· ACADEMIA DE TIINTE SOCIALE I POUTICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA studii REVISTA DE I STO RI e DIN SUMAR 100 DE ANI DE LA CREAREA ASOCIATIUNII GENERALE A

ACADEMIA DE TIINTE SOCIALE I POUTICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

studiiREVISTA DE I STO RI e

DIN SUMAR

100 DE ANI DE LA CREAREA ASOCIATIUNII GENERALEA LUCRATORILOR DIN ROMANIA"

IIOLUL SI INSEMNATATEA ASOCIATIUNII GENERALE Aa.UCRATORILOR DIN ROMANIA Maws,. los&

N. IORGA SI A.D. NENOPOI,D.tx BERINDEC

PREMISELE MAJORE ALE PROCESULUI DE CONSTI1U-IIIE A oBA5ELort MEDIEVALE LA EST SI SUD DE CARPATI

STEFAN OLTBANUIN Junk, AIITICOLULUI BIOGRAFIA LUI BOLIVAR PU-BLICAT DE ZIA m _ALBINA ROMANEASCA" IN ANUL1.7129 IOAN RAUL I. NEAOIJCONVENTIA COME AID AI DIN 1875, UN PAS CATREINDEPENDENTA? FREDERICK KELLOGG

CERCETARE CANTITATIVA : TINERETUL IN VECHEAMISCARE SOCIAL1STA DIN ROMANIA (PINA LA CREAREA

,LSILE LIVE,: 0VIATA STIINTWILARECENZI IREVISTA REVISTEIMI1INSEMNAR I111.71,ETIN BIIILIOGRAFIC

TO MU L 25 1972

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

II '

'II

, .,

6i

1 I I , I .. . , ' i

I

t. CONVENTIA11

1 1

i 1 ' ,4I1

o 1

'

P.S.D.M.R.)l' 1 I

1 11 / I, I 1 1

I 11.1 1 I I

I

/I 1 I I

j

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

SECTIA DE 1STORIE $1 ARHEOLOGIE

CWILITETUL DE REDACTIE

Vasnx MACIU (redactor rcsponsabil); IoN APOSTOL (redactor respon-sabil adjunct); NICHITA ADXNILOAIE, MIRON GONSTANTINESCU,LUDOVIC DEMtNY, GHEORGIIE I. IONITX, VASILE AUREL

LOGRIN, TRAIAN LUNGU, DAMASCHIN MIOC, TEFAN OLTEANU, AMON

PETRIC, STEFAN STEFXNESCU, POMPILIU TEODOR (rnernbri).

Prctul unui abonament este de 180 lei.In tarA, abonamentele se primesc la oficiile postale, factorii

postali si difuzorii voluntari de presA din lntreprinderi i institutii.Revistele se mai pot procura (direct sau prin postA) de la

PUNCTUL DE DESFACERE AL EDITURII ACADEMIEI.Bucuresti Str. Gutenberg nr. 3 bis, Sectortil VI.

La revue Studii" revistA de istorie, paralt 6 fois par an.Toutc commando a l'élranger sera adressée a Intreprinderea

ROMPRESFILATELIA, Boltz postale 2001 telcx 01 16 31 ,

13ucarest, Roumanie, ou a ses représentants a l'étranger.En Roumanie vous pourrcz vous abonner par les bureaux de

poste ou chez votre facteur.

Nfanuscrisele, cArtile i revistele pentruschimb, precum 1 orice corespondentAse vor trimite pe adresa Comitetulul deredactie al revistei Studii", revistAde istorie.

APARE DE 6 ORI PE AN

Adresa redactlei : B-dul Aviatorilor, nr, 1,BucurestI tel. 18.25.86

LlyEANU,

www.dacoromanica.ro

REVISTA oe ISTORIE

I TOM. 25, 1972, Nr. 51

S U AI A R

100 DE ANI DE LA CREAREA ASOCIATIUNII GENERALEA LUCRATORILOR DIN ROMANIA "

Pag.

MIRCEA IOSA, Rolul i InsemnAtatea Asociatiunii generale a lucrAtorilor dinRomania" 915

DAN BERINDEI, N. Torga si A.D. Xenopol 925

STEFAN OLTEANU, Premisele majore ale procesului de constituire a oraselor roedievalela est si sud de Carpal" 933

MAN RAUL I. NEACSU, tn jurul articolului Biografia lui Bolivar publicat de ziarulAlbina romaneasca" In anul 1829 951

G.D. ISCRU, Revolutia din 1848 si InvAtAmIntul public la sate In Tara Romaneascd . . 967FREDERICK KELLOGG, Conventia comercialA din 1875, un pas cdtre independentd? 989VASILE LIVEANU, 0 cercetare cantitativa : Tineretul In vechea miscare socialistá din

Romania (pinA la crearea PSDMR) 1005

EUFROSINA POPESCU, Crearea Partidului Muncii si activitatea sa In parlamentul dinIasi (inaiiunie 1917) 1017

PETRE CONSTANTINESCU-IASI i GH. I. IONITA, Experienta P.C.R. fn dome-niul Impletirli activitatii legale i ilegale In perioada 1924-1944

VIATA STIINTIFICA

Sesiunea stiintificd faurirea societalii socialiste multilateral dezvoltate" ; Sesiunea anu-alA a adundrii generale a Academiei de stilt* sociale si politice a Republicii Socia-liste Romania (Stele Marinescu); Traditiile luptei armate a Intregului popor inistoria Romaniei (Grigore Chirifa); Sesiunea stiintificA anualA de comunicAri a In-stitutului de istorie N. Iorga" (15-16 iunie 1972) (Gr. C.) ; Sesiunea

1035

.

www.dacoromanica.ro

912

stiintifica anualS a Facultatii de istorie din Bucuresti ; Simpozion de toponimie(Ioana Constantinescu); Congresul international de istoria dreptului de la Pécs(Alexandru Herlea, Constantin Bucsan, Ana Popescu, Tudor Voinea) ; Congreseleinternationale de istoria dreptului de la Strasbourg si Clermont-Ferrand (22 mai2 iunie 1972) (Alexandra Herlea); Al XI-lea congres international de genealogieheraldicS (Dan Berindei); Conferinta stiintifica Problemele istoriografiei bulgaredupS cel de-al doilea razboi mondial" (Dan Berindei); Sesiunea stiin Mica 50 deani de la 1nfringerea interventionistilor i incheierea rSzboiului civil in U.R.S.S."(loan Chiper); Cronidi

RECENZ II

Pax.

10 13

C.C. GIURESCU i DINU C. GIURESCU, Istoria romdnilor din cele mai vechi (impartfi pind astdzi, Bucuresti, Edit. Albatros, 1971, 829 p. + 119 pl. + 12 hilrti (N.Stoicescu, Tr. (Area ) 1069

* * * A.D. Xenopol, Stndii privitoare la vial(' fi opera sa. Coordonatorii volumului L.Boicu si Al. Zub, Bucuresti, Edit. Academiei 1972, 443 p. (Constantin Serban) . . . 1075Cdldtori strdini despre romdne, vol. III, ingrijit de Maria Holban, M.M. Ale-xandrescu-Dersca Bulgaru si Paul Cernovodeanu, Bucuresti, Edit. stiintificii, 1971,767 p. cu ilustr. (Pavel Binder) 1080

IOSIF PERVAIN si IOAN CHINDRI8, Corespondenfa lui Alexandra Papiu IlarianEdit. Dacia, 1972, vol. I, 317 p., vol. II, 496 p. +30 pl. (V. Curticdpeanu) . . . . 1089

* Diccionario de historia de Espana (Dictionar pentru istoria Spaniei), Nladrid,Edit. de la Revista de Occidente, 1969-1970, ed. a 2-a, 3 vol. I (A E), 1 338 p. ;

d:vol. II (FM), 1 179 p. ; vol. III (NZ) 1 250 p. (Dan .4. 1092

REVISTA REVISTELOR

Anuarul Institutului de istorie si arheologie A.D. Xenopol )" din Iasi (t. \ I I, 1970,443 p. + 10 pl. ; t. VIII, 1971, XXV 554 p. + 10 pl.) (Marian Stroia) . . . . 1099

INSEMNAR I

Isloria Ronulniei CORNELIA BODEA, PAUL CERNOVODEANU, HOR IA NES-TORESCU-BALCE8TI, Vatra Bdtcestilor, Muzeul memorial Nicolae BhIcescu"Balcesti pe Topolog, 1971, 248 p. + 12 pl. (loana Constantinescu); NICOLAEALBU, Istoria scolilor romdnesti din Transilvania tntre 1800 1867, Edit. didac-flea si pedagogicd, 1971, 240 p. (Vasile Netea) ; * * * Studii si materiale de muzeo-grafie si istorie militard, Muzeul militar central, nr. 2-3 (1969-1970), 384 p. (C.Rezachievici); *** Catalogus incunabulorurn bibliothecae Teleki-Bolyai, Tirgu Mures,MCMLXXI, 84, p. 10 facs. (lacob Mtrza) ; Douai chrti privitoare la istoria modern6 aTransi lvaniei : KEITH H ITCH IN S, Studii privind istoria modernd a Transilvaniei,Cluj, 1970, 166 p. ; KEITH HITCHINS, LIVIU MAIOR, Corespondent(' Int loanRaliu cu George Barifiu (1861 1892), Cluj, 1970, 252 p. (I.D. Suciu). Istorin uni-vermin. P.Y. PECHOU et M. SIVIGNON, Les Balkans, Collection Magellan",Presses Universitaires de France, Paris, 1971, 284 p. (Aurora Hies); * * * ClassicalInfluences on European Culture A.D. 500-1500, edited by R.R. Bolgar, Cambridge,University Press, 1971, XVI + 320 p. (Adolf Armbruster); HENRI FOCILLON,Anul o mie, Bucuresti Edit. meridiane, 1971, 133 p. (Constantin Serban); EUGENWEBER, A Modern History of Europe. Men, Cultures and Societies from the Re-naissance to the present, W.W. Norton Company, New York, 1971, XXXI+1 215 p.(V lad Georgescu) 1105

BULETIN BIBLIOGRAFIC (Florin Constantiniu) 1121

VASILE GRECU 1 (Gh. Cronf) 1127

.STuDIr. tomul 25. nr. 5. D. 911 1130. 1972.

* * * IOnic

* *

. . . . ........ . . ......

......... . . . . . ..... . . .

www.dacoromanica.ro

ssk OD

REVISTA ISTORI E

I TOME 25, 1972, N° 5 I

SOMM AIRE

CENT ANS DEPUIS LA CREATION DE « L'ASSOCIATIONGENERALE DES TRAVAILLEURS DE ROUMANIE»

Page

MIRCEA IOSA, Le role et l'importance de al'Association generale des travailleurs deRoumanie s 915

DAN BERINDEI, N. Iorga et A.D. Xenopol 925

STEFAN OLTEANU, Les prémisses majeures du processus de constitution des villesmédievales a Pest et au sud des Carpates 933

IOAN RAUL I. NEACSU, En marge de Particle aLa biographic de Bolivar n publié parle journal Albina Romaneaseil en 1829 951

G.D. ISCRU, La revolution de 1848 en Valachie et l'enseignement publié a la campagne. 967FREDERICK KELLOGG, La convention commerciale de 1875, un pas vers l'inde-

pendance? . 989VASILE LIVEANU, Une etude quantitative : La jeunesse dans l'ancien mouvement

socialiste de Iloumanie (Jusqu'à la creation du Parti socialiste démocrate ouvrierroumain) . . 1005

EUFROSINA POPESCU, La constitution du Parti du travail et l'activité qu'il a de-ployée au Parlement de Jassy (mai juin 1917) 1017

PETRE CONSTANTINESCU-IASI et GH. I. IONITA, L'expérience du P.C.R. dans ledomaine de l'imbrication de l'activite legate et clandestine pendant la periode1924 1941 1035

LA VIE SCIENTIFIQUE

La session scientifique L'édification de la société socialiste multilatéralement développée ;Session annuelle de l'assemblée generale de l'Académie des Sciences sociales etpolitiques de la Republique Socialiste de Roumanie (Stela Marinescu); Les tra-ditions de la lutte armee du peuple tout entier dans l'histoire de la Roumanie(Grigore Chirifa); La session scientifique annuelle de communications de l'Insti-tut d'histoire a N. Iorga (15-16 juin 1972) (Gr. C.); La session scienti-fique annuelle de la Faculté d'histoire de Bucarest ; Symposium de toponymie(loana Conslantinescu); Le Congres international d'histoire du droit de Pecs (Ale-

n 0 0

IDE

at

5

www.dacoromanica.ro

911

xandru Her lea, Constantin Bugan,Ana Popescu,Tudor Voinea) ;Les Congres interna-tionaux d'histoire du droit de Strasbourg et de Clermont-Ferrand (22 mai-2 juin1972) (Alexandru Her lea); Le IX° Congres international de genealogic et d'hé-raldique (Dan Berindei); La Conference scientifique concernant aLes problemes del'historiographie bulgare apres la deuxieme guerre mondiale D (Dan Berindei); Lasession scientifique consaeree au 50e anniversaire de la defaite des intervention-nistes et de la fin de la guerre civile en U.R.S.S. ; Chronique.

COMPTES RENDUS

Page.

1043

C.C. GIURESCU et DINU C. GIURESCU, Istoria romdnilor din cele mai vechi timpuri$i !Ana astazi (L'histoire des Roumains depuis les temps les plus recules jusqu'a nosjours), Bucarest, Ed. Albatros, 1971, 829 pages + 119 planches + 12 cartes(N. Stoicescu, Tr. Udrea) 1069A.D. Xenopol. Studii privitoare la viala $i opera sa (A.D. Xenopol. Etudes con-cernant sa vie st son ceuvre). Coordonnateurs du volume L. Boicu et Al. Zub. Bu-carest, Ed. Academiei, 1972, 443 p. (Constantin Serban) 1073

* létori strSini despre tilrile roméne (Impressions de voy ageurs &rangers sur lespays roumains), vol. III, Bucarest, Ed. stiintific0, 1971. Volume paru par les soinsde Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru et Paul Cernovodeanu,767 p. + illustrations (Pavel Binder) 1080

IOSIF PERVAIN et IOAN CHINDRIS, Corespondenfa lui Alexandru Papui Ilarian (Lacorrespondance de Alexandru Papiu Ilarian), 12.d. Dacia, 1972, N ol. I, 317 p. ; N ol.II 496 p. + 30 pl. (V. Curticdpeanu); 1089

* Diccionario de historia de Esparta Madrid, Ed. de la Revista de Occidente, 19691970, 2e edition, 3 vol., Vol. I (AB) 1 358 p., vol. II (F M) 1 179 p. et vol. III(NZ) 1 250 p. (Dan A. Luzarescu) 1092

REVUE DES REVUES

*Anuarul Institutului de istoric si arheologie A.D.Xenopol". (Annuaire de l' Institut d'his-toire et d'archeologie "A.D. Xenopol") de Jassy, (Tome VII, 1970, 443 p. + 10planches ; Tome \ III, 1971, XXV + 554 p. + 10 planches (Marian Stroia) . . . . 1099

NOTES

Histoire de la Itoumanie. CORNELIA BODEA, PAUL CERNOVODE NIJ, HORIANE S l'ORESCU BALCES Vatra Balcestilor (Le foyer des B ilcescu), Le MuseeNicolae alIcescu", B ilcesti pe Topolog, 1971, 218 p. + 12 planches (IoanaConstantinescu); NICOLAE ALBU, Istoria $cotilor romanesti din Transilvaniafntre 1800-1867 (L'histoire des deoles roumaines de Transylvanie de 1800 a 1867),Ed. didacticil i peda,a Fica, 1971, 210 p. ( Vasile Xetea) ; * * * Studii si materiale demuzeografie $i islorie militar 1, Muzeul militar central (Etudes et materiaux de museo-graphic et d'histoire militaire. Le Musee militaire central), n°3, 2-3 (1969 1970),38 1 p. (C. Razarhievici) ; Catalogus incunabulorum bibliothecae Teleki BolyaiTirgu Mures, MCMLXX I, 81 P. 10 lac-similes (Jacob Mirza); Dona c irli priviloarela Istoria moderna a Transilvaniei (Deux livres concernant l'histoire moderne de laTransy lvanie) ; KE I ITCHIN S, Studii privind istoria madonna a Transilvaniei(Etudes concernant Vhistoire moderne de la Transylvanie), Cluj, 1970, 166 p. ;

KEITH HITCH INS, LIVIU MAIOR, Corespondenfa lui IoanRafiu cu GeorgeBarifiu(1861 1892) (La correspondanee de Ioan Ratiu avec G^orge Baritiu (1861-1892),Cluj, 1970, 252 p. (I. D. Suci JIistoir Uniserselle. P.Y. PECHOU et M.SIVIGNON, Les Balhans, Collection Magellan", Presses Universit tires deFrance, Paris. 1971, 281 p. (A urora Mel); * * * Classical Influence of European Cul-ture A. I). 500 1500, edited by R. R. Bolgar, Cambridge, University Press, 1971,XVI 320 p. (Adolf Armbruster); HENRI FOCILLON, Anal o mie (L'annCe mille),Bucarest, Ed. M^ridiane, 1971, 133 p. (Constantin .5'erban); EUGEN WEBER, AModern History or Europe. Men, Cultures and Societies from the Renaissance to thepresent, W.W. Norton Company, New York, 1971 XXXI + 1 245 p. (Vlad Georgescu) 1105

BULETIN B IBL IOGRAPI IFI QUE (Florin Constantiniu) 1121

IVASILE GRECU I (Gh. Cronf) 1127

"STUDIr, 09191 25 nr. 5, p. 911 1130, 1072

..... . ...... . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

CI,

www.dacoromanica.ro

ROLUL I INSEMNATATEA ASOCIATIUNII GENERALEA LUCRATORILOR DIN ROMANIA"

DE

MIR CEA IOSA

Cu o suta de ani in urma lua Map la Bucuie,ti Asociatiunea gene-ala a lucratmilor din Romania", prima incei caie de unhe a muncitorilor

din toate rammile de pioductie.Moment important in istmia mganizaiii clasei noastie muncitoare,

Asochtiunea generala a lucratorilor din Romania" se inscria In procesulde stimgeie a rmdui ilor lucratorilor in vedei ea apararii intereselor lor,a luptei impotriva pi ivatiunilor si a greutatilor de tot felul piicinuite deexploataiea capitalista. Ea a constituit o veriga in procesul de cieltere$i de afirmaie a proletai iatului din Romania, pe diumul pe caie avea sa-1iirmeze p1 oletariatul din tara noasti

77 Asociatiunea generala a lucratorilor din Romania" a aparut in condi-tiile fiamintatei epoci istmice caie a mmat dupd evenimentele ievolu-tional e de la mijlocul veacului tiecut, ale climatului social-economic sipolitic generat de ievolutia din 1848 si amplificat prin lealizarea TIniriinationale din 1859, pi ecum si prin refmma agrara din 1864 momentede iäscruee, caie aveau s deschida peispectivele unor adinci piefaceriin -ciqta societatii i omanesti.

In mina aplicaiii reformei agi are din 1864 relatiile de productie ca-pitaliste au cunoscut o mai mare dezvoltare. Industria, chile de comuni-catie mai ales chile ferate au inregistrat progrese simtitoare. In ge-nere, perioada de dupa 1864 se caracterizeazh printr-un avint al fortelorde productie in aproape toate domeniile de activitate i In primulindustrie, undo s-au infiintat numeroase intreprinderi.

Schimbarile intervenite in structura economica a rii au avut urmariimportante si asupra fortelor de clasa ale societatii. Este perioada in careincep sa se afirme cele doua clase caracteristice societatii capitaliste :burghezia i proletariatul, acestuia din urma revenindu-i misiunea de aorganiza muncitorimea in vederea apararii intereselor ei. Nasterea prole-tariatului este string legata de productia capitalista, de dezvoltarea indus-triei moderne i a agriculturii, care au facut ea existenta sa sa aiba uncaracter permanent, transformindu-1 clasa cleosebita. Dezvoltareaindustriei, a transporturilor, ea si a celorlalte ramuri de productie, a atras

..STUDII". tomul 25. nr. 6, D. 915-924, 1972.

rindIn

lntr-o

www.dacoromanica.ro

.916 MIRCEA IOSA 2

un numar insemnat de lucratori, sporind contingantul celor ocupati inprocesul muncii. La inceputul eelui de-al saptelea deceniu ad secolului alXIX-lea, numai in industrie existan, in cele 12 867 stabilimenteindustriale",28 232 de lucratori salariati, fara, a fi inclui aci lucratorii din transporturi,din atelierele mestesugaresti, din constructii si din industria extractiva.Odatil cu cresterea numarului muncitorilor salariati s-au inrautatitconditiile de munca si de trai ale acestora datorita nivelului scazut desadarizare, a lipsei repausului duminical si a greutiltilor de tot felul caroratrebuiau sa, le faca &VA, lucratorii.

Pe acest fundal al realitatilor social-econoinice i politice, si sub in-fluenta ideilor socialismului stiintific, a ideilor programatice ale Asociatieiinternationale a muncitorilor", infiintata in 1864 de K. Marx si F. Engels,care pentru prima data punea problema necesitatii organizarii proletaria-

clasa muncitoare din Romania ii facea simtita prezenta pe scenavietii sociale i politice a tarn. Lucratorii incep sa inteleaga ca, numai prinpropriile lor forte Ii vor putea imbunatati situatia si se vor putea eliberade exploatarea capitalistä. Simtul de solidaritate Ii va determina sa faea,spontan, primii pasi pe calea organizarii lor profesionale. in a doua juma-tate a secolului trecut s-ar putea spune odata cu nasterea clasei mun-citoare arata tovarasul Nicola. Ceausescu cu prilejul expunerii laaniversarea a 45 de ani de la crearea Partidului Comunist Roman seformeaza primele organizatii profesionale i cercuri politice ale inimcitorilor, apar primele ziare muncitoresti" Chiar din deceniul I aptelea,dar mai cu seama in deceniile al optulea si ulterior al noualea, iau fiintamai intii asociatii de ajutor mutual, pentru imbunatatirea conditiilor demunca si de trai, iar mai apoi organizatii muncitoresti profesionale, ai carorpromotori erau muncitorii tipografi, croitori, cizmari, zidari etc.

Receptarea ideilor marxiste in presa muncitoreasca s a concreti-zat in dorinta proletariatului din Romania de a-si crea organizatii profe-sionale, la care muncitorii sa gaseasca sprijM material si moral.

La numai citiva ani de la crearea de K. Marx si F. Engels a Inter-nationalei I, in Romania se infiinteaza, in 1868, Asociatia generalaa lucratorilor din Timisoara", care urmarea nu numai apararea intereselorlucratorilor, dar i raspindirea in rindurile acestora a ideilor marxkte si,totodata, educarea lor in spiritul acestora. Ca Sectie a Internationalei IAsociatia generala a lucratordor din Timisoara" isi constituie organizatiisimilare si in orasele : Arad, Resitc, Oradea si Anina, activitatea acestoradesfasurindu-se conform statutuhti asocictiei din Timisoara. Conducatoriiasociatiei Carol Farkas si Gh. Ungureanu so aflau in strinse legáturicu Internationala I ; la rindul lor intelectuali romani, aflati la studii inApus, ca Gh. Panu, Vasile Conta, Titus llunca, Zamfir Arbore i altii,activau in sectii ale acesteia.

Primii pasi ai muncitorimii pe calea organizarii profesionale sintstrins legati de cele dintii ziare muncitoresti : Tipograful roman" (1865),Analele tipografice" (1869), care publican pe linga articole ilustrindconditiile de munca i de vic,t4 ale lucratorilor materiale referitoare laactivitatea profesionala, prneum si in legatura cu organizarea proletaria-

1 Nicolae Ceau§esco, Romania pe drumul desávirnrzi construcliei socialiste, vol. 1,Bucure§ti, Edit. politica, 1968, p. 345.

tului,

si

www.dacoromanica.ro

3 ASOCIATIUNEA GENERALA A LUCRATORILOR DIN ROMANIA" 917

tului. Gazeta Analele tipografice", care cunostea pe larg progresele pelinia organizarii muncitorilor din alte tari, mai ales ale muncitorilor dinFranta, propunea formarea unei asociatii a tipografilor uncle fiecare uvriersa-si depuna regulat taxa sa ca la vreme de nevoie s tie (muncitorul.

unde sa se adreseze cind nu va avea de lucru sau cindva fi maladaceasta asociatiune sa fie astfel regulata, precum este in Paris 0 in celelalteorase ale Europei civilizate" 2

Pina in vat a anului 1872, cind avea sa-si schiinbe denumirea, gazetaAnalele tipografice" a publicat o serie de materiale in care pe lingädemascarea exploatarii muncitorilor de catre patroni i infatisarea con-ditillor mizere de lucru si de trai milita pentru unirea muncitorilor.Important de semnalat este faptul Ca prin materialele ce publica, gazetaAnalele tipografice" a determinat o parte a muncitorilor cu un nivelcultural mai ridicat sa ia initiativa organizarii intr-o asociatie a tuturorlucratorilor din Romania. Ca urmare a actiunii acestora, gazeta a fost in-locuita, la 10 22 iulie 1872, cu Uvrierul", al carei nume indica, desi vag,si clasa sociala pentru care avea sa militeze 3, adica pentru toti muncitorii,nu numai pentru tipografi.

Inca de la aparitia sa Uvrietul" avea sa ceara infiintarea unei aso-ciatii care sa, cuprinda pe toti lucratorii din Romania. in editorialul saugazeta tivrierul" expunea, sub forma unei profesiuni de credinta, pro-gramul ei de activitate, constind in gruparea tuturor lucratorilor, unirea

infratirea lor". Uniti intr-un adevarat scop de inaintare i imbunatatireasoartei se arata in articolul-program cea mai mare parte a lucratorilortipografi am gasit de cuviinta a ne grupa sub un stindard care sa, reprezinte,de acum i in viitor, unirea i infratirea tutulor lucratorilor, pentruca astfel s putem darima raul i injustitia ce de multa vreme bintuieclasa lucratorilor..." 4. Apelul la imire era adresat, in egala masura, atitlucratorilor t ipografi, cit i lucratorilor din alte ramuri de rnunca : ... anifi fet iciti se arata In apel sa ne vedern grupati cu totii sub drapehilunh ei i infratirei, pentru a carui existenta mai indelungata sa luptama-1 vedea intotdeauna radicat sus, si noi destul de tali pentru a-1 puteaapara in contra atacurilor ce s-ar incerca a indrepta in contra sa rauvoi-t oiii prosperdrii i lurninarii clasei lucratorilor..." 5. Mijloaeele indicateinsa pentru iinbunatatirea starii lucratorilor" trebuiau sa fie, datorita in-fluentei patronilor, acelea ale intelegerii i colaborarii cu acestia. De altfel,gazeta ardta, fara nici un echivoc, ca ...Tendintele noastre in fata inte-reselor de care avein nevoie nu vor fi nici politice, nici de partide..." 6.

Gazeta Uvrierul", desi a aparut doar in citeva numere a avut unrol important in pregatirea crearii Asociatiunii generale a lucratorilo r

2 Prcsa munciloreasca socialisld, vol. I, 1865 1900, partea 1 (1865 1889), Edit. poli-tica, Bucuresti, 1964, p. 15.

3 Indicatii pretioase in lcgatura cu aceasta la V. Marin, Inceputul miscdrii munciloreslisi al celci socialislc. Misedri ldreinesli in anii 1864 1878, in Isloria Romdniei, vol. IV, Edit.Acad. Bucureti, 1961, p. 491 §i MM.

4 Telegraful", 11(1872), nr. 132 din 13 iulie, p. 2 ; vczi §i Documenle privind ince-pulunle numciloresli si socialisle din Romania (1621 1878), Edit. politica, Bucure,ti,1971, p. 625.

5 Telegraful", II (1872), nr. 132 din 13 iulie, p. 2 ; vezi i Romanul", XII (1872) din20 iulie.

6 Domino* privind incepulurik miscdrii munciioresli 6i socialisle din Romania (18211878), Edit. politica, Bucurelti, 1971, p. 626.

§i

Mi.) 5i

7777770777

www.dacoromanica.ro

918 MIRCEA IOSA 4

din Romania", ea publicind i proiectul de statut care sa serveasea la orga-nizarea viitoarei asociatii.

Adunarea pentru constituirea Asociatiunii generale a lueratorilordin Romania" s-a tinut la 1/13 octombrie 1872 in sala vechiului local alAteneului din Bucuresti. In cuvintarea tinuta cu acel prilej, muneitorultipograf N.D. Radulescu, secretarul biroului adunarii, spunea : Trebuia

ne adunam intr-o zi toti lucratorii pentru a decide despre calea care arfi mai nimerit pentru noi a ne imbunatati soarta prin noi lnine, adica prinmijloacele noastre proprii... Trebuia s ne adunam cu totii a ne intreba :care va fi calea nimerita pe care sa apucam... spre a ne ajuta unii pe altiiin imprejurari grele, simtite de noi ?" El releva faptul cA, singura cale deimbunatatire a conditiilor existentei muncitorilor era formarea uneiasociatiuni generale sub o singura forma de drepturi i datorii pentru totiprin care sa ne ajutam unii pe altii la tot ce reclama necesitatile" 7. Eladucea elogii spiritului de asociatiune", in care vedea puterea", bazafundamentala in existenta unei societati", indemnind pe lucratori la unire.Sa ne punem cu totii arata el in continuareintr-o directiune de activi-tate, perseverind de la un capat i ping la altul al tarii pentru binele siprogresul a tot ce trebuie s orneze tara noastra, facind din interesul pro-priu sau partial un interes general, sprijinindu-ne pe fortele compacte aleedificiului asociatiunii tuturor lueratorilor de once profesie, singura calede ameliorare a pozitiunii noastre, singura cale de progres national". Cualte cuvinte, telul asociatiei era unirea tuturor lucratorilor" 8

Scopul asociatiei era in asa fel formulat Melt viza un cerc larg deprobleme care interesau pe lucratori. Asociatia urmarea, prin scopul fixat,intrajutorarea lucratorilor in caz de boala, de infirmitate corporala, delipsa de lucru sau deces 9, bineinteles fara a neglija dezvoltarea industrieicai e se impunea in vremea aceea. Sä punem dar cu totii stáruinta (aecen-tua in euvintul sau acelasi tipograf N. D. Raduleseu. in a facedin aceasta industrie o putere a statului roman, o onoare a natiunii noastre,hicrind cum au faeut celelalte natiuni din raffle civiizate ale Europei,lucrind cu eel mai mare interes la consolidarea, marirea si piogresul ei" 10.

Aceasta latura a scopului asociatiei privind necesitatea ridickiiindustriei avea o semnificatie deosebita, reliefind grija care se acoida indus-triei, ea principala ramura de productie menita sa asigure independPM atarii. Era pentru prima data in tara noastra cind se arata ca Indu strianationall este esenta puternica i producatoare in averea unei tan",garantia existentei sociale a individului", respectul ei (al tarii.in afara" si in legatura cu aceasta necesitatea incurajärii ei prin acordareade credite. De altfel, statutele asociatiei precizau, la art. 2, ea scopulasociatiei era : a) a incuraja pe industriasii romani prin ajutoare morale

materiale ; b) a forma maestri din diferite ramuri ale industriei, trimi-tind pe cheltuiala sa pe cei mai inteligenti i distinsi dintre meseriasii

7 Ibidem, p. 642.8 Ibidem, p. 645.9 Statutele asociatiei precizau la art. 2, punctul d, Ca' asociatia va Inlesni fiecirui lu-

crator asociat mijloacele necesare In caz de boalk infirmitati corporale, moarte i lipsá delucru" (vezi Doeumente privind Inceputurile micàrii munciloresti i socialiste din Romania (18211878) p. 647.

Ibidem, p. 644.

sii

ILL)

10

MI.)

si

www.dacoromanica.ro

5 ASOCIATIUNEA GENERALA A LUCRATORILOR DIN ROMANIA" 919

romani ca sd se perfectioneze in atelierele din strainatate ; c) a inlesni mem-brilor asociati, cu mod de imprumutare, mijloacele bänesti pentru infiin-tarea de stabilimente industriale" Referindu-se la cele aratate in statuteprivitor la Industrie, acelasi muncitor tipograf N.D. Radulescu tineaaccentueze cu mai bine de un deceniu i jurnatate inainte de legea pentruincurajarea industriei nationale din aprilie 1887 problema necesitkiidezvoltrtrii i protejarii industriei. Incurajarea industriei noastre natio-nale arata el trebuie propagata, i sustinuta prin toate fortele pent ru

dinsa sa fie la inaltime si in directiunea progresului secolului in caretrim.

Prezenta micilor patroni in asociatie12 in stadiul de inceput al org.nizarii lucr ,atorilor, 13a suscitat discutii vii. :upa cum relata secretarul bi-roului adunkii asociatiei, nu putine au fost vocile venite din sinul adunhriicam facusera oarecari observatii" i chiar ceruserg excluderea din aso-eiatie a patronilor sau proprietarilor diferitelor stabilimente industriale "'3.Conducatorii asociatiei insa", considerau prezenta micilor patroni si a pro-prietarilor de ateliere in asociatie drept o necesitate", menità s dea imi-tate 5i o anumitä concordanta actiunilor intreprinse de aceasta. Voimaccentua in cuvintul sau la adunare secretarul biioului asociatiei sfim cu totii, lucratori, patroni sau proprietari sa firn pui alaturi de marealucrare ce A oim a face in interes general, sa fim intr-o directiune i aceeasiconcoldantrt pentru a lucra la mrtrirea a tot ce trebuie s armeze clasanoa tra sau intreaga societate" 14 Dorinta conducatorilor asociatiei eradeci atunci chid se facea apel la cuprinderea in organizatie si a micilorpatroni i proprietari de ateliere de a antrena i pe niicii patroni la ac-tiunea comuna ce I.i propunea asociatia in vederea apararii intereselorInciatmilor, a intrajutorani lor. Este de precizat, insa, ea lucratorii nuaN eau a se teme de prezenta acestora In asociatie, deoarece micii patroni

propiietarii de stabilimente industriale nu puteau face parte sub niciun etext" din organul de conducere al asociatiei, din comitetul acesteia.Justificaiea neadmiterii proprietarilor de ateliere si a micilor patroni incomitetul asociatiei se mentiona a fi, in primul rind, lipsa de timpacestora de a se ocupa de trebuintele asociatiei" i, in al doilea rind, faptulea singin i lucratorii puteau sà se ingrijeased de interesele lor, puteau asigui amersul inainte al asocialiei. In conceptia celor care aveau ritspunderea des-tinelor asociatiei, coinitetul acesteia trebuia sa reprezinte interesele lu-cratorilor", menirea lui fiind nu numai de a reprezenta masa lucrkorilor,dar, in acelasi timp, si de a-i reprezenta cu cinste i en fidelitate". Tot-

fapt pozitiv pe care-I consemnam aci era acela ca organul deeonducere iii asociatiei Ii fixa drept tel slujirea intocmai a intereselorIncratorilor i instituirea imui climat de egalitate pentru toti lucratorii" 15.

11 Ibidem, p. 617.12 In ceea ce priveste componenta asocialiei, este de mentionat ca aceasta Ingloba un

numar nelimitat de rnembri romani sau str5ini naturalizati, fie ei chiar i patroni, care se in-scriau si plateau cotizatia. Binelnteles, nu puteau fi primitc In asociatie persoane condamnatede lege (art.5), dupa cum Incetau de a mai fi membri aceia care, In mod voit, timp de treiluni s-ar fi sustras de la plata cotizatiei.

13 Documente privind inceputurite m4cdrii muncitorgli socialiste din Romania( 1821 1878) p. 645.

" Ibidern, p. 645.15 Ibidern.

11s.

ci

-

5i

un

i

www.dacoromanica.ro

920 MIRCEA IOSA. 6

Aceste idei conduc la concluzia existentei unui inceput de trezire a constiin-tei de clasa a lucratorilor, explicabila, daca avem in vedere i influentagindirii marxiste raspindita prin intermediul tinerilor inaintati veniti intara de la studii din Apusul Europei. Legata de aceasta este, credem, i oalta idee i anume aceea a rolului conducator al proletariatului, care sedovedea a fi, dupg cum arata K. Marx in Manifestut .Partidului Comunist,singura clasa cu adevarat revolutionara" 16

Comitetul asociatiei, compus dintr-un presedinte, un vicepresedinte,doi secretari si opt membri, era ales prin vot secret de adunarea generalape timp de un an, sarcina lui fiind de a veghea i a lucra pentru realizareascopului asociatiei". El avea obligatia sa dezbat i s adopte toate masurileprivitoare la bunul mers al asociatiei (art. 11). In afara Comitetului central,In fiecare oras al tarii urrnau s ia fiinta comitete locale speciale" aleasociatiei, care sa ting legatura cu Comitetul central (art. 12). Statuteleprevedeau o dispozitie aparte, in legatura cu alegerea presedintelui Co-niitetului central al asociatiei, in sensul c acesta putea fi i o persoanacare nu apartinea clasei muncitoare (rnentionam ca nu a fost ales nicio-data un presedinte).

Atributiile presedintelui erau bine fixate in statute (art. 14), unadin acestea fiind, de exemplu, obligatia de a pune in niiscare celelaltecomitete din orasele tarii. Presedintele era responsabil, impreuna cu co-mitetul, in fata asociatiei, de toate actele intreprinse. In ceea ce privestefondurile asociatiei, acestea se compuneau din cotizatii, din dobinzile ceavea sa le aduca capitalul asociatiei, precum si din donatii.

Asociatia se intrunea In edinta generala odata pe an, iar in sedinteextraordinaie ori de cite ori se iveau probleme care trebuiau rezolvate.Potrivit statutelor, sedintele adunarii generale nu se puteau tine decitcu conditia participarii a cel putin jumatate plus 1 din nurnarul membrilorasociatiei i cind nu se intrunea numarul cerut trebuia sa se fad, o a douaconvocare ; daca nici la a treia convocare nu venea numarul cerut, adu-narea se putea tine cu cei prezenti. Bineinteles, convocarea pentru adu-Dare trebuia sa fie facuta de presedinte cu 15 zile inainte.

Comitetul asociatiei se intrunea In edinte ordinare in fiecareAdunarea generala, avind o ordine bine fixata a discutarii probleme-

bor, urma sa se intruneasca pentru : a) a lua cunostinta de raportul mem-Orilor din comitet ; b) a asculta raportul financiar ; c) a lua cunostinta denurnele donatorilor ; d) a alege comitetul ; e) a hotari asupra problernelorpuse de cornitetul asociatiei ; f) a lua hotariri in privinta chestiunilorindustriale ivite la ordinea zilei (mai ales trirniteri de meseriasi romaniin strainatate) i, in sfirsit, de a aproba data si felul expozitiilor organizatede diferite ramuri ale industriei (art. 33). Darile de seama, precum i cele-lalte acte ale asociatiei, trebuiau sa fie publicate in gazeta asociatiei, pentruca fiecare membru sa" aiba cunostinta de problernele care interesau asociatia

pe membrii ei. In organul de presa al asociatiei se prevedea, totodata,a se mai publica : a) expuneri in care BA' se sustina revendicarile lucratorilorsi ale industriei ; b) cronici asupra descoperirilor interesind industriaOrli si c) dizertatiuni" asupra subiectelor stiintifice aplicabile la industrie,descrieri de masini noi sau putin cunoscute etc.

16 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. 4, ed. a 2-a, Bucuresti, Edit. politie<1, 1963, p. 475.

lunil.

si

www.dacoromanica.ro

ASOCIATIUNEA GENERALA A LUCRATORILOR DIN ROMANIA 921

§edinta asociatiei din 15/27 octombrie 1872, cornitetul centrala ales comisia pentru elaborarea proiectului de regulament relativ laaplicarea statutului si determinarea atributiilor membrilor comitetului"compusa din : G. Tandsescu, C.I. Borsian si C. Georgescu ; in functia deeasier a fost ales lucratorul tipograf Daniel Ratescu. in cadrul aceleiasisedinte s-a hotarit ca toti acei care platiserl cotizatia de la 1 octombrie1872 sd fie recunoscuti ca membri fondatori.

in aparenta asociatia nu urrnarea un scop politic, tintind numai laintrajutorarea lucratorilor. Pentru atingerea acestui scop restrins nuera nevoie de munca tuturor muncitorilor din intreaga tara in cadrul uneiasociatii cu o conducere unica" 17. In realitate asociatia avea indiscutabil

un scop politic nedeclarat, dar urmarit pe parcursul celor doi ani deactivitate.

In sedinta din 15/27 octombrie 1872, conducerea asociatiei aveainsarcineze redactia gazetei Uvrierul" cu studierea posibiit4ii infiin-Orli foii de publicitate a asociatiei. In sfirsit, tot in aceeasi sedinta, Co-mitetul central al asociatiei aducea la cunostinta membrilor i donatiileprimite : una, compusa din mai multe brosuri, in valoare de peste 150 delei noi, de la C. PopescuConduratu i alta, in valoare de 100 de lei noi,de la August [Treboniu Laurian", eminentul lingvist i istoric, care,in urma acestor donatii, erau recunoscuti ca primii patroni (in intelesde fondatori) ai asociatiei" 18.

Dona saptamini mai tirziu, la 29 octombrie/10 noiembrie 1872 aavut loc o noug sedinta a Comitetului central, in cadrul careia s-a hotaritea organul de presa al asociatiei sa fie gazeta Lucratorul roman", carerebuia sii apara saptaininal (in toate duminicile) avind ca redactori pe :

N.S. Radulescu, C.I. Borsian si N.D. Radulescu acesta din urma hinddesemnat a rdspunde si de administratia ziarului.

Primal nurnar al gazetei Lucratorul roman" a aparut la 5/17 no-iernbrie 1872. In articolul program, intitulat Prospect", dupà un preambulin care se elogia munca i unirea" coordonate majore care stateau labaza asociatiei se arata scopul gazetei i anume : a) de a stringemile de infratire intre meseriasi ; b) de a combate ce e rau i vatamator

lucratorilor din mice punct de vedere ; c) de a apara, pe toate cane legaledrepte, interesele lor ; d) de a incuraja mersul inainte al industriasilorromani Ca sa se poata ajunge mai repede la o industrie romaneasca 19.

Prin. organul sau de presa Asociatiunea generald a lucratorilordin Romania" isi propunea s militeze pentru stringerea rindurilor num-eitorimii. in acest scop, Inca de la aparitia sa, gazeta Lucratorul roman"avea s desfasoare o munca sustinuta printre lucratori pentru a-i atrage inasociatie, pentru a-i organiza. Ea continua, pe o treapta noual superioaralactiunea inceputa de Uvrierul" de a gasi cele mai potrivite cal pentruitubunatatirea conditiilor de munca si de viata ale lucratorilor. intr-unapel adresat lucratorilor, gazeta Lucratorul roman" scria : ...cit maineintirziat s ne asociem cu totii, s ne formam ca un singur corp...)) 20.

y Maciu, op. cit., p. 492.Documente privind inceputurile miscdrii muncitoresti i socialiste din Romdnia

(1821 1878), p. 653." Ibidern.2° Ibidem, p. 659.

In

4i

sA

legä-I

§i

11

7

]

I

www.dacoromanica.ro

922 MIRCEA IOSA 8

Desi ii asumase sareina organizarii lucratorilor, indiferent de ramurade productie in care acestia Ii desfasurau munca, este de observat c Aso-ciatiunea generala a lucratorilor din Romania " si organul ei de presa da-dean organizarii" si unirii" nnmcitorilor nil inteles mult mai larg si,oarecum, diferit de acela al lucratorilor. In conceptia conducatorilor aso-ciaiei lueratorilor" era necesara mai ales pentru dezvoltarea §iincurajarea industriei nationale, a apararii ei de concurenta straina Dealtfel si statutele publicate de gazeta Lucratorul roman", la care ne-amreferit mai sus, puneau accentul, in primul rind, pe organizarea lucratorilorin scopul apararii si al dezvoltarii industriei. Despre apararea intereselorlucratorilor in mod sustinut si cornbativ se spune mai putin, de aci siremarea facuta in articolul-program al gazetei c Cercul politicii... aso-ciatiunei va fi strirnt", rezumindu-se in ultima instanta la politica lu-cratoru1ui"21. Unele elernente din comitetul de redactie al gazetei faceaueforturi pentru a ldmuri" pe lueratori c interesul lor era sl fie uniti cnpatronii pentru a duce impreuna lupta impotriva concurentei din afardcare perielita si situatia lor pentru dezvoltarea industriei proprii. Acesteelemente se straduiau s promoveze o politica de armonie intre lucriitori

patroni, incercind a-i convinge pe lucratori c numai impreuna cu eiIi puteau imbunatati situatia, canalizindu-le actiunile in direetia aceastasi sustragindu-le, in mod constient, atentia de la lupta impotriva exploa-tarii, din mice parte ar fi venit ea. In momentul de fata sublinia,oLucratorul roman » nimic nu este mai necesar decit unirea intreguluielement roman in contra relelor tendinte streine, tendintele care tind lacotropirea patriei noastre /722.

Pe intreaga perioada a aparitiei sale (1872 1874), gazeta Luera-torul roman" s-a ocupat in coloanele sale de problemele muncitorinni ; ast-fel, ea a analizat pe larg conditiile grele de munca, exploatarea la care erauexpusi lucratorii, salariile insuficiente, impozitele de tot fehil carora tie-buiau sä le fad, fata etc. In articolul intitulat Pfine silemne se infatisatablou zguduitor al situatiei lucratorilor : <Se mor copilasii de foame,ne degera de frig » e suspinul ce-ti rupe inima al bietului muncitor, siputini se gindese la starea lui". In continuare, articolul se referea la urma-rile concurentei asupra lucratorului si a micului meseria§ : blestemg, bietulzidar mistria, dulgherul tesla, croitorul foarfeca, cizmarul instrumentelesale, cad cumplite vremi au dat peste dinsii : Scumpetea de astazi Ii ve§-tejeste, Ii usuca, Ii omoara ! El nu mai poate agonisi doua pardlute pentruziva de miine, pentru vremea de boala si de alte necazuri. Munceste fiirspor, cad scumpetea e dusmanul ce-1 tine pe boo, asta scumpete nemai-auzita a lucrurior de intiia trebuinta, a piinii §i a lemnelor. i nici numai vorbim despre came, despre imbracaminte si despre adapost si cele-lalte trebuincioase "2 3.

ZugrAvind situatia grea a muncitorilor, autorul articolului anticipaasupra consecintelor ce puteau decurge de aici. Chestiunea este gravii,caci ea secerg, poporatiunea sArac5, §i incuibeazA, In societatea romaneasca

Lueralorul roman", I (1872), nr. 1 din 5 noiembrie, p. 1.22 Ibidem, nr. 2 din 12 noiembrie, p. 1.23 Documente privind inceputurile miscdrii muncitoresti si socialiste din Romania

(1821-1878), p. 655.

unirea

...

un

21

si

www.dacoromanica.ro

9 ,,ASOCIATIUNEA GENERALA A LUCRATORILOR DIN ROMANIA" 923

o rang, grozava ; sarlcia i saracirnea, rang ale carei urmari sint teribile,caci ea conduce la niste zguduiri sociale cumplite. Nimic mai ingrozitor de-cit revohitiunea foamei..." 24. In incheierea articolului insa, in ciuda eon-statarilor autorul facea apel la patroni pentru a intelege" situatia lucra-torilor Pie-va fricg de Dunmezeu, daca nu mai aveti mila, de oarneni"26,cersind, in acest fel, dreptatea" din partea acestora. Slaba constiinta declasa a muncitorilor, influenta patronilor impiedicau elementele muncito-resti s foloseasca ca remediulupta unita a muncitorilor impotriva patronilor.

In alte articole, de pilda in Despre lueru i lueratori publicat in&Ira numere consecutive , gazeta Lucratorul roman" se referea la in-semnatatea muncii, pe care o socotea o necesitate a omului, pentrusustine iaa, cerind totodata respectul fao de muncitori si imbunatatireasituatiei bor. Conditiunea sociala a lucratorului se sublinia in articol

trebuie sit fie Iinbuntit i asigurata prin recunoasterea ca el e folo-sitor atit lui, cit i societatii prin lucrul sau laboarea sa, i prin urmare,trebuie sa fie recompensat in raport cu aceasta "26. In continuare, ana-lizind conditiile de retribuire a muncii din diferitele profesii, autorulgrticolului ajungea la concluzia c lucratorii sint foarte putin platiti inraport cu munca lor, foarte ran recompensati pentru beneficiile ce dau soci-etatii i foarte rau considerati in comparatiune cu meritele ce li se cuvin"27.Apoi constata, comparind salariile lucratorilor, Ca cistigul dupg muncasa nu i poate servi in destul pentru starea sa norrnala... " 28. In sfirsit,ace1a0 articol se referea si la uncle din actiunile desfasurate de lucratori invederea iinbunatatirii conditiilor lor de munca si de trai, relatind faptul caunii din lucratori s-au incercat chiar de a face greva cind n-au gasit vre-un alt rnijloc de induplecare a patronilor... " ; dezaproba insa grevele ceadesea dau loc la multe feluri de tulburari sociale" 29

Prin activitatea ei, cit si a organului ei de publicitate, Asociatiuneagenerala a lucratorilor din Romania" s-a impus atentiei lucratorilor. Pupaexemplul ei, in 1873, s-au infiintat asociatii de lucratori in diferite alteamuri de productie, mai intii la Iasi si apoi la Bucuresti la Imprimeriile

statului care urmareau sa se afilieze Asociatiunei generale a lucra-tmilor din Romania". Evident, prin afilierea acestora asociatia ar fi de-venit o organizatie cuprinzatoare i puternica" 39, fapt ce nu era pe placulqutoritatilor. Pentru a o desfiinta, guvernul conservator condus de LascarCatargiu avea sa insceneze, in aprilie 1874, un proces in care sa implice sipe unii din conducatorii asociatiei. In urina arestarii acestora Asoci-atiunea generala a lucratorilor din Romania" avea sa se destrame ; ulterior

incetat activitatea i gazeta Lucratorul roman".

Asociatiunea generala a lucratorilor din Romania" se inserie ca unmoment de searna in istoria organizarii proletariatului din tara noastra,constituind prima ineercare de unire a tuturor lucratorilor din Romania.

24 Ibidem.Ibidem.

26 Lucratorul roman", I (1872)., nr. 1 din 5 noiernbrie, p. 3.22 Ibidem, nr. 2 din 12 noiernbrie, u. 6.29 Documenie privind fnceputurile miscörii munciloresli i socialiste din Romania

(1821-1878), p. 662.Ibidem, p. 665.

30 V. Maciu, op. cit., p. 492.

:

ajiN

28

"

www.dacoromanica.ro

924 MIRCEA IOSA

in cei aproape doi ani de existentA, asociatia a desfdsurat o activitate rod-nica, in directia organizgrii lucratorilor si a apArarii intereselor lor ime-diate de clasä. Ea s-a interesat indeaproape de toate problemele munci-torilor, criticind eu vehementd, prin organul ei de presg, LucratorulromAn", starile de lucruri din acel timp.

Prin intreaga ei activitate, asociatia, cu toate lirnitele ei, a marcatun pas inainte pe tàrIrnul organizarii luerAtorilor, fiind un indemn pentruconstituirea altor asociatii contribuind astfel la trezirea constiintei declasg a muncitorior.

LE ROLE ET L'IMPORTANCE DE L'o ASSOCIATIONGRNftALE DES OUVRIERS DE ROTTMANIE»

RESUME

L'auteur souligne l'importanee de l'«Association generale des ou-vriers de Rournanie » premier essai d'union des ouvriers l'échelonnational , les conditions historiques et socio-politiques de l'appari-tion de celle-ci, s'occupant amplement de la composition, des moyens etdes buts de l'association.

Se fondant sur Panalyse des statuts de celle-ci, l'auteur constatequ'elle poursuivait, d'une part, l'union de tous les ouvriers, en vue del'amélioration de leurs conditions de vie et de travail et, de l'autre, ledéveloppement et l'encouragement de l'industrie, en tant que principalebranche de production, destinée a assurer l'indépendance du pays, sonprogres eeonornique.

Vu le stade primaire d'organisation des ouvriers constate l'au-teur parmi les membres de l'association l'on comptait également lepetits patrons, sans qu'ils soient cependant &us aux organes de directionoh l'on désignait uniquement les ouvriers. Le present article attache uneimportance particulière a l'organe de publicite de l'association lagazette «Lucratorul roman », qui a deployé une intense activité dans ledomaine de l'organisation des ouvriers, de la defense des interêts de classe.En conclusion de l'artiele, il est souligné que l'association a marque unpas en avant dans la voie de l'organisation du proletariat, contribuanta éveiller la conscience de classe des ouvriers.

So

ii

www.dacoromanica.ro

N. IORGA I A.D. XENOPOLDE

DAN BERINDEI

Evocatoarele pagini din 0 vialci de om, scrise de Iorga la aproape ojurnhtate de veac de la anul scurtei dar stralucitei sale studentii, ne Infh-tiseazh pe profesorii shi i chiar pe cei de la care, duph propria-i marturisire,cistigase mai putin" 1 _Andrei Vizanti, eel cu fasfhthri de frazh carearätau studii facute in vechea Spanie", mare, masiv, negru ca originilelui meridionale, ochios i barbos" ; jovialul Caragiani, spirit puternic,dar de o asa de patriarhall, voit patriarhard, facturh" ; Nicolae Ionescu,marele orator" de pe vremuri, omul cu gitul de aramh" ; CostachiLeonardescu, caracterizat de fostul sau elev ca fiind de o nesfirsith bunä-vointä" dar si de un optimism naiv" ; Aron Densusianu atit de inca-pabil a-1 intelege pe Iorga dar care stia 1atineste bine, stia cu iubirelimba care pentru dinsul valora intiiu ca amintire a stramosilor" si tot-odath era si un orn blind si bun" ; tefan Virgolici, cel rnai bucuros dintoti de mice progres al nostru, de care i se inchlzea inima ca a unui bun

iubitor phrinte" ; Petru Rhscanu, figurh de marmurh din antichitateape care si purtarde lui ni-o releva "i in sfirsit Xenopol, iath galeria das-calilor universitari prezentath de Iorga. Lui Xenopol, pe care-1 mentioneazhultimni tocmai pentru a putea stdrui asupra lui, Nicolae Iorga Ii consacrhciteva pagini, cu aprecieri neindoielnic diferite de cele date celorlaltifosti profesori. Xenopol era pentru noi scria marele istoric pentrunoi toti, chiar pentru cei care nu-1 citiserh, dar simteau instinctiv inainteacui se aflil o culme". Inch din timpul liceului, Iorga ii urn:arise cu privireape viitorul shu daschl pe Copou, cum mhrunt i phtrat, cu fata rash intrelungile favorite roseate, cu ochii clipitori i tremurind din picioa-rele bolnave, suia incet dealul, oprindu-se din cind in dud. la bhncuteledin poarta caselor". In facultate 11 va admira, nu pentru forma expune-rilor sale, chci vorbia zdrumicat", dar pentru cugetarea superioarh",pentru gindul acela luminos", pentru teoriile acestui cap filozofic asade bine inzestrat", pentru siru1viu al cuvintelor i ideior lui care ca scin-tei electrice se succedau zburind, jucindu-se". Chiar i duph o jumatatede veac, Xenopol mai al:area lui Iorga drept profesorul neobisnuit", cel cenu era prea atras de migMeala seminariilor", dar care, in schimb, manifesta

1 Vezi 0 oiaid de om, vol. 1, Bueure04, 1934, p. 155 §i urni.

,STI7D1r, tomul 25. nr. 5, p. 925-932, 1972.

si

tcci

www.dacoromanica.ro

926 DAN BERINDEI 2

entuziasm" cind in contact cu studentii capata incredintarea c inaintei s-a aratat o cugetare vie care merita condus i incurajata".

Mai virstnic lui Iorga cu un sfert de secol, afirmat multilateral intrecontemporani, cu stralucite studii in drept i filozofie, dar cu evidentapasiune pentru istorie, stapinit de eeea ce el numise demonul scrisului"si fhnd totodata dupa expresia lui George Panu 2, omul de bung vointasi gata de a lua orice subject ce i se oferea", Xenopol a afirmat pregnantin epoca prezenta tinerei istoriografii moderne romane In domeniul istorio-grafic mondial 3. El a elaborat prima sinteza sistematica de largi dimen-siuni a istoriei patriei care, aprecia Iorga la Inmormintarea ilustrului sauprofesor, a reprezentat Meg indoiala una din cele mai marl sfortari alespiritului romanesc aplicat la stiinta" 4, Xenopol, precedind pe Iorgaintr-o actiune de afirmare pe plan mondial, a cautat pe de o parte a studiafenomenele istorice romanesti in contextul universal Inca in 1880 elserisese Rcizboaiele dintre ru,si, i turd i nriurirea lor asupra firUorromdne iar, pe de alta parte, el s-a adresat prin scris nu numai conatio-nalilor si, ci i strain/0,th, publicind, printre altele, in 1887, Etudeshistoriques sur le peuple ronmain, iar, in 1896, o versiune franceza, in douavolume, a Istoriei romdailor. Dar afirmarea sa pe plan istoriografie mon-dial si implicit a Orli sale n-a realizat-o Xenopol numai pe aceste 61,on pnin colaborari prestigioase peste hotare, prin alegerea sa la InstitutulPrantei si prin. cursurile si conferintele tinute la inalte institutii din stilina-tate actiuni In care va fi urmat i depasit de strilucitul situ elev cisi pnin realizarile sale In domeniul teoriei, Lang difuzate peste hotare sau,mai bine zis, indeosebi, prin publicarea lor acolo in majoritate. Acest omde stiino pentru care cugetarea reprezenta un element vital al existentei,s-a afirmat viguros in miscarea ideilor din vremea sa si a cautat sa demon-streze caracterul stiintific al istoriei, pe care o vedea intemeiata pe faptede succesiune prinse in serii istorice. Acordind intreaga insemnatate expli-catiei cauzale, respingind empirismul i relativismul, dind interpretàrimaterialiste, m ciuda caracterulth precumpinitor idealist al couceptieisale, Xenopol a reprezentat un moment de seama in evolutia gindiriiistorice românesti 5.

Este neindoielnic ca Nicolae Iorga a avut Inuit de invatat de laXenopol, de la carturarul care aborda la nivel mondial fenomenul istoric,dar si de la omul cu infatisare poate disgratioasA, dar plin de bunatateomenie. Iorga a reprezentat o personalitate prodigioasa, unica prin dimen-siunile realizarilor sale, dar credem a nu ne insela sustinind cii ineeputurilesale au suferit influenta personalitatii lui Xenopol, a pozitiei si infaptuiriloracestuia, pe tarim istoriografic, mai ales a nivelului lor. La aceasta am maiadauga sprijinul pe care istoricul iesean 1-a dat inceputurilor marelui sauelev, sprijin care a cintarit in realizarea savantului Nicolae Iorga.

in domeniul istoriei universale, Iorga s-a afirmat de la inceput Ia un

2 George Panu, Amintiri de la Junimea, vol. I, Bucure0i, 1908, p. 116.3 Pentru Xenopol, vezi 1ndeosebi N. Gogoneatá §i Z. Ornea, A.D.Xenopol. Concepfia

sociald Si fiilozoficd, Bueure§ti, 1965.4 N. Iorga, Oameni care au fost, vol. 3, Bucure§ti, 1936, p. 32.5 Vezi Pompiliu Teodor, Evolulia gindirit istorice romdnesti, Cluj, 1970, p. 223-251,

Al. Zub. La conception historique d'A.D. Xenopol, in Revue Roumaine d'Ilistoire", IX(1970), nr. 4, p. 727-744.

si

0

www.dacoromanica.ro

3 N. IORGA $1 A. D. XENOPOL 927

nivel pe care nu-1 mai atinsese pima atunci un istoric roman, atit princercetarea de detaliu, intemeiata pe bogate surse de arhiva, a unor temede istorie universala propriu-zisa, cit si prin faptul c In cursul primuluideceniu al secolului al XX-lea a primit sarcina de a alcatui si a realizatsi publicat istorii ale Imperiului bizantin 6 0 ale Imperiului otoman 7, inafara scrierii 0 a tiparirii primei sinteze ale sale privind istoria propriuluisu popor 8. Dar, totodata netinind in seama rezerva pe care o manifesta-se Xenopol : Istoria

deromanilor am scris-o eu ; nu e nevoie sa se revie asupra

ei ; cauta-ti istoria universala..." 9 el a imbogatit in cursul uneijuniatati de veac, intemeindu-se pe imense surse inedite al caror sirgu-incios editor a si fost, deosebindu-se de Xenopol, same ca editor de izvoare

pagini intregi din istoria patriei, rodul stradaniilor sale concretizindu-sela sfirsitul -vietii in monumentala Istorie a romndnilor. Ca si Xenopol, el aincadrat istoria poporului roman istoriei universale, ceea ce a motivatdeosebita atentie pe care a dat-o sud-estului Europei, Bizantului i Irn-periului otornan, sinteza sa La place des Roumains dans l'histoire univer-,yelle 10 fiind rnenita tocmai a prezenta lectorului strain rezultatul unorstraduinte incununate de neindoielnice i impresionante realizari. Prezentca nimeni altul dintre romani printre corifeii istoriografiei mondiale ai1 rernii sale, Nicolae Iorga a afirmat mai departe cu vie stralucire pe planuniversal istoriografia romaneasca pe care o reprezentase i profesorulsau intr-o vreme in care istoriografia moderna romaneasca era abia lainceputurile sale ".

Dar nici domeniul teoriei nu a fost strain lui Iorga, care, daca s-aaratat ostil unei metafizici a istoriei", a fost departe de a respinge gindireain minuirea elementelor istorice pe care le voia inmanunchiate si corelate.Conceptia lui, ea si a liii Xenopol, este idealista, dar, cum bine s-a observat,patrunsa de rationalitate si umanitate" 12. Iorga respinge existenta unorlegi, transferate din domeniul stiintelor naturii in istorie, dar faptele isto-rice el le vede prinse intr-un sistem, constata existenta unor permanente,ubliniaza unitatea absoluta a vietii omenesti, in mice margine de spatiu

si de timp " 13. Prin scrisul sau el a reinviat cu o neintrecuta arta viata i astaruit pina in ultimele lui clipe la necontenita imbogatire a conceptieisale istorice. strips materiale si a asternut pe hirtie inceputul lucrariicare ar fi trebuit sa incununeze stralucita sa existenta de carturar si tOt-odata sa duca mai departe gindirea sa asupra istoriei concretizatapina atunci in studiile cuprinse in Gen eratitafi cu privire la studiile istorice ,prin ceea ce ar fi trebuit sa fie Istoriologia umand. In prefata acestei hicrariel arata ca in prezentarea evenimentelor se cere ca ele sa fie inlantuitealtfel decit prin succesinnea lor cronologica sau prin anume consideratii

6 The Byzantin Empire, Londra, 1907.7 Geschichte des Osmanischen Reiches, vol. 1V, Gotha, 1908-1913.8 Geschichte des rumrinischen Volkes, vol. I-II, Gotha, 1905.9 N. Iorga, 0 viala de om, vol. I, Bucuresti, 1934, p. 234.

19 Bucuresti, 1935-1936, vol. I-III.n Pentru bibilografia rnarii sale opere vezi Barbu Theodorescu, Bibliografia istoricd si

literard a lui N. lorga 1890 1934, Bucuresti, 1935 ; idern, Bibliografia politicd, sociald si eco-nomicd, Bucuresti, 1937 ; Aurelian Sacerdoteanu, Opera lui N. Iorga (1934-1941), in Revistaarhive/or", vol. IV, 2 (1941) p. 410-448.

12 Pornpiliu Teodor, op. cit., p. 565.13 Ibidern.

2 C. 1712

A

si

www.dacoromanica.ro

928 DAN BERINDEI 4

particulare i anume prin felul cum ele coiaboreaz i concurg la acel marelucru, cel mai mare din toate, care e -viata omeneasca insasi" 14 Iorga n-afost strain teoriei, ci i in aceasta privinta el se leaga prin preocupdri deXenopol, desi la acesta preocuparea teoretica era, cum a remarcat i Iorga,predominanta.

Intro cei doi mari istorici regasim i alte domenii care le sint comune.Aceleasi tendinte de multilateralitate concretizate, intre altele, lainceputul carierei si la unul si la celalalt printr-un marcat interes pentruo problematica culturala , la Xenopol fiind mai accentuate, in afarapreocuparilor istorice, interesul pentru teorie i preocuparile econo-mice, iar la Iorga impunind coplesitorul sau talent literar spre careXenopol a tins fara a-1 putea atinge. Note de calatorie amintiriIstoria ideilor mele 15 §i 0 viatá de om caracterizeaz'a i pe profe-sor i pe marele sau elev i profesor al atitor altora. i in domeniulpolitic, activitatea Mr apare uneori tangenta. Pe plan social, sint amindoiprieteni ai taranimii, de aci i atitudinea Mr fata de rdscoala din 1907 16,iar pe plan national si pentru unul i pentru altul desavirirea unitatiistatale a reprezentat un tel ardent. Multilateralitatea Mr se mai concretiza

pe tarimul aplecärii Mr catre o difuzare in sinul unor mase mai largicunostintelor istorice. Xenopol a fost sufletul Societatii literaretifice de la Iasi si conducatorul revistei Arhiva", iar Iorga a avut pe acesttarim o uriasa activitate, concretizata in periodicele sale destinate unuipublic larg in primul rind Semanatorului" i Neamul romanesc"In cursurile de la Valeni, onorate si de batrinul Xenopol in cel din urma de-ceniu al -vietii sale. I-a mai unit, in sfirsit, necesitatea de a darui poporuluiMr pe tdrimul §tiintei, sinteze, dar daca Xenopol s-a marginit la domeniulistoriei nationale, Iorga ne-a lasat _Essai de synthese de l'histoire de l'kuma-nité, iar Istoriologia umanei ar fi fost destinata, in aceasta privinta, a in-cununa o activitate istoriografica unica In felul ei.

Relatiile dintre cei doi carturari trebuie insa privite si in adinca lortesatura umana, dezvaluitoare de meg frumusete morala 17 Pentru Iorga,Xenopol reprezenta a marturisit-o chiar el, cu emotie, cuvintind infata mormintului deschis ceea ce avea stiinta româneasca mai activ, niaiplin de initiativa si mai amabil in stil" 18 tot el amintea intr-un begeniala inteligenta" a profesorului sau din tinerete. La rindul sau, pentruXenopol, Iorga era omul de talent", eminentul elev", minunea de om"19,eel in privinta caruia exclamase in rdspunsul pe care i-1 adresase la dis-cursul de receptie la Academie : Te intrebi cu inminunare cum a pututun creier sa conceapa atitea lucruri i o mina sa scrie" 20. 4u existatmomente de neintelegere, dar in perspectiva ele apar trecatoare i lipsite de

14 N. lorga, Gencralildfi cu privire la studiile istorice, ed. a III-a, Bucuresti, 1911, p. 313.Publicatfi de I.E. Toroutiu, Studii Si documente literare, vol. IV, Bucuresti, 1933.Vezi A. Otetea, Rdscoala din 1907 in istoriografia romdneascd, Bucuresli, 1957, p.

88 89, 90 97.Despre relatiile lui Xenopol eu istoricii vrernii sale rn-am ocupat lntr-o comunicare

eu prilejul cornernordrii in 1970 a sernicentenarului mortii sale ; publicata in volumulA.D. Xenopol ce i s-a consaerat.

" N. Iorga, Oameni care au fost, vol. 3, Bucuresti, 1936, p. 32.16 A.D. Xenopol, Istoria ideilor mele, In I.E. Toroutiu, Studii i documente literare, vol.

IV, p. 399-400.20 N. Iorga, Doud conceplii istorice, Bucuresti, 1911, p. 29.

i tiin-

§i

15

si

si

si

.

www.dacoromanica.ro

5 N. IORGA SI A. D. XENOPOL 929

sens, rezultanta pozitiva a legaturilor lor fiind aceea demna de dimensi-unile amintirii lor.

Nicolae Iorga a fost in timpul singurului sau an de studiu universitareleval sirguincios al lui Xenopol, luind note la curs si Mcind fatA cu stralucireintrebärilor de la exarnene, la care profesorul ii zadärea" sa dea raspun-suri in afara de materie, in probleme care pun la incercare sufletul unuitinar si-i arata indreptarile spirituale" 21. Xenopol 1-a sustinut apoi cind

cerut dispensa de studii i tinarul care se temea de judecata aspra"aprofesorului, in ajunul unei licente pripite", cind scrisese marturiseael mai tirziu nu MA, sovaieli cronologice o teza despre politica iuiMihai Viteazul" 22, nu intilnise decit aprecierea admirativa i nesfirsitabunatate a unui dascal, care considera c Iorga obtinuse o licenta stra-lncita, la a carei lucrari scrise nu s-au gäsit in cele cinci coli ale tezei latinenici o singura gresealà, iar in coala intreaga a tezei grecesti numai douàgreseli de accente" 23. Xenopol a propus sarbatorirea lui lorga printr-unbanchet, el i-a deschis larg coloanele Arhivei", dar nu fara, a-1 sili" laprecisiuni In citatii" cum Ii amintea Iorga mai tirziu 24 0 tot el ilajutase la obtinerea bursei de studiu peste hotare.

in timpul anilor de studii, profesorul scria fostului student 25, iidadea sfaturi, Ii recomanda unor istorici straini 26, ii cerea ca unui coleg"sprijin in cereetarile sale, se ingrijea de publicarea articolelor sale si maiales de cariera viitoare a tinarului carturar i Ii dadea acestuia bucuriaunor aparitii" ale sale la Paris, cu ferrnecatoarea sa tinerete de spirit" 27,in t:mp ce Iorga studia cu sirg, se afirma stralucitor in fata profesorilor depeste hotare intre altele, la Berlin si in fata unui Ourtius, la care in-vatase i Xenopol i justifiea intrutotul nadejdile pe care profesorulsau de istoria rornismilor si le pusese in el. Scriindu-i Iubite Iorga",alteori Dornnule Iorga", incheind cu Cii drag amice !", Xenopol Iimultumea pentru articole, dar dojenea pentru forma uneori neglijenta

o data ii scria c pusese un tinar sa-si frarninte ochii" pentru a deslusiun studiu trirnis de Iorga, altadata Ii arata c5 zetarii au refuzat curat ale zetai" 28. Cerindu-i noi informatii privind istoria romanilor domeniupe care totusi 11 sfatuia a nu-1 cerceta! Xenopol declara fostului saustudent, ca le va rnentiona communiqués par KN. Iorga" 29. El il incu-raja Inca din 1891 cind Iorga avea 20 de ani ! sa pretinda catedrade istorie universala a lui Nicolae Ionescu iar apoi, in 1894, 1-a sustinutcu vigoare sa obtina catedra de istorie universala de la Bucuresti ramasa

21 Iden1, 0 viatà de om, vol. I, p. 177.Ibidern.

23 Barbu Theodorescu, Nicolae forget, Bucure§ti, 1968, p. 55.21 N. Iorga, 0 WW1 de om, vol. I, p. 176.

Vezi scrisorile lui Xenopol in I.E. Torouiiu, Studii si documente literare, vol. VII,Bucuroti, 1936, p. 4 §i urrn.

2G Intre allii lui G. Monod, care-I va reclaina apoi pe Iorga lui Xenopol invinuindu-I Ca'irnproviza in erudiliel (N. Iorga, 0 viala de om, vol. 1, p. 213).

27 Ibidem, p. 233.25 I.E. Torouiiu, Studii si docurnente literare, vol. VII, p. 6,9.29 Ibidern, p. 14.30 Ibidern, p. 7.

35,

22

25

,

si-1

www.dacoromanica.ro

930 DAN BERENTDEI 6

vacanta in urma mortii lui Petre Cernatescu u Inainte de concurs, Xe-nopol a venit misterios" la hotelul unde poposise Iorga pentru a-i aduceo carte, care banuia ca-i va fi de foks fostului sau student la probele pecare acesta urma sa le sustina 32. Dupa concurs, la 4 octombrie 1894, el Iiseria, incurajindu-1: Nu fi descurajat. In lumea aceasta stilt numai ne-dreptati. Meritul sfirseste totdeauna prin a inchide gura invidiei" 33,iar in ,Arhiva" Ii va califica drept un tinar genial" 34.

In prim'avara anului 1898, Xenopol a sustinut alegerea lui Iorga laAcademie ca membru titular si cind acesta a fost ales membru corespon-dent, el i-a scris marturisindu-i satisfactia ca in aceasta... tara meriteletot sfirsesc prin a fi recunoscute" 38. Dar, in acelasi an, el Ii manifestaNO de fostul sau student unele nemultumiri privind nefolosirea de c'atreacesta a lucrarilor sale si indeosebi a Istoriei romeinilor. Reprosindu-inu-1 citase decit o singura data in lucrarea consacrata Chiliei i CetatiiAbbe, Xenopol 11 intreba : inchipuie-ti c ar cadea asupra mea s facraportul asupra Chiliei. Voiu spune ca e buna, caci nu se poate altfel,dar cu ce inima i cu ce gind !" 36 §i intr-adevar, in anul urmator i-arevenit lui Xenopol sa-§i spuna parerea in Academie despre lucrarea luiIorga. El a fost singurul ei sustinator i in timp ce Hasdeu a calificat-orautacios i nedrept ca o expunere confuza" Xenopol a relevat muncavrednica de lauda" a cella ce-i fusese elev 37. Aceasta nu-1 va face insa pevulcanicul Nicolae Iorga sa nu-1 cuprinda i pe el in critica vehementa pecare a adus-o istoricilor mai virstnici lui, la sfirsitul veacului, Invinuindu-1de ignoranta. Desi nu fusese crutat i fusese pe nedrept lovit, Xenopol vasustine in primavara anului 1901 premierea Istoriei literaturii ronanesecolul XVIII, califieind lucrarea fostului sau student drept opera decea mai mare valoare", care dovedea in privinta autorului ca eruditiunealui este in adevar uriasa". Ar fi cea mai mare pierdere i o adevarata cri-ma subliniase el ca aceasta lucrare sa nu vada lumina zilei" 38. Intoamna aceluiasi an, Xenopol scria lui Iorga fagaduia un exemplardin Domnia mui Cuza Vodd, adaugind apoi malitios c5 aceasta desi vapurta desigur pacatul meu originar al ignorantei, totusi cred cà va puteasa te intereseze" 39. Relatiile celor doi s-au inasprit in anii urmatori intr-atit incit in 1905 Xenopol se plingea lui Iorga ca nu-1 salutase la Academie,el adaugind evident indurerat : Nu am uitat a te iubi si a te stima precumineriti" ".

Dar conflictul trebuia sa ia sfirsit, fiind nefiresc, data fiind atit stra-lucirea mintilor celor doi protagonisti, cit i neindoielnica Ion bunatatesufleteasca. Prilejul 1-a oferit sarbatorirea la Iasi a 50 de ani de la UnireaPrincipatelor. Adinc miscat, Xenopol ii va scrie lui Iorga la 29 ianuarie

31 Vezi pentru concurs Barbu Theodorescu, Un concurs universitar celebru (Nicolaclorga), Bucuresti, 1944.

32 N. Iorga, 0 viafä de om, vol. I, p. 260-261." I.E. Toroutiu, Studii si docurnente literare, vol. VII, p. 16.

Arhiva", V (1894), P. 655.35 I.E. Torotdiu, Studii si documente literare, vol. VII, p. 25.

lbidem, p. 26.37 Analele Academiei Romilne", seria a II-a, Dezbateri, vol. XXI, p. 463 ; cf.Dan

Bcrindei, A.D. Xenopol si Academia Romanti, in Studii si articole de istorie", XII (1968), p. 44." Analele Academiei Române", seria a II-a, Dezbateri, vol. XXIII, p. 122, 154

156 ; cf. si Dan Berindel, op. cit., p. 44.39 I.E. Toroutiu, Studii si documente literare, vol. VII, p. 31." Ibidem, p. 33.

cä

in

34

34

www.dacoromanica.ro

7 N. IORGA $1 A. D. XENOPOL 931

1909, intitulindu-1 iubitul meu fost elev" : Ai urmat unui bun indernnal sufletului d-tale cind, la sarbatorirea Unirii din aula Universitaii din

ai venit care mine spre a stinge, prin mi§carea d-tale, invrajbireaee ne despartea". Cirnpul adevaului e atit de intins adauga cu inte-lepciune batrinul dascAl incit in desprinderea lui din noianul intuneri-cului nu este nevoie de lupta intre oameni, ci de lupta contra naturii, saucontra tainelor trecutului i in tara noastra mai ales, unde oamenii detiint sint aa de putini, sa se mai stinjeneasea munca lor spre innta-

rea nearnului, prin rAu nepotolit ?" El incheia : Cu o fraeasca stringerede ming, fostul d-tale profesor, care te-a iubit chiar §i atunci cind erameertati" 41. Xenopol II va propune, pe Iorga in anul urmAtor, membrutitular al Aeademiei, calificindu-1 un muncitor cunoscut in toate stratu-rile societath noastre in ogorul istoriei" §i sprijinului srtu i s-a datorat,desigur, alegerea marelui istoric, care n-a putut avea loc deeit la a treiaotare §i doar eu o majoritate simpla! 43 Xenopol va rdspunde apoi lui

Iorga Ia discuisul de receptie al acestuia, fiind de altfel singurul rdspunsrostit de el m Academie.

In ultimul deeeniu de viata, Xenopol a avut cele mai strinse legturicu N. Iorga. El i-a onorat cursurile de la Valeni i apoi, lovit de nemiloasaboard, a ultimilor si ani, a urmarit cu fervoare §i admiratie aidenta ac-tivitate a fostului sau student pusa in slujba desavinirii unitah statale.E frumos i maret ceasul ! Ii seria el la 15 august 1916 AlexandruXenopol intinzind mina adolescentului genial, care a fost sa fie NeculaiIorga, eind pil0a spre rdsait, N. Iorga fAcind aeeemi n*care fata de A.D. Xenopol, chid p`ale0e spre asfintit" 43. Peste citeva luni, Iorga primeafelicitàrilc b5trinului dascal pentru energia" cu care redacta NeamulRomfinese" 44, iar la 26 iunie 1918, Xenopol ingrijorat de o eventualä ina-intare a dumanului spre Iai i de o parasire a sa sub ocupatie, seria luilorga cerind din nou sprijin i ocrotire, celui care se purtase cu el ea uneopil iubitor devotat" 46. La rindul sdu, Iorga a urmait cu duio0egrip, ultimii ani ai fostului sari profesor, admirind stoicismul acestuia.Niciodata ealerea unui invaat seria el n-a fost mai nobilit deeitaceasta" 46 Am fost martur adesea spunea marele caturar in fatagroapei deschise a barinului Xenopol al sfir0tu1ui acestei vieti. Du-i oase amintiri despre profesorul care avea in eel mai inalt grad interespentru oriee licrire inaintea ueenicilor sai se amesteeau in sentimentulde durere peril ru nespusa lui suferinta". Exemplul lui Xenopol el il con-sidera aemn, in clipa despArtirii, ca o vepica intaire pe drummile0iintei" 47.

Impunindu-se in eonstelatia istoriografiei române ea intruchipai adomi rnomente eulininanie, completindu-se, i eel de-al doilea ducind maideparte munca i fapta eelui dintii, Xenopol §i Iorga nu pot fi despatitiprintr-o eezura. Dimpotrivä, timpul care treee Ii apropie, reliefeaza

43 Ibidem, p. 31 35.43 Analele Acadendei Romilne", scria a If-a, Dezbateri, vol. XXXII', p. 238 211,

257; cf. si Dan Perindei, op. cit., p. 45.43 I.E. Tci c Studii $i documente literare, vol. VII, p. 46-47." Ibidcrn, p. 47.44 Ibidem, p. 51 55.44 N. forga, (lament care au fost, vol. 3, Bucumti, 1936, p. 33.

Ibidem, p. 31.

i

Iasi,

si

o

si

www.dacoromanica.ro

932 DAN BER1NDEI 8

meritele i contributia lor §i cinstind centenarul celui de-al doilea nuputem sg nu ne indreptIm un gind §i spre cel dintli, cu neindoielnice meritein crearea i afirmarea marii personalitgti a celui comemorat. i nu in-timplItor, numele lor cinstesc doul institutii de cercetare pe thrimul isto-riograliei, la Iasi §i la Bucur&ti, simbolizind §i in acest domeniu fireascaunitate a culturii romlin&ti.

N. IORGA ET A. D. XENOPOL

Rg SUM 1-2-.

Parmi tous les maitres du grand historien Nicolae Iorga,A.D.Xenopol s'est impose a celui-ci comme une personnalité remarquable,comme le «maitre exceptionnel ». Xenopol, chercheur zelé du passe, maisaussi philosophe de l'histoire, auteur de la premiere synthese d'envergured.e l'histoire de la Boumanie et en même temps distingué homme de 1 ttres,ayant aborde le phénomene historique an niveau mondial de l'époque,s'est rer du compte des dimensions de la prodigieuse personnalité deNicolae Iorga.

Tons les deux attires par l'histoire universelle et s'efforgant de luiintégrer l'histoire de la Roumanie, tons les deux attires aussi par les pro-blemes theoriques de l'histoire, s'affirmant de maniere multiforme dansle vaste domaine de la culture, présentant aussi une identité de vues quanta la position adopt& a l'egard de la paysannerie ou a leurs sentimentsnationaux, Xenopol et Iorga ont entretenu également de tres etroitsrapports personnels. Le premier a appuyé de toutes ses forces celui qui,

maints égards, allait etre son brillant continuateur, acceptant souventl'impétuosité de son caractere volcanique.

C'est pourquoi en s'imposant dans la constellation de l'historigraphierouinaine en tant que représentants de deux moments culininants, en secomplétant l'un l'autre et le second continuant la parole et l'action dupremier, Xenopol et Iorga ne sauraient etre divisés par une cesure, maisau contraire, ils méritent pleinement d'être consider& dans leur étroitecorrelation d'aetivité et de vie.

www.dacoromanica.ro

PREMISELE MAJORE ALE PROCESULUIDE CONSTITUIRE A ORWLOR MEDIEVALE LA EST

SUD DE CARPATIDE

TEFAN OLTEANU

Controversata problemg a originii oraselor noastre medievale afecundat, chiar de la inceputul istoriografiei romanesti, ample si variatediscutii in care s-au exprimat puncte de vedere diferite, in functie de ni-velul cercetdrilor istorice de epocl, asupra, mai cu seamd, a doug aspecteesentiale din istoria asezdrilor noastre urbane : geneza si caracterul aces-tora 1. Ineercgrile de a plasa fenornenul urban romAnesc, comparativ, incontextul procesului de aparitie a oraselor din tdrile vecine sau chiar ineadrul european au evidentiat, in principal, doug tendinte diametral opuse :asemgnarea, aproape ping la identitate, a procesului de constituire a ora-§elor roniAnesti cu eel european (incercgri facute in luerdri mai recente)sau deosebirea esentiald intre modalitatea de formare a oraselor românesti

a celor apusene, urmare a conditiilor cu totul particulare in carea evoluat societatea româneaseg, in special cea extracarpaticg. Intreaceste doug extreme s-au formulat numeroase alte puncte de vederecare poartg mai degrabg amprenta concilierii celor doug tendinte princi-pale. FAA, Indoial, complexitatea problemei, departe de a ne multumiadoptind. un punct de vedere sau altul, ne indeamng Ia o atentg analizgfundamental i aplicatg (la istoria fiecgrei t'ari române) a fenomenului

1 Intreaga bibliografie privind spatiul romanesc extracarpatic la : C.C. Giurescu, Tirgurisou orase fi maldovenesti din scrotal al X-lea pina la rnijlocul secolului al XVI-I a, Bucuresti, 1967, p. 7-14 ; St. Olteanu, Cerceldri cu privire la geneza oraselor medievale din TaraRomancascii, lii Siudii", 1963, nr. 6, p. 1268 si urm. ; M. Matei, Studii de istorie orascneascamedieval& Suceava, 1970 ; C. erban, Geneza oraselor medievale romiinegi, in Sludii si articolede istorie", XIV (1969), p. 59 si urm. ; N. Grigora§, Despre orasul moldovenesc in epoca defoirnare a stalului feudal, in Studii si cercetdri stiintifice". Istorie. Iasi, XI, 1960, nr. 1. ; Al.Andronic, Orase rnoldovenesti in sec. XIV In lumina celor mai vechi izvoare rusesti, In Romano-slavica", XI, p. 203-218 ; C. Cihodaru, Inceputurile vielii orasenesti in Iasi, in Analele stiin-lifice ale Univ. oAl. I. Cuza Iasi". Istorie, t. XVII, 1971, f. 1, p. 31 si urm. ; St. Pascu,S. Goldenberg, Despre orasele medievale din unele letri duruirene, in Anuarul Inst. de istoriesi arheologie", Cluj, 1971, p. 29 si urm. ; C. erban, Conceptions et méthodes dans l'étude del'histoire des cities médidvales roumaines, In Nouvelles etudes d'histoire", III, 1965, p. 445-457.

..STUD11". tomul 25. nr. 5. p. 933-949. 1972.

renal

www.dacoromanica.ro

934 *TEFAN OLTEANU 2

urban extracarpatic, pentru a-i putea preciza anumite coordonate sociale,economice i politice in care s-a manifestat.

In studiul de fata, am incercat s aducem in discutie premisele ma-jore ale cristalizarii urbane medievale de la est si sud de Carpati, premiseconcepute ca structuri economice, sociale i politice determinante, capuncte de plecare, pe fundalul carora au aparut i s-au dezvoltat ora-,ele noastre medievale, si nu drept conditii care pot doar grabi sau sti-mula aparitia unui anumit fenomen (de pilda, pozitia geografica, pozitiastrategica a unor asezdri, fertilitatea solului, bogdtii minerale, apropiereade caile de comunicatie etc.). Cresterea demografica, diviziunea sociala amuncii (ca expresie concentrata a dinamicii econoiniei de mArfuri), crista-lizarea raporturilor feudale si aparitia organismului statal alciituiesc struc-turile fundamentale la confluenta carora s-a ndscut ora5u1 medieval.Interactiunea acestor structuri, reciproca lor conditionare si mai criseama deplina lor concordanta ca nivel de dezvoltare an constituit tra-saturile de baza care au asigurat mediul prielnic aparitiei oraselor medic-vale. Datorit Inlntuirii lor logice, una derivind din cealalta, a fostsuficient ca una dintre aceste structuri s sufere o oarecare temporizarein evolutia ei pentru a se intirzia procesul de cristalizare urband.Valabilitatea acestor principii se extinde asupra genezei orasuluimedieval de pretutindeni 2. Pentru analiza premiselor aparitiei ora,uluimedieval la est si sud de Carpati, ne intereseaza in mod deosebit evolutiaacestor structuri in Europa medievala, in general, in etapa de formareoraselor ; in functie de aceasta evolutie ne putem explica mai binediferentele cronologice ale procesului de constituire a asedrilor urbanemedievale.

Populatia cu nevoile ei zilnice a format factorul de baza in procesulde constituire a structurdor economice, sociale i politice necesare crktalizärii oraselor medievale. Este vorba de o sensibila crestere demograficain masura sa conduca la marcante realizari in domeniul fortelor de productie, elementul cel mai mobil, revolutionar in dezvoltarea societatiiomenesti. In perioada care a inceput cu decaderea lumii antice, rezultatal crizei sclavagismului ce a afectat intreaga Europa (en exceptia unorzone sudice uncle realizarde lurnii antice s-au mentinut), momentul decrestere demografica apreciabila 1-a constituit sfirsitul secolului al X-lea.Precizam ca este vorba de o populatie sedentara agricola, aceasta preocu-pare fiind. forma esentiala a activitatii economice din acea vreme. Indelet-nicirile agrare au constituit singura forma a activitatii umane in mdsura sLcreeze civilizatia urbana. Viata nomada n-a putut crea o asemenea civi-lizatie ; in general ea n-a putut depasi limitele asimilarii unor elementeinaintate receptate de la sedentari 3. Or, secolele XXI au constituit,

2 La Wile. Institutions administralives el judiciaires, volum aparut In cadrul seriei Layille, t. IIII, Bruxelles, 1953-1957, colectia Jean Bodin, VI VIII ; lucrarea reprezinta oopera fundamentala In ce prive§te studiul comparativ al fenomenului urban sub nuiltiplele aspecte, inclusiv cel al originii ora§elor medievale, nu numai din Europa, ci §i din celelalte conti-nente.

3 R. Latouche, Les origines de l'économie occidentale (lite Xle siecle), Paris, 1956,p. XVI, 355-367.

a

www.dacoromanica.ro

3 CONSTITUIREA ORASELOR MEDIEVALE 935

aproape Mfg exceptie, pentru intreaga Europa (vom vedea mai departespatiul romanesc extracarpatic s-a integrat si el deplin in acest context)

un moment decisiv in dezvoltarea vietii agrare, cu consecinte ce aveau sase vada imediat. incetarea invaziei principalelor valuri migratoare si aincursiunilor normanzilor i sarazinilor a fost una din cauzele majoreale sporului sensibil demografic care se inregistreaza acum, spor demogra-fic care a reclamat extinderea terenurilor agrare prin defrisari masiveintroducerea unor noi modalitati de tehnica agrara 4. Nu vom insista aiciasupra importantei exceptionale pe care a avut-o factorul demografic inmaturizarea structurii economice, sociale i politice a societatii, in masurasa transforme micile piete locale, periodice, reprezentate prin acele civitas,castrum, suburbium etc. din perioada marilor migratii (secolele V si VI),in centre de productie si de schimb permanente. In cele mai multe dintarile europene, secolele inseamna epoca renasterii i dezvoltäriia numeroase asezari urbane cu forme mature de organizare economica

administrativa 5. Vrem doar sa precizam c modificarea demografica,inceputa cdtre sfirsitul secolului al X-lea, a afectat in primul rind economiaa card expresie concentrata, diviziunea sociald a muncii, capata noi di-mensiuni. Departe de noi gindul ca. sfirsitul mileniului I i inceputulcelui de-al II-lea ar constitui, pentru vreo parte a Europei, momentul deinceput ad procesului de diviziune sociala a munch. Din contra, el Ii areorigini mult mai vechi i s-a manifestat in ultima parte a vietii antice laun apreciabil nivel, dovada hind in primul rind productia artizanala mar-canta, cu insotitorul sau schimbul i, evident, fenomenul urbanistic an-tic. Probleina se pune in ce masura in epoca de decadere corespunzatoaresecolelor IV X, diviziunea sociala a munch a continuat sa, se manifestesi in ce limite. Dupa parerea noastra aceasta chestiune trebuie nuantat

4 Pirenne, La civilisation occidentale au moyen age du X-Ie au milieu du xTle siecle,p. 62 ; R. Latouche, op. cit., p. 311, 318.

5 M. Boulet Sautel, La formation de la ville mediévale dans les regiones du centre de laFrance, In La ville, vol. VII, p. 359-364 ; H. Van Werveke, Les villes beiges. . in La utile,vol. VII, p. 551 si urm. ; J. Gilissen, Les institutions economigues et sociales des Wiles vues sousl'angle de l'histoire comparative, in La utile, vol. VII, p. 8 si urm. ; JoséM. Font y Rius, Lesvilles dans l'Espagne du moyen age, in La ville, vol. VI, p. 265 si urm. ; R. Latouche, Lesorigines. . p. 295 ; Philippe Dollinger, Les villes allemandes au moyen age, in La vine, vol.VI, p. 445 si urm. ; V.V. StoklitkaiaTerescovici, Originea orasului feudal din Apusul Europei,in Analele rom.-sov.", 1952/2, p. 48 si urin. ; A. Gieysztor, Le origini della citta nellaPolonia medievale, In Studi in onore di Armando Sapori, vol. I, Milano, 1957 ; T. Lalik,Recherches sur les origines des villes en Pologne, in Acta Poloniae Historica", II, 1959 (1960) ;P. Grimm, Zum Verhaltnis von Burg und Stadt nach archaologischen Beobachtungen in Mittel-und Ostdeutschland, in Omagiu lui C. Daicoviciu, Bucuresti, 1960 ; un material bogat in culegereaStudien zu den Anfangen des europiiischen Stadlewesen, Vorträge und Forschungen", IV, 1958 ;W. Hensel, L'etude des villes du haul moyen age en Pologne. . ., in Dacia", 1961 ; M. N. Tiho-mirov, AperaiepyccHne ropoua, ed. a II-a, Moscova, 1956 ; B. Anghelov, 115AM anpoca sa.cpegiloBCISOMin B'barapciin Upag, in Arheologia", 1960 ; H. Planitz, Die deutsche Stadt im M it-telalter, Graz-KOln, 1954 ; A. Sos, Wykopaliska w Zalavar, in Slavia Antigua", 1960 ; A. Gacsova,Historicka literatura o dejinach miesi na slovensku za feudalizmu, in Ilistoricky Casopis", 1961,nr. 3. Bibliografia istorici oraselor la : Th. Dollinger, Fh. Wolff, Bibliographie d'histoire desvilles de France, Paris, 1967 (Commission Internationale pour l'histoire des villes) ; E. Kayser,Bibliographic zur Stadtcgeschichte Deutschlands, 1969 (Acta Collegi historice urbanea societatishistoricorum internationalis) ; P. Guyer, Bibliographic der Stadtegeschichte der Schweiz, 1960 ;Ch. Gross, A bibliography of British municipal history ; International bibliography of urbanhistory : Denmark, Finland, Norway, Sweden, 1960.

ca

XI-XII

si

El.

si

www.dacoromanica.ro

936 $TEFAN OLTEANU 4

privith in functie de zonele geografice care au avut mai mult sau maiputin de suferit de pe urma marilor invazii. In regiunile mediteraneene,de pada', unde efectul primelor valuri migratoare s-a simtit mult mai putin,comparativ cu zonele centrale §i nordice, diviziunea sociald a muncii, subraportul complex al separdrii productiei artizanale cu toate consecintelece decurg din aceasta, a continuat sd, aibl o largd, sferd, de manifestare ;cercethrile istoricilor francezi au pus in evidenta acest fapt, mai cu seamdsub aspectul dezvoltärii tehnice 6. In regiunile afectate mai mult demigratie, cimpul de manifestare a diviziunii sociale a rnuncii s-a ingustatsimtitor, dar thed, a dispdrea complet. Chiar §i in acest grad, diviziuneasociala a munch a putut crea conditii favorabile pentru aparitia vieiiothsenesti, dar aceasta nu s-a putut maturiza, thminind la nivelul unoraglomerdri omenesti, centre politico-administrative §1 cu functie de piete

periodice. Nedeplina maturizare a uneia dintre celelalte doud struc-turi, raporturile feudale §i statul feudal centralizat, a cauzat aceasta in-tirziere. K. Marx §i F. Engels au subliniat de repetate ori rolul taranimiidependente, al §erbilor, in procesul de constituire si dezvoltare a oraselormedievale7. Evident cd pentru unele taxi din Europa de apus mai cu searnd,raporturile feudale i§i fdcuserd aparitia de multa vreme. In aceste tdri,daca atit structura sociald, cit §i cea economicd ofereau un mediu prielnicaparitiei si dezvoltarii asezdrilor urbane, a lipsit premisa politica% un statfeudal suficient de matur in mäsurd s ofere liniste §i siguranth, elementeesentiale in cristalizarea urband. Fara o viata bine organizath politic siadministrativ, care sa asigure productia bunurilor materiale, desfacereaacestora, securitatea persoanei §i márfurilor, a antrepozitelor, orasul medie-val ca, expresie a productiei si schimburior bunurilor materiale, unde seacumuleaza insemnate bogatii, devenind din aceasta cauzd tinta diverse-lor atacuri, nu poate fiinta 8 Or, aceste lucruri nu puteau fi asigurate decitde o putere centrala bine inchegata, bine organizatd. Deoarece in condi-tiile marilor migratii thrile expuse lor n-au putut prezenta o asenieneagaran-tie politicd, viata urband nii s-a putut inchega decit la nivelul unorcentre politico-administrative din care, dupa perioada de gestatie, s-aucristalizat orase medievale. Linistea pe care sfirsitul secolului al X-lea aoferit-o popoarelor europene a contribuit la cre§terea sensibild a populatiei,la o extindere considerabild a diviziunii sociale a muncii, la maturizarea(in tdrile apusene) a raporturilor feudale, la inchegarea unui aparat destat feudal in sensul general al cuvintului cu functii interne §i externe bineprecizate. Aceste structuri fiind asigurate, aparitia orasului medieval informa lui propriu-zisd, consacrata, nu putea sa mai intirzie. Evident, cd,aceasta confluenth a premiselor majore nu s-a pretrecut pretutindeni inacelasi timp §i in acela§i grad. Spatiul romanesc extracarpatic (cu exceptiaregiunii de la Dundrea de Jos) reprezinta unul din cazurile in care concor-danta in dezvoltarea acestor structuri a fost posibilä mult mai tirziu,ceea ce a condus la temporizarea constituirii oraselor medievale din aceasthzond geografica.

In acest context de intelegere a originilor fenomenului urban euro-pean, sä urmärim in continuare in ce moment cronologic s-a petrecut acea

6 E. Salin, La civilisation merovingienne, vol. IIll.7 K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 3, ed. a II-a, Edit. politicS, Bucure§ti, 1962, p. 52.8 Latouche, op. cit., p. 387.

locale,

Ftwww.dacoromanica.ro


confluenta de structuri, de premise de care vorbeam mai sus pe fundalulegrora s-au näseut oraple medievale de la est §i sud de Carpati.

CereetAri recente au demonstrat c5, spatial rom5,nesc extracarpatic(atit eel de la est cit §i eel de la sud de Carpati) s-a integrat deplin in con-textul european de cre§tere demografic5, de la sfir§itul mileniului I e. n.

inceputul celui urmAtor. 0 adevgrat5, pinz5, de mezAri omene§ti a fostpus5, in evidentg, incomparabira cu numgrul mezärilor preexistente9, chiardacl cunoOintele noastre pentru secolele nu sint la nivelul celoracumulate pentru secolele ulterioare. Dup5, cum am mai aratat, acestspor sensibil de populatie la est §i sud de Carpati se datore§te unei perioadede oarecare lini§te i stabilitate po1itic incepind din a doua jumnate asecolului al X-lea. Vorn vedea ins5, eg, spre deosebire de tarile din apusulEuropei, partea r5sgriteaniti va inai avea de infruntat un ultim val de mi-gratori care va lua sfir§it eu marea invazie a tätarilor din 1241. Compa-rativ cu alte OA in care urmitirile acestui ultim val s-au resimtit intr-omult mai mica% mAsurd, comunitatea de viat5, din spatiul extracarpatic,mai cu seama cea de la est de Carpati, a avut de suportat noi vicisitudinicare vor intirzia procesul de maturizare a structurilor economice, sociale§i politice §i, prin urmare, aparitia ormelor medievale (cu exeeptia teri-toriului Dobrogei unde procesul urbanizarii s-a desfkurat in en totulalte conditii).

Cartografierea datelor obtinute pe baza skAturilor arheologice §i acelor furnizate de unele izvoare scrise ne ofera un tablou destul de sem-nificativ In ce privWe frecventa grupitirilor de a§ezAri omene§ti de pe ter--toriul extracarpatic in secolele IX-XII. Evident c5, stadiul acual al cerce-tarilor face ea aprecierile noastre s5, aiba, un caracter relativ in legaturitieu posibilitatea de a estima cit de cit exact numarul mez5rilor existentein realitate. Acest caracter relativ constà mai intii in raportarea tuturora§ez5,ri1or la perioada secolelor IX-XII. De§i cele mai multe au vietuitin tot cursul secolelor mentionate, nu-i mai putin adevarat c5, altele audispitirut intre timp sau §i-au mutat vatra. Preeizdm c5, unele dintre acestemezari prezinta anumite particularitAi in raport cu marea lor majoritate,coneretizate in marimea, continutul dezvoltarii lor economiee §i chiarpolitice (prezentind vestigii de for, ificare). Aceasta stare de lucruri lasäs5 s IntrevaTti posibilitatea detinerii unui rol de centre politico-adminis-trative de care depiudeau celelalte mezari din jur, din cadrul unor forma-tiuni politice de tipul jupanatului sau cnezatului, §i din care vor rezultain etapa urm'aoare cristalizari urbane.

La est de Carpati cercetArile au scos in evidenta anumite concentraride mezdri omene§ti, mai cu seama in jumAtatea de nord a teritoriuluiMoldovei. In regiunea dintre Prut i Siret se disting urm5,toarele gruparide la nord la sud : gruparea de nord eu a§ez5,ri1e fortificate de la Hude§ti,Fundul IIertei §i Horodi§tea i cu mez5,ri1e deschise din jur. Cátre sudse impune grupul nlasiv cu peste 25 de a§ezari deschise din zona cursurilor

9 N. 4aharia, M. Petrescu-Dimbovita, E. Zaharia. Asezilri din Moldova de la paleolilicOld in secolul al XV III-lea, Bucureiti, 1970 ; St. Olteanu, Evolufia procesului de organizaresialald la est i sud de Carpafi in secolele IX XIV, in Studii", 1971, nr. 4 ; Gh. Coman, Cer-celari arheologice in sudul Moldovei cu privire la secolele V XI, tn SCIV", 1969, nr. 2.

IV-IX

www.dacoromanica.ro

938 STEFAN OLTEANTS

mijlocii §i inferioare ale rIurilor Jijia si Bahlui (se pare ca. asezarile de laMogosesti si Poiana eu Cetate prezentau urme de fortificatie). Mai la sud,intre cursul inferior al Siretului si cel al Prutului se impune grupul masivformat din peste 200 de asezari neintarite care polarizau oarecum care,asezarea de la Mr lad. Intre Siret si Carpati o grupare mai importanta sesitua pe cursul superior al Siretului de o parte si de alta a lui,

ce se extind intre riurile Suceava si Moldova. Mai jos, pe cursul Bis-tritei, au fost sesizate o serie de asezari printre care mentionam pe ceade la Bitea Doamnei. Asemenea asezari an fost semnalate si pe eursulmijlociu al Trotusului ca i Intre Milcov i Putna 10

La sud de Carpati, pornind de la isrit de-a lungul Dunarii, seremarea concentrarea de asezari cuprinse intre bazinele inferioare ale riu-rilor Buzau, Siret si Calmatui 11

0 oarecare concentrare de asezari se observa si de-a lungul Dunariiintre eursul inferior al Argesului si eel al Neajlovului 12 In eadrul acesteigrupari se remarea asezarea de la Radovanu unde s-a descoperit un im-portant depozit de unelte agricole si arme din secolele X-XI 13

0 noua grupare s-a conturat intre Dunare si bazinul mijlociu alrIuiui Vedea cuprinzind vechea fortifieatie de pe Dunare, Zimnicea (Dem-uitzikos) 14.

La vest de Olt, doar o singura concentrare mai insemnata de asezarise poate observa pina in stadiul de acum al cercetarilor : cea din zonaactualului ora§ Craiova.

1° Intreaga documentare la St. Olteanu, Evolufia procesului..., in Studii", 1971, nr. 4 ;M. Petrescu-Dimbovita, Dan Teodor, V. Spinei, Les principaux resultals des fouilles archeo-logiques de Fundul Herfei . . In Areheologia Polski", t. XVI, p. 363 si urm. Pentru o maibunA Intelegere a cresterii demografice din acea vreme, o sernnificatie deosebita o prezintii des-coperirile filcute la est de Prut unde au fost identificate ping. acum aproximativ 100 de aseziirisiitesti nefortificate precum si 18 gradisti cu val circular sau oval cu diametrul de 50-1 000 m.Fiecare fortificatie se plasa In centrul unui grup de asezAri deschise, cam 10-12 la num5r.S-au evidentiat patru asemenea grupdri grupul de stepil cu asezarea de la Cetatea A1b5 ; gru-pul dintre Nistru si Rant ; grupul central dintre Nistru si Cerna cu fortificatiile de la Alcedarsi Echimauti ; grupul de ford (G.B. Fedorov, Descoperirile arheologice din R.S.S. Moldoveneascaprivind mileniul I e.n., in Studii si cercetilri stiintifice". Istorie, Iasi, 1957, f. 1, p. 159 siurm. ; idem, Rezultatele principale . ., in SCIV", 1964, nr. 2, p. 392-403). Vezi si sludiilerecente privitoare la asezSrile (circa 100) din secolul al X-lea din partea sudicS a R.S.S.Moldovenesti (G. Cebotarenko, MaTepnaJim..., In Aanetcoe npoumoe Monganom, ChisinSu,1969, p. 211-227).

Referintele documentare la St. Olteanu, Evolufia procesului de organizare statala laest si sud de Carpafi in secolele IX XI V, in Studii", 1971, nr. 4, p. 763 si urm.

