Analiz a Planului Naional de Investiii i Relansare Economic a Guvernului României1
O analiz realizat de grupul ONG-urilor mâinesedecideazi.ro
1 Planul Naional de Investiii i Relansare Economic, Guvernul României, 01 iulie 2020 https://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Planul_Na%C8%9Bional_de_Investi%C8%9Bii_%C8%99i_Relansare_Economic%C4%83.pdf
2
cuprins: • 3 Consideraii generale • 5 Sector Mediu • 11 Sector Energie • 15 Sector Transport • 16 Sector Turism • 17 Linii roii
3
• Planurile de redresare economic trebuie elaborate de Statele Membre ca precon- diie pentru accesarea fondurilor disponibile prin noua Facilitate privind Redresarea i Reziliena sectorului economic în valoare de 560 miliarde euro.
• Aceste planuri trebuie s fie în concordan cu „provocrile i prioritile identificate în semestrul european, cu programele naionale de reform, planurile naionale de energie i clim, planurile teritoriale de tranziie just i acordurile de parteneriat i programele operaionale aferente urmtoarei perioade de finanare 2021-2027”2.
• Regulamentul privind funcionarea noii Faciliti de Finanare este înc în stadiul negocierilor dintre Parlamentul European i Consiliu, adoptarea acestuia realizându-se abia în toamna acestui an. În cadrul acestui regulament vor fi stabilite forma i coninutul acestor planuri de redresare economic.
• Conform clarificrilor de la nivel european, o prim versiune a acestui regulament este ateptat s fie prezentat abia în Octombrie, împreun cu proiectul de buget naional. Comisia European3 va evalua planurile de recuperare i rezilien dezvoltate de statele
membre în termen de dou luni de la depunere.
• Planul Naional de Investiii i Redresare Economic (PNIRE) prezentat de Guvern în Iulie 2020 nu a fost supus procedurii de consultare public, astfel c publicul i celelalte pri interesate nu au putut contribui în mod efectiv la elaborarea i identificarea prioritilor de investiii.
• Conform ultimelor recomandri elaborate de Comisia European ca rspuns în faa crizei provocate de COVID-19, investiiile trebuie direcionate cu prioritate ctre tranziia ecologic i digital, în special în sectoarele privind transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producia i utilizarea energiei în mod nepoluant i eficient, precum i ctre infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.
• România s-a alturat rilor progresiste din Europa din grupul Green Growth, semnând în mai scrisoarea prin care acestea cereau ca Pactul Ecologic European s stea la baza planului de relansare economic post COVID. Citind planul Guvernului lansat 2 luni mai târziu înelegem c a fost doar un exerciiu de imagine, o tradiional form fr fond.
CONSIDERAII GENERALE
CONTEXT EUROPEAN
• PNIRE e concentrat pe recuperarea pierderilor economice i pe rezolvarea punctual a unor probleme sociale.
• Lipsete integrarea cu Pactul Ecologic European4, Acordul de la Paris privind schimbrile climatice5, noile strategii UE privind Biodiversitatea6 i de la Ferm la Consumator7, precum i cu Obiectivele globale de dezvoltare durabil (ODD-uri)8.
• Este esenial ca obiectivele Pactului Ecologic European s ghideze redresarea economiei noastre. Investiiile suport trebuie s fie fcute în conformitate cu obiectivele climatice i de mediu ale Europei, astfel:
a. cel puin 50% din fonduri i alte forme de suport (faciliti fiscale, expertiz, educaie
etc.) s fie direcionate ctre investiii verzi, afaceri locale i sustenabile.
b. cel puin 50% din fondurile europene care reprezint un instrument de implementare a Pactului Ecologic European ar trebui s fie direcionate pentru clim, mediu i economie verde, iar pentru celelalte obiective ale Politicii de Coeziune, una dintre condiiile de eligibilitate este s fie susinut crearea de locuri de munc verzi pe termen mediu i lung, care pot duce la dezvoltarea sustenabil a afacerilor viitoare i a societii în ansamblu.
O astfel de abordare ar trebuie s reias clar în capitolele 1.6 (Prioriti de dezvoltare a României finanate din fonduri europene în perioada 2021–2027) i 2 (Granturi, Scheme de garanii i programe de sprijin).
