“Trăieşti o singură dată în viaţă, dar dacă trăieşti drept, o dată este destul! “Anul X

0,70 leiGRATUITVom exista atât timp cât vom putea să vă oferim adevăruri, realităţi şi fapte!

China,după 20de ani

ÎNTÂLNIRELA NIVELÎNALT

(PI)ŢURCAROMÂNEASCĂ

Pagina 3

Pagina 4

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 6

Pag. 8-9

Pagina 10

Pagina 9

Românce extraordinare

"Mircea, fă-tecă lucrezi!"

AMINTIRI…AMINTIRI

Pagina 12

Pagina 11

LECŢIA DEROMGLEZĂ

Frecatulmentei

"Sãrbãtori fericite!" Ultimile zile ale acestui

an cad peste noi precum cuminþe-nia zãpezilor lumii! Ultimile ziledin 2013 se retrag în nevinovãþiaamintirilor. Nu mai facem, ca altã-datã, bilanþuri. Oare de ce? Nuavem pentru ce, ori inerþia deºarteiaºteptãri ne face inutilã orice tenta-tivã de a pune un calificativ valoricacestui an, ce simþim cã ne pãrã -seºte precum fondul anemic al uneipierderi de sânge? Ne împãrþimexistenþa între speranþã ºi deºãrtã -ciune! Între ceea ce fiecare ziaparþinãtoare unui anotimp ne oferãºi problemele ce ne poticnesc paºii.Adicã între ceea ce gândim, dorima ne fi trebuincios necesar ºi ceea cenu putem face. Bucuria a tot ceDumnezeu ne trimte prin fiecare zitrãitã, se loveºte de ceea ce vedemcã se întâmplã! Cu noi, cu ceilalþioameni, cu plante, copaci, animale,aer, apã... Ne-au dispãrut bogãþiileprecum stema din tricolorul purtatîn ultimile zile ale anului 89! Cineputea bãnui a tunci, cã acea gaurã întricolor anticipa dispariþia bogãþi-ilor þãrii noastre? Cât belºug deneputinþã, nedreptate, tristeþe! Totuls-a fabricat pe bandã rulantã, înlaboratoarele în care au trebãluit ceicare au fost aleºi sã ne slujeascãinteresele. Am devenit poporul cucel mai stigmatizant blazon: nepri-cepuþi, leneºi, murdari, pãduchioºi,þigani, cerºetori... Liniºtea existen-

tei noastre este tulburatã de lucrurinefireºti. Ignorarea dreptului de a fi,agresarea zâmbetului, distrugerilefel de fel ºi multe alte nedreptãþi, nearuncã în apatia resemnãrii.Cultura ºi tradiþiile transmise dinneantul existenþei noastre, prin strã-daniile ºi dragostea pentru viaþã ageneraþiilor din care ne tragem,

sunt, pentru ceice le cunosc

sau le intuiesc, reperele spiritualeale unei matrice ce defineºte stareade normalitate. Starea de normali-tate... Mai putem vorbi de aºaceva? De aici vine, în mare parte,durerea ºi suferinþa! Din cu noaº -terea a tot ceea ce a fost, ce ar tre-bui sã fie ºi regretul cã nu maipoate fi! Tot mai multã îngrijorarepentru ceea ce se întâmplã, tot maimultã neputinþã, tot mai multã lipsãde speranþã.

Sunt Sãrbãtori de iarnã!Sunt Sãrbãtori de iarnã?

Da, sunt Sãrbãtori deiarnã!

Printre mãriri de biruri,polemici politice, co ca-

cola, ºomaj, cazinouri,boli scumpe, pariuri

spor tive, dezorien-tãri, supermar -ke turi (cu marfã" d e - a f a r ã " ) ,copii fã rã ori-

zont, ne pu tinþã, dis-perare..., au venit sãrbãtorile!

Acum, în jurul nostru, sunt sãr-bãtorile de iarnã ale acestui an!Existenþa lor este starea de nor-malitate! Aºa precum se întâm-plã sã înfloreascã cireºul, sãningã, sã plouã sau sã zâm-beascã un copil! Avem dato-

ria de a înþelege ºi de a rãmâne înacelaºi crez întru adevãr ºi dreptateîn care ºi-au dus paºii ºi vieþileînaintaºii noºtri. Sã facem sã fie înnoaptea de Crãciun zâmbet ºi sã în -cercãm, dupã ºtiinþa sufletului nos-tru, sã-l motivãm! Suntem departea cealaltã a nedreptãþii!Suferin þa este o virtute ce nu poatefi la îndemâna oricui! Sã neluminãm adevãrul despre noi culumina naºterii Domnului IisusHristos! Exis tãm pentru cã nimicnu este întâmplãtor! Nu suntem ainimãnui! Sã ne întoarcem cu toatãfiinþa noastrã spre Cel ce a fosttrimis pentru a ne cãlãuzi întrumântui re! Sã aºezãm aici toatã pu -terea noastrã de cre dinþã! Bineleeste la îndemâna noastrã, în felulnostru de a gândi ºi simþi.

Vã urez tuturor sãnãtate,li niºte, cât mai multe zile în care sãputeþi exersa cu încredere zâmbe-tul! Doresc sã fiþi pãtrunºi de ade-vãrul acestor dumnezeieºti mo -men te! Sã aveþi puterea de a în -þelege ºi iubi tot ce avem în jur, aºacum Dumnezeu a hotãrât sã fie su -fletul nostru iertãtor ºi bun, atunci,la naºterea noastrã! Sã ningã cucolinde peste toþi oamenii Pãmân -tului!

La mulþi ani, dragimizileni!

Cu dragoste, respect º preþuire,Emil PROªCAN

A mai trecut un an!

ªoferii care circulãpe ºoselele din România ºicare nu ºi-au luat roviniete,trebuie sã se conformeze câtmai urgent, deoarece auto -ritãþile au împânzit þaracu camere de suprave -ghere ºi vor începe sãaplice ºi sã trimitã a -menzi dacã taxa dedrum nu va fi plãtitã.

Pentru a-i i -den tifica ºi a-i amendape ºoferii care circulãfãrã rovinietã, auto ri tã -þile au investit opt mi -lioane de euro pentruachiziþionarea a 63 decamere fixe de supra -veghere, care s-au adã -ugat celor 11 punctefixe de monitorizare cucamere existente, spe -

rând cã încasãrile vor ajungeastfel la 250 milioane de euroanual. Aceste camere desupraveghere sunt amplasatepe cele mai importante dru-muri din þarã, nefiind uitatenici autostrãzile deschiserecent. La trecerea unui auto-mobil prin dreptul camereide supraveghere, numãrul deînmatriculare este fotografi-

at, iar informaþia este trimisãîntr-o fracþiune de secundãîntr-un centru de calcul, undeun operator confirmã cãnumãrul înregistrat automateste corect. Apoi sistemulverificã dacã ºoferul ºi-aplãtit taxa de drum. Dacã nu,va primi amenda acasã, înplic!

ATENŢIE,ŞOFERI! Cel ce nupăstrează

Crăciunul însufletul său,nu-l va găsi

niciodată subun brad de

crăciun!

IMPORTANT!Societate din Mizil angajează

jurist. Trimiteţi CV şi scri soare deintenţie la adresa de e-mailveronicazacu@gmail.com."

Anul XI

ÎNAINTEERA RĂU...DAR ERAMAI BINE!

SCRISOARETRISTĂ

MILIONARIIROMÂNIEI

Pagina 2

PUBLICATIe lunara de informatie, atitudine si educatie Nr 382

MIZILUL

ªTIRIPROPUNERI

Deputatul PSD Vlad Cos -ma a depus în Parlament o propunerelegislativã pentru instituirea tole -ranþei zero din partea autoritãþilorfaþã de braconaj, prin înãsprirea con-sistentã a pedepselor ºi amenzilorpentru toate categoriile de infracþiuniprevãzute în legislaþia actualã. De -putatul PSD Mircea Duºa, ministrual Apãrãrii, propune ca, la nivelulmunicipiilor ºi oraºelor, o arterã prin-cipalã de circulaþie centralã sã poartedenumirea de "1 Decembrie 1918".O altã propunere legislativã ar puteaaduce obligaþia ca imnul naþional sãfie intonat zilnic în ºcoli. În plus,prevede ca drapelul României sã fiearborat "în mod permanent ºi obliga-toriu" pe sediile instituþiilor, precumºi sancþiuni pentru nerespectarearegimului de arborare". MinisterulSãnãtãþii vizeazã compensarea me -dicamentelor pentru pensionarii careau venituri de pânã la 700 de lei. Pelângã sursele de pânã acum, aceastava fi asiguratã ºi de taxa clawback, pelângã sursele de pânã în prezent,respectiv Fondul naþional unic deasigurãri de sãnãtate ºi bugetulMinisterului Sãnãtãþii.

EXPORTRomânia a semnat un pro-

tocol cu China, care stabileºte cãvom exporta în urmãtorii 7-10 anipeste 500.000 de vaci în cea maipopulatã þarã din lume. Cele peste500.000 de capete din rasa Bãlþataromâneascã le vor aduce fermierilorromâni venituri de peste de o jumã-tate de miliard de euro.

RECUPERAREParchetul de pe lângã

Curtea de Apel Alba Iulia a anunþatrecuperarea ºi repatrierea unui tezaurde monede antice din aur, de tipKoson, care provin din siturilecetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei.Piesele au o vechime de peste 2.000de ani. Monedele au fost indisponibi-lizate în urma controlului efectuatautoturismului unui inculpat, cetã -þean român, la intrarea în tunelulFolkestone, din Marea Britanie.Artefactele urmau a fi transportate lao casã de licitaþie din Germania.Con form expertizei numismaticeefectuate, monedele aparþin tezaure -lor sustrase, în perioada 2003-2007din situl arheologic SarmizegetusaRegia, clasat ca monument istoric pelista monumentelor UNESCO.

PREMIUOrganizaþia Mondialã a

Sãnãtãþii a decis cã cel mai curat spi-tal din Europa se afla în România, laBraºov! Poate pãrea o frazã desprin-sã dintr-un roman SF, dar nu estedecât purul adevãr. Meritul pentrupremiul oferit spitalului "Sf. Con -stantin" din partea OrganizaþieiMondiale a Sãnãtãþii îi revine echipeiconduse de doctorul Andreea Mol -dovan.

TOP Ionuþ Budiºteanu, adoles-

centul român care a câºtigat anulacesta marele premiu al celui maimare concurs internaþional de ºtiinþãpentru tineri, Intel ISEF, a fost inclusrecent de revista americanã Time,într-un top 16 al celor mai influenþiadolescenþi ai lumii, în 2013, fiindclasat pe locul 9. Ionuþ Budiºteanu,geniul din Vâlcea, a devenit cunoscutpe plan internaþional dupã ce a pri -mit, în mai 2013, în SUA, marelepremiu ºi 75.000 de dolari pentrucrearea unui model viabil de autove-hicul low-cost fãrã ºofer.

c

Era prin februarie, cam pevremea când încã se risipeau noriiprafului de puºcã ºi ai tãmâii arseprin cimitire... Mintea încerca, ºi înmare mãsurã chiar izbutea, sã seobiºnuiascã cu schimbãrile, darsufletul era plâns, cernit ºi mãcinatde incertitudini. Privind cu durere,resemnare sau furie distrugerileprovocate de zelul incalificabil in -dus Armatei ºi nefericiþilor "re -voluþionari" ocazionali de ordinelecontradictorii ºi ciudate venite "desus", nu încetam sã ne întrebãm:"De ce, Doamne, tocmai noi, ro mâ -nii, cei care am dus-o cel mai greusub comuniºti, a trebuit sã plãtimacest sângeros preþ al libertãþii?" ªinu era singura întrebare care nebântuia, dar era primordialã...

"De ce agenþiile strãine deºtiri titrau alarmate cã în Româniaexistã peste 60.000 de victime alerepresiunii comuniste, când reali-tatea era foarte departe de adevãr?Atâþia oameni trebuiau sã moarã?Pentru a demonstra ce?"... "De ce a

fost "sinucis" ministrul Apã -rãrii?"... "Cine l-a adus (chemat) laTVR pe Iliescu, însoþit de Voican,Roman ºi ceilalþi "revoluþionari"sau aºa prevedea scenariul"?... "Dece a fost grabnic "judecat" ºi execu-tat cuplul Ceauºescu?"... "Undesunt "teroriºtii", vii sau morþi?"..."De ce a trebuit omorât generalulGuºã? Ce se întâmplase cu ade-vãrat în "Noaptea generalilor?"..."Cui îi era adresat ordinul "Opriþimãcelul!" al generalului-spion Mi -li taru ºi ce presupunea acesta?"..."Cine ameninþa România sau peau torii loviturii de stat, pentru caIliescu sã cearã ajutorul militar alMoscovei?"... ªi foarte multe alteleasemenea.

Nu era deloc neobiºnuit cadupã asemenea evenimente ºitransformãri sã ne punem întrebãri,ciudãþenia mare era cã ni le pu neamdoar între noi, ºi tot noi cãutamrãspunsurile cele mai potrivite,care, la rândul lor, nãºteau alteîntrebãri. Normal era sã adre sãm

aceste întrebãri celor care condu -seserã "balul mascat", celor care a -veau toate rãspunsurile, dar teamade repercusiuni, adânc înrãdãcinatãîn fiinþa noastrã de cãtre structurilerepresive ale comunismului, ne îm -piedica sã facem asta. Dar acum nemai împiedicã oare cineva sau cevasã cerem aflarea adevãrului? Maiconvine cuiva aflarea adevãrului?Poate doar celor gârboviþi deasupracrucilor din "cimitirele eroilor"...

Într-un ritm ºi de o ma -nierã surprinzãtoare, viaþa reveneala un normal cu care nu eram o biº -nuiþi. Galantarele alimentarelor ºiraf turile magazinelor gemeau de lu -cruri la care românii visaserã ne -contenit ani de-a rândul, ºi la careaveau acum acces limitat doar debanii din buzunare, mass-media era"regina balului", um plându-ne min - tea cu toate aiurelile ºi tarabele cumaculaturã, iar românii, cu pa ºa -poartele în buzunar, colindauEuropa.

ªi în aceastã euforie ge -

neralizatã ºi falsã prosperitate,parcã de nicãieri, a apãrut una din-tre cele mai surprinzãtoare con-cluzii, probabil emanatã de îm bui -baþii momentului, a acelora care ºipe vremea "împuºcatului" nu dus-eserã lipsã de nimic: "DacãCeauºescu ne dãdea mâncare, cãl-durã ºi mai multã libertate, ºi acumera bine, nevãtãmat ºi în frunteaRomâniei!". Cum? Doar în atât aconstat "victoria revoluþiei"? Sãdevenim debuºeul ciurucurilorEuropei ºi cãlãtori într-o Europãcare deja începuse sã ne priveascãcu suspiciune ºi, uneori, dispreþ?Halucinant ºi trist!

Au urmat "Golaniada",cele trei mineriade, "primele alegerilibere ºi democratice", falimentareaºi devastarea þãrii, pierderea lo -curilor de muncã, ºomajul, sãrãcia,emigraþia... ªi abia atunci am rea -lizat cã singura concluzie era: "Ne-au dat ce-am cerut... Ne-au luat totce-au vrut!".

ªtefan AVRAMESCU

Pagina 2

ÎNAINTE ERA RĂU... DAR ERA MAI BINE!

Am fost câteva sãptãmâniîn România, acasã, dar nu mi-amimaginat la ce dimensiuni a ajunspolitichia. O patimã. O boalã. Undezastru. O fi exagerat Caragialecând i-a fãcut pe români rude curevoluþionara Miþa Baston? Ori cucine vorbesc, la orice emisiune TVmã uit, toþi îi dau lecþii primului-ministru ce ºi cum sã cârmeascãbarca þãrii. Fiecare emanã cã dacãel ar fi prim-ministru, uite ce-aºface, uite ce-aº drege. Dacã îl între-bi cu ce se ocupã, imediat îþirãspunde: "Cu politica, domnule,cu ce vrei sã mã ocup!?". Oareoameni ca Ion Cristoiu, care aparzilnic pe sticlã, nu se uitã în oglindãºi nu se întreabã: "De 24 de ani totfac educaþia maselor, cum dracu'de n-a învãþat nimeni nimic de lamine?! Oare nu ºi eu le-am strâm-bat minþile?". O altã emisiune senumeºte "Profesioniºtii", care de20 de ani bate apa în piuã! Pãi dacãRomânia avea atâtea sute de profe-sioniºti, era departe!

Dar ºi acest subiect e

floare la ureche pentru "analiºtiipolitici" aflaþi la orice colþ de stra -dã. Mi-e ºi fricã sã mã mai întâl-nesc cu vreo cunoºtinþã. Fiindcã laorice problemã, românii îþi rãspundprompt, fãrã sã se gândeascã. Ei aurãspunsuri pentru tot, la toate, ca ºichibiþii microbiºtilor din Ciºmigiu.

Ba am citit recent un arti-col în care se dãdea ca sigura"cãderea lui Ponta" dupã vizita luiîn SUA, iar faimosul site de dezin-formare ziare.ro dãdea alarma cãBiden l-a cãutat "urgent" la telefonpe Bãsescu, sã-i spunã o bârfã, casã aflãm ulterior cã nu despre Pon -ta era vorba, ci despre Deveselu.

E bucuria nebunilor sãcadã un prim-ministru. Româniafuncþioneazã cu un preºedinte de -mis, care declarã cã "lumea nu sepoate imagina fãrã marinari", si -gur, nu se poate imagina ºi fãrãbeþivi, dar fãrã politicieni ca el sepoate imagina, o, câte nu se potima gina! Românii sunt toþi pri-cepuþi la politicã, dacã s-ar putea,ar face alegeri din trei în trei zile.

Pentru ei, nu e bun nimeni. Fiecaree mai bun ca premierul abia ales.Toþi sunt prim-miniºtri!

Acum Ponta a venit cumesaje noi din America, o þarã carestã cu faþa spre viitor. ªi Ponta afost atins de acest suflu. A venit cuochii spre viitor, într-o þarã carepriveºte numai în pãmânt sau întrecut. Are dreptate când a spus cãe timpul sã se termine aceastãtranziþie postcomunistã! Ajunge 50de ani de comunism ºi 24 de post-comunism! Dar elanul acestui om,alimentat de o realitate fantasticã,de o civilizaþie adevãratã, s-a izbitde realitatea din România, o reali-tate cu feþe ca a lui Bãsescu, ca auneia Pora sau ca a fantomei CTP,oameni care emanã energie nega-tivã, numai ºi când îi vezi.

Þara nu poate înaintaniciun pas cu astfel de cârcotaºi,cãrora nu le place nimic, care nu aurãbdare sã-ºi exercite un om ofuncþie, care vâneazã tot ce miºcã.Nu am auzit o voce care sã-lsusþinã pe Ponta, care vrea ca

România sã iasã din groapã, sã sealinieze încotro merge lumea. Darindiferent cine e prim-ministru, ro -mânii au necaz pe el, cã nu sunt ei,fiecare, prim-ministru. Nu ºtiu de -cât sã se hlizeascã, nimeni nu maimunceºte, toate instituþiile trãiescpe banii de la FMI. Pânã când?

Poate ºi americanii au ovinã, fiindcã nu-ºi fac cunoscutãmai bine realitatea în România. Înafarã de entertainment, românii nuºtiu nimic despre America. Ro mâ -nii sunt specialiºti în greve, în pro -teste. De ce nu protesteazã împotri-va lenei, a pomanagelii? Împotrivafaptului cã de vineri de la orele 14ºi pânã luni la orele 8, salariaþii auliber? Cred cã niciun român neum-blat nu-ºi închipuie cât se mun -ceºte în America! Poate de aceea,când aud de americani, românii facurât, aºa cum fãceau ieri când au -zeau de ruºi, iar alaltãieri de turci.

Dacã avem o þarã numaide prim-miniºtri, care ºtiu ce tre-buie fãcut ca România sã nu maifie comparatã cu Burkina Faso, dece e "atâta jale-n case", ca în poezialui Octavian Goga?

Grid MODORCEA, Germania

O populaţie de prim-miniştri

EDITORIAL

Nu vã recomand sã citiþipânã la capãt acest articol: s-arputea sã vã enervaþi ºi sã trageþi oînjurãturã româneascã, în totalãopoziþie cu divinitatea ºi demneleintenþii ale preafericiþilor demnitari.

Existã evaziune fiscalã,dar ºi evaziune legalã. Ca sã nu fiuprost înþeles, de la bun început pre-cizez cã nu propun impozitareacredinþei ºi, din acest punct al textu-lui, vã rog sã faceþi alãturi de mineexerciþiul separãrii divinitãþii dereprezentanta ei printre noi -Biserica. Nu neg niciun momentharul, vocaþia, curãþenia moralã aprelaþilor care au adus luminã în

comunitãþile lor, dar nici nu gene -ralizez aprecierea pozitivã.

Vorbesc aºadar despreinstituþia numitã Bisericã. Instituþiacare face profit de pe urma cre -dinþei. Cãci Biserica Românã, cucei peste 20.000 de angajaþi ai sãi,plãtiþi parþial de cãtre statul român,este o afacere. În 2011, Patriarhia aavut un profit de 6,6 milioane deeuro, în acelaºi an McDonald'sRomânia înregistra un profit dedoar 4,2 milioane euro, iar - sã luãmun exemplu dintr-o industrie de realsucces - Alpiq Romenergie SRLcâºtiga 6,28 milioane de euro.

Biserica este o afacere.