Ibidem.13 M. Comsa, E. Gheannopoulos, Unelle si arme din epoca fendald timpurie descoperite la,

Radovanu (jud. Ilfov), In SCIV", 1969, nr. 4, p. 617-620. Pinii In stadiul actual al cercettirilor,In aceste grupdri omenesti nu s-a identificat vreo asezare fortificatd. Cronicarii bizantini pomeneseIrish' In scrierile lor de existenta la nord de Dungre a unor asezAri fortificate care serveau ca re-sedinte ale conducdtorilor politici i militari locali. In 971, de pild5, Tzimiskes, aflat la Duros-torum (Silistra), a fost vizitat de conduciltori locali care rezidau In resedintele fortificate situatela nord de Dundre, pe teritoriul de la nord de Silistra, unde s-a conturat concentrarea de asezilrimentionatd (Georgios Kedrenos, Ioannis Scylitzae, op. ab. Inm. Bekkero supiletum et emendatus,vol. I, II, Bonn, 1838, 1839, p. 401 402).

" Ioannis Cinnami epitome rerum... rec. A. Meineke, Bonn, 1836, p. 93-95 ; SCIV",1953, nr. 3-4, p. 644 ; identificatS de Bolsacov-Ghimpu cu GarvAn-Dinogetia (La localisationde la cite byzantine de Demnitzikos, in Revue des etudes sud-est européennes", 1967, nr. 3-4, p. 543 si urm.

en rarnifi-eatii

:

12

CC

www.dacoromanica.ro

coNsTrrumEA ORA$ELOR MEDIEVALE 939

In restul teritoriului de la est de Olt semnalam, in zona de cimpie,complexul de a§ezari dintre Colentina §i Dimbovita de pe teritoriul actu-alului ora§ Bucure§ti unde au fost identificate un numar de peste 25 dea§ezari sate§ti din secolele IXXIII, marea majoritate apartinind seco-lelor

Zona colinara §i subcarpatica a dat la iveala complexul demograficcuprins Intre bazinele superioare ale riurior Buzau §i Ialomita in cadrulcaruia a§ez area fortificata de la Slon nu credem s'a mai lase vreo urma deIndoiald in ce prive§te posibilitatea ei de a indeplini functia de re§edintaa conducat orilor politici din regiune16.

Teritoriul Dobrogii prezinta §i el o frecventa demografica concreti-zata in cele peste 50 de a§ezari. Unele documente scrise din secolele XXImentioneaza numele unor conducatori de formatiuni statale locale con-taminate de raporturi feudale, care rezidau in centre fortificate anga-jate pe linia urbanizarii.

Raportate la structura politico-administrativa din acea vreme,aceste aglomerari demogTafice corespundeau formatiunilor politico-ad-ministrative de tipul judeciilor, jupanatelor, enezatelor. A§ezarile maidezvoltate, uneori fortificate, din contextul acestor comunitati social-po-litice indeplineau rol de re§edinta, a conducatorilor formatiunilor respec-tive. Ele reprezentau nuclee de polarizare a activitatii economice, sociale,politice qi militare din intreaga zona, din care, dupg o anumita perioadade gestatie, se vor dezvolta a§ezari urbane 17. Precizam c dezvoltareadirecta a ormelor din aceste centre politico-administrative nu este obli-gatorie. Unele dintre aceste centre au putut indeplini functiile lor econo-mice, politice §i militare numai o anumita vreme in cadrul aceluia§i or-ganism politic, rolul lor fiind preluat ulterior de o alta mezare din zona.Aceasta schimbare de centru putea s aiba loc, in primul rind, datoritaextinderii teritoriale a organismului politic angajat pe caleaA§a s-ar explica necorespondenta dintre uncle centre politico-adminis-trative, identificate pentru secolele XXII, §i viitoarele a§ezari urbane

zona.0 importanta cu totul aparte au avut-o cercetarile privind carac-

terul sedentar al populatiei de la est §i sud de Carpati. Indeletnicirileagrare ale locuitorilor in sensul §i semnificatia lor larga, evidentiate de nu-meroase §i concludente dovezi materiale, demonstreaza, fara putinta detagada, caracterul de stabilitate al acestei populatii, capabila s constru-iasca impliniri de civilizatie urbana. Despre acest predominant caracteragrar al marii majoritäti a locuitorilor (excluzind o parte neinsemnatacare practica transhumanta §i care s-a mentinut, de altfel, ping, In epocamarilor transformari social-economice) vorbesc descoperirile din fiecareasezare cercetata arheologic. Unelte de productie agrara (brazdare §i cu-ite de plug, coase, seceri, sapaligi, oticuri, sape, hirlete etc.), descope-

16 M. Constantiniu, P. Panait, Cereetarea feudalismului timpuriu pe teritorial orasuluiBucuresti, in Materiale de istorie i muzcografie" (1965), p. 7.

16 M. Comsa, Gerceldrile de la Sion si importanfa lor pentru studiul formarii relafiilor feu-dale Ict sud de Carpafi, In Studii i materialc privitoare la trecutul istoric al jud. Prahova",IT, 1969, Ploiesti, p. 21-29.

17 M. Petrescu-Dimbovita, Dan Teodor, V. Spinel, Les principaux résultals des fouillesarcheologiques de Fundul Herfei, In Archeologia Polski", t. XVI, p. 363 si urm.

'7

XXI..

unificgrii.

din

www.dacoromanica.ro


rite in marile depozite ca cel de la Dragoslaveni (Moldova) sau Birlogu(Tara Româneasca) apartinind obstii satesti, resturi ale depozitelor decereale, cereale carbonizate, cuptoare de uz gospodaresc etc. evidentiazadin plin forma predominant agrara a activitatii populatiei de la est sisud de Carpati in secolele X XIV 19 Insasi cresterea animalelor (cornutemari pentru muncile agricole, cornute mici, porcine etc.), care trebuiauhranite cu furaje i cereale in perioada de stabulatie, constituie un impor-tant indice de apreciere in ce priveste amploarea indeletnicirilor agrare'in spatial romanesc extracarpatic in perioada mentionata. Cresctinda soli-citare a produselor cerealiere pentru alimenta,rea populatiei a necesitatincercari de gasire a unor solutii tehnice agrare noi, capabile de ran-(lament superior. Incercarea de adaptare a brazdarului asimetric, potrivitobservatiilor facute pe unele brazdare din depozitul de la Dragoslavenidin secolul al X-lea, nu poate fi interpretata decit ca un efort in a raspundenoilor cerinte ale societatii de aici 19. Ar fi putut care factorul demograficin aceste conditii de viata normale, pe care le prezenta secolul al X-lea,

asigure secolelor XI si XII maturizarea celorlalte structuri pentruputea apare orasele medievale la est si sud de Carpati ? Dupil parereanoastriti raspunsul nu poate fi decit afirmativ. Aceasta presupunere esteconfirmata, dealtfel, de situatia de pe teritoriul Dobrogii, revenit la sfir-situl secolului al X-lea in cadrul Imperiului bizantin. Pentru restul teri-toriului extracarpatic, imprejurarile politice nefavorabile an temporizatintreaga dezvoltare a societatii, inclusiv procesul de urbanizare. Analizacelorlalte premise ne conduce la aceeasi incheiere.

Sporul demografic constatat la sfirsitul mileniului I e.n. si la ince-putul celui de-al II-lea la est si sud de Carpati a creat conditii favorabilemanifestarii procesului de diviziune sociala a muncii, de separare pe obaza mai larga a diferitelor ramuri de productie artizanala specializate.Ca si in celelalte t'ari europene, migratia popoarelor produsa intre seco-lele IV-IX a ingustat cadrul de manifestare a diviziunii sociale a munch,mune ramuri de productie care se dezvoltasera in perioada anterioariti,revenind la nivelul unor preocupari casnice din care se nascusera dealtfel(teritoriul Dobrogii prezenta oarecare exceptii, in aceasta privinta). Pro-ductia artizanala specializata s-a mentinut, in principal, in sectoareleeconomice de prima necesitate a caror productie nu putea fi realizata decitde indivizi inarmati cu cunostinte tehnice de specialitate, mosteniri alegeneratiilor precedente. Este cazul, in primal rind, de reducerea minere-ului de fier i prelucrarea metalelor de baza, in general, pentru eonfectio-narea uneltelor agricole, a armelor, a obiectelor de uz gospodaresc. Aceastaimportanta activitate economica care reflecta, in genere, manifestareadiviziunii sociale a muncii a fost si este pusa in evidenta eu fiecare cam-panie arheologica, de descoperirea urmelor acestei activitati : cuptoare deredus minereul de fier, unelte de prelucrat metalele, obiecte semifinite

Olteanu, Aspecle ale dezvollárii agricullurii la est si sud de Carpali in secolele X X IV ,in Terra nostra", II, 1971 ; idem, Agricullurn 10 est si sud de Carpali in sccrhle IX XIV (iils.la Inst. de istorie, Bucuresti). Datele privitoare la indeletnicirile agrare au fost furnizate de rezultatele cercetkilor arheologice pentru epoca timpurie a feudalismului, publicate rnai cu seamain Maleriale si cerceldri arheologice, vol. IV IX.

Vezi lucrarea plina de interes a lui V. Neamtu consacratil cercethrii tchnicii agrarede la est si sud de Carpati In epoca rnedievala (tezh de doctorat).

19

ob 0.

t.

www.dacoromanica.ro

9 CONSTITUIREA ORASELOR MED1EVALE 941

sau de de§euri rezultate de la prelucrare. Alaturi de prelucrarea meta-lelor, oliiria, folosind roata olarului, poate fi considerata, de asemenea,o activitate specializata care a pastrat aceasta particularitate i dupasecolul al IV-lea. Situatia noua din secolul al X-lea a creat un cimp multmai larg dezvoltdrii acestor ramuri de productie artizanala de baza, sti-mulind, in acelasi timp, desprinderea din preocupdrile casnice a unor noime§te§uguri specializate cum ar fi cele legate de confeetionarea unor obi-ecte de podoaba din metale semipretioase, mai cu seama, sau chiar dindomeniul preluerarii pieilor i tesaturilor, in general ". Observatia inte-meiata, ea aproape nu existh asezare orneneasea cercetath, datata, indeoseloiin secolul al X-lea, care sa nu prezinte vestigii ale activitatii artizanale,mai en seama in domeniul reducerii i prelucrarii metalelor de baza, pre-cum si generalizarea folosirii rotii olarului, demonstreaza o perioada deadevarat avint, comparativ cu situatia din epoca anterioara, in sferaprocesului de diviziune a muncii, de separare, de specializare a unui nu-mar de rarnuri de productie din ce in ce mai mare ; demonstreaza, toto-data', un moment de avint si in domeniul schimbului de marfuri 21 Dacaaceasth dezvoltare a comunitatii de viata sub aspectul demograficeconomic ar fi continuat nestingherit, maturizarea structurii sociale sipolitice, ea efect al dezvoltarii economice, ar fi condus in chip legic laaparitia formelor de civilizatie urbana in secolele imediat urmatoare.

Noi vicisitudini istorice (ultimul val de migratori) care au afectatparti din teritoriul Romftniei au intrerupt procesul unitar de dezvoltare

societatii noastre, harazindu-i aspecte i conditiondri diverse. Aceastadiferenta de dezvoltare, care a influentat procesul de urbanizare, estecit se poate de vizibila in spatiul extracarpatic in cazul teritoriului Do-brogii pe de o parte si teritoriile Moldovei i Tärii Române§ti pe de alta.

Protectia armata bizantina asupra teritoriului dobrogean, reinsti-tuita la sfirsitul secolului al X-lea, a asigurat societatii de aici o dezvoltaremai linistith, comparativ cu restul teritoriului extraearpatic. SecoleleX si XI inseamna pentru comunitatea de viata din Dobrogea etapa

relatiilor feudale. Inscriptia din anul 943 descoperith la MirceaVOCIA 33 ca §i textul din aceemi vreme de pe peretii biserieutelor de la Basa-rabi 23 atesth existenta unor jupani, Dirnitrie si Gheorghe, conducatoriai unor formatiuni statale contaminate de raporturile feudale. Asemeneaaprecieri se pot face si pentru cele trei organisrne statale de pe acelasi te-ritoriu in secolul al XI-lea de sub conducerea lui Tatos, Sestlav ti Satza24.

20 St. Olteanu, C. Serban. Meslesugurile din Tara Romdneased si Moldova in evul medinBucuresti, 1969 (Cap. privind epoca timpurie a feudalismului).

21 St. Olteanu, Cerceldri cu privire la produelia minierd din Moldova si Tara Rorndneascdin seeolele X XVII, In Studii", 1967, nr. 5 ; Mem, Comerjul pe leritoriul Moldovei i TdriiBomdnesti in sec. X XIV, In Studii", 1969, nr. 5.

22 C.C.B., Inscripfia slavd din Dobrogea din anul 943, In Studii", 1954, III, p. 122 134.23 Comunicare filcutit de I. Barnea la Conferinta national5 de arheologie, Craiova. 1969.24 B. Leib, Anne Conmene..., Alexiade, II, Cartea a VI-a, Paris, 1813, p. 81-82. Cele

mai importante studii in aceast5 privintil : N. Iorga, Cele dintil crislalizeiri de slat ale rorndnilor,In Rev. ist.", 1919, p. 103 si urm ; idem, Les premieres cristalisations d'Elat roumains, inBull. de la Sect. Hist. de PAcademie Roumaine", 1920, p. 33-46 ; N. Bitnescu, Cele mai vcchistiri bizanline asupra romdnilor de la Dundrea de Jos, in Anuar", Cluj, 1921-1922, p. 140 siurm ; C. Necsuleseu, I poleza formaliunilor poll/ice roindne Ia Dundre in sec. XI, in Rev. ist.nom", 1937.

Otis-talizArii

si

a

www.dacoromanica.ro


Unul dintre ei avea resedinta la Dristra (Silistra), iar altul la Vicina, innordul Dobrogii.

In acest favorabil context social-economic si politic si-au fdcut apa-ritia §i primele cristalizari urbane medievale la Dunärea, de Jos. Arätainmai sus cd, legatura cu societatea antica este pima, aici in evidenta prin faptulca multe dintre asezarile cu caracter urban, servind drept resedinte poli-tico-administrative, care se constituie in aceasta vreme, se situeaza, to-pografic, pe ruinele vechilor castre romane sau romano-bizantine, cuni estecazul asezarii de la Garvan-Dinogetia. Alte asemenea asezari sau fortificatiin-au insa nici o legatura cu trecutul, de pilda cetatea de la Pdeuiul miSoare construita intre 971 §1 976. In jurul acestor nuclee fortificate, resedinte ale virfurilor aristocratiei feudale, aparate de detasamente mili-tare, s-a stabilit cu vrernea o populatie silteasca din motive de apararesi din interese economice. Relatarile unei capetenii bizantine euprinsein cunoscutele note ale toparhului grec" din jurul anului 1000 sint deo-sebit de semnificative in acest sens. Aceasta cdpetenie politico-adminis-trativa rezida intr-o fortificatie, ridicata (pe locul unui vechi castru inmina) special pentru a adaposti pe toparh cu familia, rudele si fortele salemilitare (circa 300 de ostasi). Intr-un scurt rästimp in jurul acestei forti-ficatii s-a stabilit o populatie diversa, care, la rindul ei, s-a fortificat pninsaparea unui sant de aparare menit s-o protejeze de atacurile barbarilor".Asadar intreaga asezare se compunea din prima incinta destinata locuintelor conducatorilor politici si o a doua incinta undo locuia populatiade rind caci acum spune toparhul era locuit orasul intreg, iar for-tareata era pregatita sa ne scape de la mare primejdie"25.

Belatarile cuprinse in izvoarele scrise au fost confirmate de cer-eetarile arheologice. Deosebit de sugestive sint, din acest punct de vedere,constatarile fäcute la Garvan i Capidava. Asezarea de la Garvan eraalcatuita dintr-un mare complex format din doua parti : centrul fortificat,in care rezidau virfurile aristocratiei feudale, laice si religioase26, ridicatin secolul al X-lea pe locul fostei cetati romano-bizantine, i a§ezarea dejos, civild, care se intindea la sud si vest de cetate alcatuind o suburbie".Dupd, o arnpla curatire i nivelare a terenului a fost ridicat mai intii nucleul fortificat, in jurul caruia s-a asezat o numeroasa populatie venitain etape succesive din centre mai mult sau mai putin departate ; la ince-put aceasta populatie s-a asezat in imprejurimile imediate ale incinteicetatii, apoi, pe masura popularii acestm spatiu s-a stabilit si in zone maiindepartate 27.

Situatii asemanatoare se constata si la Capidava. Incinta construitadin piatra in aceeasi vreme (secolul al X-lea) urmeaza aproape exact

25 G.B. Hase, Leonis Diaconi. . ., Bonn, 1828 p. 501 503 ; datarea fragmentelor la M.V.Levcenko, In BuaanTuttcHnu Bperdeiimiti", vol. IV (1951), p. 42-72.

26 Prezenta crucii de aur, a plumbului sigilar apartinind unui ierarh bisericesc 5i a acclulaprovenind de la guvernatorul provinciei Paradunavon sint dovezi In plus ale existentei unorautoritSti laice 5i biserice5ti care rezidau aici (,,SGIV", VI, 1955, nr. 3 4, p. 733).

27 Maleriale, V, p. 572, 573, 580, 583 ; VIII, p. 690 ; Gh. tefan i colab., Dinogelia, I,Bucuresti, 1967, p. 9-25, 375-383.

www.dacoromanica.ro

11 CONSTITUIREA ORA$ELOR MEDIEVALE 943

traseul vechii incinte romane 28 In interior au fost descoperite locuintelede suprafa i semiadincite ale locuitorilor cetatii.

Pentra asezarile eu caracter urban fara vreo legatura oarecare cuvechile fortificatii romane din epoca anterioara este semnificativ cazulasezarii de la Pacuiul lui Scare. Cetatea bizantina construita intre 971si 976 a devenit incepind cu secolul ad XII-lea, in urma unui proces ase-manator cn cel petrecut la Garvan i Capidava, o asezare cu vadite carac-tere urbane, mai cu seama in secolul al XIII-lea 0 la ineeputul secoluluiurmator 29.

Ceea ce pune in evidenta caracterul urban al acestor asezari estein primul rind caracterul de centru de productie mestesugareasca con-cretizat in existenta unui numar insemnat de ramuri de productie specia-lizate, incomparabil cu situatia din asezarile satesti. La Gar-van, de pilda,cercetarile au evidentiat un numar de peste 10 ramuri mestesugaresti,in cadrul unora dintre ele fiind vorba de subdiviziuni specializate 3.

Activitatea de schimb este subliniata de o mare cantitate de cera-mica de lux de factura bizantina, obiecte de podoaba (cercei, bratari desticla) venite pe calea schimbului de la Constantinopol, Kiev etc., monedede emisiuni diferite, cintare de verificat moneda etc. marturii care aruncalumina asupra volumului schimburilor de marfuri efectuate in asezarilementionate.

Semnificative in definirea caracterului acestor asezari sint si alteobservatii care merita atentie. Este vorba de unele elemente de urbanis-tick medievald, cum ar fi, de pilda, dispunerea sistematica, paralel cuaxul lung ad asezarii, a locuintelor de la Garvan. Intre diferitele siruride locuinte s-au creat spatii libere, alcatuind ulitele sau strazile necesarecomunicatiei 31. Sistemul de constructie a locuintelor (locuinte de supra-fata in mare numar) ca si inventarul diferentiat descoperit in aceste lo-cuinte constituie pretioase indicii ale unui mod de viata deosebit de celrural din acea vreme 32. Prezenta la Garvan a autoritatii laice i bisericesti,dovedite de descoperirea crucii engolpion si a sigiliului guvernatorului,la care se adauga gradul de concentrare a populatiei mult mai ridicatdecit cel de la sate 3 3 demonstreaza si ele, alaturi de principalele argu-mente din cadrul economiei, caracterul urban al asezarilor.

Alaturi de asezarile pomenite, izvoarele scrise menioneaz i alteasezdri urbane la Dunarea de Jos intre secolele XXIII ca : Cetatea Alba,Vicina, Chilia, Licostomo i altele. Aparitia acestor prime cristalizari ur-bane la Dunarea de Jos reprezinta efectul imediat al maturizarii pre-

29 Gr. Florescu 1 colab., Capidava. Monografie arheologicd, vol. I, Bucuresti, 1958,p. 250.

29 R. Popa, Pcicuiul lui Soare. 0 asezare dundreand. . in Studii", 1964, nr. 1, P. 107urm.

39 I. Barnea, Mestesugurile. . in SCIV", 1955, nr. 1-2, p. 99-117 ; Gh. Stefan sicolab., Dinogetia, I, Bucuresti, 1967, p. 69 si urm. ; P. Diaconu, Seipedurile de la Paulin( luiSoare, in Materiale, V, p. 562, 589 ; VI, p. 664; VII, p. 605 ; Gr. Florescu si colab., Capidava,p. 139-141, 233, 207, 215-226.

31 SCIV", VT, 1955, nr. 3-4, p. 733.32 E. Comsa, Despre tipurile de locuinte din cuprinsul asezeirii din secolele IX XII

de la Garvan (studiu preliminar), in SCIV", 1959, nr. 1, p. 101-114.33 La Garva'n au fost descoperite peste 200 de locuinte, iar la Capidava, numai in cam-

pariia din 1959, au fost scoase la ivealá peste 80.

3c. 1713 www.dacoromanica.ro

944 WEFAN OLTEANU 12

rniselor majore economice, sociale i politice din cadrul comunitatii deviata, din spatiul mentionat. Stapinirea bizantina, atita vreme cit s-a exer-citat la Dunarea de Jos, a asigurat, cu toate contradictiile ei, linistea ne-cesara dezvoltarii vietii orasenesti.

Cu totul altfel s-au petrecut lucrurile la est si sud de Carpati unde,datorita imprejurärilor politice vitrege (ultimul val de niigratori), dez-voltarea societatii in genere i deci i evolutia procesului de urbanizareau fost temporizate pentru o blind bucata de vreme. Micile organisillestatale de tipul jupanatelor i cnezatelor ale caror functii interne ;i externenu capataserd Inca, culoarea feudala (ele rnentinusera Inca numeroaseparticularitati din etapa democratiei militare 34) nu puteau asigura, dincauza dispersdrii si a descentralizarii lor, securitatea necesara.

Secolul al XIII-lea, cu toate dificultatile provocate de navalireatatarilor, a reprezentat pentru intreg spatiul extracarpatic un importantmoment de clarificare, de precizari din punctul de vedere al maturizariiprocesului de aparitie a orasului medieval.

Marturii scrise atesta, in suficienta masura i pentru teritoriul de laest si slid de Carpati, cristalizarea raporturilor feudale, constituirea cia-selor sociale antagoniste. Primul izvor in aceasta privinta, cu valoareindoielnica insa, care atesta impartirea societatii nioldovenesti in clasesociale antagonice Ii constituie o bula papala din 1227 in care se mentio-neaza existenta nobilirnii ea o categorie sociala bine definita Ia cumaniide la est de Carpati. Prin deductie s-a admis existenta unor asemeneadiferentieri sociale in cadrul societatii moldovenesti care nu putea, intr-adevar, sa se afle la un nivel inferior celei cumane 35.

Izvor de valoare certa, privind existenta relatiilor feudale la est deCarpati este un document din 1332 in care se arata ca proprietatile epis-copiei cumanilor au fost insusite de potentes" din acele parti in urniadistrugerii episcopiei de catre tatari la 1241 36. Procesul de cotropirea bunurilor din proprietatea episcopiei a avut loc dupa 1241, niai degrabain a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Fenomenul concorda en celpetrecut hi sud de Carpati, aproximativ in aceeasi vreme, unde izvoarescrise, ca diploma din 1247, atesta existenta unor stapinitori feudali denu-miti majores terre 37 (mai marl ai pamintului).

Constituirea claselor sociale cu interese antagonice la est si sud deCarpati in secolul al XIII-lea a dus in chip legic hi crearea unui aparatde stat cu ajutorul caruia sit se consfinteasca i sa se permanentizeze aceastairnpartire in folosul unei anumite clase sociale. Prin aparatul de constrin-gere pe care avea sa formeze se exercita dominatia de clasa, supunereaprin violenta a celor exploatati 38.

`.4 St. Olteanu, Evolutia procesului de organizare slatald la est si sud de Carpali insccolele I X XI V, 1971, Studii", nr. 4.

26 Doc. priv. ist. Rom., C. Transilvania, I, sec. XIXIII, p. 228 ; St. Pascu, Voie-vodatul Transilvaniei, I, Bucureti, 1971.

26 Hurmuzaki, I, p. 622-623 ; Doc. priv. ist. Rom., C. Transilvania, III, veac. XIV, p.279. Pentru sensul lui potentes" vezi R. Latouche, op. cit.

Documenta Romaniae Historica, B. Tara Ronnaneasca, I, p. 1-11.38 Vezi indicatiile teoretice la V.I. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, vol. 39, Edit. po-

litica, Bucuresti, 1966, p. 66-70.

§i-1

37

www.dacoromanica.ro


In acest context institutional micile formatiuni politice preexistentese unese prin forta sau din motive de apdrare comung in cadrul unor or-ganizaii politice marl, cuprinzatoare, denumite in documente tari" sau92voievodate", conduse de voievozi in masura sa asigure, in buna parte,

prin functia lor externa de aparare acea linite necesara unei civilizatiide tip urban. Ace lasi continut ii avea i notiunea de cimp" de la est deCarpati. Nu vorn insista aid asupra trasaturilor fundamentale care defi-nese continutul politic-organizatoric feudal al acestor organisme statale.Acest lucru a fost facut intr-o lucrare de aparitie recenta 39. Vrem doar

precizam c asernenea organisme statale se deosebeau de cele de la rnij-locul secolului al XIV-lea, in principal, doar printr-o proportie mai redusaa procesului de unificare teritoriala i prin lipsa independentei politicea Orli' sau voievodatului".

Asadar secolul al XIII-lea, mai cu seama a doua jumatate a lui,aducea i pentru societatea de la est si sud de Carpati acea confluenta apremiselor majore pe fundalul carora apareau primele cristalizari urbanein urma unui lung proces de gestatie situat, in principal, intre secoleleXX.III. In functie de conditiile existente, procesul de cristalizare a pututsi se desfdsoare pe cal multiple asupra &kora, insa, nu vom insista aici 40.

Prime le marturii scrise care incep sä arunce lumina asupra fenome-nului de cristalizare urbana in spatiul extracarpatic dateaza din secoluIal XIII-lea. Este vorba mai intii de mult discutata episcopie a cumanilorce-§i avea sediul in acea civitas Milcoviae" de la care si-a luat i numelede episcopatus Mylkoviensis"41.

Daca in ce priveste localizarea acestei tdri" (terre) in care se aflaepiscopia amintita lucrurile s-au lamurit (fiind vorba de teritoriul sud-vestic al Moldovei intre Carpati i Siret), problema important& pentruprocesul de urbanizare o constituie in primul rind precizarea daca intreresedinta episcopala i eventuala asezare, in care cea dintii s-a implantat,exista un raport de conditionare ; in al doilea rind, ce caracter avea ase-zarea in care a luat fiinta institutia religioasa pomenitd.

La prima intrebare raspunsul nu poate fi decit in favoarea admiteriiunui raport de directa conditionare intre asezare i resedinta episcopalä,in sensul relatiei asezare-resedinta episcopala, relatie care presupune sta-bilirea sediului episcopal neaparat in cadrul unei asezari omenesti maidezvoltate demografic si economic. Aceasta presupunere este confirmatd,de altfel, de situatii similare din secolul urrnator. Baia si Siretul, capitalepe rind ale Moldovei, adapostesc sediul episcopiei catolice, fapt pentrucare poarta denuniirea de civitas"42. Situatia este identica cu cea a epis-copiei cumanilor care-si stabileste sediul in civitas" Milcovia, asezarece indeplinea, dupa parerea noastra, functia de resedinta politico-admi-nistrativa cu rol economic important, in cadrul unui organism stataldenumit tara" (terra) 4 3.

39 St. Olteanu, Evolufia..., in op. cit.49 Vezi St. Olteanu, Cerceldri cu privire la geneza orwlor medievale din Tara Romdneascii,

tn Studii", 1963, nr. 6.Discutia privitoare la localizarea episcopiei de Milcov la Gh. Moisescu, Catolicismul

in Moldova pind la sltrsitul veacului XIV, Bucuresti, 1972, p. 14 si urm." Gh. Moisescu, op. cit.43 Vezi relatia lui Rogerius (Carmen Miserabile) In G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei

romdnilor, vol. V, p. 33.

sa

n

www.dacoromanica.ro

946 $TEFAN OLTEANU 1 4

Dificil& este, insa,, precizarea caracterului acestui centru politico-administrativ, cu alte cuvinte care era nivelul lui de dezvoltare econo-mic& in raport cu vechile resedinte din secolele XX[I, pe de o parte,

cu orasele-capitala din secolul al XTV-lea (Baia, Siret) pe de altrt parte.Cele citeva §tiri pe care le vom invoca in aceast& privint6, nu sint, evident,atit d.e concludente ; ele reprezinta" mai mult indicatii care pot aruncaunele lumini in chestiunea amintità. CA este vorba de resedinta unuiorganism statal, a uuei tari", avind in frunte citpetenii cumane (mareama's& a populatiei era autohton'a, vezi, de pildrt, gruparea de asezari dinaceast& zonci dinaintea venirii cumanilor), ne-o spun doll& fapte rezis-tent a opus& de oastea acestei ri san voievodat impotriva tiitarilor la1241, luau pentru. care resedinta este distrus In intregime impreun&cu sediul episcopiei 44 Milcovia ad&posteste necropola conducatorilor eipolitici : Bortz Membrock si fiul shu Burch convertiti la catolicisrn 45.Era firesc ca o asemenea re§edint& sa, se bueure de toate consecintele cedecurgeau din indeplinirea acestei functii : o dezvoltare demogi afic& sieconomic& capabil& in primul rind s'a polarizeze mare parte din actill-tatea de productie §i schimb a acelei regiuni. Tinta principala a ataculuitatarilor asupra Milcoviei presupune, pe hug& rolul ei de centru politico-administratiN, acumularea unor bogiiii, rezultate din activitatea econo-mica, care au constituit mobilul atacului. Dad, la aceasta addugilm fas-tul deosebit existent in asemenea resedinte prineiare, pus in el. ideniatit de cronica lui Ottokar de Stiria 46 cit si de descoperirile de la Curteade Arge§ din secolul al XIII-lea 47, avern in fao, imaginea unui asemeneacentiu situat la mijlocul liniei evolutive ale carei extreme eran reprezen-tate de micile centre politico-administrative din secolele XXII §i deorasele-capital& din secolul al XIV-lea. Tipuri de resedinte de genul Md-coviei, contaminate de procesul de urbanizare, existau mai cu seam& ina doua jumatate a secolului al XIII-lea si in alte regiuni ale teritoriuluiMoldovei, acolo uncle aon constatat prezenta acelor masive concentrai ide asez6ri omenesti. Documentele din prima jumatate a secolului urmatorincep s& denumeasca asemenea centre ca Baia, Siretul, Suceava si altele,angajate pe linia urbanizárii. In catalogul provinciilor fratilor minoriintitulat : _Provinciales ordinis minorum vetustissimus, datat intre 13441345, vicariatul Rusiei cuprinde printre altele si numele unor localitatide pe teritoriul Moldovei dintre care citain : Siret (Cereth), Baia (Molda-viae), Suceava (Scotorix), Licostomo etc.". Siretul e pomenit, clealtfel,cu citiva ani mai devreme, la 13.10 4°, iar Baia exista, potrivit elementelorde heraldic& d.e pe sigiliul orasului, Inca din a doua jumAtate a secoluluial XIII-lea 5°. Faptul cä localit&tile de mai sus sint mentionate intr-un

44 G. Popa-Lisseanu, Iwoarele isbriei romcinilor, vol. V, p. 33.45 N. Pfeiffer, Die ungarische Dominikanerordenprooinz, p. 111; cf. Gb. Moisescu, Cato-

lieisrmil. . p. 21 si urm.46 Dztalii in aceastii privintfi la N. VdtAmanu, Medicina veche romdneascá, Bucuresti,

1970, p. 69 si urm.47 N. Constantinescu, La residence..., In RSEE", 1970, nr. 1, p. 5 si48 Catalogul sc afld in C9dicite Valicano M., 1960, si In Codicile Bambergensi, E, III, 11,

publicat de LH. Sbaralea, in Bularium franciscanum, Roma, 1898, t. V, p. 602.4° Luca Waddingus Hiberno, Annales minorum seu trium ordinus A.S. Francisco Insti-

1 utorum, t. VII (1323-1316), ed. a II-a, Quaracchi, 1932, p. 287.50 E. Virtosu, Din sigilografia..., in Doc. prio. ist., Rom., Introducere, vol. II, Bucure§ti,

1956, p. 465.

§i

:

;

.,

urm.

www.dacoromanica.ro

15 CONSTITUIREA ORASELOR NEEDIEVALE 9-1

context de asezari in exclusivitate orAsenesti (vezi, de pildä, si celelaltelocalitali din afara teritoriului Moldovei) nu lasa nici o indoialg asupracaracterului urban al acestor asezAri in prima juniAtate a secolului al

La sud de Carpati situatia este asemgnatoare. Primele marturii des-ie asezdrilor cu caracter ordsenesc dateaza tot din secolulal XIII-lea (a doua jumatate mai en seama). CercetArile arheologice in-treprinse la Curtea de Arges au permis reconstituirea, in parte,

centrului politico-administrativ al organismului statal condus de Sene-slay si de urmasii acestuia din a doua jumiitate a secolului al XIII-lea.Sapaturile au scos la iveald fundatiile ansamblului de ziduri ale resedin-tei si bisericii voievodale de la mijlocul secoluhd al XIIPlea i din peri-oada urmatoare, precum i o serie de vestigii materiale care demonstreazafastul deosebit existent aici 51. Acest complex de fortificatii in jurul carniase dezvoltase asezarea propriu-zisä era denumit la 1330 eastrum" siconstituit, in calitate de capitala a Tnii Romanesti, tinta atacului oasteimaghiare 52.

0 vechime asemanatoare e documentata si liL eazul Cimpulungului.Cea mai veche atestare serisa a numelui acestei asezari dateaza de la 1300 :este vorba de inscriptia in limba latina de pe lespedea funerara a comitelui(organ administrativ) Laurentin (comes Laurentius de Longo Campo)53.Cereetdri reeente arata ca exista la Cimpulung la sfirsitul secolului al XIII-lea si la ineeputul secolului urmator o via oraseneasea en organizare mu-nicipala proprie 54.

Care 13,-50 un alt oras al prii Românesti, BrAila, era pomenit intr-odescriere geografieä spaniola sub forma Dinago. recte Brillago, Brill sanBailigo, dupd cum apare in izvoarele ulterioare 55.

In final o ultima problema : exista o corespondenta directa intrevechile aezari en funetie de centre politico-administrative din secoleleX XII 0 oravle din epoca feudalismului dezvoltat, asa cum se constatain Rusia, Polonia. Franta, Belgia, Germania si alte taxi europene ?noastem, deocamdata, doua asemenea exemplifieäri la est de Carpati.Este N orba mai intii de asezarea de la Birlad atestatä arheologie In seco-lul al XII-lea 56, care constituia, dupd p'arerea noastrA, centrul politico-administrativ si economic al formatiunii statale pomenite in izvoarele

51 N. Conslantinescu, Suputurite urheologice de la Curlea de Arqes din vara anului 1969(Ills.); La Hsidence d'Arge des voivodes ronmains des XII le el XIV siecles. Problemes de chrono-I gie a la !rimier des récentes rechercht.s archéologiques, In Revue des etudes sud-est euro-peennes", 1970, nr. 1, p. 5 si urn].

5' Diploma din 30 inlic 1347 i cronica pictata la M. Holban, Despre raporturile lui Ba-sarab cu Ungaria angevirui. . In Studii", 1967, nr. 1, p. 29.

53 N. Iorga, Studii si documente, vol. I, H, Bucnresti, 1901, p. 272 ; cf. E. Vrtosu, Dinsigitografia . . . In Doc. priv. ist. Rom., Inlroducere, vol. II, p. 482 §i arm.

54 E. Virtosu, op. cit., p. 192 ; autorul Incearcä sa dovedeasca ea tiparul sigilar initial alora0ilui Cimpulung, a chui legend5 a fost gravata in litere gotice epigrafice, a fost f5cut las1ir0tul secolului al XIII-lea sau la inceputul secolului urmator.

55 J. Brornberg, Toponyrnical and historical misceellanies.. In Byzantion", XII (1937),p. 469 ; cf. C. Marinescu, Le Danube el lc littoral occidental el septentrional de la Mer Noire dansle Libro del cunoscimiento", In Revue historique du sud-est enrol:peen", 1926, p. 1-8 ; formaBrillago" se intlIneste Intr-o harta din 1466 pomenita dc G. Brateanu, Recherches sur Vicina. .Bucuresti, 1930, p. 69 ; vezi si N. Iorga, Acte si fragmente, vol. III, p. 37, 38.

56 M. Matei, Sapaturile arheologice de la Birlad In Materiale, VII, p. 645-646.

XIV-lea.

existenta

a

Cu-

,.

a

www.dacoromanica.ro

'918 $TEFAN OLTEANU 16

-sense 57. In decursul a citorva secole, Birladul s-a inscris pe linia procesuluide urbanizare, ajungind in plin ev mediu la forme mature de viata orase-neasca. Cad' lalt exemplu il constituie a§ezarea de la Mogose§ti. Potrivitcercetarilor recente se pare ca ea prezinta vestigii de fortificatie §i a jucat,dupa parerea noastra, in cursul secolelor X XII rolul de centru al uneiformatiuni statale, indicata de concentrarea de a§ezari omene§ti dintrecursurile mijlocii §i inferioare ale riurilor Jijia i Bahlui. Ca §i Birladul,Mogosesti ajunge la forme urbane flind atestat in secolul al XV-lea capunct de vama alaturi de celelalte orase ale Moldovei 58, cu denumirea detirg si ora in hartile Reichersdorf i Munster 58.

Pentru celelalte awzari nu avem confirmatä, deocamdata, o ase-menea corespondenta directa. Dealtfel, asa cum subliniam mai sus, eanu este absolut obligatorie datorita preluarii functiilor politico-adminis-trative de o altà asezare din aceemi zona care ra'spundea mai bine sar-cinilor noului organism politic angajat pe calea extinderii §i a unificarii.Este cazul oraselor Baia, Siret, Suceava, Ia§i in Moldova §i Cimpulung,Arges, Tirgoviste, Bucuresti in Tara Româneasca, care, se pare, n-au in-deplinit in secolele XII rolul de centre politico-administrative. Da-toritä si unor conditii favorabile speciale (situarea pe directia unor dru-muri importante de comert, exploatarea de surse minerale existente inapropiere, cazul Baii etc.), au devenit curind importante centre economice.

In concluzie, se poate afirma c procesul de urbanizare la est §i sudde Carpati a fost conditionat de maturizarea structurilor social-economice§i politice din cadrul comunitatii de viata existeute. Cind s-a realizatconcordanta acestor structuri (fie si sub influenta unor stapiniri strainec a cea a Bizantului asupra teritoriului de la Dunarea de Jos) primele cris-talizari urbane n-au intirziat s apara chiar de la inceputul inileniului alII-lea e.n. Atita vreme, insa, cit a lipsit concordanta deplinA, de dezvol-tare a acestor premise majore, datorita ultirnului val de migratori la est

sud de Carpati, wzarile susceptibile de cristalizari urbane de aici n-audepasit limitele unor centre politico-administrative cu rol de piata, tern-porara locala (secoleleX -XII). Crearea bazei de dezvoltare urbana, prinrealizarea confluentei prerniselor in secolul al XIII-lea, a determinar ac-celerarea procesului de urbanizare, incepind mai cu seama din a doua ju-matate a secolului al XIII-lea, i pe teritoriul viitoarelor state Moldova siTara Romaneasca. Dezvoltarea in continuare a societatii extracarpatice,mai ales dupa obtinerea independentei statale in a doua jumatate a seco-lului al XIV-lea, a marcat o noua etapa, In maturizarea oraselor medievalela est si sud de Carpati.

LES PREMISSES MAJEURES DU PROCESSUS DE CONSTITUTIONDES VILLES MRDIEVALES A VEST ET AU SIM DES CARPATES

REstimr

S'appliquant a clarifier le problème touchant la genèse des villesmédiévales a Pest et au sal des Carpates, l'auteur commence par

rlo.Tutoe co6pautte pycettqx sieTalt iceft. t. 11, 109.58 M. CostSchescu, Documente moldouene#i..., vol. II, p. 508 509.69 C.C. Giurescu, Ttrguri..., p. 250-251.

X

si

8°

www.dacoromanica.ro

17 CONSTITUIREA ORA$ELOR MEDIEVALE 949

analyser les structures fondamentales économique, sociale et politiquede la communaute de vie de l'époque, considérées en tant que prémissesdu processus de développement des agglomerations urbaines.

L'essor social, Cconomique et politique a CO dil a l'accroissementdémographique particulier enregistre surtout au seuil du He millenaire denotre ere.

La division sociale du travail a représenté la premisse Cconomiquefondament ale de la creation du climat requis par la manifestation duphenomène urbain. La cristallisation des rapports féodaux, par suite dudeveloppement économique general, et l'apparition de l'organisme eta-tique correspondant au niveau de maturation de ces rapports représen-tent les autres premisses (sociales et politiques) de la constitution desagglomerations urbaines.

Les documents revèlent que la temporisation du processus de matu-ration de l'une de ces prémisses, comme suite de la migration des peuplesdans l'espace situe a l'est et au sud des Carpates, a fait retarder l'appari-tion des vales medievales, a l'exception du territoire de la Dobroudja on,du fait de la protection byzantine et des interets économiques del'Empire dans cette zone, les prémisses de la cristallisation urbaine sontapparues des les Ixe Xe siècles.

Au XIII. siècle on atteint a une synchronisation du phenomene dematuration des premisses mentionnees sur le reste du territoire situé al'est et au sud des Carpates et sur cette toile de fond, l'on voit se fairejour les premieres agglomerations a caractere urbain.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

IN JURUL ARTICOLULUI BIOGRAFIA LUI BOLIVAR"PUBLICAT DE ZIARUL ALBINA ROMANEASCA" IN

ANUL 1829*DE

IOAN RAUL I. NEAC*11

In cea de-a doua i a treia decada, a secolului al XIX-lea, multi-laterala activitate desfkurata de Liberatorul Simon Bolivar pentru obti-nerea independentei coloniilor spaniole din partea de miazanoapteAmericii de Sud i pentru consolidarea noilor state produsese o puternicaimpresie in Europa.

Pe timpul razboiului ruso-turc din anii 1828 1829, la care a par-ticipat in mod activ i oastea pandurilor români pentru eliberarea patrieisubjugate de catre Imperiul otoman, presa romaneasca a reflectat uneleecouri privind remarcabila figura a ilustrului Liberator.

In anul aparitiei biografiei lui SimOn Bolivar acesta mai detineafunctia de preedinte al Republicii Marea Columbie (Gran Colombia)t,care se afla pe punctul de destramare, datorita faptului c imensul teri-toriu eliberat din emisfera occidentala nu depkise stadiul feudalismului.Proiectul lui Bolivar de federalizare a Americii Latine (mai precis alfostelor colonii spaniole), care fusese prezentat eu trei ani inainte decdtre delegatii Republicii Marii Columbii la Congresul din Panama in1826, demonstrase acest lucru. Acest proiect quase din cauzacontradictiilor dintre participantii la cougres, ce reprezentau tinerelerepublici, carora le lipseau premisele economice necesare pentru realizareafederatiei, precum §i din cauza actiunilor potrivnice ale Statelor Uniteale Americii §i ale Angliei care voiau s acapareze noua piata economicaeliberata de monopolul colonial spaniol.

Razboiul pentru independenta coloniilor spaniole din America Latinaputernic influentate de ideile revolutiei franceze din 1789 favori-

* La redactarea acestei note am utilizat i datele cuprinse In comunicarea intitulatáSimon Bolivar, care a fost prczentatti de subsemnatul In ziva de 29 mai 1970 la Asociatia dedrept international si relatii internationale (ADIRI) Cercul de studii privind America Latinii.

1 Pink In anul 1829, In compunerea acestei federatii intraseril actualele teritorii alestatelor : Columbia, Panama, Venezuela si Ecuador.

..STUDII". tomul 25 . nr. 5. p. 051 906. 1072.

a

www.dacoromanica.ro

952 IOAN RAUL I. NEAC$U 2

zase mentinerea federatiei noilor natiuni din Marea Columbie, atita timpcit existase pericolul extern. Dupa disparitia acestui pericol, conditiilesocial-economice obiective (farimitarea feudala si existenta unor structuritribale) au grabit destramarea statala federala. La aceastä actiune dedestramare au contribuit i puternicele tendinte separatiste ale unorsefi locali care le-au stimulat in mare ma'surá.

In 1829 ziarul Albino, romaneasca" din Iasi, in primul Om ande aparitie, dupa toate probabilitatile, a preluat din presa europeanaun material pe care 1-a publicat sub forma unui succint artieol intitulatBiografia lui Bolivar2, ce-1 redam in intregime mai jos :

,,SinuinBolivar prezidentul Republicei Columbia, nascut din evghe-

nisti3la Caracas (in America) la 17854, au invetlat la Madrid si in Frantade unde intorcindu-se in America, redicatd asupra Spaniei, an intratin caste i dupd multe timpldri ale rdzboiului, sporind ncirocul ameri-candor, Bolivar s-au numit I statul Veneliola6 cap al Republicei. La 15febr (uarie) 1819 numitul (Bolivar) au deschis congresul de Veniliola,cind ne priimindu-i-se paretisul6, an luat iard asupra sa comanda si anstrdbeitut cu oVile preste necellettorilii inca munli Cordelieri iinprotivaCrdiei Granada, pre carea au Si supus-o i aceasta asemine in Republicaprefeicindu-se numird pre Bolivar prezident, carele apoi uni pe imbeleacum slobode staturi intr-o .Republicd. In aceastd treapta aflindu-se s-acumBolivar, coatei sembria7 sape anu cuprinsa in 25 mii galbeni8 i alte mosiiherezite lui din partea statului, le-au ddruit in Vistierie6 pentru folosulPatriei".

Redactorul articolului din ziarul rornanesc intr-un limbaj expresiv,presarat cu unele arhaisme, erori de date si deosebiri de nomenclatma ,

scrie cu multa, caldura despre meritele i calitatile lui Bolivar. El redaconcis trasaturile esentiale ale marelui revolutionar, in limitele informa-tiilor pe care le-a avut la dispozitie.

Articolul din Albina, româneasca" ne inforrneaza de aserneneadespre activitatea lui Bolivar in 1819, cind a deschis Congresul Vene-

zuelei i cind, dupa refuzul de a demisiona din functia de presedinteal republicii, a preluat comanda armatei, cu care stabatind muntiiCordilieri a ajuns in regatul Noii Grenade, pe care 1-a eliberat de subspanioli i 1-a transformat in republica. Ulterior, prin alegerea sa capresedinte al noii republiei, ambele state (Venezuela si Noua Grenada)s-au unificat intr-o singura formatiune politica. Partea finala a articoluluiromanesc subliniaza dezinteresul revolutionarului sud-american fata desubsidide care-i fusesera acordate pentru inaltele functii pe care le ocupa,subsidii la, care el a renuntat in folosul statului.

2 Albina romaneascA", Ia0, I, 7 iulie 1829, nr. 13, p. 47.3 Nobili.4 In realitate : 1783. Probabil eroare de tipar.5 Venezuela.6 Demisia.7 Salariu.8 Veche moneda de aur care a circulat i in Virile romãneti.9 Institutie In ortnduirea feudahl a türilor romdne§ti care admmistra in trecut band

publici.

si

www.dacoromanica.ro

3 BIOGRAFIA LUI BOLIVAR! 953

Bogatul material privind activitatea revolutionara a lui SimonBolivar a fost intregit in ultimii ani cu numeroase informatii. In luminalor vom incerca s facem unele comentarii in jurul articolului publicatin zina de 7 iulie 1829 de ziarul Albina romaneasca", cu privire labiografia lui Bolivar, si s subliniem citeva aspecte din multilateralaactivitate a acestuia, in special conceptia sa po1itie i strategica.

Studiile i documentele intrate in circuitul stiintific" intregesechiar corecteaza citeva probleme mult controversate in trecut. De exemplu :intrevederea dintre José San Martin si Simon Bolivar la Guayaquil(veche disputa dintre istoricii argentinieni i cei venezolani) ; pozitialui Bolivar cu privire la panamericanism in preajma Congresului de laPanama ; conceptia liberala si antimonarhica a lui Simon Bolivar (tezacontrail este sustinuta in special de istoricul spaniol Salvador de Ma-dariaga) etc. Noile puncte de vedere mai ales ale istoricilor din His-panoamerica vor combate vechile teze asupra pozitiei lui Bolivar,ele vor permite o conturare mai precisa a figurii marelui revolutionarvenezolan i ne vor usura prezentarea sa in rindurile ce urmeaza.

In prima parte a articolului remarcam c sint schitate, foarte sumar,date legate de educatia i pregatirea revolutionarl a tinarului Bolivarsi ca este omisa activitatea sa revolutionard pina la 1819. Acum vomintregi aceasta prezentare a activitatii sale cu o serie de date mad recente.

Simon Bolivar s-a nascut la 24 iulie 1783 in orasul Caracas, capitalafostei colonii spaniole Venezuela, dintr-o familie bogata, de mosiericreoli si inc./ din copilarie a dat dovada de precocitate. Din copilariea avut o serie de profesori ilutri ca Andrés Bello si SimOn Rodriguez ulti-mul fiind adept al lui Rousseau i a dat dovada de o mare inclinatiepentru studiul personal. Dupa aceea a primit o instructie solida inSpania la Madrid , iar apoi a vizitat Franta, Anglia si Italia. Ffindla Roma a urcat pe muntele Aventin si a jurat sa-si elibereze patria desub regimul colonial spaniol. A vizitat Statele Unite ale Americii de Nord,care cu citeva decenii mai inainte se emancipasera de sub tutela colonialaa Marii Britanii.

Astfel Bolivar a venit in contact cu gindirea sociala si politica ina-intata din acea epoca si a studiat cu atentie toate institutiile republicane

Constitutia Angliei. In 1809, tinarul Bolivar a luat parte la complo-turi ale tineretului opozitionist din strainatate. Revenit in Venezuela,in 1810, a luat parte activa la actiunile Asociatiei patriotice", inte-meiata de revolutionarul Francisco Miranda, asociatie care a jucat unrol hotaritor la proclamarea independentei Venezuelei. In acelasi an,Simon Bolivar a fost trimis la Londra in fruntea unei delegatii diplo-matice, pentru a sustine interesele Orli sale. Acolo a solicitat protectiaguvernului britanic i dreptul de a cumpara arme ; a obtinut doarpermisiunea de a cumpara arme pe care le-a platit integral. In afarade ajutorul extern, Junta din Caracas (Venezuela) a solicitat in 1811

10 Nu am putut consulta decit ctteva colectit mai restrinse : Decrelos del Liberlador (Pre-sentación por Cristóbal L. Mendoza), t. IIII, Caracas, Imprenta Nacional, 1961, t. I, (18131825), XXXV+461 p. ; t. 11(1826-1827), 474 p. ; t. III (1828-1830), 529 p. ; Carlas del Li-herlador, t. XII (1803-1830), Cornpilación y notas de Manuel Perez Vila, Caracas, 1959, 470 p.,

Acolacionec Bolivarianas. Decrelos marginales del Liberlador (1813-1830), Edicion conmemo-rativa del Sesquicentenario de Venezuela, Caracas, 1960, 329. p.

si

i

ii

www.dacoromanica.ro

954 IOAN RAUL I. NEACW 4

Noii Grenade (Columbia de astazi) devenita intre timp independentaincheie un tratat de prietenie, aliant i confederatie, tratat care a

fost primit cu multd simpatie de populatia ambelorConducerea tinerei republici din Venezuela nu Meuse aproape

nimic pentru imbunatatirea situatiei paturilor de jos ale populatiei,din care eauza, nu a primit sprijinul maselor.

In 1812 armatele spaniole au cucerit din nou Venezuela, Mirandaa fost arestat i Simon Bolivar s-a refugiat in Nona Grenada. Litre timp

aceasta republica a fost redusa, numai la zona portului Cartagena,singurul loc de unde, la inceputul anului 1813, s-au initiat noile actiunide eliberare a teritoriilor Columbiei Venezuelei.

Marx in articolul sau despre Bolivar, publieat in 1858, afirma inlegatura cu actiunea din 1813 a revolutionarilor din aceast regiune a Allied-cii de Sud : Pe masura ce inaintau, primeau mereu noi intariri ; exceselede cruzime ale spaniolilor jucau pretutindeni solul de agent de recrutarein armata luptatorilor pentru independent0,3711.

La inceputul campaniei din 1813, Bolivar in fruntea unui detap,-ment de voluntari a eliberat o serie de localitati, la CUcuta a zdrobito importanta unitate regalista,, condusa de Coreea, si a capturat totarmamentul, munitiile §i rezervele de hrana ale spaniolilor. In raportuldin 28 februarie 1813, trimis de Bolivar Puterii executive a Republicii,scria printre altele cu privire la aceastä actiune :

77Am realizat cea mai completa, victorie punind stapinire pe puternicile sale pozitii §i pe aceste infloritoare vai, pe care ei le asupreau...".In continuare acelai raport mentiona ea, ...terminata Campania de la,Cficuta numai in :ase zile care an trecut de la intrarea noastra, in teri-toriul inamic i douasprezece de la plecarea mea din Ocaila eliberindo noua, portiune din Nona Grenada de tiranii ce le pustiau. Acum nemai famine ca sa invingem pe opresorii din Venezuela, care sper sa fiecit de curind exterminati... 7,12.

Atrocitatile comise in special de fortele neregulate auxiliare armateiregaliste spaniole, ce ocupa Venezuela, 1-au determinat pe Bolivar sa lacontramasuri. Prin decretul din Trujillo, intitulat Rdzboi pina, la moarte"(Guerra a Muerte), semnat la 15 iunie 181313, el a ridicat populatia lalupta, impotriva armatei regaliste de ocupatie i chiar a spaniolilor origi-nari din metropola, care erau ostili mi§carii de eliberare sau cautau siistea deoparte. Insa acest decret a fost aplicat en multà moderatie. Totatunci a indemnat pe spanioli sa coopereze eu revolutionarii pentru alungarea din Spania a regelui impus (Iosif Bonaparte) §i pentru restabilirea,

11 K. Marx, Bolivar y Ponte, In K. Marx si F. Engels Opere, vol. 14, Bucuresti, Edit.politica, 1963, P. 243.

Camilo Riaiio, Cópias de cartas desconocidas del Libertador in Boletin de Histmia yA ntiguedades", Bogota Col6mbia, LIV (1967), nr. 633, 634, 635, p. 424-425 : Documentosineditos.

13 Mario Bricerio Perozo, El Bolivar que llevamos por dentro, Caracas-Venezuela, 1968,p. 359 ; Crist6bal L. Mendoza, El Sesquicentenario de los Tratados de Trujillo, In Boletin de laA cademia Nacional de la Historia" Caracris Venezuela, LIII (1970), nr. 212, p. 532-533 ;José Nucete-Sardi, Los Tratados de Trujillo, In Boletin de la Academia Nacional de laHistoria", LIII (1970), nr- 212,p.536.

,sa,

si

i

tan

It

www.dacoromanica.ro

5 BIOGRAFIA Liii BOLIVAR" 955

Republicii Venezuela, iar in caz contrar ei urmau sä sufere pedeapsa cumoartea. Acest nou fel de rdzboi nu era numai o indsurd' de represalii,ci un important act politic. In acest fel rdzboitil pentru independentd

devenit un rdzboi civil intre americani, unii partizani ai libertii, altiifideli Spaniei.

In aceeasi yard, ea urmare a noului avint revolutionar, Bolivara eliberat Caracasul i apoi a facut jonctiunea cu fortele revolutionaredin estul trail. In Venezuela a fost infiintatd a II-a republicd. Ca un oma-gin de gratitudine a primit din partea concetatenilor sdi titlul de Elibe-rator" (Libertador). La rindul sdu Bolivar a infiintat Ordinul militaral eliberatorilor Venezuelei", pe care 1-a decernat vitejior sM tovardsi dearme. La 13 septembrie acelasi an el a preconizat unirea Venezueleicu IN oua Grenadd, cu scopul de a coopera irnpotriva inamicilor indepen-dentei americane.'4

Guvernul celei de-a doua republici eonduse de Bolivar neaplicinddesfiintarea robiei i neefectuind i alte mdsuri democratice in interesulinaselor populare a lost lipsit de sprijinul acestora. In prima parte aanului 1814 au avut loc ciocniri fard mantaje decisive. La inceputul luniiiulie, spaniolii au reluat ofensiva in Venezuela, infringind fortele patriotice.Boll\ ar a fost din non nevoit sd, pardseased tara i s-a retras la Cartaginain Nona Grenadd.

In primdvara anului 1815, un puternic corp expeditionar spaniolsub conducerea generalului Pablo Morillo a debarcat in insula

lIaigarita, dupil care a ocupat Venezuela si Columbia, iar Bolivar alost nevoit sd se refugieze pe insula Jamaica, unde, la 6 septembrie1815, a redactat la Kingston faimoasa Scrisoare din Jamaica"15, in careisi exprin a increderea cd America Spaniold va fi curind eliberatd, de

jugul colonial. In aceastd scrisoare Bolivar si-a expus conceptia saen priNhe la uMtatea Americii Spaniole. El preconiza atunci ca Istmuldin P.inama sa fie pentru natiunile din America Spaniold, ceea ce fuseseCorintul pentru greed din antichitate. Acolo urma sd se instaleze un corpal reprezentantilor tardor din America Spaniold, pentru a trata i cliscutaproblemele de interes coinun si in primul rind problema pica si a rdz-boiului1b.

Bolivar isi dAduse seama de necesitatea, rezolvärii unor problemeimportante i spinoase, intre care figura indeosebi abolirea sclavajului.Pe la inceputul anului 1816 Bolivar s-a inteles cu PetiOn, presedinteleRepublicii Haiti, cdruia i-a promis s elibereze pe sclavi i ultiirnil i-a

14 LI Pensamiento de Bolivar sobre la Uni Grancolombiana, in Boletin de la AcademiaNacional de la Historia", LI I (1969), nr. 208, p. 594 595.

Edición Conmemorativa de la Carla de Jamaica en sit Sesguicentenario, in Boletin dela Academia Nacional de la Ilistoria", XLVIII (1965), nr. 191, p. 315 383, care cuprinde ar-ticole semnate de : Cristobal. L. 5[endo7a, Luis Beltran Guerrero etc., precum si Carla de Ja-maica de Simon Bolivar (p. 332 344) : Simon Bolivar, Carta de Jamaica (Edicion conmemora-tiva del sesquicentenario (Ie la Carta de Jamaica). The Jamaica Letter. Lettre a un habitant dela Jamaique. Caracas-Venezuela, 1965, p. 42 ; idem, Escritos politicos, SelecciOn e introducciOn deGabriela Soriano, Madrid, 1971, p. 84.

16 Andres F. Polite, Bolivar y afros ensayes. Con machos daMs desconocidos, Caracas,1919, p. 203 204 ; C. Parra-Perez, Bolivar. Contribución al estudio de sus ideas politkas, Paris,192,8, p. 177 178 ; Manuel Medina Castro, Estados Unidos y America Latina, Siglo XIX, LaHabana, 1968, p. 161.

ub

s

www.dacoromanica.ro

956 IOAN RAUL I. NEACW

acordat tot sprijinul material pentru o noua expeditie impotriva spanioli-lor, care ocupau Venezuela.

Dupa primirea ajutorului militar haitian, Bolivar a organizat onou5, armatà si o escadra, iar in decembrie 1816 a debarcat pe tarmurileVenezuelei la gura fluviului Orinoco ; la inceput a avut o serie de insuccesetemporare. Totusi, el a reusit s elibereze provincia Guayana, care sin-gura dispunea de mad nnilte resurse alimentare decit restul de nouaprovincii ale Venezuelei. Abolirea sclavajului in 1816 si decretul promulgatin 1817 cu privire la improprietärirea cu pamint a soldatilor din armatade eliberare 1-au ajutat pe Bolivar sa obtin'a sprijinul maselor. El a madobtinut §i concursul cetelor de Haneros" (calareti vestiti din regiuneabazinului fluviului Orinoco), pe care noul lor §ef, Paez, i-a atras de parteaindependentilor. De data aceasta Bolivar a inceput marele fazboi deindependenta, al Venezuelei si Columbiei. Timp de trei ani el nu va inceta

hartuiasca trupele spaniole atrdgindu-le in cimpiile intinse (llanos) cuo populatie rar §i in special sa le disperseze micile detasamentetrimise pentru procurarea hranei. In acest interval de timp, Bolivar aaplicat pentru prima data strategia izolgrii corpului expeditionar spaniolde principala zona de aprovizionare din estul Venezuelei §i §i-a asiguratcea mai importanta linie de comunicatie (fluviul Orinoco cu afluentiisgi), pe unde-i veneau din strainaltate armamentul si munitia necesara.

Campania initiata de Bolivar in 1818 asupra centrului Venezuelei,cu efortul principal spre Calabozo in vederea indepartarii spanio-lilor la nord-vest de fluviul Orinoco §i atragerea fortelor inamice dinRegatul Noii Grenade , s-a soldat cu esecuri tactice, desi manevra fuseseperfect conceputa din punct de vedere strategic17.

La inceputul anului 1819 Bolivar s-a dus la Angostura (azi CiudadBolivar) §i acolo 1-a intilnit pe Francisco de Paula Santander, originardin Noua Grenada, care i-a solicitat sprijinul pentru eliberarea tarii sale,unde populatia era gata sa, inceapa o rascoala generala. Impotriva spa-niolilor. Tot acolo Bolivar a primit ajutor atit in nave si materiale derazboi, cit si din partea unor mercenari englezi §i de alte nationalitati.Astfel a putut sä preggteasca campania eliberatoare din 1819, care fuseseconceputa, de el inca din luna iulie 1817, cu scopul de a elibera maiintii Nona Grenada si apoi de acolo sa-i alunge pe inamicii din restulVenezuelei pentru a constitui Republica Marii Columbii".

La 15 februarie 1819, Bolivar a convocat un important congresla Angostura", cu care prilej a formulat esenta crezului sau politic astfel :Sistemul de guvernare cel mai perfect este acela care aduce cea mai

17 Lino Iribarren Celis, La Campala sobre el Cennlro en 1818 (Glosa de critica militar),in Boletin de la Academia Nacional de la Historia", LI (1968), nr. 204 p 504.

Camilo Rialto, La Campaila Libertadora de 1819, Bogota-Colombia, 1969, p.8.Edici6n Conmernorativa del Sesquicentenario del Congreso de Angostura, In Boletin

de la Academia Nacional de la Historia", LII (1969) nr. 205, p. 1-164, care cuprinde articolesemnate de : regretatul C. Parra-Pérez, Crist6bal L. Mendoza, Mario Briceño Perozo etc. VeziIn special : Ada de instalación del Congreso de Angostura (p. 102-105); Discurso pronunciadopor el Libertador al Congreso de Angostura (p. 106 123); Proyecto de Constituci6n presentado porel Libertador al Congreso de Angostura (p. 123-141); El Yoder Moral propuiesto por el Liberia-dor al Congreso de Angostura (p. 141-146); Simon Bolivar, Escritos politicos, Madrid, 1971, p.93 123 (Discurso pronunciado por el Libertador al Congrso de Angostura el 15 de febrero de 1819,dia de su instalaci6n).

lb

A

www.dacoromanica.ro

BIOGRAFIA LUI BOLIVAR 957

mare fericire posibila, cea mai mare siguranta sociald si cea mai marestabilitate politica" 20.

Codicele de legislatie pe care 1-a propus Liberatorul cu aceastaocazie prevedea un guvern republican, suveranitatea poporului, divi-ziunea puterilor i libertatea civila, inclusiv proscrierea sclavajului.Tot la acel congres a mai fost propusa solidaritatea tuturor popoarelordin Buenos Aires, Mexico, Chile si Noua Grenada.

Intre timp alt lider revolutionar, Santander, s-a dus in provinciaCasanare situata in sud-estul Columbiei de azi avind si arma-ment trimis de Bolivar pe riul Meta (afluentul fluviului Orinoco), a inceputactivitatea de atragere a locuitorilor acestei provincii la inrolarea inrindurile armatei independentilor. Acolo el s-a mai ocupat de organi-zarea grupelor de guerrillas" (partizani), ce urmau s actioneze impo-triva armatelor invadatoare, folosind. cu multa abilitate tactica lupteide partizani 21.

In aceasta noua campanie Bolivar a pus in aplicare planul sau,lasind sa, se creada ca are de gind sa atace Caracasul si s elibereze Vene-zuela, obligindu-1 pe Morino sa-si retraga divizia a II-a, aflata sub co-manda lui Barreiro in Noua Grenada, si sarsi concentreze fortele pentruapararea Venezuelei.

Printr-o actiune rapida desfasurata in mare secret, Bolivar si-aadus là indeplinire planul, care consta dintr-un atac principal spre NouaGrenada si unul secundar spre Caracas22. El a venit cu forte aduse dinVenezuela care s-au aläturat celor organizate de Santander si impreunaan executat un mars lndraznet si dramatic prin pustiul inghetat Pisbapeste Muntii Cordilieri23 pina in inima Noii Columbii, unde a primitsprijinul locuitorilor si formatiunilor de partizani din acea regiune. Dupao magistralä manevra strategica, Bolivar a reusit sä intercepteze liniade colnunicatie a diviziei spaniole prin ocuparea bazei de la Tunja.Aceasta a creat conditiile favorabile pentru. rasunatoarea victorie de laBoyaca (7 august 1819), care la rindul ei a determinat eliberarea NoiiGrenade24.

Campania de eliberare din 1819 a constituit o cotitura hotaritoarein razboiul pentru obtinerea independentei coloniilor spaniole din acea

Discurso pronunciado por el Liberlador al Congreso de Angostura, in Boletin de laAcademia Nacional de la Historia", LII (1969), nr. 205, p. 112 ; vezi comentarii mai vechimai noi pe marginea acestui pasaj la : C. Parra-Perez, Bolivar. Conti ilución al esludio de sus ideaspoliticas, Paris, 1928, p. 52-53, si la Mario Briceño Perozo, El Bolivar.. p. 69 si nota 21(p. 80).

Camilo Riailo, La Campaiia. . p. 23-40.Ibidem, p. 75-76, 77-78.

23 Humberto Rosselli, El paso de los Andes (De Ensayo Biológico sobre la C.:ImpalaLibertadora de 1819"), In Boletin de Historia y Antiguedades", LVI (1969), nr. 654, 655.656, p. 311-325 (El pdramo de Pisba, este situat intre 3 900-4 000 m altitudine iInacelsezontemperatura era sub 0 ); Rafael Maria Rosales, Los Andes en la historia de Colombia (Continua-chin), In Boletin de Historia y Antighedades", LVII (1970), nr. 666, 667, 668, p. 229-230.

24 Camilo Rialto, La Campaha. p. 282-283 ; vezi i Edieidn Conmemoraliva delSesguicentenario de la Batalla de Boyacd, In Boletin de la Academia Nacional de la Historia",LI/ (1969), nr. 207, p. 365-504, care cuprinde articole semnate de : regretatul Angel Fran-cisco Brice, Cristobal. L. Mendoza, Mario Bricefio Perozo etc. ; vezi Tomas Perez Tenreiro,En respuesla al Eserilor J. Leon Helguera, in Boletin de la Academia Nacional de la Historia",LIII (1970), nr. 211, p. 375-382, si crochiul intitulat : Boyacd La Batalla" segun VicenteLecuna, p. 377.

20

si

22

unde,

0

www.dacoromanica.ro

938 IOAN RAUL I. NEAC$U 8

parte a Americii de Sud. In felul acesta s-au atins douà objective :1) eel politic cu rasturnarea guvernului existent si crearea unei republicisi 2) cel strategic prin ocuparea regatului Noii Grenade, care a devenitham viitoarelor operatiuni28.

Bolivar a folosit succesul obtinut ca s organizeze foarte repedeo noua arrnata cu care sa se poata opune fortelor lui

Ca urmare a victoriei de la Boyaca, la 17 decembrie 1819, pe bazahotdririlor congresului de la Angostura, s-a constituit noua republicaMarea Columbie, in componenta careia intrau Venezuela §i Noua Columbie,iar Bolivar a fost ales presedinte28.

In timp ce Bolivar reorganiza aceasta republica un nou evenilnentimportant s-a produs in Europa, §i anume razyratirea militara de laladix (Cadiz), in 1820, fapt care a avut drept urmare revolutia din Spaniasi introducerea Constitutiei din 1812. Aceastä conjunctura a impiedicattrirniterea unui nou corp expeditionar din Spania pentru a continualupta de recucerire a fostelor colonii din America de Sud si a consti-tuit un puternic impuls pentru revolutia din toate coloniile spaniole.

In cursul anului 1820 independentii au eliberat majoritatea ter--toridor din acea parte de nord a Americii de Sud. In acest momentBolivar a considerat c a sosit prilejul favorabil coordonarii actiunilorarrnatei sale cu cele din sudul continentului, concomitent cu operatiileimpotriva lui Mórillo, cu noi forte lungile sale linii de comu-nicatii. Marturie a acestei intentii o constituie scrisoarea din 2 mai 1820adresata de Bolivar directorului suprem din Chile,din care redarn urma-torul fragment : O arrnata din Columbia va merge la Quito sub comandadomnului general Manuel Valdés, cu ordine ca sä coopereze in mod acthcu armatele din Chile si Buenos Aires impotriva Limei"27.

La rindul sau generalul spaniol Mórillo, in intervalul iulie-octombrie1820, a propus suspendarea ostilitatilor, iar In noiembrie Bolivar i-apropus acestuia un tratat. Tratatul incheiat la Trujillo in ziva de 27noiembrie 1820 de fapt un arrnistitiu a fost urmat de intrevedereacelor doua capetenii care a avut loc in satul Santa Ana28. llupa plecarealui Mórillo in Spania armistitiul a fost rnentinut ping in luna aprilie1821.

In fine, in lupta de la Carabobo (24 iunie 1821), Bolivar care folo-sise strategia de la Pisba 1-a pus pe Paez irnpreuna cu vestitii llanerosca sa, execute o manevra de intoarcere printr-un defileu nesupravegheat,

25 Camilo Riario, La Campana..., p. 293.26 Congreso de Angostura. Creación de la Gran Colombia, in Boletin de la Academia

Nacional de la Historia", LII (1969), nr. 208, p. 589 593 ; Albei to Lleras, El Congreso de Ango-stura, in Boletin de Historia y AntigOedades", LII (1969), nr. 651, 652, 653, p. 53 57.

27 El Pensamiento de Bolivar sobre la Union Grancolornbiana (llocumentos), in Boletinde la Academia Nacional de la Historia", LH (1969), nr. 208, p. 603.

28 Mario Bricerio Perozo, El Bolivar..., p. 395 ; CristObal L. Mendoza, El Sesquicenic-nario de los Tratados de Trujillo, In Boletin de la Academia Nacional de la Historia", LIII(1970), nr. 212, p. 534-535 ; José Nucete-Sardi, Los Tratados de Trujillo, In Boletin de laAcademia Nacional de la Historia", LIII (1970), nr. 212, p. 536-538 ; Armisticio concluido entreel Libertador Presidente de Colombia y el General en gefe del egercito Espahol (y documentos sobrela materia), In Boletin de la Academia Nacional de la Historia", LIII (1970), nr. 212, p. 539580.

Merillo.

intarindu-si

www.dacoromanica.ro

9 BIOGRAFIA LUI BOLIVAR" 959

fapt ce a asigurat independentilor o victorie rasunatoare29. Astfel, caurmare a decisivei victorii de la Carabobo, Bolivar a avut putintaelibereze definitiv intreaga Venezuela, pe al carei teritoriu a pregatitplanul in vederea eliberarii regiunilor din sudul Republicii Marea Columbie,uncle §i-a incununat lupta de emancipare cu victoriile de la Junin §iAyacucho 29 bis,

rn anul urmator Bolivar a reluat demersurile in problema federa-lizarii fostelor colonii spaniole. La 8 ianuarie 1822, el s-a adresat inacest scop directorului suprem al Republicii Chile §i din citeva pasaje alescrisorii rezulta clar intentia sa : Asocierea celor cinci mari state dinAmerica este atit de sublima in sinea sa, ceea ce nu ma indoiesc sä fiemotiv de uilliire pentru Europa". Mai departe el pune chiar intrebarea :Cine va rezista Americii reunite din toata inima, supusä aceleia§i legi§i ghidata de forta libertatii ?"3°. A doua zi, la 9 ianuarie, Bolivar a tri-mis copii identice &are protectorul Perului §i directorul suprem din BuenosAires31.

0 scrisoare inedita (probabil redactata inainte de 9 ianuarie 1822)intrata mai recent in circuitul §tiintific ne permite sa constatam

ca Bolivar propusese Liberatorului José San Martin, protector al Perului,ca plenipotentiarii republicilor Peru, Chile §i Columbia, sa se intilneasca§i impreun s inceapa tratativele cu Spania ...se pare cà negocierilenoastre vor avea un caracter mai important ...". Cel mai insemnat lucrudin scrisoare este propunerea pe care o redam textual : am placereasa va asigur c apropiindu-ma de Peru m simt foarte insufletit de do-rinta ca sä cunosc pe Excelenta Voastra §i sa ma angajez in serviciul na-tiunii peruviene"32. Aceasta dorinta constituie dovada ca Sinirfin Bolivar,cu toate ca. se afla in culmea gloriei dupa ce eliberase trei natiuniaprecia pierde prestigiul punindu-se la dispozitia LiberatoruluiSan Martin. In acest mod a inteles Bolivar sa realizeze coordonarea

conjugarea fortelor revolutionare impotriva colonialismului, renuntindla mice veleitate de comandant suprem, tocinai in momentul cel maihotaritor pentru continuarea razboiului de independenta.

Ulterior armata de eliberare columbiana, condusa de Bolivar, acontinnat inaintarea catre sud. La 26 ianuarie, Bolivar a intrat In Popayan,la 7 aprilie s-a dat lupta d.e la Bombona,iar la 24 mai dupa o manevra

-9 Vicente Davila, Centenario de Carabobo, Caracas, 1921, p. 18, 20 ; Waldo Frank, Bo-hear nacimiento de an mundo, t. II, La Habana, 1969, p. 354-359. Cu privire la aceastdluptri vezi si noile materiale : Edición Conmemorative de la Batalla de Carabobo en su Sesquicente-nario, in Boletin de la Academia Nacional de la Historia", LIV (1971), nr. 214, p. 161-370,Acest num5r cuprinde articole sernnate de : Dr. Cristóbal L. Mendoza, direetorul Acadernieinationale de istorie din Caracas-Venczucla ; Tomas Perez Tenrciro, Lino Iribarren Celis, LinoDuarte Level si Francisco Alejandro Vargas. Tot aici sint publicate : Documentos relativos a laBatalla de Carabobo (Bando Republicano) y (Bando Realista).

39 bib Discurso del Dr. Cristóbal L. Mendoza en la apertura del Primer Congreso Venezolanode Historia, in Boletin de la Academia Nacional de la Historia", LIV (1971), nr. 215, p. 389.Vezi si comentariile privind bdt5lia de la Carabobo din Discurso de don José Nucele Sardi, enel Ado de Instalación del Primer Congreso Venezolano de Historia, ibidem, p. 392.

30 Cartas, I, Caracas, 1958 p. 6-7.31 Cartas del Libertador, t. XII (1803-1830). Compilacitin y notas de Manuel Perez -Vila,

Caracas, 1959, p. 259-260.32 Carlos Restrepo Canal, Cartas de Bolivar al General San Marlin Documentos.

inedilos, in Boletin de Historia y Antigiledases", LIII (1966), nr. 618, 619, 620, p. 339-340.

4 C. 1713

ea nu-si

ii

sa

-www.dacoromanica.ro

960 IOAN RAUL I. NEAC$IT I 0

strglucità a generalului Antonio José Sucre, cel mai capabil locotenental säu, spaniolii au fost Invini la poalele muntelui Pichincha. La aceast5,actiune a participat i divizia din Peru pusa, la dispozitie de San Martin.La 25 mai a capitulat orasul Quito, Bolivar intrind in mod triumfal la16 iunie. Dup5, aceea, In iulie, a urmat incorporarea portului Guayaquilla Columbia. Tot in aceeasi lung a avut loc intrevederea secreth a luiBolivar cu San Martin la Guayaquil.

Actiunile de eliberare duse de Sim On Bolivar si José San Martinin ultima fazA a edzboiului de independent5, a Americii de Sud au fostcaracterizate de William Foster in felul urnator : Apogeul intregiistrategii a fazboiului revolutionar din coloniile spaniole 1-a constituitunirea fortelor celor doi eliberatori victoriosi Bolivar din nord siSan Martin din sud intr-o hotaritoare miscare, in care trupele era"'asezate in forml de cleste i aveau ca obiectiv atacarea fortAretei peru-viene a Spaniei"33.

Controversata problemä a intrevederii de la Guayaquil din 26 iulie1822 intre José San Martin si SimOn Bolivar a fost mult dezbatutl inistoriografie, mai ales in cea argentinian i venezolan5,, chiar de la aparitiaprimelor memorii i luceari. Aceasta s-a datorat marelui secret pastratde cltre cei doi interlocutori. Institutele Sanmartiniano (Argentina) siBolivariano (Venezuela) au fa,cut multe investigatii pentru elucidarea,pozitiilor celor doi Liberatori cu privire la conjugarea eforturior armatelorrevolutionare conduse de dinsii in vederea sfarimArii ultimului bastional colonialismului spaniol in Peru si pentru stabiirea forrnei de guvernii-mint cea mai potrivith tinerelor state eliberate.

Putinele acte emanate ea urmare a intrevederii de la Guayaquilau fost pAstrate In arhive particulare, care de obicei sint mai putinaccesibile. Din aceasta, eauz5, punctele de vedere ale istoricilor argenti-nieni si venezolani sint diferite cu privire la pozitia celor doi Liberatori,fapt ce a prilejuit chiar unele speculatii, referitoare in special, la veridi-citatea unei scrisori a lui San Martin, unde in mod enigmatic aratA,motivele retragerii sale din Peru, scrisoare publicatä apoi de GabrielLafond in lucrarea sa, Voyages autour du monde et naufrages celébres,Paris, 1844.

In 1948 regretatul istoric venezolan Vicente Lecuna a publicat làBuenos Aires o amp15, i valoroasä monografie, consacraa intrevederii de laGuayaquil dintre cei doi Liberatori"34, in care a adunat toate documenteleexistente pin5, la data aceea, precum i aprecierile istoricilor, pe care apoile-a comentat pe larg, stabilind mai precis problemele, discutate foartemult, dupg, cum vom vedea, incepind cu anul 1963.

Istoricul Vicente Lecuna demonstreaz5, falsitatea scrisorii din29 august 1822 atribuit5, lui San Martin, pe care ar fi trimis-o lui Bolivar,

sprijing argumentele in cea mai mare parte pe un valoros studiu

" William Z. Foster, Schild a istoriei politice a celor doud Americi, Bucuresti, Edit.pentru literatura politick 1954, P. 151.

34 Vicente Lecuna, La Entrevista de Guayaquil, Buenos Aires, 1948 (Ct. Mario BricefioPerozo, El Bolivar. . p. 199, nota 16, p. 201). In Biblioteca Academiei Republicli Soc!alisteRomAnia existá o editie mai nouk care o utilizAm acum : Vicente Lecuna, La Entrevista de Gu-ayaquil. Restablecimiento de la Verdad Historica, Compuesta con la Cooperación de Esther Barretde Nazaris, Caracas, 1952, p. 365.

si 10

www.dacoromanica.ro

11 BIOGRAFIA Lin BOLIVAR" 961

al lui CristObal L. Mendoza, publieat in Boletin de la Academia Naci-onal de la Historia", nr. 121, p. 47-85, care fiind prea extins nu aputut fi inserat de autor in lucrarea sa35 i niei legenda autenticitatiiscrisorii, publicata in 1844, al carei original nu a existat".

Subliniem cà datele puse in circulatie de Vicente Lecuna i-au permisistoricului venezolan sd, aduca noi lumini cu privire la aceasta importantaintrevedere de la Guayaquil i chiar s elucideze scopul intilnirii celordoi Liberatori din America de Sud. In esenta, Lecuna, in lucrarea maisus-amintita, a ajuns là urrnatoarele concluzii : Cei doi Liberatori au con-venit ea in Peru trebuie sa se instaureze o forma de guvernarnint repu-blicana. S-a mai stabilit proiectul de operatii propus de Bolivar careprevedea atacarea cu toate fortele a spaniolilor stabiliti in Peru de Sus,de0 San Martin la inceput propusese ca inamicul sa fie atacat pe douafronturi ale caror linii de operatii se aflau la mare distanta una de alta(circa 300 leghe 1 200 kin). Astfel, trupele spaniole ar fi putut s seconcentreze i s bata separat corpurile patriotilor unul cite unul". Jus-tetea celor stabilite acolo s-a dovedit ulterior, prin actiunea intreprinsaimpotriva trupelor spaniole (la Junin i Ayacucho) §i prin forma deguverndmint infaptuita in Peru, de0 acolo partizanii regalitatii eraufoarte numero0. In fine, aparitia acestei lucrari a constituit punctulde pleeare al unor discutii, care au dus la apropierea istoricilor argenti-nieni i venezolani, la care s-au raliat §i alti istorici, ce s-au ocupat dea ceasta problema.

In 1963, trei istorici (unul venezolan §i doi argentinieni) fac o minu-tioasa analiza a serisorii lui Lafond §i prin aceasta intregesc afirmatiileistoricului venezolan Vicente Lecuna". In anii 1967 §i 1968, un altistoric venezolan vechi cercetator al activitätii lui SimOn Bolivar

spus cuvintul in ceea ce prive§te falsitatea scrisorii lui Lafond, spri-jinind cu noi argumente tezele lui Vicente Lecuna §i eea a lui CristObalMendoza".

Intr-o ampla sinteza aparuta in 1969, cu privire la legenda lui Lafondse afirmau urnatoarele : Probele care le prezinta Lecuna sint istorice,grafologice, ortografiee, lingvistice i chimice. Semnaturile, de exemplu,sint imitatii exacte ale unor semnaturi anterioare"4°.

Cu privire la problema intrevederii de la Guayaquil, un istoricsovietic a afirmat Inca din 1960 ea cei doi conducatori ai luptei de eli-

Ibidenl, ed. 152, p. 186.3 6 Ibidern, p. 222 225.37 Ibidem, p. 212 222.38 Cristóbal L. Mendoza, La Carla de Lafond" y la Perception hisloriogrcifica, inBoletin

de la Academia Nacional de la Historia", XLVI (1963), nr. 181, p. 38. ; A. J. Perez Amuchastegui,La Carta de Lafond" y la Perceptiva historiogrdfica, In Boletin de la Academia Nacional de laHistoria", XLVI (1963), nr. 181. p. 96-98 ; Jorge Bas, Notas referenntes a la salida de SanMartin del Peid, in Revista de la Universidad Nacional de Córdoba" (Argentina), IV (1963),nr. 1 12, p. 206-207, 220, 232, 237.

39 Angel Francisco Brice, Es apOcrifet el Testamento politico de San Marlin!, j, Fuefalsificado en el por Eduardo Colombre Mdrmol?, in Boletin de la Academia Nacional de laI listoria", L (1967), nr. 197, p. 26 ; Angel Francisco Brice, La Verdad Ilistóriea y la Carta de La-fond, In Boletin de la Academia National de la Historia", LI (1968), nr. 204, p. 484.

4° Waldo Frank, Bolivar-nacimiento de un mundo, t. II, La Habana, 1969, p. 436, nota4 (continuare de la p. 435).

=

§i-a

:5

PEraI

www.dacoromanica.ro

962 IOAN RAUL I. NEAC$II 12

berare din America de Sud nu au reu0t s elaboreze un program comun,din care cauza s-au despartit in mod evident nemultumiti unul de altul.San Martin nu obtinuse de la Bolivar ajutor in conditiile §i In masuracare i-ar fi permis sä continue lupta cu spaniolii pentru realizarea victo-riei finale. Mai departe, acelmi autor afirma ca San Martin care erapardsit de guvernul din Buenos Aires §i de prictenul sat" O'Higgins apropus sa se creeze o federatie peruano columbianä cu capitala laGuayaquil §i sa se contopeasca fortele armate ale celor dong tdri intr-untot unitar. Acela0 autor este de parere ca de fapt, prin realizarea acestuiproiect, s-ar fi transferat fortele armatelor columbiene sub comanda luiSan Martin, care cu ajutorul armatei ar fi devenit stapinul Perului §i,astfel, ar fi putut impuna vointa Columbiei, lucru ce nu i-a con-veuit victoriosului Bolivar 40 Ws.

In fine, un articol aparut in 1970 al unui istorie din S.U.A. (Mars land),cu privire la aceea0 problerna, pare sd fie mai apropiat de adeNtir. Autorulanalizind mai multe documente i in special o scrisoare a lui San Martinadresata lui_O'Higgins, inainte dc intrevederea de la Guayaquil, a ajunsla concluzia, eit acesta se gindise, c eea mai buna solutie pentru i-tarea haosului din Peru §i a mentinerii reputatiei sale era demisian.Liberatorii au avut la Guayaquil doua intrevederi, prima de trei7eci deminute §i a doua de cinci ore42, dupa care San Martin s-a reti as punindIa dispozitie lui Bolivar detapmentele militare de sub comanda sa. Inacest fel San Martin i-a dat lui Bolivar posibilitatea sit ilitareasca regimulrepublican in Peru i apoi s realizeze Federatia Anzilor, al cdrei nucleula acea data Ii constituia Republica Gran-Colombia.

In martie 1823, Peru a cerut lui Bolivar un ajutor militar "i inluna mai Congresul din Peru 1-a chemat pe Bolivar, cal e, in septembrie,a i sosit In nordul Orli cu armata sa pentru a actiona impotril a rega-li,tilor.

La 10 februarie 1824, Congresul Republicii Peru 1-a nuntit dictatorpe Bolivar i acesta a luat o serie de mdsuri pentin a stAN iii pe contra-revolutionari a salva situatia militara a republicanilor din Lima.

Cu toata, gravitatea situatiei Bolivar s-a pregatit sa definith ezeeliberarea Perului §i in acest scop intdrit armata, pe care a instruit-opersonal en minutiozitate. El a hat toate mdsurile pentru crearea uneinoi linii de comunicatie i retragere spre Ecuador in caz de insucces.

In ajunul luptelor hotaritoare ale fortelor republicane cu armataspaniold, intreaga populatie a Perului a ajutat la aprovizionarea trupelor re-volutionare. De0 efectivul armatelor regaliste instalat pe platourileinalte ale muntilor Anzi din Peru era mare, totu0, actiunile detwmentelordc partizani nu au incetat.

Bolivar cu o armata foarte mica, alcatuita din contingentele tuturornationalitatilor hispanoamericane (Ejército Unido Libertador), a aplicatstrategia izolärii armatelor spaniole in locuri, unde le lipseau sursele deaprovizionare, fapt care a usurat si gräbit alungarea ocupantilor. In

43 big I. Lavretki, Bolivar, Moskva, Molodaia gvardiia", 1960, p. 191.41 John P. Hoover, Sucre y la Enirevisla de Guayaquil, in Boletin de la Academia Nacional

de la Historia", LIII (1970), nr. 210, p. 300 301.42 Waldo Frank, Bolivar . . . t. II, p. 427.

sti-§i

eN

si

.,i-a

,www.dacoromanica.ro

13 BIOGRAFIA LUI BOLNAR" 963'

aeest scop armai a republicana urmind drumurile cele mai dificile ale Orlia inceput ascensiunea muntilor Anzii Cordilieri. La 1 august 1824, toataarmata s-a concentrat in localitatea Cerro de Pasco. Pe cimpia Sacra-mento de linga, aceeasi localitate, situata la 4 350 m deasupra niveluluimarii, Liberatorul insotit de generalii sad Sucre, La Mar, Santa Cruz$i Gamarra a trecut in revistä trupele republicane, care 1-au aclamaten frenezie. Cn acest prilej Bolivar a declarat trupelor sale ea actiunealor este urmilritil si de opinia publica liberala din Europa, interesata Iiieliberarea Lumii Noi".

Sosirea fortelor republicane prin surprindere in acel punct a deter-minat retragerea trupelor spaniole, conduse de generalul Canterac, pentrua evita taierea liniei lor de comunicatie spre Cuzco. In ziva de 6 august1824, a avut loc batalia de la Junin, care a durat 45 de minute §i alost exclusiv o actiune de cavalerie, unde au invins republicanii". Junina fost batalia natiunilor. din Lumea Noud"46. Pupa aceasta fulgeratoarevictorie a independentilor, cavaleriei spaniole i s-a zdruncinat moralul.

Situatia polilicà confuza din tiwara republica Peru 1-a obligat peSim On Bolivar in calitate de §ef al noului stat sa se duca la Lima,unde prin prestigiul sau a reusit sa restabileasca lucruriie.

Pupa plecarea lui Bolivar la Lima, fortele republicane condusede generalul Sucre an urmarit en perseverenta pe spaniolii aflati inretragere spre provinciile din sudul

La 9 decembrie 1824, pe cimpia de la Ayacucho, Sucre si-a imb5r-batat soldatii, aratindu-le ea de rezultatul acestei lupte depinde insk5eliberarea Americii de Sud. Astfel, republicanii, condui in mod abil deSucre, au zdrobit ultimele forte regaliste, fapt co a asigurat in moddefiniti independenta Americii de Sud spaniole.

Consecintele victoriei de la Ayacucho au fost imense. Pupa aceastalupta armata republicana a eliberat Cuzco, La Paz, Chiuquisaca §i Potosi.In vele din urma s-a predat portul Callao si s-a creat Bolivia. Astfel,Bolivar a al ut putinta sa intrevada realizarea visului sau, de ci earea unei natiuni hispanoamericane federalizate, pe care Congresul de laPanama nu 1 a putut consfinti'6.

Cu doua zile inainte de victoria de la Ayacucho, la 7 decembrie1824, Bolivar a trimis din Lima celebra sa circulara adresata guverneloirepublicilor Columbia, Mexic, Rio de la Plata (Argentina de azi), Chile

Guatemala, in itindu-le sa-§i desemneze ieprezentanti pentiu Congiesulde la Panama, fara sa faca vreo invitatie catre Statele Unite ale Amcriciide Nord. Circulai a incepea cu urmatoarea fraza : Dupa cinsprezece anide sacrifich consacrati libertatii Americii pentru a obtine sistemul degarantii caie, in timp de pace §i de razboi, sa fie scutul destinului nustru,e timpul ca interesele ii relatiile care unesc intre ele republic& americane,foste colonii spaniole, sa aiba o baza fundamentaI5, cai e sa eternizeze,

43 Vicente I wina. Libre( chM del Pali. C mpc //as de Junin y Ayacucho..., Caracas,1911, p. 14 15.

" Ibidem, p. 16 27.45 C. Pan a P( ri z, . (.( jill j uc icn de :us iMes jclilicos, Paris, 1928,

p. 124.Vicente Lecuna. LibuyalOn dcl p. 60, 70.

Orli.

;A

/1( Ill) ( I airdio

11

www.dacoromanica.ro

964 IOAN RAUL I. NEACSU 14

(lac/ e posibil, durabiitatea acestui guvern"17. Bolivar se gindea, conformconceptiei exprimate in Scrisoarea din Jamaica", in primul rind la ounitate defensivä, a Americii spaniole, pentru a putea face fat/ pericolelorcomune, precum si la aplanarea diferendelor dintre republicile componenteale proiectatei confederatii. In fine, el Ii exprima dorinta de a stabililargi reIaii diplomatice45.

In 1825, cind. Bolivar a ajuns pa virful munteIui Potosi (in Boliviade azi), uncle a implintat steagurile Columbiei, Peru. lui i Argentinei,a exclamat c/ republicile emancipate trebuie unite intr-o mare confecle-ratie, ca surori, cara sá se bucure de aceemi libertate, sub guvernelegi dui)/ dorinta fieckuia49. Astfel dupa o luptI grandioas/ i-a fostlarkit lui Bolivar sa., due/ steagul libertkii de la Orinoco pin/ la Potosi".

Despre opera politicI a lui Bolivar, marele poet si erou revoluti-onar cuban Jos:s Marti a scris urnikoarele : Nici un conchistador n-astrAbatut cu steagurile tiraniei atitea tki cite a strAbItut Bolivar cucele ale 1ibertI4ii"51.

Istoriografia sovietic/ subliniazI CI tot in 1825, Bolivar a luat ati-tudine hotIrith, impotriva participkii Statelor Unite la federatialatino-amaricanI, sprijinindu-se pe cele scrise de el in acel an : Ameri-canii din nord i americanii din Haiti vaniti de paste hotare sint strinipentru n3i ; de aceea nu voi consimti niciodatl ca sl fie invitati sI pun/°Mine in treburile noastre sud-americane... M bucur ea, Statele Unitenu vor intra in confec1eratie"52. D3 aceea patem considera pe Bolivardrept intemeietorul panamericanismului. In acea epocl popoarele latino-americana reprezentau o fortI superioarI Statelor Unite, ins/ tinerelorrepublici ma cum am mai arkat le lipseau premisele economicenecesare pantru realiz area confederatiei.

Cu ocazia Congr3sului de la Panama, care a avut loc intre 22 iunie15 iulie 1826 s-au. acloptat in unanimitate patru tratate, principalul fiindtratatul de uniune, lig/ si confederatie perpetia intre republicile Co-lumbia, America CentralI, Peru si Statele Unite Mexicane"53. PreambululaceAuia reinnoia conceptia hispanoamerican/ care convine natianilor

47 Sim In Bolivar, Escritos pollticos, p. 143 ; vezi $i C. Parra Perez, Bolivar.. ., I,p. 179-180 ; J. M. Yepe3, Del Congreso de Panamd a la Conferencia de Caracas. 1826-1954, t.I,Caracas, 1955, p. 40.

J.M. Yepes, op. cit., t. I, p. 109.42 Andres F. Ponte, Bolivar y otros ensagos. Con muchos datos desconocidos, Caracas, 1919,

p. 206.5° R. Antonio Ramos, Bolivar y el Paraguay, In Boletin de la Academia Nacional de la

Historia", LIII (1970), nr. 211, p. 460.51 Ramón Armando Rodriguez, Cumbres excelsas (Bolivar y Miranda), Caracas, 1951, p.

5 (Bolivar recorrici más tierras con las banderas de la libertad, que ningUn conquistador conlas de la tirania").

52 M.S. Alperovici, V. 1. Ermolaev, I.R. Lavretki, S.I. Semenov, Despre rdzboiul de eli-berare dus de colontile spaniole din America (1810 1826), In Probleme de istorie". Traducerearevistei sovietice Voprosi istorii", 1956, nr. 11, p. 90 (respectiv 66). Quintanilla spune: LaInceputurile sale panamericanismul a fost Intr-adevAr o chestiune a Americii Latine..."(W. Foster, Schild p. 265); Cind Bolivar dhdu curs invitatiel la Congresul Anfictionic dinPanama, o Indrepta exclusiv cdtre fostele colonii spaniole" (Manuel Medina Castro,EstadosUnidos y America Latina, Siglo XIX, La Habana, 1968, p. 161). Toate expresiile folosite dcBolivar cu referire la America de fapt s-au raportat la America Latina (n. n.).

53 W. Foster, Schip..., p. 266 ; J.M. Yepes, op. cit., t. I, p. 85 ; Manuel Medina Castro,Eslados Unidos y America Latina. . p. 173.

nu.-1

48

...,

www.dacoromanica.ro

15 BrOGRAFIA LIR BOLIVAR" 965

de origine comund, care au luptat simultan pentru asigurarea legaturilorde libertate i independentg"". Congresul de la Panama nu a atinsrezultatele sperate de initiatorul s'au, deoarece nu au participat Bolivia,Chile, Buenos Aires, Paraguay si Brazilia care, desi nu se opuneauideii unui congres, nu au fost de acord asupra niodului de punere in apli-care a acestor tratate.

Principiul bolivarian Uti possidetis juris de 1810 (adicg recunoastereaposesiunii teritoriilor dobindite ping, in 1810)55 nu satisfacea tarile nepar-ticipante la congres, deoarece ele se considerau nedreptatite in ceea cepriveste frontierele bor. De fapt congresul nu a avut un rezultat practicsi Columbia a fost singura tara care a ratificat conventiile incheiate.

Desi Bolivar intentiona s transforme intreaga America' Latinaintr-o republica federativg, datoritg dificultgtilor create de autoritatilelocale rgspindite pe acest vast teritoriu , el a fost nevoit sa intro-duel un regim centralist, fapt ce a provocat nemultumirea maselor si carea fost speculat de adversarii sai. In anii 1827-1828, ca urmare a acti-unilor separatiste puterea lui Bolivar a fost rasturnata in Peru si Boli-via, iar intre 1829-1830 Venezuela si Ecuador s-au separat de Columbia.

Nurneroase mgrturii ale contemporanilor Liberatorului atestarinimia si generozitatea sa. Asemenea lui San Martin, si Bolivar a chel-tuit averea personalg in vederea elibergrii tgrii sale si a rgmas sgrac pingla moarte. trn document edificator in aceasta privinta este cel din fe-bruarie 1825, prin care Liberatorul declarg ca refuza, primirea rnilionuluide pesos care ii fusese acordat de cgtre Congresul din Peru : Niciodatanu am dorit s accept chiar de la patria mea, nici o recompensg de acestfel. Ar fi o inconsecventg monstruoasg, data as primi acum din rniinilePerului ceea ce eu insumi am refuzat de la patria rnea"56. Cu privire lapozitia liberala a lui SiniOn Bolivar aprecierile istoricilor au fost diferitein trecut. Aparitia in 1951 a lucrarii cunoscutului istoric spaniol Salvadorde Madariaga, intitulatg Bolivar57, unde autorul nu a pus in adevgrataei lumina atitudinea liberal i republicang a Liberatorului, a stirnit pro-testele istoricilor specialisti in aceasta problema.

In 1953 istoricul venezolan Brice a dat o riposta foarte argumen-tata afirrnatiilor lui Madariaga, sprijinindu-se pe o serie de docurnenteconcludente. Brice presupunea c adversitatea lui Madariaga fata de Bo-livar se datora in mare parte epitetelor pe care Liberatorul le utilizasecontra spaniolilor europeni 58. Dintr-o recenzie aparuta in 1966 reieselucrarea mi Madariaga este pling de confuzii i ca autorul a avut o concep-tie gresita despre Bolivar 59. Doi ani mai tirziu, in 1968, istoricul Bricefro

" Manuel Medina Castro, Eslados Unidos y America Latina..., p. 187.55 Diclionnaire diplomalique, Publie sous la direction de M.A.F. Frangulis, II, M.

ii Z., Paris (f.a.), p. 1 045-1 050 ; vezi i .1. M. Yepes, Del Congreso de Panama..., I, p. 153.56 Angel Francisco Brice, Bolivar. Liberlador y Esladista, Caracas, 1953, p. 226.57 Salvador de Madariaga, Bolivar, Mexico, D.F., 1951 (Cf. Mario Briceiio Perozo, El

Bolivar..., p. 255 si nota 1 de la p. 262).68 Angel Francisco Brice, Bolivar..., p. 1, passim.59 Juicio de F. Diez de Mendoza sabre el Bolivar" de Madariaga. de Lucila L. de Perez

Diaz, In Boletin de la Academia Nacional de la Historia", XLIX (1966), nr. 193, p. 133-134(Becenzie).

ca

mit-

www.dacoromanica.ro

966 IOAN RAUL T. NEAC$II 16

Perozo, in ampla sa lucrare despre Bolivar, a redactat trei capitole incare a combatut teza lui Madariaga precum ca Liberatorul voia s introducilmonarhia in Columbia 60 Mai departe, dupa afirmatiile lui Milton Puen-tes, autorul luerarii Bolivar, Padre de Las Izquierdas Liberates (1965),Liberatorul apare drept parintele stingilor liberale. In sprijinul tezei saleciteaza pe istoricul sovietic Semionov 61 In alt capitol Briceiio Perozorernarch' aprecierile cercetatorului spaniol Juan Guasch Masachs, care,comparind valoarea Liberatorului cu cea a locotenentilor sai, afirmadupa victorie nici unul dintre ei nu avea capacitatea de a asigura fruc-tele triunifului"62.

In fine, cea mai elocventa marturie din care rezulta ca Bolivar arefuzat sa devina imparat reiese chiar dintr-o scrisoare a sa din 6 martie1826, pe care a trimis-o generalului Jose Antonio Pdez drept raspuns lapropunerea facuta de acesta din urma : Eu nu sint Napoleon si nici fluvreau s fiu. De asemenea nu doresc sà imit pe Cezar, nici pe Iturbide.Astfel de exemple inn par nedemne pentru gloria mea. Titlul de Liberatoreste superior tuturor celor care le-a primit orgoliul omenesc. De aceeaimi este imposibil sa-1 degradez"63.

Incheiem prin a sublinia ca aparitia articolului despre SimOn Boli-var in presa romilneasca, destul de tinard, constituie dovada ca in 1829cititorii din tara noastra au luat cunostinta de activitatea marelui revolu-tionar venezolan, care a eliberat einci natiuni din Hispanoamerica.

AUTOUR DE L'ARTICLE « BIOGRAFIA LUI BOLII AR nPUBLIE DANS LE JOURNAL « ALBINA BOMNEASC.> EN 1829

n8sumE

L'étude prend pour point de depart l'article comprenant des donnees biographiques sur SimOn Bolivar, paru en 1829 dans le journal«Albina Româneasca n de Jassy.

Apres une analyse critique des informations contenues dans Par-ticle, l'auteur presente brievement les principaux moments de Pactivitemilitaire et politique du révolutionnaire sud-arnéricain.

Une attention spéciale est accord& aux rapports entretenus parBolivar avec les autres leaders revolutionnaires d'Amerique Latine, ainsiqu'au probleme touchant la controversée entrevue a Guayaquil de Bolivaret du ievolutionnaire argentin Jose San Martin, do meme qu'à la fedeta-lisation latino-américaine.

En conclusion de l'étude on affirme que la publication de l'articlesur SimOn Bolivar dans un journal roumain constitue un precieux temoi-gnage de Pintéret manifeste par l'opinion publique romnaine a l'egarddes événements révolutionnaires enregistrés sur le continent sud-améri-cain au debut du XIX-6 siecle.

60 Mario Bricerio Perozo, El Bolivar. . . p. 71.Ibidem, p. 243, 249-250.

62 Ibidem, p. 229.63 Simon Bolivar, Garlas, I, Caracas, 1958, p. 11.

ea

0

www.dacoromanica.ro

REVOLUTIA DIN 1848 SI INVATAMINTUL PUBLICLA SATE iN TARA ROMANEASCA

DE

G. D. ISCRU

Inviitilmintul la sate in Tara Romaneasca, transformat intr-un ser-viciu public in 1838, a cunoscut rezultate apreciabile In deceniul pre-mergaior revolutiei, insuficient subliniate ping, acum1, principatul ajun-

se incadreze intre Virile europene cu o dezvoltare medie din acestpunct de N edere 2.

Dar pe 1ing6 acest aspect, sa,-i spunem cantitativ, demn de luat inseama, scoala satului, cu problemele pe care le-a pus contemporanilor,a constituit un puternic ferment de agitatie social-politicA, contribuindastfel Ia formarea situatiei revolutionare 3.

La izbucnirea revolutiei, *collie comunale 4 erau inchise demult 5.Dintre candidatii de invkAtori 6, putini se elan in co1ile elementare aleoraselor, resedintg de judet, intrucit, din primAvara anului 1848, Eforianu mai considera necesara chemarea lor masiv a. la preggtire 7.

Programul scolar al guvernului revolutionar provizoriu a fost sin-tetizat, precum se stie, in art. 16 al Constitutiei" instructie egala.

1 In ultimii doi ani scolari se ajunsese la functionarea a circa 2 200-2 300 de scon cuaproape 50 000 de scolari. Toate satele erau cuprinse In reteaua scolard" (Ca sate cu scoaldsau unite" la aceeasi scoa16), o scoalä revenind ,In medic, la sub 1,5 sate. Calculul autorului, dupamai multe surse : Curierul romanu", an. XIX (1847), nr. 3/2, VII, p. 9 ; Arhiva istoricd centrald,Ministerul Instructiunii, Tara Romdneascd (In continuare, M.I.T.R.), ds. 1 305 1847, 1. 10-12,19, 21 21, 32-38, 45-51 ; idem, ds. 2 58111849 (dosarul cuprinde state de lefuri, pe judete, intrimestrul ianuariemartie 1848); idem, ds. 1292 1847, f. 3 si 8, si ds. 1 727/1845, 1. 281 287,pentru jud. Romanati. Satele Orli In 1846 : 3 350, dupd datele Vistieriei, cf. I. Cojocaru, Do-cumenle priviloare la economia Tarii .Romanelti, 1800 1850, vol. II, Edit. stiin(ificd, Bucuresti,1958, p. 921).

