Universul literar Anu l X L I V Nr . 3 7

9 Septembrie 1928 S L e i

10 AN RA ŢIU

590. — UNIVERSUL LITERAR

C t i t o r i i

Dr. I O A N R A Ţ I U ( 1 8 2 S - 1 9 0 2 )

Zilele t r e c u t e s'a s ă r b ă t o r i t în c a d r e u i m i t o r de m o d e s t e şi în mi j l ocu l une i a p a t i i s u p r i n z ă t o a r e c h i a r şi p e n t r u v r e ­mi i e a ce s t ea de c u m p l i t a c r iză a idea ­l i s m u l u i , la T u r d a şi Sibiu, c e n t e n a r u l n a ş t e r i i fos tu lu i p r e ş e d i n t e al Part idu­lu i naţ ional român d i n T r a n s i l v a n i a şi u n u l d i n a d e v ă r a ţ i i î n t e m e i e t o r i ai lu i , dr . I o a n R a ţ i u . Au fost d o u ă s e rbă r i im­p r o v i z a t e î n p r i p ă f ă ră r ă s u n e t şi f ă ră r e l i e f a r ea c u v e n i t ă a foar te s i m p a t i c e i p e r s o n a l i t ă ţ i a ace lu ia , c a r e a s t a t de­cenii î n t r eg i — decen i i l e cele m a i cr i t ice — în f r u n t e a m i ş c ă r i l o r pol i t ice a le Ro­m â n i l o r a r d e l e n i . P r e s a s 'a m u l ţ u m i t , şi ea, cu mic i n o t i ţ e c o m e m o r a t i v e , ca r i î n cele rnai m u l t e cazur i a u fost s i m p l e d ă r i de s e a m ă a s u p r a celor p e t r e c u t e la T u r d a - S i b i u .

Cu toa t e a c e s t e a I o a n R a ţ i u m e r i t a m a i m u l t . Ueşi n u a a v u t e r u d i ţ i a u i m i ­t o a r e a lui T. C ipa r iu , n ic i c u l t u r a şi cu­g e t a r e a filosofică a lu i A l e x a n d r u Moc-sony i s a u t e m p e r a m e n t u l şi o r a t o r i a vi­j e l i oa să a lu i Vas i le Lucac iu , d â n s u l a a j u n s t o tu ş i s ă d o m i n e z e şi să c ă l ă u -z ia scă cu m â i n i s i g u r e b a r c a s b i c i u i t ă de a s p r e vijel i i , d in toate părţi le , a pol i ­t icei r o m â n e ş t i a r d e l e n e . A d o m i n a t - o p r i n c a r a c t e r u l de b ronz al i n t r a s i g e n ţ e i s a l e n a ţ i o n a l e , p r i n s t a t o r n i c i a d â r z ă în p r o f e s a r e a n o u i l o r p r i n c i p i i î n s u ş i t e de l à p ro fe so ru l s ă u S i m e o n B ă r n u ţ i u , p r i n c u r a j u l cu ca r e a î n f r u n t a t t oa t e r i s c u r i l e l up t e i — de là l u p t a cu a r m a în r e v o l u ţ i a d i n 1848—49 p â n ă la l u p t a cu p r o c u r o r i i j u s t i ţ i e i m a g h i a r e — şi p r i n a d m i r a b i l a î n ţ e l ege re a r e a l i t ă ţ i l o r z i lnice , pe car i le a v e a în fa ţă .

I n t r a t t â n ă r în v â l t o a r e a m i ş c ă r i l o r n a ţ i o n a l e , l u p t â n d la î n c e p u t în t o v ă r ă ­ş ia colegi lor m a i în v â r s t ă , Ş a g u n a — de ca re 1-a d e s p ă r ţ i t ma i . t â r z i u o fun­d a m e n t a l ă deoseb i re de t ac t i că — Cipa­r iu , B a r i ţ i u , A. Tr . L a u r i a n u şi a l ţ i i , m a r e l e lui rol i s to r ic a î n c e p u t a b i a în p e r i o a d a de h a o s şi z ă p ă c e a l ă g e n e r a l ă ca r e a u r m a t î n d a t ă d u p ă 1887, a n u l de­f ini t ivei r ă p i r i a a u t o n o m i e i T r a n s i l v a ­n ie i . A n de c u m p l i t e decepţ i i , şi de m a r i des i luz i i , a n u l c â n d s 'a de scope r i t în t o a t ă u r â ţ e n i a lu i jocul pe r f id al Cur ţ i i d i n Viena, c a r e a a r u n c a t l ega t de m â i n i şi de p i c ioa re e l e m e n t u l r o m â n e s c a r d e ­l e a n în g h i a r e l e ş o v i n i s m u l u i e x a l t a t al B u d a p e s t e i .

O b u n ă p a r t e — p a r t e a cea m a i p r e ­g ă t i t ă , m a i c a p a b i l ă şi m a i cu expe r i en ­ţă — a f r u n t a ş i l o r m i r e n i e r a t r e c u t în R o m â n i a , — B ă r n u ţ i u , P a p i u I l a r i a n , A. T r e b o n i u L a u r i a n u , Ion Ma io re scu , —-C i p a r i u s 'a r e t r a s în vas ta - i b ib l io tecă desc i f r ând t a i n e l e vech i lo r m o n u m e n t e de l i m b ă r o m â n e a s c ă , cei c â ţ i v a f run­taş i d i n p ă r ţ i l e u n g u r e ş t i , ca Mocsonyi Babeş şi P. Cosma, duceau o luptă şi

s t e r i l ă şi l i p s i t ă de u n i t a t e în p a r l a m e n ­tul m a g h i a r .

Ş a g u n a cu toa te i m e n s e l e servici i pe car i le-a făcut p i n î n f i i n ţ a r e a şi o r g a n i ­za r ea Mi t ropol ie i o r todoxe şi l a r g a p a r ­t i c i pa r e la î n j g h e b a r e a Asociaţ iuni i (Astrei) , al că re i î n t â i p r e ş e d i n t e a fost, a a j u n s , d i n m o t i v e azi b ine c u n o s c u t e u n m a r e izola t s t i n g â n d u - s e pes te câ ţ i va an i , i a r m i t r o p o l i t u l u n i t al B l a j u l u i îşi ded icase î n t r eaga - i a c t i v i t a t e conso­l idă r i i b iser ic i i sa le şi conso l idă r i i şco­li lor b l ă j ene , deven ind astfel u n u l din

DR. I. RAŢIU (ul t ima fotografie)

c t i tor i i c u l t u r e i r o m â n e ş t i a r d e l e n e , re -ţ i n â n d u - s e î n s ă de là or ice a c ţ i u n e de po l i t i că m i l i t a n t ă .

N e p r e ţ u i t u l m e r i t al lu i Ion R a ţ i u a -fost că îh î m p r e j u r ă r i l e g re le de a t u n c i a ş t iu t , cu c o n c u r s u l c â t o r v a devo ta ţ i ai cauze i n a t i o n a l e , p u n e bazele , o r g a n i z e a ­ză şi conduce Part idul naţ ional r o m â n (1881), o r g a n u l pol i t ic , la î n c e p u t n u m a i al Arde l en i l o r , i a r m a i t â r z i u al t u t u r o r R o m â n i l o r t r a n s c a r p a t i n i , ca re a d u s n e î n c e t a t l u p t a g r e a a a p ă r ă r i i f i in ţe i n o a s t r e n a ţ i o n a l e p â n ă în m a r e l e a n al des rob i r i i , 1918. Suf le tu l aces tu i p a r t i d , a fost p â n ă Ia m o a r t e (1902) dr . I o a n R a ţ i u .

Sub c o n d u c e r e a lui I o a n R a ţ i u p a r t i ­du l a t r ă i t v r e m u r i g re ie de p u t e r n i c e a f i r m ă r i a le cons t ruc ţ i e i n a ţ i o n a l e , tot. m a i vii şi to t m a i ac t ive , de b r u t a l e pe r ­secuţ i i d in p a r t e a s t ă p â n i r i i g u v e r n e l o r maghiare — epoca lui Coloman Tisza şi

1). Banf i — şi de d u r e r o a s e sfâşieri in­t e r n e p rovoca t e , m a r e p a r t e de ameste­cul i n o p o r t u n al po l i t i c i an i smu lu i mes­ch in , ca re a înce rca t , în anumi te mo­m e n t e , să fo losească s i t u a ţ i a grea a ele­m e n t u l u i a r d e l e a n p e n t r u meschine in­t e rese de p a r t i d .

E p o c a R e p l i c e ! şi a Memorandulu i cu i n t e r z i c e r e a d i n p a r t e a ministrului de i n t e r n e H i e r o n y m i (1894) a activităţii p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l r o m â n , cu începutu­r i le p r o p a g a n d e i în s t r ă i n ă t a t e , cu în­j g h e b a r e a la 1895 a a l i a n ţ e i tuturor mi­n o r i t ă ţ i l o r d i n U n g a r i a împotr iva poli­t icei de o p r e s i u n e a Budapes te i , cu ne­n u m ă r a t e l e p rocese de p re să , a căror re­z u l t a t e r a u an i grei de puşcăr ie , întrea­g ă a c e a s t ă î n ă l ţ ă t o a r e epocă a fost do­m i n a t ă de i d e a l i s m u l eroic, de devota­m e n t u l şi p r i c e p e r e a lui Ion Raţiu.

B ă t r â n u l l u p t ă t o r — a m u r i t în vârstă de 74 an i — a fost p u n t e a de legături d i n t r e v e c h e a g e n e r a ţ i e a rde leană — ge­n e r a ţ i a r evo lu ţ i e i — şi generaţ ia mo­d e r n ă S t e a g u l p a r t i d u l u i naţional a t r e c u t d i n m â i n i l e e rou lu i , care a văzut m e m o r a b i l a a d u n a r e de pe Câmpia Li­b e r t a t é i de l à Bla j f o rma l în manile pri­e t e n u l u i s ă u G h e o r g h e P o p de Băseşti, în r e a l i t a t e î n s ă c o n d u c e r e a a avut-o în c u r â n d g e n e r a ţ i a n o u ă a d-lui Maniu şi Vaida ,

DR. IOAN RAŢIU în cos tum naţional

I s t o r i a vie ţ i i şi a act ivi tă ţ i i lui Ion R a ţ i u e s t r â n s l e g a t ă de istoria vieţii pub l i ce a R o m â n i l o r a rde len i delà 1É p â n ă la î n c e p u t u l veacu lu i al 20-lea, Când se v a sc r ie t e m e i n i c această'istorii, se v a c u n o a ş t e şi ro lu l pe care 1-a avut l u p t ă t o r u l a t â t de p u ţ i n apreciat azi,

Z. PACLIŞANU

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 591

N O T E B I O G R A F I C E Şl A M I N T I R I Dr. l o a n Kaţ iu .s'a n ă s c u t l a 19 Au­

gust 1928 în o r a ş u l Turcia, d i n t r ' o v e c h e familie de n e m e ş i r o m â n i , c a r e a d a t , neamului şi pe c a n o n i c u l B a s i l i u R a ţ i u de Nagy lak , u n c h i u l a v o c a t u l u i . E le ­mentele f u n d a m e n t a l e a le c u l t u r i i s a l e şi ale su f l e tu lu i său r o m â n e s c şi le-a câştigat la şcoa la B l a j u l u i , c o m p l e t â n -du-le apoi la g i m n a z i u l s u p e r i o r d in Cluj, u n d e îl g ă s i m î n t r e an i i 1844—1847 cu o m u l f i m e de al ţ i t i ne r i r o m â n i în

I renumitul conv ic t al P i a r i ş t i l o r I n toamna a c e s t u i d in u r m ă a n s 'a î n t o r s iar la B la j , p e n t r u a u r m a c u r s u r i l e se­minarului teologic de acolo.

Marile f r ă m â n t ă r i r e v o l u ţ i o n a r e de l à 1848 îl găsesc deci în h a i n ă p r e o ţ e a s c ă . Entuz iasmul t i ne re ţ i i l-a a t r a s cu uşu ­rinţă in l u p t a p e n t r u d e s r o b i r e . I nalţă--toarea a d u n a r e d e l à M/15 Mai de pe Câmpia L ibe r t ă ţ i i a fost dec i s ivă în h o -tărîrea t â n ă r u l u i cler ic , de a s c h i m b a crucea cu sab ia , s a u de a le u n i pe a-mânclouă. Şi astfel în O c t o m b r i e nce la ş an — d u p ă t r a n ş a r e a d i p l o m a t i c ă î n t r e Austria d e o p a r t e şi T u r c i a şi R u s i a de alta a c h e s t i u n i i p r o v i n c i i l o r d u n ă r e n e , prin î m p r ă ş t i e r e a oş t i lo r r e v o l u ţ i o n a r e ale g e n e r a l u l u i M a g h e r u — t â n ă r u l l o a n Raţiu a p u s m â n a pe a r m a ofer i tă de Austria, î n c r e d i n ţ a t ă că g loa te l e r o m â n e clin C â m p u l lui T r a i a n n u se vor u n i cu ale f r a ţ i lo r de pe C â m p i a L ibe r t ă ţ i i şi a o r g a n i z a t î m p r e u n ă cu p r a c t i c a n t u l de a v o c a t u r ă de là C u r t e a de Apel d i n Târgul M u r e ş u l u i , cance l i s t Nicolae Mureşanu, şi cu nob i lu l şi î n su f l e ţ i t u l tânăr r o m â n A l e x a n d r u A r p a d y , leg iu­nea r o m â n e a s c ă a j u d e ţ u l u i T u r d a . Bo­tezul s â n g e l u i l-a a v u t a c e a s t ă l eg iune in scurtă v r e m e d u p ă o r g a n i z a r e a ei, în Decembrie a c e l a ş an , în d o u ă lup te vic­torioase î m p o t r i v a h o n v e z i l o r u n g u r i pe muntele Horli.ş şi la P e t r i d u l de sus . Le­giunea Turz i i a t r e c u t apoi la Cr i cău unde în p r i m ă v a r a lui 1849 s'a u n i t cu oastea lui A x e n t e S e v e r u . D u p ă l u p t a delà Măr işe l , l e g i u n e a s'a u n i t cu oş t i ­rea lui A v r a m I a n c u la A b r u d şi a l u a t parte la s d r o b i r e a oas te i b a r o n u l u i Re­ményi şi la i sgon i r ea lui d i n m u n ţ i Ata ­cul l-a d a t î m p r e u n ă cu l e g i u n e a prefec­tului S i m e o n Bal int.

După c u r m a r e a revo lu ţ i e i p r i n în f rân­gerea u n g u r i l o r la S i r i a , cei t re i t o v a r ă ş i de lup tă s 'au î n a p o i a t la T u r d a , u n d e nu peste m u l t ă v r e m e R a t i u ş i-a p i e r d u t pe vrednic i i săi p r i e t e n i , s c ă p a ţ i de a r ­ma d u ş m a n ă , d a r r ă p u ş i fie o v i c l e a n ă otrăvire.

Isbânda a r m e l o r r o m â n e ş t i şi r ă s p l a ­ta atât de m e s c h i n ă d i n p a r t e a Vienei , contrastul a c e s t a i sb i tor î n t r e sacr i f ic iu şi dreptate a l u m i n a t m i n t e a m u l t o r căr ­turari r o m â n i , ca r i v e d e a u o s a l v a r e nu ­mai p r i n for ţe le p r o p r i i . A t r a s de m i r a ­jul lup te lo r v i i t oa re , c l e r i cu l - e rou şi-a propus c o m p l e t a r e a s t u d i i l o r şi deci ascuţirea m i n ţ i i , în s copu l s u s ţ i n e r i i l u p ­telor de m a i t â r z i u . De a c e e a în 1850 pleacă la V iena p e n t r u s t u d i u l d r e p t u r i ­lor, pe care-1 t e r m i n ă d u p ă p a t r u an i . In 1857 i a d o c t o r a t u l în d r e p t la u n i ­versitatea d i n B u d a p e s t a şi l a 1860 cen­sura de a v o c a t la S ib iu . E p o c a u n i r i i principatelor d u n ă r e n e îl g ă s e ş t e pe Ra­liu în p l i n ă b ă r b ă ţ i e şi b i n e p r e g ă t i t pentru epoca ce-1 a ş t e a p t ă . Căci d u p ă unire începe şi in A r d e a l r e n a ş t e r e a m i ş ­cării n a ţ i o n a l e , c a r e a m e r s c r e s c â n d ptaâ la o r g a n i z a r e a p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l tu 1881 şi p â n ă l a m e m o r a n d (1892) şi procesul lu i (1894).

Stindardul acestei mari epoci de lupte

.şi a v â n t n a t i o n a l a fost p u r t a t de dr . l o a n R a t i u . In m e m o r i a m a r e l u i de func t s c h i ţ ă m a c e a s t ă epocă, e t a p ă cu e t apă .

La 1801, o d a t ă cu î n c e p u t u l erei con­s t i t u ţ i o n a l e a i m p e r i u l u i a u s t r i a c , l o a n R a ţ i u a i n t r a t în serv ic iu l a d m i n i s t r a t i v , ca vice-prefect al j u d e ţ u l u i T u r d a , d u p ă ce a ş p t e j u d e ţ e d in A r d e a l a v e a u p r e ­fecţi r o m â n i . Nu s'a p u t u t însă m e n ţ i n e în post, d in c a u z a m a g h i a r i m e i şov in i s t e , ca re şi-a p ă s t r a t s u p r e m a ţ i a în aces t ju­deţ cu tot a b s o l u t i s m u l a u s t r i a c de zece an i de zile.

L ibe r şi i n d e p e n d e n t , s'a a r u n c a t cu t o a t ă v igoa rea sa r o b u s t ă în se rv ic iu l ideei n a ţ i o n a l e , cave p r i n s e s e tot m a i m u l t î n d e m n , d u p ă e d i t a r e a d ip lomei d in 20 Oc tombr i e 1800, p r i n ca re se p romi ­t e a a u t o n o m i e n a ţ i o n a l ă t u t u r o r p ro ­v inc i i lo r şi p o p o a r e l o r î m p ă r ă ţ i e i .

In v a r a a n u l u i 18(51, dr. l o a n Ra ţ i u

DR. IOAN RAŢIU ca tânăr avocat

a făcut p a r t e d in d e p u t u ţ i u n e a r o m â n i ­lor t r i m i s ă la Viena, s t ă r u i n d cu ene r ­gie pe l â n g ă m i n i s t r u l de S ta t , S c h m e r ­l ing, şi pe l â n g ă şeful c a b i n e t u l u i a u s ­t r i ac , A r h i d u c e l e Reiner , p e n t r u e g a l a î n d r e p t ă ţ i r e a n a ţ i u n i i r o m â n e în c a d r u l a u t o n o m i e i T r a n s i l v a n i e i . E n e r g i c u l f r u n t a ş s'a p r e z e n t a t a t u n c i în fa ţa îm­p ă r a t u l u i în c o s t u m n a ţ i o n a l r o m â n , (un fel de copie d u p ă c o s t u m u l lui Mi-h a i Vi teazu l ) , a d o p t a t de in t e l ec tua l i i r o m â n i d in A r d e a l .

D e l e g a ţ i a c o n d u s ă de m i t r o p o l i t u l B la ju lu i A l e x a n d r u Ş t e r c a Ş u l u ţ i u , şi i n t r o d u s ă de cons i l i e ru l , Vasi le Lad i s -l au P o p p , de l à c a n c e l a r i a T r a n s i l v a n i e i clin Viena, î m p o t r i v a vo in ţe i m i n i s t r u l u i m a g h i a r al T r a n s i l v a n i e i , conte le Ke­m é n y şi a g u v e r n a t o r u l u i , conte le Miko , a o b ţ i n u t de là C u r t e conces iun i l a rg i în ce p r i v e ş t e d i e t a T r a n s i l v a n i e i şi legea c u l t u r a l ă . Re l a t i v la aces te conces iun i , R a ţ i u scr ie la 7 A u g u s t 1861 iu i I acob M u r e ş a n u , t r i m i ţ â n d u - i şi o copie a m e ­m o r i u l u i d u s la Cur t e .

