Abuzul Sexual in Copilarie Si Adolescenta

8/13/2019 Abuzul Sexual in Copilarie Si Adolescenta

1/18

Abuzul sexual in copilarie si adolescenta


2/18

n S.U.A, aproximativ una din patru tinere fete sufer un abuz sexual, fiind

victima unei molestri, unui viol sau incest. Mai puin de jumtate dintre aceste

cazuri sunt raportate medicului sau altor organe competitive. oate victimele

sufer o traum semnificativ, care poate fi vindecat doar prin tratament

medical adecvat !i prin intervenia autoritilor legale. "eseori, dezgustul fa de

cel care a comis abuzul se #nsoe!te de un sentiment de fric intens. n

rezolvarea acestor cazuri, cu o mare #ncrctur emoional, medicii, avocaii !i

serviciile de asisten social trebuie s conlucreze pentru colectarea datelor !i

pentru rezolvarea cazurilor. Scopul este de a asigura revenirea victimei la o stare

de normalitate, dar, #n acela!i timp, de a identifica !i a pedepsi pe cel care a

comis abuzul, protej$nd astfel victima !i #ntreaga comunitate.

%ictimele unui viol se prezint, de obicei, imediat dup incident, #n timp

ce acelea care au fost molestate sau supuse unui incest sunt identificate uneori

dup luni sau c&iar ani de la comiterea abuzului, din cauza lipsei unor traume

fizice, care s poat fi rapid diagnosticate.

%iolul presupune ca violatorul s foloseasc fora, iar victima s se opun

activ p$n #n ultimul moment.

"e fapt, #nc mai este foarte rsp$ndit convingerea c dac o femeie nu

se opune activ, ea nu a fost violat.%iolul se define!te ca fiind o 'cunoa!tere carnal( a femeii #ntr)o msur

mai mic sau mai mare, fr acordul acesteia, prin impunerea forei, prin fraud

sau provoc$nd team femeii.

*


3/18

nelegerea definiiei legale a termenului de viol este neaprat necesar.

+unoa!terea carnal poate #nsemna un act sexual complet cu ejaculare seminal

sau orice penetraie c$t de u!oar a organului genital feminin de ctre organul

genital masculin c&iar fr emisiunea de lic&id seminal.entru a putea vorbi despre viol, trebuie ca una dintre pri s se opun

actului sexual sau ca cel agresat s fie minor. %orbim despre viol !i atunci c$nd

persoana supus acestui ace sexual a fost #n prealabil drogat, adormit sau este

incompetent mintal.

-rice form sau grad de intimidare arat c violatorul nu a obinut

asentimentul victimei.

ncestul este un delict sexual, care apare atunci c$nd agresorul !i victima

sunt #nrudii !i nu ar putea s se cstoreasc legal. "in cauza naturii sale,

incestul deseori nu este raportat !i este dificil de dovedit. "in pcate, incestul !i

moletarea intrafamilial sunt probabil, cele mai frecvente forme de abuz sexual

asupra copilului.

ncidena real a actelor sexuale #n care victimele sunt copii este dificil de

evaluat din cauza lipsei unei statistici la nivel naional. Majoritatea cazurilor de

incest au loc #ntre tatl vitreg !i fiica vitreg.

edofilia implic adeseori un contact sexual neviolent cu un copil, realizat

de ctre adult !i const #n manipularea organelor sexuale, admirarea !i stimularea

lor oral !i genital.

%iolatorul !i cel care comite acte de molestare este deseori descris

psi&ologic ca o persoan cu tulburri sexuale, mentale sau ca o persoanpericuloas din punct de vedere sexual. Ace!ti termeni sunt medicali, c$t !i

juridici. +omportamentul violatorilor este caracterizat ca fiind cauzat de o

tulburare de personalitate, care devine inadecvat, antisocial !i exploziv.

/


4/18

+$nd atacul sexual este urmarea unui impuls sexual primar, agresorul

manifest o personalitate inadecvat cu un slab control al impulsului combinat

cu dorine sexuale sau #nclinaii &omosexuale. 0l este deseori ex&ibiionist,

feti!it, obsesiv)compulsiv, prezint lips de #ncredere #n sine !i este umil social.+olegii #l descriu deseori ca fiind lini!tit, timid, un lucrtor de #ncredere. "in

punct de vedere intelectual este normal, dar are o accentuat lips de #ncredere #n

sine.