CONTEXT NAIONAL
Mediul e tratat extrem de superficial, conti- nuând politica pguboas pentru mediu de pân acum, cu programul rabla, proiecte de hidrocentrale distructive pentru mediu i nefezabile, anveloparea blocurilor i susinerea termocentralelor pe crbune.
Nu exist nicio viziune despre importana mediului în contextul crizei climatice (declarat oficial la nivelul Parlamentului UE) i a naturii, iar majoritatea msurilor nici mcar nu vizeaz mediul, ci au o component tangenial de mediu.
Nu rezolv nici mcar problemele de infringement declanate de CE împotriva României pentru nerespectarea Directivelor europene pentru conservarea naturii i Regulamentului european privind comercializarea lemnului.
Nu are niciun obiectiv concret privind resursele naturale, bioeconomie, circularitate, managementul deeurilor, calitatea aerului,
mobilitate, biodiversitate, arii naturale protejate, infrastructur verde, toate domenii care rezolv i probleme grave de mediu, rspunde ambiiilor, obligaiilor i intelor asumate la nivelul UE i sunt i generatoare de dezvoltare durabil.
Nu folosete deloc oportunitile create de European Green Deal i Strategia European pentru Biodiversitate.
Primul punct al European Green Deal se refer la biodiversitate i presupune: o nou strategie de biodiversitate a UE (lansat deja), inte clare pentru conservare (octombrie 2020), creterea biodiversitii în spaiile urbane (Green European Cities), reducerea drastic a pesticidelor i fertili- zatorilor în agricultur, creterea suprafeelor împdurite i a calitii pdurilor, o nou strategie forestier european (toamna 2020), politici comerciale pentru protecia pdurilor planetei, politici sustenabile de utilizare a resurselor marine.
6
Strategia pentru biodiversitate a UE pân în 2030 propune: 30% din suprafeele terestre i marine în arii naturale protejate (în România avem 23%); 10% din suprafeele terestre i marine strict protejate (în România avem 3%); stricta protecie a pdurilor primare (în România am pierdut 50% dintre acestea în ultimii 15 ani, iar momentan doar jumtate dintre cele existente sunt protejate); refacerea habitatelor degradate: agricultur organic i peisaje cu biodiversitate ridicat, protecia polenizatorilor, înjumtirea pesticidelor, restaurarea a 25.000 km de râuri, plantarea a 3 miliarde de arbori. Pentru toate aceste msuri a alocat un buget de 20 miliarde euro anual9.
România, una dintre rile UE cu cea mai mare biodiversitate (singura din UE cu 5 regiuni biogeografice, care are 2/3 din pdurile virgine ale UE i peste jumtate din populaiile europene
de carnivore mari), are o oportunitate uria de a-i stabili inte clare de conservare i de a obine de la UE resursele necesare pentru aceasta.
Putem fi primii beneficiari din Europa ai fondurilor UE pentru conservare, lider european al conservrii naturii în folosul tuturor, dar i ai celor pentru reconstrucie ecologic.
Trebuie s stabilim i s asumm ca stat ce dorim s conservm, atât din pduri (virgine, periurbane, din parcurile naionale i rezervaiile naturale, din lungul cursurilor de ap, de protecie a golului alpin), cât i din restul ecosistemelor i s facem o strategie de dezvoltare durabil prin valorificarea durabil a resurselor naturale regenerabile i a serviciilor ecosistemice oferite de valorile naturale, finanat din resursele UE alocate pentru conservare¹0.
Spre comparaie, pân acum, investiia UE în reeaua Natura 2000 a fost de 6 miliarde euro iar beneficiile sunt estimate la 2-300 miliarde euro. 10 Vezi msurile propuse de noi pe platforma https://mainesedecideazi.ro/sanatatea-mediului
ANALIZA MSURILOR DE MEDIU
La capitolul 3.7 (pag. 142) se regsesc grupate msurile de mediu. Acestea corespund la 3, greit denumite, obiective prost identificate, prost formulate i insuficiente. În ansamblu, msurile propuse sunt lipsite de viziune i de convergen cu prioritile asumate prin diverse planuri i politici internaionale i comunitare asumate de România, i cu strategiile i planurile sectoriale interne, acolo unde acestea exist i sunt aprobate oficial.