„Când cu p r e d a r e a aces tu i e l abora t , i-a s p u s S c h m e r l i n g (lui Pop) c u m că î m p ă r a t u l i-a p o r u n c i t lui K e m é n y s t r a ş ­nic , ca î n cel m a i s c u r t t i m p , să facă c o n c h e m a r e a die te i T r a n s i l v a n i e i " .

D u p ă a c e a s t ă s c e n ă a u r m a t r e p e d e d e m i s i a lui K e m é n y şi a lui Miko.

In d i e t a T r a n s i l v a n i e i de là 1863 dr . l o a n Raţiu s'a a f i r m a t î ncă d i n p r i m e l e

ş e d i n ţ e ca o e x t r a o r d i n a r ă for ţă c o m b a ­t ivă . A şi fost a les î n t r e cei 12 secre­t a r i . A a p ă r a t cu î n d â r j i r e i n d e p e n d e n ţ a T r a n s i l v a n i e i , o p u n â n d u - s e c h i a r t r i m i ­te r i i de de lega ţ i în R e c h s r a t u l i m p e r i a l d i n Viena . A c e r u t şi p e r m u t a r e a Cur ţ i i de Casa ţ i e a T r a n s i l v a n i e i de là V i e n a în A r d e a l . L a î n c e p u t u l s e s iune i d i n 1864, la 6 I u n i e d i n aces t an , sc r ie la B r a ş o v lu i I acob M u r e ş a n u , care- i e r a ua.ş, î n t r e a l t e le u r m ă t o a r e l e :

„Desba te r i l e c u r g cu cea m a i m a r e m o d e r a ţ i u n e — f iecare p a r t e îşi a p ă r ă p r i n c i p i u l d i n t o a t e p u t e r i l e . In ş e d i n ţ a de S â m b ă t ă a vo rb i t şi F o g a r a s i (epis­copul u n g u r ) p e n t r u p ă r e r e a n o a s t r ă . Astăz i a u v o rb i t m a i m u l ţ i p â n ă l a două , tot u n s a s şi u n r o m â n . A m vorb i t şi eu. A ş a cred, că î n v i n g e r e a m o r a l ă p â n ă a c u m e de p a r t e a n o a s t r ă " .

R a ţ i u a fost cel m a i m a r e a d v e r s a r a l u n i r i i A r d e a l u l u i cu U n g a r i a şi a com­b ă t u t p r i n t o a t e mi j loace l e d u a l i s m u l , î m p o t r i v a r o m â n i l o r m o d e r a ţ i , ca r i vo­i au , s ă î n t r e î n d i e t a d i n B u d a p e s t a d u p ă u n i r e , s c r i a în „ F e d e r a ţ i u n e a " lu i A l e x a n d r u R o m a n , ca r e a p ă r e a c h i a r în c a p i t a l a U n g a r i e i :

„Dacă a m a i r ă m a s în r o m â n i i a r d e ­leni v re -o p i c ă t u r ă de s â n g e s t r ă m o ş e s c , d a c ă ţ i n ei m i n t e b a t j o c u r a şi n e d r e p ­t a t e a ce li se face pe t o a t ă z iua de c ă t r e s t ă p â n i i zilei, d a c ă s i m ţ u l de o n o a r e şi de d e m n i t a t e n a ţ i o n a l ă n u s 'a t â m p i t de to t în ei, a t u n c i ei n u se po t şi n u se vor a p r o p i a de u r n ă , care- i d e s b r a c ă de d r e p t u r i l e o m e n e ş t i , le r ă p e ş t e a u t o n o ­mia, şi i n d e p e n d e n ţ a c o n s t i t u ţ i o n a l ă a ţ ă r i i lor şi-i a r u n c ă î n t r ' u n abiz î n s p ă i ­m â n t ă t o r ' ' . . .

Ş t i m că s fa tu l lu i n u a a v u t de s tu l r ă ­sune t , de a c e e a şi î n c u r a j a r e a u n g u r i l o r , de a n e d e s m e m b r a .

î m p o t r i v a no i lo r s t ă r i de l u c r u r i şi a d u a l i s m u l u i , l o a n R a ţ i u a p r e g ă t i t ' u n n o u m e m o r i u la Viena , c a r e l-a p r e z e n ­t a t î n p e r s o a n ă î m p ă r a t u l u i l a 31 De­c e m b r i e 1866. La C u r t e i s 'a făcut, o p r i m i r e a m i c a l ă si î m p ă r a t u l a p r o m i s , că v a c o n s i d e r a d o r i n ţ e l e şi ce re r i l e ro­m a n i l o r . D u p ă a u d i e n ţ ă R a ţ i u d e c l a r ă t â n ă r u l u i A u r e l M u r e ş a n u , ca re se g ă s i a l a V iena : „Sperez î n t r ' u n r ezu l t a t , d a r a ce l a es te foar te d e p a r t e " . I n t r ' a d e v ă r , căci aces t r e z u l t a t nici n ' a u r m a t vre-o-d a t ă .

A u r m a t apo i c o n f e r i n ţ a n a ţ i o n a l ă de là M i e r c u r e a în 1869, p r e z i d a t ă de fos­tu l cons i l i e r al g u v e r n u l u i T r a n s i l v a ­nie i , I l ie Măce l l a r iu , în ca re s 'a h o t ă r î t , cu u n a n i m i t a t e , ca r o m â n i i a r d e l e n i s ă n u r e c u n o a s c ă nic i d e c u m u n i r e a ţ ă r i i lor cu U n g a r i a şi să n u t r i m i t ă n ic i u n r e p r e z e n t a n t în d i e t a de l à B u d a p e s t a .

De aci î n a i n t e u r m e a z ă i n t e ţ i r e a l up ­te lor n a t i o n a l e şi o r g a n i z a r e a r o m â n i l o r d i n t r e T i s a şi C a r p a ţ i î n l u p t a de re ­z i s t en ţ ă . R a ţ i u se p u n e î n se rv ic iu l ace­s te i r e z i s t e n ţ e cu tot c u r a j u l su f l e tu lu i s ă u e n t u z i a s t . I n c o l a b o r a r e cu Gheor-g h e B a r i ţ i u , P a r t e n i e C o s m a şi Gheor -g h e P o p de Băse.şti, f o r m u l e a z ă p u n c ­tele e s en ţ i a l e a le v i i t o r u l u i p r o g r a m de a c ţ i u n e . P r o g r a m u l a fost p r e z e n t a t a-d u n ă r i i n a ţ i o n a l e d i n 1881, în ca r e s 'a r e o r g a n i z a t p a r t i d u l şi s'a p r o c l a m a t s o l i d a r i t a t e a t u t u r o r r o m â n i l o r d i n t r e T i sa şi C a r p a ţ i . L a a d u n a r e a fost a les în c o m i t e t u l c e n t r a l de 12 al p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l u n i t a r , al c ă r u i p r i m - p r e ş e d i n t e a fost a les dr . l o a n R a ţ i u în 1882.

M o a r e cu douăzec i de an i m a i t â r z i u în v â i s t ă de 74 de an i .

N. G.

592. - U N I V E R S U L L I T E R A H

p o e z i e lOAN GEORGESCLi

T O A M N Ă D E D E P A R T E Ce lumină nelămurită tremură şi-aşteaptă colo la fereastră ca o rugăciune ''

Ce lum-'.m — coloarea fumului de tăciune — rămâne străină în fiecare sară... şi străbate

până departe,.. cu sârme de foc, vremea roasă pe strada pust ie ? Ce stă 'a loc ?

Prin pale reci de ceaţă... cu-o mângâiere vagă, ni vrea atunci să-ţi vie cineva... oblonul de tăcere să ţi-1 tragă, chemându-te pe nume în bătaia "nui stâlp al nopţii dela poartă.

DEM. BASS ARABE ANÜ

C Â N T E C D E N O A P T E T Â R Z I E

Cu braţe grosolane de'ntuncric Mă prinde strada 'n golul ei, — rigid ; încremenesc pe loc şi-aştept, himeric, Să te desprinz? aerian djn vid.

Niciun ecou !n noaptea austeră ! Imensitatea, ca un bloc enorm, Tot prăvăleşte cl ipele ,severă, Ciocane grele, — peste cei cc dorm...

Cum nimeni nu mai trece, nu mai vine, Cum însăţi tu n'ai să mai vii eleacum. Cobor adânc — scaîandrier — in mine Şi sufletul m i i iau amic de drum.

Hai-hui

Tăcerea pare-o viol ină Pe care paşii mei — arcuşuri vii — Bemolizeazu straniu în surdina. Lent simfonia clipelor târzii

Dar, nu, nu vine nimeni... şi n'o să mai auzi nimic... decât cum vnie vântul pc la geamuri

şi-atât.

Şi-acum, lumina aceeaşi... tremură mai greu liniştea obosită din negurile amintirii.

Ce nostalgie dureroasă, pe-o vreme ca asta ploioasă !...

Dar, iată, prin seninul şters au unui geam, mi s'a părut ceva : a trecut o umbră cenuşie, aşa cum simt zările pe ploaie ; ...şi umbre de-astea, trec mereu

pe sub geamul meu. Ce să lie ? Ce să fie ?

Umbra trecu ia fâlfâitul unei foi de sânge,

ca un abur al morţii. Cine plânge î

M ATEIU C. ALEXANDRESCU

F U N E R A R I I MARINE. . . Apele cn lopeţi de argint Işi fac drum, s e ntrec şi se mint ; Şed ca nişte capace de mister Peste morţii care n'au ajuns la cer.

Apele se adună şi se ceartă, Nu se 'njeleg morţii să 'mpartă ; Şi cad din cer lumini le aprinse Atunci apele se dau învinse :

Nu-i nici un mort între ele Apele purced către stele Să le ceară morţii pentru morminte Stele mint, luna le minte.

Atunci apele, spre funduri, bocitoare Vin şi cad peste mărgăritare

Abia, acum, prin grădinile pustiite... unde tresărirea şi suferinţa sunt zăvorite,

...un cântec uitat de greer ce fulgeră zăbava golului de înnoptare-al vieţii. Tăcere. Pomii şi-au aprins de-odată (lorile fie. toamnă... aşa de trist !... şi par nişte bătrâni ce clatină din cap tristeţe, cu zâmbetul bolnav pe feţe.

Ce pânză uriaşă de păianjen, o fi prins neantul depărtărilor

...şi cerul amintirilor !...,,

Opreşte-te, o, gând fugar... te-ai rătăci...

E toamnă,

GEORGE C. ANGHEL

U R S I T Ă . . . Poet a fost să fin L». D e când umblam hoinar, pe-o trestie călare... : De-atunci s imţeam că, mai târziu, Fugarul incu va fi fără picioare...

Poet a fost să f iu . . . . ! Dar de ştiam că'n slăvi ameţitoare Lui voiu mâna închisul bidiviu Cum mână vântul i e r n i i un lăstun,

Spre tarile cu soare. Eu na'ş fi risipit atunci, Atâtea chiote prin lunci, Căci, azi, din nou cutreer eă le-adun.,.

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 598

U N S A T U L D E V I A T A Mi rcea D a m i a n

Autorul schiţei de mai jos e un debutant, desigur, dar dovedeşte un

umor de o calitate atât de preţioasă, că ne grăbim să-i subliniem valoarea

încă de acum.

Un început frumos e însă o obligaţie, care impune începătorului în

viitor cât mai multă muncă, răspundere şi simţ critic. Să sperăm că şi pe

acestea le va dovedi d. Mircea Damian.

L'am cunoscu t î n t r ' u n ch ip t o a r t e in-teresant. Şi n e - a m ( lespár t i t , p e n t r u ve­ne, într'un c h i p şi m a i i n t e r e s a n t . Să vedeţi! Mă pl imbam, pe-o s t r a d ă o a r e c a r e ,

Intrun o raş o a r e c a r e . F l u e r a m , î n t ă r â -Ism câinii şi r â d e a m s i n g u r ! C ineva , ni strigă d in u r m ă : - Hallo! D o m n u l e , d o m n u l e ! Statui locului , d a r n u m ă u i t a i i u d ă

IL Mă n i m e r e a el ş ' a şa ! - D o m n u l e , eu v r e a u să mă s i n u c i d ! Era un ind iv id de v reo t re izec i—tre i -KJ şi cinci de an i , şi p ă r e a în toa te toţii e. -Treaba d u m i t a l e ! Ce, ai nevo ie de isimţumântul m e u ? ! - B a nu, d a r v r e a u să- ţ i cunosc pă­lea.

Părerea m e a e că b ine faci, d a c ă i hotărît.

s t rânse m â n a s p u n â n d u - m i că at un om c u m s e c a d e , şi p o r n i r ă m a-ladoi la b r a ţ . -Şi când vre i s ă faci t r e a b a a s t a ? - Chiar a s t ăz i ! - A ş ! Dece tocma i a s t ă z i ? ! V i n e r e a •ibine să p o r n e ş t i la d r u m ! -Nu s u n t s u p e r s t i ţ i o s ! -Va să zică, eşt i h o t ă r î t ? -Desigur.

Foarte b ine . M o t i v u l ? ! -Trebuie n e a p ă r a t u n m o t i v ? ! D a c ă im avut n i c i u n u l c â n d a m i n t r a t în

pentruce, ad ică , s ă a m u n u l c â n d idintr'însa? Mi-a ven i t g u s t s ă plec, plec. Sunt s ă t u l . - îmi pa r e r ă u că nu te po t înso ţ i , kr plăcea s ă m e r g e m î m p r e u n ă . D a r

că eu m a i a m socotel i de î n c h e i a t i lumea. -Eu le-am î n c h e i a t pe toa te . Pauza,

— Şi p r i n ce mi j loc vre i sä te s inu­cizi?

— P r i n s p â n z u r ă t o a r e ! Mă u i t a i la el, d e s g u s t a t . — C u m d r a c u ! — îi s p u n . N'ai g ă s i t

a l t mi j loc d e c â t ş t r e a n g u l ? ! — Şi p e n t r u c e n u ş t r e a n g u l ? ! — E ines te t i c ! Ia g â n d e ş t e - t e n i ţ e l u ş :

l imba scoasă , ochii b u l b u c a ţ i , fa ţa vâ­n ă t ă şi c r i spa tă . . . p h u i ! E d e s g u s t ă t o r ! Ai p u t e a să foloseşti a l t ceva . B u n ă o a r ă , o p i u m , — s a u ceva a s e m ă n ă t o r . E la m o d ă !

— P r e a t â r z i u . P r o g r a m u l e s t ab i l i t în t o a t e a m ă n u n t e l e . Şi, în def ini t iv , p e n t r u c e t r e b u i e s& m o r i „es te t ic?! !" .

— Ai d r e p t a t e d - ta ! — F i r e ş t e că a m d r e p t a t e . A m c u m p ă ­

ni t eu b i n e . — î m i da i voie s 'asis t şi eu c â n d te vei;

s p â n z u r a ? Poa te -U voi fi de folos! — C u m să n u ! Vo iam c h i a r să te in­

v i t ! — Eş t i foa r te d r ă g u ţ ! A j u n s e r ă m în c e n t r u l o r a ş u l u i . Mer­

g e a m la b ra ţ , şi e r a m foar te vesel i . In­t r a r ă m î n t r ' u n m a g a z i n , î.şi t â r g u i , f ă r ă ! t o c m e a l ă o f r â n g h i e t r a i n i c ă de c â n e p ă , | şi p o r n i r ă m s p r e l o c u i n ţ a lu i . P u r t a f r â n g h i a î nco l ăc i t ă pe b r a ţ u l d rep t , şi fiu e r a !

— Totuş i , eu n u s u n t d u m i r i t ! — îi s p u n . C u m să te s inuc iz i a şa . fă ră pri­c i n ă ? !

— Aşa e!... Dar , îns fâ rş i t , n ' a i de g â n d s ă ' n c e p i ? E r a m n e r ă b d ă t o r !

— î n d a t ă . Şi se u r c ă pe m a s ă . Mă u r c a i şi eu,

f ă c u r ă m î m p r e u n ă l a ţu l , îi v â r î i c a p u l î n t r în su l , apoi m ă coborî i s ă d a u m a s a l a o p a r t e c â n d îmi va face s a m n .

— G a t a ? El r â d e a î n n ă b u ş i t ! A s t a n u - m i p l ăcu . — Mă g â d i l ă ! — zise c h i h o t i n d . Ah, ce

p l ă c u t e!... T r a g e ! S m u c i i n u m a i decâ t m a s a ca să nu-ş i

d o a r c â t e v a secunde , şi se p r ă b u ş i la pi­c ioare le m e l e cu f r â n g h i a î nco lăc i t ă d u p ă g â t !

— N ' a m înoda t -o b i n e ! — zise el. Şi 'n-cepu s ă ' n j u r e . E r a i n d i g n a t .

—- Mai d 'al do i l ea ! — zic eu, şi-i a j u t s ă se scoa le .

P u s e d in n o u s c a u n u l pe m a s ă , se u r c ă pe el ş i ' nodâ f r â n g h i a ; apoi o u d ă cu apă ca să n u se m a i clesnoade. A r u n ­că s c a u n u l pe c a n a p e a ca să n u facă zgomot , ş i ' n cepu să-ş i p e t r e a c ă fun ia în j u r u l g â t u l u i . D a r d e o d a t ă se opr i g â n -

' di tor. — Ce m a i a ş t e p ţ i ? — în t r eb . — Nu p r e a m a i ara pof tă ! Dacă n ' a

m e r s în tâ i aş dată. . . Nu că s u n t s u p e r s t i ­ţ ios, d a r vezi? p l e c a s e m doar . Să te 'n-torci d in drum. . .

— Ha ide , n u fii copil . Ce d r a c u , doa r s p u n e a i că eşt i h o t ă r î t . Vrei să s t r ic i a c u m a toa t e soco te l i l e? !

El s t a pe g â n d u r i . — Vie i să f i lozofăm? • - B a n u ; v r e a u să vo rb im. Or icum."$1 — H a i d e , bre , omule , ce te g â n d e ş t i

faci u n l u c r u c a t e nu- i de toate zilele, si... - ' 'a tâta?i D o a r nu- i m a r e l u c r u ! - - M o f t u r i ! R e p e t : m i - a vei t gus t să " 9 — Fi b ine , fie!

plec, — plec . S c u r t ! Щ îşi p e t r e c u funia d u p ă gât , apo i z i se : A v e a d r e p t a t e ! — G a t a ! P e s t e c â t e v a m i n u t e , a j u n s e r ă m la lo-j£ 4ţ Smuc i i n u m a i decâ t m a s a ca să nu-ş i

c u i n ţ ă : o c a m e r ă s p a ţ i o a s ă la e ta j , mo­b i l a t ă cu u n pa t , o m a s ă , c â t e v a s c a u n e , un d u l a p p e n t r u h a i e şi-o c a n a p e a oloa­gă . Mă pofti să şed, apoi t r a s e m a s a în mi j locu l odă i i , se u r c ă pe ea, .şi î nce rcă s ă ' n o a d e f r â n g h i a de câ r l igu l f ixat în t a v a n . D a r n ' a j u n s e .

— Dă-mi u n s c a u n ! — zise el. Ii d a u u n s c a u n , îl a şeză în mi j locu l

mes i i , cu l u a r e a m i n t e , şi se u r c ă pe el. Îns fâ r ş i t , î nnodă ' f r â n g h i a şi se cobori . O u n s e b ine cu s ă p u n la ce lă la l t capă t , pe u r i n ă z ise : „ g a t a ! " — şi s ' aşeză pe c a n a p e a .