Una care este scutitã de impozite.Biserica, în esenþã, vinde încredereºi se confundã cu ea. ªi acesta esteprodusul pe care îl cautã un poporlipsit de speranþã, ce e dispus sãplãteascã un loc în altar, avânddeplinã încredere cã apropierea deDumnezeu are de-a face numai cudistanþa dintre el ºi clopotniþã.Poate cã e bine aºa, în absenþa unuistat în care sã crezi, a unor lidericare sã-þi ofere confortul ºi liniºteacã intelectual ºi moral sunt în staresã-þi facã viaþa mai bunã.

Cineva trebuie sã ocupelocul lãsat liber, dar asta este deja oaltã discuþie. În momentul în care

principalul dealer de încredere dinaceastã þarã intrã numai, aºa, adusde un ziarist pe sub buza de sus aministrulul ce taxeazã ºi umbra, nudoar contribuabilul, lucrurile rapidsunt puse la punct: "Legat de scuti -rile care se acordã pentru culte, nus-a pus în discuþie, nu am discutatlegat de mãsurile fiscale pe aceastãzonã", spune domnul Chiþoiu, spe-riat cã a deranjat moaºtele fisca -litãþii. Este singura certitudine adomnului ministru. În rest, certitu-dinile le avem noi: ºtim cineplãteºte factura la gaz ºi electrici-tate, la benzinã ºtim noi cineplãteºte mai mult la pompã.

Claudiu PÂNDARU

Impozităm stâlpii, niciodată crucea!

Publicaþie editatã de Asociaþia Culturalã“Agatha Grigorescu Bacovia”

S.C. EXCELLTIPO S.R.L.Telefon: 0760 530 430

E-mail: office@excelltipo.ro

DTP:ADRIANA POPA

adyzest@yahoo.com

REDACŢIA TEHNOREDACTARE

ISSN 2344 - 0260 ISSN-L 2344 - 0260

ŞTEFAN AVRAMESCU - redactor şefStrada NICOLAE BĂLCESCU, nr. 217

Telefoane: 251 011250 3400766 329 293

E-mail: publicatia_mizilul@yahoo.com

Pagina 3 MIZILUL

PREMIUComisia Europeanã a

premiat o localitate din România,pentru turism accesibil per-soanelor în vârstã ºi celor cu nevoispeciale. Este vorba despreJurilovca, din judeþul Tulcea, carea fost premiatã alãturi de alte 18localitãþi europene.

TAXEPrimarii vor putea mãri

oricât doresc taxele pe proprietateimpuse persoanelor fizice, potrivitunui angajament al Guvernului înfaþa FMI. Mãsura urmãreºte redu -cerea riscului acumulãrii de arie -rate ºi a înregistrãrii de deficit lanivel teritorial. Într-un proiect demodificare a Codului Fiscal, searatã cã edilii vor putea mãri ta -xele ºi impozitele peste limitamaximã actualã, de 20%, aceastapãstrându-se doar în cazulfirmelor.

COMOARĂRomânia este o þarã bo -

gatã în resurse. Dincolo de bogãþi-ile precum gaze de ºist sau aur,România are o adevãratã comoa -rã: terenurile agricole. Deºi pre -þurile medii ale acestora au crescutcu aproape 60% în ultimii doi ani,preþurile de la noi se menþin de ladouã pânã la opt ori sub cele dinmajoritatea statelor europene

AVERESuveranul României,

Re ge le Mihai, se aflã în topulmilionarilor. Potrivit Top 300Capital, Casa Regalã s-ar afla pelocul 72 în topul bogaþilor dinRomânia. Dupã ce doar o micãparte a averii, trecutã prin decretîn proprietatea statului în 1948, i-a fost retrocedatã, regele Mihai aurcat pe locul 72 în Top 300Capital, cu bunuri estimate la 60-62 milioane de euro.

BĂNCIING, Raiffeisen, Banca

Tran sil vania ºi BRD SocieteGenerale sunt bãncile cu cea maibunã reputaþie din România!Potrivit unui studiu al companieide cercetare de piaþã GfK, peste60% din populaþia urbanã banca -rizatã are ca bancã principalã unadin cele patru instituþii de credit.

DECIZIECurtea Constituþionalã a

decis cã limba oficialã a Repu -blicii Moldova este "limba ro -mânã, nu limba moldoveneascã înbaza grafiei latine". Decizia CurþiiConstituþionale de la Chiºinãu anemulþumit rusofonii din Repu -blicã, mai puþini numeric decâtromânii, ºi a determinat o primãreacþie a Moscovei. ªeful Co -misiei pentru Afaceri Externe dincadrul Parlamentului rus, a de -clarat cã aceastã decizie reprezin-tã încã un pas spre despãrþirea deTransnistria. Aºa-zisa RepublicãTransnistreanã se aflã pe malulstâng al Nistrului ºi este dominatãde o populaþie rusofonã. Rusia îºiare aici baze militare, iar Guver -nul este un satelit al Moscovei.

FENOMENCum 1 decembrie a picat

anul acesta într-o duminicã, ulti-ma lunã din 2013 va avea cinciduminici, ceea ce este un feno -men rarisim în istorie. Cercetãtoriiau calculat cã decembrie cu cinciduminici este un fenomen care sepetrece doar o datã la 824 de ani.În decembrie 2013, românii voravea 12 zile libere, opt în week-enduri ºi patru în cursul sãp-tãmânii.

ªTIRI

c

Cea mai frumoasã ºisolemnã paradã militarã din istoriaprezentului ºi cel mai frumos gestînfãptuit de Ziua Naþionalã aRomâniei: arborarea drapeluluinaþional pe Vârful Parângul Mare(la cota 2.519, de cãtre jandarmiimontani hunedoreni, dupã un drumde ºapte ore prin zãpadã viscolitã, lao temperaturã sub 0 grade Celsius).Citând pe Comandor (r), prof. univ.dr. Ion Giurcã, pe întreg cuprinsulÞãrii, Ziua Naþionalã a fost sãrbã-toritã "cu solemnitatea ºi sobrietateanecesarã ºi fireascã ºi, împotrivatuturor vicisitudinilor conjuncturale,nu au fost prilejuri de urã, încrân-cenare ºi dispute sterile, care sãgenereze imagini ºi discuþii nedemnepentru Ziua României". Nu putem,totuºi, ignora realitatea, pentru cã,precum Ianus, ea are douã sau maimulte feþe, nu tocmai curate. Astfel,mã întreb ce-a cãutat la tribunãNicholas Michael Medforth-Mills?Eventual îºi putea petrece timpul lacoada la sarmale, la fasole cu ciolansau la þuicã! Cu toatã încãrcãturalui, 1 Decembrie n-a fost atât de fas -cinant pentru unii colegi de breaslã,care s-au ocupat de ciobanii "oaie-

rless" sau au dat Ziua Naþio nalã pesuferinþa lui Bote, aflat în doliu dupãmoartea dihorului de 5.000 de euro,tratat în Franþa, mort ºi îngropat totacolo. Ãsta da subiect de presã!Vedeþi ºi dumneavoastrã unde a a -juns societatea noastrã! Cu adevãratexistã "o convergenþã de interese"între informare ºi manipulare, cumexistã între Bucureºti ºi Beijing.

Pe lângã "promovareaschim burilor la nivel înalt", dra -gostea cu China a îmbãtat de-a bine-lea ºi-a dat pe spate conducerea de laBucureºti. Cu un ochi la Oltchim ºicu celãlalt la vacile româneºti, pre-mierul chinez ne-a promis instalaþiiºi tehnologii avansate, infrastructurãºi altele chinezãrii, unele luate cucopy-paste, contra 500.000 bovine ºialte produse agricole, pe care le vorprimi ca bonus. Despre ce infra-structurã vorbeºte premierul chinez,pentru cã eu nu cunosc niciuna con-struitã de chinezi în Europa. A, da,existã o tentativã de autostradã înPolonia, unde s-au ales cu reziliereacontractului din cauzã nelivrãrii lastandarde de calitate! Câtã încrederesã ai cã vor face treabã bunã îndeplasare, când au o cazuisticã tra -

gicã. În România, în luna septem-brie, una din marile companiichineze de construcþii s-a retras dincursa pentru Autostrada Comarnic-Braºov, pentru cã, potrivit revisteiCapital, dorea sã aducã materiale ºimuncitori din China. Ei, dragii mei,limba rusã a intrat demult în crepus-cul, engleza plictiseºte, aºa cã, tri -miteþi-vã copiii sã înveþe chinezã!Deh, nu se ºtie. Va fi o condiþie sinequa non în dosarul de angajare pestecâþiva ani! […]

Încântat, nevoie mare,potrivit propriei declaraþii, cã susþineun discurs în "cea mai mare clãdiredin lume în care funcþioneazã unpar lament", premierul chinez, decum a pãºit înãuntru, a dat-o în barãcu "solemnitatea, înþelepciunea, for -þa ºi aspiraþia poporului român", pecare, cicã, le-ar fi simþit între aleºi.În Palatul Parlamentului? Sã nu-i fitrecut lui pe la nas nicio palã deipocrizie specificã parlamentarilorromâni? Stupidã periuþã, domnuleLi Keqiang! "Forþa ºi aspiraþia po -porului român" aþi fi simþit-o în mij -locul românilor, cocoºaþi de biruri ºide sãrãcie! Da, dragostea cu Chinaare ºtate vechi, iar prietenul vechi e

ca vinul vechi. Cu cât e mai vechi cuatât e mai bun de dat la întors. Câtpriveºte mult proclamata cooperarecu Europa de Est ºi cu U.E., atâtGer mania cât ºi China trag cu praº -tia în geamurile bãtrânei Europe!Reînnoirea relaþiilor cu China vademara afacerile cu porci, instalaþiieoliene, vite ºi trenuri, în condiþiileîn care România are la con ducerecopiloþii F.M.I, care mizeazã numaipe austeritate, moneda lor favoritã.Când guvernul a reînnodat acordulcu F.M.I., a acceptat sã împartã con-ducerea þãrii cu organismul-vampir.Tocmai de aceea nu existã o strate-gie de redresare naþionalã! Prioritateau indicaþiile unor funcþionari strãi-ni, care mânuiesc finanþele lumii,inclusiv pe ale noastre ºi care, iatã,nu-ºi mai iau piciorul de pe pedalade frânã a României. […]

Românii se zbat în sãrãcieºi doar la buzunarele lor rupte seumblã tot timpul, iar aleºilor locali lise mãresc salariile destul de mari ºiaºa. Pentru ãºtia sunt bani!Profesorii, medicii, copiii, pensio -narii ºi categoriile defavorizate, careîºi duc traiul pe caietul cu datorii,sunt irelevanþi pentru Guvern!

Maria Diana POPESCU Corespondenþã din Stuttgart de la

revista Agero www.agero-stuttgart.de

Imediat dupã evenimenteledin decembrie 1989, câþiva intelec-tuali ºi dizidenþi de marcã observaucã tot ceea ce se dorea a fi revoluþiese stingea în "sindromul Iliescu"doar pentru cã aceia care încã jubi-lau în stradã îºi gãsiserã satisfacþiiimediate ºi definitive în schimbarealui Ceauºescu cu un alt comunist cufaþã mai umanã. În redacþiile câtorvaziare, mult mai lucide decât vulgulzgomotos, se lansa avertismentul cãprin Ion Iliescu revoluþia a fost con-fiscatã. Ecourile s-au stins ºi ele îneuforia unei victorii amãgitoare ºiideologii specialiºti în psihologiamul þimilor, vulpoi neocomuniºtideghizaþi în sfãtuitori de bunã cre -dinþã, dacã nu în consultanþi bine -voitori, au avut grijã sã punã pro -blemele continuãrii revoluþionare peo linie uºor de controlat; linia sciziu-nii opþiunilor, prin care gloata seîmpãrþea în douã mulþimi contrariice trebuiau doar ferite sã nu seostilizeze.

Metoda era îndelung exer-satã de foºtii comuniºti ºi era deacum un simplu exerciþiu de mani -pulare. ªi în timp ce pãrþile mãcinaucontroverse, profitorii se îngrijeaude marea privatizare din fostaeconomie socialistã. Ruina nu seîntrezãrea încã din euforia defu -lãrilor, fiecare apucând câte ceva dinfirimiturile marelui festin ce aveacurând sã contureze deja noua clasãpoliticã, cu potenþaþii ei, care astãzi,iatã, au insomnii ºi coºmaruiri îndosarele DNA. Marile fraude selegalizau la scurtã vreme în legileprivatizãrii, amânând adevãrateleacte de justiþie istoricã sine die, mariidezmoºteniþi ai naþionalizãrilor abu -zive resemnându-se cu insignifiantegesturi tardive.

Cei care controlau de faptmarea privatizare ºtiau cã nu vor ficonsecinþe dacã se vor înfrupta dineconomia socialistã ºi erau rezervaþifaþã de ceea ce fusese confiscat dinproprietatea burghezã revendicabilã.Confuzia îi împãrþise pe români îndouã mulþimi care ieºiserã din oricecontradicþie ºi mergeau de acum îndirecþii diferite: pragmaticii ºi naivii.Unii tãceau ºi se înfruptau, iar

ceilalþi mai clamau, tot maistingheri, principii ºi idei într-un dia-log surd cu Ion Iliescu, spulberaþi încele din urmã prin ungherele tãceriide mineriadele proletariatului orb,dar uºor manipulabil.

Pe acest fond, ascensiunealui Victor Ponta este, conjunctural,destul de facilã, dar noul premiereste trezit de organismele UE la rea -litate, chiar dacã rãmâne destul detimid, dacã nu cumva echivoc, une-ori duplicitar, în decizii de mareangajament. ªi tot sub vizorul UE,puterea judecãtoreascã este chematãsã îºi dea examenul de maturitate.Soluþiile în dosarele "grele" ar puteaspãla ruºinea din anii imixtiuniipoliticului în jusiþie, chiar dacã ºiastãzi condamnaþii de marcã maistrigã aceeaºi lozincã a rãfuielilorpolitice prin dosare DNA dirijate detot mai absentul Traian Bãsescu.

Ce s-ar fi întâmplat totuºidacã în decembrie 1989 Ion Iliescuar fi avut ghinionul sã fie plecat laVladivostok ºi sã rãmânã acoloînzãpezit vreo lunã? Evident, cã edoar o fantezie. Ion Iliescu trebuia sãfie la Bucureºti, iar ieºirea lui în faþãsã parã o simplã întâmplare pentru

unii ºi o necesitate pentru alþii. Ce s-ar fi întâmplat însã dacã miºcãrilerevoluþionare ar fi continuat cuaceeaºi vigoare dupã 25 decembrie?Ar mai fi fost recunoscute diplomeleabsolvenþilor de la "Stefan Gheor -ghiu"? Ar mai fi ieºit în faþã atâþiasecuriºti cu certificat de castitate,dacã nu ºi cu certificate de revo -luþionari? Am mai fi avut un partidaºa de puternic ca PSD? Am mai fiavut un electorat aºa de concentratpe stânga? Am mai fi avut un "capi-talism de cumetrie", cum a fost elmai apoi stigmatizat? Am mai fiavut torþionari care sã sfideze tole -ranþa ortodoxã? Cum ar fi arãtat isto-ria noastrã recentã?

Aºadar, "revoluþia confis -ca tã" nu a fost o idiosincrazie in te -lectualistã, ci o observaþie raþionalã,lucidã, mânatã în penumbra propa-gandisticã, dar ale cãrei consecinþese resimt ºi acum, la aproape un sfertde veac dupã Ceauºescu, în nevoiafireascã de echitate. "Revoluþia con-fiscatã" nu este o nostalgie ºi nici odefulare a unor porniri revanºardereprimate, ci un prilej recurent dereflecþie, niciodatã tardiv.

Iulian CHIVU

În 1994, China a întins omânã României, prin vizita pre-mierului de-atunci la Bucureºti. N-am ºtiut sã profitãm. În 1999, pre -ºedintele Emil Constantinescu des -chidea uºa Chinei pentru România.Din nefericire, din nou nu am fostpregãtiþi sã trecem prin ea. În 2004,premierul Nãstase se punea în pericolfizic efectuând o vizitã în China, întimpul epidemiei de SARS, cumpli-ta gripã asiaticã. Nãstase îºi pregãteaasaltul asupra Chinei, în viitoarea sacalitate - pe care era convins cã o vaobþine - de preºedinte al României. Îndecembrie 2004, odatã cu venirea luiTraian Bãsescu la Cotroceni, relaþiileau îngheþat.

Premierul Ponta a fãcut ungest curajos în acest an. În iulie, s-adus în China, unde s-a întâlnit cu pre-mierul ºi preºedintele. Astãzi, pre-mierul Li Keqiang a sosit la Bu -

cureºti, pentru a se întâlni nu doar cuPonta, ci ºi cu ºefii guvernelor a pesteo duzinã de state Central ºi Esteuropene. Categoric, dupã summit-ulNATO de la Bucureºti, din 2008,aceasta este cea mai importantã acþi-une de politicã externã ºi, probabil,cea mai importantã acþiune econo -micã, de la Revoluþie încoace, cuexcepþia admiterii României în UE.

Dacã ar fi sã luãm în calculnumai aceastã acþiune, mandatul luiPonta ca premier nu s-a desfãºuratdegeaba. Premierul Li nu a venit înRomânia singur, ci împreunã cureprezentanþii a 300 de companii, ce -le mai multe internaþionale, cu cifrede afaceri de zeci de miliarde dedolari. Vizita este atât de importantãîncât, în mod paradoxal, a provocat oreacþie virulentã a Bruxelles-ului.Într-un comunicat oficial, acesta acondamnat iniþiativa Bucureºtiului,

afirmând cã RP China trebuie sãdialogheze cu Bruxelles-ul ºi nu doarcu o parte a Europei prezentã pentrutrei zile la Bucureºti.

Îmi doream enorm ca vizitasã nu fie umbritã de vreo reacþienecontrolatã a preºedintelui TraianBãsescu, cel care l-a criticat în varãpe Victor Ponta "fiindcã s-a dus înChina fãrã mandat". Între timp, dlBãsescu nu s-a putut abþine ºi a con-vocat, aberant, CSAT-ul. În Am ba -sada Chinei la Bucureºti toþidiploma þii vorbesc la perfecþie limbaromânã. Cu siguranþã, jocurile poli -tice de la Bucureºti nu sunt în niciunfel strãine Beijing-ului. ªi totuºi, ungest necontrolat de genul "trimit bu -getul la CSAT sau Curtea Con -stituþionalã" putea sã mai întârzie cuun an demararea investiþiilor.

În noiembrie 2013, se pe -trece la Bucureºti ceea ce ar fi trebuitsã se întâmple în urmã cu opt ani.Bine ancoratã în NATO ºi UE, Ro -

mânia ar fi trebuit sã priveascã spreEst, spre China ºi Rusia. Întârzierease mãsoarã în reduceri substanþialede PIB, în pierderea a sute de mii delocuri de muncã, în absenþa auto -strãzilor ºi a centralelor energetice.

Ca un bãtrân ziarist care avi zitat ºi China ºi America, îmi rã -mân în minte douã fraze. Prima, esteaceea rostitã de vicepreºedintel JoeBiden în octombrie la Casa Albã, laîntâlnirea cu Victor Ponta: "Victor,ce vrei sã faci cu România?" A doua,este declaraþia premierului Li: "Re -laþiile chinezo-române sunt excep -þionale".

România nu poate fi unpartener egal nici cu SUA, nici cuChina. Cine crede acest lucru esteridicol. ªi, totuºi, civilizaþia de 5.000de ani a Chinei s-a vãzut foarte bineîn declaraþia premierului Li faþã desuperioritatea uºor dispreþuitoare avicepreºedintelui Biden.

Bogdan CHIRIEAC

SOLEMNITATEA, ÎNŢELEPCIUNEA ŞI FORŢASUNT ALE POPORULUI, DOMNULE LI KEQIANG!

Revoluţia confiscată

China, după 20 de ani

Pagina 4MIZILUL

O bonã muºcã dintr-oparã, scuipã bucata ºi o dã s-omestece copilului de care aregrijã. O bunicã se plimbã cubãþul în mânã ºi îl plezneºtepeste degete pe nepoþelul carevrea sã exploreze lumea, ca sã îlînveþe sensul expresiei „Nu evoie!“. O mamã îi strigã, de pebanca pe care mãnâncã seminþe,copilului cocoþat pe o scarã "Dã-te jos de acolo, cã te strâng degât!"

Sunt atitudini culese deprin locurile de joacã prin caream trecut, atitudini care ni se par,fiecãruia dintre noi, revoltãtoare.Trusa de vorbe si fapte din carecomunitatea de mãmici, tãtici,bunici, bone, unchi, mãtuºi orivecine îºi extrage uneltele educa-tive include însã ºi alte actiuni ºiexpresii, care ar trebui sã ridicemãcar o sprânceanã, dar care nuderanjeazã pe nimeni. Cine sepoate supãra pe vecina de treabãcare avertizeazã un copil care nue al ei: "Nu mai face, mamaie, înPampers, cã râde fetele de tine!Fã la oliþã"? Cine ciuleºte o ure-che când un pãrinte grijuliu ºiocupat îºi ameninþã cu vocejoasa copilul: "Dacã nu vii acum,te las în parc!"? Cui i se pare ciu-

dat sã audã cum o mamã ener-vatã îl ceartã pe un nãzdrãvan,zicându-i: "Nu te mai iubesc, numai eºti copilul meu!" E ºi nor-mal, sunt momente când acestecuvinte, adânc înrãdãcinate înfilozofia noastrã de educaþie, îºiaºteaptã rândul pentru a ieºichiar ºi de pe buzele noastre, înciuda faptului cã n-am vrea sã lespunem niciodatã.