2 Concluzia autorului, argumentatil In teza sa de doctorat, recent sustinutd.3 Acest aspect fundamental, dupd pdrerea noastrd poate constitui subiectul unui

studiu amplu. Aici ne rezumdm la enuntarea ideii.4 Asa se numeau scolile din sate.5 Anul scolar la sate se Incheia, dupd legea scolard din 1847, la 23 aprilie.6 Asa se numeau InvalStorii inainte de atestare.7 M.I.T.R., ds. 1 491/1848, f. 3.

..STUD11". tomul 25. nr. 5. p. 567 957. 1972.

gmd sa

www.dacoromanica.ro

968 G. D. ISCRU 2

intreaga pentru tot rom'anul" i explicat pe larg in cuprinsul cunos-cutei Proclamatii de la Islaz. In acest din urmd document programaticse prevedea, special pentru sate, cite o sward incepgtoare si bine in-tocmitd in fiecare sat" 8 guvernul, precum se stie, a fkut o largd pu-blicitate proclamatiei. Itearnintim doar cd in gazeta oficioasd Popolulsuveran" (nr. 12-26/26. VII 11. IX. 1848), in intinsul articol intitulatConstitatia expticata- intr-o ,scoatei de sat, atunci cind se ajunge la art. 16,sint explicate pe Inelesui säteanului considerentele si intentiile guver-nului astfel : numai intr-un regim bazat pe tiranie poate exista inegali-tatea instructiei, chiar tinerea sateanului in intuneric In scopul asu-pririi lui ; acurn insä ardta gazeta fiul sdracului va invdta deopo-trivd cu fiul bogatului, fiindcd toti românii sint deopotrivd, asenaeneatrebue sdinvete i fetele deopotrivd cu oamenii, fiindcd nu e drept <ca>muerile sd ramie in intuneric"3. Guvernul revolutionar privea, deci, in modulcel mai serios instructia in general, instructia populard in special 1°. Caactiune concretà, guvernul a desfiintat Eforia scolilor, la 25 iunie, trecindintreaga rdspundere a organizdrii i administratiei scolilor pe seama Minis-terului Credintei si al Instructiei Publice 11, care-I avea titular pe I. Eliade.Tar la 3 august 1848, arkind c va trece s'a se ocupe cu toatd atentia deprincipalele probleme ale organizdrii interne, Locotenenta a instituit 8comisii de lucru, intre care si una pentru coli. Comisiile erau invitate capeste trei zile sd-si inceapd lucedrile, spre a putea infAtisa Locotenenteicit se va putea mai in grab proiecte deslusitoare i potrivite cu trebuin-tele cele de acum ale natiei" 12. Mai mult nu cunoastem sä fi intreprinsLocotenenta i nici dacd, alkuri de celelalte, comisia pentru scoli si-a in-ceput sau nu hicrdrile. Probabil cd nu, datoritd precipitkii evenimentelor.

Dacd in materie de reorganizare scolard conducerea revolutiei nua avut vreme decit sa%-si exprime intentiile, in schimb ea a cdutat sä f o-loseascd din plin pe slujitorii scolii in actiunea de difuzare i explicarea idedor noi si in primul rind a Constitutiei". Guvernul revolutionar iiconsidera devotati cauzei sale in general, nu gresea. Invdtdtorii auconstituit prima grupare mai mare de oameni care, in satele tarii, s-auridicat de la neputinta in fata inega1itàii sociale la opinia cetäteneascdmoderna' despre egalitatea oarnenilor i despre dreptatea sociald. DarIn calea organizarii propagandei prin profesori i invätdtori au stat cloudmari greutAti : 1. epidemia de holerd, care a cuprins, cu intensitdti dife-rite, toate judetele principatului, din cauza cdreia in unele orase de rese-dintd co1i1e s-au inchis mai devreme, uneori fdr a. exarnenul obisnuit 13;2. neplata lefurilor invatatorilor 14.

9 Anal 1848 in Principatele Romdne. Acte i documente publicate cu ajutorul Comiletuluipentru rddicarea monumentului lui loan C. Brdtianu (in continuare, Anul 1848. . .), I. Bucuresti,1902, p. 494-496.

9 lbidem, II, Bucure§ti, 1902, p. 215.Ibidem, p. 203, 438-439 ; VI, Bucuresti, 1910, p. 6.

u Anul 1848. .., II, 86-87.lbidem, III, Bucuresti, 1902, p. 194-195. Comisia scolarA era alcAtuitA din : I. Eliade,

P. Poenaru, A.T. Laurian, C. Bolliac si N. Cretulescu." Din cite cunoastem, aceastA mare greutate a fost putin luatA in seamA in lucrArile de

specialitate. Chestiunea meritA o cercetare deosebitA i serioasA. Ea ar corecta, pdate, uneleaprecieri asupra evenimentelor din 1848. Vom incerca aceasta cu alt prilej.

" in baza unei hotAriri a Eforiei, din martie 1848, privind plata de douA ori pe an a le-lurilor invatatorilor (M.I.T.R., ds. 2 581/1849, f. 2), ianuariemartie a fost ultimul trimestru al

si

j

i,

113

www.dacoromanica.ro

3 RE. YOLUTIA DIN 1848 $1 trIVATArgis/TUL LA SATE IN TARA ROMANEASCA 969

In eiuda acestor greutati, invatatorii, acolo unde au putut si cumau putut, si-au facut datoria fata, de revolutie. Ei nu mai aveau, de fapt,nevoie sa fie convinsi despre necesitatea inlaturarii vechii orinduiri. Catarani fii de clacasi, cei mai multi si ca invatatori, Ii simtisera dinplin nedreptatile.

Dar mai intii au fost solicitati profesorii claselor I, elementare, dinorasele de resedinta, ca unii ce aveau o responsabilitate i un control di-rect asupra scolilor comunale si a invatatorilor. Adresa guvernului, din24 iunie, care Ministerul Instructiunii, dispunea chemarea Invatatorilorin orasele de reedin i instruirea lor pentru raspindirea ideilor revo-lutiei 15. A doua zi, ministerul trimetea celor 17 profesori circulara princare, subliniinclu-se importanta organizarii propagandei prin invatatorila momentele cele grave ale regeneratiei, cind libertatile publice au atitiainimici de tot felul", le transmitea aceasta insarcinare ca pe una din/7cele mai importante si nobile". Spiritul in care ministerul dispunea sase faca propaganda este tipic pentru intreaga politica a Guvernului pro-vizoriu i apoi a Locotenentei : Fa, d-le profesor, din invatatori organefidele ale libertatii, trimite-i in sate a lumina pe fratii lor i totdeodat5, a leinsufla spiritul pacii si al bunei orindueli, caci numai buna orinduealäpoate a lie Intri libertatile ; fa dintrinsi apostoli inchinati libertatii iarnu demagogi i turburgtori"16. Pentru a le trimite profesorilor, MinisterulInstructiunii a cerut celui din Nauntru exemplarele necesare din Con-stitutia liberatoare"17. Primind. la 7 iulie, instiintare de la Tirgoviste elinvatatorii judetului refuzau sa, se adune la scoala orasului, datorita ne-primirii lefurilor 19, Ministerul Instructiunii a revenit, la 9 iulie, cu o altacirculara catre profesori, trimitindu-le, cu aceasta, cite trei exemplaredin Proclamatie 19 iar la 12 iulie a rugat Ministerul din Nauntru s ia ma-suri pentru a grabi stringerea invatatorilor 20 Din cauzele aratate, pro-babil ca adunarea invatatorilor mergea greu. De aceea i socotind,desigur, insuficiente instructiunile din circularele anterioare la 19 iulieministerul a chemat la Bucuresti pe profesorii din 12 judge 21 in scopulinstruirii lor corespunzdtoare 22. *i pina atunci, cei mai multi dintre pro-fesorii invatatorilor comunali propagaserä ideile revolutiei. Comisia deancheta, instituità dupa infringerea revolutiei, constata, la 5 mai 1849, camai toti profesorii au fost masina revolutii " 3 Revenind de la Bucu-resti, si-au continuat activitatea, poate cu mai multa insufletire. N. Si-

anului 1848 pentru care s-au plãtit lefurile, urmdloarea plata urmind sS se facd la 26 octornbrie.aceasta Brit vreo avizare prealabild. Guvernul revolutionar n-a anulat hotdrirea Eforiei, mai

bine zis nu 5i-a fixat o pozitie ferma, ldslnd ministerul de resort sd dispund dupd Imprejurdri(M.I.T.R., (Is. 1454 1818, f. 6 5i 32-33 ; ds. 2 581 /1849, f. 145. Arhiva istorica centrahl, Vor-nicia din hiuntru Tara Romilneascd in continuare : V. L. T. R. , ds. 797 I B/1847,1. 515 516).

Anut 1848_, If, p. 60 ; M.I.T.R., ds. 1 454/1848, f. 1.Anul 1848. .., II, p 87, si VI, p. 6-7.

11 M.I.T.R., ds. 1 454/1848, f. 3-4.12 Ibidem, f. 6.12 Ibidem, f. 5 ; Anul 1848. . p. 360-361.a° M.I.T.R., ds. 1 454/1848, f. 9.

Ibidem, f. 34-35.22 Documente privind anul revolutionar 1848 in Tara Romdneased, Bucuresti, 1962,

JJ.G.A.S. (in continuare : Documente 1848, Tara Romknease6), p. 482 483.23 Ibidern, p. 225.

,

15

16

II,

www.dacoromanica.ro

970 G. D. ISCRU 4

monid, fostul profesor al invatatorilor din jud. Arges pina in 1844, apoirevizor al scolilor din intrega tara, a fost (14 iunie-5 iulie) administratoral districtului" respectiv, iar la 1 septembrie a fost ales candidat de jude-cator de cetatenii orasului Pitesti 24 Penescu, fostul profesor al invatit-torilor din jud. Brila, devenit apoi profesor la Seminarul central al Mi-tropoliei, a luat parte activa la revolutie, fapt pentru care amintita Comi-sie de ancheta, 1-a gasit vinovat 23 La fel a procedat i succesorul situ,

Nenovici, fost comisar al jud. Braila, a carui activitate este cunoseuta 26.TJltimul profesor al invatatorilor braileni, loan Maxim, a avut aceeasicomportare, din care cauza a fost destituit si pus sub urmarire, intiueitfugise 27 Transilvaneanul Dionisie Romano, fostul profesor al inval ato-rilor din jud. Buzau pina la venirea aici a lui Scarlat Turnal itu, a fostunul din oamenii de nadejde ai eonducerii revolutiei. Arestat dupa ina-busirea revolutiei i trimis peste granita, s-a reintors in taina, ase uliz.n-du-se la sehitul Ciorogirla, de uncle instiintat cunoscutii (intre care

pe prof. I. Penescu) c scopul lui este de a meige inainte". Declaratvinovat de amintita comisie, a fost mentinut in arest pina la hotarireadefinitiva a generalului Duhamel 28. Cit priveste activitatea revolutionara

profesorului Scarlet Turnavitu venit la Buzau in 1813, de la Giurgin, aceasta este cunoscutd. Soeotim insa utila o reamintire. umit admi

nistrator al jud. Rimnicu-Sarat 22 b" lit granil a cu Moldoi, a, deci int r-im_post de mare meredere i importanta , Scarlat Turnal itudatoria cu prisosinta, ca re olutionar A fost un om devotat cauzei,31fapt pentiu care, la intrarea in Focsani, autoritatile militare interventiopiste 1-au cautat eu infrigm are i, gasindu-1, 1-au ridicat en forta, in ciudauzantelor diplomatice, din casa reprezentantului din Focsani al Consulatului Frantei la Bucuresti, Calcagno, care-i acordase, la cerere, azil, lai

altor doi fosti colaboratori ai sài, fiindca explica diplomatul franeezin scrisoarea sa catre Consulatnu-i recunoseuse alta villa in afara aceleia de a fi avut pareri constitutiona1e"32. De la interogatoriu pinitla pronuntarea condamnarii severe 6 ani la munca Giurgiului" a.avut cea mai curajoasa atitudine, asa cum n-am intilnit la nici un fostrevolutionar care a avut nesansa s treaca prin fata Comisiei de ancheta.In lista arestatilor de la manastirea Aracaresti, apreciindu-i-se activitateain vremea revolutiei, se precizeaza laconic ca i-au fost organ tare"33.Este, de asemenea, foarte probabil ca, tot in jud. Buzau, comisarul depropaganda loan Costinescu 24 era aceeasi persoanit cu fostul ajutor (din

24 Anul 1848. . I, p. 559, 631 632 ; II, p. 39, 294 ; IV, p. 366.22 Documenle 1848, Tara Romiineascä, p. 282-283.2° Ibidern, p. 99, 146, 148, 151, 520-523 ; Anul 1848..., II, p. 729-730 ; III, p. 114,

164, 405 ; IV, p. 221-222 ; V, p. 202 ; VI, p. 27.27 Cs. 1 454/1848, 1. 98-99.29 Documenle 1848, Tara flomdneascll, p. 241 243, 282 283 ; Anul 1848_, V, p. 2 3.

M.I.T.R., ds. 3 391/1840, f. 434 si 440.bi9 Arm! 1848. . II, p. 224 si 358.

39 Ibidem, VI, p. 12-13.Ibidem, rr, p. 267, 358, 591, 657-658, 709 710 ; III, p. 62 63 ; IV, p. 6 7,lbidem, IV, p. 394-395.

33 Documenle 1848, Tara Romdneascii, p. 34 si 101.34 Anul 1848_, III, p. 114, 165 167; Documente 1848, Tara Romdneascd, p 201.

.Y.

§i-a

a

faunzO

M.I.T.R.,

"34

31"

I.

si-a

si

5i

www.dacoromanica.ro

5 REVOLUTIA DIN 1848 SI INVATAMINTUL LA SATE IN TARA ROMANEASCA 971

1838 ping in 1843 35) al profesorului Dionisie Romano. In sfirsit, ultimulprofesor al invAtgtorilor din jud. Buzgu, V. Gredianu, (din 1847 36), a fostin 1848 mgdular al clubului republican" din ora i, in ciuda incercgriisale de dezvinovgtire, dupg infringerea revolutiei, Comisia de ancheta,aducindu-1 de doug ori la cercetgri, 1-a declarat vinovat, hotgrind sg-1menting la arest ping cind va hotdri generadul Duhamel 37. Asupra par-ticipärii la evenimentele din 1848 a lui loan, .11laioreseu inspector alcolii centrale din Craiova, apoi, din 1847, unul din cei trei inspectori

scolari ai rii, onml prin care Eforia indruma i controla scolile comunaledin jud. Do lj, apoi din toatg Oltenia nu mai este cazul sg stgruim :ea este foarte cunoscutg. Craiova a fost un puternic centru revolutionar.Pe plan local, un om de mare incredere ad conduccrii revolutiei a fost pro-fesorul mvAtãtorilor din jud. Dolj, Grigore Mihdeseu. Prezident ad Magis-tratului Craiovei i membru al clubului revolutionar din localitate, el si-aales colaboratori cum preciza actul de acuzare al Comisiei de ancheta,din 7 mai 1849 dintre cei cunoscuti oficial de rgzvriititori"38. A parti-cipat la arderea Regulamentului organic si, la stgruinta administratoruluijudetului, Florian Aaron, a acceptat sg-i fie arsg chiar diploma lui depitar 39. Arestat dupg ingbu§irea revolutiei, a fost eliberat pe chezgsiedestoinica" ping la meeperea cercetärilor, chci avea familie grea, dar amceput de isnoavg propaganda in folosul Constitutiei", fapt pentru care

fost arestat a doua oarg4° trimis, impreung cu altii, la dispozitia gene-ralului-maior Danielevski 41. Comisia de anchetg 1-a declarat vinovat la7 mai 1649, hotArind mentinerea lui in arest ping la hotgrirea definitivga generaluhii Duhame142. La interogatoriul ce i s-a luat la 27 mai 1849,a avut o atitudine dirzä, desi a incercat farg succes, de altfel sa se

des1 inovateascd. A fost condamnat la 6 ani inchisoare la ingngstireaSnagol 4 3.

0 activitate deosebità a desfasurat In thnpul revolutiei primal pro-fesor al inviltrttorilor din jud. Gorj mutat, din 1811, la Slatina "C. Stancioviei, care ne-a lgsat i interesante memorii asupra evenimente-lor 45. A plecat din Slatina la Islaz cu sarta revolutiunii". De aici, prinCaiacal, au ajuns Ia Craiova. Bintuia grozav" holera. Primind, intretimp, vestea abdicgrii domnitorului, au pornit-o spre Bucuresti toti re-volutionarii. La Slatina, capii" refuzarg banchetul oferit de prefect".

filcurilm la mine, unde toatg adunarea fcu jurgmint p Constitutie"i§i aminteste profesorul. A doua zi plecarg la Bucuresti. El refuel func-

tia de prefect" de Vilcea, multumindu-se a se duce cu propagandain Pitesti", de unde, misia", mnse la Bucuresti, prezen-

ia36 ds. 3 391 18-10, f. 347 348 si 353 ; invatatorii din judet tineau foarte mult

el.36 lhidcrn, ds. 1 291 1847, f. 168.37 Documente 1848, Tara Romineasca, p. 481 486.38 Ilndem, p. 225 226 ; Anul 1848..., III, p. 200.35 Docurnenle 1848, Tara Rorndneascei, p. 431 433.4° Anul 1848_, V, p. 65.41 Ibidem, p. 531 si 587.42 Docurnenle 1848, Tara Ronuineascli, p. 225-226.43 Anul 1848..., VI, p. 233 234.44 M.I.T.R., ds. 3 387/1810, f. 157.4 5 Al. tefulescu, Incereare asupra istoriei Bucuresti, 1899, p. 237-246.

a §i

.7i

,II

Iinplininduli

M.I.T.14.,

Tirgu-Jliului,www.dacoromanica.ro

972 G. D. ISCRU 6

tindu-se, la Ministerul Instructiunii, lui I. Eliade 8i P. Poenaru. Acestadin urrna i-a spus ca daca boierii retrograzi vor inabu8i revolutia, pe noi,dascali, ne va exila in Indii". Revenind la Slatina, s-a imbolnavit deholera, dar 1-a scapat doctorul lep, care i-a ordonat" s inearga spremunti, in Gorj, ceea ce a 8i facut indata. Dintr-o scrisoare a lui eatre Gh. Ma-gheru retinem ea la revenirea din Bucure8ti gasit intreaga familiebolnava iar o fetita i-a rnurit de holera 46 Magheru tocmai trecea 8i el spreGorj. Profitind de ocazie, C. Stanciovici a plecat i el la Tirgu-Jiu, unclede asemenea, holera era ingrozitoare". Dar el famine revolutionar...Eram tare gras ii aminte8te profesorul cu barba mare, neagra,cu e8arpà, cocarde §i arme". Aici, la Tirgu-Jiu dupa ce ne ocroriram"

vistierul Läudat 1-a intrebat : a,Neic ! Cum o sa luam noi ''Ardealulnumai cu cocarzi ? Cum ne-a luat-o (sic !) i ungurii, avind in ajutor drep-tatea noastra 8i pe Dumnezeu" i-a rdspuns profesorul. Apoi, in zavoi,el a explicat oravnilor 8arta revolutiei" protopopul a citit juramintul

toti au jurat pe Constitutie", primind i cocarda. Era secretar al luiGh. Magheru. La intrarea in tara a lui Soliman pa8a, Magheru i alti no-tabili" 1-au trimis, insotit 8i de altii 8i impreuna cu toti invatatorii jude-tului, la Bucure8ti, sa felicite Loeotenenta i pe turci. Drumul trecea prinRimnicul Vilcea. Avind in trasura doi invatatori cu stindardul tricolor,a ajuns la Rimnic, unde de asemenea a gäsit holera in furie". Invatato-rii au mincat s-au odihnit iar el, peste noapte, a plecat spre Slatinade unde primise vestea ca sotia ii era bolnava , lasind instiuctiuni cum

mearga cei 120 de invaptori la Bucure8ti. Cu siguranta ca ace8tia aufacut drumul pe jos, caci prof. Stanciovici, plecind din Slatina dupa treizile cu calea8ca sa, tot a av-ut vreme sa iasa inaintea invatätorilor la capulpodului Mogo8oaiei, de unde, pe jos, cu totii au venit la Palatul Go1e8-tilor", unde era secliul Locotenentei. Multimea ramase in elute, delegatiiurcara i felieitara Locotenenta. Sdrutarile i ImbratiCarile mr mai aveausfir8it". Multimea, in curte unde era 8i statuia Romaniei en lanturilerupte felicita i aclama Locotenenta ie8ita in balcon. Dupa aceea, in-vatatorii plecard. Seara, intr-un pavilion enorm, lucrat de toti dulgherii

tapiterii din Bucure8ti in gradina Kisselef, s-a dat un mare bal in cinsteaturcilor veniti in Bucure8ti. Au fost invitati i delegatii gorjeni. In searaurmatoare o noua manifestare cu facie i muzici" in cinstea turcilor.Apoi evenirnentele s-au precipitat. Profesorul a fost propus, alaturi dealtii, deputat de Gorj pentru Constituanta 47. Dar revolutia a fost infrintä.71

Turcii i muscalii blocara tara" ii aminte8te profesorul. El a mai pu-tut sa scape de torturi pe mai multi invatatori", imprietenindu-se cunoul ocirmuitor de Olt. Reactionarilor din Slatina le era teama de Ma-gheru, care Inca' nu dizolvase tabara i dupa o falsä alarma 8-au grabitsä aduca pe turci in mar§ fortat" in ora8, cu patru tunuri 8i 600 de catiri.Turcilor insä le era team i n-au intrat in ora8 decit dupa ce profesoruli-a asigurat eu capul meu" ca nu exista nici un pandur. Peste citevazile mai sosira i alti turci, iar Stanciovici a fost trimis in tabara lui Ma-gheru, en scrisori, spre a-1 convinge sa se predea fara niei o temere"_

46 Anul 1848..., III, p. 618-619.47 Ibidem, p. 353.

si-a

,,si

si

sa

,si

www.dacoromanica.ro

7 REVOLUTIA DIN 1848 SI INVATAMINTUL LA SATE IN TARA RONIANEASCA 973

La po§ta de la Tavideni, o patruld de panduri de-ai lui Magheru ii silicu eeva maltratdri" sä intre intr-o co§are, pentru explicatii. 0§-

tenii Ii intrebarl chiar ce sd Med. Ii sfdtui sä elibereze pe secretarul consu-latului englez care mergea la Magheru §i. ei Ii opriserd de cu seara,in ploaie §i noroi" iar ei sä se intoarcd la vetre. Ajuns la Riureni, dinstrajd, in strajd, tocmai in virful dealului cu vii", la casele §i bisericaegumenuhil Hrisant Hurezeanu, gasi pe Magheru, pe colonelul Ple§oianu,Florian Aaron §i pe altii. Probabil nu §tiau prea bine ce se petrecuse,cati toti rdrnaserd, incremeniti" cind le spuse cum stau lucrurile. Dupdun ceas timp in care capii" tinurd un consiliu, pandurii au fostadunati. i profesorul ii aminte§te scena dizolvdxii taberei de la Riureni,in care revolutia i§i avea ultima nddejde. . . . Prin cuvinte, laerdmi §i vorbede consolare spuse taberii c revolutia este suspendatd §i cd toti sä seinapoieze la casele lor Med, temere. Un murmur general iti lua auzu. Maimulte buti cu yin §i rachiu se deterd iama ! multor colibe se puserd foc !0 alarmä teribild se auzea in toate pärtile, a§a ed in 3 ore nu mai era decitun pustiu !". Multi dintre capi" primird de la secretarul cirmuirii deVilcea pappoarte pentru Austria iar prof. Stanciovici, purtind rds-punsul acestora, porni inapoi in calea turcilor. Intilnindu-i, 11 luarä cu ei.Inaintau prudent, cu teamd. Pandurilor intilniti in cale nu le faceau nimic.Osta§ii tari§ti le-o luaserd inainte §i arestau, luau prizonieri. Omer pa§ainsu§i a venit de Craciun la Slatina. Profesorul i§i aminte§te cd, a fost inrelatii bune cu turcul, cdruia Ii plAcea s petreacd, : erea in permanentd,la toate, dansa §i juca §i stos, cu grämezile de ico§ari de aur, cum §i bi-leard". In februarie 1849, C. Stanciovici a fost chemat la Tirgu-Jiu de oruda bátrina. A plecat cu twit& familia §i nu s -a mai intors la Slatina 48

Despre prof. A.N. Craiovescu, succesorul, in Gorj, pia, in 1847, allui C. Stanciovici, nu avern vreo mentiune de participare la revolutie.In schimb, despre ultimul profesor (pind, in 1848) al invdtätorilor gorjeni,Gheorghe Calinescu originar din Bucure§ti retinem din actul de acu-zare al Comisiei d.e anchetd. (17 ianuarie 1849) ed el a indeplinit en toaraintinderea poruncile guvernului revolutionar §i instructiunile de comunismale lui Eliad. i fiindcd asemenea misie a fost din cele mai primejdioasecontinuau anchetatorii pentru cdei au insuflat läcuitorilor tärani marevräjmd§ie asupra proprietarilor", Comisia hotdrd§te mentinerea lui inarest pind, la hothrirea definitivd a generalului Duhamel 49. Despre felulin care s-a ocupat el de instruirea invdtdtorilor in 1848 vom vorbi mai jos.

ultimul profesor (pind la 1848) al invdtkorilor din jud. Ialomita, Gri-gore Constantinescu, apare, in lista nr. 4 din 22 octombrie 1848, printrefetele bdnuite de turburarea lini§tii ob§te§ti"50. Tot acolo apare §i entuzias-tul profesor al invdtdtorilor din jud. Mehedinti, Dimitrie Frumufann, capovdtuitor prin intelegere cu Tell §i Iliad"51. Despre el mai §tim cd la15 august 1848 a fost desemnat, aldturi de alti 13, ea deputat de Mehedintipentru Constituantd 82. N-am intilnit, printre cei implicati in revolutie,

48 Al. t..efulescu, op. cit., p. 237-296.49 Documenle 1848, Taro flomdneascet, p. 113-119.59 Ibidem, p. 96.51 Ibidem.52 Ann! 1448_, III, p. 453.

Si

www.dacoromanica.ro

974 G. D. ISCRU 8

numele celor doi profesori ai invatatorilor din jud. Ilfov, V. Jorj, §i succe-sorul sau, A. Zot. Despre Dimitrie Jianu, primal profesor al invatatorilordin jud. Muscel, §tim ca a fost pina la 5 ifflie 1848, cind era chemat7, la alta insarcinare" administrator al judetului 53. De0 intr-o lucrarerecenta se afirm5 c succesorul lui Jianu, prof. I. Brezoianu, a fost unfactor principal al organizarii revolutiei in anul 1848, avind legaturi strinsecu Guvernul provizorin"54 i de0 apare in lista, cunoscuta, de acum, de la22 octombrie 1848, printre persoanele banuite ca au luat parte la revo-lutie 55, nu avem totn0 alte mentiuni asernanätoare despre el. Dealtfel,§tim ea, la 27 mai 1849 Comisia de ancheta 1-a declarat nevinovat 56. JoanGherasim Gorjanul, fost profesor mai intii al invatatorilor din Ialomita,mutat apoi la Ploie§ti, in aceemi slujba pentru jud. Prahova, pentru acti-vitatea lui revolutionara a fost arestat, din ordinul generalului Luders 57.In lista amintita, a arestatilor de la Vacamti, se noteaza in dreptul nu-melui : tare aplecat §i raspinditor de idee revolutionare ale guver-nului nepravilnic"58. Anchetindu-1, comisia a constatat ca, profesorula luat mare parte la neorinduielile urmate in vremea nelegiuitului gu-vern", ea propagandist al Constitutiei" ; drept urmare, dibpune retine-rea lui in arest pina, la hotarirea generalului Duhamel. Dar, din conside-rente umanitare sa afla in virsta de batrinete, sanatatea sa in proastastare §i sacat" i pentru ca ceruse milostivirea generalului Duhamel,a fost eliberat pe cheza0e 59. Printre cei arestati, ca participanti la revo-lutie, au fost i alti profesori : David Alm4anu, fostul profesor al invap-torilor din jud. Saac, ramas §i dupà 1845, cind s-a desfiintat judetul, totla Valeni, urmind s imparta, jud. Prahova en I. Gherasim-Gorjauul ;A. Fortunatu, profesorul invatatorilor din jud. Rimnicu-Sarat, I. Trulescudin Romanati, Zaharia Boerescu din Vla§ca 69. In ce-1 prive§te pe profeso-ml din jud. Teleorman, V. Urzescu, acesta n-a incetat agi-tatia nici dupa, infringerea revolutiei, a§a cum procedase (vezi mai sus)§i prof. Gr Mihkscu de la Craiova. La 19 septembrie, subeirmuitorulpla0i Tirgulni raporta, alarmat, cirmuirii c, revenind la Alexandria, agasit o turburare prea infocata" i citeaza pe prof. V. Urzescu intr-ungrup de 12 agitatori". De0 daduser a. steagul jos relata subeirinui-torul, speriat dar acum 1-au ridicat iara0 §i prin ale lor invitari aprin-zind §i pe mai multi din birnicii romani, striga toti : Constitutia, Consti-tutia sa traiasca, subt ocrotirea d-lui ghineral Gheorghe Magheru, iarRegulamentul s putrezeasca uncle s-au ingropat, §i alte multe birfiri".Doi fusesera izvorul aprinderii", Tache Stamatescu §i Tache Mihaescu,care sosiserd, de curind din tabara lui Magheru cu felurite invitari". Indimineata acelei zile subcirmuitorul se dusese in tirg §i voind s ridice peunul dintre ei, care, incins en sabia, striga in tot chipul", abia a scapat

53 Ibidem, I, p. 559, 632 633 ; II, p. 39 si 294.54 Gindirea pedugogicd a generafiei de la 1848, Edit. didacticil i pedagogicii, Bucuresti,

1968, p. 226 ; de altfel, nu se citeazá sursa afirmatiei.55 Docurnenle 1848, Tara Romdneascd, p. 93.56 Ibidem, p. 243." Anul 1848. . IV, p. 612.58 Documenle 1848, Tara Romdneascd, p. 35.5° Ibidem, p. 119.6° Anul 1848..., V, p. 158-159. Prof. I. Trutescu, mai tirziu (decembrie 1848), cerind

reincadrarea in slujba, a contestat CS ar fi luat parte la revolutie (M.I.T.R., ds. 1 494/1848, f. 74).

c

sau

c

invätatorilor

c,

www.dacoromanica.ro

9 REVOLUTIA DIN 1848 SI INIVATAMINTUL LA SATE IN TARA ROMANEASCA 975

cu vial Speriat, cerea urgent un numar insemnat de dorobanti spre1)ytolire-le"61. Printre cei arestati dupa infringerea revolutieisi inchprintre cei de clasul I", alaturi de Scarlat Voinescu, Sc. Turnavitu,l'opa apc i altii figureaz i profesorul invatatorilor din judetulVilcea, Constantin Codreanu 62 Era acuzat de propaganda printre inv--tatori i Comisia de ancheta a dispus mentinerea lui in arest pina la hota-rirea definitiva a generalului Duhamel 63

Prin urmare, cu exceptia profesorului M. Draghiceanu de la Tir-goviste 61, Toma Serghiescu de la Pitesti, V. Jorj si A. Zot din Ilfov des-pre care n-am intilnit vreo mentiune de participare la revolutie toticeilalti profesori ai primilor invatatori publici din Tara Româneascasprijinisera revolutia, ca propagandisti ai ideilor ei, ca administratoride judet sau avind insarcinäri speciale. Insusi P. Poenaru, cel care a con-dus efectiv invatamintul public la sate in tail, a avut un rol important in1818, ca membru al celor doua comisii (de dezrobire a tiganilor i scolara)65.in lista amintita, a arestatior, din 22 octombrie 1848, in dreptul numeluisau este notat : a fost director tuturor scoalelor i ocrotitor de capetenieal profesorilor din Transilvania (foarte mult acuzati pentru participareala re. olutie. G.D.I.); de aceea sh, poate socoti in numarul celor dintiivinovati ai rascoalei"66. A fost eliberat pe chezasie. Anchetat de comisie,

ciintat sa se dezvinovateasca, asa cum a procedat majoritatea covir-sitoare a celor pusi intr-o atare situatie. Atitudine explicabila in atmosferade teroare contrarevolutionara din vremea respectiva. La 7 mai 1849a fost deelarat nevinovat 67.

Desigur, eh, in mare masura adeziunea la, revolutie a profesoriloramintiti mai sus s-a concretizat in instruirea invatatorilor. S, i aceasta nuneaparat in baza ordinului primit, ci conform convingefflor lor generaldemocratice si a aversiunii fata de regimul boierilor, cu care adesea, incalitate de conducatori directi ai invatamintului public la sate, intraserain conflict. Am vazut c aproape toti au fost implicati in eveniinenteleevolulionare. Mentiuni directe privind instruirea invatatorilor nu ne-auama,, sau n-am gait Inca pentru toti. Profesorul V. Gredianu de

Ia Buziin a mcercat de altfel, fara succes sa se dezvinovdteasca in

61 Anal 164S..., IV, p. 451 452.6- Ibidern, V, p. 515 ; Documenle 1848, Tara Romaneascd, p. 36.Ga Documenle 1848, Tara Romdneascd, p. 203.64 Despre acesta, V. Driighiceanu (Inlemeierea scoalelor din Romanali si Dimbovila de

lire inland Mihail Draghiceanu profesorul, 1832-1861, Bucuresti, 1914) afirind (p. 21-22),pc baza unui act pdstrat In farnilie, cd si-ar fi dat demisia la 28 iulie 1848, pretextind motive desanatate. Tot el aratá cb era prieten cu Ion Ghica, fusese conscolar" al lui I. Eliade si gtz-duitor" al lui Bratianu, dar cd nu adinitea revolutia". S-ar putea sit nu fie asa. JudetulDImbovita era printre primele In care drepturile Invdtdtorilor se asigurau foarte greu. Situatias-a agravat si mai mult In 1848, In urma hotarlrii Eforiei de a plati lefurile la 6 luni o data. Pro-lesorul raportase rninisterului cd din cauza neprimirii drepturilor nici un invatiltor n-a vrut sävina la scoala orasului, cum era porunca (M.I.T.R., ds. 1454/1848, f. 6). Ministerul instructiunii sea dresase celui din nduntru, rugIndu-lsh ia masuri pentru plata drepturilor InvdtAtorilor (ibidem,1. 9) si in aceeasi zi (12 iulie) a rdspuns i profesorului M.Drághiceanu, punIndu-1 sub grea rds-pundere " dacd nu va executa ordinul primit (ibidem, 1. 10). Stiind care este situatia In judet ,profesorul a preferat sd-si dea demisia pe motive de sändtate", decit sä cadd sub greaua -pundere" cu care 11 amenintase ministrul revolutionar.

" Anul 1848..., II, p. 345, 439, 478 ; III, p. 194.DOCUMente 1848, Tara Romdneascd, p. 32.

67 Ibidem, p. 226 227.

5e. 1718

,

a

www.dacoromanica.ro

976 G. D. ISCRU 10

fata Comisiei de ancheta, dar tot a recunoscut c, revenind din Bucuresti,unde fusese dojenit" de ministrul I. Eliad, a adunat scolari, pe la 25 au-gust, a strins si citiva candidati" pentru a pune in lucrare darea lectirlor§i. porunca prirnitä"62, adica aceea de instruire a invatätorilor. In jud.Dolj, profesorul Gr. Mihaescu scria, la 14 iulie 1848, administratiei jude-tului sa ia mdsuri pentru stringerea grabnica la §coala normala" a inva-tatorilor din sate, spre a se da curs poruncii din 9 iulie a ministerului 65.In jud. Olt, la Slatina, a bintuit cumplit holera (in cel mai pustiitor grad")si invatatorii nu s-au putut aduna la scoala normalà". Dar profesorullor, C. Stanciovici, le-a comunicat, prin subrevizori cum raporta elministerului la 14 iulie o intinsa, deslu§ire asupra cauzii saere a patriisi asupra Proclamatiei liberatoare". La 10 iulie continua profesorulaflind ca simpla propagare a invatatorilor d.e sate spore§te, rn-am pusinsum' in fruntea poporului din Slatina si de fata cu d. administrator amfacut un discurs asupra imprejurarilor de sus, care de toti s-au aclarnatsi s-au priimit cu bucurie"70. Stim ca apoi profesorul s-a imbolnavit deholera si, dupa, ce a fost salvat de doctorul sau, a plecat la Tirgu-Jiu, deund.e va porni ulterior, spre Bucuresti, in fruntea invatatorilor gorjeni.La 13 iulie raporta ministerului §i profesorului I. Gherasim-Gorjanu de laPloiesti : Aducindu-i pe toti candidatii du prin sate, am fost urmatoracestii ordonanta, 71 din toate puterile mele, ba insurni rn-am dus prinvreo citeva sate pina acum de am propagat tot ce am stint mai bine infavoarea popolului nostru. i fiti incredintati asigura el ca nu in-cetez nicidecum..."72. Inca de la primirea eelei dintii porunci, cea din25 iunie, profesorul invdtatorilor din jud. Romanati, I. Trutescu, a proce-dat in consecinta : cu bucurie am urmat punerea <ei> in lucrare"73.

De la Gh. Calinescu, profesorul invatatorilor din jud. Gorj, si de laC. Codreanu, eel din jud. Vilcea, ne-a ramas textul explicatiilor date de eifiecarui articol din Proclamatie. La inceput, Gh. Calinescu a intimpinatgreutati din partea primului administrator, Radu D. Roset 74, care nudat concursul in stringerea invatatorilor la Tirgu-Jiu. Nu avea, la 9 iulie(cind raporta), nici exemplare tiparite, din Proclamatie. Copiase, e drept,cele 21 de articole si le explicase ; dar fac mai rnulta intiparire sate nilorvazindu-le tiparite" era el de parere 75. Ministerul Instructiunii i-a tri-mis exemplarele cerute : la 14 iulie profesorul raporta de primirea lor.Noul administrator, Hr. Marghiloman, a ordonat subad.ministratorilor saritrimita pe invätatori la Tirgu-Jiu si sa dea concursul subrevizorilorprin dorobanti"pentru a aduna pe locuitorii satelor la cite un loc.spre a le explica cele 21 de articole, care fusesera copiate deslusit si datesubrevizorilor. Profesorul insusi, care raporta toate acestea, adusese inora citiva invatatori, copiase si impartise Proclamatia, mersese chiarla uncle sate si o explicase, cum am vazut ca procedase §i prof.I. Gherasim-Gorjanul. Era convins ca. d.e ideile ei s-au patruns mare parte

Ibidem, p. 483.Arh. St. Craiova, Prefectura Dolj, inv. 58/1848, f. 140.

7 M.I.T.R., ds. 1 454 1848, f. 39.71 Circulare privind instruirea invAtatorilorG.D.I.72 M.I.T.R., ds. 1454/1848, f. 26.

Ibidem, f. 73.74 Un reactionar (cf. Documente 1848, Tara Romeineascd, p. 487).74 M.I.T.R., ds. 1 454/1848, f. 11.

"

kJ,

www.dacoromanica.ro

11 REVOLUTIA DIN 1848 SI INVATAMINTUL LA SATE IN TARA ROMANEASCA 977

a districtului". Cu noul administrator spera s ajung a. la rezultatul dorit 76

Cu un interesant raport trimitea profesorul C. Codreanu ministerului, la20 august 1848, textul deslusirilor" facute de el invatatorilor. Adaugaca in afara de aceste deslusiri" si de vorbirea" ce tinuse cu ei, unii in-vatatori au mai copiat i proclamatia Constitutiei", s-o aiba, deoarece

ii spusesera ei nu exista asa ceva prin sate ; i chiar daca ar fi, logo-fetii fiind asezati la cite doug, trei sate n-au chid sa le eiteascatenilor ; or ca aceasta o fac din pricing, ca se OM i ei (logofetiiG.D.I.) dearistoerati" ii dadusera parerea Invatatorii vilceni. Tot ei au mai co-piat i articolul lui Balcescu, Drepturile rometnilor Care Inalta Poarta,

apdrut in Popolul Suveran", nr. 15 si 16 din 2 si 6 august 1848 i se-parat ,deoarece nu se stia ca va fi reprodus si in Tnyltatorul satului"77,

gazeta pe care satele si invatatorii o primeau in mod obisnuit 78 Dar nu.nurnai din acest considerent au copiat invatatorii proclamatia i artico-lul rnentionat, ci i pentru ea el, profesorul, nu prea avea incredere inpreotiasupra carora, de asemena, se pusese indatorirea de a explica sate-nilor Constitutia" i alte dispozitii ale guvernului ,deoarece, dupa pa-rerea lui, preotii abia ii citeau cartile bisericesti 79.

Vom analiza in paralel explicatiile asupra programului revolutiei,date invatatorilor de cei doi profesori arnintiti, atit pentru a retine cum anu-me se ducea propaganda revolutionara, de la un judet la altul, cit i pentrua urmari, in paralel, gindirea a doi profesori devotati cauzei. Deslusireaprofesorului Gh. Calinescu 80 este datata 17 iulie 1848 si precedata de oadresa-instructiune catre fiecare invatator. Titulatura este in expresie re-volutionara Dreptate-Fratie. Domnule invatator al scoalei comunaledin satul..." Prin aceasta adresä, profesorul, dupa ce preciza cg, adminis-tratia va da concursul cuvenit, insäreina pe fiecare invatator sa citeasca

sa desluseasca cele 21 de articole din proclamatia mintuitoare" carei se trimiteau, explicate , atit in satul in care îi avea slujba cit si in altele.Totodatd, sa indrume cu staruire" pe locuitori in a urma intocmai porun-elle guvernului, caci acest evanghelicesc guvern lucreaza eu sudori desinge pentru fericirea tututor de obste din toata scumpa noastra patrie" ;sa-i sfatuiasca pe locuitori in a petrece toti cu 1inite i intelegere intre

sa, nu se ia dupa minciunile unora i altora, sa-si implineasca obli-gatiile catre proprietari" i arendasi ping, cind Adunarea legiuitoare vahotari, caci hotarirea ei nu va intirzia". eine nu va asculta aceste sfaturiva fi judecat si osindit" ca un caleator al poruncilor guvernului, va fihulit i urit de toti", nu se va bucura de drepturile ce se vor hotari prinlegi i va fi nevrednic de a se nurni crestin". Asa sa-i sfatuiasca. i dreptincredintare ca si-a indeplinit indatorirea, invatatorul sa ia adeverinta

subscrisa i pecetluitá de la fiecare sat ca au inteles si au primaacele 21 de articole" i ea vor indeplini cu credintg, i supunere" porun-cile guvernului. Orice va intimpina in exercitarea misiunii sale mul-tumitor sau nemulturnitor", din partea cuiva, invatatorul sgri raporteze,

Ibidem, f. 38.

77 A apdrut in nr. 16 1848, p. 61-63 (cf. N. Balcescu, Opere IV, Coresponderga, ed. G.Zane, Edit. Acad., Bucuresti, 1964, p. 499).

78 V.L.T.R., ds. 1 574 I A/1843, numeroase date privind difuzarea gazetei pe judete.M.I.T.R., ds. 1 297/1847, f. 409.

80 Idem, ds. 1 454/1848, f. 58-59 si 86. Documentul a fost publicat in Revista arhivelor",XI (1968), nr. 1, p. 147-151.

s/-

si

dinsii",

www.dacoromanica.ro

978 G. D. ISCRU 12

spre a se putea lua la vreme" masurile cuvenite. Invatatorul sa-si inde-plineasca aceasta indatorire cit mai in graba, aducind adeverintele cerute,ca acestea sa se trimita fara zabava" (desigur, la Bucuresti). Instructi-unile profesorului Gh. Calinescu se incheiau cu un apel patetic adresatinvatatorior : Domnule invatätor ! Chemarea d-le intr-aceasta, slujbaapostoleasca, este mare ca si numele de invatator de care ne-am invred-nicit" se adresa profesorul, ca unor colegi. i mad departe : SA, ne si-lirn, dar, cu totii a da ajutorul ce vom putea cu toata credinta si dreptatea,ca s putem fi vrednici, dupe fapte, de numele ce purtain si se putem do-bindi cu dreptate cinstea si mila stapinirii §i se meritam prea scumpapoinenire cu dragoste in vorbirea si in scrierea istoriei de toti comvecui-torii din toata' scumpa noastra patrie si de toti frati nostri romani sidin alte tari 0 de cei de alte natii si de urmasii nostri, ca, am simtit si amcontribuit, care cu ce am putut, pentru nnplinirea poruncilor SfinteiEvanghelii, pentru mintuirea fratilor si urinIsilor nostri, pentru fe-ricirea scumpei noastre patrii i pentru a inalta slavitul nume de romanla cinstea ce i se cuvine dupa, eroicile fapte ale stramosilor nostri in careavem credincioasa salutare i fratie".

',Deslusirea"cuprofesorului C. Codreanu 81 incepea, ca i cea a lui

Gh. Cdlinescu, o prealabila punere in ten" a inviltatorilor, dar nusub forma unei adrese-instructiuni. El explica mad until cuvintul consti-tutie" : legea fundamentala a unui stat democratic si suveran. Consti-tutia" proclamata de revolutie continua profesorul coprinde toatelegile cele mai bune ce a putut neamul omenesc sd aiba de la inceputullumi pana, acum", legi care fac sa se intoarca dreptatea de atita vremeisgonita dintre noi". Asemenea legi erau cu atit mai de pret cu cit au pu-tut fi proclarnate intr-o vreme mud. noi n-aveam nici o nadejde, cu Coateca raul ne sugruma pe toti". Numai citiva barbati", patruni de milafatii, de nenorocita stare a satenilor, care se agrava continuu, si scubitdde soarta masenilor ce erau nesocotiti de cei marl", isi asu nara riscul su-prom, spre mintuirea taxa. i profesorul cita numele celor mad cuaoscuti",nume care se cuvine a fi scrise in inimile noastre si ale fiilor nostri cain r-o arama pretioasa care, bine ingrijita, sä, poata dainui cit luinea" :N. Golescu, I. Eliade, Hristodor Tell, Gheorghe Magheru, Nicolae Ple-§oianu si Acestia s-au sculat... impotriva boierilor ce ascun-dean dreptatea" si au rasturnat pe apasatori nostri", Lira nici o jertfa,orneneascd. Le-a ajutat divinitatea continua profesorul ,caci au ur-mat pe calea Evangheliei" care cere de la oameni dreptate si fratiedeviza proclamata de revolutie, deviza care se cuvine a fi scrisa nu numaipe toate steagurile i casele noastre, ci si sadita in inima fiecdrui roman. Du-pa victorie, acesti barbati iertat vrajmasii tinea sa, sublinieze profe-sorul C. ( odreanu, referindu-se, desigur, la pozitia guvernului fata decomplctistii de la 19 iunie , pentru a da dovada tari si lumii In-tregi" c noile legi sint intemeiate pe invätatura crestina. Dobindireaunor asemenea legi mai frumoase decit ale tuturor neamurilor"isi sfatuia profesorul ucenicii, presupune insa, vigilenta. Nu trebuie sa ui-tam spunea el ca acele Ingrozitoare vespi care s-au hranit pin-acumeu singele orasanilor si mai virtos cu al satenilor", acele urite lipitori

Ibidem, ds. 1 297/1847, f. 410-413.

§i-au

www.dacoromanica.ro

13 REVOLUTIA DIN 1848 SI INVATAmINTUL LA SATE IN TARA ROMANEASCA 979

cu figurd de om" evident, boierii ar vrea sa, strice aceasta reformamintuitoare" i astfel sa ne sfisie pe nesimtite". De aceea se impuneacategoric ascultarea poruncilor guvernului, transmise prin adniinistratiesi mai ales prin comisari. Toti trebuiau sa sprijine guvernul ch;ar cu ar-mele", daed, va fi nevoie. Respectarea legilor a legilor noi, proclamatede revolutie va fi cea dintii garantie a trainiciei societatii si binethipublic. *i profesorul tinea sd le reaminteascd invatätorilor ce le spuneael, la explicarea catehismului, despre respectul strämosilor romani celmai insemnat popol al vechimii" fava de legile lor. Dar romanii au ajunslà puterea cunoscuta, dupd parerea profesorului, prin respectarea legilorlor legi care, in alaturarea cu ale noastre, aveau multe greseli si var-varii" ce vorn ajunge noi se intreba el dad, tot romanul se vasupune en rivnä si diagoste sfintelor noastre legi ?". Prin urmare supu-nere fata de legile revolutiei, sprijinirea guvernului prin toate mijloacele

aceasta sa fie conduita tuturor. Altf el incheia profesorul vomajunge intr-o ticalosie mult mai grozava decit acea care ne-a fileut pang,acum sä gemem". Urmarind deslusirile"date de cei doi profesori fiecdruiarticol din Constitutie", observdm ca cele ale lui C. Codreanu sint maidetaliate, cu incursiuni in istorie si in viata contemporand, traita,cu judecati de valoare mai interesante. La primul articol din programulrevolutionar (independenta administrativa si legislativd), profesorulCdlinescu nu face altceva decit sa dea o explicatie, pe scurt, pe intelesulinvkatordor si mai ales al satenilor printie care trebuia dusa pi opaganda.Prof. C. Codreanu insa tinea s sublinieze, prin comparatie : independentaadministrativa insearnna a ne cirmui de ai nostri", nu de straini, cumam pdtit pdna la anul 1820" independenta legislativa inseanina ne dalegi prin nostri", dupa interesele noastre, i legi drepte, nu ea Regu-lamentul care da drept numai boierilor a se imbogati din perderea negu-tatorilor si a satemlor". Al doilea articol (egalitatea drepturilor politiee)este explicat la fel de cei doi profesori : egalitatea in fata legilor si la pro-movarea in slujbe. umai ed prof. C. Codreanu nu se poate abtine sa nuarate ed sub vechiul regirn boierii erau cei privilegiati, dar mum mice om,cetatean, se va bucura de aceleasi drepturi i va fi ales in orice slujba,pind, si la domnie, de va socoti obstea ca cel ales este destoinic". In cepriveste contributia generald (art. 3), prof. C. Codreanu, spre deosebhede colegul sdu din lirgu-Jiu, explicd si de ce este necesara aceasta. Aceeasideosebne la explicarea articolului urmator (privind reprezentanta natio-nala,), ca si la al cincilea, privitor la domn. La acesta din urma, C. Codrea-nu arata cd, fiind responsabil, domnul nu va mai putea cheltui banii tdriidupd bunul plac pe fintini", de pildd, cum Meuse Gh. Bibescu civa cauta facd, lucturi trebumcioase natiei, deoarece el ,va gindieste cel dintii cetatean, raspunzator insa pentiu lucrarile sale". La art. 6(imputinarea listei civile ardicarea de mice rnijloc de corumpere"),prof. C. Codreanu recurge tot la exemple din viata contemporana, dina-inte de revolutie, cind domnul ii putea permite sã dea bani in interesestraine tärii, bani care stricau pe oamem ; cind, de asemenea, prin mi-tuiri, se fdceau chiar de catre a1eii satelor jafuri i napastuiri fra-tilor sateni" aspecte pe care si ei, invatatorii, Ic cunosteau prea bine.Art. 7 (responsabilitatea ministrilor si a functionarilor) este explicatlaconic de ambii profesori. La cel urmator, privitor la libertatea absolutaa tiparului, libertatea este explicata ea necesitate sociala inteleasa. Sa se

Gh.

; aai

sft Ca

www.dacoromanica.ro

980 G. D. ISCRU 14

tipareasea mice spune prof. G-h. Calinescu dar pentru folosulobstii" i linpotriva oricarui nedrept i nedreptati". Iar stapinirea estedatoare s faca dreptate mai adauga prof. C. Codreanu. i nu se poateopri sa nu lege aeest drept i de scoald. Anume, ea sä se bucure de el, ce-tateanul trebuie sä intruneasca dou conditii esentiale intii sap iubeaseaadevarul si al doilea s tie carte". La art. a19-lea (orice recompensdvie de la patrie, prin reprezentatii iar nu de la domn"), ambii profesorisubliniaza principiul ca (nice recompensa, indiferent de natura ei, s odea reprezentanta nationalä ; dupa aratarea deputatilor din judet, dinwas sau din satu de la care se cere" explicit prof. Gh. Calinescu, recom-pensele sa nu villa de la domn, Mudd, acesta mai totdeauna a facutrasplatiri unor oameni nevrednici" preciza prof. C. Codreanu. Vor-bind despre eligibilitatea dregatorilor (art. 10), ambii profesori staruiauasupra promovarii in slujbe publice dupa merit. Garda nationala (art. 11),in conceptia prof. Gh. Calineseu, era destinata nu numai sà apere pe lo-cuitori impotriva facatorilor de rele ci si impotriva celor care voesc ane calca pravila, dreptul i pamintul patrii". La art. 12 (emancipatiamdnastirilor inchinate"), prof. C. Codreanu tinea sa precizeze i noua des-tinatie a veniturilor rezultate pe aceastä cale, anunie, pentru construireade drumuri, de scoli etc. Interesanta este explicatia unuia din cele maiimportante articole ale programului revolutionar, cel de al 13-lea, dacaavem in vedere c o deslusire" (cea a prof. Gh. Calinescu) s-a facut ina-inte de chernarea la Bucuresti (19 iulie), iar cealalta dupd aceea (20 august),deci dupd ce se primisera instructiuni de la guvern. Ambii profesorii pre-cizeaza c rascumpararea o va plati stapinirea pentru fiecare clacas, iaracesta va primi in proprietate deplina pamint destul ea sa poata trdi."

dupg prof. Gh. Cälinescu sau potrivit cu legiuirea ce se va intocmi",dupa confratele de la Vilcea. In deslusirea" art. 14 (desrobirea tigani-Ion prin despagubire"), prof. C. Codreanu dezvolta ideea degradarii mo-ravurilor natiunii insesi prin mentinerea acestei institutii barbare"robiei. Art. 15 (reprezentant al Vara la Constantinopol dintre romani")este explicat laconic, ceva mai pe larg de profesorul din Vilcea, care laarticohil urmator (instructie egai i intreaga pentru tot romanul de a-mindoua sexele") se lanseaz'a intr-un adevarat pa nflet impotriva instra-inarii nationale win scoala sub fanari3ti i, mai in urrna, iii panultimulan al domniei lui Gh. Bibescu. Tot C. Codreanu da, la articolele urinatoare,comparativ cu Gh. Calinescu, intLise i interesante explicatii. De pildä,ehiar art. 17 (desfiintarea rangurilor titulare ce nu au fonctii") Ii oferaInca un prilej de a ataca pe boieri, care nu-si ingrijeau de mosii deoarececonsiderau ea au numai drepturi i nici o indatorire. Ei nu cunosteaudecit dorinta de a lua tot de la saraci, cu toate ca multi erau lipsiti si dehrana trebuincioasa nenorocitei lor fiinte". Cei bogati erau convinsi caslujbele le apartin i, ca atare, le transmiteau ereditar. Iar daca cineva,tot bogat, cumpara o slujba, se socotea indreptatit sa faca totul pentru

recupera banii dati. De acum, spunea profesorul, bogatul va fi apre-ciat i cinstit dupà modul Li care îi va lucra moii1e spre a aduce folospatrii i obsti ". i cinstirea i se va da nu ea pina acum, ci ca la unfrate in virsta, intelept, bun si drept, ce ocirmueste casa parinteasca,in locul cehri ce 1-a ndscut si a slabit de batrinete". Desfiintarea bataii(art. 18), in coneeptia profesorului C. Codreanu, ca si in cea a lui Gh. Ca-

s.

a-si

:

sai,

www.dacoromanica.ro

15 REVOLUTIA DIN 1848 *I /NVATAMINTUL LA SATE /N TARA ROMANEASCA 981

lineseu de altfel, nu trebuia sa insemne e stapinirea va fi 1ipsit de mij-loace de constringere pentru calcatorii legilor, ci va disparea acest proce-den barbar ; i datlea ca exemplu chiar pedeapsa (amenda) pe care a apli-cat-o el in 1846 unor invatittori ce nu-§i faceau datoria. Si tot el aratacam ce anume pedepse vor fi aplicate in viitor de stapinire : mai intiiii va dojeni cu povete", dupa care ar urma arestul, amenda, lipsirea dedrepturi cetatene§ti, in sfir§it, inchisoarea pe mai multi ani ; dar nu ininchisori ea cele de ping acum, ci in unele foarte grele. De aceea faceprofesorul apel la ucenicii sai , din mila pentru cei ce ar gre§i §i carear putea sa cada sub asemenea pedepse , din consideratie pentru numelede roman i pentru natiunea romana de care strainii ar putea ride va-zind-o astfel , ei, invatatorii, s faca total pentru a preveni gre§elilelor ; doar ei, invatatorii, sint apostoli adevarului §i prin urmare aibunelor naravuri" care numai prin ei se pot introduce in sate ; de la einatiunea a,teapta mari slujbe i indreptari in vechile §i relele näravuri".Se mtelege ca, urmind consecvent rationamentului de mai inainte, depedeapsa eu moartea (art. 19) nu mai putea fi vorba. Teoria dreptulninatural o excludea, facind raspunzatoare societatea de gre§eala individn-lui. Si profem:)rul, iubitor de oameni prin vocatie, i§i exprima credit*, cd

intemeierea noilor mezaminte nu. vom mai avea In tara nici lene§i,nici araci, nici facatori de rele", deci nu va mai exista nici o cauza soci-ala a gre;elilor §i mai ales a gre§elilor mari. C. Codreanu gindea cà aceastaeste §i credit*, intima a legiuitorilor celor noi. Explicarea articolului al20 lea (aezamintele penitentiare, unde sa se spele cei criminal de pa-catele lor i sit iasa imbunatatiti") Ii d prilejul profesorului C. Codreanuil reia ideea responsabilitatii societatii fata de soarta individului. Oa-

menii spune el sint rai numai pentru ca uni au fost neingrijitisau iiu ingriji( i in copilaria lor, alti pentru ca n-an cu ce s trdiasea,iar alti pentru ea au prisos" §i ,uu §tiu ce faca cu vreinea lot", nieicum an trebui sa intrebuinteze bine averea lor". i profesorul concludeprofeiie : Cmd o stapinire an fi atit de norocitä, ea sa faca pa toti oame-ni sa mtrebuinteze bine vremea lor §i &a nu lip ieasca nimic, atuaeiloate relele ar inceta dintre oameni". In sfir§it, in explicarea art. al 21-lea(emanciparea israeli1 ilor §i drepturi politice pentru orice compatrioti dealta eredinta") explicare mai laconic facuta de Gli. Calinescu , prof.C. Codreanu porne§te de la spiritul tolerant al crestinisnmlui ortodox fatade alte eredinte i ajunge la ideea politica dupa care datorii egale presu-pun drepturi egale. Caci Vara are nevoie de oameni 4 mai ales de oamenieu *tiintA" adauga profesorul. Si intreaga deslu§ire" se incheie cuapelul eat re invatatori sa explice consatenilor toate acestea cum vor so-coti mai bine pina chid guvernul va insarcina alt om, cu mai multà §tiin-ta" in acest scop si le va trimite §i alte explicatii tiparite in gazeta lor

;,1nvatatorul satului".Aetivitatea revolutionara a profesorilor, modul in care ei an ex-

pleat Constitutia" §i cum au dat exemplu s-a räsfrint §i asupra com-portarii invatatorilor. Propaganda. deslu§irile" profesorilor, eadeau.de altfel. pe un tenon gata pregatit : conditia sociala precara a invatil-torilor de sat, zbuciumul lor in cei 10 ani, nedreptatile suferite din parteacelor pina atunci puternici. Accentele de ura impotriva boierilor i aren-da§ilor, intilnite In deslulirile" unor profesori erau, de fapt, i ale lot.

prin

sii.

www.dacoromanica.ro

982 G. D. ISCRI7 16

Dorinta de a sprijini guvernul revolutionar a determinat pe cei 120 deinvatatori din Gorj s mearga pe jos la Bucuresti, desi holera bintuiafurioasa in taxa'.

Atit cit s-a putut organiza si duce, propaganda prin invatatoriisatelor a adus reale servicii revolutiei. Recunoasterile oficiale. dupa infrin-gerea revolutiei, dincolo de un oarecare aspect diversionist genera tde ura, in general, a boierilor fata de §coala satului ramin, In esenta.o caracterizare justa a activitatii invatatorilor in revolutie. Candidatiiinvatatori de sat, precum §i logofeti 82 atit pe vremea trecutelorevenimente au fost cele mai sistematice capetenii a feluritelor razbunittoare si turburatoare miscari spre a revolta pe toti cei inclinati cu . . ,

cit §i chiar acum (In noiembrie 1848. nu inceteaza...indem-narile scandaloase..." glasuia o circulara a Vorniciei din Launtrucatre cirmuitori.83 De altfel, serdarul Joan Gigirtu, cirmuitorul mimitde Caimacamie In judetul in care incepuse revolutia. judetul Romanati,se convinsese, indata, dupa sosirea sa la post, ca invatatorii de sate aufost cei dintli invitatori ailacuitorilor de prin sate in prilejul revolutieiintimplata si cazuta.". Aflind ea, profesorul I. Trutescu nu fusese ames-tecat in evenirnentele revolutionare fusese bolnav, dar tot explicasecu bucurie" Constitutia", cum am vazut cerea, la 1 octornbrie1848, sa eheme pe toti candidatii de invatatori si, citindu-le niste dispoziii oficiale pe care i le trimetea sa li se dea a intelege ca sitse paraseasca de cele urmate in vremea cazutului guvern. ha Inca sasfatuiasca pe lacuitori a le uita cu totul"84.

Daca aceasta este aprecierea generala,, mentiunile nominale privind implicarea unor invatatori in revolutie sint mai sarace. In afaracelor 120 de invatatori din Gorj care au mers la Bucuresti sii felicheLocotenenta si pe care, nedindu-li-se numele. nu i-am putut idenlifica,am intilnit. nominalizati, 15, unii acuzati, dupa, revolutie, cä au fostpropagandisti, inscrisi la panduri" sau .,capi de garda", participantila arderea Regulamentului organic, altii propusi deputati ai judetuluipentru Constituanta care nu s-a mai intrunit, doi reprezentanti ai taraniMr in Comisia proprietatii i, in sfirsit, unul foarte cunoscut pentru participarea lui la revolutie Radu apca. Ace§tia au fost : Andrei Seimeanu din jud. Arges88, Gancea Dumitru Cernea din jud. Dimbovita8',

82 Observam cA multi dintre logofeti erau fo5ti Invatiltori care preferasera, din moth emateriale, slujba de logofat de sat.

83 M.I.T.R., ds. 1 494 1848, f. 13 si 31 ; Arh. St. Craiova, Prefectura Dolj, inv. 58 184h,f. 175-176. St. Turnavitu, anchetat de comisie, declara, la 10.11.1849, ca au explicat ,.Constitutia" nu numai comisarii de propaganda ai guvernului, ci chiar preotii, candidata si toti locuitorii ce venea prin capitala de auzea din gura celor de aici" (Documente 1848, Tara Rornd-neascd, p. 525 ; subl. ns.).

M.I.T.R., ds. 1 494/1848, f. 76." Propagandist, arestat la 5.X. 1848, contesta ca ar fi [Scut propagandA si este eliberal

pe chezdsie la 3.11. 1849 (Documente 1848, Tara Romdneascd, p. 37, 80, 440-141). Era Invata-tor In satul Suici-Ungureni din jud. Arges, intrat In slujba In 1838, subrevizor In plasaTopologului piEnA In 1847, avea, In 1848, cca 30 de ani (M. ds.2 140 1843, f. 4 5, sids. 1 705 1845, f. 355 si 368).

86 Propagandist (Documente 1848, Tara Romdneascd, p. 439). Nu 1-am putut identifica.

dInii.

84

C.D./4

www.dacoromanica.ro

17 REVOLUTIA DIN 1848 *I INVATAMINTUL LA SATE /N TARA ROMANEASCA 983

Moise Salomineseu din jud. Ilfov87, Tanase Constantin din jud. Olt",G-heorghe Tiruleseu din jud. Rimnieu-SArato, Vasile Gutoiu din jud.Rimnieu-S6rat90, Joan Candidatu din jud. Rirnnieu-Särat91, loan Mocanudin jud. Rimnieu -S'arat92, G-rigore Candidatu din jud. Rimnieu-SArat93,Radu Sape'a din jud. Romanatim, Ioan Tureea din jud. Rornanati95, Gheor-ghe Vlad din jud. Romanati9d, Mihai loan din jud. Romanati97, Marin

87 Acuzat de propaganda ; era logofat In satul Coconi ; arestat, a fost apoi eliberat pechethsie (Documente 1848, Tara Borndneascd, p. 519-520). Fusese invatãtor al satului respec-tiv. Fiu de sudit, intrase in slujba in 1810 ; avea, in 1848, 27 de ani (M.I.T.R., ds.1 751/1845,f. 113).

Propus depulat pentru Conslituant5. (Anul 1848. . IV, p. 152). Inviltator in satullivoarele de jos din plasa Serbsnesti, fin de birnic, intrat in slujbl. in rnai 1842, chid avea18 ani, numit in locul lui A.Popa Tudor (V.L.T.R., ds. 5 390 I B 1838, f. 994 ; M.I.T.R.. ds.3 384 1810, f. 499 500 5i 770). Deci scoala din Izvoarele nu ia fiinä odatil cu numirea lui(lonascu I., Tanuse Constantin, un invalator inaintat (a mijlocul veacului al XI X-lea, in Studii',revislil de istorie 5i filozofie", an. 6, 1953, nr. II aprilie-iunie-, p. 184), ci se infiintase chiarin prirnul an (1838 39). Subrevizor al plasii Serbanesti din toamna anului 1845 (IonascuI., Tanase Constantin. . p. 185), iar din decembrie 1847 si al phisii Mijlocul (M.I.T.R., ds.1 285 1847, f. 204). Deci, avea, in 1848, 23 de ani.

88 Cap de gardä" (Documente 1848, Tara Romdneascd, p. 107, unde numele ii este defor-mat). Inv:I-gator in Dumitrestii de sus, plaiul Riwnicului (M.I.T.R., ds. 2 581 1849, f. 52-59).

80 Indemna pc locuitori de a primi Conslitutia" (Documente 1848, Tara 1?omcineasca,p. 109). Invätiltor foarte bun in satul Socariciu, plasa Rimnicului de jos, de fel din sattil Costieni,intrat in slujbA in 1839, flu de birnic, avea in 1848 30 de ani (M.I.T.R.,ds. 1 707/1815, f.7-8 ; ds. 1 300 1847, f. 33 5i 35).

91 Inscris la panduri" ; satul Pitu1ai (Documente 1848, Tara Romaneasca, p. 110). Nu1-am putut identifica.

82 Inscris la panduri, indemna la rascoahl" (Documente 1848, Tara Romdneasca, p. 110),Inviiptor in satul Tigoiu, plasa Rininicului de sus, fin de birnic, originar din Olareni, intrat inslujInl in 1839, avea in 1818 33 de ani (M.I.T.R., ds. 1 707 1845, f. 7-8).

83 limbla cu propaganda prin sate". Originar din Cotelti, era si logofht de sat (Docu-inente 1848, Tara Romdneasca, p. 112), Nu I-am putut identifica.

84 Foarte cunoscut pentru participarea la revolutie (Documente 1848, Tara Romelneasca,p. 34, 162, 163, 197, 653. Anul 1148_, I, p. 489, 502, 556 ; II, p. 512 ; III, p. 479 ; IV, p.187, 554 ; V, p. 6, 105, 151, 211, 257, 302, 403, 405, 414, 545 ; VI, p. 261). Invafator in Celei,plasa Balta, propus pentru atestare in 1840, dar atestat in 1843 ; subrevizor in plasa Oltul dejos, din 1845 ; avea in 1848 28 de ani (M.I.T.R., ds. 3 394/1840, f. 45, 462, 464-465 ; ds.1 727/1845, f. 14-15 5i 109-110 ; InvilVitorul satului" (in continuare : I.S.), an. I (1813),nr. 5 1.XII.1813).

Reprezentant al Idranilor in conlisia proprieligh 5i propus deputat pentru Constitu-anth ; participant la arderea Regulamentuhd organic in Caracal (Anul 1848. . III, p. 321,442-443, 479 ; V, p. 514-515 ; VI, p. 258-259. Documente 1848, Tara Romdneasca, p. 223,271-273). Invgiltor in satul DSbuleni, plasa Balta, atestat din 1843. Intrat in slujbd in 1838,numit i subrevizor al plasii, probabil tot din acest an, era fin de diacon din satul respectiv

avea in 1848 28 de ani (Arli. St. Garacal, Ocirmuirea, ds. 2 640/1838, f. 196 ; M.I.T.R.,ds. 3 394/1840, f. 462, ds. 1 727/1845, f. 286-287 ; nr. 5/1.XII. 1843).

86 Logofilt de sat in Vulpeni. Au insuflat norodului reguli revolutionare". Arestat la16.X.1848, a fost eliberat pe chezasie (Documente 1848, Tara Romaneasca, p. 31, 37, 144, 169).Fusese invgiltor al satului respectiv i subrevizor al pldsii Oltetului din 1838 pinii in 184-1, cinda fost indepartat pentru proastele sale urniari" ; intrase In stujba din 1838, era fiu de mireandin Vulpeni i avea in 1848 31 de ani (M.I.T.R., ds. 3 394/1840, f. 476-477, ds. 1 768/1844,f. 66-67, 98, 144, 151, 155-156 ; ds. 5 390 IV B/1838, f. 686-688).

" Propus deputat pentru Constituantil (Anul 1848. . III, p. 479). Candidat de invaliitorla scoala satului Preajba (sate unite : Boanta i Ciociinesti), plasa Ocolului, fin de mirean dinCiocAnesti, intrat in slujba in 1845 ; avea in 1848 23 de ani (M.I.T.R., ds. 1 727/1845, 1. 281-287,ds. 1 517(1846, f. 24, ds. 1 292/1847, f. 3 5i 8).

"

-

"

LS.,

V.L.T.R.,.,

www.dacoromanica.ro

984 G. D. ISCRU 18

Gilculescu din jud. Romanati98, Matei CAlinescu din jud. Vlasea".In afara acestora mai mentionäm dou nume care pot fi ale unor

participanti bine cunoscuti la revolutia din 1848 : Toma Contescu, fostcandidat de invAtätor in satul Contesti, plasa Argeselului, jud. Muscel,indep5,rtat in 1844100, si Marin Serghiescu, fost canditat de invät6torla Telega, plasa FilIpeti, jud. Prahova, intrat in slujbá In 1844, bunpentru a fi atestat in 1845101.

Pentru doi dintre cei mentionati mai sus detinern i informatiimai detaliate despre activitatea desfdsurata in vrernea revolutiei. La27 ianuarie 1849, mosneanul Radu ChiritA din GAesti, logofiA de satin Uhneni (Dimbovita). arestat pentru participare la revolutie, dezvino-vAtindu-se in fata Comisiei de anchetA, declara la interogatoriu e5,, defapt, in satul respectiv candidatul Gancea Dumitru Cernea facea pro-pagand5,, aduna volintiri" dupa" listele subcirmuirii, avea si arme lael, indemna i pe altii s'a' se inscrie (ea voluntari), fagAdnind a le da cai§i annem. Ca reprezentant s6tean in Comisia proprietatiP°3, subrevizorulJoan Turcea, In sedinta din 10 august, a fost ales in Comisia de validarea mandatelor104 iar in edinta din 14 august a Comisiei propriethtii aavut o interventie, scrisA In prealabil, in care a cerut improprieVarireatäranilor prin r6scumpärare. El facea apel la generozitatea proprieta-rilor" dar i la prevederile Constitutiei" pe care juraserà dour', mili-oane de romani. Cu totii intindeti mina a incheia toate elasele societAthintr-un singur corp pe care sag putern numi MA, rusine natia romilnri"

se adresa deputatilor boieri invafatorul-subrevizor, antieipindcei mai multi" dintre reprezentantii boierilor ar putea accepta impro-priefarirea si fär despa'gubire. Deputatul boier Robescu exprirnatnemultumirea ca, I. Turcea si-a citit interventia si a cerut ea pe viitornimeni sa, nu mai procedeze astfel. Altul ins5, (Lahovari) i-a luat apärarea,declarind plin de sine c5, ei nu vor si't se foloseascA de simplitatea depu-tatilor säteni" i eh' ei, proprietarii", sint inarmati" cu dreptul lor,deci n-au motive s'a se teama. i vicepresedintele Ion Ionescu i-a luatapilrarea deputatului sätean din Romanati, care a adresat boierilor o

intrebare in sensul interventiei anterioare105. In sedintele ulteri-

98 Participant la arderea Regulamentului organic in Caracal (Documente 1848, Taralionnineasai, p. 272 273). Inva(Stor In satul Apele Vii, plasa Salta, fin de mirean din Ianca,intrat in slujM1 in 1844, avea in 1848 31 de ani (M.I.T.R., ds. 1 727 1815, f. 286 287). * Uriintuesant caz de inviltiltor care a fost persecutat ani la rind de autorilatile locale coalizatecu unii ,.proprietari" si arendasi (V.L.T.R., ds. 5 390 III B 1838, f. 663 etc.).

" Reprezentat al (Aranilor in Comisia proprietatii (Anul 1848..., V, p. 515). Invatatoral satului Cirtojani din plasa Neajlovului si subrevizor al plfisilor Neajlov si Ogrezeni. Originardin Ilalu Spart, intrat In slujbii in 1838, la Inceput in satul Vinátori din plasa Ogrezeni,fin le birnic, propus pentru atestare din 1840, mutat la Cirtojani (in 1811 figura la acest sat)

numit subrevizor al plasii Ogrezeni, avea in 1848 26 de ani (II.I.T.R., ds. 3 400 1840, f. 40;ds. 1 774 1844, f. 103 ; ds. 1 723 1845, f. 49-50 si 107 ; ds. 1 281 1847, f. 171).

M.LT.R., ds. 1 778/1841, f. 6 d. - 7. Poate fi aceeasi persoaml CU porucicul din 1848(Anul 1848..., I, p. 621 ; IV, p. 455 ; V, p. 238, 401, 507 ; VI, p. 1, 17, 163, 237, 299 ;Documente 1848, Tara Romdneascd, p. 286-289, 308, 309, 506).

101 M.I.T.R., ds. 1 776 1814, f. 20 v. si 55 r. ; ds. 1 729 1845, f. 8 9. l'oate fi acelasicu cel amintit in 1848 (Anul 1848..., I, p. 60 ; II, p. 63).

192 Documente 1848, Tara Romdneascd, p. 438 439.no Lista lor, Anul 1848..., V, p. 511.104 Ibidem, III, p. 321.105 Ibidem, p. 412-413.

cS

ultimA

si

11111

si-a

www.dacoromanica.ro

19 REVOLUTIA DIN 1848 $1 INVATAMINTIn, LA SATE IN TARA ROMANEASCA 985

oare glasul sgu s-a unit, desigur, cu al celorlalti deputati sgteni care,de pildg, cereau laolaltg Vrern sg ne rdscumpgram de robie ! s fimproprietari"1°6. Desi a fost inaplicat si in arderea Regulamentului organicla Caracal (13 septembrie 1848)107 si trirnis in judecata Curtii criminale,aceasta, prin jurnalul din 23 iunie 1849, 1-a scos de sub acuzare, hotà-rind eliberarea desi sprijinirea revolutiei, prin vorb i faptg, reiesecu claritate din documente.

Cercetarea in continuare a documentelor, investigatiile stgrui-toare mai ales in arhivele judetene ar putea scoate la ivealg si alte figuriputin cunoscute", cum li s-a spus1°9, din revolutia de la 1848, intre elehind, desigur, si invgtgtori de sate.

Prin urmare, dindu-si seama de potentialul uman, deja preggtit,pe care il reprezentau invgtgtorii scolilor publice din sate si subrevizorii,avind, de asemenea, in vedere restrinsele sale rnijloace bugetare pentruorganizarea propagandei pe aceasta cale, conducerea revolutiei a cgutat

foloseascg in slujba sa pe acesti invgtgtori, algturi de toti slujbasiiin ciuda greutgtilor arnintite, acestia si-au Mcut datoria, fapt

reiesit atit din caracterizgrile generale contemporane cit si din nomina-1izrile identificgrile de mai sus.

In ceea ce priveste opera §eolarg a revolutiei, mi se poate spunecg ea a trecut dincolo de inceputul preggtirilor. Avind insg in vedereprincipiile enuntate prin programul revolutionar si prin unele declaratii

cireulare, ea si nlodul serios in care guvernul, apoi Locotenenta, ince-puse sl se ocupe de organizarea institutiilor In ciuda lipsei de timpsi a precipitgrii evenimentelor (fapt, ni se pare, nesubliniat suficientping acum) , nu incape indoialg c s-ar fi dat o bun'a organizare invgtgmin-tului public la sate. Deja Eforia avea de gind s introducg obligativi-tatea incepind en anul scolar 1848/49110.

Dar revolutia a fost infrintg.Inchiderea scolilor normale si, legat de acestea, a scolilor publice

din satele principatului a oprit pentru aproape 10 ani unul dintre celemai necesare, mai grele i mai nobile eforturi din cite se cunosc : ridi-earea poporului la o viatg mai bung prin stiintä de carte.

La 1 noiembrie 1848, prin raport cgtre Cgimäcgmie, Eforia propuneinchiderea vrernelnicg a scolilor normale" ping ce se vor ggsi oa-meni pgrninteni, care, dind dovezi destoinice despre al lor moral, sa sepoatg orindiri pe <la > acele scoli" aducind ea argumente lipsa loca-lurilor in unele judete si implicarea profesorilor in evenimentele revolu-tionare. Legind functionarea scolilor din sate de cele normale", Eforiaadaugg el a socotit de neapgratg trebuintg ca i coalele de prin satesg se inchizg cu totul, rginiind pe viitor subrevizorii si invgtgtorii acelorsate la orinduiala in care vor fi fost mai din nainte"111. Cgimgcgmiaa aprobat propunerea si la 9 noiembrie a inaintat luerarea Sfatului Admi-

106 Ibidem, p. 494.107 Documenle 1848, Tara Romaneasca, p. 223, p. 272-273.106 Anal 1848..., VI, p. 258-259.109 Cornelia Bodea, Figuri pufin cunoscule din revolufia de la 1848, In Studii", XIII

(1960), nr. 2, p. 131 si urm.ds. 1 283/1847, f. 288 ; ds. 1 299/1847, f. 361.

111 Ibidem, ds. 1 513/1818, f. 4.

:

'con i,

mi104,

oft

si

si

DO Ir. 1.T.15..

www.dacoromanica.ro

986 G. D. ISCRU 20

nistrativ extraordinar, spre executarem. In baza aprobarii data de cai-macamie, Sfatul administrativ a intocmit, la 9 decembrie 1848, un jurnalin care preciza detaliile aplicarii dispozitiei primite :

1. Banii platii invkatorilor pina la 1 aprilie 1848 sit ramiieplatiti, dupg temeiurile pdzite atunci".

2. De la data respectiva nu li se vor mai pláti invatatorilor,caci de atunci nu s-au mai indeletnicit cu predarea lectiilor din pricinaimprejurarilor".

3. Invatatori satelor si suptrevizort s intre la orinduialace au fost mai naintea indeletnicirii lor la scoalele satelor, socotindu-s&aceasta de la 10 aprilie ann 1848".

4. Privitor la contributia adunata de la sateni in 1848, prinDepartarnentul din Nauntru sa se ceara cirmuirilor situatia exacta atita banilor plätiti ca lefuri pin6 la 1 aprilie cit si a celor care au rilmas,pentru ca acesti din urma bani sa se intoarca pe intregu si en cea maibuda orinduiala acelora in drept a le priimi"m.

Aprobind jurnalul la 14 decembrie 1848, Caimilcamia a insArcinatcele doul Departamente al Credintei i cel din Nauntru cu punerealui in aplicarem. La 21 ianuarie 1849, Departamentul din Nilimtru adeacirmuirilor de judete porunci in acest sens115.

Aceasta a fost o mare lovitura data scolilor publice din sate, scolicare, in ciuda grentatilor, se aflau totusi pe drumul eel bun : se prega-tisera invatatori, se construisera localuri, se editasera manuale, frecventaera apreciabila, obligativitatea era pe cale de a se impune ; scoala, cainstitutie, se integrase in viata satului.

Invatatorii i subrevizorii, intimidati, si-au reluat indeletniciriletaranesti obisnuite, de care nu se departasera prea mult nici in vrerneaslujbei, caci leaf a si celelalte drepturi nu le ajungean pentru existentazilnica.

Localurile hIsate practic in parasire desi se mai filceau unoramici reparatii, aprobate in 1850, in principin, de domnitorul Barbutirbeim se degradan continuu, in unele judete ajungind sti nu mai fie

bune de nimicm. Munca irosità printr-o hotarire iresponsabilaDar efortul i realizarile din cei 10 ani de existenta ai scolii publice

in satele Tarii Rornânesti au avut importante implicatii In viata acestora,in viata societatii in general. Evidentierea altor implicatii depasestecadrul cercetarii de fata, cercetare ce a abordat doar una din cele maiimportante.

112 Ibidem, f. 3.113 ds. 1 513 1848, f. 1.114 Ibidem, f. 2, 5 si 6.us Vezi la Dolj, Arh. St. Craiova, Prefectura Dolj, inv. 65/1849, f. 11.

ds. 797 11/1847, f. 46 si 72-73.ni Ibidem, f. 549 (Arges, 1853).

V.L.T.R.,

31.1.5.11.,

www.dacoromanica.ro

91 REVOLUTIA DIN 1848 *I INVATAMINTUL LA SATE IN TARA ROMANEASCA 987

LA RE.VOLUTION DE 1848 EN VALACHIE ET L'ENSEIGNEMENTPUBLIC A LA CAMPAGNE

R8SUM

Dans la presente etude, qui se fonde sur un chapitre de la these dedoctorat de l'auteur, récemment soutenue et intitulée lavetkimintul publicla sate ia Tara Roncineasca in anii 1838-1848 si importanyt lui social-politica (L'enseignement public a la campagne, en Valachie, durant l'étape1838-1848 et son importance socio-politique), il est constate en tout pre-mier lieu que pendant la décennie qui a precede la revolution, Penseigne-ment public a &é, dans les villages de la principauté un veritable fermentd'agitation socio-politique, et que la revolution a trouve les servants decelui-c' tout pi-Us h se rallier a sa cause. L'auteur examine ensuite le pro-gramme scolaire du gouvernement revolutionnaire nulls ii ajoute que sonapplication fat entravée par la precipitation des événements et l'étouf-fement de la revolution.

L'auteur reserve un tres ample espace It l'étude du comportementdcs instituteurs et professeurs a l'époque de la revolution, en s'appuyantsui des sources inedites ou insuffisaminent utilisees jusqu'a present. En&pit de reelles difficult& le non-paiement des salaires et l'épidemie decholera qui a sévi pendant la revolution les instituteurs et les profes-sours out joué un role particulièretnent utile, s'appliquant a propager lesnouvelles idees et la politique du gouvernement revolutionnaire. Certainsinstituteurs ont etC design& en taut que representants des paysans h la,<Commission de la propriéte » laquelle etait destinCe It aboutir It uneentente aux fins de la solution du probleme agraire et d'autres, en tantque deputes a Assemblee Constituante, qui ne s'est plus reunie du fait dePetouffement de la !evolution par les armees turques et tsaristes.

La caimacamie reantionnaire, instaurée au gouvernement du payssous la protection des armees d'occupation a dispose que les Ccoles d'ensei-gnement public des villages de Valachie soient fermees (elles ne rouvrirentleurs portes qu'en 1857), ce qui vint interrompre l'un des plusnobles efforts et des plus notables realisations : Pelevation du peuple Itun niveali de vie meilleure par la promotion de l'instruction.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CONVENTIA COMERCIALA. DIN 1875, UN PAS CATREINDEPENDENTA ?

DE

F. REDERICK KELLOGGUniversity of Arizona (S.U.A.)

Dupk rAzboiul Crimeii, Principatele Romane, mai apoi Romania,au folosit toate irnprejurgrile care li se ofereau spre afirma auto-nomia. Dintre diferitele mijloace, cele pe care le-au intrebuintat de maimulte ori au fost invocarea vechilor tratate incheiate cu Imperiul otomansuzeran si referirile la acordurile internationale mai recente care le priveau.Romanii an cdutat insk s asigure deplina emancipare politick a tkrilorsi, prin aceasta, s inlkture in mod efectiv suzeranitatea turceasck. Astfel,conventia comercialä austro-romank din 1875 a fost consideratk deromani ca o confirmare a suveranitktii lor atit pe plan international,cit i pe plan intern. Se nutrea credinta cá suzeranitatea otomank vaintra in desuetudine pe mAsurk ce Romania Ii urma cu succes propriapolitick externa fatk de marile puteri ale Europei. Prin incheierea unuitratat avind o important& economick si politick se facea un pas inexora-bil ca,tre independenta nationalk.

Originile acordului comercial cu Austro-Ungaria pot fi gksite innevoile politice economice ale Imperiului habsburgic si ale statuluiroman. In cursul secolului al XIX-lea, valoarea i volumul exportuluimonarhiei austro-ungare in sud-estul Europei au sporit, Romania inspecial devenind o piatk importantk pentru märfurile austriece. Eraevident in interesul imperiului sk inlesneasca accesul produselor sale pepietele unde se puteau obtine beneficii substantiale. Existenta unei retelede cdi ferate care, in decada 1870, lega Romania de Banatul Timisoarei,pe atunci in Thigaria, si de Austria prin Bucovina, reducea riscurilecostul transportului i märea beneficiile. Asa fiind, cind Romania a ince-put sk aplice o politic& de stinjenire a importurilor din strainatate, oa-menii de stat ai Austro-TJngariei au reactionat prin initierea tratativelordiplomatice cu guvernul de la Bucuresti asupra problernelor de interescomun.

tomul 25. nr. 5. p. 989-1003. 1972.

a-§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

990 FREDERICK KELLOGG 2

Pozitia de negociere a romanilor era relativ puternica. Dupà cums-a remarcat, produsele Austro-Ungariei gaseau in Romania o piat5,pretioasa. Mai mult Inca, comertul cu cereale al Principatelor dunarenes-a dezvoltat in mod rapid in cursul secolului al XIX-lea. Monopolulturcescl, care apdsase econornia Principatelor timp de trei secole, a luatsfirsit odata cu instaurarea protectoratului Rusiei in 1829 i cu promul-garea Regulamentelor organice in decada 18302. Intre 1718 si 1838, inMoldova i T ara Ronaneasca a fost in vigoare tariful turcese de 3°,asupra obiectelor de export si de import. Aceasta taxa era perceputaasupra marfurilor care intrau in Principate, indiferent dacd aceleasi milr-furi fusesera impuse si in Imperial otoman. Produsele din Austria, deexempla, erau supuse in Tara Româneasca la o taxa, de 300 ad valorem,

timp ce bunurile de tranzit prin Imperial otoman, venind din strainatate,erau taxate de doua ori : pentru ele se plateau 300 in Turcia i 300 inTara Romaneasca. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, pozitiacomerciala favorabila, a Austriei in Principate s-a diminuat, din cauzaextinderii comertului britanie in Marea Neagra si a reglementarii inter-nationale a Dunarii. Tot atit de importanta, pentru dezvoltarea comer-tului Romaniei a fost desfiintarea barierelor interne la circulatia marfu-rilor. Frontiera vamald dintre Principate impiedica schimbul lesniciosal produselor : de exempla, pentru marfurile din Tara Româneasca caremergeau in Moldova se percepea odata taxa de export de 3°, a TariiRomanesti si se adauga taxa de import de 300 in Moldova. Acest sisteina luat sfirsit prin tratatul din 1847 dintre Moldova si T ara Romaneascii,care stipula unificarea Principatelor pe plan economic. Tot atunci tarifulasupra importurilor in Imperial otoman a fost sporit la 500 si in 1860la 8%, iar tariful asupra exporturilor a fost redus la 1 °,. Aceste modificaris-au aplicat si mai tirziu : m 1866 tariful roman asupra importurilorera de 7 1 2 ad valorem, plus 1 200 asupra marfurilor care intrau in tardprin porturile dunarene3. Tariful relativ schzut, impreuna cu irnbunata-tirea drumurilor, cu marirea instalatiilor portuare pe Dunare i cu&dile ferate construite in perioada 1868 1875 au creat o situatie coinerciald prospera pentru cerealele romanesti. Produsele agricole ale tariierau schimbate pe moneda straing, care, la rindul ei, era folosita pentrucumpararea de marfuri straine, mai ales austriece.

In decada 1870 legislatia româneasc a indreptat status-quo-ulcomercial pe o cale care a alarmat oamenii de afaceri din Imperial aus-

1 Vezi, de exemplu, termenii tratatului din 1634 dintre Vasile Lupu, domnul Moldoveisi sultanul Mohamed al IV-lea, prin care Turcia avea preemtie la cumpararea produselor ro-rnAnesti (Acte fi documente relative la istoria renasterii Romdniei, publicate de D.A. Sturdza,Bucuresti, C. GObl, 1888, I, 6, art. VIII ; pentru o analizA criticA a capitulatiilor incheiate (leMoldova cu Imperiul otoman, cf. C. Giurescu, Gapitulallile Moldo:mi cu Poarta otomanu,Bucuresti, C. Gabl, 1908).

2 In conformitate cu tratatul i cu actul separat semnat la Adrianopol In septembrie1829, románii urmau sá se bucure de deplina libertate de comery si nu mai erau constrin}isà aprovizioneze pe consumatorii turci din Constantinopol sau din cetAtile de pe Dundre(Sturdza, Acte fi documente, I, p. 321 si 327-328 ; Regulamentul organic, Bucuresti, 1832,p. 101-102, art. 154, 156 ; Reg ulamentul organic al Principatutui Moldovei, Iashii, Tipo-grafia Institutului Albinei", 1846, p. 159-162, art. 148, 150, 155 si 160).

3 C. I. BAicoianu, Geschichte der rumanischen Zollpolitik sett dem 14. Jahrhundert his 1874,Stuttgart, Gotta, 1896, p. 21-131.

in

www.dacoromanica.ro

CONVENTIA COMERCIALA DIN 1875 991

tro-ungar. Accizele, impozitele indirecte din 1871 si tariful din 1874 ausilit pe oarnenii de stat ai imperhilui sa reconsidere relatiile economicecu Romania. In conformitate cu legea maximului din 1871, comunelerurale aveau dreptul de a taxa marfurile straine care intrau in sate.Alasura aceasta era destinata s inlesneasca procurarea de fonduri pentrunecesitatile locale, dar a avut i efectul de a proteja produsele indigene.Accizele erau percepute in prinml rind asupra bäuturilor alcoolice, careinteresau in mare masura äràniinea, precum i asupra luminàrilor, zaha-

cafelei si petrolului. Prin aceste taxe, sarcina care apasa uneleiinporturi din strainatate era majorata cu circa 1000 peste nivelul sta-bilit de tariful turcesc. In afara de aceasta, parlamentul roman a adoptatin 1874 un tarif protectionist, revizuit in 1875, prevazind taxe care mer-geau pina la 20004. Era putin probabil insa ca Romania sa accepte sarenunte la principiul libertatii comertului, care fusese inaugurat printratatul Cobden Chevalier din 1860 ; ea nadajduia mai degraba saincheie cons entii conterciale cu marile puteri. Acordurile de acest felar fi constituit o alta dovada a pozitiei independente detinute de statulroman in afacerile internationale. E (Inept ca nu se poate vorbi la aceastadata de o industrie deosebit de dezvoltata care trebuia protejata ; Roma-nia importa o bung, parte din marfurile manufacturate. De fapt, tarifula i fost suspendat pina cmd acordul cu Austro-Ungaria a fost semnati a intrat in vigoare, iar apoi a fost abrogat.

Primele mcercgri de reglementare a relatiilor comerciale en Princi-patele au fost efectuate de Imperiul habsburgic Inca din 1848 ; ele auroht remnoite in 1856 si 18575. Un tratat formal nu a fost luat Insase'rios in consideratie decit eind relaii1e economice dintre imperiu i principate au inregistrat o incordare pronuntata in decada 1870. Dupa pune-rea in aplicare a legii maximului, ministrul roman al afacerilor straine,Wreorghe Costa Foru, a propus in 1872 marior puteri europene negoci-erea unor acorduri comerciale bilaterale fara a tine seama de tratflteleexistente intre Imperiul otoman i celelalte puteri6. Aceasta propunerea lost aprobata cu titlu provizoriu" de ministrul afacerilor straine alAustro-Ungariei, Julius Andrássy ; ministrul ungar pentru afacerile corner-ciale, J. Szlavy, era si el pentru un tratat en Romania ocuparealui Szlas y era indepdrtarea accizelor protectoare, care lovZre.produseleunguresti. Ca o compensatie, el propunea sa se acorde rnarfurilor roma,-nesti tratanientul natiunii celei mai favorizate In imperiu, ca taxele deimport asupra cerealelor romanesti sa fie anulate i ca jurisdictia con-

4 Idem. Istoria politicii noastre vamale si comerciale de la Regulamentul organic pinä inprezent, vol. I. I3ucuresti, 1904, p. 95-116 ; C. Antonescu, Die rumänische Ilandelspolitik von1876 1910, Leipzig, Schunke, 1915, p. 39 43.

A. Beer, Die osterreichische Ilandelspolitik im neunzehnten Jahrhundert, Viena, Manz,1891, p. 418 419 ; Aus dem Lehen Ki nig Karls von Rumiinien, vol. I, Stuttgart, Gotta, 1894,p. 184 si 258 ; N. Georgescu-Tistu, Correspondence d'un Secritaire princier en RoumanieEmile Picot (1866 1868), Paris, Gamber, p. 93 94 ; C.I. Baicoianu, Istoria, vol. I, p. 117 ; fdrãa indica irvorul ski C.I. BAicoianu sustine ca baronul von Gagern, consilier aulic habsburgic,a propus un tratat lui P. P. Carp la Viena la 22 noiernbrie 1871.

6 0. von Schlechta (Bucuresti) dare J. Andréssy (Viena), 25 ianuarie 1872, nr. 9 C ;Ilau-s Hof-u. Staatsarchiv, Wien, Handelspolitisches Archiv, f. 34, Sonderreihe K 118 (citatilIn continuare : 11HuSTA, HPA, F. 34, SR, 118).

6 c . 1713

3

rului,

www.dacoromanica.ro


sulafa austro-ungarg din Romania sa, inceteze7. Acestea reprezentau defapt concesiuni majore. Conventia proiectata depindea insa nu numaide interesele ambelor parti, ci si de atitudinea marilor puteri.

Atit tratatul propus, cit i tariful i accizele romanesti erau con-trare status-quo-ului in relaii1e internationale. Romaniei i se interzisese

mareasca, tarifele sale peste cele ale Imperiului otoman i, ca statvasal, ea nu se bucura de dreptul suveran de a incheia tratate cu puteristrgine. Mari le puteri au protestat contra tarifului i accizelor romanesti,dar fära nici un rezultat. Aceeasi soarta avea s-o aib i tratatul corner-cial. In decada 1870 nu exista nici o unitate de vederi intre marile puteri,care actionaserA de acord in perioada de dupa, fazboiul Crirneii, i aceasta,lipsa de armonie avea s se vadeasca, Inca si mai mult in cursul crizeibalcanice ce avea sa urmeze. Cu toate acestea, pentru a pastra un sirnu-lacru de conformare cu dreptul international, Andrássy a cautat pentrutratat sprijinul puterilor. El sustinea ca' acordul comercial dintre Austria

Turcia din 1862 nu se aplica Romaniei, deoarece aceasta din urrnaera complet independenta In ce priveste reglernentarea administratieisale interne si a afacerilor comerciale. De vreme ce kedivul Egiptuluisi el un vasal al sultanului, prirnise in 1873 dreptul de a incheia tratatecomerciale, Andrássy sugera ca acelasi drept sa fie acordat i Romanieis.

Dupa cum era de asteptat, Imperiul otoman a protestat vehementimpotriva pretentiilor inadmisibile" ale vasalului ei de a incheia tra-tate. Turcii atrageau atentia asupra faptului ca exemplul Egiptului era,nepotrivit acesta era organizat in confornaitate cu legile imperiului,in timp ce statutul juridic al Rornaniei era reglernentat prin tratate inter-nationale ; Egiptul era o provincie, iar Romania un principat ; tarifulturcesc se aplica in Egipt, dar nu in Romania. Lucru si mai important,turcii erau siguri Ca romanii ar respinge un firman care le-ar acordaprivilegiul de a incheia tratate. De teama de a nu fi lezat, Imperiulotoman a respins propunerea austriace. In atitudinea sa, Turcia nua primit decit un sprijin minim din partea Marii Britanii, FranteiItaliei. Lordul Derby, ministrul afacerilor straine al Marii Britanii,exprimat pozitia celor trei puteri apusene, caracterizind tratatul propus cafiind interneiat mai mult pe considerente politice decit economice". Cutoate acestea, el refuza sä se opuna in mod activ acordului atita timpcit nu se aducea Imperiului otoman nici un prejudiciu importanro.

Dupa cum de altminteri era de asteptat, Austro-Ungaria a fostputernic sprijinita de Liga celor trei imparati. Atit Rusia, cit si Germania,si-au exprimat si ele dorinta de a incheia cu Romania conventii comer-

7 Andrássy care A. von Auersperg (Viena) si M. Lonyay (Buda), 9 martie 1872 ;Szlávy cdtre Anton Banhans (ministrul de comer( al Austriei), 16 august 1872, nr. 8223 ; F1HuSTA,HPA, F. 34, SR, 118.

8 Andrássy cdtre F. Zichy (Constantinopol), 14 iunie 1874 ; HHuSTA, Politisches Ar-chiv (PA), XII, Turkey, Varia, I, 107 ; Correspondence Respecting the Question or the Negotiationor Commercial Conventions by the Principalities, Londra. Harrison, 1875, p. 1 3.

9 Circulara lui V. Boerescu din 12 24 iulie 1874, Arh. St. Buc., fond. Casa Regald, dos.11/1874 ; Correspondence, 4, p. 11-12 si 24-25 ; Zichy care Andrássy, 23 iunie 1874, nr. 47 ;Andrássy care Zichy, 15 decembrie 1874 ; HHuSTA, PA, XII, Turkey, Varia, 1, 107.

10 Correspondence, 1, p. 22-24 ; cf. ducele Decazes (Paris) cdtre marchizul d'Harcourt(Viena), 9 aprilie 1874 ; HHuSTA, PA, XII, Turkey, Varia, I, 107.

sA

si

siis

.1,

www.dacoromanica.ro

5 CONVENTIA COMERCIALA DIN 185 993

ciale dupg, semnarea tratatului austro-roman". Secretarul de stat pentruafaceri straine al Germaniei, Bernhard von Bii low, a aprobat initiativalui Andrássy si nu considera el ea stirbeste suveranitatea Turciei12.Cancelarul Rusiei, A. M. Gorceakov, a facut propunerea, ramasa färaefeet, ca Imperiul otoman s adauge din proprie initiativa uncle articoleaditionale la acordurile sale comerciale cu puterile straine, in care sase stipuleze ca Romania avea dreptul de a trata direct cu acele puteriin chestiunile referitoare la interesele sale industriale i comercialen.

Imperiul otoman a refuzat sa, renunte la drepturile sale suzerane,puterile apusene erau neutre, iar Austro-Ungaria avea sprijinul Ligiicelor trei imparati. In aceasta situatie, Andrássy a negociat nurnai euRusia si cu Germania si rezultatul a fost c reprezentantii celor treiimperil conservatoare an prezentat la 20 octombrie 1873 note identiceguvernului turc. Aceste note nu mentionau nominal Romania, insa inele se vorbea de dreptul de a incheia acorduri speciale i directe euprivire la vami, tarife i comert cu principatele vasale" Turciei. Celetrei imperil nu doreau sa slabeasca ori sa intareasca legaturile care uneseprincipatele vasale cu curtea suzerana", dar ele nu vor ingadui ca interesepozitive sa fie periclitate pentru motive pur formale"14. Guvernul otomanera pus in fata unui fapt Iinplinit. Prin ntinistrul afacerilor straine, Aarifi--pasa, el condamna actiunea comuna. Sintem de parere mai mult eaoricind afirrna Aarifi-pasa ea aceasta pretentie, pe cit de arogantäin forma, pe atit de neintemeiata in realitate, constituie negarea inskia drepturilor (noastre)". Dar, in acelasi timp, intr-o eirculara adresata,putcrilor se arata ca Turcia pretuia sfatul acestora i ca ea va satisfacedorin(ele lor in masura in care ii va fi cu putinta". Ca o iesire din impasulcreat, ministrul de externe turc formula recomandarea ca guvernul romans'a solicite Portii invoirea de a incheia tratatem. Romanii au refuzat insasä mearga la Canossa. Fata de noua situatie, guvernul otoman a sugeratea problema sa fie rezolvata de o conferinta europeana. Solutia propusaa fost respinsä in mod categoric de Liga celor trei imparati, care ii afir-mase mai inainte pozitia16. Asa s-au desfkurat lucrurile. Rezultatuldemersului colectiv fdeut la Constantinopol de imperiile conservatoarea fost pregatirea terenului pentru negocierea tratatului austro-roman.

In vremea in care Austro-Ungaria obtinea sprijinul diplomatic alRusiei si al Germaniei, negocierile pentru conventie erau in curs. Dupa

" Heinrich VII. von Reuss (St. Petersburg) entre Otto von Bismarck (Berlin), 11 apri-lie 1875 ; Bernhard von Billow (Berlin) entre M.F.R. von Delbrück (Berlin), 13 iunie 1875 ;(Deutsches) Hauptarchiv des Auswartigen Amtes, Turkey, 111, f. 4 (citatS in continuare : HAA,'I urkey, 111).

Memorandunuil lui Billow din 8 iunie 1871; Auswfirtigcs Amt entre R. von Pfuel(Bucuresti), 13 iunie 1874, nr. 3 ; HAA, Turkey, 111, f. 1 ; A. Károly (Berlin) entre Andrassy,27 iunic 1874, nr. 378 ; 1-11-1uSTA, PA, XII, Turkey, Varia, I, 107.

13 Generalul Le Fin (St. Petersburg) entre ducele de Broglie (Paris), 21 martie 1 874 ;1 IlluSTA, PA, XII, Turkey, Varia, I, 107.

" Scrisoarea lui Bismarck catre Viena, 7 iulie 1874, nr. 353 ; HAA Turkey, 111, f. 1 ;Bulow catre l'fuel, 10 iulie 1874, nr. 104 ; Billow entre Wilhelm I, 31 iulie 1874 ; K. von Werther(Bilyilkdere) entre Auswiirtiges Amt, 22 octombrie 1874, nr. 78 ; HAA, Turkey, 111, f. 2 ; notapentru Wilhelm 1, 16 noiembrie 1871; HAA, Turkey, 111, f. 3 ; Correspondence, p. 13.

15 Correspondence, p. 11 16 ; Aarifi-pasa entre Aristarki-bei (Berlin), 23 octombrie 1874 ;HAA, Turkey, 111, f. 2.

16 Zichy entre Andrássy, 25 noiembrie 1871, nr. 84 ; nota lui Andrássy, 26 noiembrie1874 ; III luSTA, PA, XII, Turkey, Varia, I, 107.

