ST. NICOLAESCU

801[111101

AIM REM THECE ESTE *1 CE AR TREBU1 SA FIE

CERCETAR1 SI DISCUTH ISTORICO ARHEOLOGICE

BUCURE$T11933

-

ST.NICOLAESCU

11011111101

(01151111111 110/11111[111[1011 MORE

CE ESTE SI CE AR TREBUI SA FIE

CERCETAR1 SI DISCUTII 1STORICO-ARHEOLOGICE

BUCLI RE$T11933

BULET1NUL COMISIUNI1MONUMENTELOR . 1STORICE

CE ESTE SI CE AR TREBUI SA FIE.

Tot observand starea din ce in ce mai lamentabila in careapare dupa razboiu Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice,am stat mult pe ganduri, daca trebue sa scriu i sa atrag aten-tiunea publicului cititor i btnevoitor asupra acestui fapt sau nu?

O fac astazi pentru respectul stiintei i adevarului.Am inaintea mea, fascicola 70, anul XXIV, pe Octombrie-

Decembrie 1931, aparuta in realitate pe Februarie 1933, contraruzantelor, cu data falsa de mai sus 1931". Ministerul Instruc-tiunii Publice st al Cultelor. Ministru : N. Iorga."

Pe cat slim acest fapt nu e permis si se pedepseste asprude lege, ca un fals in acte publice.

Se stie: Ministru al Instructiunii Publice nu mai e d-1 N.Iorga i nici fascicola 70 n'a aparut in 1931, ci, scum, in Feb-ruarie 1933.

Din punct de vedere stiintific iaräsi este de notat faptul caun cercetator de buna credinta, care ar fi studiat si publicatstudii in acest interval de limp (Octombrie-Decembrie 1931Februarie 1933) in legatura cu cuprinsul acestei fascicole, pecare blneinteles n'a putut s'o foloseasca, va fi expus crittcilor,ca a trecut cu vederea acest buletin, nestiind cum stau lucrurilein realitate in ce priveste aparitia lui,, adevarul fiind denaturat.

Trebuia pusa data exacta a aparittei, cad, precum zicecronicarul Gr. Ureche : ,,Nimeni nu s'a ruinat,spuneind adevärul"

Vazand aceasta sfidare a adevarului, neingaduita niel inpamflete, tinand searna de marile greselt, foarte suparatoare, inredarea, citirea si traducerea textelor de documente, a inscrip-tiilor slovenesti, grecesti i romanesti, am gasit ca este preamare batjocura cu aparitia buletinului in felul acesta sub uspi-elite Ministerului Instructiunii Publice si ai Cultelor , n facede ocara in tara si strainatate, ca pretinsi oameni de sin*.

4

Se publica in acest buletin, f5I.6 de nici un discernämant,fära de nici un control, tot felul de pretinse noutclli, de mult in-vechile aruncandu-se praf in ochii publicului indelung rabdator.

$i cel ce savarseste aceastä fapta urata este d-1 VirgiliuDragniceanu, care a binemeritat sa fie ales Secretar-Director alOnor. Comisiuni a Monumentelor Istorice si membru corespondental Academiei Romane.

D-sa este factotum la Comista Monumentelor /storice, pretin--Land cà are un strasnic monopol pe stiinta. Dar stiinta nu posedasi nici intelepciunea dorita, ca, acolo unde nu se pricepe,intrebe pe altii.

Are specialitatea de a desgropa mortii din biserici, altil i-arzice un profanator de morminte ; de a trambita noui si maddescoperiri arheologice fäcute si publicate de altii cu mutt maiinainte. D-sa ignora totul. Dacä cineva ii atrage atentiunea estenumai decal atacat cu esiri lipsite de urbanitate. Astfel a fäcut,mai deunazi, cu d-1 Hagi Moscu pentru ea d-sa a avut parereacea buna asupra osemintelor Brancovenesti. D-1 V. D. are iscu-sinta in a-si bate joc de Onorata Comisiune a Monumentelorlstorice prin siudfia falsä in care il incadreaza pe unii dintremembrii ei marcanti. In deosebi nu-1 slabeste cu dragostea ped-1 Presedinte al ei N. lorga pe care II induce in eroare, pu-nand sa semneze inscriptii grecesti in loe de inscriptii romanesti5i ca farsa sa fie si mai vadita si mai bine controlata, da sifacsimilul fotografic al acestor inscriptii. Pentru convingere cer-cetali, va rog Buletinul Comisiunii Monumentelor lstorice, anulXXIV. Fase, 67, lanuarieMartie", pag. 46. Acolo yeti citiexemplul tiple, repel& de mai multe ori : »Piatra cu inscripliegreceasca din biserica Piva Petrei". Adevarul e, ca aceastainscriptie nu e greceasca ci curat romaneasca, scrisa cu hierecirilice si se citeste asile!: liE us Hristos Nica. In anul 7196 (1688)luna Martie 10 zile. Aceasta sifinta peatra au facut-o jupan Arion,sin Enole".

Mai departe d-1 Virgil Dräghiceanu, lucrand cu veghiata-ipornire de ponegrire a sefului d-sale, in cursul acestui an 1933,a alarmat presa, luand in desert numele d-lui N. lorga. D-sa 11pune din nou intr'o lumina si mai urata de data aceasta, spunandca d-1 profesor N. Iorga a descoperit in 1922 prin citirea uneiinscriptii de pe o candela in biserica sfanlul Gheorghe Nou dinBucuresti, mormantul lui Constantin Voda Brancoveanu, despre carenimeni pana la dansul nu stiuse nimic. Astfel in ziarul Dimi-neala" din 12 Decembrie 1932, se povesteste: In definitiv,nimeni n'ar fi stiut-o niel pana astazi daca pe la sfarsitul lui1922, d. N. Iorga, cercetand biserica si mormintele din sfantullacas, n'ar fi descoperit, in stanga altarului, aproape de stranaregalä, deasupra unui mormant despre care nu se stiuse de catdoar ea e al unui boer necunoscut o candela* mare de argint".

»Candela a fost pentru eateva momente coboatta dela lo-cul ei, si cereetatä in amänunt. Uimire : aproape ascunsa sub

5

bordura, o inscriptie discreta in hiere cirilice. D. N. Jorge adescifrat repede inscriptia. Era a doamnei Maria, solia lui Bran-coveanu, si glasuia". (Se reproduce inscriptia stiuth).

D-1 V. Draghiceanu desävärseste apoi prin sapaturi mareadescoperire arheologica la sfarsitul anului 1932, anuntand-o cumult brio in presa colidiana.

Nu stiu ce sa credem. A vrut sa prosteasca lumea, saupasamite a uitat cà aceeasi mare descoperire arheologica oMeuse d-sa in vara anului 1914, dupä ce-i ar5tase si-i citiseinscriptia mai sus citata depe candela, fostul cantaret al bi-sericii d-1 Ion Ungureanu.

D. V. D. a publicat aceast5 importanta descoperire in Bu-letinul Comisiunii Monumentelor Istorice pe 1914, (land in facsi-mile fotografice candela, inscriptia de pe ea si lespedea de pepe mormantul lui Constantin Brancoveanu, cu mare lux.

Aceasta isprava destul de neat& usor controlabila, vorbestede la sine si lasam s'o judece si so catigoriseasca altii.

