INTRODUCERE

Informaţia economică este prezentă astăzi în toate domeniile de activitate. Dezvoltarea economiei de piaţă şi sporirea gradului de complexitate a acesteia impune şi dezvoltarea corespondenţei informaţiei economice ca şi arie, conţinut şi operativitate. Principala sursă de date a sistemului informatic economic este contabilitatea a cărei sferă de acţionare o reprezintă întreprinderea. Realizarea obiectului activităţii, numit patrimoniu, determină angajarea de relaţii juridico-patrimoniale, cu o multitudine de persoane juridice şi fizice.Aceste relaţii dau naştere la obligaţii şi drepturi de creanţă cu influenţă directă asupra mărimii şi structurii patrimoniale a unităţii.

Contabilitatea unităţii trebuie să reflecte naştere şi stingerea atât a obligaţiei, cât şi a drepturilor unităţii, obiectivul oricărei unităţi patrimoniale este acela de a obţine profit. Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesară stabilirea unor relaţii care implică drepturi şi obligaţii, din acest motiv orice firmă se va înfăptui pe piaţă cu un număr mai mic sau mai mare de furnizori şi clienţi.

Faptul de a vizualiza şi de a înţelege în mod concret aceste relaţii pe care întreprinderea le are cu furnizorii şi cu clienţii săi, este esenţială pentru bunul mers al acesteia. În acest sens, lucrarea va evidenţia aspecte necesare pentru stabilirea unor relaţii optime, atât pentru întreprindere, cât şi pentru furnizorii săi.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale îşi găseşte atribuţie în fiecare aspect al unei întreprinderi. Cert este însă că acesta este practic indispus pentru crearea unei întreprinderi sau reactualizarea ei.

Din aceste motive am considerat că un viitor contabil este absolut necesar să cunoascănoţiunile privind contabilitatea creanţelor şi datoriilor comercialeTema aleasă pentru lucrare se numeşte “ Contabilitatea crean elor i datoriilorț ș

comerciale”. Tema s-a efectuat la S.C.TEMECO S.A.Lucrarea este structurată în trei capitole:Capitolul I tratează prezentarea societăţii , denumirea şi forma juridică, obiectul de

activitate, organigrama,scurt istoric al activită ii, pozi ia actuală pe pia ă i contextulț ț ț ș organiza ional.ț

Capitolul II prezintă evolu ia principalilor indicatori economici ai activită ii S.C.ț ț TEMECO S.A. pe perioada ultimilor 3-4 ani.Pentru fiecare indicator se analizează varia iaț absoluta i relativă, identificandu-se astfel factorii care au cauzat această varia ie.ș ț

Capitolul III tratează studiul de caz efectuat în cadrul societăţii S.C. TEMECO S.A. , prezentând operaţiunile privind contabilitatea crean elor i datoriilor comerciale.ț ș

Capitolul IV prezintă concluziile şi propunerii acestei lucrări .

CAPITOLUL I.PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. TEMECO S.A.

5

1.1.Date de identificare

Denumirea: SC TEMECO SA

Sediul: Calea DOROBAN ILOR 54 TIMI OARAȚ Ș

Număr de înregistrare la O.R.C.: J35/2394/1991

Cod fiscal: RO 1827660

Durata de funcţionare: Nelimitată

Forma juridică: persoană juridică română

societate pe acţiuni

Societate cu capital privat, majoritar german

CAEN: Comerţ cu ridicata de piese şi accesorii pentru autovehicule

1.2 Istoricul societăţii

Temeco îşi are originea la începutul anilor ‘90. Într-o perioadă în care economia de piaţă era încă în stadiul de proiect, un mic grup de colaboratori, cu toţii pasionaţi de automobil, au avut curajul de a începe o afacere.

În 1991, anul înfiinţării, pasiunea a avut acelaşi rol major pe care îl are şi astăzi, la peste 15 ani de activitate. De-a lungul anilor, Temeco a marcat numeroase premiere în plan naţional (1993 – primul import de piese auto Bosch în România, 1996 – primul Bosch Car Service din România, 1996 – primul import de anvelope Bridgestone/Firestone în România).

Având ca punct de pornire un magazin de piese auto, Temeco desfăşoară astăzi mai multe tipuri de activităţi: service auto, distribuţie de piese auto, comerţ şi servicii în domeniul sculelor electrice şi echipamentelor pentru construcţii, comerţ şi servicii în domeniul accesoriilor electronice pentru autoturisme.

Dezvoltarea permanentă se datorează faptului că firma a încercat să se adapteze cât mai bine la cerinţele clienţilor.

1991: După mai multe căutări, asociaţii fondatori stabilesc sediul firmei în Calea Dorobanţilor nr. 54 şi încep activitatea de comerţ cu piese auto. Pe spaţiul viran se instalează o copertină şi, mai apoi, se construiesc trei garaje.

1993: La 7 iulie se semnează, la Viena, contractul cu Robert Bosch AG. Imediat după aceea, Temeco face primele importuri de piese auto Bosch în România. Activitatea comercială se mută în primul spaţiu cu această destinaţie, din noua clădire.

1994 : Se înfiinţează firma ProCar, cu participare majoritară din firma Temeco. Cele două firme formează grupul Temeco,care organizează Tabăra de Design Auto şi sponsorizează echipa de karting a Casei copiilor şi Cupa Tivoli la Tenis.

6

1995 : Începe să prindă contur activitatea de comercializare a sculelor electrice Bosch precum şi comercializarea produselor audio Blaupunkt, marcă a grupului Robert Bosch AG.Demarează crearea reţelei de distribuţie a pieselor şi accesoriilor auto în zona de Vest a ţării. Concernul Bosch include Temeco, împreună cu alte două firme din Ucraina şi Bulgaria, într-un program-pilot destinat pieţei est-europene, privind diversificarea gamei de produse şi servicii.

1996 : Completarea serviciilor oferite clienţilor departamentului Scule Electrice se concretizează prin înfiinţarea unui atelier de service. Acesta este dotat cu echipamente conforme cu standardele service-urilor de scule electrice Bosch, cu documentaţii profesionale originale şi personal specializat. La 26 aprilie are loc recepţia finală a clădirii din Calea Dorobanţilor nr. 54, în forma în care funcţionează în prezent.

Se lansează Cupa Dacia Nova, prima competiţie automobilistică mono-marcă din România. Temeco pregăteşte şase maşini cu echipament de curse şi oferă premii câştigătorilor.

1997 : Se demarează colaborarea cu firma Kenwood, pentru comercializarea produselor car audio. Se realizează primul import in Romania de jante auto din aliaj uşor, marca Dötz, (cu caracter de exclusivitate). În cadrul Cupei Dacia Nova, Temeco înregistrează încă o premieră: echiparea cu injecţie a unei maşini Dacia participantă la competiţie.

1998 : Reţeaua de distribuţie ajunge la maturitate, Temeco având stabilite trasee precise, care deservesc o reţea de clienţi în continuă creştere.Începe colaborarea cu Porsche România pentru aducerea, în premieră pe piaţa timişoreană, a automobilelor Skoda din noua generaţie, după cumpărarea constructorului ceh de către cel mai puternic producător european de automobile, V.A.G.

1999 : Începe colaborarea cu firma Aral România, în domeniul distribuţiei de lubrifianţi auto.

2001: Demarează parteneriatul pentru comercializarea aparaturii hi-fi Alpine, facilitând clienţilor accesul la produse car audio de cea mai bună calitate.

2002 : Pentru a fi în pas cu cererile clienţilor, Departamentul Scule Electrice îşi diversifică gama de produse, comercializând aparate de sudură şi compresoare.

2003 : Produsele noi pe care Temeco le comercializează începând cu acest an sunt generatoarele şi sculele de mână profesionale. Este iniţiat parteneriatul cu Goodyear Dunlop Tires România, prin care Temeco îşi diversifică gama de produse oferite clienţilor cu mărcile de anvelope Goodyear, Dunlop, Fulda şi Sava.

2004 : Începe reâmprospătarea echipamentelor din service-ul auto, care permite diagnosticarea şi repararea celor mai noi autoturisme.

2005 : Temeco alocă o boxă pentru montajul echipamentelor car audio şi accesoriilor electronice pentru autoturisme. Departamentul Scule Electrice începe comercializarea de scule pneumatice.

2006 : Pentru că numărul şi cerinţele clienţilor Bosch Car Service sunt în creştere, Temeco demarează investiţia într-o nouă boxă destinată diagnozei şi reparaţiei de autoturisme.

2007 : Departamentul Servicii Auto a venit în întâmpinarea (nevoilor) clienţilor prin înfiinţarea staţiei de Inspecţii Tehnice Periodice, care realizează inspecţiile tehnice periodice cerute de legislaţie, pentru orice autoturism, la standardele impuse de Registrul Auto Român. Echipa de vânzări şi service a Departamentului de Scule Electrice a insistat pe creşterea calităţii serviciilor prestate, în special pe consultanţa oferită clienţilor la achiziţia de scule, utilaje şi echipamente.

Anul 2007 a fost încheiat cu o recunoaştere din partea CCIAT: Premiul al III-lea în domeniul "Comerţ cu autovehicule, piese şi accesorii de schimb şi carburanţi pentru autovehicule", în grupa "Comerţ, export, turism", pentru rezultatele obţinute în 2006.

7

1.3.Structura organizatorică

SC TEMECO SA dispune de o structură organizatorică de tip piramidal, iar conducerea societăţii se realizează de către un director şi un consiliu de administraţie, numiţi de către AGA.

La nivel central, structura se prezintă astfel:1. Adunarea Generală a Acţionarilor2. Consiliul de Administraţie3. Directorul General4. Directorii Executivi1. A.G.A. - Adunarea Generală a Acţionarilor se convoacă o data pe an şi

extraordinar la cererea Consiliului de Administraţie sau a acţionarilor. Are următoarele atribuţii principale:

- aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli- aprobă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere- aprobă listele pentru investiţii- hotărăşte cu privire la creşterea sau scăderea capitalului social

2. Consiliul de Administraţie se întruneşte o dată pe lună. Este condus de un preşedinte care este şi Directorul General al firmei. Este format din reprezentanţi ai acţionariatului, şi are următoarele atribuţii:

- poate delega un Comitet de Direcţie care trebuie să prezinte Registrul de debitări la fiecare şedinţă a consiliului de administraţie şi-l poate revoca totodată

3. Directorul General are următoarele atribuţii:- poate fi preşedintele Consiliului de Administraţie- primeşte rapoarte zilnice de la Directorii Executivi.

4. Directorii Executivi conduc şi controlează toate compartimentele operative ale societăţii. În cadrul societăţii există următorii directori:

- Director Economic – conduce şi organizează activitatea financiar-contabilă;- Director Comercial – conduce activitatea de aprovizionare şi desfacere a

firmei;- Director Tehnic – conduce şi organizează activitatea de producţie.

1.4. Pozi ia actual pe pia ă i contextual concuren ialț ț ș ț

Investi iile totale în produc ia de componente pentru automobile au depă it 500ț ț ș milioane de euro în 2006, iar piata a atras zece companii străine noi, care au investit între cinci i 170 milioane euro.ș

Principala competi ie pe pia a anvelopelor, estimată la 2,2 milioane de unită iț ț ț în 2007, este manifestată de producătorii Michelin, cu fabrici la Zalău i Flore ti,ș ș Continental AG, a cărui activitate este concentrată în partea de vest a ării, i de producatorulț ș Pirelli, instalat la Slatina.