Aceste cuvinte tocite,pe care nu le credem cu ade-vãrat, taie adânc în inima copi-ilor. Îi învãþãm cât de importanteste limbajul, îi aplaudãm pentrufiecare cuvânt nou învãþat, însãne aºteptãm sã nu ne ia atât de înserios când ne aud spunând cevaatât de grav precum "dacã nu tecomporþi bine, te pot abandonaoricând!". În loc sã îi construimunui copil încrederea în sine, i-ozdruncinam, arãtându-i din capullocului cã nici mãcar dreptul luiprin naºtere, dragostea pãrinþilor,nu este ceva care i se cuvine atâtde uºor.

Ne enervãm apoi, animai târziu, dacã e un bleg cãruiaîi mãnâncã câinii mãmãliga dinmânã, dacã parcã are prune-ngurã când vorbeºte pe scenã laserbare, dacã nu ºtie ºi el o

poezie cap-coadã. Ne enervãm,fireºte, de faþã cu el, ºi ne simþimîndreptãþiþi sã-i amintim cã alþicolegi de-ai lui sunt mai buni laînvãþãturã, vorbesc mai frumos,stau mai cuminþi la ore. În loc sã-l ajutãm sã afle cine este cu ade-vãrat, îl punem în situaþia de aafla cu ce este mai prejos decâtalþii ºi îl învãþãm încet-încet cãnu poþi fi fericit, atâta vreme câteºti mai prejos.

Ne simþim rãniþi, dacãrezultatele la ºcoalã o iau în josºi ne aducem aminte cum ne-amsacrificat ºi i-am oferit totul,cum nu l-am pus sã spele niciofarfurie ori sã dea cu un mop pejos. Greºeala adultului, spun psi-hologii, pentru cã tocmai fãcândaceste lucruri simple ar fi învãþatºi ce înseamnã disciplina ºiresponsabilitatea într-o salã declasã. Iar greºeala continuã când,în loc sã aflãm ce merge prost,dar ºi care sunt lucrurile la carecopilul strãluceºte, îl avertizãmcã va ajunge sã mãture strãzile ºiforþãm soluþii radicale acolounde ºtim cã ne lovim de o uºãînchisã cu îmbufnare.

Puþini oameni mari segândesc însã la asta! Cei maimulþi au în cap ºi inimã doar cât

au dat pentru ca povestea vieþiilor, adesea plinã de dezamãgire,sã se schimbe odatã cu generaþiaurmãtoare. Cât au sacrificat pen-tru satisfacþia de a putea spunecã, deºi au trãit în fiinþa lor neîm-pliniþi si neîmpãcaþi, au creat oaltã fiinþã cu o existenþã strãluci-toare. ªi cât de dezamãgiþi suntcând nu se întâmplã deloc aºa.

Mi se pare foarte greusã fii copil, chiar mai greu decâtsã fii pãrinte, în condiþiile în careoamenii mari îºi pun atâtea spe -ranþe în tine ºi îþi lasã þie misi-unea de a aduna fragmentelevisurilor lor stinse, de a face dinele poveºti cu happy-end. Mi separe împovãrãtor sã trãieºti subpresiunea comparaþiilor, a aºtep-tãrilor uriaºe, a duritãþii verbalefolosite cu scopul de a motiva.Sã trãieºti simþind cã adulþiiaºteaptã cumva de la tine proprialor mântuire... Cred cã nu eneapãrat greºit, cã, în momentulîn care ai un copil, te poþi salvade lucrurile care te împovãreazãde o viaþã. Însã nu prin el, ci cuel! Încercând sã vezi lumea prinochii lui, încercând sã retrãieºtitotul de la început ºi sã reaºezi,pe baze corecte, tot ce propriiitãi pãrinþi ori propria experienþãde viaþã te-au învãþat greºit.

Raluca ION

Un text postat pe inter-net, condamnã celebrarea Hallo -ween-ului ºi implicarea copiilorîn cadrul pregãtirilor ce au loc cuocazia acestui eveniment. Citin -du-l, se încumetã cineva sã dea oreplicã acestui disperat strigãt dealarmã?

"Dragi pãrinþi, stimaþiprofesori, vã scriu eu, copilulanului 2013, dintr-o Românie deimport, cu sãrbãtori de import,legi de import, programe TV deimport, suflete de import... Înfiecare an, pe data de 31octombrie, se schimbã ceva înviaþa mea. Celebrez moartea.Întunericul. Groaza. Sub tutelavoastrã, încep pregãtirile intensepentru Halloween, un fel de

"sãrbãtoare", de fiecare dataparcã tot mai înspãimântãtoare.

În preajma a cestei zile,vã vãd pe voi, cei mari, compor -tându-vã ciudat, de parcã n-aþimai fi voi înºivã. Cheltuiþi banipentru a pregãti hainele de galãale morþii, iar pe noi, cei mici, neinvitaþi sã luãm parte, alãturi devoi, la acest carnaval terifiant.Pe rând, noi devenim draci,

vampiri, monºtri,vârcolaci ºi vrãji-toare, întrecându-ne parcã în sa -dism, rãutate,cru zime ºi cin-ism. Cum de nuînþelegeþi, dragieducatori ºi pã -rinþi, cã ne în -dem naþi sã ne îm -brãcãm aidoma ºisufletele?Ce vreþi sã faceþi

voi din noi aici, în România?An de an, suntem in -

struiþi, încã de la grãdiniþã, cumsã ne confecþionãm garderoba deHalloween, alcãtuitã din pele -rine, coarne de draci, coifuri devrãjitoare, mãºti groteºti, costu -me cu capete de fiare, mumii,schelete. Educatoarele ne învaþãsã ne pictãm feþele cât mai odios.Ni se spune cã totul este o glumã,

dar sã fie oare aºa? Cu sufletelenoastre nu-i de glumit, dragipãrinþi! Opriþi acest joc periculosde-a moartea, stimaþi educatori!Vã rugãm, nu ne mai deghizaþi îndemoni!

Domnilor inspectori ºco -lari! Nu transformaþi ºcoalaromâneascã în platou de filmarepentru producþii horror! Sunteþicreºtini! Nu implicaþi cele maicurate ºi mai nevinovate fiinþe înmanifestãri care nu au nimic de-a face cu tradiþiile ºi credinþaneamului nostru ºi nici cu proce-sul instructiv-educativ. Menireadum neavoastrã este aceea de aforma caractere, nu de a le defor-ma, schilodind sufletele copiilordupã mãsura unui pat al luiProcust, impus de puterile strãine.Cãci pentru fiecare suflet distrusîn acest fel, este posibil, ca într-unviitor apropiat, sã aveþi cu toþii dedat un rãspuns!"

ªtii... timpul are un fel alsãu de a se miºca repede ºi de a nu-þi da rãgaz sã devii conºtient de tre-cerea lui. Parcã mai ieri eram tânãr,abia cãsãtorit ºi mã urcam la bordulnoii mele vieþi alãturi de partenerade cuplu. Într-un fel, parcã s-aîntâmplat cu mulþi ani în urmã ºi mãîntreb unde s-au dus ei. ªtiu cã i-amtrãit pe toþi. Am strãfulgerãri în carevãd cum era odatã, cu toate spe -ranþele ºi visele.

Dar iatã cã acum trãiesc...iarna vieþii mele ºi sunt luat prinsurprindere. Cum am ajuns aici atâtde repede? Unde s-au dus anii ºiunde s-a dus tinereþea? Îmi amin -tesc, clar, cum întâlneam oamenimai în vârstã decât mine de-a lungulanilor ºi cum gândeam cã aceºtioameni erau la ani distanþã de mine,astfel încât aceastã iarnã pãrea atâtde departe, încât nici mãcar nu mi-oputeam imagina.

Dar iatã-mã aici.... pri-etenii mei sunt pensionari ºi au

încãrunþit... se miºcã mai încet ºi euvãd în ei persoane vârstnice. Unii,sunt într-o formã mai bunã, alþii,într-o formã mai rea decât mine, darla toþi constat o mare schimbare...Nu mai regãsesc în ei pe cei de careîmi amintesc cã erau tineri ºivibranþi, ca ºi mine, vârsta lorîncepe sã se arate ºi acum suntemnoi acei oameni mai în vârstã pecare îi vedeam ºi în care nu ne ima -ginam cã ne vom transforma.

Acum, în fiecare zi, amsentimentul cã ºi a face un duºreprezintã o provocare pentru ziuarespectivã! Iar a trage un pui desomn dupã-amiaza nu mai înseam-nã rãsfãþ, ci obligaþie! Cãci dacã nudorm din proprie voinþã, adorm pelocul în care mã aflu!

Astfel, intru acum în acestalt anotimp al vieþii mele nepregãtitpentru toate durerile ºi junghiurile,pentru pierderea puterii ºi a capa -citãþii de a merge ºi de a face lucruripe care mi-am dorit sã le fac, dar nuam reuºit niciodatã! Cel puþin însãºtiu cã iarna a sosit ºi nu ºtiu cât vadura... asta ºtiu, cã atunci când s-aterminat pe acest pãmânt, s-a termi-

nat pur ºi simplu. Va începe o nouãaventurã !

Da, am regrete. Existãlucruri pe care nu aº fi vrut sã le fac,lucruri pe care ar fi trebuit sã le fac,dar, într-adevãr, sunt ºi multe lucruride care mã bucur cã le-am fãcut.Toate s-au întâmplat într-o singurãviaþã! Aºa cã, dacã nu te afli în iarnavieþii tale, lasã-mã sã-þi reamintesccã ea va sosi mai repede decât îþiînchipui. Deci, orice þi-ai dorit sãrealizezi în viaþã, te rog sã realizezirepede! Nu amâna prea multlucrurile! Viaþa trece repede.

Fã azi tot ceea ce poþi, cãcinu poþi ºtii dacã te afli sau nu îniarna vieþii tale! Nu þi s-a promis cãtu vei avea parte de toate anotim-purile, aºa cã trãieºte pentru azi,spune toate lucrurile pe care vrei cacei dragi sã ºi le aminteascã... ºisperã cã ei te vor aprecia ºi iubi pen-tru toate lucrurile pe care le-ai fãcutpentru ei în toþi anii trecuþi!

Trãieºte-þi bine viaþa!Bucurã-te de azi! Fã ceva amuzant!Fii fericit! Fã din aceastã zi unagrozavã! Þine minte, "Adevãrataavere este sãnãtatea, nu niºte

amãrâþi de bani". În sfârºit, gân-deºte-te la urmãtoarele: azi eºti maibãtrân decât ai fost vreodatã, totuºieºti mai tânãr decât vei fi de acumînainte! Copiii tãi devin tu, darnepoþii tãi sunt perfecþi!

Sã ieºi din casã este bine, ate întoarce acasã este ºi mai bine!Uiþi nume, dar... este bine, cãci alþioameni uitã ºi cã te-au cunoscutvreodatã! Nu-þi mai pasã de lucruride care îþi pãsa, dar cu siguranþã îþipasã cã nu-þi mai pasã de ele. Dormimai bine pe un fotoliu, cu televizo -rul zbârnânindu-þi în faþã, decât într-un pat. Îþi lipsesc zilele când totulmergea doar apãsând pe un butonde "pornit" ºi "oprit"

Ai tendinþa de a folosi maimulte cuvinte cu patru litere..."ce","când", "unde"... Acum, cã îþi per-miþi bijuterii scumpe, nu le mai porþipurta în siguranþã nicãieri. Dar vechieste bun în anumite sensuri: cântece,filme ºi mai ales prieteni vechi!

Bucurã-te "prieten vechi!".Nu ceea ce aduni, ci ceea ce rãspân-deºti spune ce fel de viaþã ai trãit!

E.P.

Cum devii, fără să vrei, duşmanul copilului tău!

SCRISOARETRISTĂ

Iarna vieţiiCărţi celebretransformate înfilme de succes

Patrick Süskind "Parfumul"În Provenþa secolului al

XVIII-lea, viaþa locuitorilor din o ra - ºul Grasse se scurge în ritmul dictatde cele mai înmiresmate flori, pânãcând, într-o varã, dimineþile par -fumate încep sã fie prilejul unordescoperiri macabre: trupurile goa leale unor fete, ucise cu o loviturã vio-lentã în cap. Nimeni nu ºtie cine ecriminalul, nici adevãratul motiv ce îlîmpinge sã le ia viaþa acestor tinere.Dar Jean-Baptiste Gre nou ille, umilulucenic parfumier al vãduvei Arnulfi,este autorul celui mai primejdios par-fum din lume.

Truman Capote "Mic dejun laTiffany,"

Deºi nu cred cã este cinevacare sã nu ºtie rolul care a fãcut-ocelebrã pe Audrey Hepburn, trebuiesã recapitulãm. Mic dejun la Tiffanyeste povestea unui scriitor care îºiaminteºte cã a cunoscut-o pe HollyGolightly pe când locuia într-unvechi apartament din New York. Înscurt timp, scriitorul ºi tânãra cuapucãturi ciudate, pe a cãrei carte devizitã era scris "cãlãtoare"", devinprieteni apropiaþi. Dupã cincispre -zece ani, o cunoº tinþã comunã îi aratãscriitorului câteva fotografii cu unaborigen þinând în mâini o figurinãdin lemn care semãna foarte bine cuHolly.

Rebecca Johns "ContesaSângeroasã"

Ungaria, 1611. ContesaErzsébet Báthory urmeazã sã fieîntemniþatã pe viaþã în turnul propri-ului castel, acuzatã de uciderea a celpuþin 650 de femei, servitoare pedomeniile sale. În timp ce urmãreºtecum îi este ziditã uºa camerei,Erzsébet îi scrie unicului sãu fiupovestea vieþii sale, oferind o justifi-care pentru fiecare act de cruzimeimputat. Întemniþatã timp de trei ani,sperând mereu cã va fi salvatã,Erzsébet Báthory moare în anul1614, lãsând în urma sa o povesteîncãrcatã de enigme.

Francis Scott Fitzgerald "MareleGatsby"

Pe fundalul unei Americiprospere, dar haotice, Gatz, purtat demirajul iubirii faþã de DaisyBuchanan, îºi schimbã viaþa, de ve -nind dintr-un student la Oxford gang-ster, traficant de bãuturi alcoolice ºiapoi milionar. Iubirea sa pentruDaisy rãmâne doar lupta cu morile devânt a Marelui Gatsby, desfãºuratãpe fondul unui iluzoriu, nesfârºitAmerican dream.

P. Conradi, M. Logue "Discursulregelui"

Prinþul Albert a fost cel de-al doilea fiu al Regelui George al V-lea al Angliei ºi era bâlbâit. O defi-cienþã care i-a marcat copilãria ºiadolescenþa, ameninþând sã compro-mitã rolul semnificativ pe care Alberttrebuia sã-l joace la maturitate ca fi -gurã monarhicã.

Lionel Logue a fost un ter-apeut necunoscut în lumea logo -pezilor, venit în Marea Britanie dinAustralia, tocmai pentru a-ºi îm -bunãtãþi tehnica.

Ecranizarea din 2010, a fostuna incredibil de bunã. Pentru cã, îndefinitiv, Discursul regelui spunepovestea unei mari prietenii ºi adeterminãrii unui om de a-ºi depãºiun handicap greu de acceptat atuncicând de cel afectat depinde soartaunei naþiuni.

MIZILULPagina 5

Continuare din numãrul trecut

Pasiune pânã la capãtAu pãrãsit þara împre-

unã, într-un tren cu 12 vagoane,pline cu tablouri valoroase ºi biju-terii ale coroanei. Dupã câtevarefuzuri primite din partea unorþãri de a-i primi, au ajuns ilegal înPortugalia, dupã care au începutun lung periplu prin Cuba, In -sulele Bermude, Mexic ºi Bra -zilia, în încercarea de a gãsisusþinãtori pentru o eventualãîntoarcere a lor în þarã. În anul1946, ea a avut probleme gravede sãnãtate. La început, doctoriiau crezut cã de vinã este climaextrem de umedã din Brazilia, darslãbiciunea i s-a accentuat, astfelcã, pânã la sfârºitul anului, nu s-amai putut ridica din pat. Carol afost înnebunit de durere. Te -mându-se cã ar putea s-o piardã,Carol a acceptat sã-i îndepli -neascã singura dorinþã pe care,pânã atunci, i-o refuzase: cãsãto-ria. ªi dragostea a învins pe cãioficiale. S-au cãsãtorit în 1947,dar nunta nu a fost aºa cum ºi-a

imaginat ea. Aproape cã seresemnase la gândul cã va muri caamantã a celui pentru care se lup-tase cu atâta îndârjire.

Nunta a avut loc în dor-mitorul lor de la hotel. Martorii aurelatat cã a fost unul dintre celemai triste evenimente la care auparticipat. A fost oficiatã o cãsã-torie "in extremis", dat fiind ca ea,Duduia, era pe moarte. I-a trecutatunci prin minte cã poate o ia denevastã din milã, dar privirea luiplinã de compasiune ºi emoþieadevãratã au convins-o de veri -dicitatea sentimentelor lui. Aºa demult, încât, la numai câteva zile,ca proaspãtã mireasã, ºi-a revenitîn mod miraculos. A încercatatunci sã explice minunea printransfuzia de sânge pe care oprimise de la un tânãr "înalt,brunet, atât de chipeº, încât m-aminfiorat toatã când el s-a aºezat pepat, lãsându-ºi sângele sã curgãprin venele mele". A fost, proba-bil, o retrãire a primei lor întâlniri,vibraþia vie a tinereþii apuse, daratât de strãlucitoare ºi plinã devivacitate.

S-au reîntors în Por tu -

galia, unde au cumpãrat vila încare ºi-a plâns prinþul, amantul,regele, soþul, în acest blestemat an1953, "Adieu, amour de ma vie!".Cu sufletul sfâºiat, s-a întors cãtreprietena sa ºi i-a spus "Aº vrea sãmor!". Dar nu s-a întâmplat sãmoarã atunci când ºi-ar fi dorit.Imaginea soþului ei a urmãrit-odouãzeci de ani, pânã în 1974,când lumina ochilor ei verzi s-astins, dupã suferinþa cumplita acancerului. A fost îngropatã alã-turi de cel pe care îl iubise cu dis-perare, în vecinãtatea mãnãstiriiSao Vicente, în Portugalia. Dar,dacã trupurile lor au trecut în nefi-inþã, povestea lor de dragoste vadãinui. Pentru cã, dincolo defapte, de zvonuri, de prejudecãþi,aceastã iubire dintre ElenaLupescu ºi Carol al II-lea nupoate fi judecatã, ci doar accep-tatã. Aºa cum ne putem acceptanoi înºine loviturile sau trilurileînãlþãtoare ale iubirii unice ºi ire-vocabile.

EpilogLa cincizeci de ani de la

moartea regelui Carol, rãmãºiþele

pãmânteºti ale celor doi au fostaduse la mãnãstirea Curtea deArgeº pentru a fi înmormântate înpãmânt românesc. Singura rudã înviaþã a Elenei Lupescu, o nepoatã,a asistat neputincioasã la replicileautoritãþilor care au hotãrât scurt:"Terminaþi repede!". Preoþii auprotestat, dar aceasta nu a împie -dicat sacrilegiul ca, în ciuda do -rinþei lor testamentare de a fiîngropaþi în acelaºi loc, ElenaLupescu ºi Carol sã se afle, ºi azi,în morminte diferite, departe unulde altul, la Curtea de Argeº.

În bisericuþa strâmtã,slujba a fost oficiatã în prezenþacelor câþiva oameni care s-austrâns.

O placã funerarã con-semneazã sec numele ºi anii deviaþã ai celei care a fost ultimasoþie a regelui Carol: ElenaLupescu, 1899-1974.

Adela PÂRVUArticol realizat pe baza

informaþiilor preluate din cartea"Regele playboy - Carol al II-leade România" de Paul D. Quinlan

Continuare din numãrul trecutPe 6 ianuarie 1948, nava a

fost naþionalizatã de comuniºti,fiind botezatã "Rãsãritul" ºi maitârziu "Libertatea", nume sub carea fost acostatã la cheu, la Galaþi,fiind utilizatã ca restaurant ºi hotelplutitor. Dupã 1990, nava a fãcutparte din activele fostei reþele derestaurante SC Regal SA Galaþi.Din 1948 pânã în anii 90, nava"Libertatea" devenise simbolulGalaþiului. În 1998, dupã ce maimulte companii strãine ºi-au mani-festat intenþia de a cumpãra iahtulpentru a-l restaura, iar FPS aanunþat intenþia de a vinde nava cedevenise simbolul Galaþiului,autoritãþile locale au încercat sãîmpiedice vânzarea. ComisiaNaþionalã a Muzeelor ºi Colecþiilora aprobat clasarea iahtului, iar mi -nistrul Culturii de la acea vreme,Ion Caramitru, a dispus includereanavei "Libertatea" în categoria"Tezaur" a Patrimoniului Naþional.Singurii oficiali din Galaþi carevoiau vânzarea navei erau direc-toarea SC Regal SA Galaþi, ElenaTrandafir, ºi cei ce conduceausucursalele din Galaþi ale FPS ºiSIF 2 Moldova, respectiv HoriaAxinte ºi Mugurel Trandaf, FPS ºiSIF 2 Moldova fiind principaliiacþionari ai Regal S.A..

