'-artea

Pentru o gnat oast: structurare a Hifcirii

An erezut necesar ea, din diferitele probleme care se ivesc inevolutia de toate zilele a apctrii Legionare, s extrag . partea careax' prezenta un interes cbiectiv, pentru a o Impdrtaqi inimdinOelenoastre de orients:re.

Depi existd un neajuns, fiinded unele din chestiunile semnalateaunt de iritanth actualitate (+ , totupi cred cd se pot discuta eta,-ta timp cgt existd buna inten/ie pi dragostea de a contribui la ltmu-rirea lox', apa cum cer interesele Mipcdrii Legionare.

Aumai in felul acesta lie putem indeplini misiunea, In pedinOlenoastre stptImanale de orient are a cadrelor, pi . se pot preveni unele •primejdii pentru Mipcare.

Obiectul acestei co,vaaicari se reterl is urmlit .oprele problem°a). Pragmentarea in generatii.b). Disciplina pi dragostea letponara.c). iaimintiri pi autoelimintri din Mipcare.d). InstituIii legionare.e). Primejdii care pot diforma structUrarsaDepi tratate disuarat, totupi, aceste subiecte In fond se refel

la una pi aceeapi problemh,care este structurrea Mipcdrii Ieglonareorivitl printr'o prizmt cat mai realistl. Ele pot fi campletate in .pedinIele viitoare $i au alte punete,care se refer% la acelaq-obiect.

I. FragmentL:rea in generatii.

De multe'ori politicierii au acuzat Mipcarea:Iegionard ed a ix:-trodus in vials, politic lupta intre generaVii.Este neindoios cd

Nipcarea Iegionard n'a avut aseenea inten/ie.In fapt,insdaenomenuls'a petrecut.Cu exceptia .incr elemente,care s'au phstrat slatoasenealterate in mediu1 politicianist, in general tineretul a format 1- L -za Mipchrii Iegionare-Acest-f.nomen s'a petrecut pi la celelalte mi;.7

(+) Se referea la atmosfera nelegionarh, ce se oreiase in lagd.rulla Rostock (Geimania) la anii 1941-1942.

DfttAffiFIED AND RELEASE Y

tiNTNAL INTELLIGENCE AGE Y

GOURCE$METNODsExEmPTION D

NAZIWARCRIMESOISCLOSt CTDATE. 2008

•

•

4ft

%soda d 0 3 it

,:aIs n', ea-...e ::f:rmat de .,ievolutienare, flindel n"-r-eL I.2771:. ';'L. --..erlf".. ,Ute ipare, se pot nItIrla .71 .s. t.l r: :.::.. 1

Din aceastl ImpArtire r,rz...r.--.a:". = -,lamen-:ulu umam, --!1= aceastlirupore a verigii unui Ian; pi prtn f' 7:::- ,-s= -:.mrs' n..,:a e-:a=e, esIe evi- 4dent . el singurele care avesue's . :fer17 era:. Eeneratile .r.a. bltrbe. ')'..In inevitabila suacesiune'a a:e.sl: la; de 7irrte, ele 7.::.m.cleau a di*.part In aceeapi mtsurA pe :are .-.:le €snera;:: umpleau 35Iiul actua- ).,lintii. Aeest fenomen es-:: La ;1=1 desfll_purare 1m 7a-,-4 publia ro- .),.

miklefamal. Evident, procesu.:: %;.1.e.t r_:,,:S=Snea 1%;ert... n'.:. ri. 37:e li;sit pi de .)!marl. inconveniente. El este :tr...31 Inevi-:?...sll si a:sslul., ne:ear in di= 1fer/tele etape din evol4ia :..s. 1.. ,:ri:1 a ..1.sui pstsr. He:eta:ea 1'11,1114 iIs intereale seurte ei .efire:, t:az -.i -:ue un lu:r% -,f:azte p.rimejdiek

.tilndet.turburt procesul de f,..rmare a nsil:r e.lite ::nd-;cttsare pi da••TUnicellte once Incercare de :reatie. Se .1.ntrt f.r. plj.mI fez negativkdael nu ehiar distructivt. ).!

Asupra unei astfel de primeja:..1 7retue sI fim mereu aten“. • •_Ou este ezclus ca -L'...ver2r1i . nor.r:..1 31 in:en:e a 1:vi Mipearea, •

Legienart intorcandu-i TI:nr,-..risr1 7,rcpria-i ax, du care ii sufocx, Ficauume: Impingaad-o pi pe ea, pe -.erenui lui:tel:r de fraAmentare orizek

a generatlilor. - 1Desigur, asemenaa Inceratri de captare pi orrzanizare a tineretu19..':E.re MI duct. la anemierea Mipaetrii Legionare, s'au manifestat in ulti-mii ant de atm oficialitatea ramErleasct. Toate inst au epuat, fiindltncercarea de fra :::gmentare 'a - -1-. - us.;d In afar& de cadrul. Mipctrii.§i s ,.fires° all se IntImple apa, atata timp cat Mipcarea Legionart, Cu ine10.4.1 ..; celor doulzeci de varste, formeazli uira saingrii a noilor generalifi