Printre companiile de componente auto care de in unită i de produc ie în România seț ț ț numără:

Marquardt Schaltsysteme - produce la Sibiu sisteme electrice iș electromecanice pentru Audi, BMW, Mercedes-Benz i Porscheș

Calsonic Kansei - produce la Ploie tiș sisteme de aer condi ionat, sisteme deț răcire i de evacuare pentru Audi i BMW.ș ș

Takata-Petri - produce la Arad volane pentru ma ini din segmentul premiumș

8

Star Transmision - produce la Cugir cutii de viteze pentru Mercedes-Benz Hutchinson - produce lângă Bra ovș componente din cauciuc pentru etan eizareș

i antivibra ie pentru Dacia, Ford, BMW, Peugeot, ACI, Mahle, Filtrauto, Behr i Boschș ț ș INA-Schaeffler - produce lângă Bra ov subansamble pentru industria autoș Trelleborg Automotive - produce la Dej componente pentru motoare i asiuriș ș

pentru Dacia Schneider&Oechsler International - cu fabrica de cablaje i subansamble autoș

la Lipova Valeo - produce la Mioveni sisteme de cablaj pentru Dacia Autoliv - companie suedeza furnizoare de sisteme de siguranta auto, produce

la Brasov, Timisoara si Lugoj centuri de siguranta, chingi pentru acestea, airbag-uri si butelii cu gaz pentru declansarea lor

Honeywell HTP High Tech Plastics Brose Amberger Werkzeugbau C luj - firma germana care produce la Clujș

componente tan ate si ambutisate pentru industria autoș ț

Pia a de piese auto fost evaluată la 950 de milioane de euro în anulț 2009.

CAPITOLUL II .EVOLU IA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI AIȚ ACTIVITĂ II ORGANIZA IEIȚ Ț

2.1 Principalii indicatori economico-financiari

Pentru evidenţierea situaţiei reale a unei întreprinderi trebuie să avem în vedere o serie de indicatori economico-financiari, precum cei prezenta i în tabelul de mai jos.ț

Tabel 2.1

9

Principalii indicatori economico-financiari

Grafic, evoluţia principalilor indicatori se prezintă astfel:

10

Nr.crt. Indicator economic U.M.

Perioada de analiză

2009 2011 2011

1 Cifra de afaceri lei 21.578.805 15.573.128 12.871.897

2 Profitul net lei 632.792 291.916 115.790

3 Profitul brut lei 723.531 331.569 134.056

4 Salaria iț nr 44 49 46

5 Datorii total lei 2.989.480 1.559.301 2.028.240

6 Cheltuieli totale lei 21.762.145 15.742.701 13.200.097

7 Venituri totale lei 22.485.676 16.074.270 13.334.153

8 Active imobilizate TOTALE lei 3.621.745 3.449.409 3.310.712

9 Active circulante TOTALE lei 6.976.300 5.856.442 6.491.510

10 Stocuri lei 2.966.820 2.009.782 2.420.558

11 Crean eț lei 3.931.146 3.773.238 4.019.519

12 Cheltuieli în avans lei 30.989 33.496 41.060

13 Capitaluri lei 7.639.554 7.780.026 7.815.142

14 Capital social subscris i vărsat ș lei 103.174 103.174 103.174

Figura 2.1 Principalii indicatori de venituri şi cheltuieli

Din cele prezentate se observă o evoluţie descendentă a tuturor indicatorilor de venituri şi cheltuieli în 2009,2010,2011 şi o scădere semnificativă a performanţelor financiare ale societăţii, în perioada 2009-2011.

Figura 2.2 Principalii indicatori de rezultate

Tabel 2.3

Rata amortizării

Nr.Crt. Indicator economic U.M. Perioada de analiză

2009 2010 2011

1 Valoarea imobilizărilor lei 1,800,149 1,713,885 1,522,882

2 Cheltuieli cu amortizarea lei 120,136 115,705 110,625

3 Rata medie a amortizării % 15 15 14

Iar grafic, situaţia se prezintă astfel:

11

Figura 2.3. Rata medie a amortizării

Se observă o îmbunătăţire a gradului de recuperare a investiţiilor realizate în active în anul 2009 faţă de anul 2011, ceea ce reflectă o schimbare în politica de amortizare a firmei.

CAP.III STUDIU DE CAZ LA S.C. TEMECO S.A.

3.1.Considera ii teoretice privind crean ele i datoriile ț ț ș

3.1.1.Definirea i clasificarea crean elorș ț

În cadrul relaţiilor societăţii comerciale cu terţii (furnizori, clienţi, salariaţi, buget, acţionari) se nasc datorii şi creanţe – sume de plătit, respectiv de încasat.

Creanţa este definită ca fiind o sursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor evenimente anterioare, din care sunt aşteptate beneficii ulterioare pentru întreprindere. Creanţele sunt valorile economice avansate temporar de către titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice şi pentru care urmează să primească un echivalent valoric.

Datoriile şi creanţele pot fi în lei sau în devize. Cele în devize se înregistrează în contabilitate la cursul zilei (cursul valutar). Deoarece cursul este variabil de la o perioadă la alta, apar frecvent situaţii în care datoria/creanţa se înregistrează la un anumit curs, numit curs iniţial, iar plata, respectiv încasarea, se face la un alt curs.

12

Apare astfel necesitatea de a reflecta în contabilitate diferenţele de curs valutar, care pot fi:

• Favorabile:- pentru datorii, când cursul la plată este mai mic decât cursul iniţial;- pentru creanţe, când cursul la încasare este mai mare decât cursul iniţial.

• Nefavorabile:- pentru datorii, când cursul la plată este mai mare decât cursul iniţial;- pentru creanţe, când cursul la încasare este mai mic decât cursul iniţial.

După natura lor, creanţele pot fi:a) creanţe comerciale, structurate pe clienţi şi efecte comerciale de primit : Clienţii reprezintă creanţe fără terţi (beneficiari), determinate de vânzarea, pe credit comercial, de bunuri materiale. Efecte comerciale de primit – presupun existenţa unor raporturi juridice

anterioare.Efectele comerciale sunt titluri de valoare, negociabile pe termen scurt sau lung, în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii sau clienţii.

Efectele comerciale pot fi:- de primit (când atestă o creanţă – similar cu clienţii);- de plătit (când atestă o datorie – similar cu furnizorii).

Creanţele comerciale se clasifică: 1. După termenul de încasare, avem:• Creanţe exigibile (însoţite de factura emisă de către client) ;• Creanţe neexigibile (pentru care nu s-a emis încă factura). 2. După modalitatea de încasare, avem:• Creanţe încasate prin contul bancar, cu ordin de plată emis de client ;• Creanţe încasate prin casierie (cu numerar), pe bază de chitanţă de casă, emisă către

client;• Creanţe încasate prin efecte comerciale de primit (bilete de ordin) primite de la client. 3. După sediul clientului, avem:• Creanţe interne, faţă de client ;• Creanţe externe, faţă de clienţi străini, provenite din activitatea de export.b) sume de încasat de la societăţile din cadrul grupului şi din interese de

participare – sunt creanţe specifice societăţilor de grup ;c) creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat – reprezintă drepturi de creanţă

asupra acţionarilor sau asociaţilor care au subscris la capitalul social şi care nu au vărsat integral contribuţia la care s-au angajat ;

d) alte creanţe cuprind drepturile unităţii patrimoniale rezultate din alte relaţii de decontare - avansuri acordate personalului, sume de încasat de la bugetul statului, pagube de recuperat, debitori (creanţe din alte operaţiuni cu terţii din afara întreprinderii).

3.1.2.Definirea i clasificarea datoriilor ș

În cadrul relaţiilor societăţii comerciale cu terţii (furnizori, clienţi, salariaţi, buget, acţionari) se nasc datorii şi creanţe – sume de plătit, respectiv de încasat.

O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii, ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire din resurse care încorporează beneficii economice.

Ca urmare, o caracteristică esenţială a unei datorii este faptul că întreprinderea are o obligaţie actuală pentru sume ce trebuiesc plătite pentru bunuri şi servicii primite, credite, impozite şi taxe datorate.

13

Datoriile rezultă din tranzacţii sau alte evenimente trecute. Exemplu: achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor dă naştere unor datorii comerciale, iar primirea unui credit de la bancă determină o obligaţie de rambursare a creditului. Datoriile se concretizează în resurse străine atrase temporar în circuitul economico-financiar al agentului economic. Ele reprezintă fonduri primite de la terţi faţă de care avem datorie de a le rambursa la un anumit termen numit scadenţă.

Datoriile şi creanţele pot fi în lei sau în devize. Cele în devize se înregistrează în contabilitate la cursul zilei (este vorba de cursul valutar). Deoarece cursul este variabil de la o perioadă la alta, apar frecvent situaţii în care datoria/creanţa se înregistrează la un anumit curs (numit curs iniţial), iar plata, respectiv încasarea, se face la un alt curs.

Apare astfel necesitatea de a reflecta în contabilitate diferenţele de curs valutar, care pot fi:

• Favorabile:- pentru datorii, când cursul la plată este mai mic decât cursul iniţial;- pentru creanţe, când cursul la încasare este mai mare decât cursul iniţial.

• Nefavorabile:- pentru datorii, când cursul la plată este mai mare decât cursul iniţial;- pentru creanţe, când cursul la încasare este mai mic decât cursul iniţial.

Datoriile se rambursează la un anumit termen, numit scadenţă.În funcţie de scadenţă, datoriile pot fi:

- datorii curente, ce trebuie plătite într-o perioadă de un an, numite şi pe termen scurt;- datorii necurente, ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an sau pe termen

lung.Clasificarea datoriilor după scadenţă, permite aprecierea gradului de solvabilitate a

întreprinderii (capacitatea de a-şi respecta angajamentele de plată asumate).Potrivit destinaţiei lor, datoriile cuprind următoarele structuri:

1. datorii financiare2. datorii comerciale3. datorii fiscale4. datorii salariale5. datorii sociale6. datorii faţă de acţionari sau societăţi7. creditori diverşi

3.2.Organizarea eviden ei contabile a crean elor i datoriilor ț ș ș

3.2.1 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind furnizorii

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 3055/29.10.2009, în contabilitatea furnizorilor se înregsitrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.

Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate , pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.

În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

14

În conturile de furnizori se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară.

Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte. Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori.

Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.

În cadrul conturilor de furnizori şi clienţi, se grupează distinct datoriile şi creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.

În cazul mărfurilor returnate de clienţi se corectează înregistrările contabile efectuate cu ocazia vânzării mărfurilor. Ca urmare, se corectează conturile 411 "Clienţi", 707 "Venituri din vânzarea mărfurilor", 607 "Cheltuieli privind mărfurile" şi 371 "Mărfuri". Tratamentul TVA în aceste situaţii este cel prevăzut de legislaţia în domeniu.

Evidenţa datoriilor faţă de furnizori se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate”, din care fac parte conturile: 401 „Furnizori”403 „Efecte de plătit”404 „Furnizori de imobilizări”405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”408 „Furnizori – facturi nesosite”409 „Furnizori debitori” 4091”Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor ” 4092”Furnizori – debitori pentru prestări de servicii”

Contabilitatea analitică a furnizorilor se ţine pe fiecare persoană juridică sau fizică în parte, grupate pe furnizori interni şi furnizori externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată în parte.

3.2.2 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind clienţii

În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.

Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară.

Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

Scontul comercial - reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui efect de comerţ (cambie, bilet la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei, valoarea efectului, mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv, iar instituţia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

15

Forfetarea - reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui deţinător anterior, a unor creanţe scadente la termen, ca rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii, contra unei taxe forfetare.

Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.

Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului (contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenţă") şi se menţionează în notele explicative.

Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută, cu respectarea prevederilor pct. 185 din prezentele reglementări.

Contabilitatea creanţelor şi a datoriilor privind clienţii se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţii şi conturile asimilate” din care fac parte:

Contul 411 „Clienţi”Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi”Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”Contul 419 „Clienţi – creditori ”

3.2.3 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind personalul

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul previzionat al acestora atunci şi numai atunci când:a) entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al evenimentelor anterioare; şib) poate fi făcută o estimare certă a obligaţiei.O obligaţie curentă există atunci, şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăţi.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind personalul se realizează prin conturile din grupa 42 “Personal şi conturi asimilate”:

421 “Personal - salarii datorate”;423 “Personal - ajutoare materiale datorate”;424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit ”;425 “Avansuri acordate personalului”;426 “Drepturi de personal neridicate”;427 “Reţineri din salarii datorate terţilor”;428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”;

4281 “Alte datorii în legătură cu personalul”; 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul”.

16

3.2.4 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind bugetele de asigurări şi protecţie socială

Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.

Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. Aici se cuprinde şi contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind bugetele de asigurări şi protecţie socială se realizează folosind conturile din grupa 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”.Contul 431 "Asigurări sociale"Contul 437 "Ajutor de şomaj"Contul 438 "Alte datorii şi creanţe sociale"

3.2.5 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind bugetul statului

În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate. Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite.

Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.Plăţile anticipate în contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii, se reflectă

distinct în contabilitate (contul 4411 "Impozitul pe profit").Taxa pe valoarea adăugată pentru achiziţiile din România şi pentru livrările de bunuri

sau prestările de servicii efectuate în România se determină şi se înregistrează în contabilitate potrivit legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind bugetul statului se realizează prin intermediul conturilor din grupa 44 “Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”.Contul 441 "Impozitul pe profit/venit"Contul 442 "Taxa pe valoarea adăugată"

4423 "TVA de plată"4424 "TVA de recuperat"4426 "TVA deductibilă"4427 "TVA colectată"4428 "TVA neexigibilă".În contextul funcţiunii acestor conturi, prin perioadă se înţelege perioada fiscală

reglementată de legislaţia fiscală în domeniul TVA.Contul 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de plată"

17

Contul 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat"Contul 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă"Contul 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată"Contul 4428 "Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă"Contul 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor"Contul 445 "Subvenţii"Contul 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate"Contul 447 "Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate"Contul 448 "Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului"

3.2.6 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind grupul de societăţi şi asociaţii

Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii, cuprinde operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare, cât şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.

Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului.

În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conformitate cu prevederile prezentate mai sus.

Cota - parte din profit ce se plăteşte, potrivit legii, fiecărui asociat constituie dividend.Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii,

precum şi dobânzile aferente, calculate în condiţiile legii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind grupul de societăţi şi ascoiaţi, se realizează folosind contruile din grupa 45 “Grup şi acţionari/asociaţi”.Contul 451 "Decontări între entităţile afiliate"Contul 453 "Decontări privind interesele de participare"Contul 455 "Sume datorate acţionarilor/asociaţilor"Contul 456 "Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul"Contul 457 "Dividende de plată"Contul 458 "Decontări din operaţii în participaţie"

3.2.7 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind debitorii şi creditorii diverşi

Potrivit pct.206 din OMFP 3055-2009, creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.

Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare".

Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind debitorii şi creditorii se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 46 “Debitori şi creditori diverşi” şi anume:Contul 461 "Debitori diverşi"Contul 462 "Creditori diverşi"

18

3.2.8 Contabilitatea creanţelor şi datoriilor privind regularizările

Principalele operaţii de regularizare se referă la delimitarea cheltuielilor şi veniturilor aferente perioadei viitoare de cele aferente perioadei curente. Pentru evidenţa acestor operaţiuni de decontare între exerciţii se utilizează conturile din grupa 47 "Conturi de regularizare şi asimilate", care cuprinde conturile:

- Contul 471 Cheltuieli înregistrate în avans – este un cont de activ şi se utilizează pentru a evidenţia cheltuielile efectuate în avans care urmează a se suporta eşalonat pe cheltuieli, pe baza unui scadenţar, în exerciţiile viitoare;

- Contul 472 Venituri înregistrate în avans – este un cont de pasiv, cu ajutorul lui se ţine evidenţa veniturilor înregistrate în avans;

- Contul 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare – este un con bifuncţional, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor în curs de clarificare ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare.

3.2.9 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori diverşi se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.

Contabilitatea acestor provizioane se ţine cu ajutorul grupei 49 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor ".Contul 491 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi"Contul 495 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii"Contul 496 "Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi"

3.3.Recunoa terea,evaluarea i prezentarea în situa iile financiare a crean elor iș ș ț ț ș datoriilor

Cadrul general de întocmire şi prezentarea a situaţiilor finaciare defineşte recunoaşterea ca fiind procesul încorporării in bilanţ sau in contul de profit şi pierdere a unui element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere. Acest proces implică descrierea în cuvinte a respectivului element şi asocierea unei anumite sume, precum şi includerea respectivei sume în totalul bilanţului sau al contului de profit şi pierdere.

Recunoaşterea elementelor în situaţiile financiare se realizează prin referinţă la doua criterii ce trebuie îndeplinite în mod cumulativ:

-probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei iesiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);

-evaluarea să se poată realiza într-un mod credibilCriteriile de recunoaştere a datoriilor şi creanţelor în bilanţ trebuie recunoscute doar

atunci când întreprinderea devine parte a unui contract şi, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligaţia legală de a plăti.

Astfel, o creanţa curentă este recunoscuta in bilanţ in momentul in care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către întreprindere şi atunci când are o valoare care poate fi evaluată in mod credibil.

O datorie curentă este recunoscuta in bilanţ atunci când este probabil ca va rezulta o ieşire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinata in mod credibil.

19

Evaluarea trebuie înţeleasă ca un proces prin care se determina valorile la care creanţele şi datoriile curente vor fi recunoscute in situaţiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare.

Evaluarea capitalului uman se realizează utilizând următoarele metode:→ metoda costului istoric: presupune înregistrarea costurilor ce au caracter de investiţie

(cum sunt costurile cu recrutarea, selecţia, integrarea, formarea, promovarea personalului). Costul acestor active trebuie amortizat pe o perioada egala cu durata de viata a capitalului uman;

→ metoda costului de înlocuire: prezentata ca o extensie a costurilor istorice, se bazează pe principiul actualizării costurilor istorice şi are drept scop înregistrarea cheltuielilor ce trebuie angajate pentru a reconstitui, in aceeaşi mărime, potenţialul uman de care dispune întreprinderea la un moment dat;

→ metoda costurilor de oportunitate: consta in determinarea valorii resurselor umane in utilizarea lor alternativa cea mai favorabila.

3.4.Indicatori de analiză i gestiune a crean elor i datoriilor ș ț ș

Pe baza datelor preluate din Situaţiile financiare, în special a bilanţului şi a contului de profit–pierdere, se efectuează cercetarea mediului economic prin analiza economico-financiară. Analiza foloseşte un ansamblu de metode şi instrumente de lucru, prin care se interpretează informaţia contabilă, cu ajutorul unor indicatori specifici .

Principalele categorii de indicatori din cadrul Situaţiilor financiare anuale se structurează în 4 categorii:

A. INDICATORI DE LICHIDITATE lichiditatea curentă lichiditatea imediată

B. INDICATORI DE RISC Gradul de îndatorare Indicatorul pentru acoperirea dobânzilor

C. INDICATORI DE ACTIVITATE Viteza de rotaţie a stocurilor Numărul zilelor de stocare Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori Viteza de rotaţie a activelor imobilizate Viteza de rotaţie a activelor totale

D. INDICATORI DE PROFITABILITATE Rentabilitatea capitalului angajat Marja brută din vânzări

A. INDICATORI DE LICHIDITATE Lichiditatea reprezintă capacitatea entităţii de a-şi onora la termen obligaţiile de plată cu

resursele băneşti de care dispune .1.Indicatorul lichidităţii curente stabileşte garanţia acoperirii datoriilor curente din

activele curente. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula:

20

Valoarea recomandată acceptabilă a acestui indicator este în jur de 2, valoarea care oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

2.Indicatorul lichidităţii imediate (indicatorul test acid) arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de trezorerie existente şi din cele care se vor încasa din creanţe la scadenţă. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula:

Valoarea recomandată este mai mare decât 1. Dacă valoarea este sub 1 înseamnă că sunt dificultăţi de achitarea a datoriilor scadente.

B. INDICATORI DE RISC Riscul este incertitudinea, nesiguranţa obţinerii anumitor rezultate din activitatea

economică a entităţii.1.Indicatorul gradului de îndatorare stabileşte ponderea creditelor pe termen lung

(capital împrumutat) în capitalul propriu sau ponderea în capitalul angajat (capital propriu+capital împrumutat). Se exprimă în procente şi se calculează după formula:

2.Indicatorul privind acoperirea dobânzilor arată de câte ori entitatea poate achita cheltuielile cu dobânzile. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziţia entităţii este considerată mai riscantă în achitarea preţului creditului: dobânda. Se calculează după formula:

C. INDICATORI DE ACTIVITATE (indicatori de gestiune)

Aceştia furnizează informaţii cu privire la:→ viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie;→ capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale.

1.Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) arată numărul de rotaţii pe care l-a făcut stocul în cursul exerciţiului şi se exprimă în număr de ori. Se calculează după formula:

2.Numărul de zile de stocare indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate. Se calculează după formula:

3.Viteza de rotaţie a debitelor – clienţi exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către entitate. O valoare în creştere arată creanţe mai greu de încasat. Se calculează după formula:

21

4.Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori arată numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi prin credit comercial. Se calculează după formula:

Pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza indicatorul costul mărfurilor vândute sau cifra de afaceri.

