9
UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA” IAŞI Facultatea de Istorie Programa analitică a cursului EUROPA MODERNĂ Specializarea: Istorie. Anul de studii: II. Semestrul: 3. Numărul ore de curs: 3. Număr ore seminar: 3. 1. Obiective O „introducere” în problematica unei etape (fenomene, idei, evenimente, în înlănţuirea lor cauzală, logică, explicativă) culminată de „apogeul” Europei, „trecute” prin Renaştere, Reformă, Lumini, Revoluţie şi construcţii naţionale până la Războiul Mondial. 2.Tematică de curs În prima parte a cursului, ne propunem o prezentare problematizată a istoriei Europei (secolele XVI-XVIII). -Problematica perioadei moderne a istoriei europene. -Europa la începutul perioadei moderne a istoriei (sec. XVI-XVII). -Europa „vechilor regimuri”. -Raporturi şi principii în viaţa europeană (sec. XVII-XVIII). -„Modernizarea” cunoaşterii umane. Progresele ştiinţifice despre om, natură şi societate (excurs sumar). -Lumea „noilor regimuri”. Revoluţiile moderne. În a doua parte a cursului, ne propunem o prezentare problematizată a istoriei secolului XIX, cu „prelungiri” culminate de Războiul Mondial. -Revoluţia franceză şi „secolul naţionalităţilor”. -Imperiul napoleonian; ordinea europeană de la 1815; concertul marilor puteri. -Revoluţiile din anii 1830 şi 1848. -Problema orientală. -Constituirea statelor naţionale; Imperiile. -Stat şi societate; valorile liberale. -Apogeul Europei şi Războiul Mondial. Pentru fiecare temă, se vor elabora note de curs, cuprinzând informaţiile de bază (date, evenimnente, fenomene, procese istorice reprezentative, personalităţi, acte interne şi internaţionale, minimale, recomandări bibliografice), care vor fi puse, pe cât posibil, la dispoziţia studenţilor. Se va elabora, totodată, un site Internet (adresa fiind comunicată, desigur, studenţilor) în care se va regăsi prezenta Programă (eventualele modificări), conţinutul respectivelor note de curs, recomandările bibliografice (indicându-se, pe cât posibil, cotele din biblioteci) şi surse aduse la zi, precum şi alte adrese utile de Internet (accesându-se acel site, se va putea realiza un alt „dialog”, între titularul Cursului şi studenţii interesaţi, şi în afara sălii de curs). 3. Sistemul de evaluare a studentului Verificare pe parcurs, lucrare de seminar, examen scris (în săptămâna a 8-a şi în săptămâna a 16-a ale semestrului). În evaluarea finală a calităţii prestaţiei studentului, activitatea de la seminarii (pregătirea şi participarea la discuţii, lucrarea, inclusiv prezenţa) va reprezenta 50% din nota de absolvire.

aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

  • Upload
    xannt

  • View
    40

  • Download
    5

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Emoderna

Citation preview

Page 1: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA” IAŞI Facultatea de Istorie

Programa analitică a cursului EUROPA MODERNĂ

Specializarea: Istorie. Anul de studii: II. Semestrul: 3.

Numărul ore de curs: 3. Număr ore seminar: 3.