Atacatorii agresivi !i brutali au un comportament antisocial !i expoloziv,

ei av$nd adeseori un lung istoric de comportament antisocial nonsexual.

1recvent, ei manifest depresie, &alucinaii sau simptome paranoide. "e

asemenea, s)a observat c agresorii au fost #n copilria lor martorii unor violene

extreme, #ndreptate, #n special #mpotriva mamelor lor.

edofilul sau cel care molesteaz copii este un individ cu tulburri mentale

!i fr maturarea psi&osexual. 234 dintre ace!tia au sub /5 de ani !i doar 6)* 4

peste 53. +ei care aparin grupei de v$rst de /3)/5 de ani tind s)!i satisfac

fanteziile din adolescen !i au ca motiv al aciunii lor insatisfaciile din cadrul

cstoriei. +ei care molesteaz copii pot proveni din r$ndul delincvenilor dar

pot fi !i membrii marcani ai comunitii. n majoritatea cazurilor, copilul

cunoa!te agresorul, #l vede deseori, #l admir !i are #ncredere #n el.

edofilii sunt un grup special de agresori sexuali cu un istoric lung de

relaii nesatisfcute cu femeile. Muli nu au avut o relaie &eterosexual adult

normal. Agresorii cronici sunt mai impulsivi, neconvenionali, bizari, confuzi,

alienai, prezent$nd !i acuze psi&osomatice. edofilii au o personalitate pasiv)agresiv cu sentimente de inferioritate !i o puternic dependen. n peste 534

dintre cazuri, abuzul sexual nu este izolat, ci persist pe o perioad lung de

timp, de la sptm$ni p$n la ani.

7


5/18

Muli dintre pedofili !i violatori au severe disfuncii psi&osexuale, care se

manifest #n cursul agresiunii. Atacatorul poate prezenta o erecie inadecvat,

ejaculare precoce sau tardiv, impotena.

Agresorii sexuali sunt caracterizai deseori ca pacieni sau prizonieri'model( #n cursul spitalizrii sau #ncarcerrii lor. 0i sunt asculttori !i se

comport bine #n afara activitilor lor sexuale. Societatea este #ns din nou

expus riscului c$nd ace!ti agresori sunt pu!i #n libertate !i ajung #ntr)un mediu

#n care personalitatea lor inadecvat, lipsa respectului de sine !i relaiile sexuale

nesatisfcute le provoac disfuncie psi&osexual. Agresorii sexuali se vindec

rar.

"e!i copiii reprezint 834 dintre victimele agresiunii sexuale, multe

cazuri rm$n necunoscute, deoarece agresiunile se produc #n mediul familial !i

se asociaz cu molestarea nonviolent !i incest, nefiind raportate. "oar

agresiunile din afara cminului, mai brutale !i care constituie acte de viol, sunt

cunoscute.

%$rsta medie a victimelor supuse molestrii este de 66 ani. Majoritatea

sunt fetie premenar&ale !i 254 dintre ele #!i cunosc agresorul. "e fapt, v$rsta

cea mai frecvent la care sunt molestate victimele este cuprins #ntre 7)2 ani, iar

incestul apare cel mai frecvent #ntre 63)67 ani9 234 dintre molestri sunt

neviolente, restul de *34 fiind #nsoite de viol, brutalizri, mutilri !i c&iar

crime9 /3)534 dintre agresori sunt vecini, prieteni sau rude. "oar 654 dintre

pedofili sunt complet necunoscui victimelor. +$nd pedofilul #!i cunoa!te

victima, agresiunea este #n general, neviolent, repetat !i nefiind descoperit dectre autoriti. Modificrile psi&ologice ale victimei sunt mult mai ad$nci !i

necesit tratament psi&ologic pe termen lung.

:elaiile incestuoase #ncep, de obicei, cu primul nscut de sex feminin,

c$nd acesta atinge v$rsta de 2)63 ani !i cel mai frecvent se termin la v$rsta

5


6/18

instalrii menar&i. "ac exist o a doua fiic, comportamentul incestuos se va

#ndrepta ctre aceasta. -cazional, incestul se confirm !i #n timpul adolescenei.

%ictimele incestului pot prezenta isterie, fobii, tentative de suicid, comportament

psi&otic. Aceste fete, ajunse la v$rsta maturitii, sunt depresive !i anxioase.n timp ce violul !i molestarea reprezint disfuncii ale comunitii,

incestul este o problem care apare din cauza disfunciilor intrafamiliale.