5.Viteza de rotaţie a activelor imobilizate arată ponderea cifrei de afaceri în totalul activelor imobilizate şi exprimă în ce proporţie volumul cifrei de afaceri este generat de o anumită valoare a activelor imobilizate. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula:

Analiza ratelor de gestiune a clienţilor şi furnizorilor

Realizarea obiectivului de activitate pune întreprinderea într-o dublă ipostază: de consumator de materii prime, materiale şi utilităţi (când intră în relaţii de colaborare cu furnizorii de materii prime şi utilităţi) şi de furnizor de produse finite şi servicii. Pentru realizarea echilibrului financiar întreprinderea va trebui să acţioneze atât asupra vitezei de rotaţie a stocurilor, cât şi asupra creditului comercial. Creditul comercial se regăseşte sub două forme:

• creditul clienţi;• creditul furnizor.

a)Rata de gestiune a clienţilor (viteza de rotaţie a creanţelor) ne arată în câte zile întreprinderea îşi încasează contravaloarea mărfurilor de la clienţi, putându-se aprecia fie prin numărul de rotaţii a creditului clienţi (când se raportează cifra de afaceri la creanţele totale), fie prin durata de încasare, în zile, a creditului, pe baza relaţiilor:

sau

unde:Creanţe Totale =suma contului clienţi +efecte de primit+efecte neajunse la scadenţă;T=numărul de zile aferente perioadei.Urmărirea gestiunii clienţilor cu ajutorul celei de-a doua formule este cea mai folosită în

practică şi exprimă decalajul mediu de zile de la data facturării produselor i până la dataș încasării contravalorii lor.

b)Rata de gestiune a furnizorilor (viteza de rotaţie a furnizorilor) ne arată în câte zile agentul economic îşi achită obligaţiile sale faţă de furnizori, exprimându-se prin :

• numărul de rotaţii a creditului furnizor (nrf) ;• durata în zile a unei rotaţii (dzf):

sau

22

sau

3.5. Contabilitatea datoriilor de exploatare

3.5.1. Înregistrarea datoriilor privind achiziţia de materiale şi a lucrărilor sau a serviciilor executate de terţi

• Se cumpără materii prime la preţul negociat de 2.000 lei, plus TVA 19 %, dar al căror cost standard este de 1.500 lei:

% = 401 2.380 301 “Materii prime ” “Furnizori ” 1.500 308 “Diferenţe de preţ la 500 materii prime şi materiale ” 4426 “TVA deductibilă” 380• Aprovizionarea cu materii prime de la furnizori, 1.000 lei, TVA 19%: % = 401 “Furnizori” 1.190 301”Materii prime” 1.000 4426 “TVA deductibilă ” 190• Aprovizionarea cu materiale de natura obiectelor de inventar, 2.000 lei, TVA 19%: % = 401”Furnizori” 2.380 303”Materiale de natura obiectelor 2.000 de inventar ” 4426 “TVA deductibilă ” 380• Aprovizionarea cu combustibil, 1.000 lei, TVA 19 %: % = 401 “Furnizori ” 1.190 3022 “Combustibil” 1.000 4426 “TVA deductibilă” 190• Recepţia materiilor prime din import, 3.000 lei: 301”Materii prime” = 401 “Furnizori” 3.000• Aprovizionarea cu materiale auxiliare, 2.000 lei, TVA 19 %:

% = 401 “Furnizori” 2.380 3021 ”Materiale auxiliare” 2.000 4426 “TVA deductibilă” 380• Aprovizionarea cu rechizite de birou, 300 lei, TVA 19%: % = 401 “Furnizori” 357 3028 “Alte materiale consumabile” 300 4426 “TVA deductibilă” 57• Achiziţionarea de echipament de lucru şi uniforme, 2.000 lei, TVA 19 %:

% = 401 “Furnizori ” 2.380 303”Materiale de natura obiectelor

23

de inventar ” 2.000 4426 “TVA deductibilă ” 380

• Atribuirea echipamentului de lucru şi uniformelor salariaţilor, 2.000 lei. 50 % din valoare se suportă de unitate şi 50 % se suportă de salariaţi:

% = 303 “Materiale de natura 2.000 obiectelor de inventar ” 603 “Cheltuieli privind materialele 1.000 de natura obiectelor de inventar” 4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul ” 1.000

• Înregistrarea TVA suportată de salariaţi pentru echipamentul de lucru şi uniforme, 190 lei:

4282 “Alte creanţe în legătură cu = 4427 “TVA colectată ” 190 personalul ”• Încasarea de la salariaţi a valorii echipamentului de lucru şi uniformelor, 1.190 lei:

5311 “Casa în lei ” = 4282 “Alte creanţe 1.190 în legătură cu personalul ”• Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori; valoarea mărfurilor este de 5.000 lei, TVA 19

%: % = 401 “Furnizori” 5.950 371 “Mărfuri ” 5.000 4426 “TVA deductibilă” 950• Aprovizionarea cu mărfuri pentru care nu a sosit încă factura; valoarea mărfurilor este

de 2.000 lei, TVA 19 %: % = 408 “Furnizori- 2.380 facturi nesosite ” 371 “Mărfuri ” 2.000 4428 “TVA neexigibilă” 380• Primirea facturii pentru mărfurile menţionate mai sus:

408 “Furnizori-facturi nesosite” = 401 “Furnizori” 2.380 4426 “TVA deductibilă ” 4428 “TVA neexigibilă” 380

• Se primeşte factura pentru consumul de energie electrică, a cărei valoare este de 400 lei, TVA 19 %:

% = 401 “Furnizori” 476 605 “Cheltuieli privind energia şi apa ” 400 4426 “TVA deductibilă ” 76

• Se primeşte factura pentru prestaţii de transport efectuate de terţi, valoarea facturată fiind de 1.500 lei, TVA 19 %:

% = 401 “Furnizori ” 1.785624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal ” 1.500 4426 “TVA deductibilă ” 285 Intrări de mărfuri prin aprovizionare de la furnizori, dar lăsate în custodia acestora:

24

• Aprovizionarea cu mărfuri (5.000 lei) şi ambalaje (1.000 lei) de la furnizori, lăsate în custodia acestora pentru o anumită perioadă de timp:

% = 401 “Furnizori” 7.140 357 “Mărfuri aflate la terţi ” 5.000 358 “Ambalaje aflate la terţi ” 1.000 4426 “TVA deductibilă” 1.140

• Primirea mărfurilor şi ambalajelor în gestiunea cumpărătorului: 371 “Mărfuri” = 357 “Mărfuri aflate la terţi ” 5.000 381 “Ambalaje” 358 “Ambalaje aflate la terţi” 1.000

• Înregistrarea cheltuielilor privind custodia: % = 401 “Furnizori” 476 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi ” 400 4426 “TVA deductibilă” 76• Se menţionează o lucrare de reparaţii executată de un furnizor, valoare factură 1.000 lei,

TVA 19 %: % = 401 “Furnizori ” 1.190 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 1.000 4426“TVA deductibilă” 190

• Se înregistrează factura emisă de Romtelecom, valoare factură 1.500 lei, TVA 19%:

% = 401 “Furnizori ” 1.785 626 “Cheltuieli poştale 1.500 şi taxe de telecomunicaţii ” 4426“TVA deductibilă” 285• Se înregistrează factura de publicitate, valoare factură 600 lei, TVA 19 %: % = 401 “Furnizori ” 714 623” Cheltuieli de protocol, 600 reclamă şi publicitate” 4426“TVA deductibilă” 114• Se înregistrează factura privind cheltuielile cu colaboratorii, valoare factură 1.800 lei,

TVA 19 %: % = 401 “Furnizori ” 2.142 621 “Cheltuieli cu colaboratorii ” 1.800 4426“TVA deductibilă” 342• Se înregistrează factura privind chiria pe spaţiu, valoare factură 860 lei, TVA 19%: % = 401 “Furnizori ” 1.023 612 “Cheltuieli cu redevenţele, 860 locaţiile de gestiune şi chiriile” 4426“TVA deductibilă” 163

• Se înregistrează cheltuielile privind asigurarea parcului auto, valoare factură 1.700 lei: 613”Cheltuieli cu primele = 401 “Furnizori ” 1.700 de asigurare ”• Se înregistrează cheltuielil eprivind onorariile şi comisioanele, valoare factură 800 lei,

TVA 19%:

25

% = 401 “Furnizori ” 952 622”Cheltuieli privind comisioanele 800 şi onorariile” 4426“TVA deductibilă” 152• Se înregistrează avansurile acordate furnizorilor, valoare factură 1.200 lei , TVA 19%: % = 401 “Furnizori ” 1.428 409 “Furnizori – debitori ” 1.200 4426“TVA deductibilă” 228

3.5.2. Înregistrarea datoriilor privind furnizorii de bunuri imobilizate

• Se achiziţionează un teren, în valoare de 3.100 lei, pe care se intenţionează să se construiască un imobil:→ Achiziţionarea terenului:

% = 404 “Furnizori de imobilizări” 3.689 2111 “Terenuri” 3.100 4426 “TVA deductibilă” 589• Societatea TEMECO S.A. încheie un contract cu o firmă specializată pentru executarea

lucrărilor de desecare a terenului. Lucrările de amenajare sunt facturate în sumă de 5.000 lei, plus TVA 19%, apoi se face recepţia finală:→ Înregistrarea facturii privind investiţia realizată:

% = 404 “Furnizori de imobilizări” 5.950 231”Imobilizări corporale în 5.000 curs de execuţie” 4426 “TVA deductibilă” 950

→ Recepţia lucrărilor de desecare a terenului:2112 “Amenajări de terenuri ” = 231”Imobilizări corporale în 5.000 curs de execuţie”• Se înregistrează factura privind achiziţionarea de licenţe în valoare de 1.200 lei, TVA

19%: % = 404 “Furnizori de imobilizări” 1.428 212”Construcţii” 1.200 4426 “TVA deductibilă” 228• Se înregistrează factura privind achiziţionarea programelor informatice, valoare de

2.000 lei, TVA 19%: % = 404 “Furnizori de imobilizări” 2.380208 “Alte imobilizări corporale” 2.000 4426 “TVA deductibilă” 380• Se înregistrează factura privind achiziţionarea mobilierului comercial în valoare de

1.900 lei, TVA 19%: % = 404 “Furnizori de imobilizări” 2.261 214 “Mobilier, aparatură birotică, 1.900echipamente de protecţie a valorilorumane şi materiale şi alte active corporale” 4426 “TVA deductibilă” 361

26

• Se înregistrează factura privind achiziţionarea unui spaţiu comercial în valoare de 51.600 lei, TVA 19%:

% = 404 “Furnizori de imobilizări” 61.404 212”Construcţii” 51.600 4426 “TVA deductibilă” 9.804• Se înregistrează obligaţia de plată a ratelor pe baza facturii emise de locator pentru

leasingul financiar şi a dobânzii aferente: % = 404 “Furnizori de imobilizări” 2.369167 “Alte împrumuturi şi datorii 1.680 asimilate”4426 “TVA deductibilă” 319666 “Cheltuieli privin dobânzile ” 370• Se înregistrează diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la finele lunii, din

evaluarea soldului în valută, în valoare de 208 lei:665 “Cheltuieli din diferenţe = 404 “Furnizori de imobilizări” 208 de curs valutar ”

• Se înregistrează diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul valutar, rezultate la finele lunii, în sumă de 291:

665 “Alte cheltuieli financiare “ = 404 “Furnizori de imobilizări” 291• Avansuri acordate : % = 404 “Furnizori de imobilizări” 23.800232 “Avansuri acordate pentru 19.200 imobilizări corporale”234 “Avansuri acordate pentru 800 imobilizări necorporale”4426 “TVA deductibilă” 3.800

3.5.3. Înregistrarea reducerilor acordate de furnizori

În activitatea comercială intervin reduceri comerciale sau financiare mai ales atunci când relaţiile comerciale sunt de durată şi se desfăşoară pe baze reciproc avantajoase. Reducerile de preţ pot fi de două categorii, reduceri de natură comercială şi reduceri de natură financiară.

Reducerile de natură comercială sunt determinate de cantitatea şi calitatea produselor sau mărfurilor livrate. Dintre aceste reduceri comerciale mai frecvente sunt:• rabatul, care se acordă în cazul unei calităţi inferioare faţă de calitatea prevâzută în

contract. Rabatul are scopul de a compensa pierderea prin calitatea inferioară a produselor sau a mărfurilor livrate;

• remiza, care se acordă în cazul unui volum mare de vânzări către un client. Acordarea remizei are rolul de cointeresare a clientului de a cumpăra cantităţi mari de marfă sau produse;

• risturnul, care se acordă în funcţie de importanţa clientului, acesta având rolul de a stimula clienţii pentru un volum mare de cumpărări, precum şi pentru a-i stabiliza pe aceştia.