Directoarea Elena Tran -

dafir a dat în judecatã MinisterulCulturii, cerând anularea decizieide includere a navei "Libertatea" încategoria "Tezaur", dar Curtea deApel Galaþi a respins acþiuneaRegal SA. Cu toate cã MinisterulCulturii câºtigase procesul, iarsentinþa era definitivã ºi irevoca-bilã, directoarea a scos la vânzarenava. Licitaþia a fost câºtigatã decãtre Edminston Comp. din MareaBritanie, firma lui NicholasEdmiston, un broker recunoscut pepiaþa iahturilor. Preþul la care s-aîncheiat tranzacþia a fost de265.000 de dolari. Fostul iaht regala fost vândut ca fier vechi! ªi noulproprietar, Edminston Comp., a datîn judecatã Ministerul Culturii,cerând anularea ordinului prin careministrul Caramitru inclusese nava"Libertatea" în Categoria "Tezaur".

Curtea de Apel Constanþa a respinsºi acþiunea Edminston, sentinþaconfirmând cã "Libertatea" faceparte din Patrimoniul CulturalNaþional.

Între timp, se fãceau pre -gãtiri intense pentru scoatereanavei din þarã. Edminston Comp. acerut Comisiei Naþionale a Mu -zeelor ºi Colecþiilor eliberarea unuiaviz de export temporar pentruscoaterea navei din þarã în vederearestaurãrii la ªantierul Naval EvenPort Royal din Marea Britanie.Avizul a fost eliberat. Dupã ce i-aufost tãiate catargele la ªantierulNaval Brãila, iahtul a fost dus înPortul Agigea. Pe 25.09.1999, ime-diat dupã obþinerea avizului deexport temporar, valabil pentruperioada septembrie 1999 - august2000, iahtul "Libertatea" a fost scos

din þarã. Potrivit unor surse dinpresa britanicã, iahtul a fostcumpãrat de britanicul WilliamCollier, pasionat de iahting ºi deistoria navigaþiei, care l-a restaurat.În vara lui 2010, iahtul "Nahlin" afost reînmatriculat sub pavilion bri-tanic, cu Glasgow ca port de reºed-inþã. Acum, valoarea sa e estimatãla 44 milioane de euro, fiind, ºidupã 80 de ani, unul dintre cele mailuxoase iahturi.

Politicienii noºtri, indife -renþi la ceea ce înseamnã Pa -trimoniul Naþional, au tratat cuaceeaºi lehamite ºi cazul fostuluiiaht regal. Nimeni nu a fãcut nimicpentru recuperarea navei! Depu -tatul PSD de Galaþi, Sandu Flo -rentin, a cerut garanþii cã nava va fireadusã în þarã. În ºedinþa CamereiDeputaþilor din 18.10.1999, acestegaranþii au fost oferite de cel careera atunci secretar de stat laMinisterul Culturii, Kelemen Hu -nor. "Acest aviz este valabil pânã în25 august 2000. Pânã la data aceas-ta, iahtul trebuie sã se întoarcã înRomânia, restaurat, renovat, aºacum prevede contractul încheiat cuaceastã firmã", spunea Kelemen.Dupã ce a devenit ministru alCulturii, Kelemen Hunor a uitat desituaþia fostului iaht regal.

Tudor BÃLÃNESCU

Continuare din numãrul trecutMiliardar de modã veche:

Jean MihailDespre olteanul Jean

Mihail s-a spus cã a fost cel maibogat român ºi este foarte posibilsã fi fost aºa. Jean Mihail (1875-1936) era al doilea fiu al latifun-diarului Constantin Mihail, unuldintre cei mai mari proprietari deterenuri din Oltenia. Pe lângãmoºtenirea primitã de la tatãlsãu, Jean Mihail ºi-a consolidataverea moºtenind douã mãtuºibogate, ajungând sã deþinã sute

de mii de hectare de teren. Pelângã proprietãþi, deþinea ºi unadin cele mai mari averi lichide, înjurul unui miliard de lei, depuºiîn diverse bãnci. La valoarea dela începutul anilor 1920, lichid-itãþile lui Mihail echivalau cupeste 9 tone de aur. De fapt, elavea atâþia bani încât la izbuc-nirea crizei financiare a pututgira statul condus de Carol al II-lea pentru o parte din împrumu-turile guvernamentale dinstrãinãtate.

Jean Mihail s-a stins din

viaþã în 1936, fãrã moºtenitori,lãsându-ºi uriaºa avere statuluiromân. Potrivit testamentului,statul trebuia sã vândã pãmân-turile sale þãranilor, în loturi mici

ºi la preþuri convenabile, cu baniiobþinuþi urmând a se construiºcoli, spitale ºi biblioteci. Lucrulacesta însã nu s-a întâmplat, dinaceastã mare avere româneascãalegându-se praful. A rãmasPalatul Jean Mihail, actualulMuzeu de Artã din Craiova,reºedinþa familiei Mihail, pe careConstantin Mihail a vrut s-oacopere cu monede de aur,cerând chiar acceptul regeluipentru asta. Personalitate retrasãºi discretã, Jean Mihail a locuitun timp într-o singurã camerã dinpalat, despre care se spune cã nicimãcar n-o încãlzea iarna.

Eugen ROMANESCU

NEC PLUS ULTRA (lat.) -Nu poate fi depãºit. Potrivit legendei,Herakles ar fi sãpat aceste cuvinte pemunþii Calpe ºi Abila, pe care i-aseparat pentru a uni Oceanul Atlanticcu Marea Mediteranã, considerândcã acolo e capãtul lumii.

NEL MEZZO DEL CAM-MIN DI NOSTRA VITA (it.) - Lamijlocul drumului vieþii noastre.Dante, "Infernul". În simbolisticadantescã, vârsta de 35 de ani erapunctul cel mai înalt al arcului vieþii.

NIHIL EST ANNI VELO -CIUS (lat.) - Nimic nu trece mai iuteca anii. Ovidiu, "Metamorphoseonlibri".

NIL ADMIRARI (lat.) - Sãnu te laºi impresionat de nimic.Horaþiu, "Epistulae". Pãstrarea se -ninãtãþii ºi a unei dispoziþii sufleteºtiegale în toate împrejurãrile estecondiþia fericirii.

NIL MORTALIBUS AR -DUI EST (lat.) - Nimic nu le esteimposibil muritorilor. Horaþiu, "O -de". Omul, în cutezanþa sa, în cearcãºi reuºeºte chiar sã înfãptuiascãlucruri care par a-i depãºi puterile.

NOBLESSE OBLIGE (fr.)- Nobleþea obligã. Veche expresie:titlul nobiliar trebuie sã fie însoþit deîndatorirea de a-l onora prin fapte.Ulterior, sensul a devenit mai larg:nobleþea de spirit sau de caracterobligã la comportãri adecvate.

NOLI TURBARE CIR -CU LOS MEOS (lat.) - Nu-mi stricacercurile. Astfel ar fi apostrofat Ar -himede, absorbit cu totul în rezol -varea unor probleme de geometrie,pe un soldat din armata romanã intratîn oraºul Siracuza, care îi cãlcase fi -gurile desenate pe nisip. Acesta, so -cotindu-se insultat ºi necunoscându-lpe marele învãþat, l-a ucis. Aver tis -ment adresat cuiva care încearcã sã tedistragã de la preocupãri importante.

NOMINA ODIOSA (lat.) -Nume odioase. Ovidiu, "Heroides".Poetul foloseºte aceste cuvinte re fe -rindu-se la locurile care amintesc derãzboiul troian, prin extensie, numecare evocã lucruri neplãcute.

NON MULTA, SEDMUL TUM (lat.) - Nu multe, ci mult.Quintilian, "De institutione oratoria".Nu mulþimea cunoºtinþelor conteazã,ci calitatea lor.

NON OLET (PECUNIA)(lat.) - Banii n-au miros. Replicã pecare ar fi dat-o împãratul Vespasianfiului sãu, Titus, care-i reproºa cã în -fiin þase latrine cu taxã pentru a refacevisteria þãrii. Ironie la adresa celorcare obþin câºtiguri bãneºti prin mij -loace mai mult sau mai puþin demne.

NOSCE TE IPSUM! (lat.) -Cunoaºte-te pe tine însuþi! Cicero,"Tusculanae disputationes".

OMNES UNA MANETNOX (lat.) - Pe toþi ne aºteaptãaceeaºi noapte. Horaþiu, "Ode". Cutoþii suntem muritori.

OMNIA MUTANTUR,NIHIL INTERIT (lat.) - Totul setransformã, nimic nu piere. Ovidiu,"Metamorphoseon libri".

OMNIA VINCIT AMOR(lat.) - Dragostea învinge totul.Vergiliu, "Bucolica".

O SANCTA SIMPLICI-TAS! (lat.) - O, sfântã naivitate!Exclamaþia lui Hus la vederea uneibãtrâne, care, în speranþa unei rãsplãþicereºti, arunca vreascuri pe rugul pecare el era ars.

O TEMPORA, O MO -RES! (lat.) - O vremuri, o moravuri!Cicero, "In Catilinam". Expresie aindignãrii faþã de corupþia mora -vurilor.

Expresii şi locuţiuni

MILIONARII ROMÂNIEI

Iahtul regal "Luceafărul", pierdut pe mări de 13 ani!

Muzeu de Artã din Craiova

Elena Lupescu - "Duduia", curtezana regelui Carol al II-lea

MIZILUL Pagina 6

Mai mulþi locuitori aioraºului Mizil ne-au sesizat zileleacestea pe adresa redacþiei oprezenþã destul de ciudatã în oraº,în contextul scandalului exploatãriigazelor de ºist din Moldova. Maimulte maºini ale firmei Pros -pecþiuni S.A., societate cunoscutãprin prisma prospecþiunilor geolo -gice executate pentru companiaChevron, au fost vãzute pe strãziledin localitate.

"Echipe ale firmei Pros -pecþiuni sunt vãzute de câteva zileîn ºi pe raza oraºului Mizil, judeþulPrahova. Se pare cã Mizilul esteurmãtoarea þintã a seismelor pentrugazele de sist. Ceva e în neregulã.Pur ºi simplu ne-am trezit cumaºinile de prospecþiuni în oraº.Publicaþi sã putem interziceintrarea abuzivã pe terenurile noas-tre", ne-a povestit un cititor dinMizil care doreºte sã-ºi pãstrezeanonimatul.

Reprezentanþii Primãrieicunosc problema ºi se declarãîmpotriva unei eventuale exploatãria gazelor de ºist în zonã. Contactatde reporterii Observatorulph.ro,Emil Proºcan, primarul Mizilului,ne-a declarat: "Într-adevãr, un insti-tut de prospecþiuni ne-a anunþat cã

vine în zonã, însã nu ne-a cerut voiesau pãrerea în acest sens. Au o legespecialã care îi apãrã. Intenþionãmsã ne opunem unei eventuale ex -ploatãri a gazelor de ºist, dacã va fica zul. Voi consulta consilierii pemarginea acestui subiect ºi vom luaatitudine", ne-a declarat E. Proº can.

Reporterii Observato rul -ph.ro au stat de vorbã ºi cu re -prezentanþii companiei Prospec -þiuni S.A., care ne-au explicat cã cese petrece la Mizil sunt prospecþiu-ni convenþionale, comandate deRomgaz pentru o eventualã extin-dere a zonei de exploatare.

"Aceste lucrãri sunt efec-tuate la comanda SNGN RomgazSA - va rugãm sã accesaþi site-ulRomgaz pentru detalii despreproiect. Efectuãm achiziþie de dategeofizice în vederea descifrãrii ºidetalierii structurilor purtãtoare dehidrocarburi convenþionale. Supra -faþa proiectului este de aproximativ160 km2. Sursa undelor elasticeeste materialul exploziv, cu undesign specific metodei noastre,plasat la o adâncime de mai puþinde 10m. Cantitatea de exploziv estefoarte micã, de circa un kg, iarimpactul simþit la 10 m de locaþiadetonãrii este comparabil cu trânti-

tul unei uºi în camera alãturatã. Nuvor exista neajunsuri cauzate medi-ului sau populaþiei locale. Achiziþiade date geofizice este clasificatã,atât în România, cât ºi în UE (con-form legislaþiei europene) ca avândimpact nesemnificativ asupramediului. Trebuie menþionat cãînca drarea "impact nesemnificativasupra mediului" este cel mai dejos nivel de clasificare a impactuluiunei activitãþi economice asupramediului înconjurator.", susþinreprezentanþii Prospecþiuni S.A. înrãspunsul remis redacþiei.

O explicaþie plauzibilãpentru prospecþiunile de la Mizil arfi faptul cã, în aceastã perioadã,Compania Romgaz are deja co -man date o serie de prospecþiuni,prin intermediul firmei Pros pecþiuniS.A., în Mizil dar ºi în alte localitãþi.Potrivit unui comunicat al com-paniei, postat pe site-ul Romgaz, "înscopul cercetãrii în detaliu a condiþi-ilor de acumulare ºi localizare azãcãmintelor de hidrocarburi dinPlatforma Moesicã - Muntenia,începând din luna noiembrie 2013se deruleazã contractele de lucrãrinr. 1667/13.08. 2013 ºi 294/05.03.2012 încheiate în urma unei proce-duri de licitaþie publicã cu compa-

nia S.C. Pros pecþiuni S.A. în bazacãruia se înregistreazã date seismice2D ºi 3D.

Lucrãrile de suprafaþãnecesare pentru înregistrarea da -telor seismice se desfãºoarã pe osuprafaþã extinsã, care include ur -mã toarele localitãþi: Pogoanele,Cãl dãreºti, Arcanu, Brãdeanu, Mi -tropolia, Smârdan, Florica, Scu -telnici, Brãgãreasa, Cotorca, Glo -deanu-Siliºtea, Cârligu, Vãcã reas -ca, Cãldãruºanca, Glodeanu Sãrat,Ciocârlia, Gârbovi, Baba-Ana,Conduratu, Fulga, Sãlciile, Ciorani,Adâncata, Slãtioarele, Patru Fraþi.Obiectivul lucrãrilor este reprezen-tat de localizarea în cadrul peri -metrului investigat a zonelor de lasuprafaþa solului corespunzãtoareunor noi posibile acumulãri dehidrocarburi convenþionale exploa -tabile.

S.C. Prospecþiuni S.A. încalitate de executant al lucrãrilorseismice are responsabilitatea, con-form prevederilor contractului, de arespecta în totalitate toate normeleîn vigoare referitoare la protecþiamediului ºi de acces în zonele delucru cu acordul proprietarilor.Romgaz urmãreºte ºi se asigurã cãtoate clauzele contractului cu S.C.Prospecþiuni S.A. sunt ºi vor firespectate cu stricteþe.", se aratã încomunicatul Romgaz.

Ciprian Pap, Articol preluat dinObservatorulph.ro

Locuitorii din Mizil, speriaţi deprospecţiunile pentru gazele de şist!

Pe 21 octombrie, oraºulMizil a avut onoarea de a primivizita unei delegaþii de prim rangdin Irak, vizitã ce a avut ca scoppunerea bazei unei viitoare cola -borãri între Irak ºi firma "RepedePressure Control" din Mizil, careproduce utilaj petrolier de înaltãtehnologie.

Delegaþia, formatã dindomnul Torhan Al-Mufti - minis -trul Comunicaþiilor, domnul BushraHussein Saleh - ministru de stat,domnul Hassan Rabia Al-Sari -ministru de stat, însoþitã de dom nulHoria Ioan Irimia - secretar de stat înMinisterul Dezvoltãrii Re gio nale ºiAd ministraþiei Pu blice, a fost în -tâmpinatã de domnul primar EmilProºcan, domnul Doru Mladin -administratorul oraºului, domnulAlexei Repede - preºedintele firmei"Repede Pre ssure Con trol" ºi de

cãtre directorul general al acesteia,domnul Ale xandru Tudo rache.

În timpul întâlnirii, dom-nul Torhan Al-Mufti a amintit debuna colaborare în domeniulpetrolier pe care România o are cuIrakul, o colaborare care dureazã de55 de ani, iar aceastã vizitã nu facedecât sã întãreascã aceastã realitate.

În alocuþiunea sa, domnulAlexei Repede a sublinat faptul cãRomânia, pânã în anii 80, era întopul mondial al acestui domeniu,iar dorinþa Domniei Sale este de o areaduce în primele locuri din lume,prin calitatea serviciilor firmei pecare o conduce, a tehnologiei princare sunt realizate produsele sale,tehnologie pe care puþine þãri dinlume o deþin. Ulterior, spusele dum-nealui au fost întãrite de proiecþiacare a vizat prezentarea produselorce se realizeazã aici, precum ºi de

vizita pe careoaspeþii au e -fectuat-o în fa -bricã, o între-prindere a cãruiaspect interiorºi organizare telasã literalmen -te fãrã cuvinte,unicat în Eu ro -pa.Cu aceastã o -cazie, în spe -ranþa unei pri-etenii trainice ºia unei colabo -rãri care sã vizeze mai multedomenii, domnul primar EmilProºcan i-a invitat pe oaspeþi, ca înviitor, sã poposeascã mai mult timppe aceste meleaguri, pentru a-icunoaºte pe mizileni ºi oraºul încare aceºtia trãiesc.

Iatã cã se poate, iatã cãadevãratul profesionalism conducela performanþã, iatã o speranþã pen-

tru mizileni, o realã oportunitate învederea creãrii de noi locuri demuncã.

Sincere felicitãri, domnuleAlexei Repede ºi mult succes înplanurile pe care le aveþi în acestdomeniu!

Gabriela NEGOIÞÃArticol preluat din

"POªTALIONUL"

În anii 1990 ºi la în -ceputul anilor 2000, pentru aren tabiliza societãþi de statneprofitabile ºi cu datorii is -torice, statul a vândut mai multesocietãþi cu un dolar, investitoriiprimind la pachet ºi datoriile, pecare ºi le asumau. Rãzvan Orã -ºanu, fost ºef al Autoritãþii pen-tru Valorificarea Activelor Sta -tului, a declarat: "Privatizarea peun euro sau pe un milion de euronu diferã foarte mult. Trebuie sã-þi faci diligenþele dacã acel cum -pãrãtor e interesat ºi dacã vrea sãfacã investiþii în tehnologie". Elconsiderã cã soluþia privatizã -rilor pe un euro a fost o soluþiebunã. A precizat cã statul trebuiasã se asigure cã acea firmã vaurma sã fie salvatã de la falimentºi cã investitorul va menþine timp

de cinci ani obiectul de activi-tate. Printre firmele vândute senumãrã IMGB, Combinatul Si -derurgic Reºita ºi Roman Bra -ºov. Ce s-a întâmplat cu ele?

Întreprindere de MaºiniGrele Bucureºti (IMGB) - A fostcumpãratã de compania britanico-norvegianã Kvaerner în decembrie1997, care a plãtit suma simbolicãde un dolar pentru pachetul majori-tar de acþiuni, fiind preluate ºidatoriile istorice acumulate de so -cie tate, în valoare de 30 de milioanede dolari. În anul 2006, Kvaerner avândut IMGB companiei coreeneDoosan, ºi-a pãstrat obiectul deactivitate, producând în continuarepiese turnate ºi forjate grele, înprincipal pentru export Înainte de1989 avea 13.000 de angajaþi, iar înprezent mai are aproape 600.

Combinatul SiderurgicReºiþa - A trecut printr-o încercarede privatizare nereuºitã, dupã ce s-adovedit cã americanii de la NobleVentures, care semnaserã în anul2000 contractul pentru preluareasocietãþii, nu aveau nici mãcarsuma de bani promisã pentru platapachetului de acþiuni. În anul 2004,pachetul majoritar de acþiuni a fostvândut cãtre compania rusã TMKpentru un euro. Ruºii au continuatactivitatea siderurgicã, au fãcutinvestiþii ºi anul trecut au realizat unprofit de 8,22 milioane de euro,potrivit datelor raportate cãtreMinisterul Finanþelor Publice, cu765 de angajaþi, faþã de cei aproxi-mativ 10.400 de salariaþi, câþi aveacombinatul pânã în 1989.

Roman SA Braºov - Estefosta uzinã "Steagul Roºu", ceacare producea în anul 1989 aproape13.000 de autocamioane cu 20.000de salariaþi. În 2003 a fost scoasã lavânzare, fiind împovãratã de datoriide aproape 92 milioane euro ºi de

pierderi de circa 24 milioane euro.Singura ofertã primitã a fost dinpartea companiei Pesaka Astanadin Malaezia, pentru crearea unuiparc industrial pe platforma socie -tãþii. Aceastã firmã a plãtit un europentru controlul producãtorului deautocamioane, în schimbul promi-siunii unor investiþii de 50 de mi -lioane de euro, dar nu au mai venitcu banii, halele uzinei fiind dateprin hotãrâre de guvern, în 2004, înadministrarea Asociaþiei Pro-Braºov. În final a ajuns în posesiaomului de afaceri braºovean IoanNeculaie, care este ºi astãzi propri-etarul Roman SA. Afacerile soci-etãþii, de fabricare de autovehiculede transport, au scãzut treptat,ajungând pânã la 4,5 milioane deeuro în anul 2012, conform rapor-tului publicat de societate, cupierderi de 2,3 milioane de euro.Astãzi uzina mai are puþin peste300 de salariaþi.

Roxana COVRIG

ÎNTÂLNIRE LA NIVEL ÎNALT

Ce s-a ales de fabricile româneşti,vândute pe un dolar străinilor?

George Emil Palade (1912-2008) este singurul român care acâºtigat Premiul Nobel (1974). Co -naþionalul nostru este consideratpãrintele biologiei celulare moderne.Fostul preºedinte american RonaldReagan i-a acordat românului Meda -lia Naþionalã pentru ªtiinþã, în anul1986. Marea reuºitã a cercetãrilor luiGeorge Emil Palade a fost explicareamecanismului celular al producþieide proteine.