In ziarul Dimineala" de Joi 5 Decembrie 1932, fostui dascald-1 I. Ungureanu, vazandu-se lezat in drepturile sale de desco-peritor, protesteaza in potriva d-lui V. Draghiceanu si aduce do-vezi zdrobitoare cum, ca d-sa este adevaratul descoperitor.

In ziarul Universal" Nr. 354 de S'ambata 24 Decembrie1932, am dat noui contributii si làmuriri cu privire la osemintelelui Constantin Brancoveanu, aratând ca se stia de malt despreexistenta mormantului lui Constantin Brancoveanu in bisericaSfantul Oheorghe Nou din Bucuresti, din iucrarea lui ConstantinSt. Bilciurescu: Monasiirile si bisericile din Romdnia, aparutain 1890 (vezi pag. 144) i chiar cu mutt mai inainte din cuvan-tarea rosin de episcopal Ilarion al Argesului la inmormantareamarelui ban Origore Brancoveanul, in 30 Aprilie 1832, relevatäla radio de d-1. G. T. Kirileanu, si din manuscrisul 2409 delaAcademia Romana, daruit de Episcopal Ohenadie EnaceanulIn 1880.

La aceste 15muriri d-1 V. Draghiceanu, drept multumire, inziarul Universul" Nr. 357 de Jot 29 Decembrie 1932, ma tra-teaza Cu insulte grosolane.

Neavand stiinta trebuitoare, patimas färä de seaman pre-cum cu tofu il lim din inaltimile sale turri eburneaarunc5 ca un Jupiter tonans cu plesnitorile sale, in top cei cari,se pare ca-i stau in cale.

S'a Meat cu dela sine putere stapan deplin pe monumen-tele istorice, le considera ca o proprietate a d-sale incontesta-bila. Sa nu te imping5 cumva pacatul sa patrunzi in ele sä aflivre-o lumina, cad ti-ai gäsit beleaua. D-1 Sever Bocu, vrând säia unele fotografii de sfinti din Biserica Domneascd delaC.urfeade Arges, a fost oprit s'o faca. Tot astfef a pätit-o si distinsulnostru Arheolog d-1 profesor O. Tafrali, caruia i-a fost inchisasfanta biseric5. In anul trecut subsemnatul vrand sä fotografiez

6

inscriptia slava de deasupra usei dela intrare din mai sus nu-mita blserica, am fost oprit de catre custodele bisericii, cerarr-du-mi-se sa aduc ordin pentru aceasta dela d-1 Secretar-DirectorV. Dräghiceanu. Tot din ordinul d-sale am fost oprit mai tarziu

fotografiez niste inscriptii de la Muzeul arheologic bisericesc,cu toala permisiunea data' verbal de d-1. director L Andriesescu.si atunci se pune intrebarea cine e mal mare acolo ? Mi s'acerut mie, fost functionar al Muzeului National de Antichttäti,care am adus servicii reale acestei institutii pe timpul raposa-tului profesor Or. Tocilescu, sä fac cerere timbrata $i sa aratinteinsa scopul pentru care vreau sä le fotografiez.

Fireste am fost viu afectat de aceste necuvinte, de acestedificultati nejustificate, ce mi s'au adus si drept aceea le po-vest c aci spre liinja i altor cercetätori, ca sa nu fie expusila a .eleasi nepläceri.

Am calatorit mult in cercetari stiintifice si in multe täristräine si pretutindeni mi s'a &Mat multa bunevointii, punandu-mi-se cu placere la dispozifie tot ce am certif. Chiar la veciniinostri de peste Dunäre, la Sarbi, Oreci i Bulgari, am avut bunäprimire si nictieri nu mi s'a cerut sä fac, desi eram strein pentruel, petitii timbrate.

Mi s'au dat cu placere multe art' rare $i fotografii ire-prosabile dupä monumente si inscriptii in mod absolut gratuit.

Onorata Comisiune a Monumentelor Istorice are cuvantulSe stie i merita sä fie din nou relevat a in organul sau

oficial de publicitate, reapar in mod gresit, tot felul de inscrip-tiuni, fàrà niel o lamurire, del aceste inscriptiuni au fost citite,traduse $i publicale foarte bine, de aire euh i ca mullmal inainte. De pilda : in fascicola 69 pe 1931, ca sa vorbim nu-mai de numerile cele mai recente, d. V. D. da gresit, fara tra-ducere, inscriptia sloveneascä dula biserica din Hieresti, publicataCu mull mai inainte si foarte bine de raposatul general P. V.Nästurel in facsimil folografic, copie si traducere, in revista,,A1bIna' i in »Revista pentru istorie, arheologie si filologie".

In fascicola 70 a buletinului de acum, cu data falsä de1931, care abia a apärut in Februarie 1933 d-1 Virgiliu De&ghiceanu, publica' inscriptiile slovene$ti de pe mormintele aflatein biserica Doamnei Neaga dela Buda, Lapos i Tisau-Buzauade niste autatori de comori, cum si cele de pe inelele gäsiteacolo, prost fotografiate, fau chite, gresit traduse, Para sa tinaseamä cà ele fusesera bine publicate dé subsemnatul cu mult maiInainte in ziarul Llniversul" Nr. 52 din 23 Februarie 1932.

D-1 I. C. Filittl in Adev6rul" Nr. 15078 din 28 Februarie 1933sub fitful : Discufiuni lstorice. Doamna Neaga, pune la punct,chestiunea, arattind adevärul i greselile mari ce le savarsested-1 V. Draghiceanu.

Pentru acest fapt, d-1 I. C. Filitti a fost improscat, in lipsäde argumente, Cu aprecien i necuviincioase.

7

Inscripiiile de mai sus au fost publicate si de d-1 profesorN. lorga in Analele Academiei Romdne, cu multe greseli de ci-tire si traducere. D-1 N. lorga are insä scuza, cä nu cunoaste lim-bile slave.

Pe mine d-1 Virgiliu Dräghiceanu putea sá má treacä cuvedere a, dar in nici un caz nu-i era permis sä-1 nesocoteasca ped-1 profesor N. lorga, seful d-sale, Presedintele Comisiunii Mo-numentelor Istorice.

Ar trebui sä se stie ch. Buletinul Comisiunii MonumentelorIstorice, este un organ oficial al unei inalte institulluni stiinjif icesi culturale din jard, iar nu un pamflet ordinar.

In aceastä privinjä mi-am permis sä atrag atenfiunea celorin drept.

Nu-i ingaduit nici ciracului d-lui Virgiliu Dräghiceanu, unoarecare V. Brätulescu, care e si mai agramat ca d-sa, sä-sibard joc de aceastä inaltä institutie si de organul sä'u de publi-citate, publictind anapoda i cu totul gresit lucruri stiute, cu in-calificabila sfidare a crudului adevär.

In fascicola 67 (anul XXIV, lanuarie-Martie 1931. p. 11-19)d-sa crede di a aflat o ctitorie necunoscutä a lui Radu VodäPaisie. Este vorba de mrinastirea Valea din Muscel. Necunoscutàce e dreptul doar de d-sa, dar prea binecunoscutä de marelepublic prin Mamie Diclionar geografic al ROmdnier, p. 703. pecare mai sus numitul li ignorfi cu totul.

Cliseele fotografice de pe pietrele de mormant lasä foartemult de dorit, inscriptiunile sunt prost citite si gresit traduse.Neat de banii scumpi ce s'au cheltuit cu aceastä lucrare !!!

