AWL IX.Nr. 2411 10 BANI EXEMPLARUL MARTI 6 AUGUST 4885

A_PA-TtlE TCO.aia.TE ZiiTL 30ABONAMENTELE

bi Capitali Pentru I an 30 lot; 6 lunl 16 1e1; 8 Itml 8 lel.Is Districte , i an 86 lel ; 6 lunl 18 lei; 8 lunl 10 lel.In Stri,initate: , I an 48 lei; 6 ltml 24 lel ; 8 lun112 lel.

Director: D. AUG. LAURIAN

SOBERVATORIUL METEOROLOGIC

Oh Ietin atniesfelia lani 5 Angust

Elemente climaticeIC I-% I A..za

2 orep. in.

8 oreska

8 ore ,dim. 1

Tomperstars undid Is unibri . .

Il

Jo, mini. . .

nit:Lind. . .

0 , Rd spiritorBarsinotrol robs is 0"Tontines osporilor in milimoironemesis roistio1 in movie .

7,..i/ diroo¡ia dosinustit . .

"" 1 hiosis Indio' IITsporalinnos spol

RosinAdinoinotre (040)NobalosítMon (0-10)

22.0

24.9755.3

10.95::E3.70 5Pic

36.29

18.624.614 015 2

755511.3

80NNE

2 80.4

Pic

4

14.31

, 4.014 7

756411.4

92ENE

3.90.30 819.11101

1

Aspect:11 did :Eri F. noros la 6 a. pupa ploao, poste si picaturi,vilntul slab.Ast, dim. F- noros, plbe raäruntk Ontul slab Baro-

motrul BO urea incet.p. Directorul Observ. G. Vassiliu:

NOTA. Temperatura este data in grade centigra-de calculata formula 8 a+2 P+8 p+Min.0media prin

4inaltimea barometrului _ . milimetre de mercuriii-Iufeala media a vFintului este data in metre pe se-cundä. Evaporatiunea apei si ploaia Bunt socotite in

1 milimetre de grosime. Gradul de claritate a ceru' lui se m6soarit cu grade actinometrice socotite 0grade la intuneric 0 100 grade atunci cand cerular fi cu desiMrsire fara nori :if in atanorfera, n'ar fivapori de api. Nebulositatea este mösusata de la 0

I la 10 ; cifra 0 inseamna un cer cu totul senin iarI 10 &rats% un cer cu destSv6r0re acoperit de nod,

TIRI TELEGRAFICEdin ziarele strains.

Berlin, 14 August.Admiralul Paschen anunta : Sultanul

de Zanzibar a recunoscut färä conditiesuzeranitatea imparatului german asu-pra tuturor teritorielor luate in pose-siune de Germani, inclusiv teritoriuVitu. Trupele i functionari Zanziba-rului s'aa retras deja din acele locuri,cad era aproape sä se intample o in-cAerare in Vitsdals. De ieri s'a dat or-din din partea Sultanului tuturor au-toritAtflor sA tie pace.

Roma, 14 August.«Propaganda fide» a primit buletine

de la Vicarul apostolic din Cambodja,carl coil6rma, relatarile generaluluiCourcy despre macelarirea misionari-lor §i cre§tinilor in Cambodjea. Cre§-tinil fiind expu§1 celor mal grele per-secutival fug in toate partite sa'§I sea.pe viata.

Cair, 14 August.Desbaterile adunari egiptene de no-

tabili nu merg a§a, repede cum secredea. Mal ales intAmpina o mare o-positiune proectul privitor la un mi-lion lire pentru lucrari de irigatiuni.

Madrid, 14 August.Ierl aù fost in Spania 4000 casuri

de holerã §i 1300 mortl.Marsilia . 14 August.

Consiliul municipalja protestat contraraportulul doctorululaBrauardel incarezicea:ca, Marsilia este un focar de epide-mie. Lucarile de desinfectare serairmazAziva §i noaptea. Numero§1 lueratorltalieni pAräsesc Marsilia. In Avignona murit o calugarita §i un profesor,care venise din Marsilia, tot de holea.

Petersburg, 14 August.Imperatul, impërateasa si mo§tenito-

rul tronulul pleaca la Kremsier la 19sat 20 August. Dintre mini§tri se vorduce in urma imparatului Woronzow-Da§kow §1 Wannoweki. D. de Giersva participa de asemenea la intreve-derea imparatilor. In suita cea maresunt : generalii Rihter, Cerevin §i Da-nilewski, imputernicitul militar germangeneralul Werder , mare§alul CurtilObolenski §i medicul Curtil Hirsch.Perechea imperiala va sta mai mult inKiew §i la intoarcere in Moseva.

Berlin, 14 August.In sucursala BAncil Nationale din

Berlin s'a constatat o lipsä de 20,000InAref. Casierul a incercat sä se sinu-cida §i se afle gray anit.

Londra, 14 August.Sesiunea din urrnA, a Partamentului

actual s'a inchis. Mesajul aminte§te ne--reu§ita expeditiunit la Chartum, darlauda bravura trupelor §i matrojilor.Moartea Mahdiulul e probabil c vapune pe regiva in positiune de a'§i in-deplini car mai putine dificultati anga-jarnentele impuse de evenimente fat&cu domnitorul §i poporul egiptean. Gu-vernul va sttirni in tendiutele sale dea pane pe o beet solida ordinea bun&in Egipt. Ralaorturile cu statele streine

Pentru Abonamente, Anunciurl i Reclame a se adresa:In Rominia : La administratiune, Tipografta Stefan Mihdlescu, Strad& Oovsol,Nr.14 i la oorespon-

dentii ziarulul din judete.In Paris: La Societe Ravas, place de la Bourse, 8.In 'Plena: La Heinrich Schcaelc, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunttul pentru Austro-Ungaria.In Hamburg: La Adolf Steiner, Ginsemarkt, No. 58, Biuroul de anunturr pentru Germania.

Bunt amicale. Negocierile cu Rusia seurmeazrin privinta granitelor Afga-nistanulul, tara aliatA cu Anglia. Me-sajul spell cA negocierile vor ajungein curand la o solutiune satisfacetoare.Guvernul a luat deju mësurile necesarespre a pune in stare de apArare cuvenitA granita nordvestica a Indiei fArAcare prosperitatea §i lini§tea supu§ilorindigent ar fa expuse unor intreruperl§i turburArl.

Rest& mesajului prive§te afaceri in-terne. Nu se pomeneale nimic de mi .siunea lui Drummond-Wolff.

Anvers, 14 August.Juriul pentru artele frumoase s'a pro-

nuntat favorabil pentru Austria, ca §ijuriul de Industrie. Austria e invinga-toare asupra celor.l'alte terï cAt pri-veate numërul diplomelor de onoareai al medalielor.

oServialul telegrafio Ed Rom. Lib. IC

15 August 3 ore seara.St. Petersburg, 15 August.

Cabinetul rusesc a trimes la Londra o pro-punere privitoare la cestiunea Zulficarulur.Primirea el din partea guvernulurenglez pare

16 August, 1885-9 ore dimineata.Alexandria, 15 August

Plata despagubirilor datorite bombardarilva incepe

Sofia, 15 August.Printul Alexandru s'a intors ieri la Sofia.

De la Vidin, unde receptiunea a Post in deo-sebt strálucità, Alteta Sa a fost primit inchipul cel mat cttlduros in totparcursul s6ti.

Marsilia, 15 August.S'ati constatat ierr 34 decese.

Madrid, 15 August.Num6rul deceseler a fost ierr de 1794 in

Spania.

rilifISSE

(Havas).

A se vedea ultimo ftiri pe pigina 01-a

Bucuresei, 5 August

IRE!

Se rèspdndise vestea acum trel-patru zile ca. la Odesa s'ar fi ivitcholera. Fiort de groazd at straba-tut tara in toate directiile la auzulacestut zgomot, i telegrame se es-pediarii, pe la top medicit-slujba§tca sa 'sT plzeascä posturile, iar eelin concedin sa se intoarcd p'acasa.

Dar groaza trecu repede, cadvestea fu desmintitä.

Cat de scurt a fo§t insd timpulcat a durat aceastd, panica, se facumal mult in acest timp ca inceputde precautiune in contra flagelulutce zilnic rape§te miT de victime inSpania §i care se intinde de cdte-vazile §i peste Franta, decât se fd-cuse pand atunci inca de la primaamenintare, adusa de doctorul Koch.Zicënd cä s'a facut mai mult inte-legem cd s'a facut ceva, cdci panaacum nu se facuse nimic.

nu se fdcuse nimic din curatd§i caracteristicd neglijentd ; de oare-ce nu putem admite ca cei insarci-nati cu paza sandtatiT acestei -tèrisa, nu §tie ce teren favorabil ar gdsiaci cholera, saa cA, ad fost asa decoplest0 de alte lucrart impor-tantu incat sä nu poata da ceamaT mica atentie masurilor de pre-ventiune pe cari vecinii no§tri malpriceputi le-aa luat d muh.

Cdt pentru serviciul de obser-vatie medicald infiintat la puncteleVèrciorova i Predeal, in urma spa i-mel produse de aparitia choleriT inMarsilia, aducem aminte Directietnoastre sanitare serioasele serviciTde observatie medicala pe carT leluase anul trecut Italia, si o rugamsd'§i aminteasca resultatele acelutfel de paza in contra choleriT.

Nol am al-Mat din vreme, §i inmat mat multe randurt, cam in cesenz ar trebui indreptata grija pre-caupunit. In ulita, in curte, in casä,si la masa cetateanulut nostru nuvezt, in marea majoritate a cazuri-

RIMMEIRESIMENZER&i:

ANUNCIURILE :ainia mica pe pagina IV 80 bard.Reciame pe pagina II-a 5 lel. I Reclame pe pagina Ill.a 2 Ia.

Scrisorile nefrancate se refusa.Articoll nepublicatl nu se inapolazA.

Pentru insertil §1 reclame, redactiunea nu este responsabili.

lor, decat cause morbigene : mur-ddriile de prin strade ai ograziastupà nasul, aerul din locuintete asfixiaza, §i necurätenia bucata-riei itT puoduce scirba. In negot,alimente i bèuturt falsificate. LapetrecerT, viata desfranatd. Sand-tatea populatiei in genere e §ubre-cla : sifilisul bantue satele, iar ora-sele sunt minate de boale de piept§i de stomach. Aci paza, aci re-mediile !