"

www.dacoromanica.ro


Baicoianu, o comisie de experti romani propusese un tarif conventionalde 9% asupra marfurilor intrate din imperiu17. Propunerea a fost insarespinsa de Austro-Ungaria ca reprezentind o taxa, prea ridicata. Inmartie 1875, un contraproiect imperial a fost discutat de Costa-Foru,pe atunci agent diplomatic la Viena, impreuna eu reprezentantii mini-sterelor comune de afaceri straine si de finante ale Austro-Ungariei i deministerele de comert austriac i ungar. In liniile sale esentiale, contra-proiectul, care se intemeia pe principiul tratamentului natiunii celei maifavorizate a devenit tratatul

In negocierile de la Viena figurau punete referitoare la reciproci-tatea si lit cuantumul tarifelor, la navigatia pe Dunare §i la drepturilestrainilor, .au, asa cum acestea erau interpretate in Romania, drepturileevreilor. Costa-Foru a staruit asupra reciproeitatii tarifelor : daeatariful roman trebuia sit fie scazut pentru marfurile manufaeturate pro-venind dit mouarhie, atunci trebuia ca i tariful habsburgic .a fie totatit de seazut pentru produsele agricole ale statului roman. Problemq,de baza era eomertul cu cereale. Amindoi ministrii de comert, ai Austrici$i Ungariei, J. Clumeeky i George Bartal, se opuneau intri ii libere inimperil a grinelor române$ti. Bartal considera ca o concesiune de acestfel, care fusese avuta in yedere de Szlavy in 1872,, ar fi slabit pozitiae onomica a imperiului18. Nobilimea maghiara, in special, se temea deo inundare cii grit e romanesti ieftine i, in consecinta, considera eventualitatea re i1 rocitatii tarifelor ca fiind mai folositoare fabricantilor austrieddecit mo$ierilor maghiari19. Pentru a linisti opinia publica maghiara,Andrássy a staruit ea acest aspect al proiectului de tratat sa fie tmutconfidential pina dupa alegerile din Ungaria din iulie 187528. Aceastastrategie parea necesard, intrueit noul ministru de comert al Ungariei,L. Simonyi, reclama concesiuni importante in schimbul libertatii comertului en gime, si anume ca o cantitate sporita de produse ungure$ti safie import-ad in Romania cu scutire de vama. Cmd de partea Romanieinu s-a raspuns eu concesiuni, Simonyi a recomandat ca prevederile rdative la cereale sa fie inlaturate din tratat21. Ministrul de externe roman,Vasile Boerescu, a refuzat sä Oita seama de propunerile lui Simonyi.Argumentul sari era ca Ungaria, avind o producOe de cereale de calitatesuperioara si cu o valoare mai mare deeit aceea a Romaniei, a profitade pe urma tratatului ; ea Ii va ingadui sa-si exporte grinele proprilin Apus, realizind beneficii importante, in timp ce pentru consumul intern22va importa grine romanesti ieftine. Pentru a obtine acordul maghiar laincheierea tratatului, Andrássy a cautat sprijinul lui Francise Iosif ;In aeelmi timp, el a atras atentia oamenilor de stat maghiari asupra

17 C. I. BAicoianu, Isloria, vol. I, p. 119.18 G. Bartal (Pesta) c(itre Andrássy, 16 august 1871; Ileinrich Calice (Bucuresli) catre

Andrissy, 23 noiernbrie 1874, nr. 75 ; HHuSTA, FIPA, F. 31, SR, 118 ; L. von Water Gotter(Pesta) ciltre Bismarck, 13 noiembrie 1874; HAA, Turkey, 111, f. 3.

19 L. Simonyi dare Andrässy, 30 mai 1875 ; HIluSTA, HPA, F. 31, SR, 166.29 Andrassy care Calice, 3 si 15 iunie 1875 ; HIluSTA, FIPA, F. 31, SR, 166 ; Pfuel

Care Bismarck. 7 aprilie 1875, nr. 30 ; H. L. von Schweinitz catre Max von Philipsborn (Berlin),17 iunie 1875, nr. 54; Anclarssy Care Bismarck, 21 iunie 1875 ; HAA, Turkey 111, f. 4.

Sirnonyi ccitre Andrässy, 10 si 30 mai 1875 ; HHUSTA, FIPA, F. 34, SR, 166.22 Calice cMre Andrássy, 18 februarie 1875, nr. 8, H.P.; 7 iunie 1875, IIIIuSTA, IIPA,

F. 34, SR, 166.

final.

22

www.dacoromanica.ro

7 CONVENTIA COMERCIALA DIN 1875 995.

faptului c, intrucit Imperiul otornan Ii ridica tariful la 20°0, implicitslabea pozitia de negociere a Austro-Ungatiei eu România23. Rezultatulnegocierilor cu statul roman si al discutillor in cadrul imperiului a fostacceptarea coniertului liber cu grine din si spre Romania.

Mai putin importante decit reeiprocitatea tarifelor in cursul nego-cierilor au fost problemele relative la drepturile strainilor in Romania,la nal igatia pe Dunare si Ia taxele tarifare speciale. In aceasta epoca,in Romania nu se facea deosebire intre evreii nascuti in tara si cei venitidin imigratie toti erau considerati straini. In tratat se prevedea c ceta-tenii ambelor tan urmau sa se bucure de clrepturi civile egale. Costa-Foruconsidera ca aceasta prevedere nu incalca obiceiul pamintuhti i legiledin Romania eu privire la strainii care trdiau In tara24. Boerescu in 6,apreeiind reperensiunile politice ale problemei, era adinc ingrijorat deerspectil a ca supusii austro-ungari, care puteau fi i evrei, sa dobin-

deasea proprietati in Romania. LI deosebea felul proprietatii funciarepe care ar al ea s-o dobindeasca proprietatea urbana, nu rurala25. Dato-rita staruintei lui Boerescu, s-a stipulat in tratat ea nu se aducea prinel nici o atingere legilor Romaniei : strinhi, asadar, nu putean dobmdisau poseda" froprietati iiiiobiliare, iar admisibilitatea strait ilor de alocui in tara-8 continua sa rilmina la aprecierea consillilor municipale.

avigatia e Dunare figura si ea in tratat, facind parte din titlusi din articolele acestuia. Cu toate Ca navigatia fluviala dinspre porturileBraila si Galati spre Marea Neagra era sub supravegherea unei Comisiiinternationale, nu exista un regim asernanator pentru na igatia din refrontiera austriaca i aceste porturi. Societatea austriaca de navigat een abur pe Dunare tinea s infiinteze antrepozite in porturile dunaret espre a mlesni functionarea ei. Datorita mai ales lipsei de concurenláintransporturile si comertul pe Dunare, s-a convenit ea societatea sa Infiin-te7e agentii de nal igatie, ateliere si rnagazii pe malul romanesc al Dunarii-7.

sfirsit, in tratat au fost specificate taxele tarifare. Romaniaadmitea ea accizele interne sa nu poata fi majorate pe durata tratatuluisi ea marfurile care nu sint fabricate in tara sa nu fie supuse aeestor taxe.Desi au fost facute exceptii in practica, taxa de import asupra vinurilora fost redusa de la 17 1 2 la 5 1 2°0. Usta produselor austro-ungareadnhise In Romania cu scutire de taxe euprindea nu numai masini, fier,obiecte de arta i carti, ci i cereale, petrol, lemn, seu, minerale i car-buni, care concurau productia locala. Un tarif, variind intro 7 1/2 i13°( , se apliea la zahar, bere, ceara, luminari, bäuturi alcoolice (afarade in), sapun, lilrtie, tesaturi si piei ; taxe mai miei, de 2-4°0, seapheau marfurilor care veneau prelucrate sau fabricate : IInrii, bumbac,(amine, sticla si anumito instrumente muzicale28. Marfurile care nu figu-

23 Andrássy Care K. Tisza, 31 mai 1875 ; HIEnSTA, F. 34, SR, 166.24 Costa-Foru (Viena) cAtre Boerescu (Bucureti), 12 24 ianuarie 1875 ; Arhiva Biblio-

tecii centrale de stat, fond. St. Georges, dos. V. Boerescu, IV, nr. 18 20 (eitatil in continuareBCS, fond. St. Georges.)

24 Calice care Andrássy, 18 februarie 1875, nr. 8, H.P. ; HHuSTA. HPA, F. 34, SR, 166.26 Legi, regulamente, tratale, convenlii etc. emanate de la Ministerul de Externe (promulgate

de la 1 ianuarie 1875 pind In until 1885), publieate de I.M. Bujoreanu, Bucure5ti, TipografiaAcademiei Romdne, 1885, p. 3-17, art. 1 0 4 ; art 1 al protocolului final.

22 Art. 29.Calice ciStre Andrássy, 16 aprilie 1875 ; HHUSTA, HPA, F. 34, SR, 166 ; Bdicoianu,

Istoria, vol. I, p. 121-140, art. 9, 26 ; tarifele, A ,B i C.

:

In

re

www.dacoromanica.ro


rau in tarif plateau 7%. Cea mai mare parte a articolelor supuse taxelormai ridicate concurau produsele romanesti i, in acest fel, tariful urmasl protejeze, desi numai in mica masura, preturile romanesti. In Romanianu exista insa o industrie a zahdrului sau a hirtiei. Aceste marfuri erautaxate, fara indoiala, cu scopuri fiscale i ca un quid pro quo pentruconcesiunile facute in ce priveste accizele i instalatiile portuare de peDundre. E de rernareat in treacat ca, veniturile din taxele de vania aproapes-au dublat dupa intrarea in vigoare a tratatului23. In sfirsit, produseleromanesti exportate in Austro-Ungaria, ea sarea, tutunul, Mina, vinurile,berea, petrolul i mineralele, nu erau supuse in Romania taxei de exportde 1% si nu se aplica nici o taxa de tranzit asupra mdrfurilor indrumatespre un al treilea stat.

Datorita tarifului conventional sedzut i altor factori, ea imbuna-tatirea mijloacelor de transport si sporirea productiei, exporturileimporturile Romaniei au cunoseut o crestere rapida, In anii ce au urmatconventiei comerciale. ktre 1874 si 1881 valoarea totala a exporturilorsi a importurior Romaniei a crescut eu 53 i, respeetiv, en 124°0. Ex-portul Austro-Ungariei in principat s-a ridicat hi 179°0, iar importulla 32%. Valoarea textilelor importate din imperiu s-a intreit, cea privindlemnul i produsele de lemn s-a mhrit de cinei ori, iar articolele din pielede noua ori. Produsele romanesti, in special grinele, au gasit piete noiin cursul acestei perioade, iar Austro-Ungaria a continuat sa dominecomertul de import al Romaniei. In 1874 Austro-Ungaria detinea 41,2°0din exportul romanese, Turcia 29,6%, Marea Britanie 9,7°0 si Franta7,4°0 ; in 1881 insa, Marea Britanie, care la aeeasta data se bueura detratamentul natiunii celei mai favorizate, la fel ca celelalte puteri, detinea39,8% din exportul României, Austro-Ungaria 34,9%, Franta 9,3%Turcia 5,5%. In 1874 importul Romaniei provenea din Austro-Ungariaeu 39,3%, dupa care veneau Marea Britanie cu 26,8 °,, Franta cu 12,8°0

Turcia cu 10,2°0; in 1881 comertul austro-ungar detinea 49,1 dinpiata Romaniei, Marea Britanie, 18,4°0, Germania 11,6°0, Franta 8,3°0ii Turcia 4,50030 Caracteristica remarcabila a acestei perioade a fosttransformarea economiei romaneti dintr-un surplus al exporturilorfata de import intr-un deficit al balantei sale comerciale. Natura specialaa tarii este determinata intr-o masura insemnata de tratatul comercial,care incuraja productia agricola a Romaniei i stinjenea dezvoltareasa industriala.

La saptesprezece zile dupa semnarea tratatului la Viena, la 22 iunie1875, el a fost adus in fata parlamentului roman. In dezbaterile din9-11 iulie 1875, Manolache Costache Epureanu, Mihail liogalniceann,Ion C. Bratianu i Vasile Alecsandri au adus argumente impotriva con-

29 T. C. Asian, Finanlele Romdniei de la Regulamentul organic pind astazi, 1831 1905,Bucuresti, C. Göbl, 1905, p. 173.

39 Ministerul de Interne, Oficiu central de statisticil, Stalistica din Romania, comerciulexterior : import g export pe anal 1874, Bucuresti, Tipografia statului, 1877, 1, 5, p. 15-19 ;Ministerul Financelor, Directiunea vámilor, timbrului i lnregistr5rii, Biroul statislicci comerciuluiexterior, Tablou general indiclnd comerciul Romdniei cu lerile straine In anul 1883, Bucuresti,Tipografia statului, 1884, 8-9, p 40 si 58 ; vezi si C. Giillner, Concesinfele convenliilor vamaledintre Austro-Ungaria i Romania asupra Neill economice a Transilvaniei (1875 1891), InStudii", XXI (1968), nr. 2, p. 317-336 ; I. Tiberian, Legaturile economice dintre Romania

Transilvania ln perioada 1876-1886. Aplicarea convenfiel comerciale din 1875, in Studii",XXII (1969), nr. 5, p. 906-925..si

ei

gi

www.dacoromanica.ro

9 CONVENTIA COMERCIALA DIN W15 997

ventiei. Problema evreilor i principiului comertului liber au dominatin interventiile bor. Geloi, pe de o parte, pe succesul aparent al guver-nului de a obtine o conventie importanta cu o mare putere i totodatain semn de protest impotriva a ceea ce pärea a fi contrar intereseloreconomice ale tarii, liderii opozitiei Manolache Costache Epureanu,Mihail Kogalniceanu, I. C. Bratianu i cu el impreuna Vasile Alecsandri

au cautat sá minimalizeze valoarea tratatului pentru ca sa impiedicetrecerea lui prin parlament. In dezbaterile furtunoase din iulie 1875 dinCamera, chestiunea evreilor impreuna cu principiul schimbului liber aufost invocate de &are opozitie pentru a demonstra ceea ce ea consideraa constitui slabiciunea fundamentala a tratatului. Epureanu, de pilda,se temea ea supusii austrieci" sa capete dreptul de a poseda terenuriurbane si sa fie in acelasi timp scutiti de serviciul militar si de incar-tiruirea trupelor in casele bor. Parerea lui era ca prevederile tratatuluiputeau duce astfel la transformarea acestora in niste aristocrati privi-legiati". Vasile Alecsandri se arata si el ingrijorat de drepturile ce pareausa le dobindeasca strainii. El aprecia ea, aceastä politick era nepotrivitapentru un stat mic ca Romania. M. Kogalniceanu si I. C. Bratianu au sta-ruit i ei asupra aspectelor negative ale tratatului. Kogälniceanu, la rindulsau, minimaliza foloasele comertului liber. Dupa parerea sa, cantitatimaxi de grine erau exportate in monarhia habsburgica numai in aniide seceta, iar cind recolta era buna Ungaria producea destule grine pentrua hrani intreaga Europa ; comertul aducea, In schimb, foloase marilorstate care importau materii prime si aveau nevoie de piete straine pentrua desface productia lor industriaIn. Intrucit agricultura era singura boga-tie a tarii sale, comertul liber avea s inabuse dezvoltarea industriei.Pe linga acestea, Kogalniceanu socotea cà Romania avea s piarda oexcelenta piata in Imperiul otoman i sa desavirseasca in fapt inlocuireafostului protectorat politic al Rusiei en un protectorat economic austro--ungar. In ce priveste problema strainilor", Kogalniceanu considera eatratatul nu garanta nici o reciprocitate : se acordau privilegii specialesupusilor straini" din Moldova, in timp ce la Brasov sau Cernauti depilda statistica comerciantilor români indica o situatie defavorabilä.In consecinta el se declara impotriva imigrarii evreilor. Cu toate ea Consti-tutia oprea stabilirea strainilor in tail, sub steagul comertului liber,Kogalniceanu aprecia cá Romania va fi direct dezavantajatd. Bratianw;la rindul sau, a venit in sprijinul argumentelor hii liogalniceanu. Refe-rindu-se la faptul el raspunderea de a hotari eine se putea aseza in satecadea in competenta cousiliilor rurale, alcatuite din trei sau patru tarani,el atragea atentia ca acesti tilrani nu erau indeajuns de avertizati. Inafar:1 de acestea, el Ii exprima dezacordul ca o societate de navigatiestraina sä mfiinteze agentii pe pamint rornânesc. Mai mult Inca, linia gra-nitei urma sa, fie largita pe o zona de zece kilometri de fiecare partespre a inlesni legaturile comerciale intre oamenii care traiesc de-a lungulfrontierei din Muntii Carpati. i Bratianu afirma cil aceste prevederiaveau sit duca la o ocupare austro-ungara a frontierelor, porturilor sipietelor României. In sfirsit, el declara ca reducerea de tarif pentru viteleromanesti venea prea tirziu ; oamenii de afaceri straini, care realizauimprumuturi cu dobinzi de 3-5% fata de 15-30% de care puteau bene-ficia romanii, cumparasera deja grosul septelului romanesc. Salvarea

1

www.dacoromanica.ro

998 FREDERICK KELLOGG 1 0

nationala sta. in oprirea exportarii bogatillor tárii31. Aceste argumentenu erau intemeiate, intrucit balanta economiei romanesti se schimbaseInca din prima parte a secolului ; eresterea vitelor si a altor animalesedzuse o data cii dezvoltarea productiei grinelor32. Or, dad, ar fi fostinterzis exportul de grine In conformitate cu propunerea lui Bratianu,afluxul de capital strain in tara ar fi incetat i prin aceasta economiaar fi rdmas izolata de marile curente ale cornertului international.

Opozitia ridicase probleme importante, pe care reprezentantii guvernului au incercat 0, le combata. In apararea tratatului au vorbit in Cameraministrii de afaceri straine si de finante Vasile Boerescu i G. Gr.Cantacuzino i liderul junimist Petre P. Carp, care de pilda, a respinssustinerile lui Epureanu si a aratat ea, in temeiul legilor romane5ti infiinta, evreii beneficiau i pina acurn de dreptul de a poseda proprietatiurbane : ei erau opriti numai de a dobindi päminturi rurale. Recomandatotodata opozitiei sa se mgrijoreze mai putin de industria indigenit, pecare el o consiclera ca i inexistenta", si s aib grija sa fie aparateprodusele agricole ale tarii. Pentru P. P. Carp, incheierea unui tratat euo mare putere insemna neatirnarea noastra economica". La rindul sau,G. Gr. Cantacuzino a infatisat un raport financiar detaliat al foloaselorpe care le putea obtine Romania din tratat. Printre alte exemple se subliniau comertul liber cu grine, pentru care ping, acum se aplica o taxade import de 100 0 in Austro-Ungaria ; taxele reduse asupra animalelor,protectia unora dintre produsele romanesti, i tratamentul natiunii celeimai favorizate. Pe de alta parte, Austro-Ungaria urma sa exporte oparte din produsele sale in Romania eu scutire de Tama, si pentru maimulte alte marfuri importate din imperiu, inclusiv vinurile, tariful romansa fie redus. Pe baza statistiellor comereiale pentru anul1873, Cantacuzinoa demonstrat ea, dad, tratatul ar fi fost in vigoare in acel an, veniturile statului ar fi fost majorate cu 3 500 000 lei. Mai multa, influenta,par a fi exercitat observatiile prezentate de V. Boerescu. Rdspunzindideilor eronate" ale opozitiei, el a descris chestiunea evreilor ea pe oproblemä sociala delicata", pe care nu tratatul, ci romanii o vor rezolvaping, la urma potrivit cu idelle moderne" i cu interesele noastre sociale".In once caz, vechile restrictii privitoare la straini rdmineau in vigoare.El a respins de asemenea parerile potnvit carora Romania fdcea o concesie exceptionala Mgaduind sa nu-si majoreze accizele ; tratatele incheiate de Aus-tro-Ungaria cu Italia si cu Franta, argumenta Boerescu, prevedeauscutirea de taxe comunale pentru rnarfurile straine cind o asemenea taxa,nu era perceputa i pentru produsele indigene. Boerescu sustineatratatul este atit de favorabil pentru noi, cum rareori se vede in Europa",intrucit el garanta o plata sigura i importanta pentru grinele romanesti

Monitorul oficial al Romaniei", 12 24 iulie 1875, P. 3 414-3 417 ; 13 25 iulie, p.3 443-3 444 ; 15 27 iulie, p. 3 465-3 468 si 3 470-3 476 ; 16 2i iulie, p. 3 492 ; 17 29 iulie,p. 3 506-3 508 ; 24 iulie/5 august 1875, p. 3 633-3 634 ; Ion C. Bratianu, Ade fi euvintud,publicate de Gh. Marinescu si C. Greceanu, vol. I, partea a 2-a, Bucuresti, Cartea romaneasca",1935, p. 437-438, 439, 446, 450, 453, 454, 456, 458 si 468.

32 G. Zane, Die österreichischen und die deuischen Wirischaftsbeziehungen zu den rumänischen Fiirsieniiimern, 1774-1874, In Weltwirtschaftliches Archiv", XXVI (octombrie 1927),nr. 275-276.

i ele

www.dacoromanica.ro


in Ungaria. Tratatul este o consacrare a autonomiei Orli i asigurape viitor exercitiul acestei autonomii"33.

Cu toata incerearea opozitiei de temporizare, dezbaterile au fostdeclarate incheiate ; supus votului, tratatul a fost adoptat cu 68 de voturicontra 22. Dupà douà zile, la 1/13 iulie, Senatul s-a pronuntat si el, fardalte dificultati, cu 25 de voturi pentru si 8 contra. A doua zi parlamentula fost prorogat. In semn de protest fata de votul Camerei, la care seadaugase i concesiunea pentru construirea cdii ferate PloiestiPredeal,liderii opozitiei au parasit locurile lor din parlament. Dupd alegerile din 1876,eei care îi parasird locurile au alchtuit nueleul guvernului condus defapt de Bratianu i Kogitilniceanu34.

Lupta i confruntarile de opinii nu s-au terminat insd, cu prorogareaparlamentului ; dimpotrivd, au urmat dezbateri aprige in coloanele prin-cipalelor organe de presd, din Bucuresti, Romanul" i Presa". La 30iunie si 1 iuhe st. v., Romanul", care era editat de C.A. Rosetti, repro-zentind deci opozitia, a apdrut cu prima pagind a ziarului in ehenarnegru, iar articolul de fond anunta nu MIA vddit'a exagerare : Ieri, 29iuniu, s-a-nfipt cutitul pina la miner in pintecele Romaniei : corpul ei,palpitind inca, fu imbrincit la picioarele eomitelui Andrássy.. . Totiromanii, cietini, i chiar israeliti pammteni, dach au simtiminte romane,trebuie sa puie lestminte de doliu i sä suspine : comitele Andrássy estedomn, siieian absolut al robitei Romanii". Guvernul de miazd-noapte"al mi Catargi, care grabise trecerea tratatului prin parlament, se sustineain continuare, deschisese usa pentru litigiul dintre romani i evrei. Maiin ortanta insiti era declaratia ca, potrivit dreptului international, untratat incheiat intre parti cu puteri neegale nu insemna autonomie,asa, cum afirmase Boerescu, ci pierderea suveranitatii de catre parteaniai slaba. La rindul sãu, ziarul lui Boerescu, Presa", in numarul din1 iulie st.1., elogia votul parlamentului : dupd, doi ani de studiere a into-reselor coniereiale si economice ale Orli si dupd doi ani de negocieripurtate in mod inteligent si patriotic" de Costa-Foru, la Viena seafiinia in Piesa" guvernul Catargi s-a hotArit sa incheie un tratatcu Austro-Ungaria. Conventia era destinata sa apere autonomia i suve-ranitatea nationald a Romaniei fatä de pretentiile Imperiului otoman,sil protejeze tintira industrie romaneascd, exportul grmelor si a altorproduse si sd, apere tara de o imigrare a strainilor" in Moldova. Caraspnns In editia indoliatd a ziarului Rornânul", Presa" interpretadoliul ca marcind chderea insgsi i disereditarea partidului demagogicdin opozi(ie, iar argumentele invocate de el impotriva tratatului nistebiete vilicareli de ale nihilistilor"35.

Guvernul se simtea insä serios amenintat de criticile opozitiei.Lascar Cat argiu, in calitatea sa de ministru de interne, at ägea atentia,

33 Monitorul oficial al Rom:Iniei", 22 iulie 3 august 1875, p. 3 590-3 594 ; 12 24 iulie,p. 3 417 3 120 ; 21 iulic 5 august 1875, p. 3 635-3 641 ; P.P. Carp, Discursuri. 1866-1888,vol. I, Bucuresti, Socec, 1907, p. 84-91.

34 Monitorul oficial al Românier, 27 iulie/8 august 1875, p. 3 736 ; din grup faceauparte I. C. Bratianu, M. KogAlniceanu, G. D. Vernescu, M. Costache Epureanu, A. Stolojan,Gh. Chitu, A. Candiano-Popescu si A.G. Golescu.

RomAnul", 27, 28, 30 iunic 1 iulie ; 11, 13, 17, 21-22, 25-27 iulie ; 1, 7-8, 11-12,14, 15 august 1875 ; Presa", 28 iunie ; 1, 2, 3, 4, 23 iulie si 26 iulie, 7 august 1875 ; aceste dateslut dupa stilul vechi.

j

55

www.dacoromanica.ro


prefectilor de judet ca, in ciuda declaratiilor acute de partida adversa,chestiunea strainilor" nu fusese rezolvata, prin tratat i ca, in conse-cinta, restrictiile ramineau 1n vigoare 36 Se pare totusi c Boerescu insusinu era incredintat c acordul comercial era atit de avantajos pe cit iiinfatisase in dezbateri. El a propus agentului diplomatic roman de laViena ca privilegiul Austro-Ungariei de a infiinta magazii de-a lungulDunhrii sä fie considerat nominal" sau fictiv", deoarece strdinii nu aveauacest priyilegiu in comunele rurale. Costa-Foru a rdspuns insa ea era preatitziu pentru a mai inti oduce modificali in tratat 37. Ceea ce era adevarat.

In Reichsratul austriac si in dieta ungara, tratatul a fost dezbatutde forma. Cu toate acestea, cea mai mare parte a aspectelor sale au fostdiscutate. Opozitia ce se ridicase in imperiu impotriva conventiei proveneadin neacceptarea de a trata cu un principat vasal si din pretinsa grija pentruintegritatea Imperiului otoman, ca si din teama concurentei agricole aRomaniei. Se inregistra cu regret faptul c evreii din Austro-Ungarianu se puteau bucura in Romania de aceleasi drepturi ca §i crestinii. Pedeasupra se exprima indoiala cä, prin recunoasterea pretentiilor roma-nilor de a avea o politica externa independenth, imperiul cistiga un aliatla caz de nevoie. In favoarea acordului pleda numai faptul c Romaniamajorase accizele Mil a tine seama de Imperiul otoman suzeran si ca, inconsecinta, era necesar ca stabilirea comertului imperiului en romdniide la Dunare 38 sa fie asigurata printr-o conventie.

Cautind s calmeze opozitia din imperiu, Chlumecky a declarat ctprivilegiile comerciantilor austro-ungari vor putea fi determinate din nouprintr-un viitor tratat, incheiat cu Imperiul otoman. Noul ministru deexterne roman, Kogalniceanu, ealificind aceasta deelaratie o ciudata teo-rie",care nu merita a fie tinutd, in seama, in acelasi timp declara ritos eava fi loial i sincer" in executarea prevederilor tratatului". Cu toateca 3I. liogalniceanu i I.C. Bratianu reuiser s formeze guvernul in1876, in primul rind datorita impotrivirii lor fata de acordul eomercial,odata ajunsi la putere ei au mers pe aceeasi cale ca predeeesorii lor.

Tratatul nu a intrat totusi in vigoare pina in iulie 1876. Unguriian cerut si au obtinut o revizuire a tarifului de baza al imperiului : petrolul,zaharul si rachiul urmau sa fie puternic protejate. Au mai avut loctratative indelungate pentru elaborarea unui tarif conventional, intratin vigoare in iunie 1878, ca si pentru reglementarea zonei de zece kilometride-a lungul frontierei, a antrepozitelor de pe malul Dunarii, a contrabandeisi a marcilor de fabrica

Aproape indata dupa incheierea tratatului austro-roman a lostsemnata si o conventie asemanatoare cu Rusia. Ea se intemeia tot peprincipiul tratamentului natiunii celei mai favorizate i urma s aiba

3 Monitorul oficial al României", 11/23 iulie 1875, p. 3 889-3 891.37 V. Boerescu care Costa-Foru, 30 august 1875 ; Costa-Foru care Boerescu, 18 30

octombrie 1875 ; BCS, fond. St. Georges.38 Cauldonoff (Viena) care BUlow, 12, 20, 29 februarie 1876 ; HAA, Turkey 111, f.5 ;

Bulletin de L'Alliance Israelite Universelle", 2e semestre 1875, P. 9 ; C. Antonescu, op. cit.,p. 51-54 ; Micoianu, Istoria, vol. I, p. 149-152 ; Aus dem Leben Konig Karts von Rumanien,vol. III, 8, 10.

" D.A. Sturdza, Charles ler, Roi de Roumanie, vol. III, Bucuresti, C. Gob!, 1904, p.50-54 ; Aus dem Leben Konig Karls von Rumlinien, vol. III, p. 32 ; schimbul de ratificAri altratatului a fost tacut de Kogalniceanu i Calice la Bucuresti, 20 mai 1 iunie 1876.

4° D.A. Sturdza, Charles Pr, vol. II, p. 55-59 ; Bacoianu, Isloria, vol. I, p. 154-160.

1

si

".

www.dacoromanica.ro


§i ea valabilitate pe termen de zece ani. Ca si acordul cu Austro-Ungaria,conventia eu Rusia cuprindea o restrictie privitoare la dobindirea deproprietati rurale de catre cetatenii rusi. In plus, rusii in Romania siromanii in Rusia erau scutiti de a plati alte taxe decit cele perceputede la cetatenii Orli, precum si de a presta serviciul militar, afara, decazul cind statul respectiv se gasea in stare de razboi41. In perioada 18781882 au fost incheiate conventii comerciale i cu Elvetia, Grecia, MareaBritanie, Italia, Belgia, Olanda si Germania. In cazul Germaniei, cutoate c tratativele an inceput in 1875, acordul nu a fost ratificat pinain 1881. Inainte de semnarea lui, Germania a staruit pentru vinzareacdtre statul roman a cailor ferate proprietate german& in Romania42.Marea Britanie, Italia si Franta au avut in 1876 un schimb de notediploniatiee cu Romania, prevazind clauza natiunii celei mai favorizatepe termene c ur te4 3 . Tratatele cu Anglia si cri Italia au fost incheiatein 1880 si in 188144. E de remareat ca puterile apusene doreau ca statulroman sa acorde mai intii supusilor sai egalitate politica Earl deosebirede religie. Ministrul afacerilor straine al Italiei, Luigi Arnedeo Melegari,se temea, de exemplu, de reactia presei controlata de evreii din tara sadad], cetatenilor italieni li se nega dreptul de a dobindi proprietatirurale in Romania. M. Kogalniceanu a refuzat insa sa discute ehestiuneain legatura en acordurile comerciale. Cu toate acestea, puterile apusenean mteptat revizuirea Constitutiei romane in favoarea evreilor in 1879

recunow;terea independentei României pentru semnarea tratatelor45.Tratatul eu Franta nu a fost modificat decit in 1893. Franta era insanernultumità cu tratamentul natiunii celei mai favorizate, acordat max-furilor sale dupa suspendarea tarifului general si dupa intrarea in vigoarea tarifului conventional". Era regimul care se aplica de fapt oricareitari care exprima dorinta de a incheia o conventie comerciala cu Ro-mania.

Dupa citigarea independentei, Romania a incheiat nil tratat corner-cial cu Tureia. Totusi, ca si In cazul Frantei, Imperiul otornan a bene-

41 E. E. tlevratt, Pyrcho-pymbIlICIZa% mopeoeaA Roneempui 1876 eoda, in Begooasd pymc6a (Huniunea, 1136. Wrounita-, 1961), p. 436 163 ; textul tratatului In ed. M. Roller,Documente primnd istoria Rorndnici. Razboiul pentru independenfd, vol. I, partea I, Edit. Acad.,1951, p. 301 :312.

42 Au Amt calre Mel, 11 iulie 1875, nr. 11 ; HAA, Turkey III, f. 4 ; Billowcalm Wilhelm I, 1 decembrie 1875 ; Billow catre Delbruck, 6 decembrie 1875 23 martie 1876 ;Bulow si Bismarck ciltre Delbrück, 4 aprilie 1876 ; Delbrück c5tre AA, 7 aprilie 1876 ; N. Kre-(tilescu calre Ministerul Afacerilor Striline, 14 26 aprilie 1876 ; HAA, Turkey III, f. 5 ; Degré(1krlin) care Kogalniceanu, 29 septembrie 1877, si nota lui J. M. von Radowitz (Berlin), 3august 1878 ; Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romilnia, rn-se, fond. M. Kogillniceanu,XVI, nr. 41, si XXX, 'fnr. 157 ; Trailes, conventions el arrangements internationaux de la Roumaniedcluellement en vigueur, publicate de T.G. Djuvara, Bucuresti, Degenmann, 1888, p. 149-166.

43 British and Foreign Slate Papers. 1875 1876, LXY II, p. 50-51 si 601-602 ; LXVIII,p. 665-666.

" T. G. Djuvara, op. cil., p. 185-198 si 214-228.45 R. V. Bossy, Politica extern(' a Romaniei [litre anii 187.3 1880, Bucuret,ti, Cullura

nationalV, 1928, p. 26-31, 125, 135-136, 139-140, 151 161 i 167.45 Ministere des Affaires Etrangéres, Documents diplomatiques :Negociations commerciales

avec la Rournanie. 1876-1885, Paris, Imprimerie Nationale, 1885, p. 3-14, passim ; Conventionsde la Roumanie avec les &its etrangeres concernant le commerce et les marques de rabrique, publicatede G. Ibritileanu, I3ucure5ti, C. Gobl, 1899, p. 96-97.

§1

Nv,rtinec

171

www.dacoromanica.ro


ficiat si el de pe urma tarifului conventional cu Austro-Ungaria, ca side diferitele reduceri acordate comertului altor state, care au semnattratate cu Romania. Dupg expirarea tarifului conventional in 1886, in1888 s-a incheiat un acord cornercial cu Irnperiul otoman47. La aceastadata insa, comertul Rornaniei nu mai era indreptat spre pietele turcesti.

Conventia comercialà austro-romana a fost incheiata intr-o perioadain care marile puteri europene reexaminau eficacitatea comertului liberdupa eriza financiara din 1873 si incepeau sa ia mdsuri de protectiecontra importurilor straine. Costul mdrfurilor rnanufacturate scazuse indecada 1870, productia sporise si se constata o crestere generala a cereriide rnasini si de utilaje industriale. Mai mult Inca, mijloacele de transportrapide i ieftine, la care se adduga dezvoltarea productiei agricole, auavut ca efect inundarea pietelor europene cu mdrfuri ieftine. Coneurenta,pe glob a grmelor pentru cistigarea pietelor tindea sa reduca preturile,acestei marfi. Din aceasta cariza, en toata ecinatatea geografica i eu'tot comertul liber al cerealelor, valoarea exportului romanese In Austro-Ungaria, asal dupa cum am vazut, nu a crescut pe masura valorii impor-tului din imperiu. Pe de alta parte, exportul industrial al imperiului,

acesta a constituit pentru Austro-Ungaria moth ul princij al in incite-ierea tratatului intr-o perioada protectionista, gasea in Romania o piatasigura si avantajoasa.

Pentru Austro-Ungaria, Cons, entia legaliza relatii con erciale favo-rabile Imperiului habsburgic. Materiile prime romanesti alimentau indus-trifle din Austro-Ungaria, iar pietele romanesti erau clebneuri pentruprodusele in surplus ale imperiului ; mai mult inca, tariful Com entionalfavoriza importurile imperiului si stinjenea dezi, oltalea industrialii a,statului roman. Dependenta economica a dus in parte Ia dependentapolitica : tratatul secret austro-roman din 1883, care a rams in igoarepina la primul räzboi mondial, a fost o dovada tacita a aeestei depen-dente. _Nu e neglijat insa nici faptul c in anii 1875 1877 tratatul a,asigurat pozitia politica a Austro-Ungariei in desfaurarea cri/ei balcanice.

un roman nu dorea, bineinteles, sa-si vada tara dependentade vreuna din marile puteri. Asa fiind, spiritul national, care contribuisela incheierea tratatului comercial, si-a gasit expresia atit in dezbaterilein favoarea acorduhti, cit si impotriva acestuia. Membri ai partiduluiguvernaniental sau lideri ai opozitiei, oamenii de stat romani an vilzut,In tratatul comercial inceputul unei ere noi in relatiile int crnationaleale tarii Mr. Pula atunci nici un alt stat vasal al Imperiului otoinan nuincheiase un acord comercial en o mare putere. Dupa seinnarea conven-

suzeranitatea turea a continuat, desigur, sa subziste sub controlulputerilor ; tributul anual jurisdictia consulara au continuat sà reantin-teasca romanilor pozitia lor de vasali. Tratatul venea ins s justificeaspirathle Romaniei de a urma o politica externa independenta.acest sens tratatul comercial austro-roman a constituit an pas spre inde-pendenta politica a statului roman.

47 British and Foreign Stale Papers. 1866 1887, LXXVIII, p. 949-952 ; 'I'. G. Djuvara,op. cit., 810-816 ; C. I. 135.icoianu, Relafiunile noastrecomerciale cu Turciade la 1860 piaci In pre-zent, Bucuresti, Eminescu", 1901, p. 7-20.

Nici

i In

e

ii

si

www.dacoromanica.ro


LA CONVENTION COMMERCIALE DE 1875, UN PAS VERSL'INDPENDANCE ?

Dans la premiere partie de son etude, l'auteur présente la legislationdouaniere des produits provenant de l'importation, qui est demeureeen vigueur en Roumanie jusqu'au moment de Padoption de la conven-tion, relel ant la situation desavantageuse de celle-ci en tant que paysvassal de l'Empire ottoman.

L'offensive diplomatique de l'Autriche-Hongrie, de l'Allemagne etde la Russie interessees a élargir le commerce avec les pays vassauxde la Porte ottomane opine l'auteur a prepare les conditions requi-ses de la negociation du traite austro-roumain.

1pres im succinct exposé sur la teueur du projet et des discussionssuscitees pqr certgines previsions de celui-ci, on analyse l'attitude deshommes politiques de Roumanie a regard du traité, attitude refletéedans les &bats menes an Parlement autour de ce probleme.

Relevant les consequences de Paceord commercial pour la politiqueexterienre roumaine, de meme que son importance sur le plan interna-tional (en tant que premier traite commercial conclu par un Etat vassalde l'Empire ottoman avec une grande puissance), Pauteur considereque la conclusion du traité avec l'Autriche-Hongrie a constitue un pasimport, nt en, Pindependance politique de l'Etat roumain.

REstmul

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0 CERCETARE CANTITATIVA : TINERETUL IN VECIIEAMIKARE SOCIALISTA DIN ROMANIA (PINA LA CREAREA

P. S.D .M. R.)1DE

VASILE LIVEANII

In unele carti i in multe articole se intilne§te pgxerea ca tineretul aavut un rol important in intemeierea micrii socialiste §i in raspindireaideilor socialiste in Romania. Verificarea acestei pareri ni s-a parut intere-santa §i cea mai potrivita, adica cea mai obiectiva i mai exacta, metodapentru realizarea ei am considerat a fi analiza cantitativa.

in ultimul timp, metodele cantitative *MO, teren §i in studiereaistoriei, ele flind adaptate de cercetatori specificului acestui domeniu,printre altele caracterului fragmentar al informatiilor.

METODA I SURSELE UTILIZATE. TABELELE NUMERICE

Nu avem §i nu putem avea o statistica completa asupra componenteisociale §i de virsta a cercurilor i organizatiilor socialiste din secolul trecutdin tara noastra care sa ne dea posibilitatea unei prezentari mai complete§i mai exacte a ponderii tineretului in mirarea socialista. tn lipsa unei ast-fel de statistici, am recurs la un procedeu care poate da o imagine de ansambluaproximativd. Subliniem aproximativet, dar aproximativa in sensul propriu,adica o imagine apropiata de realitatea istorica, in mice caz mai apropiatadecit cea rezultata din alaturarea diferitelor exemple §i cazuri izolate. Nueste vorba in acest studiu de a stabili proportii numerice exacte, ci de a des-cifra in spatele unor proportii numerice aproximative, conturul, liniilegenerale ale dezvoltarii istorice. Ne-am oprit mai intii asupra indicilor depersoane ai volumelor Presa muncitoreascei i socialistei din .Romeinia1865 1900, vol. I §i II 2, §i a monografiei Miscarea muncitoreascii din

1 Gomunicare prezentata la Sesiunea stiintificd din martie 1972 consacratfi aniversAriia 50 de ani de la Intemeierea Uniunii Tineretului Cornunist.

2 Bucuresti, 1964, 638 p. si 744 p. Colectivul de redactie al volumelor a fost format dinIon Popescu-Puturi, redactor responsabil, Nicolae Goldberger, Augustin Deac, Ion Felea.Studiile au fost elaborate de I. Ardeleanu, S. Bratu, Lia Benjamin, N. Copoiu, A. Deac, I. Felea,D. Hurezeanu, Tr. Lungu, C. Mocanu, Nora Munteanu, Georgeta Tudoran, Gb. Viten.

sTUDII" tumid 25, nr. 5, p. 100 5 1016, 1072.

www.dacoromanica.ro

1006 VASILE LIVEANU 9

Romania 1893-1900 3, publicate de Institutul de istorie a partidului de peling& C.C. al P.C.R. Sint cele mai largi lucrdri consacrate miscdrii muncito-resti romdne din secolul al XIX-lea. Prin forta lucrurilor, aceste hicrdri, careinsumeazd peste 1 500 de pagini, cuprind numele unor persoane care auavut rohiri mai importante in miscarea socialistd din secolul trecut saua personalifatilor culturale care au avut legdturi mai strinse cu ea. Indiciide persoane ai acestor luerdri inregistreazd deci numele unor personalitatiale miscarii socialiste care au fost retinute, dacd nu de istorie, in mice caz deistorici. Nu este, fireste, o listd completd, a militantilor socialisti de frunte,a colaboratorilor presei socialiste ; s-ar putea adauga o serie mai inane saumai mica de nume. Totusi, fiind vorba de lucrdri vaste, se poate considera

cele mai importante persoane, legate de miscarea socialista, ait fost Cu-prtnse in indict. Pe de and parte, atunci cind o persoand sau alta a fost ci-tatd in lucrdrile mentionate, autorii nu au fost preocupati de virsta ion.Ipoteza unei selectäri preconcepute a persoanelor mentionate in lucrdri

funclie de virsta bor este exclusd. Virsta militantilor mi§cdrii socialiste nua avut nici o influentà asupra includerii sau neincluderii lor in lucrdri.Deaceea, analiza structurii de virstd a militantilor mi§cdrii socialiste si a colabmatorilor presei muncitoresti, cuprinsi in indicii de persoane a celor treivolume, furnizeazd date objective asupra structurii de virsta a figurilorreprezentative ale miscdrii muncitoresti, inclusiv deci asupra pouderii tine-retului in rindurile celor mai de seam& nume ale miscdrii si presei socialiste.

Pentru a se putea judeca semnificatia rezultatelor obtinute prin ana-liza noastrd, vom da in prealabil o serie de precizdri tehnice" ca e, desi arputea 'Area greu de urmdrit, sint absolut necesare pentru aprecierea me-todei.

In analiza structurii de virstä a persoanelor incluse in indicii celortrei volume am tinut seama numai de acele persoane care au activat inmiscarea socialistd din România in secolul al XIX-lea 4. Nu am luat in consideratie numele militantilor socialisti care au fost trecuti in volume siindici nu pentru activitatea ion in secolul al XIX-lea, ci numai pentru re-feririle lor cu caracter ist oric, retrospectiv. Am vrut s ne asigurdm prinaceasta cd In calculele noastre vom include numai persoanele citate pentruparticiparea Ion efectivd la dezvoltarea miscarii in perioada studiatd.

Ca date de referinta pentru miscarea socialistá am ales patru animarcati prin evenimente cardinale in dezvoltarea miscarii :

1875 primul an pentru care existd informatii mai precise 'nil mildexistenta unor cercuri socialiste (premarxiste) ;

1884 anul in care incepe sd apard Revista sociald" marcind inceputul situdrii cercurilor socialiste din Romania pe pozitiile marxismului ;

1890 anul in care se inregistreazd, o cotituià in activitatea de pre-gatire a infiintdrii partidului socialist (statutul Clubului muncitorilor"din Bucuresti aparitia ziarului Munca") ; anul 1890 a fost ultinnil an, dar

3 Bucuresti, 1965, 455 p. Colectivul de redactie al volumului a fost format din Ion PopescuPuturi, redactor responsabil, Nicolae Goldberger, Augustin Deac, D. Hurezeanu. Capitolele aufost elaborate de N. Copoiu, A. Deac, G. Dobre, I. Felea, D. Flurezcanu, I. Mops, M. losa, NoraMunteanu, V. Petrlsor, V. Rata, M. Rusenescu, Georgeta Tudoran, I. Vitner.

4 Am luat in consideratie numai miscarea socialista din vechea Romanie, pentru care da-tele necesare analizei noastre shit mai bogate.

cit

www.dacoromanica.ro

3 TINERETUL IN MI$CAREA SOCIALISTA DIN ROMANIA 1007

momentul culminant al influentei revistei socialiste Contemporanul" ;1893 anul cregrii Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din

Romania.Ne-am propus sg analizgm care era, din punct de vedere al virstei, In

fiecare din cei patru ani, componenta, persoanelor incluse in indicii celortrei lucrari si care activau la anul respectiv In miscarea socialista sau co-laborau la pub1icaiile ei.

Din pacate, pentru o parte a persoanelor trecute In indicii celor treivolume, nu am putut stabili nici datele nasterii i morii, nici alte date dincare sg reiasg fie si aproximativ virsta lor in anii examinati In analizanoastra. (Pentru unele persoane, al caror an de nastere nu 1-am putut aflacu exactitate, am dedus virsta aproximativg pe baza informatiilor privitoarela anii in care si-au fgcut studiile). Pentru precizarea datelor nasteriiale mortii am folosit de obicei In afara indicilor mentionati, instrumente delucru deja publicate i anurne : a) biografiile publicate In Analele Institu-tului de studii istorice i social-politice de pe linga C.C. al P.C.R." in anii1967-1971 si brosurile biografice publicate de acelasi institut in colectiaEvocari" ; b) Diclionar enciclopedic roman (patru volume, Bucuresti,1962 1966) ; c) Enciclopedia Cugetarea de Lucian Predescu, Bucuresti, 1941 ;d) Istoria literaturii romane de la origini pin. n prezent de G. Calinescu,Bucuresti, 19415. Pentru lamurirea chestiunii de a sti dacg persoanelein cauza, au fost sau nu legate de miscarea socialistg in cei patru ani mentio-nati am recurs, in afara lucrgrilor mentionate mai sus, a consultarii unorpublicatii socialiste din epoca, si a altor izvoare, la lucrgrile 31-4carea socia-lista 1882 1900 de I.C. Atanasiu (Bucuresti, 1933) si SocialismulRomania de C. Titel Petrescu (Bucuresti, 1945). Ern numgr de persoane nuau putut fi luate in consideratie pentru anumiti ani deoarece din cercetgrilepublicate ping acum ca si din cercetarile noastre nu s-a putut Igmuri dacgau fost legate de miscare in cei patru ani amintiti (1875, 1884, 1890, 1893).

Dintre persoanele incluse in indicii celor trei volume 6 pentru 67 amgasit datele necesare ; numele lor 1-am indicat in anexa. Se poate vedea ca"este vorba de militanti de frunte ai miscsarii socialiste, de scriitori i publicisticunoscuti, care, avind in anumite perioade sau momente legaturi cu socia-listii au colaborat la publicatiile lor. Nu am gasit date pentru alte 248 denume retinute initial i despre care nu se poate exclude ipoteza ea au fostlegate de miscare in unul din cei patru ani la care ne-am oprit ; peste 200din aceste nume apartin unor persoane care au semnat trei memorii i desprea caror alte actiuni nu posedgm alte informatii. Participarea lor la sern-narea unor memorii initiate de cercurile socialiste a fost, in epocg, foartenieritorie, dar ei nu pot fi considerati totusi ca militanti de fru nte ai

De fapt, din expunerea criteriilor utilizate pentru retinerea celor67 de persoane, reiese cg am luat intr-adevgr In seamg personalitatile maiimportante, care au avut un rol mai notabil in viata politica si culturala

5 Fireste aceastA opera monumentala este mult mai mult declt un simplu instrument delucru ; dar ea este un astfel de instrument numai din punctul de vedere al analizei pe caredorim s-o lntreprindem.

6 Prin cele trei volume" intelegem aici si mai jos Presa munciloreascd si socialisid dinRomdnia 1865 1900, vol. I si II, si Miscarea muncitoreascd din Romdnia 1893 1900.

7 c . 1718

el

si

Its

www.dacoromanica.ro

1008 VASTLE LIVEANU 4

si care au constituit tocmai din acest motiv obiectul preocuparilor de rpinaacum ale cercetarilor, ale autorilor instrumentelor de lucru meMionate.

Pentru analiza structurii de virsta am ales urmatoarele categorii devirsta : a) ping la 18 ani virsta la care in perioada studiata se terminauin mod obisnuit studiile secundare (liceul avind 7 clase) ; b) 18 20 ani(facultatea avea de obicei trei ani si era absolvita in general pina la 21 deani, virsta majoratului) ; c) 21-26 de ani (27 de ani este azi virsta ieiriidin IT.T.C.) ; d) 27-30 de ani ; e) 31 35 de ani ; f) 36 40 de ani ;g) 41-50 de ani ; h) peste cincizeci de ani.

Am alcatuit tabelul urmator

Tabelut nr. 1Componen(a dopi vIrsti a 61 de militanti soclallatl de [runic I colaboralori al preset suclalistc7

Anul

Numdrul persoanelor to virstá deTotalsub 18

ani18 20

ani21 26

ani27-30

ani31-35

ani36 40 41 50 peste 50

ani ani de ani

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1875 0 7 3 1 o o 0 11

1884 1 6 10 4 3 o 0 24

1890 0 10 16 8 7 o 2 o 43

1893 0 5 22 11 9 1 3 0 51

Pentru a putea verifica concluziile desprinse din datele concentratein tabelul nr. I, am considerat util confruntarea cu date extrase din altelucrari. Si anume, am alcatuit alte patru serii de date, fiecare serie dedate indicind virsta militantilor socialisti citati pentru ultimul sfert alsecolului al XIX-lea in :

1) Tratatul de Istoria alcatuit sub egida AcademieiRepublicii Socialiste Romania, vol. IV (Bucuresti) si vol. V macheta,actualmente sub tipar. Paragrafele din care am extras datele au fost elabo-rate de N. Addniloaie, C. Corbu, A. Deac, V. Maciu, V. Rata.

2) Istoria Romdniei Compendiu (Bucuresti, 1969), sub redactiaprofesorilor universitari Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu,Stefan Pascu. Paragrafele din care am extras datele au fost elaborate deGh. Smarandache §i Tr. Lungu.

3) Istori a poporului roman (Bucuresti, 1970), sub redactia academi-cianului Andrei Otetea. Capitolele din care am extras datele au fost elabo-rate de V. Maciu.

Rentru a litmuri modul de alcatuire a tabelului dam trel exemple. In Indicii calor trei volume slattrecuti C. Dobrogeanu-Gberea 51 C. Olcescu, ambit nitscuti In 1855 el R. Russel, nancut In 1850. Pe Ghereacare a activat in miscarea socialist& In toata perioada 1875-1893 1-am Inregistrat la: a) anul 1875 In categoria18-20 de ani; b) anul 1884 In categoria 27-30 de ant; c) anul 1890 In categoria 31-35 de ani; d) anul 1893In categorta 38-40 de ant. C. Olcescu nu a activat In miscare In 1876 pi 1884, Jar In 1893 era deja decedat;dintre snit considerati el a activat numal In 1890. L-am tereaistrat decl o singur& datit pentru anul 1890, lacategorla 31-36 de ant. N. Russel a activat In nnecarea socialist& international& el dupd plecarea lui dinRomania dar In tabelul nostru 1-am Inregistrat numai Bub anul 1875. In care a lost In tara, la categoria.21-28 de ani.

.Romaniei,

0

L

www.dacoromanica.ro

5 TINERETUL 2N MISCAREA SOCIALISTA DIN ROMANIA 1009

4) Biografiile publicate in revista Analele Institutului de studiiistorice §i social-politice de pe linga C.C. al P.C.R." in anii 1969-1971,reunite de I- Popescu-Puturi §i. T. Georgescu in Purtettori de flamurirevolufionare, Bucure0i, 1971.

In chip firesc, numa'rul persoanelor citate in sinteze §i in suita de bio-grafii este mai mic decit in cele trei volume special consacrate problemelormieIrii muncitore§ti in ultimul sfert al secolului al XIX-lea, dar rolul inmi§eare al tuturor celor citati a fost foarte important.

Este evident a in sintezele citate autorii au mentionat numai figuri(Entre cele mai proeminente ale mi§carii socialiste, iar in biografiile publi-eate in revista Ana le" sint prezentati militanti de baza ai miscarii, in-telectuali de seama legati timp indelungat de mi§carea muncitoreasea.Darn mai jos un tabel sintetic al celor patru serii de date.

Tabelul nr. 2Componenia de IIrsti a unor iiiIlItanI proeminenlI al nhitcArll aoclallsle (auto In sInteze ti In blograllile

publleale In Ana le")

Anul Sursa eilarnrniIitaniIor

Nunulrul persoanelor In virsta deTotalsub 18

ani18-20

ani21-26 27 30

ani ani31-35

ani36-40 41-50 peste 50

ani ani de ani

1 2 3 4 5 6 7 89

10 11

T.I.R. 0 7 9 1 0 o o o 10

18754 0 1 o o o o 5

3 o o o 4I o o

B.A. 0 2 1 1 o o o o 4

T.I.R. 1 5 2 0 1 0 o 9

I.R.C. 0 1 4 1 o 1 o o 71884

I.P.R. 1 3 1 0 o o o 5

B.A. 3 2 1 o 1 1 0 s

T.I.R. 1 2 4 4 0 1 o 19

I.B.C. 1 0 3 3 0 1 o 81890

o 4 4 2 0 0 0 10

B.A. 4 4 3 2 1 0 o 14

T.I.R. 0 3 1 6 1 1 0 12

I.R.C. 0 1 1 4 1 1 0 81893

I.P.R. 0 3 2 4 1 0 0 10

B.A. 1 7 4 2 1 1 o 16

TIlL Tratatul de Istoria RomCnieti, vol. IVI.R.C. Istoria Romdniei Compendia.I.P.R. Muria poPorului romdn.B.A. BlografIlle publleate In Analele Inetltutulai de istorle a partidului de pe Raga C.C. al P.C.R."

Putem trece acum la analiza datelor concentrate in cele doua tabeleCa baza de pornire a analizei vom utiliza tabelul nr. 1, pentru c acesta se

pi machete vol. V.

_LY.R.

0

0

0

0

0

0

0

www.dacoromanica.ro

1010 VAS1LE LIVEANU 6

refer/ la un nuruar de militanti mzi mzre.Caneluziile foralulate pe bazaacestui tabel le vom confrunta cu datele cuprinse in tabelul nr. 2.

ANALIZA TABELELOR NUMERICE

Dintre cele 67 de persoane trecute in indicii celor trei lucrari, specialconsacrate miscarii socialiste in ultimele decenii ale veacului trecut, 11faceau parte din cercurile socialiste in 1875. Dintre aceste 11 persoaneuna singura intra in categoria celor de 27 30 de ani. Toate celelalte 10 per-soane aveau intre 18 26 de ani i numai trei intro 21 26 de ani. Deci,din 11 membri ai cercurilor socialiste din 1875, numai patru depkescvirsta de 20 de ani. Pentru patru din persoanele incluse in categoria 18 20de ani nu cunoastem exact data nasterii, ci numai ca in 1875 erau studenti.Daea virsta de 18-20 de ani considerata de noi ca fiind caracteristicapentru un student din acea vreme care nu a pierdut nici un an de studiieste prea mica, famine totusi faptul c studentii nu depkeau in mod.normal 26 de ani. Ca atare, ramine neind.oielnic i faptul ca until singurdin cei 11 membri ai eercurilor socialiste din 1875 depkise virsta de 26 d.eani i anume Zamfir C. Arbore care avea 27 de ani.

Concluzia aceasta este pe deplin confirmata de datele incluse In tabelulnr. 2. Din cele 10 persoane mentionate de tratatul de Istoria Romtinieicare au avut in 1875 legaturi cu cercurile socialiste, ca i dintre persoanele(patru-cinci) cuprinse in celelalte doll/ sinteze si In biografiile din Anale"numai una, acelasi Zamfir C. Arbore, era in virsta de peste 26 de ani, intrindin categoria celor de 27-30 de ani. Din punct de vedere al componenteisociale, toate persoanele citate in lucrarile analizate erau iutelectuali 8,in majoritate studenti.

6tructura sociala si de virst5, a cercurilor socialiste, formate din stu-denti i tineri intelectuali, era caracteristica pentru acea perioada In caresocialismul roman Inca nu era marxist si nu era unit cu miscarea muncito-reasca organizatiile muncitoresti avind o dezvoltare paralela, spontana.Dar cifrele mentionate pun in lumina marele rol al tineretului in initierearaspindirii ideilor socialiste in tara noastra.

Care era structura dP virsta in cercurile socialiste in 1884 ? Dintrepersoanele mentionate in cele trei volume si care au avut deci legaturideinne de retinut cu miscarea socialista, au fost in miscare in 1884, dupa cumreiese din tabelul nr. 1, un numar de 24 persoane. Dintre acestea, 17 per-sortne au data nasterii precis eunoscuta. Pentru celelalte sapte am deduscu aproximatie virsta pornind de la informatiile privitoare la anii in careau fost studenti.

Din cele 24 de persoane care au avut un rol notabil in miscarea mun-citoreasca sau in presa socialista si care in 1884 erau deja in legatura cumiscarea circa sapte zecimi aveau mai putin de 27 de ani, a sasea parteavea intre 27 si 30 de ani, iar a opta parte avea intre 35 40 de ani. Dupacum se vede, tinerii sub 27 de ani continuau sa predomine in miscarea so-cialisth. In rindul tinerilor de sub 27 de ani, majoritatea nu o mai formau,

8 C. Dobrogeanu-Gherea, temporar i a1tii, erau nevoiti pentru a se Intretine sA se con-sacre unor ocupatii neintelectuale, fArA insA a Inceta prin aceasta sã rArnInA intelectuali.

§i

www.dacoromanica.ro

7 TINERETUL IN MISCAREA SOCIALISTA DIN ROMANIA 1011

ea in 1875, tinerii de 18-20 de ani (7 din 10 in 1875), ci tinerii de 21 26 deani (10 din 17 in 1884). Pe de alta parte, persoanele de 27 de ani si mai muttformau deja un contingent important, aproape 1/3 din numarul tnilitantilorsoeiali§ti §i a colaboratorilor presei socialiste, retinuti in lucrarile de specia-litate. Gherea, care in 1884 a publicat primele sale studii marxiste, tot-odata primele studii marxiste romanesti, avea atunci 29 de ani. Cele treipersoane de 31 35 de ani erau Zamfir Arbore, militant socialist si cola-boratorii Conteinporanului" scriitorii St. Basarabeanu si N. l3eldiceanu ;acesta din urina avea 40 de ani fiind atunci cel mai virstnic dintre publi-cistii si militantii miscarii socialiste.

La extrema opusä, prezenta in tabel a unui tinär sub 18 ani EugenBotez, viitorul scriitor Jean Bart 9 este un simptom al apropierii decercurile socialiste a unor elevi care aveau sa joace mai tirziu un rol incultura romana.

Aceste concluzii sint in acord cu cele care se desprind din analizatabelului nr. 2, respectiv a stiucturii de virsta,' militantilor mentionatiin sintezele de istorie nationala si a celor prezentati iii biografiile dinAnale". Trei din cei 9 militanti citati in tratatul de Istoria Romaniei,trei din cei opt militanti evocati in biografiile Analelor", doi din ceisapte nhilitaiiti mentionati in Compendiul de istoria .Romaniei aveau 27de ani si mai mult, eeea ce confirma concluzia de mai sus catineretul depina la 26 de ani (inclusiv) predomina inca In cercurile socialiste, darea circa 1 3 din militantii §i publici§tii socialisti aveau deja 27 de ani simai niult.

Exaininind situatia din 1884 in cadrul eategoriei 18 26 de ani sideosebind grupul persoanelor de 18 20 de ani §i grupul celor de 21 26de ani, edein§i in tabelul nr. 2 o schimbare considerabild fat& de 1875 aponderii dintre cele douà grupuri, in favoarea grupului de 21 26 de ani.Din acelasi tabel, nr. 2, se vede c pentru 1884, fata de o persoana intre18 20 de ani, numdrul persoanelor de 21 26 de ani este de trei in Is-toria poporului roman, patru in Istoria Romaniei Compendiu i cinciin tratatul de Istoria Romaniei.

In 1884 incepusera in adevar sa joace un rol in publicistica §i mis-carea socialista oameni ca Ioan Nddejde, directorul Contemporanului"(26 de ani in 1884), fratele sàu ceva mai mic Gh. Nadejde, V. Gh. Mortuninitiator §i cel mai activ colaborator al Daciei Viitoare" (24 de ani in1884), C. Mille (23 de ani in 1884). Se afirma, §i copilul mimme" alpublicisticii romane, Anton Bacalbasa, care la 18 ani colaboreaza deja laEmanciparea" unde a publicat traducerea unor fragmente din Capitalutlui Marx 1°. Activitatea de propagare a marxismului a lui Gherea, maivirstnic decit ei cu citiva ani, a avut un rol mare in proclamarea adeziuniiIa marxism a acestor tineri cle 21-26 de ani ".

9 Jean Bart a fost Inregistrat In tabel la anul 1884 pentru cA Inca din clasa I de liceu,atras de sociali5tii ie§eni, c5lauzea pc strazi pranii veniti la JaIl pentru a participa la intrunirilede la Clubul socialist (Vezi memoriile scriitorului, citate in 1114carea muncitoreascd dirt Romdnia1893-1900, P. 300).

10 Includerea fireascA a biografiei lui A. Bacalbap In seria biografiilor publicate inAnale" a märit pentru anul 1884 ponderea grupului 18-20 de ani in rindurile militantilor careau format obiectul acestor biografii.

11 Rolul tinerilor gecero§i" fratii Nddejde, Mortun, Mille in mi1carea socialistáeste cunoscut. Cf. studiul nostru V echea migcare socialisid si inieleclualilatea, in Lupta declasà", XLIX (1968), nr. 9, p. 84 0 urm.

a

s.a.

www.dacoromanica.ro

1012 VASILE LIVEANU 8

Trecem acum la analiza situatiei din 1890. In indicii celor trei vo-lume special consacrate miscarii socialiste din epoca, am putut identifica43 de militanti socialisti i colaboratori ai publicatiilor socialiste, a carordate biografice necesare analizei noastre sint cunoscute (Pentru vase dincele 43 de persoane am dedus data nasterii pe baza cunoasterii perioadeiin care si-au facut studiile liceale sau universitare).

Se observa din tabelul nr. 1 ca persoanele intro 18-26 de ani con-tinuali sa formeze contingentul cel mai important al militantilor socialistisi al colaboratorilor publicatillor socialiste ; in mod concret, aceste per-soane reprezentau trei cincimi din total. Grupul persoanelor de 21 26 deani era mai numeros decit al celor de 18-20 de ani (16 fao, de 10).

Dar procesul formarii, cresterii, cadrelor miscarii socialiste si alpatrunderii socialismului in paturile mai virstnice ale populatiei se re-Ilecta In aceea ca la 1890 existau deja cadre socialiste apartinind genera-tiilor mai vechi. Aproape un sfert (9 din 43) din militantii organizatiilorsocialiste i din colaboratorii publicatiilor socialiste aveau mai mult detreizeci de ani. Dona cincimi aveau 27 de ani sau mai mult. In ansambluinsa, miscarea socialista, cum se vede din datele de mai sus, era o miscarea oamenilor tineri. Dintre socialiØii mentionati pentru 1890, In cele treilucrari amintite, nici unul nu depa'sise Inca 50 de ani.

Procesul de maturizare al cadrelor miscarii socialiste este si mai lim-pede reflectat in tabelul nr. 2. Dintre militantii a caror viata a fost evo-cat& in biografiile din Anale" trei septimi (deci o proporlie ceva mai maredecit in cazul miitani1or inregistrati in tabelul nr. 1) erau in 1890 de 27de ani sau mai mult, de asemenea era ceva mad mare si proportia mili-tantilor de 30 de ani sau mad mult. Pentru 1890, persoanele de peste 27 deani predomina eu totul in rindurile militantilor citati in cele trei sinteze deistorie. Proportia acestora este de trei cincimi in Istoria poporului roman,trei pdtrimi in tratat, sapte optimi in compendiu. Proportia militantilorde peste 31 de ani in 1890 este de o cincime in Istoria poporului roman,aproape jumatate (5/12) in tratat, jumatate in compendiu. Explicatiaeste clard : sintezele de istorie nationala au retinut, cum s-a subliniat,eei mai proeminenli miitani ai miscarii socialiste, iar in rindurile acestorapredominau deja oamenii de peste 27 de ani, iar cei de peste 31 de ani aveaudeja o pondere insemnata.

Care era situatia la 1893, anul crearii P.S.D.M.R. ? In indicii celortrei volume consacrate miscarii muncitoresti in ultimul sfert al secoluluiad XIX-lea, sint mentionati 51 de militanti i publicisti socialisti pentrucare dispunem de datele trebuitoare analizei noastre (Pentru 44 cunoastemdata exacta a nasterii si numai pentru sapte stabilirea virstei se bazeazape informatii despre perioada studiilor universitare). Persoanele mai tinerede 27 d.e ani reprezentau cu putin mai mult de jumatate (27 din 51) dintotal ; in rindurile persoanelor d.e 18-26 de ani predominau cele de peste21 de ani 22 din 27).

Consolidarea si dezvoltarea miscarii socialiste, continuarea procesu-lui de formare a cadrelor socialiste si d.e patrundere a ideilor socialiste instraturile virstnice se constata cifric. 0 patrime din numarulsocialisti si al colaboratorilor publicatiilor socialiste mentionati in celetrei lucrari (13 din 51) erau in 1893 in virsta de 31 d.e ani sau mai mult(10 in virstà de 31 40 de ani, trei in virsta de 41 50 de ani). Persoanele

militantilor

www.dacoromanica.ro

9 TINERETUL IN MISCAREA SOCIALISTA DIN ROMANIA 1013

de peste 26 de ani formau de acurn aproape jumatate din numarul celorluati in consideratie (24 din 51).

Procesul formarii cadrelor miscarii socialiste este si mai evident instructura de virsta a militantilor mentionati in sintezele de istorie nalio-nal a militantilor celor mai importanli. Dupg cum vedem din ta-belul nr. 2, in anal 1893 apartin categoriei de 31 de ani si mai mult, jumatatedin militantii citati in Istoria poporului roman (cinci din zece) cloud tre-imi din militantii citati in tratat (8 din 12) si trei patrimi din militantiicitati in compendiu (vase din opt). In cele trei sinteze, ponderea militan-tilor de peste 27 de ani a crescut la sapte zecimi in Istoria poporului roman,vase optimi in tratat, sapte optimi in compendiu.

In suita de biografii publicate in Anale", ponderea militantilor de27 de ani si mai mult este de o doime, iar a celor de 31 de ani si mai multde o patrime, este deci ceva mai mare decit in tabelul nr. 2, dar mai micadecit in sinteze, pentru e i nivelul importantei militantilor selectati inbiografii se situeaza intre nivelul volumelor speciale i nivelul sintezelor.

Mai este interesanta structura de virsta a Consiiului general alDintre cei sapte membri ai consiliului, alesi la congresul din

1894 al partidului cinci aveau intre 33 si 35 de ani, iar doi intre 27 si30 de ani. Cel mai virstnic era Ioan Nadejde 35 de ani. C. DobrogeanuGherea nu facea parte din consiliu, dar era conducatorul spiritual al par-tidului, avizele lui fiind cerute in toate problemele importante ; el aveaatunci 39 de ani, hind cel mai virstnic dintre liderii partidului.

Deci, cu cit selectiile" de militanti si publicisti ai miscarii socialistese ridicd spre persoanele en poziii1e cele mai importante in miscare, cuatit ponderea militantilor de peste 31 de ani este in 1893 mai mare. Esteo reflectare a maturizarii cadrelor miscarii, care a constituit, dupa cum seconstata cifric, un aspect al insasi maturizarii conditiilor pentru cre-area P.S.D.M.R. Importanla formarii multi contingent de cadre in floareavIrstei (31 40 de ani) pentru crearea P.S.D.M.R. este un element pusprima oara in lumina prin analiza noastra cantitativa.

Mai trebuie precizat un fapt. Din punct de vedere al componenteisociale, cea mai mare parte a militantilor socialisti cuprinsi in calculele demai sus proveneau din rindurile intelectualilor. Era, cum s-a spas, un aspectad stadiului de inceput al unirii rniscarii muncitoresti cu socialismul.

La grevele, demonstratiile i celelalte actiuni de masa, participaufireste muncitori i tArani. In cele trei volume care au stat la baza alca-tuirii tabelului nr. 1 sint mentionati i muncitori si tarani. Intilnim deexempla, nuinele celor 10 membri ai comisiunii" alese de muncitoriitipografi din Bucuresti, in timpul grevei generale din 1888. Dar numaipentru unul din cei 10, Alexandru Ionescu, devenit ulterior unul din frun-tasii miscarii socialiste, posedam datele biografice necesare analizei noas-tre. Despre ceilalti nona nu stim nici data nasterii, nici data in anii dereferinta erau sau nu in miscare. Informatiile necesare exista in acest mo-ment numai pentru persoanele care au avut un rol de prim plan in rniscareasa cuni au fost dintre muncitori, in perioada studiatä, ConstantinOlcescu, Alexandru Ionescu, Alexandru Silvia Trusca, Constantin Giosanu,Dimitrie Neculuta, Ion C. Frimu.

Ridicarea militantilor socialisti de frunte dintre muncitori putea fiasiguratà tocrnai prin activitatea unui partid marxist. Or, activitatea

deci

P.S.D.M.R.

www.dacoromanica.ro

1014 VASILE LIVEAN1J 10

partidului socialist, infiintat in 1893, s-a desfasurat dupd data la care s-aoprit analiza noastra. Dupa congresul de constituire a P.S.D.M.R. in ac-tivitatea partidului s-au remareat numerosi militanti muncitori pentru caredatele de felul celor utiizate mai sus trebuie abia strinse (intr-un viitorpe care noi ii dorim cit mai apropiat).

Totusi, pentru a avea un criteriu de comparatie, arnintim c dintremilitantii prezentati in biografiile amintite ale revistei Ana le" 25 anfost in 1921 printre sustinatorii crearii P.C.R. Dintre acestia, 12 au lostmuncitori. Din punct de vedere al structurii de virsta 16 din cei 25 demilitanti deci cloud treimi erau oameni de peste 30 de ani (unul singur aveapeste 51 de ani; Partidul Comunist Roman era un partid tInar, noua dincei 25 de militanti aveau sub 30 de ani, o eincime (cinci din 25) aveau intro18 si 26 ani.

Daca luani criteriul combinat al apartenentei sociale si al apartenenteila grupurile de virstA', stabilite de noi, constatam c dintre rnilitantii pentrucrearea P.C.R., evocati in Ana le", grupul relativ cel mai numeros (sasepersoane) II formau muncitorii intre 31 si 40 de ani. Era un aspect al ma-turizarii miscarii muncitoresti revolutionare din Romania maturizarecare s-a dezvoltat pe terenul trasat de vechea miscare socialista.

CONCLUZII METODOLOGICE I ISTORICE

Date le pe care le-am prezentat nu pretind s indice cu rigurozitateabsoluta structura de virsta a militantior si a colaboratorilor publicatiilorsocialiste. .Aceste date privese doar pe militantii i publicitii considerati

lucrdrile istorice ea thnd cei mai importanti si despre care se cunoscanumite date biografice (virsta, perioada in care au activat in miscareasocialista). Deci, datele utiizate de noi refleeta stadiul actual al informa-tiilor istorice 12.

Ceea ce a dat In cazul nostru metoda cantitativa a fost posibilitateade a analiza a) in mod obiectiv b) ansamblul informatiilor cunoscute.Metoda cantitativa reprezinta astfel un mare progres fatä de procedeulatit de des aplicat (chiar dad, involuntar) in studiile istorice, de forumlare a unor concluzii bazate pe exemple izolate sau partiale, färd luareain consideratie a tuturor informatiilor disponibile. in plus, metoda pe caream utilizat-o de a confrunta mai multe serii de date cantitative (sinteti-zate in tabelele 1 si 2) ne-a permis, atit prin coneordantele cit i prindeplasarile" puse in evidenta 13, sa controlam i sa asiguram obiectivi-tatea concluziilor desprinse din totalitatea informatiilor existente 14.

Pentru datele noastre, procedeele de inferentA ale statisticii matematice nu pot fiutilizate tocmai din cauza criterillor care au stat la baza alcAtuirii selectiilor" dc militanti sicare nu permit mAsurarea in termeni probalistici a semnificatiei rezultatelor. Seleciiile" nu aufost stabilite in mod aleator, ci dupA nivelul de importantA" al militantilor. Ficcare selectie"a tins sA epuizeze populatia totalA" a militantilor cu acelasi nivel de importan.

13 Intelegem prin deplasare" faptul sesizat mai sus, cA in lucrArile de sintezA, care auretinut doar numele militantilor socialisti cei mai proeminenti, ponderea persoanclor de pcs'e31 de ani este mai mare decit in rindurile citati in cele trei volume special consacraleperioa dei, in care au fost amintiti i militanti mai putin proeminenti.

14 In statistica rnatematicA se utilizeazA de asemenea procedeul confruntArii esantioane-lor extrase din aceeasi populatie pentru a testa caracterul aleator, reprezentativ, al esantioanelor.Analogia insA se opreste aici, din considerentul arAtat intr-o notA precedentA. Mai sublinicinCA am avut in vedere totalitatea informalfflor retinute in lucrarile istorice, nu totalitateafaptelor istorice.

militantilor

fee

11

www.dacoromanica.ro

11 TINERETUL tN MISCAREA SOCIALISTA DIN ROMANIA 1015

Asa cum am precizat, analiza cantitativa la care am procedat nusi-a propus sa indice proporgi exacte, ci doar anumite caracteristici si ten-dinte generale. Dona sint, credem, concluziile care se desprind din analizanoasträ .

La inceputurile miscarii socialiste din Romania, tineretul si anumetineretul intelectual a avut in miscare ponderea principald. Despre con-tributia intelectualilor in perioada de inceput a miscarii, in perioada uniriimiscarii muncitoresti cu socialismul, a introducerii ideilor socialiste insinul maselor, an vorbit si K. Marx si F. Engels in Manifestul PartidvluiComvnist §i V.I. Lenin in Ce-i de fitcut"115. Aici ne intereseaza, insa rolultineretvlvi.

Marea pondere a tineretului in miscarea socialista in perioada eiinitiala se datoreste, desigur, deschiderii farei de you, Mei de ideile generoase,de interesele generale, deosebit de puternica in rindurile tineretului. Esteurmarea situatiei specifice a tineretului, de patura care abia incepe sa seintegreze in viata social/ si care accepta de aceea mai usor ideea schim-bath structurii sociale.

In ce masura tineretul a jucat un rol important la inceputul miscariisocialiste si in alte taxi, deci in ce masura se pot trage concluzii mai gene-rale, este o problema care se poate rezolva, credem, prin analize de felulcelei intreprinse aici, a datelor privind miscarea muncitoreasca de pestehotare.

0 a doua concluzie care ni se pare foarte importanta pe care toemaide aceea ne permitem a o repeta este ca Partidul Social-Democrat alMuncitorilor din Romania s-a creat dupa- ce in sinul miscarii socialiste seformase un nucleu de militanti maturizati, aflati in floarea virstei.

Constituirea partidului social-democrat i, asa cum reiese din datelepartiale prezentate, constituirea peste trei decenii a partidului comunistau necesitat cadre mai mature atit din punct de vedere politic cit si dinpunctul de vedere al virstei.

ANEXALISTA NOIIINALA A MILITANTILOR SOCIALISTI SI A COLABORATORILOR

PUBLICATIILOR SOCIALISTE INREGISTRATI IN TABELELE NUMERICE1

Anghel C.D. (114 Anghel D. (31), Arbore-Ralli Z.C. (MICA),Arbore-Ralli Ecaterina (A), Atanasiu I.C. (111), Bacalbasa A. (.31 TA),Bacalbasa C. (M), Bart J.= Botez E. (M), Basarabeanu t. (M), BädarauAl.A. (.111), Beldiceanu N. (M), Bujor P. (J11), Buzdugan C.Z. (MICA),Cantacuzino I. (M), Caragiale I.L.2 (111), Carp 0. = G. Proea (M),

15 K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 4, Bucuresti, Edit. politica, 1958, P. 475 ; V.I. Lenin,Opere complete, ed. a 2-a, vol. 6, Bucuresti, Edit. politica, 1964, p. 28-30, 36-38.

I Am indicat in paranteza lucrarile In care shit citati militantii si publicitii Inregistratiin tabele. Prin M am desemnat cele trei volume care au stat la baza tabelului 1, prin T tratatulde Istoria Romelniei, prin C, Istoria Ronuiniei (Compendiu), prin I am desemnat Istoriapoporulairomdn, prin A, biografiile publicate In Anale". Asteriscul* indica persoanele a caror virsta a foststabilita aproximativ, pe baza informatiilor asupra perioadei In care au studiat la liceu si uni-versitate.

2 I.L. Caragiale, B. 5t. Delavrancea, A. Vlahuta au colaborat In 1893 la Literaturii sistiinta", avInd In acea perioada legaturi strinse cu Gherea. Caragiale a tinut si conferinte laClubul socialist din Bucuresti.

si

www.dacoromanica.ro

1016 VAS1LE L1VEANU 12

Catina I. (X), Codreanu-Zubcu N. (MTC), Delavrancea B. *t. (3/),Demetrescu T. ( MA), Diamandi G. ( MTI), Dobrogeanu- Gherea C. ( TCIA)Fillittis C. (ALM), Filotti Z. (3/), Frimu I. (31-TCA), Ghelerter L. (MA),Frunzescu E. * (MT), Gheorghe din Moldova (Kernbach) (M), GiosanGh. (MA), Gruber E.* (M), Ibraileanu G. (MA), Ionescu A. (MTCIA),Ionescu-Rion R. (MA), Iorga N. (X), Istrati C. (MTI), Late* V. (M),Lupu E. (MTCIA), Mani D.* (M), Maniceas (MTC), Maniu Gr. 1VIunteanu(M), Marin F. Gh. (L), Mille C. (31TCIA), Mortun, V. Gh. (MT), MuviP. (MA), Nadejde Gh.* (MTC), Nadejde I. (MTCI), Nadejde Sofia(MTC), Neculuta D. (MTA), Olcescu C. (MTA), Ottoi-Calin (A), ParhonC. (111), Paun-Pincio I. (X), Popescu-Spiridon (M), Popescu-Azuga C.( X), Racovita E. (It/A), Raclovici A. (MI), Rossetti V. (X), Russel N.( /1/TA), Saulescu M. (M), Speranta Th. (MI), Spiroiu A.* (I), StanceanuC. (TC), Stavri A. (M)2, Stinca S. (MA), Teodoru D.A. (M), Toma A.(X), Tru§ca A.S. (A), Taranu D. (X), Turcanovici S.* (M), Vaian E.(3/), Vlahuta A. (X), Voinov D. (MI), Wechsler M. (MA).

UNE ETUDE QUANTITATIVE : LA JEUNESSE DANS L'ANCIENMOUVEMENT SOCIALISTE DE ROUMANIE (JUSQU'A LA CREATIONDU PARTI SOCIALISTE DEMOCEATE OUVRIER DE ROUMANIE)

R8sumn

Dans le present article on vérifie l'opinion suivant laquelle Iaj eunesse a joué un role important dans la constitution du mouvementsocialiste de Roumanie. Dans ce but, l'on a utilisé la méthode suivante :on a soumis l'étude cinq series de données sur les militants socialisteset les collaborateurs des publications socialistes puisées dans : 1) troisvastes volumes, spécialement consacrés au mouvement socialiste deRournanie pendant le dernier quart du siècle passé ; 2) le traité d'Histoirede la Roumanie &lite par l'Académie de la République Socialiste deRoumanie ; 3) le Compendium d'histoire de la Roumanie paru par lessoins de M. Constantinescu, C. Daicoviciu et t. Pascu ; 4) L'Histoiredu peuple roumain, parue par les soins de A. Otetea ; 5) les evocations bio-graphiques publiées entre 1967 et 1971 dans les Annales de l'Institutd'Etudes historiques et socio-politiques relevant du C.C. du P.C.R.

On a examine la structure d'age des militants cites au cours dequatre années de référence 1875, 1884, 1890, 1893 et qui présententune importance spOciale pour le mouvement ouvrier de Roumanie. Onconstate qu'aux debuts du mouvement, parmi les militants marquantsy ont prédominé les jeunes de 18 a 26 ans et en 1875, ceux de 18 a 20 ans.Mais la formation d'un contingent de militants a la fleur de Page sembleavoir constitué une condition de la creation du Parti social-démocratede Roumanie. Parmi les militants marquants du rnouvement, la majoritOy Otait représentée en 1893 (année de constitution du Parti social-demo-crate) par des gens de 31 a 40 ans. Selon des données partielles, la mêmecategoric de gens, allant de 31 a 40 ans était la plus nombreuse parmiles militants qui, en 1921, ont soutenu la creation du Parti Commu-niste Roumain.

1

www.dacoromanica.ro

CREAREA PARTIDULUI MUNCH

ACTIVITATEA SA TN PARLAMENTUL DIN IASI(MAI-IUNIE 1917)

DE

EUFROSINA POPESCU

Participarea României la primul razboi mondial a av-ut consecinteeconomice, sociale i politice deosebit de grele.

Pupa retragerea in Moldova, in decembrie 1916, a armatei i aguvernului, ca §i a unei parti din populatia Olteniei, a Munteniei §i aDobrogei, suferintele cauzate de numeroasele lipsuri i molima au produsmulte nemultumiri in rindurile maselor ora§ene§ti §i targne§ti.

In aceste conditii au avut loc mi§cari revolutionare care au luatamploare sub influenta directa a revolutiei ruse din februarie 1917. Pri-vind. cu interes revolutia din Rusia, muncitorii, taranii, soldatii §i oparte dintre intelectualii romani au participat in lunile martie §i apriliela unele actiuni comune cu soldatii revolutionari ru0.

In acest timp, printre soldatii de pe front §i din spatele frontuluise manifesta tot mai clar ideea c, luptind. pentru libertate, independenta

unitate politica ostalii luptau pentru pamint §1 o viatd mai bund.Aceasta stare de lucruri determina guvernul s promita unele reformee u scopul de a abate masele muncitoare de la lupta revolutionara.

Pre§edintele Consiliului de Mini§tri, IL C. 13rAtianu, intr-o seri-soare din 3 decembrie 1916 adresata regelui Ferdinand la Ia§i, Ii arata necesi-tatea desfa§urarii unei propagande active pe care s'a o dud, ofiterii inindul soldatilor pentru a le atrage atentia ca toti lupt6torii credin-

cio§i vor avea pamint la sfir§itul razboiu1ui"1. Totodata Ii sugera ideeael in mesajul de deschidere a corpurilor legiuitoare era nimerit sa sefaca aluzie la recompensarea celor care se 1upta"2.

1 Arli. Ist. Centr, St., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916-1917), f. 68.2 Ideni, fond. Casa regala, dos 4(1916), f. 6.

.STUDII" tomul 25. nr. 6. D. 1017 1033. 1972.

si

www.dacoromanica.ro

1018 EUFROSINA POPESCU 2

La nemultumirile celor de pe front se adaugau acelea ale unor ofiteri,ale intelectuablor progresisti, precum si ale altor categorii sociale careprotestau impotriva guvernului, acuzindu-1 de incapacitate, ea urmare

intringerilor suferite in razboi. Protestul lor era indreptat §i impotrivaregimului de guvernare, bazat tot mai mult pe masuri exceptionale, careinalca normele vietii constitutionale. Incetarea pentru Un timp a aeti-vittii a provocat nemultumirea unor deputati, ceea cei-a determinat sa ceara, la 2 februarie 1917, presedintelui Adunariideputatilor sa treaca la redeschiderea sedintei parlamentului3.

Numerosi intelectuali progresisti, dintre care multi faceau partedin rindurile deputatilor, au protestat totodata impotriva masurilor deincalcare a drepturilor si libertatilor cetatenesti. In luna aprilie 1917a fost depus la Camera un memoriu semnat de 60 de persoane, dintrecare 26 erau profesori universitari din Iasi si Bucuresti, Ca, de exemplu :I. Atanasiu, rectorul Universitatii din Bucuresti, dr. I. Cantaeuzino,N. Danaila, I. Ursu, dr. Lalu, I. Petrovici, dr. Longinescu, D. Gusti,C.I. Parhon, precum si un numar de ingineri §i avocati, prin care soli-citau guvernului sa dispuna desfiintarea cenzurii si limitarea ei doar la infor-matiile de ordin militai4. In acelasi sens s-a mai depus o petitie cu 37de semnaturi, printre care §i ale deputatilor Gr. Innian, M. Macovei,dr. N. Lupu5. Paralel cu aceste actiuni, numerosi scriitori, ca : M. Sado-veanu, B. Delavrancea, fratii Octavian si Eugen Goga, Ion Minulescu,G. Ranetti, Radu Rosetti etc., prin articolele din presa vremii, filceausa razbata permanent indetnnul la infdptuirea idealului desaNirsirii uni-tatii de stat, proces ce trebuia insotit de adinci prefaceri social-politice6.In Romania, aratau ei, trebuie s biruiasca si ideea de dreptate, concre-tizata prin infaptuirea unor largi reforme democratice.

In aceste imprejurari, guvernantii impreuna cu regele se aflau infata unor grele incercari, deoarece Insui regimul politic se vedea in pri-mejdie. Pentru a evita ridicarea la lupta revolutionard a maselor populare§i a salva regimul burghezo-mosieresc, in frunte cu monarhia, in martie1917, regele Ferdinand a mers pe front in mijlocul armatei a II-a, pro-initInd taranilor, precum si o largä participare la treburile statului"7.Aceastä fagaduintá a fost reinnoitä prin ordinul de zi din 22 aprilie1917, care sublinia ideea participarii active a celor care luptau pe frontpentru infaptuirea unei Romamii noi8. Prin aceste declaratii se urmilreaca soldatii 0, fie incredintati c vor lupta nu numai pentru realizareaidealului unitatii politice, dar si pentru reorganizarea statului pe bazenoi. Ele au avut totodata menirea sá reaminteasca guvernantilor desprepromisiunea facuta privitor la reforme, pentru care fusese convocata

3 I.I.C. Bratianu, Discursuri, vol. IV (1913-1918), Edit. Carlea româneascS, Bucuresti,1940, p. 427 ; vezi i Dezbaterile parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinaril,sedinta din 11 martic 1917, p. 16, col. 1-2.

4 Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916-1917). f. 47 48.5 Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinarA, sedinta din

6 mai 1917, P. 76, col 1-2.6 RomAnia", an. I, nr. 28 (1917), 1 martie, p. I, col. 1-2 ; vezi i nr. 60, 81 din 2 si 25

aprilie 1917.7 Cuatnidri de Ferdinand... 1889-1922, Fundatiilc culturale, Bucuresti, 1922, P. 215.8 Romania", I, nr. 79 (1917), 23 aprilie, p. 1, col. 1.

pamint

parlamentain

www.dacoromanica.ro

CREAREA PARTIDULUI MUNCU r ACTIVITATEA SA (1M) 1019

Constituanta in 1914, deoarece mnsei calculele politice ale regelui si aleunor oameni politici impuneau aceasta.

La scurt timp dupa aceasta promisiune, guvernul de coalitie, cuacordul partidelor liberal si conservator-democrat, a trecut la elaborareaproiectului pentru reforma agrar i votul universal, in care scop a con-vocat parlamentul pentru aprilie 1917. La 15 aprilie 1917, ziva redes-chiderii parlamentului, Bratianu a dat citire decretului de prelun-gire a sesiunii extraordinare a corpurilor legiuitoare in vederea rezolvariiunor probleme constitutionale9.

Graba en care guvernul a reluat sarcina revizuirii Constitutiei inprimavara anului 1917 a fost determinata de considerente politice interne

externe neprevazute, care au slit guvernantii s, rezolve acordul intrepartidele de guvernamint, consimtind la realizarea celor doul reformeintr-o fornia mai larga decit in 1914. Problema legiferarii reformelorpromise Inca din 1913 a dus la agravarea contradictiilor dintre diferitelegrupari ale claselor dominante, dintre partidele politice sau chiar dinsinul acelorasi partide.

Necesitatea infaptuirii imediate a reformelor a determinat seri-oase framintari chiar in sinul Particlului National Liberal si mai alesin rindurile majoritatii parlamentare, ceea ce a dus la desprinderea uneigrupari cu conceptii democratice mai largi. Inca inainte de 1916 se consti-tuise aceasta grupare de stinga, din care faceau parte mai ales intelectuali,dintre care unii fusesera socialisti, ea parlarnentarii G. Diamandi, dr.N. Lupu, Gr. Iunian, I.P. Raduleseu, T. Ioanid, M. Macovei, M. Carp,Gr. Trancu-Iasi*, N.D. Protopopescu etc., care la 15 aprilie 1917, cinds-a deschis parlarnentul pentru o singura zi, in scopul de a anunta pre-lungirea corpurilor legiuitoare, a depus o motiune prin care cerea guver-nului ca in decurs de opt zile sa aduca in dezbatere proiectele de reforme,atragindu-i atentia totodata ca, in caz contrar, ii vor retrage sprijinuldaca si de aceasta data se va limita la promisiuni1°.

In aceste imprejurari, in zilele anterioare datei de 1 mai 1917 auavut loc mai multe consfatuiri ale grupului de deputati membri ai P.N.L.si ale unor tineri intelectuali democrati in casa lui G. Diamandi dinIasi. In cadrul acestor consfatuiri, la care au participat dr. N. Lupu,dr. I. Cantacuzino, Tilica Ioanid, prof. P. Bogdan, M. Carp, AndreiMarinescu, deputat de Arges, si alii, s-a dezbatut situatia politica internasi s-a ridicat problema ieirii lor din Partidul Liberal, precum i punerea

9 Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 804(1916-1917), f. 10-16.* Ulterior, Gr. Trancu-Iasi, devenit ministru al muncii in guvernul Al. Averescu (marlie

1920 decembrie 1921), a dat legea antimuncitoreascA privind Reglementarea conflictelor demuncä" prin care se interzicea dreptul muncitorilor din Intreprinderile statului la grevil, iarprin Lgea sindicatelor profesionale se interzicea organizarea acestora pe principiul luptei declasi. Aceasta nu 1-a impiedicat ca In timpul procesului din Dealul Spirii sg. recunoaseä faptul cácomunistii erau reprezentantii adevarati ai clasei muncitoare.

Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinard, 1916 1917,sedinta din 6 mai 1917, P. 69, col. 3 ; vezi i sedinta din 18 mai 1917, P. 309 ; vezi si M. Carp ,Parlidele polilice i reformele constilulionale (CuvIntare In Camera din 28 mai 1917), Tip. Dacia,Iasi, 1917, p. 42 43.

si

3

11.0.

.

www.dacoromanica.ro


bazei unei noi organizatii politice, cu numele de Partidul Muncii.11. Dupao ultima consfatuire tinuta in seara zilei de 22 aprilie 1917, s-a luathotarirea definitiva pentru crearea noului partid12.

Data oficiala a infiintarii Partidului Muncii a fost legata semnifi-cativ de ziva de 1 mai, dupa cum reiese si din precizarile facute In 1919in articolul 0 aniversare13.

Aparitia acestui nou partid politic In plin razboi a fost expresiain primul rind a reactiei nemultumirilor provocate de guvernarea libe-rala' intre anii 1914 §i 191714. Pe de altà parte, el a rezultat din nein-crederea acestei grupari in vechile cadre ale Partidului Liberal, care sovaiau§i tergiversau infaptuirea reformelor15. La acestea s-a adaugat si deza-cordul membrilor noii grupari in privinta principiilor care urmau sa steala baza infaptuirii celor doll& reforme de catre guvernanti. Spre deosebirede restul Partidului Liberal, care se opunea oricarei democratizari realea structurii social-economice a statului, acestia isi propuneau sa ceard.prezentarea reformei agrare si electorale intr-o forma mult mai cuprin-Moan'''. In acest sens, un reprezentant al noului partid declara ca ei,flfacind parte din acelasi echipaj en liberalii, nu voiau sa se faca vinovati,asistind cu miinile incruci§ate cum conducerea vasului adoarme, dar in-druma pe un drum gresit"17. Recunoscind Ca au parasit corabia liberala",gata ea se scufunde, ace§tia au incercat sa atraga de partea lor si altideputati liberali, mai ales pe cei nemultumiti de colaborarea cu conser-vatorii18.Dar infiintarea acestui nou partid In conditiile unor puterniceframintari sociale, cind. la Socola aveau loc intruniri ale elementelorrevolutionare, dud se anuntau puternice manifestari pentru ziva de1 Mai, avea menirea sa abata atentia maselor populare de la luptelerevolutionare, de a mentine ordinea si armonia sociala", de care eraconditionata existenta momentana a tarii"19. Reprezentantii claselordominante au vdzut prin crearea acestui partid an rnijloc de diversiune,pentru abaterea maselor de la miscarea revolutionara.

In aceste imprejurari, la 21 aprilie se vorbea pretutindeni de pre-gatirea unei puternice manifestatii pentru ziva de 23 aprilie de catreComitetul revolutionar rus. Grupul de deputati format din Gh. Dia-mandi, N. Lupu, I.P. Radulescu, Gr. Iunian, N. Protopopescu, M. Macoveisi M. Carp, delegati ai Partidului Muncii, au considerat necesar sit ia

11 Chemarea", an. II, nr. 50 (1919), 4 iunie, p. 1, col. 1-2 ; vezi si N. lorga, Supt fretregi, Bucuresti, 1932, p. 239 ; vezi si Opinia", an. XIII, nr. 3 057 (1917), 17 mai, p. 1, co1.3,si Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinarA, 1916-1917, se-dinta din 29 mai 1917, p. 370, col 2.

12 Chemarea", an. II, nr. 50 (1919), 4 iunie, p. 1, col. 1-2 ; vezi si Dezbateri parlamen-tare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinarA, 1916-1917, sedinta din 29 iunie 1917, p331, col. 1.

13 Tribuna" (Galati), an. I, nr. 21 (1919), 28 aprilie, p. 1, col. 1.14 RomAnimea", an. X, nr. 11 (1918), 12 (26) decembrie, p. 1, col. 1 2 ; vezi si

Izbinda", an. I, nr. 41 (1918), 9 (23) decembrie, p. 1, col. 3-5.15 Tribuna", an. I, nr. 11 (1918), 11 martie, p. 1, col. 2.16 Dezb. Ad. Nat. Const. a Dep.", 'ed. din 15 martie 1923, p. 1 178-1 180.17 Tribuna" (Galati), an. I, nr. 27 (1919), 9 iunie, p. 1, col. 1-2.18 Gr. Procopiu, Parlamentul In pribegie. 1916 1918. Amintiri, note, impresiuni, Rm.

Vilcea, 1920, p. 68-69.19 Dezbateri parlamentare. Adtmarea deputatilor", sesiunea extraordinarb, sedinta

din 29 mai 1917, p. 335, col. 1.www.dacoromanica.ro

5 CREAREA PARTIDULUI MUNCH SI ACTIVITATEA SA (1917) 1021

imediat legatura cu locotenentul Arbatchi, pre§edintele Comitetuluiunificat al soldatilor §i ofiterilor ru§i", pentru a cere unele liimuriri. Inurma discutiilor, delegatia parlarnentarilor români a fost autorizata decomitetul revolutionar s dea publicitii rezultatul acestor demersuri,in care sa se arate c Rusia revolutionara nu intelege sa se amesteceintru nimic in politica interna a României". De asemenea, pentru a dez-minti zvonul organizärii unei manifestatii, comitetul revolutionar a dato proclamatie catre toate trupele sale din zona Iasi, Socola,Vaslui, indern-nindu-le a nu lua parte la nici un fel de manifestatiuni"20.

In aceste momente Ingrijoratoare", in scopul asigurarii mentineriilini§tii §i ordinii interne, acest grup de deputati a hotarit s aduca la cuno--tinta populatiei acest cornunicat chiar in seara zilei de 22 aprilie 1917,zi in care se decisese §i fondarea Partidului Muncii. Acest comunicat afost transmis imediat §i regelui, prin dr. Romalo21, pentru a-i inlaturateama de o mi§care care ar fi pus in primejdie ins4i dinastia.

La citeva zile de la hotarirea Infiintrii Partidului Muncii au fostredactate programul lui la care au lucrat indeosebi G. Diamandi §iM. Carp22 precum §i manifestul catre populatie, redactat de M. Carpdupa notele discutiilor purtate de initiatori in casa lui G. Diamandi".

Manifestul §i programul de constituire a Partidului Munch au fostsemnate de urmatoarele persoane, printre care un grup de deputati ca :G. Diamandi, I.P. Rddulescu, M. Carp, dr. N. Lupu, N.D. Protopo-pescu, M. Macovei, Gr. Iunian, dr, Ar. Hesselman, Tiic Ioanid, precurn§i prof. univ. dr. P. Bogdan, dr. I. Cantacuzino, avocatul Deodat Täranu,publicistul Eugen Goga, prof. Spiridon Popescu §i institutorul M. Pastia24.

Inscrierile in acest partid urmau a se face prin dr. N. Lupu §iP.I. Rddulescu sau prin fiecare dintre semnatarii acestor docurnente.

In manifestul partidului s-a urrnarit in principal sa se argumentezeconsiderentele pentru care s-au pus bazele acestuia. De aceea manifestularata Ca evenirnentele din anii 1907, 1913 i 1917 au dovedit neputintaclaselor conducatoare din Romania de a prevedea §i stapini impreju-rdrile. Considera ca viata economica, §i rezistenta statulni depinde in prirnulrind de gradul de organizare social& §i mai ales de starea claselor mun-citoreti"25.

Relevindu-se gravitatea momentului prin care trecea tara in pri-mavara anului 1917 §i apreciindu-se sacrificiile osta§ilor in razboi, searata ca guvernantii aveau datoria sa vina cu reforme largi dernocratice.Semnatarii sint nevoiti sa constate insa ca §i de aceasta data taranimeaa fost sacrificata intereselor claselor conducatoare : Oligarhia sespune in manifest acorda acum cind nu poate rezista imperativuluicategoric al vremii numai cit socoate in orbirea egoismului ei de clasaca ar putea-o ajuta sa se strecoare printre greutatile rnornentului". .Iata

Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor, sesiunea extraordinarii, 1916-1917,sedinta din 8 mai 1917, p. 116, col. 3.

Tribuna" (Galati), an. I, nr. 36 (1919), 22 noiembrie, p. 1, col. 1.Chemarea", an. II, nr. 50 (1919), 4 iunie, p. I, col. 1-4.

23 Tribuna", an. I, nr. 27 (1918), 27 martie, p. 1, col. 3.24 Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916-1917), f. 37 ; vezi si Mani-

festal Parlidului If uncii, Iasi, p. 16.25 Idem, dos. 1 810 (1916 1917) f. 29.

22

.

www.dacoromanica.ro


de ce democratia adica grupul constituit in Partidul Muncii nupoate acorda mai departe increderea ei acelora care ping ieri erau adver-sarii votului universal si ai exproprierii"26, adica partidelor de guverna-mint. Din manifestul partidului, precum si din declaratiile ulterioare aleunor fruntasi ai acestui partid, sau din articolele publicate in Tribuna",organul de presa al partidului, rezulta ca scopul a fost acela de a chemarnasele munnitoresti la viata politica", pentru democratizarea vietiide stat27. Abtinerea in continuare de la aceste indatoriri dud tara segasea la marginea prapastiei" ar fi insemnat o crima", de aceea mani-festul cheama la viata politica toate elementele noi, toate sufletelecurate, toate vointele si energiile sanatoase ale

Tot prin coloanele ziarului Tribuna" grit publicate precizari privi-toare la scopul si structura sociala a partidului. Din cauza conditiilorde razboi si a restrictiilor cenzurii Tribuna" n-a putut fig, apara decitla 1 martie 1918, sub directia lui M. Carp". Primul numar al ziaruluiTribuna", in articolul de fond Ce este de pout?, 10 propune sa arateca Partidul Muncii in actiunea sa politica se bazeaza pe toate elementeledemocratice din tara si de aceea face apel la toti cei care au stat deo-parte de viata politica, la toti cei izolati in partidele kr", pentru canu au transformat politica intr-un mijloc de satisfatere a unor interesepersonale. Totodata se adreseaza intelectualilor, lucratorilor din fabrici,de pe santiere, de la caile ferate, din porturi, ateliere, functionariloretc., tuturor celor care traiesc din mune& onesta. In continuare se subli-niaza ideea ca, in politica sa viitoare, Partidul Muncii trebuie sa se spri-jine pe taränime, care reprezinta 80% din populatia tarii". In scopulreorganizárii statului pe baze demo cratice trebuie insa realizata unireasi colaborarea dintre elementele muncitoresti de la orase si sate. PartidulMuncii considera ca rolul de conducator al acestei importante actiunirevenea oamenilor muncii de toate categoriile de la orase, cu precadereintelectualior.

Acest partid, fiind reprezentat mai ales de un grup de parlamentarisi intelectuali democrati, nu avea o conceptie clara asupra rolului claseimuncitoare in etapa respectiva si aprecia in mod eronat ca muncitorimeanu era suficient de bine organizata, iar taranimea nu avea o initiativaproprie pentru a trece la o aActiune politica. De aceea considera ca erade datoria inteleotualilor sa militeze in directia unirii tuturor categoriilorde oameni ai muncii de la orase si sate intr-o organizatie politic131. Inacest sons M. Carp, in articolul Datoria intelectualilor, subliniind rolulde conducator al acestora, spunea el ei trebuiau sa reprezinte elementulcare sa cimenteze unirea taränirnii cu muncitorimea de la orase" si totodatasa constituie creierul care sa, coordoneze" actiunile acestora32. 0 prezen-tare mai realist& a menirii intelectualilor in societate este facuta intr-unarticol al unui fost lucrator cazangiu, care considera ca acestia au da-

26 Ibidem.22 Románimea", an. I, nr. 11 (1918), 12 (26) decembrie, p. 1, col. 1-2." Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916-1917), f. 32.29 Tribuna", an. I, nr. 172 (1918), 28 august, p. 1, col. 1.a° Ibidem, nr. 1 (1918), 1 martie, p. 1, col. 1." Ibidem, col. 2.32 Ibidem, nr. 160 (1918), 15 august, p. 1, col. 2.

thrii"..

www.dacoromanica.ro

7 CREAREA PARTIDULUI MUNCH I ACTIVITATEA SA (1917) 1023

toria sg propage cultura in rindurile maselor largi populare, educin-du-le politiceste : Dati-ne cultura spune el lumina mintii i iubi-rea voastrg, i v vorn da forta noastr/"33. El precizeazg ins& cl operade ridicare a clasei muncitoare trebuie sl inceapà dela muncitorii con-stienti", cu concursul intelectualilor34. Din aceste materiale rezultg egPartidul Muncii nu avea un punct de vedere unitar in problerne de ideo-logic.. P

Partidul Muncii, considerindu-se cg reprezintg interesele tuturorcategoriilor de oameni ai muncii si nu ale unei anumite clase urmlrea

mentinil armonia socialg, ceea ce excludea principiul luptei de clasgsi chicea in fond la subordonarea intereselor maselor muncitoare scopu-rilor claselor dominante. El se declarg deschis partid de ordine", careintelegea sä-si realizeze programul in acest spirit si prin procedee abso-hit

Partidul Muncii, cu toate a era un partid politic burghez, caretrebuia sã mentinl legalitatea regimului existent, prin orientarea activi-tatii sale in directia reorganiz6rii statului pe baze democratice, s-a facutexponentul unor idei inaintate. In virtutea unui principiu de eticd soci-all, el îi propunea sä protejeze munca de mice naturg fie ea manual/sau intelectuall. Criteriul pr;ncipal de apreciere a valorilor trebuie sg fienumai munca. Se considerA el onorurile sociale nu pot fi urmarea uneinasteri, niei a unei averi mai mult sau mai putin respectabile". Apreciindin perspectivg rolul muncii in societatea de miine, considera eg aceastatrebuie sg, deving obligatorie, iar toti acei care nu rnuncesc sa dispardea o rusinoasg urml a trecutului". Pentru ea principiulmuncii sä devinl o realitate, cerea inscrierea lui ca principiu fundamen-tal in Constitutie, ce trebuia revizuit/ 36.

Pentru a sublinia si mai mult importanta principiului muncii inorganizarea vietii sociale, el a fost adoptat chiar in titulatura partidului

menit sã apara permanent ca o acuzatie a unui sistem muribund"37Noul partid politic isi mai propunea s depung toate eforturile pen-

u demoeratizarea vietii de stat, astfel incit sl se garanteze aplicarealegilor, libertatea de gindire si de actiune 38.

In vederea atragerii maselor populare la activitatea po1itic, Par-tidul Muncii a schitat un program minimal de infaptuiri, urmind s i sedea o formä definitivä in cadrul congresului ce urma sg fie convocat deindatg ce timpul i imprejurgrile o permiteau 38.