In noua fast de lupt?.1:-,o1i -r:icK, in care s'a angajat Mipcarea Le-ionarA dupl evenimentele din Li,nuarie 1941, pare et adversarii noptri;

iu sesizat acest punct vulnerabil sau, pcate intavolltor numai,dibuese.;oe lane' el. ,

Apa am interpretat mentalitatea - de care am. aflat acum cateva .i.2uni - a unOrfrati de cruce, reflzgiati in Germania, care spuneau n os i...aneraua .Clpitanului a evat pi cA acum numal cei de sub 20 de anirunt chemati BA realizeze candurile lui". Mentalitatea ml s'a pArut 1Aui simptomaticA Cu atat mai molt cu cat acepti "frati de cruce" vene-sa din apa zist. "lume bunt. a bucureptilor", wide intentiile celor carermAresc aistrugereaMipcbril Le,zionare transpirt 91 se frAmantt mai

Iult. Pe mine m'au alarmat aceE -ce stiri nu atAt pentru faptul cti, sub -

- Iorma in care erau prezentale, se puteau realize, ci mai mult pentruct:

„zsAA‘WeEk____ _

FArn asigurarea unei traditii legionare exista, riscul de aintra intr'un cerc vicios de sterilitate pi lupta negativI, dincare nUmai vi ctorie legionarA nu poz:ta iapi. Nesocotirea sau re-pudierea traditiei InseamnA permanenta mentinere intr'un:minoriempolitic, eflicA flume' capete exaltate pi entuziaste, dar necoapte.AneastA perspectiv'4 se pcn.tv jusifica priu urmAtoarele fapte re-ale:

_a). Existenta unui vLd craat de Capitan, in care s'au noleo-tat'id se colecteazb. toto energiiie pi nAzuintele Romfinilor depretutindeni, face frx*,-..: sens fa-iceroarea de a se creia situ-1p meiales ()g nu poate avea aceleapf.. dimensiuni.

.b). Numai enuntarea unei a9emenea tendinte este sufioient/t pt.a indica un punct vulnerabil unde pot tinti adversarii. Aceestaou atat mai mult, cu cat, cuLa un vazut, oreocupari. in acest sena'au inceput 811 se maniZest .e. •

c). Chiar in ipotezn cA nimeni n'ar turbura o asemenea ac-tiune de regrupare restr4.1:1A, totupi existA neajunsuri care senasc odatA cu noua situatia. Pentrw'a odatI ce s'a alunecat peprimejdioasapantA a frarmeutarii orizontale,-se va pune in mod •inevitabil problema: De ce cutare pi nu cu-tare genera$ie? Perseir-nele desemnate Intr' ..) asemetea ierarhizare bruscatI, on eatli gri-je s'ar depune, ae-pArea selecTionate arbitrar pi dupli criterii iEl

:

ltturalnico. Germenul autodestrAmarii sta chiar ad, fiindca ' nu S''.:1trebuesc neglijata, u2.1.ntre :1t r., 1, urmr.toarele lucruri esen$iales

a). OdatA iepit dintr'o structurK conturatX (chiar dacA n'a tlost precieg) tip de aproape doutzeci de ani, spiritul arivist, ' :1atit de primejdios pentru esenta spiritua1it0ii legionare, este 1atblat pi capttA preponderanta,

b). Datorita exuberantei inerenta vt.rstei,. fiecare tanAr are ,tendinta de a crede cr, lumen incepe cu el. Aceasta exuberan$A,car...Tre constitue un mare dinam atunci o grid este captatrt in vEtdul unsi ',.traditii de luptA, devine primedioas1 c5nd i se rAvApepte cadrul 4.sliu natural.

4ste .adevb.rat cll. at at CA-pi -tam:a cat pi mAnunchiul restrainsde luptbtori, care 1-au urmat din primul moment, la 1927, candLiga ApArArii Nationale Cre?tine era frAmAntatA de dizidentepoliu,rupt :din mediul lOr ai au deschis un drmn nou. Dar, pe langlisfol

_ tul OA situatia astni e-stc cu totul deosebita, atit In interioru;

•

.50 4 a ea,..7 9.7

-7--

Mipcnrii cat pi in exterior, nu trebue uitat en, dupn cum anspas, Cnpitanukera o pers pnitate cutotul exceptionaln. Inplus el a avut pensa de a fi apnrut r'nmomentul unei marl neoe-sitnti istorice a neamului ramanesc. • Astfel cr. o repetitie Waravea acest cadru organic. In schimb, ar avea tocte dezavantaje-le unei repetifli cu mult depdpite de ritmul vietei. In interva-lui de timp scurt, nu s l au crept alte conditii istorice pentrua se face simtite asemenea actiuni.

Din punct de vedere erict politic, chiar in ipoteza 011 oasetenea actiune n'ar avea nici unul din dezavantajele eiiimeratemai sus, Mifcarca Legisnarn se condamnn a rtmanea intr'o fazliperianentn de infantelism politic. Fiindenpe c se exelu-de ca factor de guvernare pentru malt timp, dir ipi creiazn .pre-cedente periculoase, erre se pot repeta in viitor. la intervaletot atat de scurte. Am asie,-a atunci la tragicul pi Sterilul e-fort al lui Sisif.