Abia acum, cu prilejul Odesit, nise spune ca s'ar fi tritnis medicilordin judete instructiT maï directe a-supra sifilisulut i recomandatit re-lative la garantarea populatiel incontra comercianPlor carT debiteaaaalimente §i bauturi vaamatoare saa-nataaii consumatorilor.

Tärzit, cum e, acest bold dinpartea DirectieT serviciului sanitare totu§i ceva.

Dar in circulara d-sale relativala alimentele i bèuturile falsificate,d. director al serviciulut sanitarstarue, se zice, cu deosebire asuprafalsificaril laptelui cu apd §i cere,pentru inlesuirea controlului, ca fie-care vanzator de lapte sä albá cuel §i un lactometru. Daca asaeste, ne permitem a intreba : lap-tele subtiat cu apa e maT periculossandtAiT consumatorilor decat lap-tele ingro§at cu scrobeala sat cualt ingredient pe care nu'l poatedovedi lactometru ? laptele sub-tiat cu apa e maT vattina.tor sana-tdtii decat iaurtul preparat maTintotdeuna cu peatra acrà inlocde choag ? laptele subtiat cu apamerita oare maT serios control cle-at tuica §i rachiul amestecate cuvitriol, §i decat vinul indulcit cuplumb 0 inro§it cu fuxina ? lap-telei subaiat cu apa stricä oare maTiute stomachul i omoard maT si-gur decat oxidul de cupru de pevasele birta§ilor negligenti §i mur-darT ? Iaptele sulatiat cu apd pro-duce oare maT multe perturbatilgastro-intestinaIe §i face mal multevictime decal poamele necoapte?NoT credem ca nu, §i sperdm cäcircularele de carl vorbim vor fiintregite prin ordine severe in pri-vinta adevaratelor cause cari rui-neazd sdndtatea populatieT noastreai ne place a trage nadejde malpresus de toate eä se vor luamasuri ca aceste ordine O. fie in-deplinite.

o

CRONICA ZILEID. profesor Freytag, zootechnistul stain

insarcinat de guvernul nostru sá ne stu-dieze rasa vitelor i si faca apol prcpu.neri de imbunitatire, a fost prima la garade d. director al ministerului agriculturil§i de d. §ef de divisie in acelas ministerStef. .C. MichAilescu.

D. ministru Stolojan a dat Vinert-searaun pranz la grand hotel du Boulevard inonoarea acestui oaspe interesant.

Ni se spune cä d. Freytag a fAcut im-presia unui udevérat om de §tiinta. SAsperAm ca §i resultatul misianil sale vaprocura èri1 aceea§1 buna impresie.

Se zice cá s'aia vandut liana acumpeste 12.000 de bilete de ale loterielAteneului.

Pentru alungarea filoxerii din viile Dea-lului Mare s'a comandat in streinAtatepeste 300.000 de kilograme de naftalinA.

Zilele acestea d. Stet. C. MichAilescu afost la Lacul Saran unde a fleut o serioasi inspeatie celor vr'o cincisprezeeeconcesionari a acestei proprietati a Sta-tului .

Aceasta fu intaia inspectie cu care se

Invrednici ministerul agriculturil pentruacea localitate balneara, ce e un adevérattesaur pentru tara noastri §i pentru carear trebui mal multa solicitudine din par-tea autori41-proprietare.

A§a cum e, aproape paraginit, i totu§iLacul-SArat are anul acesta aproape 2000vizitatori, printre cari §i cati-va streini.

A nins la Sinaia i Predeal pe la fi-nele sepamanef trecute. Receala atmos-ferei se simte §1 in Capitali. Seri reci,§i Duminica de la 6 jum. ore dimineaaaploae; azi tot a§a.

Externatul secundar de fete din Bucu-reel se mud din strada Italiana, undeera instalat de la infiintarea sa. Pe casese afla deja lipit biletul «de inchiriat».

Directorul general al Regiei monopo-lului tutunurilor §i sarii a plecat in con-cedia pentru o tuna de zile.

De la 15 August 1885, se vor vindein toate Simbetele, la statiunile Bucureati(gara de la Nord) §i Filaret, bilete declasa II §i III de ducere §i intoarcere cupret redus la Budapesta.

Aceste bilete vor da drept la calato-ria cu trenurile de persoane §i vor aveao valabilitate de opt zile, socotit din zivavanzAril.

Va costa, cl. II lei 99 ; iar olasa IIIlei 66.

I se comunici Vointel Nationale" caindividui Mate! Simion din catunul Bu-j oia, judetul Romanati, intr'un acces denebunie, ce a venit pe cand lucra la vii,a bitut nisce femoi §i alti lucatori cetreceaa pe drum. Pandaril vezend el eraprea dispus a comite chiar crime, pu-nand mana pe densul 1-aa legat §i in-chis in pivnita cramel lui Paun Turcea-nu. Noaptea insa, deslegandu-se, a gAsito sapA cu care spargand u§a pivnitel aputut iei §i gäsind pe pAndarul Ion Tarcucu solia sa le-afi sdrobit cu sapa capetelein mai multe locuri §i dupa ce '1-a orno-rit nu a incetat din and in and a le a-plica toata noaptea loviturl pe corp Adoua zi pandaril, vezand oribila crimA,aft prins §i legat pe acel nebun asasin.

Parchetul e in§tiintat.

«Liberalul» din Ia§i spune ca Prutuls'a varsat in comunele Bosia, Tutora,Prisacani §i in cAtunul Opre§ani din ju-detul Ia§1, inundand parte din ima§, fi-nete §i recolte.

aVocea Covurluiului» afla cä eonce-siunea lucrarilor pentru alimentarea cuapa a oraplui Constanta a fost acordatad-lui Foscolo din Galati.

Stavir Ion din comnna Gura-Vitioareljudetul Prahova, care se afla bolnav demal mutt timp, in ziva de 25 Iulie, e-§ind din casa s'a dus in grAdini al in-junghiandu-se singur in pAntece cu unbriceag, a incetat indati din viati.

Constantin Parvu din comuna Stambenijudetul Prahova, flind de mai mult timpbolnav, in ziva de 27 Lille s'a gAsitstrangulat

Ambele casurl au fost puse in cuno§tintaparchetulul.

In ziurt de 27 Julie tiecut, pe terito-riul comunelor, Seli§teni, Husnicioara,Malovenn Isvoru.BArdel, Bresnita, Ji-do§tita, Ercea, Govodarva, Zegaia ,Ba-lote§ti, PituIal, Bobita, Valea-Pmereas-ci ai Severine§ti, din judetul Mehedinti,a cazut ploae cu grindinA in marimea u-nei nucl, distrugand porumbul, pomil ,gradinile cu zarzavat, viile, lastiril de 1 a*lure §i chiar acoperi§ul unor case.

Samsarl de case.Publicul ar face bine sa se fereasca

de oamenii ce-i incurcA i esploateazAsub nurnele de samsarl de case de an-zare safi de inchiriat.

E de ajuns sa prime§ti pe until din elin casi saa mAcar in curte o singuadata, pentru ca sa fil un object de san-tueala pentru o jumetate de an, §i sa tepornene§ti §i cu procese la judecAtorulde ocol, fAra sa fi vandut, cumparat saúinchiriat casa, tot aaa de putin, cum s'a

pomenit sá fi a§tigat cine-va in 15 an1un lot comunal, tras la sorli in Gotha".

DIN AFARAGiermaniT in Africa.

Putea sa se aatepte or.cine, ca Ger.mania sA invinga lesne in conflictul cuSultanul din Zanzibar. Aci nu e vorbanumal de noroc, cum zice o foae aus-tro- ungaa, oi mal Inuit de energia, decare cla probe Germania or-unde. Ast-fel norif negri, ce se ridicaserä d'asu-pra politicei coloniale germane in A-frica sud-ostica, impr §tiat repede.Se §tie, cA societatea germanA afri-canA a ocupat acolo mal multe tinu-turi, in urma unor conventiunl cu Sul-tani! respectiva §i acele tinuturi aùfost puse sub protectoratul Germanieiconform maul act formal al imparatu-lui Vilhelm. Sultanul Z an zibarulul, Saidben-Barga§, a crezut de cuviinta saprotesteze, pretinzand ca el este suze-ranul acelor Sultan!, earl aü contrac-tat cu societatea germana. In zileletrecute comandantul escaderel africanegermane, admiralul Paschen, a datSultanului un fel de ultimat. Ait tre-trecut 21 ore §i Said-ben-Barga§ nuraspunse. Atuncl navele de resbohlgermane se inairarA in fata palatuluiSultanului de Zanzibar, cu tunurile des-coperite. Logica tunurilor mat ales eviguroasa, Sultanul si consilieril salinteleserti situatia. O dede§5. din Zan-zibar spune, cA, diferendul s'a §i apla-nat si ca Sultanul a recunoscut drop-turile Germanilor, promitand cA'§I varetrage trupnle din Sultanatele, pusesub suzeranitatea germana.

De altrninterl escadra germana totva ma! sta la coasta Africe! sudosticespre a veghea la indeplinirea aranja-mentulul. E bine, fare, indoealA, ca a-facerea s'a lirnpezit fara ostilitati viata§i avutia comerciantilor German! de a-colo puteaa lesne sa fie ameniatatese-rios de fanatismul indigenilor, dpa cums'a intamplat deja adese ori cu Euro-penil in Africa §i in Asia.

In zilele acestea s'a mai ivit o nehatelegere intre Germania ai guvernulspaniol. Din Madrid se anunta, cA Ger-manu aú ocupat una din insulele Ka-roline. Consiliul de mini§tri din Madrida decis sä adreseze reclamatiuni Ger-manie! in privinta aceasta. Douai navede rèsboia spaniole all i plecat la in-sulele caroline spre a apAra drepturileSpaniel.