In linii generale, programul prevedea necesitatea imediatl a impro-prietdririi tuturor tdranilor cu loturi de 5 ha prin reducerea marii propri-etitti la 200 ha. Se preconiza, de asemenea, nationalizarea subsolurilorsi a masivelor forestiere mai mari de 50 ha. In domeniul politic se cereaaplicarea principiului votului universal pentru toti cetatenii de la virsta

33 Ibidem, nr. 175 (1918), 31 august, p. 1, col. 1-3.34 Ibidem, nr. 180 (1918), 5 septembrie, p. 1, col. 2.

Tribuna" (Galati), an. I, nr. 5 (1918), 24 decembrie, p. 1, col. 1.36 Tribuna", an. 1, nr. 3 (1918), 3 martie, p. 1, col. 2.37 Ibidem, nr. 47 (1918), 16 aprilie, p. 1, col. 1.

Tribuna" (Galati), an. I, nr. 17 (1918) 18 martie, p. 1, col. 1.Arh. 1st. Centr. St., fond. Parlament dos. 1 810 (1916-1917), f. 32.

8 0 1718

sil

33

legale"...

obligativitAtii

.IS

www.dacoromanica.ro


de 20 de ani. Era facuta propunerea cu privire la emanciparea eivilafemeilor, cu dreptul de a participa activ la viata comunala §i judeteana,prin alegerea lor In aceste organe, precum §i acordarea de drepturi poli-tice tuturor strainilor care au satisfacut stagiul inilitar. Programul ins-crie descentralizarea administrativa §i reorganizarea administratiei judetene§i comunale pe baza unei largi autonomii.

in domeniul financiar se prevad introducerea impozitului progresivpe venit §i etatizarea Bauch Nationale. Prin reorganizarea invkamintuluitrebuia sa, se asigure lichidarea analfabetismului. 0 atentie deosebitkestedata invatämintului profesional §i practic, prevazIndu-se crearea de §coliindustriale, agricole §i comerciale 1nzestrate cu ateliere §i laboratoare 4°.

Un loc important in program 11 ocupa problemele muncitore§ti, ca :respectarea zilei de munca de 8 ore, legislatie care trebuia s prevadacontractul colectiv, protejarea muncii femeilor §i a copiilor, asigurari incaz de invaliditate, de batrinete sau pentru deces §i asigurarea dreptuluila greva 41 0 prevedere cu totul noug este acea legata de problema imbo-gatitilor de razboi, care se refera la controlarea provenientei ci§tigurilorilicite, realizate in timpul razboiului, §i legiferarea unor sanctiuni indrep-tate impotriva acestora 42

Din program lipse§te expunerea principiului de orientare in politicaexterna. In aceasta problema, partidul, din oportunitate politica, pentru

ne aflam in razboi, a ramas sa se pronunte oclata cu organizarea sadefinitiva in cadrul congresului ce urma sa se convoace dupa rdzboi.

Cele mai multe dintre prevederile programului Partidului IVlunciierau cuprinse §i In programul Partidului Liberal acesta din urma insaeste depa§it in unele probleme, ca cea agrara, electorala sau a drepturilorcetatene§ti. Din aceasta cauza, fondatorii Partidului Muncii au intimpi-nat serioase greutati in actiunea lor de legalizare a existentei -partidului.Atunci cind ei au cerut guvernului aprobarea pentru publicarea celordoug, documente privind functionarea noului partid manifestul §i pro-gramul raspunsul a fost negativ sub motiv c5 cenzura nu poate aprobatiparirea. De aceea manifesul §i programul tinarului partid au fost depusein Camera deputatilor §i comunicate de G. Diamandi in sedinta din 6 mai1917. Cu acest prilej, Bratianu a incercat s justifice rnasura gu-vernului de a interzice raspindirea manifestului §i a programului pentrumotivul ca aceste documente constituiau In acea situatie grava un apella lupta violenta §i la conflicte", dar mai ales pentru faptul cdPartidulMuncii se pretindea a infati§a democratia romInV §i se socotea prirnulpartid democrat al Roma,Mei"43. Prin aceasta declaratie, Bratianui§i manifesta teama fata de aparitia unui partid, nou care expunea prin-cipii mai democratice decit acelea ale P.N.L., care ping, atunci se considerasingurul reprezentant al democratiei romane.

Ibidem.Arh. Ist. Centr. St., fond Parlament, dos. 1 810 (1916-1917), f. 40 ; vezi si Roma.

nimea", an. X, nr. 11 (1918), 12 (26) decembrie, p. 1, col. 1-2.42 Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916-1917), f. 41.

Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinará, 1916-1917,sedinta din 6 mai 1917, P. 82, col. 2-3.

a

1.1.0.

43

01

it

www.dacoromanica.ro

9 CREAREA PARTIDULUI MUNCH SI ACTIVITATEA SA (1917) 1025

intr-adevar, in programul acestui partid sint inscrise revendicaricu un larg caracter democratic, demonstrind c s-a tinut seama de atmo-sfera revolutionara din Ora, Vara a merge ping la revendicarea proprie-tatii colective §i a recunoa§terii luptei de clasa, revendicari impartkitede unii membri ai acestui partid, care ulterior au §i trecut in partidulsocialist.

Programul n-a revendicat aceste principii pentru c ambele ar fianulat atunci rostul Partidului Muncii"44 acela de a mentine armoniasocia15,.

In ceea ce prive§te structura organizatorica, trebuie spus c noulpartid n-a avut o conducere centrala, un comitet, nici conducator, acti-unea politica fiind dusa de toti deputatii la un loc 45. Din aceasta cauzaeonsideram c Partidul Muncii la inceputul activitatii sale s-a identificatcu actiunea gruparii parlamentare in jurul lui G. Diamandi. Aceasta situ-atie avea s constituie una din cauzele initiale ale slabiciunii §i neviabi-litatii acestui partid.

Cu toate ca in primavara anului 1917 Partidul Muncii era la, ince-putul organizarii sale, cuprinzind un nutriar de circa 50 de membri 46, adesfa§urat o importantä activitate, mai ales prin reprezentantii sai in par-lament, cu prilejul dezbaterii proiectului de reforma agrara §i electoralain sesiunea extraordinara, din lunile mai §i iunie.

in acest timp, opinia publica democratica, a manifestat un viu in-teres pentru rezolvarea problemelor social-politice puse la ordinea zilei.Gazetele Romania" §i Chemarea" publicau materiale prin care i§i ara-tau speranta c, odata cu noua deschidere a parlamentului, se va treceIa revizuirea impartirii pamintului, precum §i la aeordarea de drepturipolitice pentru masele populare 47. Radu D. Rosetti, manifestindu-§i toataincrederea in activitatea pozitiva a parlamentului, pentru dreptatea ca-uzei taranimii, scria : Ceea ce nu s-a desdvir§it la 64, se va implini acum.Brazda de pdmint ce se va da taranului nu este pomana pe care stapini-rea o d mercenarului, ci consfintirea unui drept pe care taranimea noastra,1-a cistigat singerind §i luptind pentru mo§ia stramo§easca"48.

In aceasta atrnosfera, la 6 mai 1917 s-a redeschis istorica sesiuneaa parlamentului, cu care prilej un grup de deputati au cerut inscriereain Constitutie a celor doug reforme §i urgentarea infaptuirii lor.

In timp ce V. Mortun, pre§edintele Adunarii deputatilor, abia pro-punea, in aceasta §edinta, completarea comisiei care trebuia s studiezeproiectul de reforme, Partidul Muncii, prin G. Diamandi, a i depus pebiroul Camerei textul proiectelor de reforma agrara §i electorala 49. Prinaceasta actiune, Partidul Muncii arata interesul pentru tealizarea citmai grabnica, §i intr-o forma, cit mai larga a reformelor.

Parlamentarii Partidului Muneii, manifestind admiratie pentru in-fiiptuirea unor profunde schimbari in viata poporului ms. ca urmare a

44 Tribuna" (Galati), an. I, nr. 27 (1919), 9 iunie, p. 1, col. 1 2.46 Tribuna", an. I, nr. 27 (1918), 27 martie, p. 1, col. 3.46 Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sedinta din 15 marlie 1932,

p. 1 178-1 180.RomAnia", an. I, nr. 89 (1917), 2 mai, p. 1, col. 3.

48 Ibidem, nr. 94 (1917), 8 mai, p. 1, col. 4 5.46 Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament. dos. 1 804 (1916-1917), f. 3.

If

www.dacoromanica.ro


revolutiei din februarie 1917, in aceeasi sedinta, prin M. Macovei, au cerutparlamentului exprime simpatia i solidaritatea cu Duma de stat

poporului rus, pentru desavirsirea revendicarilor democratiei"50.Dup./ 14 zile de la alcatuirea cornisiei, la 20 mai 1917 a fost adus

in Camera proiectul de reforme al guvernului, care trebuia discutat i incadrul sectiunilor. Cu aceasta ocazie s-au purtat discutii aprinse de catreopozitie, nemultumita mai ales de faptul c proiectul nu era insotit de oexpunere de motive. G. Diamandi, in numele a 17 deputati 51-, In majo-vitate reprezentanti ai Partidului Muncii, a depus o motiune spre a fi tri-

sectiunilor, prin care se nega autoritatea guvernului de a prezidainfaptuirea reformelor. Asa cum se arata in motiune, pozitia acestoraera determinata de faptul ca, guvernul nu ar fi fost capabil sà asiguregarantarea organizarii unei vieti de stat potrivita, cu aspiratiile i nevo-ile vremii, MIA de care unitatea noastra... nu se poate infaptui"52.

La 24 mai, G.G. Danielopol a prezentat, in cadrul Adunarii depu-tatilor, raportul Comitetului de delegati ai sectiunilor privind argumen-tele pentru care se impunea modificarea art. 19 din Constitutie. Raportuladuce o justificare i faptului c5, nu au fost prezentate, odata err textelece trebuiau modificate, i legile organice de expropriere i reforma elec-torala, intrucit, in conditiile anului 1917, comisia nu s-a putut documentape teren. Din aceste considerente, prin proiectul prezentat se hotiiraudoar in principiu rnodificdrile articolelor de Constitutie, urnrind ca legilesa fie studiate, elaborate si adoptate ulterior. Potrivit proiectului de legepentru modificarea art. 19 din Constitutie, se mentine principiul proprie-tatii sacre si inviolabile si al exproprierii numai pentru cauza de utilitatepublic/. In temeiul acestei ultime precizdri, proiectul prevedea sporireaintinderii proprietatii rurale prin exproprierea in intregime a unor cate-gorii de terenuri la care se adauga o suprafata de 2 milioane ha ce rezultaudin exproprierile partiale ale mosiilor de la 100 ha in sus. Prin modificareaart. 57 se inscrie principiul votului universal, iar prin art. 67 compunerea.senatului din senatori de drept i alesi 53.

Proiectul guvernului, care era expresia acordului dintre partidelede guvernamint liberal si conservator-democrat, a fost cornbatut cu ve-hementa indeosebi de parlamentarii Partidului Muncii, care prezentaseraun proiect ce nu fusese luat in considerare de catre comitetul delegatilor.Dezbateri importante s-au dus in jurul principiilor inscrise in acesteproiecte.

In expunerea de motive a proiectului de reforma agrara propus dePartidul Muncii se argumenteaza necesitatea modificarii art. 19, ca re-zultind din cerinta stabilirii unui echilibru intre proprietatea mare si ceamica. Pentru a ilustra inegalitatea repartitiei painintului se arata &à, din

5° Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunca extraordinarA 1916-1917,sedinta din 6 mai 1917, p. 70, col. 3.

51 Dr. N. Lupu, G. Diamandi, A. MihAilescu, N. Protopopescu, N. D. Ghica, M. Carp,Gr. Iunian, T. loanid, N. Macovei, I. P. RAdulescu, A. C. Cuza, Ar. Hessehnan, D. Hentiescu,M. B. Cantacuzino, N. Krupensky, C. Lupescu.

Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 804 (1916-1917), f. 33, 38 si 49-50 ;vezi si C. Argetoianu, Pe:111.0 cei de !Win., P. V. 1917-1918, fond. 104, dos. 8 558, f. 2426, fn Arhiva I.S.I.S.P. a C.C. al P.C.R.

53 Arh. Ist. Centr., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916 1917), 1. 95.

misa

"

sa-si

www.dacoromanica.ro

1 1 CREAREA PARTIDULUI MUNCH SI ACTIVITATEA SA (1917) 1027

suprafata cultivabilg a tgrii, peste un milion de familii de tgrani ocupgnumai 3,5 milioane, in timp ce doar o mie de familii de mosieri stgpinesepeste 4 milioane ha. La acest puternic argument menit sg ducg la modi-ficarea Constitutiei se adguga un altul, ce izvora dintr-o nevoie de pre-.vedere socialg. In acest sens, facind aluzie la rgscoala din 1907 ca la oexperientg dureroasg, a trecutului", se considerg ca, este mai prudentsg nu lgsgrn la voia intimplgrilor de miine o mgsurg pe care imprejurgrilede astAzi o impun cu necesitate"54.

Spre deosebire de proiectul guvernului, care se caracteriza prin im-preciziunea prevederilor i prin aceea cg se crea posibilitatea unei inde-lungate amingri a aplicgrii reformelor, proiectul Partidului Munch, avindla bazg o conceptie mai inaintatg, a fixat principiile generale ale celordoug reforme, precum si obligatia elaborgrii acestora la termenul fixat.Modificarea art. 19 din Constitutie atit in proiectul Partidului Munch,cit si in cel al liberalilor, mentine principiul garantgrii proprietgtii de oricenaturg ea hind inviolabilg. cu exceptia exproprierilor pentru cazurile deutilitate publieg ..dupg stabilirea prealabilg a unei drepte despggubiri".

Spre deosebire de proiectul guvernului, eel al Partidului Muncii a;impgrtit cazurile de utilitate publieg In doug categorii : prima categoriea exproprierilor era aceea prin care se crease statului posibilitatea sg facg,lucrgri de interes general, iar a doua categorie aceea a utilitgtii sociale;Proiectul insistg indeosebi asupra acestei din urmg categorii, deoarecetrebuia sg aibg In vedere interesele generale ale statului, care erau supe-rioare intereselor particulare 55.

In temeiul acestui interes general, proiectul Partidului Muneiiinscris un principiu nou acela al nationalizarii subsolului. Astfel, seconsiderau expropriate de drept in folosul statului tot subsolul exploratcel in curs de exploatare, precum i toate lucrgrile fAcute in vederea ex-ploatgrii din momentul plgtii de cgtre stat a unei drepte despggubiri,care se va fixa potrivit normelor ce se vor prevedea prin legi speciale"56.

Principiul utilitgtii sociale, dupg cum se motiveazg in expunereade motive, trebuia sg, interving cu toatg greutatea i Intinderea sa" inproblema exproprierii si a improprietgririi, in scopul consolidgrii statului.Gravitatea problemei agrare in Romania consta in faptul ca; predorninaregimul marii proprietgti, In timp ce aproape o jumgtate de milion de ta-rani nu aveau pdmint de loc, peste 300 000 de tgrani detineau suprafeteintro 3 si 5 ha si peste 900 000 de tgrani trgiau in conditii mizere 57. Plecindde la aceste constatilri, proiectul Partidului Muncii considera necesar siLsporeascg proprieatile tgrdnesti, in care scop a propus constituirea unuidomeniu special de improprietgrire al statului. Acest domeniu trebuiaeuprindg proprietatile statului i cele ce rezultau din exproprierea totalga domeniilor coroanei, Casei rurale, Creditului funciar rural si ale tuturorpersoanelor morale, publice sau private. Din aceste proprietAti se puteaninsd rezerva suprafete ping la maximum 100 ha, necesare intreprinderiloragricole, industriale i comerciale existente sau eelor pe care statul ar

" Ibidem, f. 22.Ibidem.

" Ibidem, 1. 6.Ibidem, f. 23.

a,

""

ki

Oct

t

www.dacoromanica.ro

1028 EuFROSINA POPESCU 12

vrea sd le infiinteze in vederea unui interes general. Pentru completareadomeniului special al statului s-a prevdzut 0 exproprierea proprietätilorparticulare de la 200 ha in sus, iar in cazul in care necesitdtile improprie-tgririi cereau ca exproprierea sd meargd mai departe se puteau efectuaping la minimum 100 ha in schimbul unei desp4ubiri. Proiectul Parti-dului M11.11Cii, ca si cel liberal, nu urnadrea d.esfiintarea marii propietgti,ci nut-nal reducerea ei la minimum 100 ha, suprafatg considerata necesargunei exploat'ari rationale pe seama unui singur proprietar 58. Proiectul s-amai ingrijit ea viile, grddinile cu pomi fructiferi, pepinierele, deci impor-tante suprafete, sa, fie exceptate de la expropriere. Cu toate apropieriledintre proiectul Partidului Muncii si legile agrare de mai tirziu, existau§i unele deosebiri esentiale. Proiectul noului partid cuprindea bug §i uneleprevederi mai radicale. in acest Bens era stipulatia prin care se expropriamosierul, si nu rnosia, deoarece proprietarul expropriat, dacd avea maimulte mo0i. I'i putea pgstra cel mult 200 ha si numai intr-o singurg mo-sie. De asemenea, proiectul cduta sd rezolve inca una din problemele acute,§i anurne aceea a exproprierii pddurilor ce apartineau domeniilor coroanei,casei rurale. proprietarilor cu domiciliul efectiv in strdingtate, celor carein ultimii 10 ani avuseserd mosiile arendate, precum si acelea ce depgseausuprafata de 50 ha, ale proprietarilor particulari.

Prin erearea domeniului special de improprietgrire al statului, Par-tidul Muncii propunea improprietarirea tuturor tdranilor MIA* pdmint cucite un lot de 5 ha. De asemenea, se prevedea si completarea loturilor ace-lor tdrani care aveart proprietdti rnai mici de 5 ha. Dupg cum observd,m,proiectul Partidului Muncii se preocupd, de improprietdrirea tuturor tg-ranilor fgrd piimint sau cu pdmint putin, pe cind acela al guvernului li-mita aceastrt improprietdrire la suprafata expropriabild de 2 326 337 ha,deci improprietdrirea numai a unei parti a tdranilor indreptgtiti a primipamint.

In expunerea de motive a Partidului Muncii se ridicg o problernddeosebit de importantg, legatd de modalitatea valorificgrii pdminturilorobtinute prin itnproprietgrire. Pentru ca aceastg mid, proprietate sd-§isporeascd productia, incit sg poatd asigura o viatd indestulatd familiei§i totodatd sa contribuie si la intdrirea economicd a statului, se consideracg trebuia sd se treacd de la mijlocul individual de a lucra pdrnintul laacela in comun prin intermediul obstilor sau al asociatiilor agricole pebaza unor culturi intensive 59.

Parlamentarii Partidului Muncii au atras atentia asupra faptuluicl proiectul lor, pentru a evita tergiversarea improprietdririi, a stabilittermenul de inproprietdrire, astfel incit in maximum 2 ani de la inche-ierea facii sd fie terminate lucrärile de expropriere si improprietarire 88

i mai categoricg este stipulatia care prevede obligatia ca in interval de6 luni de la data incheierii pAcii sg se prornulge legea de expropriere, iarin. caz contrar, in baza acestei legi constitutionale, statul putea devenide drept proprietar al tuturor categoriilor de parnint ce constituiau do-meniul special de improprietdrire 81. Pentru a impiedica instrginarea pg-

68 Ibidem, f. 25.59 Ibidem, f. 26.60 Ibidern, f. 8.61 Ibidern, f, 9.

www.dacoromanica.ro

13 CREAREA PARTIDULUI MUNCh I ACTIVITATEA SA (1917) 1029

mintului pe care tdranii 1-au primit prin improprietdrire, proiectul a ho-tdrit inalienabilitatea si indivizibilitatea lor pe o perioadd de 20 de ani.Loturile respective puteau fi transmise unui alt Aran tard pämint saucdtre Casa domeniului special de improprietdrire. Desi proiectul guver-nului si al Partidului Muncii au unele puncte de vedere comune, totusi,prin uncle prevederi, cel din urnid vddeste superioritatea conceptiei aces-tui partid in rezolvarea problemei agrare, fdr5, a avea intelegerea totald

modului revolutionar de solutionare a acestei probleme.In privMta reformei electorale, se considerd cà nici aceasta nu maT

putea fi aminatd si se cerea sd se acorde drept de vot tuturor cadtenilorde la 20 de ani in sus, sporindu-se astfel nuradrul ceatenilor cu drept de

participa la treburile statului. Ca un fapt non, pe ling5, acordarea votu-lui universal, este prevederea obligativitdtii lui, deoarece electoratul estenu numai un drept, dar i o datorie". Prin impunerea acestei mdsuri seurmarea in principal a se lua organelor administrative orice posibilitatede a mai opri pe unii cetäteni de a-si exercita acest drept. El mai aveanienirea s5 constituie totodat i un mijloc de educatie cetateneased aalegltorilor 62

Pentru ca votul s5 devind in mod real universal, reprezentantii Par-tithilni cereau sd se acorde acest drept i femeilor. Ca si in proiec-tul liberal, se prevedeau numai drepturi civile pentru femei, precumdreptul de a participa la alegerile consiliilor comunale i judetene sau dea face parte din ele. Aceastd problemd a constituit obiectul unor impor-tante discutii in cadrul consf5,tuirilor pentru infiintarea Partidului Muncii.Cu acest prilej, unii dintre participanti s-au pronuntat pentru acordareade drepturi politice femeilor, in timp ce altii s-au opus, considerind cd nuera oportund problema pentru ca. opinia public5, nu [era] pregátitd" 63 .intrucit atit programul, cit i proiectul de ref ormd electorald al partidu-lui prevedeau numai drepturi limitate pentru femei, reise c5, a fost impuspunctul de vedere al grupului moderat din sinul Partidului Muncii.

In legdturd cu organizarea Senatului, pe care Partidul Munciiconsidera drept un organ cu rol ponderator, se prevedea ea el s5, fie corn-pus din dou'd categorii de membri : jumdtate alesi prin vot universal din-tre cet'atenii in virstd de la 25 de ani in sus, iar cealaltd jumdtate aleside colegiul consiliilor judetene i comunale 64

Partidul Muncii, prin proiectele depuse, cu toate irnperfectiunilelor, dovedeste o conceptie mai largd decit a partidelor de guverndmint,care s-au vdzut nevoite s reia discutarea acestor problerne sub imperiulevenimentelor politice interne si externe.

in tot timpul dezbaterii acestor probleme, in parlamentul de laIasi, reprezentantii Partidului Muncii au fdcut o puternicd opozitie. Uniideputati, ca, de pildd, dr. N. Lupu, au criticat guvernul pentru c5, pro-blema reformelor trebuia rezolvatd nu in imprejurdrile grele prin caretrecea tara in primdvara anului 1917, ci in anii neutralitatii, pentru a fi

62 Ibidem, f. 11-14.6 3 Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinark 1916-1917,

§edinta din 18 mai 1917, p. 309, col. 1." Arh. Ist. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916-1917), f. 11-15.

ii

a

ei

www.dacoromanica.ro


pus in ranita soldatului increderea c'd are pentru ce lupta"66. DeputatulI.P. Rädulescu, referindu-se la acelasi aspect al problemei, spunea c ve-nirea razboiului a folosit doar ca pretext guvernantilor pentru aminareareformelor ". Ei an subliniat totodatg ideea cO, luarea in considerare inaceste imprejurAri a rezolvArii reformelor s-a fAcut sub influenta revolu-tiei ruse. In acest sens, parlamentarul N.D. Protopopescu declaraMA, vintul de democratie ce bate astgzi din Orient spre Occident, oli-garhia noastfa ar fi uitat de reformele promise"67. Pe bunA, dreptate, unalt om politic, reflectind asupra acestor evenimente, nota c tulbura-rile din Rusia prin extinderea lor" constituiau o posibilä contagiune"la noi. De aceea, aprecia ca guvernul trebuie, asadar, sä exarnineze in-data chestiunile care alc5,tuiau an motiv de nernultumire in organizareapolitica si sociall a tarii. Cu toate ca imprejurärile nu erau prielnice uneilegiferari durabile, schitarea doar a liniilor generale in care avea sA se in-drepte activitatea viitoare a parlamentului putea duce la o linistire"69.

Deputatii care reprezentau Partidul Muncii au combatut cu ener-gie proiectul liberal §i pe considerentul ea nu era precizatä modalitateaexproprierii si improprietáririi si mai ales ca nu se specifica in ce intervalde timp se vor efectua aceste luerari. Ei au depus toate eforturile pentrua se speeifica in mod concret principiile de expropriere si improprieta-rire. In acelasi timp, proiectul guvernului era respins de reprezentantiiPartidului Muncii, intrucit se considera ei el a rezultat din acordul Parti-dului Liberal si al Partidului Conservator, ea §i in 1907.

Este cunoscut faptul ca conservatorii, sub presiunea framintarilorsociale interne si speriapi de evenimentele revolutionare externe, intele-gind primejdia in fata cAreia se aflau, pentru a nu pierde totul, au accep-tat exproprierea. Aceasta schimbare bruscä in conceptia conservatorilora fost apreciata in raportn1 proiectului de reformä ca un act de patrio-tism". Grigore Iunian a comlAtut falsul patriotism al conservatorilor,vazind in conceptia acestora un act de conservare". In noile impreju-rani, spunea Gr. Iunian, conservatorii au parasit teoria prin care expro-prierea era un mijloc revolutionar..., o formula eleganta cu care isiapdrau interesele de clasä" pentru a-si conserva proprietatea. Proiectulguvernului era rezultatul unui compromis intre partide un simplu pa-liativ"69. Intr-adevar, prin acest proiect conservatorii erau asigurati eanu li se vor lua mai mult de 2 rniioane ha si ca, in schimb ei vor fi

In acelasi timp, in cadrul Constituantei, care trebuia sä legiferezeo problernä atit de importantä pentru taranime, nu exista nici un repre-zentant al acesteia care sa-§i poata spune cuvintul De aceea, dr. N. Lupu,deputat d.e Falciu, considerindu-se exponent al intereselor täranilor,declarat cä, intrucit proiectul guvernului nu urmarea improprietaxireatuturor taranilor, nu accept& sa voteze reformele pentru motivul ca ele

Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesiunea extraordinarA, 1916-1917,sedinta din 29 mai 1917, P. 363, col. 3.

" Ibidem, sedinta din 8 iunie 1917, p. 572, col. 1.57 Ibidem, sedinta din 7 iunie, p. 557, col. 2." A. CAlinescu, Insemnäri 1916 1939, In Arh. I.S.I.S.P. de pe lingA C.C. al P.C.E.,

fond. 3, dos. 65, f. 25-26.Dezbateri parlamentare. Adunarea deputatilor", sesfunea extraordinarA 1916-1917,

sedinta din 1 iunie 1917, P. 441, col. 2-3 si p. 442, col. 1 2.

el,

despl-gubiti.

66

66

si

www.dacoromanica.ro

15 CREAREA PARTIDULUI MUNCH I ACTIVITATEA SA (1917) 1031

sint ultima incercare meschinA a proprietarilor §i a oligarhiei de a-§iasigura stapinirea asupra tgrii"70.

Dup5, incheierea dezbaterilor generale, la 12 iunie 1917, AdunareaConstituantl a luat in considerare proiectul de reforme. Cu acest prilej,dr. N. Lupu, in numele grupArii parlamentare a Partidului Munch, a decla-rat din nou ca; in principiu acesta este pentru o grabnic5, §i deplin rezol-vare a celor doug, reforme, dar, intrucit ele nu corespund. a§tepthrilortarii", nu sint reforme reale", se abtine de la luarea in considerare a pro-iectului 71.

In urma indelungatelor dezbateri din sesiunea extraordinar5, a par-larnentului din primAvara anului 1917, in urma unor discutii febrile, s-aajuns ca in ziva de 14 iunie Adunarea deputatilor s adopte proiectul delege cu 130 de voturi pentru, 14 contra §i o abtinere. Din cele 14 voturidate inrpotrivg, 10 au fost ale parlamentarilor Partidului Muncii, careconsiderau c felul cum era fAcutá modificarea Constitutiei nu satisfaceacerintele rezolvarii problemei taräne§ti.

Dupä votarea proiectelor §i de cgtre Senat la 20 iunie 1917, au fostsupuse aprobärii regelui, care la 19 iulie 1917 a semnat decretul 721 pen-tru modificarea art. 19, 57 §i 67 din Constitutie, prin care se specificauprincipiile generale de expropriere §i se instituia regimul electoral, bazatpe votul universal 72.

Parlamentul din Ia§i a adoptat cele dou'a reforme, impuse cu nece-sitate de stadiul de dezvoltare a capitalismului §i de dezvoltarea mi§cgriidemocratice muncitore§ti-täräne§ti. In acest sens, R. Rosetti aratáparlamentul din iunie 1917 n-a fäcut altceva decit sä sanctioneze ceea cetunul votase deja... pe cimpurile de bAtglie"73.

Intrucit in 1917 nu s-au elaborat §i legile, ci doar s-au schitat prin-cipiile ce trebuiau sg, stea la baza acestora, unii oameni politici au conside-rat adoptarea reformelor ca avind mai mult un caracter decorativ"74.Cauza pentru care s-au gräbit guvernantii in primAvara anului 1917 0,dea o rezolvare imediatA acestor probleme, dup5, cum observä A. Cali-nescu, nu avea la bazA,' preocuparea lor fatä de viata economica §i socialAa tAxii de miine", a§a cum argurnentau in 1913-1914, ci doar strAdaniade a gasi solicitudinea puterii ocirmuitoare pentru masele populare, ma-nifestare necesara cind se agita cu atita zgomot de catre revolutia rug,problema raporturilor dintre clase"75. Prof. P. Constantinescu-Imi, pre-cizind pozitia partidelor politice in aceasta problerna, aratá cb", atit li-beralii §i tachi§tii...", cit §i conservatorii din opozitie au cgzut de acord

nu-§i pot apära mai bine bunurile decit sacrificind, deocamdatl, o partedin ele, pentru a stapini cu sigurantl restul §i pentru a trece primejdia"76.Adoptarea reformelor s-a facut, madar, sub presiunea evenimentelor po-litice interne §i externe din primavara anului 1917. Ele reprezintä, toto-

7° Ibidem, sedinta din 29 mai 1917, p. 374. col. 3.71 Arh. 1st. Centr. St., fond. Parlament, dos. 1 810 (1916-1917), f. 76.72 Arh. Ist. Centr. St. Presedintia Consiliului de Ministri, dos. 29, 1917, f. 10.73 Romania", an. I, nr. 128 (1917), 12 iunie, p. 1, col. 1.72 A. Calineseu, Insemndri 1916-1939, In Arh. I.S.I.S.P. de pe lInga C.C. al P.C.R.,

[(rad, 3, dos. 65, f. 26 27." A. Calinescu, op. cit., f. 26 27.76 P. Constantinescu-Iai, Reforma Conslituliel. Constatdri islorice, BIrlad, 1923, P. 45.

c5,

ca

www.dacoromanica.ro


data, un important succes a clezvoltarii curentului democratic, ce i§i croiadrum tot mai larg in sustinerea intereselor taranimii §i ale muncitorimii,care trebuiau sa-§i ocupe local corespunzator importantei lor in viatapolitica, a statului. In succesul acestor idei i§i an meritul §i evenimenteledin Rusia. Revohitia din februarie 1917 a favorizat impunerea reformelorintr-o forma mai lama, precum §i acceptarea lor chiar §i de catre aceleelemente conservatoare care pina atunci facusera, opozitie.

Votarea celor cloud reforme de care parlamentul din Ia§i, cu toatelimitele lor, a reprezentat cea dintii mare revizuire a Constitutiei"77.

In acest parlament, reprezentantii Partidului Muncii au avut unrol deosebit de important prin desfkurarea unei intense activitäti poli-tice. De§i se afla la inceputul activitatii sale, acest partid. s-a afirmat in-deosebi prin actiunea grupului de parlamentari care au constituit o opo-zitie puternica provocind multe greutati guvernului. Reprezentantii dinparlament ai Partidului Muncii, ca G. Diamandi, dr. N. Lupu, Gr. Iunian,N.D. Protopopescu, M. Carp etc., prin discursurile §i interventiile lor,combatind proiectele guvernului, au urmarit sä argumenteze necesitatearezolvarii grabnice §i cit mai depline a reformelor.

Importanta credrii acestui partid a constat in aceea ea,' el a consti-tuit un imbold pentru forniarea de alte organizatii proprii, ca Liga popomini §i Partidul Taranesc, care-§i propuneau sa actioneze pentru respec-tarea regimului constitutional, pentru infaptuirea reformelor democratice,ca cea agrara, §i votul universal.

Dupa inchiderea sesiunii parlamentare, acest partid pentru o per--oada de timp §i-a incetat de fapt activitatea, deoarece frunta§ii sai in varaanului 1917 au plecat in Rusia : G. Diamandi la Petrograd, dr. N. Lupula Moscova, iar N.D. Protopopescu §i M. Macovei s-au stabilit la Odesa 78.Partid.ul Muncii se va afirma din non in viata politica, mai ales, in pH-mavara anului 1918, odata cu aparitia, la 1 martie a organului salt depresa, Tribuna".

Acest partid n-a avut o viata prea lunga. Curind dupa infiintare,unii dintre membrii si au trecut in rindurile Partidului Socialist, altiiin Liga poporului sau in Partidul Taranesc. Trebuie insa studiate cauzeledisparitiei de pe scena vietii politice. Se poate afirma Ca acest partid n-afost viabil pentru ca i-a lipsit in primul rind. o organizare riguroasa,i-a lipsit baza de masa, iar din punct de vedere ideologic manifesta uneleconfuzii. De§i in problema reformelor s-a situat pe o pozitie maiinaintata decit cea a liberalilor, prin faptul ca reprezentantii acestuipartid nu le-au votat, el a aparut in fata maselor ca neintelegindimperativul momentului, deoarece acestea doreau sub orice formaimbunatatirea situatiei bor. Pe de o parte, acest partid n-a pututrezista datorita influentei crescinde a Partidului Socialist, a gruparilorrevolutionare, iar pe de alta parte din cauza popularitatii Ligiipoporului, precum i a Partidului Taranesc. Toti ace§ti factori au facutca Partidul Muncii, care s-a afirmat atit de puternic in parlamentul dinIa§i, sa-§i inceteze activitatea la sfir§itul anului 1919.

Ibidem, p. 45.Chemarea", an. II, nr. 50 (1919), 4 iunie, p. 1, col. 1-2.

77

"www.dacoromanica.ro

17 CREAREA PARTIDULUI mu's= I ACTIVITATEA SA (1917) 1033

LA CRAATION DU PARTI DU TRAVAIL ET L'ACTIVITRJAPLOYRE PAR CELUI-CI AU PARLEMENT DE JASSY

(MAI-JUIN 1917)

R2SUME

L'aggravation de la situation politique sur le plan intérieur et ex-térieur au printemps de Pannée 1917 a determine les gouvernements etle roi h protnettre line redistribution de terres aux paysans, ainsi qu'unelarge participation aux affaires de l'Etat. La nécessité de Paccomplis-sement immédiat des réformes a provoque de sérieux remous au sein mêmedu Parti national liberal et surtout parmi la majorité parlementaire, eequi a conduit h la separation d'un groupernent de gauche ayant de pluslarges conceptions démocratiques lequel, le 22 avril 1917, a decide deconstituer le Parti du Travail. La date officielle de la creation du partieté reliée de manière significative au jour du 1" Mai.

Le Parti du Travail considéré comme le représentant des int&rots de toutes les categories de travailleurs visait h maintenir l'harmo-nie sociale. C'etait un parti bourgeois destine h conserver la légalité du re-ghne existent, par l'orientation de son aetivité vers la reorganisation del'Etat sur des bases democratiques. Les représentants du Parti du Travailont joué un role extrêmement important pendant la session extraordi-naire du Parlement de Jassy, de 1917, oil ils ont depose un projet de loiagraire et tin autre de loi Clectorale refletant une plus large conception quecelle du parti de gouvernement.

a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EXPERIENTA P.C.R. iN DOMENIIJL IMPLETIRIIACTIVITATII LEGALE I ILEGALE IN PERIOADA

1924-1944*DE

Acad. PETRE CONSTANTINESCU-I.A4I i GEL I. IONITA

Preluind i ridicind pe trepte mereu mai inalte cele mai bune tra-ditii ale luptei poporului roman pentru libertate naional i socialrt, co-inunistii s-au situat, o data cu crearea partidului lor, in fruntea actiunilorrevolutionare ale maselor, au cistigat increderea i dragostea acestoraprin inflaciiratul lor patriotism, prin abnegatia i devotamentul neabatutfat a de cauza elasei muncitoare, a intregului popor.

tn anii grei ai ilegalitatii, infruntind teroarea dezlantuita de organelerepresive ale statului burghez, partidul comunist a organizat si cond.uspina la victoria deplina lupta clasei muncitoare, a taranimii i intelectua-litätii, a altor eategorii sociale pentru apararea intereselor lor vitale,pentru drepturi i libertati democratice, impotriva exploatarii i asupririicapitaliste §i mosieresti, pentru apararea integritatii teritoriale, a indepen-dentei si suveranitatii nationale, pentru socialism.

Dar, cum anutne a reusit acest partid, aflat timp de doua decenii inbezna ilegalitáii, sa capteze energiile revolutionare ale maselor, sature treptat insuficientele, greutatile i sa duca revolutia inainte, pina lavictorie ? Care sint acele resorturi care au facut posibil in anii ilegalitatiica in jurul P.C.R. sa se grupeze mereu mai multe forte si care sa actionezealaturi sau direct sub conducerea sa I Cum anume s-au infiripat i s-autlezvoltat legaturile P.C.R. cu masele intre anii 1921 §i 1944, care au fostacele premise care au asigurat ea, la momentul potrivit, elasa muncitoare,taranimea, intelectualitatea, elementele patriotice din alte paturi si cate-gorii sociale sa se ridice toti ea unul, sub un singur steag, sa intoarcaroata istoriei i s dea Un nou curs drumului acestui popor prea impilat,prea nedreptatit i nesocotit de toate regimurile bazate pe exploatareaomului de catre om ? Iata intrebari la care, de mai bine de 25 de ani, istorio-

* Comunicare prezentatA In cadrul Sesiunii stiintifice internationale consacratA Semicen-tenarului Partidului Comunist RomAn (Bucuresti, 22-24 aprilie 1971).

tomul 25. nr. 5. D. 1083 1042. 1972.

lull-

www.dacoromanica.ro

1036 PETRE CONSTANTINESCU-IA$I 0. GH. I. IONITA 2

grafia noastra se straduieste sa raspunda argumentat §i profund, Mel safi reusit pinà acum s-o faca pe deplin, cu toate ca o serie de rezultatedintre care unele meritorii s-au obtinut.

Intre factorii hotaritori care au asigurat aceasta reusita istorica senumara, fail indoiala, la loc de frunte, priceperea cu care P.C.R. in aceiani ai unor grele incercari a impletit intr-un tot organic posibilitatilede actiune ilegale, cu cele semilegale §i legale, folosindu-le pe o scar/ dince in ce mai larga.

Ilegalizarea partidului in 1924, masurile respresive exercitate per-manent de autoritätile statului burghez asupra miscarii revolutionare,introducerea repetata a starii de asediu si cenzurii, valul de arestari, in-scenari de procese, condamnari si intemnitari de luptatori comunisti auimpus cu necesitate adoptarea masurilor corespunzatoare de aparare.A devenit tot mai necesara folosirea unor pirghii noi prin intermediul&kora partidul comunist sa-si poata continua in bune conditiuni activitateachiar in conditiile aspre ale ilegalitatii.

Este meritul partidului comunist, care-i onoreaza intreaga existentadin anii ilegalitatii sale, acela de a se fi strdduit Ca, in lipsa conditiilor dedesfa§urare legala a ctiunilor initiate de el, sa gaseasca mijloacele O. formeleadeevate, sä imbine in mod armonios posibilitatile ilegale en cele legale*i semilegale.

0 expresie vie a rnaiestriei cu care a actionat P.C.R. pe acest tarim aconstituit-o, de pildä, infiintarea in anii crizei econornice, a comitetelorde actiune, organe ale frontului unic muncitoresc. Ele au avut rnenireade a realiza pe terenul legal ceea ce in umbra ilegalitatii comunistii nu-§iputeau propune sa realizeze din pricina conditiilor aspre in care activauunirea pe o platforma comuna, pe objective de larg interes, a muncitorilorde toate apartenentele politice, precum §i a celor neorganizati. Prin in-termediul acestor comitete de actiune, comunistii au pregatit pas cu paseroicele lupte muncitoresti din 1933 care au inscris o pagina luminoasain istoria partidului, a poporului roman.

Pe acela§i tarim, in cadrul bogatei §i rodnicei activitati desfasuratede P.C.R. se inscriu cu contributii remarcabile realizarile organizatiilorde masa, ilegale, legale §i. semilegale, initiate, conduse sau aflate sub in-fluenta comuni§tilor, organizatii create anume pentru a duce mai adincin mase euvintul mobilizator al partidului si a-1 face cunoscut acestora.Experienta obtinuta de catre P.C.R. prin crearea, conducerea, indrumareasau influentarea organizatiilor de masa legale a constituit dupa opinia.noasträ unui dintre elementele principale ale experientei cu care n*-carea revolutionara din Romania a contribuit in perioada interbelica latezaurul mi§carii comuniste §i muncitoresti internationale privind rea-lizarea unul larg front de lupta impotriva exploatarii capitaliste, a fas-cismului, pentru democratic §i pace.

Crearea de catre P.C.R., indrumarea, influentarea sau condueereaefectiva de catre partid. a organizatiilor de masa democratice in acei anise incadreaza organic in conceptia invataturii marxist-le'niniste cu privirela profilul activitatii partidelor comuniste si muncitore§ti consecventrevolutionare i strins legate de mase. Dupà cum se §tie, principiile elabo-rate de intemeietorii socialismului §tiintific, intreaga mo§tenire teoretica

www.dacoromanica.ro

3 ACTIVITATEA LEGALA $1 ILEGALA A P.C.R. INTRE 1924-1914 1037

ldsata de ei cuprind pretioase invkaminte privitoare la atragerea de catrepartidul revolutionar, pe diferite cli, a maselor largi pe fagasul lupteirevolutionare. V.I. Lenin, de pilda, sublinia, printre caracteristicile par-tidului de tip nou, capacitatea sa de a se lega, de a se apropia si, dacavreti, de a se contopi intr-o anurnita plasma cu masele cele mai largi aleoarnenilor munch, in special cu masele proletare, dar Isi cu masele munci-toare neproletare" 1 Intr-o alta, lucrare a sa, V.I. Lenin arata, cu adincisemnificatii, verificate din plin de viata, ca fara imbinarea muncii legaleen cea ilegalk a organizatiilor legale cu cele ilegale, nu poate fi vorba deun partid en adevkat revolutionar al proletariatului... " 2, indicinddrept tip just de constructie organizatorica partidul care dispune de osumedenie de celule de partid inconjurate de o retea de organizatii de masalegale si ilegale. El se referea la partidele revolutionare nevoite sa-si duelmunca in conditiile unei permanente urmariri, arestari si intemnitari a ac-tivistilor, ceea ce era exact situatia in care se crease si activa Partidul Co-munist Roman.

De la Prietenii naturii si alte citeva organizatii create inainte deaparitia pe arena istorica, a Partidului Comunist Roman, organizatii pecare comunistii le-au preluat din mers, sprijinindu-le apoi tot mai intensactivitatea si pina la Apararea patriotica si Uniunea patriotilor, infiin-tate in anii de dictatura militara-fascista organizatii care au activat cubune rezultate sub conducerea P.C.R. pentru pregatirea conditiilor ne-cesare infaptuirii insurectiei armate antifasciste din august 1944 , is-toria miscarii revolutionare si democratice din tara noastra a inregistratactivitatea desfasurata de un mare numar de asemenea organizatii de maskcca 60 cite cunoastem pina acum.

Inca din primii sai ani de activitate, Partidul Comunist Roman,militind consecvent pentru atragerea unor mase cit mai largi pe fagasulluptei organizate impotriva exploatarii capitalisto-mosieresti, pentru drep-turi si libertati democratice, pentru pace, a initiat crearea unui sir de orga-nizatii de masa care, alkuri de partidele si sindicatele muncitoresti, audesfasm at de-a lungul anilor o fructuoasa, activitate. Numarul si rolul aces-tor organizatii a crescut considerabil incepind mai ales din anul 1924,o data cu ilegalizarea P.C.R. de catre autoritkile burghezo-mosieresti.In situatia creata, adaptindu-se conditiilor ilegalitatii, folosind experientaproprie si aplicind pretioasele invataturi leniniste cu privire la necesi-tatea folosirii de &are partidul revolutionar a tuturor formelor posibilede activitate, Partidul Comunist Roman a desfasurat an de an o intensamunca de folosire si imbinare a posibilitkilor de activitate ilegala cu celelegale si semilegale. Pe aceasta linie, P.C.R. a creat noi si noi organizatiisi a intensificat munca de indrumare a lor pe calea unei activitäti susti-nute de atragere, mobilizare si organizare a maselor la lupta pentru satis-facerea revendicarilor lor vitale. In acest fel, de istoria Partidului Co-munist Roman, a miscarii revolutionare si democratice din tara noastra,se leaga in mod organic activitatea fiecarei organizatii de masa condusa sauaflata sub influenta comunistilor, indiferent de denumirea pe care o orga-nizatie sau alta a adoptat-o. De mentionat ca denumirile organizatiilor aufost extrem de diversificate, ele reflectind tocmai paleta larga de preocu-

31 V. I. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, vol. 41, Bucure§ti, Eait. politick 1966, p. 7.2 Ir. I. Lenin, op. cit., vol. 40, Bucure§ti, Edit. politick 1966, p. 64.

www.dacoromanica.ro

1038 PETRE CONSTANTINESCU-IARI i GH. I. IONITA 4

pari ce au stat in atentia comuni§tilor in acei ani. Astfel, printre cele maiimportante organizatii democratice de masa s-au numarat : Liga drepturiloromului, Ajutorul ro§u, Blocul muncitoresc-taranesc, Liga contra terorii,Ajutorul muncitorese roman, Comitetele de actiune, Comitetul antiraz-boinic, Comitetul national antifascist, Frontul plugarilor, Liga muncii,Madosz-ul, Comitetele pentru apararea antifasci§tilor, Frontul studentescdemocrat, Blocul democratic, Societatea pentru intretinerea raporturi-lor culturale dintre Romania §i Uniunea Sovietica, Uniunea democratiea,Apararea patriotica, Uniunea patriotilor §.a.

Obiectivele pentru atingerea carora i§i propuneau sa lupte organi-zatiile de masa democratice lupta contra exploatarii capitalisto-molie-re§ti, a starii de asediu §i a cenzurii, pentru interzicerea activitätii organi-zatiilor fasciste, pentru asigurarea dreptului de intrunire §i a libertatiipresei, pentru amnistierea detinutilor comuni§ti §i antifasci§ti, pentruapararea integritatii fruntariilor nationale, a independentei §i suverani-tatii patriei etc. interesau in mod firesc masele cele mai largi. In satis-facerea unor asemenea revendicari erau interesate in mod obiectiv, pelined clasa muncitoare, §i alte categorii §i paturi sociale : taranimea, in-telectualitatea, studentimea, functionarimea, meseria§ii, rnicii intreprin-zatori, pensionarii, in general paturile mijlocii, iar in unele momente,inclusiv o parte a burgheziei, nelini§tita de perspectivele sumbre ale aser-virii Orli intereselor capitalisnmlui strain, mai ales ale Germaniei hitleriste.

Indeplininduli misiunea istorica pentru care fusesera create, orga-nizatiile democratice de masa legale, imbinind formele muncii ilegale cucele legale §i semilegale au initiat sub multiple forme nenurnarate actinniimpotriva exploatarii capitalisto-mo§iere§ti, au sprijinit mi§carile greviste§i demonstrative ale clasei muncitoare, razvratirile taranimii, au orga-nizat intruniri §i demonstratii, manifestatii de strada, pe o problematic& pecit de &versa pe atit de utila luptei generale a maselor muncitoare.

Mai insistent/ decit in mice alta perioada §i mai bogata in rezultatea fost activitatea desfasurata de organizatille de masa democratice dupd,1933 atunci cind primejdia externa, devenita iminenta, a impus acestorao concentrare maxima pe noi directii cum erau cele ale luptei impotrivafascismului, pentru apararea integritatii teritoriale, a independentei §isuveranitätii patriei.

Munca intensa desfasurata pe aceasta linie §i rezultatele practiceobtinute in acei ani au consacrat perioada cuprinsa intre 1933 §i instaurareadictaturii regale in 1938 ca una dintre cele mai bogate perioade in actiunide masa din istoria partidului §i a mi§carii noastre muncitore§ti, perioadd incare fortele democratice au dobindit o serie de succese ce constituiau mar-turia de neta,gaduit a existentei in Romania a fortelor sociale §i a posibi-litatilor de realizare a unei largi concentrari democratice. In aceastaambianta, mi§carea antifascista din Romania, manifestata in formeascutite imediat dup.& instalarea hitlerisrnului la putere in Germania,, s-aintensificat an de an, in raport cu cre§terea treptatd, a pericolului fascist,hitlerist. Experienta dobindita, in special formele variate folosite de mi§-carea antifascista din tara noastra, in anii 1933 1935, asupra caroraCongresul al VII-lea al Internationalei, comuniste a facut aprecieri pozitive, au sporit in anii ulteriori, ducind la un avint general al luptei pentrureal izarea unui front comun democratic.

www.dacoromanica.ro

5 ACTIVITATEA LEGALA $1 ILEGALA A P.C.R. INTRE 1921-1141 1039

In fruntea organizatiilor de masa s-au situat in toate etapele exis-tenlei lor oameni cunoscuti prin sinceritatea convingerilor lor antifasciste,a atasarnentului lor pentru lupta democratica a maselor. Din aceste orga-nizatii au facut parte numeroase personalitati de searna ale vietii politice,activisti ai miscarii comuniste si antifasciste, precum si o serie de reprezen-tanti proeminenti ai vietii cultural-stiintifice, artistice si publicistice de-inocratice din tara noastra. Socotim nimerit sa. amintim aici doar celeinai prestigioase name dintre cele prestigioase ale caror contributii istoriatarii le-a inscris pentru totdeauna in paginile ei : Nicolae Alexe, MarinAvrarnescu, Ladislau Bányai, Nicolae Bucurescu, Tudor Bugnariu, ScarlatCallirnachi, Nicolae Ceausescu, Radu Cernatescu, N.D. Cocea, Miron Con-stantinescu, Petre Constantinescu-Iasi, C.G. Costaforu, Ilie Cristea,Nicolae Cristea, George Enescu, dr. Petru Groza, Iorgu Iordan, AthanaseJoja, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Mihaileanu, Ella Negruzi, Stelian_Nitulescu, C.I. Parhon, Lucretia Patrascanu, Barbu Radulescu, GheorgheRadulescu, Predescu Rion, Alexandru Sahia, Traiau Savulescu, ConstantinTrandafirescu s.a.

In aprecierea activitätii organizatiilor, indiferent ca au fost efectivcreate si conduse de P.C.R. sau Ca au avut un proces de creare aparte sitreptat, comunistii le-au preluat, influentindu-le mai apoi indeaproape,concluzia este una singura, valabila in egala masura si pentru unele sipentru altele : organizajiile de masa, legate, unele dintre ele activind o pe-rioadd mai indelungatd, allele mai scurtd, unele pe o problematicd mai largd,allele pe una mai restrinsci, uncle avind mii de membri, altele numai citevacute, au constituit pentru P.0 .R. un sprijin eficient in acliwnea dusd de acestacu asictuitate pentru activizarea maselor, pentru ralierea pe o platformdcomund a tuturor forlelor democratice, patriotice, antifasciste, antihitleriste.

Din analiza numeroaselor si variatelor actiuni intreprinse de orga-nizatii, a programelor sub care acestea s-au desfäsurat, a rezultatelorobtinute, se desprinde concluzia ea, practic, in acei ani masele erau dor-nice sa actioneze pe linia realizarii unei largi concentrari de forte democra-tice, antifasciste. Pozitia potrivnica, indeosebi anticomunista, frica deavintul democratic al maselor, manifestata de unii lideri ai partidelorbuigheze si burghezo-dernocratice, au impiedicat insa aceste forte po-litice sa desfasoare o activitate pe masura combativitatii antifasciste apropriilor mase de membri.

Indeplinirea de catre partidul comunist a rolului activ care ii reveneain i alierea tuturor fortelor pe o platform& comuna a fost frinata, deasemenea, de preluarea necritica si aplicarea mecanica a unor lozinci siindicatii tactice elaborate de organele Comitetului Executiv al Cominter-nului, lozinci si indicatii necorespunzatoare in acele conditii situatiei politiceconcrete din Romania, realitatilor societatii romanesti. Este importantde subliniat ca, in ansamblul muncii P.C.R., asemenea practici siindicatii nu au fost precumpanitoare, cä in rindurile organizatiilor P.C.R.,ale membrilor lor s-au gasit acele forte care sa imprime dinamism activi-tatii desfasurate.

Sfera larga de probleme abordate in activitatea lor de organizatiilede masa legale si situarea acestora pe linia obiectivelor programatice aleP.C.R., cresterea continua a numarului lor de membri si simpatizanti, casi succesul actiunilor pe care le-au initiat, au atras de fiecare data atentia

www.dacoromanica.ro

1040 PETRE CONSTANTINESOU-IAg i GH. I. IONITA 6

cercurilor guvernante, a organelor represive burghezo-mosieresti. Peurmele unora dintre aceste organizatii, autoritatile au pornit imediat dupainfiintare, interzicindu-le o serie de actiuni, suprimindu-le activitatea,cu toate c fiecare din ele actiona pe baza unui statut legal, hind.. re-cunoscute ca persoana juridica. Masurilor indreptate irnpotriva organiza-tiilor de masa legale, de interzicere a activitatii lor, masele le-au ras-puns cu vii proteste. Zilnic citim in presa burgheza arata Scinteia"din 27 iulie 1935, la scurt timp dupa interzicerea de catre autoritati a ac-tivitatii Blocului democratic, Ligii contra prejudecatilor, Ligii contrabrutalitatilor, Societatii pentru protectia femeii §i a copilului si a altor or-ganizatii de masa legate proteste ale cetatenilor nevoiasi si ale munci-torilor, intelectualilor i aranilor impotriva dizolvarii organizatiilor lor,suprimärii presei lor §i a arestarii si schingiuirii membrilor acestor orga-nizatii".

Impotriva unor asemenea masuri, presa democratica a vremii adus o larga campanie d.e infierare. Multe din articolele de atitudine aparutein diversele gazete, reviste democratice luau pozitie impotriva acestorsuri brutale, considerindu-le cu atit mai regretabile cu cit, in acelasi timp,actiunile huliganice, antinationale §i antipopulare ale Garzii de fierale altor organizatii fasciste erau trecute cu vederea si uneori incurajatede catre autoritati.

Manifestind o grija deosebita pentru imbinarea neincetata a formelormunch ilegale cu eele legale si sernilegale si, totodata, pentru asigurareacontinuitatii muncii en masele, P.C.R. a gasit de fiecare data resurselenecesare, pentru a inlocui imediat organizatiile dizolvate cu altele not,pentru a le indrurna pe acestea sa suplineasca golul produs prin dizolvareauneia ori alteia dintre organizatii. Activitatea depusa de comunis,ti pe aceas-ta linie a avut intotdeauna un larg ecou in mase.

Spiritul constructiv In care a aetivat fiecare din organizatiile demasa nu le-a putut impiedica pe acestea sä actioneze in continuare, folo-sind mice posibilitate ivita chiar si dupa pronuntarea de cdtre autoritatia dizolvdrii lor. Cele mai multe dintre organizatiile de masa democratice andesfdsurat si ulterior felurite actiuni, atit cit le-au permis conditiile aspre dteroare. i chiar atunci cind, datorita masurilor extreme, activita-tea uneia sau alteia dintre organizatiile de masa legate a fost interzisä,autoritatile, mäsurile teroriste nu au putut inabusi dezvoltarea ideilorpe care aceste organizatii le sadisera in rindurile tuturor acelora care,membri activi sau simpli simpatizanti, participasera la actiunile initiate deele. Intr-adevär, in decursul activitatii lor, mobilizate si sprijinite d.e Par-tidul Comunist Roman, organizatiile democratice, legate, au reusit nunumai sa grupeze mase largi d.e oameni din toate categoriile sociale de laorase si sate, dar mai ales sa le mobilizeze activ prin variate forme §1actiuni la desf d§urarea unei permanente activitati de aparare a drepturilorsi libertatilor democratice, impotriva pericolului fascist si hitlerist,pentru apararea integritatii teritoriale, a independentei §i suveranita.tiinationale.

Voluminosul material documentar existent dernonstreaza eu putereade convingere a faptelor ca, in anii la care ne referim, fiecare din succeseledobindite de misearea dernocratica, antifascista, din tara noastra, poartitin sine si contributia mai mica oH mai mare a organizatiilor de masa legate,

a

st

ml-

www.dacoromanica.ro

7 AMVITATEA LEGALA I ILEGALA A P.C.R. INTRE 1924-1944 1041

conduse sau influentate de P.C.R. Pe drept cuvint, se poate afirma ca nu afost act politic intern ori extern in legaturd cu care organizatiile demasa legale s nu-§i fi spus cuvintul, expresie a liniei lor politice patrio-tice, urnanitare , democratice, antifasciste.

Realismul activitatii desfasurate de organizatiile democratice, spi-ritul umanitar, patriotic, pe care acestea 1-au insuflat rnembrilor si sim-patizantilor lor, au contribuit la asezarea pe baze tot mai solide a tacticiisi strategiei Partidului Comunist Roman, au creat terenul necesar pentruo actiune hotarita si victorioasa in perioada in care in fata tarii si a popo-nilui roman au stat sarcini deosebite pe linia apardrii fiintei nationale, azdrobirii jugului secular al exploatarii capitaliste.

Organizatiile de masa legale, ilegale sau semilegale create, condusesau influentate de P.C.R., au constituit pentru partid cu adevdrat izvoarede energii revohitionare, democratice, antifasciste, mijloace de intarire alegaturilor sale en masele. Prin intermediul lor, cuvintul de ordine alpartidului comunist a ajuns operativ in masele largi de muncitori, tarani siintelectuali, in alte paturi si categorii sociale, si tot prin intermediul ionpartidul a efectuat o munca sistematica, intensg, §i bogata, in rezultatepentru organizarea intr-un front comun a tuturor fortelor sociale si politicedispuse s colaboreze la ofensiva generala pentru lichidarea exploatariicapitalisto-mosieresti, pentru dobindirea libertatii tarii i poporului nostril,pentru socialism.

Dupil o juinatate de veac de existenta, Partidul Comunist Roman,eel mai viguros vlastar al epocii eontemporane a phi, se poate mindri cuexperienta rezultatele pe care, in anii grei ai luptelorulterior, le-a dobindit in intreaga activitate desfasurata, prin intermediulorganizatiilor de mask pe care le-a creat, indrumat san influentat. Pedrept cuvint, se poate spune c activitatea desfiti§urata de aceste organi-zatii a constituit mijlocul principal si cel mai eficient de impletire a for-melon ilegale, legale si semilegale ale muncii partidului comunist in aceiani ai marilor incercari.

Printre mijloacele uzitate de comuni§ti in vederea Imbinarii munciiilegale cu cea legald si semilegala presa s-a inscris, de asemenea, la loc defiunte. Este de nientionat si de apreciat in mod deosebit ca, in acei ani,In afara organelor de presa' proprii ilegale, P.C.R. a folosit pe scarg, totmai larga o presii, legald, de asemenea proprie. Numdiul ziarelor legale edi-tate §i conduse de comunisti, influentate sau indiumate de ei, a fost de-adieptul impresionant. A u fost folosite cu bune rezultate §i coloanele preseiburgheze si buighezo-democratice atit cit a admis conducerea aces-tora pentin publicai ea unor materiale cu continut revolutionar, co-munist, antifascist.

Activitatea desftnata prin intcimcdiul piesei, ieusita imbinare aformelor ilegale cu cele legale si semilegale chiar i pe acest tgrim au con-stituit o alta experienta valoroasä a P.C.R.

Incheind scurtele noastre reflectii asupra unei probleme de o covir-§itoare insenindtate pentru activitatea oricarui partid silit sa-si desfa-pare munca in conditii similare celor in care comunistii din Romania auactivat in anii ilega1itii, incercam sentimentul satisfactiei pentru reu-§ita aplicare de care P.C.R. Ia conditiile tarii noastre a invataturii marxist-leniniste cu privire la trasaturile partidului de tip nou. Experienta do-

ilegalitatii1i si

www.dacoromanica.ro

10 12 PETRE C0NSTANTINESC1J-IA$I 0 OH. I. IONrrA 8

bindith de P.C.R., in acei ani, In domeniul impletirii activithtii legale,semilegale 0 ilegale, constituie o expresie convinghtoare a priceperii cu carecomuni0ii din tam noastra, au 8tiut sh abordeze pe acele coordonateistorice o problemh tactich de real interes.

L'EXPERIENCE DU P.C.R. DANS LE DOMAINEDE L'IMBRICATION DE L'ACTIVITE LarALE

ET CLANDESTINE PENDANT LA EIRIODE 1924-1944

RESUME

Les deux décennies d'activité déployée par le Parti CommunisteRoumain dans des conditions de clandestinité ont constitué une étapeparticulièrement importante dans la formation révolutionnaire des corn-munistes de Roumanie. L'expérience accumulée par le parti au cours deces années, sur de multiples plans d'activité communiste, est venue enri-chir le trésor du mouvernent ouvrier, révolutionnaire de Roumanie appor-tant une préeieuse contribution h l'enrichissement de la tactique et de lastratégie du mouvernent communiste et ouvrier international.

Partant de ces considerations, les auteurs de la prCsente communi-cation examinent la maniere dont le P.C.R. a su employer pendant cesApres années les possibilités d'action clandestine, kgale et semi-légaleLeur imbrication judicieuse a permis d'obtenir une série de succes,expression convaincante de l'habileté avec laquelle les communistes deRoumanie ont su aborder dans la conjoncture historique de l'Cpoque unprobleme tactique d'un reel intérêt.

www.dacoromanica.ro

VIAT A STIINTIFICA

SESIUNFA *TIINTIFICA FAURIREA SO Cl ETATII SOCIALISTEMULTILATERAL DEZVOLTATE"

In zilele de 18 19 mai a.c., au avut loc in capitahl lucrArile Sesiunii stiintifice a Aca-demici de stiinte sociale i politice cu tema FAurirea societütii socialiste multilateral dezvoltate".in cuvintul de deschidere, prof. univ. Miron Constantinescu, presedintele Academiei de stiintesociale si politice a relevat actualitatea deosebità a temei In discutie, care se lnscrie In cadrulactiunilor initiate In IntImpinarea Conferintei nationale a P.C.R. din iulie a.c.

In prima parte a lucrArilor sesiunii au fost expuse referatele : Conceptul de societate socia-lista multilateral dezvoltala de prof. dr. Vasile Nichita, decanul Facultatii de filozofie a Uni-versitAtii din Bucuresti ; Dezvollarea si modernizarea economiei nafionale trusatura esenfialaa (duririi societafii socialiste multilateral dezvoltate de Constantin Grigorescu, director adjunctal Institutului de cercetari economice ; Cu privire la dezvollarea relaliilor sociale socialiste deproducfie de tefan Voicu, vicepresedinte al Academiei de stiinte sociale i politice ; Constiinfasi personalitate. Despre strategia dezvoltarii leoriei constiinfei sociale si personalitafii de dr. MihailCernea, sef de sector la Institutul de filozofie, si de prof. dr. doc. Alexandru TAnase, direc-torul Institutului de filozofie ; Cresterea rolului conducator al Partidului Comunist Roman siperfeclionarea viefii sociale de prof. dr. Constantin \lad, vicepresedinte al Academiei de stiintesociale si politice.

LucrArile sesiunii au continuat apoi prin dezbateri pe comisii. Participantii la discutiiau abordat, intre allele, probleme priN hid conceptul de societate socialistA multilateral dezvol-tatA, trAstiturile caracteristice i interactiunea dintre diferitele sale laturi componente ; rolulsuprastructurii socialiste In conducerea i stimularea procesului de edificare a societatii soci-aliste multilateral dezvoltate ; dezvoltarea fortelor i relatiilor de productie In etapa actuald,perfectionarea relaliilor sociale In lumina obiectivelor implicate de filurirea societAtiisocialiste multilateral dezvoltate ; Inflorirea plenaril a personalitAtti umane ca laturA esentialA5i factor dinamizator In constructia societAtii socialiste multilateral dezvoltate ; sporirearolului conducAtor al partidului In etapa actuahl, forme noi de realizare a legAturilor dintrepartid i mase, dezvoltarea democratiei socialiste si perfectionarea cAilor de atragere a maselorla conducerea vietii sociale, politice i economice a %Aril

Reuniti in sedintA plenarA participantii la sesiune au audiat apoi concluziile presedin-tilor cclor cinci comisii.

Prezentind concluziile dezbaterilor purtate In comisia nr. I, Mircea membrual Prezidiului Academiei de stiinte sociale si politice, a arAtat cA discutiile au reliefat faptulcA societatca socialistA multilateral dezvoltatA stA la baza unei conceptli largi In care omul

STUDII", tomul 25, nr. 5, p. 1043 1007, 1072.

Manta,

www.dacoromanica.ro

1044 viATA TUNTIFICA 2

ocupa locul central si In care factorii economici, sociali, culturali, ai perfectiondrii continuesi ai conducerii stiintifice stnt Inmanunchiati In mod armonios asigurInd o Inflorire deplinaa personalitatii umane.

Concluziile comisiei a Il-a au fost prezentate de acad. Alexandru Birladeanu, presedintelesectiei economice a Academiei de stiinte sociale i politice. Vorbitorul a subliniat cd discuttileau reliefat, printre altele, utilitatea comparatiilor internationale in studiile privind faurireaunei conceptii economice moderne si au atras atentia asupra faptului ca In analiza acestoratrebuie sa se Vila seama de particularitatiile tiirii noastre, de realitatile si cerintelc objectiveale societatii romAnesti.

Prof. dr. doc. Ioan Ceterchi, vicepresedintc al Academiei de stiinie sociale l politice,care a prezentat concluziile comisiei a III-a, a remarcat printre altele cd perfectionarea rela-tiilor de productie, circumscrisfi In contextul larg al problematicii fauririi socictatii socialistemultilateral dezvoltate, presupune deopotriva sustinute eforturi teoretice si practice. In cadruldezbaterilor s-a accentuat importanta deosebita, principiala i practica, a masurilor adoptatede partid pentru promovarea unor forme si metode de organizare si conducere, care sa asigureadincirea democratiei socialiste, atragerea mereu mai larga a oamenilor muncii la conducereastatului.

Concluziile dezbaterilor din cadrul comisiei a IV-a au fost adusc la cunostinta parti-cipantilor de prof. dr. Petre Constantin, membru corespondent al Academici, care a eviden-tiat ca discutiile au prilejuit un larg si fertil schimb de pareri In legatura cu problemele consti-intei i personalitatii, cu sarcinile cercetitrii stiintifice In solutionarea problemelor teoreticesi practice ale dezvolarii constiintei socialiste in etapa actuald de evolutie a Orli noastre.

In Incheiere vorbitorul a subliniat sa sensul major al tendintelor de constituire a consti-intei socialiste este acela de faurire a unui profit spiritual propriu societatii noastre, de crearea unui climat favorabil afirmarii complexe a omului societatii socialiste.

Prezentind concluziile dezbaterilor din comisia a V-a prof. dr. ing. Valter Roman,membru al Prezidiului Academiei de stiinte sociale si politice, a ardtat ea discutiile au abordato multitudine de probleme legate de analiza stiintifica a modalitiltilor de realizare a roluluiconducdtor al partidului In tam noastra. Au lost analizate In mod deosebit douil aspecte : 1)rolul stiintei In fdurirea societatii socialiste ; necesitatca elabordrii stiintei conducerii In con-dittile tarn noastre ; 2) problema dezvoltarii democratiei socialiste.

In Incheiere vorbitorul a evidentiat sarcinile importante cc stau in fata Academiei destiinte sociale i politice In realizarca unor largi investigatii In problema conducerii vietiisociale, menite sd contribuie la elaborarea stiintei conducerii societatii, la lnarmarea cadrelorde partid si de stat cu cunoasterea principiilor fundamentale ale acestei stiinte.

In Incheierea lucrdrilor sesiunii a luat cuvIntul prof. univ. Miron Constantinescu. Refe-rindu-se la tema care a format obiectul sesiunil Faurirea societatii socialiste multilateraldezvoltate" vorbitorul a subliniat ca o idee majora, ce s a desprins din lucrari, caracterulacestui concept de proces social, economic si politic.

El a subliniat apoi atentia deosebitd acordata In sesiune problemelor adincirii demo-cratiei, formarii si dezvoltarii constiintei socialiste, In lumina indicatiilor tovarasului NicolacCeausescu, a programului de educatie socialistd adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembric1971.

In Incheiere presedintele Academiei de stiinte sociale i politice a subliniat importantasesiunii, ce constituie un eveniment stiintific de deosebita Insemnfitale ale cdrui concluziiconstatari sint de o reald utilitate pentru Intelegerea mai profunda a temei abordate si carevor stimula dczvoltarea si aprofundarea cercetdrilor stiintifice In acest domeniu.

si

www.dacoromanica.ro

3 vIATA STUNTIFICA 1045

SESIUNEA ANUALA A ADUNARII GENERALE A ACADEMIEIDE TIINTE SOCIALE I POLITICE A REPUBLICII

SOCIALISTE ROMANIA

In zilele de 18 si 19 mai 1972, si-a desfasurat lucrarile cea de-a III-a Sesiuneanuala a Academiei de *tinge sociale si politice a Republicii Socialiste Romania, care a dez-batut, pe baza raportului Prezidiului Academiei, prezentat de prof. univ. Miron Constanti-nescu, presedintele Acaderniei, realizarea programului de activitate pe anul 1971 al Academiei,precum i directiile si orientarile principale pentru activitatea de viitor din domeniul stiintelorsociale i politice, In vederea cresterii rolului lor In solutionarea problemelor fundamentaleale fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate ; cai si forme de participare mai activa

kcademiei la munca politico-ideologica, la viata social-culturald a Orli. Sesiunea a luatin dezbatere, de asemenea, principalele preocupdri ale Prezidiului Academiei pentru imbunatd-lirea cadrului organizatoric si pentru solutionarea unor probleme ale cercetarii si ale cadrelorde cercetare

Sesiunea adunarii generale a fost precedata de sedinte plenare ale sectlior stiintificeale Academiei, la care au participat, pe lingd membrii sectiilor, i conducerile comitetelornationale, ale asociatiilor i societatilor stiintifice, cercetatori stiintifici, cadre didactice, specia-Esti din productie, activisti de partid si de stat, in cadrul carora s-a analizat contributiafiecarei ramuri de specialitate in indeplinirea programului de activitate al Academieis-au stabilit masuri i cai pentru realizarca unei prezente mai active In munca politico-ideologica si cultural-educativd. De asemenea, Sesiunea adunarii generale a fost precedatade dezbaterea stiintificd pc tema Fauririi societátii socialiste multilateral dezvoltate".Rapoartele prezentate i discutiile purtate au constituit un bun cadru de desfasurare a unuischimb util de pareri si contributii

Lucrarile Sesiunii adunarii generale, discutiile ce au avut loc s-au condus, asa cums-a Mcut recomandarea In raportul Prezidiului Academiei, dupd indicatiile de insemnatateprogramaticd ale Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Roman din 3-5noiembrie 1971, cu privire la cresterea rolului Academiei de stiinte sociale i politice in dez-baterea problemelor idcologice actuate ale vietii noastre social-politice, ale activitritii cultu-r. le si creatiei artistice, In ridicarea combativitatii ideologice fata de influentele straine,in afirmarea puternica a filozofiei materialist-dialectice si a politicii partidului nostru.

Referindu-se la rolul Academiei, tovarasul Nicolae Ceausescu, secretarul general alPartidului Comunist Roman, presedinte de onoare al Academiei de stiinte sociale i politice,In expunerea sa la plenara din noiembrie 1971, arata urmatoarele : Academia de stiintesociale i politice trebuie sa abordeze cu mai mult curaj noile probleme ale dezvoltdriisociale, nationale si internationale, concluziile cc se desprind din practica constructiei socialiste,nationale i internationale. Este necesar ca la aceasta munca sä participe nemijlocit cadrelede partid si de stat care lucreazil direct In conducerea diferitelor sectoare de activitate. Aca-demia trebuie sa devind un puternic centru de dezbatere liberd a tuturor problemelor legatede progresul stiintelor sociale"1.

Programul de activitate pe anul 1971, al Academiei de stiinte sociale si politice, aprobatde ultima adunare generala, a cuprins sarcini majore de deosebita insemnatate pentru nevoile

1 Nicolae Ceausescu : Expunere cu privire la programul P.C.R. pentru imbundtatireaactivitSii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoasterii i educatia socialista a maselor,pentru asezarea relattilor din societatea noastra pe baza principiilor eticii si echitatii socialiste

comuniste, Bucuresti, Edit. politica, 1971, p. 61.

a

stiintifica.

si

.

Si

www.dacoromanica.ro

1046 VIATA T1INTIFICA 4

activitatii social-politice generale a tárii, menite sd sporeasca, prin realizarea lor, aportulcercetarii stiintifice sociale i politice la edificarea societatii socialiste multilateral dezoltate.

Ceea ce a reprezentat o caracteristica a activitatii de cercetare, desfasurate In anul1971 cu rezultate pozitive, a fost deschiderea unor noi fronturi de investigatie si de analizastiintificd In cadrul unei tematici de cercetare foarte largi, concomitent cu orientarea totmai accentuata a cercetarii spre nevoile practicii social-economice. In cadrul tematicii abor-date se impun a fi mentionate stiinta conducerii societatii socialiste, probleme tcoreticeale dezvoltarii orinduirii sociale, dezvoltarea natiunii i rezolvarea problemei nationale, impli-catii social-politice i umane ale revolutiei tehnico-stiintifice, probleme ale cresterii economicesi eficientei economice, cercetari de prognozd economica si sociala, imbunatatirea reglementariijuridice a relatiilor sociale, perfectionarca organizarii muncii i retribuirii fortei de munca,cercetari In domeniul economiei mondiale si al relatiilor economice internationale, procesulde urbanizare i actiuni de sistematizare teritoriald a localitatilor, alte studii i lucrari menitesa puna In valoare trecutul istoric al poporului nostru, patrimoniul sail de valori spiritualesa largeascd orizontul cunoasterii stiintifice a fenomenelor vietii sociale. S-a evidentiat faptulca In institute si centre, la catedrele de stiinte sociale, colectivele de cercetatori au incheiatlucräri, conform prevederilor, In toate domeniile de activitate : economie, filozofie, sociologic,istorie, drept, istoria i teoria artei i literaturii etc. In directia unei mai strinse legari a cerce-tarii cu practica, este de remarcat faptul ca au fost Incheiate, in 1971, 21 de contracte decercetare, iar o parte din studiile, concluziile, constatarile, rezultate din cercetari, au pututfi folosite pentru nevoi practice ale organelor de partid si de stat. De asemenea, s-au pregatit

s-au inaintat organelor de partid si de stat sinteze asupra unor importante probleme eco-nomice, Academia aduclndu-si o contributie mai mare si la activitatea generala de propagandaprin conferinte, lectii, consultatii la cabinete de partid, In uzine i pe santiere.

Pornind de la realitatile vietii noastre economice, sociale i culturale, In cadrul careiaparticiparea maselor la conducerea stiintifica a societatii este tot mai larga, determina o accen-blare a rolului carpi de stiinte sociale i politice. Mod de comunicare si de depozitare a ide-il or stiintifice, cartea bunk apreciaza raportul Prezidiului Academiei, este un important actde cultura, o marturie a gradului de maturitate a gindirii. Pe acest plan, s-a evidentiat faptulca in 1971 au lost editate peste 100 de lucrari mai importante In domeniul stiintelor socialc

politice tratate, monografii, sinteze, culegeri de studii etc.In activitatea desfasurata in 1971 de Academia de stiinte sociale i politice, un moment

deosebit 1-a constituit sarbatorirea semicentenarului crearii Partidului Comunist Roman, eve-niment national cu profunde semnificatii In viata poporului roman. Contributia Academieila aceasta sarbatoare a fost marcata prin organizarea unci sesiuni stiintifice jubiliarc, impreunacu Academia R.S. Romania, Institutul de studii istorice i social-politice de pe linga ComitelulCentral al Partidului Comunist Roman si Academia Stefan Gheorghiu" (22-21 aprilie 1971).De asemenea, institutele i centrele Academiei din capitala si din centre stiintifice ale tariiau organizat sesiuni stiintifice, In colaborare cu institutii de Invatamint, asociatii stiintifice

cu alte unitati de cercetare.In cinstea aceluiasi eveniment, au Want lumina tiparului noi lucrdri, printre care men

tionam : Crearea Parlidului Comunist Roman, Documente privind tnceputurile micdrii munci-tore#i $i socialiste din Romdnia ( 1821 1878), M4carea muneitoreascd din Romdnia ( 1921 1924).

In domeniul dezbaterilor stiintifice forma activa de munca a Academiei in anul1971 au fost obtinute o serie de rezultate deosebite, dezbaterile afirmindu-se ca un forumde gindire colectiva si de confruntari ale oamenilor de stiinta si specialistilor din productie,ca o modalitate de a imprima operativitate, spirit stiintific in rezolvarea unor probleme con-crete ale activitatii practice, In elaborarea de solutii fundamentate tiinific. Raportul PrezidiuluiAcademiei a apreciat c obiectivele principale ale dezbaterilor ce au avut loc In anul trecutwww.dacoromanica.ro

5 VIATA *TuNTIFICA 1017

au conslat In valorificarea criticd a mostenirii stiintifice i culturale, confruntarea de curentein lumen conlemporand, probleme fundamentale de actualitate economick politick sociald.Din cele 50 de dezbateri, care au avut loc In 1971, amintim pe cele care s-au ocupat deceitica fascismului In Romdnia, de combaterea teoriei convergentei, de elaborarea tezelor tiin-ei conduce] ii societatii, de studierea consecintelor sociale, precum i militare ale revolutiei

stiintifico tehnice, de analiza a operei lui Lucian Blaga si a operei lui Octavian Goga, pelIngd celelalte dezbateri organizate in fiecare domeniu de activitate.

Un loc aparte au ocupat, In activitatea anului 1971, dezbaterile cu Un caracter mailarg, programatic. Ne referim la conferinta de ergonomie, conferinta de psihologie, consfii-tuirea arheologilor si al doilea simpozion national de istoria agriculturii.

Publicarea materialelor rezultate din dezbateri in caiete de studii, volume de culegeri,In reviste si ziare ca Lupta de clasd", Schiteia", Viitorul social", Contemporanul", Pro-bleme econornice", Viata economicd" etc. a dus la cunoasterea mai bund In rindul specia-listilor a punctelor de e d ere exprimate In dezbateri, la un spirit de emulatie in activitatea

Un alt domeniu al activitatii In care Academia de stiinte sociale si politice aduscontributia sa a fost acela al manifestdrilor stiintifice internationale organizale In anul 1971,In tara noastrd. Ne referim la urinStoarele manifestdri : al IV-lea Congres international delogick nietodologie si filozofie a stiintei, la care au participat circa 850 de oameni de stiintd,dintre care mai mult de 600 de peste hotare, printre care savanti de prestigiu ea : StephanKilmer (Anglia), Tadeusz Kotarbinski si Andrzej Mostwski (Polonia), Patrick Suppes, AlfredTarski, Michael Watanabe (S.U.A.), B.M. Kedrov si A. Markov (U.R.S.S.), Raymond Kli-banski (Canada), Jaakko Hintikko (Finlanda) ; Congresul international de studii bizantine,la care au participat aproape 600 de delegati, din care 450 strdini, dintre care renumiti bizan-tinisti contemporani si anume : Paul Lemerle (Franta), G. Ostrogorski si F. Barisic (Iugoslavia),V.N. Lazarev si P.A. Guscinov (U.R.S.S.), St. Runciman si D. Obolenski (Anglia), D. Anghelovsi J. Dujcev (Bulgaria), J. Weitzman si D. Sevcenko (S.U.A.), D. Zakythinos si Ch. Grafistas(Grccia), A. Pertusii (Italia), J. Irmscher (R.D.G.), H.G. Beck (R.F.G.), H. Hunger (Austria),H. Inalcic (Turcia), A. Buda (Albania), J. Harmatta (Ungaria); Simpozionul internationalde *Uinta viitorului, desfdsurat la Piatra Neamt, manifestare reprezentInd o etapd organiza-toricS pregAtirea celei de-a III-a Conferinte mondiale de cercetare a viitorului, ce vaavea loc la Bucuresti, In perioada 3-8 septembrie 1972.

In cursul anului 1971, s-au mai desfdsurat o seric de alte dezbateri i intruniri de lucrucu participantii strSini, cu caracter bi sau multilateral, in cadrul legaturilor de colaborarestiintifick stabilite pe ba7a acordurilor Incheiate.

Anul 1971 a insemnat pentru Academia de stiiine sociale i politice i o bogatd acti-vitate pc linia relatiilor externe prin participarea la manifestdri stiintifice internationale, tri-miteri la specializare In strdindlate, actiuni de colaborare cu academii din Virile socialiste,docuinentare i schimb de experient.5 i incheierea de planuri de colaborare. De asemenea,oameni de stiints romdni si au adus contributia lor In circa 70 de asociatii stiintifice inter-nationale, la care Academia de stiinte sociale si politice este reprezentatd prin afilieri directeale Academiei, ale membrilor sal si a cerceldtorilor.

In cc privwc activitatea de viitor a Academiei de stiinte sLciale si politico, rapor-tul Prezidiului Academiei a cuprins un amplu tablou al principalelor sarcini stiintifice re-zultate din documentele de partid i indicatiile conducerii, precizind cii activitatea va fi axatdpc marile directii si obiective ale procesului construirii societatii socialiste multilateraldezvoltate spre abordarca si cercetarea probleinelor noi care apar in societatea noastri,spre elaborarea de studii si de analize, care O. reprezinte o contributie originald, creatoare

care sd ofere organelor de conducere politick economica si sociald elemente pentru

stiintificd.

pentru

si-a

www.dacoromanica.ro

1048 VIATA VrIINTIFICA 6

fundamentarea stiintifica a deciziilor. Se va acorda, In viitor, cea mai mare atentie valorifi-carii cu maximum de eficienta a experientei practice, politice i revolutionare a partidului

statului nostru.Academia de stiinte sociale si politice a orientat cercetarea stiintifica spre problematica

fundamentala a dezvoltárii economice, social-politice i ideologice a tärii noastre, problema-tica ce se studiaza In cadrul a 66 de terne prioritare, aprobate de Secretariatul ComitetuluiCentral al Partidului Comunist Roman i aflate In atentia directa a Prezidiului Academiei.Aceste teme vor fi realizate In colective alcatuite din cercetatori, cadre didactice, specialistidin productie i institutii centrale, activisti de partid si de stat, multe dintre ele, necesitindo abordare complexa, interdisciplinara si interinstitutionala, slut coordonate de tovarasi dinconducerea de partid si de stat.

In cadrul tematicii de cercetare vor fi abordate problerne privind : dezvoltarea fortelorde productie, a bazei economice a tarii, probleme politice i sociale, probleme privind formareaconstiintei socialiste, valorificarea mostenirii culturale Dind importanta cuvenita rnunciide cercetare in toate domeniile stiint.elor sociale i politice In concordanta cu directiile si obiec-tivele majore, Academia de stiinte sociale i politico va acorda o atentie deosebita cercetdriloreconomice, sociologice, filozofice, de istoria i teoria litcraturii i artci.

Activitatea de viitor a Acaderniei de still* sociale i politice cuprinde sarcini privind :participarea mai activa a acesteia in dezbaterea unor probleme fundarnentale, cu caractersocial-politic si cultural-educativ, prin organizarea unui num5r de aproape 40 de dezbateristiintifice ; cresterea contributiei Academiei la valorificarea i raspindirea crealiei stiintifice,ja activitatea de propaganda si cultural-educativa ; intensificarea participarii la schimbul mon-dial de valori stiintifice

In cadrul Sesiunii adunarii generale a fost dezbatut i un plan de masuri menit sa mobi-lizeze toate fortele pentru realizarea sarcinilor deosebit de importante ce stau in feta Acidemiei de stiinte sociale i politice.

Pe marginea raportului Prezidiului Academie! de stlinte sociale i politice, prezentat deprof. univ. Miron Constantinescu, presedintele Academiei, si a planului de masuri, au luat cu-vintul peste 25 de membri ai adunarii generale ; cercetatori stiintifici, cadre didactice, specialistidin productie, activisti de partid si de stat.

In Incheierea lucrarilor, Sesiunea adundrii generale a adresat o scrisoare tovarasuluiNicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, presedinte de onoare atAcademiei de stiinte sociale i politice a Republicii Socialiste Romania, prin care se angajeazdsa indeplineasca cu Irian spirit de raspundere politica sarcinile puse In fata Academiei de stiintesociale i politice, a frontului ideologic din tam noastra.

Stele Marinesca

TRADITIILE LUPTEI ARMATE A INTREGULUI POPORIN ISTORIA ROMANIEI

In zilele de 5-7 iunie a.c.a avut loc in sala de marmura a Casa centrale a armatei,In prezenta generalului de armata Ion Ionita, ministrul fortelor armate, sesiunea stiintificade comunicari Tradifiile luptei armate a intregului popor in isloria Romdniei, organizata de

s.a.

s.a.

www.dacoromanica.ro

7 vr.A.TA STIINTIFICA 1049

Academia de stiinte sociale i politice a Republicii Soeialiste RomAnia, Ministerul FortelorArmate i Centrul de studii i cercetAri de istorie i teorie militarA.

In cuvintul de deschidere, generalul de armatA Ion IonitA s-a referit la tematica deose-bit de importanth i actualA a sesiunii chematd sà contribuie la clarificarea fundamentelor is-torice ale politicii, doctrinei i practicii P.C.R. in donaeniul armatei, precum i la valorificareatraditiilor inaintate de luptA ale poporului nostru. Au fost expuse apoi un numAr de 21 comu-nicAri, Imbratisind o problematicd variatA din aproape toate epocile istorice.

In comunicarea Ridicarea pe o treapla superioard a tradifiei luptei armate de masii apoporului roman fn concepfia i activitalea P.C.R., general-colonel Ion Coman, adjunct al minis-

ului fortelor armate i secretar al Consiliului politic superior, a arAtat CA poporul romandin totdeauna a considerat libertatea sa nationala ca bunul cel mai de pret, intangibil, pentrudobindirea i mentinerea cAruia generatii intregi au adus jertfe importante. Preluind acestetraditii i prelucrind experienta trecutului, P.C.R., mai ales dupA 1933, a militat impotrivafascismului, pentru apArarea i integritatea patriei, luptA incununatA cu victoria istoricA a in.:surectiei din august 1944. In ultimele cloud decenii s-a arAtat In Incheierea comunicAriiP C.R. s-a preocupat intens de problemele apararii 1iirii, cAlAuzit fiind In permanenta de prin-cipiul ea un rAzboi antiimperialist sin poate fi decit un rAzboi popular.

Ion Popescu-Puturi, directorul Institutului de studii istorice i social-politice de pc lingAC.C. al P.C.R., In comunicarea Concepfia miscarii socialiste din Romania despre fnarmarea in-lregului popor i apararea farii a subliniat cu vigoare ideea ilustratA cu numeroase exempledin istoria programaticA i doctrinarA a miscirli socialiste i muncitoresti de la sfirsitul sero-lului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-Iea necesitAtii intaririi armatei prin transfor-marea ei structuralA dupa principii populare, democratice, intr-o adevAratd natiune inarmatd.

Comandantul Academiei militare, general de armatA Ion Tutoveanu, sintetizind un bo-gat material faptic, a reliefat In comunicarea Folosirea terenului si a fortificaliilor militare delip popular in evul mediu romanese Si rolul lor in sistemul de aptirare impotriva cotropitorilorstraini maiestria cu care marii nostri domnitori au stiut in condiVile unor raporturi deforte cu totul nefavorabile lor sA foloseascA particularitAtile terenului in bittAliile victori-oase de aparare duse Impotriva invadatorilor, insistind, totodatA, asupra rolului avut in an-samblul luptelor a cetatilor de piatrA sau de pamint, a tirgurilor i mAnAstirilor intAritechiar a unor munti cum a fost cazul Apusenilor in 1848-1849.

In cornunicarea prof. dr. Stefan tefAnescu, directorul Institutului de istorie N. Iorga"(prezentatA de dr. Serban Papacostea, sef de sector la acelasi institut), intitulatA Oastea guff"si cpopeea romaneasca a sccolelor XIV XV I, s-a arAtat cA institutiei cunoscute sub denumireade oastea cea mare" a domniei, care includea pe toti locuitorii tarn, i s-au datorat marilevictorii din epoca consoliddrii formatiunilor statale romAnesti si a campaniilor antioto-mane, cu atit de importantele lor consecinte in destinele poporului nostru. Un complex defactori interni i externi a fAcut ca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea sA scadAputerea de apArare a tarn, oastea cea mare" fiind treptat inlocuitA prin ostile de mercenaricare au avut multiple influente nefaste.

Citeva Aspecte noi ale constiluirii oastei rasculafilor de la Bobilna au retinut atentia dr.Ludovic Demény, sef de sector la Institutul de istorie N. lorga". D-sa a infatisat o seanulde consideratii asupra componentei, organizarii, inarmArii, aprovizionArli s.a. a primei oastetArAnesti din istoria tarn, oaste care judecind dupA mArimea platoului unde ti asezase ta-'Ara mai mult ca sigur nu depAsea numArul de 5 000 de osteni.

Intreprinzind o analizA a Doua razboaie romanesti din evul media cu pronunfat caracterpopular; 1462 si 1476, Nicolae Stoicescu, cercetAtor principal la Institutul de istorie N. Iorga",a relevat trAsAturile lor comune dominante (participare popularA, inferioritatea efectivelorfatA de cele otomane, adoptarea tacticii apArArii active etc.) conchizind cA, spre deosebire deVlad Tepe§ care dupA prima victorie a pierdut treptat sprijinul poporului intre altele si dincauza cruzimii sale, Stefan cel Mare a fost efectiv ajutat de mase chid a fAcut apel la Oe.www.dacoromanica.ro

1050 VIATA $TH.NTIFICA 8

Prof. dr. docent Dan Mihail, de la Universitatea Babes-Bolyai" din Cluj, prezentindfapte 5i idei despre Caracterul popular si multinational al ostirii lui lancu de If unedcu ra inWalla de la Belgrad, a ajuns la concluzia ca In general oastea lui lancu cu un efectiv deaproximativ 15 000 de oameni era formata mai ales din Iärani romani transilvaneni recru-tati Indeosebi din zona Hunedoarei. In batalia de la Belgrad (la care Tanen a adus pe cimpulde lupta 10 000 din cei 20 000 de luptatori) au participat Insa si multi romani din Tara Ito-mineasca 5i Moldova, precum i unguri, bulgari, sirbi, austrieci care erau interesali in stavilireaexpansiunii otomane In centrul si sud-estul Europei.

Dupa ce a expus condiliile care au permis i favorizat aparit ia In toate epocile istoricea unor vestiti conducatori de osti ie}iti din rindurile poporului (intre allele (letelminant fiindcaracterul de aparare al luptelor duse de poporul roman), colonel Vasile Alexandrescu. cet cc-tator stiintific principal la Centrul de studii si cercetari de istorie 5i teorie militara, In comanicarea Figuri de conducatori milituri ridicati din muse in lupla pentru libci 14 lea poporului, ainsistat in continuare asupra semnificatiei faptelor de arme ale capitanilor rasculatilor de laBobilna, ale lui Gh. Doja, Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu 5.a.

A doua zi a sesiunii a fost deschisa cu comunicarea prof. dr. Titu Georgescu, rectorulUniversitatii din Craiova, 5i prof. Ion Silvoiu, Trdsdlurile sociale si nationale ale haiduciel inOltenia (sec. XVIII Inceputul sec. XIX). Definind haiducia ca o prelungire a luplei de clasaa taranimii, apkuta in epoca de impas a feudalismului, autorii au pus in lumina sensul social5i national al haiduciei care s-a manifestat pregnant mai ales la Inceputul secolului al XIX-leacind s-a produs treptat o osmoza Infra haiduci si panduri, vizibili in cazurile lui Tanen Jianu,Mehedinteanu i Cutui.

Evocind traditiile comune de lupta ale tuturor nationalitatilor din Tninsilvania Incadin secolul al XIII-lea, prof. dr. docent Carol Gc liner, directorul Centrului de stiinte socialedin Sibiu, in comunicarea 0 pulernicd afirmare a solidarildtii meselor populare de dif crite nationa-Mali in lupin pentru libertate: razboiul teiriinesc de sub conducerea lui Gheorghe Doja s-a referitla programul antifeudal si anticlerical al rascoalei din 1514, care a gasit un puternic ecou 5isprijin printre taranii iobagi, paturile plebeiene orasenesti, tlrgoveti, mica nobilinie din rindurile romanilor, secuilor 5i maghiarilor.

In comunicarea prof. dr. docent Stefan Pascu, membru corespondent al Acaderniei Republicii Socialiste Romania, rectorul Universitatii Babes-Bol3ai" din Cluj, despre Arnu lapopulard a lui Auram Iuneu s-a deserts cum in toamna anului 1848 a fost puternicaarmata taraneasca, populara, cum s-au Intarit Muntii Apuseni prin exceptionala energie 5i re-marcabila putere de organizare a lui Avram Tamil care, bucurindu-se de o autoritate i 'Amularitate fard margini, ajunsese In fapt sufletul Intregii armate, comandantul ei de necontestat.

LL-colonelul Constantin Cazinisteanu, sef de sector la Centrul de studii }i cercetari deistorie 5i teorie militanii, a demonstrat In comunicarea Rdzboiul popular in gindirea mildardromdneasca de la mijlocul secolului al XIX-lea ca de la 1840 cind apare conceptul de tharmare a poporului" i pInA In timpul Unirii Principatelor o seama de ginditori 5i conducatoriai miscarii de emancipare nationala (I. CImpineanu, N. Balcescu, Gh. Magheru, S. Barnutiu5.a.) au ajuns la conc/uzia ca, deoarece armata regulamentari era insuficienta ca efectiv, numaiprin sprijinul Intregului popor, printr-o rezistenta populara bine organizata se putea apfiraeficient Ora.

Lucrarea ldee rOpede despre resbelul de partisani aparuta In 1853 la Bruxelles si dato-rata lui Gheorghe Adrian era cunoscuta specialistilor de mult timp. Generalul-maior ConstantinAntip, secretar adjunct al Consiliului politic superior al armatei, In comunicarea Idcea ruzboi-ului de partizani lntr-o lucrare romdneascá de In mijlocul secolului trecut, a stabilit lnsa pentruprima mini ca ea are la baza capitolul al V-lea, Despre Msboiul de parlizani, din cartea luiKarl von Decker, Despre micul rdzboi fn spiritul strategiei moderne, apfiruta In 1822. D sa

org,tni/ata

www.dacoromanica.ro

9 vIATA $TIINTIFIC A 1051

a subliniat ca lucrarea lui Gil. Adrian nu este o traducere fidela, ci un elaborat propriu, cunumeroase clemente originate extrase din experienta româneasca.

Dupa citeva consideratii despre rolul muzeelor de istorie In pastrarea marturiilor isto-rice i, pc aceasta baza, in formarea educatiei patriotice a maselor, colonel N ictor Militaru,seful Muzealui militar central, si colonel Eugen Crintea, sefului Muzeului militarcentral, au Infatisat Atestdri muzeografice asupra luptei maselor populare pentru apdrarea pu-trid, pentru libertate si independent(' nafionald, de mare valoare documentara (indeosebi arme,steaguri, obiecte ce au apartinut comandantilor din toate epocile istorice) care se afla expusela Muzeul militar central si la Muzeul de istorie a Republicii Socialiste Romania.

Momente mai putin cunoscute Din lupta populafiei locale impotriva ocupantilor fascisti:balatioanele fixe regionale au fost evocate de lt.-colonel Petre Ilie, cercetator principal la In-stitutul de studii istorice i social-politice de pe lingd C.C. al P.C.R., si colonel in rezerva Cos-tachi MIndru de la Centrul de studii i cercetari de istorie si teorie militara. Infiintate In 1942

dispuse de-a lungul fronticrei ce ne fusese impusa prin dictatul de la Viena, aceste batali-oane formate din tarani, muncitori, alte categorii ale populatiei locale si organizate ca uni-triti de infanterie, aveau menirea sa apere regiunile respective de atacurile prin surprindere aletrupelor horthyste si sa lichideze pe diversionisti. Dupa 23 August 1944 cele 9 batalioaae fixedin Transilvania au intrat In actiunc, desfasurind pc plan local eficiente operatiuni militare.

Prima din cele sase comunicari expuse in cea de-a treia zi a sesiunii a analizat Poziliomaselor populare fata de concentrdrile din primduara anului 1939. Autorul ei, lt.-colonel dr.Ihe Ceausescu, cercetator principal la Central de studii i cercetari de istorie i temiea aratat cum In primavara anului 1939, cind Cehoslovacia fusese invadata de Germania hale-rista, masele populare interesate In apararea independentei si integritatii tarii au sprijinitmasurile luate de guvern (intre altele, concentrarea partiala a trupelor si plasarea lor la gra-nita de vest, nord-vest, rechizitii etc.). P.C.R., prin linia politica elaboratri si actiunile prac-tice organizate evocate pe larg In comunicare a fost si de aceasta data in fruntea lupteipentru concentrarea tuturor fortelor patriotice In vederca apararii patrici.

Corneliu Bajenaru, director in Miriisterul Educatiei i InvatamIntului, a infatisat Intr-osuccinta expunere Tradifiile in pregdlirea tineretului studios pentru apdrarea palriei asa cums au cristalizat ele, Inca de pc Ia mijlocul secolului al XIX-lea, prin contributiile succesive aduseIn cadrul colii romanesti de personalitati proeminente ca AI. Kogalniceanu, S. Barnutiu, V.A.Urechia, N. forga, S. Haret s.a. In a doua parte a comunicarii s-au relevat preocuparile P.C.R.pentru educarea tinerclor generatii in spiritul dragoslei fata de patrie i popor atlt In aniianteriori insurectiei nationale din august 1914 clt si in prezent.

Despre Rezistenta popular(' din Moldova in lupla impotriva cotropitorilor fascisti a vor-bit. prof. dr. Aurel Loghin de la Universitalca Al. I. Guza" din Ia§i. D-sa a insistat asuprastarii de spirit ostile a populatiei fata de trupele germane, a evidentiat rezistenta taranimiiImpotriva concentrarilor, rechizitiilor, impozdelor, a pus In lumina actiunile de sabotaj alemuncitorilor din multe Intreprinderi industriale, In fine, a subliniat rolul organizatiilor localeale P.C.R. In organizarea si conducerea rezistentei populare din Moldova anilor 1941-1944.

Analiza continutului i semnificatiilor conceptului de Natiunca armatd" in planuri,proiecte si dezbateri militare romdnesti interbelice a constituit obiectul comunicarii generalului-maior Eugen Bantea, directortil Cen'rului de studii si cercetari de istorie si teorie militarasi locotenentului loan Talpes de la acceasi inslitutie. In anii luptei pentru salvgardarea indc-pendentei 5i suveranitritii tilrii conceptul de natiunea armata", nu In acceptiunea actuala arazboiului popular ci In sensul Incadrarii natiunii mai eficace intr-un rrizboi clasic", a fostmutt discutat de forurile militare superioare, luindu-se chiar b unele initiative (largirea compo-nentei Consiliului superior al aparirii Orli, pregatirea preregimentara a tineretului, Incadrareafemeilor in obligatii militare, crearea unor unitati militare (le moti In muntii Apvseni s.a.)care Insa, din diverse ratiuni, nu si-au OUR concretizarea si finalizarea meritatil.

loctiitorul

militara,

5i

www.dacoromanica.ro

1052 VIATA $TrINTIFICA

0 sinteza pe tema Caracterul popular al luptei pentru eliberarea teritoriului nafional Inperiouda 23 august 25 octornbrie 1944 a prezentat loctlitorul directorului Centrului de studit

cercetari de istorie si teorie militara, colonel Constantin Nicolae. D-sa s-a referit mai alesla : formatiunile de prernilitari care, conduse de invatatori rezervisti, au actionat In multelocuri In cooperare sau independent de armata romana ; unitati de lupta create de muncitoridin rIndurile carora multi civili au murit cu arma In mina ; devotamentul i spiritul de sacri-ficiu al muncitorilor din transporturi, radio-transmisiuni ; lnscrierea masiva a voluntarilor carecereau sa lupte pentru eliberarea Transilvaniei, precum si la alte aspecte.

In ultima comunicare a sesiunii, Fornialiunle patriotice In sprijinul luplci fortclor demo-cratice, conduse de P.C.R., pentru instaurarea puterii populare, general-maior Paul Marinescusi colonel dr. Constantin Olteanu au aratat ca dupa victoria insurectiei din august 1944 garzilepatriotice au fost reorganizate In octombrie 1944 In scopul asiguriirii securitatii Intreprinderilor,institutiilor, sediilor organizatiilor democratice, luptei lmpotriva sabotajului economic, coo-perarit cu armata romana etc. In afara acestor misiuni, formattunile de luptil patriotice au sprijinit activ lupta maselor populare pentru alungarea vechilor autoritati reactionare locale siinstalarea primarilor, prefectilor democrati, precum i toate actiunile pentru instaurarea puteriipopulare centrale.

In fiecare zi, dupii prezentarea comunicarilor, au avut loc dezbateri pe marginca texte-lor audiate la care In total au participat 22 de ofiteri superiori, cadre didactice univer-sitare, cercetatori stiintifici. In interventiile lor, ei au subliniat anumite idei si interpretari noi,au adus la cunostinta fapte inedite sau mai putin cunoscute, au propus diverse corecturi, InsfIrsit, au indicat viitoarele directii de cercetare.

In Incheierea sesiunii luat cuvintul prof. univ. Miron Constantinescu, presedinteleAcademiei de stiinte sociale i politice a Republicii Socialiste Rcminia, care, exprimlnd de-plina satisfactie a celor trei institutii organizatoare, a apreciat ca comuniciirile i discutiile, deun !Trait nivel stiintific si politic, au o deosebita importanta nu numai din punct de vedereistoric, ci si sub aspectul teoriei militare. D-sa a propus ca atlt comunicarile cit i dezbaterileacestei prestigioase sesiuni sa fie tiparite pentru ca aceste probleme de interes major 0: fieaduse la cunostinta unui cerc clt mai larg de interesati.

Grigore Chirild

SESIUNEA TITNTIFICA ANUALA DE COMUNICARIA INSTITUTULUT DE ISTORIE N. IORGA" (15-16 IUNIE 1972)

In dimineata zilei de 15 hmie s-au desehis, In pre7enta prof. univ. Miron Constantinescupresedintele Academiei de stiinte sociale si politice a Republicii Socialiste Rcrnania, lucrilrilesesiunii anuale de comunicari a Institutului de istorie N. Iorga". Prof. dr. tefan Stefanescu,directorgl institutului, in cuvintul de deschidere al acestei manifestari stiintifice care Incepesa devina traditionala a aratat cä ternatica sesiunii reflecta oricntarca activitatii institutuluiin lumina hotarlrilor conducerii P.C.R. din noiembrie 1971, ca Inscriindu-se In efortul generalcu care Intregul nostru popor IntImpina Conferinta nationala a Partidului Comunist Reman.D.sa a adaugat ca In prima zi vor fi prezentate In colaborare cu Cemisia nationala pentruU.N.E.S.C.O. cinci comunicari despre Avram Iancu de la a carui moarte se implinesc in

10

si

A

www.dacoromanica.ro

11 vIATA $TI1NTIFIOA 1053

optembrie 100 de ani, elaborate de cadre valoroase ale institutului. Alte sase comunicari tra-tind diverse probleme importante de istorie romaneasca i contemporana In conexiunea fireasca

istoriei universale vor completa, a doua zi, programul sesiunii.In prima comunicare, Avram lancu vdzul de opinia publicd din Romania, Matei Ionescu,

cercetator principal, a subliniat cit epopeea apararii muntilor Apuseni i personalitatca celuicare s-a aflat In tot timpul In centrul el au fost cunoscute i apreciate In Tara Romaneascai Moldova prin intermediul numero5ilor transilvani refugiati In Principate, a celor de dincoacede Carpati care luptasera In 1819 In oastea populard, precum i prin numeroase alte cai. Maitirziu, In 1872 cind s-a stins din viata Avram Tanen In 1924 Ia centenarul nasteriisale opinia publica din Romania i-a omagiat memoria cu recunostinta.