%ictimele incestului trebuie tratate cu mare atenie !i cu implicarea #ntregii

familii #n terapie, altfel disfunciile de menin, poate reaprea incestul sau alt

disfuncie intrafamilial.

%iolul este #nsoit de violen, 63)784 dintre victime prezent$nd leziuni

minore nongenitale, iar 7)654 rniri grave. rauma fizic apare la cap, fa, g$t,

torace, extremiti, c$nd victima este lovit, legat #n cursul luptei sale cu

agresorul. ;eziunile cuprind ec&imoze, laceraii, contuzii minore. 0c&imozele

sunt urmarea aprrii victimei care a #ncercat s)!i protejeze faa !i toracele de

lovituri. Astfel de rni trebuie fotografiate !i descrise cu exactitate de ctre

medicul care face constatarea.

;eziunile fizice majore, cuprinz$nd fracturi, &ematoame subdurale,

contuzii cerebrale, fracturi craniene necesit spitalizarea victimei. 1aptul c

traumele fizice sunt frecvente !i pot duce c&iar la deces confirm c violul este,

#n primul r$nd, un act de violen #n care sexul este utilizat ca arm.

njuriile perineale minore se observ la 234 dintre victimele unei

agresiuni sexuale, fiind vorba despre abraziuni peri&imenale, contuzii sau

lacerri vaginale. Majoritatea leziunilor sunt externe. "eseori, se observ leziunigenitale, c&iar #n absena lic&idului seminal sau a spermatozoizilor. Aceste

leziuni sunt foarte dureroase !i #nsoite de obicei de o s$ngerare minimal. n

timp ce victimele unui viol, ale unei molestri unice se prezint cu leziuni fizice

8


7/18

!i genitale, cele care sunt supuse unei molestri cronice, sau unui incest, de

obicei, nu prezint semne acute ale unei leziuni genitale.

%ictimele unei molestri pot prezenta un eritem &imenal lateral sau

circumferenial, secundar unei manipulri extensive cu degetul sau cu un altobiect.

%ictimele abuzului sexual sufer multiple conflicte emoionale. Stresul !i

trauma emoional abia #ncep odat cu atacul fizic. ;a trauma emoional

contribuie !i sistemul medico)legal.


8/18

relaii inadecvate cu prinii !i co!maruri repetate. rinii acestor copii trebuie

consiliai !i supu!i unor terapii suportive. Un mediu familial cald poate readuce

copilul la normalitate. %ictimele de v$rst !colar prezint modificri fizice !i

emoionale care sunt consecina incapacitii lor de a face fa stresuluisituaional. ot prezenta scderi ale performanelor !colare, depresie, insomnie,

anxietate, fric !i c&iar isterie. Unii copii c&iar fug de acas.

"e!i tratamentul suferinei fizice !i emoionale a victimei agresiunii

sexuale prezint cea mai mare importan, pentru o evaluare medico)legal

trebuie realizat un examen genital de specialitate !i o evaluare de laborator.

naintea examinrii medico)legale, trebuie obinut acordul victimei pentru

colectarea mostrelor, realizarea examinrii !i executarea de fotografii. - evaluare

medico)legal trebuie s urmeze urmtoarea secvenialitate>

?6@ un istoric medico)legal pertinent al incidentului9

?*@ un examen fizic general9

?/@ un examen ginecologic de specialitate9

?7@ o recoltare a probelor de laborator, ca dovad9

?5@ tratament medical adecvat !i consiliere psi&ologic.

ratamentul leziunilor fizice se face cu medicaia adecvat !i cu suturi,

c$nd este cazul. acientul necesit o evaluare a sntii mentale !i o terapie

suportiv. +onsilierea psi&ologic este necesar, la aceasta trebuind s participe

!i familia, atunci c$nd a fost vorba de un incest. +onsilierul trebuie s exploreze

trauma emoional a victimei !i s o asigure pe aceasta de deplina sa normalitate

psi&ic. rauma psi&osexual este #ntotdeauna prezent, c&iar dac victima aparecalm !i av$nd un control de sine desv$r!it.

rebuie fcut profilaxia bolilor venerice !i trebuie exclus o posibil

sarcin, aprut ca urmare a agresiunii. oate examinrile ginecologice trebuie

fcute cu mult atenie, cci acestea sunt, de obicei, foarte dureroase dup o

2


9/18

agresiune. 1iecare victim a unei agresiuni trebuie supus unui protocol detaliat

de evaluare, tratament !i urmrire.