R6sbolul in Sndan.Dupa cum se anunta din Cair, gu-

vernul englez a dispus sa adopteproectul luat din initiativa Chedivulul,privitor la inarmarea une expeditiunfcurat egiptene spre a reocupa provin-cia Dongola. IndatA ce vor permiteimprejurarile climatice, un corp de ar-math, cornpus mai mult din trupe ne-gre egiptene, sub comanda bravuluiMustafa Yawe -pap , fost Mudir inDongolia va trace granite actuate, e-gipteana de la Sud spre a ocupa nu-mita provincie. Se sperA ; ca aceastareocupare s va putea indeplini faralupta, deoarece Mastafa Yeaver-pa§aare numero0 partizan! intro triburileprovinciei ìj, dupa cum as,gura bute-tinele din urmA, partea cea mai marea locuitorilor din Sudan inclina sprepace. Se mat asigura, cA de pe acumemisa6Egipteni lucreazia spre a pregatiun teren favorabil pentru expedipuneaproectatä

Rusia Ili Anglia.Ziarul parisian «Republique Fran-

eaise» iai mäntine §tirea, ca pe cAndintre Franta §i China s'a incheiat con-ventiunea de la Tien-Cin, Anglia a in-cheiat o aliantA cu imperiul cerese.Foaea oportunistA zice, ca tinta ceamat' apropiata a diplomatiel eriglezeeste acum sa ca§tige in parte'l §i peTurcia. Daca va reu§i, atone! lordulSalisbury va incepe ostilitatile contraRusiel. «Republique Franaaise» incheeast-fel :

«Pacea Europei depinde acum nu-ma! de reu§ita saa nereu§ita misiunillui Drummond Wolff la Constantino-pol. E bine ca §tim aceasta §i de aceacredem ea facem un adevèrat servioia

A11111111111111111111111111111111.11Ma.

ROMANIA LIBERA111111111111h, Ammar

cause! peen erin publicarea unor lu-crurl ce se tainuiad cu ingnjire».

Inmorm6ntarea generalulal Grant.

Generalul Grant s'a inmormentat inNewyork re 27 Iu lie. 0 telegrama spu-ne intre altele :

Ceremonia a fost foarte imposante.Cortejul a plecat de la primerie la 10ore a m. Inainte mergea calare un deta §-anent de politie : urma generalulHancock cu adjutantii sè, admiralil,generalit ei apot oetirea in numer de30,000 oameni, parte trupe regulate,parte veteranl din garde lui Garibaldiei cea italianä, ce a luptat in resboiusclavilor. Acestea formed avangarda eisantinela de onoare a cadavrulul, cezecea inteun car funebru tras de 24cal. Cartel era negru, cal negri, vizitiulei C aretil negri. In urrna carulut mer-geed membrit familiel generalulul, afar&de d-na Gr ant. Ape' urma preaedinteleCl- was tid In traeure cu ease cal, vice-pree. Handrii ks in trasuni cu pain' cal,foeti preeedii Hs yes ei Arthur, mein-brif Cabinetulul i at tribunelului su-prem, multi senatori ei dsputatl, cor-pul diplomatic, guvernatorii d iteritelorstate ei primaril din New York ei dinalte onsee. Aceasta era prima parte acortejulul, a doua era compuse matmult din «oetirea cea mare a Republi-eel» sub generalul Burdette. A treiaparte end ca la 10,000 membri al di-feritelor societatl, Camera de eomert,cluburi, bursa de bumbac ei de petro,led, etc. Cortejul avea o lungime cade gase mile engleze i avea peste 400tresuri, iar numerul persoanelor, ce aUluat parte la inmormentare s'a evaluatea la 100,000. Ajungend. cortejul la o-telul in care locueete d-na Grant eimembril familiel reposatulul, trupelesalutere i musicele intonare un .. marefrinebru. Dupe ceremonia religioase inRiverside-Park, dat lovituri de tu-nun' ei salve de plan. Niel o date nuva fi fost achinate la un loc ateta lumein New-Yolk. Timpul a lost frumosputtee a..cidente s'ad intamplat. InN. w-York ca ei in alte orage ale uniu-nil pravabile ad stet inchise in aceazi. Clopotele ad sunat in toate tare eivasele de resboid de pe fluviul Hus-don dedeaü cu tunurile. tinut pa-rastasuri mat in toate oraeele Nordulufei Sudului.

Statul militar maghiar.Citim in «Tribuna » din Sibia :Until dintre deputatii aleg de con-

cett tent): noetri Sag in dieta lingerie,d nu! Guido Bausznern, a adresat zileleacestea alegetorilor sel o scrisoere, princare II sfertieete atat pe dniI, cat gpe conationalit set din Ardeai in ge-nere, se, nu mal face cauza commie cuRomani!, ci se se uneasce cu natiuneama ghiara, pentru ca impreune sa con-solicleze Statul unitar maghtar.

N'am luat notite despre acest «ma-nifest» al d-lui Bauszn ern, de ei el a-produs multe sensatiune in opiniuneapublica. Mal nainte de a ne pronuctaasupra lui, voiam se vedem cum sepronunte organele autorisate ale par-tidului national sasesc, pentru ea seetim, dace menta or DU sa ne preo-cup ,m de el

El nu merite : are importanta, pe

FOlTA «ROMANIEI LIBERED5 August

torsa.emr

SCARI I GANDIE

Sá te fereasce Cerul de doue rele !Se nu eezi in Bucureeti ei se, nu fifredactor la »Romenia Libere I"

Aceaste gszete, de cand s'a trezitpe lume, s'a pomenit in strada Covaciei strada Soarelui, cea fär. soare, darei fera vestita crime din strada Soa-relul, pe care d-na Miulescu n'a mar-turesit'o inca, cu toate AsigurArile con-fratilor noetri francezi i independenti.

Din nefencire pentru redectorii «Ro-meniei Libere» i a ajutoarelor lor euai fare zi Ante de leate, amandou6stradele a 'àssc in Bucureeti, ei totin Bucureeti treteate i onorabilul ro-men de curend irnpamentenit, d Spicq,ei pe Ieigt densul multi a1i1, carTvend pe in pe datorie pianuri.

In Bu ueeatl treiese inse ei fiinteg ngaee, carl cumpere sad jail cu chi-ne asemenea maeint internale, ce a-surzesc prin miliardele lor de tonurf,mal mult sati mai putin false, tot ceare ureche ei se apropie de ele. Pia-nurile, i mai ales acele dogite de stu-

intrunese esenta tuturor torturi-lor evului mdiù, i n'ad lost inven-tate, decal, pentru ispagrea pacatelor

grämädite prin capitalele Conti-nent,: lui .

Cu o precisiutse aproape matema-tice, acele podoabe ale veaculul nostrilaunt aeta de minunat distribuite princapitala mule Regat, in cat nid un

care ar avea-o la noi o scrisoare a-presate de d nul Atanasie Recz alegeto-rilor set or pe care ad avut o artico-iele pline de sfaturi «intelepte»,blicate de d-nul Grigorie Moldovan incoloanele ziarulul «Nemzet».

Credem cu toate acestea de euvinta aprofita de ocaziunea, pe care ne o ferád-nul Bausznern, ca se ne lemurim po-zetiunea fate cu concetAtenif noetriSag.

El giù foarte bine, precut' o etimei not, ei ar fi bine se etie toate lu-mea, ce, nu existe nici un fel de into-legere stabilite cu premeditare intrenoi i dèniT. Nici-odate oamenii poli-tici Romenl nu s'ad consultat cu oa-mein! politici Sag, ca impreune se con-certeze un plan de aetiune commie, seea angajamente 1 se inchie in generevre-o legature intro clang!.

Ne-am intelnit din intamplare peterenul de lupte, fitndece avearn sàsustinem interese identice fate cu a-celag adversar. Noi nu am ceutat raidodate alianta Saglor, Seen nu ail eau-tat nici-odata alianta noastre: e lipsade tact politic a guvernului i spintalde intoleranta a concetatenilor noetriMaghiari ceea-ce ne-ad gift se uitemdisensiunile din frecrut i, eu voe, farevoe se ne apropiem unit de attn.

Concetatenii noetri Sag trebue seîÏ trage acum searaa cu intereselelor proprii i se, se lemureasce intreei, dace bine ail Rent, or nu, and s'ailapropiat de not, i dace, trebue or nuse mearga mai departe pe calea ce aUapucat.

SA fie conving, ce noT vora fi foartemultumiti, dace, prin o intelegere cuguvernul i prin stabilirea bunelor re-latiuni cu Maghiarii , vor ajungeasigureze libertatea e desvoltare. Cadg aceasta tot sub presiunea noastres'ar face, tot un succes al nostru arfi : vrera ca Seen se-g pestreze alci inArdeal individualitatea g culture lorgermane, prea putin ne pasa, cumvor fi ajungtand sä ei-o asigureze, ni edestul , ea prin ea afirma caracterulpoliglot al acestei tee.

Ne temem Mae, ea nu cumva, unin-du-se cu Maghiarii, el se 'et peardiincetul cu incetul individualitatea eiculture germane, ne temem, ce, Ma-ghiarii multe le vor proraite, ea Belcatetige acum, and par a se afla inoare-care strárotoare, cum le-afi maipromis I alte dati, l ape se nu setine, cum nu s'ail tinut, de angaja-rnentele luate.

Saglor, earl sunt abia doue sute demii de cement, de g aunt un elementcult, bine interit ei cu cele mat bunerelatiuni, le trebueete o garantie inviata pubiice a Ungariel, i, dacà leivor da bine sear* se vor eonvinge,ce garantia aceasta, suntern nol popo-rul roman.

Nu este nimenl stepen pe poporulacesta, nimeni nu poate conduce,ride se dispune de el dupe, blame sachibzuinta ; not it-Ise, care 61 cunoae-tem i ne inspirem din sentimentullui, putem seal incredintam pe Sag,ce poporul acesta e venjos ei nu pierecu una cu clou6, iar Mitt vreme suntRomani in vane Carpatilor, de la Vi-eel One, in Cerna ei pane la isvoa.rele Some eulul, tiara aceasta n'are sede eine Stet national ma ghiar.

Dar le spune cl. Guido Bausznern

colt n'a 'tames fare piano, fie racerprin ma halalele färä caidarim i lumi-nate Mee cu felinare de gaz nationel.

Dac'am zis tamer Regat, ne-am gan-dit mai putin la tineretele Regatulut,care e foarte vechid, cum aralá numelede strade ea Numa Pompiliú, ce adomnit ca Rege Roman, de mal binede 25 de secole ; sad aNeptun», careca Zed e gi ma! Wren.

Ne-am &edit mal mult la gingaeelenoastre tinerele, eu inima in taliecu talia de vespe , earl incep ecoalaviete prin a scoate din acele grozaveinstrumente : sunete, tipete, urlete gtrasnete, care sguduie nervii bietilorvecini ei trecetorl.

Ea maul sunt eel mal blend din-tre toti ee prefer% berea lui Oplerape de garla, ei deutaäzi m'am stncatdyer eta politia neagra , Men-Ida-mede tutun, nurnai ea se nu stric cufumul sulimanul francez, acura candeconomietil nogri l-ad supus la otaxa de intrare de 50 010. Merg Onea crede, ce pe malurile Dambovite segesese frumueele, pe earl le t fictiseseexercithle lor proprie, i carI pricepchinurile ai ad mile de urechile noa-stre.