Reducerile financiare se acordă, potrivit reglementărilor contabile româneşti, atunci când încasarea are loc anterior datei prevăzute în contract. Reducerile acordate sunt reflectate în mod distinct în conatbilitate. Astfel, reducerile comerciale se înregistrează la venituri, respectiv în valoarea stocurilor în funcţie de poziţia celui care înregistrează, de furnizor sau de

27

client, şi în funcţie de acordarea reducerii la livrare sau post-vânzare. Trebuie să se recunoască valoarea netă corectată cu reducerile acordate sau primite.

Reducerile financiare sunt înregistrate diferit, respectiv se separă cumpărarea de reducerea de preţ.

În ceea ce priveşte deductibilitatea, atât la stabilirea impozitului pe profit, cât şi a taxei pe valoare adăugată, acordarea reducerilor comerciale şi financiare se poate face cu respectarea următoarelor condiţii:• reducerile de preţ, indiferent că sunt comerciale sau financiare, să fie compatibile cu

prevederile Legii concurenţei nr.21/1996, cu modificările şi completările ulterioare;• să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;• să nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestaţie

oarecare în favoarea uneia dintre părţile contractante;• să fie reflectate în facturi sau în alte documente legale, adică să fie cuprinse în facturile prin

care se acordă reducerile, iar dacă se acordă ulterior să fie emise facturi de stornare (în roşu);

• să se acorde în baza unei hotărâri a asociaţilor sau acţionarilor, după caz;Fără respectarea prevederilor enumerate, reducerile de preţ comerciale sau financiare nu

îndeplinesc condiţiile de deductbilitate.În cele ce urmează vom prezenta operaţiunile legate de reducerile comerciale, care au

loc în mai multe situaţii: acordarea lor la unităţile cu amănuntul sau la unităţile cu ridicata, acordarea odată cu livrarea sau după livrare la finele lunii, acordarea reducerilor de către producător sau de către comerciant etc.

Reducerile comerciale nu se înregistrează distinct în contabilitate, recunoscându-se la venituri, respectiv în valoarea stocurilor, doar valoarea netă corectată cu reducerile acordate sau primite.• Societatea achiziţionează mărfuri în valoare de 10.000 lei pentru care primeşte o

reducere de preţ de 5%:→ Înregistrarea în contabilitatea clientului:

% = 401 “Furnizori ” 11.305 371 “Mărfuri” 9.500 4426 “TVA deductibilă” 1.805

• Dacă reducerea de preţ se acordă ulterior facturării, avem următoarea situaţie: 401 “Furnizori ” = 609 “Reduceri comerciale 595 primite ”

În ceea ce priveşte reducerile financiare, acestea sunt mult mai uşor de înregistrat pentru că ele privesc cheltuielile sau veniturile financiare, iar în Planul de Conturi General sunt nominalizate conturi în acest scop, respectiv:

− contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”;− contul 767 “Venituri din sconturi obţinute ”;

• Societatea primeşte sconturile efectuând următoarea înregistrare:

5121 “Conturi la bănci în lei ” = 767 “Venituri din sconturi obţinute ” 1.000

În relaţiile economice se obişnuieşte să se utilizeze termenul “discount”, deci acest neologism a luat locul termenului “scont”.

Mai trebuie precizat că în practică, în dese cazuri, reducerile comerciale sunt prezentate sub denumirea de “discount”. În realitate, rabaturile comerciale, remizele şi risturnele sunt

28

reduceri comerciale, iar când folosim termenul “scont” ne referim la reducerile financiare. În terminologia contabilă trebuie să folosim aceşti termeni pentru a nu crea confuzii.

Conform legii, rabaturile, remizele, risturnele şi sconturile, precum şi alte reduceri de preţ nu trebuie cuprinse în baza de impozitare. Toate aceste reduceri trebuie să fie consemnate şi în documente care să fie înregistrate în jurnalul de cumpărări sau de vânzări, prelucrate în deconturile întocmite atât de furnizor, cât şi de beneficiar pentru perioada fiscală în care s-a efectuat ajustarea.

3.5.4. Înregistrarea decontării datoriilor faţă de furnizori

1) S.C. TEMECO S.A. înregistrează următoarele operaţiuni privind decontarea datoriilor cu furnizorii de materiale şi servicii:• Acceptarea de către furnizori a biletului la ordin, în valoare de 7.140 lei:

401 “Furnizori” = 403 “Efecte de plătit” 7.140

• Plata la scadenţă a valorii efectelor comerciale (bilet la ordin, cambie): 403 “Efecte de plătit” = 5121 “Conturi la bănci în lei ” 7.140

• Plăţi efectuate către furnizori prin:- bancă: 401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci în lei ” 11.883 -casă: 401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei ” 7.000-avans trezorerie: 401 “Furnizori” = 542 “Avansuri de trezorerie” 2.500-acreditive: 401 “Furnizori” = 5411 “Acreitive în lei ” 3.000

-credite pe termen lung şi mijlociu: 401 “Furnizori” = 162” Credite bancare pe termen lung” 2.000-credite pe termen scurt: 401 “Furnizori” = 5191 “Credite bancare pe termen scurt “ 2.000• Decontare avansuri acordate furnizorilor cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia:

401 “Furnizori ” = 409 “Furnizori-debitori” 1.200• Plăţi către colaboratori şi reţinerea impozitului la sursă: 401 “Furnizori” = % 2.142 444 “Impozitul pe venituri 180 de natura salariilor” 5121 “Conturi la bănci în lei ” 962 5311 “Casa în lei” 1.000• Datoriile prescrise: 401”Furnizori ” = 758 “Alte venituri din exploatare ” 2.380• Valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării: 401 “Furnizori” = 609 “Reduceri comerciale primite” 595

• Valoarea sconturilor obţinute de la furnizori: 401 “Furnizori” = 767 “Venituri din sconturi obţinute” 500

29

• Diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori evaluate la sfârşitul lunii:

401 “Furnizori” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar ” 280• Diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în

funcţie de cursul valutar, cu ocazia evaluării la finele lunii: 401 “Furnizori” = 768 “Alte venituri financiare” 350 2) Decontarea datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări, după cum urmează:-acreditive - 10.000 lei;-numerar - 1.500 lei;-virament - 6.380 lei;-avansuri - 20.000 lei;-garanţii depuse la terţi – 500 lei;-bilete la ordin – 5.000 lei;-datorii prescrise – 1.000 lei;

• Înregistrarea sumelor achitate în numerar: 404 “Furnizori de imobilizări” = 5311 “Casa în lei ” 1.500• Înregistrarea sumelor achitate prin bancă: 404 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei ” 73.780• Plăţi cu bilet la ordin, cu valoarea acceptată de 5.000 lei:

404 “Furnizori de imobilizări” = 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări” 5.000 • Decontarea avansurilor pentru imobilizări corporale: 404 “Furnizori de imobilizări” = 232 “Avansuri acordate pentru 18.000 imobilizări corporale”• Decontarea avansurilor pentru imobilizări necorporale:

404 “Furnizori de imobilizări” =234 “Avansuri acordate pentru imobilizări 2.000 necorporale”

• Decontarea garanţiilor depuse la terţi:404 “Furnizori de imobilizări” = 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate ” 500• Înregistrarea datoriilor prescrise: 404 “Furnizori de imobilizări” = 758 “Alte venituri din exploatare” 1.000• Înregistrarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări: 404 “Furnizori de imobilizări” = 767 “ Venituri din sconturi obţinute ” 1.500• Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs:404 “Furnizori de imobilizări” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar “ 1.200• Înregistrarea diferenţelor favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror

decontare se face în funcţie de cursul valutar: 404 “Furnizori de imobilizări” = 768 “Alte venituri financiare” 1.700

• Înregistrarea decontării prin acreditive în lei:

404 “Furnizori de imobilizări” = 5411 “Acreditive în lei ” 10.000

3.5.5 Înregistrarea datoriilor privind clienţii-creditori

30

În baza contractului încheiat în data de 10 martie 2010, firma SC TEMECO SA, în calitate de importator piese auto urmează să facă această livrare după cum urmează:

Valoarea totală a contractului este de 13.090 euro, inclusiv TVA, din care 11.000 euro baza de impozitare şi 2.090 euro TVA aferentă bazei de impozitare.

Prin contract, se prevede plata în termen de 30 de zile de la încheierea contractului a unui avans de 15% din valoarea totală a contractului, inclusiv TVA. Termenul de livrare a bunurilor este data de 25 aprilie 2010. Diferenţa de plată urmează a fi achitată de către cumpărător în termen de 30 de zile de la livrarea efectivă a bunurilor contractate, repsectiv în data de 25 mai 2010.

Firma SC TEMECO SA în calitate de furnizor şi firma SC TEMECO S.A, în calitate de cumpărător, sunt persoane impozabile pe teritoriul României şi înregistrate în scopuri de TVA. Pentru determinarea în lei a bazei de impozitare, ambele părţi stabilesc prin contract utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de BNR, valabil în ziua efectuării tranzacţiei.

În situaţia în care condiţiile negociate prin contract sunt respectate integral de către ambele părţi contractante, firma SC TEMECO S.A. procedează astfel:• încasează în data de 25 martie 2010 contravaloarea în lei a avansului negociat, în sumă de

1.963,50 euro (13.090 euro x 15% = 1.963,50 euro, din care 1.650 euro baza de impozitare a TVA şi 313,50 euro -TVA);

• emite factura de avans la cursul valutar din data încasării avansului, respectiv 4,2100 lei/euro. Valoarea totală a facturii de avans în sumă de 7.304,22 lei, determinată astfel:

baza de impozitare: 1.650 euro x 4,2100 lei/euro = 6.138 lei ; calcul TVA 313,50 euro x 4,2100 lei/euro = 1.166,22 lei ;

Pentru operaţiunile realizate, efectuează următoarele înregistrări contabile:→ emitere factură pentru avans : 4111 “Clienţi” = % 7.304,22

419 “Clienţi-creditori ” 6.138 4427 “TVA colectată” 1.166,22 → încasarea avansului (are la bază ca document justificativ “extras de cont bancar ”):

5121 = 4111 7.304,22 “Conturi curente la bănci ” “Clienţi”

livrează bunurile pe data de 25 aprilie 2010, moment în care cursul valutar comunicat de BNR este de 4,1900 lei;

determină baza de impozitare a TVA pentru bunurile livrate astfel:• porneşte de la contravaloarea avansului încasat în lei: 1.963,50 euro x 4,2100

lei/euro = 7.304,22 lei;• stabileşte diferenţa de achitat pentru bunurile livrate, inclusiv TVA:• 13.090 euro – 1.963,50 euro = 11.126, 50 euro;

Pentru suma de 11.126,60 euro, se utilizează cursul valutar din data livrării, respectiv 4,1900 lei:• calculează valoarea bunurilor de livrare, în lei, având ca bază următoarele elemente de

calcul, exclusiv TVA:15 % avans achitat = 1.650 euro, exclusiv TVA 85 % diferenţă de plată = (11.000 euro – 1.650 euro ) = 9.350 euro

Modul de calcul TVA este următorul:[(1.650 euro x 4,2100 lei/euro ) + (9.350 euro x 4,1900 lei/euro )] x19% = [(6.138 lei + 34.408 lei)] x 19% = 7.703,74 lei 40.546 lei + 7.703,74 lei = 48.249,74 lei