Asemenea alunecdri primejdioase trebuesC prevenite. Grijeaoricnrui element de . conducere cu sentimental rnspunderiiya tre-bui sn se indrepte cu atentie in aceastn directis,. Aceasfa'cu a-tfit mai malt, cu c5t Mipcarea Legionart, in evolutia'ei, trebue

in seamd 0. de urmhtorul factor politic, pe.carenalat in cmunicarea trecutn, pi anumei criza politicn d'statuluiroman, pe care numai Mipcarea Leaionaxn o pocte rezolva, trebuecat mai repede rezolvatd. momente cruciale In

istoria lumei, poporul roman nu numai cn nu-pi Va putea.realizadrepturile sale, der ipi pericliteazn insnpi . existenta, dealt va

continua inch malt timp ad fie balotat pi'anemiat dap crizn in-

tern endemic.Pentru acest motiv, rdspunderea noastrE depnpepte cadrul

Mipcnrii pi se referd la incusi viitorul neamului romanesc.

4:;•

e4A.al

..Cod (1%7 +L g?'

-8-

IT. Discipline si dragoste legionaA.

Gandindu-,mb6 la cele discut ate intr'o pedinIa anterioara, amflout urmatoarile reflecVii, pe care le ImpartApese pentru o even-tuala completare.

Intr i adevdr, cheia de bolta a sistemului legionar este 4re4(07ste . Prin ea trebue sd, se rezolve toate problemele de raporturiintre legionari, pi chiar in lumea nelee;ionard. Mai mult:Chpitemulconsider dragnstea caunicul mijioc, care noate oferitea de inrpticare a celor doun necesitAti de baza ale omului, Cartfrlanta societatea de milenii, si anume: ideia de libertate piautoritate&-In aceastn preocuparo intra i ideia disciplinei, carenu este decat'o formh tehnicd a autorittqii.

Mai intaiu, trsbue fAenth 0 precizare. Renuntaree la liberta-te nu, este o •ertfd mien in.sine, fiimthn libertaler. este Usa0ieseqs. amului. Pereoana ftra libertate este o fitrtalipzitA detot ce are ea mai eseqial. Liberta tea individual est o jertfamai mica cfind o compari en libertatea neamului in care se include.Pentru a salve neamul pi libertaIile lui, libertatea individualsnu trebue sa conteze. Acesta credem eh este'sehsul dat de_Capitentcand, pi din . necesith# de luptdi pare cn minimalizeaza libertateapersonal/. Apadar, cand un om, din dragoste pentru Legiune, pentruNeam sau alt ideal, a rolc la d!i de bund vole inshpi esen-Va fiinpei sale sufletepti: inseamna cA a ddruit mult. Caiasc1 totul, trebue . sh mai punn pi partea material a a existenpaisale, edit% corpul. Atunei jertfa este total. Deci, disciplinelegionara, ba zandu-se pe acecatn ideie de renunare totald, creiav.

raporturi pi obligaIii cu totul noi Intre eel ' eondus cel ca-re concW.ce. •

In discipline formula, nnde lipsepte aceceta renunare de bur.n1 vcie, constrangerea este exterioarA, Chiar eand aceastd discip-Una s'artlanifesta sub forma cea mai tiranica, situaIic nu poateti catastrofala. In cazul el mat ran, eel impilat rezistd prinneederenIa in intimitetec lui i9 • nutrWe spereqa unei iepiri dinaceasta situaIie. Pentru eel care pi-a ddruit libertatea, nu poateexiata nici mdtear aceastA rezervh,Situatia ar deveni tragic -inazul ipotetic- cand er vedea ca ceeace a dAruit el nu nmboga:Pe pte

ts-0047 6o1/47 4r..z

.ixident, in i •Lcexea aceatei eaucaIii cadrelor trebue s sedozeze lucrurila in fel st nu se cadA in nentalitatea criticis-th pi oicanatoare a oKului carcotao pi vepnic nemulpait, care poa-te roade avantul fa7ote1.

Dar oi in aceastd putea avea un luainos exemplu defelul cum Ctpitanul stabile acea cc-luniune sufleteased Cu intreagaHipcare, precum oi zolul Cu care ctuta st afle adevErul din oncecontact. Pe de ....It'd parte, sinceritetea pi felul deschie de lucrual primului stu de sittnitori, in frunte Cu Ion rola, creau oatmosfert &tat de luninoasti, incât intr'un asemeneamediu nu ee pu-teau naote sctA:erile aintite riai sus. Intr. ' s:: cstfe/ de atmosferhcuratt pi luminoast, onuI "cuiva", al oricui ar fi el, nu va puteatrhi: moare ! In schiml, trteote pi prosperd leeionarul, ace]. "nds-drtvan" pe care 51 aote.:_ptA neamul romanesc pentru inIlVarea sa I

Rvfionalisaul.