1. Obiective O „introducere” în problematica unei etape (fenomene, idei, evenimente, în înlănţuirea lor cauzală, logică, explicativă) culminată de „apogeul” Europei, „trecute” prin Renaştere, Reformă, Lumini, Revoluţie şi construcţii naţionale până la Războiul Mondial. 2.Tematică de curs În prima parte a cursului, ne propunem o prezentare problematizată a istoriei Europei (secolele XVI-XVIII). -Problematica perioadei moderne a istoriei europene. -Europa la începutul perioadei moderne a istoriei (sec. XVI-XVII). -Europa „vechilor regimuri”. -Raporturi şi principii în viaţa europeană (sec. XVII-XVIII). -„Modernizarea” cunoaşterii umane. Progresele ştiinţifice despre om, natură şi societate (excurs sumar). -Lumea „noilor regimuri”. Revoluţiile moderne. În a doua parte a cursului, ne propunem o prezentare problematizată a istoriei secolului XIX, cu „prelungiri” culminate de Războiul Mondial. -Revoluţia franceză şi „secolul naţionalităţilor”. -Imperiul napoleonian; ordinea europeană de la 1815; concertul marilor puteri. -Revoluţiile din anii 1830 şi 1848. -Problema orientală. -Constituirea statelor naţionale; Imperiile. -Stat şi societate; valorile liberale. -Apogeul Europei şi Războiul Mondial. Pentru fiecare temă, se vor elabora note de curs, cuprinzând informaţiile de bază (date, evenimnente, fenomene, procese istorice reprezentative, personalităţi, acte interne şi internaţionale, minimale, recomandări bibliografice), care vor fi puse, pe cât posibil, la dispoziţia studenţilor. Se va elabora, totodată, un site Internet (adresa fiind comunicată, desigur, studenţilor) în care se va regăsi prezenta Programă (eventualele modificări), conţinutul respectivelor note de curs, recomandările bibliografice (indicându-se, pe cât posibil, cotele din biblioteci) şi surse aduse la zi, precum şi alte adrese utile de Internet (accesându-se acel site, se va putea realiza un alt „dialog”, între titularul Cursului şi studenţii interesaţi, şi în afara sălii de curs). 3. Sistemul de evaluare a studentului Verificare pe parcurs, lucrare de seminar, examen scris (în săptămâna a 8-a şi în săptămâna a 16-a ale semestrului). În evaluarea finală a calităţii prestaţiei studentului, activitatea de la seminarii (pregătirea şi participarea la discuţii, lucrarea, inclusiv prezenţa) va reprezenta 50% din nota de absolvire.

Page 2: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

2

4. Disciplinele care trebuie parcurse în prealabil Europa medievală (sec. V-XVI). Societate, instituţii, mentalităţi colective. 5. Bibliografie generală 1.Enciclopedii, atlase, culegeri de documente, cronologii, culegeri bibliografice: -Hammond (ed.), Historical Atlas of the World, ediţia din 2000. -Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie până în anul 2000, Ed. All, Bucureşti, 2003. -Mureşanu Camil (coord.), Culegere de texte pentru istoria universală. Epoca modernă, vol. I-II, Bucureşti, 1973. -R.R. Palmer, Joel Colton, A History of Modern World to 1815, 8-th ed., McGraw-Hill, Inc., (apărută în 18 locaţii simultan), 1995. 2.Lucrări generale şi speciale -Jean Baechler, Capitalismul, vol. I, Institutul European, Iaşi, 2001, vol. II, 2005. -V. Cristian, Consideraţii privind începuturile epocii moderne în istoria universală, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie <<A.D. Xenopol>>”, XV, Iaşi, 1985. -Idem, Prelegeri de istorie modernă universală, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 1998. -Fr. Furet, Reflecţii asupra Revoluţiei franceze, Bucureşti, 1993. -P. Hazard, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea. De la Montesquieu la Lesing, Bucureşti, 1981. -Charles şi Barbara Jelavich, Formarea statelor naţionale balcanice. 1804-1920 (cu extinse trimiteri la realităţi istorice anterioare), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999. -J.M. Kilsby, Spania: mărire şi decădere, Bucureşti, 1998. -P. Manent, Originile politicii moderne: Machiavelli, Hobbes, Rousseau, Bucureşti, 2000. -P. Pantoux, La révolution industrielle au XVIII-ème siècle, Paris, 1959. -Idem, Europa modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997. -Martyn Rady, De la REVOLTĂ la INDEPENDENŢĂ: Ţările de Jos, 1550-1650, Ed. All, 2001. -N.A. Riasanovsky, O istorie a Rusiei, Institutul European, 2001. -Jean Sevilla, Corectitudinea istorică, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005. -Ch. Tilly, Revoluţiile europene (1492-1992), Polirom, 2002. -Duncan Townson, FRANŢA în REVOLUŢIE, Ed. All, Bucureşti, 2000. -I. Wallerstein, Sistemul mondial modern, vol. I-IV, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1992-1994.