— Ai p l ă t i t c h i r i a ? — în t r eb eu. — P â n ă p o i m â i n e . — A t u n c i , r ă u faci s p â n z u r â n d u - t e as­

t ăz i ; îţi r ă m â n e p r o p r i e t ă r e a s a d a t o a r e , ş i c u m n 'o s ă te ma i întorci . . .

— Nu socoteş t i b i n e ! — r ă s p u n s e el. C â n d pleci d i n v i a ţ ă , i nd i fe ren t în ce c o n d i ţ i u n i , t r e b u e s c î ndep l in i t e une l e f o r m a l i t ă ţ i . I a g â n d e ş t e - t e : as tăz i , m ă s p â n z u r ; m â i n e , a n c h e t a : p o i m â i n e , la morgă. , ,

ta s e a m a , şi r ă m a s e s u s p e n d a t . Bă lă ­băn i de c â t e v a ori m e m b r e l e , î n t o a r s e ochi i pe dos, şi-şi d ă d u suf ie tu l . Scoase o l imbă! . . . Şi se u i t a d u p ă m i n e , avân<* a e r u l u n e l u g u b r e inv i t a ţ i un i . . .

594. — U N I V E R S U L L I T E R A R

T U R A N D O T - POVESTE CHINEZEASCA TEATRALA TRAGICOMICA —

( T u r a n d o t n u v r e a sä se c ă s ă t o r e a s c ă şi î n d e p ă r t e a z ă p e p r e t e n d e n ţ i cu t re i gh ic i to r i , c ă ro r a , n e d e s l e g a t e , le u r m e a ­ză m o a r t e a . Calaf, P r i n ţ t ă t a r i sgoni t se în fă ţ i şează . Nu poa t e r ez i s t a i spi te i şi de s i eagă gh ic i to r i l e . T u r a n d o t îl r e sp in ­ge d a r în cele d i n u r m ă se l a să b i r u i t ă . P r i n t r e sc lave le P r i n c i p e s e i se af lă şi P i ' i n ţ e sa A d e l m a , ca r e a c u n o s c u t la c u r t e a ei pe Calaf fugar , fără să ş t ie că-i de n e a m regesc . î n d r ă g o s t i t ă de el se si­leş te să-1 s m u l g ă p e n t r u s ine , d a r nu face decâ t să-i î n g r e u n e z e s t a rea )

ACT II . SCENA V a

ALTOUM, T U R A N D O T , CALAF, ZE-LIMA, ADELMA, P A N T A L O N E , TAR-TAGLIA, Doctori şi Gărz i .

TUR. ( m â n d r ă ) . Cine este ace la ca re cu a t â t a î n r ă z n e a l ă c rede că m a i p o a t e des lega î n t u n e c a t e l e gh ic i to r i , d u p ă a şa de l u n g ă e x p e r i e n ţ ă şi v r e a să-şi lase v i a ţ a în ch ip j a ln i c ?

ALT. Fi ica m e a , ia tă-1 ; ( a r a t ă pe Ca­laf, ca re s tă u i m i t în p i c ioa re în mi j lo ­cul D i v a n u l u i ) a r fi v r e d n i c să ţi-1 alegi soţ şi să nu-1 m a i s u p u i m a r i i î nce rcă r i , s fâş i ind i n i m a cui ţ i -a dat v ia ţa .

TUR. (după ce a p r i v i t p u ţ i n pe Calaf, în ş o a p t ă Zel imei) . Ze l ima , va i ! n ic iu -n u l din câţi s 'au e x p u s în Divan , c rede-m ă , n u mi -a d e ş t e p t a t c o m p ă t i m i r e a . A-cesfa îmi face m i l ă .

ZEL. (în şoap tă ) . Dă-i t re i gh ic i to r i u ş o a r e şi s fâ r şeş te o d a t ă de a m a i fi c r u d ă .

TUR. (şopti t ) . Ce spu i ! Glor ia m e a ! Eş t i î n d r ă z n e a ţ ă !

ADEL, (care a p r iv i t pe Calaf cu a t e n ­ţ ie , î n s ine) . Oh D o a m n e ! ce v ă d ! Nu-i el ace la p e ca r e l a c u r t e a m e a l ' a m vă ­z u t o d a t ă s l u g ă a C a r a z a n i l o r , c â n d t r ă i a Che icobad , t a t ă l m e u ? V a s ă z i c ă e P r i n ţ ! Ah, b ine îmi v o r b i a i n i m a , acea i n i m ă ca re e a lu i .

TUR. P r i n c i p e , r e n u n ţ ă la v i t e j i a fa­t a l ă . D u m n e z e u mi -es t e m a r t o r că svo-n u r i l e d e s p r e c r u z i m e a m e a s u n t m i n c i ­n o a s e . M a r e a g r o a z ă pe ca re o a m de sexu l vos t ru , m ă face să m ă a p ă r , c u m ş t iu , c u m pot sp re a t r ă i d e p a r t e de u n sex pe ca r e îl u r ă s c . De ce să n u fiu s t ă p â n ă pe l i b e r t a t e a pe ca re a r t r e b u i să fie s t ă p â n o r i c a r e ? Cine te î m p i n g e s ă m ă faci c r u d ă î m p o t r i v a vo in ţ i i m e ­le ? Dacă r u g ă m i n ţ i l e po t folosi, eu m ă în josesc s ă te rog. R e n u n ţ ă P r i n c i p e la î n c e r c a r e . Nu-mi ispi t i v r e o d a t ă t a l en ­tul . N u m a i de el s u n t m â n d r ă . Ceru l m i - a d ă r u i t i s t e ţ i m e şi t a l en t . Aş c ă d e a m o a r t ă de r u ş i n e d a c ă i s cus in ţ a m e a a r fi b i r u i t ă în Divan . P l e a c ă , de s l eagă -m ă de t r e b u i n ţ a de a-i,i p u n e gh ic i to r i ­le ; m a i e încă v r e m e ; s a u îţi vei p l â n ­ge z a d a r n i c m o a r t e a .

CAL. Ce g l a s f rumos , ce î n f ă ţ i ş a r e m â n d r ă , ce s p i r i t r a r , ce m i n t e n e î n t r e ­c u t ă p e n t r u o femee ! Ah, n u g re şe ş t e o m u l ca re îşi p u n e v i a ţ a în p r i m e j d i e p e n t u a o a v e a ! T u r a n d o t se l a u d ă cu i s t e ţ i m e a ? Nu vede o a r e că cu câ t da-u r i l e sa le s u n t m a i m a r i şi cu câ t e m a i v r ă j m a ş ă g â n d u l u i de a deven i sol ie , cu a t â t , suf le tu l m e u se a p r i n d e ? O m i e de vieţ i , o . c r u d ă T u r a n d o t , de -a r fi în aces t t r u p , de-o m i e de oi i le-a.ş p u n e în p r i ­m e j d i e p e n t r u t ine .

ZEL. ( şopt ind c ă t r e Tur . ) . Ah ! dă-i gh ic i to r i u ş o a r e . E v r e d n i c de t ine .

ADEL, (a p a r t e ) . C â t ă g i n g ă ş i e ! Ah de -a r fi al m e u ! De ce n ' a m ş t i u t că e r a P r i n ţ , î n a i n t e ca s o a r t a să m ă fi v r u t s c l avă şi î n josn ic ie ! C u m m ' a p r i n d e d r a g o s t e a a c u m c â n d ş t iu că e de v i ţ ă î n a l t ă ! Iub i r i i nu- i l ipseş te n i c i o d a t ă c u r a j u l . ( încet că t r e Tur . ) . Ai în v e d e r e g lo r i a ta , T u r a n d o t .

TUR. ( t u r b u r a t ă în s ine) . N u m a i el să a i b ă p u t e r e a de a -mi s t â r n i m i l a ? (ho tă r î t ă ) Nu, t r e b u e s ă m ă ' n v i n g . (că­t re Calaf cu v io ic iune) . I n d r ă z n e ţ u l e , p r e g ă t e ş t e - t e p e n t r u î n c e r c a r e .

ALT. P r i n c i p e , esti m e r e u h o t ă r î t '? CAL. M ă r i a Ta, a m spus . V r e a u m o a r ­

tea s a u pe T u r a n d o t de soţ ie . ALT. Atunc i să se c i t ească dec r e tu l

fa ta l în fa ţa t u t u r o r ; s ă a s c u l t e şi s ă t r e m u r e . ( P a n t a l o n e scoa te d in s â n car­t ea legii , o s ă r u t ă , o p u n e la p iep t , la f run te , apoi o î n f ă ţ i ş ează lui T a r t a g l i a , cai-e a r u n c â n d u - s e cu f r u n t e a l a p ă ­m â n t , o p r i m e ş t e , apoi o c i teş te t a r e ) .

Orice P r i n ţ poa t e să c e a r ă de soţ ie pe T u r a n d o t ; d a r î n t â i u t r e b u e să des lege t re i gh ic i to r i a le P r i n ţ e s e i în fa ţa Doc­to r i lo r în Divan . Dacă le gh i ce ş t e o ia de soţ ie . Dacă n u e în s tae , v a fi d a t pe m â i n i l e c ă l ă u l u i ca re îi v a f a i a capu l . Eu H a n u l A l t o u m j u r pe î n s p ă i m â n t ă t o ­rul Confuciu s ă a d u c la î n d e p l i n i r e de­c re tu l , ( s fârş ind l ec tu ra , T a r t a g l i a s ă r u ­t ă c a r t e a ; şi-o p u n e la p iept , pe f r u n t e ; apoi o î n a p o i a z ă lui P a n t a l o n e , c a r e p r i m i n d - o cu f r u n t e a la p ă m â n t , se r i­d ică şi i-o p r e z i n t ă lui A l t o u m . Aces ta r i d i c ă o m â n ă şi o p u n e d e a s u p r ă - i ) .

ALT. ( susp inând) O lege ! O ch in ! t u r pe î n s p ă i m â n t ă t o r u l Confuciu să te a d u c la î n d e p l i n i r e .

( P a n t a l o n e p u n e d i n nou ca r t ea în sân . M a r e t ă c e r e în Divan . T u r a n d o t se r i d i c ă în p ic ioare ) .

TUR. (în t o n a c a d e m i c ) . S p u n e - m i s t r ă i n e : cine-i f ă p t u r a d i n or ice cas te l s a u ţ a r ă , d i n or ice loc, m e r e u f ă r ă t ea ­m ă fie p r i n t r e î nv inş i fie p r i n t r e înv in ­gă to r i i î n r ă zbo iu ? Ch ipu l s ă u e c u n o s ­cu t or icu i , căci este p r i e t e n ă t u t u r o r pe p ă m â n t . N e b u n a r fi c ine a r v r e a s ă i se a s e m e n e . Tu o ai în fa ţă şi n u ştii c ine e. (se a şează ) .

CAL. ( d u p ă ce a p r i v i t l a cer g â n d i t o r , cu o î n c h i n ă c i u n e d i n m â n ă Ia f run te c ă t r e T u r a n d o t ) .

Fe r i ce de m i n e , d a c ă n u m ă încerc i cu gh ic i to r i m a i gre le ! P r i n ţ e s ă , c ine nu ş t ie că f ă p t u r a d i n or ice ce ta te , d i n or ice cas te l s a u ţ a r ă , ca re s t ă cu toţi şi e m e r e u f ă r ă t e a m ă fie p r i n t r e înv inş i fie p r i n t r e î n v i n g ă t o r i i în r ăzbo iu , şi s t ă c u n o s c u t ă l u m i i n u su fe ră egali şi s t ă în fa ţa m e a este — d a c ă - m i î n g ă d u i — Soare le ?

P A N T . (vesel) T a r t a g l i a , a b rod i t -o . TART. Drep t la mi j loc . (Toţi Doctori i desch id p r i m a h â r t i e

s ig i l a t ă , apoi în cor) . F o a r t e b ine . K soa re l e ; soare le , soa re le .

ALT. (vesel). F iu l e , Cerul să te a ibă î.n p a z ă p e n t r u nou i l e gh ic i to r i .

ZEL. (a p a r t e ) . Aju ta ţ i - ] , o zei. ADEL, (ag i t a tă , apar te 1 ' . Cei u le , î m p o -

t r iyeş te - t e ; fă ca T u r a n d o t să nu-1 a ibă soţ. E u s i m t că mor .

TUR. ( m â n i o a s ă , în s ine) . A s t a s ă ' n v i n -g ă ! Să fie m a i i scus i t ca m i n e ! Ah, nu e a d e v ă r a t ( tare) . Nebuni i le , a s c u l t ă - m ă ; .1 й m u r o ş t e - m i g â n d u l .

(se r i d i c a îu p i c i o a r e şi u r i n e a z ă pe ton a c a d e m i c ) .

CARLO GOZZI

S t r ă i n e ai b u n ă t a t e a şi s p u n e care este copacu l în ca r e se p i e r d e v i a ţ a oricărui m u r i t o r , n e s f â r ş i t de b ă t r â n şi mereu t â n ă r şi ve rde , a le c ă r u i frunze sunt a lbe pe o p a r t e şi vesele şi negre pe par­t ea d i m p o t r i v ă ?

CAL. (după o a r e c a r e reculegere, fă­c â n d o b i c i n u i t a p l ecăc iune ) .

Nu te m â n i a , m â n d r ă Domni ţă , dacă îţi des leg gh ic i to r i l e . A c e a s t ă p lantă stră­veche şi n o u ă , în ca r e se p ierde viata m u r i t o r i l o r : ca re a r e foile a lbe deasupra şi n e g r e d e d e s u b t este a n u l cu zilele şi n o p ţ i l e sa le .

P A N T . (vesel). T a r t a g l i a , a nemerit-o. T A R T . P e legea m e a , fă ră cusur. (Toţi Doctor i i în cor, d u p ă ce au des­

ch i s c ea l a l t ă h â r t i e .sigilată). F o a r t e b ine : e a n u l , e anu l , e amil! ALT. (vesel). Câ t s u n t de vesel ! 0 zei,

duceţi-1 la l i m a n . ZEL. ( apa r t e ) . De-ar fi cea din urmă! ADEL, ( c o n t r a r i a t ă , apar te ) Vai ! 11

piei 'd. (încet, c ă t i e Tur . ) Doamnă, într'o s i n g u r ă c l ipă p ierz i în Divan orice iz­b â n d ă . Aces t a v ă în t rece .

TUR. ( m â n i o a s ă , încet) Taci. Prăbu-eşască-se m a i în tâ i p ă m â n t u l , piară n e a m u l omenesc , ( tare) . Află, îndrăzneţ s m i n t i t că te u r ă s c cu a t â t mai mult cu câ t t r ag i n ă d e j d e să m ă întreci . Ieşi din D i v a n ; fugi de cea d i n u r m ă ghicitoare; s capă - ţ i c apu l .

CAL. U r a ta, s l ăv i t ă Pr in ţesă , mă în­t r i s t e a z ă n u m a i . Să -mi fie tăiat capul, dacă n u e v r e d n i c de m i l a ta.

ALT. R e n u n ţ ă , s c u m p e fiule şi tu, fiica m e a , r e n u n ţ ă de a-i mai pune noi gh ic i to r i . Să fie ace s t a soţul tău, căci m e r i t ă to tu l .

TUR. ( fur ioasă) . Soţul m e u ! să renunţ! Legea t r e b u e î n d e p l i n i t ă .

CAL. S t ă p â n e , n u te îngrija. Vreau m o a r t e a s a u p e T u r a n l o t de soţie.

TUR. (f. m â n i o a s ă ) . Soţie îţi va ii m o a r t e a . Ai s ă vezi .

(se r i d i c ă în p i c ioa re şi urmează in ton a c a d e m i c ) .

S p u n e - m i , ca re este f iara grozavă, pa­t r u p e d ă şi î n t r a r i p a t ă , care milostivă iu­beş te şi e t r u f a ş ă cu d u ş m a n i i , care faci l u m e a s ă t r e m u r e şi ca re trăeşte man­d r ă şi t r i u m f e a z ă încă . Şoldurile-i zdra­v e n e o d i h n e s c t r a i n i c e pe marea nesta­to rn i că . Cu p i e p t u l şi cu ghiarele cal­că t ă r â m u r i " nes fâ r ş i t e . Aripile acestei a l te p a s ă r i fenix n u obosesc niciodată,' pe u s c a t şi pe m a r e , de a întinde feri­c i ta lor u m b r ă .

( d u p ă ce a r e c i t a t ghici toarea, Turan­dot fu r ioasă îşi sfâşie de pe faţă vălnli sp r e a u i m i pe Calaf).

Pr i veş te- rnă în fa ţă şi nu tremura. Dacă poţi d e s i e a g ă ca r e e fiara sau a-l ea rgă la m o a r t e .

CAL. (ului t ] Oh f rumuse ţ e ! Oh stii l u c i r e ! ( r ă m â n e u i m i t cu mâinile la ochi) .

ALT. (agitat.) Vai mie , şovăe ! Fiulí nu te r ă t ă c i . Vino-ţi în fire.

ZEL. ( a p a r t e ne l in i t ş i t ă ) . Simt că ml p ie rd .

ADEL, (apar te ) S t r ă i n u l e eşti al meu. D r a g o s t e a m ă v a a j u t a să te fur,

P A N T . ( n e r ă b d ă t o r ) . Curaj , curaj, (iu­le. A h dac'a.ş p u t e a să-1 a jut !'tremurA fr ică s ă n u se p i a r d ă .

T A R T . Dacă n u m i - a r fi de obraaf

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 686

W A L T W H I T M A N F R A G M E N T DIN J U R N A L U L S A U I N T I M

In tinereţea mea, In Long Island, cea­suri în t reg i rătăceam pe coastă, de la Rockway şi C o n n e y I s l a n d în l u n g , s a u Înspre r ă s ă r i t s p r e H a m p t o n şi Mon-(auk. Odată , la M o n t a u k ( l â n g ă v e c h i u l iar : p r e t u t i n d e n i , câ t v e d e a i cu ochi i , numai a p ă î n v ă l u r a t ă ) a m s i m ţ i t — îmi amintesc şi a c u m a b i n e — că î n t r ' o zi va trebui s ă s c r i u o c a r t e ca r e să d e a expresie aces te i f lu ide şi m i s t i c e t e m e — Oceanul. Şi-mi a m i n t e s c c u m m a i t â r ­ziu mi-a v e n i t g â n d u l că ţ ă r m u l ocea­nului n u t r e b u e s ă -mi fie c h i a r t e m a unei înce rcă r i a n u m e , l i r i că , ep ică s a u literară, ci m a i d e g r a b ă o i n v i z i b i l ă influenţă, u n fel de m o d e l , de m ă ­sură g e n e r a l ă , m i e şi poez ie i me le . (Aşi p u t e a a ic i s ă d a u o i n d i c a ţ i e t i ­nerilor sc r i i to r i . Cred că a m a p l i c a t in­conştient aceeaş i r e g u l ă şi a l t o r forţe decât Măr i i şi Ţ ă r m u l u i , — a m ocol i t întotdeauna să le c â n t d u p ă u n ş a b l o n mort, căci m i - a u p ă r u t p r e a m a r i ca s ă Ie supun u n o r r é g u l e fo rma le , şi e r a m mulţumit c â n d p u t e a m a r ă t a i n d i r e c t că ne cunoaş tem şi că n e - a m p ă t r u n s u n u l pe altul, fie şi m ă c a r o d a t ă , — că în adevăr n e - a m con top i t u n u l cu a l t u l şi ca ne-am în ţe les) .