Henri Coandã (1886-1972)a fost unul dintre acei mari savanþi ailumii, care nu se pot rezuma la o sin-gurã arie de activitate. A fost unuldin tre primii aviatori care au zburatcu un avion cu reacþie, a proiectatclãdiri, a inventat instalaþii revolu -þionare de transport ºi de desalinizarea apei ºi a studiat cele mai pure apede pe planetã. Fiu al unui fost premieral României (Constantin Coandã,tatãl savantului, a fost prim-ministruîn anul 1918), Coandã a fost omulcare a construit, în Golful Persic, pri -mul rezervor de beton subacvaticpen tru depozitarea petrolului. Unefect din fizicã poartã ºi astãzi nu -mele marelui savant român. Atuncicând a zburat cu avionul cu reacþie,Coandã a observat cã flãcãrile ºigazul incandescent ieºite din reac-toare, tindeau a rãmâne pe lângã fu -zelaj. Abia dupã 20 de ani de studii,inginerul român a formulat principiulaºa-numitului efect Coandã.

Ana Aslan (1897-1988) afost una dintre cele mai mari figurifeminine din istoria României. Medicromân în gerontologie, Aslan a in -ven tat mai întâi un produs Gero vital,"leac" anti-bãtrânire ce avea sã fiefolosit de personalitãþi ca Tito, Char -les de Gaulle, Hruºciov, J.F. Kenne -dy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich,Konrad Adenauer, Charlie Chaplin,Kirk Douglas sau Salvador Dali. Pro -dusul inventat în 1952 a fost brevetatîn peste 30 de þãri, iar Ana Aslan ºi-acontinuat studiile ºi a lansat, în 1980,alãturi de farmacista Elena Polovrã -geanu, un nou remediu-minune, careîi ºi poartã numele: Aslavital.

Emil Racoviþã (1868-1947)este românul care a des coperit balenacu cioc, dar aceasta nu este nici pedeparte cea mai mare realizare a cari-erei sale. La început, fascinat de lu -mea ocea nelor, Racoviþã avea sã re -nunþe la aceastã pasiune pentru a sededica uneia care l-a fascinat multmai mult: biospeologia. A studiat miide organisme care îºi du ceau viaþa înpeºteri ºi a înfiinþat, la Cluj, primulinstitut speologic din lu me. Dacã,astãzi, mulþi dintre cei mai buni cer -cetãtori români profeseazã în strãinã-tate, în 1920 Racoviþã reuºea sã a -ducã la institutul sãu clujean doi maricercetãtori francezi ºi unul elveþian.

Nicolae Pãulescu (1869-1931) este savantul român care adescoperit substanþa capabilã sãreducã temporar nivelului glice miei,numitã astãzi de noi insulinã.Pãulescu a numit aceastã substanþãpancreinã ºi a realizat importantulsãu rol în 1916, numai cã, în mijloculdescoperirilor sale, în 1916, Pãulescua fost chemat sã se alãture forþelorarmate ale þãrii. În 1921, o echipã demedici canadieni a studiat ºi a breve-tat produsul numit "insulinã", nimicaltceva decât pancreina lui Pãulescu.Ulterior, s-a dovedit cã oamenii deºtiinþã canadieni aveau cunoºtinþã decercetãrile lui Pãulescu. Pentrudescoperirea insulinei, echipa dinCanada a fost recompensatã cuPremiul Nobel, în anul 1923.

Români care auschimbat lumea

MIZILULPagina 7

Promotoare a unui naþio -nalism exacerbat, România comu-nistã a încercat sã ºteargã identit ateaetnicã a starurilor sale sportive,trecând sub tãcere faptul cã tineriicare câºtigau medalii olimpice ºimondiale erau evrei, etnici germani,maghiari sau li poveni. Teza de doc-torat a istoricului Pompiliu NicolaeConstantin, susþinutã la Facultateade Istorie a Uni versitãþii dinBucureºti, aratã cã regimul comu-nist a dorit sã îi "românizeze" pemulþi dintre sportivii care aparþineaugru purilor etnice mino ritare. Cândunii dintre ei au fugit din þarã,regimul a decis sã îi ºteargã din isto-rie. Presa nu a mai avut voie sã scriedespre ei, iar astãzi numele multoradintre ei sunt prea puþin cunoscutepublicului larg.

Una dintre cele mai uti-lizate metode pentru a ºterge identi-tatea etnicã era româ nizarea nu -melor. De exemplu, numele adevã -rat al gimnastei de origine maghiarãEcaterina Sza bo era Katalin Szabo."Se curitatea a negociat cu familia eisã-ºi schimbe ºi numele de Szabo în

Sabãu, dar familia a refuzat. A c⺠-tigat la JO de la Los Angeles patrumedalii de aur ºi una de argint. Eraconsideratã de presa internaþionalã adoua Nadia. Când s-a întors în þarã,reprezentanþii Partidului i-au re pro -ºat cã nu toate medaliile au fost deaur! Asta în condiþiile când azi nechinuim sã luãm douã medalii deaur", explicã istoricul.

Etnicul german Hans Mo -ser, care a devenit campion mondi-al cu echipa de handbal a Românieiîn 1961 ºi 1964, era numit IoanMozer: "Presa le ro mâ niza numeleca sã parã români. Le mai puneau ºidiacritice româneºti. ªi lui Patzai -chin i-au cerut sã-ºi schimbe nu -mele în Paþaichinescu".

Angelica Adelstein-Ro -zea nu a fost o jucãtoare de tenis demasã de origine iudaicã ºi totodatãuna dintre cele mai de succes jucã-toare de tenis de masã din istoriaacestui sport. A început sã joacetenis de masã la vârsta de 8 ani. În1936, la 15 ani, a câºtigat primul sãutitlu major din carierã, devenindcampioana naþionalã a României. A

câºtigat primul sãu CampionatMondial în 1950, competiþie pe carea continuat sã o câºtige ºi în aniiurmãtori. În total, a triumfat laCampionatul Mondial de ºase ori larând, performanþã care încã nu afost egalatã. De asemenea, a fostultima jucãtoare non-asiaticã ce acâºtigat titlul. În total, a câºtigat 17titluri mondiale, inclusiv la dublu ºila dublu mixt. A fost prima sportivãdin România care a câºtigat un titlumondial în sport. În 1960 a plecat înIsrael, unde a continuat sã joacetenis ºi sã câºtige turnee.

Nicu Newman (Nau -mescu), evreu de origine, a câºtigatºase titluri de campion la tenis demasã în România. A fugit în Franþa,iar ulterior fiul sãu a fost "cumpãrat"de la regimul comunist cu 5.000 dedolari.

Giussy Baratky, de originemaghiarã, a fost unul dintre cei maibuni fotbaliºti din România înperioada interbelicã, considerat deunii cel mai talentat din istoria fot-balului românesc. Supranumit "mi -nunea blondã", a jucat la clubul

Rapid, la naþionala Ungariei ºi aRomâniei. Alãturi de Rapid, a câºti-gat Cupa României în perioada1936-1943, s-a calificat, în 1940, înfinala Cupei Europei Centrale,competiþie anulatã din pricinaizbucnirii celui de-Al Doilea Rãz -boi Mondial. În 1930 a fost desem-nat "Cel mai bun mijlocaº dinEuropa". În perioada comunistã arenunþat la cariera de fotbalist, dupãce ºefii de la Rapid nu i-au mai pro-pus prelungirea contractului.

O altã metodã de a-iomogeniza pe sportivi era scoatereasportivilor buni din mediul lor ºiaducerea lor în capitalã. Statulcomunist a apelat la centralizareasportivilor minoritari în Bucureºtisau în alte centre sportive, tocmaipentru a-i îndepãrta de grupurile loretnice. Era mai uºor sã asimilezi unsportiv care era adus în Bucureºti. "Au fost mulþi care au refuzat sãvinã în Bucureºti. Foarte mulþi erauataºaþi de grupul lor etnic dinTransilvania sau Dobrogea. Aurãmas în zona lor, cu toate cã li s-apropus", explicã istoricul. "Spreexemplu, handbalistul român deorigine turcã Ayhan Omer a refuzatîn anii '80 sã vinã în Bucureºti, deºiacest lucru i-a fost propus ºi declubul Dinamo ºi de Steaua", com-pleteazã el.

Andreea DOGAR

Temistocle Popa1921 - 2013

..."Chitare", "Cu cine se -meni dumneata?", "Zorile", "Trecea

fanfara militarã", "Gioconda semãritã", "Bine-ai venit, iubire!","Inimã", "Margarete", "Mãicuþã, îþimulþumesc", "Un petic de cer","ªoapte de iubire", "Vino, iubire!","Pentru inima mea ºi a ta", "În rân-dul patru"... Au fost melodiile pecare s-a petrecut tinereþea multoradintre noi...

Cu lacrimi în glas... Cutãcere în ochi... Cu durere în suflet...Rãmas bun, Maestre!

Dumnezeu sã te odih-neascã-n liniºte ºi pace!

A fost unul dintre cei maimari comici ai României, fiind con-siderat urmaºul lui Tãnase. Numelelui a rãmas sinonim cu umorul amar,

cu umorul spumos, cu umorul întoate formele lui, dupã ce, ani între-gi, românii i-au ascultat vocea ºiglumele în întuneric, la mici radiouricu baterii, la Europa Liberã.

Mircea Criºan s-a nãscutîntr-o noapte de august, într-un trencare mergea spre Maramureº.Bãieþelul, pe nume Mauriciu Kraus,a crescut într-o familie de evrei,negustori ambulanþi. Destinul l-apurtat apoi spre lumea teatrului. A

urmat Conservatorul de ArtãDramaticã, clasa Maria Filotti ºi adebutat, la 19 ani, în spectacolul"Lozul cel mare" de ShalomAlehem, la vestitul teatru Baraºeumdin Bucureºti. A apãrut pe scenã alã-turi de artiºti importanþi, de la MariaTãnase la Puiu Cãlinescu sau AndaCãlugãreanu ºi, de asemenea, înnumeroase producþii de radio ºi tele-viziune, devenind unul dintre ceimai îndrãgiþi umoriºti din România.În 1967, cu ocazia unui turneu laParis, a hotãrât sã nu se mai întoarcãîn þarã, stabilindu-se în Dusseldorf,unde a rãmas pânã în ultima zi avieþii. Mircea Criºan n-a mai revenitîn România. A avut o existenþã plinãde tulburãri, dar ºi de umor, un umorpe care ºi l-a asumat sutã la sutã,care i-a conferit o carierã inter-naþionalã spectaculoasã ºi care-lfãcea sã spunã cu zâmbet incon-fundabil: "Nu mai glumesc, din astatrãiesc!".

Campioni pe care România şii-a şters din istorie!

Am urmãrit pânã la capãt,înghiþind cu totul scârboasa otravã,meciul de fotbal dintre România (afost oare România sau doar Pi -þurcãria?) ºi Grecia. Zeci de mii deoameni, înflãcãraþi de dorinþa de aarãta cã suntem buni, cã suntempânã la urmã normali, umpluserãochi stadionul. Scandãrile arãtau nudoar setea de victorie a publicului, cisetea de demnitate. Prea adesea înaceºti ani am fost arãtaþi ca pariaEuropei, þigani nespãlaþi ai lumii,cetãþeni de mâna a treia, prea des ampierdut. O victorie fotbalisticã e ºiea o compensaþie pentru umilinþe dealtã naturã. Ce ne-a desenat în terenacest simbol al suficienþei împo -poþonate numit Piþurcã? O strânsurãde nimicuri jucând nimic. În dimi -neaþa dinaintea meciului, o televi -ziune transmitea ºtirea cã mai mulþifotbaliºti, nu ºtiu dacã erau ºi dinnaþionalã, dar erau sigur din primaligã, petrecuserã noaptea într-un bar

cu gacicile lor semianalfabete ºi laziuã se luaserã la bãtaie. E un episoddin viaþa noastrã sportivã, aºa cum econceputã de ucenicii gazonului darmai ales de Piþurcii lor, profesorii dela care asta învaþã. Ce sã înveþe de la"nea Piþi" puºtiul ãla cu nume deintestin alintat (Mãþiºor, Mãþiguº,Mãþicel), care ºi-a dres mereu frezaîn timp ce pasele mergeau invariabilla adversar? M-am uitat, cu silãrecunosc, la faþa coclitã a acestuimilionar în euro, care va fi despãgu-bit, dacã-i dat afarã pentru incompe-tenþã, tot cu milioane. Ce sã comu-nice el? Ce însufleþiri sã transmitã?Însufleþirea de a învârti zarurile labarbut? Normal cã elevii joacãsceneta barului periodic atâta timpcât profesorul e cules din acea lume.Am vãzut un joc al României dezlâ-nat, cu jucãtori împiedicaþi, fãrã aerîn foale, desenând prin fuga lor fãrãsens haosul din capul lui Piþi. Ce i-aînvãþat nenea antrenorul? Ce s-a

vãzut.M-am uitat la un meci în

care am fost din nou înfrânþi desuficienþa antrenorului ºi jucãto-rilor, la faþa, pititã în spatele unordeclaraþii stupide ºi îmbârligate, alui Piþurcã. Chipul lui de prunãuscatã, chinuit de crampe, de parcãs-ar screme întruna, nu poate trans-mite însufleþire. Transmite orice,sictir, silã de toate, mucegai intelec-tual, urã faþã de semeni ºi niciodatãun avânt nobil. Din pãcate, lumeapiþurcilor în fotbalul românesc nuîncepe ºi nici nu sfârºeºte cuPiþurcã. Piþurcã e în fiecare din maimarii fotbalului ºi, din pãcate, e înmulte ale României de azi. Amplâns interior umilinþa la care aufost supuºi zecile de mii de entuzi-aºti care au învins atâtea, inclusivsãrãcia din buzunar, pentru a fi pestadion. Golul pe care ºi l-au datsinguri oaspeþii poate fi reþinut casimbol al prestaþiei fostei noastre

þãri care avea destule, inclusiv fot-bal. Nevoia de victorie a concetãþe-nilor care-au mers la stadion ºi anoastrã, care ne-am zgâit la meciacasã, e mai complexã, dupã atâteaînfrângeri din aceºti ani, decât pare.E nevoia de demnitate. Românii aunevoie ca de aer de câte o clipã caresã le redea orgoliul. Venise una,mãruntã poate, dar s-a dus ºi ea,înghiþitã de ºnapanii care au fãcut ºidin fotbal o ruºine ºi un prilej de jaf.Jefuitã nu e doar vistieria, ci orgo -liul meu de român, scos prea adeseala mezat ºi arãtat ca prostul sauhoþul Europei. Blestemul de a aveaPiþurci în politicã, în economie, înfinanþe, în diplomaþie, în sport, neurmãreºte continuu, iar dâra lãsatãse întinde de la Cotroceni ºi PalatulVictoria, pânã la Viena, New York,Bruxelles sau Paris. Nu ne-aîmbrâncit pe tuºã Grecia, o þarã detrei ori mai micã decât România, capopulaþie, teritoriu ºi resurse, ci bar-bugiii din interior, hahalerele ºinulitãþile care, în orice variantã,chiar ºi date afarã, ies în câºtig.

L.A.

(PI)ŢURCA ROMÂNEASCĂ

IN MEMORIAM

Mircea Crişan1924 - 2013

Despre cărţişi scriitori

Alexandru Odobescu s-asinucis dupã ce s-a îndrãgostit deo femeie cu treizeci de ani maitânãrã.

Marin Preda nu scria ni -cio datã cu pixul sau creionul, ci cuun stilou cu peniþã de aur, care, du -pã moartea sa, nu a mai fun cþio nat.

Bogdan Petriceicu Has -deu ºi-a început cariera literarãscriind în limba rusã.

Camil Petrescu s-a oferitvoluntar sã plece pe front, dar afost respins în repetate rânduri dincauza constituþiei sale astenice.

Cea mai scumpã cartevândutã a fost un exemplar din"Canterbury Tales", de Chauser.Aceasta a fost scoasã la licitaþie în1998 ºi vândutã cu peste 4,6 mili -oane de lire sterline.

Cu exceptia lui William,toþi membrii familiei Shakespeareau fost analfabeþi.

Cum pe vremea aceeanu existau maºini de scris, soþialui Tolstoi a trebuit sã copieze demânã romanul "Rãzboi ºi Pace".De ºapte ori!

"Don Quijote" este celmai bine vândut roman din lume.Pânã în prezent au fost comercia -lizate peste 500 de milioane deexemplare.

Ernest Hemingway s-asinucis la 61 de ani. Nu a fost însãsingurul din familia sa care arecurs la acest gest. Atât tatãl,fratele, cât ºi sora sa s-au sinucis.

Gabriel Garcia Marqueza refuzat în repetate rânduri camagistralul sãu roman "Un veacde singurãtate" sã fie ecranizat.

Hans Christian Ander -sen, cunoscut pentru basmele sale,era homesexual.

Honore de Balzac adoracafeaua - în decursul unei zile elcon suma circa 50 de ceºti de ca -fea.

În intreaga sa cariera depilot, Saint-Exupéry a suferit 15accidente aviatice.

Jack London este con-siderat ca fiind primul scriitor carea devenit bogat exclusiv de peurma cãrþilor sale, asta dupã ce afost refuzat de nu mai puþin de600 de ori ºi era sã se lase de scrisdupã ce a primit cinci dolari pen-tru prima sa povestire acceptatã.

James Joyce a suferit decinofobie, keraunofobie si hidro-fobie, adicã îi era fricã de câini,fulgere ºi apã. El ºi-a petrecutºapte ani din viaþã scriind"Ulysses".

Lui Edgar Allan Poe îiera fricã de întuneric. Posibil, unadin cauzele care a dus la aceastafobie a fost faptul cã în copilãrieviitorul scriitor a învãþat în cimitir.

Primul roman americandin care s-au vândut mai mult de1 milion de copii a fost "Colibaunchiului Tom" de Harriet Bee -cher Stowe.

Primul scriitor care a ter-minat un roman la o maºinã descris a fost Mark Twain.

"Sã ucizi o pasãre cântã-toare" este singurul roman scris deHarper Lee. Cu toate acestea, acâºtigat premiul Pulitzer si a stattimp de 88 de sãptãmâni pe listabest seller-urilor.

Somerset Maugham erabisexual practicant.

Voltaire leºina ori de câteori mirosea trandafiri.

Pagina 8MIZILUL

Bãutura, care se nu -meºte "Miracle Drink", este con-sumatã de chinezi de foarte multtimp pentru menþinerea unui stilde viaþã sãnãtos. Unui bolnav decancer pulmonar, Seto, un cele-bru nutriþionist din China i-arecomandat sã o consume timpde trei luni. Rezultatul: Seto s-avindecat de cancer! Pentru a faceacest suc, ai nevoie de o sfeclãroºie, un morcov ºi un mãr. Sespalã bine, se taie cubuleþe, sepun în blender (cu tot cu coajã)cu puþinã apã platã ºi sucul sebea imediat.

Bãutura miraculoasã areurmãtoarele beneficii: previnedezvoltarea celulelor cance roa -se, a bolilor de ficat, rinichi, pan-creas ºi poate vindeca ulcerul;

întãreºte plãmânii, previne ata -curile de cord ºi tensiunea arteri-alã ridicatã; întãreºte sistemuluiimunitar; trateazã ochii roºii,obosiþi ºi uscaþi; ajutã la dimin-uarea durerilor musculare; deto -xifiazã, ajutã tranzitul intestinal,trateazã constipaþia, acneea ºiînfrumuseþeazã pielea; eliminãrespiraþia urât mirositoare; dimi -nueazã durerile de orice fel ºivindecã febra fânului. În plus, nuexistã niciun efect secundar, estehrãnitoare ºi uºor de absorbit ºieste eficientã dacã vrei sã pierziîn greutate.

Din cele trei alimente +apã trebuie sã obþii o porþie deaproximativ 250 ml de suc.Pentru rezultate maxime, se beade douã ori/zi: dimineaþa, pestomacul gol, (micul dejun tre-buie sã fie dupã o orã de la con-sumarea sucului) ºi seara, pânãîn ora 17.

Roxana COVRIG

"Lumea se îndreaptã spreo penurie a vinului, iar un pahar devin roºu ar putea atinge preþuri exor-bitante în câþiva ani!", avertizeazãbanca americanã Morgan Stanley,într-un studiu publicat ºi citat deAFP.

Producþia mondialã de vina culminat în 2004, când acest sec-tor afiºa "un exces de 600 de mi -lioane cutii cu sticle", explicãMorgan Stanley, dar de atunci ofer-ta nu a încetat sã scadã în favoareareducerii capacitãþilor, ajungând laun milion de sticle în 2012, adicã celmai redus nivel în ultimii 40 de ani. Paralel, cererea mondialã nu a în -cetat sã creascã, în timp ce nouaburghezie rusã, chinezã ºi din alteþãri emergente, a prins gustul vi -nurilor alese de tip Bordeaux, Rioja,Malbec: "Cererea de vin a depãºitoferta de 300 de milioane de cutiianul trecut", constatã studiul. Mairãu, situaþia se va agrava, cererea deexport ar trebui sã se accelereze întermen mediu.

"În scurt timp, stocurile sevor diminua, cãci consumul va fidominat de recoltele din anii trecuþi,dar când ºi producþia din 2012 va ficonsumatã, ne aºteptãm la o pe -nurie, cu un salt al cererii ºi al pre -þurilor la export", continuã MorganStanley.

Potrivit bãncii de afaceri,Australia, Chile, Argentina, Africade Sud ºi Noua Zeelandã sunt celmai bine plasate pentru a profita' deaceastã situaþie. În schimb, situaþia"se va tensiona în special în Euro -pa", regiune producãtoare, dar ºi pu -ternic consumatoare, adaugã studiul.