-Pierre Albin, Les grandes traités politiques (1815-1914), Paris, 1932. -Gh. Cliveti, Izvoarele istoriei relaţiilor internaţionale, Iaşi, 1993. -Camil Mureşan (coord.), Culegere de texte pentru istoria universală, vol. I-II,

Bucureşti, 1973-1974. -Ştefan Ştefănescu (coord.), Reflectarea istoriei universale în istoriografia

românească. Bibliografie selectivă, Bucureşti, 1986. * * *

-Volume relative la Europe secolului XIX din seriile: “Peuples et civilisations”, “Clio”, “Nouvelle Clio”, Paris.

-Histoire générale des civilisations (coord. Maurice Crouzet), vol. VI, Paris, 1965. -René Rémond, Introduction à l’histoire de notre temps, vol. II, Paris, 1974. -Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei (Sinteză … de D.C. Somervell), vol. I-II,

Bucureşti, 1997. -John R. Barber, Istoria Europei moderne, Bucureşti, 1993.

Page 3: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

3

-Serge Berstein şi Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III-IV, Iaşi, 1997-1998. -Jean Carpentier şi François Lebrun (coord.), Istoria Europei, Bucureşti, 1997. -Nicolae Ciachir, Istoria universală modernă, vol. I-II, Bucureşti, 1998. -Idem şi Gh. Bercan, Diplomaţia europeană în epoca modernă, Bucureşti, 1984. -Gh. Cliveti, Concertul european, Bucureşti, 2009. -V. Cristian, Lumea extraeuropeană în epoca modernă, Iaşi, 2003. -J.-B. Duroselle, L’Europe de 1815 à 1919. Vie politique et relations internationales,

Paris, 1964. -Idem, L’idée de l’Europe dans l’histoire, Paris, 1965. -Ferd. Fellmann, Istoria filosofiei în secolul al XIX-lea, Bucureşti, 2000. -H. Hearder, L’Europe au XIX-e siècle. 1830-1880, Paris, 1973. -Histoire universelle (sub dir. R. Grousset şi E.G. Léonard), vol. 3. De Réforme à nos

jours, Paris, f.a. -Eric Hobsbawm, Era Revoluţiei. 1789-1848; Era Capitalului. 1848-1875; Era

Imperiului 1875-1914, Bucureşti-Chişinău, 2002. -Istoria Europei şi a Americii de Nord (coord. E. Certan şi V. Cristian), vol. I-II,

Chişinău, 1995 … -Camil Mureşan, Europa modernă, Cluj-Napoca, 1997. -Mircea Popa, Primul război mondial, Bucureşti, 1984. -M. Prelot, Histoire des idées politiques, Paris, 1961. -A.J.P. Taylor, The Struggle for Mastery in Europe, 1848-1918, Londra, 1984. -Jean Touchard, Histoire des idées politiques, vol. II, Paris, 1973. -Michael Winock, Secolul intelectualilor, Chişinău, 2001.

* * * -Geoffrey Hoskins, Rusia, popor şi imperiu 1552-1917, Iaşi, 2001. -Charles şi Barbara Jelavich, Formarea Statelor naţionale balcanice, 1804-1920, Cluj-

Napoca, 1999. -Jacques Modaule, Istoria Franţei, vol. II-III, Bucureşti, 1973. -André Maurois, Istoria Angliei, vol. I-II, Bucureşti, 1996. -Giuliano Procacci, Istoria italienilor, Bucureşti, 1975. -Nicholas Riasanovski, O istorie a Rusiei, Iaşi, 2001. -Adriana Stiles, Rusia, Polonia şi Imperiul Otoman, Bucureşti, 2001. -A.J.P. Taylor, Monarhia habsburgică 1809-1918, Bucureşti, 2000. -E. Zöllner, Istoria Austriei, vol. II, Bucureşti, 1997.