„Am găs i t l egea p r o p r i i l o r m e l e poezi i , - iată s e n t i m e n t u l n e e x p r i m a t , — dar din ce î n ce m a i s i g u r , c a r e se deş ­tepta în m i n e c â n d ceas cu ceas că lă ­toream p r i n t o a t ă a c e a s t ă m â n i o a s ă şi totuşi veselă , e l e m e n t a r ă s i n g u r ă t a t e — această p l i n ă t a t e a l u c r u r i l o r , a c e a s t ă totală a b s e n ţ ă a a r t e i , a ce s t n e î n l ă n ţ u i t joc al n a t u r i i p r i m i t i v e — d e s p i c ă t u r ă

dregătoriei, m ' a ş d u c e să i a u o s t i c lă de oţet din b u c ă t ă r i e .

TUR. Nenoroc i t u l e , eşt i m o r t . Tu s in­gur eşti v i n o v a t de s o a r t a t a .

CAL. (ven indu-ş i în f i re) . T u r a n d o t , frumuseţea t a m ' a izbi t p e n e p r e g ă t i t e şi m'a u lu i t . Nu s u n t î n v i n s ( î n d r e p t â n -áu-se că t re a u d i t o r — a u d i t o r u l vene -ţian N. T.).

Tu f iară p a t r u p e d ă şi î n t r a r i p a t ă , groază a u n i v e r s u l u i , c a r e t r iurnfez i şi trăeşti pe u s c a t şi pe m a r e , f ă c â n d urn­iră cu n e n u m ă r a t e l e t a l e a r i p i , b i n e c u -rântată în e l e m e n t u l n e s t a t o r n i c şi p e uscat, n o u ă p a s ă r e F e n i x p e n t r u fii tă i iluştri şi s u p u ş i , F i a r ă fer ic i tă , eş t i Leul crud şi d r e p t al Vene ţ i e i .

PANT. (în c u l m e a b u c u r i e i ) . B i n e c u ­vântat să fii. Nu m a i po t să m ă ţ in (merge să-1 î m b r ă ţ i ş e z e ) .

trad. de G. CALINESCU

u r i a ş e a p ă m â n t u l u i , s ă l b a t i c defi leu şi c r i s t a l i n şuvo i de m u n t e , de n e n u m ă r a t e ori r e l u a t , pe s u t e şi s u t e de mi le , — î n t i n d e r e a şi l i b e r t a t e a a b s o l u t ă în ca re e î m p r e u n a t to tu l — fan tas t i ce le fo rme s c ă l d a t e în b r u n s t r ăvez iu , în ro şu g in­g a ş şi în a l b ă s t r u i , î n ă l ţ â n d u - s e u n e o r i la o mie , a l t eor i la d o u ă şi Ia t re i mii de p i c ioa re , — pe vâ r fu r i l e lor s u n t u-n e o r i a ş e z a t e m a s s e u r i a ş e , p l u t i n d în nor i , a b i a s ă Ie cunoş t i c o n t u r e l e d in v io r iu l î n t u n e c a t . („In mi j locu l celor m a i s u b l i m e t a b l o u r i a le n a t u r i i " , zice u n vechi şi s p i r i t u a l sc r i i to r o landez , „în mi j locu l a d â n c i m i i o c e a n u l u i , d a c ă lu­c ru l a r fi pos ib i l , s a u p r i n t r e n e n u m ă ­r a t e l e l u m i ros togo l i toa re , s u s în n o a p t e , o m u l c u g e t ă la ele şi le j u d e c ă n u abs­t r ac t , în ele înş i le , ci î n t o t d e a u n a în r a ­p o r t cu p r o p r i a sa p e r s o n a l i t a t e , ca şi c u m ele a r p u t e a î n r â u r i a s u p r a Іці şi i-ur p u t e a d e t e r m i n a d e s t i n u l ' ' )

M ă r e ţ i a şi p u t e r e a de v i a ţ ă a Amer i c i i n o a s t r e s t ă în m a s s a p o p o r u l u i , nu în vreo a r i s t o c r a ţ i e , ca în l u m e a veche . Mă­r e ţ i a a r m a t e i n o a s t r e î n v r e m e a r ăzbo ­iu lu i civil s t a în l in i a de b ă t a e . A c e l a ş l u c r u şi î n ce p r i v e ş t e n a ţ i u n e a . Al te ţ ă r i îşi t r a g p u t e r e a lor v i t a l ă d i n cei p u ţ i n i , d i n t r ' o c l a să ; noi î n s ă d in ge­n e r a l i t a t e a p o p o r u l u i . C o n d u c ă t o r i i noş ­t r i n u s u n t o a m e n i p r e a de s e a m ă , şi nici n ' a u fost v r e o d a t ă ; d a r mi j loc i a p o p o r u l u i e m a i p u t e r n i c ă d e c â t t o a t e cele c u n o s c u t e î n i s to r ie p â n ă azi . Mă g â n d e s c u n e o r i că s u p e r i o r i t a t e a n o a s ­t r ă n e v a a r ă t a în toa t e domen i i l e , in­c lus iv l i t e r a t u r a şi a r t a , în aces t s i n g u r fel. Noi n u v o m a v e a ind iv iz i m a r i , d a r o m e d i e a p o p o r u l u i m a r e , i n c o m p a r a b i l m a r e .

Aşi vrea să mă î n d e m n a ţ i să merg în E u r o p a ca s& v iz i tez r u i n e l e b u r g u r i l o r feudale , s a u r ă m ă ş i ţ e l e Coloseulu i , s a u p a l a t e l e r ega le , c â n d aţ i p u t e a ven i m ă ­ca r o d a t ă aci ! V a r i e t a t e a Amer i c i i ! D u p ă mi i l e de m i l e a le p r e r i i l o r î n t i n s e de la I l l ino is şi K a n s a s — dulce şi fecun­d ă c â m p i e p e n t r u g r â u l şi ovăzu l a zece m i l i o a n e de f e rme d e m o c r a t i c e a le v i i to­r u l u i — se î n g r ă m ă d e s c u n u l pe s t e a l -t tu l în toa te fo rme le i m a g i n a b i l e aceş t i u r i a ş i de s t â n c ă , a b s o l u t nefolos i tor i , bol-t i n d u - s e p e cer şi f ă c â n d s ă i s v o r a s c ă d in ei f r u m u s e ţ e , g r o a z ă şi p u t e r e , m a i m u l t decâ t ş i -au î n c h i p u i t v r e o d a t ă Hau­te or i Miche l Ange lo . Da, c red că s e v a de l a p t e a u n u i p o e m , a u n e i p i c t u r i s a u ope re de e locvenţă , şi c h i a r a une i m e t a ­fizici şi a une i m u z i c i ca re a r t r e b u i s ă se p o t r i v e a s c ă L u m i i Noi, v a t r e b u i şă-si t r a g ă for ţe le î n t â i d i n c o n t e m p l a ­r e a aces to r m u n ţ i , p â n ă să a j u n g ă în-sfâr i ş t des tu l de p u t e r n i c e .

Un vis, o i m a g i n e , îmi r ă s a r e c â n d şi când , de an i de zile, î n a i n t e a ochi lor , in­f l u e n ţ â n d , cred, p u t e r n i c v i a ţ a m e a p r a c ­t ică, — şi cu s i g u r a n ţ ă s c r i e r i l o r me le , c ă r o r a le-a d a t f o r m ă şi coloare . E, n ic i m a i m u l t nici m a i p u ţ i n , d e c â t o ne ­s fâ r ş i t ă făşie de n i s ip gă lbu i , t a r e , n e t e ­d ă şi l a t ă ; (E o aluzie Ia locul nata l al poetului . N. T r a d ) . O c e a n u l se ros togo­leş te c ă t r e e a n e î n c e t a t şi m a e s t o s , cu lung i şi î n t r e t ă i a t e s a l t u r i , cu foşnete , cu şue re , cu vă j i i r i şi cu l o v i t u r i în fun­d a t e ca n i ş t e tobe a d â n c i . Scena aces tu i t ab lou , r ă s a r e , c u m a m spus , de an i de zi le c â n d şi c â n d î n a i n t e a m e a . Uneor i m ă deş t ep t în to iu l nop ţ i i şi po t s'o a u d c la r şi s'o v ă d .

Trad . de AL. B U S U I O C E A N U

m. ~ U N I V E R S U L L I T E R A R

T e ci I r ti Î N C E P U T U L S T A G I U N E I

c r o n i c a clrufiBfificci T E A T R U L NAŢIONAL : Viforul.

Dacă t e a t r u l lui D e l a v r a n c e a va t ră i câ t t i m p va ex is ta o s c e n ă de a r t ă ro ­m â n e a s c ă , e n e î n d o i o s că n u î.şi v a da­tori a c e a s t a „Vi fo ru lu i " ci acelei capodo­pere de m ă r e ţ i e şi p a t r i a i i m l i s m „ A p u s de Soare ' ' în ca re e î n f ă ţ i ş a t ă m a r e a per­s o n a l i t a t e a lui Ş te fan cel M a r e

„Viforu l" e o m e l o d r a m ă în ca re se re­dusese toa te e l emen te l e c o n s a c r a t e a le

Nottara

g e n u l u i : o a m e n i r ă i , despoţ i şi i n t r i g a n ţ i , car i fac r ă u o a m e n i l o r b u n i şi n e v i n o ­vaţ i . U n p r i n ţ a s a s i n e a z ă d i n inv id i e şi t a t ă l celui a s a s i n a t s ă r u t ă m â n a asa ­s ină . Acest t a t ă î n suş i e a cuza t de t râ -

I. Petrescu

d a r e pe b a z a unu i ac t fals d in c a u z a că­r u i a e d u s la eşafod. O femee n e b u n ă , virie a s e m e n i Ofeliei, î m p o d o b i t ă în s c e n ă ca s ă m â n g â e u n l e a g ă n cu p a n g l i c u ţ e . Alte zece a s a s i n a t e , c u l m i n â n d cu uc ide ­r ea u c i g a ş u l u i î n suş i de c ă t r e p r o p r i a lui soţ ie . E p r e a m u l t .

Dar p i e sa e cu a d e v ă r a t t e a t r a l ă . De­l a v r a n c e a p a r c ă a v r u t să d e a u n răs ­p u n s cr i t ic i lor ca re i s 'au a d u s p e n t r u

l ipsa de „ t e a t r u " d in „ A p u s de Soare" . Şi a r e u ş i t d incolo de or ice pos ib i l i t a te de t ă g ă d u i r e . Ceeace dovedeş t e că, d a c ă o a m e n i i de t e a t r u s u p e r i o r n u se coboa­ră la t e a t r u l v u l g a r e n u m a i p e n t r u c ă nu vor, n u p e n t r u c ă nu pot. Nu m a i vor­b im de p rea m u l t i p l e l e r e m i n i s c e n ţ e d in teat i 'ul s h a k e s p e a r e - a n .

Dar piesa e t e a t r a l ă şi a re deci mo­m e n t e d r a m a t i c e şi „ ro lur i" . Dacă s ' a

m e n ţ i n u t în r e p e r t o r i u a fost d a t o r i t ă fap tu lu i că a r e pe Luca Arbore şi Luca Arbore e j u c a t de d. C. No t t a r a şi a r e pe C ă r ă b ă ţ i a r C â r ă b u ţ e j uca t de d. I. P e t r e s c u .

In scena c â n d îşi d e p l â n g e m u plân­ge) fiul ucis , a d u s pe t a r g a şi in scena c â n d i se a r u n c a în faţă a c u z a ţ i a de t ră ­d a r e d. N o t t a r a e zgudu i to r , i a r d. l ancu Pe t r e scu e de n e u i t a t în ră fue l i l e lui cu voevodul a sa s in .

Aces tor d o u ă ro lu r i li se adaogă a-ciüii al 1 iei loa : acel ai lui Şt>;făniţă

Alex. Critico

Vodă. T â n ă r u l Al. Cri t ico a făcut d iu el o c rea ţ i e . I-a p ă s t r a t a l u r a pa to log i ­că, n ic i n u se p u t e a al tfel , dai ' i-a etat u n c o n ţ i n u t siifletebc. Ş t e f ăn i ţ ă face r ă u , d a r p u n e în a s t a u n fel de s i n c e r ă şi s t r a n i e p a s i u n e de o m c o n v i n s de om care c rede că d r e p t a t e a e cu el. Cri t ico a r e u n joc i n t e r i o r î n t r ' u n rol p u r exte­r ior ca text , de o s u r p r i n z ă t o a r e p u t e r e de suges t i e . F i e c a r e de t a l i u e t r ă i t i n t e n s şi cu u n a d e v ă r de a r t ă a d e v ă r a t ă Sa la 1-a u r m ă r i t î n c ă t u ş a t ă şi to tuş i nici p r e s a de cu loar , nici cea sc r i s ă n u i-au sub l i ­n i a t m a r e l e succes . E x p l i c a ţ i a nu e greu de găs i t . N imen i n u şi-a d a t s e a m a ele fo rmidab i lu l efort al a r t i s t u l u i . S fo r ţ ă r i l e r e u ş i t e în a r t ă a u a c e a s t ă c a r a c t e r i s t i c ă de a t rece n e o b s e r v a t e . E n u m a i în a p a ­r e n ţ ă p a r a d o x a l , căci în r e a l i t a t e n u m a i aces t luc ru exp l ică p e n t r u ce c rea ţ i i l e de a r t ă sun t t o t d e a u n a î n t â m p i n a t e cu rez i s t en ţă .

In zona s u p e r i o a r ă la ca re a r i d i ca t rolul , a m a v e a to tuş i vre-o d o u ă obser­vaţii de a d â o g a t . Ele s u n t jus t i f i ca te c h i a r d é s t r u c t u r a a r b i t r a r ă a aces to r r o lu r i de m e l o d r a m ă , cu o ps iho log ie p e r i m a t ă , m o ş t e n i r e delà v e c h i a me ta f i z i că a bi­nelui şi r ă u l u i . Nu exis tă o a m e n i n u m a i buni s a u n u m a i r ă i şi ep i l eps i a n u e nici de c u m o cauză şi nici m ă c a r s i m p t o m de c r i m i n a l i t a t e .

Dos to jewschi a fost ep i lep t ic . Soco t im deci că pes te text , ro lu l t r e b u i a încă ac-c e t u a t în u m a n i t a t e a lui . I a r în s c e n a fi­n a l ă , de* oa rece o t r a v a l u a t ă se p r e s u p u ­ne cu efect t a rd iv , ce Cr i t ico t r e b u i a să puie , d u p ă ce a lua t o t r a v a şi c â t e v a m i n u t e î n a i n t e de m o a r t e o e x u b e r a n t ă , o „du ioş i e" şi o v io i c iune ca r e să p a r ă inexp l icab i le , d a r ca r e s u n t per fec t jus ­t if icate f iz iologiceşte . O t r ă v u r i l e t a r d i v e ca şi p a r a l i z i a g e n e r a l ă — î n e v o l u ţ i a ei,— p r o v o a c ă î n t â i u n exces de v i a ţ ă şi pe u r m ă v ine p r ă b u ş i r e a b r u s c ă şi c a t a s t r o ­fală. De s i g u r şi i n t e r e s u l d r a m a t i c a r ti fost în m o d u l aces t a cons ide rab i l spo­rit De al tfel noi t o t d e a u n a a m s u s ţ i n u t că e p re fe rab i l ca u n reg izor s ă a ibă m a i întfliu s t ud i i de ps iho logie , e sen ţ i a l e în a r t ă , şi în al doi lea r â n d să fie cunoscă ­tor al z u g r ă v e l e i . Ba c h i a r a r p u t e a să lase as ta p i c t o r u l u i .

Res tu l i n t e r p r e t ă r i i nu i n t e r e s e a z ă .

T E A T R U L NAŢIONAL : Turandot .

D e m o n s t r a ţ i a celor de m a i s u s a veni t pr in con t ra p robă , i m e d i a t cu cea de a

Vraca

d o u a p r e m i e r ă a p r i m e i n o a s t r e scene. Dacă m a i e r a nevo ie de o n o u ă d o v a d ă a d e z o r i e n t ă r i i to ta le , în ca r e se aba te t e a t r u l r o m â n e s c apoi . . T u r a n d o t " a fă-cut-o cu p r i so s in ţ ă .

Nici o d a t ă n ' a m văzu t o m a i sc l ip i toa ­re , m a i ş a r m a n t ă şi m a i f a m i l i a r ă m e ­d i o c r i t a t e ca aces t a l doi lea spec taco l a l N a ţ i o n a l u l u i .

S a l a a p l a u d a f rene t ic şi s i ngu r p a r c ă în a c e a s t ă m u l ţ i m e , s i m ţ e a m o j enă a-p r o a p e p e n i b i l ă . C u m a c e a s t a e ' p r i m a s c e n ă româească ' . ' C u m a c e s t a e domnul Bul f insch i , i a r cei ca re a p l a u d ă s u n t „ i n t e l e c t u a l i i " t ă r i i r o m â n e ş t i ?

Căci t r e b u e să şti ţ i că „ T u r a n d o i " în­s e a m n ă p r o c l a m a r e a cabot in i smulu i pur. Cted că a m ceti t u n d e v a a c e a s t ă expre­sie, d a r nici o d a t ă a p l i c a r e a ei n u mi s'a p ă r u t m a i u i m i t o a r e ca acum, căci nici o d a t ă nu s'a în fă ţ i şa t ma i î n d r â s n e ţ , ma i

V. Fedoroff

s i g u r de el şi m a i g ă t i t acest viciu vulgar . Şt i ţ i c u m s 'a r p u t e a defini c a b o t i n i s m u l : d o r i n ţ a de a te exh iba , de a-ţi i m p u n e p e r s o n a l i t a t e a f izică. O a c t r i ţ ă f a imoasă a a r a n j a t cu i m p r e s a r u l ei ca să i se ofere b u c h e t e de flori pe .scenă (când, d a c ă n ' a r fi v r u t să şt ie a s t a şi dacă a r fi fost a d e v ă r a t e le p u t e a p r imi în c a b i n ă s a u şi m a i decent , a c a s ă ) . O stea de c i n e m a t o g r a f se fo togra f i ază pe un m ă g ă r u ş şi t o a t ă p r e s a d i n l u m e repro ­duce şi a d m i r ă as ta . C a b o t i n u l se foto­g r a f i a z ă în a u t o m o b i l , pe vapor , a l ă t u r i de p e r s o n a g i i celebre, c â n d îşi ia p a h a r u l cu p u r g a t i v . D i v o r ţ e a z ă în sune t e de t r â m b i ţ e şi se r e c ă s ă t o r e ş t e cu zece a p a ­r a t e fo tograf ice l â n g ă p a t u l n u p ţ i a l . De cinci , de zece or i . Ceeace e c a r a c t e r i s t i c şi de altfel exp l icab i l , e că pub l icu l cel m a r e p a r e s ă g u s t e f rene t ic a s e m e n e a e x h i b i ţ i o n i s m căci a l t fe l nici nu s a r ex p l i că sacr i f ic i i le pe ca r e cei i n t e r e s a ţ i le fac p e n t r u a c e a s t a .

D a r a c e a s t a a fost p r i m a e t a p ă a cabo t i ­n i s m u l u i . El se o p r e a în m a r g i n e a cul i ­se lo r în g e n e r e , căci deobiceiu ac to r i i c ă u t a u s ă „ i n t r e în rol" . Cel p u ţ i n cei c a r e v o i a u să facă a r t ă cu a d e v ă r a t . F i ­reş te că a c t r i ţ e l e tot ma i p r i m e a u flori pe scenă , că t r i m e t e a u bezele p u b l i c u l u i , m a i m u l ţ u m e a u d u p ă a p l a u z e l a scenă d e s c h i s ă a n g a j a ţ i l o r de s u s de s u b ordi­nele şe fu lu i do c lacă .