Recapitullnd, Intr-o viziune documentara largita prin folosirea unor inedite, evenimen-tele din 1818-1852 In scopul de a contribui la dezlegarea enigmei purtarii lui Avrarn lancudin timpul vizitei imperiale In muntii Apuseni din 1852, dr. docent Cornelia Bodea, cercetatorprincipal, In comunicarea Avram Iuncu si Cur lea de la Viena a evocat situatia din 1848 ce iimpusese lui Iancu alianta silita cu Habsburgii In pofida convingerilor sole adInc democratice ;a urmarit dezamagirile, nemultAnnirile, dar si pregatirile, hotarirea de relua lupla, care dom-neau In Transilvanio dupil Inabusirea revolutiei, In parplel cu demersurile i Intrevederile ste-rile de la Viena din martie 1850 5i februarie 1851 ; a relevat, In fine, Imprejurarile care 1-auconstrins la 29 aprilic 1852 pc Avram Iancu sa revind asupra hotaririi initiate de a nu pri-mi decoratia imperiala, din accasta actiune derivind intentia lui de a nu se prezenta lnaintealui Francisc Iosif In 1852, hotarlrea de a se sacrifica voluntar pentru natiune i popor abjurindpe Imparatul sperjur.

Despre A cram lancu in consliinla lilerard romdneascd a vorbit dr. Marin Bucur, cer-cetator principal la Institutul de istorie literara George Calinescu". Dupa ce a adus numeroasecitate din folclorul transilvan, figura lui Avrarn Iancu intrind In legenda Inca din timpul vietiisale, d sa s-a referit la uncle scrieri ale lui N. Toro, poezii ale lui Octavian Goga, la dramaromantica Zorilc a lui St. 0. Iosif, insistInd In final asupra faptului ca imaginea literaracunosculului tribun penduleaza lntre viziunca romantica a lui M. Eminescu despre geniul pus-

stapin pc munti, pc tara, si viziunca spectrala a lui L. Blaga din drama Avram Iancuunde eroul popular coboara sub forma rnitului din munti spre a se intrupa realitatil 5i a deve-ni, apoi, din nou o figura Icgendai a.

Comunicarea prezentatil dc dr. Vasile Netea, cercetator principal, Acram Iancu in isloriografia romdnd, a aparut lntr-o forma largita In nr. 1/1972 al revistei Studii".

loan D. Suciu, cercetator principal, 5i prof. E. Glack (Arad) si-au axat comunicarealoran! Iuncu. Noi conlributii documenlare, pc temeiul unor materiale inedite. Informattile, ex-

trase din corespondenta autoritatilor locale imperiale din Arad din anii 1849-1852, atestapopuluitatea nemarginita 51 marea incredere de care se bucura Avram Iancu In rIndurile popu-latiei romane care continua sa creada prin 1850 1851 ca el va veni cu armata sa pentrua-i elibcra de asuprire, dezvaluic legaturile Intretinute cu fruntasii locali etc. Intre altele, ocerere din toamna anului 1852 vizInd infiintarea unei asociatii pentru raspindirea culturii Inrindul poporului roman a fost respinsil la 12 mai 1853 In baza raportului din 13 decembrie1852 a Imputernicitului cezaro-craiesc din Arad care arata ca prin intermediul ei se urmareaIntarirea legaturilor lui Avram Tanen cu Tara Romaneasca 5i Moldova.

In a doua zi a sesiunii, prima dintre comunicarile de istorie medievala, Invazia Idlarilordin 1241-1242 in Djdmi- of Tevarlch" a lui FOzl ol'Ilahod'DIn a lost sustinuta de dr. AurelDecei, cercetator principal care, traductnd direct din limba persana celebrul capitol ce descrieevenimentele din 1241-1242 si folosind grafiile majoritatii manuscriseler cunoscute i cata-logite, dupil ce respinge uncle interpretari eronate ale lui B.P. Hasdeu, D. Onciul, T. Hotnog,0. Tafrali etc.. generate tn buna masura de transcrierea defectuoasa a numelorin textele uti-

a

a

a

www.dacoromanica.ro

1054 vIATA miNTIFICA 12

lizate de ei, inlreprinde o aprofundata analiza lingvistica i istorica a datelor sumare, insa pre-ioase, din lucrarea istoricului persan ce dovedesc prezenta romanilor In regiunea carpato-du-

n5reana In secolul al XIII-lea.Din analiza surselor documentare externe, printre care si o scrisoare din Buda de la

28 iulie 1507 a regelui Vladislav al Ungariei adresata regelui Sigismund al Poloniei, cditataIn 1966 de istoricul polonez Józef Garbacik, Inca nepusa In valoare, cercetatorul Matei Cazacu,in comunicarea Pozilia internalionald a Tarii Romdneqti la Inceputul secolului al XVI-lea. Peniurginea unui nou document, a ajuns la Incheierea ca Radu cel Mare a urmarit cu tenacitateIn politica sa externá mentinerea echilibrului devenit traditional, Insa tot mai fragil, Intre ten-dintele expansioniste ale Ungariei i Imperiului otoman spre folosul Tarii Românesti.

Intrebfirilor : Ce 1-a determinat pe Soliman sa Intreprinda campania din 1538 si ceobiectiv i-a fixat? A fost expresia unui simplu conflict Intre Moldova si Imperiul otoman saua facut parte dintr-o realitate internationala mai larga? le da un raspuns Stefana Simionescu,cercetator, In comunicarea Campania lui Soliman Magnificul in Moldova (1538): antecedentesi urmdri. D-sa considera campania din 1538 ca o etapa veriga cea mai slaba fiind Moldova

a luptei declansate Intre habsburgi i otomani pentru hegemonie In spatiul carpato-duna-rean, In cadrul careia Petru Rares a cautat sa duca o politica proprie de mentinere a indepen-dentei economice i politice a Moldovei.

Figura lui Petru cel Mare In istoriografia romdneascd a epocii asa cum a fost consem-nata de cronicarii moldoveni i munteni din secolul al XVIII-lea, precum i In diverse scrierigrecesti dintre care cea mai importanta este lucrarea lui Antonios Katiforos Viola lui Petracel Mare care In trei traduceri independente In limbo romana a circulat in cele trei (Sri romane,a lost evocata de dr. Paul Cernovodeanu, cercetator principal. Exaltarea figurii hii Petru celMare caruia i se atribuia initiativa izgonirii turcilor din Europa se explica prin nazuinia Wu-rilor largi sociale de emancipare a tarilor romane de sub dominatia Portii.

Ultimele doua comunicari ale sesiunii, abordind probleme de istorie contemporana ro-maneasca, au fost sustinute de Ion Stanciu, cercetator, Rela(iile politice intre Romdnia ;i S.U.A.In perioada aprilie 1917 lanuarie 1918, §i dr. Florin Constantiniu, cercetator principal, Ope-raiiile militare din Transilvania i Ungaria In vara qi toamna anului 1944: o noud mdrturie.In prima din ele s-a aratat ca entuziasmul cu care a fost primita vestea participarii S.U.A. larazboi alaturi de Antanta se spera In scurtarea razboiului i, mai ales, In primirea unui masivajutor financiar s-a risipit treptat, Wind loc unor Ingrijorari serioase deoarece conducatoriiamericani evitau sa adere la tratatul secret din 1916 i, mai mull, prin discursul programal presedintelui W. Wilson din 8 ianuarie 1918 se pronuntau pentru men(inerea integritaliiAustro-Ungariei. In cea de-a dotta, autorul, aduclnd stiri din jurnalul personal al fostului *efal Statului Major ungar, generalul VOriis Janos, cu Insemnari din perioada 17 aprilie 15

octombrie 1944, jurnal editat de P. Gasztony In publicatia Wehrwissenschaftliche Rundschau"din 1970, considera ca insurectia de Ia 23 August a luat prin surprindere comandamentele ger-man i ungar care s-au dovedit incapabile sa Impiedice operatia de acoperire a linici de demar-catie romano-ungara stabilita prin dictatul de la Viena, ceea ce a asigurat fortelor romanesovietice o baza de pornire In sudul Transilvaniei.

Dupa prezentarea comunicarilor In ficcare zi su avut loc dezbateri la care au luat partenumerosi invitati si membri ai institutului.

In cuvintul de Inchidere, prof. dr. Stefan Stefanescu a apreciat ca sesiunea, prin nivelulridicat al comunicarilor, prin discutiile vii, prin confruntarea punctelor de vedere exprimateIn dezbateri, a constituit o manifestare stiintifica fructuoasa pentru clarificarea unor importanteprobleme ale istoriei patriei noastre.

Gr. C.

5i

www.dacoromanica.ro

13 VIATA TIINT1F1CA 1055

SESIUNEA TIINTIFICA AMJALA A FACULTATII DE ISTORIEDIN BUCURE*TI

zilele de 19-20 iunie 1972 a avut loc sesiunea stiintifica anuala a Facultatii de istoriea Universitatii din Bucuresti, organizatA In Intimpinarea Conferintei Nationale a P.C.R. si acelei de-a XXV a aniversari a proclamarii republicii.

In prima zi, la tema : Metodologia i metodica cercetArii i preddrii istorier dupA cu-vIntul de deschidere rostit de prof. univ. Aron Petrie, decanul Facultatii de istorie, au urmatcomunicArile : Metodologia cercetdrit si rnetodica preddrii revolufiei románe de la 1848, de prof.univ. V. Maciu ; Telinologii moderne in invdtdmintul superior, de conf. dr. C. Nutu; Metoda decereetare istoried la Voltaire, de conf. D. Almas; Metodologia studierii si metodica preddrii islo-riografiet Romaniei, de conf. dr. V. CurticApeanu ; Considerafiuni metodologice privitoare la ceree-larea si preciarea istoriei P.C.R. in inudfamitul superior, de conf. dr. Gh. I. Ionità; Cu privirehr conduceria serninarului special de istorie contemporand a .Romeiniei, de lector dr. EufrosinaPopescu si lector dr. I. Scurtu ; Orientarea ideologica fn folosirea literaturii la lectiile de isto-I le, de lector Sebastian Eug. Manea ; Cu prioire la metoda intocmirii unei culegeri de texte irzvoare de istorie modernd si contemporand a Romaniei, de lector I. $endrulescu si lectordr. I. Scurtu ; Cu privire la cercetarea istoriei invaldmintului in kra noastrd, de asistentdr. Gh. Iscru.

In 7 iva a doua, lucrarile s-au desfasurat pe douà sectiuni. La sectiunea I : Problemede istorie veche i medic", au fost tinute comunicArile : Sarmafti in regiunile pontice, intr-olucrare recentd, de prof. dr. doe. D.M. l'ippidi ; Selgiuci in Dobrogea i in Peninsula Balconieddupa cronica lui Selciuknanze" de Izigioglu Ali (1424), de conf. M. Guboglu ; Rolul orasuluiSibiu In politica lui Ferdinand de Austria, de asistent Florentina Cazan; Observafii asupraorasului medieval Baia Moldovei, de asistent Radu t. Ciobanu ; Cu privire la cuantumul, mo-&angle de plald si cauzele majordrii haraciului moldovenesc din a 11-a jumdtate a veaculuial XVI-lea, de asistent M. Maxim.

La sectiunea a IT-a : Probleme de istorie modernA si contemporanA", s-au prezentaturmAtoarele comunicari : Date noi din arhivele Vienei privind lupta nafionald a romeinilor dinTransilvania in perioada 1880 1883, de conf. dr. Gh. Cazan ; Tratativele dintre Bulgaria siputerile centrale din septembrie 191,1 i implicatiile kr fn relafiile en Romania, de lect. EmaNastovici ; Un proiect pentru inlesnirea navigalici pe Dundre la Porfile de Fier din anul 1833,de asistent Liuba Iancovici ; Lucrdrile din anal 1827 privind reorganizarea internd a 7'drii Ro-manesti, de aistent N. Isar ; 0 convenfie romano-maglaard din anul 1865, de asistent L. Boia.

Comunicarile au fost urmate de discutii.

SIMPOZION DE TOPONIMIE

Institutul de geografie al Academiei Republicii Socialiste Romania a avut laudabila ini-tlativA de a organiza la Bucuresti in zilele de 6-7 iunie a.c. un interesant si reusit simpozionconsacrat toponimiei. Toponimia stiintA de interferenta a angajat o participare, care s-adovedit rodnicii, a unui mare numar de geografi, 1ingviti i istorici. Cei 23 de referenti au co-municat specialistilor rezultale valoroase ale unor cercetAri de lung duratil din diferite domenii

10 e, 1713

In

www.dacoromanica.ro

105A viATA *TraTTIFICA 14

(arheologic, arhivistic, lingvistic, observatii de teren etc.) si au pus In discutie problemele careconfruntil asttzi investigatia stiintifict In materie de toponimie, ca probleme de ortografie, deetirnologie, de conservare sau revenire la unele topice vechi, multe cu valoare istorict etc.

Luertrile simpozionului au fost deschise de dr. V. Grumazescu, directorul Institutuluide geografie din Bucuresti, dupt care acad. Sabba Steftnescu, aduelnd salutul Sectiei de stiintegeologice, geofizice 1 geografice a ftcut si un scurt istoric al scolii romnnesti de topoilimie.

Comunictrile stiintifice ce au urmat s-au axat pe dteva mari teme, i anume :Tema toponimia cu valoare de izvor a lost abordatt de mai multi referenti. Astfel, prof.

Aurelian Sacerdoteanu a subliniat importanta toponimiei tarn ca document al permanenteivigil istorice a poporului romAn. De-a lungul a clout milenii, a arttat vorbitorul, toponimiade pe teritoriul ttrii noastre demonstreazil originea i pdstrarea numirilor traco-romane si

totodatt adoptarea si asimilarea altora, alogene. Fireste (t acesta este esentialul), feno-menul a fost posibil numai datoritit continuitAtii de viatt etnict l socialt a unui singur poporpermanent legat de pAmIntul stu. D. Macrea, membru corespondent al Academiei RepubliciiSocialiste RomAnia, luind In dezbatere clteva exemple, ca Duntre, Ampoi, Cris, Mures, Somes,Tisa, Timis, Olt, Argo, Prut etc., a demonstrat faptul et acestea continua formele at estate In epocadaco-romant, pastrate de poporul roman pint astAzi. Autorul a remarcat, de asemenea, ettoponimele cu aspect strain de pe teritoriul ttrii noastre au fost In mare majoritate (80%)date de romAni, mai ales In cursul evului mediu. La rindul lor, geografii I. Conea, L. BadeaD. Oancea, In referatul comun, au Mut unele consideratii istorice analizInd nomenclatura hidrografict din Tara Hategului. Pornind de la premisa et aceasta Ili are originile In fondul latin allimbii romAne, autorii au pus In evidentt concluzia et Tara Hategului constituie un centiimportant al continuitAtii daco-romane. Inscriindu-se In aceeasi temt, Radu Popa s-a ocupatIn comunicarea sa de semnificatia i valoarea istorict a celor mai vechi toponime maramureyene(secolele XIV si XV) si In special de toponimele satelor, dintre care unele au rezistat pint astf47i.

Alti referenti au comunicat valoroase rezultate ale unor cercettri privind originea itsensul toponimelor din diferite regiuni ale Orli si au pledat totodatt (Mind propuneri concrete)pentru ptstrarea anumitor toponime din patrimoniul romAnesc si revenirea la vechile forme Incazurile chid au fost schimbate fArt st se tint seama de criterii stiintifice. tn seria acestoras-au Inscris M'arius Bizerea, de la Universitatea din Timisoara, cu referatul Toponimie daca ftromand pdstrald In sud-estul Banatulut, Petre Diaconu, de la Institutul de arheologie dinBueuresti, cu Ctteva considera(ii pe marginea unor toponime din dreapta Dundrit de jos (so-brogea), Al. Obreja, de la Universitatea Al. I. Cuza" din Iasi, cu Considerafii asupra unortoponime rare din podiful moldovenesc, Gh. Moldoveanu de la Institutul pedagogic din Galati,cu Structuri toponimice In partea superioard a bazinutut Milcovului, judeful Vrancea, Ioan Lobiuc,de la Universitatea Al. I. Cuza" din Iasi, cu Interacfiuni romdno-hufule In toponimia vAilMoldovifei (judeful Suceava), i Lupu Petrovan din Viseul de Sus-Maramuro care a dat explicatii In legtturt cu topicul Sighetul Marmatiei.

C.M. Stefdnescu, de la Institutul de geografie din Bucuresti, a subliniat importantatoponimiei ca o componentA de seamt a patrimoniului cultural al poporului nostril. In acestsens, autorul si-a exprimat dezideratul de a se corecta, de a se reveni la formele originate aleunor toponime acolo unde, in diverse Imprejurtri, de au fost denaturate. Toponimele In sine",aparent neanalizabile, sustine autorul, trebuie redate clt mai fidel In formele lor locale, folosilede populatia de la fata locului, acestea flind singurele corecte, mai apropiate de formele initiale din care au derivat i, totodatit, singurele In mtsurit st ne conduct la descifrarea" loretimologica.

Romulus Vuletnescu, de la Institutul de etnografie din Bucuresti, a urmtrit feint In caremitologia populart si-a pus amprenta In toponimia tdrii. Nume de persoane ireale (demoni,zei) sau reale de ordin legendar (eroi etc.) au fost Imprumutate unor forme de relief sau tinor

ex-plica

localitati.

0

Ii

www.dacoromanica.ro

15 vrATA FMNTIFICA 11,57

Viorica Florea, de la Institutul de lingvisticil din Bucuresti, a tratat fehil In care au luatnastere numele romAnesti ale cursurilor de apA mici si mijlocii, iar Gh. Dragu s-a oprit asuprarolului micro-toponirniei In cercetarea geograficA, Wind referiri la Tara Oltului.

ron Conca si Dragos Buga, de la Instittitul de geografie din Bucuresti, au descifratIntelesurile termenului geografic de plai" la populatia din Oltenia subcarpaticri, iar C. Turcua adus contributii la cunoasterea termenului de siliste" In Moldova.

Arheologul Radu Vulpe a prezentat rezultate concludente ale studierii celor 48 de nume delocalitAti din stInga Dun Aril Inscrise In Geografia lui Plolenwu. Pe baza coroborkii cu alteizvoare, cu scrierile istorice, itinerariile, documentele epigrafice, constatArile arheologice, pinAIn prezent 15 din ele au putut fi identificate.

0 seric de referenti au prezentat si pus In disculie problema ortografiei numelor geogra-rice, facind propuneri rationale pentru normalizarea regulilor de ortografie. Astfel, acad.Al. Graur a tratat probleme actuale legate de scrierea toponimelor si a propus suprimarea lui -1 laarticol, folosirea cratirnei i scrierea cu initiate majuscule a numelor ce compun un topic. Acad.Vintilil llihAilescu, de la Tnstitutul de geografie din Bucuresti, a fAcut Un scurt istoric al preo-cupArilor societAtii geografice romAne pentru toponimie si transcrierea numelor geografice.Atanase Birsan, dc la Institutul agronomic N. Billcescu" din Bucuresti, a prezentat principiile

normele de scriere a numelor geografice strAine (inspirate din practica internationalA) propu-Wind o uniformizare pe scaril internationalA a acestora. $erban Dragomirescu, dela Institutul degeografie din Bucuresti, a adus la cunostintA principalele criterii i reguli ce au fost adoptateIn urma discutiilor purtate In cadrul Comisiei pentru denumirile geografice ale Allasului geo-grafic national" i al Comisiei pentru cultivarea i dezvoltarea limbii romAne a Academici".

Discutille care au urmat s-au desfilsurat la un nivel academic si au fost unanime prina aprecia Ina lta valoare stiintifica a referatelor i caracterul aplicativ al rezultatelor comunicate.S-au adus numeroasc completari si uncle corectAri afirmatiilor sustinute de referenti, s-au In-cercat uncle definilii pentru diversi termeni (ca de ex. micro- si macrotoponimie etc.), dar maiales a fost dezbAtutA problema actualA a normalizArii regulilor de orlogrdiere sia apArAriineal-terate a fondului toponimic national i revenirea la formele originare, corecte, acolo unde s-aufAcut schimb.lri nejustificatc.

Participarea la discutii a numerosi geografi, lingvisti, istorici s.a. a dovedit o data in plusrodnicia unor schimburi de vederi Intre specialistii mai multor domenii tangentiale de cercetaresi au deschis In acelasi timp, noi directii de colaborare.

loana Constantinescu

CONGRESUL INTERNATIONAL DE ISTORIA DREPTULUIDE LA PaS

Iti zilelc de 18 20 mai 1972 s-a thud la Pecs (Ungaria) un congres international avIndca temA istoria administratiei.

Congresul a fost organizat de cAtre Facultatea de stiinte juridice din Pecs, cu colaborareaSectiei de istorie a dreptului din Uniunea juristilor maghiari, a Comitetului academic din Pécssi a Grupei de cercetare a istorici dreptului din Academia de stiinte din Ungaria. Au participat80 de istorici ai dreptului din 11 state europene.www.dacoromanica.ro

1058 VIATA *TIDITIFICA 16

Au luat parte personalitAti stiintifice de renume european ca prof. dr. Jean Gaudemetde la Universitatea din Paris, presedintele Uniunii socielaittlor internationale de istoria dreptului,prof. dr. Andor Csizmadia, presedintele societAtii de istoria dreptului din lJngaria, prof. dr.Mihaly Szotaczki, decan al Facultatii de stiinte juridice din Pecs, prof. dr. Po lay Elemer,decanul FacultAt.ii de *Wilke juridice din Seghedin, acad. prof. dr. Werner Ogris, titularulcatedrei de istoria dreptului de la Facultatea de drepl din Viena, prof. dr. Erwin Melichar dela aceeasi facultate si prof. dr. Mihail Andreev de la Facultatea de drept din Sofia.

Pc !Ina aceste personalitOtt stiintifice au parlicipat i reprezentanti ai conducerii locale,printre care presedintele Consiliului popular al judetului To lna.

In cadrul sesiunii au fost prezentate 46 de comunicdri de cdtre delegatii tarilor partici-pante anume : 2 din U.R.S.S., 5 din Polonia, 6 din Cehoslovacia, 3 din RM. Germank 2 dinBulgaria, 17 din Ungaria, 7 din Austria 5i 3 din Romania. Au mai lost reprezentati istoricii drep-tului din Franta, Republica FederalA a Germaniei i Iugoslavia.

Tema generala a fost structura administratiei de stat 5i locale din prima jumAtate a seco-lului al XIX-lea si pinA la Inceputul celui de-al doilea rAzboi mondial.

Activitatea s-a desfAsurat In sedinte plenare si In sectii. Axate pe tema generahl, 5edinteleomune sau sectiile au avut urmiltoarele teme : tendinte de dezvoltare In administratte, roluljustitiei in administratie, administratia InvAtAmIntului i cultelor, problemele administratieilocale si controlul administratiei prin dezvoltarea ramurilor de specialitate. Autorii au scos in.evidenta tendintele de reformk evolutia i dezvoltarea institutiilor administrative.

Comunicarile au privit : reIaiile i conflictele dintre administratia centralA 5i cea localkreformele In materie de jurisdictie administrativk rolul justitiei In administratie. administratia

socialh i colark controlul gestiunii administrative, organizarea i guvernarea ora-selor, autonomia universitarA, statul i biserica, dezvoltarea stiintei administrative in univer-sitriti i metodele administrative de oprimare a miscArilor muncitoresti.

Din partea Institutului de istorie N. Iorga" au prezentat comunicAri urniStorii : Dr.Alexandru Herlea, Idei comune in organizarea oraselor din Europa Centrala in ultima sula deani ; Constantin Bucsan, Conceptii moderne in dreptul municipal din Tara Romaneasca si Mol-dova in prima jun-Wale a sec. al X IX-lea; Ana Popescu, Aspecte ( le reformelor legislative din Ro-mania (1864-1925) in materie de contencios administrativ, si Tudor Voinea, Organele adminis-4rative ale orasului Bucuresti intre 1831 1972, comunicare eititA in sedintA, in lipsa autorului,de ciltre colegul maghiar dr. Ferenc Sik, care a prezentat o lucrare similarA privitoare la ora5ulBudapesta.

Congresistii au fost gazduiti in localitatea balnearA Harkany, iar congresul a avid. locIn castelul medieval, complet restaurat, de la Siclos 5i in orasul Szekszard.

Au fost organizate excursii In cadrul cilrora au lost vizitate orasul Pécs, ruinele romanedin Szekszard, un grup de cinci sate de pecenegi, ale cOror obiceiuri, port si artfi populara shitdeosebit de frumoase. ferma vilicolA model de la Villany 5i o rezervatie de vinatoare.

In trecere prin Budapesta participantii romAni au vizitat institutii de cultural legate deactivitatea culturalfi si de istoria dreptului, !titre care muzeul de istorie si monumentele istoricedin Buda si catedra de istoria dreptului de la Universitate.

Tinem sS relevilm numArul mare al subiectelor tratate in congres i tolodalA sS scoalcmIn evidentA identitatea unor institutii comune tArilor din Europa Centralk a cfirei structuriljuridicA In multe aspecte prezintO tin profit comun.

Dintre comunicArile prezentate relevAm in acest sens pe acele ale prof. : dr. Otto Biluni,dr. Kovacs Kalman, dr. Martonvi Janos, dr. Degre Alajos, di. Pecze Ferenc, dr. Both Odiin,dr. Bianchi Leonard etc.

In ce priveste problema administrativA In Transilvania relevam comunicarca prof. dr.Balas Gabor, care prezintA dezvoltarca administralivA a acesteia Intre 1867 si 1918. Autorul

pi

financial*

www.dacoromanica.ro

17 VIATA $TIINTIFICA 1050.

mai prezintd Un tablou succesiv Intre anii 1873-1918 a arondArii teritoriului Transilvaniei peramuri de activitate : comitate, plasi, camere de avocati, directii financiare, circumscriptii fo-restiere i agricole, direct ii de constructii i regiuni militare.

Congresul s a desfasurat In conditii corespunzAtoare alit din punct de vedere al nivelului,tiintific, cit i din punct de vedere organizatoric.

Delegatia romilnA a fost foarte bine primitS si inconjuratA de intreaga atentie a organi-zatorilor.

Delegatii straini, part icipaLt i mai vechi ai acestor manifestatii stiintifice ale istoriei drep-tului din Europa CentralA, }i-au arAtat deplina satisfactie pentru participarea mai numeroasãa unei delegatii romAne }i, prin aceasta, pentru includerea ei efectivA in activitatea acestuiorganism 'Hint ific.

hi urma unor deficiente organizatorice, numai prof. dr. Alexandru Her lea a putut par-ticipa, la Eacultatea de drept din Seghedin, la o masa rotundA In jurul preocupfirilor commie inliteratura istorico juridicA referitoare la tripLicele de la Rolla MontanA.

Alexandru Her leaConstantin BucqanAna PopescuTudor Voinea

CONGRESELE INTERNATIONALE DE ISTORIA DREPTULUIDE LA STRASBOURG SI CLERMONT-FERRAND

(22 mai-2 iunie 1972)

Al XVI-lea Congres international al SocietAtii Jean Bodin pentru istoria comparatil ainstitutillor", tinut la Strasbourg In zilele de 22-28 mai 1972, a avut ca temA generalA Is-toria comparatil a statutului juridic al copilului".

Au fost prezenti 165 de istorici ai dreptului din trei continente, 25 de tAri si 72 univer-sitati si institute superioare.

Au fost elaborate 76 de comunicAri si au avut loc 13 expuneri introductive si de sintezil.In sedinia oficialit de deschidere au luat cuvintul reprezentantul contelui Jacques Pirenne,

presedintele SocietAtii Jean Bodin", F. Guyard, rector si cancelar al universitiltilor din Stras-bourg, Jean Waline, presedintele UniversitAtii III de stiinte juridice, politice si sociale,Bischoff, decanul FacultAtii de drept i till* politice, A. Rieg, directorul Institutului de cer-cetAri juridice, politice i sociale. Expunerea introductivA a fAcut-o Jean Gaudemet, profesor laUniversitatea de drept, economic si stiinte sociale din Paris, vicepresedinte al SocietAtii JeanBodin" si presedinte al Uniunii internationale a societAtii de istoria dreptului.

Prezentarea trine! a fost filcuth de John Gilissen, profesor la universitAtile din Bruxelles,secretar general al SocietAtii Jean Bodin".

Secretar al congresului a lost Roland Gaughoffer, profesor la Universitatea III din Stras-bourg, ajutat de profesorul Pierre Gauffin de la aceeasi universitate. Organizarea i metoda delucru a prezentat-o Denis Tallon, profesor la Universitatea de drept, economie i tiinte socialedin Paris, director al serviciului do cercetAri juridice comparate (C.N.R.S.).

I.M.

www.dacoromanica.ro

1060 viATA mINTIFICA 18

Analiza temei generale a fost limitata si In acelasi timp concentrata in patru teme deseci i anume :

Sectia A. Incapacitatea juridicd pentru protectia minorilor

Durata incapacitatii (pubertate, casatorie, virsta determinata, emancipare etc. Situatiaorfanilor, a copiilor Hegitiml etc.). Intinderea incapacitatii privind persoanele i bunurile. Con-trolul gestiunii bunurilor de catre altii (nulitatea actelor, anularea actelor, restitutia etc.). Pre-sedinte de sectie a fost prof. Robert Feenstra de la Universitatea din Leyda, secretar generalal Uniunii societatilor de istoria dreptului. Raportor general a fost prof. dr. Werner Ogris dela Universitatea din Viena. La aceasta tema s-au prezentat 34 de comunicari lntre care si co-municarea privind emanciparea In Romania.

Sectia B. Copilul lard familie

Situatia sociala i statutul juridic a copiilor ilegitimi, adulterini, incestuosi, precum si acopiilor abandonati si a copiilor gasiP. Prescdinte de sectie a fost Julius Bardach, profesor laUniversitatea din Varsovia. Raportor general a fost Albert Kiralfy, profesor la King's Collegeal Universitätii din Londra. La aceastä tema s-au prezentat 12 comu,nicari.

Sectia C. Dreptul la educalie

Natura i Intinderea educatiei copilului (fizica, morald, intelectuala); feluri, obligatia dea educa, dreptul la ulucatie, libertate si constrIngere. Rolul familiei, al autoritätilor religioase,al grupurilor sociale i politice, al statului. Presedinte de sectie a fost Hans Thieme, profesorla Universitatea Fribourg-en-Brisgau. Raportor general a fost Jean Gaudemet, profesor la Uni-versitatea de drept, economie i still* sociale din Paris. La aceastä Ulna s-au prezentat 16 co-municari.

Sectia D. Copilul culpabil, delicuenta juvenild

Studiul istoric asupra ceea cc azi se numeste delicventa juvenilA" i protectia tincretului.Sanctionarea actelor delictuoase ale copiilor. Rolul sefului familiei, al familici, al autoritatilorreligioase, politice si de stat. Responsabilitatea tatalui, a parintilor, a grupului familial,a tutorelui etc. Presedinte de sectie a fost I.M. Bischoff, decan al Facultail de drept si stiintepolitice din Strasbourg. Raportor general a fost Marian Cieslak, profesor la Universitatea dinCracovia. La aceasta temä s-au prezentat 14 comunicari.

DESFASURAREA LUCR kRILOR CON GRESULUI EFiC I E N rA mINTIFICA

Spre deosebire de alte congrese de istoria dreptului, consider di la Societatea Jean Bodin?'s-a pus accentul pe eficienta stiintifica a dezbaterilor, care s-au desfasurat dupa un plan si ometoda de lucru care sa Inlesneasca obtinerea unor concluzii privitoare la problemele puse Indiscutie.

Comunicarile au fost distribuite dupa apartenenta la tema a celor patru sectii. In sedintii,mi au fost prezentate de autorii lor. Problemele puse acolo a caror elucidare necesita dezbateriau fost retinute de raportorul general al sectiei i prczentate In sedinta de sectie pe rind In modmelodic si interogativ. La fiecare problema lua cuvIntul, dInd primele explicatii, de obicei, an-torul lucrdrii care a pus In discutie problema retinuta de raportorul general de sectie caneelucidatil. Dupa aceea urmau dezbaterile. Expunerea In continuare a problemelor retinutede raportorul general de sectie se facea aumai dupa elucidarea problemei dezbatute i dupaformularea concluziilor. In aceasta metoda de lucru consta eficienta stiintifici a analizeitemelor i Incheierea lucrarilor prin concluzii derivate dintr-o muncli critica sistematicli.

1

www.dacoromanica.ro

19 VIATA ?TIINTIFICA 10151

La terminarea lucrilrilor de analizA pe sectii raportorul general de sectie a formulat con-cluziile Intr-o lucrare finalil care a fost supusl unei ultime verificAri critice, In edintA de sectie.

La Incheierea tuturor dezbaterilor secretarul general al SocietAtii Jean Bodin" profe-sorul John Gilissen a prezentat un raport general asupra activitAtii stiintifice a congsesului.

ACTIVITATEA ISTORICILOR DREPTULUI D ROMANIA

In gedinta din 23 mai 1972 prof. dr. Alexandru Herlea de la Institutul de istorie.,N. Iorga" a prezentat In scris si oral o interventie la chestiunea pusA de profesorul dr. WernerOgris dacil cunoasterea in cifre a anilor trebuie sA formeze un criteriu In studiul comparat alistoriei obtinerii emanciparii. A rAspuns afirmativ considerInd a este o modalitate de a distingeregimul emancipArii, In diferitele legisIaii, dar mai ales a stabili linia intervalelor de IntlInire avIrstei emancipArii cu virsta majoritAtii.

In aceea§i zi a prezentat In scris si oral o interventie la studiul profesorului Jean HilairerelevInd liniile generale ale dezvoltArii institutiel emanicipAril care shit comune In toate statelecuropene care cunosc aceastil institutie.

In §edima din 24 mid 1972 acelasi a prezentat In scris si oral o interventie la raportulgeneral de sectie prin care se asociazA la ideea cA nu existA sistem pur privind dreptul de dispo-zitie asupra patrimoniului eisligat de minori. In legile romAne a existat distinctia Intre tran-zactia revocabilii asupra bunurilor ctstigate de minor, prin munca sa, i bunurile dealtA provenient

In aceea§i zi a prezentat oral principiile din comunicarea sa depusA la congres privindIsloria emanciparii in Romania In mod comparat cu legile de origine.

In sedinta din 25 mai 1972, prof. dr. Valentin Al. Georgescu de la Institutul de studiisud est curopene a prezentat scris si oral consideratii de sintezA cu implicatii sociologice i eco-nomice asupra factorilor generali care concurA la stabilirea i modificarea In timp a regimuluijuridic al copilului. Caracterul de sintezA al expuneril prof. Valentin Al. Georgescu s-a bucuratde o deosebitii apreciere a celor prezenti.

A mai participat din partea istoricilor dreptului din RomAnia, prof. dr. I. Gogeanu delaFacultatea de drept din Bucuresti.

Priniirea a fost caldA i colegialA. In calitate de oaspeti ai UniversitAtii au participat lanenumärate manifestatii cultural-sociale, excursii etc.

ACTIvITATEA DE LA BRUXELLES

Profesorul Guy Sauter de la Universitatea din Strasbourg, consilier al adunArii provin-dale a Alsaciei, care In acelasi timp face parte din serviciul juridic al Pietei comune din Bruxelles,I-a invitat pe prof. dr. Alexandru Herlea srt facA o vizitA de studii la sediul Pietei comune. In

www.dacoromanica.ro

1062 VIATA $TIINTIFICA 20

ziva de 28-29 mai a vizitat la Bruxelles servicial juridic al Pietei comune si Bibiloteca unclei s-au pus la dispozitie publicatiile interne, i s-au dat explicatii i i s-au oferit citeva volume dinliteratura juridica i organizatorica a Pietei comune.

ACTIVITATEA DE LA CLERMONT-FERRAND

In intervalul de la 29 mai 2 iunie 1972 in continuarea Congresului de istoria dreptuluide la Strasbourg. au avut loc la Clermont-Ferrand Zile le internationale ale Socielatii de istoriadreptului din Franta" de sub presedintia prof. Dumont de la Universitatea din Paris, secretargeneral fiind Jean Philippe Levy, profesor la Universitatea Paris II, iar organizator fiind vice-presedintele Universitatii din Clermont-Ferrand, prof. Lemosse.

Activitatea s-a desfasurat In sedinte plenare, unde au fost tratate teme de isloria dreplu-lui, independente si variate.

Din partea româneasca au fost invitati prof. dr. Valentin Al. Georgescu, prof. dr. VladimirHanga si prof. dr. Alexandra Her lea.

In gedint a din 30 mai 1972, facind parte din programul conferintei, prof. dr. Valentin Al.Georgescu a prezentat comunicarea Pradalica, care, pentru originalitatea subiectului partwu-laritatile relevate, ca apartinind dreptului romanesc, pentru explicarea personala a originii institutiei si a terminologiei, s-a bucurat de o elogioasa apreciere i un larg interis al cercurilorstiintifice internationale. Pentru aceeasi sedinta era trecuta in program coniunicarea prof. dr.Vladimir Hanga, despre Ideea suveranildlii lo If. Gro tins, care n-a putut fi sustinuta personal.

Sedinta din (MO amiaza aceleiasi zile a foct prezidata de prof. dr. Valentin Al. Georgescu.

In pdinta din 31 mai 1972, prof. dr. Al. Herlea a facut o expunere privind nazuin-tele de largire si consolidare a contactelor stiintifice europene. In care se cuprinde prezentaisloricilor dreptului din Romania. Colaborarea pe toate planurile In societatea ettropeana poatefi promovata i prin activitatea oamenilor de stiinta, prM cercel5rile comune, prin schimbulstudiilor si lucrarilor elaborate si prin intilnirile lor".

Alexandra Ii, rlea

AL XI-LEA CONGRES INTERNATIONAL DE GENEALOGIESI HERALDICA

In zilele de 28 mai 2 iunie 1972 s-a desfasurat la Liege cel de-al XI-lea Congres international de genealogie i heraldica.

Congresul a lucrat in dota sectii de genealogie si de heraldica timp de cinci zile.In comunicari s-a abordat o problematica variata : probleme de vexilogie americana a secolului

si

i

www.dacoromanica.ro

21 V1ATA MnsITIFICA 1063

al XVIII-lea, cerceldrile de genealogic ecuatoriand, genealogia i genetica, brizurile In heraldicaevului mediu, problema arhivelor particulare, ascensiunea la noblete In Franta vechiului regim,problema elabordrii unei bibliografii generale genealogice si heraldice, blazoanele nobilimiifinlandeze, originea armelor casei de Luxemburg, sigiliografia etiopiand, aspectele heraldice aleunui turnir din Anvers din 1494, blazoane burgheze, armoarii duble si triple, coroana regald aSuediei, steagurile suedeze, descendentii belgieni ai lui Montezuma, emigratii din CampagnaIn Canada In secolul al XVII-lea, heraldica din Liege etc. Comunicdrile au fost urmate deIntrebdri si discutii deosebit de interesante.

Comisia de heraldied, genealogie i sigilografic organizatd In primdvara anului 1971 pelingd Instilutul de istorie N. forge, In baza aprobdrii Prezidiului Academiei de stiinte sociale

politice, a fost reprezentatil la lucrfirile congresului de dr. Dan Berindei, vicepresedinte al co-inisici, si de Maria Dogaru, membrii fondatoare a comisiei.

in cursul dezbaterilor au fost prezentate opt cornunicdri ale comisiei si anume :Luni 29 mai : Ferdinand Bartsch, Les timbrages des armoiries des families de Moldavie et de

Valachie.

Marti 30 mai : Dan Cernovodeanu, Creation d'armoiries nouvelles des districts et des Wiles dc hi1?"publique Socialiste de Roumanie.

Miercuri 31 mai : Dan Berindei, Lu famille transylvaine Maioreseu en Valachte et en Roumanie.

.loi 1 iunie : Paul Cernovodeanu, La genealogie: auxiliaire de l'histoire littéraire en Roumanie.

Vineri 2 iunie : George D. Florescu, Cinq generations de membres d'une ancienne famille roumainea tracers les portraits et les photos d'epoque (XVIII° XX° siecles).

Traian Lanonescu, Besonderheiten und Quellen der genealogischen Forschungrumunischer Familien

Maria Dogaru, Particularités et evolution des ornements exterieurs de l'ecu dansles sceaux des princes rignants de Valachie au XVIII° siècle.

Stefan Gorovei, Les armoiries de la Moldavie et de ses princes regants (XIV°X V le siecles).

La acestea s-au adáugat comunicarea lui Mihai Stephanescu, Drapeaux militaires rou-mains du XIX° siecles aux armoiries des villes et des districts, depusä pentru publicarea In Actelecongresului, precum i comunicdrile col. Marcel Sturza-Ldncesti, Les boyards roumains siL'armoirial roumain, realizate In afara comisiei. TinInd scama cd la congres s-au prezentat Intotal vreo 60 de comunichri, prezenta româneascd a fost masivd, In fiecare zi din cele cinci zilede dezbateri prezentlndu-se comunicari ronulnesti. Participantii la congres au manifestat in-teres fatd de problematica beraldicd, genealogich si sigilografich romdneascd, iar Confederatiainterwitionald de genealogic si heraldicil a decis includerea Comisiei de heraldicd, genealogie sisigilografie de pc lIngh Institutul de istorie N. Iorga" 1ntre membrii el.

Cel de-al XII-lei Congres interintionll tie genealogie Si heraldied se va desrasura laMiinchen In 1971.

Dan Rerindei

5i

www.dacoromanica.ro

1064 VIATA STU:WTI:FICA 22

CONFERINTA *TIINTIFICA "PROBLEMELE ISTORIOGRAFIEIBULGARE DUP.& CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

In zilele de 20 21 mai 1972 s-au desfasurat la Sofia lucrarile conferintei stiintifice Pro-blemele istoriografiei bulgare dupa cel de-al doilea razboi mondial" organizata de Societateabulgará de stiinte istorice.

Deschisa de acad. D. Kosev, presedintele societatli, conferinta a ascullat In cadru plenarcomunicarea acad. J. Natan consacrata temei Ghiorghi Dimitrov i stiinta istorici.

Timp de doua zile lucrarile s-au desfasurat apoi In sectii unde au fost prezentate cltevazeci de comunicari ale participantilor bulgari si ale invitatilor straini. Prin intermediul acestorcontributli a fost dezbatuta o varietate de probleme legate de dezvoltarea istoriografiei bulgaresau referitoare la istoria Bulgariei, ele demonstrind In ansamblu noi succese dobindite In acestdomeniu.

Din partea Romaniei la conferinta au participat istoricii Stefan Sfefanescu, ConstantinVelichi si Dan Berindei care au prezentat liecare clte o comunicare privind reflectarea In isto-riografia romana a problematicii istoriei Bulgariei, precum si a relaf.iilor dintre ccle dottä popoarevecine si prietene. Astfel, Stefan Stefanescu a vorbit despre Probleme de istorie a Bulgaricirelafitle romdno-bulgare in secolele XIV XVIII in istoriograria romdneased; Constantin Velichia prezentat comunicarea Aliscarea nalionald romdneased si luptele de eliberare ale emigrayeibulgare (1760-1780); Dan Berindei a sustinut comunicarea Relutiile romdno-bulgare din pc-rioada 1850-2878 reflectate In istoriografia romond din ultimul sfert de secol.Totodata membriidelegatiei romane folosind i contributia lui N. Ciachir au prezentat prin C. Velichi, unraport comun.

Contributiile romanesti au fost apreciate in mod pozitiv de participanti.In ziva de 22 mai membrii conferintei au participat la o ecursie organizata la manastirea

Rila, interesant obiectiv istoric i turistic, care contine In muzeul salt edificatoare marturii alelegaturilor seculare dintre popoarele roman si bulgar.

In sfirsit, delegatii roma/1i au luat parte la o masa rotunda, organizatil de conducereaSocietatii bulgare de stlinte istorice, cu invitati straini, la care s-au dezbatut aspecteale co-laborarii si conlucrarii istorice.

Intllnirea stiintifica de la Sofia a constituit o reusita din punct de vedere stiintific re-p ruentind totodata un nou prilej de Intilnire si rodnica conlucrare Intre istoricii celor doua tari.

Dan Beriudei

SESMNEA STIINTIFICA 50 DE AM DE LA INFRINGEREAINTERVENTIONISTILOR I INCHEIEREA RizBoluLla cum

DIN II.R.S.S."

Organizata de Consiliul stiintific In problema complexa Istoria Marii Revolutii Soda-liste din Octombrie" de pe ling Academia de stiinte a U.R.S.S., In colaborare cu o serie dein-stittite de istorie si de institutli centrale, sesiunea de la Moscova a reunit sute de participanti

w

Ii

www.dacoromanica.ro

23 WATA TIINTIFICA 1065

sovietici veterani ai rAzboiului civil, maresali, generali activi si In retragere, istorici dela zecide institute de cercetdri i institutii de Invdt.AmInt superior din Intreaga Uniune SovieticA.

La sesiune au participat, de asemenea, istorici din R.S. Romania, R.P. Bulgaria,R.S.Cehoslovacd, R.D. Germara, R.P. MongolA, R.P. PolonA, R.P. UngarA. Din delegatia romaniau fdeut parte prof. univ. dr. Stefan StefAnescu, presedintele Sectiei de istorie i arheologieaAcademiei de stiinte sociale si politica a R.S.Romania, director al Institutului de istorieN. Iorga" (conducAtorul delegatiei), Vladimir Zaharescu, sef de sector la Institutul de studii is-torice si social-politic e de pe lingd. C.C. al P.C.R. i semnatarul acestei susccinte informAri.

Lucriirile sesiunii au fost prezidate de acad. 1.L Mint, presedinte al Consiliului stiintificmai sus mcntionat i presedinte al Comisiei de colaborare multilaterald a academiilor de stiintedin Wile socialiste In problema Istoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie".

In cadrul primei sedinte plenare (6 iunie) au prezentat rapoarte o serie de istorici sovieticicunoscuti, Intro care acad. LI. Mint, care a sustinut comunicarea V.I. Lenin conducdtoral statului sovietic In anii rdzboiului civil". De asemenea, au rostit cuvIntAri de saint sefii de-lcgatiilor rornanii, bulgara i polona, au fAcut expuncri cltiva participanti la rAzboiul civil.

In zilele de 7-8 iunie lucrArile sesiunii s-au desfOsurat pe sectii In cadrul cdrora au fostprezentate rapoarte i corapoarte i In ansamblu circa 150 de comunicdri. LucrArile sec-I ici I au fost aNate pc tema Partidul bolsevicilor In anii rAzboiului civil". ComunicArile au reliefatdiferite aspecte ale activitatii partidului Comunist, organizatorul victoriei Republicii sovieticeIn anii interventiei si ai rAzboiului civil. Cu acest prilej au fost prezentate o serie de noi rezultateale cercetdrilor privind organizarea de cdtre partid a apArArii; lupta bolsevicilor pentru In-tdrirea polilicO a frontului si spatehti frontului ; politica militarA a P.C.(b) din Rusia ; activitateaideologica a Partidulul Comunist.

Comunicarile din sectia a If-a, consacrate Fortelor armate ale Republicii sovietice Inanii rOzboilui civil", au abordat probleme ale specificului luptei armate In conditaile rAzboiuluicivil si ale conducerii operatiilor militare sau an stairuit asupra actiNitAtii de pe unele fronturide luptil Impotriva interventionistilor sau albgardistilor.

Lucrarile sectiei a III-a a sesiunii au fost axate pc tema Spatele frontului sovietic Inand rOzboiului civil". 0 serie de comunicAri au lost consacrate problemei aliantei politico-militarea clasci muncitoare i ardnimii. In cadrul acelciasi sectii au fost abordate : aspecte ale alianteipolitico-militarc a popoarelor sovictice In anii rOzboiului civil ; probleme ale politicii economice astatului sovictic In acceasi perioadd ; activitatea organizatiilor sovietice si obstesti, centralesi locale ; cultura i activitatca ideologicA.

Sectia a IV-a a concentrat comunicArile privind Internationalismul proletar i procesulrevolutionar mondial In anii rilzboiului civil". Comunicarile cercetatorilor sovietici au reliefataspectc ale sprijinului acordat de proletariat si de fortele democrate din diferite tdri tindrului statsovictic, ale influentei Marii Revolutli Socialiste din Octombrie asupra procesului revolutionar.

In numeroase comunicdri s-a subliniat valoarea i semnificatia luptei cu arma In mindtn diferite regiuni ale Rusiei sovietice a rcprezentantilor altor popoare pentru apararea primu-liii stat socialist Impotriva interventionalistilor si a albgardistilor.

In acest sens au fost prezentate date inedite i despre activitatea unor fii ai poporulunostru.

In sectia a IV-a au prezentat comunicAri i membri ai delegatiilor strAine invitate la se-siunea tiinifIcil. in comunicarea sa Participarea unor owneni ai muncii romdni /a apdrarcacu anna fn mind a primului slat socialist, Vladimir Zain.rescu, referindu-se la datelc intratedeja ln circulatia stiintificA, a analizat si a apreciat cauzele atitudinii romanilor, aflati In RusiadupA Marea Revolutie SocialistA din Octombrie, care au luptat pentru apArarea Puterii sovie-tlet In diferite regiuni ale Rusiei, Imbinarea patriotismului si a internationalismului lor. Comu-nicarea cercetAtorului roman a fost urmiritA cu vAdit interes.

www.dacoromanica.ro

1066 VIATA FrIINTITICA 24

lii sectia V-a a sesiunii, Istoriogrefia rilzboiului civil si a interventieimilitare U.R.S.S".comunicdrile au fost concentrate In special pe doua mafi subteme : istoriografia sovieticA sicritica istoriografiei burgheze. Au lost prezentate, de asemenea, comunicAri privind problemelemetodologiei si ale periodizArii istoriografiei razboiului civil s.a.

In ultima sedinta plenard a sesiunii (9 iunie) au fost ascultate rapoartele presedintilorcelor cinci sectii ca i expunerile unor veterani ai razboiului civil.

S-g subliniat cá sesiunea nu a avut doar tin caracter comernorativ si ca prin reunirea.unui mare numAr de specialisli dintre care multi tineri ca i prin valogrea majoritatiicomuni carilor prezentate, sesiunea reprezinta un eveniment important pentru progresul isto-riografiei referitoare la interventia militaril i razboiului civil din U.R.S.S.

DupA Incheierea lucrarilor sesiunii stiintifice doi dintre membrii delegatiei romaneVladimir Zaharescu si loan Chiper au luat parte, impreuna cu reprezentantii celorlalte aca-demii de stiinte, Ia o sedinta de lucru In cursul careia a fost definitival prograrnul celci de-aV-a consMtuiri (care va avea loc la Sofia, la Inceputul lunii octombrie a.c.) a Comisiei de cola-borare multilaterala a academiilor de stiinte din tarile socialiste In problema Istoria MariiRevolutii Socialiste din Octombrie".

loan Chiper

CRONICA

In zing de 11 mai a.c., in cadrul sedintei plenare a Institutului de istorie N. Iorga"'al Academiei de stiinte sociale politice a fost prezentatA comunicarea Romania in fate( crizeiInternationale din iunie 1914 de Serban RAdulescu-Zoner, cercetAtor stiintific principal la in-stitut.

La discutii au participat : E. Campus, L. Demény, Dan A. LAzarescu, V. Liveanu,V. Netea, I.D. Suciu.

In ziva de 17 mai a.c., la sediul Asociatiei romane de drept international si relatii inter-nationale a avut loc simpozionul Nicolae Titulescu". Cu acest prilej au vorbit : Octav Live-zeanu, vicepresedinte al Institutului romAn pentru rela ii culturalc cu strAinAtatea, despreNicolae Titulescu si misedrile de dreapta; prof.dr. doc. Grigore GeamAnu, vicepresedinte alA.D.LR.L, despre Contributia lui Nicolae Titulescu la dezvollarea dreptului international; dr.Cristian Popisteanu, redactor sef al revistei Magazin istoric", despre lui Nicola('

Titulescu pentru crearea Pactolui de intelegere balcanied; dr. Eliza Campus, cercetãtor stiintificprincipal la Institutul de istorie N. Iorga", despre Nicolae Titulescu si activitotea pentru crearcaunei zone a pdcii in Balcani; Ion C. Grecescu, despre Refleelii asupra conceptiilor lui Nicola('Tituleseu cu privire la suveranilatea integritalea teritoriald a statelor ; dr. Robert Deutsch,consilier In Ministerul InvAtAmIntului, despre Contributia colectivd a statelor la reglementarcaproblemelor litigioase, o realitate vie a diolomatiei tilulesciene; Ion Igirosanu, membru al Uniuniiscriitorilor, despre Nicolae Titulescu omul.

e In

Initiulipule

01

www.dacoromanica.ro

25 wATA STuNTIFICA 1067

In lncheiere, prof. dr. doc. Mihail Ghelmegeanu, care a prezidat lucrArile simpozionului,a reliefat In concluziile sale importanta notionalA si internationalA a activitAtii marelui diplomatcare a lost Nicolae Titulescu.

*In ziva de 30 mai a.c., In cadrul sedintei publice a Sectiei de stiinte istorice a Academiei

R.S.RomAnia, prof. Vasile Maciu, membru corespondent al Academiei R.S. RomAnia a pre-zentat comunicarea S./. Popov $1 luptele polilice din Moldova in oclombrie-decembrie 1858.

*In ziva de 30 mai a.c., la Asociatia romAnA de drept international si relatii internationale,

dr. Vasile Netea, cercetAtor stiintific principal la Institutul de istorie N. Iorga", a prezentatcomunicarea : Cazul Mere. Comunicarea a fost urmatA de discutii.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

R ECEN ZII

C. C. GIURESCU i DrNU C. GIURESCU, Istoria romecnilor din celemai vechi timpuri i pind astdzi, Bucuresti, Edit. Albatros, 1971, 829 p.+ 119 pl. + 12 hArti.

Dupd aparitia, In ultimii ani, a cloud

sinteze de istoria RomAniei care IncearcA,ambele de pe pozitii marxist-leniniste,dar In modalitall diferite, sA expund sinteticcele mai recente rezultate la care a ajuns5tiinta istoricii din tara noastrA, Mutaparitia de curind o a treia sintezA, ce-sipropune, dupa cum declard autorii In pre-fatd, sA arate cititorilor cum au trait tna-intasii nostri, bucuriile l durerile lor, cea-surile lor de biruintA i ceasurile de res-triste..., felul cum s-au gospoddrit ei, cumau tiut sA dea glas nAzuintelor lor de liber-tate si de dreptate sociald, cam au stiutpdstra statul" (adicA fiinta nationalA).

Desi autorii nu pomenesc nimic despreaceasta In scurta lor prefatd, lucrarea este,de fapt, pina la un punct, o reeditare a uneisinteze mai vechi a prof. C.C. Giurescu (primaeditle 1943, a doua 1946), care a fost adap-tatti si adusA la zi cu prezentarea evenimen-telor, utilizInd Insfi scheletul si mare partedin materialul uneori In aceeasi formA al\Tali! editii.

ScrisA Intr-un stil limpede i curgAtor,bogat ilustratA (ilustratii pentru care a ob-tinut si un premiu de editurd), abundlndde citate din izvoare contemporane eveni-mentelor istorice evocate, lucrarea este rodulcercetArilor lntreprinse timp de aproape ojamdtate de sccol de prof. C.C. Giurescu,la care se adauga investigatiile mai recente,din ultimele cloud decenii, ale fiului d-sale,Dimi C. Giurcscu, coautor al noii editii.

..sTuta". tomul 25. nr. 5, D. 1069-1098, 1972

Utilizlnd In elaborarea acestei sintezea istoriei poporulul romAn o viziune i ointerpretare proprie, autorii marturisesc cdau tinut seama de concluziile ultimelor cer-cetdri numai In mdsura In care acestea con-cordd cu punctul lor de vedere In problemeleabordate. Iar pentru eel ce ar dori maimulte amdnunte sau cite punele de vedere(subl. ns.) am trecut la finele fiecdrui capitolo bibliografic selectiva", declaril autorii Inprefata. Ni se pare Insa cA, pentru a ardtaca exista i alte puncte de vedere", nu estesuficientA doar indicarea unei bibliografiiselective.

Autorii emit ipoteza ea poate unclepdreri care nu se potrivese cu o seamd dincele In uz" vor determina observatii si

schimburi de opinii", ipotezil confirmata decurInd de o serie de observatii critice refe-ritoare nu numai la neconcordanta cu unelepAreri In uz", dar i la unele lipsuri deinformatie.

Deosebirea dintre unele teze i concluziiale autorilor pozitiile istoriografiei round-nesti contemporane poate suscita, In afardde judecata cititorilor", la care se referdautorii cititori care nu au Ina posibi-litatea sa ne-o linpArtAseascA si unele obser-

vatii si discutii din partea specialistilor.

Fara a nega valoarea generala a earth,pdrtile sale pozitive pc care le vom aminti

i

fl.a

www.dacoromanica.ro

1070 R iccEran 2

pe parcursul recenziei, ne vom refer! In con-tinuare mai ales la unele probleme i aspectecare pot stirni discutii sau nedumeriri sauasupra carora formulAm unele rezerve.

Ca plan, lucrarea este alcatuita din treiparti marl : epoca veche i medie (Intre celedouA epoci nu se face o demarcatie netA)(p. 29-486), deci circa 2/3 din lucrare, apoiepoca moderna, Incepind cu revolutia luiTudor Vladimirescu pinA la 1918 (p. 487606) si cea contemporana, de la 1918 pinain zilele noastre (p. 607-696). Restul volu-mului cuprinde : o lista cronologica de domni,voievozi, principi etc. (p. 697-722), o scurtabibliografie generala. (p. 723-724) i unindice de nume i locuri. Este evident dinaceasta enumerare cA autorii au acordat omai mare atentie istoriei vechi i medievale, o-cupindu-se mai putin de istoria moderna sicontemporanA, tratate de obicei mult maipe larg In sintezele de istorie din vremeanoastrA. Asupra acestei probleme vom maireveni.

Pornind de la premise ca nu exista Incaun consens general" cu privire la periodi-zarea istoriei RomAniei, autorii nu folosescca perioade distincte decit epocile modernasi contemporanA. Nu se vorbeste aproapenimic despre orinduirile social-economicecunoscute, cu exceptia celor capitalista si

socialista. La p. 201 se amintcste de crista-lizarea societatii feudale romAnesti, darnu ni se spune cum s-a ajuns la aceastA

cristalizare, ce caracterizeazA orinduirea feu-dala (asa cum se face la cea capitalista).

Tot In legatura cu planul, am mai re-marca faptul ca desi autorii subliniazA decite ori au prilejul, in cuvinte convingAtoare,relatiile strInse cc au unit Virile romAne indecursul veacurilor se acorda Transilva-niei un spatiu mult mai mic fao de celelaltedouA tAri locuite de romAni. De pilda, nuse spune aproape nimic despre Transilvaniain secolele XIII si XIV, despre secolul alXV I-lea se scrie o singura pagina (p. 333);la fel de putin despre secolul al XVII-lea

(p. 403, 414-415), ea i despre cultura medi-evalA in Transilvania etc.

Desi In mod firesc autorii au liber-tatea sA aleagA din noianul de evenimentesi personalitAti pe cele pe care le consideriei CA meritA a fi amintite In sinteza respectivA

sA le acorde fiecaruia spatiul ce-1 crednecesar, considerAm ca exista unele perioadesau domnii putin cam nedreptatite ; de pildA,despre Radu de la Afumati se scriu doarpatru rinduri (p. 327), mai putin decit despreGaspar Gratiani (p. 397). Asemenea exemplese mai Intllnesc dupa cum vom vedeala istoria moderna i contemporanA.

Trecind acum la cuprinsul propriu-zis allucrarii, mentionam cA, dupa o scurtA pre-zentare a cadrului geografic In care s-a desfA-surat viata poporului nostru, autorii neInfAtiseaza istoria celor mai IndepArtatistrAmosi ai nostri : dacii sau getii" pina lacucerirea romana, care formeaza un alt marecapitol.

UrmAtorul capitol are ca obiect mileniulce s-a scurs de la retragerea legiunilor romanedin Dacia pinA la anul marii invazii a tata-rilor din 1241, deci atit epoca prefeudala cit

inceputurile propriu-zise ale feudalismului,notiuni neutilizate, Insa, de autori. In acestcapitol se aduc dovezi convingatoare In spri-jinul continuitatii poporultd nostru pe teri-toriul unde s-a nascut si a trait, dupa careni se InfatiseazA pe scurt procesul de consti-tuire a primelor formatiuni politice romAnestidin secolele IXXIII (unele din ele men-tionate In documente dupa navala tAtarilor),care stilt trecute insa. toate lnainte de migra-Vile din secolele 1V XIlf (p. 174).

UrmAtoarele douA capitole (care puteaualcAtui unul singur) prezinta Intemeierea"celor douA state romAnesti. Pentru TaraRomaneascA autorii admit cA este vorba deo reunire" sub un singur stApInitor locala diferitelor formatiuni politice existente ;la Moldova, InsA, se reia vechea teza a des-cAlecatului".

Spre deosebire de autorii vol. Il dinlaw ia Romdniei, C.C. Giurescu si DinuGiurescu considerA ca formarea TArii Roma-nesti si a Moldovei independenta au (st )marcat definitiv sflrsitul fazei de fArImitare

si

si

www.dacoromanica.ro

3 BIZCINZII 1071

feudalit" (p. 249), aceasta deoarece cele cloudstate au fost de la Inceput centralizate"(p. 228). Deoi lucrurile nu stilt Inca suficientde bine lAinurite, iar In vol. II din tratatulde Istoria Romdnici s-a exagerat putin Inaccastd problemk avem totuoi impresia cdautorii confundil aparitia autoritAtii centralecu centralizarea (sau mai corect cu procesul(Ie IntArire a puterii centrale), procese careshit diferite In toate statele feudale. Apoi,aoa-zisa farlmitare feudalA" are oi ea cloudlntelesuri : unul priveote farlmitarea terito-riald a unui stat, pc care Infiintarea puteriicentrale o desfiinteaza treptat, prin Inglo-barea acestor teritorii sub stApInirea sa, iaral doilea ImpArtirea puterii, sub forma imu-nitAtilor, a cedArii unei parti din atributelesuveranitAtii, imunitAti care nu au fost desfiin-late definitiv" la Intemeierea cclor cloudstate. Problema ar merita, fArA lndoialk odiscujie mai amplA, care nu se poate faceaici.

De la secolul al XVI-lea istoria tArilorromAne este InfAtioatii pe secole (XIV XVIInipreunA, XVII oi XVIII, separat). Prezen-tarea secolelor XIV XVI Incepe cu rea-lit:411e economice oi sociale", In care ni seInfAtioeazA pe scurt organizarea viejii econo-mice oi Intocmirea" socialk determinatdde stApinirea mijloacelor de productie", inclu-siv lupta de clasA i marile rAscoale dinaceastd epocA. Remardim aci faptul cA autoriirciau teza depAsitii a lui C. Giurescu, dupacare nu exista ArAnime liberk ci doar boierioi tdrani aserviti (p. 234).

UrmAtoarele capitole au ca obiect vecheaorganizare a tArilor romAne" i apoi viatapolitica", In ultimul fiind infAtioate, crono-logic oi pc ISri, principalele doinnii i reali-zArile lor, inclusiv ctitoriile. La acest dinurmA capitol se exagercazA oarecum meriteleunor domni. De pildk se spune cA Alexandrucel Bun ,.a organizat temeinic viata econo-mica" (p. 288), deoi acordarea de privilegiicomerciale unor negustori straini nu poateduce la o asemenea organizare a vietii eco-nomice, care se dezvoltd de cele mai multeon lArS interventia autoritatii centrale. Afir-math asemAndtoare gasim l despre Mirceacel BdtrIn, care a Mut sit se dezvolte

11 C. 1713

comertul oi viata economicd In general"(p. 285).

Fiecare capitol de istorie politics esteprecedat de o caracterizare a epoch respec-tive, In care se scot In evidenta liniile dedezvoltare a istoriei politice i Insemndtateaei. In general aceste caracterizAri shit bineMute oi cuprinzAtoare. Putin cam insufi-cient lAmuritA ni se pare problema dominatieiotomane, care s-ar fi accentuat in secolulal XVI-lea (p. 323). AceastA problemd a lostpe larg tratatd i dezbAtutd In Istoria Romdniei,vol. II, precum i In alte luerdri, de careautorii ar fi fost bine sA tins seama In ela-borarea acestui paragraf.

Dupa prezentarea istoriei economice, soci-ale oi politice In secolele XIV XVI, urmeazdun capitol de istorie a culturii pinA la stir-oitul secolului al XVI-lea, In care shit amin-tite principalele realizdri in domeniul litera-turii i artei. Nu Intelegem InsA de ce acestcapitol a fost plasat Inainte de acela dedicatlui Mihai Viteazul, care a domnit oi el totIn secolul al XVI-lea oi din vremea cdruiaau Minas unele opere amintite In capitolulde culturA.

Acelaoi sistem de prezentare a aspecteloreconomico-sociale, politice i apoi culturaleeste utilizat oi In capitolul despre secolulal XVII-lea; la secolul al XV III-lea, InsA,

cultura este prezentata ImpreunA cu dezvol-tarea economicA oi sociala i separat de istoriapolitick care le precede, in doud capitole,unul pentru Tara RomAneascd oi Moldova

altul pentru Transilvania.SemnalAm In aceste capitole unele mici

inadvertente : de pildk se spune cA NeagoeBasarab a fost ajutat sA ia tronul In 1508(p. 326) sau cd Matei Basarab a fost cel maimare ctitor al poporului romAn (p. 401),punlndu-se pe seama sa oi uncle ctitorii carenu-i apartin oi care nu ajung, cu toate, lacifra de 32 cIte are In mod sigur tefan celMare ; tot astfcl, nu ni se pare prea justAafirmatia cA partidele boiereoti din TaraRomAneascd s-au format In timpul cit trAiaIncA postelnicul C. Cantacuzino (p. 407), aceastadeoarece marea boierime s-a ImpArtlt Intabere vrAjmaoe dupa uciderea sa ; Gher-ghlta i Tlrgoorul nu au decAzut in secolul

si

www.dacoromanica.ro

1072 RECENZII 4

al XVIII-lea (p. 466), procesul fiind ceva maivcchi, iar titlul de Epoca lui Matei BasarabSi Vasile Lupu" dat secolului al XVII-lea Oldla domnia lui Serban Cantacuzino (p. 391)ntt ni se pare prea bine ales, deoarece domniilelor nu acoperd declt ceva mai mutt de clouddin cele aproape opt decenii ale perioadei.

Cu rezervele ardtate mai sus, considerameli partea privind istoria medic este mai bineprezentatil decit alte perioade istorice, iarjudecfitile de valoare emise de autori despreo epocd sau o personalitate istoricd sintjuste In general.

Istoria modernd incepe, dupd pArereaautorilor, cu revolutia lui Tudor Vladimirescu,la 1821. BUPA o scurtA caracterizare a epociimoderne, autorii ne prezintil In acelasi capi-tol atit Inceputul miscArii de redesteptarenationald pe plan cultural, clt i desfAsurareamiscdrii conduse de eroul din Vladimiri,considerat a fi (p. 491) un exponent alpAturilor mijlocii i mici..., adicii al tuturorcelor nemultumill" (desi printre nemul-turnip" se intelege, din alte motive segdseau si unii boieri).

Al cici:ea capitol de istorie modernd areca obiect istoria politica a Moldovei i TiiriiRonuinesti Intre 1821 si 1818, iar urmAtorulstarea economicA, socialfi i culturald Intre1821 si 1859, acesta din urmA precedlndrevolutia din 1818. Remarcdm aici din nono oarecare lipsd de concordantd atit In ceeacc priveste modul de prezentare (uneori aspec-te'e economice si sociale preced istoria

alteori invers), cit i cronologia, ca Incazul capitolului amintit mai sus, care dep5-5e5te In timp cu 11 ani revolutia din 1848 pccare o precede In lucrare.

Spatiul iclativ restrins pc care aulorii IIacordd cpocii moderne a obligat sd prezinteuneori prea sintet ic fenomene, momente,aspecte si evenimente care merilau o atentie5i un spatiu cel putin cgal cu cel acordatepocilor mai vechi.

In gencre, se poate afirma cd principalelcmomente po'itice privind ffiurirea, consolidareasi desavIrsirea slatului modern roman aufost tratate cu competentd, Intr-un stil curgd-tor si clar. Socotim, spre pildA, pentru a daUn singur exemplu, inspiratd ideea autorilor

de prezentare in introducerea capiloluluirca Principatelor" a unui paragraf asupra dez-voltArii i afirmArii ideii nationale moderne.Paragrafele privind dezvoltarea miscdrii cul-turale, a curentelor ideologice, fAurirea litera-turii, artci si culturii clasice moderne sint, deasemenea, suficient de complete.

Aulorii reu5esc bunc realizAri in prezen-tarea principalelor momente din istoria mo&mil a tdrii (revolutia din 1818, UnireaPrincipatelor, domnia lui Cura Vodd, rdz-boiul de independentd, statul nat ional unitar).La aceste capitole, am reprosa totusi autorilor faptul cd revolutia din 1818 este prezentatA separat pentru fiecare provincie istoricd,nesubliniindu-se suficient trilsAturile comuneale acesteia pc intreg teritoriul locuit deromdni ; de asemenea, prezentarea uneoriidilici, cu nuante apologetice, a domnicipersonalitAtii lui Alexandru Joan Cuza.

Autorii se dovedesc mult mai putin ram iliarizati cu istoria luptelor res olutionare, aafirmuSril si dezvoltArii proletariatului. Sprepildd, rAscoala din 1907, cdreia Ii este dedicatadoar o singurd pagind (secularizarea averilormAnAstiresti ocupd, In schimb, (loud paginisi jumdtate) este prezentata sumac i incomplet. In afara lipsei de pdmInt, aulorii (p. 579)motiveazd izbucnirea rascoalelor ca fiindrodul a cltiva ani de recolte abundente (1902.1903, 1904, 1906) si care determinaserdmosierii sd sporeascd nmlt pretul arenzilor.arendasii, la rIndul lor, fiind nevoiti" desporul arenzii sS treacd la o e ploatare 5imai spoliatoare a muncii tdrane5ti. ModIficdrile aduse tocmelilor agrieole sint apreciatc eronat ca reprezentind concesii Mettlemaselor tilranesti". In realitate, nicl abundenta recoltelor si nici pretul majorat al armzilor nu au fost cauzele, chiar si numai imediateale rdscoaIei; ele trebuie cdutate in acumulareaunor numeroase lipsuri, a mizeriei 5i desnddejdei care au impins tdranii la rdscoald.

Fenomene 5i cauze ca persistenta rdmasitelor feudale, rentabilitatea redusd, suprapopulatia agricold, ahuzurile until aparat destat pus In slujba mo5ierimii nu slnt amintite,sau nu sint pose In legfiturd directil cu cauzelerdscoalei, dupa cum nu e amintitil pozitlami5carii muncitoresti i socialiste. Judetele

ni-

$i

:

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII 1073

In care, In 1900, s-au creat la sate sute decluburi socialiste (Vlasca, Teleorman, Roma-tali, Do lj etc.) vor cunoastc si un grad deintensitate deosebitO a luptei de clasil inzilele marii rOscoale tarAnesti. MuncitoriiInaintati, fruntasi socialisti ca M. Gheorghiu-Bujor, tefan Ghcorghiu etc. se vor solida-riza cu rilscoala. In genere, ritscoala din 1907a constituit un moment de puternich criziia problemei agrare in ansamblul ei.

Problemele de islorie moderml a Tran-sihaniei, Crisanei, Banatului, Bucovinei desud sint prenntate pc Ufl spatiu redusdispar complet in capitole Intregi. Astfel, dacdsecolului al X \ III-ha din istoria Transit-vaniei Ii este dedicat un capitol special, Insecolul al XIX ha, secolul luptei pentru eli-berarea sociald i nationalit a romilnilor desub dominatia austriacit, iar apoi austro-un-garil, In afara momentului revolutionar 18181849, tuturor pros inciilor austro ungare carese vor alipi Rom:Inlet in 1918 nu li se dedicSdeclt patru paini i jumatate Intr-un paragrafMilt titlu, intercalat inexplicabil dupit cam-pania din 1913 ; doar 9 rinduri (p. 576 si 578)se referd la miscarea culturalit din Transil-vania In perioada 1848 1918.

Trebuie facutil precizarea CS, In ceea cepriveste pc Eftimie Murgu, important nu eracS studiase de asemenea dreptul" (ea si

Avram Iancu), ci faptul cd fusese profesorla academiile din Iasi si Bucuresti, avusesecontact si participase, Inainte de 1818, lamiscarea revolutionard din cele (lona Or!(vezi P. 509, 531).

Acelcasi date privind dezvoltarea InvatO-mintului la aronulni sInt prczentate In (lona

deci de doua ori (p. 563 si 589), invreme ce alto aclivitSti din tarS shitsate prea sumar sau ignorate. Spre pildd,faptul cS Societatea academicO. In afara carac-tcrului san cultural stiintific a jucat si rolul(chiar acesta a lost unul din scopurile

ci) unui for cultural al tuturor roma-nilor, fiind mesagera pe plan ideologic culturala aspiratiilor de desOvirsire a unitStii statalc.

Desi are si uncle rezolvdri reusite In inter-pretarea unor momente sau aspecte, conside-rdin partea de istorie contemporanS in ansam-

blul ei ca fiind mai putin realizatd In raportcu tratarea epocilor mai vechi. Epoca afir-mArii plenare a natiunii romdne reuniteIntr-un singur stat, a trecerii, ca urmarc adesfilsurdrii cu succes a revolutiei populare,de la capitalism la socialism, a fauririidezvoltarii multilaterale a noii orinduiri socia-lisle nu ocupil In economia lucrdrii decitaproximativ o optime din volumuladicS mai putin declt epoca veche (ffird mi-giatii) sau decit secolele XVII i XVIII.Dar chiar In cadrul spatiului acordat peri-oadei contemporane existO, pe alocuri, oanuinitd dozd de arbitrar. Spre pildS, bombar-damentelor aeriene din anii 1941, 1943 si 1944lc sint consacrate peste doml pagini (frag-mentate la p. 654, 655, 657 si 658), in vremecc insurectiei antifasciste de la 23 August1941 i se acordd mai putin de o pagindIsloricii care s-au manifestat in perioadadintre ccle doud rilzboaie mondiale (si) Isicontinua acum activitatea" shit prezentatinominal si cu preocuparile lor de baza peaproape o pagind ; In schimb, autorii nu augOsit nimic altceva de remarcat despre Intreagagencratie de istorici marxisti incepactivitatea dupd 23 August declt afirmatiagenerahl cS (citiirn textual) : In paralel, s-auridicat dupS 1944 noi generatii de istoricimai tineri, o adevdrat5. plciadil" 1 (p. 680).

Surprinde neplOcut faptul ca un carturar sitin doctrinar marxist de talia lui Lucretiu PS-triiscanu nu se gdseste citat nici la viata politicii,nici la cea culturala a tOrii, atit lnainte citsi dupS 23 August 1944.

In ceea ce priveste capitolul Romaniaconstructiei socialiste", lnsusi faptul cd au-torii i-au consacrat doar 18 pagini (inclusivperioada revolutici populare, pc care autoriio includ in acest capitol al constructiei socia-lisle) este suficient de grOitor pentru prefe-rinta autorilor de a se apleca mai ales asupraunor epoci mai vechi. Modul sumar, pe alocuritelegrafic, In care Milt expediate multitudineade evenimente i transformiiri revolutionaredin ultimul siert de veac nu oferd putintaaprecierii largi si de continut a unor fapte.prezentate, de multe ori, la modul cel maigeneral. Credem cd aici intervine opinia eSsarcina analizei, caracterizdrii si interpretdrii

locUri,MIMI-

Infiin-(aril

si

si

I

cartii,

I

no.10

www.dacoromanica.ro

1074 RECENZII 6

istoriei celei mai recente nu poate fi Implinitadeclt mai thziu, and exista o perspectivaistorica" suficientA. In orice manual 5colarsau sinteza de istorie a Romaniei (sau a roma-nilor), istoria perioadei de dupa 23 August1944 trebuie sii ocupe un loc important.Regretam cd autorii, pentru a evita o seriede dificultall de documentare sau de interpre-tare adlncita a faptelor, au ales calea facilaa prezentArii doar a unei cronici pe scurta epocii noastre contemporane.

Sint de discutat t alte probleme legatede viziunea de ansamblu a autorilor. A5a,de pilda, se observii o prezentare In generemai favorabila a libcralismului 5i a unoroameni politici liberali, atit In epoca modcrna(ceea ce, date fiind trasaturile progresiste aleunor cercuri burgheze liberale in acea peri-nada, poate aparea pinA la un pima jilstifi-cata), elt 5i In cea contemporana. Rolulnefast jucat de uncle cercuri liberale in ajunulinstaurarii 5i In timpul dictaturii carliste, Insprijinirea din oportunism politic a unorgrupari de extrema dreapta profascistd estetrecut cu vederca. S-a omis prezentareacritica a guvernarii Tatdrescu din anii 19341937 ; or, se 5tie ea guvernul Tatarescu afost adus 5i mentinut la putere de careregele Carol al II-lea, pc care 1-a secondatIn mod servil In toate afacerile i turpitudi-nile sale. A doua guvernare Tatarescu (noiem-brie 1939 iunie 1940) e prezentata conti-nulnd politica de alianta cu Franta 51 Anglia"(p. 659).

in schimb, tdriinismul i alte curente sauorganizatii ne:iberale sInt privite mult maicritic, uneori chiar prea critic. Insuficient decritic este prezentata politica externa. a Ro-maniei intre cele cloud rdzboaie i In specialministeriatul lui Gr. Gafencu.

Alteori, din dorinta de a se releva pozitiapatriotica a mi5cdrii socialiste, se recurgela unele citate necorespunzdtoare. Este cu-noscut faptul ea, In vechea mi5care socialista,C. Dobrogeanu-Gherea 5i Mihai Gheorghiu-Bujor apreciind ca, dintre imperiile auto-cratice europenc, cel mai reactionar era celtarist 5i ca Romania nu trebuie sa participela rAzboiul prim mondial, ci sa ramlna neu-

opinau ca, d tea totu5i va trebui sa se

intre In razboi, atunci Romania sa participede partea Germaniei, mai civilizata",contra Rusiei tariste, Inchisoare a popoare-lor". M. Gheorghiu-Bujor a scos i o revistd,In 1916, pentru a propaga aceste teze. Inlumina acntor realitati, considerAm ca cita-tele de altfel frumoase i justc In continutfolosite de autori la p. 601 stnt departe de aprezenta adevarata pozitie a celor doi frun-ta5i social-democrat./ 5i cu attt mai putin ami5carii socialiste romane In ansamblul ei,In cadrul careia se manifestau, de altfel,mai multe curente divergente In problema

Spre regretul nostru, trebuie sd consemnam51 aici unele inadvertente. Regele Ferdinand(p. 609) nu 5i-a dat seama singur de necesi-tatea striagenta a efectuarii improprietaririi",ci a fost sfatuit de consilicrii sal, intre care5i N. Iorga, care, sub presiunea avIntuluirevolutionar al maselor i pentru a se prevcnio mi5care revolutionard, ca in Rusia, 1-au determinat pe rege s promita" pdmInt Ora-nilor luptatori.

Nu Intelegem criteriile dupA care s-au condusautorii chid apreciazd (p. 610 611) cd proprietatea micd s-ar Intinde pina la 50 ha,cca mijlocie intre 50-200 ha, iar cea mare peste200 ha, declt claca In conceptia autorilortermenul de proprietate agricola este sinonimcu cel de molie.

Ruinarea In masa a micilor gospoddrii ta-riine5ti (multe apdrute ca efect al reformeiagrare din 1921) nu poate fi In nici un cazcaracterizata doar ca o tendintd continuade regrupare a micii proprietati" (p. 617).Accentuarea difercntierii social-economicc atdrdnimii era semnul reactionarismului orin-duirii social-economice capitaliste din Ro-mania, a crizei sale de sistem.

Nu putem fi de acord nici cu interpretarcadefetista a situatiei politice interne creataimecliat dupa dictatul de la Viena. Autoriiapreciazd ca s-au Meat Intruniri de protest,dar nu s-a trecut la o rezistenta cu armelelmpotriva executarii Dictatului, deoareceImprejurarile erait cu totul potrivnice" (p.651). Deci nici un factor politic intern nu afost vinovat ca s-a ajuns la dictat l apoila acceptarea lui fart lupta ; vina o purtautra

ti

razboialui.

www.dacoromanica.ro

7 RECENZI1

numai factorii externi, izolarea inlernationalaa Romanici. Dar, ne permitem Intrebarea :izolarca Romanici se datora exclusiv sau Inmdsurd hotarltoare numai factorilor externi?

Trebuie de asemenea rectificatd si infor-matia cd sosirea masivd a trupelor hitleristeIn Romania a avut loc In primilvara anului1941 (p. 653). Ea s-a produs dupa cum sestie la Inceputul lunii ianuarie 1941, Ina-intea tratativelor Hitler T. Antonescu din12 ianuarie si lnaintea declansdrii rebeliuniilegionare. Diviziile hitleriste destinate in-vaziei In lugoslavia si Grecia se Oscau dejala Inceputul primdverii pc baze de atac InBulgaria si Ungaria si de acolo s-a declansatrazboiul contra celor dotul t Sri. Romanian a parlicipat In nici un fel la aceste operatiunimilitare hitleriste. 0 parte a trupelor hitle-riste din Balcani, de sub comanda lui vonList vor fi deplasatc spre frontul de rdsdrit,doar dupa declansarea agresiunii antisovietice(in iulie august 1941) nu In mai iunie1941 (vezi p. 651).

Este inexactii apoi afirmatia cd actiuneade eliberare a nordului Transilvaniei a Inceputabia la 21 septembric (p. 659). tried din zivade 16 septembrie fuseserd eliberate completteritoriile fostclor judete Trei Scaune i Ciuc,iar pe celelalte fronturi fuseserd oprite toateactiunile ofensive inamice, dupd 18 septembrietrupele aliate romano-sovietice trecind pre-tutindeni la contraofensivd. Este de discutatapoi dacd se poate considera actul de la 23August 1944 ca fiind Inceputul etapei con-structiei societSlii socialiste", cum afirmilautorii la p. 659.

Fiecare capitol din lucrare este Insotit de

1075

o bogatd bibliografie. Desi aceasta bibliografieeste selectivd, autorii avind deci libertat easd aleagd din numeroasele lucritri pc cubeconsiderate de ei a avea o mai mare importantalipsesc, totusi, unele lucrdri deosebit de valo-roase si care au adus contributii noi la Idmu-rirea unor probleme importante, care ar fitrebuit deci citate, de vreme ce se mentio-neazd i citeva articole aparute In Magazinistoric" sau Tomis". Ne gindim, de pilda,la monografia lui Camil Mure}an dedicatdlui Iancu de Hunedoara (p. 305), la excelentacarte a lui erban Papacostea despre Olteniasub ocupatia austriaca (p. 460), la studiullui M. Berza despre evolutla haraciului Insccolele XV XVIII etc. Avem impresia cd,in selectarea bibliografiei, an intervenit unclecriterii subiective. genere, lipsesc lucrdrileaparute dupd anul 1968, desi lucrarea a fosteditatd In 1971.

Meritd a se sublinia In mod deosebit bogat iade ilustratii a volumului, ilustratii bine alesesi bine realizate din punct de vedere tehnic.Explicatille destul de ample ce le Insoltscshit menite sd completeze textul propriu-Iisal 1nel-di-H.

In Incheiere, cu rezervele ardtate mai susreferitoare la orientarea, structura, precuinsi la unele lipsuri de documentare, care pri-vesc indeosebi epoca mai noud, consider:1msinteza de istorie a Romaniei prezentatä aicica fiind un instrument util de informare pentrucititorii dornici sa cunoased istoria poporuluinostru de-a lungul milenarei sale existente.

N. StnicescuTr. Udrea

* * * A. D. Xenopol, Studii privitoare la viala i opera sa, coordona-tonii volumului L. Boieu §i Al. Zub, Bueure§ti, Edit. Academiei, 1972, 443 p.

Plnd in prezent la noi Inca nu s-a scris o istoriea istoriografiei romanesti nici ca studiu mono-grafic, nici sub forma unel culegeri de studii

articole, cum ar fi firesc la Inceput, pInd

a se ajunge la elaborarea unei sintcze pe aceas-tA Dar atunci cind se v a scrie va trebui55 se arate el, In a doua jumatate a secoluluial XIX-Iea i I Inceputul secolului nostra,

In

5i

tema.

www.dacoromanica.ro

1076 RECENZU

cercetarea istorica in Romania a cunoscuto notia etapa a existentei sale, prin activi-tatea bogata i multilaterala ca tematicaa lui A.D. Xenopol de la a carol nastere s-auImplinit recent 125 ani. Mai mutt chiar, cuacest prilej, va trebui sa se sublinieze nu numaicaracterul valoros al lucrarilor sale istorice,filozofice, economice etc., dar si faptul eaacestea depasind hotarele Romanici 1-au im-pus In cercurile stiintifice de specialitate dinalte tari europene undc a fost apreciat laadevarata sa valoare de Care contemporaniisal.

Pina atunci insa comemorarea unei ju-matati de veac de la moartea lui A.D. Xenopol

in 1970 , prilej binevenit pentru prezen-tarea unor aspecte diferite din viata si operasa in cadrul unor sesiuni stiintifice desfasuratein principalele noastre centre universitare, apermis alcatuirea unui volum de studiiarticole pe aceasta temil, menit sii ne dea oimagine mai completa asupra sa declt o aveampind acum.

Fara indoiala ca volumul la care ne referimpe care-1 recenzam nu cuprinde tot ce s-a

scris i s-a spus cu acest prilej desprc A.D.Xenopol, multe articole, studii si cuvinteocazionale pe aceasta tema fiind publicateprin diferite periodice de istorie, filozofie, eco-nomic etc., In uncle reviste cu caracter literar-stiintific, precum si in presa noastra cotidianade mare tiraj. Totusi, prin continutul saucu o tematica destul de diversa volumulde fat& a alms de la Inceput atentia specia-listilor i prin urmare el necesita nu numai osimpla prezentare ci o analiza mai adincaa aprecierilor facute asupra lui A.D. Xenopolde catre reprezentanti al generatiei actuate deoameni de stiinta.

Privit In ansamblu volumul de fatii seimpune mai Mtn prin numarul destul de marede lucrari, aproape 90 de titluri, i apoi prinvarietatea problemelor abordate pe margineavieLii i operei marelui istoric roman. Aceastase explica prin faptul ca A.D. Xcnopol caistoric a avut o viziune deosebit de largaasupra menirii stiintei careia i s-a consacrat,In sensul ca aceasta trebuie sa fie atotcu-prinzatoare, iar istoricul sa Intcleaga si sastudieze cele mai felurite aspecte ale civili-

zatiei. De aceea in aceste lucrari A.D. Xenopoleste privit nu numai ca isloric desi aceastaa fost preocuparea sa de baza ci i ca filozof,economist, sociolog, filolog, folclorist, biblio-log, pedagog, literat i chiar ca politician inmasura in care acesta a inteles sa participela viata politica din vremea sa.

Activitatea istoriografica a lui A.D. Xe-nopol este studiata in acest volum alit inansamblu cit si separat in cadrul unor anu-mite probleme de istorie romancasca i istorieuniversala pentru realizarea carora inareleistoric roman a Intreprins studii speciale deMalta I inuta stiintificit. Ast fel, unul din autori( V. Macin) arata pc drept cut int. ca In ansamblul istoriografici romanesti moderneA.D. Xenopol reprezinta etapa de maturizare" a acesteia, deosebindu se cu. totul devechii istorici ai epocii romantice atit printematica subiectelor pe care le a abordatcit mai ales prin mijloacele de investigaLlepc care le-a subordonat unei nictode riguroase de cercetare tiin%ificil. Numai in acestfel se mentioneaza de acelasi autor insufletit totodata de un patriotism arzator,calauzit de o conceptie progresista In intelege-rea faptelor istorice si stapinit de un spiritcritic creator a putut reali7a A. D. Xenopolacele opere istorice a caror utilitate se mai impune i astazi. in fine, este subliniat faptul caactivitatea istoriografica a acestuia poartain ansamblu amprenta saNantului care, da-ruindu-se pc sine, scoate la iveala din arhivedocumente de mutt uitatc carora, dupa origuroasa selectare, le da o interpretare stihiifica, pentru a mince noi Inmini In trecutul

Indepartat al istorici. In legatura cu accastaobservalie, asupra operei integrate a lui A.D.Xenopol, un alt autor (AI. Zub) afirma caacesta face parte dintre pionierii stiinteiromanesti pentru care investigatia documen-tara In biblioteci avea valoarea celei Mire-prinse In arhive, munca de bibliograf si documentarist facInd parte integrantil din preo-cuprite pe care trebuie sit le aibe un adeva-rat istoric.

Autor al primei sinteze a istoriei poporuluinostru, alcatuita la nivel stiintific europeanIn mind cu mai bine de opt decenii, A.D.Xenopol s-a dovedit a fi In acelasi timp si un

pi

si

www.dacoromanica.ro

ii RECENzu 1077

specialist valoros pentru problernele fiecdreicpoci in parte. In acest sens cltiva istorician studiat concluizile la care el a ajuns In generalin problemele de istorie veche a Romaniei,in problema continua:1th poporului romanin Dacia, In problemele evului mediu roma-nese, in uncle problethe ale istoriei moderne

Romaniei (ea de ex. realizarea unitatiipolitice a poporului roman) si in anumiteprobleme de istorie universalä.

Din cercetarile lor trebuie retinute ellevaconcluzii deosebit de interesante privitoarela opera lui A.D. Xenopol. Mai !nth se aratdca acesta a adincit problema originii ro-nulnilor in lucrarile sale, demonstrind pe bazai/voarelor istorice, ce i-au slat la indemind,pe de o parte continuitatca elementului tracicsedentar In perioada dominatici scitilor no-mazi, permanenta dacilor sub dominatiaromana, rolul de bazA al dacilor in formareapoporului roman, iar pc de alta continuareaprocusului de romanizarc a Daciei tc timpulImparatului Gallienus, continnitalca populatieilocale daco-romane i dupd pdrasirea admi-nistrativil si militard a provinciei, contri-hut ia migratiei popoarelor la intarirea vita-HUN daco romane, convietuirea daco-roma-nilor cu sla\ ii, caracterul esential roman alcrestinismului daco-roman, mentinerea auto-ritatii si influentei Imperiului roman inDacia si dupd retragerea aureliand (R.Volpe).Toate acestea i-au permis marelui istoricroman sd respinga cu argumente stiintificecunoscuta teorie tendentioasa rtisleriana in-firmata ulterior, pe baza unor noi izvoare side cercelarile specialistilor din zilele noastre.Mai mult chiar, se arata lntr-un alt studiu,tezele formulate de A.D. Xenopol cu treisferturi de veac in urmA privind continui-tam populatiei daco romane, protoromanesi romanesti pe teritoriul Daciei care au fostconfirmate de atunci incoace si sub aspectulcontinuitnii indeletnicirilor agricole ale aces-lei populat (M.M. Alcxandrcscu-Dersca

Valeriu Bo:gam).Ca medievist, A. D. Xenopol este aratat

ca un distins si valoros specialist prin lucrarilesale consaerate Intemeierii slatelor feudaleromane?ti si a institutiilor lor fundamentale,a luptei poporului roman linpotriva domina-

11e1 otomane in cursul careia epoca luiMihai Viteazul ocupa un loc deosebit prinrealizarea unitAtii politice a tdrilor romanesi a dezvoltdrii culturii noastre medievale.Relativ la aceste cercetari se subliniazd Intr-un studiu (N. Grigoras) ca istoricul roman aInteles rolul complex in istorie al unor perso-nalittiti ca tefan cel Mare loan vodd celViteaz, Mihai Viteazul. Asa de ex. dupd A. D.Xenopol, acesta din urmd a fost nu numai unmare comandant militar, un rilzboinic nein-fricat, un mare diplomat, ci mai !nth de toateun product al timpului si poporului salt",in sensul cà a aparut pc scena istoriei Intr-linmoment hotaritor si s-a integrat armoniosaspiratiilor seculare ale poporului cdruia Ii

apartinea, pentru a dobindi prin lupta liber-Utile si independenta statald vremelnicpierdute.

Dar marele istoric roman a studiat pro-blema personalitatii in istorie nu numai inIncrarea sa fundamentald Isloria ronuinilordin Dacia Traiand, ci in mod sistematic Inprelegerile de deschidere a cursurilor univer-sitare de la inceputul secolului al XX-leadezbilind un interesant sir de teme ca : de-finitia personalitatii, geneza personalitatii,personalitatea si masele populare, legea d ebaza a nasterii si formariiprezentala intr-un alt studiu din volumul pecare-I recenzArn Birsdnescu).

Tot relativ la cerceldrile de medieNisticAale lui A.D. Xenopol se mai arata ca dezvol-tarea culturald a tArilor romane a fost stu-diald de acesta In strInsd legaturd cu situatiapolitica si economica fapt care i-a permis sastabileascd o interdependentd obiectiva intreele.

Ca istoric al epocii moderne A.D. Xenopola fost atit primal nostru istoric al UniriiPrincipatelor, clt si al desavirsirii unitãtiipolitice a poporului roman, activitate cares-a remarcat o vreme prin studiile sale publicateIn diferite periodice de specialitate i apoiprin modal de a concepe cadrul geografical primei sinteze a istoriei poporului nostru.Ca militant neobosit al desavirsirii uniriiliolitice a poporului roman marele istoric aveasd ceard Inca din 1914 intrarea Romaniei inrazboi aldturi de puterile Antantei de a cArei

a

personalitatii,

ni

($1.

www.dacoromanica.ro

1078 RECENZEE 10

victorie nu se lndoia si care avea sA fie tot-odatA i garantia realizarii acestui vis secu-lar al poporului nostru (V. Netea).

In fine relativ la problemele de istorieuniversalA se mentioneazA Intr-unul dinstudii ca A.D. Xenopol, ca profesor titular deistorie universalA la Universitate, a cautatsd Incadreze istoria romanilor In istoria uni-versala pe de o parte, iar pe de alta, mai alesIn manualele sale scolare, a acordat o prio-ritate justificatA potrivit conceptiei carea stat la baza alcatuirii lor spatiuluipolitic european in intelegerea principalelorevenimente istorice de care era legatA soartapoporului roman, In sensul cd acesta a lostadeptul europeocentrismului, ca multi altiistorici din vremea sa, de ex. Ranke, i chiardin zilele noastre. Mai mult chiar, In acelasistudiu se aratA cd marele istoric roman a datindicatii interesante cu privire la periodizareaistoriei universale, mai ales prin rolul con-ferit revolutillor ca mornente de rAscruce Inistorie (V. Cristian).

Multe din studiile consacrate operei luiA.D. Xenopol, aflate In volumul pe care 11recenzam, se referA la gindirea sa filozoficãaplicatA in cercetarea istoriei. Acesta n-afost propriu-zis un filozof, care sa fi emis teoriioriginate, pentru a i se rezerva un loc deosebitIn rindul filozofilor romani din epoca modernA.Totusi, ca un istoric cu vederi foarte largiasupra sferei stiintei careia i se consacraseconsecintA probabil si a anilor de studii te-meinice de la universitAtile din Germania,unde invatase dreptul, filozofia, limbile cla-sice etc. acesta a fost dublat in lunga sacariera stiintifica de istoric, de pnste cincidecenii, cu aceea de profund ginditor, inzes-trat fiind cu o rarA capacitate de analizA sisintezA a faptelor. Astfel, multi au vazutIn el un filozof al istoriei mai ales clInd a cAutatsA stabileasca in unele din lucrarile sale

principiile de baza ale determinismului In

istorie, felurile cauzalitatiI In succesiuneafaptelor istorice, notiunea valorii In istorie,emnificatia legii abstracte, modelul specifical istoriei prin serii, principiile fundamentaleale teoriei generale a stiintei, unitatea dintre

teoria tiintei, clasificarea stiintelor i filozofiaistoriei, raportul dintre psihologie i istorieetc.

Din aceasta cauzil multi specialisli carei-au analizat lucrarile de acest fel consideracã teoria asupra seriilor istorice elaboratade el ramine o valoroasA i originalA incercarede a delimita determinismul social si de astabili pe aceastA cale legitimitatea istoriei castiintA" (E. Slue), ea el este un deschizAtor dedrumuri In problema previziunii fapteloristorice (Miron Constantinescu), ca poatc ficonsiderat intemeictorul logicii succesiunii(N. Gogonca(d), In fine, a a ajuns sa fie soco-tit un ginditor multilateral care prin auten-ticitatea i profunzimea creatiei sale a re-usit sA afirme o conceptie notra asupra isto-riei" (C. Marin) si un pionier in abordareaproblemei valorii In istorie (I. Pasc( di).

De acelasi interes se bucara i studiile Incare este analizatA conceptia istorica a WIA. D. Xenopol in problema implicatiilor va-lorice (V.V. Mirescu), a cauzalitatii istorice(0. Buhociu), In aceea a semnificatiel legiiabstracte (Gh. 7'oma), In problema clasifi-carii stiintelor (S. Child), a modelarii istorieiprin teoria seriilor (V. Bulgaru), ca si viziuncasa integralistA asupra factorilor dezvoltãriisocialc (E. Gheran-Metves), conceptia sa asupracauzalitAtii ca o componenta importanta ateoriei sale asupra istoriei (P. Cured), teoriasa despre specificul national In cultura ( I .Vetisanu), interesul sau pentru unele probleineale mentalitatii colective fiind prin acea.staun deschizator de drum In unele problem alecercetArii istorice actuale (Ion Gr. Ion), apre-cieri care duc la concluzia unanimA ca operalui A.D. Xenopol din punct de vedere filo-zofic este a unui cugetAtor maturizat care ainteles faptul istoric numai dupa un severdiscernamint stiintific (I. Petrooici).

Ca si lucrarile filozofice cele economiceatrag atentia specialistilor mai ales atuncichid unele din etc depasesc caracterul istoricenuntind adevarate teorii noi In dezvoltareaeconomiei nationale a Romaniei din a douajumatate a secolului al XIX-lea si la ince-putul secolului nostru. Asa de ex. analizItutteoria economica generala In scrierile 'lui

www.dacoromanica.ro

11 RECENZTI 1079

A.D. Xenopol, unul din aulori (V. Iola) con-sidera ca latura pozitiva a acesteia trebuieconsiderata a fi o contributie Insemnata ladezvoltarea gindirii economice stiintificedin tam noastra". Un altul (Gh. Dobre) eau-tind sa scoata In evidenta semnificatia teo-relica a Studiilor econornice elaborate de mareleistoric roman afirma cii aceasti lucrare re-prezinla o cercetare stiintifica de tip macro-economic la nivelul unei economii nationaleelaborata prin metode de natura sociologicasi istorica". In fine, Intr-un alt studiu sedemonstreaza ea A.D. Xenopol n-a fost numaiun istoric si un filozof al istoriei ci i un filozofal stiinlei economke din tara noastra (VCNichih ).

Tot In categoria studiilor consacratc lu-crarilor economice, elaborate de A.D. s cnopol,se lnscrie si studiul in care este analizata con-ceptia acestuia in problema agrara din Roma-nia la inceputul secolului al XX-lea. In acestsens autorul respectiv (Ecal.learnt) scoate in evidenta solutiile propusede A.D. Xenopol pentru rezolvarea problemeiagrare, soluii menite mai mult sa limilezedeclt sa lichideze exploatarea crania a Ora-nilor.

In ultinia parte a acestei culegeri sint oseric de studii care se retell la uncle pre-ocupari ale lui A.D. Xenopol care Intregescimaginea pe care trebuie s-o avem asupradesfasurarii activitatii sale stiintifice multi-laterale. Din aceste preocupiiri retinem pe celepedagogice (Stela lancu), didactice (D. fler-lescu), politice (N.C. Enescu), literare (R.Zastroiu), folcloristice (A. Focht), filologice(St. Durnistracel).

In fine shit cites a studii in care surprindemraporturile lui A.D. Xenopol cu istoriciiromani din vremea sa, de ex. cu B.P. HasdeuN. lorga, V.A. Urechia, Gr. Tocilescu etc.(D. Ilcrindei), pozitia acestuia fata de uncleprobleme sociale (L. Boicu), legaturile salecu unele probleme generale ale societatii incare a trait (J. I3enditer), cu Academia Ro-mana al carei membru a lost Inca din 1889(P. Popescu-Gogan), cu cercurile stiintifice depeste hotare (Al. Constantin). Din toateaceste studii ca si din cele precedente Intoc-

mite cu o deosebita competenta, bazate Inspecial pe cunoasterea destul de buna a vietiisi operei marelui istoric roman, rezulta caacesta a fost un mare oni al stiintei uni-versale In epoca In care a trait.

In lucrarea de fata autorii studiilor lacare ne-am referit au intreprins cercetari ampleasupra operei i vietii ha A.D. Xenopolcautind sa scoata In evidenta noi i noi aspectedin contributia acestuia la dezvoltarea istorio-grafiei romanesti moderne. In acest sens inatentia lor a fost In primul rind marele numarde lucrari tiparile Inca In timpul vietii, In-cepind cu primele sale articole publicate Inperiodicele de specialitate la sfirsitul secoluluitrecut, continulnd cu prelegerile tinute laUniversitate i Incheind cu prima sinteza aistoriei poporului nostru alcatuita pe baze

Un lucru Insa a fost omis de coordo-natorii volumului de fata i aniline acela de ada In anexa o bibliografie completa a lucra-rilor lui A.D. Xenopol, tinlnd seama mai alesde interesul pe care 1-ar trezi acest instru-ment de lucru In rIndul specialistilor, precumsi o bibliografie a lucrarilor care s-au ocupatpina acum de viata i activitatea acesteipersonalitati de seama. De asemenea, credca ar fi fost util, ea volumul sa fi cuprinsun indica general si o ilustratie adecvata asacum se obisnuieste In astfel de ocazii.

Desigur, ca ar mai fi Inca multe de spitscu privire la viata si opera lui A.D. Xenopol,personalitatea acestuia constituind o sorsaaproape inepuizabila, daca astfel de cerce-tiri s-ar continua, pInd la aparitia unei bio-grafii conceputa pe un plan stiintific. CIt

priveste studiile cuprinse In acest volum prinproblematica ridicati i prin elementele noisi de un deosebit interes ele reprezinti o va-loroasii contributie la cunoasterea unor aspecteale istoriografiei romanesti moderne, donn.nata In buna parte de figura mareataaceluia despre care profesorul spaniol Fran-cesco Elias dc Tejada afirma ca este unscriitor de dimensiuni universale care depa-seste frontierele patriei sale".

Constantin $erban

Negruli-Mun-

5tiintifice,

www.dacoromanica.ro

1080 RECENZII 1 2

* * Ceildtori strdini despre tdrile romdne, vol. III, ingrijit de MariaHolban, M. M. Alexandreseu-Dersea Bulgaru §i Paul Cernovodeanu, Bu-eure§ti, Edit. §tiintifiel, 1971, 767 p. en ilustr.

Al treilea volum de relatdri ale caldtorilmslràini despre tarile romdne apare mai masiv,mai Inchegat atit tematic, cit i tehnic-redac-tional. Aparitia noului volum contureazd simai pregnant monumentalitatea acestei serii,care va ft fard precedent in istoria editillorde izvoare din tam noastrd. Dacli colectiileDoeumente privind istoria Romaniet §i Docu-menta Romaniae Ristorica cuprind perioademai vechi ale istoriei noastre medievale, acestevolume de izvoare externe completeaza In mod

continutul cronicilor interne ale feu-dalismului romdnesc dezvoltat.

Din repertoriul cronologic anexat volumuluirecenzat reiese ca perioada tratatd se reducela o epocd relativ scurtfi de 13 ani (15841596). Bogiltia de informatii asupra evenimen-War este explicabila. Aceastii epocd este caracterizatà prin domnia lui Mihai Viteazul

evenimentele campaniei lungi a Ligii cres-tine, cind (Mile noastre se Oscan In obiec-tivul opiniei publice europene. Propagandaiezuitã si organizarea campaniei antiotomane,interferatd cu citeva relatii ale unor curtenidin Alba fulia, fac ca sã predomine relatdrilei taliene.

Dup. introduccrea sinteticd, deosebit decompetentd, semnatd de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, urmeazd lunga si interesantaexpunere a lui Franco Sivori despre TaraRornaneasca, stapinirea i peregrindrile luiPetru Cercel. Aparatul critic si studiul bio-grafic introductiv este la iniiIiine, ca de alt-fel 5i la ceilalU autori cuprinsi in volum. Foarteutile sint observatiile la acele pasaje, uncleautorii externi exagereaza, san afirma obi-ceiuri sau intimpldri gasite In neconcordantAcu izvoarele interne.