31

Suma de 48.249,74 lei reprezintă valoarea totală a facturii de livrare a bunurilor, inclusiv TVA, din care:

40.546 lei – baza de impozitare a TVA şi 7.703,74 lei – TVA colectată; la data de 25 aprilie 2010, stornează integral factura emisă iniţial la data încasării

avansului prin emiterea unei facturi în roşu şi efectuează în roşu următoarea înregistrare contabilă:

4111 = % 7.304,22 „Clienţi” 419 6.138 „Clienţi-creditori ”

4427 166,22 “TVA colectată ”

la data de 25 aprilie 2010, emite factură pentru întreaga contravaloare a bunurilor livrate în sumă totală de 48.249,74 lei şi efectuează următoarea înregistrare contabilă:

4111 = % 48.249,74 „Clienţi” 707 40.546,00 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 7.703,74 “TVA colectată ”

stabileşte diferenţa de plată pornind de la următoarele elemente de calcul TVA:- valoarea totală a facturii emise: 48.249,74 lei;- valoarea avansului încasat 7.304,22 lei diferenţă de plată: 40.945,52 lei; încasează în data de 25 mai 2010 diferenţa de plată în sumă de 40.945,52 lei, pentru care

efectuează înregistrarea contabilă:

5121 = 4111 40.945,52 “Conturi curente la bănci ” “Clienţi”

3.5.6. Înregistrarea datoriilor privind personalul angajat

• Cheltuielile cu salariile personalului:

641 = 421 12.228 „Cheltuieli cu salariile „Personal – salarii datorate” personalului „ • Reţineri la sursă privind contribuţiile pe venituri din salarii, sume datorate de angajaţi

conform statului de salarii:→ impozitul pe veniturile de natura salariilor:

421 = 444 463 „Personal-salarii datorate” „Impozitul pe venituri

de natura salariaţilor”→ cheltuieli privind comisionul de 0,25 % pentru I.T.M.:

635 = 44702 31 „Cheltuieli cu alte impozite , taxe „Comision I.T.M.” şi vărsăminte asimilate”

• Evidenţă avans:

4211 = 4251 4.650

32

“Personal-salarii datorate ” “Avansuri acordate personalului”

3.5.7. Înregistrarea datoriilor privind bugetele asigurărilor sociale

• Reţineri la sursă privind contribuţiile pe venituri din salarii, sume datorate de angajaţi conform statului de salarii:

→ contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate (10,5 %): 421 = 4312 746 “Personal-salarii datorate” „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

→ contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (5,5 %): 421 = 4314 390 „Personal-salarii datorate” „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

→ contribuţia personalului la fondul de şomaj (0,50 %): 421 = 4372 36 „Personal-salarii datorate” „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

→ impozitul pe veniturile de natura salariilor: 421 = 444 463 „Personal-salarii datorate” „Impozitul pe venituri de natura salariaţilor”• Contribuţii datorate de angajator:

→ cheltuieli privind contribuţia de 20,8% la asigurările sociale (condiţii normale ):

6451 = 4311 1479 „Contribuţia unităţii la „Contribuţia unităţii asigurările sociale” la asigurările sociale”

→ cheltuieli privind contribuţia de 0,50% la fondul de şomaj: 6452 = 4371 36 „Contribuţia unităţii pentru „ Contribuţia unităţii ajutor de şomaj” la fondul de şomaj”

→ cheltuieli privind contribuţia de 5,50% la asigurările sociale de sănătate: 6453 = 4313 370 „Contribuţia angajatorului „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale pentru asigurările sociale de sănătate” de sănătate”

→ cheltuieli privind contribuţia de asigurare de 0, 279% pentru accidente de muncă şi boli profesionale:

6451 = 431102 20 „Contribuţia unităţii la „Contribuţia angajatorului asigurările sociale” la fondul de risc”

→ cheltuielile privind contribuţia de 0,85% pentru concedii şi indemnizaţii: 6451 = 431103 60

33

„Contribuţia unităţii la „Contribuţia angajatorului asigurările sociale” asigurările sociale de sănătate” 0,85%

→ cheltuieli privind contribuţia de 0,25 % la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale:

6452 = 437102 18 „Contribuţia unităţii pentru „Contribuţia unităţi ajutorul de şomaj” fondul de garantare”

3.5.8. Înregistrarea decontării datoriilor societaţii privind bugetele asigurărilor sociale şi către alte instituţii privind asistenţa socială

• Înregistrarea viramentelor aferente obligaţiilor de plată care cad în sarcina angajatorului:Plata sumelor datorate pe baza ordinelor de plată înlocuite se evidenţiază conform

următoarelor înregistrări contabile ce au ca document justificativ extrasul de cont bancar:→ contribuţia personalului la asigurările sociale:

4312 = 5121 742 Contribuţia personalului la Conturi la bănci în lei asigurările sociale

→ contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate: 4314 = 5121 390 Contribuţia angajaţilor pentru Conturi la bănci în lei asigurările sociale de sănătate

→ contribuţia personalului la fondul de şomaj: 4372 = 5121 36 Contribuţia personalului la Conturi la bănci în lei fondul de şomaj

→ impozitul pe venitul de natura salariilor: 444 = 5121 643 Impozitul pe venituri Conturi la bănci în lei de natura salariilor

→ contribuţia angajatorului la asigurările sociale: 4311 = 5121 1479 Contribuţia unităţii la Conturi la bănci în lei asigurările sociale

→ contribuţia angajatorului la fondul de şomaj: 4371 = 5121 36 Contribuţia unităţii la Conturi la bănci în lei fondul de şomaj

→ contribuţia angajatorului la asigurările sociale de sănătate:

4313 = 5121 370 Contribuţia angajatorului pentru Conturi la bănci în lei asigurările sociale de sănătate

→ contribuţia de asigurare pentru accidentele de muncă şi boli profesionale: 431102 = 5121 20 Contribuţia angajatorului Conturi la bănci în lei

34

la fondul de risc → contribuţia de 0,85% pentru concedii şi indemnizaţii:

431103 = 5121 60 Contribuţia angajatorului Conturi la bănci în lei asigurările sociale de sănătate 0,85%

→ contribuţia de 0,25% la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale: 437102 = 5121 18 Contribuţia unităţii la Contul la bănci în lei fondul de garantare

3.6.Contabilitatea crean elor de exploatare ț

3.6.1. Înregistrarea creanţelor privind clienţii

• Vânzarea mărfurilor: 4111 “Clienţi” = % 1.190 707 “Venituri din vânzarea 1.000 mărfurilor ” 4427 “TVA colectată ” 190

• Achitarea prin bancă: 5311 “Casa în lei” = 4111 “Clienţi” 1.190• Prestare de servicii, respectiv servicii de întreţinere auto în cadrul service-ului:4111 “Clienţi” = % 1.190 704 “Venituri din servicii 1.000 prestate” 4427 “TVA colectată ” 190• Achitarea prin casă: 5311”Casa în lei” = 4111 “Clienţi ” 1.190

3.6.2. Înregistrarea avansurilor acordate către furnizori

Societatea TEMECO S.A. achiziţionează un utilaj de la un furnizor ce impune plata unui avans înainte de livrare. Contractul este încheiat şi urmează să fie derulat.• Factura pentru plata avansului se primeşte înainte de a se face plata, prima rată achitându-

se în aceeaşi lună:→ înregistrarea utilajului:

409 “Furnizori-debitori” = 401 “Furnizori de imobilizări” 5.000→ achitarea avansului:

401 “Furnizori de imobilizări” = 5121 “Conturi la bănci în lei ” 1.000

3.6.3. Înregistrarea decontării creanţelor

35

La inventarul de la închiderea exerciţiului 2009 s-a constatat o creanţă incertă a unui client în valoare de 7.140 lei, inclusiv TVA, grad de recuperare 60%. În cursul şi la închiderea exerciţiului 2010 s-a constatat ca respectivul client a făcut o plată definitivă în contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.165 lei, restul fiind considerat irecuperabil.

• Înregistrările contabile în anul 2009:Ajustare necesară=Valoare nominală x grad de recuperare =7.140 lei x (100%-60%) =2.856lei.→ Trecerea clienţilor în categoria clienţi incerţi, pentru toată creanţa inclusiv TVA,

7.140lei: 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” = 4111 “Clienţi” 7.140→ Constituirea ajustării pentru deprecierea creanţelor clienţi în valoare de 2.856lei: 6814 “Cheltuieli de exploatare = 491 “Ajustări pentru deprecierea 2.856 privind ajustările pentru creanţelor-clienţi” deprecierea activelor circulante”• Înregistrări contabile în anul 2010:

→ încasarea de la clienţi incerţi a sumei de 4.165 lei: 5121 “Conturi la bănci în lei ” = 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” 4.165

→ restul creanţei 7.140 lei – 4.165 lei =2.975 lei este irecuperabilă, deci înregistrată sub forma unor pierderi, pe cheltuieli;

→ valoarea nominală a creanţei, exclusiv TVA = 2.975 lei x 100 = 2.500 lei 119 TVA colectată = 2.975 lei – 2.500 lei =475 lei

% = 4118 “Clienţi incerţi sau în litigiu” 2.975 654 “Pierderi din creanţe şi debitori 2.500 diverşi” 4427 “TVA colectată” 475

→ Anularea ajustării:

Ajustarea existentă rămasă fără obiect este anulată prin reluare de venituri: 491 “Ajustări pentru deprecierea= 7814 “Venituri din ajustări 2.856 creanţelor – clienţi ” pentru deprecierea activelor circulante ”

• Se înregistrează sumele încasate de la clienţi prin bancă conform extrasului de cont: 5121 “Conturi la bănci = 411 “Clienţi” 35.021,20 în lei”• Se înregistrează pe bază de chitanţe sumele încasate de la clienţi în numerar: 5311 “Casa în lei” = 411”Clienţi” 10.000

• Se înregistrează valoarea garanţiilor reţinute de terţi: 267 “Creanţe imobilizate” = 411 “Clienţi” 500• Se înregistrează valoarea cecurilor şi efectelor comerciale acceptate la plată: % = 411 “Clienţi” 20.000 511 “Valori de încasat” 10.000413 “Efecte de primit de 10.000 la clienţi” • Se înregistrează valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării:709 “Reduceri comerciale = 411 “Clienţi” 900

36

acordate”• Se înregistrează valoarea sconturilor acordate clienţilor:667 „Cheltuielile privind = 4111”Clienţi” 110 sconturile acordate”• Se înregistrează creanţele prescrise, scutite, anulate:

658 “Alte cheltuieli de exploatare” = 4111 “Clienţi” 120• Se înregistrează diferenţe favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută, în sold

la finele lunii:

665 “Cheltuieli din diferenţa = 411 “Clienţi” 98 de curs valutar ”

3.7.Contabilitatea datoriilor i crean elor fiscale ș ț

3.7.1 Înregistrarea datoriilor şi creanţelor impozitelor indirecte

Calculul şi contabilizarea proratei privind taxa pe valoare adăugată

Consideraţii generale

Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată sunt denumite operaţiuni impozabile.

Operaţiunile impozabile pot fi :• operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art.140 din Codul Fiscal;• operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoare

adăugată, dar este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate aşa cum sunt prevăzute la art.143 şi art.144 din Codul Fiscal;

• operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa pe valoare adăugată şi nu este permisă deducerea taxei pe valoare adăugată datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate aşa cum sunt prevăzute la art 141 din Codul Fiscal;

• operaţiuni de import scutite de taxa pe valoare adăugată, prevăzute la art.142 din Codul Fiscal, pentru care nu se datorează taxa pe valoarea adăugată în vamă.