N.B. Fiecare prelegere va include referinţele bibliografice speciale, cu succinte comentarii. 6. Tematica seminariilor Este cea cuprinsă într-o Programă specială (însoţită de necesarele recomandări bibliografice speciale), întocmită de conducătorul activităţilor de seminarii şi făcută cunoscută studenţilor la începutul semestrului. Menţionez că activitatea de seminar are caracter obligatoriu, iar acumularea a mai mult de două absenţe nemotivate va avea ca urmare pierderea, de către studentul în cauză, a dreptului de a se prezenta la evaluarea respectivă şi refacerea (cu plată!) a acelei activităţi. Dintre documentele definitorii pentru transformările reprezentative cunoscute de Europa în perioada modernă (partea I) a istoriei: -Declaraţia de la Haga (1581, din timpul Revoluţiei din Ţările de Jos);

-The Petition of Right (1628); -Habeas Corpus Act (1679); -Bill of Rights (1689); -Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului (1789).

Page 4: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

4

Studenţii sunt rugaţi să-şi procure câte o copie a acestor documente, să le cunoască semnificaţiile, înţelesurile, contextul istoric al emiterii, adoptării sau impunerii în practică, locul în consacrarea valorilor politice, sociale etc. moderne, în reglementarea noilor forme de stat şi regim politic.

I Seminar Introductiv. Tematică. Bibliografie. II Moştenirea Revoluţiei Franceze - Imaginea Revoluţiei franceze în Europa - Moştenirea ideologică şi cultura politică europeană - Instituţii reprezentative şi sisteme de guvernare III Diplomaţie şi relaţii internaţionale - Mari puteri, crize politice şi războaie - Reuniunile diplomaţiei. Congrese şi conferinţe - Tratate, convenţii, sisteme de alianţă IV Naţiunea şi naţionalismul - De la statul absolutist la naţiunea modernă. - Principiul naţionalităţilor. Afirmarea statului naţional. - Naţionalismele perioadei 1870-1914. Tipologie şi trăsături. V Gândirea politică. Curente, ideologii, partide. - Liberalism - Conservatorism - Socialism VI Societate şi cotidian în Europa secolului XIX. - Structuri sociale şi spaţii publice. - Viaţa privată. Individul şi familia - Identităţi colective şi mişcări sociale VII Europa şi lumea de dincolo de mări - Japonia în „ Era Meiji ” - Statele Unite ale Americii - Africa colonială

7. Bibliografie seminar O parte (selectivă) a bibliografiei a fost inclusă la punctul 5. În plus, sunt recomandate studii speciale şi o tematică a lucrărilor de seminar. Bibliografie selectivă Albert Sorel, L'Europe et la Revolution francaise, Paris, Plon, 1885-1904. Jaques Godechot, Le Grande Nation. L' Expansion revolutionaire de la France dans le monde de 1789 a 1799, Paris, 1956. Marie – Paule Duhet, Les femmes et la Revolution, Paris, Gallimard, 1977. Hermann Weinreis, Die revolutionäre Herausforderung. Deutschland und die französische Revolution im 19. Jahrhundert, in Thadden Rudolf von, Michell Vovelle, Vom Europa der Nationen zum Europa der Bürger. Die französische Revolution zweihundert Jahre dannach, Hanovra, 1989. (BCU) Francoise Furet, Reflecţii asupra Revoluţiei franceze, Traducere de Mircea Vasilescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992. Alexandru Zub, La sfârşit de ciclu. Despre impactul revoluţiei franceze, Iaşi, Editura Institutului European, 1994. Alexis de Toqueville, Vechiul Regim şi Revoluţia, Traducere din limba franceză şi note de Cristian Preda, Bucureşti, Editura Nemira, 2000.