In acelas numitir (fase. 67, p. 34) d. V. Bratulescu furiospe mine fiindeä s'a intamplat de-am citit inaintea d-sale o in-scriplie romäneascri cu hiere cirilice de pe mormäntul lui loanOligorascu Ohica Voevod din Biserica Mihai Vodä din Capitalli,räspunzänd astfel invitajiei serse a preotului paroh PäsculescuOrlea, inscripfie pe care d-sa n'a putut-o citi ; de necaz se nä-pusteste asuprä-mi din chiar senin, acoperindu-mii cu insulte sigrosolänii obtsnuite i cari ii sunt proprii.

Curioasä mentalitate mai au acesti doi domni dela OnorataComisiune a Monumentelor Istorice, dar si mai curios este mo-nopolul pe care 1-au pus d-lor pe stiinja istorica I

Oare dela cine or fi ciipritat d-lor acest monopol ? Cu cedrept si cu dela cine putere ?

Slim ca odinioarà pe monumente, mai ales pe sfintelenristiri ca intinse proprietäji si mart venituri, aveau monopol ex-clusiv cdlugärii fanariott ; nu cumva cei dela Onorata Comisiunea Monumentelor Istorice sunt descendenji de al lor si au primitaceste monumente ca mostenire ? A tunci ce ispravä a facutAlexandru loan Cuza Vodä ?

8

D. VICTOR BR ATULES CUA paratorul Buletinului Comisiunii Monumentelor istorice

§i calomniatorul meu.

Ludnd cuno§tiintä, vdzand §i citind cele mai susardtate de noi in ziarul Epoca No. 1241 din 12 Martie1933, d. Victor BrAtulescu, functionar la Comisia Monu-mentelor Istorice, s'a erijat deodard in paladin al virtu-tilor §i apdrator al §tiintei! ?... E§ind pe campul de luptd§i vrAnd sä rupd o lance pentru Buletinul oficial alComisiunii!?, d-sa, bucurdndu-se de o largd §i neprecu-petitä ospitalitate in coloanele ziarului Neamul Romanesc,a inseilat un lung §i plictisitor pamflet in nurnärul aces-tui ziar dela 19 Martie 1933, scriindu-i titlul cu literemari de afi§ : Monumentele Istorice si d. Stoica Ni-colaescu.

Un sac plin cu minciuni, un näprasnic vifor de injurii, in-sinudri câte vreti, un puhoi de calomnii, le-a revärsat asu-prd-mi, gAndind sd md striveascd cu o u§urintd, care dddovadd de multd incon§tientd §i de perfectd rea credintd.

Inteo prozd detestabild §i incoherentä, toatd aceastäsordidä logomahie a fost trasd §i scoasd in bro§urd, afi-§atd la chio§cari, impArtitd cu toatd largheta la toaterdspdntiile, distribuità la institutii, pe sträzi §i in cafeneleca vechile capo d'opere ale celebrului :

«Nicu Me(Cdlare pe mageiret».

Pentru respectul cititorilor no§tri nu putem repro-duce acest sordid pamflet pe aceastd nevinovaLd §i ima-culatd hartie albd.

Pentru Iiimurirea opiniei publice voiu räspunde, in cele ceurmeazii, numai afirmatiilor siiinlifice pe cari d-sa le aduce indiscutie ca raspuns la articolul meu, publicat in Epoca No. 1241din 12 Martie 1933.

In ce priveste parlea calomnioasa de care pamfletul d-luiVictor Bratulescu e plin pan6 la saturatie, räspunsul meu va faceobiectul procesului pe care il V3ill intenta in justitiel), unde d.Victor Br6tulescu si tovar5sul d-sale d. Virgiliu Dr5ghiceanu vorfi obligati sit' dea socotealli.

1) Pe ziva de 8 Aprilie 1933, 1-am dat in judecatA pe d-I Victor BrA-tulescu. Vezi dosarul No. 2515/1933 la Trib. Ilfov. Sectia IV-a C. C. Proce-sul a fost sorocit pe ziva de 18 Octomvrie a. c.

9

In ariicolul meu din Epoca, mai sus citat, persoanele careI-au citit, au observat, färä îndoialá, cä eu n'am fdcut chestiepersonalä din criticile pe cari le-am adus Buletinului ComistuniiMonumentelor Istorice, ci numai interesul stiintific $1 metoda aufost temeiul articolului mai sus citat.

Arätând stared lamentabilä in care apare dupä rdzboiuBuletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, am spus numai ade-vdrul. El se poate usor controla, cereeténd si comparand nume-rile apärute inainte de rdzboiu cu cele apdrute dupd rdzboiu. Cee drept pe atunci nu se introdusese moda d-lor caarhicunoscute" sil nu se citeze (?)

D. Victor Brätulescu, neavAnd chemarea, s'a erijat inapdrdtor al acestui buletin, färä a räspunde acuzatiunilor docu-mentate, ocoleste adevdrul i impodobeste räspunsul d-sale cutot felul de munciuni $i calomnii la adresa mea.

Cu minciuni si calomnii, nu se serveste sill* si nu seapard adevärul, iar insolentele nu tin loc de ergument.

Apoi d. V. Brätulescu, inainte de a-si märturisi originad-sale $i a tovardsului d-sale V. Dräghiceanu, carele a binevoitsd lipseascä dela implinirea datoriei pe front, cautä acum im-preund, sà stabileascä pe cuvént viclean origina altora, ca si cumaceasta ar fi in discufiune. Rdspund : originea mea e doveditd cuacte publice $i mai ales cu fapte patriotice, sdvdr$ite pe Campulde onoare, ca ofiter de rezervd $i distinse cu inalte decorafiunide rdzboiu romdne i straine.

Dar bate acestea n'au nicio legäturd cu chestiunea in sinesi cu Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice.

Buletinul Comisiunii Monumentelur Istorice asa cum apareastdzi, repet, ne face de rés in jard $i strdinatate. E plin de gre-sell supärdloare $i pot sd dovedesc faptul acesta, precum amdovedit in articolul citat, cu dovezi documentare, aproape paginäca paginé. El nu se poate bucura de o adeväratä valoare

fiind degradat de cei ce falsified datele $i nu citeazdarhicunoscute. Execufia lui tehnicd lasä $i ea mult de

dorit, cad se reproduc in mod neglijent fotografii cu ins-cripfii prost Mettle, $terse $i necitefe.

That is the question", aceastd-i chestiunea, cum ziceHamlet.

N'am incercat $i nu incerc niel o intrigä intre d. profesorN. Iorga, presedintele Comisiunii Monumentelor Istorice si d.V. Draghiceanu, secretarul Comisiunii": ci, am crezut de a meadatorie, sä atrag atenliunea ca, numele marelui invdjat d. N.Iorga sd nu mai fie pus intr'o falsd lumina de minusculul d.Virgiliu Drdghiceanu. Cred cä n'am pdcdtuit.