Din fatalitate inse nu me iarte, di-vorturile, earl nu sunt cleat o urmareindirecte a pianurilor, i s'aü inmultit,de cand d. Fleva s'a ales primer, eia dat se paveze aea de need Intrareala tribunale.

Tribunalele aunt pentru procese,printre procese aU cea mal multa clutareprocesele de divort, cart dupe ce adlost terminate, dad avocatilor o ramie re-colte de alte procese pentru dote', patri-monial, exoprice, minori e. a.

Divorturile dupe definitiunea unul au-tor neeunoscut, nu stunt decat o urmare

1111111111111

conationahior sèl, ce Maghiaril suntun popor valoros, sustinut de intreagadinastle pane la cel din urme archi-duce, ba chiar ei de puternicul imperialgerman.

Ca Maghiarli sunt un popor valoros,aceasta o recunoa gem el no!, dar pu-nem la Indoiale, ea e sustinut fie dedinastie, fie de imperiul german, candel se pune in conflict cu intereselemonarchiei ei ale ordinel sociale ingenere.

Chiar insa aea set fie, cuna zice d.Bausznern, aceasta noise nu ne im-pune. Pentru Doi e determinator, eanimeni in lumea aceasta nu-I va puteaface pe Roment se sustine un Stat na-tional maghiar.

Maghiarif, ea popor valoros i spri-jiniti de dinastie ei de Germania, potse decreteze legia se creeze instituti-uni ei se preface Statul, care dupepactul de la 1867 e poliglot, intr'unulnational maghiar, pot seal ignoreze peRomeni, i Romenii se vor supune;in ziva base, in care Statul ast-fel pre-theut va fi in pericol, raid Maghiarii,nieT sprijinitorii lor, nici not nu vomputea determinem pe Romeni ase uni cu Maghiern pentru sustine-rea lul.

Nu e nevoe se o spunem noi a-ceasta o etia dimpreuna cu Maghlarlitotl eel ce sunt informati asupra dis-positiunilor poporului roman.

Nu din propriul nostru indemu, cisub presiunea acestor dispositiunl ge-nerale stäruim noi, ea Maghiarit salrenunte la o idee nenorocite, care nuse poate realise eke vreme traese Ro-me/an pe parnentul acesta. Conservati,le zicem, actualul caracter poliglotal Statului i accentuati'l potrivit cuinteresele de desvoltare ale Romanilor,

noi ham angajaraentul, cà Romani!se vor uni cu voI pentru toate even-tualitatile i fate cu or g cine.

Dar,zice d. Bausznern, preface-rea Statulut ungar intr'unul nationalmaghiar, e pentru natiunea maghiara ocestiune de existente nationala.

Negam, ce e adeverat aceastaChiar Ins& adeverat fiind, pentru

noi conservarea caracterului poliglotal Statulul e cestiune de existenta naationala, i niceirl nu atà scris, ce Ma-

hiaril presus ea no! dreptule a exista in luraea aceasta.Conflictul dintre noi 1 Maghiarii e

clar formulat : ei vor ad preface. Sta-tul ungar intr'unul national maghiar,iarA noi. voim sa conservAm Statulactual §i mai virtos sa accentuamcaracterul lui poliglot.

Politica noastre nu e nationala ro-mane, ci mal presus de toate politicade Stat.

Sag! n'ati de cat se aleaga intreno! i Maghiaria ei or gi cura ar alege,nol 'I incredintam, ce vom merge cuaceeag hoterlre inainte pe calea ceam apucat.

Dace, eT cred, ce a sosit timpul, ease profite de greutätile, pe earl i lecream guvernului, sit profite, dar seprofite ea oameni cu minte i eu toatesiguritatea

Noi credem, ce timpul priincios nue sosit ince.

D. Guido Bausznern le pune conce-tatenilor noetri Sag! o alternative, carele-a mat fost pusa ei in alte renduri :V6 vine maf bine la socoteale se tre-

a neintelegere dintre sot!. Dar neinte-legerile nu yin decat de la piano. Caddomnieoara, deprinsa de mica se mun-ceasca pianul ei se tiraniseze toga,case, vecintl si trecetorii : remene cudeprinderea d'a tiranisa i dupe, cecente bine ei se märite, i iea de o-biect pe barbat , ea eel mat aproapela rend.

Nefericitului nu-I remene, deck serabde, sà fuga de case, sad se se des-parte.

Este un lucru cunoscut de totl cenainte de pianuri el de divorturi,era treatbun intre sotl.

Sotul se lupte, insä nume cu unpiano, dar nefericitn de la «RomeniaLibera», expun membranele urechi-lor la exercitiul concentric a trei pia-nuri, aeezate cu rueeteeug in jurut Mu-roulut redactiunei.

Trei pianuri ne luereaze urechile cuo rabdare g cu o staruinta, neintrecutedecet de perseveranta until owed, ceumble dupe irapementenire, pentru a a-junge Antdiul deputat ovreiii din Ro-mAnia.

Unul din camarazif s'a infundattocmai la capatul Moglor, unde aaranjat o colonie inocente de microbima! desvoltati, ei cunoseuti sub nu-mele vulgar de : curcani, geete, rate,gaini i porumbei, ca prin glasurilelor ma! apropriate de nature sa-i etearge,impresiunile acustice, aduse de la re-dactie eiin acelael timp se fie preparatpentru emul unei noul greve de ma-cetera

Dar cum temene cu noi cell'altiei me ales ce se lac ed, eu nervilme!?

Incidit in Scyllam, qui vult vitareC hary b .»

Scap de redactie ei late-me acase, in

it! iutr'un Stat meghiar, or voiti se fitimistuiti de unul roman ?rNe-am mirat totdeauna, cit in im-perul habsburgic se admite putinta u-no! asemenea alternative.

Nola car4 nu uitam traditiunile di-nastice ale poporului nostru, le yorepune Saglor alt-fel intrebarea Vet!,ca Romani! se remene, cum ad losttotdeauna, un neam de oameni paci-nid i iubitori de ordine, or cloriti, cae sá devina un cuibar de nedumeriepentra societatea europeane ei se semistue in svireoliri sociale ?

Ast-fel se pune intrebarea.E vorba creern eleraentulul ro-

man aici in Statul acesta o ppsitiunepotrivite cu aspiratiunile lui legitime,pentru ea se'l scutim de frementerilesociale, pentrujearelintrat find de curendin viata politicá, e atat de accesibil.

o cer aceasta inainte de toate in-teresele intregulul popor roman, darnu mai putin o cer interesele monar-chie habsburgice ei ale desvoltäriipacinice in genere. i dace Sag! adconetiinta menirif lor ea element civi-lisator, el nu vor sta cetuei de putinpe gänduri, ci ne vor ajuta cu toatemijloacele, de cart dispun, cete vremeaceasta o voim.

Timpul priincios pentru unirea lorcu Maghiarii DU va fi sosit deeät atuncl,cand ne vom fi compromis not ce-ceaceasta o voim i vor fi ceetigat tre-cere la poporul romen oameni,earl le vor pune i ei Saeilor alterna-tive : Vey S tat maghiar or Statroman ?

Deocaradata inse intrebarea e : Statpoliglot ungar i desvoltare pacinice,or Stet national maghiar i starpirereciproce ?

Iar intrebarea aceasta nu li se punenumal Saglor, ci tuturor elemntelornemaghiare din tertile supuse Coroaneun are ei celul german in deosebi.

arte dintr'un popor cu mare tre-cut ei mare present, cele doue milt-oane Germani, respenditi prin trileCoroane ungare, ad aid o frumoase,me fire, pe care trebue s'o inteleaga

s'o implineasce.Nu sacrificendu'g individualitatea

culture nationala vor impini aceas-te menire, ci avend ambitiunea de ase ridica in fruntea elementelor pre-destinate a conserve pentru toatetimpurile ealculabile actualul Stat poøliglot ei a conduce ast-fel lupta pen-trut asigurarea desvoltere pacinice.

Nobleta oblige !0

Se deschide pa seama ministru deinterne un credit extraordinar de 50,000 lei,pentru intampinarea cheltuelilor cu luareade mauri contra cholerei din Spania §iFrancia.

D. Ioan Manäscurtä s'a numit provisoridin postul de ajutor de silvicultor cu titlulde brigadier clasa I pendinte de epitropiaspitalelor easel St. Spiridon din Ia§i.

D. Ioan BArbuceanu, actual secretar corn-tabil pe Pdngl casa creditulut agricol dinadetul Arge§, s'a numit administrator al

casei credituluf agricol din judetul Ränanicu-Sttrat, in locul vacant.

f ta unei gentilete de mahala, ce sezice ce era de 16 ani, cend a lost te-ware, el care cu restul tandretelor men-gee inima sfaeiate a unul bancher gros,ce ei- a perdut sotia, o femeie foartevrednice.

Venirea adonisului ei plecarea sasunt totdeauna salutate cu salve ne-sfireite din novitäti, ca : «Aea-I placebabel mete,» ei «Pasere galberra 'ndoe». Din aceste dou6 piese, executatein toate libertatea, cu i tell note, secompune intregul repertorid, ce se re-pete zilnic alte schimbare sailintrerupere, decet sceri i gamme deaceeag precisiune.

M'am dus la un medic, ea se'mi deaun preservativ. Dar am dal, peste unhomeopat deghisat, care mi-a reco-mandat sa paralisez pianul prin flee-nete. M'a asigurat ce flaeneta, admi-nistrate cu regula in tot timpul caittin exercitiele pe piano, ar produce ininimele giegaee sentimente, ce nu di-lere mult de acele, ce le simtesc eUcend exercitiele d-lor ating urechilemele.

N'am incercat ince acest natjloc dras-tic, ce miroase pre tare a ecoala onorabi-lulu! doctor Drasch, pentru cà printreacele libatiuni musicale mi intampla

oare de liniete i repaos.In acele oare de repaos ei de mul-

tumire sufleteasca, cad 'ml stint cu eatmat pretioase, cu cát sunt mai rare eimai cu anevoie eiletigate; cnd mesimt departe de toate pianurile dimpre-jurul redactiune, de teats gammelefalse, de fiaenete, si departe de «babacu plecerile 0» i da «paserea eu ciocul galbin» de de mult inlocuiteprim acueuvaie» ; in acele oare dereeulegere ei contemplare ufieteas-cà, na6 gendese adese or!, eä barbatil

DECISIUNI MINISTERIALE

.