Şi pe u rmă . a ven i t epoca m a r e , cea a ş t e p t a t ă , t r i u m f u l cabo t in i smulu i pur. Au î n c e p u t p iese le în c a r e e în fă ţ i şa t ă v i a ţ a de cu l i se . P u b l i c u l s 'a a m u z a t şi se v a a m u z a (e d e z o l a n t d a r a ş a el tot d e a u n a de a s e m e n e a exh ib i ţ i i cum, orice ai face, r âz i t o t d e a u n a de cel ca re în fi lm, d ă ne t cu c i o c a n u l în capul comi­cu lu i .

N u m a i noi a m a v u t aci o ser ie in t e r ­m i n a b i l ă (căci m a i s u n t şi a l te le ca r e vor veni) de comed i i de aces tea în ca r e

v i a ţ a a c t o r i c e a s c ă v i n e să se exh ibeze p u b l i c u l u i . „ Ion al I I I - l ea" şi „ T e a t r u l nu e p e n t r u p e t r e c e r e " a lui S a c h a Gu i t ry . „ C o m e d i a Fer ic i r i i " , „ F a m i l i a Bl iss" , şi, d a c ă soco t im t u r n e u r i l e „Cele şase pe r so ­nag i i în c ă u t a r e a u n u i a u t o r " a lui P i ­r ande l l o .

E de mi i ' a re că a c t o r u l a î n c e p u t să c r e a d ă că el e to tu l ? că el î n s e a m n ă tot t e a t r u l ? U n p a s m a i e ra de făcu t şi a ve­ni t si u n c h i u l c a b o t i n u l u i , r eg izoru l , c a r e a p r o c l a m a t f o r m u l a „ t e a t r u l u i p u r " ad i ­că j u s t i f i c a r e a t eore t i că a cabot in ismu­lui pur. T e x t u l e ind i fe ren t . Decoru l şi e x h i b i ţ i o n i s m u l sc l ip i to r şi du l ce al ac­to ru lu i e to tu l . A s t a v r e a pub l i cu l . O pie­s ă e b u n ă de j u c a t în m ă s u r a în ca re se po t r iveş t e d e c o r u r i l e n o a s t r e . S h a k e s ­peare n u e b u n decâ t în comedi i . „ H a m ­let", a m înce rca t să-1 t r a n s f o r m ă m şi nu merge . L - a m j u c a t şi în c o s t u m e т о с і э г ne da r tot n u m e r g e , li o p i e să p r o a s t ă , n u m a i încape î ndo ia l ă . Dar „Turadot" . . . T u r a n d o i e a l t ceva . Merge c u m vrei . A s t a da, piesă. Gozzi .se dă la o p a r t e ca să facă loc a c t o r u l u i . Nu p ie rde n i m i c c h i a r ducă regizorul îi m a i adaogă de la el. •Chiar p r i e t e n u l r eg i zo ru lu i , d a c ă a r e m â n c ă r i me t e a t r a l ă poa te să m a i a d a o g e u n in te rmezzo . Mai a les că poţ i p u n e m u ­zica de scenă cât şi c u m iţi p lace .

Ah, să vedeţ i i n t e r p r e t a r e a . Să vedeţ i b a i a de cabotinism pur. Ce g reu e să joci H a m l e t , da r ce u ş o r e să spui un cuple t . A m regăs i t aceeaş i d ispozi ţ ie în s a l ă pe c a r e a m în t â ln i t -o la u n fest ival d a t de d. R o l a n d de Iassy , când îşi p r e z e n t a fa­m i l i a r şi „ s p i r i t u a l " pe cei ca re a v e a u să s p u n ă o poezie, c a r e să cân t e o ro ­m a n ţ ă . E de p r i s o s s ă m a i s p u n e m că ma i m u l t a m u z a u i n t e r m e z z o - u r i l e decâ t t ex tu l . Astea da r o l u r i . C u t a r e d o m n i ­ş o a r ă ca re a t u n c i c â n d a r e de s p u s u n tex t m a i dificil îl d e b i t e a z ă in in te l ig ib i l ca p ă p u ş e cu m e c a n i s m pros t , ce, b ine e r a a c u m când n ' a v e a m a i n i m i c de s p u s . Când n ' a v e a decâ t să fie „g ra ţ i oa ­s ă " şi să joace r o l u r i de elev de conser­v a t o r . Daţ i-ne s ă n u m ă r ă m p â n ă la zece, să i m i t ă m cocoşii , să n u c i u g u l i m b a r b a , să c â n t ă m r o m a n ţ e , a v e a u a e r u l să s p u ­n ă ac tor i i p r i m u l u i t e a t r u r o m a n e s c . Să vedeţ i ce bine o să fim... O să î n c h i d e m g u r a criticii si o să a m u z ă m p u b l i c u l . Şi a u închis g u r a cr i t ic i i şi au a m u z a t publ icu l , l-au „amuzat" p u r şi s i m p l u .

A fost de altfel u n noroc , căci altfel c ine .ştie, însuş i d i r e c t o r u l T e a t r u l u i a r fi a p ă r u t pe s c e n ă în frac .şi cu m â n e c i l e suf lecate , ca să p r o v o a c e pe cei d i n s a l ă şi în deosebi pe e v e n t u a l i i n e m u l ţ u m i ţ i . Căci e des tu l sâ-i în făşor i in foiţe colo­r a t e b o m b o a n e l e şi p u b l i c u l le î n g h i t e c h i a r dacă sun t de s ă p u n . Dacă aţ i ve­dea pe domnul Bi i l f inski d â n d d m pi cioare.. .

„Foi ţa f r u m o a s ă " îu ca re s'a î n c a d r a t acest e x h i b i ţ i o n i s m e d a t o r i t ă p i c t o r u l u i Fedoroff şi d-rei Lola B a r l o ca r e a de­senat c o s t u m e l e . Au fost s i n g u r e l e lu c rur i s i n c e r f r u m o a s e în aces t spec tacol . E de n o t a t că r i t m u l r e p r e z e n t a ţ i e i e da to r i t d-lui S o a r e Z. Soare . Cu a s t a ne-u cucer i t a c u m c â ţ i v a an i şi la a s t a a ră­m a s şi v a r ă m â n e d u p ă câ t se p a r e .

Un alt m e r i t nu- i p u t e m t ă g ă d u i . Că u r m ă r e ş t e de a p r o a p e e x p e r i e n ţ e l e regi zor i lo r r u ş i şi n e m ţ i , c ă u t â n d să le in­t r o d u c ă si la no i . D a r aces te î nce rcă r i a u î n c e p u t s ă p l i c t i s ea scă de m o a r t 0

a c a s ă şi ei a c u m c a u t ă să-şi t r e a c ă m a r f a pes t e g r a n i ţ ă . R e i n h a r d t se va s tab i l i p r o b a b i l în A m e r i c a . Şi î ncă Re in ­h a r d t e d i n t r e cei ca re a u p r e ţ u i t o r i ­c u m şi t ex tu l . Ce să m a i v o r b i m de ruş i p r o t a g o n i ş t i i „ c a b o t i s m u l u i p u i " . Tairoff, F.wreinof, Wach tangof , etc. ?

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 587

M-me Bulandra

Tony Bulandra

fe r im „Masca şi Obrazu l " , pe d. S t o r i n îl p r e f e r i m în „Fi l ip al IV-lea". pe d-na B u l a n d r a în „ Ţ a r i n a " , pe d. B u l a n d r a ,

I. Manolescu

ca şi pe d. Mano lescu , î n „ R o m a n ţ a " i a r pe d. M a x i m i l i a n în o r i c a r e a l t rol .

CAMIL P E T R E S C U

T E A T R U L REGINA MARIA : Scara de mătase .

U n spec tacol m e d i o c r u : p i e să medio­cră, m e d i o c r u j u c a t ă . Din Chiare l l i p r e -

698. — U N I V E R S U L L I T E R A R

i ti $ frei I tl CI •#••«* W A L T W H I T M A N

S'au î m p l i n i t de c u r â n d t re izec i şi cinci de an i de la m o a r t e a celui m a i or i ­g i n a l poe t m o d e r n : a m e r i c a n u l W a l t W h i t m a n — h o i n a r u l n ă z d r ă v a n cu t r u p e n o r m şi m e r s de e lefant , cu suf le t b u n şi cas t de ado loscen t , „nou l A d a m " , c u m îl n u m i s e o d a t ă E m e r s o n , p u t e r n i c , s ă n ă t o s şi gen ia l , în ca r e v i a ţ a p ă r e a că începe a d o u a o a r ă , t u m u l t o a s ă şi s t r i ­d e n t ă , c locot ind de for ţă şi de p a s i u n i v i r g i n e ca în î n t â i a d i m i n e a ţ ă p ă m â n ­tească .

V e n e a d i n P a u m a n o k , i n s u l a în f o r m ă de peş t e ca re p r e l u n g e a p ă m â n t u l New-Y o r k u l u i în ocean. D a r acolo, d r e p t î n f a ţ a z i d u r i l o r de c i m e n t şi fier a le o ra ­şu lu i , î n a i n t e a în săş i i n i m i i acelei ţ ă r i supe rc iv i l i z a t e , p r i n cap r i c iu l une i l u m i de m a r e t i ne re ţ e , v i a ţ a c r e ş t e a î n c ă n e ­a t i n s ă în p ă d u r i v i r g i n e şi în exu­b e r a n ţ e p r i m i t i v e . S e m e n i i lu i W h i t m a n e r a u I n d i e n i cu pie le roş ie , cu coifuri de p a p a g a l i şi n u m e p ă s ă r e ş t i , v â n ă ­tori f an tas t i c i c ă l ă r i n d pe cai s i rep i şi d o b o r î n d p a s ă r e a d i n sbor cu u n chiot . W h i t m a n îi iub i se şi îşi a m e s t e c a s e v i a ţ a cu a lor ; i a r m a i t â r z i u , când , ca u n P e e r Gyu t al j u n g l e i a v e a să s t r ă ­b a t ă A m e r i c a în l u n g şi în lat , de la Nia­g a r a în Ca l i fo rn ia şi d e a l u n g u l Miss iss i -p i lo r cei g re i de au r , el, poe tu l şi p r o ­fetul î n suş i al c iv i l iza ţ ie i s u p r e m e , a-vea s ă r ă m â n ă suf le teş te p r i n t r e A m e r i ­cani — o p ie le roş ie . Poez ia lui a v e a .să fie, cu u n c u v â n t c a r e îi a p a r ţ i n e l u i :

u n s t r i g ă t b a r b a r a r u n c a t pe d e a s u p r a a c o p e r i ş u r i l o r l u m i i .

Sub t u m u l t u l ace lu i c ân t ec însă , ca re î m p r u m u t a p a r c ă ceva d i n f r e a m ă t u l p ă d u r i l o r , d in ros togo l i r i l e v i je l ioase de c a s c a d e s a u d i n m a r e a î n v ă l u r a r e a o-c e a n u l u i a m e r i c a n , s u b a s p r i m e a formei a s c h i a t ă şi s t r i d e n t ă , a p r o a p e p r o z ă — şi nici p r o z ă : uneo r i o d i a l ec t i că ciu­d a t ă şi e l e m e n t a r ă i s b u c n i n d i n f o r m d a r g r a n d i o s şi p r e a m ă r i n d m a i a d e s e a t r u p u l decâ t suf le tu l •— t r e m u r a în to t ­d e a u n a o t r a n s p a r e n ţ ă s p i r i t u a l ă ca re îi c r eea sensu l , v a s t şi idea l , î n ă l ţ a t a p r o a ­pe în f iecare poezie p â n ă la p u r i t a t e a me ta f i z i că .

W h i t m a n e r a în a d e v ă r u n meta f i z i ­c i an ; î n cel m a i p r ec i s în ţe les al c u v â n ­tu lu i , u n me ta f i z i c i an . P o e z i a lu i e n u n u m a i l i r i s m u l u n u i suf le t nou şi înzes ­t r a t cu p o s i b i l i t a t e a une i m a r i expres i i . E g â n d i r e o r g a n i z a t ă , a b s t r a c t o r g a n i ­z a t ă şi concen t r i c ă . O me ta f i z i că a eu lu i , a n o n - e u l u i şi a i d e n t i t ă ţ i i lor în Cos­m o s p r i n i u b i r e , i a t ă t e r m e n i i a p r o a p e hege l i en i c a r e i -ar p u t e a defini concen­t r a t g â n d i r e a . Şi el î n suş i se i n t i t u l a or­golios, u n poe t al aces te i m a r i „filosofii a m e r i c a n e " — h e g e l i a n i s m u l . Fi losofie a m e r i c a n ă , o n u m e a el, f i indcă n i că i r i h e g e l i a n i s m u l nu-ş i poa t e găs i m a i b ine î n t r u p a r e a vas te i d e m o c r a ţ i i pe ca r e o n ă z u e ş t e , d e c â t în A m e r i c a v i r g i n ă şi n e f e u d a l ă , — şi filosofie a v i i t o r u l u i , f i indcă î n să ş i A m e r i c a n u e decâ t o ves­

t i r e a d e m o c r a ţ i e i v i i t o a r e ca r e îşi c a u t ă î n c ă r e a l i z a r e a .

P o e z i a lui e p r o c l a m a r e a cu accen t e a-deseor i profe t ice , a aces te i i dea l e d e m o ­cra ţ i i . O d e m o c r a ţ i e ca re , în e sen ţă , în­s e a m n ă i u b i r e : p r o p r i a - ţ i i u b i r e — m a i î n t â i de t i n e î n s u ţ i , o rgo l ioa să şi f a m v t ică, f i indcă în t i ne e î n c e p u t u l l u m i i şi a l metaf iz ic i i — apoi p e n t r u s e m e n i i , în ca re te m u l t i p l i c i în f in i t to t tu pe t i ne — şi apoi î n ă l ţ a t ă p â n ă l a i d e n t i t a ­t ea t a şi a t u t u r o r în Cosmos — p â n ă l a r e l ig ios i t a t e . In a s c e n s i u n e a a c e a s t a va s ­t ă şi concen t r i că , d e s f ă ş u r a t ă în ce rcu r i m a r i n ă s c â n d u n u l d i n a l tu l , e c u p r i n s ă î n t r e a g a poez ie şi g â n d i r e a lui W a l t W h i t m a n .

A m î n c e r c a t m a i de m u l t s ă d a u în­t r ' u n v o l u m de t r a d u c e r i d in p o e m e l e lu i , c e v a d i n a c e a s t ă u r i a ş e p e r s o n a l i t a t e a le cărei ecour i a u r ă s u n a t c â t e o d a t ă vag şi în poeţ i de-ai n o ş t r i . E a p r o a p e necu­n o s c u t ă î n s ă la noi p r o z a lui W a l t W h i t ­m a n , p l i n ă de aceeaş i f lu idă şi t u m u l ­t o a s ă g â n d i r e c a şi p o e z i a l u i . P â n ă c â n d v r e u n u l d i n ed i to r i i noş t r i s 'ar h o t ă r î s ă pub l i ce acel f o rmidab i l esseu i n t i t u l a t „ P e r s p e c t i v e d e m o c r a t i c e " , î n ca r e e în­c h e g a t ă î n t r e a g a lui concep ţ ie filosofică de v i a ţ ă , p u n e m s u b ochi i c i t i to r i lo r a-ceste f r a g m e t e d i n z i a r u l s ă u i n t i m , u n d e t e m e l e p o e m e l o r de m a i t â r z i u a-p ă r e a u în sch i ţ e repez i şi v i b r â n d de s in­ce r i t a t e .

AL. B U S U I O C E A N U

Colcn Moore VEDETELE Mady Chr i s t i ans

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 699

DIN LUCRĂRILE PICTORULUI I. NEGULESCU

I C O A N A

p l a s t i c a

600. — U N I V E R S U L L I T E R A R

c«izet«iri«i LORIVEAU Şl FRATELE SĂU

DE LAPTE usas i-m ci...

9 9 9 I n s e a r a aceea se d ă d e a p i e s a u n u i

m a r e oficial . Doi p r i e t en i de-ai a u t o r u ­lui î n t r e ca re şi Ade rca , ven i ţ i să-i ad­m i r e o p e r a v o r b e a u în ş o a p t ă c ă t r e sfâr­ş i tu l a c t u l u i trei :

— Ce zici, d r a g ă , c u m îţ i p lace ? — H m , p i e sa a s t a îm i amiinteş te pe

J e a n J a c q u e s - R o u s s e a u , r ă s p u n s e A-de rca .

— J e a n J a c q u e s ! ! C u m a s t a ? Rous ­seau n ' a sc r i s p iese .

— P ă i , nici ăsta. . .

Ho tă râ t l u c r u , d. B r ă e s c u a r e ce are. cu m i l i t a r i i . N u se m u l ţ u m e ş t e să-i t a c h i ­neze d o a r cu conde iu l , îi p l ace s ă poves ­t ea scă şi cu viu g r a i şotii de-a le lor.

„ E r a u în r e g i m e n t doi ofiţeri cu n u ­me le de P o p é s c u poves t e ş t e d-sa î n t r ' u n g r u p , l a c lub . Doi l oco tenen ţ i , a m â n d o i N. I. P o p e s c u . C a m a r a z i i li d e o s e b e a u p r i n a d a o s u l u n u şti doi , P o p e s c u u n u , Pope«cu doi .

Se î n t â m p l ă î n s ă că î n t r ' o zi veni la r e g i m e n t o s c r i s o a r e p e n t r u Locotenentul N. I, Popescu , f ă r ă n ie io a l t ă spec i f icare . Nici u n u l d i n t r e cei doi n u c u n o ş t e a scr i ­su l . S c r i s o a r e a e r a f ă r ă î n d o i a l ă d e l à o femee (se v e d e a d i n Mitera a d r e s e i ) şa deci nici u n u l nici a l t u l n u v r e a s ă l ase p e c e l ă l a l t s'o d e s f a c ă . Se d u s e r ă l a co­lonel . D-sa s i n g u r p u t e a d a o s o l u ţ i e .

Co lone lu l s t ă t u p u ţ i n pe g â n d u r i şi d u p ă c u m e r a de a ş t e p t a t găsii so lu ţ i a şi o r d o n ă s c u r t : ,,o va desface cel m a i vechi în g r a d " .

D-na E l v i r a P o p e s c u făcea lun i t r e c u t ă , oficiul de v â n z ă t o a r e î n t r ' o pa ­r i z i a n ă „Vente de c h a r i t é " .

M a r c Ia i n d u s t r i a ş C i t r oen s e p r e z e n t ă in fa ţa m u l t s ă r b ă t o r i t e i c o m e d i a n e şi d u p ă ce c u m p ă r ă u n m ă r u n ţ i ş , îi soli­cită u n au tograf .

— Cu m u l t ă p l ăce re , r ă s p u n s e D-na E lv i r a P o p e s c u . L u ă o foaie de h â r t i e şi sci'ise :

, ,Am p r i m i t de.ia d. Ci t roën s u m a de c inci m i i de f ranci p e n t r u benef ic iul m a ­m e l o r s ă r a c e " .

C i t roen s u r â s e .şi se e x e c u t ă . r . - f e - b g - f f s ш з ё £ 3 3 а з з в г я п

D-ra Lola Barlo

D r a m a m e a „Copii v i t r eg i ai ferici­r i i " t r e b u i a s ă se joace pe u n t e a t r u de pe b u l e v a r d . T o t u l se a n u n ţ a b i n e ; i m ­p r e s i a de l à r e p e t i ţ i a g e n e r a l ă e r a ex­t r e m de f avo rab i l ă , ş i 'n m i n t e a m e a ci-t i a m d i n a i n t e cr i l ic i le e n t u z i a s t e .