Cele 11 msuri nu sunt structurate în niciun fel, nici mcar conform ”obiectivelor” enunate. Le prelum ca atare.
1. Continuarea programelor Rabla i Rabla Plus. Cele dou programe beneficiaz de o alocare financiar cumulat în anul 2020 de 545 milioane de lei, contribuind atât la reducerea emisiilor din transporturi, cât i la relansarea industriei auto din România;
Un exemplu tipic de folosire ineficinet a banilor din Fondul pentru Mediu, presupunând c tot de aici va fi finanat programul. Înlocuirea parcului auto prin achiziia de automobile noi, cu norme de poluare mai stricte, nu asigur o reducere
net a emisiilor dac lum în considerare durata de utilizare a noilor vehicule i procesul de producie al acestora, dar nici corelarea cu msuri care s descurajeze înregistrarea de automobile second-hand poluante, importate. De asemenea, finanarea achiziiei de vehicule cu motoare cu combustie intern, prin programul Rabla, este de natur s perpetueze dependena de combustibilii fosili i s accentueze problema polurii aerului i a noxelor pentru care suntem deja în proceduri de infringement.
8
2. Continuarea programului de dezvoltare a infra- structurii de reîncrcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localiti, cât i la nivelul auto- strzilor, drumurilor naionale i europene. Acesta beneficiaz de o alocare financiar cumulat în anul 2020 de aproximativ 268 milioane de lei;
3. Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanarea autobuzelor electrice/gnc în municipii i localiti. Lansarea unei noi sesiuni în anul 2020 beneficiaz de o alocare financiar cumulat de aproximativ 930 milioane de lei;
Autobuzele GNC nu ar trebui s fac parte din acest program, întrucât funcioneaz pe baz de combustibil fosil.
4. Lansarea programelor de cretere a eficienei energetice în cldiri publice i private în anul 2020, cu o alocare financiar cumulat de aproximativ 813 milioane de lei;
Eficiena energetic este unul dintre domeniile prioritare prin Pactul Ecologic European. Msura propus acoper 40.000 de locuine din mediul urban i 5000 din mediul rural, dar nu sunt oferite detalii despre modul de selecie.
5. Lansarea programului de cretere a eficienei energetice în iluminatul public stradal în anul 2020, cu o alocare financiar de aproximativ 384 milioane de lei;
Ideal, eficiena energetic ar fi conectat cu autonomia / independena energetic. Ar fi fost interesant de vzut câte asemenea reele autonome se pot instala i care este impactul. De asemenea, alocarea financiar este valabil doar pentru anul 2020, în condiiile în care cu
siguran nu pot fi reabilitate toate reelele de iluminat i fr s existe o estimare a nevoii finale / totale.
6. Realizarea programului de reducere a emisiilor prin creterea eficienei energetice în sistemele centralizate de alimentare cu energie termic a localitilor. Programul beneficiaz de o alocare financiar în anul 2020 de 100 milioane de lei, din totalul de 400 milioane de lei care reprezint contribuia din Fondul de mediu;
Nu este clar dac msura se refer la reeaua de distribuie / transport a agentului termic, sau la sistemul de producere al acestuia.
7. Implementarea programului de cretere a eficienei energetice în complexurile de producere a energiei. Programul beneficiaz de o alocare financiar în anul 2020 de 628 milioane de lei;
Multe dintre sistemele centralizate funcioneaz pe combustibili fosili, inclusiv ilegal, i sunt extrem de poluante. Creterea eficienei ar însemna trecerea acestora pe surse de energii verzi. Pentru aceasta este nevoie de investiii în creterea capacitii de producere a energiei verzi i de elaborarea i implementarea de planuri pentru tranziie de la energia fosil la cea verde. În acest sens, nu sunt calculate nevoile de KW i de buget i, mai mult decât atât, Strategia Energetic Naional nu prevede o tranziie energetic de la combustibil fosili la energie verde. În prezentul plan nu exist nicio int asumat pentru fotovoltaic, iar pentru eolian se prefigureaz doar 600 MW onshore i offshore.