In tot timpul absentei d-lui D. Protopescuin congediul ce i s'a acordat, d-nir TudorP. Ritaulescu eful divisieT adminisl.ative,ig Constantin C. Perticari leful divisiel comp.tabilitrtii din administratia centrald a regiermonopolulul tutunurilor i sttril, sunt auto-risatT ca, in numele directiune1, O expediezetoate lucrarile regieT, sä semneze corespon.denta, sg. autorize cheltuelele §i sa semnezeimpreunä ordonantele de plat& relative la set.viciul tutunurilor, in limitele creditelor des.chise prin budget.

0CONVENTIA COMERCIAL:A-

In privinte viitoarel Conventtunicomerciale austro-romane, ce fea fa-cut pane acum din partea Romeniel,nu etim. lirmeatim insa steruintele fa-cute cu plan ei sistem de cetre go-vernele austro-ungare, pentru a ob-tine conditiunl mai favorabile de cetsunt cele actuate, car! deja ne-ad luatdin mein! ei restul comerciului inclagen, de care ne bucurasem One laincheierea conventiuni! ce expire.

Pentru edlficarea celor interesataresumem aci, dupe «Wiener Tagblatt»propunerile bine desvoltate ei moti-vate ale Camere de comerchl din E.ger (Bohemia) care poate trece de o-glinda Austriel, g care vine cu pro-puneri mult ma! moderate, de eat,Camerile de comereiti ungare. Acelepropuneri se resume ast fel :

1) Inainte de toate se cere o mani_festatiune ma! culante din partea, au-toritaitilor vanaale ale Romenie.

2) Desfiintarea taxeriei dupe valoa-rea care deschide portile arbitrariului,

infiintarea taxeret dupe greutate;dive, sistemul austriac. Taxele actualebase se, nu se uree eu niel un chip.

3) In interesul industriel austrice,care deja se bucure de transportul el-tin pe Dunäre, se. se inchee o con-ventiune favorabile de navigatiune, sise se reduce tarifele caller ferateaustro-ungare, pentru a paralisa ast-fel avantagele merfurilor engleze, franeceze, belgiane ei ruse, transportate peape, cu pret prea eftin) A ea d. e. sticlaaduse pe apa din Belgia pläteeteputin transport deal cea acluse dinPilsen (Bohemia) pe cale combinate.

4) Romenia se esclude 'de la acesteavantagiuri pe Francia ei pe Germa-nia, pentru a se asigura producteloraustriace exportul in Romania.

oSTIRI NARUNTE

Se vesteete din Copenhaga ce regeleregina ei printul Valdenaar ad asistatla botezul ultimulul copil al ducelul deCumberland. Regele Danimarcei va pie-ca la Wiesbaden pentru a se intelni CCregele Greciel.

Lange' satul Ransart in Belgia s'agesit in zilelet recute o enorme multirnede monede veeln in valoare o jumatatemilion franca Sunt mai mult monededin anil 1485 ei 1500.

Domnu Bourke, sub-secretar de Statla oficiul de externe al Englitere, res-punzend unel intrrebäri puse in Ca-mera Comunelor de d-nu Arnold, re-

din lumea de with! merite une-oritoate pedepsele incepend de la durerilede mesele ei panet la combinatiunilecele mat fantastice ei me scartiitoareale miliardelor de tonurl i acordurifalse ale pianurilor.

Aea banquerul nostru cel gros, euperul sear albil, eu cupeurile sale Ira-moase i cu vizitiul galonat, cu banilce multi, fie al se saU streini,ca un a deveatat ora de calcul ei definance, etie se impace mortildid in fie-care Joie 61 putem vedeacu o cunune de flu!, pentru a im-podobi mormentul fiintet seumpe eel'a habit, iar in cele-l'alte ziie vinein sunetul «babel», «a pasere cu cio-cul galbin», a scenic:a' i gammelordespera te la....

Dar acesta e un alt paragraf, de-spre care vom vorbi poate alai. data.

Dace ag fi ambitios voi arefac cariere, m'ag insinua la viitorulSully al Romanie, eoptindu-I la ure-che secretul, cum se unaple Lazne goa-le ale Stetule. «N'are decal sa puleo taxii ctit de mica pe fe-care ton

saü acord fal§» . Incasarea se poateface prea lesne eu ajutorutunul aparatde controllanalog cu gazoinetrul, dynamometrul e. a. g prin agentii fiscall,carer nu mer deja tine cumpane nuna6-rule contribuabililor. Reueita e garan-tate prin faptul evident, ce tot ce papamerle pe taste e a priori solvabil,tin cat timp dispune de un piano.

In mom entul, cend aplicrea sistemati-ca a acestor taxe ar face pe pianOlsolvabili unul dupe altul, fiscul deja '0va fi umplut cassele pe aceeaei ecara

se vor fi degagia nervil ei urechilenoastrer de asurzenia gammelor false.

111.

lativ la anexarea de catre Germania aunuI teritorid situat langai Zanzibar,zice ca n'a primit nii o confirmare a-supra acestnI pretins fapt ; ca §efii a-cestul teritorid s'ag aratat totdeaunafidell sultanuluI din Zanzibar recunos-eandu-I suveranitatea, §i ca guvernulenglez n'a fost de loc. informat curn caGermanit s'ar fi servit de intimidarIfat& cu sultanul ZanzibaruluI.a Camera comunelor a adoptat in urmaun bil privitor la imbunetatirea locuin-telor lucratorilor, care a fost sprijinitPrintr'un discurs mare al lui Sir Char-les Dilke.

Ministrul din Atena a cerut de larnisiunea militara franceza din Greciarapoartele cu care a lost insarcinatil ale face asupra armateI elene impreu-na, cu propunerile ce va fi crezut decuvIin.a a le face pentru reorganiza-rea armatet. O comisiune speciala afost insarcinath cu studiul acestor ra-poarte, iar gavernul elin este decis sapunti in executare o lege votata anultrecut sub ministerul lul Trieupis, princare ministerul era autorisat a formaregimente. stazI Grecia ne a-vend decat batalioane, guvernul elln I§Iva propane crearea de regimente deinfanterie §i a unuI regiment de ar-tilerie.

Din Herat se anunta c autoritatiledin acest ora§ cumpara §i inmagazi-neaza cantitall marl de grape; cloudmil de oamenl stint intrebuintati lafortificatiile HeratuluI, iar locuitoriIstint deci§l st se apere energic in casde atac din partea Ru§ilor.

Trupele ruse ar fi perdut 4000 deoamenl de cand se gasesc pe terito-riul turcoman, din causa caldurel §iclimatuluI nesanatos.

Se anunta din Zanzibar moartea unuI*flan de fregata, de Mostitz, co-mandantul unet nay! din escadra ger-mane', din apele ZanzibaruluI.

Constatandu-se simptome cholericela un bolnav tan spitalul civil din Gi-braltar, autoritatile spaniole aü stabilitun cordon sanitar imprejul Gibralta-ruluI.

Se tegrafiaza din Alger ziarelorfranceze di, in Algeria caldura a deve-nit excesiva, §i ca, din toate partile li-toralulul vin scirI despre o cre§tere amaladlilor pericoloase, datoritkinältareIde temperatura.

S'a constatat la Bona, numaI inpatru zile, 46 decese causate de con-gestiunl cerebrale. Ma! toate acestecasur!aü lost de un caracter fulgera-tor. S'a inregistrat §i numeroase ca-surI de insolare, urmate de moarte,la Philippville §i la Bougie.

Colonelul Chermiside telegrafiaza laLondra ca a primit scrisorI din laga-nu] de la Rasalula anuntand ea insur-gentiI aü atacat in Iulid ormulden, in departare de 60 mile de Kas-sala, §i aü fost respin§I dupa ce aüavut- §eapte capI §i 370 oamenImoral!.

memyegamase---.

PARTEA COMERCIALA §1 INDUSTRIALA

Comertul de boi en Italia.Am comunicat cetitorilor ca 600 de

be! cumparatl din judetul Suceava erasa se imbarce la 13raila pentru Italia.Aceste animale aa lost pornite, §i iatace scrie «EconomieI Nationale» in a-ceastä privinta un corespondent al sail:

Incarcarea vitelor pentru Italia s'aunmet in modul urmator : capitanul va-porulul (acest vapor este construit nu-mai pentru transportare de vite), nemat Mcarcand vite din Romania, acalculat dupä vitele altor teal ea Ma-dagascar §i altele ai a contractat ca vaincarca pe vapor 600 capete de bol ;cand insa a vazut boil a declarat canu a avut cunoatinta de marimea boi-lor din Romania, §i ca, nu poate in-carca mal mult de 500, §i pentru acs stnumar de vite a §i luat provisiune §ia pus savura cuvenitä ca sa balansezegreutatea vitelor din surfata vaporului.Procedand la incarcare nu a putut pu-ne mal mult de 434 bola §i cu toateacestea greutatea acestor boI a fost ma!mare cleat calculul faeut de capitanulaaporulul, cacI indata ce a pornit din loc,

timp foarte' linistit, vaporul balansaand in dreapta rand in stanga i cumulti greutate d¡abea a sosit la Su.lina, uncle a debarcat parte din boi, §1a luat savura cuvenita §i rebareändu§1boil a urmat voiagiul innainte, Espe-ditorul indata ce va pritai §tiinta cu-venita va forma o bro§ura §i v acomunica. De atuncl s'a mar facutalt transport de 100 capete boI tot per -tru Italia (NeapolT) ce s'a incarcat a-laltaerI Dumiraca pe vaporul francesFrayssinet ai va mal urina cu aseme-nea transporturI tot pentru Italia ladiferite porturl.

Aceasta este §tiinta ce o putusi cu-lege deocamdata ; indata ce voia ob-

tine relatiunea detailata vi o voiil co-munica. 0

BOALA SULIMANULUI

NicairI pe fata pamantululi nu se vafi intrebuintand relativ atata suliman,ca in BucureatI. Te apucà o adevaratagroaza cand vezI domni§oarele, atatdin centru cat §i mal mult din maha-lalele oraaulul, semanänd cu ni§te inaptde carnaval. Ele I§I vor fi inchipuindnegre§it ca se fac maI frumoase, pecand in realitate cele in adevar fru-moase se slutesc, iar cele slute se facnIe adevarate intarca copii.