S e a r a î n a i n t e a p r e m i e r e i , u n anuimo L o r i v e a u , u n mic ac to r , c a r e a v e a u n ro l in f im, m ă r u g ă cu m u l t ă i n s i s t e n ţ ă , ca şi c u m a r fi c e r u t u n l u c r u e x t r a ­o r d i n a r , să-i d a u u n b i le t d e f avoa re . El a v e a n e a p ă r a t nevoe de u n loc pen­t r u f ra te le lui d e l a p t e , z icea el, u n o m cu m u l t ă vază . La c a s ă n u se m a i p u t e a ob ţ ine n i m i c . A c e a s t a e r a o n o u t a t e foar te î m b u c u r ă t o a r e , î n c â t îi d ă d u i u n bi le t de f avoare .

L a p r e m i e r ă , tot P a r i s u l e r a în s a l ă şi a c u m s o a r t a m e a t r e b u i a s ă se pe­ce t lu i a scă . Cu t o a t ă m a r e a m e a emoţ ie , c â n d m ă g â n d e a m c ă voi fi c h e m a t pe scenă , m e s t e c a m u n c a p ă t de ţ i g a r e de foi, ca o n u a n ţ ă p l i n ă d e efect. Aces t l u c r u oferea p r i l e j z i a r e l o r s ă d i s c u t e d i fer i te le a t i t u d i n i a le a u t o r i l o r la p r e ­m i e r ă .

. .Meilhac in s e a r a r e p r e z e n t a ţ i e i , şe­dea î n t r ' o c a f enea de l â n g ă t e a t r u . S a r ­d o u îşi t recea n e r v o s m â n a p r i n p ă r u l s ă u cel l u n g , P a i l l e r o n se s c ă r p i n a d u p ă u r e c h e , şi a u t o r u l „Copi i lo r v i t r eg i a i fe r ic i r i i " m e s t e c a u n capă t de ţ i g a r e de foi".

C o r t i n a se r i d i c ă ; se v e d e a u n s a l o n şi se a u z e a u c o n v o r b i r i l e l a cea iu l d a t de so ţ ia m i n i s t r u l u i . P u b l i c ui se s imt ia foar te b ine î n soc i e t a t ea aceea neob i -c imi i t d e d i s t i n s ă ş i e r a foar te b i n e d is ­pus . In s c e n a d o u a fiul a m i r a l u l u i r ă ­m â n e s i n g u r cu B e r t r a n d e de Gr ives . E l îşi d e s c h i d e a i n i m a — în a t e n ţ i a gene ­r a l ă a p u b l i c u l u i ; B e r t r a n d a şi ea m ă r ­t u r i s e ş t e oă-1 i u b e ş t e şi l a s ă s i n g u r pe fiul a m i r a l u l u i , si o as t fe l de m ă r t u r i ­sire p r o d u s e l a t â n ă r u l v l ă s t a r a l u n u i b r a v l u p -de m a r e o d i spoz i ţ i e suf le tea­scă spec ia l ă .

In aces t m o m e n t a n a r e L o r i v e a u şi s n u n e s i m p l u d e to t f iului a m i r a l u l u i : . .Domnul u n c h i u l dv . do reş t e s ă v ă vor­b e a s c ă a s t ă s e a r ă ' ' .

A b i a p r o n u n ţ a s e aces te c u v i n t e , c â n d o voce p u t e r n i c ă a g i t ă î n t r e a g a s a l ă p r i n t r ' u n p u t e r n i c . .Foar te b ine" . I n prinvul raner se p u t e a v e d e a u n t in g r o s c a r e a p l a u d a e n e r g i c şi m a i şi s t r i g a de r ă s u n a s a l a :

. .Bravo L o r i v e a u !" U n s â s â i t n e r v o s iisbucnt t n s a l ă . si

cel ce s t r i c a se l i n i ş t i . F i u l a m i r a l u l u i p u t u s ă r ă s p n n d ă : ,.Voi v e n i " . Anoi m a i a v e a d e a d ă r p a t : . E s t e m ă t u r a m e a tn P a r i s ?". I ori v e a u l ă m u r i : „ D o a m n a m ă t u ş a dv . v i n e ab ia m â i n e " .

Din n o u u r l ă , o m u l cel gros , v ă d i t foar te m u l ţ u m i t :

„ З г а ѵ о L o r i v e a u !'' Un r â s g e n e r a l i&bucni în sa lă . Re­

n u n ţ a s e m de m u l t să m a i m e s t e c d i n c a p ă t u l de ţ i g a r e ş i p e n t r u că m u te-

T R I S T A N B E R N A R D

m e a m , c a î n e m o ţ i a a c e e a î n c a r e mă g ă s e a m , s ă nu-1 î n g h i t . îl a r u n c a i în c a p u l r e g i s o r u l u i . Din fer ic i re Lor iveau p ă r ă s i s c e n a şi as t fe l a c t u l p u t u fi ter­m i n a t f ă r ă a m a i fi t u r b u r a t ; f iul a-m i r a l u l u i l a n s ă u l t i m e l e sa le cuv in t e : „ A c u m l a s i n i m a m e a s ă v o r b e a s c ă !" Şi aces t l u c r u făcu e v i d e n t o adâncă i m p r e s i e .

î n f u r i a t m ă repezi i la L o r i v e a u pe care-1 găs i i fer ic i t d e succesu l s ău . P ă r u î n s ă foa r te u i m i t şi m â h n i t c â n d îl ru­gai., s ă t r i m e a t ă u n s e r v i t o r l a fratele lu i de l ap te , p e n t r u a-i i n t e rz i ce orice a l t ă m a n i f e s t a r e a m â n d r i e i s a l e fami­l i a r e .

I n a c t u l a l do i l ea L o r i v e a u a p ă r e a nu­m a i u n m o m e n t . In t i m p u l u n e i scene p u t e r n i c e î n t r e fiul a m i r a l u l u i şi fica n o t a r u l u i nec ins t i t , el t r e b u i a s ă apară . T r e b u i a p u r şi s i m p l u s ă p u n ă pe m a s ă 0 m a p ă cu ac te şi s ă z ică : ,.Aci sunt h â r t i i l e " şi s ă se r e t r a g ă i m e d i a t . Dar i n t r a r e a s a fu s a l u t a t ă cu r â s e t e şl c â ţ i va d i n s a l ă s t r i g a r ă :

. .Bravo L o r i v e a u !" S c e n a fu n a t u r a l r a t a t ă . Când se lăsă

co r t i na , p u b l i cu l foa r te b ine d i s n u s se î m p r ă ş t i e p r in c u l o a r e şi se a u z i a din t i m p în t i m p :

„ B r a v o L o r i v e a u !" In a c t u l a l t r e i l ea L o r i v e a u n'avea

a b s o l u t n i m i c do f ă c u t . M ă b i z u i a m pe scena dec is ivă oare şti la r epe t i ţ i e se dovedi p l i n ă de efect şi c a r e a c u m pu­t ea s ă sa lveze s i t u a ţ i a .

P u b l i c u l la î n c e p u t ag i t a t , se adună şi u r m ă r i cu u n v ă d i t i n t e r e s scenele ş i 'n s fâ r ş i t î n t â l n i r e a f a t a l ă a amira­l u lu i cu b ă t r â n a m i j l o c i t o a r e . Punc tu l c u l m i n a n t al sco/aei cons t a în faptu l că b ă t r â n a femee a v e a de s p u s . m a i întâi umi l : „ D o m n i a v o a s t r ă îm i porunc i ţ i !" apoi o p a u z ă m a i l u n g ă şi în s f â r ş i t cu voce t a r e e x c l a m a : „Ei b ine , î m i cu­nosc d a t o r i a V'

C u m f ra te lu i d e l a p t e a lu i Loriveau 1 se făcuse o b s e r v a ţ i i d in c a u z a admi­ra ţ ie i sa le exces ive p e n t r u jocul lui Lo­r i v e a u ; el c o n s i d e r a a c u m ca necesar să a r a t e c ă şi p i e s a In s ine a v e a în el un s t r a ş n i c a d m i r a t o r . D u p ă cuvintele .,dv. î m i p o r u n c i ţ i !" î n c e n u s ă ap laude cu a t â t a fur ie . î n c â t n i m e n i n u mai p u t u s ă a u d ă f raza dec i s ivă „Ei bine, îm i c u n o s c d a t o r i a !"

N u m a i c u m u t ă s t ă n â n i r e r id i ca răm c o r t i n a la î n c e p u t u l u l t i m u l u i act . Pu­bl icul c h e m a f u r t u n o s pe L o r i v e a u , dar noi t ă i a s e r ă m tot ce m a i a v e a d e zis.

P i e s a căzu . Şi toţi d i rec to r i i refuzară, d ' n ziua aceea , s ă -mi m a i j ^ a c o vre-o p i e să . N i c i o d a t ă nu a f l a r ă c i t i tor i i zia-

• re lor , că eu î n t r e c u l i s e m e s t e c u n ca­pă t de ţ i g a r e de foi.

I n s ă L o r i v e a u făcuse u n anga j amen t s t r ă ' u c i t si toti cr i t ic i i l ă u d a u umorul şi s i g u r a n ţ a jocu lu i Bău.

U N l V ß f t e m . LI'T'ßRAtt. <••--• Ш

litercirci o s e a m a d e

De F le r s a v e a nevoie d e un servi tor . A însera t un a n u n ţ Ja gaze tă şi a doua гі, pr imi vizita unu i n e g r u .

— Лі m a i serv i t ? îl î n t r e b ă de F le r s . — Nu. —• Bine , a t u n c i , d-ta n 'ai să poli exe­

cuta cum se cade, un o rd in . — Ba, da ! p ro t e s t a neg ru l , dece sa

nu-1 pot e x e c u t a , doa r în ţe leg b ine fran­ţuzeşte.

— Nu e v o r b a de as t a , expl ică i l u s t ru ! scriitor. Un o rd in nu se e x e c u t ă a.şa rte s i m p l u . S e r v i t o r u l p r i c e p u t t r ebue să execu t e ord ine le , a v â n d în v e d e r e şi consecinţele lor. Aşa. de e x e m p l u , când îţi voi s p u n e să serveşt i la masà , t r e b u e să. înţelegi , că nu e vorba n u m a i d e n-dusul mâncă r i l o r , ci şi d c t u r n a t u l în pahare, ş t iut fiind că, mâncând , ţi iso face sete...

— Am înţeles , î n t r e r u p s e negru l , aşa voi face.

Opt zile d u p ă aceea , Dc F le r s căzu bolnav ,şi t r im se pe negru după doctor .

Negrul p iecă , şi în m a i p u ţ i n de o ju­mătate d e oră, se în toarse cu pa t ru oa­meni d u p ă el.

— Ce s'a î n t â m p l a t ? so m i r ă de Fiers . — Am e x e c u t a t o rd inu l a v â n d în ve­

dere şi consecinţe le . D o m n u l e medie, ăstălalt ѳ n o t a r u l , pe u r m ă v ine cioclul şi u l t imul e g r o p a r u l .

La C h a m o n i x , in vo ia j de p l ăce re , George S a n d se o c u p a să facă ea s i n g u r ă menajul ca să a r a t e as t fe l lui Chop in măsura d ragos te i ei.

Dar G e o r g e S a n d n ' avea idee d e bu­cătărie şi nici c u r ă ţ e n i a nu e ra p rea bine p ă s t r a t ă .

Salonul e r a î n t o t d e a u n a n e m ă t u r a t şi bucătar 'a p l i nă de muş te . Aşa încâ t nu poate fi n imic s u p r i n z ă t o r m s c u r t u l dialog c a r e avu loc î n t r ' o zi, la m a s ă : , — Uite d r a g ă , o b s e r v ă C h o p i n , în supa ta sun t d o u ă muşte. . .

— Ei aş , se m i r ă S a n d , şi eu ca re cre­deam că le-am scos p e toate. . .

із c a z ca i 9

CU Г SLIN AR CA DIOGENE

O informaţi© a p ă r u t ă î n gaze te l e f ran­ţuzeş t i a n u n ţ ă că î n N e w - І о г к . e v o r b a uo u u p ruec t de lege u r m a i o r c ă r u i a or ice p i e ton va t r ebu i să fie „ p r e v ă z u t " cu o l u m i n ă de a v e r t i z a r e , p e n t r u a ee p u t e a as t fe l evUa , p e v r e m e d a cea ţă , a cc iden t e l e de c i r c u l a ţ i e . E b i n e î n ţ e l e s că m ă s u r a v a a j u n g e s ă fie i m p u s ă şi p u r t r u p ie ton i i c a r i c i r c u l ă n o a p t e a .

Gaze te le n u fac r ă u că nu ne in fo rmea ­ză d a c ă po l i ţ i a a m e r i c a n ă n ' a r e c u m v a de g â n d s ă i m p u n ă c e t ă ţ e n i l o r şi o a l t ă m ă s u r ă c a r e n ' a r fi m a i p u ţ i n u t i l ă , c r e d e m nc i : P r e v e d e r e a p i e t o n u l u i , pe l â n g ă u n m i c far, cu a n u m i t e a r c u r i p u r t a t e î m p r e j u r p e n t r u p a r a r e a lov i ­tu r i lo r , şi e v e n t u a l cu u n s i s t em de f r âne h i d r a u l i c e pe „ p a t r u " .

LINIE P E R M A N E N T A D E T R A N S P O R T IN S A H A R A

E o p r o b l e m ă ca re a d a t m u l t ă b ă t a e do cap i n g i n e r i l o r şi socle tăţ tor de t r a n ­s p o r t în c o m u n .

E a p a r e însă că a c u m şi-a g ă s i t cea mai p r a c t i c ă s o l u ţ i o n a r e .

Un i n g i n e r g e r m a n a s u p u s une i m a r i fabr .c i de a u t o m o b i l e p roec tu l def ini t iv p e n t r u c o n s t r u i r e a v e h i c i n m u i ca r e a r p u t e a t r a v e r s a m a r e l e d e ş e r t în m a i p u ţ i n de d o u ă s ă p t ă m â n i a s i g u r â n d tot­o d a t ă c ă l ă t o r i l o r u n confor t m o d e r n şt o s e c u r i t a t e complec t ă .

V e h i c u l u l a r fi u n fel de a u t o m o b i l l u n g c a m de 50 m . şti' î n a l t d e 15 m . A r a v e a t re i e ta je , î n t o c m a i c a u n m a r o v a p o r şi a r fi p r e v ă z u t cu s a l o a n e , ca-b.ine de d o r m i t , c a m e r e cu a t m o s f e r a rece, ba zi net, t e r a s e , oomere de a l i m e n t e , b u c ă t ă r i i , e t c . A r a v e a ; d o u ă m o t o a r e d i n t r e c a r e u n u l d e s i g u r a n ţ ă .

P e r s o n a l u l s 'ar comipune, dimtr4> e-c h i p ă de c o m a n d ă cu un. cătpi tan u n se ­c u n d , trei maşimiş t i şi d i n t r ' o e c h i p ă de 30 de o a m e n i d e se rv ic iu . A r p u r t a n u ­m e l e de , ,Nava T r a n s s a h a r i a n ă " ş i a r p u t e a t r a n s p o r t a u n n u m ă r de c i rca 100 de că l ă to r i .

.' V '

c a r i c a t u r a z i le i CONFERINŢA

— Pentru .ce p l â n g i d r a g ă ? — S u n t nenoroc i t ă , . . ' Cred., , că... bă r ­

ba tu l t ă u nu mă. . . m a i iubeş t e .

EI,. — Ce n e n o r o c i r e d r a g ă că n ' a m l u a t şi d u l a p u l cu o g l i n d ă !

EA. — Iţii a r d e d© g l u m e 7 EL . — Nu, ser ios , a m u i t a t in el bi­

letele ele t r en . A PROPOS

EXERCIŢII D E D A N S

— Ştii să .găteşti ? — D a con i ţ ă .

— Ai sc r i so r i de r e c o m a n d a ţ i * ? —• D e o c a m d a t ă n ' a m , d a r p e s t e o

s ă p t ă m â n ă , d o u ă , vi le a d u c . — De ce pes t e o s ă p t ă m â n ă ? — P e n t r u c ă u l t i m u l m e u s t ă p â n e în

s p i t a l d i n c a u z a u n e i in toxica ţ i i , , , ,

U N I V E R S U L L I T E R A R

carii recitite in ежігсме

V I A T A LUI F R A N T Z L I S Z T Guy de Pour ta lès

Genial, frumos şi veşnic pasionat, Liszt a fost cel mai mare îmblânzitor de suflete al secolului al 18-lea. Toată persoana lui, mersul, atitudinea, vorba şi mai ales acea superbă alură la pian ţinea - afirmau contimporani — de supranatural până într'atât că gurile rele vorbeau de satanism. Numai prezenţa lui, într'o capitală, era deajuns ca să deslănţuiască adevărate furtuni de entuziasm. Monarhii însăşi "ti invidiau cortegiile triumfale, pitiţi după perdele.

A venturile lui sentimentale au răsunat timp de mai bine de un sfert de veac în întreaga Europă, şi numele lui circula în vremea aceea ca un sinonim al pasiunei. Mai trăesc şi astăzi bătrâni cari povestesc cum îl urmăreau femeile pe străzile Tivo/i-ului ca să-i sărute mâna şi bărbaţi să-i atingă hainele.

A d a m Liszt, contabi l în s e rv i c iu l con­te lu i E s t e r h á z y , e r a un om de o prob i ­t a t e şi des to in ic ie cu totul r emarcab i l e . D a t o r i t ă aces to r însuş i r i , s t ă p â n u l său îl r e compensează cu î n a i n t a r e a l a gradu l de i n t e n d e n t a l domeni i lo r s a l e d in comi­t a tu l O e d e n b u r g . Post i m p o r t a n t şi bă ­nos , da r , A d a m Liszt а г ^ p r e f e r a să câşt ige mai pa t i n n u m a i să t r ă i a scă în­t r ' u n o ra ş . Fi ind. tă el n u e mima i om d e r eg i s t r e şi socoteli . Lu i îi p luce mul t lu m e a , spec taco le le şi m a i a les m u z i c a , şi acolo la Raid ing , u n d e e reşed in ţa do­men iu lu i , s i nguru l om cul t iva t e p r e o t u l şi s i n g u r u l gen de spec taco l , s l u jba bise­r icească.

P e de a l tă p a r t e doamna Liszt e foar te t â n ă r ă şi b ă r b a t u l u i ei îi p a r e r ă u că t r e b u e s'o c o n s t r â n g ă la v ia ţa as ta de ţ a ră , obos i tor de s implă . El î ncea rcă p r in toa te mi j loace le să-i ofere d i v e r s i m e n t c : Invi tă no tab i l i i cu soţ i i le şi le dă con­ce r te de f laut şi p ian . F a : mici excu r s i i şi s e a r a i a răş i muzică'. As ta însă e un p r o g r a m p r e a s ă r a c p e n t r u t â n ă r a lor căsnicie . In p r i m ă v a r ă vor c e r e con te lu i să fie r e a d u ş i la o ra ş .

N u m a i că în t r ' o î n t â i e zi de p r i m ă v a r ă A n n a confiază b ă r b a t u l u i că se c rede î n să r c ina t ă şi p l e c a r e a lor va t r e b u i a-m â n a t ă p â n ă în t oamnă . In toamnă , că t r e s fârş i tu l lui O c t o m b r i e 1811, o d a t ă cu a p a r i ţ i a acelei come te ca r e l u m i n a în fiecare n o a p t e cerul , A n n a născu un băia t . II b o t e z a r ă F r a n z . E r a un băe ţe l aşa de mic şi debi l că n imen i nu-1 c redea viabil . Şi î n t r ' a d e v ă r d u p ă o s ă p t ă m â n ă mur i . Doc to ru l î ngădu i î n m o r m â n t a r e a . C â n d fa a d u s însă cosciugul , F r a z des­chise ochi i şi î ncepu să p lângă . F a r s e d e as tea a mai j u c a t F r a n z încă de câ teva ori p â n ă la v â r s t a de 7 an i . Aşa încâ t pă r in ţ i i s 'au văzu t obl igaţ i , p e n t r u deb i ­l i t a tea Iui să r ă m â n ă m e r e u Ia ţ a r ă şi să se m ă r g i n e a s c ă la concer t e l e lor d e p i a n şi f laut d r ep t or ice spec taco l şi r e c r ea ­ţie. Născu t d i n t r ' u n t a t ă m e l o m a n şi -cre­scut î n t r e f laut şi p ian , e r a n a t u r a l şi d e a ş t ep ta t ca F r a n z să d e v i n ă muzican t . Şi a ş a se face că la ş eap t e an i copi lu l a j u n ­se să în locu iască p e t a tă l său la aud i ţ i i l e muzica le de Joia, când ee a d u n a u în casa lor, no tab i l i t ă ţ i l e . „ C â n t ă mai b i n e decâ t toţ i ţ igani i din O e d e n b u r g " , se en tuz ia s ­

ma popa . „E un gen iu" dec l a r a p r ima­ru l" . „E f enomena l " r ecunoş teau toţi, şi faima t â n ă r u l u i a j u n s e p â n ă la u rech i le m a g n a t u l u i de la Budapes t a .