Sã fie aceastã situaþie orealã oportunitate pentru viticulturaromâneascã? Câþi oare dintreiubitorii acestei licori dumnezeieºtivor pãºi, cu hotãtâre, ºi pe "Drumulvinului" prahovean? Vom vedea!

ª.A.

Băutura care tepoate vindeca

de cancer!Datoritã nivelului ridicatde antioxidanþi, sfecla roºie întãreºtesistemul imunitar ºi curãþã organis-mul de toxine. Cercetãtorii audemonstrat cã sucul de sfeclã roºieajutã ficatul sã distrugã grãsimiledepozitate, menþinând astfel sãnã-tatea acestuia. Expertul în adminis-trarea acestui suc a fost terapeutulnaturist austriac Rudolf Breuss, celcare a avut nu mai puþin de 45.000de cazuri de cancer ºi alte afectiunicronice vindecate cu ajutorulsucurilor de legume ºi al ceaiurilordin plante. Contra leucemiei ºi abolilor tumorale, el recomanda ocombinaþie de sucuri, care pot fiuºor obþinute cu ajutorul unui stor-cãtor pentru uz casnic. Cu aceststorcãtor, se extrag 100 ml suc desfeclã roºie, 50 ml suc de rãdãcinãde þelinã ºi 300 ml suc de morcov.Aceasta combinaþie de sucuri sepãstreazã ermetic închisã într-o sti-clã la frigider ºi se consumã cu lin-gura, pe parcursul unei zile, pe câtposibil pe stomacul gol. Dupã pã -rerea lui Breuss, cel mai puternicdintre toate sucurile de legume estecel obþinut din sfecla roºie, carecurãþã sângele, blocheazã dez-voltarea tumorilor, detoxificã fica -tul. Specialiºtii recomandã con-sumul zilnic al unei jumãtãþi de sfe-clã roºie crudã ºi a unui pahar de sucdin acest produs.

De asemenea, sfecla roºieeste una din legumele cel mai binestudiate de medicina modernã, carei-a confirmat puterea vindecãtoareîn mai multe afecþiuni. Aceastãlegumã ajutã la tratarea anemiei,prin stimularea puternicã a formãriide globule roºii, mai ales atunci

când este consumatã pe stomaculgol. Totodatã sfecla roºie ajutã latratarea gripei, virozelor, leucemieiºi a bolilor hepatice. Consumul desfeclã roºie mai este util în comba -terea stãrilor de obosealã, în peri -oadele de suprasolicitare intelectu-alã ºi fizicã, dar ºi în perioadele deconvalescenþã. Sucul de sfeclã roºieare efecte uimitoare nu doar în cazulbolii canceroase, ci ºi în reducereahipertensiunii arteriale ºi în scã -derea riscului de boli cardiovascu-lare, potrivit unui studiu recent pu -blicat de Asociaþia Americanã aInimii. Efectele benefice în astfel deafecþiuni au fost demonstrate ºi deun grup de cercetãtori de la In -stitutul de Cercetare William Har -vey de la Londra. Ei au constatat cãpersoanele care consumã 250 ml desuc din sfeclã roºie au tensiuneaarterialã mai scãzutã în primele 24de ore. Oamenii de ºtiinþã spun cãsubstanþa responsabilã pentru scã -derea tensiunii o reprezintã nitraþii ºicã efectele cele mai pronunþate suntla bãrbaþi, deoarece organismulacestora proceseazã mai uºor nitra -tul din surse naturale.

Atenþie! Consumul exce-siv de sfeclã roºie poate cauza para -lizie temporarã a corzilor vocale,dar ºi tulburãri digestive, hipocalce -mie, hipo tiroidism, hipovitaminozãA. În cazul diabeticilor este reco-mandat ca aceºtia sã consultemedicul specialist înainte de a con-suma aceastã legumã. Acelaºi lucrueste valabil ºi pentru persoanele caresuferã de afecþiuni ale rinichilor sauale vezicii biliare.

Roxana DOBRE

Sfecla roşie, arma secretă înlupta împotriva multor boli

Se profilează risculunei penurii

mondiale a vinului?

În secolul al XIX-lea, rolul femeii însocietate era aproape inexistent în

afara spaþiului familiei ºi al cãminu-lui, majoritatea profesiilor fiind

dominate de bãrbaþi. A fost nevoiede câteva femei curajoase, vizionareºi ambiþioase, care sã demonstreze

lumii cã performanþele se pot face ºipurtând rochie.

Eliza Leonida Zamfirescu (1887 -1973) - prima femeie inginer din

EuropaEliza Leonida Zamfirescu a

fost prima femeie care a devenit stu-dentã a Academiei Regale Tehnicedin Berlin ºi, mai târziu, primafemeie inginer din Europa cu spe-cializarea chimie. Ea a reuºit sã trans-forme la Berlin prejudecãþile, ostili-tatea ºi privirile batjocoritoare alecolegilor ºi profesorilor în admiraþie.Dupã absolvire, s-a întors sã lucrezeîn România, devenind prima femeiemembrã a Asociaþiei Generale aInginerilor din România, ulterior ºefãa laboratoarelor Institutului Geo -logic. Sofia Ionescu (1920 - 2008) - prima

femeie neurochirurg din lumeÎn 1944, Sofia Ogrezeanu

(viitoare Ionescu, prin cãsãtorie), peatunci tânãrã studentã la Facultateade Medicinã Umanã din Bucureºti, aoperat la Spitalul nr. 9 din Bucureºtiun copil grav rãnit într-un bombarda-ment, ceea ce i-a garantat intrarea înaºa-numita echipã neurochirurgicalãde aur a României, alãturi de prof. dr.Dimitrie Bagdasar, devenind primafemeie neurochirurg din lume. Timpde 47 de ani realizeazã operaþii pemãduva spinãrii ºi creier ºi se remar-cã prin lucrãri ºtiinþifice apãrute înnumeroase publicaþii internaþionalede prestigiu.

Sarmiza Bilcescu-Alimãniºteanu(1867 - 1935) - prima femeielicenþiatã în drept din Europa

Prima femeie din Europalicenþiatã în Drept cu titlul de Doctorîn cadrul Universitãþii din Paris ºiprima femeie avocat din România. În1891 i-a fost admis numele în BaroulIlfov, prezidat de Tache Ionescu -renumit om politic, avocat, jurnalistºi diplomat român. În ciuda uneipromiþãtoare cariere în avocaturã,domeniu în care a ales sã nu profe-seze, Sarmiza Bilcescu-Alimãniº -teanu se numãrã printre fondatoareleSocietãþii Domniºoarelor Române,organizaþie ce a militat pentru creº -terea gradului de educaþie în rândulfemeilor.

Virgina Maria Andreescu - Haret(1894 - 1962 ) - prima femeie

arhitect din lumeLa 18 ani, a intrat prima la

ªcoala Superioarã de Arhitecturã dinBucureºti, urmând în acelaºi timpBelle-Arte. ªi-a terminat studiile în1919 ºi a lucrat ca arhitect inspectorîn serviciul tehnic al MinisteruluiEducaþiei Naþionale. Virgina MariaAndreescu - Haret a fost primafemeie din lume care a ajuns lagradul de arhitect inspector general.În perioada dintre cele douã rãzboaiemondiale, a reprezentat România lacongresele internaþionale de arhitec-turã la Roma, Paris, Moscova, Bru -xe lles ºi primeºte nenumãrate pre-mii. Printre proiectele sale arhitec-turale se numãrã: Palatul TinerimeaRomânã din Bucureºti, Liceele Di -mitrie Cantemir ºi Gheorghe ªincai,Biserica "Sf. Treime", primele blo -curi din beton armat ºi cinematogra-ful Parc din staþiunea Govora.

Românce extraordinare

Trãim vremuri în caretoatã lumea discutã despre ade-vãratul conþinut al produselor ali-mentare pe care le cumpãrãm dinmagazine. De la scandalul cãrnii decal, la antibioticele din pui sau E-urile toxice ascunse, toþi vrem sãmâncãm mai sãnãtos. Iatã adevãruldespre pateul de ficat din conserve.

Cum sugereazã ºi numele,sã faci un pate de ficat nu sunãcomplicat ºi ar trebui, mãcar înteorie, ca produsul final sã aibã caingredient principal ficatul. Pe vre-muri, fabricile de conserve folo -seau ficat, grãsime de porc, carne,sare ºi alte condimente naturale. ÎnRomânia, avem fabrici care pro-duceau conserve de pate de ficatîncã din anii '20. Reþeta clasicã afabricilor de conserve din carne dela noi varia în funcþie de zonã ºiperioadã, dar sigur nu includea sub-stanþe chimice cancerigene, exage -rat de multã sare ºi aproape delocficat, cum se întâmplã în zilelenoastre.

Prima surprizã pe care amavut-o când am citit etichetelepateurilor de ficat din comerþ a fostconþinutul foarte scãzut de... ficat.Majoritatea mãrcilor cunoscute saumai puþin cunoscute au un procentde 15-25% ficat de porc într-o con-servã de pate de ficat. Urmeazãslãninã, ºorici, fãinã albã de grâu,proteinã vegetalã din soia, amidondin porumb, apã, sare iodatã, zahãr,carmin, gluten ºi nitrit de sodiu, pepost de agent conservant. Desprenitritul de sodiu (E 250) ºipotenþialul sãu cancerigen s-a dis-cutat mult în ultima vreme, deci

putem considera cã este bine sã fieevitat. Dacã avem ghinion, uneleconserve de pateu de ficat conþinfoarte puþin ficat, E-uri din belºug,potenþator de gust ºi chiar maimulte tipuri de substanþe conser-vante deodatã. Nu de alta, dar ladoar 15% ficat într-o conservã,restul cutiei trebuie umplut cu cevacât mai ieftin ºi chimic, nu?

Iatã o listã de substanþeprezente pe etichetele pateurilor deficat din comerþ: polifosfaþi, condi-mente, extract de condimente, muº-tar, sirop de glucozã, emulgatori,lactilat de sodiu, agenþi deîngroºare, antioxidant, potenþiatorde aromã, monoglutamat de sodiu,vitamine, agent de gelifiere - cara-genan, agent de reglare a aciditãþii,acid malic. Dacã vorbim de spe-cialitãþi cum ar fi pateul din ficat degâscã, raþã sau vânat, nu vã agitaþi,conþine doar 5% ficat de gâscã, deciar putea lejer sã se menþioneze alã-turi de agenþii alergeni: "Atenþie,poate conþine urme (fine) de ficat degâscã, raþã sau mistreþ!".

Diana ZÃGREAN

Ce conţine cu adevăratpateul de ficat din conserve?

Cele 32 de selecþionatecalificate la turneul final de anulviitor au fost repartizate în optgrupe a câte patru echipe, primeledouã clasate în fiecare grupãurmând sã se califice în optimilede finalã ale a competiþiei.

Grupa A: Brazilia,Croaþia, Mexic, Camerun

Grupa B: Spania,Olanda, Chile, Australia

Grupa C: Columbia,

Grecia, Cote d'Ivoire, JaponiaGrupa D: Uruguay,

Italia, Anglia, Costa RicaGrupa E: Elveþia,

Franþa, Ecuador, HondurasGrupa F: Argentina,

Bosnia-Herþegovina, Nigeria,Iran

Grupa G: Germania,Portugalia, Ghana, SUA

Grupa H: Belgia, Rusia,Algeria, Coreea de Sud

Turneul final al CampionatuluiMondial de Fotbal - Brazilia 2014

MIZILULPagina 9

Primul care a apãrut laTVR, în decembrie1989, a fostchiar revoluþionarul de profesieMircea Dinescu. Era cel mai indicatsã reprezinte poporul, fiindcãvenise de la Slobozia, localitatecare, prin denumire, vorbea deja deoriginea lui nobilã, în sensul do -rinþei de slobozenie.

MD a venit prima datã laBucureºti cu gândul sã se facãactor. Nu a reuºit la facultate ºi s-aaciuat pe lângã cenaclul lui EugenBarbu, încã lansator de talente peacea vreme. De sub bagheta ma -gicã a lui Barbu ºi a lui FãnuºNeagu va ajunge, peste ani, unapropiat al lui Marin Preda. Darpânã atunci mai avea de curtat niºtefrumoase tinere ºi câþiva critici ºiistorici literari: Romul Munteanu,Eugen Simion, Lucian Raicu,Nicolae Manolescu.

În 1971, îi apare primulvolum de versuri, "Invocaþienimãnui". Avea 21 de ani ºi estesocotit "noul Rimbaud român".Scandalurile cu scriitorii, succesulla fete, bãutul în public, lipsarespectului pentru ceilalþi, justifi-cau elogiul. Curând, va deveni se -cretarul organizaþiei tinerilor ute -ciºti din Uniunea Scriitorilor.Poemul lui "Sunt tânãr, doamnã!"face furori: "Sunt tânãr, Doamnã,vinul mã ºtie pe de rost/ ºi ochiulsclav îmi carã fecioarele prin sân -ge,/ cum aº putea întoarce copilulcare-am fost/ când carnea-mi înflo-reºte ºi doar uitarea plânge".

MD este un bun actor,chiar dacã nu-l ajutã prea multdicþia; discursul lui se bazeazã pelimbajul non-vebal, mâinile, buzeleºi scãrpinatul în ceafã (la tâmplã seatinge rar) fiind componente debazã.

Biografia lui este demnãde un erou balzacian: venit înCapitalã doar cu iluzii, ca mai toþiscriitorii, se va însura cu fiica uneirusoaice ºi a unui ungur, va fi pre-miat de Uniunea Scriitorilor, deAcademie ºi va trãi din sinecurã:întâi portar (?) la Asociaþia scriito-rilor (evident, doar cu numele),apoi redactor la revista Luceafãrul(ei, da, ãsta chiar era visul oricãruitânãr scriitor). Armata o face lângãcasã, cicã la intervenþia lui FãnuºNeagu, întâmplãtor, desigur, la ounitate a Securitãþii. Cãrþile lui aufost traduse în maghiarã ºi în ger-manã de Werner Söllner, un distinscolaborator al securitãþii române.

Debutul lui în poezie afost strãlucitor: critici tineri, bãtrâni,universitari sau debutanþi s-augrãbit sã-l elogieze. Lucian Raicu,cel cu care va sta Marin Preda lamasã în noaptea morþii, vãzuse înDinescu un poet "bântuit de talent,un extraordinar talent, cuvintele ºocºi metaforele percutante îi vin încascadã, proaspete ºi nepãsãtoare,

cu încãrcãturã afectuoasã ºi cinicã,brutal repezite ºi tandre, proletare ºinobile, înscriindu-se laolaltã pe untraseu totuºi bine determinat,spunând exact ce li s-a menit sãspunã, fãrã ezitãri, fãrã ambigui-tãþi."

Pentru cazul în care "rivo-luþia" ar fi întârziat mai mult, MD

îºi pregãtise ºi varianta"trãiesc bine cu comuniºtiipânã la moarte, cã amorigine sãnãtoasã" ºi astfela absolvit Academia ªte -fan Gheor ghiu, patronatãde tovarãºul Leonte Rãutu.Acesta era bun prieten cutovarãºul Gheorghe Rãdu -lescu, astfel cã înainte de89, Mircea face parte din-tre apropiaþii lui Gogu, pecare-l viziteazã la casa devacanþã a acestuia, situatã

la Comana. Nu vorbeau numaidespre "cetatea idealã" a lui Platon,ci ºi despre literaturã, cãci acolopoposeau ºi alþi viitori "revolu -þionari", ca Ana Blandiana, AndreiPleºu, Ion Caramitru. Iar el nu eraprea ocupat cu studiile, fiind la fãrãfrecvenþã, oricum el era interesat deºcoala vieþii, nu de doctrine, fie elechiar de stânga.

Dupã apariþia de la televi-zor, imediat dupã fuga dictatorului,jucând bine rolul oferit de IonCaramitru (devenit regizor prostdintr-un actor foarte bun) care-irecomandã "Mircea, fã-te cã lu -crezi", Dinescu ajunge, chiar înacea searã, preºedintele UniuniiScriitorilor. Va fi susþinut de floareacea vestitã a întregului Apus (sauRãsãrit): Octavian Paler, EugenSimion, Aurel Dragoº Munteanu.Nu a fost, totuºi, prea uºor, fiindcãAna Blandiana (ºi ea prietenã cuGogu) l-ar fi vrut pe GeorgeMacovescu. A ieºit învingãtoaregeneraþia tânãrã. Macovescu eracominternist, dar fãcuse "greºeala"de a-l susþine pe Ceauºescu la con-gresul în care C. Pârvulescu îi con-testase realegerea ca secretar gene -ral al partidului. Acum lua sfârºitnaþionalismul ceauºist, se creaucondiþii pentru globalizarea venitãdinspre Vest.

Despre prestaþia lui Di -nescu, fostul coleg de la revistaLuceafãrul, poetul Cezar Ivãnescu,va afirma: "Uniunea Scriitorilor tre-buia sã devinã dupã Revoluþie aceacentralã de energie, acel nucleu deenergie care sã numeascã ºi sãbuºeascã preºedinþi în þara asta.Pentru cã aveam aceastã autoritate.Din aceastã instituþie de autoritateºi de þinutã moralã, a ajuns o insti-tuþie oarecare, falimentarã. Din cecauzã? Din cauza faptului cã s-aocupat numai cu biºniþa mãruntã,cu afacerile lor de biºniþari nenoro-ciþi de la Dinescu ºi pânã la actualiiconducãtori ai Uniunii - ºi nu culucrurile mari. Nu s-au gândit lacondiþia scriitorului român, nu s-augândit cum sã transforme aceastãinstituþie, care a fost foarte puter-nicã sub comuniºti, o adevãratãredutã a democraþiei, într-o insti-tuþie puternicã ºi în democraþie,care sã poatã sã facã ceva în þaraasta".

MD se dedicã afacerilor.Mãrturiseºte cã sfatul l-a primit dela o funcþionarã a ambasadei ger-mane, care i-ar fi spus prieteneºte cãliteratura nu mai înseamnã nimic în

capitalism, banul este totul. Drepturmare, înfiinþeazã reviste, levinde, înfiinþeazã altele, mai vindedin ele ºi cumpãrã terenuri agricoleºi vii.

La o lansare de produs,vin marca Dinescu, îl are oaspetechiar pe preºedintele Iliescu. Laplecare, îl conduce pe acesta laautomobil ºi vrea sã-i dea odamigeanã de vin. Preºedintele,

sãrac ºi cinstit, cum îi e felul,refuzã, dar Mircicã insistã: "Ia-o,bre, nea Ioane, ce dracu, dacã nu beidumneata, bea coana Nina"! Lumecivilizatã, soro, nu glumã!

Având de ales între eterni-tatea artei ºi foºnetul bancnotelor,poetul din Slobozia a optat pentrumoneda europeanã. Din tânãrulprin care treceau "sãgeþile vestirii",se mai vãd cu uºurinþã doar buzelegroase de lãutar care a cântat pe lanunþile boierilor, salivând dupã unciubuc gras.

Dorin ZAHARIA

În jurul anului 1980, înrevista "Tomis" din Constanþa,apãrea un serial despre fluviul sub-teran ce traverseazã Bãrãganul ºimerge spre Marea Neagrã. Maimult chiar, un cunoscut îmi relatarecent o dovadã concretã cã existãun astfel de fluviu. Undeva lângãsatul Voetin din jud. Vrancea, nudeparte de Rm. Sãrat, existã o"baltã" cu o groapã fãrã fund, carese presupune cã este un "ochi" alunei ape curgãtoare subterane, unalt astfel de "ochi" fiind identificatla mulþi kilometri mai spre sud, locde unde au ieºit la suprafaþã ani-male înecate în "ochiul" de laVoetin, dar ºi alte obiecte scufun-date acolo.

De ce, oameni buni, sã nune luptãm pentru energia verde,pentru sursele regenerabile, de ce sãacceptam o agresiune atât de fãþiºãla resursa de bazã care este apa - nunumai a României, ci a întregiizone a Mãrii Negre?

Incredibil ce se pune lacale în aceste zile în România, cuacordul Guvernului! Se ºtie cã apaeste elementul vital pentru om ºisocietate. Dacã izvoarele de apãmineralã au fost cumpãrate deja defirmele strãine - în special de Coca-Cola Company -, au mai rãmasresursele subterane, care, la nevoiene-ar ajuta sã supravieþuim. Se vreaprin orice mijloace sã depindemtotal de sistem, încât nici apã sã nuavem fãrã voia lor. ªi normal cãapa va fi "tratatã" de cei ce nevoiesc dispariþia.

În zona Moldovei, s-adescoperit, la 700 m sub pãmânt,un fluviu subteran ce depãºeºtedebitul Dunãrii! Descoperireincredibilã a decanului Facultãþii deGeologie din Iaºi, care spune cãmotivul pentru care Chevron a alesacele zone din Vaslui pentruexploatarea gazelor de ºist, esteexistenþa acestui fluviu subteran, cuo lãþime de 70 m, aflat la 700 madâncime ºi cu un debit mai maredecât al Dunãrii. CompaniaChevron vrea sã foloseascã aceastãapã în fracturarea hidraulicã! Osondã foloseºte pe zi 60 milioanelitri de apã, în amestec cu 16 sub-stanþe cancerigene, de exemplu 86000 kg sodã causticã pentru fiecaresondã! Unde se va deversa aceastãcantitate imensã de soluþie toxicã?!Este clar, cã în doar câteva zile deexploatare, toatã apã potabilã dinzonã va fi contaminatã, toxicã.Chevron minimalizeazã aceastãzonã, numind-o aquasferã ºi spunecã o vor strãbate cu sondele fãrã são afecteze! Câtã minciunã sfrun-tatã, când toate cazurile din lumeaaratã cã acolo unde au fost

exploatate gazele de ºist, apa a fostcontaminatã!