D. V. Brdtulescu imi face cinstea de a ma prezenta pub-licului ca $tiutor al limbii bulgare inch' de cAnd eram prune.Iatd un lucru pe care eu if aflu abia acum spre bdtrdnete $i-ifoarte multumese. Adaog insa cd nu din pruncie, ci, din invälä-

10

turä cunosc i toate celelalle limbi slave si regret cä nu $tiusi limba tigäneasa ca she pot räspunde pe ligäneste in limbajulobisnuit al d-sale si al sillasului din care face parte, Mi-arface pläcere I Dacä cumva d-sa 5i d. V. Dräghiceanu suntgelosi pentru 5tiinta aceastor limbi, ii rog, sä nu mä mai insulte,si-i poftesc sa le 'Inv* si d-lor mäcar la batranete, cäcicunostiinta lor le va fi de mare folos si nu vor mai face grese-lile neertate ce le siivärsesc cu citirea inscriptiilor slovenesti.Ba, it poftesc sä invete i limba greacä, pentrucä tot asa defolositoare le va fi si aceastä ltmbä. Cunoscänd-o, d-nii de maisus, ne-ar descifra si cele cilleva name grecesti" pe cari le-auobservat d-lor pe piatra cu inscriptie româneascä dela PivaPetrel, rämase nedescifrate 1!

Afirmarea d-lui Victor Bratulescu cä ream rilspuns la ata-curile din ziarele, ce le citeazä : Neamul Romdnesc" No. 22din 31 lanuarie 1923, si Lupta" No. 482 din 24 Iulie nu esteadeväratiä, cäci, chiar prin aceste organe, s'a raspuns la timpimpotriva injuriilor i calomniilor debitate de d. Virgiliu Drä-ghiceanu.

In afar rs. de acestea, pentru opinia publicd, am scos si obrosurä specialä cu titlul :

Discutii stiintifice : Adearul asupra imporlantelor desco-periri arheologice dela Curtea-de-Arges. Cu moto : Frumose omul, Doamne, and mm/ea e regind I".

Aceastä brosurà, d. V. Brätulescu, coada de topor (D. V.B., nu brosura) a d-lui V. Dräghiceanu, sä n'o ignoreze, ci, s'ocileasca ; va prinde bine.

Ocolind chestiunile in discutiune, necunoscand cazuriledin limba romilna, tinändu-se doar de ghidusii, d. V. B., nuobservä greselile de tipar si mä sileste sA invät limba românä.

N'am ce zice ! este adorabil acest adolescent. ll rog insäsä fie bun si sä mA scuteascil de a-I urma pe acest ieren.

Da, afirrn, este corectä adresa, precum am scris : OnorataComisiune a Monumentelor Istorice, si tot astfel e si repetarea intext a cuväntului onor., scris prescurtat, citindu-se la locul cu-venit : Onorata Comisiune a Monumentelor Istorice. Cititi vA rogstilul epistolar.

La zetuire, vezi bine, sunetul a in loe sä fie despartit decoväntul comisiune s'a coles la un loc.

Acest lapsus calami I-a fäcut pe d. V. B. sä fie cinic sisä mä atace. Cei de bunä credintä vhd greseala.

Tot pentru lämurirea opiniei publice, ta afirmatia, inexactä,pe care d. Victor Bratulescu o face in articolul din NeamulRomdnesc" No. 62 din 19 Martie 1933, privind onestitatea mea

In legiitura cu publicarea lucrärii mele: Documenteslavo-romdne cu privire la relatiile Tânil Românesti si Moldoveicu Ardealul tn sec. XV si XVI. Bucuresti 1905, premiatä de A-cademia Românii in 1906, mai am de räspuns desi am raspuns

11

in mai sus citata lucrare : Discutii qtiintifice: Acleveirul asupraimportantelor descoperiri arheologice dela Curtea-de-Arges1923, urmdtoarele :

Aghiutä, cel ce nu vrea binele oamenilor, l-a inspirat ped. Virgiliu Dräghiceanu $i pe alti tovaräsi ai d-sale, de au nit's-cocit in imaginatia lor fecundd o legendä, o calomnie, cu carevor sd infrangd pärerea publicului cea bund fald de mine st po-negresc dupd moarte cu aceastä infamie memoria räposatuluiprofesor Ion Bogdan, care in lucrdrile sale ma citeazd la locde cinste, folosind cunostintele mele. Tot astfel procedeazd stfatil de memoria räposatului D. Onciul, fost Director Generalla Arhivele Statului, uncle am functionat i eu un sir de ani,fiind apreciat de marele rdposat, precum se dovedeste aceastadin rapoartele elogioase la adresa mea pe call le voiu repro-duce la timp.

Repet, au näscocit legenda ea: as fi fost trimis la Brasovde regretatul Ion Bogdan, pe cheltuiala acestuia, pentru a co-lationa niste còpii descoperite de Bogdan in Arhivele Braso-vului si ca mi-asi fi permis sd public aceste documente.

Ce temeiu si ce seriozitate se poate pune pe aceastä infamdcalomnie se ponte vedea din räspunsul meu dal la 1923 inbrosura: Adeueirul asupra importantelor descoperiri arheolugicedela Curtea-de-Arges, chard mai sus, si pe care o repet si aci.

Documentele in discutie, dela Brasov, au fost publicate demine in volumul Documente slavo-romeine privire la relatiileTeirii Românesti si Moldovei cu Ardealul in sec. XV si XVIBucuresti 1905.

Volumul acesta, depus la Academia Romând pentru pre-miere, a fost cdlduros sustinut acum 27 ani de membrii sectiuniiistorice, i Mili ales de B. P. Hasdeu, Grigore Tocilescu si Al.D. Xenopol.

E adevärat ch. Ion Bogdan a fost in contra premierii, dariaräsi e adevarat cd tot Ion Bogdan avea incredere in cunos-tiintele mele slavistice si in lucrdrile publicate de mine.

Ion Bogdan, care a murit dupd rdzboiul de intregire,citeazd in lucrdrile sale si niciodatä n'a pomenit nimic de ca-lomnia ce mi se aruncd dunä moartea sa. Si acum ei ponegrescmemoria si a rdposatului D. Onciul cu aceeas infamie, de careacesta nu e vinovat cu nimic.

laid ce am rdspuns in 1923 in mai sus citata brosurd :Ce-i drepiul, in mäsura cunostintelor mele de slavisticd,

am dat concursul meu fdposatului profesor de limbile slave,Ion Bogdan, atunci cdnd mi s'a cerut".

C'and nu gilsea explicalia cuvintelor slave, rare, din do-cumente, in dictionar, rdposatul profesor universitar o afta lamine. Vezi de pild5 Documente si regeste privitoare la rela-fide Teirii Romeinesti cu Brasovul si llagaría, (1902), p. 273,300, 327 si 328".

12

N'am fost platit pentru munca mea niciodata de Ion Bogdan".Resping cu toata indignarea ce-mi cuprinde sufletul invenlia

incalificabila, ea eu asi fi folosit unele copii de documentede ale raposatului profesor si-1 desfid pe d. Draghiceanu, sadovedeasca contrariul".

Cand am fost premiat de Academie, am fost premiat deintreg plenul Academiei Romane. Profesorul Ion Bogdan eraatunci vice-presedintele sediunii istorice la care pusesem carteapentru premiere. Daca faptul ar fi fost asa, precum II spunecalomniatorul (V. Draghiceanu), numai Ion Bogdan era in dreptsa-I marturiseasca. Era, fireste, un document peremptoriu i lu-crarea mea desigur ar fi cazut dela premiu".

D. Victor Bratulescu, scriind asa cum serie isi bate joc,nu face decal 85 minta si sa induca in eroare opinia publica'.D-sa si tovarasul d-sale nu cunosc

Felul elegant si plin de maestrie cum d. Victor Bratulescuincearca sa apere Buletinul Comisiunii Monumentelor Istoriceeste iar un model de incoherenfa si trivialitate.