Entităţile care nu sunt înregistrate ca plătitoare de T.V.A. şi care realizează atât operaţiuni care dau drept de deducere a T.V.A.-ului, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A.-ului sunt considerate plătitoare de T.V.A. cu regim mixt.

De reţinut este faptul că prorata pentru T.V.A. se calculează numai în cazul în care o societate înregistrează operaţiuni mixte.Astfel, prorata se calculează când se înregsitrează venituri la care nu se colectează T.V.A. şi pentru care nu există drept de deducere la T.V.A., de exmplu, veniturile din chirii care, pe lângă activitatea de zi cu zi , închiriază şi câteva spaţii şi a optat pentru facturare fără T.V.A.

Prorata se determină ca raport între numărător şi numitor, astfel: la numărător, veniturile obţinute din operaţiuni, care dau drept de deducere, inclusiv

subvenţiile legate direct de preţul acestora;

37

la numitor, veniturile de la numărător, plus veniturile obţinute din operaţiuni, care nu dau drept de deducere. În calculul proratei, în scopul finanţării de activităţi fără drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

Din calculul proratei se exclud:• veniturile financiare, dacă acestea sunt accesorii activităţii principale;• veniturile aferente serviciilor efectuate de prestatorii stabiliţi în străinătate, aşa cum

sunt definiţi la art.127 alin.(2) din Codul Fiscal, pentru care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată.

Reflectarea în contabilitate

1. Cumpărarea de bunuri în valoare de 400.000 lei, TVA 19%. Aceste bunuri urmează a se utiliza într-o activitate care cuprinde atât operaţiuni taxabile, cât şi scutite cu drept de deducere.

% = 401 “Furnizori” 476.000 371 “Mărfuri” 400.000 4426.1”TVA deductibilă” 76.000

2. Se efectuează o vânzare care se încadrează în categoria operaţiunilor taxabile, în valoare de 200.000 lei, TVA 19%:

411 “Clienţi” = % 238.000 707 “Venituri din vânzarea 200.000 mărfurilor” 4427 “TVA colectată” 38.0003. Se efectuează o vânzare de mărfuri, în valoare de 100.000 lei, care se încadrează în

categoria operaţiunilor scutite cu drept de deducere: 411 “Clienţi” = 707 “Venituri din vânzarea 100.000 mărfurilor”4. Se efectuează o cumpărare destinată operaţiunilor scutite fără drept de deducere, în

valoare de 100.000 lei, T.V.A. 19%:

% = 401 “Furnizori” 119.000 371 “Mărfuri” 100.000 4426.2 “TVA deductibilă ” 19.000Concomitent, se înregistrează pe cheltuieli TVA ce nu poate fi dedusă: 635”Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4426.1 “TVA deductibilă” 19.000 şi vărsăminte asimilate ”

Se observă că în această situaţie, chiar dacă se înregistrează în prima fază şi TVA deductibilă, simultan aceasta va fi trecută pe cheltuieli, deci contul 4426.2 va avea în permanenţă sold “0” şi nu va participa la regularizare. 5. Efectuarea unei vânzări din categoria operaţiunilor scutite fără drept de deducere, în

valoare de 238.000 lei. În contabilitate, operaţiunea se înregistrează fără TVA aferentă.411 “Clienţi” = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 238.000 6. Se efectuează o cumpărare din categoria operaţiunilor mixte, în valoare de 150.000 lei,

TVA 19%: % = 401 “Furnizori” 178.500 371“Mărfuri” 150.000 4426.3 “TVA deductibilă” 28.500

38

Reflectarea în contabilitatea a bazelor de impozitare din jurnalele de vânzări, respectiv cele de cumpărări, în condiţii de prorată

Societatea comercială TEMECO S.A. efectuează operaţiuni mixte din punctul de vedere al TVA, motiv pentru care utilizează o prorată de 90 % (stabilită la finele exerciţiului anului 2009) în exerciţiul financiar 2010.

Utilizarea proratei s-a efectuat pe tot parcursul anului 2010 pe baza jurnalelor de vânzări şi cumpărări, care la luna noiembrie cuprind următoarele informaţii, referitoare la TVA:

Jurnal de vânzări (cont 4427):→ operaţiuni taxabile cu 19% - TVA aferentă 57.000 lei → operaţiuni taxabile cu 9% - TVA aferentă 9.000 lei

Jurnal de cumpărări 1 – Cumpărări destinate operaţiunilor taxabile şi scutite cu drept de deducere (cont 4426.1):

→ cumpărări cu TVA 19% - TVA aferentă 19.000 lei → cumpărări cu TVA 9% - TVA aferentă 9.000 lei

Jurnal de cumpărări 3 – Cumpărări destinate operaţiunilor mixte, atât scutite cu drept de deducere, cât şi fără drept de deducere (4426.3):

→ cumpărări cu TVA 19% - TVA aferentă – 19.000 lei Situaţia rulajelor conturilor de TVA din jurnale se prezintă astfel:

În contul 4426.1, rulajul debitor este de 28.000 lei (19.000+9.000). În contul 4426.2, rulajul debitor este la nivelul rulajului creditor de 7.600 lei. În contul 4426.3, rulajul debitor este de 19.000lei. În contul 4427, rulajul creditor este de 66.000 lei.

Înainte de închiderea conturilor de TVA, societatea calculează TVA, care poate fi dedusă conform proratei din anul precedent.

TVA dedus = cont 4426.1+cont 4426.3 x prorata TVA = =28.000 + 19.000 x 90 % = 45.100TVA nedeductibilă = 19.000(1- prorata TVA ) = = 19.000x(1-90%) = = 1.900

1) Se înregistrează TVA nedeductibilă: 635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 4426.3 “TVA deductibilă” 1.900 taxe, şi vărsăminte asimilate ”2) Înregistrarea TVA deductibilă, cu drept de deducere:4426 “TVA deductibilă” = % 45.100 4426.1 “TVA deductibilă” 28.000 4426.3 “TVA deductibilă” 17.1003) Închiderea conturilor de TVA: 4427 “TVA colectată” = % 47.000 4426 “TVA deductibilă” 45.000 4423 “TVA de plată” 1.9004) În luna decembrie se plăteşte TVA – ul pentru luna noiembrie, anul 2010:

4423 “TVA de plată” = 512 “Conturi curente la bănci ” 1.900

3.7.2. Înregistrarea datoriilor şi creanţelor impozitelor directe

39

În conformitate cu Legea bugetului de stat în categoria impozitelor directe se includ:• Impozitul pe veniturile din salarii;

40

• Înregistrarea datoriilor privind impozitul pe veniturile din salarii având ca document

41

Judetul: 35-TIMIS MARI CONTRIBUABILI

Persoana juridica: SC TEMECO SA

Adresa: localitatea TIMIŞOARA,CALEA DOROBANŢILOR,NR.54

Numar din registrul comertului: J35/2394/1991

Forma de proprietate: 27--Capital de stat si privat autohton (stat>=50%)

Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN): 5030-COMERŢ CU RIDICATA DE PIESE ŞI ACCESORII PENTRU AUTOVEHICULE

Cod de identificare fiscala: RO 1827660

BILANT PRESCURTATla data de 30.06.2010

Formularul 10 - lei - Denumirea indicatorului

Nr.rd.

Sold la:

01.01.2010

30.06.2009

A B 1 2A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-280-290-2933)01 - -

II. IMOBILIZARI CORPORALE (ct.211+212+213+214+231+232-281-291-2931) 02 - 16,000

III. IMOBILIZARI FINANCIARE (ct.261+263+264+265+267-296) 03 - -

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.01 la 03) 04 - 16,000

B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI (ct.301+302+303+/-308+331+332+341+345+346+/-348+351+354+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-397-398+4091-4428)

05 71,000 28,970

II. CREANTE (ct.267-296+4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+ 4428+444+445+446+447+4482+451+452+456+4582+461+473+5187-491-495-496+5187 )

06 31,000 311,600

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT (ct.501+505+506+508+5113+5114-591-595-596-598)07 - -

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct.5112+512+531+532+541+542) 08 31,000 78,450

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd.05 la 08) 09 133,000 415,420

C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 10 2,000 1,000

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405+408++419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446++447+4481+451+452+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 11 119,000 355,300

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE (rd.09+10-11-18) 12 2,000 57,120

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12-17) 13 2,000 73,120

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADAMAI MARE DE UN AN (ct.161+162+166+167+168-169+269+401+403+404+405++408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444++446+447+4481+451+452+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 14 - 47,600

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (ct.151) 15 - -

I.VENITURI IN AVANS (rd.17+18), din care: 16 14,000 4,000

- subventii pentru investitii (ct.131+132+133+134+138) 17 - -

- venituri inregistrate in avans (ct.472) 18 14,000 4,000

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL (rd.20 la 22), din care: 19 4,000 4,000

-capital subscris varsat (ct.1012) 20 4,000 4,000

-capital subscris nevarsat (ct.1011) 21 - -

-patrimoniul regiei (ct.1015) 22 - -

II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) 23 - -

III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105) 24 - -

IV. REZERVE (ct.106) 25 - 800

Actiuni proprii (ct.109) 26 - -

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A) (ct.117) -Sold C 27 - 20,720

-Sold D

421 “Personal-salarii datorate” = 444 “Impozitul pe venituri de natura 1.200 salariilor”• Înregistrarea impozitului pe profit datorat conform declaraţiei şi a registrului fiscal:691 “Cheltuieli cu impozitul = 441 “Impozitul pe profit/venit” 1.075 pe profit”• Înregistrarea impozitului pe dividende calculat în cuantum de 16% din dividendul

acordat după aprobare bilanţ:457 “Dividende de plată” = 446 “Alte impozite,taxe şi vărsăminte 900 asimilate”• Înregistrarea impozitului pe teren, datorat bugetului local:635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte 1.500 taxe şi vărsăminte asimilate” asimilate”• Înregistrarea impozitului pe clădiri, datorat bugetului local: 635 “Cheltuieli cu alte impozite, = 446 “Alte impozite, taxe şi vărsăminte 2.300 taxe şi vărsăminte asimilate” asimilate “

3.8. Studiul indicatorilor privind datoriile şi creanţele

Pe baza datelor preluate din Situaţiile financiare, în special a bilnaţului şi a contului de profit–pierdere, se efectuează cercetarea mediului economic prin analiza economico-financiară. Analiza foloseşte un ansamblu de metode şi instrumente de lucru, prin care se interpretează informaţia contabilă, cu ajutorul unor indicatori specifici .În continuare exemplificăm metodologia de calcul a acestor indicatori prin preluarea datelor dintr-un formular de bilanţ prescurtat şi unul de cont de profit şi pierdere, încheiate la momentul 31.12.2009.

INDICATORI DE LICHIDITATE

Lichiditatea reprezintă capacitatea entităţii de a-şi onora la termen obligaţiile de plată cu resursele băneşti de care dispune.

1.Indicatorul lichidităţii curente stabileşte garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula:

Valoarea recomandată acceptabilă a acestui indicator este în jur de 2, valoarea care oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Lichiditatea curentă = Active curente =415.420/355.300=1,17 Datorii curenteIndicaţii: Datele sunt preluate din Bilanţ rd.09 Active circulante total şi rd.11 grupa D,

Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.Concluzii: Indicatorul se îndepărtează de valoarea 2 şi arată că entitatea nu oferă

garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

42

2.Indicatorul lichidităţii imediate (indicatorul test acid) arată posibilitatea achitării datoriilor curente din valorile de trezorerie existente şi din cele care se vor încasa din creanţe la scadenţă. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula:

Valoarea recomandată este mai mare decât 1. Dacă valoarea este sub 1 înseamnă că sunt dificultăţi de achitarea a datoriilor scadente.