0valuarea unui abuz sexual comis asupra uni copil sau adolescent trebuie

s poat fi realizat de orice medic pediatru sau medic de familie. %ictimele unuiabuz sexual pot prezenta probleme fizice !i emoionale, ce pot trece neobservate

de ctre practicianul neavizat.

inerele victime ale unui abuz sexual trebuie evaluate cu grij !i

#ntotdeauna trebuie #ntocmit un raport medico)legal.

oate datele furnizate de medic sunt considerate ca evidene faptice, de

aceea acest raport medico)legal trebuie #ntocmit cu foarte mare atenie !i

meticuliozitate, cci el va constitui baza investigaiilor legale #n caz de abuz

sexual.

B


10/18

B. Maltratarea copiilor cu disabiliti

-biectivul> Se #ncearc cutarea unor intervenii eficiente fa de maltratarea

copiilor cu disabiliti. ;iteratura care exist recomand formarea

unei ec&ipe de speciali!ti, ai crei membri s #neleag exact

considerentele speciale de a lucra cu copii disabili. ;iteratura nu

define!te nivelul de #nelegere curent a membrilor ec&ipei #n

comparaie cu nivelul de cuno!tine eseniale.

Metoda> Studiul a folosit evaluatori speciali pentru fiecare dintre cele /

grupuri > prini, educatori, investigatori. 0i au fost #ntrebai despre

cuno!tinele pe care le aveau, experiena cu !i interesul pentru

maltratarea copiilor disabili.

:ezultate> n timp ce subiecii preau s fie con!tieni de unele pri ale

problemei, nivelul cuno!tinelor lor, era foarte mic. Majoritatea lor s)

a artat dornic s mearg la !edine de pregtire !i toate cele /

grupuri au dorit ca problema maltratrii copiilor cu disabiliti s aib

prioritate #n pregtirea lor. n majoritatea interviurilor, mai puin de o

treime din subieci au spus c erau la curent cu toate aspectele

except$nd 574 din profesorii care considerau c este

responsabilitatea profesionali!tilor de a raporta abuzurile suspectate.

7/4 din prini !i 64 din educatori bnuiau abuzul copiilor cudisabiliti , 854 din educatori raportaser ei #n!i!i abuzul bnuit sau

#n conjunctura unor altor profesionali!ti. "e asemenea B4 din

educatori au spus c directorul lor duce o politic ?tactic@ de

raportare a copiilor abuzai, totu!i 624 nu erau siguri, iar /4 au spus

63


11/18

c directorul nu a avut o astfel de tactic. entru #mprosptarea

legilor #n atenia personalului !colilor, 7/4 din subieci folosiser

profesionali!ti care s)i asiste cu investigaii ale abuzului sexual

implic$nd copii cu disabiliti. n aceste tipuri de asistene ale unorspeciali!ti au participat Ccoala pentru surzi, psi&iatrii pentru copii,

psi&ologi terapeui, speciali!ti #n retardul mental, din variate surse !i

agenii !i consilieri cu experien.

+oncluzia> S)a ajuns la concluzia c ec&ipa de intervenie #n maltratarea

copilului cu disabiliti, #n integritatea sa, este receptiv, dornic de a

urma cursurile de educaie special pentru a umple golurile din

cuno!tinele deinute.

:ecentele studii din #ntreaga lume sugereaz c maltratarea acestor copii a

devenit, din pcate ceva comun #n viaa 'multor, probabil majoritii oamenilor

cu disabiliti( ?Sabsez 6BB7@ D+AAD a condus primul !i singurul efort naional

#n determinarea frecvenei maltratrilor copiilor cu disabiliti ?#n 6BB6@.