E s t e r h á z y ce ru să a u d ă şi el copilul , şi ca şi cei lal ţ i fu obl iga t să-i r e c u n o a s c ă f enomena la p recoc i t a te . î ncuv i in ţ ă pă­rinţ i lor î n toa rce rea în ou^ş, şi d ă r u i co­p i lu lu i o bursă . D a r A d a m v r e a s ă se ocupe ser ios de educa ţ i a micu lu i feno­men şi ho tă r î să s e m u t e Ia Viena . Acolo F r a n z fu î nc r ed in ţ a t i l u s t ru lu i compozi­tor şi pianis t C a r o l C z e r n y , ca re , când îl auzi cân tând (avea 9 ani) Sonata în la bemol a lui B e e t h o v e n , îi d e c l a r ă : ,_,Tu, dacă eşti băe ţ e l cumin te , a i să a j u n g i u n p ianis t ma i m a r e decâ t noi to ţ i" . D a r l iăeţehi l nu v rea s ă a j u n g ă n u m a i cel m a i m a r c p ian is t , el v r e a să s e facă şi m a r e compozi tor şi a l ă t u r i de C z e r n e y i se mai d ă r u e ş t e un profesor de a r m o ­n ie şi compozi ţ ie ; pe Anton io Sal ier i , u l ­t imul profesor al lui! Bee thoven . Şi în p a t r u luni , n u m a i , copi lul e des tu l d e îna in t a t ca s ă m e r i t e ca u n a d in a r a b e ­scur i l e lui s ă f igureze î n t r ' u n a l b u m ti­păr i t .

U n a n mai t â rz iu , F r a n z d ă la Viena cap i ta la muzicei , un concer t publ ic . Suc­cesul a fost aşa de m a r e că u n cr i t ic n 'a ez i ta t să-şi in t i tu leze a d o u a zi a r t ico lu l d e s p r e copi lul p ianis t , cu : „Est dens în nobis" . La 13 Apr i l i e ace laş «tn dă u n a l t concer t la c a r e as i s t ă şi Bee thoven . Exe~ cu t ă un concer t d e H u m m e l şi o fante­zie, compozi ţ ie p r o p r i e . D e ab ia i spră ­veş te , în en tuz i a smul de v ieneză des l ăn -ţu i re , că b ă t r â n u l şi posacu l su rd , se r i ­d ică pe e s t r adă , ia copilul în b r a ţ e şi î s ă r u t ă p e amândo i obra j i i . R e ţ e t a aces tu i concer t a fost a t â t d e m a r e încâ t Асіагч Liszt se h o t ă r ă ş t e să p ă r ă s e a s c ă Viena p e n t r u P a r i s , f i indcă n u m a i conse rva to ­rul din P a r i s poa te da un u l t im comple­m e n t ins t ruc ţ ie i t ehn ice a fiului său. Şi în 1823, cei doi se p r e z i n t ă m a r e l u i pon^ tif muzica l , C h e r u b i n i , d i r ec to ru l conser­va to ru lu i d in Pa r i s .

C h e r u b i n i c i teş te pe t i ţ ia i scă l i t ă d e A d a m şi sc r ie rezo lu ţ ia ca lm în :ol ţ : „ R e g u l a m e n t u l conse rva to ru lu i in te rz ice accesul o r i că ru i s t r ă in în c o n s e r v a t o r u l f rancez" . La Viena n u ma i a v e a ce c ă u t a Decid deci să r ă m â n ă la P a r i s să se în­

c red in ţeze d r e p t o r i c ă r u i maes t ru , geni-a l i t ă ţe i un i ce a copi lului .

D u p ă câ t eva s ă p t ă m â n i F r a n z cânta in sa lonul d o a m n e i de B e r r y , apoi în casa duce lu i d 'Or l éans gi m a i mul t chiar decât la Viena micu l Liszt cunoaş te succese t r iumfa le . A r e t r e i sp r ezece ani . Munceş­te opt o re p e zi, p ian , l i m b ă franceză, c o m p o z i t e şi în rocra ţ i e s e joacă cu o p ă p u ş e po l i ch ine l l e , d a r al viitorului Louis -Ph i l ippe" .

C o m p u n e o operă . F a c e un turneu la L o n d r a uncie e c h e m a t în faţa regelui C r o r g e a l ]V-lea ca ro mângâindu-i bu­clele s p u n e : „Nic ioda tă n ' a m auzit ceva a s e m ă n ă t o r , a t â t în ce p r iveş te perfecţia execuţ ie i câ t şi b o g ă ţ i a de idei", şi bă­t r ânu l r ege a v e a p r e t e n ţ i a că se pricepe. Se î n t o a r c e din nou la Pa r i s unde i se dă la O p e r a cea m a r e ,,Don Sanche", D a r cu tot succesu l cu les pretutindeni unde se p roduce , c a r a c t e r u l copilului se închide . Ci teş te mul t şi t r ă c ş t e între oa­meni d e l i t e r e şi muz ican ţ i .

Ăşt ia d i n u r m ă îl desgus tă . O expe­r i en ţ ă p e ca re o î nce rcă o d a t ă îl convin­se că avea d r e p t a t e : D i scu ta cu unul d i n t r e ei — vio lonis t r e p u t a t — despre Bee thoven . E r a v o r b a de o sona tă a maes ţ i u l u i . F r a n z se a şeză Ia p ian ca şi cum a r fi v r u t s'o execute , c â n t ă una din p rop r i i l e lui bucă ţ i . Violonis tul se pierdu în a d m i r a ţ i e fă ră sa bage d e seamă sub­s t i t u i r ea .

O r i L:«zt avea p e n t r u a r t a lui o devo­ţ i u n e r e l i g ioa să .

E x a l t a r e a p e ca r e i-o d a o operă mu­zica lă nu-ş i a v e a ech iva l en tu l pentru el, decâ t în î n ă l ţ a r e a pe c a r e i-o înlesnea o r u g ă în b i se r ică . Şi aceas t ă înclinaţie sp re D u m n e z e u şi c r e d i n ţ ă duseră pre. co ro le muz ican t p â n ă la po r ţ i l e călugă­r ie i .

A t r ebu i t i n t e r v e n ţ i a energ ică a tată­lui său ca să-1 p o a t ă p ă s t r a numai mu­zicei.

Doi a n i ma i t â r z iu A d a m Liszt moare, Ul t imele lu i cuv in te au fost adresate lui F r a n z : „Copi lu l meu , t e voi lăsa singur, Nu p ă r ă s i muzica . T a l e n t u l tău te va &• s i g u r a împo t r i va o r i că re i neplăceri. Ai i n imă b u n ă şi eşti ..inteligent. Totuşi e ceva d e c a r e m ă tem : Femei le . Ele î|i vor t u r b u r a v ia ţa şi o vor domina". Er»

U N I V E R S U L 1.1 1 Ь Й А Н . - dU8

in 182? la 28 Àugust. Franz avea şai­sprezece ani. Şi b ă t r â n u l muribund a «rut d r e p t a t e — c e l pu ţ i n în parte. Căci dacă, femeile n'au dominat pe d e a î n t r e -gul viaţa muz ican tu lu i , au marcat-o to­ţii ţ cu u r m e a d â n c i .

T imp d e ma i b i n e de un sfert d e v e a c toată E u r o p a a r ă s u n a t d e a m o r u r i l e lu i .

înal t , sub ţ i r e , fin şi f rumos ea o fată, Liszt făcea s ă se vorbească , d e s p r e fru­museţea lui ca d e s p r e o i s b â n d ă şi-un miracol.

C e l e b r u la 17 ani , F r a n z i t j ş t ia c u m să-şi î m p a r t ă t i m p u l î n t r e l ec ţ iun i l e d a t e v lăs tare lor noble ţe i d m S a i n t - G e r m a i n şi Quai D'osay şi p r o p r i i l e sa le exerc i ţ i i , cijii.

In t re a l t e e leve a v e a p e fiica min i s t ru ­lui de comer ţ , con te le de S a i n t Cricq. F r u ­moasă, b l â n d a şi „ la t r è s j e u t i n e fille" Carol ine de Sa in t -Cr icq . F a t a cu obrazu l brun, cu ochii violeţ i şi t r i ş t i p u s e stă­pânire, de l à p r i m a lec ţ ie p e sufletul şi gânduri le b i e tu lu i muz ican t . Şi î n t r ' o zi lecţia se p r e l u n g i şi p r o f e s o a r ă fu C a r o ­lina. Ii vorb i d e l i t e r a t u r ă , is tor ie , poe­zie şi apoi d e iub i re . î n t r ' o s c a r ă d u p ă şeapte luni de lecţii p r e l u n g i t e p â n ă la miezul nopţi i , F r a n z a d u c e C a r o l i n e i un inel p e c a r e s t ă g r a v a t n u m e l e lor şi „Expectuns e x p e c t a t i v i ' . Şi în n o a p t e a a-ceea suf le te le lor s 'au î ncă tuşa t în un i ­rea desăvâr ş i t ă . La p l e c a r e F r a n z fu che­mat în c a b i n e t u l min i s t ru lu i , car i- i spuse scurt şi s implu : „Şt iam din v r e m e d e s p r e înclinaţia d - v o a s t r ă p e n t r u cl-şonra Ca­rolina de Sa in t -Cr ico . Ara s u r i s la înce­put, p e n t r u c ă a v e a m î n c r e d e r e în in te l i ­genţa şi s imţu l d - ta le de p ă t r u n d e r e a realităţii. De al t fe l t e a n u n ţ că fiica mea se va logodi m â i n e eu d o m n u l conte d 'Art igaux". Liszt eşi fă ră să s coa t ă u n cuvânt. A doua zi a c ăzu t în pat . A ză­cut opt lun i . In ton tă a c e a s t ă v r e m e , m u ­zicantul n ' a p u s o d a t ă m â n a pe c lape le pianului.

L'a scos d in a p a t i e î n t r ' o sea ră de Iu­lie П830) tocs iu l de là Notre D a m e S u n a alarma r evo lu | i e i . Toa tă n o a p t e a Pa r i su l a t r e m u r a t sub lov i tur i s u r d e de tuu . Şi pentru p r i m a o a r ă , în zori , L i s ? . t s ' a a-şezat Ia pian. P â n ă la p r â n z nu s'a r i ­dicat. Improv iza cu furie eboşa simfo­niei revoluţionare d e d i c a t ă m a i t â r z iu lui La F a y e t t e .

A::eastă s imfonie m a r c h e a z ă în o p e r a şi v ia ţa lui Liszt o n o u ă e t apă . M o a r t e a tatălui său şi apoi d e s p ă r ţ i r e a de Ca­rolina au fost p e n t r u el l ov i tu r i l e g re le cari i -au de sch i s noi por ţ i în suf le t şi artă. A doua s g u d u i t u r ă o va p r imi delà Berlioz u n a n m a i t â r z i u . A u d e S imfo­nia fantastică, Episodul vieţei unui ar­tist şi Reîntoarcerea la viaţă. Efectul a fost fu lgeră to r .

Expres ia muz ica lă ca r e r e v e n e a fără încetare în a c e a s t ă p a r t i t u r a , ca o idee fixă (forma p i r m ă a leit motivului) fu pentru Liszt o r eve l a ţ i e a muzice i des ­criptive, şi a s imbol iculu i r a p o r t p e care-1 păstrează t o a t e artele între e le . Aşa întrevăzu c u m îşi c o m p u s e s e Bach Capriciul, Bee thoven , Pas tora la şi c u m el însuş i va reuş i să f ixeze m a i tâ rz iu pe o foae l in ia tă , s i m u l t a n a p r e z e n ţ ă a elanurilor, b u c u r i i l o r şi d u r e r i l o r sa le .

In sfârşi t a t r e i a l o v i t u r ă ca d e m a ­gie — îi fu d a t ă d e u n t â n ă r necunoscu t , bolnăvicios Dare d e b u t a p e a t u n c i la Paris : Chop in . Când acest p l ă p â n d aris­tocrat, s e a ş e z ă la p ian, Lisz» înţe lese că « găseşte în prezenţa unui talent care

iu. v i i to r il va i n i ţ i a i n t a ine le cele uiai adânci a le propriului său suflet .

Cei doi se î m p r i e t e n i r ă numai decât. C h o p i n îl prezentă Iui George Sand care, p r o m p t ă In d ragos te îi d ă d u p r i m e l e lecţ i i d e s t r a t e g i e sen t imen ta l ă . Cu a-•ceste lecţi i , l i s z t ştiu s ă cucerească în c â t e v a zi le pe cea ma i f rumoasă , cea ma i fină, cea m a i s ă r b ă t o r i t ă femee a Pa r i su lu i d e p e a t u n c i : Mar ie d 'Agoul t fa ta conte lu i F l av igny — din t r 'o a r i s -t roca ţ i e ultra du meil leur cristal, îna l tă , sub ţ i r e , b l o n d ă cu u n ae r de p r inc ipesă r e n a n ă , cu su râ su l m o q u e u r d e pa r i z i a ­na, bogată , deoseb i t de in te l igen tă , c res ­cu tă d e o b u n i c ă f ran ţuzoa ică (o u l t imă fee a seco lu lu i a l 18-lea) şi d e o m a m ă vieneză înd răgos t i t ă de Schil ler , G r i m m şi e l evă în a le d a n s u l u i a d o m n u l u i A-b r a h a m , m a e s t r u coreograf ic a l Mar ie i -A n t o i n e t t e , i a r î n f l e u r e t ă m ă e s t r i t ă de i lu s t r a M-lle D o n n a d i e u , e d u c a t ă d e maic i i e de là a r i s t o c r a t i c u l Sac ré -Coeur , şi m ă r i t a t ă cu u n o m d e ?0 an i , conte d 'Agoul , colonel de c a v a l e r i e şi „ P r i m écuyer d e M a d a m e Ia Dauphine.

Pujin î n a i n t e d e a-I cunoaş te pe Liszt, o nec ro inanc iană , ce l eb ra D o m n i ş o a r ă L e n o r m a n t , c a r e ghicea în p r e a m u r d a ­ru l ei cab ine t d i n str . F o u r n o n , 11 p r e ­zise : „In des t inu l D- t a l e se v a face o s c h i m b a r e to ta lă . I ţ i ve i sch imba nu­mele . Ce l pe care-1 vei p u r t a v a circula ce l eb ru în t oa t ă E u r o p a . V e i p ă r ă s i F r a n ţ a . Vei iubi un om senza ţ iona l " .

D-na d 'Agoul t a v e a t r e i copiii, l i pă­răsi în c o n s t e r n a r e a F r a n ţ e i î n t r eg i şi fugi cu L : sz t în Elveţ ia . Acolo, sc r i se e a m a i t â r z i u : „ T i m p de doi an i g â n d u r i l e şi ins t inc te le noas t r e făceau să n a s c ă p e n t r u m i n ţ : l e şi t r u p u r i l e noas t r e , ca sub a c ţ i u n e a u n u i f e rmen t mi racu los , în ţe lesu l divin al lucrurilor. Liszt e r a d e a c e e a ş p ă r e r e .

Bani n ' aveau . Muz ican tu l câş t iga tot ce le t r e b u i a cu lecţi p a r t i c u l a r e şi un curs Ia noul conse rva to r genovez.

La 18 D e c , 1855 Mar i a născu o fet i ţă , B l a n d i n a „fiică n a t u r a l ă a lui F r a n ç o i s Liszt, p ro fesor de muzică , în_ v â r s t ă de 24 ani , şi a Ecaterinei Adelaida Méran, r e n t i e r ă în v â r s t ă d e 24 an i (ea avea toc­mai b ine t reizeci) n ă s c u t ă la Pa r i s , a-m â n d o i necăsă to r i ţ i şi domic i l i a ţ i la G e n e v a " .

P u ţ i n d u p ă acest e v e n i m e n t — e x t r a ­o r d i n a r p e n t r u Liszt — і п зер o ser ie de că lă to r i i l a c a r e ia p a r t e şi C h o p i n şi p r i e t e n a sa G e o r g e Sand cu p ipe l e ei, cei doi copii, cos tumele ei b ă r b ă t e ş t i şi va l i za d e m a n u s c r i s e ( p e n t i u ca r e lu­c ru şi a l t e mot ive , Nie t sche o n u m e a fur ios „La terrible vache à écrire".

La C h a m o n i x se poa t e găsi şi astăzi un b u l e t i n d e ho te l în ca re s tă scr is : F r a n z Liszt, m u z i c a n t şi filosof, născu t : în Parnas, v ine : pe drumul Indoelii, m e r g e : C ă t r e a d e v ă r . Şi a l t u l scr is de G e o r g e Sand.

N u m e l e c ă l ă t o r u l u i : Familia Piffaéls. Domici l iu l : Natura. D e u n d e vfhe : D e l à Dumnezeu . Unde m e r g e : In ceruri. Locul na ş t e r e i : Europa. Cal i t a t ea : Flaneuri . Ti t lu r i şi hâ r t i i e l i b e r a t e d e : opinia

publică. C â n d p r i e t e n u l lor comun Adolf P i c -

tet , î n t r e b ă p e ho te l i e r dacă locuesc în ho te lu l lui D-n i i Franz Liszt ş i Chop in cu familia, b i e tu l om î n t r e b ă cu o strâm­b ă t u r ă ca re a r ă t a î n g r i j o r a r e clar şi sa­tisfacţie :

— D o m n u l v i n e d e s igur să-i a r e s ­teze ?

— P e c ine ? se m i r a Pic te t . — C u m pe c ine ? Fami l i i l e a s t e a de

boemi cu p ă r u l l ung c a r e fac e u s o gă l ăg i e d e iad şi r âd p e soco tea l a r e ­ge lu i , a legi lor şi c h e l n e r i l o r me i . Din cauza lo r s 'au d u s d r a c u toţ i că lă to r i i ho te lu lu i .

Se vede de aci c â t ă voe b u n ă şi t ine­r ea scă e x u b e r a n ţ ă făceau t e m e l i a „căs ­niciei ' ' Liszt. D e l à C h a m o n i x M a r i a ho­t ă r ă ş t e să s e î n t o a r c ă l a P a r i s u n d e va desch ide un nou sa lon şi oaspeţ i zil­nici vor fi Chopin , Eugèn Sue , Sa in t e -Louve, H e n r i He ine etc.. Liszt e în fier­b e r e : G lo r i a lui e a m e n i n ţ a t ă să fie a-coper i t ă d e voga unu i nou pianis t . Un o a r e c a r e T h a l b e r g ca r e e a c l a m a t aşa cum n u m a i Liszt fusese cu p u ţ i n i a n i în u r m ă . H o t ă r ă ş t e să se r ă s b o i a s c ă cu el .