Page 5: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

5

Mario Turchetti, Tirania şi tiranicidul. Forme ale opresiunii şi dreptul la rezistenţă din Antichitate până în zilele noastre, traducere din franceză de Em. Galaicu – Păun, Chişinău, Cartier, 2003. Bronislaw Baczko, Crimele Revoluţiei franceze, traducere de Teodora Cristea, Bucureşti, Humanitas, 2007. Evelyne Lever, Ludovic al XVI-lea regele ghilotinat, traducere de Claudia Râpeanu şi Gabriela Spulber, Bucureşti, Historia, 2007. Referate Franţa revoluţionară şi războaiele napoleoniene. Guvernarea lui Napoleon. Regimul politic Discursul lui Napoleon despre Revoluţie. Repere şi interpretări. Vladimir Hanga, Mari legiuitori ai lumii, Hamurabi, Justinian, Napoleon,Bucureşti, Editura Lumina, 1994. Andrina Stiles, Napoleon Franţa şi Europa,Bucureşti, Editura ALL, 1995. Biografia lui Napoleon Bonaparte: Naşterea sa, educaţia, cariera militară, guvernarea, căderea, exilul şi moartea, Sibiu, 1996. Ludwig Emil, Napoleon, Bucureşti, 1999. Jean Tulard, Napoleon, traducere de Janina Ianoşi, Bucureşti, Compania, 2000. Marian Deaconu, Ascensiunea şi decăderea lui Napoleon Bonaparte, Editura Athena, Bucureşti, 2000. Roger Dufraisse, Napoleon, traducere şi note de Constantin Ionescu – Boeru, prefaţă de Alexandru-Murad Mironov, Editura Corint, Bucureşti, 2003. Jules Michelet, Franţa sub Napoleon. De la 18 Brumar la Waterloo, traducere de Bogdan Bădulescu, Bucureşti, Saeculum Vizual, 2007.

Bibliografie selectivă Phil Williams; Donald M. Goldstein and Jay M. Shafritz (editors), Classic Readings of international Relations, Wodsworth Publishing Company, Belmont, California, 1994. (BCU) Aurel Preda – Mătăsaru, Tratat de relaţii internaţionale moderne şi contemporane (1648 – 1947), vol. II, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001. Lupu Corvin, Istoria relaţiilor internaţionale. Texte alese pentru studenţi, Sibiu, Alma Mater, 2003. A.J. P. Taylor, The Struggle for Mastery in Europe, 1848-1918, Oxford University Press, 1984.(BCU) Michael Howard, Războiul în istoria Europei, Timişoara, Editura Sedona, 1997.

Ennio di Nolfo, Introducere în istoria relaţiilor internaţionale, Traducere de Aurora Firţa, Editura Bic All, Bucureşti, 2007. Mircea Maliţa, Între război şi pace, Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2007. Cristina Elena Rădulea, Efectele juridice ale tratatelor internaţionale, Iaşi, Editura Lumen, 2007. Vaisse Maurice, Dicţionar de relaţii internaţionale. Secolul XX. Traducere de Marius Roman, Iaşi, Polirom, 2008. Gh. Cliveti, Concertul european. Un experiment în relaţiile internaţionale din secolul XIX, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2006. Idem, Prolegomene la studiul relaţiilor internaţionale. Epoca modernă, Bucureşti, Editura Academiei, 2009. Referate -Diplomaţie şi diplomaţi. Organizarea marilor congrese -Marea criza orientala (1875-1878) - Criza rumeliotă (1885)

Page 6: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

6

- Criza bosniacă (1908)

-Criza din iulie (1914)