Atitudinea sa in aparare seamana de minune cu un anumeziar, o reptila subterana, care nu cuteaza sa van' lumina soa-relui si care la un colt are tricolorul românesc, lar la celalaltcol( sterna Romaniei, pentru a dovedi cà cei antiregalisti suntpedepsiti de Dumnezeu, afirma: un lost ministru si prim-minisirual Tarii Romanesti a murit de Old, pentruca era antiregalist ;un alt fost ministru, a fost lovit de dambla in bae ; si, in fine,un alt fost ministru, tocmai cand vroia sa vorbeasca in Senatin contra regalitalii, iarasi torta divinä si-a aratat puterea, pentruun foarte scurt limp, insa, facandu-1 sa cada pe tribuna'.

Este de dorit si nadajduesc mult ea d. profesor N. lorga,presedintele Comisiunii Monumentelor Istorice, va lua masurilede rigoare si-i va pune la locul ion pe acesti fal§i reprezentantiai stiinlei, ce-i iau in desert numele d-sale si terfelesc organuloficial al Comisiunii.

Am convingerea ca si pamfletul publicat in Neamul Ro-mânesc de acum, a fost strecurat prin surprindere fara sti-rea d-sale.

D. N. lorga ii va cherna la realitate $1 le va ridica mono-polul pus pe still-4a, &and deplina libertate pentru cercetarituturor oamenilor priceputi si dornici de sill*" pentru *Uinta ;iubitori de lumina st adevar.

Cu inep(ii, insinuari, minciuni si calomnii, oamenii, cari lepractica se degradeaza ei insist, sill* nu profita si nici nupägubeste, decal ogorul cercelarilor stiintifice, tnieleneste.

D. Victor Bratulescu vrea sa stie si ce am facut eu catlimp am fundionat ca cercetator pentru documente si inscripjiila Ministerul Cultelor.

Raspund pentru opinia publica: am facut cu mult mai mull,atat cat am stat acolo, decal au facut d-lor, adica d. V. B. si

15

d. V. D. laolalta de cand sunt la Comisiunea Monumentelorlstorice, fara ca. eu sa fi avut pe Iiinga leaf& diurnele st toateinlesnirile din care d-lor se infrupta Cu prisosinta, i lasa mo-numentele sa se name, &and in buletin din cand in cand cateo inscriptie prost reprodusa, prost citita i prost tradusa sautranscrisa, precum am dovedit i sunt gata sä dovedesc oricand ; sa reproducä inscriptii ce au fost foarte bine publicatede altit, fall a cita, pe principiul nou i practic d-lor, ca lu-crarile arhicunoscute nu trebuesc sa fie citate, fiind o axiotner',un adevar cunoscut" ?

D-lor au o calitate ; ignora totul si se opun strasnic incalea celor ce 5tiu i vor sa marturiseasca adevarul. StiintaWatt, dar ei sunt Tabu.

Am publicat inscriptia dela biserica Mihai Von', citita demine, precum am aratat si arät, rugat fiind in scris la aceastade preotul paroh Pasculescu Orlea.

O inscriptie, ca si o carte sau un manuscris din once bib-lioteca, fiind un izvor istoric, este, si trebue sä fie, pus la dis-pozitia cercetatorilor. Institutia care posedä asemenea inscriplii(o biserica, o manastire sau un muzeu) are dreptul numai a luamasurile ca cet care intrebuinteaza inscriptiile, sa fie persoanecare prin activitatea lor stiintifica sit fi dat dovada cà sunt per-soane demne de incredere si ca li se pot pune la dispozitieaceste inscrintii.

Tot in ce priveste inscriptia dela Mihat Voda ea a fost publi-cata de mine (cliseu transcriere in ziarul Universul" No. 209de Marti 6 Octombrie 1931) cu un studiu amanuntit despre dom-nia lui Oligorascu Ohica Voevod si a imprejurarilor in care amurit nevarstnicul sau fiu loan.

D. Victor Bratulescu a publicat aceeasi inscriptie in Bule-tinul Comisiunii Monumentelor Istorice, anul XXIV. Fase. 67,Ianuar-Mart 1931, p. 43, cu un facsimil fotografic prost si necitet,punancl dedesubt o notita neadevaratä st necuviincioasa la adresamea.

Potrivit sistemului brevetat de domnii V. D. si V. B. de aantidata, data 1931", nu este cea adevarata, cad buletinul maisus dial a apärut tarziu, in 1932.

De cand am publicat eu inscriptia si pana la aparitia Bu-letinului Comistunii Monumentelor Istorice au trecut luni de zile.

D. Victor Bratulescu n'a putut descifra inscriptia. A cititpe piatra, Ilinca in loe de Maria si a indreptat si publicat in-scriptia dupa mine. Dovada intru aceasta, este insusi buletinulsi erata din acest buletin.

Piatra de mormant se afla in biserica si inscriptia o ponteciti ori si cine site sä citeascä. Nu e vinä vegheatä pentruaceasta.

Apoi d. Victor Bratulescu sa nu mistifice adevarul, cad euin Epoca" din 12 Martie 1933, n'am vorbit de intarzierea cu

14

care apare Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, ceeacese poate petrece, fireste, si in alte tad, ci de faptul nepermissi pedepstt de lege al falsificarii adevarului. E drept cà sunt sireviste straine care apar cu intarziere, dar ele nu falsifica ade-varul, ci pun data exacta a aparitiei ton $i-1 desfid pe d-nulV. Bratulescu, la oameni cinstiti, sa-mi dovedeasca contrariul.Caci, talk am dinaintea mea intamplator chiar Bulle/in deL'Institut archeologique bulgare", care il desminte intru apara-rea d-sale. Acest buletin, tomul VI, cuprinde in adevar materiape 1930-1931, dar da data exacta a aparitiei sale : Sofia, 1932.Tot astfel Byzantion", tome IV (1927-1928), dä data exacta aa aparitiei : Paris 1929.

In acelas ziar Epoca", mai sus citat, am scris i repetd. Victor Bratulescu, a aflat o ctitorie necunoscuta a lui RaduVoda Paisie, in care este vorba de manastirea Valea din Mus-cel. Necunoscuiä, ce e dreptul, doar de d-sa, dar prea binecunoscuta de marele public prin Alarele Dictionar Geografical Rome:inlet", p. 703, pe care mai sus numitul II ignora cu totul.Zic, II ignora cu totul, pentruca d-sa dà la inceput pretentiosultillu: Masn'dstirea Va/ea din judeful Muscel. O cititorie necu-noscutei a lui Rack Paisie" (vezi, Buletinul Comisiunii Monumen-telor Istorice, anul XXIV, fasc. 67, lanuarMart. 1931, p. 10-18).

La p. 14, nota 3, ascunzand adevarul, citeaza astfel: totcu numele Valea este insemnat ei si ta Diclionar Geoqrafic".

Ori iata adevarul din Dictionarul geografic mai sus citatfata de o ctitorie necunoscutei a lui Radu Paisie": Valea,fosta manastire, in judetul Muscel, pl. Raul-Doamnei, com. Titesti.catunul Dezrobiti, zidita de Ion Radu Voevod Paisie la 7042(1534) si zugravita la 7056 (1548) de Mircea Voevod (Calugarul)".

In mijlocul manastirei sunt 7 pisanii, din cari 4 cu literefoarte vechi, iar 3 sterse. Biserica este construita de zid masiv,avand doua turnuri".

Intrebilm serios pe d. Victor Bratulescu: este aceasta octitorte cunoscuta sau necunoscuta ?