P a r i s u l însă îi e ostil de d a t a as ta . Scanda lu l r ăp i r e i d-nei d 'Agoul t de că t r e p ian is t şi a p i an i s tu lu i d e c ă t r e D-na d 'Agoul t e î n c ă p r o a s p ă t în me­mor i a pa r i z i en i lo r şi n u p o a t e fi uşor er tat . To tuş Liszt nu s e descu ra j ează . In câ teva s ă p t ă m â n i r euşeş t e su-şii o r g a n i ­zeze t r e i concer te publ ice , şi en tuz ias ­m u l p e n t r u fostul copi l - fenomen e d in nou s t â rn i t . î n t r ' u n sa lon în c a r e F r a n z se î n t â lne ş t e cu r i va lu l s ă u T h a l b e r g , o d o a m n ă de sp i r i t s p u n e : „ T h a l b e r g ră ­m â n e to tuş p r i m u l p ian i s t a l lumei , ia i Liszt un icu l" . Nici n u se p u t e a a l t fe l . Muz ican tu l p r e a e r a m a r e şi omul cu prof i lu l lui f lorent in , p r e a f rumos.

Urmează o n o u ă ser ie de că lă tor i i în I ta l ia . La Milano Liszt îşi p u n e în gând s ă i m p u n ă pub l i cu lu i i ta l ian , ob i şnu i t să consume n u m a i muzică voca lă , p e Beet-howen . D a r toa tă tehnica , tot su f le tu l şi t oa t ă gen ia l i t a t ea lui sun t nefo los i toare . I ta l ieni i cască în sală . C â n d îşi d ă sea­ma că nu merge , r e c u r g e la o s t r a t a g e ­mă : C e r e pub l i cu lu i d in sală o t e m ă d u p ă ca re el să improv izeze . 1 se d a u în g l u m ă :

„ O c ă l ă t o r ' e cu d i l igen ta" . D o m u l d in Milan", „Bone tu l d e n o a p t e ' , o r i „E mai b ine căsă to r i t decâ t b u r l a c '<".

D in t e m e l e as tea Liszt face mici capo­d o p e r e şi î nce tu l cu înce tu l i t a l ien i i sunt câş t iga ţ i — d e p a r t e a lui, p e n t r u Sone­te le lui B e e t h o w e n însă n u e n imic d e făcut . P l e a c ă desgus t a t şi d in Vene ţ i a î ncepe o se r i e d e a r t i co le cr i t ice în care» Mi lanez i i cu Scala lo r s u n t des tu l de j u s t ap rec ia ţ i .

T o a t e j u r n a l e l e de là Mi l ano r e p l i c a r ă i n j u r i o s şi a m e n i n ţ ă t o r . L isz t r ă s p u n d e că n u e r a în i n t e n ţ i a lui s ă o-fenseze Mi lánu l ci s ă a p e r e cauza une i a r t e p e c a r e pub l i cu l d e acolo o igno­rează . D a r dacă totuş , e îu Mi lano u n om ca re n 'a în ţe les i n t en ţ i a lu i s ' au n u v r e a s'o i a în s e a m ă eî Lisz t s t ă la d is ­pozi ţ ia or i că ru i m i l anez ca r e î n ţ e l ege să c ea r ă r epa ra ţ i i . A t r e i a zi se p l i m b ă în t r ' o t r ă s u r ă desch i să p e s t răz i l e o ra şului aşa fel ca s ă fie văzu t şi s ă se ştie. că s tă î n t r ' a d e v ă r la d ispozi ţ ia o r i c ă r u i ce t ă ţ ean .

N i m e n i î n să n 'a r idea t m â n u ş a a r u n ­cată cu a t â t a s eme ţ i e d e m â n a e l e g a n t ă a gen ia lu lu i p ianis t .

D u p ă ce vede t o a t e m u z e e l e R o m e i în t o v ă r ă ş ' a m a r i l o r p ic to r i a i v remi i , p ă t r u n d e în in ima a r t e i i t a l i ene (Rapha­el şi Michel Ange lo mă a j u t ă s ă în ţ e l eg p e Mozar t şi Bee thowen , scr ie e l l u i Berl ioz) Liszt s e h o t ă r ă ş t e , să facă un t u r n e u p r i n E u r o p a cen t ra l ă . Viena şl

U N I V E R S U L LITIiP.AR

Berl inul îl p r imeş te cu un en tuz iasm nemaipomen i t . E dus în t r iumf p e s t răz i , i se o rgan izează b a n c h e t e , c chema t In C u r t e , şi p r imeş t e su t e de scr isor i pe ca re t r e b u e să le c i tească un s ec r e t a r a n g a j a t a n u m e .

D a r unde en tuz i a smu l a j u n g e de l i r an t e Budapes ta . D e l a gară , î n a i n t e ch iar d e a fi auzi t , mii de oameni îl î n t â m p i n ă , u „El jen F e r e n z " !

Deacolo p leacă în Rusia . Acelaş t r i ­umf. Bă rba ţ i i p l â n g în s ta lu r i , f e m e i e p ă t r u n d p r i n t r e cu l i sa şi în faţa pub l i ­cului îi s ă r u t ă mâin i le . Acolo cunoaş te o nouă Ca ro l i na : P r i n ţ e s a C a r o l i n a de Sayn Wi t tgens te in . Liszt o fură şi p l eacă cu ea la Weimar , u n d e e a n g a j a t d e m a ­n i e duce Caro l Augus t cu conducerea capelei p r i n c i a r e .

E o p r i n ţ e s ă de douăzeci şi opt de ani ca re va p ă s t r a toa tă viaţa ei, ca un fe­tiş, p r o g r a m u l conce r tu lu i la c a r e 1-a văzu t p r i m a d a t ă p e Liszt. A r e ochi d e t ă ta r , t ip o r i e n t a l şi t en b ronza t . A cu­noscut t oa t ă E u r o p a .şi vo rbeşe f ran ţu­zeşte ma i e legan t decâ t o pa r iz iancă . E fiica un ică a u n u i a d i n t r e acei m a r i p ro ­p r i e t a r i polonezi car i nu n u m ă r a u ma i pu ţ in de t re izeci d e mi i de sc lav i p e pă­m â n t u r i l e lor. Îşi a d m i n i s t r e a z ă s i n g u r ă i-mensa- i a v e r e . Aceas tă î n c â n t ă t o a r e a-m a z o a n ă se î n d r ă g o s t e ş t e de muzicont .

Cu t o a t e m ă r u n t e l e a v e n t u r i ca r i fa­ta l t r e b u i a u să u rmeze , p r inc ipesa de W i t t g e n s t e i n r ă m â n e p â n ă la s fâ r ş i tu l vieţei m a r e a Iui pas iune . C â n d scrie, de sp re ea, p r o n u m e l e ei e s u b l i n i a t cu l i t e ră m a r e . I a t ă un f r agment din tes ta­m e n t u l lui, din care a b u n ă p a r t e îi e d-dicată ei :

„Tot ce a m făcut şi gândi t de ma i b ine de 12 ani ( t e s t amen tu l e făcut cu 5 an i î na in t ea mor ţ i i lui . N. R.) sun t l uc ru r i da to r i t e Acele ia p e c a r e a m dor i t cu a-tâ ta p a s i u n e s'o pot n u m i soţia mea, (Caro l ina e r a m ă r i t a t ă şi P a p a nu i-a î n g ă d u i t n i c i o d a t ă d ivo r ţu l ) . J e a n n e - E l i -s a b e t h - C a r o l y n e , p r i n c i p e s ă de Wi t t ­g e n s t e i n n ă s c u t ă de I w a n o w s k a .

„Nu po t să-i sc r iu n u m e l e fă ră o inefa­bi lă emoţ i e . T o a t e b u c u r i i l e m e l e a u ve­nit de l a ea, şi toa te su fe r in ţ e l e me le s e î n d r e a p t ă că t r e ea c a să-şi găsească uşu­r a r ea . Ea, nu n u m a i c ă s'a asocia t şi iden t i f i ca t . în to tu l şi f ă r ă o d i h n ă cu v ia ţa mea , m u n c a mea , gr i j i l e şi c a r i e r a mea — a j u t â n d u - m ă cu sfatul , sus ţ i -n â n d u - m ă cu î n c u r a j ă r i , r e d e ş t e p t â n d u -m ă p r in e n t u z i a s m u l său , — d a r ma i m u l t decâ t a t â t a r e n u n ţ a t a d e s e a la ea în săş i şi la acel l eg i t im i m p e r a t i v c a r e e în n a t u r a sa, p e n t r u c ă să p o a t ă d u c e ma i b ine toa tă p o v a r a d in u m e r i i m e i şi ş b a făcut d in a c e a s t ă s i n g u r ă p o v a r ă un ica ei bogă ţ ie şi s i ngu ru l ei lux .

„Aş fi v r u t să s t ă p â n e s c p u t e r e a unu i geniu d e n e m ă r g i n i t ca să pot cân ta în sub l ime a c o r d u r i sub l imul ei suflet . D in neno roc i r e nu s u n t şi a b i a dacă a m par­veni t să b â l b ă i câ t eva propozi ţ i i d e s p l e ­t i te ş i " f ă r ă g r e u t a t e ca s ă p o a t ă d ă i n u i . D a r d a c ă to tuş , d i n m u n c a m e a de m u z i c a n t (la ca re n ' a m ap l i c a t cu a p r i g ă p a t i m ă de zece a n i încoace) va t r ă i ceva, vo r fi f ă r ă î n d o i a l ă acele m u l t e p a g i n i la r e a l i z a r e a c ă r o r a p r i n ­ţesa a l u a t p a r t e cu toa t ă i n s p i r a ţ i a in i ­mii sa le .

„O implor să -mi e r t e t r i s t a nedes to i -nicie a opere lo r me le d e ar t is t , c â t şi acea insuf ic ienţă , Încă m a i m â n u i t o a r e , a bune i m e l e vo in ţe împ le t i t ă cu a t â t e a l ipsur i şi şovăir i . Ea ştie că cea mai t a r e

neput in ţa in care ma găsesc «le a luă sufer in ţa a v ie ţe i me le mi-a fost, dată; do înăl ţa , ca să r ă m â n sus, în a c e a s fân ta şi p u r ă r e g i u n e c a r e este locaşul sp i r i ­tu lu i şi a v i r tu ţ i i sale.

, .—Dar în a fa ră că da to rez Ca ro lne i tot pu ţ inu l b u n ca re e în mine , îi sunt da to r şi toa tă m ă r u n t a p a r t e de b u n u r i ma te r i a l e ce s tăpânesc , — î n t r ' u n c u v â n t iot p u ţ i n u l ce sun t şi tot p u ţ i n u l ce a m . Căci tot ea a a v u t gr i je de p ă s t r a r e a şi m ă r i r e a fondulu i c a r e cons t i tue as tăz i ave rea mea de 220.00O fr.

„Rog pe Ca ro l i na s ă vegheze a s u p r a acestei m o ş t e n i r i ce las, şi s'o î m p a r t ă egal î n t r e i i icele m e l e B l a n d i a şi Co-sima (cele două fete a le lui d in l egă tu ra d i n t r e el şi con tesa Mar ie d 'Agoul t N.R).

T e s t a m e n t u l con t inuă cu un capi tol c a t e se re fe ră Ia p r i e t e n u l lui, W a g n e r . Poa te că lec torul va găsi d e s t u l d e inte­re san tă r e p r o d u c e r e a aces tu i nou frag­ment mai a les că c scr i s în r ă s t impu l cât a d u r a t p r i m a lu i cea r t ă cu W a g n e r , cear tă în ca re p r i e t e n u l şi p ro t e j a tu l lui a \ e a toa tă vina.

„Este în a r t a c o n t i m p o r a n ă un nume. d e j a glorios şi c a r e s igur va deven i d in ce în ce m a i m u l t : R i c h a r d W a g n e r . Gen iu l lui a fost p e n t r u mine o to r ţ ă ; am u rma t -o şi p r i e t en i a m e a p e n t r u Ri­c h a r d c o n s e r v ă mereu ' c a r ac t e ru l unei a r i s t r o c a t e pas iun i .

î n t r ' u n m o m e n t — de a t u n c i s u n t zece ani — a m visat p e n t r u W e i m a r o nouă pe r ioadă c o m p a r a b i l ă cu ace ia a lui Ca-ro l -Augus t (ducele de la W e i m e r mur i se şi locul i-1 luase fiul s ă u A l e x a n d r u ) ) şi p e n t r u ca re W a g n e r cu mine , a r fi fost să fim corifeii, ca a l t ă d a t ă Schi ler şi Goethe . M e s c h i n e r i a — ca să n u s p u n josnic ia unor a n u m i t e c i r c u m s t a n ţ e îo-cale, tot felul de gelozii şi i n e p ţ i a celor d in a fara ţ ta şi celor d e aici, au împie ­deca t r e a l i z a r e a aces tu i v is a că ru i onoa­re a r fi r even i t Monse iqne t t ru lu i , Mare le Duce ac tua l .

Rog pe Ca ro l i na să î n t r e ţ i n ă cu Wag­n e r şi d u p ă m o a r t e a m e a a<releaş re la -ţiuni a fec tuoase , pe ca re l e - am în t r e ţ i ­nu t p â n ă a c u m , căci poa te m u l t ă v r e m e încă, ea v a fi s i n g u r a ca r e să î n ţ e l e a g ă acea îna l t ă impu l s iune a ş a d e h o t ă r â t a d a t ă d e W a g n e r a r t e i , şi d iv inu l lui sen­t iment p e n t r u d ragos te şi poezie .

„Nu u i tă nici p r i m a lui d r agos t e con­tesa de Sa in t -Cr icq , şi scr ie :

„...Mai rog pe C a r o l i n a să t r i m i t ă d in p a r t e a m e a d -ne i C a r o l i n e d ' A r t i g a u x , nă scu t ă d e Sa in t -Cr icq (la P a d u a ) u n u l d i n t r e t a l i smane l e mele m o n t a t e în ine l" .

Apoi : „Doresc să fiu î n h u m a t în mod s implu , fără nici o p o m p ă şi dacă e po-s 'bil , în t impu l nopţ i i " .

De la W e i m a r , Lisz t îşi începe m a ­nea lui o p e r ă : ofes iva u n e i nou i es te t ic i muz ica le şi p u n e p r i m a p i a t r ă a Wagne r i an i smulu i , căci la W e i m a r se mon t ează p r ima o p e r ă a lu i W a g n e r . E u r o p a muz ica lă m o d e r n ă se n a ş t e d in idea lu r i l e şi p r i e t e n i a c e l e b r ă ca r e i-a lega t m a i m u l t de u n sfer t de secol, pe aces te d o u ă genii : Liszt şi W a g n e r —. P r i n ei W e i m a r u l dev ine cen t ru l eso te -ric al mu / i ce i în G e r m a n i a secolu lu i al 19-lea.

I n zilele n o a s t r e W a g n e r a s f â r ş i t p r i n a su foca complec t p e p r i e t e n u l i u i , cu toa t e că, şi el ca şi taţi m u z i c a n ţ i i de a t u n c i , dair m a i a les e l a g u s t a t c u m a i m u l t e n t u z i a s m d e c â t o r i c ine , m u z i c a lui Liszt . Şi Lisz t c o n t e a z ă a s t ăz i a ş a de

pu tu i îii muz ica luode rua ! Aşa d? pil­ii n î n c â t d i n t r ' o t r a d i ţ i e de ignorare), nu so p r o p u n a c u m d e c â t b u c ă ţ i t e ce le mai p u ţ m piure, b u c ă ţ i l e l u i d e jongleur, ace le l u c r u r i c a r i pe eil, îl a m u z a u doar ca o a c r o b a ţ i e şi u n d i v e r t i s m e n t . De ab i a d a c ă pe ici iş colo se «răseşte o so­c ie ta te muzica lă , sau u n şef do orches­t r ă , c a r e m c ă u t a r e de raru.tăţi , reînvie v r e - u n f r a g m e n t •din m a r i l e lui compo­ziţ i i .

D a r e a p r o a p e f ă ră e x e m p l u ca un m u z i c a n t s ă a i b ă cuirajul s ă propună azi, s u b s t i t u i r e a po t -poun i lo r ce lo r mal s labe arie lui W a g n e r , p i im t r ' o operă in­t e g r a l ă a m a e s t r u l u i de l a W e i m a r . Di. vei si ta tea , fan tez ia , b o g ă ţ i a l u i de eseist, c u r a j u l s ă u i n s t r u m e n t a l , senzibiiitatea sa c e r c e t ă t o a r e , a u . r ămas c o m p l e t necu­n o s c u t e p u b l . e u l u i , p e n t r u c a r e el s'a dut în v â n t pe a t u n c i ca să-1 p o a t ă câş­tiga u n e i cauze , c a r e n u eira a sa, ci s lui W a g n e r .

Ca m u l t e d i n t r e gen i i l e c l a r e , lisat e r a m u n c i t de o s e c r e t ă a t r a c ţ i e pentru u m b r ă şi obscur . L u c r ă r i l e sa le sufăr poa te clin c a u z a a s t a , d a r î n ele obscurul e. m a i m u l t do n a t u r ă i n t e l ec tua l ă de cât a r m o n i c ă . R e f o r m a d r a m a t i c ă între­p r i n s ă de W a g n e r cu a j u t o r u l l u i Liszt, a a v u t a t â t a r ă s u n e t î n c â t aceea a lui Liszt-, n u m a i i n t e r i o a r ă şi p u r ereaAcm de f a r m é a t r e c u t n e o b s e r v a t ă . Sunt

t o t u ş c â ţ i v a compoz i t o r i t i n e r i cari 11 în ţ e l eg , îi e x p l o a r e a z ă p a r Et ur i le de u n d e p u i z e a z ă idei t e m a t i c e ş i instiru-m e n t a o .

N u m a i p r in m u z i c a lor . a aces tor mă­r u n ţ i p l iv i to r i , p u b l i c u l seco lu iu i nostru m a i a j u n g e d in c â n d î n c â n d , şi în a-p r o p i e r e m ă r g i n i t ă , cu Lisz t . Va veni poa te , cu toa t e a s t e a , o v r e m e când a-m a t o r i de m u z i c ă v o r î n ţ e l ege oă ală­tu r i de W a g n e r îşi a r e şi el în muzica modernă. , u n loc, d a c ă n u c h i a r la pu­p i t r u , m ă c a r în o r c h e s t r ă , u n l oc im­p o r t a n t , c a p e l m a i s t o r u l d e l a Weinar.

C â n d , astăzi; d - n a W a g n e r e rugată, «ă p o v e s t e a s c ă ceva d e s p r e a i să i ea in­v a r i a b i l îi u i t ă în c u r s u l povesitirei si încet , înce t , a j u n g e s ă v o r b e a s c ă numai de sp re Liszt , aces t f r u m o s adolesceärt l e g e n d a r l a d o u ăzec i de an i , oa re întor­cea f ă ră să v r e a c a p u l t u t u r o r ierneltor an E u r o p a , câ ş t i ga câ t e o a v e r e de file-carre c o n c e r t şi c a r e l a m o a r t e a lui a l ă s a t d r e p t or ice b o g ă ţ i e , ş e a p t e batistei

C ă t r e sfârş i tu l v ie ţe i , cu toa te că pri­meş t e încă şi scr ie zeci, d e scisor i femei­lor din toa te co l ţu r i l e E u r o p e i , Liszt h o t ă r ă ş t e în î n t r e a g a lu i simplicitate suf le tească să i n t r e în s â n u l bisericii. P e n t r u a s t a se s f ă tue ş t e cu Cardinalul d e H o h e n l o h e şi la s fâ r ş i tu l lui 1865 i n t r ă în o r d i n e l e m i n o r e şi devine Fra Bea to .

Moare la B a y r e u t h , u n o ră şe l din Ger­mania , în z iua de 31 I u l ' e 1886.

T I P , Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. B R E Z O I A N U Nr, 1 1