MaI ales popii ar putea face multcontra acesteI deprinderl pacatoase §ivatamatoare frumuseteI, dintflor si sa-natatiI genere ; dar sarmanil pop!nu alearga decat dupa pomana.

VAAR,I1E7IPAArSubventiunile membrilor fam We! i m -

perile ruse. Imparatul RusieI Alec-sandru III a modificat 'printr'un ukazstatutul fixat de imparatul Paul I, din1797, relativ la drepturile membrilorfamiliel imperiale a RusieI.

Noul ukaz stabile§te cá de aci inain-te, titlu de mare-duce (sail de mareducesä) §i de Alteta imperiala nu re-vine decat fiilor; fratilor, fetelor §i su-roriler, precum si nepotilor impératu-lui, pe cat descind numal in linia mas-culina §i direct, StranepotiI imparatu-lui in linie diracta. §i masculina vor ficoesideratI ca Altete, print! §i prin-tese de sange. Ukazul ma! anunta §irevisuirea statutuluI familiel imperialede dare o comisiune speciala.

Aceasta modificare a statutuluI fami-lief imperiale ar atrage cu sine o u-§nrare destul de considerabila pentruTesaur. Suveranul, pentru a u§ura pu-tin budgetul cheltuelilor, destinase do-tatiuneI membrilor familiel imperialeoare-cari capitalurl §i veniturile ma!multor domenil.

Fondurile respective, cu un ajutor pro-curator de Stat, sunt afectate cum ur-meaza la dotatiunea membrilor familieIimperiale, dupa gradul de rudenie.

Persoanele de sex masculin primescpana la majoritatea lor o oare-caresuma pe an, §i cu. incepere din zivadeclarariI majoritäteI lor, pentru res-tul vietel, veniturl in bani sag un a-

Fii imparatulul primesc pean, pawl, la majoritate, 100.000 ruble;apoi 500.000 ruble, femeele lor 60,000ruble ; nepotiI, pana la majoritate,50,000 ruble, apola 500,000 ; strene-potil, pana la majoritate, 30,000 ruble,apoI 450,000; copift acestor din urmanumaI dupa ce devin major!, 100,000ruble; prim-tit de sange numaI dupa cedevin majori, 50,000 ruble.

Persoanele de sex femeesc primescpana la maritagiii o oare-care sum&pe an, apoI o data ce e cla Statul §icare se urea pentru fetele §i nepoa-tele imparatulul, la un milion de ru-ble; pentru stranepoate §i copii acestora, la 300.000 ruble; pentru cele-Pal-te descedente de sex femeesc la 100.000ruble.

Imparatesele, marele-ducese §i prin-tesele de singe vaduve primese o pen-siune viagera. Imparateasa vaduva areacela§I apanagal de pe vremea candtraia imparatul barbatul el adica 600.000ruble pe an §i intretinerea case! sale;can't ea ealatoreate in streinatate, sumape jumatate. Vacluva mareluI ducerno§tenitor are pe an 300.000 ruble §iintretinerea case! sale ; cand parase§teRusia, pe jumatate. Femeele fiilor ainepotilor primese o pensiune de 60,000ruble; acelea ale strenepotilor 30.000, a-celea ale copiilor acestora, 15,000; aceleaale printilor de sange, 10,000 ruble ;vacluvile marilor-duci §i ale principilorde sange nu primesc, cand paraseseRusia, decat a treia parte din pensiu-nea lor, i o perd cu totul cand elecontracta o noue casäterie.

o

SIFILISUL ER E DITAR

Sifilisul ereditar sad mo§tenit decopiI de la paring, este o forma a si-filisulaiI care nu este rara intre popu-latiunea noastra urbana §i rurala, intot casul statistica ce urmeaza pledeasa pana la evidenta in favorul

transmiterel sifilisulul de la pa-rintl la copif :.---

Spitaleledin Oraiova

1 SpitaleleSt.-Spiridon

Spitalelej u d et e n e SUMA

.44..id4R.

2m..n.

>2.)

El.. ....

cr.,

)4.4..ed

,..ci

:,"41

AGq.....

,..(1)

a.2r--c.4

As-.

21-.:noo

CD

El. 204..o

Jr4

Aaxis4:1

iio<JD

344cD

El

.2oot

Saa in suma generala 143 casurT a-proximally de sifilis tratatI in diferitespitale din tara, asa ca la noT, divacum ne-am convins, acest morb esistadestul de respandit intre popuiatiuneanoastra ; cu toate ca Ora de ma! susam putut'o aline cu mare dificultate

ROMANIA LIBERA

din causa lipseT de o statistica centra-lisata complecta.

In fine pentru a ne resuma finim azice ca morbil venerico-sifiliticT bantueintr'un mod ingrozitor populatiuneanoastra, aceasta ne-a aprobat'o statis-tica precedenta i ne va convinge incaodata mal mult recapitulatia urma-toare :

MorbilVenerici

¡MorbitSifilitici SUMA

1:1.,

,ce.,.cr,=1,

c.ocq......,...........

5cp

c:!*...1.r- -

ca

.`a

..cz.r-..,,co...-........,-"23,758

s,..)

CDCOInI--

473'...,....Cninc,,.1.-.....

.cnC4C.n

....7-30,165 53,923

Dacti am avea statistica boalelor si-filitice pe eel non& anT de la toatespitalele din tara i admitènd ca ter-men medlit pentru un an cifra de10,991, am avea cifra de 98,919 casurT,pe cart inmultind cu 20 an!, vom 013-tine numèrul de 1,978,380 morbf, siadmitênd ca dintre ambele sexe atinsede morbif sifilitico-veneric! numaT ju-matatea lul 10,991 se presintà la spi-tal, iar 5,499 pe an, se caut particularsat ascund acestI morbT rusinosT, nu-m6r care inmultindu-se cu 20 anT,obtinem 109,980 care, adaogandu-se lasuma de 1,978,380, obtinem enormasuma de 2,088,360, venerico-sifiliticI.

Pentru aceste consideratiunT atragemserioase atentiunT administratiuneT cen-trale, spre a lua müsurile cele maI eficace pentru a combate acest r0.1 so-cial, aceasta otrava care a inveninatsangele neamulul romanesc.

Dr. Popeson Zorileanuo

MOMENTE DE DISTRACTIE

Din satirele, glumele l observatiele hazlieale lid Cilibi Noise

(Extras din cartea d-lul M. Schwarzfeld:Practica i apropourile lui Oilibi Moise vestitul din

tara româneasce)

Acum un an s'ad cautat foarte mult gra-durile, cad cet ce n'ati avut lemne, aü voitsit stie....cAte gradurt de frig ad suferit.

* *sa trleasca. fabricantil cart ad inventat gu-

lere, flied el sunt mat muly, cart n'atcAmA§t I

* *Lumea cumpärA mantis! de la pravälit cu

patru sfany perechea; la tret zile le rupe ;mat bine do la Moise Ovreiul ;,.cu un sfant

gata.

*Mad deschide barbatul tabacherea i mue-

rea perdelele sunt musterit muly.

*Unu s'a dus la Tarigrad si a zabovit pa-

tru ant si venind acasA a gAsit un copil deun an.

* *Una tre hint dunA nuntA a fäcut un co-

pil. Barbatul et a intrebat-o: cum se poate?»Ea i-a röspuns: «Ce te prinde mirarea bar-batul med? Sora mea a gait nuntä cu bo-tezul copiluliff irtr'o säptamanä.

* *A plecat un bArbat si a lAsat nevestit de

cheltueall. Biata nevastä a flout mare eco-nomie §i a facut de toate in casä, pang. §iun copil.

* *Patru felurt de oamenl sunt cart try petrec

vremea in Ciamigid : boerit vremea, muerilefoita, domniperele fudulia §i sèracu sorAcia.

* *516 gAndeam intr'o zi stAnd cu capul re

zemat pe mlint; amicul med Lazar mä in-treba la ce mo gAndesc? It respunset: «Ni-mic".Ce fel nimic ? response el, nu te in-teleg. 046 gAndese la fAgAduiala unut oatmare care insemneaza. nimic".

* *Toy astronomit zic a de la cer pAnA la

pAmOnt sunt sute de po§til, dar Cilibi Moisea gäsit, eA nict o posta nu e; cA trebue säfie cel puyn o cArciumA la mijloc.

*Toatit lumea este un mezat: se vönd unif

pe altit.

*Minciuna negasind undo sA se gazdueascit

a cerut de la D-zed o gazdA: D-zed a gAsitcu cale el la jurnale §i la calendare va fibine primitä.

o

Serviciul telegrafic a} Rom. Lib II17 August 9 ore dimineata.

Roma, 16 August.Se depeseaza din Masuah «Agentiet Ste-

fani» cA Marcopulo Bey, secretarul colons-lulut Chermside §i sub-guvernatorul egip-tean din Masuah, ad plecat ca sa duel ge-neraluluf abisiman Rasalula un mesagiu alcoloneluluf Chermside in privinta liberaritKassal.

(Mayas)o

ULT111 E TIItID. Cantacuzino, directorul genei al

al teatrelor, a pleeat ieri, cu trenul-fulger, la Paris, pentru o hula de zile.

Pe cat afiam, d. director va cautasa angajeze trupa de balet, care sltpoata servi la unele representatiunllirice ale TeatruluI National,

Trupa de opereta germana, sub di-rectiunea d-luI Friederich Dora, sosestemaine in Capitala, i incepe MercurTrepresentatiunile in gradina Rasca.

D'ale «Romanie! Liberea. Ministrulunguresc de comunicatiune a adresatun ordin-circular catre toate oficiilepostale d'a opri toate ziarele ce intrásub numele de «Altarul», de oare-ceele nu ar fi decat exPmplarele cunumele schimbat al «Ronaäniêi Li-bere».

Aceaata interzicere este a 17-a.

Luxul s'a intins ingroz tor la ma-halaai pune in primejdie chiar viatadamelor. Zilele acestea o cocoana din-tr'o mahala a Bucurestilcr (nomina o-diosa) pe cand îI cocea ardel pe va-tra, intorandu-se spre a lua surcele,turnelul cel colosal t-a ajuns !Ana Infiacara foculuT, s'a aprins, si a comuni-cat focul i rochie trenante. Damaera sa fie prefacuta in scrum, cad celdoI copila§l at se, car! se jucad des-cult! prin praful curtiI, nu i-ar fi pu-tut cla niel un ajutor. O fericitä in-tèmplare a lost ea 'colocatarI aler-gara din curte §i invalind pe cocoanain ni§te trente, sufocara incendiul.