A OCU. cauzL, :Dale poate air/3=a o stiucturare stnttoaed a Lip-ctrii, este 1OflLi1Sll. stc cunoscut cat de mult au speculat u-nii politicieni aceastd tendinIt, , in laramtsurd explicabill, aomului. Prin felUl .egoist oi iresponsabil cum au cultivat pi aeau-Iit aceastt pornire, ef. au ine..rounat destvarpirea unithVii ntOionale.In ceeace privevte escJnpa s, spre aeosebire de "omul cuiva", Carefoloseote numai sltbiciunile omenapti, regionaliemul folociepte inmod ne.q:ativ o stare ncturelt. Umeni nu poate contesta o realitateexistenth si anume ct 0=1 se simte nal °trans legat sufletepte demediul stu arraoriat, Incepand cu Zamilia, locul natal, judeVul,pro-vincia,cto. Li,.cionLrt foloseote aceastd tendiatd nuaai insens constructL7, Ca treaptt aict Ca emula;ie, in deedvarpirea na-Vionalt. A vrut prin ea st etialuleze elanul . de dtruire pentru crea-rea Romaniei Noii. 1A1J-lai caxi n'au calitdIi pozitive saude rtspundere 7)tlu viitorul neamului ram:a:len cultivE re6ionaliama2In sons rtu, pentru oa , trL.nsIormandu-1 in sltbiciune, eh se ser-

veasct de el ca arat dc pantaj fatt de aceia care an simIul rtspun-derii pi dr- ,oste de.neara. Politicianismul din trecutUl aproprietprezentat nulte simptoame in6rijorttore In aceasth privimplainuldin manic merite al Idoctrii Legionare, a fost cu., prin ppirituali-idea sv, vindecat radical cal pain in noua generaIie aceastA me-teahnt'inerentt dup. 'mire, a statului roman.

Comunitatea legionart, care In acelapi tiap oglindepte intr'msintezh superioart familia, patria pi toate nteuinVele poPoruluipoporului raman, a Mut st dieparh din ce in ee*A1 ault

oi -orimajdios.-:C4m aq azi spun, ea•nirl-dicentinart• •

•I LI:„

0 41

8-

decat ca emulaIie pentru dAruire si ertfA, dandn-t. astfel un seni

pozitiv.Din principiu, Iczi-nLrA tazat ierathizarea

functie de treapta, T . care cilea c ocupa pe planul moral. Ea n11101pA21it neamul rcm6:7esc vertical, n felii regf.cnale, ci in stro.

turi prizontale, dar nu de clasA conform c%iitAtilor de dtiruire

inAlfire spiritualA .ale fiecAruia. In cunsecintA, dupkgceasticqiceptie, pot exist& In once

iice regiune e'emer_te uune, sanegoase 31 •

jertn, dupli cum pot e:tista 91 elemente slate, incorecte, secltwacanalii. In viwtutea legii naturale de atracie repulsie, eatsfiresc, ea elementele de aceeapi structurA s6 se adune pi sa sesimtA ma! bine Intr ele sau ng se respingA ccInd sunt de struotudpi conceptii deosebite, da,JK stint din ciclea9i regiune, jud/sat pi chiar

eiiscarea Legdena-rn tinde sa atscarbI in mcrele cadru al fai.liei sale once 1ent romgnesc sAntos, ctSrui .a ti oferti mediulpentru desAvarpirea Sa pe tcato placurile. Pentru acest motivoni&.un legionar in cadrul familiei legicnare nu pcete avea in vedere,In once activitate a sa, iec criteriilc de v . .atI - qi selectielegionarrt.

De aceea, este nevoie de permanentK eterriic ca nu cumva sea-timentul regionali:1:t. care, dupd cum am spus, este o realitate, i

.ne deruteze in atributiile noastre.AceastA vigilenri este cu at gt mai.nececarA, Cu cat ne glab

intr'0 fazA de tranzitie si structurare,imsdiat dupl moartea COOtanului. FiindcA este suficieAt ca din nebagara de seam n all seschiteze asemenea alunecri, chiar neintentionate, pentru a se Clia suspiciuni paralizante de ,:lan ca a an1hi1a marele pas - de coot

-pire sufleteascg , re care 1•a Plcut Clipitanul ajutat de mares 101legere a lui Ionel Nota si a celorlalti Vgclresteni. Aceasta arltea insemna InsW ge:menul aneuier'i si chf_ar al nAruirii units

nationale.Pentru aceste ;active, este clan ezi once tendiwp regional

trebuepte reprimatr2 faF;eCa structurA, intce • antinta servild de a deveni ggALALVI

pi tendinta regionalistA, depi deopotrivA de daunAtoaXe, existS,deosebiri esentiale.Jirima are la bazA sentimente inferioare, (3'se pot gAsi la oamenii dn tcate tinuturile rmnanopti. Are ma-s'ar spune un caracter ' or.i70nteA. DimpOtrivA, regionalismul art--

Autz4 particularit g;:ile unei , cu toate calitAtile pi deft.tele ei, pi prezi:AA o tmpAiiire in gelii, vertical.