Lichiditatea imediată = Active curente – Stocuri= Datorii curente(415.420 – 28.970)/355.300=386.450/355.300 =1,08Indicaţii:Datele sunt preluate din Bilanţ rd.09 Active circulante total, rd.05 subgrupa I

Stocuri şi rd.11 grupa D, Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an.Concluzii: Indicatorul are valoarea mai mare decât 1 şi arată că entitatea nu are

dificultăţi în achitarea datoriilor scadente imediat.

INDICATORI DE ACTIVITATE (indicatori de gestiune)

Aceştia furnizează informaţii cu privire la:→ viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie;→ capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale.

1.Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) arată numărul de rotaţii pe care l-a făcut stocul în cursul exerciţiului şi se exprimă în număr de ori. Se calculează după formula:

Viteza de rotaţie a stocurilor = 4.328.000/49.985 =87 oriIndicaţii: Datele sunt preluate din Contul de Profit şi Pierdere rd.32 Cheltuieli de

exploatare din care se scad eventualele cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital (corelare cu Balanţa de verificare) şi Bilanţ rd.5 subgrupa I Stocuri. Stocul mediu = (Stoc la începutul perioadei + Stoc la sfârşitul perioadei)/2 =(71.000+28.970)/2=99.970/2=49.985

Concluzii: Indicatorul arată că stocul a fost rulat de 87 de ori în cursul exerciţiului i seș apreciază că este o viteză optimă în raport cu volumul vânzărilor.

2.Numărul de zile de stocare indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate. Se calculează după formula:

Numărul de zile de stocare = (49.985/4.328.000)x365=4,22 zile Indicaţii: Calculul indicatorului se face pe baza aceloraşi date ca şi la indicatorul

precedent, cu diferenţa că raportul este invers şi rezultatul se înmulţeşte cu 365.Concluzii: Indicatorul arată că durata de stocare este mică, ceea ce presupune o

aprovizionare ritmică.43

3.Viteza de rotaţie a debitelor – clienţi exprimă numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către entitate. O valoare în creştere arată creanţe mai greu de încasat. Se calculează după formula:

Viteza de rotaţie a debitelor-clienţi =(145.810/4.333.000)x365=12 zile Indicaţii: Datele sunt preluate din Bilanţ rd.06 cu preluarea secvenţială prin corelare cu

Balanţa de verificare a soldului mediu la clienţi cont 4111 şi Cont de Profit şi Pierdere rd.0, Cifra de afaceri.

Sold mediu clienţi=(Sold clienţi la începutul perioadei +Sold clienţi la sfârşitul perioadei)/2=(30.000+261.620)/2=291.620/2=145.810

Concluzii: Nivelul indicatorului de 12 zile arată numărul de zile până la care clienţii îşi achită datoriile faţă de entitatea noastră. Se apreciază ca fiind un număr mic de zile şi indică creanţe care se pot încasa într-un termen scurt.

4.Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori arată numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi prin credit comercial. Se calculează după formula:

Pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza indicatorul costul mărfurilor vândute sau cifra de afaceri.

Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori=(27.285/4.333.000)x365=2,3 zile Indicaţii: Datele sunt preluate din Bilanţ rd.11 şi 14 cu preluarea secvenţială prin

corelare cu Balanţa de Verificare a soldului mediu la furnizori cont 401 şi Cont de Profit şi Pierdere rd.01, Cifra de afaceri.

Sold mediu furnizori=(Sold furnizori la începutul perioadei + Sold furnizori la sfârşitul perioadei ) /2=(51.000+3.570) /2=54.570/2=27.285

Concluzii: Nivelul indicatorului de 2,3 zile arată numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obţine de la furnizorii săi. Se apreciază ca fiind un număr de zile destul de mic şi arată că entitatea foloseşte creditul comercial pentru o perioadă mai scurtă.

5.Viteza de rotaţie a activelor imobilizate arată ponderea cifrei de afaceri în totalul activelor imobilizate şi exprimă în ce proporţie volumul cifrei de afaceri este generat de o anumită valoare a activelor imobilizate. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula:

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate=4.333.000/16.000=270.813Indicaţii: Datele sunt preluate din Contul de Profit şi Pierdere rd.01 Cifra de afaceri şi

Bilanţ rd.04 Active imobilizate –total.Concluzii: Nivelul indicatorului arată în ce proporţie volumul cifrei de afaceri este

generată de volumul activelor imobilizate. Proporţia, ponderea este foarte mare şi arată că entitatea îşi desfăşoară activitatea şi obţine venituri mari cu un volum redus de active fixe.

INDICATORI DE PROFITABILITATE 44

Aceştia exprimă eficienţa cu care se realizează profit din resursele disponibile.1. Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din

banii investiţi în afacere. Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula : Rentabilitatea capitalul =Profit înaintea plăţii dobânzii şi a imp.pe profit angajat Capital angajat

Capitalul angajat se referă la banii investiţi în entitate atât de către acţionari, cât şi de creditorii pe termen lung şi include capitalul propriu plus datoriilr pe termen lung sau total active minus datorii curente.

Rentabilitatea capitalului angajat= 28.000/73.120=0,38Indicaţii: Datele sunt preluate din Contul de Profit şi Pierdere rd.60 Profitul sau

pierderea brută şi Bilanţ rd.34 Capital Total +rd.14 grupa G Datorii- sumele plătite într-o perioadă mai mare de un an=25.520+47.600=73.120 sau rd.13 grupa F.Total active minus datorii curente 73.120.

Concluzii: Nivelul indicatorului arată profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în afacere.Capitalul angajat se referă la capitalul propriu plus datoriile pe termen lung sau indicatorul total active minus datorii curente .Se apreciază că rezultatul indicatorului este satisfăcător, la 1 leu capital angajat se obţine 0,38 lei profit .

2. Marja brută din vânzări arată procentul de profit brut din vânzări care revine cifrei de afaceri sau valoarea profitului obţinut la 100 lei vânzări.Se exprimă în procente şi se calculează după formula:Marja brută din vânzări = Profitul brut din vânzări Cifra de afaceri

În cazul în care procentul scade de la o perioadă la alta se trage concluzia că entitatea nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină profit optim din vânzări.

Marja brută din vânzări = (31.000/4.333.000)x100=0,72 %Indicaţii: Datele sunt preluat din Contul de Profit şi Pierdere rd.33 Profitul sau

pierderea din exploatare şi rd.01 Cifra de afaceri .Concluzii :Indicatorul ne arată procentul de profit brut din vânzări care revine cifrei de

afaceri.Procentul de 0,72 % arată că la 100 lei vânzări se obţine 0,72 lei profit.Se apreciază că este un procent redus, ceea ce indică că în perioada următoare entitatea trebuie să îşi organizeze în aşa fel activitatea încât să-şi optimizeze profitul din vânzări.

CONCLUZII

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor într-o dinamică continuă se impune ca un important subsistem de informare şi asistare a deciziei în cadrul unei întreprinderi.

Prin operaţiunile pe care le generează, vizează creşterea încrederii între partenerii care participă la viaţa economică, încredere care să convingă asupra situaţiei financiare a întreprinderii, a solvabilităţii, a performanţelor de exploatare, asigurând totodată suficiente elemente care să ducă la concluzii despre modul în care este condusă gestiunea întreprinderii.

45

Reprezintă un sprijin important al managementului întreprinderii, furnizând informaţii menite să susţină argumentat hotărârea, decizia formulată.

Contabilitatea creanţelor şi datoriilor este sursa informaţională a oricărei negocieri, fiind un instrument de referinţă pentru determinarea preţurilor motivate economic. Ea serveşte ca mijloc de comunicare, utilizând un limbaj comun, acceptat de toţi participanţii la viaţa economică şi socială şi ajută la arbitrarea eventualelor conflicte sau neînţelegeri.

Ea reprezintă un subsistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi transmite informaţii financiare făcând legătura dintre activităţile economice şi factorii decizionali.

În plus, introduce vigoare şi ordine în redarea fenomenelor şi proceselor economice, fiind un veritabil consilier.

Creanţele societăţii trebuie recuperate în cea mai mare măsură conform termenelor stabilite, iar datoriile societăţii trebuie plătite de asemenea într-o proporţie cât mai mare.

Între aceste două elemente există o strânsă legătură astfel recuperarea creanţelor crează flux de numerar societăţii care ulterior este folosit pentru plata datoriilor.

Chiar dacă prin contractarea unor împrumuturi care reprezintă datorii ale societăţii, aceasta îşi măreşte disponibilul, acesta trebuie valorificat astfel încât pe lângă funcţia de plată el trebuie să aducă în cadrul societăţii stocuri care să fie ulterior transformate apoi în creanţe, iar încasarea acestora să conducă la posibilitarea achitării datoriilor deci inclusiv a acestor împrumuturi.

Astfel se creează un adevărat lanţ în cadrul societăţii.Perturbarea unuia dintre elementele acestui lanţ pot conduce la producerea unor

fenomene cu consecinţe destul de grave în cadrul societăţii. Astfel imposibilitatea recuperării unei părţi importante din creanţele societăţii poate conduce la neplata datoriilor.

Deasemenea o valoare prea ridicată a datoriilor unei societăţi poate conduce la imposibilitatea de stingere a acestora chiar şi prin recuperarea tuturor creanţelor.

Astfel viteza de rotaţie a debitelor-clienti calculează eficacitatea entităţii în colectarea creanţelor sale şi exprima numărul de zile până la data la care debitorii îşi achita datoriile către entitate.

Viteza de rotaţie a debitelor-clienti = (Şold mediu clienţi /Cifra de afaceri )x 365 O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului

acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţe mai greu de încasat (clienţi rău platnici).Nivelul acestui indicator , a cărui valoare este de12 zile, calculată anterior în cadrul

studiului de caz, reflectă un termen scurt în care se pot încasa creanţe , ceea ce reprezintă o situaţie avantajoasă pentru societatea S.C. TEMECO S.A. , datoriile către această societate fiind recuperate într-o perioadă scurtă de timp.

În ceea ce priveşte stocurile, tot din studiul de caz se reflectă o viteză optimă de rulare a acestora în raport cu volumul vânzărilor, viteza de rotaţie a stocurilor având o valoare de 87.

Durata de stocare este mică, respectiv 4,22 zile , ceea ce presupune o aprovizionare ritmică.

Din perspectiva capacităţii cu care entitatea îşi onorează la termen obligaţiile de plată, S.C. TEMECO S.A. nu oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente, dar aceasta nu are dificultăţi în achitarea datoriilor scadente imediat, indicatorul de lichiditate imediată având valoarea de 1,08.

În ceea ce priveşte profitabilitatea, rezultatul indicatorului de rentabilitate este satisfăcător, respectiv 0,38 ,apreciindu-se că la 1 leu capital angajat se obţine 0,38 lei profit.

Ca urmare un bun echilibru în cadrul elementelor bilanţiere ale societăţii, în speţă a creanţelor şi datoriilor acesteia, conduce la bună desfăşurare a activităţii chiar la asigurarea continuităţii acesteia.

46

47