Ast-fel trentele scapar pe cocoana,pe care matasa o pusese in primejdiede moarte.

Inteacestea ardeil s'aü copt detotcopiil aù rèmas flamand.

La palatul regal de iarna din Bucu-rest:I s'a gatit din roau §i aripa stall -ga, spre Hotel Imperial, a, i i s'ad ri-dicat capriorit. Prin aceasta adaogire

prin restaurarea aripel stange, pa-latul intreg formeaza un corp compactcare se presinta sub forma unuT pa-ralelogram, cu o lature deschisa sprecalea Victorie.

Spatiul gol dintre aceste latuff, cuo respantie de stradi in fata, ar da u-na din cele ma! frumoase si mal im-posante piete. daca architectil de malnainte n'ar fi negligeat d'al da unnivel orizontal, in loc o lasa in-chin ata spre corpul din fund.

Mitropolitul ortodox din Cernautl,dr. Silvestru Morariu, a facut zileletrecute un act de import anta politica,nationala, §i religioasa, pentru care me-rit& sal dam indata cuvintele de bun Ro-mAn §i de bärbat cu inimA, ce '§I cu-noa§te datoria.

Mitropolitul a inaintat guvernulul a-ustriac un memoriia prin care denuntape jesuiti §i pe preotimea catolica (re-ligiune dominanta), ca tulburatorl alliniateI publice a Romanilor-ortodoxIdin Bucovina §i ca propagandi§t1 aIpapismultg. Dovede§te cA preotimea ca.tolica din Bucovina lucreaca dupa or-dinile ce prime§te din Lemberg, §i carItind a converti §i a polonisa Bucovinaprepai and'o ast-fel pentru incorporareala Galitia, cum a mal lost de doue ori,ins& numaI pentru momente scurte.

Mitropolitul Silvestru protesteaza incontra acestel propagande, face apella legile imperiulul, earl garanteazadrepturile §i immunitätile confesiunilorrecunoscute, §i cere formal interim-nirea procurorului in contra jesuiti-lor §i a preotilor catoPcl ce fac

cere expulsarea arhiepiscopuluiromano catolic Felinski din Bucovinaai internarea sa in o provincie de Vest,unde catolicit sunt in majoritate ;protesteaza in contra infiintarel uneTepiscopil. catolice in Bucovina.

Acest protest este iscalit de intre.gul Consistoriü din Cernautt, si deoare-ce a fost presentat impèratulu! toc-maT in ajunul intalnire! de la Kremsiercu ImpAratul Rusiei, ale canal senti-mente antipoloneze sunt notorila protes.tul a fost agreat i foile germane asi-gura ca Curtea Austriel nu se va pu-tea dispensa de presenta mitropolitululSilvestru la Kremsier.

oSFaMarla.A.001...P

GrAdina Stavri.--Tea/ru roman De pa-tru or! pc soptomana, Martea, Joia, Sambatasi Duminica, represintatit regulate.

Joni, la 8 August, representatie extraordi-nail, in benetíciul d-nei Nathalia Nicolau.Se va representa . Bomba cu alp& harta (LaBoule), comedie de Meilhac si Halovy.

Grildina Ra§ea. Operetit Germanä. Mier-curl, 7 Augst : Boccaccio.

oMre Boasi petrecere campeneascä la stabilimentulbailor Bug bea din CAmpulung, in ziva de8 August. Muzicl national&

Inceputul balulut la 1 era d. am. ziva.Pentru doamne §i domni§oare costumul

national e de dorit.o

BBLIOG-RA FIE

A esit de sub tipar :Curs de fortifica tiune de maier Gr. OW-

niceartu.A aplrut de sub presä partea III din acest

Curs,Aplica/iunea fortificatiunii pasagerecu un atlas de 18tabele, asezate la sfIrstit.

Se afla depusl spre vè'nzare la librAria So-cec §i la autor la scoala de aplicatiune.

Iglena §I tratamenlul boalelor venerlene(secrete) istoricul, dualismul §i teoria para-sitarA de doctorul N. Popescu-Zorileanu,medic de regiment clasa I in armata activAFondatorul societater pentru invötätura po-porulut Dobrogian.Membru al societAtel deemulatiunf din Montpelier.Membru al So-cietatet sciintelor medicate din Bucurestl.Membru fondator al jurnalulul Revista Ar-matel".Medic consultant al mat multor so-cietAy privite etc. etc.Pretul 4 let not.

Anuarul Bucuretilor pe 1835.A apArut de sub tipar in editura tipogra-

Sol Ronalnul" un Supliment la AnuartaBucurestilor, pe 1885.Persoanele cart po-sedl deja sus numitul auuar primesc aoestsupliment gratis.

Istoricul alianteI Israelite universale, dela intemeierea et pAnä astkl (1860-1885)travucere din limba franceza.

Pretul 1 led.A se adresa la redactia zia-rulul «Frateenitateao,

A apArut de sub tipar SUL TANICA, FantaCella, OdinioarA,--Suer etc. Un volum inoctavo, pretul 3 let de de la Irraneea. Acestvolum se aflA depus la toate librArlile dinCapitall

S'a scos din aceste uuvele 50 de exemplarede lux, numeriotate, pretul 10 let ; se aflitdepuse la autor Hotel Metropole.

Doctorul C. VasiliuStrada Popa-Soare, No. 10 (Casele Hernea).

Consultatiuni dela 2 la 5 p. m. Spe-cial boalele interne si de femel.

11/11EDIC SI CI-IIELI3110-

ei;131.3E-19r7MELde la facultatea din Viena.

Special: boale de femei §i SyphilistrateazA radical ort-ae "boaltt sifiliticl, Ble-noragie, poala albl, rani de ori-ce naturl,boale de piole, polutiunt spermatorhöe. Dis-cretiunea cea mat mare.

Consultaguni in toate zilele de la 1-4Strada PescAria-veche 8, (vis.A-vis de Hotel

Londra, calea Mosilorj.

INGINER-HOTARNIC

S INICJC) ESCU(major in retragere)

vechiii prof. de topogr. la §c6la suboficerilor.Calea Grivita (Targove§teI) No. 67.

24... "V SDe inchiria una prävalie cu dotia camere

in curte si douä pimniti, situata in stradaCarol I No. 60.

De la Sf-tul Dumitru Octombre 26 a. c.Doritorit se vor adresa la proprietar.

loan Pascu.Strada Shutt 7

iN it4j6;GÌiUde Orevi¡a §1 Golu-Drfincea

Vehia de 4 anI, qualitate saperioarA tu-turor altor vine. 15 fr. vadra

ALB DE DRAGASIANIdin resolta anuld 1881.-15 fr. vadra la

PAUN POPESCU 6; Compis Strada Lipseanl 18

°AEA Dr. BORIMB

G. STEWED- & Comp.No. 19 STRADA LIPSCANI, No. 19.

QURSUL BUOUREkITIPe ziva de 5 August 1885, ora 10.

517. Imprumutul C,naunal (con-versiunea 801. imp. comu-nal (1883).

50/. Scrisur1 Funclare UrbaneScrisur1 Funciare Rurale

s'i. Renta Rom1n/ perpetulamortisabilA . .

6 )11 Scrisur1 Funciare Urbane6'11 Oblig. de Stat (cony. Rural)7'1, 0111. Fer. Rom7'1. Scrisurl Funciare Urbane

, X Rurale..mprumutul Stern . . .

801. Oppenheim.Oblig. Case! Penslun. (Nom. 300Impr. cu prime ormul Bucur.Active Credit lloblliar .

ConstruAiunl21 Nationale

Dacia-Romania .

Banca NationalA .Fiorinil Valuta AustriacaMArci Germane .

Bilete FranceseEnglese

Ruble Ruse§t1 ,Aur contra Argint ì Bilete

Oump. vana,

768/4 7? '14

85'1,, 86814

93'/, 93'/,918/, 92'14

881/. 88%0

21733

213 21732 33

200 202170 175225 230275 278

1210 1230202 203124 125100 100 t/a

2408/. 2555V.

108/, 11

NB. Cursul de ma! sus este in monedi deaur socotit dupl cursul fisculut. Cupeane seaquitii fArli scAzarnênt.

Adresa pentru Telegram ,STERIIda

Eftimiu Constantin, (cofetar).E Piata SE Anton, Nr. 16.

ratii L GI-Mogan, recornan-dgratti tnagastuulg uostru de

Coloniale i Delicatese din Ca-lea Victorief No. 80, cat si eeldtu Strada Lipseani No. $3, pelanga, acesteaposedtim un maredepot de cascaval i branze.turf de hrapv. 30 primes° orl-ce comenzi de la D-nli comer-cianti, se gaste i o adeve-mtg. tula batrgeiV cti preturconvenabile.t,iordaehe N. Ioneesu (restau-j rant) Strada Covaci, No. 3,Deposit de vinurl indigene sistreine.¡eau Pencoviet, (lipscani) Stra-

d da Lipscani Nr. 24, Specie.-hay de mattisurr, länurì, dan-tele, confectioane gata, stofe demobile, caveat.% pordalari'l deliferite caìitt1. Venzare cu pre-turf foarte reduse.Wasile Georgesen, Fabricantti

de Paste, Uleind, Scobealgmoarg de mgcinat flinurl,

Str. Soarelul No. 13. SuburbiaManea Br» tarn, Ouloarea Verde

De vinzare maelaturI14, Strnda Covacir 14.

ìI J. MAITEV9virtutat

Care

ROMANIA LIMANINI=111

Medalie de 011r

tillrEaMirrdi

RMIE03.01DMILWIDDI

A.TELIEKUL

.)) 7.'11 :A, V.

eseoutä elegant;

TAB! OURI GRAFICE,

PORTRETE,ClIA1ITE, ACTIUM,

FACTtilti, etc

in diferite culort.r rinTIVI 111111.0

./#

Ts__quial&aiillikugaignaialMag,BREBERWIREENIN

TIPOLITOGRAFIA

F.

0

FABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STERIOTIPIE l GALVANOPLASTICA

!'ill;AMT1131111i,11.:.

Medsilis de :au .

IHALESCU717RT:Tc7)'Cr.7-7i.M1IESCI, +C;s-ii2" X,

_

ie-

:Tr.« ACEST STAB1L1MENT-

efe'r-ttue tot felul d< 1,1c-rarl atmg4toare de specialitatea sa

..aanuommwm#1011.=###.

.. .....