Prima altereaz g structure Hiscgrii cal7tativ, fiinden ptemul ei nu poate structura ,4 e.calementeinferioaxe,in vremecele bune sunt inlAturate drgani prinAtteaderarea lor.

•

tdv

*

Crenzt de dat ,)ris.-. raea s. scranalez aceste lucruri cat

Mai . rtultg, éliiectiVitat e gi !ra ttatt. sinceritatea, prir_tre eatelepi pent ru urmIt arele • rti7eive

1.. In grurul acesta restrans, .inde aunt reprezentate elemcn-te din 1:.ate sectearele Micrii, trel-ue s se punit IrobleraeleCU teatt, siteteritatea. iiinrpi apa t A ate fi servit real Ct-r_duclit,--rul Xi 9 (Aril, care p e)artX rgnyinderea cea mai mare pi mai anevo-iast. prin imprejurtrile re care le strlibatem.

' 2. In aituE4ia de semi-prizmnieri, in care r.e r.r,i nuavem posibilitatea de a veiea teren r.trice rltu pi a-1 remeiiare 10d. Este nevde iteci de a rrevedea anumite cvnluii, careurmeazI legi, ce rt fi identificate, cutlatecare existli.

Asemenea prennurttri cred c nt r. interesul Mirqtriiflare.

( jtjt In. pedinIa de Vineri 21 Maiupi de Vineri 5 iunie,1942.

• • •

%-C

ks-oi) ‘aj +11

-22-

.Psihoza politisti.

(S iritul de susniciune poliistLintre Legionari).

1. Cateva premize.

Aceastt problem se incadreazt In marea problem de tactic,discutatA inir'unadin 9cdinvae trecutevcand s'a cercetat necesi- -tatea yi oportunitatea unei rwizuiri. Cu acel prilej am formulatunele principii yi observalii, pu care gAsesc necesar en le reamin-teso, intrucat ele formeazA insu9i cadrul, in care trebuie situattproblema spiritului poliCiet intru lugionari, yi anume:

1. Eser4a legionart se of1inde9te mai bine in tactica ei decatchiar In ideile afirmate.

2. Tactica legionart eotu formulatt lanider de Ctpitan : "DecatetInvingi printr'o infamiu, mti. bine tA cazi luptand pe drumul °non:rei". Deci,in momentul cand invingi prin mijloace miyelnice, duptconcepiia legionart nu evti decat un invins.

3. copitcnul a desAvar9it aceastA tactic prin jertfa sa propri •fiindcA numai in felul aceFta putea creia linia legionart absolu-tA Qi pent= veacuri.

4. Noi, dact gro9im, InouurinA cA deviem de pe aceastt linie,dar problema ptstreazt caractE:r individual, fiindet acum liniaeste atit de der tr;atA de CApitan, incat ea va fi pentru totdeau-na evident. Nu trebue st iri, Inst., in calit ate de conducttorideoarece, creind o brc9e p. rumul inAlItrii legionare, putem deruta

pe alIii. In acest caz, pro -cleric inceteazA de a mai Li individua-1A. De aceea, sentimentul rAspuilderii trebue st fie in permanenItprezent.

5. In lupta politicA du:71L, Cpitanul a mobilizat partea buntdin om, pe cand adversarii on. intrebuinIat toate mijloacele sa-tanice. Maxele lui merit constA In faptul ct a puturt creia o inienst

Cufor politic. partea bunt, ardtand astfel cA puterile binelui,dact crezi in ele, want mai tLxi . decat cele ale rtului.

6. 1119carea Iegionart in f4a unor situalii care pu,-neau in primejdie Insi xita n.emului, sA le TrOtture uneleon prin violenIA, ft cLre n11 arc_ de dorit, fiindcA nu coreepondeacu structura ei intimt de mar_ sminnate 9i bunttate cretin .Totuyi, intre moartea neamului 9i aceea a talharului, r ales a tal-harului : "... cand este chustiunea st aleg intre

'144;4.

s-ge 40134i.i■

Tc.earTeo, 4.4..s.partTia F.a..--reea a ta7k, aru.l.ui, eu treferme...or:sa si mai c..reetin, daeli, nu permit . ca 1;â1-har-11 1-i 'ec2712'7‘ceas '7X 7 sra eg iuelt la 73i4trwsk(CTirti-,.4_,7a4--tefuluid .

r.ealt rratl a esez--;ei ea a tcmpensat jPz^: =37.1.3.t.-'-ea a fes1.: forma lezi ,..n=z -t: rent= reetabil.i‘;ea e±.1.11br2..ui•

iisrus :tag:Licit dcvedefti..tlre4 :.r-74 pe-ntrj. fa.pta 31.71r;it4 ?.?„.4..ar daetl. ea ar fi

t r. V. s'au ru3 re per.,i71a isr)ct-rs, aseI spre a.ritta =area 1-r -.!re-iir.V1.i marea necesitate pe.mtru

,̂ s. a =- çr4at b ferrLa -.;.r..-!sc-.r.t.S.. I. I LT:t1L, 1egiena..r.11 are

- !Iv:re p)Imint ;.t. lor: .e sintez.g. 5,- ;a. '-le='F.Pr. %Ls tr...firte

ie ia ItmLinX .1.7t7. g.,'7=0"e 31 1"le Ze !;..r..1::'.11 37 I'S 1=riers ne.emului =MIL* . g3t1t.

c...0.1-2.:o se p mt -rres.izar-o:okelg

r-L.:"M..±.7 alea.