8. Demararea programului de reducere a emisiilor prin împdurirea terenurilor în anul 2020, cu un buget de 59 milioane de lei;
9
Niciun detaliu despre aceast msur: numr de hectare, zone geografice, tipul de terenuri etc. La acest nivel general este în linie cu Strategia pentru Biodiversitate a UE care prevede plantarea a 3 miliarde de arbori pân în 2030, îns fr o Strategie Naional de Împduriri cu o Evaluare a Impactului asupra Mediului msura nu înseamn nimic. Tot acest proces, dac ar fi început, va dura cel mai probabil dincolo de anul 2020 pentru care a fost calculat alocarea financiar, deci msura este imposibil de implementat.
S nu uitm, de asemenea, c reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser trebuie s se fac în primul rând prin renunarea la arderea combustibililor fosili i s nu depind exclusiv de împduriri. Din pcate, nu exist nici un asemenea plan asumat în Strategia Energetic Naional sau în Planul Naional pentru Energie i Schimbri Climatice.
Apoi, plantarea de pduri aduce beneficii pe ter- men lung, nu imediat, iar acestea sunt dependente de foarte muli factori: distribuia, structura, compoziia i administrarea lor, deci nu exist nicio garanie c plantarea în sine va avea efecte pozitive în privina GES sau a biodiversitii.
Ar fi de dorit i investiii în crearea de noi pduri în zonele deficitare (sudul i estul României), de-a lungul cursurilor de ap (pduri ripariene), sub form de perdele forestiere de-a lungul cilor de transport, în vecintatea terenurilor agricole, precum i în interiorul i vecintatea marilor orae (centuri verzi, spaii verzi consistente) ca o msur de regenerare urban i „însntoire” a spaiilor urbane i a oamenilor care le utilizeaz.
9. Demararea programului de cretere a eficienei
energetice prin înlocuirea echipamentelor electrice i electronice uzate, cu unele mai performante din punct de vedere al consumului. Programul demareaz în anul 2020 i beneficiaz de o alocare financiar în anul 2020 de 30 milioane de lei;
O alt msur marginal.
10. Programul de finanare a instalrii panourilor fotovoltaice atât la gospodriile racordate la reeaua electric, cât i la cele izolate. Programul beneficiaz de o alocare financiar în anul 2020 de aproximativ 310 milioane de lei;
Programul este în moarte clinic de aproape doi ani de zile. Pân astzi nu s-a instalat un singur KW, iar din cei aproximativ 26 000 de beneficiari înscrii au fost selectai sub 13 000.
11. Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de alimentare cu ap, canalizare i staii de epurare în localiti. Programul beneficiaz de o alocare financiar în anul 2020 de 40 milioane de lei.
Un program important din punct de vedere social i de mediu, dar ale crui avantaje i eficien depind enorm de modul de implementare: mo- dul în care se fac captrile de ap, staiile de epurare, infrastructura asociat etc. S nu uitm de infringementul pe micro-hidrocentrale (MHC) deschis împotriva Românei înc din 2015 i pe cel asupra tratamentului apelor urbane uzate din 2018.
Dac ne uitm la modul în care sunt direcionate investiiile, ni se reconfirm c, aa cum am spus, majoritatea msurilor nici mcar nu vizeaz me- diul, ci au o component tangenial de mediu.
10
Eficien energetic: 1955; 48%
Transport
Reducere a emisiilor (împduriri)
Transport 1743
Energie (fotovoltaice) 310
11
SECTOR ENERGIE
CONSIDERAII GENERALE
În ultimul raport lansat de BloombergNEF11 la începutul lunii iulie este analizat potenialul tranziiei energetice în ri precum Polonia, Bulgaria, Cehia i România. Pentru c energia produs din crbune nu mai este deloc rentabil economic, atât dinamicile pieei, cât i forele politice pun în centrul sistemului energetic european sursele de energie curate i rentabile economic.
• Astfel, în scenariul costului cel mai sczut, proporia crbunelui în capacitatea energetic scade de la 26% în 2018, la doar 3% în 2027, în timp ce solarul i eolianul cresc la 40%. De asemenea, Romania adaug 10GW în capacitate din solar i eolian, cu o investiie de 8,5 miliarde de EURO.