. .. _ _ precum:

. CAty Oiiri,ifice, Ziare ort-ce formate eit in diferite iimbt, Afive in diferite culort,. . _

Compturt, Cetl de de lof;odnii, InvitatiT de cununit i decese,

--- ................ --------" ise,;'-lr-:, pet1tru tuate spemele de ,,erviel,... .. .. .. ____........_ . ..r. ...... _ ........... ____..... .................. ..._. .....

.---. BonurT 1.'n-"Ciifernte cwovl line, Tarife ili alluntkIrl comereade -si industria.......

)1,11..nrrrite rizAtOVIC4i1Or,...

Bilete, condlci entru pildurT, eArnp, -noPlse, etc. et

Se primesca comande

tnntioucculat.

FABRICADE

liEtItTEE,se primese

OR1-CE CCU Pin Ili

rnACESTA SPEC1ALITATE

se efeetuesza

protnpta ci eleganttl.

01#17.11.1111 1111.11 i.un II I 0111171111...ill

de Liniaturà,

III ill' 11'111'11.1!IlEllill;t:liii,11111"tt.itlliilill

Stereotipie si Galvanoplastica.

RPTIMAREMISIMEINITAMENEREari tii IJIMETE '01111MORIMmapiaMMIniETOMITPMMEMPIPI1161111107111111111111111111106e

INSTITUTU MEDICALIBUCURESOI

6, STRADA VESTEI, 6.

Seetla1. Hydrotherapia, 2. Mech.,.

zare, 3. Orchopedie, Gifts-sticA Medicall, 5, Inhalatil,masajid sistematic, 7. Serviciulla domicilid, 8. Ponsultatllme.dicale.

&atilt HighSnlei1 Bae abur . .

1 Bae de putinA cu §1 fAridurle .....medicamente . . .duile reco sistematica

.

2.5(

1.5i)

BAI DE ABERSI DE

.PITTIZTA.Nota. 1. &tile de abur Burn

deschise In toate Lifeie de laore diminéta p(3'n6 ia 7 ore s6ra

2. Pentru Dame in* baile deabur, edatti pe Solipt61:11111A Vine.rea, la 7 ore dimineata p6n6 la2 post-merid.

Preturile sectia medicallconform prospectulul'.

Direetinnea.

BAILE CU DU§Ede la basinul Societatit Ronatiude arme, gimnasticg si dare lasemn din Strada MagureanuNo. 10 precum i scoala de no.tatiune suntg deschise pentruonor. public.

NAT et 1 e rBucurescI, Cale* ClriviteT No. 65.

Pmpé-A1dran leeputuri pentru [cask 1ga--dint etc. de la cea maImica adencime si panela 1000 metri.

Pompe penu.0 alimen-tarea cazanelor cu abur.

Pompe rotate pentruyin, rachig, spirt, bore.

liteterl,; spre punereaaparatelor de pompe infunctiune.

Articole pentru con-ducto le api

de bel

411111116MINIWIEMENIMINIZEMISMUNIMIIIIN

Fib I EL FIESCHIIEITTOT-TPOESOLC

SITUAT IN CENTRUL ORA,ULUI '434No. 7, Strada klelari, No.

Se gäsese apartamente pentru familil cu. anul culuna eu preturf foarte moderate. Camere de lafr. 1 5 pe zi. La etagiul IIIlea odAT frumoase

cu fr. 25 pe lunä.Salond de danti1 pentru bálurï, nunti 1 adurdirf,

DE VENZAREou. 5000 fr.

CASELE din strada CortuluiNo. 4, compuse din 2 oclai cuetacel si sala intro ele, osebit

odae cu pimnita. Locul: fatade 4'/ i lungimea 16 stj.

A se adresa h. proprietara inaceste case.

OdM mobilate, Strada PietiAmzi No. 3, cAt S un apar-tament compus dinteun sa-lon si dou6 'AAA%

DE INCHIRIATComore i apartamente Inge

bilate in Strada Lipscani, No.81..cu tuna i anu in cea matbuna curatenie i serv teat Oilpreturf scklute, do :a 20 leicanaera pe lung, Onelei plìi4ï inkunte pe 15 zitel

...11M1111111011111SINM

DE INC-in-HATPatru motgasiT delemneo pe-

reche case, o pivnita nare devinurt vis-a-vis de gara Thergo-Vesci, No. 124 alaturi de ma-g,,zia de lemne la Concuren-ta, o mare gradina de o-meturf tot vis-a-vis de gara,done perechi de case in DealulSpiri, Strada Seneca No. 4, a-proape de Strada Casarmi izuntde inchiriat.

Doritoril se vor adresa laproprietara Pauline Slanic.oanuvis-a-vis de Gara Thergo-VesciNo. 124.

tiect,ittt1.

PM TUT! I.E IN 4:;3,9TITTRI LPN RE SI SEPTFIVIANA

ram

AotHivaar

#1.stme"

7'1're Magill

Tsmirs, ; I

I90' j ik, Le1

sub gRrantitl, real& 0 ad,76ratttJP1104-`11'.7.1.1CY 1.3.1:1UtrOZ:1-11.I.A,.6111.

Neajunee de nici 0 alia ma-611aintrece tome asa- mien tele

maffine rigisale Want et

e.sa

Contine 15 operate cele maf notsi practice cu depenetorul au-tornado a atet, precum mat

alte not rnodificaOunl,

INFAELIBILE ) IR. ( iiiiijIn Yi.htatura gratia doe; teilig. Carte de invAttiture limba rousting. Ambalagin geatie.

ilaxe. deposit de 40, ihnain, etc- precum si teete noce,:areie peutru maridno do cusut,

aer ..OkttAtor penrru repiforett aciAline*..C.Tortaatimmostomastmaarsamtoestsw00,0

qq 'R11'04111 443

0r"Ie

I l

111111111111111r

.Erezit L. LOUVRE Succesorli

TURNATORIE de FER ALAMAATELIEB MECANICBUOURESCI

31:111ESIEIC11411,1"0"1V3a1 174.3E113F°1017:»Si

Se insarcineaza cu constructiune de vagenette ealleuri pentru terasamente, asemenieonstructinul, deturbine mori pentru pretur1 Inuit mai Ratite ado cat oeli, VienaPasta, si .c1' seat fixate nentru o meara co 47

piatradela 36.1a i,500 IeW

99 99

2 pietre ,9 9/

2 )9 95

42 1,80030 " 3,50042 3,800 ,

lnstalatiune de morl cu turbine foarte rentabile.--0 moara cu turbing i pentiu petreinstalata de TURNATORIA LEMAITRE pe Hui Sabar, a eostat 515,000 le1 si produce 3000lei pe lani.Un mare asortiment de petre de moara Lefetr.

Avis morarilor si proprietarilor de mosil.Ate- EFTINATATE, ,.FUNCTIONARE FOLOS,

' .

'AMAMI MUMPLAFUNIJRI IN RELIEF,

YERGELE DE AM PENTH KW, S11CLE PENTR11 IJI(GARD-PORT)

din cele mal renumite fabrioe, cu pretur1 foarte mo-derate, reoomandti Onorabilultil Public sub-sercontul

11EIC. 15 AT I c .

Tapiter i deooratorNo. 3, 95tradint ItIt1rlae1-VodPft, No. 21*,

Primula biuroil colleesionattde informatiuni

pentru institutorT, educatoare sag guvernante, companioane, Bonepentru copit mid si cameriste maT superioare. Locuinte pentru gu-vernante fare post. laworiclecu..

Institutóre diplomatg. Strada LnteranA, 5aiaasivaaTINS SC/..M.:WIrrZ

strada Sofmnele, 51Directiunea are onoare a anunta cá cursurile vor re-

incepe la 1 Septembre §i cá se va infiinta §i clasa 11-agimnasialà. 1032

Immos.L. PISCHINGER & SOHN

Fabrica de Confieerie, Bombonerie, Zaharioale, Ojo-oolata, Oartonagiuri de lux §i Bonboniere.

vxmlxv..a.Printr'aceasta aduc la cunoscinta Onor. noastre clientele,

ca nomniT L. Nsehinger .46 Sohn, 'raf-aii conflat tine Re-presentatiunea D-lor pentru Romania si Bulgap.a.

Rog dar numeroasa noastra clientela atet din Capitala,cat si din districte, sa bine-voiasca a'ml adresa mie co-mandele precum si a veni sa vada bogata colectiunede mostre cu totul none ce posed.

Preturile find foarte avantagloase i marfa bine lucrate,DomniI cumperatorT vor fl foarie multumitf.

li7linstrtha.Strada Doamnel No. 5, Bucuresd.

VEMBEI MINESIM r

MARELE BAZAR DE ROMANIA"BUCURESCI, STRADA SELARI No. 7, SUB HOTEL FIE`')', III

NINNIMMIL

WE" 3P:EINTII9E1:1LT SE.7142)1NTETI_JI NTAJEL,A.

COSTUMEveston.

PARDESIERIde voyage.

REDI N COTEdernier-mode.

diagonal & tricote

caro & taye

SACO & GILEde mAtase,

ca§emir alb , Teruo,Orleans etc. etc.

COSTUMES 1

PARDESIITde d or

INSIMINISIIIIISSION011101282111110111M

Veste Broscheetc. etc.

gallE10111111111601=111111.1

1111111111110111111111111111110=1111111M111

ruglitra a nota, N'uni6rul 7" spr evita confutsluni

Tipo-litografia Stefan Mihälescu, Strada Covaci 14.

regircvitubi

UN TtNtIldoresce a gasi o meditatiunepentru clasele primare i gim-

nasiale. A se adresa la adml .nistratia acestuI ziar

DE ARENDATTrupurile de mosie Coada I$ -

voruluf i Jugureni Stavropo.leos din districtul Dembovita,plasa Cobiel, comuna Ulisel, o

ora departe de gara Wesel,suntii de arendatii do la Sf-tuGeorge vlitor 186 Doritorif sovor adresa la D-nu I. Al. Sa-

Lauren strada Polone No. 6'

SE CAUTAAgentf activf, ocupatiunesivra, find oentru desvol.

tarea until akicol trebnin-ios farad ielor. Conditiunge

foarte avantagioase.A se adresa la «Singer'

Pi* St. Gheorghe 81.

La 22 August viitor 1885, se

va tine licitatiune publiCA P""

tru vAtizarea caselor SooietAit

Cleruluf Roman sAjutoruIsC din

strada Dobroteasa No. 14.

Doritori se vor pr !fiesta chiar

la Etta 1)C,1111.11',insotitl de ga-

raetit in regulA a«.) 10 1a sut5.