-Razboiul Crimeii (1853-1856) -Razboaiele balcanice (1912-1913) -Marele Război (1914-1918) W.N. Medlicott, The Congress of Berlin and after. A diplomatic History of the Near- Eastern Settlement, London, 1938 (BCU). E. V. Tarlé, Războiul Crimeii, I-II, Bucureşti, 1952. Hans Dieter Dyroff, Der Wiener Kongress 1814-1815. Die Neuordunung Europas, München, 1966. ( Biblioteca germană) M. S. Anderson, The Eastern Question. 1774-1923. A Study in international Relations, Macmillan, London-Toronto, St. Martin's Press, 1966.( BCU) Leonid Boicu, Austria şi Principatele Române în vremea războiului Crimeii, Bucureşti, Editura Academiei, 1972. Gh. Cliveti, Un conflict european: "Războiul Crimeii" (1853-1856), în "Cercetări istorice", s.n., Tom XII-XIII, Iaşi, 1981-1982. Robert John Weston Evans, Hartmut Pogge von Strandmann, The Coming of the First War, Oxford, Clarendon Press, 1991.(BCU) David Stevenson, The First World War and international politics, Oxford, Clarendon Press, 1991.(BCU)

Zorin Zamfir şi Banciu Jean, Primul război mondial, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995.

Vicenţiu Cojan, Primul război mondial. Repere de cronologie militară, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.

G. I. Brătianu, L’Organisation de la paix dans l’histoire universelle, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997. Cipriano Giachetti, Congresul de la Viena, Timişoara, Editura Helicon, 1999. Misha Glenny, The Balkans (1804-1999) Nationalism, War and the Great Powers, Granta Books, London, 1999. (British Council Library)

Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor 1804-1945, Editura Polirom, Iaşi, 2002.

Daniela Buşă, Modificări politico-teritoriale în sud-estul Europei între Congresul de la Berlin şi Primul Război Mondial (1878-1914), Bucureşti, Paideia, 2003. Pierre Renouvin, Primul război mondial, Traducere şi note de Lucia Popa, Bucureşti, Editura Corint, 2001.

Dumitru Ivănescu şi Dumitru Vitcu (editori), Congresul de pace de la Paris (1856). Prefaceri europene, implicaţii româneşti, Iaşi, Junimea, 2006.

Bibliografie selectivă Cătălin Turliuc, Naţionalism şi etnicitate. Consideraţii istoriografice şi metodologice, în vol. Istoria ca lectură a lumii. Profesorului Al Zub la împlinirea vârstei de 60 de ani, (G. Bădărău, L. Năstasă, L. Boicu, coord.), Iaşi, 1994. Ernest Gellner, Naţiuni şi naţionalism. Noi perspective asupra trecutului, traducere de Robert Adam, Bucureşti, Editura Antet, 1997. Guy Hermet, Istoria naţiunilor şi a naţionalismului în Europa, Iaşi, Editura Institutului European, 1997. E. J. Hobsbawn, Naţiuni şi naţionalism din 1870 până în prezent. Program, mit, realitate, Traducere de Diana Stanciu, Chişinău, Editura Arc, 1997.

Page 7: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

7

Anne-Marie Thiesse, Crearea identităţilor naţionale în Europa. Secolele XVIII-XX, Traducere de Andrei Paul Corescu, Camelia Capverde şi Giuliano Sfichi, Iaşi, Polirom, 2000. Benedict Anderson, Comunităţi imaginate. Reflecţii asupra originii şi răspândirii naţionalismului, Traducere de Roxana Oltean şi Ioana Potrache, Bucureşti, 2001. Tamàs, G.M., Idola tribus. Esenţa morală a sentimentului naţional, traducere de Marius Tabacu şi Borbely Ştefan, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Smith, Anthony D., Nationalism şi modernism. Un studiu critic al teoriilor recente cu privire la naţiune şi naţionalism, Chişinău, Epigraf, 2002. Referate