Dupd Sivori urmeazd seria lungd a unorselectfiri din scurte rapoarte iezuite (G.P.Campani, Milanesi, Ferrante Capeci). Pentrurelatdrile sale despre romdnii din Banat area mare importanfd textul lui Valentin LilaBogat In informatii se prezintá raportul

primei misinni iewite In Moldova, dar maiales corespondenta i actele lui Alfonso Canino.Din relatdrile vestitului iezuit spaniol palmplitrunde in intimiliMile curtii princiare dinAlba

Dacd expunerile iezuitilor insistii asuprasituatiei catolicilor din cele trei principate,615tond francez Jacques Bongars I5i cu legeinformatiile de la intelectualii protestanli maghiari 5i sasi din Transilvania. La el atitudinea aristocraticd fatd de ronulni este poatemai accentuatil ca la autorii catolici. Celdlallautor francez cuprins in volum. Francois dtPavie, ne (IS descrierea itinerantd a Dobrogeisi Moldovei. Cu exceptia lui Henry Cavendish,relatdrile celorlalti emisari englezi (HenryAustell, William Harborne) shit &slut de sumare.

0 nuantil specified prezinta istorisirilenegustorilor raguzani (Pascal de Marlin,Poli, Giovanni de Martini Poli, Paolo (;iorgi).Fiind In relatii familiale cu multi boleti paminteni 5i locuind decenii in Muntenia 5i

Moldova, ei vedeau realitatile romilnesti dinhiuntru", avind acces 5i la curtile voievodale.

In Transilvania o situatie asemdnatoareo avea Felicien de Herberstein, care de5i eraaustriac, avInd feude In zona BSii Mari,fAcea parte din nobilimea ardeleand. LesionGyulafi §i loan C:imor Decsi cu toate c5 aufost originari din Ungaria, trdind decenii tnTransilvania, descriu itinerarul lor moldove-nese vdzut prin prizma intelectualitillit maghiare din Ardeal.

Dintre cdliStorii polonezi Stanislaw War-szewicki descrie Moldova, iar Lubienieckirelateazd despre solia sa la curtea lui MihaiViteazul. Multe elemente geografice i topo-nimice pretioase contine jurnalul de aildtorieprin Moldova 5i Dobrogea a diacului moscovilTrifon ICorobeinikov.

Cercet5torii campaniei antiolomane din1595 de acorn Mainte nu pot face abstracticde folosirea acestui volum, care, pc lIngS

fericit

*

Baia.

www.dacoromanica.ro

13 RECENZII 1081

faptul ca a reunit toate relatiile externe risi-pile prin diferite publicatii, pune la dispozitiacititorilor si texte necunoscute la noi pinaacurn. Pregatirea coalitiei crestine a atras InTransilvania personalitati ca emisarul Vati-canului Alessandro Comuleo-Komulovi, pemint iul apostolic Alfonso Visconti 5i pcCosinw Capponi din suita sa. Despre campaniacrestind avem o serie de relatii italienesti(Filippo Pigafella, Silvio Piccolornini, 0 suldde loscani) precum i unguresti (Md !yds.Kis, Valentin Prepostvciri, Petru Pellerdi,Mihael Horvrith). Aceste descrieri comparatcajuta sa deslusim mai bine adevarul de mis-tificare, accentuata mai ales prin prezen-tarea principelui Sigismund Bathori drept unveritabil erou catolic". Personalitatea pro-eminenta a razboiului a fost lnsa, Ilya In-doiala, Mihai Viteazul. Figura lui legendara afost observata chiar din lagarul otoman: asao descrie in primal rind prizonierul turcilor,spaniolul Diego Galan, autorul unei pasionantedescrieri de calatorie pe Dunare. 0 marevaloare documentara au si evenimenteleacestei campanii vitzute din tabara otomana(Sinan Paso, Nichifor Dascalul, Ceaus lure).Tot evenimentele din anii 1591-1596 shittratate In relatiile mai scurte semnate deGiuseppe Pisculo, Francesco Pastis din

Candia, Cesare V iadna, Stanislaw Chanski,Giovan Pietro Giordano 5i In jurnalul decampanie al expeditiei lui Jan Zarnoyski inMoldova.

Choroglafiile, alit de caracteristice pentruprimele cloud volume, au acum o ponderemalt mai mica. Abstractie facind de datelegeografice pretioase cuprinse In aproape toaterelatiile (mai ales Sivori) si descrierea ano-nima a Moldovei , descrierea generala a Tran-silvaniei apare =nal In relatarile italienilorde la curtea Bathorestilor : Pietro BustoGiorgi Tornasi. ReIaiile lor hisa sint proaspete,i nspirate din date cunoscute nemijlocit.Astfel, este demna de. retinut, ca Incheiere,observatia foarte interesanta a lui Tomasi

despre mindria ntionala i constiinta romanaa romanilor : Ei socotesc de ocara numelede valah, nevoind sa fie numiti cu alt cut Int,

decit romanesc si mindrindu-se ca se trag dinromani."

Observat.iile noastre se refera si de aceastadata la aspecte secundare : corectari geogra-fice, completari bibliografice i alte precizaride amanunt. Acestea totusi ne par importantepentru identificarea mai exacta a locurilor,localitatilor i evenhnentelor amintite, precum

corelarea stirilor transmise de calatoristraini cu izvoarele interne.

1 Franco Siuori. Redactorii volumului co-mentind denumirea provinciei marelui ban,numild Craiova", precizeaza ca aceasta seciteste Oltenia (p. 8,14). Se stie Insa ca choro-nimul Oltenia este de origine noua, deci ar fifost bine dacil se trecea in subsol si formaoriginala a acestui nume. Despre BSrSiadin Tirgovisle (p. 12) trimitem din nou lastudiile lui Pavel Chihaia, unde sint citaterelatarile lui Sivori, Francesco Pastis de Can-dia si Filippo Pigafetta I. La arnintirea celor16 judetc si 21 de tirguri (p. 14) se putea In-cerca Insirarea lor pe baza documentatieiinterne existente.

Incepind cu Sivori (p. 20, 41, 160 etc.)vorbindu-se de trecatoarea carpatica dintreBran si Rucar se aminteste de muntele PiatraCralulni asa cum urmeaza. Sivori : Dupd cloudzile am iesit din Tara Romaneascd treclndmuntii ce despart o -lard de cealalta si carestilt foarte abrupti i greu de urcat, astfel caIn unele locuri drumul este atit de greu, !nettau trebuit sa fie trase caretele cu fringhiispre vlrful muntelui 76, trecind peste anumiteschelarii de lemn puse in aceste trecatori Inacest scop" ; nota 76=Muntele Piatra Craiu-lui. Bongars, P. 160 : Am trecut la coborirepeste o stinca numita Piatra Craiului101 peunde trasurile stnt coborite cu funiile" ; nota101 Kanigstuhl. Pigafella, P. 551 : De la'hoLar' se coboaril muntii drept la vale specmiazazi, si se da o trecatoare a unui munte1nalt, numit Sinpetru 62 pe virful caruia se

Pavel Chihaia, Gotische Baudenkmiilersiebenhiirgischer Meister in Gimpulung-illuscelund Ttrgoviste, In Forschungen zur Volks-und Landeskunde", XI, Sibiu, 1968, nr. 1,p. 66-67.

5i

si

--.

www.dacoromanica.ro

1082 RECENZII 1

trag carele cu inullS trudä si la coborlt enevoie sa fie folosite funii din cauza prApas-tiei uriase. De acolo drumul este sapat derlul Dimbovita..." ; nota 62 Petersperg.Muntele domina comuna Sinpetru de MOBrasov.

DupA parerea noastra, aici persista o

confuzie geografica, deoarece nu se poateadmite ca vechii calatori sa fi urcat muntelePiatra Craiului (2 239m) 2, nici macar munteleSinpetrului (Lempes 701 rn), care de altfelnici nu se gAseste pe traseul Brasov-Cimpu-lung. Lucrurile se lamurese Indata, daca pre-ciz5m, cd in evul mediu prin Piatra Craiulni(KOnigstein, Lapide regis) nu se inklegeamasivul calcaros cunoscut azi cu acest mune§i care atunci se numea Mun(ii ZArnestiului,ci seclorut drumului Brasou-Cimpulung free-ventat si dificil de lingd Podul Dimboviki,cunoscut sub numele de Ordlii. Schelariile,adicA sectoarele de drum podite, i funiileamintite de calatori apar adesea In documen-tele interne, cum ar fi socotelile Brasovului,precum urmeaza

1496-1507 Radu cel Mare : Despreniste oameni, pe care prins la podurilede la Ordlii, ca ar fi stricat i rasturnat podu-rile" 3.

Inceputul secolului al XVI-lea : Lapodurile de la Oratii" (Ha Alocmobe y wpaThe)4.

1521 : Pontem in Lopide regio fecit ;iudici in Rosno qui fuit in Lapide regis viarnibidem pracparandum" 5.

2 In acest masiv nu este nici o cetatemedievala, Pigafetta vorbeste totusi (Cdlatori,III, P. 561) de cetatea Chiral Petra" Invirful careia e un mic castel cu artilcrie.Acesta se poate referi numai la cetatea de pcDealul OrAtii, numita cetatea Rucar. cf. GustavTreiber, Die Burg bei Rucdr, In Das Burzen-land", IV 1, Brasov, 1929, P. 56-62, siGrigore Ionescu, Istoria arhilecturii In Romd-nia, I, Bucuresti, 1963, P. 73.

3 loan Bogdan, Relatiile Tara Romdnesticu Brasovul fi cu Tara Ungureascei, Bucuresti,1905, p. 228.

4 loan Bogdan, Documente fi regeste. .Bucuresti, 1902, p. 53. Expresia PodurileGraff corespundea termenului sasesc KOnen-gsbrack" folosit si In secolul trecut. Cf. Archiv.des Vereins", VI, p. 384.

6 Quellen zur Geschichte der Stadt Kron-stadt, I, Brasov, 1886, p. 356, 463 (mai josQuellen).

1532 : Rosnyoiensibus ratione pontisdes Kynnins Steyn" ; 1533 : Pontis obinilapidis regis dictae in alpibus, supra CastrumThercz existentem", cf. Quellen, II, p. 276,323.

1541 : Inhabitatoribus oppidi Rosnyoquod paraverunt pontes in Lapide regio utnominant auf des K(Onigs) Stein", cf. Quellen,III, p. 124.

1548 : Pro I magna zona vulgo Lyn(funie, cablu, n.n) circa lapidem regiurn utenda,dum nuntii introducentur in Transalpinum",cf. Quellen, III, P. 430.

Drumul de la OrA(ii trebuia descoi idres" 6, mai ales din cauza convoaiclor cetransportau uriasele butoaie umplute cu vinromanesc 7.

Numele nobilului ardelean LadislauSombory 8 se ortografiaza Sombori sauZsombori (de la satul Jimbor-Zsombor),Insa In nici un caz Szonibori (p. 21 si urm.).Despre Wolfgang KovAcsóczy (1540-1591)mai recent a publicat un studiu KopecziBela 6. Bibliografia referitoare la GiorgioBlandrata nu se poate reduce la EnciclopediaUnhand ; ea cuprinde numeroase titluri redac-tate In limba engleza 10, germana 11, polona 12

Catalogul documentelor romdnesti din arhi-vele statului Brasov, vol. I (1521-1795),Bucuresti, 1955, p. 157 (anul 1773).

7 F. I. Sulzer, Geschichte des transalpini-schen Daziens, Viena, 1781, p. 332-334,si Das Burzenland", IV 1, P. 58-62. DespreIntreaga problema vezi Pavel Binder, Dru-murile fi plaiurile Tarii Birsei, In Studii

articole de istorie, XIV, 1969, p. 213 211.8 Szabó T. A., Sombory Ldszló gyerme-

keinek osztozólevele 1594 b(31, In Nyclves irodalointudomanyi kozlemenyek", Cluj(mai jos Ny.I.T.K.), V, 1961, nr. 1, P. 101.

9 KOpeczi Bela, A magyar politikai iro-dalom kezdeleihez., Köi dclóczy Farkas Dial&gusdrol, In Irodalomtörteneti Kozlernények",Bu dapesta,1970, nr. 5 6, p. 577.

10 Wilbur Earl Morse, A History of Uni-larism in Transylvania, England and America,Cambridge, Mass, 1952, p. 34-35.

n Delio Cantimori, Italienische Haerelikerder Spatrenaissance, Basel, 1949, P. 303-309 ;Siebenb iirgische Quartalsehrift", V, 1797,p. 316 332.

12 Konrad Górski, Stadia nad dziejarnipolskiej literatury antylrinitrarskiej X V I n,Krakow, 1919, P. 199-214.

:

i-ati

o

www.dacoromanica.ro

15 REcENZ1I 1083

maghiard 13. l'rivitor la Man Galli pe lingdElek Jakab (si nu Yakab, Kocsárdi Gálfá ...,p. 23, nota 90) se putea referi i la repertoriullui I. Cráciun si A. Ilies 14, unde se India sidatele biografiei sale. Despre viata lui MarcelloSquarcialupi (p. 25), pe 11110 studiul luiBela Holl citat In recenzia precedentd, vezi

articolul semnat de Valerio Marchetti,Rivista Storica Italiana", 1970, p.

1235-237.Peregrindrile lid Petru Cercel In Transil-

vania se puteau lega mai mult de izvoareleinterne. Cronicarul brasovean Michael For-gals, de pildA, era chiar secretarul lui. Conformcronicii lui Forgats, Petru Vodd a venit laRisnov In 18 martie 158515. Medicul pomenitde Sivori cu sigurantA a fost Paul Kerzius,carc urmlnd la Universitatea din Padova,vorbea italieneste". Satul locuit de romani,unde s-a refugiat Petru Cercel, nu putea fiIdlehiu (p. 46 nota 194), care atunci era

considerat drept un sat säsese. Cronicarulbirsan Simon Ntisner, In 1585 rectorul coliidin Ghimbav, aminteste printre locurile depoposire a lui Petru Vodd In Tara BIrseinumai de Rlsnov si Codlea". Raportul pre-zidentilor Transilvaniei lnaintat cdtre regeleStefan Bathori despre intrarea lui Petra(imbriicat In haine sAsesti nefiind primit demagistratul brasovean) este publicat de

13 Jakab Elek. Nehdny adal IllandralaGyorgy elele és jelleme ismerelehez, in Keres-zttny Magvet6", Cluj (mai jos Ker. Magv.),XII, 1877, p. 1 32, si Borbely Istvan,Unildrius polemikusok, In Nen Magv., 1924.

Reperloriul manuscriselor de cronici in-terne, Bucuresti, 1963, p. 225.

13 1585. 18. Mart. : Kommt Petrus Way-Nada oder Cherchel Wayda aus 13leschlandkegen Rosenau, ich Michael Forgats auch mitihm als s( in Diener", cf. Quellen, IV, p. 42.Dedicatia medicului Squarcialupi poart i datade 15 martie.

16 1563 : Paulus Kerzius Transylvanus"cf, Andrei Veress, Malricuki el acla Hunga-rorum in Universilalibus Raliae Sludenlium1221 1861, Budapesta, 1941, p. 198.

17 Hoc anno dominica Palmarum istder Peter Waida mit einem grosscn Schatzaus Bleschland kommen erstlich gegen Rose-nau, daher gegen Czeiden und des Nachtsentrunnen", cf. Quellen, IV, p. 156.

Veress" si se putea confrunta cu textul luiSivori.

Judele cetatii Medias (p. 53), tatill hdTom Koch, pomenit la pagina precedentd,era primarul Ioachim Koch". Chioarul nu esteun oras mic dar Intdrit", ci cetatea mica silnlarita (p. 54). Satul Subcetate (p. 60) maidegrabd se identified cu Seini (Zynyer-Warallya), declt cu Subcetate (Varaghiu,Valkóvaralja) sat, comuna Valcdu de Jos,judet.ul Sdlaj". De asemenea Megyas" (p. 63)este mai curind Mediesul Aurit (caslellum etoppidi) de azi, declt Medisa21. FerdinandNogarola guvernatorul Ungariei pentru Impa-rat" (p. 66) era de fapt cdpitanul UngarieiSuperioare cu sediul la Casovia. DespreGaspar .Magóczy, magnat din Ungaria (p. 68),gasim date si in istoriografia romaneascaIn anii 1554-1556 el era cdpitanul (capi-laneus et praefeclus arcis) cetritii Gyu1a22.

In 1562 cade In captivitatea turcilor, iar In1563 este numit cdpitanul eetAtii Eger dinUngaria. El a fost comitele comitatuluiSolnocul Exterior si a comitatului Torna(1579). Fridrich Pongracz cdpitanul cetStiiSatu Mare (p. 65) fdcea parte din familianobiliard Pongracz i avea posesii In judet.A murit fSrA uImali23.

2 G. P. Carnpani si alfi iezuifi. Incepindcu Possevino, aproape toti iezuitii se plInglnipotriva unui Invatator numit Man sauPetru Saxonul, fost iezuit renegat", care In1585 a devenit rectorul colegiului unitariandin Cluj (p. 76, 81 82, 88 etc.). In surselecatolice el nu este numit nominal, fiMdpomenit doar ca Saxonul".

18 A. Veress, Documenle priviloare laisloria Ardealului, Moldovei si Tar!! Romdnesli,vol. III (1585-1592), Bucuresti, 1931, p.12 14.

13 I. Koch Sarctor, cf. Bielz, Transit-vania", 1862, p. 254, si Quellen, V,p. 269, 482, 486.

20 C. SuCill, Dicfionar, II, p. 149.Ibidem, I, p. 388.

22 David Prodan, lobagia fn TransilvaniaIn secolul XVI, Bucuresti, 1969, vol. II,p. 110.

23 Nagy Ivan, Magyarorszdg csalddai czi-merekkel is nemzedekrendi ldbldkkal, Pesta,1862, p. 441.

§n

11

c,

www.dacoromanica.ro

1084 RECENZII

Studiind istoricul colegiului unitarian dinCluj, acest personaj se poate identifica cuJohann Femmich Leschkircher, adic5 dinNocrich ( Leschkirch). Biografia lui se poatereconstitui pe baza necrologului s5u din 1586,intocmit de un fost elev al lui, Ioan SzilvAsidin Dej24. In 1575 el a fost prefectul scoliiunitariene, in 1580 devine lector, iar In toamnaanului 1585 rectorul colegiului unitarian.Acest necrolog nu pomeneste insä de trecereaMI in anii cca 1581-1583 la credintaMichael Weiss, judele de mai tirziu al Bra-sovului, in anii 1583-1585 elevul colegiuluiiezuit din Cluj, vorbeste cu mult5 calcittrAdespre profesorul lui Johann Leschkircher25,adica de Femmich. Cronicarul Lestár Gyulafimentioneaza cA el, adica Pant Neofitul in1583 a parAsit iezuitii, trecind la nor,adicd la unitarieni26. Identitatea lui Petrusau loan Saxonul, zis Neofitul, cu toatecii avea mai multe onomastici, se poatestabili fin lndoiali cu Johann Leschkircher,deoarece In aceasti perioadi no era alt rectorsas In fruntea colegiului unitarian din Cluj".

In 1584 traiau mai multi nobili din familiaLizar de L5z5rea Gheorgheni, Szir-hegy, si nu Szirkegy p. 78). Lazar Andreiin 1593-1597 a fost judele regal al scaunelorsecuiesti Ciuc, Giurgeu i Casin. Lizir Stefancildea In batilia de la Mezökeresztes In 1596.Localitatea din Sillaj se nume5te Tisnad sinu Tusnad (p. 80). Cine consultil indicele

24 Epicedion de morte viri et doctrinaet pietate egregie excvlti Ioannis FemmigeriLeskircheri, rectoris scholae Clavdiopolitanaea. D. 1586. 27 die Iulij defuncti. A.Ioanne Sziluasio Desino, discipulo, opatianimi ergo, scriptum. Clavdiopoli 1586 adiscipulo Caspare Helt", cf. Régi magyarorszciginyomtalviingok (mai jos R. M. Ny.), Bu-dapesta, 1971, m. 587.

25 ...er seines Lehrers Johann Leschkir-cher, der ihn in der Dichtkunst unterwiesen,mit besonders warmen \\Torten gedekt",cf. Quellen, V, p. XXXIII.

26 1583 : Floc ipso anno Petrus Neosituscollegio lesuitico relicto, ad nos transiitClaudiopoli", cf. Mon. Hung. Hist, II, Scrip-!ores, 31, Budapesta, 1881, p. 15.

27 Gil Kelemen, A kolozsvdri unildriuskolldgium torténete (1568-1900), II, Cluj,1935, p. 384-385, 508.

poate erede eventual eft este vorba de orasulbalnear din judetul Harghita.

G.P. Campani ne relateaz5, efi in februarie1584, cit timp a slat la Alba Iulia toil treiprezidenti si-au Ingropat fiecare din ci citeun fits (prunci nevinovati) cit mai cram noiacolo" (p. 84). Dintr-o publicatie contempo-rani cu evenimentele28, aflim ca de fapt eravorba de un biiat i dou5 fete : SigismundKendi, Elisabeta KovacsOczi 5i ChristinaSombori ; ... eel care ne ataca mai rauadauga Campani a suferit si el al doileadoliu...". Este vorba de Ladislau Somboricare pierdut pe linga fetiti si sopa, pcSusana Valkai. Cei veniti sfi solicite preoticatolici nu erau din Finis (sat In judetulBihor, indicc p. 723), ci din Fenes, adicaFlorestiul de azi (Szaszfenes) de lingi Cluj(p. 15). Therms Varadinenses" nu esteEpiscopia Bihorului (p. 86, nota 29), ci BaiaEpiscopiei, azi Bible 1 Mai, contopit In saintHaien de INA Oradea29. Localitatea dinUngaria este Kisvarda si nn Kisvard (p. 87).Christian Francken, lectorul colegiului unitarian condus de Femmich (p. 88), era unliterat cult, refugiat din Polonia, cu o bogataactivitate literari3° si se putea mentionaastfel la note".

Redactorii volumului nu comenteazi urmatorul pasaj din relatarile lui G.P. Campani :

29 Consolatio Davidis Sigemvndi Cas-soviensis. Dialogus quo praesides Transyl-uaniae suorum morte dolentes consolatur.Clavdiopoli MDLXXXIV", cf. R. M. Ny.,544. Dedicatia autorului : Alexandro Kendio.Volphgango Covacciocio, Ladislao Somborio,praesidentibus Transylvaniae..." Epita-phium pueri Sigismundi Kendi, filii...Alexandri Kendi Epitaphium... virgun-culae Elizabethae, filiolae... VolphgangiCovasocii Epitaphium infantis Christinae,filiolae... Ladislai Somborii Epitaphium...matronae Susannae Valkai, uxoris. .Ladislai Somborii".

29 C. SUCill, op. cit., I, p. 62.30 R. M. Ny., m. 565, 689.

Originar din Germania el a activat.In Polonia, iar de aici a trecut la Cluj unde afunctionat ca lector in anii 1581 1591,cf. Lech Szcznski, Odrodzeniei Reformacjaiv Polsce, 1963, p. 39-49 ; Jakab Elek,Gerendi Jdnos és Francken Kereszt(;ly,In Ker. Magv., 28, 1893, p. 33 38,si Gil Kelemen, op. cit., II .p. 510.

catolied.

si

I

si-a

(11110

www.dacoromanica.ro

17 RECENZH

Chiar a mai dat regele celor (iezuitelor) dinAlba Iulia, pe lIngd o suburbie foarte bund,o m5nSstire la o rnilã depArlare de Albalulia cu un sat (Villa seu pago adiunclo)aldturat de iobagi romilni in numdr de vreo 40"(p. 91). Aici este vorba de mAndstirea aziruinatil Piatra Sf. Mihai (Zenthmyhalkwe,1520 : Zent My11alykewe)32 si de satul roma-nese Tiluti din valea .Ampoiului33. Introdu-cerea calendarului nou (p. 96, 115) a cauzatmulte discutii intre protestanti si cato1ici36.Primii, care se opuncau reformei papei Grigoreal XIII lea, editeazd In 1584 la Oradea ye-chiul calendar iulian35. In anul urmdtor aparela Cluj replica catolicd in problema eaten-darului gregorian, semnald de iezuitul alsacianWolfgang Schreck36.

Unul din copiii lui Ladislao Sombori(p. 102), Alexandru Sombori", a studiat launiversitAtile din Heidelberg (1587) si Padova(1591) IntorcIndu-se la Alba Tolia abia In1593. Familia Kornis din Sinpaul era Intr-ade-vdr conducilloarea unitarienilor din Ardeal(p. 119). Wolfgang Kornis a fost judele regalal Odorheiului i devine socrul lui MoiseSecuiul, viitorul principe ; Kornis moare prinanul 1610. Fiul lui Wolfgang Kornis, GeorgeKornis care In 1586 era la Cluj, peste un aneste Inscris la scoala luterand din Brasov,ca apoi In 1587 sS figureze in matricola

32 C. Suciu, op. cit., II, p. 433.33 Gh. Anghel si Ion Berciu, medie-

vale din sud-yestul Transilvaniel, Bucuresti,1968, p. 27.

34 Calendarul pomenit a apdrut in Craco-via, fiind ultima tipAriturfi in limba maghiarddin capitala Poloniei, cf. R. M. Ny., 568A (1585).

35 Calendarium lulianum pro anno 1585.Magna Varadini (1584 Hoffhalter Rudolf),cf. R. M. Ny., p. 559.

Adversvs avtores Ivliani vt vocantpsevdocalendarij Varadini impressi pro anniMDXXCV carmen... Clavdiopoli 1585 (typ.Heltai)", cf. R. M. Ny., 566. Despre contro-versa calendaristicd vezi i studiul liii NandorKnauz, in Századok", Budapesta, 1869,p. 26.

31 1593. 11 Innii : Alexander Somboriex Italia rediit Albani", cf. TorténelmiTar", Budapesta, 1889, p. 33.

1085

UniversitAtii din Heidelberg38. Dupil pere-grindri i studii strillucite prin Italia, moarela Padova In 159439. Lacul calugtirilor, men-lionat de Capeci (p. 105) se gAsea intre Juculde Jos si de Sus din judetul C1uj40.

Doamna brineasd" amintitd de iezuitulValentin Ladd (p. 120) a fost ElisabetaSeredy, sotia banului Gheorghe Palaties dinIladia41. In privinta identificArii preotuluieretic, amintit de Ladd, avem cloud date.Voievodul Cristofor Bathori In 1580 Iauddpe Stefan Herta (Gyercza) din Viirddiapastor ecclesiae civitatis nostrae Karansebes"

scuteste de &Ili casa lui din Lugoj. Pe dealth parte In anul 1593 Gabriel Zdcan (Zak An)a phit orasul pentru 286 florini, cu care surnda rdmas dator Caransebesul lui StefanMean, pentru serviciile liii din anii 1578159142. Prin urmare Zilcan era rectoruliar preotul eretic, amintit de Ladd, era5tefan Herta (Gyercza)43. Satul Tàuti i cetaleaSf. Mihail (p. 131, 139, 142), &unite In 1585viitorului colegiu iezuit din Alba Tuba, aufost confiscate In 1588, odatii cu izgonireaacestui ordin44. Referitor la Stefan Kakas

38 Georgius Kornis Trans (ilvanus), cf.Fr. Teutsch, Die Studierenden aus Ungarnund Siebenbiirgen auf der Hochschule in Hei-delberg, cf. Archiv des Vereins", X, p. 183.

36 A. Veress, Matricula et acta, p. 516.40 Veress Endre, A kolozsvdri Bathori

egyetem törtenete, cf. Erdélyi Muzeum",Cluj, 1906, p. 184.

41 Pesty Frigyes, A szorenyi bdnsdg ésSzoreny vdrmegye torténete, I, Budapesta,1877, p. 302-303.

42 Ibidem, vol. II, Budapesta, 1878, p.209.

43 Acest Stefan Herta trebuie sà fieidentic en Hercé Stefanu, propovaduitorulEvangheliei lui Hristos In orasul CilvdranSebesului" unul din traducdtorii Paliei de laOrdgie, iar Zecanu Efrem dascAlul de this-cAlie a Sebesului" era Stefan Zilcan, rectorulscolii din Caransebes, cf. P. Binder, Contribultila geneza Paliei de la Ordstie, in Studiabibliologica", III 2, 1969, p. 421.

44 Die lesuiter von diesen 4 Oerthernwegnehmen wiH, als von Weissenburg, ihalkO,Clausenburg und Wardein", cf. Der Mediasch-er Landlag in Siebenbiirgen im Dezemberdes Jahres 1588, In Anton Kurz, Nachleseauf dem Felde der ungarische und siebenbiir-gische Geschichte, Brasov, 1840, p. 134.

Celdli

si

www.dacoromanica.ro

1086 RECENzu 18

(p. 136) trebuia spus cd dui:a studii la Univer-sitatea din Padova s-a Intors acasd In 1580si a ocupat diferite functii In Transllvania".

Satul din CImpia Ungariei corect se nu-meste Gepiu (Gyapju)" si nu Geapiu (p. 145).Mogi le lui Nicolae Telegdi de la livoareleCa Ide (Thermae, p. 148) pot fi identificatecu localitatea Haieu lingA Bãile Episcopiei47.Etimologic Hey jo (1249 : terra Hewyo,1332 : Hevio) inseamnd apd caldA, adicdtermalii. Preotul calvin din Oradea, PetruBeregszaszi, a publicat i In scris discutiasa amintitA, purtatA cu iezuitul Stefan SzantO(p. 148)48.

3 Jacques Bongars. in documentele ger-mane Baia Mare s-a numit Neustadt, tradusIn latind prin Nova Cioilate". Tdranii sasidin zona Bistritei pind azi numesc BaiaMare, Neustadt (noaAtat)60. Lucas Gracerus,om Invatat dar arian" (Lucas Gracerushomme docte, mais Arrien), amintit la Mud(p. 157), este identic cu Luca Kraker dindelegatia plecatii la Varsovia In 1587 (p. 213).El este de fapt cetAteanul aiudean LucasKratzer, amintit i In alte documente".l'ersonajul pomenit la Alba lulia, aldturide doctorul Marcellus Squarcialuppi", DavidSigismundus (p. 158, nota 55), era rectorul5colii protestante din Alba fulia. Originardin Casovia (KosiCe) a studiat la colegiuldin Sarospatak, la Universitatea din Heidel-berg", apoi a fost profesor la scolile protes-

" Veress Endre, Zalankeményi Kakas Ist-van, Budapesta, 1905, p. 32.

45 C. Stiehl, op. cit., I, p. 255.42 Ibidem, p. 281.45 Apologia pro ecclesiis reformatis, actis

impiis synodi Sabariensis opposita, avtorePetro Berexasio, ecclesiae Varadiensis minis-tro Varadini, 1585, Rodolphus Hoffhal-terus", cf. R. M. Ny., 572.

45 1527 : Vincentiu, judele Bistritei, cAtresibieni : de Moldavia ex Nova Civitaterediens Ioannes... unam partem populide Nova Civitate dedisset...", cf. N. Iorga,Documente, XV/1, p. 300.

60 Fr. Krauss, Treppener Worterbuch.Ein Beitrag zum Nordsiebenbargischen Worter-Such, Marburg, 1970, p. 701.

" Ker. Magv., XII, 1877, p. 1-32.52 1577: David Sigismundus Cassovi-

ensis", cf. Archiv des Vereins", X. p. 183.

tante din Oradea si Alba fulia". El a fostun om cult, prieten cu Squarcialuppi i Blan-drata, autor a mai multor lucrAri". GeorgiusMelas la Sibiu (p. 158, nota 68, care nu apareIn indice) a fost primpreot evanghelic (15821592). La nota 78 (p. 159) este o gresealdde tipar : In loc de Kirscher se citeste .Hirscher.Brasovul Intr-adevAr avea trei porti : PoartaSuperioard spre Schei, Poarta MAndstirii saua VAmii si Poarta Portica. Ultimele cloudse continuau prin drumuri care traversauglacisul nilAstinos, plin cu helesteie (p. 159).Cc spune Bongars despre garnizoana cetAtiiBran (p. 160) de fapt se referd la sarcinileplAiesilor romAni, care pAzeau platurile",adici potecile interzise. Trimiterea la lucrarealui Silvestru Moldovan, unde descrie muntiiPiatra Craiului (nota 101), chid de fapt estevorba de Orfitiile de la Podul Dimbovitei,cum am ardtat mai sus, este gresitd.

Se stie cd termenul Siebenbargen s-a reknitinitial numai la comitatul Sibiu, locuit desasi. Astfel prin siebenbiirgensens" multicAlAtori strAini Inteleg numai sasi (vezip. 81, 112). De altfel Tara RomSneasc5 puteafi numitd numai de sasi Blochsland" si nuIn general de transilvAneni. Inscriptia latindde la Bretcu din 1547 a fost descoperitd defapt de Johannes Honterus".

Textul lui Bongars a mai fost publicatIn traducere maghiard 5i comentatd de Sza-mota Istvan".

4 Felician de Herberstein. Arendarea dome-niului Cavnic de cdtre Herberstein este reda Hsi

In Monamenta Comitialia Regni Transit-panic, vol. III (Budapesta, 1877), p. 67. Pivele

53 1585 : David Sigesmundus Cassovien-sis, gymnasii Alhensis moderator", cf. Tor-ténelmi Tar" ,1885, p. 482-486, si SzinnyeiJOzsef, Magyar ir6k, V, Budapesta, 1897,p. I 147-1 148.

" R. M. Ny., nr. 544." Anno 1547 duo fragmenta tabularum

effossa in Ciculia prope Brez", cf. KarlFabritius, Das Religionsgesprach zu Schas-sburg im Jahre 1538 und des WeissenburgerProbstes, nachherigen Graner Erzbischofs An-ton Verantius Bridle an Siebenbilrgen Sachsen,cf. Archiv des Vereins", X, p. 257.

Szamota Istvan, Régi ulazasok Magya-rorszagon és a Balkan relszigeten 1054 1714,Budapesta, 1891.

si

"

+

www.dacoromanica.ro

19 RECENZII 1087

de minereu (p. 192) in Muntii Apuseni senumesc pina azi steampuri. Deoarece In tarAexistA mai multe localitAti Mita (p. 194,nota 44), In acest caz se putea preciza cAeste vorba de cea inglobatA In (trawl Nucet.

5 Les bar Gyulafi. Dupd biografiile mai noi,anul 1607 se considerA data mortii lui Gyulafi(p. 200); aceastA datA figureazil i In reper-twin] Intocmit de I. CrAciun si A. flies. Pe

editia mentionatA, notele lui istoricean fost editate de Szilagyi Sandor57. Impor-tanta culturalii a relatitrilor sale cronicArestieste relevati de Sebestyén J6zsa58. SatulVinczfalva (p. 209), nelocalizat, este amintitde C. Suciu (Vynces, Vintesti)56 si se gAseala izvoarele Cos SLIM din Maramures, mai susde Budestii cu care s-a contopit60. Prin urmarela Intoarcere Gyulafi a folosit pasul Neteda61,a traversat L5pusul romAnesc, T. LApus(numele oficial pentru LApusul unguresc),ajunglnd de aici la Dej.

6 loan Czimor Decsi de Ilaranya. In intro-ducere ctteva 6reseli de tipar : Both Peter(p. 211) este de fapt Bod Peter, apoi KonczJ6zsef si nu Konez, iar revista de istoricliterarA se citeste corect IrodalomtörténetiKözlemények".

In probletna identificAril personajelor carefAceau parte din delegatie se cuvin cltevaprecizAri. Deja Szadeczky Lajos62 a gresit,cind din cauza orlografiei latinizante (Ber-nardo Iacobino Claudiopolitano) a crezut cieste vorba de un medic italian. In realitate

Szilagy Sandor, Gyulaffi Lest&nelan maradvanyai, cf. Tirtenelmi Tar",1893, p. 109 145 193-231.

" Sebestyén J6zsa, Gyulaffi Lestar WM-nth maradvanyainak mavelödésliffteneli vona-lkozdsai, Budapesta, 1905 (Milvelodestorte-neti Ertekezések").

59 C. Suciu, op. cit., II, p. 421.68 Radu Popa, Tara Maramuresului In

veacul al XI V-Iea, Bucuresti, 1970, p. 98,111, 189.

67 Vezi harta cAilor de conmnicatie dinTransilvania, publicatA In volumul Unitate

continuitate In istoria poporului roman,Bucuresti, 1968.

62 Kovacs6czy Farkas (TartInelmi elel-rajzok), Budapesta, 1891.

12 c. 1715

doctorul Bernad Iacobinus63 tatAI croni-carului i notarului clujean Joan Iacobinus(1573-1603)" se trAgea dintr-o familie depatricieni sasi din Cluj. El a fost ales Indelegatia ardeleanA cu scopul ca sA captezebunAvointa unitarienilor polonezi. Acest stilpal unitarienilor din Transilvania moare inanul 160265. Luca Kratzer (si nu Kraker)este identic cu cetAleanul din Aiud, amintit.de Bongars. Tirgul moldovenesc Trotus"(p. 214) este de fapt Tirgul Trotus, care dinlipsa acestei precizAri nu figureaza in indice(p. 748). Cele descrise de autor devin maiclare dacA adAugAm cA aici era punctul devamA moldovenesc pe drumul de jos". Nava(p. 215, nota 19, si p. 217, nota 59) se poatetraduce prin pod umblAtor sau brod si nuprin plutA. PAdurea foarte mare" (p. 217),situatd la nord de Suceava este probabilidenticA cu Codrul Cosminului san Bucovina(Bukowitz")66, arnintit de cOlAtorii polonezi,si de la care codru, nordul Moldovei a primitdenurnirea de Bucovina.

7 Giovani de' Martini Poli. PancratiuSenyei (p. 246) era nobil ungur originar dincomitatul Vas, venit In Transilvania prin1570. Sub Bathoresti a fost sfetnic de curtesi comitele comitatului Tirnava. Sub domniascurtA a Impdratului Rudolf el era untildin cei trei sfetnici ardeleni acreditati lingAgeneralii imperiali67. Dinsul a fost posesoruldomeniultti cetAtii Gil5u68.

8 Alfonso Carillo. Despre nobilul catolic.5lefan Bodoni si familia sa se amintestela KOvari68. Biografia pArintelui Grigore Vasar-helinus (p. 305, 319) a fost IntocmitA de Szenti-

63 1595, Sombori : Bernat doctornal vg-jan Colosuarinal vagjon ket szaz fmintli",cf. Szab6 T. A., op. cit., p. 104.

61 I. CrAciun A. flies, op. cit., p. 450." Herepei Janos, Adallar XVII szdzadi

szellemi mozgalrnaink Iiirtinetehez, Budapesta-Szeged, 1971, p. 511-512.

" Calatori strdini..., vol. II, p. 398.67 Jak6 Zsigmond, A Gyalui varlartomany

urbariumai, Cluj, 1944, p. 434.Archiv des Vereins", XIX, p. 602-604.KOvari Lasz16, Erdély nevezelesebb csal-

Mai, Cluj, 1854, p. 51.

lInga

WM-

-

"

ci

www.dacoromanica.ro

1088 RECENZU 20

ványi Dezs572 si Po lgar Ladislau71. Originardin Tg. Mures, iezuitul Marosvásarhelyi Ger-gely a functionat ca predicator ambulant laPecs i in Transilvania. Pseudoepiscopulcalvin" (p. 305) se numea Matei Toronyai

avea sediul la Gi tau. Vagsellya (p. 314,corect Vagsellye) unde functiona un colegiutezuit (este azi In Slovacia si se numeste Sal'a).

Despre misiunea lui A. Carillo posedarno analiza In istoriografia saseasca : Alfred

Hermann, Zur Geschichte der Gegenrefor-mation in Siebenbiirgen von 1591 1603, InKorrespondenzblatt", 35, 1912, p. 81 86,105-112. Mai vezi si Johannes HOchsmann,Zur Geschichte der Gegenreformation in Ungarnund Siebenbiirgen, In Archiv des Vereins",27, p.162-260.

Paul Gyulai consilier si senator (p. 312)a fost ucis in curia lui din Apalina (Abafája)de MO Reghin. Castelul lui loan Galli,maresalul principelui (p. 321), era la OcnaMures (Uioara, In text Ujvar neidentificat)72.De fapt acest Ioannes Galfi de Kochiard"a ridicat cetatea Uioara. Satul Kisfalud(p. 324, nota 33) este de fapt Micesti lingAAlba Iulia, inaintea anului 1597 Mild In posesiacancelarului Kovacsóczi. Viata i activitatealui Dumitru Napragyi, episcopul ales de Alba(p. 325), este sintetizata In studiul lui JeneiFerenc".

79 Szentiványi Dezsr5, A katekizmus tOr-ténete Magyarorszdgon, Budapesta, 1944,p. 50-59.

72 Ladislaus Polgar, Bibliographia de his-toria Societatis Iesu in regnis olim coronaHungarica unitis, Romae, 1957, p. 111 ;R. M. Ny., nr. 860.

72 1593 : Die 2 Februarii wird auf BefehlIllustrissimi Domini Principis SigismundiBathori zu Husst im Schloss M. D. JohannesGalffyus enthauptet. Dieser Galffyus istkommen mit Christophoro olim Báthory ausWardein nach Siebenbtirgen, allwo er sichviele, und schone Schlosser und jaszágenerworben hatte, er Hess auch das SchlossWywar an der Muresch stattlich erbauen,war consiliarius Celsissimi Principis, undin vielen Practiken vermischt. Sic transitgloria mundi", cf. Album Oltardinum, InTrauschenfels, Deutsche Fundgruben, 1860,p. 32.

73 Jenei Ferenc, Az utolsd magyar huma-nista f6pap: Ndprdgi Demeter, cf. Irodal-

9 Trifon:Iforobeinikov. Tirgul Kara-su dinDobrogea (p. 354) mai degraba se poate iden-tifica cu Cernavodä, declt cu Medgidia. Carasueste sinonimul turcesc al lui Cernavoda apaneagra". Aceasta arata ca unul dintre sinonirnes-a nascut mai tirziu, prin traducerea celuilalt74. Padurea tatareasca poate sil se referela Deliorrnanul de mai tirziu75. De asemeneaCarassuni amintit de Paolo Giorgi (p. 392)se identifica mai curind cu Cernavoda.

10 Valentin Prepostvdri. Muntele Makradin preajma iriei (p. 428) este denumireaveche a MuMilor Zarandului", care se ter-mina brusc In podgoria Aradului.

11 ARM!' Horvdth. Se pare cit era fiullui Casirniro Horvat Petrytynicz ...capitaneoin arce Fogaras" (1581). Familia croata(=horvat) Petrichevich a venit in Transit-vania prin 1550.

12 Pietro Busto. Deoarece TransilvanieiIi apartinea si Banatul de Caransebes. carela Orsova lntr-adevar se marginea cu Bulgaria",nu se poate clasifica drept eroare geografica(p. 437, nota 4) afirmatia lui Busto. intretimp desigur si Bulgaria, dar chiar si sudulBanatului au ajuns sub stapinirea otomana.Gropile In care se puneau provizii de cerealese numeau popular jitnite (p. 438). CetateaSolyeank6 (p. 440, nota 46) este cetatearuinata Solurnkeu" linga satul Sinteu-Alesd,din judetul Bihor". Insigna lunii si a steleipe crestele acoperisurilor (p. 441) mi sint.Insemnele sultanului, ci motive din sterna

omtiirténeti Kiizlemények", 1965, nr. 2p. 137-151.

74 Iorgu Iordan, Toponimia romelneascd,Bucuresti, 1963, p. 51.

75 Pentru Teleormanul sinonim, vezi Nico-lae Draganu, Romdnii In veacurile IX XI Vpe baza toponimiei pi onomasticei, Bucuresti,1933, p. 530. Paolo Giorgi aminteste mai josde nel regno di Deliorman", cf. Calatoristrdini..., III, p. 400.

78 1302-1310 : Vineam in monte Macra",cf. Georgius GyOrffy, Geographia historicaHungariae tempore stirpis Arpadianae, Budapesta, 1963, I, p. 163.

Kövari László, Erdélg nevezetesebb csalddai, p. 119.

78 Th. N. Trapcea, Despre unele cetafimedievale din Banat, In Studii de istorie aBanatului, I. Tirnisoara, 1969, p. 43.

79 C. Such], op. cit., II, p. 174, 402.

si

si

"

www.dacoromanica.ro

21 RECENZII 1089

secuilor. Despre executia nobililor din partidafiloturca (p. 414) ca material comparativ sepot folosi si cronicile lui Somogyi Ambrus80si than Decsi Baianyai81, precum si relatareaaustriaca din 159482.

13 Filippo Pigafetla. Rhil Turcu nu sevarsa direct in Olt (p. 544, 550), ci In Birsa,iar acesta in Olt. Orasul Gyor din Ungaria(Giavarino, aurinum) In limba germana nuse numeste Er lau (p. 552, nota 72), ci Raab.Er lau este numele german al orasului Eger.Nunta judclui regal Albert Huet (p. 554)a fost cu siguranta la Sibiu, deoarece dupamoarlea prima sale sotii, Margareta Other,I luet se recasatoreste In 1595 cu o fatadar din mini neintelegerii dintre soti, In

anul 1605 diN orteaza83.Celalalt drum mai strumt pe unde pot

unibla caii" (p. 562) este de fapt drumul\ alea Timisului Predeal Prahova, unde eranumai o poteca. Cele patru trecatori aleTransilvaniei, enumerate de toscani" (p. 580)slut urmatoarele : Poarta de Fier a Transit-vaniei, adica culoarul TimisCernaOrsova(spre Bulgaria superioara"), Turnu Rosa si

Bran (doua slnt intoarse spre Tara Roma-neasca"), precum i Oituz (spre Moldova").

14 Pelru Pellerdi. Lucrarea lui Petru Pel16rdi nobil ungur din comitatul Baran) arefugiat In Transilvania a fost editata side Carl Gidlner, Fauna lui Mihai Vileazulin Apus. Brosuri conlemporane, In AnuarulInst. de ist. nationala Cluj", VIII (19391942), nr. 51, p. 171 175, 211 224, si idem,Michael dcr Tapfere int Lichle des Abend-landes, Sibiu, 1913, p. 128-136.

15 Francesco Puslis din Candia. Locali-tatea Trotus (p. 639) iarasi nu este identifi-cata cu Tg. Troths, care astfel nu apare inindice (p. 748).

16 Giorgio Tomasi. than Domsa a pt-blicat descrierea lui Tomasi i In revistasibiana Transilvania", 75, 1944, nr. 6 7

(iunie iulic), p. 456 si urm. Ruinele cetatiiromane Potaissa de la Turda, amintitc deTomasi (p. 670), au existat pinal in secolulal VII-lea. Poarta romana cu statuia Minervei,precum i picioarele podului peste Aries" erau

cimitirul

Pavel Binder

Iosif Pervain §i Joan Chindri, Core spcndoila lvi Al(xundiu Papiu_Varian, Edit. Dacia, 1972, vol. I, 317 p. ; vol. II, 026 p. + 30 pl.

Editura Dacia" din Cluj isi completeazacolectia Testimonia" cu douit volume d ccorespondenta a liii Al. Papiu Ilarian, In mare

88 Andreas Simigianus, HisWria returnUngaricarum el Transsilvanicarurn ab anno1490 usque 1606, ed. I. C. Eder si I. Benigni,Scriplores rerum Transsilvanicarum, t. II,Sibiu 1840, p. 107 129.

81 Mon. Hung. Hist., Scriplores, vol.17, Pesta, 1866, p. 12-282.

82 Kurzer Bericht wie alle Sachen in Sie-benburgen, zwischen dem Furs/en SigmundBrilhori, und ellichen Verrdlhern, anno 94(1594) verloffen, geslelll den 2 May 95 aufbegern Herrm Herrn Ferdinanden HofmannFreyherrn, und Hofkammer Priisidenlen,cf. Archiv des Vereins" serie notia, I, 1853,p. 128-134.

83 Josef Trausch, Schrillsleller-Lexikon, II,Brasov, 1870, p. 227.

parte ineilita, aparute sub ingrijirea prof'clujean Iosif Pervain si a lui than Chindris*

Editia constituie un eveniment culturalnotabil iar promisiunea pc care o fac autoriiin prefata de a publica in viitor intreaga operaistorica si politica a carturarului transilvaneaneste imbucuraloare In primul rind pentruistorici. Ea largeste in mod considerabilorizontul cercetaiilor facute pina acum asupra

84 Bogdthi Fazehas : Condediturin campo, petro ei infacto, extra oppidumThordae, versus Chrysam fluvium (= Aries,n.n.), sub vinea avita Bardociorurn cogna-torum, centum pedibus infra vineae ianuamdirecto gradu", cf. Pokoly Jdzsef-KanyardFerenc, Bogrithi Fazekas Miklós napldrifeljegyzesei Folvildgositó eszrevetelek, In Ker.Magv., 1902, p. 266, 268.

Mara,

linga

Mikhis

orlsenilor.

www.dacoromanica.ro

1090 RECENZU 22

activitatii politice si culturale pe care a des-fa?orat-o Al. Papiu Ilarian In mill 1850-1875.

Volumul I cuprinde scrisori trimise deAl. Papiu Ilarian unor carturari i oamenip ditici din Transilvania printre care : GeorgeB aritiu, Simion Barnutiu, Avram Iancu,Aug. Treb. Laurian, Timotei Cipariu, SitnionB dint, Aron Florian, losif Hodos, AL Roman,N. Densusiania, Iacob Muresan i altii, apoiunor persoane din Romania veche printrecare : 1. Ghica, D.A. Sturdza, Ecateria aRosetti, V. Malinescu etc. (p. 25-217).Volumul publica In partea a doua docurnea-tele privitoare la boala i decesul lui Al. FapiuIl Irian (p. 239-316).

Gel de-al doilea volum este Impartit Indotal parti : partea a III-a (In continuareapirtii a II-a a volumu.lui I) Inglobeaza scrisoriale altora adresate lui Al. Papiu Ilarian(p. 7-346); partea a IV-a de corespondentaitaliana (p. 365-416) contine scrisori aleunor amici ai acestuia din timpul studiilor inItalia, printre care : Massimiliano, AndreaPetri, Alessandro Policretti, Vegezzi Ruse alls.a. In anexe (p. 493-457) se dau o serie dedocumente datorate lui Al. Papiu Ilarianca de padá discu.rsul pronuntat de el la 9ianuarie 1851 In limba latini la Universitateavieneza. cu prilejul decorarii sale, scrisori alealtora In care este vorba despre activitatealui. Fiecare parte este urmata de note expli-cative iar la sfirsit se dau indict de numede materii (p. 463-482 ; p. 483-495), 30 deplanse, fotografii si facsimile. Lectura episto-lelor si documentelor cuprinse In aceastasimpla dar eleganta carte (peste patru sutede piese) este de natura sa deschida oricaruicititor un orizont cu adevarat larg i plin denecunoscut. Textele ne readuc In imaginefiguri ilustre de luptatori I carturari, gindurisublime de libertate, proiecte Indraznete,tenacitate In luptá si sperante, de tinuta mo-rala elevata.

Pe prim plan se impune Insa figura lumi-naasa a aceluia care a dat culturii romanestiIstoria ronuinitor din D3cia Superioard, vol.III (1851 1852), si schita volumulni III(publicat abia In 1943 de St. Pascu), apoicele trei volume ale faimoasei publicatii dei7voare : Tezaar de rnonatnente istorice pentra

Romania (1862 1861), a aceluia care a dez-gropat l puts In circulatie imensa opera a luiGeorge Sincai.

Corespondenta dezvalaie laturi putin saucu total necunoscute, pe care cartile de istorie,revistele si ziarele epocii nu le consemneaza.Din paginile ei se desprind Insa tendintaeforturile lui Al. Papiu Ilarian de a tine mereutreze idealurile politice de la 1848 1819 laranaanii transilvaneni. Asa se explica interesulpe care-I manifesta el pen tru revolutie, pen-tru documentarea sa permanenta asupra des-fasuräril evenimentelor la cafe a participat.

llastrativa este In acest sens scrisoareatrimisa de la Viena lui G. Baritiu, la 15 martie1852 In care li cere unele informatil asuprarolialui jucat de deputatiunea romaneascade la Cluj din 1848 cu scopul de a-si Intregilucrarea sa despre revolutie, In curs de tipa-tire. In schimb Ii ofera acestula documenteine lite relative la G. Sincai, P. Maior, manu-scrise ale lui Sulutiu, peatru a le publica Inpr,,a din Tran.,ilvania.

0 atitudine de Inalta tinuta morala sipolitica exprima Al. Papiu Ilarian In epistolatrimisa din Viena la 28 septembrie 1850 unuitransilvanean, In care da Indemnuri re trebuiau urmate fats de curlea vieneza care leoferea decoratii revolutionarilor romani dupaInabusirea revolutiei. Cum putem noi darascria el a ne infatisa cu cruci cu medalii,cu semne de sarbatori, Inaintea orfanilor,inaintea pärintilor fSrS fii, Inaintea satelorarse, Inaintea natiunii ce gieme si gieleste (hipavere i dupa drepturi meritate etc., etc.,?...daca mai este In domnia voastra iubirecredinta catre aceasla natiune necajitil con-tinua Al. Papiu Ilarian va rugam sa nupnimii aceste pete pc pieptul d-neavostra.care 1-ati espus de atltea ori glonjului clusman'.In primavara anului urmator, la 9 ianuarie1851, ca student al Universitatii vieneze Al.Papiu Ilarian a acceptat decoratia imperiala.pentru a evita pericolul Inlaturarii sale dinfacultate, dar a folosit prilejul tinlnd un faimosdiscurs-manifest In care protesta cu hotarlreImpotriva opresiunilor poporului roman.supt jugul cel de fer al sistemei feudalesi supt domnia gintelor pi ivilegiate". Chiardaca alocutiunea patriotului roman era ros-

sisi

si

ii

www.dacoromanica.ro

23 RECENZII 1091

tita pc un ton reverentios si de fidelitate fatide tron, lucru explicabil in ImprejurAille date,ea constitute o dovadi a ctuajalui acestuiade a relua lupta In noile Imprejuriri createdupa lnibusirea revolutiei.

Pagini inipresionante scrie Al. PapiuIlarian despre Avram Iancu In epistola din13 octombrie 1855 adresati lui BArnutiu siLaurian. Povestind alitoria pe care o ficuseIn toamna aceluiasi an la Blaj, Mina siAbrud, AL Papiu Ilarian reproduce cuvinteleunui mot care 1-a condus la Iancu desprecare acesta spunca : Ianctil sede acasi, siracca noi si mai batjocorit decit oricare dintrenoi. Imbie-1 ImpAratul cu eruct de aur, cubani multi, cu dereghetorii marl, dInsulnu vru si primeased nice una, nice alta ci-izise Impirate I di mai Mtn muntenilorpidurele ce le aparari ei cu scump singelelor... De atunci e minios ImpAratul preTanen) batjocoresc toti domnii In tottimpul ; jar& Iancul claci a vizut ce fac cudinsul, a zis cS vrea si sufere si el dinpreunicu ceilalti munteni".

Fragmentele de scrisori i conceptele cu-prinse In editie privind aceasti cilitoriedoveCesc preocuparea deosebita a MI Al.Papiu Darien pentru a cunoaste cit maibine si a face cunoscuti In acelasi timp soartacratului" muntilor (vezi vol. I, p. 8092 ; vol. II, anexe, p. 430-433). In acelasitimp Al. Papiu Malan face o minutioasi

adinci descriere a frAmIntirilor populatieidin Muntil Apuseni In urma esecului revo-lutiei si a noii situatii create. Redi cu un finspirit de analizi startle sufletesti, contradic-Ole pc care le constati In ilndurile celor cucare intri In contact cu acest prilej ; cu deo-sebire descrie zbuciumul de care e stipinitfancu care triieste profund drama !Tiffin-gerii dar pe care 11 giseste mai asezat si maisenin cleat pe cei din jurul

Informlndu-i pc BArnutiu i Laurian,cum cauti Iancul acum", Ii zugrivesteacestuia un tablou cu adevArat tulburitor :Purta o pelerie albi, rotundit, veche, de celede care avea dInsul datina de a purta tot-deauna. In spate, o bundi de cele de postav,mi se pare chiar a d-sale din 1181 49 ; :puna nice vara nu 0 11pi din spate (...). El,

de altminterea, tot asa e de plin In trupprecum 11 \ azusem in Viena pre la (1)850.In puteri se vede a mai fi slibit. Fata e maibugedi, palidA, smolitA.Phrul netuns de mutt sinepieptinat. Barba nu si-o risese de vreo cltevasiptimini. Ochii prea InflicArati. CAutituralui p1MA de neincredere care tot omul. Si cutoate cA mi se pant cevasi spariat, pare a totembeste cu un fel de supelioritate si de dispret.Pare a tot cugeta profund. Si cred vorbescanti, In taciturnitatea lui se vede a nu-i pisade toate, ca unui om care a cAzut din toatesi de toate a desperat" (vezi vol. I, p. 83).

PreocupArile lui Al. Papiu Ilarian shitmultiple si variate in accasti corespondent:ILa 18 decembrie 1869 li solicita lui GeorgeBergin informatii privind problema anexiiiiTransilvaniei la lingerie In 1867, l, de ase-menea, aminunte asupra legilor votate Indieta de la Sibiu In 1863-1864, asupra Pro-nunciamentului de la Blaj din 1868. Un largschimb de publicalii face Al. Papiu Ilariandin Bucuresti cu o serie de arturari din Tran-silvania, el trimitIndu-le lucrarea sa Viola

operele lui Ghcorghe incai, apiruti In1869, cele trei volume din Ter.ourul de mo-numente istorice pcntru Romdnia i AdeleSocietdfii Transilvcnia s.a. De aici reieseinteresul sit' permanent pentru rispIndireacartilor apirute la Bucuresti printre compa-triotii sii supusi dualismului austro-ungar.

Pena sa ascutiti educe la lumina criticiinedreptitile suferite de romini sub regimulbabsburgie l austro-ungar care sine natiunearomini tot sub vechea tiranie, i, In egalitmisuri pacatele confesiunilor rominesti dinTransilvania incapabile de a duce o luptifermi In favoarea intereselor nationale.

Al. Papiu Malan nu cruti nici stirile delucruri din Principate, antiunionismul din epocapremergitoare anului 1859, conservatorismulde dupi 1868 cuibirit In viala publia dinregatul Rominiei, din diverse aseaminteprintre care si Societatea Academia Rominii.

Un capitol aparte al editiei 11 constituieinformatitle priNind relatiile culturale dinaceasti epoci cu Italia. Aceste legaturi au latemelie ideea pe care o nutrea Intreaga gene-ratie de dupi 1818 a originea romini con-stitute un punct de plecare pentru colaborarca

st-I

sat'.

st

:

a

si

www.dacoromanica.ro

1092 RECENZII 24

ronidno-italiand in lupLa pentru unitate na-tionald. N-am venit In Italia, simile Al.Papiu Ilarian spre Bárnutiu In numelesitu si al colegilor mai tineri, numai casit inatam Corpus Jurius si II Codice Austri-aco ci afard de aceasta sà vedem cuochii nostri i monumentele mdrirnei sta-bunilor nostri, ca sá pt.tern aduce i noi deaici cite un surcel la vetrele noastre din Dacia

sä tinem focul nationalitátii noastre, casA nu-1 atingil boarea getia i sarmatia".

PrIeteniile durabile pe care le-a IntemelatPapiu Ilarian In tirnpul studiilor sale In

Italia cu Andrea Petri, Vegezzi Ruscalla,Alessandro Policretti corespondenta in-Ildaratà pustatil cu acestia, constituie o do-vadd In plus asupra inaltelor idealuri pentrucare acesta a luptat neintricat In scurta darfamintata sa viata.

Nu ne vom referi la informatiile cuprinsein partea a doua a vol. I, privind necrutAtoareaboald si decesul lui Al. Papiu Harlan, con-

siderind cS acesta nu prezintil interes pentrucercetarea istoria propriu-zisd, pe care autoriieditiei le redau cu multd scrupulozitate. Dealtfel nici partea privitoare la acelasi aspectdin contributiile documentare la biografia luiMihail Eminescu (1962) la carc se reterd edi-torii nu credem a era necesard Intr-o editieliterard.

Judecatil in ansamblu, editia prof. IositPervain si a lid loan Chindris reprezintd ovaloare deosebitil prin informatia largaineditd pe care o oferd cititorilor privind nu-meroase i variate aspecte politice i culturaleromdnesti din perioada anilor 1850-1875.Pentru istorici aceastd editie constititie o

lucrare de bazS, un mozaic de persoane, carpreviste, un caleidoscop de frdmintdri

actiuni care conveig toate spre ideea de liber-tate, progres social si national.

V. Curticdpeanu

*** Diceionario de Historia de Espana (Dietionar pentru istoria Spaniei),_Madrid, Edit. de la Revista d,e Oecidente, 1969-1970, ed. a 2-a, 3 vol. :vol. I (AE), 1 358 p. ; vol. II (FM), 1 179 p. ; vol. III (NZ), 1 250 p.

Redactat de un numär de 76 de specia-listi In domeniul isloriei, Dietionarul pentruistoria Spaniei trateazd, pe termeni geografici,.biografici, monografici i institutionali, nunumai istoria popoarelor din Peninsula Iberia.,de la preistorie pind la anal 1931, ci i, pelarg, istoria, la zi, a tuturor fostelor posesiunispaniole din intreaga lume (republicile hispano-americane, Filipincle etc.). De asemenea figu-reazd si date istorice abundente privindtdrile si personajele istorice care au avutmai ample sau mai restrinse, cu istoria Spanicisan cu istoria posesiunilor ei. Figureazd astfelniajoritatea papilor, a ImpAratilor, a regilorFrantei, a sultanilor etc.

De o deosebitd importantd sint monogra-idle institutiilor sociale, economice, politicejuridice, ale Spaniei si ale posesiunilor ei dintrccut. Sub coordonarea generald a profeso-rului de la Universitatea din Madrid, Luis G.de Valdeavellanos, autor al unei pretioaserecente Historic de las Instituciories Espa-notes (Madrid, 1970), aceste institutii sluttratate In contextul europcan sau american,Intr-o limpede viziune comparatistil si inter-disciplinard. Profesorul Valdeavellanos elInsusi a redactat monografiile cele mai im-portante cum ar fi acelea consacrate : feudalis-mului (european si spaniel), monarhiei medic-vale, repopularii, vasalitfS.ii, regimului se-niorial, regimului de semilibertate (depen-dentd realil sau personall), structura armatei

.11.

si

t

o.a.,

si

ti

oi

www.dacoromanica.ro

25 RECENZII 1093

medievale, regimul legal (fuero) al privilegiilorimunitatilor, institutia cavaleriei, structura

generala a statului medieval etc.Desi personalitatile culturale i artistice

nu figureaza In cuprinsul dictionarului, cul-tura spaniola, In general, i problerna atit decontroversatil a contributlei poporului spaniolla stiinta si cultura omenirii sint tratate la unnivel foarte !nail, Intr-o amplã monograficsub termenul Ciencia espaitola, de catre unadin cele mai autentice personalitati culturalcale Spaniei, dr. Pedro Lain Entralgo, fostulrector al Universitiltii din Madrid, din 1941pina In 1918, cind a fost silit sail dea demisiadin cauza ideilor sale liberate i progresiste.

Istoricul l omul de cultura, In generalgaseste astfel, In cele 3 800 de pagini ale dic-tionarului, date suficiente i limpezi asupraevolutiei poporului spaniol, In Iberia si petoate continentele, din cele mai vechi timpuripina la data proclamarii Republicii spaniole,in 1931. De la acea data si pinä In 1968, re-dactorh diclionaruhii au intocmit in anexao cronologie ampla a evenimentelor, consi-derate prea recente si lipsite astfel de suficientãperspectiva pentru a fi tratate monografic.Numeroase harti, tabele sinoptice si genea-logice, i o abundenta bibliografie, la zi, corn-pleteaza aceasta opera valoroasa.

In afara de faptul ca istoria Spaniei, In-eel-And din secolul al XIII-lea, i, mai ales, insecolele XVI si XVII, a influentat tot maiputernic istoria omenirii (a bazinului Me-diteranei mai firth, apoi a Atlanticului, Intre1 192 1898), pentru a se angaja pe o pantadecadenta Incepind cu mijlocul secolului alXVII-lea, aceasta istorie Infatiseaza istoricului

sociologului date de maxima importantil, decare ei trebuie sa se serveasca pentru a corn-para si a Intelege evolutii, involutii

esentiale. Izolatã, Intr-o oarecare masurade Europa, prin bariera greu de trecut aPirineilor, Spania a fost de timpuriu atrasaIn orbita africana, mai Intli prin cartagineziapoi, vremc de opt secole, prin arabi. In chiaranul in care 'Area a se fi eliberat, definitiv,de Inrlurirea africana, Spaniei i se deschideau,In 1492, uriase perspective atlantice. Perspec-tive care, daca pentru Spania, s-au materia-lizat sub forma unui imens imperiu colonial

si a unor cantitati uriase de metale pretioase,mai ales in perioada 1550-1610, cantitaticare au Ingaduit unor regi ca Filip al II-lea siFilip al III-lea sä elaboreze vaste planuride dominatie mondiala, pentru celelalte tari eu-ropene au jucat un rol cel putin tot atIt deesential, silindu-le sa se orienteze tot mai multIn functie de perspectiva atlantica deschisaochilor europeni de genial lui Columb.

lstoria Spaniei, mai ales In evul mediu,mai are o importanta deosebita pentru lumi-narea varietatilor sistemului feudal.

Marea controversa dintre istorici In pri-vinta unei definitii cit mai juste a regimuluifeudal Ii are, foarte probabil, originea Intr-oinsuficienta situare In perspectiva istoricainterdisciplinara a feudalismului european.Chiar dna diferitele varietati europene defeudalism prezinta trasaturi i institutii co-mune, diferentierile si mai ales criteriile dile-rentierilor sint semnificative, de la o regiunela alta. Daca pornim de la modelul francez alfeudalismului considerat ca fiind cel maicentrifug din toate comparam cu altevarietati, cum ar fi bastard feudalism din Anglia,feudalismul din regatul color Dona SiciIii,feudalismul german, scandinav sau balcanic,constatám o scrie de deosebiri adesea funda-mentale. Cu atilt mai mult cu cit variatiainstitutiilor feudale nu se Infiltiseazil numaiin spafiu, ci i, precumpanitor, in limp.Numai o analiza atenta a proliferarii feudaleeuropene, In decurs de peste un mileniu, Iipoate ingadui istoricului sa Incerce sá izolezefenornenele comune, esentiale, care ingaduieetichetarea ca sistem feudal a grupilrii anu-suitor institutii comune Suediei, Serbiei sauPortugaliei, i sa urmareasca origineaevolutia lor. Ca ulterior sal cerceteze elementelede diferentiere intre diferitele regimuri 51 sacaute motivarea lor.

Regimul feudal iberic a fost dominat deelementul fundamental al Reconguistei. Din711, data cind arabii si-au proiectat structurilemllitare i intelectuale asupra Spaniei,Irina In 1492, clind este cucerita ultima for-matie politica musulmana din Peninsulalbericd, emiratul Grenadei, poporul spaniolcare nu a acceptat jugul musulman a lup7:tat In permanenta. Initial, pentru a

si

si

si

ri

tu1ii

ii

si

www.dacoromanica.ro

1094 RECENZII 26

supravietui, In muntii cantabrici. Apoi,pentru a aorta sil recucereasca, pirlu cupiriu si castel cu caste!, parnintul fostei Spaniivizigotice stapinit de arabi. Energiile exa-cerbate, vreme de opt veacuri, an prisositapoi pentru marea Incercare politica prefigu-rata de Ferdinand de Aragon si de urmasii saidin Casa :e Habsburg, hegemonia atlantica5i europeana. Luptind pe toate fronturile, dinMediterana pina in Pacific , poporul spaniolsi-a sleit astfel fortele Intr-o lupta cu nenumà-rai MOO sau din umbra. i, dupaesecul hotaritor al invincibilei armade, In1588, decadenta s-a accelerat, In decurs dedotta generatii, eliminind Incetul cu incetulSpania din rolul ei de mare putere mondial&

Ca si istoria cresterii §i descre§terii Im-periului otoman, istoria cresterii i descresteriiImperiului spaniol este esentiala pentru is-toricul sociolog. Victor Hugo Meuse aceastaapropiere lntre Turcia si Spania, in epilogul sauprofetic din Le Rhin. Dar, evident, o Meuse dela Inaltimile poeziei. Pentru istorici, urmarireaetapelor edificarii statelor feudale spaniole,apoi a contopirii lor In monarhia Regilorcololiei, in sfirsit, a politicii hegemonice aprimilor trei suverani din Casa de Habsburg,poate elucida o seric de probleme esentialesi pentru sociologi si politolog. Cercetareamodului In care anumite tendinte si nazuinle seincorporeaza in anumite institutii, fie originate,fie create pe baza de modele straine, si afelului In care aceste institutii isi continuaevolutia In functie de conjunctura, shitsarcini din cele mai dificile, dar si cele maiindispensabile, mai actuale, ale istoriculul.

Dupa sfarimarea i destramarea statuluivizigot, intr-o singura batalie, In 711, sicucerirea a aproape intregii Spanii de catrearabi, ultimii aparatori ai civilizaiei europeneIn Spania au ramas, vreme de aproape o mitade ani, singuri In fata primejdiei. Frantamerovingiana izbutise sä limiteze cuceririleislamice In Occident, prin marea si hotari-toarea victorie de la Poitiers. Dar abia In778 si apoi dupa 802 un suveran franc, Caroleel Mare, va Indrazni sa treaca Pirineii i sil

adauge, In cele din urma, o marcã ihericaimperiului sari. Plna atunci, regatul Intemeiatde Pelayo In muntii asturieni se mentinusenumai datorita anarhiei sporadice a statelormusulmane . Ori de clte ori aceasta anarhie vaface loc unei centralizari realizate de un mareconducator ca, dc pilda, califul Abd al-Rahman al III-lea sau emirul Al-Mansur, ina doua jumatate a secolului al X-lea statelecrcstine vor fi la un pas de pieire. Europa vainterveni, este (kept, prin asigurarea caii deacces a pelerinajului de la Sf. Iacob din Com-postela, prin actiunea perseverenta a ordinelormonastice (Cluny, Meaux) si a papalitatii,prin actiunile cruciate ale nobilimii europene;apoi, prin actiunea fortelor navale genoveze§i pisane, operind alaturi de marina catalanain Mediterana occidental& Dar elementulesential al Reconguistei trebuie cautat Inenergiile autohtone organizate In institutiifeudale eficiente.

Nicaieri mai mult ca in istoria medievalaa Spaniei nu se poate urmari mai limpedeimportanta elementului militar, organizatoi icin elaborarea regimului feudal. Regim coordo-nat, de la Inceput i aproape In chip nein-trerupt, de cite un suveran energic, Inteme-ietor al unei dinastii san membru al uneidinastii. Este adevarat ca marele istoric me-dievist spaniolrefugiat din 1939 la BuenosAires Claudio Sanchez Albornoz, ciiruiafostul sau elev, profesorul Valdeavellanos,Ii aduce un omagiu de recunostinta, a coin-batut, in 1942 exagerarile liti Brunner Inlegatura cu conditionarea, directa si total& afeudalismului european de navalirile arabe,Incepind cu Carol Martel. Dar situalia precaria formatiilor politice spaniole n-a putut sa nudea prioritate elementului defensiv initial, o-fensiv ulterior. Aceasta construire, In plinapermanent% lupta, a institutiilor feudale, adat feudalismului spaniel un aspect foartedeosebit de acela al feudalisniului francez satigerman, de pilda. Si-1 apropie destul de mult defeudalismul balcanic si romanesc, In secoleleXIV si XV, clnd i acestea au fost confrun-tate cu o permanent% primejdie din parteaunei alte forte islamice, este adevarat ca maiperseverenta si mai bine organizata decitemiratele i califatul spaniol.

adversari,

Ii

Ii

0

www.dacoromanica.ro

27 RECENZII 1095

seniorial de veche obirsie ro-mano-vizigota i constituind fondul insti-tutional comun al organizatiei socio-economicea Europei, din secolul al III-lea e.n. s-a grefatIn regatele iberice pe institutia militara esen-tiala, Inriurita (Ie vechi deprinderi germanicede fidelitate a luptatorilor fatil de capetenialor militar i apoi politica. Capetenia Ire-hula sa-si rasplateasca aniruslionii (gardingos)cu o parte din prada, cu asigurarea gazduirii*i subsistentei In palat sail caste), in sfIrsit,Intr-o fan finala, cu concesionarea sub formade beneficiu (In principiu cu caracter personalsi viager, netransmisibil), a unui lot de pamintmenit sA asigure subsistenta i posibilitateade echipare a luplatolului cdlare. i in Spania,aceste faze ale evolutiei feudalismului militarse desfasoara dura schema elaborata deDopsch. Si aid constatam ritualul omagiuluifeudal, colatiunea de beneficii (devenite,in secolut al XI-lea ereditare), si, prin cola-tiunea imunitatilor, It and un aspect de insti-tutii de drept public. Numai cà, esti cum do-vedeste magistral profesorul Valdeavellanos,evolutia feudalismului In Spania nu a fostcompleta. Ceva mai mutt, prin jocul unormodele europene (in spetä, franceze), aceastaevolutie a fost mai accentuata In Aragon si maiales In comitatul franc al Barcelonei decit Inregatele Lednului, Castiliei, Navarei si Por-tugaliei.

Insasi existenta acestor formatiuni po-litice multiple, care, deli aveau de facut fatiiunei sarcini comune : apararea Impotrivaislamului, au gasit solutii frecvent specifice,distincte, constituie un cimp pretios de cer-cetare pentru istoric. Condliiile diferite Incare se orienta lupta impotriva maurilorvariau dupa relief, dupa apropierea de arm,dar i dupa modelele diferite acceptate dediferitele regate iberice. Si toate aceste ele-mente variabile se rasfringeau asupra celuide-al doilea element esential explicativ alspecificului feudalismului spaniol i anumeconditiile In care, dupa cucerirea militara afiecarel regiuni, se desfasura actiunea esen-Valli de repopulare.

Dupa o veche practici turanica i Isla-mica, formatiunile statale musulmane dinSpania, dupa ce au renuntat la veleitatea de a

desavirsi cucerirea peninsulei, au lasat, Intregranitele lor si acelea ale statelor crestine,o regiune pustiita, o no man's land, pe undese scurgeau incursiunile militare, Intr-un senssau altul. Pe aceasta linie, initial In jurulmalurilor fluviului Duero, apoi Intre Duero siTajo, in sfirsit Intre Tajo si Guadalquivir, aInaintat actiunea de recucerire _milliard sidemografica, la adiipostul liniei miscatoaretot mai spre sud a acelor castele al caror nume1-a pastrat Castilia. Initial marca de frontieraa regatului asturleonez, trecuta apoi In pa-trimoniul regilor Navarei, Castilia s-a eman-cipat politic si a ajuns salt Imparta stapinireapeninsulei cu regatele Aragonului si Portu-galiei.

Relieful si conjunctura militard 1i socio-economica au conditionat, pe masura desfasu-rani etapelor de repopulare, institutille, le-galizate prin acordarea de drepturi si privi-legii sub forma de fueros, In care luau con -sistenta juridica lupta de interese Intre regi,nobilimea militara si colonistii veniti de pre-tutindeni, din alte regiuni ale Spaniei, depeste Pirinei, sau din Spania musulmana(mozarabii). Intr-un regim de stare permanentade rtizboi, In care colonii trebuiau sfi steamereu cu arma intr-o mina si cu sapa intr-alta, sa facA serviciul militar In infanterie sau,In Castilia si Leon, chMr In cavalerie (asa-numita caballeria villana) §i sa lucreze laedificarea, intretinerea si paza eastelelor,regimul seniorial n-a putut capata vreo am-ploare. Si nobilimea militara (hidalgos, in-fanzones, hombres de paralge) n-a putut pre-tinde privilegii 1i imunitati prea substantiate,In virtutea carora subordoneze completclasele rurale, angajate, alaturi de ea, Inactiunea militara.

Abia dupa victoria hotaritoare de laLas Navas de Tolosa 1212) si cucerireaSevillei (1248) de care rege Castiliei, slabireaamenintarii arabe si ol4iulerea intinselorsesuri bine lucrate ale Andaluziei au pri-lejuit constituirea de mari domenii nobiliareereditare, detinute de ricos hombres (de-veniti sub Carol Quintul grandes de Espana)care, prin institutia majoratului (magorozgo),au obtInut privilegiul inalienabilitatil unorbunuri de mina moarti menit sa asigure per-

sA-si

befgimel

www.dacoromanica.ro

1096 RECENZII 28

petuarea numelui si neamului. Dar tdrilnimeaCastiliei si Leonului avea o veche traditie delibertate, recunoscuth prin statute juridice(fueros) de diferite tipuri : Fuero Najera (datpentru regatul Leonului In 1035, Fuero deCuenca (dat pentru Castilla, la sfirsitul seco-lului al XII-lea. de regele Alfons al VIII-lea),si Fuero Real sau Fuero de Las Leyes, redactatla 1255 din dispozitia marelui rege legislatoral Castiliei, Alfons al X-lea El Sabio (Inte-leptul), completat cu Fuero viejo de Castilla §iinspirat de Fuero Juzgo, vechiul Liber Ju-diciarum vizigot tradus In limba castiliand,leonezd si galiciand Inca de pc vremea luiFerdinand al III-lea cel Sfint (1201-1252).Pe baza acestor texte legislative, statutuloamenilor semidependenti din regatul Castilieia prevAzut Intotdeauna dreptul liber deslriimutare i condilii de luern relativnormale. In regatele si comitatele din northestul Spaniei, constituite initial la poalelePirineilor, inspirate de modele franceze, colo-nizate, pe mdsura Inaintdrii lor pe valeaEbrului i apoi pe coasta Mediteranei, Inmare mdsurd cu colonisti francezi sau basti,statutul juridic, legiferat prin Fuero de Jaca(dat de regele Aragonului Sancho Ramirezin 1064), Fuero de Calatayud (dat in 1131 deregele Alfons el Batallador), Fuero general deNavarra (secolul al XIV-lea) i Fuero Vascon-gados sau Fuero de Vizcaya (redactat, dupil

lungd evolutie cutumiard, abia In 1432),situatia rànimii dependente era mai rea,apropiindu-se de regimul taranimii franceze.In sfirsit, In comitatele organizate ca meireide franci la Inceputul secolului al IX-lea,comitate care au constituit ulterior comitatulcatalan al Barcelonei, unit dinastic cu regatulAragonului sub Ram6n Berenguer al IV-lea(1131-1162) care s-a cásiitorit la 11 august1137 cu fiica i unica mostenitoare a regcluiAragonului, Ramiro al II-lea sistemul feu-dal pare calchiat dupd model meridionalfrancez. Anume, nobilimea de singe este strictierarhizatd. si se opune, pind In secolul alXIV-lea (sub regele Pedro al FV-lea el Ceremo-nioso) actiunii centralizatoare duse de mo-narhie. Fuziunea Intre cele doud institutiiesentiale care, prin combinarea lor Indiferite nuante, dau nastere regimului feudal :

elemental real , beneficiul, i elementul per-sonal (vasalitalea constatatil ritual prinomagiu) s-a fAcut astfel, In Catalonia ca si InNavarra, mai aproape de modelul francez detip centrifug. far evolutia institutiilor feudalen-a fost atit de mult frInatd In aceste regiuni,cum a fost, din cauza luptei permanente cumaurii, In Austria, Leon si Castilia. In acestcontext comparativ, pe sase organizatii po-litice spaniole (regate) se poatc, foarte limpede,intui strInsa leg5tur5 existentS Intre regimulfeudal complet, de tip centrifug (constatatin Franta In secolele IX-XII), i regimurilefeudale fragmentare. Elementul esential re-zicid In relaiile dintre suverani si marii lorseniori. Daca putcrea monarhicd se debiliteazilca In Franta ultimilor carolingieni si a primilor capeticni, fisia drepturilor regaliene este,aproape In totalitatea ei, trecutd In patri-moniut ereditar al marilor fendali. Dacil,dimpotrivd, din necesitAtile defensive, sauIn urma unei cuccriri teritorialc (cazul for-matiunilor statale Intemeiate de nornaanziIn Normandia, Anglia si regatul celor DouaSicilii), monarhia r5mlnc puternied si con-tinua sd coordoneze optiunile politice si mi-litare, feudalismul are un aspect mai degrabasocio-economic decit juridico-politic si nii-Mar.

Nimic mai seinnificativ In acest context,decit evolutia contrastivd a relatiilor feudale,in regatta asturleonez si apoi castilian si Incomitatul Barcelonei.

In timp ce, in nordul si nord-vestul Spanieicruciada permanentá Impotriva maurilor im-punea o coordonare energicd a Reconquistei,coordonare care, la un moment istoric dat, adepdsit chiar hotarele statului leono-castilian(investit, in persoana regelui Alfons alVI-lea, dupd cucerirea cetdtii Toledo (1085) cutitlul Inalt de Toletanii imperil rex et mag-nificus triumphator", deci cu demnitatea im-periald), In statele pirineene si In comitatulBarcelonei actionau forte politico sociale detip centrifug. Invazia almoravizilor avea sdcompromitá titlul imperial al regilor CastilieiIn functiunea lor de coordonarc, la nivel iberic,al cruciadei peninsulare. Nobilimea Ili gdseaposibilitatea de a lupta Impotriva maurilor,

o

www.dacoromanica.ro

29 RECENZII 1097

dupa modelul Cidului, In cadrul celor patruordine cavaleresti Infiintate In secolul alXII-lea In peninsula : Santiago de Compostella,Alcantara, Calatrava si Montesa. Iar In seco-Int al XIII-lea, dupd victoria coalitiei rega-telor crestine la Las Navas de Tolosa (1212),vor opera, in sons contrastiv, doul serii deforte : fortele socio-economice ale burghezieioraselor si ale micii nobilimi, grupate In adu-ndrile de stari numite Cortes, §i forta intelec-tuala a dreptului roman imperial, receptat dejuristii inspirati, atit de preceptcle glosatorilorScorn din Bologna, clt si de modelele biruitoareale suveranilor sicilieni, englezi si mai alesfrancezi. Dacil, in secolul al X-lea, comitatelecatalane se feudalizasera integral, dupa mo-&tut centrifug francez, seniorii impunindu-siprivilegiile ci iniuniUfliie, devenite ereditare,prin uzurparea monarhiei, i silind pe tru-ditorii gliei sa i sporeasca prestatiile domanialc(asa-numitelc, cu un termen eft se poate decaracteristic. obicciuri rele", malos usos),dczvoltarea Barcclonei, ca puternic centruportuar comercial, cu Intinse legaturi spreOrient, apoi politica mediteraneana de pros-tigiu dinastic a rcgilor Aragonului, vor da onoud orientare feudalismului catalano-ara-gonez, carcia un mare om politic, Ferdinandde Aragon, Ii va da o perspective initial ibe-rick apoi europeana si chiar mondiala. inacelasi timp, dupa un fenomen paralel cchticare s" poate tumitri In structura feudalismu-liii centripet, se constata un proces def cudalizarc In regatul Castiliei, dupa achizitiaboolelor chupii ale Andaluziei, Imp:ratite

marilor seniori de regele IIenric al II-lea(las mercrdcs enriquinos). Dar structura re-Aimului feudal spaniol era, In esentadeslul de subreda. Astfel !nett, atunci chidprin unii ci dinastica dintre regatele Castilici-Leonnlui si Aragonului, unirc brmata curindde anexarea partii ibcrice a regatului Navarei,Spania a fost In sfirsit unificatd pe plan politicsi administrativ lasInd Porlugalia sa-si con-tinue marile epeditii oceanice, pina In 1580rezislenta optisa de fortele feudale centri-fuge actiunii unificatoare si in cote din urmadespotice a Monarhiei habsburgice va marcao singura rezistenta, In cele din urma lnfrinta :mecca a micii nobilimi, a burglieziei si a tara-

nimii, coalizate lntr-o hermandad de tipmedieval.

Urmarirea comparativa a feudalismuluiiberic este astfel deosebit de rodnica pentrua avea o perspectivd cit mai complexa si maijustd asupra structurilor si conjunctuiilor fc-udale europene.

Se stie ca unul din cei mai straluciti re-prezentanti ai Generatiei de la '98", JoséOrtega y Gasset, a atribuit linia decadenta aistoriei Spaniei tocmai carentei structurilorfeudale i, mai ales, a mentalitatii feudale apoporului spaniol. Ceva mai mult, In celebrahd sintezil, Esparta invertebrada, el a refuzatchiar C vorbeasca de decadenta, si a consi-derat perioada de brusca inflorire pina lapretentii de suprematie mondiala I a Spa-niei, Intro 1481 si 1621, ca o bizara excres-centa, anormala, grefata pe anormalitaleaendemied a istoriei Spaniei. Structurile feu-dale au fost mult prea slabe pentru a sustinesuprastructura irnperiala i uriasa risipire decnergii si de visuri, pe toate mdrile i oceanele,pe toate continentele si pe toate fronturile.Tendinta spre pcnalizarea libertatii intelec-tuale, impusa de inchizitie, expulzarea pe-riodica a color mai energice forte socio-eco-nomice, rivalitatea biruitoare a fortelorostile au contribuit astfel sa precipite deca-denta unui organism socio-politic slab si gresitstructurat Inca de pc vremea monarhieivizigote. Atrasa in orbita Revolutiei francezesi a imperiului, Spania si-a pierdut definitivmarina militard, alaturi de cea franceza, laTrafalgar, si a fost astfel umilita prin im-punerea unei dinastii franceze. Fara flota,fCrC prestigiu, ea si-a pierdut imperiul colo-nial, pcntru ca, In prima jumatate a secolu-lui al XIX-lea, sfisiata de necontenite raz-boaie civile, sa piardd prilejul participarii laconsecintele marii revolutii industriale.

In acest context sumbru (analizat latermenul Decadencia de Espana de AngelLatorre Segura), fostul rector al Universi-tatii din Madrid, savantul dr. Pedro LainEntralgo, cauta sa precizeze dialogul intelec-tualitatii spaniole cu Europa, de la sfirsitulInfloritului Siglo de Oro, s.v. Ciencia espariola.

englez

lui,

www.dacoromanica.ro

1098 RECENzu 3Ct.

Analizind cauzele neasteptatei Infloriri akrausismului In Spania, In secolul trecut,dr. Entralgo aminteste formulele maestruluisail, dr. Ramon y Cajal, dezvoltate In dis-cursul de receptie la Academia de stiinte in1897. Inapoierea Spaniei, decadenta ei, nutiebuie puse In legAturd cu motivAri fizico-geografice sau rasiale, ci cu orgoliul si aro-ganta intelectului spaniol, cu tendinta luitrufasii de izolare si de segregare intelectualA.Nu se poate vorbi de un popor degenerat,spunea atunci marele neurolog spaniol, ci deun popor needucat, ca urmare a Inchistfiriispirituale. i etapele acestei InchistAri pot fiusor urmArite, de la Pi lip al II-lea Inainte,pe etapele administratiei centraliste burbonice,

de model francez, si ale frAmintArilor sterileale secolului trecut. Din depArtata epocA In care .influenta clunisianA integrase in stirsit SpaniaIn circuital intelectului european, i pinii laagravarea contrareformistä a inchizitiei, in-telectul spaniol vibrase i proliferase In acelasiritm cu intelectul european. Cenzura din se-colul al XVI-lea a agravat si prilejttit ten-dintele endemice multA vreme comptimate.Solutia poate fi deci, inainte de toate,

Intelectul spaniol trebuie purificat desubiectivism i orgoliu strlmt, i reintrodusIn marele ritm al culturii mondiale.

Dan A. latzdrescu

educa-tiva.

www.dacoromanica.ro

R EVIST A REVISTELOR

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE SI ARHEOLOGIEA. D. XENOPOL»" din IASI. (t. VII, 1970, 443 p. 10 pl. ; t. VIII,

1971, XXV+1554 p. + 10 pl.)

AvInd drept scop, in primul rind, valorificarea bogatei productii stiintifice a istoricilor

publicatia pe care ne propunem s-oprezentam evidentiaza eforturile meritoriiale acestora In studiul unor variate aspecte aleistoriei patriei, cu accent deosebit pc elemen-tele referitoare la viata social-economica sipolitica a Moldos

Ambele volume cuprind materiale (studii,arlicole, note stiintifice) de diferite proportii,referitoare la probleme de istorie medie, mo-derna i contemporana, numeroase rceenzii5i note bibliografice.

0 problema care a suscitat In ultima vremenumeroase discutii i controverse, cea a isto-ricului oraselor moldovencsti, face obiectula doua studii. Primul dintre acestea, Aoi con-

privind orasele si lirgurile din MoldovaIn secolele XIV XIX (t. VII, P. 21 58)apartine lui D. Ciurea. Ocupindu-se de pro-blema aparitiei j dezvoltarii oraselor de la estde Carpati, acesta distinge clteva etapc Incadrtd procesului aparitiei si dezvoltarii feno-mcnului urban : 1) secolele XIV XVI o

prima (aza de formare i dezvoltare a locali-tiltilor moldovene, pc ewe autorul o leaga dectapa corespunzatoare In evolutia oraselortransilvane i poloneze, 2) secolul al XVII-leaconsiderat ca o epoca de declin In cadrul aces-tui proces, 3) perioada fanariota, caracterizataprin aparitia de noi concentrari urbane si detrecerea unora din vechile asezari In posesiuneabisericii si a boierilor.

..WI1JDir. tomul 2.5. nr. 5. p. 1099-1104. 1972.

Din studio se degaja, ca o constatareextrem de importanta faptul Ca dezvoltareaoraselor moldovene, determinata de existentaunor premise interne favorabile i avantajatade relatiile i drumurile cornerciale, a suferitadesca vicisitudinile zbuciumatelor eveni-mente din istoria Moldovei.

Interesantele statistici alcatuite de autor,cuprinzind date extrase din relatarile cala-torilor straini si din surse informative autoh-tone completeaza i Intregesc cadrul lucrarii.

Ccl de-al doilea articol, 1ntocmit de N.Grigoras, se ocupa de Proprielatea funciardsi imobiliard a meseriaiilor, neguslorilor, bo-ierilor ft nulndslirilor din orasele moldovenesii.Regimul f i rolul ei in secolele XV XVIII(t. VII, P. 83-106).

Articolul reliefeaza cu destula pregnantafaptul ca, In perioada tratata, boierii, mAnS-

stirile si membrii Inaltului cler, tirmarind ob-tinerea unor serioase beneficii materiale. audepus intense eforturi pentru a obtine si ex-tinde proprietatile imobiliare i terenuri Inorase.

Pc baza argumentatiei documentare pre-zentate autorul conchide ca acest fenomena reprezentat un impediment In calca dez-voltarii normale a mestesugurilor, comertului,a victii urbane In general.

0 documentata contributic o aduce5imanschi eu studiul Precizdri cronologice

privind isloria Moldovei Mire anii 1432 1447(t. VII, P. 59 82), In care autorul, procedInd

Li.

+

Iributif

www.dacoromanica.ro

1100 REVISTA REVISTELOR 2

la analiza a numeroase informatii documen-tare si narative 5i propunind o serie de criteriinoi pentru stabilirea mai exactd a perioadeidornniilor din perioada cercetatil, Intocmesteun nou tablou cronologic al dornniilor, asocie-rilor la tron i pretendentilor din aceastdepoca frinnintatil a istorici Moldovei.

Intr-o not5 bine documentatd Paul Cerno-vodeanu face interesante comentarit pe mar-ginea cIStoriei lui Henry Cavendish In TdrileRomdne la 1589 (t. VII, p. 271 278).

Un aspect interesant al vietii sociale dinMoldova In epoca medievald, mai putin abor-dat pind in prezent, Isi propune sà zugrilveascdN. Grigoras ln Abuzurile 1i coruptia mervbriloraparatului de slat feudal din Moldova (sec.XVXVII) (t. VIII, p. 99-117). Studiulrelevd cá datorith ocupdrii functiilor In apa-ratul de stat numai de cbtre elemente apar-tinInd clasei dominante, legalitatea era per-manent Incalcatd, abuzul si bunul plac re-prezentind un fenomen curent pentru peri-oada cercetatd. Analiza documentelor epocii,efectuatd de autor, evidentiazd In acelasitimp incapacitatea domnilor de a suprimaacest fenomen cu efecte alit de ddundtoarepentru viata internd a Orli.

Pe linia asiduelor preocupári de studiere adiverselor aspecte ale capitalului cdmdtdrescin Moldova I. Caprosu publicd (loud fragmentedintr-o lucrare mai mare consacrata acesteiprobleme.

Primul dintre acestea trateazd despreRolul capitalului cdrndtdresc in aservireanücii proprietafi din Moldova pind la inceputulepocii fanariote (t. VII, p. 107-137).

Camata constituind un fenomen extremde frecvent pentru tdrile romdne In epocafeudald, autorul evidentiazd cltiva din fac-torii care au contribuit la aparitia si dezvol-tarea acesteia : apásátoarea dorninatie oto-mand cu tot cortegiul sdu de obligatii, ca sifiscalitatea excesivd caracteristicd perioadeirespective. Din studiu se degaja cu claritatesituatia grea a micilor proprictari, ncvoiti sSrecurgd la Imprumuturi lnrobitoare pentrua-si putea plat! impozitelc, precum si con-secint.ele pe care le-a avut aceastd practicapentru situatia lor economicit Pe aceastillinie in finalul materialului se subliniazd : ca

urmare a ruindrii econornice a mieilor pro-prietari, ajun5i In mare parte insolvabili,procesul de aservire a acestora a reprezentato caracteristica permanentd a perioadei cu-prinse Intre 1538-1711.

Al doilca material, intitulat Camàtd sicdrndlari in Moldova in epoca fanariold(t. VIII, p. 27 60), reprezintd sub raport.cronologic, o continuare a problemei cameteiIn perioada urmiltoare.

Autorul analizeazd aici componenta sociald a cdmiltarilor, ardtind cd practicantiiacestei ocupatii se recrutau din toate pilturite5i clascle sociale (cu exceptia bineInteles acelor exploatate). Studiul se ocupit apoi demodalitatile de acordare a Imprumuturilorsi de percepere a cametei In epoca fanariotil,relevind efectele negative pe care aceasta le aavut asupra transformdrilor social economicesi politice din Moldova In epoca respectivii.

In cadrul unor preocupdri mai largi prt-vind ansamblul relatiilor dintre Moldova siPolonia In epoca fanariotd, Yen. Ciobanuse opreste asupra unor Aspectc ale relatiilorcomerciale dintre Moldova si Polonia in se-

colul al XV III-lea (t. VIII, p. 119 144).

Dupd o succinta descriere a situatiei in-terne a celor cloud tSri, cu care ocazic shitreliefate si obstacolele care au stat In calealegdturilor cornerciale dintrc ele, se urmd-re5te evolutia In timp a schimburilor reciprucede mdrfuri, diversele categorii de produse careerau vehiculate de negustorii moldoveni 1i

poloni, locurile de desfisurare a acestorschimburi. Matcrialele utilizatc conduc peautor la concluzia cii datoritil veniturilorinsemnate obtinute de vistieria Orli de peurma acestui comert, domnii moldoveni emuinteresati Incurajeze, Rind a neglija insainteresele comerciantilor autohtoni.

Acelasi autor se ocupd In materialul Confederafia de la Bar ei pentruMoldova (t. VII, p. 279-290), de influentaunor evenimente externe asupra situaticiMoldovei.

Trecind In revista evenimentele parecuteIn Polonia legate de continutul 5i caracterulmiscdrii sleahticilor din anii 1768-1771,autorul subliniazd faptul ea Moldova a fostIn clteva rinduri teritoriu de operatii pentru

;i

www.dacoromanica.ro


fortele angajatc In lupta, situatic din care aavut de suferit Insemnate pagube, precumconjunctura diplomatica, din fericire tem-porarii, In care Moldova trcbuia sa joace rolulde compensatie pentru tcritoriile de careurma sil fie deposedata Po Ionia.

tin aspect al yield economice din Moldovain perioada destramarii feudPlismvhii esteabordat in studinl lui Alexandru I. Gontaprivind Incepulul indusiriei alcoolului inMoldova feudald (t. VIII, p. 145-158). Pebaza unor lndelungi investigatii autorul opi-neaza pentru existenta mai multor etape Indezvoltarea industriei alcoolului In Moldova.

Dintre concluziile lucrarii ni se pare demndde retinut constatarea cd In perioada celei de-adoua etape de lnflorire a industriei alcooluluiIn Moldova (dupt 1814), capacitatea mare ainstalatiilor de distilare (care utilizau cainaterie prima cerealele) a determinat Unexport foarte redus al produselor cerealiere.

llemarcilm de asemenea caracterul ori-ginal al studiului Iui D. Ciurea privind Di-plomalica Wind in tdrile rorndne. Noi con-Iribu (t. VIII, p. 1-26), In care acestaemite o serie de interesante consideratii pri-vind rolul jucat de limba latind In cancelariileMoldovci i Tarii Romanesti In secoleleXIV XVIII. 0 bogatt documentare biblio-grafica (carcia i se adauga si 10 documentereproduse In facsimil) permite autorului sildemonstreze coexistenta limbii latine cucea slava in cancelariile color douil statefeudale romanesti.

Din abuzurile consulilor in Moldova inanii 1822 1828 (t. VII, p. 291-300) estetema notei apartinlnd lui S. Marks Agapi Incare autorul semnaleaza actiunile arbitrareale consulilor strilini Indeosebi cel aus-ti lac.

Prevalindu se de dreptul de a acorda pa-tonic de protectie supusilor strAini, acestiaau extins acest procedeu schimbul unorsume de bani) si asupra unui mare nunnir deautohloni, jurisclictia i adu-chid astfel prejudicii administratiei Orli.

0 documentatd prezentare a unui eve-niment en adInci implical,ii asupra evolutieiprocesului de unificare al Principatelor

Romane realizeazd Adrian Macovei. Studiulsau Unirea vamald Mire Moldova si TaraRomdneasca, din care autorul pallet primaparte (t. VIII, p. 201-244), descrie In moddetaliat etapele succesive ale Infdptuirii acesteiactiuni (Conventia dintre cele doud tali din1835, tratativele dintre reprezentantii mol-doveni i munteni din 1842, Conventia din1846). Autorul sesizeazil cu justcte importan-ta deosebita a acestui act In facilitarea

celor clout piete interne, precumconsecintele favorabile pe care unificareamaid avea sa le aibd pentru Inchegarea viito-rului stat national roman.

Despre gospoddria mosiereascd din re-giunea de munie a Moldovei la rnijlocul seco-lului al XI X-lea (t. VIII, p. 245 260) estetitlul articolului mi Corneliu Istrati. Prinfolosirea unor variate surse documentare estesurprins Un interesant aspect al situatiei eco-nomice din aceasta parte a t Aril, respectivfaptul ca In conditiile persistentei relatiilorfeudale, elementele capitaliste Incepeau stclistige din ce In ce mai mutt teren, aceastareprezentind un proces legic In cadrul dezvol-tarii istorice a societatii. Autorul apreciazdea apalitia Intreprinderilor manufacturiere,organizate de proprietarii gospoddriilor mo-sieresti, care utilizau forta de munct a Ora-nilor In cadrul obligaiiior feudale, a reprezen-tat un salt calitativ In procesul istoric amin-t it.

Sfalul adminislraliv al Moldovei inireanii 1832 si 1862 constituie tema studiuluisemnat de Ecaterina Negruti-Munteanu (t.VIII, p. 159 199). Pe baza consultarii unuivast material bibliografic si de arhiva, au-toarea prezintil conditiile istorice In care aaparut si desfrisurat activitatea sfatul admi-nistrativ din 'Moldova, gama larga de atributiicare Ii reveneau si modul cum si le-a lndeplinit,compozitta sa sociald In diverse etape.

In Incheiere se subliniazd importantaacestui organism pentru viitoarea structurtpolitica a Principatelor, precum si utilitateaexperientei astfel cistigate In organizareaulterioard (dupa 1862) a Consiliului de Ali-

0 serie de utile si in acelasi timp intere-sante complettri la informatiile detinute pint

(In

schimbIndu-le

ficdriiva-

nistri.

si

si

si-a

www.dacoromanica.ro


In prezent asupra actului revolutionar alUnirii aduce articolul lui C-tin Angelescu,tratInd Despre ultimo fazd a luplei pentroUnire in Moldova (t. VIII, p. 261 279). Ma-terialele descoperite de autor la arhivele dinMerseburg (R.D. Germana), contribuie lacunoasterea mai detaliatä a situatiei politiccdin Moldova in perioada premergatoare Unirii,la precizarea compozitiei de clasa a partideiantiunioniste. Documentele permit totodatãcunoasterea adevaratei atitudini a unordiplomati straini fata de lupta poporuluinostru pentru realizarea unificarii politicoa tarii.

Raporturile romdno-poloneze oglinditc Inmemoriile lui Wladislaw Czartoryski (t. VIII,p. 279-286) fac obiectul unei note stiintificeapartinind lui L. Boicu care lulnd ca punct deplecare memoriile liderului emigratiei polone,analizeaza relatiile romano-polone pe o pe-rioada de patru ani (1860-1864). Printreproblernele abordate se numara chestiuneanumirii agentilor oficiali poloni in Principate,precum i unele noi amanunte privind pozitialui- Alex. I. Cuza fata de tentativa luiMilkowski de traversare a teritoriului roma-nese in timpul insurectiei poloneze din 1863.

V. Russu si D. Vitcu shit autorii unuistudiu de largi proportii privind Frdmintdripolitice interne in vremea guverndriiD. Ghica M. Kogdlniceanu, 1868 1870 (t.VII, p. 139-171 ; t. VIII, p. 61 98). Dupacc analizeaza caracterul regimului politic in-staurat dupil abdicarea fortata a luiAlexandra Ion Cuza, aratind ca In ultima in-stanta acesta era rodul unui compromis de clasalntre burghezie si marii proprietari funciari,autorii reusesc sa prezinte o minutioasädescriere a tabloului vietii politice din perioadaguvernarii conservator-liberale Dimitrie Ghica

Mihail Kogalniceanu. Studiul reliefeazafaptul ca In cadrul contradictiilor acute dintregruparile politice ale vremii, fenomenul cares-a manifestat mai distinct 1-a reprezentatascensiunea conservatorilor si liberalilor mo-derati, concornitent cu opozitia crescinda Im-potriva partidului radical.

Conjunctura politica nefavorabila radica-lilor i-a determinat pe acestia sa ramana Inopozitie pIna In 1876 si a facilitat In acelasi

timp instalarea la putere pe o perioada destulde lunga a unui guvern conservator, care Inplus s-a bucurat si de sprijinul lui Carol I.

Ocupindu-se de problema relatirlor romano-turce pe o Intinsa perioadii (1829-1914)Tahsin Gemil se opreste asupra unui aspectdin acest cadru si anume Asocialia dinRomdnia a Janitor turd" (t. VII, p.173 195).In studiu se descrie activitatea In Romania acItorva din membri acestei asociatii, refu-giati aici dupa interziccrea ei In Turcia In1895.

Preocupat de problema istoricului pelro-lului romancsc In perioada postbelica,Gh. Buzatu prezinti sludiul Problema petroluluiromdnesc la conferinfa plea de la Paris dinanal 1919 (L. VII, p. 225-242). Pe baza folo-sirii unor materiale In mare parte inedite, studiul pane In lumina lupta dusa In culiseleconferintei de pace de la Paris, de grupurileeconomice striline pentru monopolizarea pe-trolului romanesc. Autorul este de parere caRomania, beneficiind si de contradictiileexistente Intro marile puteri, a reusit sa reziste presiunii trusturilor petroliere, rapt carei-a permis ulterior sa reglementeze punerea Invaloare a terenurilor petrolifere romibIestiIn conditii malt mai avantajoase.

D. Sandru se ocupa de Prefurile de ex-propriere si improprieldrire in legile agraredin 1918 1921 (t. VII, p. 197 223).Prezentlnd modal In care a fost aplicata re-forma agrara postbelicit, autorul subliniazaca datorila fixarii unor preturi de exproprieresuperioare adevaratei valori a terenurilor si

incompatibile cu posibilitatile momentane deplata ale taranilor, o mare parte a tarinimii aavut serioase dificultiiti pe o perioada Indelun-gata, pentru a putca achita terenurile atribuite de stat.