• PNIESC al Romaniei preconizeaz o capacitate instalat de doar 6GW din regenrabil pentru urmtoarea decad, alturi de o nou unitate nuclear. Acest scenariu care presupune o investiie mai mare i implic o scdere a emisiilor
de numai 65% pentru intervalul 2018 - 2030, fa de 71% conform scenariului costului celui mai sczut. Deci cost mai mult i are efete mai mici.
Raportul celor de la SE3T.net12 arat de asemenea c: “ Principala concluzie a studiului este c pentru a oferi predictibilitate procesului de eliminare a crbunelui i a implicaiilor sale asupra sistemului energetic i a economiei în ansamblu, România trebuie s dezvolte i s implementeze o strategie de eliminare a crbunelui. Strategia ar trebui s includ un calendar pentru închiderea minelor i retragerea termocentralelor, precum i instalarea noilor capaciti regenerabile, dar i alte msuri necesare pentru susinerea sistemului energetic. Strategia trebuie s identifice soluii i msuri pentru o tranziie just, precum i s propun opiuni viabile de finanare.”
Conform celui mai recent raport Ember13 în interiorul statelor europene a fost produs în primul semestru din 2020, pentru prima dat,
11 https://data.bloomberglp.com/professional/sites/24/BNEF-white-paper-EU-coal-transition-Final-6-July.pdf 12 https://www.se3t.net/pdf/SEE-Coal-Exit_WEB.pdf 13 https://ember-climate.org/project/renewables-beat-fossil-fuels/
Investiiile necesare regiunilor miniere nu sunt identificate în mod detaliat, neavând calendare specifice de implementare, dat fiind faptul c Planul de Tranziie Just dedicat judeului Hunedoara nu este înc finalizat. Nu sunt precizate în mod detaliat nici investiiile necesare pentru digitalizarea sectoarelor economice.
Pentru accesarea Fondului Pentru Tranziie Just, regiunile cu o amprent de carbon crescut trebuie s întocmeasc Planuri Teritoriale de Tranziie Just. Aceste planuri trebuie s exprime dorina regiunilor de decarbonizare alturi de un set de proiecte de investiii sustenabile. În acelai timp, ele trebuie s asigure i o structur de guvernan a tranziiei.
Acordarea acestor finanri este condiionat
i doar anumite domenii vor fi finanate printre care amintim: activiti de cercetare i inovare cu focus pe stimularea transferului de tehnologii avansate; implementarea tehnologiei i infra- structurii pentru energie verde i accesibil, pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de ser, pentru eficien energetic i pentru energie regenerabil; digitalizare i conectare digital; regenerarea i decontaminarea siturilor, refacerea terenurilor; economie circular care s includ prevenirea risipei, reducerea consumului, eficientizarea resurselor aplicarea principiului refolosete, repar, recicleaz; îmbuntirea pregtirii profesionale i a recalificrii profesio- nale a muncitorilor pentru piaa muncii i a IMM- urilor; asisten tehnic. Fondul pentru tranziie just nu va susine activiti din zona energiei nucleare, a producerii, procesrii i vânzrii de produse din tutun; nu susine investiii în producerea, procesarea, distribuia i depozitarea combustibililor fosili.
13
1. Energie verde - eolian, solar, hidro:
a. 2x300 MW eolian onshore i offshore e foarte puin. Aa cum reiese i din studiul citat anterior, statul ar trebui s investeasc susinut în regenerabil i s sprijine prin reglementri corecte investiiile private în regenerabile în România.
b. Nu este nimic concret despre fotovoltaic, dei România are potenial mare. De exemplu, acum cateva luni, guvernul vehicula un program de PV pe hoteluri14 pe care l-a îngropat deja.
Ca parte a planului de restructurare al CEO sunt prevzute 4 parcuri fotovoltaice cu un total de 310 MW, dar i aa suntem mult sub potenial i departe de necesarul pentru a renuna la arderea inutil de costisitoare i dezastruoas pentru oameni i mediu a combustibililor fosili15.
c. Nimic (bun) despre prosumatori; sunt abia câteva sute la nivel naional, iar acetia din fonduri proprii. În seciunea de mediu a PNIRE este menionat programul Casa Verde Fotovoltaic, îns în realitate acesta treneaz de 1.5 ani i pân în momentul actual nu s-a instalat niciun panou.