D. Victor Bratulescu a publicat gresit si anapoda inscrip-tiile slovenesti dela Manastirea Valea in facsimile fotografice,prost facute, prost reproduse, precum se poate vedea de ori sicine va 1.'64 oi buletinul ; gresit citite si traduse.

5i, flindca doreste ca sa-i aratam si unde sunt greselilecomise, iata cá ne executarn cu placere si in aceasta privinta.

La p. 12 inscriptia zugravita in naos, care vorbeste de adoua zugravire a bisericii, desi in limba romana si-i usoara, afost gresit citita, astfel

.... Prea Inaltatul Domn lo. Alexandru Muruz V. v., fiindMitropolit a toata Ungrovlahia chiriu chir D (o) siteu, 1797".

lar citirea cea buna estePrea Inältatului Domn lo. Alexandru Constandin Muruz

Voevod, fiind Mitropolit a toata Ungrovlahia chiriu chir D (o)siteu 1796, Mai 29".

15

Cum' vedeti a omis numele Constandin $i a citit gre$itdata anului, nepomenind nimica de data lunei,

Inscriplia dela p. 13 e gre$it citità :Zugrävitu-s'au acest sfänt amvon de m (ä) na robului

D(um)nezeu Radul i Constandin, brat ego, sin Särban diacon (n)ot Dolg (o) poi, la leat 1797".

In loc de :74 Zugrävitu-s'au acest slant amvon de mäna robului lui

Dumnezeu Radul i Constantin, brat ego, sin Sat-ban, diacon zu-grav ot Dolg (o) pol, la leat 1796".

La p. 15, a citit $i a tradus gresit inscriplia sloveneaschastfel :

(A räposat robul lui Dumnezeu) lane vistieriul din TaraOreceascä, in Pogoniani, din satul Ostanila), in zilele binecinsti-torului $i de Hristos iubitorului nostru Domn lo. Matei Voevod".

Traducerea complectä $i exacta a textului slovenesc este :f A räposat robul lui Dumnezeu jupan) lane vistierul din

Tara Oreceasa, din Pogoniani din satul Ostanila, $i sa mula!la Domnul sdu, fn impcIreitia cereascel, unde cei drepti se o-dihnesc, ;--;i s'a scris in zilele binecinstitorului $i de Hristos iu-bitorului nostru Domn lo. Matei Voevod, in luna...".

Mai observ cà aceastä lespeda de mormänt, pe campuldela mijloc, poartä $i o inscriplie greceasa, pe care d. V. B.n'a putut-o citi $i o trece sub tacere. Ea grae$te : Aci zacerobul lui Dumnezeu räposatul lani vistier din Pogoniani

Inscrtplia sloveneasa 3, p. 16 este gresit cititä $1. prosttradusä de d-sa :

t A räposat robul lui Dumnezeu jupan Vlaicul logofát, inzilele blagocestivului Domn lo. Mihnea Voevod, la lea! 7220,luna Maiu 29. Ve$nica pomenire".

In notä dä anul dela facerea lumii 7220 $i in anii delaHristos 1712. Necunosand istoria, in mod firesc, nu $tie cine eMihnea Voevod $i and a domnit acesta. Drept aceea ne $i dädata de an absolut gresità, ridiculä.

D. I. C. Filitti, in lucrarea d-sale Biserici clitori (1932),p. 48, vorbind de mänästirea Valea (Muscel), arata documentata d. V. B. a gre$it in ce prive$te data de zidire a acestei mil-nästiri $i tot acolo d. I. C. Filitti dä $tiri nou5 cu privire laVlaicu logofätul, al lui Mihnea Vodli Turcul.

MI5 citirea $i traducerea acestei inscriplif dupä noi :st A räposat robul lui Dumnezeu jupan Vlaicul logofätul in

zilele binecinstitorului Domn Ion Mihnea Voevod, fn anul 7090,luna Mai 29, vesnica lui pomenire."

Se $tie de toll, afarà doar de d. Victor Brätulescu, a in1712 era domnitor Constantin Beancoveanu Basarab Voevod $inu Mihnea Vodä, cum cu tärie afirmä d. Bratulescu.

Mihnea Vodä de care vorbeste inscriplia de mai sus esteMihnea Vodil Turcul sau Turcitul. El a domnit intre : 1577-1583;

16

1585-1591. Daca d. Victor Bratulescu citea 5i folosea lucrdrilearhicunoscute, evident, nii. facea greselile pe cari le-a comis ;greseli nepermise nici arad elev de clasele primare, necum unuiprofesor secundar ; caci d-sa sa se stie, este profesor secun-dar si arhivar la Comisia Monumentelor Istorice.

litscriplia 4 p. 16, e prost citita si tradusa de d-sa :I A raposat roaba lui Dumenezeu jupanija Visa, in zilele

blagocestivului si de Hristos iubitorului Domn lo. Radul Voe-vod, in anul 7034 luna.... zile".

In loc de :I. A raposat roaba lui Dumnezeu jupanija Visa in zilele

binecinstitorului si de Hristos iubitorului nostru domn Io. RadulVoevod, in anul 7034, luna Noembrie a 3-a zi".

Inscripjia 5, pe aceasi pagina, d-sa o citeste si o traduceastfel :

f A raposat robul lui Dumnezeu Manahie MalQi (?). inzilele binecinstitorului si de Hristos iubitorului nostru domn lo.Radul Voevod, luna

15 zile, leat 7124 (1616)".

ln loc de :t A iaposat roaba lui Dumnezeu Monahia Maria, in zi-

tele binecinstitorulni si de Hristos iubitorului nostru domn lo.Radul Voevod, luna August 15 zile, in anul 7124 (1616)".

La p. 17 pe peretele de sud al pridvorului zice d-sastau zugraviji urmätorii slujitori ai bisericii manastirii Valea

cu inscriptille respective : Popa Stan, preot al milnastirii, $tefanmonah, Filea chielariu, mos Ionija rálariul (?)".

Adevarul cu privire la aceasta e ce! urmator : In registrude jos sunt 4 figuri, la mijloc crucea cu inscriplia lisus HristosMea. Figurile dela stanga spre dreapta: 1) Popa Stan, preotulsfintei manastiri; o figura de preot lanar, linand crucea in mana;2) Un calugar jinand cada inainte rezemat drept pe 'Amara,$tefan monah ; 3) 0 figura' cu gugiuman, linand mana stangaintinsa, iar in mana un urcior, in dreapta Une un inel metalicde care afama 5 chei: Filea Chielariul ; 4) Un taran bätran, cu&adula mare in cap, in mana dreapta un toiag, in stanga chelacea mare a porjii: Mosul lonica portarul, iar nu Ionija _rata-riul", cum descifreaza d. V. B.

Pe aceeasi pagina d-sa scrie: »In acelas rand, intriun altmedalion este zugravita pilda pelicanului care-si desface paute-cele pentru a-si hran1 puii. In faja pelicanului stau sumedeniede pub, iar in josul lor un sarpe; inteo margine un copac ; suso inscripjie: Acesta este de pustie".

Intrebam nedumerili : care de pustie, inscripjla sau pe-licanul ?

lata citirea noastra : mire doua dealuri cu arbori se aflapelicanul de pustie cu o muljime de pui la ciocul lui, stand peun mal, unde se afta mancare; jos de tot e un sarpe. Inscripjiaspune : Acesta este pelicanu de pustie".