7 I r -= e r7. are , are un cadru gars,7t. I.': 41e

;e7lin3-,a acalatitI.7La7.a. 37e7- ":, 7lema rrez-LL-t1 ascecte LLtirl ;e

%

,o rreir.1=.11 intern:4-• mai ad"gr....z e senv a i st rue:

5.2:1 Eerlerai

es .7.e principalul-generater "".-71-• ". r c?„-- a:101 Ii;cTrii. Ea este partoa

- re

ac; lune sat anicI . ie. ? it...X . di:.are e bazeafg. pe un sistem

ra: , a az sr " suspiciune r 0114;i:unericului. Thee sist male

a!.: la .cazg. reliVistI., Ea rezult:`..

- a se ..ei ea_e putere, de eseirpt lucifericg.A.ragoltea, ci ura, care rez9W0i0eamM4,14e.„,

nu,,,sP94te 01prOfereOrc...c2141"'

A .1 :14tida

'PP

rkr-1

so el Go..t

amtpul j iindcA aceast A miraculoasA frmA. a 9 rac,7

pi conziune lipsepte, ca este suplinitA prin teroare fizicA 9imoral.. ToatA imaginalia a fost utilizatA de spiritul satanic in Ai!

perfec/ionarea mijleacelAr de terturA. Totupi situalia rAmgne pre...

carA. Partizanii sau apa zipii adereqi nu se rot sine nu spirituV -reliiist. In mcmentul greu to lash. AfarA de cazul e gad' se napto mentalitate de IvaniA, care ti face sA se apere recirrnc.Spiritu:C'poliIist constegnge rrin mcbilizarea forei extericare. Nu poatc

nicodatI forta interioarA a sufletului, singurA crea-toare de valori pi de istnrie pozitivA. El este menit sA riestremei.-fiind.cItel rinjepte . Satana, care are voluptatea intrigii pi ait:

• (1044XArilor. Trezind In • cm 'ce . are.mai abject (intriga, felcnia,callmnierea, nesoehtirea celor mai elementare legi mnralefetc.),•l_antieneazA In acest spnrt degradant,Ii lfile9te sufletul pi ik

. - duce spre iremediabilA ;ierzäre.OdatA creiatA mentalitatea-pcliVistA, ea nu poate trAi decattractivitatca PoliistA". De cele mai multe nri se nAscnceso

3tuaii primejdiease pentru a c justifica. Sunt curnscute cazurV• le de derutAri poliIiste Iesute prin IniAruirea informaIiiler_thdenIicase, mai toate:au rtnius deZastzte_nelnr nerd. s 'au complkcut in climat recline. 14i -contirAt("r1. nu trAesn sub ternarea4113docirilor ro1inst6, I are le t nSceneaZA. inf id elit , conspira-_• ii pi cemploturi pentru a=i impinge la anumite hetAriri saua-pi justifica existenIa,. fAcandU-i Tlependenti de e i. SA netim de Moruzef 91 Armand . CAlinesciz Ai Carni al T i-lea sauRiopanu, ".c ginele credincins' ! . al lui .Antinescu. Te at° cnmpli^ff;iile ,ci„dezastrele in acel spirit au'Iij•t. De aci rurcede . pi se a-:limenteazA cansrena satanizArii In vielIa rublicA a pnroare lnr. •Prin . acest spirit se. asigurA dnmnia intunericului, meiul eel raj:prnpice pentru stAp gnirea de esenIA satanic..

3. Care este connertia leginnarA.

• :Sensibilitatea.le8innL...11.6.xclude acest spirit, apa cum lumir.exClude . tntunericul. Ii/epudiazA organic. S'ar putea spune chigcA gradul ;intensitatea repudierii este indiciul col mai bun de

• sAatatea moral: a 'arta leginnar. Mediul lui de respiraIie estetmediu luminos. Crede . .in puterea'iuminii pentn1 destrAmarea intltrericului. Terenul, unde d A. bAtAliile, Ii alege cc care

-bunt scAldate de. c gt mai multA . luminA. BvitA "dedesubtdrile" yiungherelo tenebrnase PiindcAecbtrirea - lui pe acest toren mipel:nic nu poate fi dec gt pAgzbitnare. Chiar dacA 4%av i hge,In realitatel rAmane un invits,tn-cmal rrin faptul cA a !ntreb7;: ; ntat arme 4tanico. CurMenia sufleteascA p gnA la candnarca de a'nu putea

REJENI-MO

eeneepe rLil , Iinuta auminoast, .7.upta dreaptli 0-117i-tatea abselutt., iatA cune amte ne-a indicat CApitanul cA tmektuesA tnvingA legionarul, SA ie "cu piept : Alit de ,fier pi sun:at:alde crin". Spre aceasta trebue WcriceccncepVie,. arear szhimba azeastb_direcIie, trebue dent.m7Oatt. ca...ceamtii.Primejdi-oasA denaturare a spiritului legienar. Be ar facajmposibilA. : naf-terea emulu i nAu pi a "lumii noi", pe care_34pcarea.:Legien.44rzrede n pcate realiza. •

. . .. ...