:ezultatele sugerau c incidena maltratrii acestor copii era de 6, ori mai mare

dec$t incidena maltratrii copiilor fr disabiliti ?D+AD, 6BB/@. n timp ce

cauzele abuzului sunt #n general acelea!i cu cele ale abuzului copiilor normali

?Ammetmann E


12/18

acest lucru, prea mult din cellaltII( 'Du exist nici un grup profesional care s

aiv toat #nelepciunea necesar acestei prome( ?DA-DA; SJM-SUM

-D A desene sexuale explicite, limbajul obscen !i comportamentul

sexual neobi!nuit9 care au avut ca rezultat> exmatricularea, probleme pe msur,

nevoia de ajutor, totu!i copilul pedepsit, care s)a adresat unui avocat sau a fost

identificat ca victim a unui abuz sexual a spus c adulii rareori au discutatdirect cu ei despre natura sexual a comportamentului. Similar, prinii au cerut

prea puini ajutorul pedriatilor, consilierilor !colari !i psi&ologilor #n vederea

elaborrii unor strategii de modificare a comportamentului copilului, dar n)au

pus aproape niciodat problema abuzului sexual.

6*


13/18

n acela!i timp, agenii ale serviciului social au primit din ce #n ce mai

multe cereri de investigare a posibilelor abuzuri sexuale , care erau bazate pe

comportamentul sexual al copiilor inofensivi sau nu.

+$nd tabuurile care preveniser recunoa!terea incidenei !i prevaleneiabuzului sexual al copilului au #nceput s se sc&imbe ?Nempe, 6B6@, serviciile

de protecie ai copilului au recunoscut c, comportamentul sexual al copilului

poate fi un semn al experienei agresive !i terapeuii au #nceput s se preocupe de

modul cum experiena unui abuz sexual ar putea influena evoluia copilului !i

formarea imagini despre sine. Mult din literatura descriptiv s)a referit la

'exteriorizri sexuale ale copiilor care fuseser abuzai sexual ?1riederic&,

UrOuiza E


14/18

profesionali!tii au #ncercat s trateze deviaiile sexuale fr o #nelegere exact a

sntii !i normalitii evoluiei sexuale #n copilrie ?Kreen, 6B25@. Devoia de

mai multe cuno!tine era clar.

Interviuri cu tineri violai sexual

Au fost intervievai 67 tineri ?6* 67 ani@ care urmau un tratament #n

cadrul unei !coli de corecie !i 8 tineri ?8)6* ani@ care urmau un tratament de

prob pentru fraciune. ntrebri directe #i incitau pe biei s vorbeasc despre

amintirile lor sexuale !i comportamentul lor sexual, ca> jocul lor fantezist !i

expunerea la stimuli sau informaii. "etaliile le erau smulse prin modaliti ca '

Asta este ultima ta amintire despre comportamentul tu sexual pe care mi)o poi

spuneV( ' +e v$rst aveai atunciV( 'i aminte!ti la ce te g$ndeaiV( 'rinii

ti !tiau despre astaV( '+e s)a #nt$mplat c$nd ai fost prinsV( . Multe din

experienele anterioare, curioziti sau confuzii se datorau #n legtur cu

expunerea lor la stimuli, informaii, experiene sexuale, inteligibile pentru ei. n

orice caz, descrierile comportamentului lor includeau !i> recurgerea la, for,

puterea excesiv, intimidare, manipulare, farse, coruperi, asociate cu amintiri !i

fantezii. rei dintre cei 67 biei folosiser jocul cu focul !i c$iva au descris

abuzuri fizic)sadice ale animalelor de cas cu mult #naintea apariiei

comportamentului abuziv sexual.

K$ndurile ce acompaniau amintirile bieilor erau impresionate #n ceea ce

prive!te detaliile despre file, intenii !i izbucniri #n mai multe situaii. deile din

timpul aciunilor sexuale reprezentau un tip de informaii care lipseau din oricealt surs de informaii. :aportul despre ideile sexuale ale copiilor ?Koltman E

Koltman, 6B2*@ a str$ns informaii despre cuno!tinele !i convingerile copiilor9

aceste interviuri cu privire la amintiri din copilrie asociate cu aciuni au acoperit

mai multe aspecte interpersonale !i dinamice. Un exemplu surprinztor a fost cel

67


15/18

al unui biat de 6* ani, acuzat de asaltarea sexual, violent a unui copil9 el

descria cum #!i pieptna !i brusca ursuleul #n numeroase r$nduri la v$rsta de 5

ani sau 8 ani. ;a interviu el spunea> ' mi amintesc odat ( sau 'mi amintesc

altdat(. bieelul #i spune ursuleului s se apropie de el, #l

foreaz s)i fie complice, #l umile!te cu urina, #l bate ca s se asigure c acesta

va pstra secretul9 !i #l sf$!ie odat ce scenariul fanteziei a ajuns la punctul de

rezisten> Ursuleul spune 'DU(.