Fluviul gigant ce porneºtedin zona Putnei, strãbate întreagaMoldovã ºi formeazã un lac deacumulare sub Dobrogea! O sursãgiganticã de apã potabilã, care arputea fi folositã pentru irigaþii ºipentru alimentarea oraºelor, strã-bate întreaga Moldovã, acumulân-du-se într-un lac imens subDobrogea.

Geologii din vremea luiCeauºescu, descoperiserã imenselelacuri de apã subteranã din subsoluldobrogean, din care deja înce-puserã a se alimenta câteva loca -litãþi, ºi din care s-ar putea alimen-ta întreaga populaþie a Dobrogei,poate ºi o parte a Capitalei. Lacuricare riscã sã fie contaminate deexploatarea gazelor de ºist, care,cicã, ar asigura o oarecareautonomie energeticã a Românieipentru vreo 15 ani. Mare strategie,mare e grãdina lui Dumnezeu! Datfiind ultimele rapoarte desprepenuria de apã potabilã pe glob,apa din acele lacuri subterane vorcosta infinit mai mult decât "câºti -gurile" obþinute din exploatareagazului de sist!

În continuare vã pun ladispoziþie un extras dintr-oscrisoare aparþinând lui MarianRizea ºi adresatã unui prieten,referitor la nãucitoarele "priva-tizãri" ghidonate de Mihai RãzvanUngureanu.

"România ºi Polonia deþincele mai mari zãcãminte de gaze deºist din Europa. Prin anii 1980,Institutul de Cercetãri Petrol-Gazedin Câmpina, a întocmit niºte temede cercetare catalogate "strictsecret"! De douã dintre acestea m-am ocupat personal. În arhive segãsesc dovezi despre rezultate, spe-cialiºtii implicaþi, actiuni ale esti-cilor ºi vesticilor etc. Dar ºi deciziiale mai marilor vremii, careînþelegeau riscurile pentru Ro -mânia dacã se utilizeazã metoda deexploatare prin fracturare hi -draulicã în apropierea rezervoa -relor de apã subteranã descoperitesau a altor zone protejate. Prin1983-1985, un doctor inginergeolog de la Centrala GazuluiMetan Mediaº, a abordat în teza sade doctorat, într-un capitol secret,problematica exploatãrii gazelor deºist. Acesta atrãgea atenþia asuprapericolului pe care-l reprezintãfisurarea hidraulicã. Spunea cã înTransilvania ºi Dobrogea (în MareaNeagra se descoperiserã deja zã -cãminte de gaz de ºist!) sunt câtevarezervoare de apã potabilã subte -ranã!"

Cãtãlin BURCEA

Otrăvirea apelor subterane aleRomâniei, motivul principal al

exploatării gazelor de şist

"Mircea, fă-te că lucrezi!"Raluca Ripan (1894 - 1972) -

prima femeie membru titular alAcademiei Române

Dupã ce a devenit, în1948, prima femeie membru ti -tular al Academiei Române,cercetãtoarea a înfiinþat, în 1951,Institutul de Chimie al Filialeidin Cluj a Academiei Române,aflat acum în subordinea Mi -nisterului Educaþiei ºi Cercetãrii.

Luiza Zavloschi (1883 - 1967) -prima femeie primar din

RomâniaPrintre femeile de suc-

ces pe care Vasluiul le-a dat de-alungul istoriei amintim de ElenaCuza, prima Doamnã a Româ -niei, Ioana Zizi Lambrino, primaromâncã dintr-o familie regalã,Ana Pauker, prima sinistrãfemeie om politic din þarã ºiLuiza Zavloschi, prima femeieprimar din România.

Elena Densuºianu-Puºcariu(1875 - 1966) - prima femeie

profesor de oftalmologie din lume.

S-a nãscut la Fãgãraº ºia absolvit facultatea la Iaºi. S-aspecializat apoi la Paris, iar în1920 a revenit în þarã. A condusClinicile de Oftalmologie dinIaºi ºi Bucu reºti. Elena Den -suºianu-Puºcariu a fost membrãa So cie tãþilor de Oftalmologiedin An glia, Franþa ºi Italia. Aavut ºi pre ocupãri artistice, fiindºi scriitoare, artist plastic ºi tra-ducãtoare.

Irina Burnaia (1909 - 1997) -prima femeie care a survolat

Carpaþii Teleormãneanca Irina

Burnaia este prima femeie care aefectuat un zbor peste Carpaþi,prima femeie pilot acrobat dinRomânia ºi prima femeie care aîndrãznit sã efectueze zboruriinternaþionale. A fost femeiacare a bãtut recorduri într-undomeniu care pãrea destinatnumai bãrbaþilor. Numele sãuadevãrat a fost Irina Cioc.Nãscutã în Teleorman, satulCiurari, ºi-a schimbat numele înBurnaia, dupã numele CâmpieiBur nasului, din locurile natale.Fiicã a unor oameni înstãriþi dinsatul Ciurari, Irina a fost cres-cutã ºi educatã la ºcoli înalte,îndreptându-se cãtre o carierã deavocat.

Maria Cuþarida-Crãtunescu(1857 - 1919) - prima femeie

medic din RomâniaPersonalitate marcantã

a lumii medicale româneºti,recu noscutã ºi pe plan inter-naþional pentru performanþelesale, Maria Cuþarida-Crã tu -nescu, nãscutã în micul târg depe malul Borcei - Cãlãraºi - aintrat în istorie. A fãcut studii laMontpellier ºi Paris, rezultateleei excepþionale fiind intensmediatizate în strãinãtate.

A rãmas în istorie prinefortul deo sebit pe care l-a fãcutprin înfiin þarea, în Bu cu reºti, aprimelor cre ºe ºi cãmine pentrucopii. În timpul Primului RãzboiMondial a fost mobilizatã camedic primar.

Românce extraordinare

Pagina10MIZILUL

1 "Dubaiul e o naþie careare o poziþie care o meritã în lume"- Irinel Columbeanu

1 "Pe la voi prinChiºinãu trece Volga, nu? Cum?Nu mai trece?" - Loredana Groza

1 "Fiecare are gusturilelui în muzicã. N-are cum sã ascultetoatã lumea numai Schopenhauer!"- Costi Ioniþã

1 "Nevastã-mea este ofemeie care, oricâte greºeli a-º face,tot o iubesc" - Vali Vijelie

1 "O sã mã dea în jude-catã francofonia cã am fãcut-ovacã. Dar vacile sunt frumoase..." -Ion Cristoiu

1 "N-am citit KarmaSutra, dar m-ar tenta foarte tare s-orescriu" - Irinel Columbeanu

1 "De douã zile înjudeþele Giu rgiu ºi Ialomiþa plouãcu lopata!" - Marilena Nedelcu,reporter TV

1 "Sigur c-am auzit deEl Nino! E numele unui cântãreþ demuzicã latinã, nu?" - Loredana

Groza1 "Este strigãtor ca pe

lista votanþilor sã fie nouã-zecemorþi care nu existã!" - Adi Minune

1 "Sunt o persoanã careconteazã ºi pânã la urmã asta esteceea ce importã" - Oana Zãvoranu

1 "Punctul G eu îl am înceafã!" - Adelina Pestriþu

1 "Grecia este o þarãsãracã pentru cã este plinã depietre" - Sânziana Buruianã

1 "În Brazilia se vorbeºtebraziliana!" - Mihaela Tatu

1 "În ziua de azi n-aºbãga mâna-n foc nici pentru mine!"- Irina Loghin

1 "Am dãruit uneidoamne, cu dizabilitãþi, un scaunelectric!" - Elena Bãsescu

1 "Azi citeºti, mâineciteºti, poimâine citeºti... Te apucãpandaliile!" - Miticã Dragomir

1 "Noi, maghiarii, sân-tem apreciaþi de femeile dinRomânia pentru cã sântem cel puþinbilingvi!" - Gheorghe Frunda

Dr. BULĂBulã ajunge în America

ºi nu ºtie cum sã facã rost de bani.Merge el prin oraº ºi vede un ca -binet medical: "Dr. John. Vindectoate bolile din lume". Mai mergece mai merge ºi vede alt cabinet:"Dr. Smith. Vindec toate boliledin lume". Se gândeºte sã-ºideschidã ºi el un cabinet ase -mãnãtor. Zis ºi fãcut. "Dr. Bulã.Vindec toate bolile din lume".

Acum, concurenþii s-augândit sã-l elimine, ºi trimit la elun om sã se plângã cã i-a dispãrutsimtul gustului.

- Dom' doctor, oricemãnânc nu pot simþi gustulmâncãrii. Nu ºtiu ce sã fac!

- Se rezolvã! Asistentã,vezi dulapul 6, sertarul 5, 2 lin-guriþe.

Pacientul înghite o lin-guriþã.

- Pãi dom' doctor, ãsta-ic...t!

Bulã dicteazã asistentei:"pacientul ºi-a recãpãtat gustul".

A doua zi, pacientul vinedin nou.

- Dom' doctor, am omare problemã... Nu þin mintenimic. Uit de la mânã pân' lagurã...

- Nici o problemã!Asistentã, vezi dulapul 6, sertarul5, 3 linguriþe.

- Pãi, dom' doctor, dacã-mi daþi iar c...t...

- Vedeþi cã v-aþi recãpã-tat memoria?!

A treia zi pacientul vineiar.

- ªtiþi, dom' doctor, maiam o problemã... eu cu femeile nuprea mai pot...

- Se rezolva ºi asta!Asistenta, te rog dezbracã-te!

Se dezbracã asistenta, semiºca pe lângã pacient, nimic...

- Da, e adevãrat, dar staþiliniºtit, se rezolvã. Asistentã,dulapul 6, sertarul 5, 4 linguriþe.

- Dom' doctor, dacã-midaþi iar c....t, vã f..t pe dumnea -voastrã ºi pe asistentã de nu vãvedeþi!

- Vedeþi cã v-aþi recãpã-tat ºi potenþa?!

1989 5:00 Deºteptarea.5:05 Aprind focul ºi

pun apa la încãlzit.5:35 Adulmec parize -

rul ºi mã hotãrãsc sã fiu ne -sãbuit: îmi tai patru felii

5:40 Pâinea e camveche, de ieri seara, se sfãrâmã.Totuºi, reuºesc sã tai douã felii.

5:41 Pun în apã unpliculeþ de ceai chinezesc. Îlfolosesc abia a doua oarã, deci osã iasã un ceai tare.

5:42 Îndulcesc ceaiulcu o bomboanã cu miere, cãzahãrul pe cartelã îl iau abiavineri

5:45 Clefãi pâinea cuparizer ºi mã ajut cu câtevaînghiþituri de ceai. Fumez unCarpaþi fãrã.

5:55 Îl înjur peCeauºescu ºi plec la serviciu.

19936:00 Deºteptarea.6:05 Aprind focul ºi

pun apa la încãlzit.6:15 Cafeaua e gata.

Cafea bunã, adusã de cineva dinTurcia. Totuºi, parcã are un gustde mucegai.

6:20 Îmi pregãtescpaharul cu suc de kiwi de ladozator.

6:40 Am luat o pâineturceascã, o nebunie. Am ºi unpliculeþ cumpãrat de la ounguroaicã, ceva pe care scrie"Baromfihussal" ºi e pozatã opisicã care se linge pe bot. E oconservã bunã, zemoasã, cubucãþele mici dintr-un fel decarne, dar cam fadã. Pun sare ºiun pic de piper mãcinat. E onebunie.

6:50 Mã rãsfãþ cu ociocolatã micã adusã de un pri-eten tocmai din Franþa. Scrie peea "Gratuit. A ne pas revendre".E o marcã bunã!

6:55 Fumez un Dou -ble Horses Black. Faine þigãrichinezeºti. Pe vremea Împuºca -tului fãceai rost doar la negru.Acu se gãsesc la liber.

7: 05 Îl înjur pe Iliescuºi plec la serviciu.

19976:30 Deºteptarea.6:35 Aprind focul ºi

pun apa la încãlzit.6:40 Beau un pliculeþ

de ness. Pun ºi o cutiuþã de laptecondensat.

6:50 Mãnânc niºtepâine feliatã. Unt Brennac, tele-mea de la þãrani, plus parizer cumãsline din Grecia. Scumpetoate, dar meritã sã mãnânci,aºa, internaþional.

7:15 În final, niºte bis-cuiþi din Siria.

7:25 Fumez un MonteCarlo. Le-am cumpãrat cã daupremii, dar n-am avut norocpânã acum.

7:35 Îl înjur pe Con -stantinescu ºi plec la serviciu.

201110:00 Deºteptarea.10:01 Se activeazã sis-

temul de control automatizat allocuinþei. Mã învãluie o muzicãrelaxantã.

10:15 Mi-am terminattoaleta, mi-am fãcut duºul ºi-mi

pun un halat de mãtase, tandruºi proaspãt ca pielea unei fete de18 ani.

10:20 Scot de la impri-mantã printurile ultimelor ºtiri.Arunc un ochi distrat pe ele.Vax!

10:30 Sunã la uºãbãiatul de la patiseria aflatã laparterul blocului. Îmi aducedouã chifle din pâine integralãcu seminþe ºi chimen ºi uncroissant cu gem de caise ºiºampanie.

10:40 Chiflele lemãnânc cu unt, un strat subþirede muºtar de Dijon cu miere ºiseminþe de muºtar, file desaumon fumee, trei capere, omãslinã Jumbo fãrã sare ºi patruroºii cherry tãiate pe jumãtate.Beau un suc proaspãt din stafideroz de Peru cu niþicã scorþiºoarãºi câþiva stropi de lãmâie.

11.00 La cafea ºicroissant adaug ºi un pãhãrel deHennessy, pentru o circulaþiemai bunã.

11:30 Aºtept fata sã-mi facã masajul de îm pros -pãtare.

12:25 Îl înjur peBãsescu, dar nu mai plec la ser-viciu, deoarece am ieºit la pen-sie cu ultimul salariu.

Testament (parodie - tristă - după Tudor Arghezi)

Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte,decât o casă, fiule, o-mpartecu fraţii tăi, aşa cum socotiţi,

căci altă casă n-o să mai primiţi!La anii mei (destui!), eu nu am ştire

că-n "epoca de tristă amintire",hulită ieri, dar astăzi regretată,să-şi fi făcut atâtea griji un tatăcă, după ce va trece-n nefiinţă,

copiii n-or să aibă locuinţă.Tu, vezi de pune banul peste ban,balconul să-l închizi cu termopan,

să-l faci o locuinţă potrivităpentru Getuţa, dacă se mărită.

Gigel, cu-ai lui copii, câţi or să fie,să locuiască în bucătărie,

sufrageria, de-i compartimentată,s-o foloseşti tu cu Mioara, tată,iar dormitorul, de-l închiriaţi,

aveţi şi nişte bani asiguraţi.Ca să pot, azi, acest apartament

să vi-l asigur printr-un testament,am fost cu stăpânirea în prigoană

şi-am mers din garnizoană-n garnizoană,am locuit în câte-o chichineaţă

şi ceaiul mi-am făcut la o zăgneaţă,sudoarea muncii zecilor de ani

am pus-o-n casa asta, nu în bani,gândind că voi avea, la bătrâneţe,un loc în care să îmi daţi bineţe,când veţi veni la mine, oarecând,

în jur nepoţii să îi văd râzândşi să dau huţa-huţa pe genunchi

vlăstarele din prea bătrânu-mi trunchi.Nu crede în programul "Prima casă",

că asta-i, tată, vorbă mincinoasăcu care vor, desigur, guvernanţii

să îşi atragă, cât mai mulţi, votanţii.Durerea strânsă, surdă şi amară,

au pus-o-n geamantan, plecând din ţară,s-ajungă "căpşunari" prin Danemarca,

văzând c-aicea se scufundă barca.Să revenim, eu zic, la testament!

La bancă ţi-am trecut, prin virament,în contul tău deschis acum doi ani,

la sfatul mamei tale, nişte bani.E suma ce a fost agonisită

din pensia aceasta nesimţităpe care Boc şi doamna cea bălaie

s-au dat de ceasul morţii să mi-o taie.Cu banii ăştia ştii tu ce-o să faci:sunt bani pentru colivă şi colaci

şi, s-ar putea, din ei să-ţi mai rămâieşi pentru două boabe de tămâie.Cu astea, eu închei acest legat

pe care, astăzi, iată, l-am semnat... Tatăl risipitor

n Gheorghe ºi Ion.- Ba, Ioane, lumea vorbeºte cã ne -vasta-ta ºi-o pune cu tot satul!- No, las mã Gheo, cã nu-i bai, cãsatu-i mic!

n - Iubitule, îmi iei un telefonmobil?- Pãi ºi celãlalt?- Celãlalt îmi ia o tabletã!

n Un tip îi povesteºte celui maibun prieten:- Bãi, ce lux avea în casã tipul undeam chefuit asearã!- Cum aºa?!- Bãi, ºi buda era din aur!- Fugi de-aici, cã nu te cred…- Hai cu mine sã-þi arãt!Pleacã ei, ajung la casa tipului, sunãla uºã ºi rãspunde soþia acestuia.- Sãrut-mâna, doamnã! Vã rog sã nedaþi voie sã intrãm. Prietenul meunu crede cã locuinþa dvs. este atât deluxoasã, încât pânã ºi buda e din aur.Sotul, auzind ºi el soneria, o întreabãpe soþie:-Cine e, dragã?- Niºte prieteni de-ai tãi. Vino ºi vor-beºte cu ei, poate afli cine s-a c…tazi-noapte în trombon!

n Vizitã prezidenþialã la un sana-toriu. Bãsescu se apropie de unnebun mai retras ºi îl întreabã:- ªtii cine sunt?- Nu! rãspunde nebunul.- Sunt preºedintele acestei þãri,spune Bãsescu.- Lasã cã te vindecã ãºtia… când amvenit, eu credeam cã sunt împãratulJaponiei.

n Vând sicriu second-hand.Prezintã doar câteva zgârieturi…pe interior.

n Reclama la hârtie igienicã: "Vãmângâie acolo unde soarele nupoate!"

n Bãrbaþii ar spune mai puþineminciuni dacã femeile ar pune maipuþine întrebãri.

n Dacã te însori o datã - e încer-care, dacã te însori a doua oarã - egreºealã, dacã te însori a treia oarã- îþi meriþi soarta!

n Barmanul:- Soþia dumneavoastrã e superbã!…Ce doriþi de bãut?- Dã-mi exact ce-ai bãut ºi tu!

n La ginecolog, vine o blondãsperiatã:- Domnule doctor, nenorocire! M-

am jucat cu vibratorul ºi a rãmasînãuntru. Ce sã mã fac?- Vã rog sã vã întindeþi aici!Femeia se întinde, medicul o con-sultã câteva momente, dupã care îispune:- Domniºoarã, am douã veºti pentrudumneavoastrã - una bunã ºi unarea. Vestea rea este cã n-am reuºit sãscot vibratorul, dar vestea cea bunãeste cã am reuºit sã îi schimb bate-ria.

n Vorbã între marinari: iubeºte-þicopilul ca ºi când ar fi al tãu!

n Când vorbesc cu bãrbaþi cãsã-toriþi, am impresia cã toþi trãim cuaceeaºi femeie!

n Ce poate fi mai tare decât sãcâºtigi la loterie?... Sã câºtigi laloterie a doua zi dupã divorþ!

GLUMIŢE CAP AM!... MINTE CE-MIMAI TREBUIE?

Amintiri… amintiri

MIZILULPagina 11

Romgleza sau romglish,este noul jargon care invadeazã dince în ce mai mult spaþiul mioritic!Conþinând un amalgam de cuvintedin engleza americanã combinat cu"dulcea limbã româneascã", noulmijloc de comunicare, pocind defapt ambele limbi. Meniurile cârciu-milor sunt pline de exempleelocvente: "Mãmãligã a la Arizona","Stec ca la Nuiorc", "Adidaºi cufasole". Sau firmele stradale caregrãiesc cam aºa: "McDobre's Fastfood", "Frosa's parlour de ghicit înbobi, cofi ºi-n books", "Second-hen-dul lui Taica Lazãr", "Pandele'sbookshop", "ªopul Marghioalei",sau "LaBush - frizer de câini"! Cecredeþi cã diasporienii sunt maibreji? Pãi cum stãm cu: "Sã facem

un shopping" sau cu "Mã duc la jobcu carul"? Cei mai simpatici mi separ românii new-yorkezi! Ei merg inManhathan cu "saboiul" (subway -metrou).