17

D. Victor Bratulescu trece cu vederea peste medalionul 3.Noi atragem atentiunea asupra acestui medalion $i reproduceminscriptia ce-i va fi de mult folos d-lui Victor Bratulescu in ra-tacirea -i de acum.

lata ce cuprinde medalionul : O roata pe care se afla doibaieti ; roata se invarteste, sprijinindu-se mire doi stalpi. Insert).tia push', sunä

Aceasta lume ca o roata sa invarteste : unul se inalta, altulsa smereste".

Sa nadajduim ca si d. Victor Brätulescu, care e cu multmai tiinär ca mine, se va smeri si nu ma va mai injura pe ne-drept pentru stiinta ce-i dau, poväluindu-se de maxima latina:Ne, sutor, ultra crepidam".

Pe aceasi pagina, mai departe, d. V. Bratulescu nu poateciti de cat : Nebune . . . . sufletul tau". In loc de : Nebune,mdine voi sò iau sufletul (du". La p. 18 in al doilea meda-lion" d. V. B. citeste gresit : Vei faceri de bine ea nu intreceneresplätite, ca in furnica izbavirea porumbita din moarte" (sic).

In loc de :Ve:!, facerea de bine cd nu-i trece rdsplätirea, cd si

furnica izbdvi pre porumbifd din moarte".Avand la indemana Buletinul Comisiunii Monumentelor Is-

torice, mai sus citat, anul XXIV. fasc. 67 p. 46, am descifre!(WO clieuL fotografic, asa prost reprodus cum este, urmatoareainscriptie romaneasca cu Mere cirilice :

t lisus Hristos Nica. In anul 7196 (1688) luna Martie 10zile. Aceastä sfanta petra au facut-o jupan Arion, sin Enole".

In loc de multumire, ca am descifrat aceasta grea si enigma-tica inscriptie, data drept inscriptie greacift, d. Victor Brätulescu,aparatorul Buletinului, ca si aparatorul regalitatii, dupa ce maumple de insulte si calomnii, scrie :

Legenda era : Inscriptia cu nume greceti dela Piva Pe-trei. Pierzand textul, corectorul dela tipografie, a omis tran-scrierea inscriptiei $i a modificat legenda. Fiind trimis in ulti-mul moment, s'a strecurat asa ca sä aibe ce serie d. Nicolaescu".

Imam act cu placere de aceasta marturisire, probabil, sin-cera si-I credem chiar de blind credinta pe d. Victor Bratulescu,mai ales ca in ,pasajul acesta, desigur, din gresealä, ne zicedomnul Nicolaescu. Ne permitem insa a-1 intreba, dacä d. co-rector dela tipografie are dreptul, evident, dupa ritmul nou alvremii, sa omita transcrierea inscriptiei si sa modifice legenda ?*1 cum se face atunci ca la erata, unde face indreptärile, dupamine, la citirea inscriptiei dela Mihai Von', nu face $i indrep-tarea cuvenita la omiterea transcrierii inscriptiei grecesti si lamodificarea legendei ? Pentruca nu era citita de mine. Acoloera locul sa ne citeze descifrand si numele grecesti.

De altä parte, suntem datori a-i multumi d-lui Victor Bra-tulescu pentru lamurirea nouä ce ne-o aduce, vazand acum

18

rtumele Arion este de origina greceasca. Descifrand apoi si ce-lelalle nume grece,sti vom avea desigur intregul sir de numegrecesti de pe piatra buclucase dela Piva Petrei, pe care seponte citi si alifel decum scrie.

Apot II rugarn pe d. V. Bratulescu sa binevoiasca a rasfoidin nou Buletinul : va afla l alte pietre buclucase. Cad, de,asa e: cine cauta, afla si n'are nume ran. Nu e suparare.

M'am plans si deplang starea de lucruri in care 5tiintaarheologica a ajuns sä fie discutata in tare noastra, pentru ane face de ocarä in strainatate, de oameni ca domnii VirgiliuDraghiceanu î subalternul d-sale Victor Bratulesca, absolut ne-pregatiti i lipsiti complect de urbanitate in discutitle stiinttfice,precum se dovedesc din cele ce scriu dansii.

Obiectele istorice aflate in cuprinsul tarii, cari sunt pro-prietatea statului st pe care vor sä le vaza cetatenii, le ascundbine, le ferecä, sa nu vaza lumina zilei. Astfel este cazul cu o-biectele gasite in Biserica Domneasca din Curtea de Arges.Cine mai stie de ele si cine le-a mai väzut ?

D-Ior au pus stapanire pe monumentele istorice, le con-sidera drept proprietatea lor necontestata si terorizeaza lumen.Cercetatorilor seriosi, dornici de lumina', le inchid calea ; lornu li-i permis sa citeasca cum trebue, ci, sa citeasca, sa vadasi sa creadä ass cum au citit d-lor.

D-ion sunt Tabu.. a

In urma lamuridlor date pentru opinia publica, tanarul domnV. B., in loe ca sa ia aminte si sa se smereasca, vazand ca raua facut ce a fact'', cade inteo ratacire si mai mare. D-sa, avandlarg deschise coloanele ziarului Neamul Romeinesc, se ridicast mai d'arz de asta data', i neputand räspunde la chestiunilestiintific tratate, ese in drum, pune mainile in solduri, lasa vadracu läturi jos si isbucneste in ocäri ca o lelita suburbana. In tot ceproferä si scrie: minte de inghiata apele, insinutaza i inventeaza lalucran de-ti stà mintea in loe, repetand inteuna acelas cantec,aceleast injurii, insinuari si calomnii. Prin proza-i delestabila,care nu se ponte reproduce, publicata in coloanele ziarului NeamulRomanesc (No. 85 din 20 Aprilie, No. 86 din 21 Aprilie, siNo. 87 din 22 Aprilie 1933), d-sa si-a aratat intreaga $1 ciaráoglinda firei si a sufletului d-sale. Fapta savarsitä dezono-reaza malta institutie $i mai ales corpul profesoral din care faceparte. Totusi Neamul Romeinesc, §i a facut o deosebita cinstein a-i da larga ospitalitate si a-i publica pamfletul. Fiind de absolutarea credit*, d. V. B. observa in noi defectele sale si ne acuza, canoi am fi de rea credinta si lipsiti de urbanitate. Insa, oricinea citit si va citi cele demonstrate de noi va vedea de partencui stau stiinta si adevarul si de partea cui lipsa de bun&cuviinta si reaua credinta. Reproducand aceleasi calomnii,

imbogatindu-le cu noi invective, d. V. B. se plange publicului,

19

ca, in dauna d-sale si a tovaräsului d-sale drag V. D., ne-am fi imbo-gájil sOrac" cu dotiO cuvinte ale d-lor de mare pre( :ineptie si tabu", la cari tin foarte mult.

Primul zice d-sa e luat din articolul meu, al doileadintr'un articol al d-lui Dräghiceanu. SO nu fie mähniti ;consol6m, ne ferim de bunurile d-lor. Cuvtintul : ineptie"lOsärn in necontestatii $i deplinä stäpOnire a d-lui V. B.,dar, cu pOrere de räu, nu putem satisface pretentiunea to-varasului d-sale a d-lui V. D., cad cuvántul Tabu" nu e ald-sale, ci un cuvânt exotic, venit de peste märi si tárl. D-sase multumeascd cu celelalte 5trasuri ce-I impodobesc : ignoranta,insinuarea, ponegrirea, minciuna, calomnta etc, etc..., di Ii suntde ajuns.