-Unificarea Germaniei

-Unificarea Italiei

-Formarea statelor naţionale în Peninsula Balcanică Johann Gottlieb Fichte, Cuvântări către naţiunea germană, traducere de Constantin Lăzărescu, Bucureşti, Editura Casei Şcoalelor, 1928. Giuliano Procacci, Istoria italienilor, Bucureşti, Editura Politică, 1975. Harald Steffan, Deutschland von Bismarck bis heute, Kett-Cotta, Stuttgart, 1990. (Biblioteca germană). Thomas Nipperdey, Deutsche Geschichte 1800-1866, Bürgerwelt und starker Staat, I-III Bd, München, Verlag C.H. Beck, 1993. (Biblioteca germană) Otto Dann, Nation und Nationalismus in Deutschland 1770-1990, Verlag C. H. Beck, 3 erweiterte Auflage, München, 1996. ( Biblioteca germană). Charles şi Barbara Jelavich, Formarea statelor naţionale balcanice (1804-1920), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999.

Christian von Krockow, Germanii în secolul lor, 1890-1900, Bucureşti, Editura All, 1999. Lucy Ryall, Italia în perioada Risorgimento, Editura Artemis, 2000. Peter Alter, Problema germană şi Europa, traducere de Irina Cristea, Editura Corint, Bucureşti, 2004. Jacques Droz, Istoria Germaniei, ediţia a doua, traducere de Ecaterina Creţulescu, prefaţă şi note de Alin Ciupală, Bucureşti, Corint, 2006.

Bibliografie selectivă John Stuart Mill, On Liberty and Utilitarism, London, David Campbell Ltd, 1992. Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992. John Stuart Mill, Utilitarismul, Bucureşti, Editura Alternative, 1994. Al. Duţu, Histoire de la pensee et des mentalites politique europeenes, Bucureşti, Editura Universităţii, 1997. Fr. Hayek, Constituţia libertăţii, Iaşi, Editura Institutului European, 1998. Roske Octavian, Tradiţia conservatoare în gândirea americană. 1783-1860, Bucureşti, Editura ALL, 1998. Edmund Burke, Reflecţii asupra Revoluţiei din Franţa …, Traducere, studiu introductiv şi note de Mihaela Czobor-Lupp, Bucureşti, Editura Nemira, 2000. Michel Dreyfus, Europa socialistilor, editie ingrijita si prefatata de Daniel Boboc si Cezar Mihail Preotrescu, Iasi, Institutul european, 2000. Francois Chatelet, Pisier Evelyne, Istoria ideilor politice, Timişoara, 2000. Pierre Manent, Originile politicii moderne. Machiavelli, Hobbes, Rousseau, traducere de Alexandru Ionescu, Bucureşti, Nemira, 2000. Benjamin Constant, Scrieri politice, Traducere de Cristian Preda, Bucureşti, Editura Nemira, 2001.

Page 8: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

8

Jean Francois Revel, Marea parada. Eseu despre supravietuirea utopiei socialiste, Bucuresti, Humanitas, 2002. Chantal Delsol, Michel Maslowski, Joana Nowicki, Miturile şi simbolurile politice în Europa Centrală, traducere din franceză de Liviu Papuc, Chişinău, Cartier, 2003. Ion Bulei, Gabriela Tănăsescu, Lorena Păvălan Stuparu, Conservatorismul. Istorie şi actualitate, Bucureşti, 2007.