4• In rapert ..ou lumea exteree.. :. : ...: .t..Z.,;.t.:. .. . . . . .

• t •Evident, pentru faze actuain ie•inccrut,:winIineiva-,thei *we-• ••menea poziii_tntampinA . greutb:;i foarte Mari. Dupmanii At/set:Hip- •carea cu toate armele intunericului pi fac tct rcsitiltagaj•ze re acest teren.•Illipcarealegionarl, •urA cum am siug,trebuasA fie n cepul in zer pi ricioarele infipte.in pAiant;fiind.,A•este gi un rrgenimn rolitice. ieci ea, ca organism peli tic, nu s e? roate retre,n;a absnlute"-, aqa. 71.4z.o rcat e! face sub rapert educativ. Ea trebue sg sea in rniz'lccul.

c.-.ontactul iuptei. Saee i fora suntasigrate -le LL-zitia moralg , fgrg. de care .infrangereaLimitele nang unde se Icate anga pe te.renul a.:17ersar se..petrrinde din manevrele aceastg

• r.strare, 9.Z uierdiit

prrycrii. Ace crr e1;c . ate -,:reciza in calacit .a.tea i?erskiQa-citntea 5.21..9.1-Cinare a r.51iticg. dea rzt.ea -iesoffra de a le rare sau Intoar-oeir r.' cat mai mult rcsfoil

r inexcrabile in:runr e elementele care cox-

rr. ,oele 11r.: inter.icr: permanent varesc fa. :de

- -0 -'•-•arY, in in let at ea sufletu.luiiertfa menitg. sg

c- 2 ,-.:r. :no:Lent r --,-.urt.t at ea le-7intericr i rrin aceastg

evit g. og.p gtarea vraurtgti -3, a rgutg;i1sr i de a infe...o

a legiinar in r'..zritatea--.1:fer.omen c.._zrr.g.toarea.

."-it kr 7 are . L' C ;-;i invicre,ir,ramtoare 1,defileu; ocurat g q,e

auXani• Din air -1.71. trag zu7a arrrelejuxaniil At unoi gi"17731::pchip..e C

7!,

pgt rand g ?1,r

• ••

•

%.) A.) VIP

cu armies potriVite acelui mediu. Dar aceste arm: nu mai it armeleluminii! Si pi-au pierdut 9i candoarea si puritatea. trebuitlupte Cu amele ntunericului. Datoritb. 3.or masele de legicna-ri pot trece stramt °area, neprihniI i mai depart pe drumul de atlui legionar. Si n • au cunoscut lupta din intuneric i cufrunVile n."scare se na1 biruitori! Camaraz:'_i loz.• int fr,rá int oarceretenebrele cavernelor vor trebui Vor duce dorul pierdute 9i vor auferi ame.r. §i tocma-i aceast g. suferin.V. le va d:a con,ptiinVe. ,iertfei pentru Legiune si-i vs si De ei si Mi9carea'Legionarli. pact, se vor simVi bine In lumee. Intunericului, aturici,omare patI vs Li pentru toi. Desi defileul a east trecut, totusi•tana a biruit, fiindcX a putut castiga suflete de legicnari. .• Asa dar, in raporturile cu lumea exterioar sa, preocupKrile desuspiciune poliIistb, pot avea un caracter esenViai preventiv pentruidentificarea pi dejucarea mipeliilor puse lc. cale de adversar 9.i'numai In extremis o adoptare a armelor nelegionare pentru combateie..,„1Aceasta, !malt, trebue s. fie conrpensatli prin constiinIa DIcatului prin isplicirea lui,care O. dee sentimentul lertfei compensatoare.

5. In raport cu lumea

Spiritul de suspiciune polttistti. tntre legionari . sau- intr'o eo-.Alectivitate legionarti. este de neconceput. Ar Li absurd.. Toatli educa.":1*1ia legionarli si intreg elimatul iiloral creiat 'de CItip.it an resping me41.

talitatea po1iist.. Dac, totusi,. aceastI mentalitate incepe*sli*Erst4.),;..ipfineasa., aceasta inseamnb.c duhul legionax a Lost alungat si . inlocul lui s'a instalat cel satanic.