d. Se menioneaz finalizarea unor capa- citi hidroelectrice care ridic probleme majore de mediu (e.g. Bumbeti Livezeni, Rstolia). Nu se menioneaz încurajarea retehnologizrii în sensul „înverzirii” centralelor existente în
locul construirii de noi hidrocentrale - soluii de tip win-win ce ar putea îmbunti atât performanele energetice i economice, cât i condiiile de conservare a biodiversitii (ex. pasaje funcionale pentru peti, înlocuirea tehno- logiilor existente cu tehnologii mai prietenoase cu mediul, în special ihtiofauna, asigurarea permanent a debitelor ecologice etc.). Strategia UE privind Biodiversitatea 2030 stabilete un obiectiv important de renaturare a râurilor afectate (25000 km), precum i obligaia pentru Statele Membre de a revizui autorizaiile de gospodrire a apelor pentru a restabili debitele ecologice ale râurilor.
2. Gaz
Gazul este tot un combustibil fosil, ceea ce înseamn c orice nou investiie nu face altceva decât s blocheze sau s întârzie tranziia energetic. Atingerea intei de neutralitate cli- matic a UE pentru 2050, care este obiectivul central al Pactului Verde European, face din gaz o investiie care nu se amortizeaz. Nu întâmpltor Banca European de Investiii a decis ca pân la finalul anului 2021 s nu mai finaneze industria fosil, inclusiv termocentralele care funcioneaz pe arderea gazului.
a. centrale pe gaz - sunt considerate inevi- tabile, de tranziie, dar nu fac altceva decât s fie investiii pierztoare.
1 https://e-nergia.ro/program-guvernamental-de-instalare-de-panouri-fotovoltaice-la-hoteluri-pe-banii- statului/ 1 În plus în PNIRE lipseste orizontul de timp. Dac e s ne ghidm dup NECP i dac ne uitm i în analiza Bloomberg ar rezulta ur- mtoarele: “Romania’s NECP expects 6GW of new renewables to come online over the next decade, in addition to a new nuclear unit. The NECP scenario and the least-cost scenario (Bloomberg study scenario) add similar amounts of new onshore wind capacity, but the least-cost scenario adds significantly more PV, both small-scale and utility-scale (Figure 41). Romania has favourable conditions for solar power, and a scheme for supporting rooftop solar was launched in 2019. With continued policy support, it is possible for the country to achieve the high solar deployment of the least-cost scenario. The NECP scenario adds new hydro and gas capacity, whilst seeing less coal retirements.” - pg. 34 din raport.
b. Fabrica de metanol înseamn tot fosil, pentru c metanolul se obine din gaz16.
3. Crbune: planul de restructurare pentru CEO 2020-2025 de 7.2 mld. lei este necesar, dar acest plan ar trebui s fie fcut public i s mearg în direcia unei decarbonri reale i cu o tranziie echitabil pentru cei afectai. Lipsete în continuare o strategie pentru renunarea treptat la crbune. Strategia ar trebui s includ un calendar pentru inchiderea tuturor minelor i termocentralelor pe baz de crbune (nu mai târziu de 2030) i un calendar pentru instalarea de noi capaciti RES i alte msuri care s susin sistemul energetic naional.
4. Nuclear: sunt prevzute înc o unitate la Cernavod pân în 2030 i prelungirea duratei de
operare a Unitii 1 cu 30 de ani. Retehnologizare pentru Unitatea 1 va trebui s se fac, mcar din motive de siguran, dar în privina unitii noi nu tim de unde vor veni banii, aadar e foarte probabil sa nu se întâmple.
5. Creterea capacitii liniilor de transport electrice i de interconexiune transfrontalier sunt ambele necesare, mai ales interconectarea ca este una dintre intele UE.
Dac analizm modul în care sunt direcionate investiiile, vedem imediat c nu avem de-a face cu un plan de investiii direcionat ctre o tranziie energetic, ci de unul care perpetueaz dependena de fosil în rspr cu intele climatice i Pactul Ecologic European.
Sector investiie Mld lei Mld euro
Eolian on off shore 4,6
Hidro 1,6
Romgaz 15,69
Hidro: 1,6; 4%
• Niciunul dintre obiectivele generale (si mai ales OB. 4 – Implementarea unei metodologii multicriteriale, care s stea la baza prioritizrii proiectelor de infrastructur) nu face referire la conformitatea cu cerinele de mediu i asigurarea conectivitii ecologice.