In Programa( Parlidului National-liberaldin perioada 1918 1921 si unele problemcref eritoe re la dezvollarea econornici nc tionale(t. VIII, p. 287 298) I. Agrigoroaiei Iipropane efectuarea unci analize critice asupracItorva din masurile concrete continutc deprogramul liberal privind dezvoltarea coo-nomica a Romanici postbelice. Autorul sub-liniazit In mod deosebit faptul ca desi liberaliicomparativ cu celelalte partide burgheze pro-

www.dacoromanica.ro


movau unele idei mai avansate sub raportteoretic (valorificarea superioarA a bogAtillor

dezvoltarea comertului etc.) ei considerauinsA statul ca un instrument de realizare apoliticii lor economice.

Una din problemcle care preocupa si as-Uzi pe cercetAtorii epocii contemporane aistoriei Romaniei este dezbAtutA de I. SaizuIn doug materiale. In : Contradiciii intreparlidele burgheze din Romania in domeniulpoliticii economicc (1922 1928) (t. VIII,p. 299 316), autorul expune diferentele princi-piale existente Intre programele economice aleprincipalelor partide burgheze din perioadade stabilizare vremelnicA (cel national-liberal5i cel táralnesc), precum i o serie de problemecare au provocat agravarea contradictiilorIn sinul claselor dominante : problema natio-nalizarii subsolului minier, legea organizarlicdilor ferate, problema contractaril unui Im-prumut extern etc.

In al doilea, Opinii privind industrializareaRomaniei (1922 1928) (t. VII, p. 243-269),el aratA cA In aceastA problemA atlt de impor-tantA care li preocupa pe oamenii politici aivremii opiniile economistilor burghezi segrupau In (loud curente. Primul dintre acestea

ind ca promotori pe M. Manoilescu,St. Zeletin, V. BrAtianu, avea ca deziderat prin-cipal dezvoltarea cu prioritate a industrieigrcle, In timp cc teoreticienii celeilalte orien-tari, Virgil Madgearu, Alex. Topliceanuse pronuntau pentru crearea unei industrii caresA utilizeze mai ales produsele agricole.

Romania §i conferinfele agrare din 1930./932 (t. VII, p. 307-315) este problema abor-data de I. Ciupercd. RelevInd eforturile110118An id de a giisi picte de desfacere produselorsale agricole intr-o perioadA economicA dificilA,articolul evidentlazA cauzele care au fAcut canegocicrile Romaniei ca i cele ale altor tAriexportatoare de cereale, purtate In timpulconferintelor de la Bucuresti, Sinaia siVarsovia,sA fie infructuoase.

Acelasi autor, In colaborare cu J. Benditer,se ocupA si de un episod din istoricul relatiiloreconomice externc ale Romania In studiulintitulat .Relalii romano-germane in perioada1928 1932 (t. VIII, p. 317-330). Pe bazaunor materiale inedite, sInt puse In evidenta

15 - o. 1713

IncercArile Romaniel de a gdsi pe piata ger-manii un debuseu al excedentului sAu deproduse agricole, In conditiile greutAplorsurvenite din cauza crizei economice, precum

atitudinea Germaniei, care de pe urma aces-tei conjuncturi urmarea atingerea unor sco-purl politice bine precizate.

D. Sandru i Gh. I. Florescu se ocupA deInventarul agricol din Romania tntre celecloud rdzboaie mondiale (t. VIII, p. 343-374).UrmArind evolutia lnzestrarii tehnice a agri-culturii romanesti In perioada interbelicA,precum si a factorilor mai importanti care auinfluentat acest proces, autorii subliniazA cAproblema dotárii agriculturii cu inventasmodern a figurat In atentia cercurilor gu-vernante din tara noastrA, care au initiatmilsuri In sprijinul micilor agricultori. To-tusi, datoritA unei serii de factori Intre carelipsa creditului necesar, slaba rentabilitate aagriculturii, precum i decalajul dintre pre-turile cerealelor i cele ale produselor indus-triale, aceste mAsuri n-au dat rezultatele scon-tate, neavind o eficientil de lunga duratA.

Date interesante cu privire la Sprijinulacordat de poporul roman refugiafilor poloneziin anii celui de-al doilea rdzboi mondial (t.VII, p. 317-326) aduc A. Karetki si L. Esanu.Descriind primirea caldd i tratamentul plinde Intelegere de care s-au bucurat refugiatiipoloni In tara noastrA, autorii apreciazd acestemanifestAri ca o pagind semnificativa a soli-daritAtii poporului roman cu popoarele cotro-pite de invazia hitleristA".

Materialul Tradiiile revolulionare ale mun-citorimii celeriste ie§ene (t. VIII, p. 331-342),Intocmit de L. Esanu si C. Botez, realizeazAo succintA trecere In revist a. a unor momentaimportante din lupta acestui detasament alproletariatului din Iasi In perioada inter-belicA.

0 scurtA notA Surse documentare pentru.studierea celui de-al doilea razboi mondial(t. VII, p. 327-333), apartinind cercetAtoarei

Benditer, se ocupA de problema directivelorde razboi ale Inaltului Comandament alWehrmacht-ului, considerate de autoare cadocumente utile pentru cunoasterea evo-luiei militare a Germaniei hitleristeIn al doilea rAzboi mondial.

tdrii,

s.a.,

si

J.

situatiei

www.dacoromanica.ro

1104 REVISTA REVISTELOR

Tomul VII cuprinde dou5 studii ocazionatede comemorarea a 50 de ani de la moarteamarelui istoric A.D. Xenopol. Cel dintii,redactat de Al. Zub (p. 9-20), semnaleazAmeritele i calitatile deosebite ale acesteimari personalinti a culturii romAnesti, punc-tind cu exemple concrete aportul substan-tial al acestuia la dezvoltarea istoriei si filo-zofiei romAnesti.

La rindul sAu D. Ciurea analizind succintconceptia istoricd a lui A.D. Xenopol (t.VII, p. 301-306) pune In evidentil pArtilepozitive ale gindirii acestuia (acordarea uneijuste importante mediului geografic, ridi-carea problemei unei periodizAri a istoriei ro-mAnesti, Incadrarea problemelor de istorieeconomicA i socialA In contextul istoric ge-neral).

Centenarul nasterit altui mare istoric,Nicolae Iorga, prilejuieste aparitia In tomulVII a douS materiale. Primul dintre acestea,apartinind lui Gh. Buzatu (p. XIIIXXV),releva locul de frunte ocupat de acesta Incultura romAnA i universalS, treclnd In re-vista principalele domenii In care contributiaadusA de N. Iorga a fost de maximd important A.

La rindul san D. Ciurea, In materialulconsacrat aportului adus de N. Iorga (t. VIII)in problemele cercetilrii istorice, semnaleazilmeritele acestuia In punerea bazelor cercet5riiistorice moderne, remarcind In acelasi timplimitele conceptiei sale, determinate de con-ditiile social-politice si economice ale epociiin care si-a desfAsurat prodigioasa activitate.

La rubrica Documente, tomul VII con-line o serie de interesante mArturii privindistoria Moldovei In secolele XV XVII reflec-tate de documentele publicate de D. Constan-tinescu, Paul Mihail si C. Turcu (p. 335-363).

in cadrul rubricii Documentar din t. VIII,D. Constantinescu prezintA un numAr de25 de documente moldovenesti din a doua

jumAtate a secolului al XVII-lea, Paul Mihailsi I. Caprosu emit clteva consideratii Despreceremonialul domnesc, folosind ca baza Unmanuscris slavo-romAn de la Inceputul seco-lului al XVIII-lea, iar N. Stoicescu publicsLista marilor dregatori moidoveni (1384 1711),un util instrument de lucru pentru cercetAtoriiperioadei medievale a istoriei noastre.

Ambele volume cuprind ficcare o consis-tent5 rubrica de recenzii si note bibliografice,In cadrul cArora sint prezentate cu obiectivi-tate si spirit critic un numAr insemnat de hi-crdri de istorie.

ConsiderAm, totusi, cit o seric de evenimente(aniversari) prilejuite de anul 1971 (a 50 aaniversare a crearii P.C.R., 150 de ani de larAscoala lui Tudor Vladimirescu) puteau fimarcate In coloancle Anuarului prin matei ialecorespunzatoare. Se remarcA de asemenea c5 oserie de probleme majore ale istoriei noastreca de pilda, aparitia si formarea proletariatu-lui, r5zboiul pentru independentA de la 1877,marea riscoala tarancasca din 1907, nu facobiectul vreunui studiu inserat In periodic.

OpinAm aici, CS, pentru o mai bunil strut-turA a publicatiei, ar fi de dorit pc viitorincluderea notelor stiintifice, Intr-o rubricAindependent5.

In Incheiere, mentionilm cS obsen atiilede mai sus nu impieteazd InsS asupra im-presiei de ansamblu pc care o lasa periodiculamintit.

Tinuta stiintificA sobr5, marea cantitatede elemente noi pe care le introduce In circuitulistoric actual, ca si preocuparea de a prezentacele mai recente lucrari de specialitatene Indrept5tesc sA conchidem ea AnuarulInstitutului de istorie i arheologie s A.D.Xenopolo din Iasi este de un real folos istorio-grafiei romanesti contemporane.

Marian Siroia

www.dacoromanica.ro

INS E MN ARIISTOR IA ROMANIEI

CORNELIA BODEA, PAUL CERNOVO-DEANU, NORIA NESTORESCU-BAL-CETI, V atra BalceVilor, Muzeul memo-rial Nicolae BAlceseu", Balcesti peTopolog, 1971, 218 r. + 12 pl.

Iluzeul memorial Nicolae BAlceseu" si-aasumat sarcina meritoric de a scoate la luminatot ce se poate afla In legatur5 cu marele re-volutionar de la 1818 si In acclasi timp unuldin fauritorii Romnniei moderne.

Unul din rezultatele pozith e atinse II

constituie publicarea coleetiei DocuracateleBdIce§tilor, deschisa de volumul V cdra Bal-er§tilor. Isi astcapta lumina tiparului altesapte volume, printre cai C Inaba( §i ai luiB dlcescu : fern ilia lui Pare cdpitanui (n.os-neanul din PrahoN a, ascendent pe linie pa-ternn al Ini Nicolae Balcescu), Frr tit

Costache, lI iia, Scvastila §i Bai buE dIcescu §.a.

Vatra Balceftilor, volum semnat de specia-listi In istoria revolutici de la 1818 In Princi-patelc romAne Cornelia Bodea, Paul Cer-novodeanu si Noria Nestorescu-Billeesti, di-rectorul muzeului i redactorul colectieiantintite , este o cronic5 a sr osiei BAlcesti(fostul judet Arges, plasa Oltului de Sus,astd7i judelul Ilcea), care aveaIn 1766 mosia familiei lnaintasilor lui NicolaeBalcescu.

Bazati pc o dccumentare exhaustivn,autorii recontituic plan In cele mai mici ama-nunte istoricul proprietAtii BAlcestilor, corec-Und o serie de erori (cc erau pinA acum acre-(lilate In istoriografia de specialitate, atlt Ince priveste divelsii proprietari ai mosieicit §i filiatia familiei BAlcescu). 0 parte dininformatiile utilizate aici slut obtinute deaceiasi autori In numeroase studii anterioare.

tomul 25, nr. 5, p. 1105-1120, 1972.

In studiul introductiv (p. 5 30), slatidentificati vechii stnpini ai mosiei, de pina l'a1766 (primul fiind boicrul Tudor din Vladeni-Muscel). La 1766, mosia infra In st5pInireafamiliei care, mai ttrziu, avea sA adopte dreptpatronimic numele locului. Este vorbapreotul Necula. Una din nepoatele lui, Zinca,mama fratilor Balcesti, revolutionarii de ra1898, cAsatoritA cu logofatul Barbu, fiul lniPetre cnpitanul din Urlati, rnmasa vAduv5,,va adopta ca nume de familie numelc mosieidin care primise juin:Rate, In 1811, ca zestre(cealalta jumAtate ii fusesc datA fratelni sAccIancu, dar dupA moartea acestuia ii revinetot ei).

Autorii urmaresc cronica BAlcestilor nunumai In linie ascendenta, ci i descendentA,plan aproape de zilele noastre, ilustrindu-siexpunerea i Intregind-o printr-un tabdgenealogic al familiei, alcatuit cu toatn rigu-rozitatea tuintific5, bazat pe actele de starecivila ale membrilor fcmiliei.

In anexn, slut publicate 40 de documente(p. 31-201), In cea mai mare parte inedite.Depistate cu multil migaln In fondurileArhivei istorice centrale, ele au servit auto-rilor la reconstituirea istoricului mosiei. Con-tinutul tor este totodata ilustrativ i pentruo serie de alte problone, legate de aspectuleconomic, social si politic al perioadei cuprinseIntre 10 octombrie 1652 (data primuluidocument) si 26 februarie 1866 (data ultimuluidocument). Ne retin atentia, In special, dounstatistici ale satului publicate in extenso.Una este catagrafia inedita a satului BAlcestila 1838 (90 p.), care Inregistreaza 200 de fa-

cu membrii ei nominal, originea loretnica i starea civila, virsta, originea socialn,ocupatia, obligatiile de clacn, suprafata cub-tivatA de fiecare gospodarie i cu ce anume,numArul pogoanelor de vie si pometuri,

B61-ce#i.

sa dcvinà

de

milli,

www.dacoromanica.ro

1106 INSEMNAR1

numarul vitelor etc. Este o mostrd a ceea cereprezenta catagrafia Tarii Romanesti dinanul 1838 pentru descifrarea atitor semne deIntrebare ce i le mai pudinca istoricii, econo-mistii, dernogiafii, sociologii etc. si a caretnepu.blicare este atit de regretata.

Al doilea document statistic este tabeluldin 26 febritai ie 1866, al clacasilor Impro-prietariti de pe mosia Balcesti, cu numdrulpogoanelor fiecdrei familii i suma despà-gubiril proprietarilor in persoana fratilorlui Nicolae BlIcescu (Costache, BarbuSevastita).

Volumul cuprinde i un bogat indice depersoane, alaturi de 12 planse (facsimile dedocumente, portrete ale bunicii i mameilui Nicolae BdIcescit reproduceri dupdfresca i acuareld , fotografii ale conaculuidin Billcesti si planul mosiei cu delimitareasuprafetelor de pamint cn care au fost Impro-prietariti claca5ii la 1864).

Volumul l'otra Balceslilor constituie o

pretioasa conttibutie la cunoasterca In ama-nunt a istoricului proprietatii unei mosii,cu atit mai pi etioasd cu clt accasta mosie estelegata de nuan.le celui caruia poporul romanIi datoreazd alit de mull.

lo ma Conslanlinescu

NICOLAL ALB1.7, Isloria scolilor romdnestidin Transiliaiia inlre 1800 1867, Edit.didacticd i ped igogicd, 1971, 240 p.

In preajma 5i In anii imediat urmdtoriprimului rdzboi mondial au aparut In Tran-silvania o importanta serie de monografiiistorice dedicate principalelor institutii scolaretransilvane : liceul i celelalte scoli romanestide la Brasov (Andrei Barseanu); seminarulinstitutul pedagogic de la Sibiu (E.R. Rosca);gimnaziul i coala normala de la Nasaud(Virgil otropa 5i N. Draganu) institutul teo-logic 5i pedagogic de la Arad (T. Botis);scoalele de la Beiu5 (C. Pavel) etc.

2

Toate aceste monografii excelau prinbogdtia documentelor 5i prin eruditia tratdrii,dar, prin lnsiisi natura lor, urmdreau un clmpde activitate mai restrins, redus exclusiv lacercetarea institutiilor mentionate.

Ceea ce lipsea istoriografiei transilvaneceea ce se cerea prin lnsSi aparitia mono-grafiilor de mai sus, cra insa o monografie cucaracter de sintezd a intregului Invittamintdin Transilvania de la Inceputurile sale sipind la unirea din 1918.

Sarcina acestei monografii asumat-otinarul profesor de la Blaj Nicolae Albu, carein anul 1941, continulnd traditia istoricilorbldjeni, T. Cipariu, Augustin Bunea, Z. Plc-lisanu, N. Comp, a publicat In seria lucrariloreditate de Institutul de istoric nationald de laCluj, un prim volum dintr-o vastd lucrareintitulata Isloria Invdfdminiului romdnescdin Transilvania pind la 1800.

In anul 1945 lucrarca liii N. Albu a fostpremiata de Academia Romana In urma unuicalduros raport al istoricului Silviu Dragomir.

N. Albu se remarcase pins atunci printr-ointensa activitate didactica i publicisticdin orasul Tg. Mures unde a condus timp decitiva ani revista Progres i cultura"apoi la Blaj unde a avut prilejul de a cunoastebogata i ap de putin cercetata arhivdlocal%

In 1971, dupd un siert de veac de necon-tenite ccrcetari arhivistice, care s-au Intins

asupra arhivelor din orasele Brasov, Sibiu,Tirgu Mures, precum si a unor arhivc parti-culare, N. Albu a publicat un nou volum dinlucrarea Inceputa, intitulat Isloria colilorromdnesli din Transilvania inire 1800 1867.

Spre deosebire de volumul din 1941, carecuprindea In expunerca sa istoria lnvatilmin-tului nu numai din Transilvania propriu-zisa ci 5i din Banat, Cripna, Samar 5i Mara-mures, volumul aparut recent la Edituradidactica i pedagogicil Infatiseaza numaisituatia i dezvoltarea scolilor din Ardeal farda se extinde si asupra celorlalte provincii.

RestrIngerea spatiala a noii lucrari a fostdeterminatd, dupa precizdrile lui N. Albu,de faptul ca In secolul al XIX-lea, 5i mai alesdupd revolutia din 1848, InvatImIntul a luatun amplu caracter de masa, ceea ce ar fi

si si-a

ci

si

www.dacoromanica.ro

3 INSMINARI 1107

obligat pe autor si mai ales editura la oextensiune de mai multe volume. Materialuldocumentar fiind adunat, publicarea luiurmeazd sii se facd Intr-un alt volum. 0 altddeosebire Intre cele cloud volume mentionatco constituic faptul cd In primul li gdsesc locnu numai istoricul propriu-zis al invdtdmin-tului ci totodath continutul sau pedagogic(programe, manuale, metode), In timp ce un aldoilea accent se pune pe scoald ca institutie, pcdiferitele ei forme de organizare.

Ambele volume au fost alcdtuite pe bazaunui vast material inedit, N. Albu fiind unuldin cci mai asidui cercetAtori ai arhivelor ar-delene. Explorarea acestor arhive i-a oferittotodald prilejul ca, pc ling cele cloud volumementionate, sd publice i o substantiald cu-legcre de noi documente asupra lui PetruMajor si a unora din contemporanii sal 1.

Izvoarelor arhi istice, importante prin ine-ditul si amploarea lor, N. Albu le-a addugatapoi, dominat de un ascutit spirit critic, iz-voarele edite i indeosebi monografiile consa-crate institutiilor scolare si personalitatilorpedagofice transilvdnene de George Baritiu,Andrei Barseanu, Gh. Bogdan Duica, loanRapti, loan Lupas, Gh. Tulbure, N. Comsaaltii. Lectura i analiza acestora a oferit luiN. Albu ocazia de a rectifica multe din infor-matiile i opinille acestora de a le completacu noi date si constatdri si mai ales de a cautasd le supund la o nouil interpretare. Aceastalaturil a preocupdrilor sale e vizibila lndeosebiin parlea referitoare la aprecierile facute deunii istorici anteriori cu privire la activitateaunor personalitAti oficiale ale vremii, dintrecare. dupd opinia lui N. Albu, Al. Sterca Su-lutiu, mitropolitul Blajului, si Andrei Saguna,mitropolitul Sibiului, ar fi fost prea aureo-lati" In timp cc altii ca episcopii loan Bob,Vasile Moga, loan Lemeni E directorul de5coale Moise Fulea au fost prea putin apre-ciati.

Acelasi spirit critic it arald autorul i cuprivire la problemele i aprecierile asupra

1 Vezi Petru Maior, Scrisori documentsinedile, editie Ingrijita i cu un studiu intro-ductiv de N. Albu, Bucuresti, 1968.

confesionalismului, rein Ind :aft avantajeleclt si deficientele acestnia.

Ceea ce pierde ultituul volum al lui N.Albu fatä de primal, ca extensinne In spatiu,cistigd Insa In adincime, cerceldrile sale asupraInvdtdmintului din Transilvania propriu-zisaaducind la iveala numeroase lisle de scoli, pro-fesori i InvdtAtori din toate oi si judefele

totodatil, amanunte dinti e ctle mai pre-tioase asupra lnliintiii ii, olbanizarii si sus-tinerii rnateriale a acestor 5coli.

Ele se referd In toate tipuiile de scoli,seminarii, licee, gininazii, pig arandii, scolide fete, scoli profesionale, precuna si la toatecategoriile de scoli elementare InregistrateIn perioada 1800 1867.

Prima parte a voluniului e consacratascolilor din centri le conftsionale BlajSibiu, urmarite prin prisma a (loud perioade,de la 1800 pina la 1848 5i apoi de la revolutie

pind la proclarnarea dualismului, cercetindu-se, comparativ, dezvoltalea lor in perioadele

mentionate. Tnlegatura cu din oltarea gimna-ziului din Blaj, intenieiat la 1754, autorulreleva marele avint luat de acesta dupa anul1831, chid a fost rislicat la trcapta de liceuadaugindu-i-se la cele cinci clase existente(principia, gramatica. sintavi. retoricapoetica) i clasele VI 5i VII c( nsacrate stu-diilor de filozofie. 0 datfi cu acestta s-a introdus

catedra de istorie universala, In cadrulcareia avea sd se propund 5i isloria romfinilor,algebra si geometric. Incepthd din 1834 istoriaromanilor va forma obiectul unui studiu spe-cial.

Autorul releva indeosebi spiritul patrio-tic introdus In aceasta perioada In liceul dinBlaj de catre marii cArturari : 1 imotei Cipariu,Simion Barnutiu, loan Rusu, DemetriuBoeriu, care, abandonind limba latind, si-aupredat materiile : teologie, filozofie, istorie,geografie, dreptul natural, canonic si privat,In limba romand. Elevii acestora aveau sá fiela 1848, alaturi de profesorii lor, principalilmilitanti ai ideilor revolutionare i totodatäorganizatorii i conducatorii legiunilor ro-manesti. Putens afirma scrie N. .Albu

astle

si

si

si

si,

si

0

www.dacoromanica.ro

1108 INSEMNARI 4

fara teama de a denatura adevarul, ca revo-lutia romanilor din Transilvania a fost Inmare parte opera dascalimii si a tineretuluitrecut prin coliIe Blajului" (p. 45).

Mai putina atentie a aratat episcopia 131a-jului formarii cadrelor pentru Invatamintullementar, un institut pentru pregatirea aces-tora Infiintindu-sc abia in 1865, si InsasiInviltamintului primar.

Sibiul, neavind liceu, concentrat aten-Oa In jurul unui seminar pentru pregatireapreotilor, infiintat in 1813, dar care la Inceputnu avea declt un curs de trei luni. Seminarulse va dezvolta abia sub episcopatul lui agunaIn 1850, prin Infiintarea Institutului teologicpedagogic, cursurile sale ridiclndu-se la doiani pentru candidatii la preotie si la un anpentru viitorii Invatatori. In anii urmdtoricursurile respective se mai ridiea la patrudoi ani.

Ceea ce, sub raportul InvatamIntului mediun-a putut realiza Sibiul, a realizat Brasovul,in 1850 InfiintIndu-se aid liceul ortodox care,mai tirziu, avea sa poarte numele lui Andrei.*aguna. Sibiul, ca centru confesional, va da1ns5 o mai larga atentie InvatamIntului ele-xnentar, In 1858, functionind In Ardeal 676coli primare ortodoxe i abia 500 scoli greco-

catolice (p. 49).Pe o larga bath documentarA shit urma-

rite Infiintarea i dezvoltarea scolilor elemen-tare (capitate, normale, triviale) din judeteleAlba, Brasov, Cluj, Hunedoara, Mures, Na-saud (in 1863 s-a Infiintat aid si liceul carepoartd astazi numele lui George Cosbuc),Fagaras (Tara Oltului), cele din regiunileTirnavelor, a Muresului, a Somesului, SAlaju-lui, a Muntilor Apuseni, precum i cele dinfostele judete Odorhei, Ciuc, Trei Scaune,fruct al dragostei si al sacrificiului pentru scoalafacut de populatia romaneasca din acesteregiuni.

in anexele de la sfirsitul lucrarii N. Albu(la numele tuturor scolilor si Inviltatorilordin Ardeal care functionau In anii 1858 si1859, aduelnd astfel cea mai larga contributiela cunoasterea InvatarnIntului romanesc dinaceasta perioada.

Concomitent cu cifrele acestor statistici,autorul prezinta i un Insemnat nurnar defiguri de oamcni de scoala, ca D. Eustatie-vici, citall cronologic , Radu Tempea,Gheorghe Haines, Moisc Fulea, TimoteiCipariu, Simion Barnutiu, George Baritiu,Gavril Pop, Paul Vasici, Visarion Roman sialtii, care, prin actiunile i publicatiile lordidactice, au dat un puternic impuls Invata-mIntului romancsc si au adus totodata olarga contributie la dezvoltarea vietii sociale,politice i economice a Transilvaniei.

N. Albu restabileste apoi In mod criticrolul jucat In miscarea Invatamintului deepiscopii i mitropolitli Ion Bob, Vasile Moga,loan Lemeni, Andrei Saguna si Al. StevenSulutiu, Infatisati pina acum Indeosebi de pcpozitii confesionale denalurate.

Lucrarea nu e lipsita Insa si de anumiteIngustimi, cea mai regretabila dintre ele fiindaccea cA, din motivele precizate In prefata,nu s-au introdus In ea si scolile din Banat,Crisana, Satmar i Maramures, care ar fiputut da lucrarii un caracter mai amplu,unitar. Au lost urmarite apoi In mod insu-ficient legaturile dintre oamenii de scoala dinTransilvania i cei din Moldova si Tara Ro-maneasca, precum si influenta pe care auavut-o asupra scolilor din Transilvania ideilepedagogice europene receptate de pedagogiiromani care au Silent studii In strainatate(Viena, Praga).

Nu corespunde apoi realitatii afirmatia(p. 61) ca fizica ar fi fost introdusa In programaanalilica a liccului din Blaj abia In 1851, de-oarece Baritiu a functionat ca profesor defizica la acest liceu In anii 1834 1835. Estede asemenea neintemciata afirmatia di lapreparandia din Arad nu Invata nimeni dinArdeal" (p. 119) In prirnele decenii ale scco-lului al XIX-lea.

Cu toate acestea lucrarca lui N. Albureferindu-ne la ambele volume reprezintauna din cele mai impunatoare realithri deaceasta natura, ea ocupind In istoriamintului romanesc un rol nsemanator cumarile sinteze ale lui V.A. Urechia 5i N. Iorga.

Vasile Nelea

si

-

www.dacoromanica.ro

5 INSEMNARI

* Studii $i materiale de muzeografieistorie mil Hard, Muzeul militar central,nr. 2-3 (1969-1970), 384 p.

Publicatia Muzeului militar central cu-prinde In acest numar dublu un bogatvariat material privind probleme de istoriemilitara romaneasca i universala, literaturaistorica, muzeografie etc., judicios struc-turate In cadrul rubricilor de Istoriearta militara", Muzeografie" i "Recenzii".

Studiile i articolele din cadrul primeirubrici Imbratiseaza o larga perioada detimp, cuprinsa Intre epoca fierului si sfir-situl celui de-al doilea razboi mondial. Octa-

ian Toropu prezinta 0 a$ezare fortificald $iarme din epoca Latene descoperite in Oltenia,la Vapara ADM (jud. Dolj); asezarea necu-noscuta pina acum aflindu-se la nord-est deMorunglav (jud. Olt). Un amplu raport asupracercetarilor arheologice Intreprinse pe loculcastrului roman de la Bivolari, pe malulsting al Oltului, la poalele muntelui Cozia,Infatiseaza D. Tudor, Gh, Poenaru-Bordeasi Cr. M. Vladescu, care subliniaza impor-tanja acestei fottificatii (138 c.n. primajunia tate a secolului al III-lea e.n.) pentrupaza drumului roman de pc valea Oltuluisi a lanes-ului alutanus (Arulela, I-II. Rezul-tatele priznelor doua camptinii de sliptituriarheologice (1967-1968) in castrul roman dinpoiana Bivolari (oraqul Cciliazdnes(i). L. Chi-tescu se ocupa de Forlifica!iile din pdmint$i din lemn pc teritoriul (drilor romdne incaul mediu, subliniind vechimea acestora,dezvoltarea i persistenta lor In tarile romane,In legatura cu evolutia feudalisrnului roma-nese. Incercind sa defineasca Puterea militarda Moldovei In a doua jumdtate a secolului

XV-lea M. Neagoe trateaza in primul rindefectivele armatei moldovene, aratind cadatorita ridicarii la lupta a tarii", acesteaajungeau pina la 30 000-40 000 de oameni,cifra comparativ mai ridicata declt cea aunor tad din Europa occidentahl, cu multmai marl, care se bazau Insa doar pe cltevamil de cavaleri. Autorul se ocupa de ase-menea de strategia si tactica oastei moldo-vene si de problema comandamentului ilus-

1109

trat de Stefan cel Mare, aratind cA lupteledin 1467 cu ungurii, din 1469 ea tatarii

cele din 1475-1476 si 1497 ca turciirespectiv polonit au constituit exemple strã-lucite de victorit moldovene. El combatetotodata parerea lui Ferdinand Lot, carenecunoscind izvoarele referitoare la acestea

trasaturile caracteristice ale ostilor roma-nesti, pune sub semnul Intrebarii acesterealitati. In cadrul aceleiasi rubrici, P. Cerno-vodeanu prezinta un amplu i documentalstudiu, adevarata micromonografie a istorieicetatii Giurgiu, urmarind fazele de dezvol-tare ale constructiei ridicata de Mircea celMarin Inainte de 14031 si care a durat pinaIn prima jumatate a veacului al XIX-lea

evenimentele militare petrecute In decursulvremurilor in aceste locuri (Ceialea Giurgiului.Studiu istorico-militar). Continulnd investi-gatiile asupra armelor albe occidentale,Cristian Vladescu publica partea a doua astudiulu i Incercdri asupra periodizdrii $i

tipologiei armelor albe medievale occidentalesec. XVXVIII. Armuri qi arme de aruncarela disiarqd, ocupindu-se de armurile completedin perioada de maxima utilizare a lor (sec.XV XVI), de tipurile de casti i coifuri,scuturi i paveze, precum si de arcurile simple,orientate, si diferile tipuri de arbalete, Intre-buintate i dupa aparipa armelor de foc.Autorul urmareste tipologia i evolutia armu-rilor i armelor amintite, descriind In acelasitimp partite lor componente, mai putin cu-noscute In literatura istorica romaneasca.

Din perioada moderna a istoriei noastre,Maria Radovici prezinta Pagini din istoriculpublicafillor militare (1859-1916) mai impor-tante din anii de dupa Unire i plat la primulrazboi mondial, subliniind valoarca lor pentrudezvoltarea stiintei i istoriei militare In tamnoastra, iar I. Batali infatiseaza Armamentuldin dolarea armatei romtine In limpul rdzbo-

1 Cf. si I. Barnea, P. Cernovodeanu,C. Preda, .Sanlierul arheologic Giurgiu, inMat. $i cerc. arh.", IV (1957), p. 219-237.

2 Cristian M. Vladescu. Incercdri asupraperiodizdrii $i tipologiei armelor albe medievaleoccidentale (sec. .XV-XVIII), I. Arme abbeofensive, in St. si mat. de muz. i ist. mil.",nr. 1 (1968), p. 77-112.

,

1

al

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1110 1NSEMNARI

iului de independenta, pe categorii, In ordineaintrarii sale In dotarea armatei. MelaniaPetcu schiteaza profilul stiintific al genera-lului P.V. Nästurel, subliniind contributiaacestuia la dezvoltarea stiintei i istorieimilitare Indeosebi a artileriei In a douajumatate a veacului al XIX-lea i Inceputulveacului al XX-lea (Activitatea generaluluiPetre Vasiliu 1slas1urel).

Din istoria contemporana a Romanieiciteva articole se ocupa de aspecte ale activi-tatii P.C.R. In armata in anii celui de-aldoilea razboi mondial si de contributia osta-silor romani la Infringerea trupelor germanedin Bucuresti In august 1944. Vasile Mocanuinfallseaza momente din lupta eroicit a P.C.R.desfasurata in rindurile armatei, pentru fa's-pindirea documentelor de partid i pregatireainsurectiei de la 23 August, subliniind faptulea succesele dobindite au contribuit la cres-terea prestigiului partidului In rindul oame-nilor muncii si al militarilor romani (Contri-butii la cunoasterea activitafii PartiduluiComunist Roman in armata In anii dictaturiiantonesciene (septembrie 1940august 1944).Aurel Lupasteanu prezinta variatele Mijloace

i procedee al muncii de propaganda i culturdfolosite in armata romana fn iimpul rdzboiuluiantihitlerist, prin activitatea detasamentelorde propaganda" compuse din reporteri dela ziare, reviste i cinematografici, a servi-ciilor culturale si educative din marile

culminind cu Infiintarea la 8 mai 1945,printr-un ordin al ministrului de razboi,a Directiei superioare a culturii, educatleipropagandei, indrumata de P.C.R. In sfIrsit,Petru Teleaga infatiseaza intr-un articolbine documentat Aspecte ale contribufiei osta-silor din artileria antiaeriana la lichidareatrupelor hitleriste in capitala fmprejurimi,23-28 august 1944, subliniind eroismul solda-tilor romani care au reusit sa stavileascaactiunile aviatiei hitleriste, distrugind peste20 de avioane i alte mijloace tehnice aleinamicului in perioada amintitä.

Rubrica de Muzeografie" prezinta o

seama de exponate valoroase legate de tre-cutul de lupta al poporului nostru, aflateIndeosebi la Muzeul militar central din Bucu-resti si la alte muzee istorice din tara. Astfel,

Alexandru Ligor Infatiraza, sapte Docu-mente privind orinduirea feudald existente laMuzeul rnilitar central, din anii 1443-1497,Paul Gyulai, 0 sabie de domnitor moldovean?reprezentind tipul eel mai raspindit de sabiedin a doua jumatate a veacului al XVI-leasi din veacul al XVII-lea, iar Stefana Simio-nescu se ocupa de Prezentarea unor victoritromanesti descrise in tipariturile sec. XV IXVII, pdstrate In colectia bibliotecii MuzeuluiBrukenthal, victorii obtinute de Tancu deHunedoara, Stefan cel Mare, Ion Vodä celCumplit si Mihai Viteazul. Alte exponate intere-sante din colecttile Muzeului militar centralshit Infatisate de Elena Popescu (Drapeleinmfnale unitatilor ostirii din Mo(dova inperioada 1834-1858 existente in colectiileMuzeului militar central), Cristian Vladescu

Tonel Batali (Sabia si tunica generaluluiCarol Davila din colectia Muzeului militurcentral), Melania Petcu (Artisti plastid romdniin primal rdzboi mondial si lucrarilc for dinMuzeul lunar central), Carol Konig (0 inven-tie romaneascd: revolverul cdpitanului Diman-cea) i Floricel Marinescu (Decoralii rare dincolecya Muzeului militar central). Tot la aceastarubrica C. Cazanisteanu semneaza tin cu-prinzator articol inchinat activitittii de cerce-tator i colectionar a lui Dimitrie Papazoglu(1811 1892) (I. In ctitor al muzeografiei roma-nesti : Lt. col. D. Papazoglu), iar Aurel Moldoveanu se ocupa de Expunere si conservare.Compatibilitate incompatibilitate, In conserva-rea stiintifica a obiectelor muzeistice.

Ultima rubricil a publicatiei prezentateRecenzii este semnata de Dan Popa,Cristian Vladescu si Carol Konig.

C. Rezachievici

* * * Catalogus incunabulorum BibliothecaeTeleki-Bolgai, Tirgu Mures, MCMLXX1,84 p,, 10 facs.

De curind, Biblioteca Teleki-Bolyai dinThgu Mures a editat, dupa toate criteriilestiintifice si In condifii grafice exceptionalc,

si

0

;iuni-

ii

www.dacoromanica.ro

7 IN SEMNARI 1111

catalogul incunabulelor, pe care le pdstreazdIn fondurile salc. Catalogul, intocmit deLdszló Fikk i Lajos Balks, cuprinde, Inesentd, descrierea a 70 de incunabule, dintrecare 66 se piistreazd la Biblioteca Teleki--Bolyai, iar patru In cadrul Bibliotecii muni-cipale din acelasi oras. Incunabulele provindin colectia Teleki, In numdr de 52, 10 dinfondul Bayai, iar patru de la biblioteca fosteimAndstiri franciscane din CAlugdreni (jud.Mures).

Scopul luerdrii este de a sublinia imensavaloare bibliofiiã i importanta deosebitd aincunabulelor pentru isloria cArtii si a tipa-rului, aceste pietre pretioase" care formeazamindria oricarei biblioteci i desfAtarea biblio-fililor de pretutindeni, si de a facilita activi-tatea cercetatorilor romani si de peste hotare,direct interesati In munca de valorificare aincunabulelor.

Din punct de vedere structural, catalogula fost conceput In tumAtoarea manierd : dupdo scurta dar cuprinzdtoare introducere, Inlimbile romana i englezA, urmatd de listapreseurt:drilor (Abreviationes), sint prezentate,rind pe rind, cele 70 de incunabule. Din de-scrierea fiecdrui incunabul, reiese autorul,tjtlul lucrdrii, editorul, local aparitiei, tipo-graful, data, numarul de pagini, cataloagelemai vechi cu ajutorul cArora au fost identi-ficatc, Inseinnari diverse si notite de pro-prietate.

In continuare, ne Intilnim cu mai multecategorii de indicii, din care retinem, cuusurinta, data aparitiei incunabulelor (Aetasincunabulorum), locurile unde au fost tipArite(Loa, typographiae),numele tipografului ( Typo-graphii), comentatorii i cditorii (Commen-t(Itor-es el cdilores), librarii (Librarii), propric-tarii de dinainte (Poscsores antecedents) §i

in sfirsit, un label cu ajutorul caruia pot fiidentificate incunabulele In cataloagele axis-tente (Synopsis numcrororurn in catalogisoccurrentium). Se cuvine sAdeplina congruenta cu celesus, facsimilele de o build

men(ionAm, inexprimate maicalitate, 10 la

numar, dintre care cinci sint In color, careIntregesc, prin specificul lor, continutul ILl-

Catalogul, apArut sub egida BiblioteciiTeleki-Bolyai, ni se relevd ca Un reusit instru-ment de Iticrit, in vasta actitme de valorificarea incunabulelor din Romania. In acelasilimp, prin forma si continutul ei (introducereain limba englezA) si descrierea exemplarclorIn limba latinA), lucrarea se adreseazilspecialistilor strAini, care cerceteazA incuna-bulele, aceste veritabile monumente ale ince-puturilor tiparului.

Jacob Mir:a

Dona carti privitoare la istoria modernda Transilvaniei : KEITH HITCHINS.Studit privind istoria moderna a Tran-silvaniet, Cluj, 1970, 166 p.; KEITHHITCHINS, LIV1U MAIOR, Corespon-denfa lui Ioan Rafiu en George Bariliu(1861-1892), Cluj, 1970, 252 p.

Istoria poporului roman a intrat in obiec-tivul istoricilor americani Med din perioadainterbelicd, clnd T.W. Riker, profesor deistoria modernA a Europei la Universitateadin Texas, ne-a dat o carte documentata,bazata Indeosebi pc studierea izvoarelor ex-terne, despre formarea Romaniei moderne.

Dupa eliberare, un alt istoric american,Keith Hitchins, s-a impus in istoriografiauniversalA prin seriozltatea si competentacu care trateazd istoria modernA a Transit-vaniei si a Europei Centrale In general.

Dupd acea foarte documentatd carte despreMiscarea nationald romdnd din Transilvania,carte prezentatd in coloancle acestei revistesi care a format tema tezei d-sale de doctorat,precedata de numeroase studii asupra istorieiTransilvaniei, publicate In revistele de spe-cialitate, K. Hitchins ne-a dat douil carpde o deosebita importantd pentru cunoas-terea si completarea istoriei moderne a Tran-silvaniei.

In Studit privind istoria modernd a Tran-silvaniei, K. Hitchins abordeazd trei momente

www.dacoromanica.ro

1112 INSEMNARI 8

diferite din istoria modernd a Transilvaniei :activitatea lui Andrei Saguna in timpulabsolutismului (p. 13-58); orientarea roma-nilor din Transilvania fala de compromisuldualist (p. 59-116), iar al treilea reface, pebaza jurnalului inedit si a articolelor din Tele-graful roman", activitatea politick mai putincunoscutd, a memorandistului Nicolae Cristea.

Se aduc si materiale arhivistice necunos-cute privitoare la conflictul dintre aguna

contele Leo Thun precum si la nenumdratelepetitii ale lui Saguna pentru restaurareamitropoliei, organizarea Invdtdmintului ele-mentar, infiintarea Telegrafului roman", darorientarea politica a lui Saguna, destul deoportunistk nu poate fi consideratd Ca ceamai indicatd. Tocmai din cauza acestei orien-tari a lui Saguna si a urmasilor sal, indeosebiMiron Romanul, se produce indepiirtareaconducdtorilor 1-4sericesti de masele populare,iar intelectualii Incep actiunea de laicizarea vietti politice romane din monarhie.

Interzicerea calendarelor lui Baritiu si aGazetei de Transilvania" a avut efectenegative chiar asupi a preotilor ortodocsiavern in acest sens, protestele unui preot defrunte, fost coleg de-al lui 8aguna la scoalateologicd din vir§et, Nicolae Tincu Vella, acdrui corespondenta am publicat-o in 1945.Cazul gimnaziului roman din Lugoj, a cdruiinfiintare a esuat in 1861 tocmai In urmainterventiei lui 8aguna, confirmd ca episcopulde la Sibiu era preocupat citeodata mai multde confesiunea lui decit de natiune.

Contributii inedite, bazate indeosebi pecorespondenta lui loan Rattu, aduce autorulsi in studiul privitor la Romdnii din Tran-silvania §i compromisul dualisl. Examinindcu obiectivitate i competentk bazatd peo vasta informatie bibliograficd romandstrdind, oscilatiile politicii habsburge fatd deromani, pe care urmdrea sd-i foloseascd cainstrument de manevra in tratativele cuaristocratia maghiark Keith Hitchins urmd-reste lupta dintre cele cloud curente, a activis-mului, condus de saguna, si a pasivismului,In frunte cu loan Ratiu si George Baritiu,care s-a Incheiat prin victoria acestuia dinurma i izolarea politica a lui Saguna. Lainfiintarea Partidului National al romAnilor

din Transilvania tendinta de laicizare a vietiipolitica este evidentd.

Autorul se limiteazd la Transilvania istoricdfard a face legdturd cu celelalte partide poli-tice romane organizate, cam In acelasi timp,in Banat si in comitatele Arad si Bihor.

Considerdrn indreptdtiti1 metoda lui K.Hitchins de a studia i cariera personalitdtilorpolitice de mina a doua" cum este accea alui Nicolae Cristea, mai ales cind acesta seremarcd printr-o gindire social-politicd demndde retinut i un patriotism moderat.

Clteodatil, rezultatele sint surprinzdloare,In urma reexamindrii operei social-politice,cum e cazul la N. Cristea, pe care K. Hitchins11 asaza aldturi de George Baritiu, Jacobsi Aural Mureseanu si loan Slavici.

Desigur cd jurnalul lui N. Cristea, pc care-1pregateste K. Hitchins, va fi o noud contri-butie pretioasa pentru pdtrunderea in adin-cirnea vietii politica a rominilor transilvanenide la sfirsitul veacului trecut.

Pentru cei ce se ocupd de istoria modcrnaa Transilvaniei i Banatului, corespondentadintre loan Ratiu si George Baritiu, pe careK. Hitchins o publica in colaborare cu LiviaMajor, constituie o surprizii. Sint atiteacompletari, atitea informalii, atitca carac-terizari care aduc lumina asupra epocii.

Ceea ce este mai regretabil e cd in ultimavreme s-au scris numeroase studii i ciirtidespre George Baritiu fiiri ca aceasta cores-pondenta sd fie folositd. Exceptie onorabildface studiul introductiv al lui Zenovie Pacli-seanu impreund cu sase scrisori din 1861publicate In 1944 care insa au rimas uitatcin volumul publicat.

Corespondenta dintre cei doi fruntasi areo deosebitd valoare informativd i documen-tan cunoasterea culiselor luptei poli-tice din toate momentele importante ca aceledin 1861, 1867, 1868, 1869.

Contradictiile dintre cele cloud tacticipolitice, a activismului si a pasivismului, maitirziu, contradictiile dintre cele cloud grupiiri,a bandtenilor si a ardelenilor, In privintaMemorandumului se pot urmiri, evident,

pentru

pi

st

www.dacoromanica.ro

9 INSEavINARI 1113

doar printr-o prisma, prin parcurgerea acesteicorespondente.

None informatii privitoare la activitatealui Andrei Mocioni, In vederea unificdrii poli-tica a natiunii din 1861, completeazd i atestadatele ce le cunostcam pInd acum.

Desigur, ca numeroasele informatii si datedin corespondenta oglindesc punctul de vedercal lui Ioan Ratiu, care nu poatc fi totdeaunaobiectiv. De aceeea uncle caracterizari, apre-cieri sau afirmatii trebuie luate cu toatdprecautia i numai dupa ce au lost vcrificatecu alte izvoare contemporane.

In acest sens, consiclerdm ca neintemeiateafirmatiile autorilor privitoare alit la VincentiuBabes, clt si la Alexandru Mocioni. Acestiaau fost primii care au luat atitudine fatade circulara lui Miron Romanul din 11 iunie1881 si tot ci au propus Congresului biseri-case sa declare circulara lui Miron Romanuldin 1884 de nevalidd" motivind ca circu-larele mitropolitului au totusi, dupd cuprinsullor, caracter pronunciat politic".

Pozitia romdnilor binateni MIA de acti-unea lui Miron Romanul poate fi urmaritdsi In coloanele LuminAtoriuh i" ce apareaIn acel timp la Timisoara. Deci, pe ce se bazeazaautorii clnd afirma ad Alexandru Mocioni erafavorabil reconcilierii cu gruparea politicacondusa de .liron Romanul"? i caracteri-zürile lui Ioan Rathu rata de politica luiV. Babes trebuie luate cu toatd rezerva.

Conflictul dintre V. Babes si I. Ratiu eraIn faza de maxima tensiune tocmai In jurulanilor 1890 1891, i, In acest caz, ne Intre-

bAm In ce masurd mai poate fi consideratAobiectivitatea lui I. Ratiu?

V. Babes nu a avut norocul unui biografcompetent, care sA-i Incadreze activitatea Inepocd, si din cauza certurilor cu ardelenii,certuri care i-au amArit ultimile decenii alevietii, activitatea lui politica nu a fost jude-catA In mod obiectiv, iar, In uncle studii,cum e cazul Introducerit de fata, apare defor-matd, fiind expusd doar pe baza unor docu-manta unilaterale.

Dacd ar fi sii judecam i pe A. agunanumai pe baza scrisorilor lui I. Ratiu,desigur ca imaginea despre el ar aparea com-plot deformatil, Intruelt A. *aguna a avut

merite In trecutul politic ardelean.Era bine dacA acest interesant velum pe

linga notele din subsol ar fi avut i aparatultiinific necesar, adicil o lista a scrisorilor

un indice alfabetic.In ce priveste notele, precizAin ca Andrei

Mocioni a fost ales In 1861 ca deputatde Lugoj dar refuzind sd participe lasedintele Dietei a fost Inlocuit cn inspec-torul scolar Constantin Ioanovici.

Atit ca interpretarc, cit si din punct devedere documentar cele cloud cArti lArgescorizontul asupra istoriei moderne a Transil-vaniei i Banatului. K. Hitchins ne-a datsi de data aceasta contributii remarcabile decare va trebui sd se tind seama In viitoarelesinteze privitoare la istoria BanatuluiTransilvaniei.

ISTORIA UNIVERSALA

P. Y. PECHOU et M. SIVIGNON, LesBalkans, Collection "Magellan", PressesUniversitaires de France, Paris, 1971,284 p.

Lucrarca cuprinde cloud piirti. Prima esteintitulata Des paysages naturals aux arne-nagements economiques", iar parlea a doua,

I. D. Suciu

Quatre états s6parés", cuprinde la rindul eipatru capitole : I) Republica Populard Alba-nia ; II) Republica Populard Bulgaria ; III)Regatul Greciei si IV) Republica SocialistaFederativd Iugoslavia.

Lucrarea contine numeroase statisticiharti referitoare fie la structura fizicd apeninsulei, fie la zonele industriale, dar

si

si

ii

si

www.dacoromanica.ro

1114 INSEMNARI

la istoricul formArii statelor In aceastA regiuneetc.

0 nota asupra transliterapei numelor geo-grafice (la prima paginA) si un capitol rezervatconcluziilor, urmat de bibliografia necesard

o listd a ilustratiilor completeazd lucrarea.Numirea de Balcani" este socotitil de

autori mai mult o creatie a istoriei declt unageograficA. Se constatd cd In cursul secoluluial XIX-lea Peninsula Balcanied era sinonimAcu imperiul turc. Mozaic de popoare, undemuntele a constituit un refugiu, mostenitoarea unor culturi milenare, pAstratoare a tradi-tiilor populare, peste care Insil s-a suprapusde-a lungul multor secole dominatia otomanii.

Ne vom opri in special asupra capitolelorreferitoare la istoria acestei regiuni a Europei,ma cum o piezintà autorii lucritrii, trecindpeste cercetarile de ordin pur geografic. InaceastA privintA subliniem interesul cu carese citesc capitolele Peuples et population"si Heritages historiques et paysages geo-graphiques".

In evul media toate statele din Balcaniau fost multinationale, Incepind cu Imperialbizantin, cu regatele bnlgar sau slrb si incele din urmd cu Imperiul otoman.

Privind lucrurile prin prisma unei con-ceptii moderne asupra nationalitatilor, autoriisocotesc cd In trecut Imperiul otoman acAutat sit rezolve problema minoritatilor"prin crearea institutiei millet. Astfel, dupacucerirea Constantinopolului bisericii orto-doxe i s-a conferit titlul de millet, de caresultanul Mehmed al II-lea, ceea ce nu cores-pundea nici unyi teritoriu, nici unui grupetnic, dar echivala cu comunitiiti izolate,beneficiind de diferite privilegii, slab reuniteprintr-o administratie ecleziasticd. Credem citIn aceasta privintd ar trebui subliniatil con-ceptia politicA superioard a sultanului Mehmedal II-lea, comparata cu accea a unor stiveranicrestini contemporanil.

Autorii, bine informati asupra tuturorpopoarelor i populatiilor peninsulei se ocupd

1 In acest sens vezi studiul dr. AurelDecei, Versiunea turceasca a confestuniipatriarhului Ghenadie II Scholarios scrisd lacererea sultanului Mehmet II, Sibiu, 1940.

10

si de aromani, despre care afirma cd eraucunoscuti Inca din evul niediu tirnpuriu sica limba lor este de originc latina. Sint sub-liniate caracteristicile lor : marea lor mobili-tate si desfMurarea unei activitAti economiceprodigioase In comparatie cu numilrul lor.

In cc priveste mostenirea trecutului liieconomia i societatea balcanica, fie ea bizan-tina, germanica sau otomand etc., nu estepeste tot de acelasi fel si dc aceemi intensi-tate.

Influenta bizantind se sesizeaza mai usorpentru cit ea a fost mostenita si de stapinireaotomanii.

Dominatia Venetiei a lAsat urme maidurabile si si-a pus pecelea mai ales In Dal-matia, In Peloponez *i In insulele MArii

Ionice.Influenta germanica are destuld impor-

tantd pentru ansamblul Peninsulei Balcanice.In Slovenia sau In Croatia nu se shut efecteledominatici otomane. Cuceririle imperialilor Inpartea de apus a peninsulei au adus organi-zarea i colonizarea cu populatie germanicadin Suabia si din Franconia. Aria acesteiinfluente se Intindea In secolul al XIX-Ieapind In Bosnia si In Hertegovina unde austriecii au construit primele cM ferate si primeleuzine.

Dominatia turcA, cu toate efectele ei s asprijinit timp de patru secole pe o minoritateturcA, pe care autorii o apreciazd la o treimea populatiei pentru parLea centrald *i derilsarit a peninsulei si la o zecinte pentruapusul acesteia. Islamizarea a clistigat InsAo parte din slavii bosniaci, o parte a celordin Muntii Rodope, precum si o parte dmalbanezi sau din grecii cretani. Termenii turdau ImpAnat limba i toponimia, Mit a grecilor,a albanezilor si a slavilor, pe o arie mai vastadeclt aceca a rilspindirii populatiei otomanc.

Mmtenirea otomand In economie si tehnicaare si ea importanta ei pentru accasta regiunea Europei. Turcii au contribuit la rilspindireabivolului, a camilei, a macului, a bumbacului,a orezului, a porumbului. Ei au reluatdezvoltat exploatarea salinelor din apa mariisi exploatdrile miniere.

Dar ceea ce odinioara a constituit unprogres, a devenit cu trecerea secolelor o

si

www.dacoromanica.ro

11 INSEMNArtr 1115

cauzd a rdminerii In urmd. Ftegimul agrarotoman sclerozat a adus pind In pragul seco-lului nostru un gen de sclavaj al taranilorcare munceau pc ciflicuri.

Partea peninsulei rdmasd cea mai inapo-iatd a fost accea unde dominatia otomands-a prelungit pind in 1912. State le balcaniceau incercat sd steargd urmele acestei dominatiiatit In toponimie, in peisajul urban, In costumsau in obiceiuri, dar pecetea otomand se maimentine prin rninoritatile turcesti i prinislamizarea unci párti a populatiei locale,ambele Maud dovada profunzimii acesteiInfluente.

Remarcdm harta prezentatd de autori(p. 50) In care este ratan grafic repartitiaacluald a culturii tutunului in Balcani, corn-paratd cu frontierele europene ale Turciei In1881, In limitele cdrora se suprapune perfect,constityind un exemplu grditor de permanentdistorica.

Autorii se intreabd pe drept cuvint cerdmine cu adevdrat balcanic sau patriarhalcum s-a spus uncori In aceastd regiune, dupdce se exclud straturile diverselor influenteardtate mai sus. Oare Zadrnga sirbd saucroatul bralstvo, sau albanezul fis, origato (In dialectul aromdn ailnicala) püstori-lor vlahi sau sarakantani, comunitAti patriar-hale (forme de proprietate sau de exploatareIn comun) rdspindite mai ales in vestul penin-sulei pot sd constituie ceva tipic balcanicsau mai degrabil o caracteristicd mai largda Mediteranei?

Ei constatd cd ceca cc estc cu adevdratbalcanic este tehniea vigii pastorale si in-cluderca ei In economiile rarale ale Intregiipeninsule. Vocabularul comun care apareIn toponornie j Inrudirea tehnicii in aceastd pri-vinP prin nomadismul pastoral si transhuman-tii au facut sa circule termeni care n-au fost alte-rati de influenta turceascd, desi pastorii turcinumiti yurilk an ajuns pind In Macedonia.

Autorii mai constata cd mobilitatea afost una din caracteristicile fundamentaleale populatiilor din Balcani.

2 Precizarea noastra dupd Tache Papahagi,Diclionarul dialectului aromdn, Bucuresti, 1963sub voce.

Mobilitatii sezoniere determinata de muncileagricole (seceris, recoltarea bumbacului, cule-gerea mdslinilor etc.) i se opune cea a marilormiscdri de populatie provocate de catas-trofele istorice, devastArile militare, care an-trenau epidemille, fuga i deportarea popu-latiei pe zone Intinse. Toate conflictele armateau avut acelasi rezultat de a imprdstia popu-latia peninsulei dincolo de marginile ei. Acestemiscari de amploare ale populatiei au fostlegate In primul rind de cucerirea turceascl.Apoi timp de cinci secole Balcanii au losto regiune viu disputata intre Imperiul otoman

puterile crestine (Ungaria, Venetia, AustriaRusia).

Ni se pare nimerit sd adaugdin rolul pecare 1-au jucat tarile romane, Moldova si inspecial Tara Romaneascd, prin ospitalitateacu care au prima in atitea imprejurdri intrecut populatia emigranta din sudul Dundrii,nu numai pentru greci, sau sirbi, dar i pentrubulgari. Lucrarea arnpld publicatd recent inlimba francezd de Const. N. Velichi cu titlul :La contribution de l'émigration bulgare deValachie a la renaissance politique et cultu-rale du peuple bulgare (1762 1850), colectiaBibliotheca Historica Romaniae", Bucuresti,Edit. Academiei, 1970, pc care autorii n-auavut prilejul sd o cunoascd, arati pe largacest rol.

Partea a doua a lucrdrii prezintd dinpunct de vedere geografic (Insotind expunereade harti i statistici) sub toate aspectele :fizic, demografic, economic, patru state pecare autorii le-au avut in vedere de la Inceput

anume Albania, Bulgaria, Grecia i Iugos-lavia, excluzind partea europeand a Turciei.

Echilibrul economic al statelor din Balcanischimburile lor comerciale formeazd con-

cluziile lucrdrii.Cartea scrisd de P.Y. Péchou si M. Sivignon

se remarca printr-o expunere clard si bineorganizatd. Fiind la zi cu cercetdrile, easlujeste deopotrivd geografiilor clt i istori-cilor, punindu-le la linden-11nd o informatiesuccintd i precisd asupra majoritatii proble-melor legate de viata popoarclor i statelordin Balcani.

Aurora IlieF

fain-

si

si

si

www.dacoromanica.ro

1116 INSEMNARI 12

* * Classical Influences on EuropeanCulture A. D. 500-2500, edited byR. R. Bolger, Cambridge, UniversityPress, 1971, XVI + 320 p.

Volumul intruneste comunicdrile tinute lao intrunire internationala din aprilie 1969 dela King's College din Cambridge. Intrunireasi-a consacrat lucrdrile influentelor exercitatede culture clasicA anticA, indeosebi de cearomand, asupra diferitelor domenii ale civi-lizatiei medievale In ansamblul ei sau asupraunor zone ale el, delimitate din punct de vederegeografic sau etnic. Cele 27 de comunicariau ardtat in primul rind directiile i necesitd-tile viitoarelor cercetari i domeniile IncAputin explorate i cunoscute.

Comunicarile publicate In acest volum shitgrupate pe citeva teme majore :

I. Manuscrisele latine ale antichitAtii cla-sice i cataloagele lor medievale, In care seremarcA indeosebi comunicarea lui M.-Th.d'Alverny si M.-C. Garand despre activitatcaInstitutului de cercetdri i istorie a textelorsi de studiul manuscriselor autorilor clasici.

II. Cititorii i soarta textelor clasice Inevul media, in care se insistA lndeosebi asuprapersoanelor care au citit In evul mediu autoriantici, unde i chid au dcsidsurat ele aceastiiactivitate ; reline atentia scurta dar densecomunicare despre Mande ca depozitoare re-marcabild de texte clasice In evul mcdiu tim-puriu (autor R.D. Sweeney) si douA comuni-cdH despre atitudinea umanistilor italienidin veacul al XIV-lea feta de scriitorii anticisi a operelor lor (autori G. Billanovich si L.Gargan).

Locul autorilor clasici ln InvAld-mintul medieval, In care se insistA asupraputernicei influente exercitate de autorii cla-sici pe de o parte asupra gindirit medievaleprin intermediul invdtAmintului medieval, iarpe de alta asupra unor discipline specialecum ar fi epistolografia sau filologia medieval:1.

IVV. Sectiunile IV si V se lnrudescfoarte strins fiind consecrate una influentelorliteraturii clasice, cealalti influentelor gin-dirii, ideologiei clasice, asupra literaturii si

gindirii medievale. Din prima sectiune re-tine atentia comunicarea lui Tibor Kardos

de la Universitatea din Budapesta despreToni ed echi ovidiani nella poesia di GianoPannonio. Ianus Pannonius (Ungheretus) afost unul din cei mai ilustri umanisti de lacurtea regelui Meta Corvin ; In numeroaselesale poezii, T. Kardos reuseste sA identificeun numAr considerabli de influente ovidiene(indeosebi Tristia i Epistolae ex Ponto) saude aluzii la viata si opera liii Ovidiu ; mAr-turisim Insd cA autorul nu specified deed acesteinfluente se Incadreazd, In cazul lui IanusPannonius, In puternica influentA pc carea exercitat-o Ovidiu asupra intregului evmedial sau reprezintil expresia noii orientAriumaniste ale poetului maghiar.

Din cea de-a doua sectiune retinem stu-diul lui A.H. Armstrong asupra platonis-mului tirziu si a influentelor sale medievale

cea a lui S. Viarre Le commentaire ordonné dumonde dans quelques somme scientifiques desXI le et XII le sieeles ; autoarea care 9,idesfAsoard activitatea la Universitatca dinLille analizeazA citeva din sumele" sauenciclopediile universale separind elementeleprovenite din descrierile lumii fAcute de au-tori antici (indeosebi Ptolemeu si Pliniu) decele ale unor autori de la granite dintre anti-chitate si ev mediu (Orosius, IordanesIsidor de Sevilla) ; la capAtul acestei operatiirAmine aportul propriu destul de modestdealtfel al autorilor veacurilor XI XIII careconstA Indeosebi In surprinderea realitAtilorpolitico-etnice contemporane.

VI. In cea de-a VI-a si ultima sectiuneshit grupate trei comunicAri consecrate tome-lor clasice comune literaturii si artei medic-vale si a influentelor clasice In arhitecturamedievald.

lin indice de mime proprii si de materiiIncheie acest volum usurind mult consultarea sa.

La capdtul lecturii acestor comunicAri deInaltil tinutd ItiinificA, impresia care sedobindeste este aceea a unei surprinzdtoaresi atotcuprinzAtoare influente ci continuitAti

1 Vezi Giovanni Pansa, Ovidio nel medio-evo e nella tradizione popolare, Sulmona,1924, si Simone Viarre, La survie d'Ovidcdans la litterature scientifique des XII e elX I II-e siecles, Poitiers, 1966.

*

Ill.

www.dacoromanica.ro

13 INSEMNARI 1117

a antichitAtii clasice, grecesti si roman;In evul mediu occidental. Constatareaaceasta nu este nouà ; ea a fost fAcutilcu mult timp In urind de cltiva ilustri medie-visti i romanisti (vezi de ex. Aby Warburgsau Ernst Robert Curtius); ceea ce aducenou acest volum este diversificarea i exem-plificarea concretà a acestei constatilri ge-nerale.

FArri a fi exhaustiv (se remarcA astfelorniterca absolutA a influentelor clasice Indomeniul dreptului medieval), volumul exem-plificA concret diferitele influente ale anti-chitAtii clasice in uncle zone majore ale vieliisi activitatii spirituale din evul mediu.

Adolf Armbruster

HENRI FOCILLON, Anul o mie, Bucuresti,Edit. meridiane, 1971, 133 p.

Cunoscut prin remarcabilele sale lucrAride istoria artei universale, ca de ex. Artabudistd, Arta sculptorilor romanici, Arta Occi-dentului, apfirute In perioada dintre cele douilrilzboaie mondiale, autorul, un distins istoricfrancez dispArut In urmA cu aproape 30 deani, a Intreprins cercetAri si In problemelepolitice i culturale ale evului mediu occidentalcuropean, In dorinta de a lAmuri uncle as-pecte ale acestei epoci istorice. Spre deose-bire de majoritatea istoricilor care In cerce-tArile lor obisnuiesc fixeze douà lirnitecronologice de Inceput si de sfIrsit carecuprind ani, decenii sau secole, pentru peri-oada asupra careia Isi concentreath pentruo vreme atentia, Henri Focillon alege dreptcadru pentru investigatia sa istoricA un singuran, anul 1000, considerat de unii momentulde rilscruce In existenta societAtii medievale,iar de altii o necesitate pentru intelegereamentalitatii colective europene, aflatA In aceavreme sub obsesia sfirsitului apocaliptic alomenirii, asa cum o predicau prelatii Inbiserici i mAnAstiri.

De fapt ce semnificatie arc anul 1000 Inconceptia istoricii a autorului ? Ca istoric de

artA, o vreme el 1-a considerat a fi fost loculde Intilnire i fuziune a unor elemente plinede contrast din care s-a nAscut ulterior artaoccidentului medieval. Ca medievist In Hite-lesul larg al cuvintului, el si-1 alege dreptcadru pentru a studia conceptiile politicereligioase ale popoarelor europene care dupdmultiple cautAri aveau sA-si gAseasca formeleclasice ale dezvoltArii unei societAti noi, socie-tatea feudahl.

Dar ceea ce ni se pare totusi extrem deinteresant In abordarea acestei teme estemetoda de investigatie folositil de HenriFocillon, rar Intllnitá In rindul istoricilorevului mediu european. In acest sens autorulIsi concentreazA atentia cum era si firescasupra mentalitatii societAtii medievale dinanul 1000 pornind de la convingerile ei misticecárora reuseste sa le InlAture Invelisul religios,pentru a pune In adevArata lor luminA rea-litAtile sociale i economice ale unei lumidispArute de aproape un mileniu de pe scenaistoriei. Asa de ex. el reuseste sá demonstrezeca ideea sfIrsitului lumii, care a circulat Inmentalitatea europenilor din anal 1000, nuera ceva specific acestora, ci numai dovada

filozofiei religioase, IntllnitA cu multlnainte, la popoarele din vechiul Orient sidin Asia CentralA. In acelasi timp, regretatulistoric francez urmareste pas cu pas, in seco-lul care a precedat anul 1000, diferitele dimen-siuni pe care le-a luat ideea sfirsitului mile-narist In mentalitatea contemporanilor acelorvremuri si cum au fost transpuse formeleei mistice In realitati cu caracter laic, menitesA dea o explicatie unor calamitAti i fenomenenaturale neintelese, care au exaltat o vrememintile neinitiate In tainele naturii.

Totusi, problemele de bazá ale anului 1000nu erau pentru autor acelea care se refcraula rAtAcirile mistice ale contemporanilor acelorvremuri, ci acelea care aveau sà stea in fatasuccesorilor neajutorati ai lui Carol eel Mare,obsedati de ideea restabilirii echilibrului po-litic european. Intr-o lume pestritA statahl,cum este caracterizatA compozitia politicAeuropeanA, ideca refacerii lumii apusene, por-nind de la elementele de bazil ale societatiifeudale cristalizate pe timpul Imperiului caro-lingian, avea sA preocupe nu numai pe multi

sa-si

si

vitalltahi

www.dacoromanica.ro

1118 INSEMNAM 14

monarhi europeni,:carora Insa nu le lipseaforta militara ordinatoare, ci i vIrfurileclerului catolic In esent.a pe episcopiicare Impleteau rosturile religioase cu celepolitice, urmarind nu numai sporirea propri-etalli funciare a bisericii, dar ca stapini aiunor Intinse domenii feudale nu ezitau sacontracareze la momentul oportun eforturileunor monarhi i mari seniori laici menite saatinga acelasi scop : realizarea unui ansamblupolitic In Europa occidentala care sa cores-punda noilor transformari social-economice.

Bineinteles ca solutia pentru realizareaechilibrului politic european putea fi obtinutape mai multe cai ; numai ca, persistlnd ideeaatotputerniciei biscricii In mentalitatea con-temporanilor anului 1000, a supiavietuit unasingurd i anume aceea pe care numai sefulbisericii catolice putea s-o aleaga. In acestsens autorul previne pe cititor cu privire laoriginile luptei dintre papi i Imparati, careavea sd caracterizeze viata politica a Occi-dentului medieval european In secolele urma-toare, i reuseste sa-1 introduca In culiselegreu accesibile ale afacerilor politice dirijateatunci de Curia papala. Asa se explica dece H. Focillon acorda un spatiu ampluaproape jumatate din lucrarea sa studiuluipersonalitatii papei din anul 1000, Silvestrual II-lea, primul papa de origine franceza,Gebert, un monah obscur din Aquitania,din vremea lui Hugo Capet.

Pornit din rindurile scolarilor saraci carestudiau la manastirea St. Gerard Aurillac,hranit mult timp In climatul scolastic alculturii catalane ce domina InvatamIntulmonahal european occidental In secolul carea precedat anul 1000, avind un stagiu de undecenia la scoala episcopala din Reims,Gebert a reusit sa urce Incet, Incet, trepteleierarhiei bisericii catolice, stabilind totodatalegaturi strinse cu potentatii politici ai zilelorsale, pentru ca In finalul unei carierelndelungatesa fie cit mai aproape de tronul papal, pe care1-a ocupat cu sprijinul lui Otto al III-lea,tinarul Imparat al Sf. Imperiu german. Dinacest moment, ca mentor experimentat alunui Imparat vrajit de amintirea glorioasaa strabunului sau Carol cel Marc, Silvestrual II-lea va Incerca sa realizeze un vechi

deziderat al bisericii imperiul lumii, In careputerea laical sa fie subordonata celei religi-oase si care, timp de citiva ani, phial la dis-paritia purtatorilor acestei idei va obsedaprogramul de guvernare atlt al Imparatului,clt si al noului papa. Asa cum o recunoastesi autorul, planul acesta maret prin propor-pile sale si ametitor prin continutul lui erape drept cuvInt numai o incercare croicasortita de la inceput esecului, Intr-o vremeIn care elementele de baza ale unei societatiomenesti cautau sa Incheie o lunga perioadade framintari sociale i politice care zgudu-isera din temelie, citeva secole, continentuleuropean. Dna planurile tinarului Imparatsi ale batrinului papa s-ar fi realizat printr-unmiracol ar fi Insert-mat sa se puna bazeleunei ordini politice europene in tiparele uncilumi de mult apuse.

Scrisa Intr-un stil foarte placut, atragator,captivant uneori, avind la baza o aleasasavantal documentare, lucrarea de fata seimpune In acelasi timp i prin uncle problemecare privesc In mod direct momentele criticeprin care a trecut societatea omeneasca depe teritoriul Orli noastre In anul 1000,clnd procesul de consolidare al relatiilor feu-dale si al unei yield politice proprii a fostfrinat i chiar intrerupt in Transilvania prinvenirea ungurilor. E drept ca Henri Focillonnu insista prea mull asupra acestor evenimente,dar le semnalea7a ca facind parte din ansam-blul procesului politic european din vremeape care a studiat-o cu atlta competenta.

Constantin $erban

EUGEN WEBER, A Modern History ofEurope. Men, Cultures and Societies fromthe Renaissance to the present, W. W.Norton Company, New-York, 1971,XXXI + 1 245 p.

Eugen Weber, profesor la universitateadin Los-Angeles, este socotit de multii vremeca unul dintre cei mai de seama istorici ame-ricani ai epocii contemporane, iar studiile

ni

www.dacoromanica.ro

15 LNSEMNARI 1119

teoriile sale au Intrunit Intotdeauna, dacanu acordul unanim cad ce istoric ar puteaavea aceasta pretentie In orice caz, pre-tuirea j recunoasterea pc care o dau deopo-trivä eruditia, originalitatea interpretariiserenitatea expunerii.

Rod al unor meditatii si cercetari desigurlndclungi, domnia sa paraseste de asta datacadrul preocuparilor obisnuite pentru a dao scriere de mare sinteza asupra istorieieuropene moderne ; stradanie temerar5, pccare au Incercat-o multi istorici americani,dar pe care putini au dus-o pina la capalulconsacrarii. Pentru ca, spre deosebire deistoriografia europeana, mai prudenta, nlaiInclinata a lasa lucrarile mari pe seama colec-tivelor, istoricii americani se avinta, uneoripolite cu prea multi usurinta, spre sinteze,uitind cd generalul nu Inseamnd generali-tate si ca eruditia ramlne totusi baza ade-viirata a oricarei bune scrieri de istorie.

Cartea prof. E. Weber este deopotrivaerudita i sintetica, pentru ca se Intemeiazape Un impresionant material documentarpentru ca acest material este ordonatinterpretat conform metodei originate a auto-rului, pe care dealtminteri ne-o InfatiscazaInca din primele pagini. Desi cercetarea saeste diacronica, cauta sa urmareasca faptele

evenimentele trecute ca unitii autonome ;selectioncaza acele fenomene care i se para fi semnificative pentru noi astazi ; concepescrierca de istorie nu ca o suma, ci ca o sin-teza, al card rol este a distinge simptomaticulsi functionalul obisnuit i superflu ; insistaasupra culturii si civilizatiei dar nu numaiasupra virfurilor", a creatorilor, ci i asupravailor", a celor care consuma" creatiacelor dintli. Ca urmare, numeroase shit capi-tolele Inchinate existentei zilnice, a vieliiomului fie el medieval sau modern.

Lucrarea este structurata pe patru parti :Renasterea i reforma", cu un substantialcapitol introductiv referitor la sfirsitul evu-lui mediu ; Inceputurile Europci moderne.1559-1715" ; Epoca revolutiilor, 17151848" ; Epoca maselor. De la 1848 pina Inzilele noastre". Fara a urma o schema rigida,autorul urmareste de regula, In cuprinsulficcdrei parti, evolutia formelor de viata

14 e.1713

economica i sociala, de istorie institutio-nala si politica, pentru a zabovi apoi, deseoriIndelung, asupra istoriei intelectuale si amodului de civilizatie specific diferitelor epoci,clase, popoare.

Nu ne putem propune, fireste, 55 analizamtoate capitolele unei alit de voluminoasescrieri ; dorim lnsa sa le subliniem pe celecare ni se par realizate In mod cu totul deo-sebit ; mentionim astfel, dincolo de interesulgeneral al capitolului privind Renasterea,paragrafele Inchinate Artistului", precumcel intitulat Tipografi i carti", adevirateIncercari de tipologie, curent gasite In lucrariatunci cind este vorba de negustori sau deprincipe", dar rar extinse la alte tipurisociale.

Foarte originala ni se pare a fi parLeaa II-a, Incepulurile Europci moderne,1559-1715", alcatuiti din capitole privi-toare la noile structuri sociale, economice,politice, la Inchegarea sistemului de valori cul-turale care explica i premerge epoca luminilor,ca lnsSi prefata a lumii moderne propriu-zise ; acest mod de a vedea lucrarile explica5i de cc partea a III-a cuprinde perioada1715 1818, Inglobind asadar epoca Revo-lulici franceze, socotiti mai degraba o trasa-tura de unire lntre cloud luini decit ca momentde despartire, asa cum apare de obicei Insintezele europene. Se cuvine a aminti deasemenea ca fruit a subscrie pe deplin la teoriarevolutiei atlantice, sustinuti de GodechotR. Palmer, autorul include In conceptul decivilizatie europeana i continental american :aceasta II face sa se opreasca nu numai asuprarevolutiei nord-americane, dar 5i asuprarevolutiilor nationale din America Latina,integrate acum iniscarii politice 5i de ideicare strabatea lumea veche i noua deopotriva,din Mediterana risariteana 5i pia pc coastelePacificului.

Ne-a interesat lndeosebi, ca istoric alacestor incleaguri, modal In care Intelegeistoricul american locul 5i rolul popoarelorest 5i sud-est europene In ansamblul civili-zatici europene. Pozitia autorului, expusa Incade la prima pagina a prefetei este de a se opriasupra lor numai In masura In care au jucatun rol In politica sau cultura occidentala

ni

si

ni

si

si

www.dacoromanica.ro

1120 IN SEMNARI 1 b

Faptul de istorie nu-1 intereseazA ca atare,ci numai ca o componentA a curentului gene-ral. Tot ceea ce nu i se incadreazA sau i seIncadreazA periferic este Mat deoparte.Atitudine criticabilA desigur : adoptarea ei,interesul pentru o anumia structurA decivilizatie si nu pentru istoria popoarelorIn sine, micsoreazA insA de la Inceput parteadedicatA Rusiei, Poloniei, otomanilor, tArilorromAne, care apar in text numai in mAsuraIn care yin In atingere, de opozitie sau coe-xistenta, cu marele curent al civilizatieleuropene. Astfel, Rusia apare numai dinmomentul modernizaril ei sub Petru cel Mare,romanii i grecii numai din clipa in care mis-carea lor nationalA a devenit o problemAa Europel Intregi. Aceasta nu ImpiedicA InsA

pe autor sA se arate un fin cunoscritor at isto-riel est-europene l sA discute cu Intelegere

competentA unele probleme gingase saucontroversate cum ar fi aceea a roluluicaracterului dominatieI otomane In Europa(dupil pArerea noastrA excesiv pretuitit to-WO), sau problema lobAgiei a doua.

Incheiem aceastA sumarri prezentare cuan cuvint de laudA pentru stilul admirabilal autorului care Impleteste rigoarcacu poezia, dlndu-ne o scriere nu numai demare interes, dar si de plAcutri lecturA, meritecare o fac sä se aseze, färii IndoialA, printrecele mai bune sinteze alcittuite In vremeadin urmii.

Wad Georgescu

sisi

stiintificA

www.dacoromanica.ro

BULETIN BIBLIOGRAFIC

ISTORIOGRAFIEMETODOLOGIEFILOZOFIE

Histoire militaire de la Pologne. Problemes choisis, Varsovia, ed. du Ministere de la Defense Na-tionale, 1970, 570 p.Culegerea de studii documentare care fac bilantul ultimelor cercetAri In princi-palele dornenii ale istoriei militare polone.

Mathematics in the Archaelogical and Historical Sciences, ed. F. R. Hodson, D.G. Kendall andP. TAutu, Edinburg, 1971, 565 p.

Lucr Arile colocviului romfino-englez desfAsurate la Mamaia In 1970.

LUCRARI DE SINTEZA

Historia e Shqipi,ris!, vol. III, Tirana, 1965-1967, 544 + 896 p.

RedactatA de un colectiv de specialisti condus de St. Polio si A. Buda, aceastAanvil sintezd de istorie a Albaniei InfAtiseazil istoria Albaniei din cele mai vechitimpuri ping la Eliberare (1944).

Ilcmopus CCCP, BTopan qacm, vo 1. IX, Moscova, izd. Nauka, 1971, 552 p.

Ultimul volum apArut din ampla sintezA a istoriei U.R.S.S. este consacrat istorieisocietAlii sovietice In anii 1933-1941.

The Structure of Russian History. Interpretivs Essays, ed. Michael Cherniavsky, New York,Bandon House, 1970, 436 p.

Culegere de stud ii consacratA istoriei Rusiei din epoca medievalA pinA la Revolutie,.din care semnalAm : D. Obolensky, Moitenirea bizantind a Rusiei;

tomul 25, nr. 5, p. 1121 1125 1972.SWIM". www.dacoromanica.ro

1122 BULETIN BIBLIOGRAFIC 2

1.gevi:enko, 0 sursd bizantind nefolosita despre ideologia politicd a Moscovei, i G. Florovsky,

Problema vechii culturi ruse.

INSTRUMENTE DE LUCRU

GUSTAFSON, BENGTY., Atlas Till Ilistorien, Stockholm, 1970, 60 p.Un excelent altas istoric care ImbrAtiscazA istoria omenirii de la origini pinA Inzilele noastre, acordind, dupA cum era de asteptat, o atentie deosebitil tfirilornordice.

IZVOARE PRIVIND EVUL MEDIU

Acta pseudopontificum Clementis VII (1378-1391), Benedicti XIII (1394 1417), AlexandriV (1409-1410) et Johannis XXIII (1406-1115), ed. Aloysius L. Tilutu, Fontes,Series III, vol. XIII, t. II, Roma, 1971, 306 p.

Un nou volum al cunoscutei editii de documente papale, editat In conditii ckce-lente si din care nu lipsesc unele referiri la spatiul carpalo-dunArean.

Codex diplomaticus el epistolaris Slovaciae, ed. Richard Marsina, vol. I, BralislaN a, 1971,472 p. 25 pl.

Volumul cuprinde 460 de documente dintre anii 805-1235. Indici de nume, locurimaterii, precum i alte anexe cronologice si de concordanta cu editii mai vechi

Inlesnesc parcurgerea volumului.

Correspondance du nonce en France Anselmo Dandino (1.578 1581), ed. Ivan Cloulas, Paris-Roma, ed. E.de Boccard, 1970, 884 p. (Acta Nuntiaturac Gallicae, 8).

Noul volum ca toate din seria cAreia Ii apartine oferA o abundentil de informatiidespre situatia Frantei si relatiile internationale la stIrsitul secolului al XVI-lea.

Documenta Bohernica bellum tricennale illustrantia, t. 1., J. Politensky, Der Krieg und dieGesellschaft in Europa 1618 1648, Praga. Academia, 1971, 256 p.

Primul din colectia consacratfi rAzboiului de 30 de ani l proiectatb a avea saptevolume cuprinde un amplu studiu introductiv datorat unuia dintre cei mai bunicunoscAtori ai marelui conflict european. Cea mai mare parte a acestui studiu esteinchinatA problemelor fundamentale si izvoarelor istoriei rAzboiului dc 30 de ani.

www.dacoromanica.ro


IZVOARE PRIVIND ISTORIA MODERNA I CONTEMPORANA

WILSON, HAROLD, The Labour Governement 1964-1970, Londra, Weidenfeld and Nicolson,1971, 836 p.

Fostul premier britanic relateazA istoria recentei guvernari laburiste.

MONOGRAFII SI STUDII SPECIALE ISTORIE MEDIE

Crimes el criminalité en France 17e 18e siècles, Paris, 1971, 268 p. (La biers (Its Anna les, 33).

Culegere de studii consacrate criminalitatii mai ales in secolul al XVIII-lea, carepun In luminA aspecte ale mentalilatii rurale si urbane in ultima faza a VechiuluiRegim.

FLOROVSKII, A.V., Om Horimaou ao Hpyma, Praga, Universita Kar lova, 1971, 139 p.Sprijinit de o solida bazA documentarA autorul studiazA raporturile ruso-au-stricce In perioada 1709-1711 oferind In acelasi timp informatii pretioase despremiscarea lui Francisc Rakóczi al II-lea.

RUGGIERO, ROMANO, Les mecanismes dc la conquEle coloniale: les conquistadores, Paris,Flammarion, 1972, 180 p.

Aparuta In colectia Questions d'histoire'' cartea urmeaza structura acestei co-colectii : dupa o succintA cronologic a principalelor date ale cuccririi Americade cAtre spanioli i portughezi, autorul consacra o prima parte Faptelor (moduli,desfasurarea si consecintele conquistei), urmata de o a doua care strInge Me maiimportante documente privind evenimentcle tratate. Un ultim capitol, deosebitde valoros, trateazii stadiul actual al cercetbrii istoriobrafice.

Los tercios de Espaila en la ocasion de Lepanto, Madrid, 1971, 291 p.

NumAr special al publicatiei Revista de Historia Mililar" publicat cu prilejulcelui de-al patrulea ccntenar al bAtAlici de la Lepanto si consacrat participariiarmatei spaniole la aceasta. Volumul cuprinde i o ampla anexa documentar5.

MONOGRAFII 51 STUDII SPECIALE ISTORIE MODERNA 51 CONTEMPORANA

ANTIPENKO, N.A., Ha eftaenom isanpaiLiersuu, Moscova, Izd. Nauka, 1971, 390 p.

Amintirile generalului Antipenko oferA tin material informativ de cel mai mare in-teres asupra activitAtii desPasurate de formatiunile de spate ale frontuhii(serviciile de comunicatii, aprovizionarc, medicale etc.) in timpul operatiunilorde la Moscova, Kursk,Vistula-Oder, Berlin.

www.dacoromanica.ro

1124 MILETIN BIBLIOGRAFIC 4

BeRDJALOV, E.N., Binopag pyccnas peeo.vouus, Moscova, Izd. Nauka, 1971, 462 p.Continuare a lucrarli cu acelasi titlu apArutA In 1967 si consacratA evenimentelorde la Petrograd, volumul de fata analizeazA desfaisurarea revolutiei din februarie1917 la Moscova, pe front si In diversele regiunl ale Rusiei (Ural, Volga, Ucraina,Bielorusia etc.).

CERNf5EVAJ O.V., Pa6ogee 8euwc3riu° e III3euuu 1929-1939, Moscova, Izd. Nauka,1971, 295 P.

Istoria miscArii muncitoresti in Suedil, cu privire specialA asupra guvernAriisocial-democrate si a luptei antifasciste a proletariatului suedez.

CINTRA, JOSE THIAGO, La Inigracion japoneso en Brasil (1908 1058), Mexico City,El Colegio de Mexico, 1971, 116 P.

Dupä o su-eint.fi prezentare a structurilor economice i sociale ale Japoniei medie-vale si ale schimbárilor survenite dupa revolutia Meijii autorul analizeazA cau-zele, fazele i principalele aspecte ale emigratiei japoneze In Brazilia de-a lungulunci jumatAti de secol. 0 bunA anexA de härti intregeste expunerea.

V.S., rep uswnu° 'ix-matzo; e Pocwe, Leningrad, Izd. Nauka, 1971, 288 p.

Pe baza unui abundent material inedit autoral urmAreste Otrunderea capitaluluigerman In industria electrotehnicA si electroenergetica, precurn si In transportulelectric al Rusiei de la sfirsitul sacolului al XIX-lea pie' la prinril rAzboi mondial.

FEDOROV, A.G., Aqurfa% e 6urnm no9 Moexeoti, Moscova, fut. Nauka, 1971, 299 p.

Autorul, participant la bAtAliile aeriene de deasupra capitalei sovietice, prezintApe baza unui bogat material de arhivA actiunile fortelor aeriene sovietice din varaanului 1941 pinA In primAvara anului 1912.

LIDELL H kR B.II , History or the Second Warld War, Lon Ira, Cassell, 1970, 766 p.

0 sintez1 a celui de-al doilea rAzbai mondial serisd de until din cei mai mari Leo-reticieni si istorici militari ai thnpului nostru.

_POLTAVSK II, M.A. Aecmpaiirnuil u2poa u Arciumoe 1938 a., Moscova, Izd. Nauka, 1971, 200 p.

DupA tin scurt capitol introductiv consacrat problemei Anschluss-ului autorul acordfiun amplu spatiu evenimentelor din primAvara anului 1938 si studiazA In Incheiereactivitatet primelor grapAri de rezistentA antihitleriste (martie 1938 august1939).

MAKIN,

r,

www.dacoromanica.ro


RAIZIS, M.B. 5i PAPAS ALEX., American Poets and the Greek Revolution 1821 1828. A Studyin Byronic Phithellenism, Salonic, Institut for Balkan Studies, 1971, 106 p.

DupA o scurtit prezenlare a filelenismvlui american autorli analizeazA poemelededicate de poetii americani poporului grec, evenimentelor revolutionare i viito-rului Greciei ; in apendice o bibliografie selectivA a poemelor americane despre revo-lutia nationalA greacA.

TA'N LOR, PHILIP, The Distant Magnet, European Emigration to USA, London, Eyre andSpottiswoode, 1971, 326 p.

Privire sinteticil asupra cauzelor i consecintelor emigratiei europene in secolul alXIX-Ica 5i la inceputul secolului urmAtor.

VANKU, MILAN, Mala Antanta 1920 19L 8, Titovo, 1969, 398 p.

Monografic consacratA Micii Antante sprijinitrt pe o amplA bazii documentarA

VENOHR WOLFGANG, Aufstand far die Tschechoslowakei. Der slowakische Freiheilskampfvon 1944, Hamburg, Cristian Wegner Verlag, 1969, 372 p.

AmplA prezentare a rAscoalei populare antifasciste izbucnitA In Slovacia la 29August 1944. Partea a doua a cArtii cuprinde o descriere amAnuntita a operatiu-nilor militarc in intervalul celor 64 de zile cit a durat amintita

Florin Constantiniu

rA'scoalA.

ine.dill.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VASILE GRECU

(1885 1972)

Intre bizantini§tii romani recunoseuti pentru nieritele 1or propriiin ;;tiinta istorie6 universala, profesorul Vasile Green a fost exemplulsavantului neobosit, care a continuat sa lucreze si in anii sai de octo-genar. InvAtatul, in virsta de 86 ani, a publicat in 1971 Inca o cronicAbizantina, pregatind pentru editare o altá lucrare si acceptind s prezi-deze comitetul constituit pentru organizarea Congresului internationalde studii bizantine, care a avut loc In Bucuresti la inceputul lunii sep-tembrie 1971. Prin cercetArile sale de istorie bizantina', originale si pro-funde, a fost unul dintre cei mai reprezentativi oameni de §tiinta princare bizantinologia romaneascA s-a dovedit prezenta, si activa in comuni-tatea vietii stiintifice internationale.

Fiu de tarani, nAseut la 31 iulie 1885 in comuna Mitocul Drago-niirnei din judetul Suceava, Vasile Green a fdcut studiile liceale la Suceava.Cind mama sa, rarnasa vaduva, hotArise retraga din scoalá, indemnuldecisiv si sprijinul pentru continuarea invatAturii fiului i-au venit dela marele folclorist si etnograf Simion Florea Marian. Cu o intuitie justa,acesta a prevAzut destinul de carturar al elevului sAu. Vasile Grecuurmat apoi cursurile de licentä la Universitatea din Viena (1905-1907)

Cernauti (1907-1909), facind studii clasice, cu o pasiune deosebitäpentru literatura greacA si bizantinA. A functionat ea profesor de liceuin Cimpulung Moldovenesc si in Constanta. A obtinut titlul de doctor inlitere si filozofie la 5 iunie 1919 pe baza unei lucrari despre Fauna fi flora

sistemul filozofie al lvi Plato'In anii 1920-1937, a functionat ca profesor al Facultatii de litere

din Bucovina, la catedra de studii bizantine, desfasurind in acelasi timpo intensA activitate ca redactor la revista Codrul Cosminului" si camembru in Cornisia regionalA a monurnentelor istorice.

La 23 mai 1936 a fost ales membru corespondent al AcademieiRorname, iar in 1938 a fost transferat profesor de bizantinologie la Univer-sitatea din Bucuresti. Dupg reorganizarea cercetarilor stiintifice sub egidaAcademiei Republicii Socialiste Romania, Vasile Grecu, profesor onorar

tovulll 25, lir. 5. T1. 11 27 1130. 1072.

81-1

1

a

si

www.dacoromanica.ro

1128 2

incepind de la 1 septembrie 1947, a fost solicitat in 1949 sa colaborezeca elenist i bizantinist la pregatirea editiilor de izvoare istorico-juridicebazate pe texte bizantine. Lucrul sau in Colectivul de drept vechi roma-nese a fost de cea mai bung calitate. in 1963, Societatea Rornana destudii bizantine 1-a ales presedinte. Membrii Congresului internationalde studii bizantine 1-au ales in 1971 vicepresedinte de onoare al Asociatieiinternationale de studii bizantine.

Lista lucrarilor i articolelor sale insurneaza peste 150 de titluri biblio-grafice. Prime le sale articole dateaza, din anu11909. A prezentat atunci citito-rilor din Bucovina literatura lui Ion Agarbiceanu §i cercetarile literareale lui Nicolae lorga.

Problemele referitoare la continutul vechii literaturi romanesti1-au preocupat in tot timpul. A cercetat influentele bizantine in folclorulsi in literatura noastra, relevind originalitatea creatiilor rornanesti inraport cu productiile de circulatie generala din fondul comun al culturiiuniversale. Valoroase sint i cercetarile sale cu privire la influentelebizantine asupra vechii picturi rornânesti. A publicat in 1936 lucrareaCar fi de pictura bisericeasca bizantina, in care a prezentat i vechile ver-siuni rornanesti ale unora dintre scrierile iconografice din Bizant. 0 editiefranceza a acestei lucrari a fost pregatita sub privegherea savantului.

In anii 1910-1916 Vasile Green a tradus din latineste o partedin Cuvintarile liii Cicero i scrierea Capitani stralucifi a lui CorneliusNepos. A tradus din greceste trei din Operele lui Baton. Invatatul a con-siderat literatura clasica greco-latina rnijlocul potrivit pentru cultivareatineretului in spiritul virtutilor umaniste : increderea in omul de caracter,simtul justitiei, cultul frumosului, respectul adevdrului, patriotismul.

Cercetind influentele bizantine asupra culturii poporului nostrudin evul rnediu, Vasile Grecu s-a oprit indelung asupra textelor gTecestipe care le-a socotit izvoare ale remarcabilei scrieri Inalaturile lui NeagoeBasarab ()titre frill sau Teodosie. In 1944 el a publicat versiunea greacaa unui asemenea izvor insotita de o introducere si de traducerea inromfineste. Are astfel meritul de a fi sustinut cu arpmente convinga-toare paternitatea voievodului Neagoe Basarab asupra Invafaturilor, atuncicind din cauza izvoarelor slavo-bizantine, aceste Invalaturi ajunseserasa fie socotite o scriere pseudo-epigrafa anonima. Cecetarile mai noi audat deplina dreptate tezei lui Vasile Green. El a editat, de asemenea,versiunea greaca a scrierii Viafa patriarhului .Nifon §i traducerile eiromfinesti. Deosebit de importante au fost descoperirea, editarea i tra-dueerea izvorului bizantin folosit in Cartea de invafatura tiparita de Coresi.Contributia savantului este valoroasa si in acest domeniu al culturiivechi romanesti.

Activitatea stiintifica a lui Vasile Grecu s-a impus atentiei bizan-tinistilor de pretutindeni prin comunicarile pe care le-a prezentat incongresele internationale de istorie. Cu o persistenta impresionanta els-a dedicat in ultimii 20 de ani studiului izvoarelor bizantine ale pravi-lelor romanesti i editarea cronicior bizantine. Editiile cronicilor pe carele-a publicat au dus peste hotarele tarii noastre numele bun al bizanti-nologiei romfinesti, mult sporit prin contributiile acestui savant, care dinvechea generatie de istorici romani este Inca un fericit exemplu de luatin seama pentru noua generatie a cercetatorilor izvoarelor bizantine.

www.dacoromanica.ro

3 1129

In 1958, Vasile Grecu a publicat editia critica a cronicii lui .Ducas,Istoria turco-bizantind. Studiul &au introductiv releva calitatile acestuicronicar bizantin de la inceputul secolului al XV-lea si stáruie asupravalorii informatiilor cronicii privitoare la istoria romanilor. Se remarca§tirile despre relatiile dintre voievozii Trll Romanesti si sultanii turcilor,despre interventia lui Mircea cel Batrin in luptele pentru donmie ale ur-masilor lui Baiazid Fulgerul, despre expeditia fara izbinda a lui Mahomedimpotriva lui Vlad Tepe§.

Publicind apoi Cronica mui Laonic Chalcocondil, Vasile Grecu ne-adat o excelenta traducere romaneasca, relevind de asemenea, valoarea§tirilor cronicarului pentru studiul istoriei poporului roman. Sint pretioaseinformatiile privind participarea romanilor la luptele de aparare de laNicopole din 1396, de la Varna din 1444 §i de la Cosovo din 1448.

Al treilea izvor narativ bizantin editat de Vasile Grecu este Cronicalui Critobul din Imbros. Editia a aparut in 1963. Editorul spune lacrurinoi despre viata §i opera acestui cronicar, care s-a straduit sa imite instil si in compozitie pe clasicul Tucidide. Critica straduinta cronicaruluide a glorifica pe sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantino-polului. Apreciaza valoarea cronicii ca izvor documentar pentru istoriaromanilor, denurniti peste tot gefi §i daci. Iancu de Hunedoara §i VladTepe: slut gefi conducatori ai gefilor. Cu largul sàu orizont de cuceritoral istoriei Bizantului, Vasile Grecu s-a aratat staruitok in a atrage atentiacititorilor cronicii si asupra locului poporului roman in cornunitatea vieiiinternationale din evul mediu.

A patra cronica bizantina se intituleaza Meinorii §i este opera luiCeorgios Sphrantzes din anii 1468-1476, descriind evenimentele dinperioada eind Bizantul rezista cu ultimele puteri asediului turcilor. Prinstudiul sau introductiv, cu atentia istoricului §i cu inderninarea literatului,Vasile Grecu a pus in lmnina tesatura intrigilor aristocratiei bizantine,zguduitoare peregrinare a expatriotilor si tragismul vietii cronicarului.Se invedereaza informatiile privitoare la istoria romanilor, precizindu-sec ii numai in aceste Memorii se consemneaza faptul ca, in fata pericoluluiotoinan, statul bizantin a§tepta un ajutor, fie si banesc, de la romani.Cronica cuprinde §tiri despre infringerea ostilor lui Baiazid de catre Mirceacel Batrin la Bovine.

Foarte eurind, in 1971, Vasile Grecu a publicat lucrarea Constantinfirogenetul. Carte de invelfdturci, pentru fiul sau Romanos. Compusa in

greeeste in anii 934-944, aceasta scriere a fost cunoscuta mai tirziuprin titlul latinesc De administrandoimperio, adica Despre conducereaimpdrafiei .

Titlul dat acestei scrieri in traducerea lui Vasile Grecu indica, maibine continutul ei de lectura indrumatoare pentru fiul imparatului. Suve-ranul bizantin a facut fiului sau o ampla expunere istorica, geografica§i anografica asupra populatiilor din cuprinsul irnperiului §i asupra celorinvecinate, dind sfaturi mostenitorului sau cum sa le stapineasca pe unele§1 cum sa le atraga pe celelate sub stapinirea bizantina. Se gasesc si inaceasta scriere mentiuni de valoare istorica pentra cunoa§terea trecutuluiilrii noastre din perioada ce se incheiase prin formarea poporului roman.

Denumirile care indica Prutul, Siretul, Constanta, confirm& continuitateapopulatiei autohtone pe acest parnint. Scrierea tradusa de Vasile Grecu

Po,

www.dacoromanica.ro

1130

cuprinde stiri despre tari $i popoare cu care românii an avut atunci lega-turi. Tradusa din limba greaca savant& si arhaizanta, scrierea se publicIpentru prima data in taxa noastra intr-o limba romaneasca atragatoare,care ofera cititorilor prilej de edificare istorica si clipe de desfatareliterara.

Pentru trei din aceste cronici bizantine Vasile Grecu a publicat$i textul lor grecesc. Priceperea de a identifica manuscrisele grece$ti, de ale transcrie, de a le interpreta si traduce a fost una din marile calitati ale aces-tui bizantinist, apreciat ca atare de catre numerosi speciali$ti din strainatate.Savantul dat seama ca pentru cercetarile istorice bazate pe izvoare,niciodata traducerile nu sint indestulatoare $i este necesara editarea,textelor originale. Editiile lui Vasile Grecu sint citate pretutindeni ca,lucrari de eruditie. Fructuoasa este .5i migOloasa munch.% a invatatuluipentru identificarea istorica a numeroaselor denumiri de locuri $i de per. -soane care figureaza, in aceste cronici. Acesta este Inca un aspect pozitival activitatii sale de cercetare istorica.

Ca $i ali invätati chemati sa colaboreze cu Academia in spiritulnou al transformarilor din tara noastra, Vasile Grecu a reprezentat gene-ratia de tranzitie, constienta de sensul nou al dezvoltärii istorieiNumele sau ramine astfel in istoria culturii romane$ti ca unuia cu meriterecunoscute din rindurile celor care au asigurat legatura pozitiva dintre$tiinta veche i tiinta noua. S-a stills din viata in ziva de 27 mai 1971.

Gheorghe Cron(

i a

RomAniei.al

www.dacoromanica.ro

Studii, RevistA de istorie, publicà in prima parte studii, note si comu-nicAri originate, de nivel stiinlific superior, din domeniile istoriei medii, moderne

contemporane a RomAniei si universale. In partea a doua a revistei, de informarestiintifick sumarul este completat cu rubricile Probleme ale istoriografiei con-temporanc (Sludii documentare), Discutii, Viata stiintifick Recenzii, Revistarevistelor, InsemnAri, In care se publicA materiale privitoare la manifestdri tiin-

ifice din tall si strAinAtate i sint prezentate cele mai recente lucrari si reviste despecialitate apArute In arS i peste hotare.

NOTA CATRE AUTOR

Autorii sint rugati sA trimitd studiile, notele i comunicArile, precum si ma-terialele ce se incadreazA In celelalte rubrici, dactilografiate la douA rinduri, inpatru exeniplare, trimiterile infrapaginale fiind numerotate In continuare. Deasemenea, documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele in limbi strdine se vaanexa traducerea. Ilustratiile vor fi plasate la sfirsitul textului.

Numele autorilor va fi prececlat de initialk Titlurile revistelor citate Inbibliografie vor fi prescurtate conform uzant.elor internationale.

Autorii au dreplul la un numAr de 50 de extrase gratuite.Responsabililatea asupra continutului materialelor revine in exclusivi-

tate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii etc. se va

trimite pe adresa Comitetului de redactie, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

REVISTE PUBUCATE IN EDITURA ACADEMIEIREPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

STUDII REV1STA DE ISTORIEREVUE ROUMAINE D' HISTO1RESTUDII $1 CERCETAR1 DE ISTORIE VECHEDACIA. REVUE D'ARCHOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNEREVUE DES tTUDES SUD-EST EUROPEENNESANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE 51 ARHEOLOGIE CLUJANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE A.D. XENOPOL" IASISTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

SERIA ARTA PLASTICASERIA TEATRU MUZICA CINEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE_DE L'ARTSTUDII CLASICE

Editura Academiei Republicli Socialiste BornfiniaStr. Gutenberg 3 bis, Bucuresti, sectorul VIwww.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE IN EDITURAACADEMIE! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

I). TUDOR, Poi ladle romane de la lhonfirea si 2, 1971,211, p., 15 lei.V. NIII-1OFID1.A Maitres du soi et pnysans dans les PrIncipautes Itonmaines au XVI° sliwle,

Bibliotheca Ilistoriea Ronianiae",36. 1971, 281 p.. 11 lei.CONSTANTIN M. 110NCI",-Eontrilot!ii la isloria petrolului romanese, istoriefi",

XXXI, 1971, 521 p. 29 lei.* Nleolae lorgn al IlizanIului, ColeL;ory de sholii Sldneseu,

1971, 251 p., 18,50 lei.Alt CAMARIANO I:11MAX, '.keadenoille doonnesti flu Itueuresti si leo(

isloriea". XXVIII, 1971, 325 p.. 23 lei.Bel:till romano bulgare de-a humid veaeuriltor (see. XII XIX); Sludii. vol. I. 1971.155 p.. 25 lei.

VASILE NIAC.11'. MOM enienls nalionaux el soeiaux romuains au XIX°Ilistorica Romaniac, :13. 1971, 335 p.. 13,50 lei.

Pl11')DAN. Stipples Libellous Valaehorum or the polilieal struggle oi the Iloumanians In Tran-svIvania during the 1 51 Cent . heea I Eislorh.0 loolotaiole. V I II. 1971, 176 p.. :13 lei,IoN 11AIINFA. Din kuuirla Dolorogei, vol. III. ..11ildiolheca Ilk,

lorica Itomaniae, IX. 1971. 410 p.. 37 lei.Unification of the Roumanian National State The I Mom of Transylvania with old Romania,sub redactia prof. Thron Comslanlineseu si prof. :',11.fan Paseo, Itibliothema 1 lislorie.1Romani:le-, VII. 1971. 31;5 p., 30 lei.

V ICA )10ISUC., Diplornalia Itomanlei si prohlema aparAril tt eraiulIiI I i independent&nahlonale in perioada mart', 1838 mai 1910, Poilolioleea XXIX, 1971, 32-1p., 21.5o lei.Din eronlea lunar zile istoriee, 1971. 210 p.. 9,25 lei.

Etudes d'histaire 1`01111111porllille Ile la Itommanle. vol. 11.1libliollorma I lislorica Boma--Mae, 38, 215 p.. 5.50 lei.

HAW IN CONSTANTIN W. Itelatille agrare din Tara Itomaneasea in seeolul n1 XVIII-ka,..11ildioteea islovie:l. XXX. 1972, 211 p.. 11 lei.

Xenopol. prkiniare Iii viola si opera sot, 1972, 115 p.. 26 lei.,Ilibliografin istorica a Itomaniei. II, sucolul XIX% I. I, volum Cl/Moll:I Moira,1972, 512 p.. 47 lei.Col',1)HGESC.4", Ideile politire si ilundnismul iii Prineipatele Itomoine, 1150 1831,

hlioleca istorie5, XXXII, 1972, 226 p., 14,50 lei.BOICU, Austria si Prineipatele Itomane in vremea rolzhoildni 1853

teca isloric9, XX XIII, 1972, 175 p.. 29 lei,ALEXANDIII. C21r4ile de intelepeiune iii eullura r lllanit.13ildidleea

XXX1V, 1972, 168 p., 11 lei.ADOLF ARMBRUSTER, IIo,iiauuihoilea romoluilor isloria noel idei, istorieV.

XXXV, 1972, 283 p., 20,50 lei.

I. P. Infornvtfla e, 171;'; .13856 Lei 30. -

de jos, Istorie eivilizatie",

- istorie )IigrijiL. çlc Eugen

,

Merle, Bibliotheca

D.

STEVAN

- islorici",

,

A.D. Studii

ingrijit 4Ie

VLAD Iii-L. Crimeil, Biblio-

DUTU, Work.",

: Biblioleca

I I

In.i.

lita

, ,

s

, ,

,, ,

,

www.dacoromanica.ro