita Rhea Silvia. Faustulus i-a luat acasă la soția sa , care le-

a fost mama adoptiva. ACCA Larentia și Faustulus a avut doisprezece fii, cand

ce unul dintre ei a murit, Romulus i-a luat locul. Acești doisprezece frați, sub

supravegherea mamei lor făceau sacrificii anual în campuri/domenii (arvae),

pentru a aduce fertilitate a culturilor. Aceștia stau la baza fratiei preoțești Arval

a celor 12.

Romulus și Remus, se spune că, au fost alăptați de Lupoaica - Zeita Lupa sau

Luperca, care a fost identificată cu Acca Larentia. În această versiune soțului

Lupoaicei este Lupul Păstor - Zeul Lupercus care a adus fertilitate turmelor și,

prin legatura lui cu lupii, a păzit oile de aceștia. Lupercalia (23 Decembrie) a

fost sarbatoarea in cinstea Zeitei Acca Laurentia. Acesta sărbatoare era

destinată de fertilității și purificării atât a oilor și orașului Roma. Lupi și oile apar

foarte des în aceste legende legate de glorificarea originilor Romei - pentru că

se crede că orașul a fost fondat de un grup de păstori care s-au asezat pe

Dealul Palatin iar Romulus și Remus au fost Regi Păstori .

Într-o altă poveste, Acca Larentia este o prostituată notorie și frumoasa , care a

fost închisă în templul lui Hercule peste noapte . Acolo a visat că Hercule a

venit la ea și a promis ca va primi un cadou de la primul om pe care îl va fi

Adrian Damalan

Page 2: Acca Larentia.doc

întâlnit în dimineața următoare . În consecință, a doua zi a întâlnit un om bogat,

care s-a îndrăgostit de ea și s-a căsătorit cu ea , lăsândui ei marea lui avere la

moartea sa. La moartea ei, ea a lăsat averea orașului de la Roma. Într-o

variantă de aceleași povești, Acca Larentia câștigă bogăția nu prin căsătorie, ci

prin propria ei carieră, ca prostituată. În aceasta poveste ea este cunoscută ca

Lupa , sau Lupoaica, argou vechi pentru o prostituată. În ambele cazuri,

oamenii din Roma au fost atât de recunoscători incat au instituit o sarbatoare

pe 23 decembrie, numit Larentalia. In timpul acestei sarbatori unde s-au făcut

sacrificii la un loc în Velabrum ( mica vale joasă între dealurile Palatine și

dealurile Capitoline) de către Flamin Quirinalis, Preotul de Quirinus, zis

Romulus, așa cum sa mamă vitregă. Acest loc a fost declarat a fi, fie locul de

mormânt al ei, sau locul unde a dispărut atunci când s-a înălțat ca o zeiță.

Deși în cele mai multe dintre poveștile romane Acca Larentia este declarat a fi o

muritoare divinizată, ea este de fapt o zeiță straveche, de origine etruscă. Ea

este legată de Lari (de asemenea de origine etrusca), zeii protectori ai casei și

familiei. Despre acestia se creda ca sunt spiritele binevoitore ale morților. În

cele mai vechi timpuri, cei morți într-o gospodărie au fost , de obicei, îngropați

pe proprietatea familiei, prin urmare, caracterul specific al Zeilor Lari .

Numele ei printre sabine este Larunda , pentru care ea a fost o zei ță a casei la

fel ca zeii Lari , și a cărui sărbatoare în luna decembrie a devenit Larentalia

Roman. Ca Lara sau Mater Larum ea a fost considerată mama Lars și un Zeița

lumii de sub pământ. Într-un alt mit, Lara a fost o nimfă care a vorbit prea mult,

Jupiter tăiat limba, și apoi ea a fost cunoscută sub numele de Muta ("Linistea")

sau Tacita ("Secretul"), de asemenea, un nume pentru una din Camenae, un

grup de patru zeițe romane profetice.

Deci, se pare că Acca Larentia este un vechea și binevoitoarea Zeita a

Pământului. În rolul ei de Zeița a Lumii Morților, ea veghează asupra iubiților

morți. Ea îi protejează atât pe aceștia cât și familiile lor în viață , precum și

familia mai mare a oamenilor din Roma , pe al cărui fondator mitic Romulus l-a

hrănit și adăpostit. Ca Zeița Lupoaica a vegheat asupra păstorilor și regilor lor și

a adus fertilitate turmelor, ca Mama a Morților ea are, de asemenea,

capacitatea de a face profeții.

Ca protectoare a pământului ea aduce abundenta si fertilitate culturilor. Ea

este și protectoarea sarcinii viitoarelor mame.

Adrian Damalan

Page 3: Acca Larentia.doc

Nume alternative : Acca Laurenția , Acca Larenta , Larentia , Laurenția , Lara ,

Larunda , Larenta , Larentina, Mater Larum ("Mama Zeilor Lares").

Adrian Damalan