Meritã sã vã povestesc oîntâmplare veselã, cu speranþa de avã distra puþin! Nu de mult am fostinvitat aici, la Sydney, la o petrecereromâneascã. Destinul a fãcut sã fiuaºezat lângã o simpaticã matroanã,originarã din Dudeºti. Domnia Sami-a fãcut cea mai ilarã demon-straþie de romglezã pe care am auzit-o vreodatã în Þara Cangurului. Decum a sosit la masã, a început sãscoatã porumbei ºi perle pe gurã. S-a prezentat: "Madam Fifi", dupãcare a început sã facã ilustre comen-tarii despre bucate: "Vai dom-le, ce

mult sifa (seafood) e pe masã! Celmai mult îmi place lobsta (lobster),fiºfinga (fish finger) ºi oistrah (oys-ters). Suzuchi (zucchini) nu e aºa debuni ca castraveþii muraþi! Alo,doamnu' din colþ! Poþi sã-mi daistrachina cu acnee (iahnie) pânã nuse terminã? Vai ce mult seamãnãdoamna de lângã cel sãrbãtorit cuMona Laiza Anaconda (Minelli sauGioconda!?). Hei ºefu! Daþi drumu'la hita (heater), cã se rãcesc doam-nili la demisol, ha, ha, hi!" Cel maimult m-am amuzat când a dat pestecap bolul destinat spãlatului pemâini dupã lipicioasele sifa. A fãcuto grimasã ºi un comentariu: "útiasevesc supã fãrã sã punã linguri lamasã! Sã ºtii nenicã cã chiar ºi supajaponejilor, aia de se chema "miºu"(miso) e mult mai gustoasã decât cene-a ne-a bãgat hoþul ãsta de uaita(waiter) sub nas!" Pe la ora ºepte ne-

a spus la toþi ceau, deoarece la ait(eight) avea job de baibisita(babysitter) la sista (sister) lu' bosullu' sorã-sa. Pãcat! Îmi produsese atâtde mult good time! The Benny HillShow luase sfârºit!

Unii aduc argumente cãromgleza e foarte fireascã ºi cã aadus-o computerul! Oare? Am maiavut noi cutremure lingvistice degenul acesta! Vã mai aduceþi amintede "fripturision" ºi "furculision"?Bine zicea bunica: "Româneºte auitat, altã limbã n-a învãþat, dar epoliglot...!" Nu avem destulecuvinte în limba românã care sã sub-stituie invazia cuvintelor dinimport? Oare o fi snobism? Sper sãne treacã cât mai repede! Dacã nu,vom ajunge sã vorbim ca madamFeefee!

George ROCASydney, Australia

Era o zi de varã fier -binte... Nu vedeai un pic deumbrã, oriunde îþi îndreptaiprivirea. În drumul meu sprepiaþã, ferindu-mi privirea destrãlucirea orbitoare a soarelui,atenþia mi-a fost atrasã de vor-bele unei femei. ,,Pânã ºi câiniise iubesc mai mult decâtoamenii!"... Am ridicat privireaºi abia atunci am înþeles desprece vorbea. Pe linia de tramvai,nu departe de staþie, un câine, un"maidanez", îºi luase efectiv înbraþe partenera care fusese lovitãde o maºinã.

Nu mai miºca. Tabloulera unul zguduitor, cãci dincolode blanã sau înfãþisare, acolo eravorba de un sfâºietor ºi pur sen-timent de durere, iubire ºiresemnare în faþa morþii. Câi -nele, pur ºi simplu îºi prinseseperechea între cele patru labe, ojelea ºi spera...

Toþi cei care treceau înacele momente pe acolo, nu-ºi

puteau muta privirea de la dramace se petrecea sub ochii lor.Nimeni nu trecea pe acolo fãrãsã priveascã scena câtevasecunde. Toþi primeau în acelemomente o adevãratã lecþie deviaþã. De la cine? De la un ani-mal vagabond al strãzii!

Am zãbovit ceva prinpiaþã. Când m-am întors, cada -vrul nu mai era acolo, dar câi -nele zãcea în continuare în arºiþazilei, fãrã pic de umbrã, pe tro -tua rul opus celui în care avuseseloc incidentul, scurgându-separcã în asfaltul încins, parcãmurind.

Am plecat. Nu am uitatacea secvenþã ºi retrãiesc aceleclipe ori de câte ori povestescîntâmplarea care mi-a schimbatgândirea despre câinii vaga -bonzi, despre valoarea, trãirile ºidreptul lor la viaþã.

Drama câinilor este ºidrama oamenilor!

S.

ªi profesorii o mai"zbârcesc" câteodatã! Iatã cã nudoar elevii scot..."perle"!

La împãrþirea man-ualelor: "Limbile vi le dau pro-fesorii respectivi..."

"V-am jignit eu vreo-datã, tâmpiþilor?!"

"Pune mâna ºi gân-deºte-te!"

"Vreau sã-l termin peªtefan cel Mare ora asta!"

"Treci la tablã ºi predãtu lecþia, dacã eºti prost!"

"Eu ºtiu cã eºti prost,

dar nici chiar aºa sã te iei dupãmine..."

"Un atom se excitãcând acceptã electroni ºi sedezexcitã invers..."

"În timpul iernii, laplante le cad organele..."

"Dacã vrei s-o faci pemaimuþa, treci aici în loculmeu!"

Profesorul de sportajutã o elevã sã sarã peste caprã:"Hai, fãrã teamã! Desfã binepicioarele, cã de restul mã ocupeu!"

LECŢIA DE ROMGLEZĂ

O PILDĂ AMARĂ

E DE PLÂNS, NU DE RÂS!

O raritate: logicăfeminină!

n Am fost acuzat cã suntrasist. Nu este adevãrat! Vã rogsã înþelegeþi cã îmi este maiuºor sã scriu "þigan" în loc de"ºomer de etnie romã cucazier".

n Un intelectual adevãratniciodatã nu va spune "Prost aifost, prost ai rãmas", ci vaspune "Timpul nu are putereasupra ta!"

n Soþul ºi soþia vorbesc desprepartidele de sex de care auparte.- Dragã, eu îþi mãrturisesc cã,atunci când fac sex cu tine, mãgândesc la alte femei. Altfel, eunu mã excit…- Oh, ticãlosule! Eu întotdeaunamã gândesc la tine, atunci cândfac sex cu alþi bãrbaþi!

n Colonelul viziteazã infirme-ria regimentului, curios sã vadãcum sunt îngrijiþi bolnavii.Lângã unul din paturi, colonelulîntreabã:- Ce ai, soldat?- Hemoroizi, sã trãiþi!- ªi cum te trateazã?- Badijonãri cu albastru de metil.- Ai vreo dorinþã?- Nu, sã trãiþi! Dupã alþi 5-6 pacienþi cu aceeaºiboalã, trataþi la fel ºi fãrã dorinþede formulat, vine rândul luiBulã:- Tu de ce suferi?- De amigdalitã, sã trãiþi!- ªi cum te trateazã?- Badijonãri cu albastru de metil.- Ai vreo dorinþã?- Da, sã trãiþi! Sã schimbeºomoiogul!

n Maria îl strigã pe Ion:- Ioane, hai mã în casã, ca plouã!- Lasã, stau afarã, cã plouã ºi aici.

n Ion si Maria, seara târziu,stau la poartã singuri. Enervatãcã întârzie, mama Mariei iese înprispa casei si strigã:- Marie, mai lasã-l pe Ion odatã ºiintrã în casã!Maria rãspunde:- Bine, mamã, stai cã-l mai las odatã ºi intru.

n - Ioane, a cãzut o stea, pune-þio dorinþã.- Mi-am pus-o!- ªi ce mai astepþi?!

n O blondã ºi o brunetãmergeau pe stradã... Bruneta îlvede pe partea cealalta a strãziipe Gigel.- Ia uite-l pe Gigel, nu-i faci cumâna?- Sã-ºi facã singur!Regula de bazã pentru sex în tim-pul iernii: cui nu îi curg mucii, ãlastã deasupra!- Mergem la miting sã-l dãm jospe Bãsescu? - Mergem. Da' câte grade suntafarã? - Minus 7. - Mai bine lasã, cã nu-i om rãu...

n Sunã cineva la uºa unuiapartament. Un tip deschide ºivede o doamnã nervoasã care-lîntreabã: - Dumneata ai salvat ieri un bãiatpe lac, de la înec? - Da, eu .. - ªi ºapca lui unde e?!

GLUMIŢE

BIBLICĂÎn anul 2013, vine

Dumnezeu la Noe, care trãia lin-iºtit, ºi-i zice:

- Noe, pãmântul s-aumplut de rãutate ºi oamenii M-au uitat! Vreau sã-mi construieºtio nouã Arcã, pentru cã Potopulva veni iar! Sã iei din fiecarespecie câte un exemplar, masculºi femelã... Ai la dispoziþie ºaseluni!

Dupã ºase luni, se uitãDumnezeu pe pãmânt ºi-l vede peNoe plângând în grãdinã.

- Noe! Sunt pe cale sãîncep Potopul, unde este Arca?

- Iartã-mã Doamne, darlucrurile s-au mai schimbat întretimp... Am nevoie de autorizaþiede construcþie. Mã tot cert cu uninspector, pentru un sistem anti-incendiu, vecinii m-au dat înjudecatã pentru ca am încãlcatplanul de urbanism construindArca în grãdina mea ºi nu amrespectat normele de înãlþime.Apoi, compania de electricitate acerut sã pun ipotecã pe Arcã învederea acoperirii costurilor detransport ºi de mutare a liniilor deînaltã tensiune ce trebuie date la oparte din calea Arcei pentru a filansatã la apã. Degeaba le-amspus eu ca va veni marea la mine,cã nu m-au crezut...

Sã fac rost de lemn, afost o altã problemã. Este interzissã tai lemn din pãduri, deoareceacolo trãieºte bufniþa cu pete,care-i o spe ci e protejatã. Amîncercat sã-i con ving pe

ecologiºti cã tai lemnul tocmaipentru a salva bufniþa, dar nici n-au vrut sã stea de vorbã cu mine.Când am început sã adun ani-malele, am fost dat în judecatã deun grup de activiºti pentru pro-tecþia animalelor. Ei susþineau cãþin animale sãlbatice sechestrate,împotriva voinþei lor ºi, deasemenea, au susþinut cã sã punatâtea animale într-un spaþiu atâtde mic, înseamna cruzime asupralor.

Apoi, Ministerul Mediu -lui a spus cã nu am voie sã con-struiesc arca pânã când reprezen-tanþii lor nu fac un studiu demediu ºi implicaþiile pe carePotopul Tãu le poate avea asupramediului...

Încã am un proces înderulare cu Ministerul Muncii,deoarce nu m-am hotãrât câteminoritãþi ale grupurilor etnice sãangajez pe ºantier. BloculSindical nu mã lasã sã fiu ajutatde proprii copii la construcþie,deoarece aceºtia nu fac parte dinsindicat ºi nu au certificareISCIR pentru construcþia de arce.Ca totul sã fie ºi mai rãu, Fisculmi-a confiscat toate posesiile,deoarece ei susþin cã vreau sãpãrãsesc þara cu specii de animalepe cale de dispariþie...Deci,Doamne, iartã-mã, dar îmi tre-buie pe puþin 10 ani ca sã fac totce mi-ai cerut!

Dintr-o datã cerul seluminã, norii dispãrurã, iarsoarele apãru strãlucitor pe cer.

- Doamne, sã înþeleg cãnu ne mai distrugi lumea?

- Nu, Noe, se pare cã mi-a luat-o guvernul înainte...

Merg cu autobuzul cãtrecasã. Autobuzul este plin. Nuvreau sã mã înghesui pânã laaparatul de compostat, mai binerog o doamnã sã îmi compostezebiletul.

Dar cum sã mã adresezoare? Sã o tutuiesc sau sã folo -sesc pronumele personal depoliteþe?

La penultima staþie nu acoborât, deci merge pânã lacapãtul de linie. Mã uit mai atentla ea, are o sticlã de vin, adicãsigur merge la un bãrbat! Vinulnu este cel mai ieftin, deci bãr-batul aratã bine. În micul meu

cartier sunt doi bãrbaþi care aratãbine: soþul meu ºi amantul meu.La amantul meu sigur nu poatemerge, deoarece eu acolo mã ducacum. Înseamnã cã merge lasoþul meu!

Soþul meu are douãamante: Claudia ºi Andreea.Claudia e în delegaþie, ºtiu sigurasta deoarece lucreazã cu mine...

Atunci...- Andreea, poþi sã-mi

compostezi acest bilet, te rog?Andreea: - De unde-mi ºtiþi

numele? Ne cunoaºtem de unde-va?

Pagina 12 MIZILUL

DescriereDe obicei, ovarele fe meii

înceteazã sã mai elibereze ovule înjur de 50 de ani ºi ciclul menstrualia sfârºit. Dupã ce femeia n-a maiavut ciclu timp de ºase luni, sepoate spune cã a trecut demenopauzã. Deºi nu este o boalã,menopauza poate avea simptomedezagreabile, care pot apãrea chiarcu cinci-zece ani înainte de ultimulciclu.

CauzePe mãsurã ce ovarele

înceteazã sã mai producã hormoniestrogen ºi progesteron, simp-tomele menopauzei se ac centueazãºi creºte riscul boli lor de inimã ºi alosteoporozei. Pentru a înlãturaaceste pro bleme, unele femei

opteazã pentru terapia de substituþiehormonalã, dar temerile privindlegãtura între aceasta ºi cancerul lasân sau pur ºi simplu credinþa cãnatura trebuie sã-ºi urmeze cursul leîndeamnã pe celelalte femei sãîncerce remedii naturale. Acesteterapii sunt benefice ºi pentrufemeile care au simptome demenopauzã cât timp au încã men-struaþie, dar majoritatea medi cilorsunt împotriva terapiei de substi-tuþie hormonalã în aceastã perioadã.

Simptome- Bufeuri- Transpiraþii nocturne- Ciclu neregulat- Uscãciune vaginalã- Nervozitate sau depresie

uºoarã

În pre zent,femeile au laîndemânã maimu lte posibilitãþide a controla sim -ptomele me no pa -u zei. Consumul dealimente bo gateîn fitoestrogenipoate a me liora simpto mele peri -meno pauzei ºi meno pauzei.

Cerce tãtorii cred cã izo -flavonele din soia pot ajuta la redu -cerea riscului de boli de inimã, unasasin important al femeilor post-menopauzã, deoa re ce, dupã meno -pauzã, riscul de infarct creºte de

zece ori din cauza micºorãriinivelurilor de estrogen. Micºorareanivelurilor de estrogen în timpulperimenopauzei ºi menopauzei pre-dispune femeile la osteoporozã.

Pentru protejarea împo -triva acestei boli care subþiazã oase-

le, trebuie sã se consume din abun-denþã calciu ºi vitamina D.

Pentru ameliorarea in som -niei ºi a depresiei uºoare, trebuie sãse consume alimente precum lap -tele, carnea de pasãre, nucile ºialunele.

Ce mai puteþi face? Fa ceþiregulat exerciþii fizice, pentru areduce frecvenþa bu feurilor ºi a pre-veni bolile de inimã!

AlimentaţiaConsumaþi din belºug

fructe de mare, peºte gras, seminþede in, broccoli, produse lactate, ali-mente din soia.

Reduceþi consumul decofeinã, alcool, alimente condimen-tate, uleiuri de porumb, floarea-soarelui ºi de ºofrãnaº.

MENOPAUZA Mic tratat de medicinăPrevenţie şi tratament

Una din cele mai cunos-cute expresii la români este "a frecamenta", cu înþelesul de "lene,comoditate, muncã în dorullelii…". Aºa cum se întâmplã decele mai multe ori în viaþã, expresiade care discutãm conþine o parteadevãr, iar restul descrie un obiceibalcanic de a fenta munca, într-unlimbaj colorat, cu pierderea în timpa înþelesului original al expresiei însine.

De fapt, încã din GreciaAnticã exista obiceiul ca masa pecare se servea mâncarea sã fie fre-catã cu frunze de mentã pentru a-ida un miros plãcut ºi pentru arespecta unele ritualuri precreºtine.Rãspândirea grecilor în Balcani, audus acest obicei ºi în alte regiuni,inclusiv în Bucureºti ºi chiar înTulcea, unde au existat în perma-nenþã comunitãþi puternice aleacestei etnii. Familiile înstãrite deromâni, în permanenþã amatoare derafinamente în societate, au adoptatcu iuþealã acest obicei de a freca

masa cu frunze de mentã, care sãdea un miros plãcut încãperii ºisenzaþia de rãcoare pe timpulcaniculei.

Din acest moment, începemodificarea înþelesului expresiei,prin faptul cã mulþi slujitori de casãpreferau frecatul meselor cumentã, ore în ºir, în locul muncilorgrele precum tãiatul lemnelor,cãratul apei etc. De aici ºi nemulþu-mirea stãpânilor gospodãriilorvizavi de slujitorii care se fofilaude la muncile adevãrate, preferândsã frece mesele cu mentã cât eraziulica de mare. De aici ºi pânã latransformarea unei activitãþidomestice oneste într-una deprecia-tivã, distanþa a fost extrem de micã.Exprimarea "a freca menta" a per-sistat însã sub forma ei coloratã,specific balcanicã, cu înþelesul de atrage chiulul de la muncã, darodatã cu scurgerea anilor, preapuþini îºi mai aduc aminte de ade-vãratul sens al acestor cuvinte.

Alex. BARBU

Clãdirea ParlamentuluiEuropean, potrivit adepþilor teo -riei conspiraþiei, ar avea nume -roase simboluri malefice. Clã di -

rea Louise Weiss, finalizatã pedata de 14 decembrie 1999, areun aer futurist, care dã impresiacelor ce o privesc, cã nu ar fifinalizatã.

Clãdirea PE, aºa cumaratã acum, se aseamãnã foartemult cu "Turnul Babel", pictat dePieter Brueghel în 1563, clãdirecare voia sã ajungã pânã lacer.Turnul Babel, construit laporunca tiranului rege Nimrod,pare sã îºi gãseascã oglindirea înconstrucþia care simbolizeazãdemocraþia ºi libertatea în conti-nentul nostru. Istoria biblicã spune

cã Dumnezeu, vãzând intenþiaregelui ºi a celor ce doreau sãconstruiascã turnul, le-a datfiecãrei persoane câte o altãlimbã, astfel încât sã nu se maiînþeleagã între ei. Deºi început,turnul n-a mai fost continuat,întrucât constructorii sãi nu maireuºeau sã se înþeleagã. Sã seîntâmple oare acelaºi lucru ºi cu

Parlamentul European? LideriiUE nu vor mai continua "unirea"restului þãrilor pentru cã oameniicare le populeazã nu vor maivorbi aceeaºi limbã?

Cristina ALEXANDRESCU

În Europa Evului Mediu,pâinea era fãcutã, în mare parte, dinsecarã, iar aceastã plantã gãzduiaciuperci parazite care, atunci cânderau consumate în doze mari,puteau fi letale. În doze mici, înschimb, aceastã ciupercã este halu-cinogenã. Informaþii din secoleleXIV - XVII menþioneazã o pro -blemã a europenilor, "boala dansu-lui", în care un grup de oamenidansau pe strãzi, adesea rostindcuvintele fãrã sens ºi fãcând spumela gurã, pânã în momentul în care seprãbuºeau de extenuare. Cei careexperimentau acest fenomen, îºidescriau ulterior viziunile pe care leaveau. Cu timpul, oamenii auînvãþat sã utilizeze ciuperca cu

scopul de a crea substanþe halucino-gene. În scrierile sale din secolul alXVI-lea, medicul de la CurteaSpaniei nota cã a confiscat "un vasplin cu o anumitã pastã verde, com-pusã din ierburi" din casa unor per-soane acuzate pentru vrãjitorie.

Acum, ce rol au jucatmãturile aici? Ei bine, pentru a aveahalucinaþii, utilizatorii nu foloseauingerarea, ci o metodã mult maicomplicatã de distribuire a sub-stanþelor. Atunci când erau consu-mate, aceste substanþe puteau cauzaneplãceri variate precum ameþealã,vomã ºi iritaþii ale pielii. Însã atuncicând absorbeau substanþele prinpiele, ei aveau parte de halucinaþiifãrã efectele secundare. În plus, ei

au mai constatat ºi cã zonele corpu-lui care absorbeau cel mai bine sub-stanþele erau subraþul ºi zona geni-talã. Ca urmare a acestor observaþii,oamenii au creat alifii pe care, pen-tru a le aplica, au împrumutat otehnologie des utilizatã în casã:mãtura, mai exact mânerul ei.

Acum cã ne-am lãmurit delegãtura dintre mãturi ºi vrãjitorie,cum rãmâne cu asocierea dinteaceste obiecte ºi zbor? Cea maiprobabilã explicaþie este aceea cãpersoanele care apelau la cocktailulvrãjitoarelor îºi utilizau, de fapt,mãturile pentru a "zbura" mulþu-mitã efectului halucinogen alplantelor.

Mihai PERIANU

Simbolul secret din clădireaParlamentului European,

"prezis" din 1563!

De ce "zboară" vrăjitoarele pe mături?

Frecatul mentei

Frumuseţea iernii, cu albul fulgilor de nea presăraţi peste gândurile noastre, cudulcele ecou al colindelor şi purtând în suflete imaginea celor dragi, să văpetreacă în noul an împliniţi, iubiţi şi fericiţi! Fie ca spiritul sărbătorilor de

iarnă să vă pătrundă în case, iar iubirea, bucuria, înţelepciunea şi generozitatea să vă fie călăuze în 2014!

În speranţa unui an mai bun, vă trimitem o boare de sănătate şi un strop de încredere!

La Mulţi Ani, mizileni!Redacţia publicaţiei "MIZILUL"

DECLARAŢIA LUNII"N-am mai văzut ceva asemănător, n-a mai rămas aşa ceva

nicăieri! Este o bijuterie din coroana României. Poate oameniinu văd asta, dar România este o ţară minunată. Aici trăiesc

oameni remarcabili, care nu se dau bătuţi. Au trăit experienţeîngrozitoare, care i-au afectat foarte mult: cele două războaie

mondiale şi toate celelalte suferinţe trăite de la Al DoileaRăzboi Mondial până acum. Aceşti oameni au trecut prin multe,

au văzut multe suferinţe, distrugeri, iar vieţile le-au fost dis-truse. Le suntem datori să găsim o cale pentru un viitor mai

bun, care să le păstreze cultura, tradiţiile şi valorile".Prinţul Charles