Bibliografie selectivă Barbara Tuchman, Trufaşa citadelă, Bucureşti, Editura Politică, 1978. Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei, Iaşi, Editura Institutului European, 1993. Philippe Aries, George Duby (coord), Istoria vieţii private, VII-VIII, De la epoca luminilor la primul război mondial, Bucureşti, Editura Meridiane, 1995-1996. Francis Demier, Istoria politicilor politicilor sociale:Europa (sec. XIX-XX), Traducere de Camelia Secăreanu, Iaşi, Editura Institutului European, 1998. William M. Johnston, Spiritul Vienei. O istorie intelectuală şi socială 1848-1938, Traducere de Magda Teodorescu, Iaşi, Editura Polirom, 2001. Briggs Assa, Peter Burke, Mass –media, o istorie socială. De la Gutenberg la la Internet, Iaşi, Polirom, 2005. Referate Condiţia femeii. Mişcarea feministă Delincvenţă, pedepse şi închisori Valerie Bryson, Feminist Political Theory, Macmillan Press Ltd, London, 1992. (BCU) Michel Foucault, Istoria sexualităţii, Traducere de Alexandru Onete şi Stanciu Beatrice, Timişoara, Editura de Vest, 1995. Michael Foucault, A supraveghea şi a pedepsi. Naşterea închisorii, Traducere şi note de Bogdan Ghiu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997. Karen Offen, European Feminism 1700-1950. A political History, California, Standford University Press, 2000.(Biblioteca Facultăţii de Istorie). Gisela Bock, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, Traducere din limba germană de Mariana Cristina Bărbulescu, Iaşi, Polirom, 2002. Gordon Eleanor, Nair Gwyneth, Women, family and society in Victorian Britain, New Heaven London, Yale University Press, 2003.

Bibliografie selectivă Alexander de Conde, A History of American Foreign Policy, New York, 1963. (BCU). Documents of American History, edited by Henry Steele Commager, 9-th edition, New York, Meredith Corporation, 1973, vol I-II. D. Almaş, Japonia în era “Meiji”, în SAI, XXIV, 1973. Ana Budura, Structuri tradiţionale şi procese de modernizare în Japonia veacului al XIX lea, în “Revista de Istorie”, nr. 1/1981, p. 690-700. C. Buşe şi Z. Zamfir, Japonia, Un secol de istorie, 1835-1945, Bucureşti, Editura Humanitas, 1990. Mary Beth Norton, David M. Katzman, ş.a., A People and a Nation: A History of the United States I, 3- rd, Edition, Boston, 1990. W.G. Beasley, Japanese Imperialism. (1894-1945), Oxford Clarendon Press, 1991.(BCU) Keith W. Olson, Scurtă istorie a Statelor Unite ale Americii, Traducerea de Larisa şi Andrei Avram, Bucureşti, 1993. Alexis de Tocqueville, Despre democraţie în America, I-II, Traducere de Magdalena Boiangiu şi Stanciu Beatrice; Bucureşti, Editura Humanitas, 1995. Vadim şi Danielle Elisseff, Civilizaţia japoneză, Traducere de Irina Mavrodin şi Irina Izverna, Bucureşti, Editura Meridiane, 1996.

Page 9: aasn2sem1-EuropmaModer-Badsaaarau

9

George Braun Tindall, D. E. Shi, America – o istorie narativă, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1996. Corneliu Nicolescu, America: De la descoperire la războiul de secesiune, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1998. Constantin Vlad, Japonia. Introducere în istorie, cultură şi civilizaţie, Bucureşti, Editura Fundaţiei "România de mâine", 1998. René Remond, Istoria Statelor Unite ale Americii, Traducere de Traian Fintescu, Bucureşti, Editura Corint, 1999. Gabriel Leahu, Expansiunea Europeană în Africa (1878-1914). De la teorie la acţiunea colonială, Bacău, Editura Conexiuni, 1999. Eric R. Wolff, Europa şi populaţiile fără istorie, Traducere de Radu Săndulescu, Editura Arc, Chişinău, 2001. Robert Aldrich, Epoca Imperiilor, Bucureşti, Editura All, 2008. Referate Chestiunea sclaviei şi războiul de secesiune american Politica externă a Statelor Unite. Doctrina Monroe Reconstrucţia Sudului. Noul pact federalist Statele Unite ale Americii . Dileme ale dezvoltarii economice Japonia între tradiţie şi modernizare Imperialismul japonez Curs: prof.univ.dr. Gabriel Bădărău prof.univ.dr. Gheorghe Cliveti Seminar: lect.univ.dr. Gabriel Leanca lect.univ.dr. Claudiu-Lucian Topor D E C A N, Prof.univ.dr. Alexandru-Florin Platon