Au fost depistate atitudini de acest gen la copii fa de ppu!i, animale de

plu!, animale de cas !i s)a atras atenia prinilor asupra fanteziilor de acest gen.

Krupul de experi a ajuns la concluzia c adulii trebuie s recunoasc legtura

dintre fantezie !i comportament9 s considere aceste fantezii !i jocuri ca

poteniali precursori pentru comportamentul viitor.

Aceast ipotez are la baz !i studiul observaional asupra ppu!arilor care

#!i #ngrijesc ppu!ile exact cum au fost ei #ngrijii 'la bine !i la ru( ?=anes

Seman E =art, 6B2@. Aceste observaii ar trebui s cuprind !i o not de

preocupare fa de modalitile #n care sunt folosite manec&ine, ppu!i pentru

anatomie #n jocul terapeutic.

65


16/18

D. Copilul abuzat sexual de printe.

-biectivul> Scopul major este acela de a gsi un rspuns empiric la

urmtoarea #ntrebare > 'experiena unui abuz sexual din

copilria unei femei, are sau nu un impact asupra structurii !i

coninutului percepiilor !i principiilor privind propriul copil V

Metode> Amintirile !i descrierile curente ale copiilor, sinele, multe

altele ca !i prinii au fost comparate longitudinal, pe dou

grupuri de mame #n perioadele c$nd copii lor aveau> 8 luni, 6

an !i respectiv * ani. Unul dintre grupuri era format din mame

ce raportaser c fuseser abuzate #n copilrie9 grupul de

control era format din mame care nu suferiser abuzuri. +ele

dou grupuri au fost comparate #n funcie de v$rsta copilului,

ras !i statut socio)economic.

:ezultate> erceperea propriului copil era diferit cu mult de la un grup

la cellalt. Mamele abuzate au rmas cu mult #n urma

celorlalte, prin c$t de mult se diferenia modul negativ,

denaturat #n care #!i percepeau copii fa de cel optimist,pozitiv al celuilalt grup.

1reud vorbea despre 'excepii( 'cei care au avut o mare suferin #n

prima copilrie de care ei se simt fr nici o vin, #nc$t refuz frustrarea, efortul,

68


17/18

!i legea. 0i g$ndesc c au suferit destul pentru a avea la maturitate dreptul de a

nu se supune noilor exigene pe care nu le)ar mai suporta, se consider excepii

!i in s se izoleze( ?'WuelOues caracteres degages par la psc&analise @

E) Este abuzul sexual al copilului un lucru obinuit !n Israel "

-biectivul> "eterminarea predominanei abuzului sexual #n copilrie

?+SA@ #ntr)un exemplu #nt$mpltor de aduli, pacieni

?prezent$ndu)se pentru un control de rutin al sntii@ ai

clinicilor familiale din srael.

Metoda> 6335 pacieni ale!i la #nt$mplare din 75 de clinici 62 ))I 55

ani, au participat la acest c&estionar.

:ezultatul> *54 au indicat c fuseser abuzai sexual #n copilrie. Mai

multe femei dec$t brbai au raportat +SA, #n aceea!i situaie

au fost !i femeile originare din ri occidentale c$t !i cele cu

mai mult de 6* ani de educaie. Du era nici o legtur #ntre

+SA !i celelalte variabile socio.demografice examinate.

ipitul era activitatea cea mai obi!nuit, iar preludiul

activitatea cel mai puin experimentat. 754 din autorii

abuzului erau din)nainte !tiui. rincipala v$rst la care erau

abuzai copiii varia #ntre 63 !i 67 ani. Dumai 754 din subieci

spuseser cuiva despre abuz.

+oncluzia> "in moment ce nici un alt studiu de acest tip, nu a fost realizat#n srael, aceste rezultate sugereaz c !i aici ca #n rile

occidentale +SA este o problem relativ comun. 1amiliile de

doctori !i ali profesioni!ti #n domeniul sntii ar trebui s

6


18/18

fie con!tieni cu aceast realitate !i binecunoscutul su

potenial.

BIB#I$%&A'IE

X %al

Documents

Abuzul Sexual in Copilarie Si Adolescenta