Ablatia Tumorala

Student: Lefter Bogdan-Mihaita

Ce este ablatia tumorala?

Aceasta este o metoda chirurgicala minim invaziva pentru a trata tumorile canceroase. Sunt folosite sonde speciale pentru a "arde" sau "îngheţa" tumorile, fără a fi nevoie de o intervenţie chirurgicala. Tomografia computerizată (CT), cu ultrasunete (US) sau imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) sunt folosite pentru a ghida şi a poziţiona acul sondei in tumora. Acest lucru necesită numai o mică gaură, de obicei, mai puţin de 3 mm, prin care se introduce sonda.

Cât de bine funcţionează?

Eficacitatea acestei tehnici in tratarea cancerului depinde de două lucruri: -dimensiunea tumorii-accesibilitatea la sonde

In general, pentru o tumora de 3 cm sau mai puţin este uşor accesibila puncţionarea, scopul este de a ucide complet tumora. Cu cat este mai mare tumoarea, cu atat este mai dificila extirparea ei, prin urmare, tratamentul precoce este crucial.

Care tumori pot fi tratate prin aceasta metoda?

Cele mai comune forme de cancer tratate prin această metodă sunt cancerul pulmonar, cancerul de ficat şi cancerul de rinichi (renal). Alte tipuri de cancer pot fi tratate, de asemenea, cu condiţia ca acestea sa fie accesibile şi de o mărime corespunzatoare.

Ce inseamna "arderea" sau "îngheţarea" tumorii?

"Arderea" se referă la creşterea temperaturii tumorii la un nivel ridicat incat celulele canceroase sa moara. Acest lucru se realizează, de obicei, prin radiofrecventa, referindu-se la tipul de energie utilizată pentru a creşte temperatura. "Înghețarea" se referă la crioablatia care scade temperatura de la -40 C (-40 F), care, de asemenea, ucide celulele canceroase.

Sonda "arde" cu vârful tumoarea pulmonara

Cum este efectuata procedura şi care sunt riscurile?

Majoritatea pacienţilor efectueaza această procedură fără anestezie, numai sedare conştientă. Mai mult de 90% dintre pacienţi sunt eliberaţi din spital a doua zi după procedură. Complicatiile depind organul tratat, dimensiunea tumorii, starea de sanatatea a pacientului şi includ sângerări, infecţii etc. De aceea pacientul este pus sub asistenta medicala pe durata unei zilei ca sa se observe cum se recupereaza, daca totul este in regula pacientul este eliberat a 2a zi din spital. Rata de complicaţii grave la aceasta procedura este mai mică de 5%.

Ce se întâmplă dacă aceasta nu funcţionează?

În cazul în care cancerul este prea mare sau este dificil de ajuns la el, atunci sonda nu reuseste ca sa omoare toata tumoarea. Chiar şi in acest caz pacientul poate recurge la orice alt tip de tratament eligibil, de exemplu: chirurgie, chimioterapie, radiaţii etc. Această procedură nu împiedică pacienţii ca sa recurga la alte metode de tratament.

Radiofrequency ablation (RFA)

Această procedură utilizează unde radio de mare de energie pentru tratament. Medicul introduce un ac subtire-sonda in tumora. Un curent de înaltă frecvenţă este apoi trecut prin vârful sondei(efectul joule), care încălzeşte tumorea şi distruge celulele canceroase. Aceasta este o metodă comună de tratament pentru tumori mici.

Ablatie prin radiofrecventa (RFA) în cancer de ficat (carcinom hepatocelular)

Ablatie prin radiofrecventa pentru cancerul de ficat

Ethanol (alcohol) ablation

Aceasta este, de asemenea, cunoscut ca o injecţie subcutanată cu etanol(PEI). În această procedură, alcoolul concentrat este injectat direct în tumora pentru a ucide celulele canceroase.

Injecţie de etanol percutanata

Cryosurgery (cryotherapy)

Această procedură distruge o tumoare prin îngheţare folosind o sondă subtire de metal. Sonda este ghidata în tumoră şi apoi gaze foarte reci sunt trecute prin sonda să îngheţe tumorea, omorand celulele canceroase. Această metodă poate fi utilizata pentru a trata tumori de dimensiuni mai mari decât o pot face alte tehnici de ablatie, dar uneori este nevoie de anestezie generala (caz în care sunteti profund adormit şi nu puteti simţi durere).

Ablatia prin cateter

Ablația prin cateter este o procedur medical prin care se poateǎ ǎ trata aritmia.Medicul recomand , de obicei, aceast procedur atunciǎ ǎ ǎ c nd aritmia nu mai poate fi tratat medicamentos, dac pacientulȃ ǎ ǎ sufer de sindromul Wolff-Parkinson-White sau dac activitateaǎ ǎ electric anormal a inimii crește riscul de fibrilație ventricular . Ablațiaǎ ǎ ǎ cardiac funcționează prin cicatrizarea sau prin distrugerea țesutuluiǎ inimii care declanșeaz un ritm cardiac anormal. ǎ

Ablația prin cateter nu restaurează întotdeauna singur un ritmǎ cardiac normal, iar alte tratamente pot fi necesare dup ce procedura aǎ fost efectuat . Operația este una potrivit și pentru persoanele ȋnǎ ǎ v rst care sufer de aritmie, dar și pentru femeile ns rcinate care nuȃ ǎ ǎ ȋ ǎ pot lua tratament medicametos.

Procedura nu este una invaziv , dar are, ca orice operație, cȃtevaǎ riscuri. n timpul intervenției pot ap rea sânger ri, infecții și dureri înȊ ǎ ǎ momentul în care cateterul este introdus. Riscurile mai grave ale procedurii includ formarea cheagurilor de sânge și puncția inimii.

Mecanism de debut in fibrilatia atriala

Ablatie de fibrilatie atriala, un cateter este trecut în atriul stang si este folosit pentru a cauteriza zonele invecinate orificiilor venelor pulmonare. Cicatricile rezultate previn conducţia de batai suplimentare care vin din vene si care pot declanşa fibrilaţie atrială.