• Sunt programate investiii pentru asigurarea condiiilor optime de navigaie pe Dunre, pe tot tronsonul românesc, i vizeaz lucrri de dragaj de exploatare, consolidri i alte investiii pentru asigurarea navigaiei pe tot parcursul Dunrii, pe tot timpul anului. În prezent, proiectele care sunt în curs de implementare i care vor primi mai departe finanare au un impact de mediu ridicat, în special în ceea ce privete migraia sturionilor i a altor specii de peti.
16
SECTOR TURISM • Nu se menioneaz oportunitatea investitiilor în ecoturism (ex. infrastructur de vizitare, centre de vizitare, locuri de campare, puncte de observare, trasee turistice, servicii de agrement cu impact redus asupra mediului etc.), cât i în educarea/formarea întreprinderilor/operatorilor din turism (ghizi, lucrtori în domeniul ospitalier, specialiti în managementul destinaiilor de
ecoturism etc.). Acestea sunt necesare pentru a lrgi i îmbunti gama de servicii în turismul prietenos cu mediul, cum este ecoturismul. Investiiile în ecoturism contribuie la dezvoltarea socio-economic a comunitilor rurale, la crearea i susinerea unor reele antreprenoriale locale verzi i la conservarea capitalului natural.
17
LINII ROII Este important ca banii contribuabililor s fie folosii pentru a finana o recuperare verde i echitabil, nu poluatorii. De aceea este util s menionm explicit ce activiti nu ar trebui s fie susinute prin pachetul de msuri post COVID.
1. Investiii legate de producerea, procesarea, distribuia i depozitarea de combustibili fosili. (Art. 5 JTF);
2. Dezafectarea, operarea, reabilitarea sau construcia de centrale nucleare (Annex V to InvestEU);
3. Hidrocentrale, cu excepia investiiilor pentru eficientizarea celor existente.
4. Biocombustibili din agricultur i alte tipuri de bioenergie nesustenabil.
5. Investiii în depozitarea de deeuri în gropi de gunoi (Art. 6 ERDF);
6. Investiii în instalaii de incinerare a deeurilor, fie incineratoare dedicate, ori ardere în alte tipuri de instalaii, precum fabricile de ciment.
7. Investiii în reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin activitile listate în Anexa I a Directivei 2003/87/EC a Parlamentului European i al Consiliului (Art. 6 ERDF);
8. Vehicule cu motoare cu combustie intern.
9. Creterea capacitii de transport aerian.
10. Extinderea autostrzilor.
11. Vase cu motoare diesel sau GNL, cu excepia investiiilor în retehnologizarea celor existente pentru îmbuntirea substanial a eficienei energetice i a emisiilor GES.
12. Infrastructur de transport pentru gaz fosil (GNL - gaz natural lichefiat / GNC - gaz natural comprimat);
13. Productorii din industria chimic, cu excepia dezvoltrii de produse chimice sigure i sustenabile;
14. Industria textilelor, cu excepia cazurilor în care sunt respectate criterii stricte de sustenabilitate i drepturile omului.
18
15. Creterea animalelor, cu excepia cazurilor în care se face organic i extensiv (<0.7 UVM/ha);
16. Activiti care implic folosirea de animale vii pentru scopuri experimentale i de cercetare, atâta timp cât nu pot garanta respectarea Conveniei Europene privind protecia animalelor vertebrate utilizate în scopuri experimentale, sau în alte scopuri tiinifice (Anexa V la InvestEU);
17. Exploatare forestier, cu excepia cazurilor în care se asigur continuitatea acoperirii cu pdure i o administrare aproape de natur (close to nature);
18. Pescuitul i procesarea petelui, cu excepia cazurilor în care se efectueaz cu vase sub 12 metri
lungime, în uniti mici i cu respectarea Recoltei Maxime Sustenabile determinate tiinific;
19. Acvacultur i procesare, cu excepia zonelor umede semi-naturale mari, sau a circuitelor închise de recirculare ce folosesc exclusiv hran vegetal.
20. Investiii ale companiilor înregistrate în lista UE a jurisdiciilor fiscale necooperante (ECON opinion on JTF).