Rand pe rand, dragcstea, eurtVenia sufleteascti.,• camaraderie 92.celelalte virtuVi legionare incep sI ac altereze, la Inceput prinsuspiciune, care aduce in urmet sa pisma, ura, cearta, volupta.tea de".4nigrbrilor camarazilor si chiar crima. Nu se . mai poate cants,.lile Incep s road li. la erituziasmul 9i 'p rice •putere de creiaVie este in/ibusitli. ViaVa legionarb. triceteazh de a mai exista4ntru,4:cat Ii pierde ins119i esenIa el, iar colectivitatea resDectivli.forme vi simboluri legionaxe trYteste o viaVri interioarls. ca esenVidiametral opus. oeiet legionare. Se intr11. Intr'un cerc.vicios,po4mu]. 'au intreg corte:giUl ..stiu: de ororj,- se adfince st.e , si In scurt tit)colecrtivitatea devine un caza.n al satanei.. Acest aucru nu-3. pOt cid!!decat oamenii, care .congenital an voluptate akiieetid linflpril. '.sPe0;;,col. In ultima anal .iz, deci, tot is/till in1L porneVte--din iacea101kiinfinait ate sufleteascli, care, mat ivand re Ziduurile' .. aflat;e • in.': #(4'oars om,' dupX plicatul ori ginar, poate face ravae.i, propagandu7s.:4tntr'un mod galePant.- Devine ciliary pentru cei can. .nu au un fondo pat sort iv pi, ea 0..F1,4?0, .Q 014? mnie, est e gra de .Vin0cat. Tot se ,.

•

..", • • I.

• Y''';,•t

•

400d

ne putem aninti ctmi incepeau sb. se desfigureze intr'un ritm galopantMulte din elementele legionare piitrunse fl pciie. Nici cele matdistinse nu si-au -outut pIstra intact .f.. curx-yenia. Sufleteasat. Abuzu-rile de tot fella, isvorize dintr : o betie degeneratI de putere, avi-ditatea de bani sau alcool incepeau s ia forme tot mai alarmante.Nu era st, treact mult tip toate amprentele • odioase ale pol441444-lui comun erau s6 se aseze pa trtis gturile tuturor acelora, . care n'arfi avut -an mare echilibru interior. Intr'un climat satanic, toatetu“le legionar.e se pot ofili, Deaceea problema climatului trebueformeze o grije special pentau once conductitor de colectiVitategionarg,

Iamic nu poate justifica introducerea spiritului de suspiciuneIntre legionari sa.0 intr'c colectivitate

care eventuE.-_1 s' ar ivi, se preint'aDpin g ai se combat prin luminoaseleprincipii legionare. Intr'-an clime.t s'Inb.tos si scdldat .1.mnina-le-giona.rlt,,--_sot -prom:era. descompunerii-mortele, .afa äusiioCuin scadatti de soarz. nu prosper'd celelalte . bacterii aduaNtoirede boli. Dar, chiar In cazul c gnd s t ar ivi, reVeta de combaterepoate fi dec gt tot cea. legicnar5.: luriina. Re-Veaue. • 9i Ieelturile . texie-broase ale susp iciuniior si sptonarilor din unghere -de oea.Maitentic't, esen'it. satanic- nu combat rdul. DimpOtriv g, prin 'creear,eaclimattaui poliIist, se at4t mai mult, tendinIele..cOnspiratilreAoSsiedoug. fenomene negative se Eaterneaz6..si se condi1ioneazilli*Oip*O4i:.

De aceea Clip it anul punea accent ul• mai. mult • pe c1ia (Mediu)ditóritpe eri0Menla lzo lat,caTe era o rezultant. In ' Cazia Stdesfi-in pt i sect orul III Albastru, pent rue-A s ' a putut z tiviat e' . Ci: pro spera un trAd.tor. Acelap lucru a fle,,cut si,ou':41te organizaiiitatuncic gad viaça 1 a. gionarY. iretase in e 1 e .. Orgenimial an/it os co -

legionare :eacioneaz .t. Or! de cgte dri o .toxin. de esen-pi•satanic?s prIt runde in el. Sc produce febra, care e st e simpt omul boa/ei9i c Eire constitue aiaa, inainte ae a fi complet rlipust. Aceste simp-tome nu trebuesc nciijae.cat un organism est e mai eIntit 0 s Cuat &t prein mpin. rui d. q: la inceput. In ine-pfa: epiritul de suspiciu-ne poli-cistll este re.puf.i±at orafli si car.terizat prin p-unctele de foCale credinei si drag° st ei le cionare Tap it anul ave a at. at a ineredereIn ace c

te virtui egiGnare si In mediul legionar srailtoarincit chiar.agenvii i de siauran-iK saq politie in cadrele MiseNrii Legiona-re nu-i combn ea prin mtisu27i eontra-pc112.ste. pea certitudin.eaViaa stiXtoasK le gi. onessA. VE,.) ::.ntrema pi in aceste frEpturi deolizutesentimentul moral. Credea Cu tcat4 Veie In biruinIa binelui. asupra,

Dea.ceea detesta 3i repudia adOptarea LolloaCelor P91-1440.e..Deaceea, se impune c foarte mare atenIie ca nalhoza nolitistg,

.1311 nu ating p eeE,--.'..onar. Cu at gt mai milt dadrelemenite srt asigure structlzra Misctrii g:iopare.. dae

4tit.,4

pp1n

.,1;once alt li parte, primejdia 13,e!74ire

re'.

• • • ...,14a1-F 4' •