D-I V. B. prin scrisul d-sale probeaza pänii la perfectie maximamarelui critic francez Buffon : le sty! c'est l'homme méme",stilul este omul insusi.

Dotat cu o fecundh imaginatie in rele, catä a ma zugravi, nea-vänd ce mai spune, in culorile cele mai bizare, dându-rnii : ad i lutede picior ca vestitul Achile din Iliad& sOltand si duduind pe schrileMinisterului Cultelor si mirtindu-i pe functionari si oamenii deserviciu ; ad t pe nasdrävanul din povesti, ce sare peste inOltimine mai väzute, de cart se uimesc pärfá si istetii dela Muzeulbisericesc, strigánd : Tiii asta e Ala!"

Spune si vrea sä fie crezut pe cuvânt : 016 prindn'a iesit din Peninsula Balcanica" 5i uita se vede povestea, cá: 5i celce a fost o singura data la moat's& tot stie mai mult dead cel cen'a esit din bárlogul lui, cum e cazul d-sale. Mä compara cucomitagii 5i ma arata ca om foarte periculos inaltelor institutiipe längO care m'as indesa pentru scopuri slavistice". $i totusi ire-bue sä stie ponegritorul cá attit in cursul fázboiului, pe arnpulde onoare, ca si dupä aceea, am avut dese insärcinOri de in-credere 5i inalte misiuni de impltnit In sträinatate la Pesta, Viena,Praga, Paris si Sofia, de cari m'am achitat cu deplin succes.Pentru lucrärile mete i activitatea mea in învàtàmânt vorbescdistinctiunile capätate si cele 25 de promotiuni de elevi alesi.Peste tot, in serviciu, incept:1nd cu Academia Romána, am con-stiinta datoriei implinite si mángtderea celor mai bune referinte.N'am fost dat afarà din niel un loc, nitrite. Se sbatede moarte si spumeazä, nestiind ce sa mai näscoceascO in po-triva mea, in credinta vklit5 : doar, doar o p5c511 pe cineva si m'odiscredita. D-sale totul ii e permis, fära teamä de pOcat $1 faräfricii de Dumnezeu. Onorata Directiune a ziarului Neamul Ro-mcInesc, se simte fericitä $1 se mándreste cu achlzitia unui atát deelegant 1On-dr si strälucit colaborator, cOruia ii dä tot concursul.

Chestiunea cu Ion Bogdan $1 D. Onciul, pe care o aducemereu inainte, este o grosolanO plasmuire a d-lui V. Draght-ceanu ; nu este nimic adevärat. Infama calomnie cu Ion Bogdand-1 V. Draghiceanu a publicat-o in pamfletul : Un delicvent",

20

anul 1923, p. 7. si n'a pomenit nimic despre arnestecul lui D. Onciul.Minciuna este deci evidenta, patenta. Raportul lui Ion Bogdan din1906, in potriva lucrarii mete pusa la premiu, s'a dovedit demembrii Academiei ca extrem de patimas si a fost aruncat lacos. Marele B. P. Hasdeu, parintele slavisticei, indignat de acelraport, a spus-o ritos in plenul inaltei institutii : »Este ocinste pentru Academia Romana, ca sa premieze lucrarea lui St.Nicolaescu", si lucrarea a fost premiata dupa multe discutii.Hipercritica facuta de Ion Bogdan a fost magistral combatutade Ortgore Tocilescu cu dovezi documentare, zdrobitoare, pe arataride texte fotografice, ea cele afirmate de Ion Bogdan, sunt neadevara-te, sau greseli de interpretare din necunoasterea a fond a limbi-lor slave. Se stie : lucrarile lui Ion Bogdan au cazut dela pre-miile Academiei Române, lar lucrarea mea a fost premiata deintreg plenul Academiei. Acest premiu este raspunsul cel malbun ce se poate da tuturor colportatorilor si mincinosilor.Insa d-1 V. B. poarta grije si nu utta nimic din tot ce i-ar puteaservi de arma, ca sa micsoreze valoarea lucrarilor mete. Drept recu-nostiinta si multumire, pentru ospitalitatea ce i s'a dat in coloaneleziarului Neamul Romeinesc, d-sa, aduce in discutie si numeled-lut profesor N. Iorga pentru o afirmatie, publicata in RevistaIstoricei" a. XIX, Nr. 1-3, p. 85, referitoare la studiul meu despre:storirea Mitropolitului Primat al Ungrovlahiei Harilon 1373- 1381.Raspundem, ca afirmatia d-lui Iorga nu este dreapta. D-1 N. Iorga rf acitit brosura, caci altfel nu se exprima asa cum s'a exprimat. Brosuraaduce multe, multe lucruri noua, precum va veden si marele nostrucarturar in raspunsul nostru amanuntit ce-1 vom da in alta parte.Nu slim insa ce vrea sa zica d-sa cu afirmatia : .Fi mai ales nici-un lucru de bun simf." Pretiosul act sinodal este reprodus in facsimilfotografic, precum observa insusi d-1 N. Iorga. D-sa greseste multspunand, ca : actul este scris de Hariton, dar n'are semn6tura lui.Actul nu e scris de Hariton, ci de gramatic i numai semnaturaIn greceste, push' dupa apostila slava, este a inaltului ierarh. Avênd di-natnte fotografia actului, faptul este usor de controlat. D-1 N. lorgase leagä de indiction si, mirabile dictu, dovedeste prin aceasta canu stie socott indictionul, dandu-ne o datare falsa a pretiosulutact prin indictionul 3 aratat de d-sa, care da anul 1380, sfarsitulpastorirei lui Hariton, lar nu al urcarii sale la scaun.

Lisa d. V. B., care nu pricepe ce este onestitatea, ii da inaintecu injuriile $1 minciunile, reproducand lucruri de mult invechitesi aruncate la gunoiu. Sa ja aminte : cavalerii lupta cu arme loialesi proprii, cei josnici se preteaza la toate miseliile si cad prin ele.

Insfarsit d. V. B. se simte fericit de isprava sa i scrie : Am ras-puns d-lui Stoica Nicolaescu la unele insinuari lipsite de urba-nitate, publicate in ziarul Epoca", din 12 Martie 1933." E cazulfetei chioare din poveste, care spunea mâsel chioare zim, mama',chioara, sa nu-ti tau eu inainte.

Raspund, probabil ca la d. V. B. simtul de pudoare si ur-banitate este complect atrofiat.

21

Readucc in discutie citirea inscriptiei dela BisericaMihai Vodd din Capitald si addoga o alta inscriptie, gre-ceasca de astadata, fäcând pe siretul si crezand ca m'a poateamagi iar : doar, doar, ma voiu indura sd i-o citesc si pe asta;d-sa nepurand-o citi. Starue ca inscrtptia romaneasca dela PillaPetrel cuprinde nume grecesti, dar nu le spune. Observara ca inafard de termenul Nica din inscriplia : lisus Hristos Nica, nu ve-dem alt termen grecesc. Numele Arion nu este de origine grea-ca. in aceasta privinta 1-am rugat pe d-1 profesor Dinu C. Arion,inscriptia depe pia Ira de mormant dela Piva Petrei, vorbind de unstramos al d-sale sd-mi dea oarecari larnuriri asupra origineinumelui Arion.

lata raspunsul primit :

Stimate Domnule Stoica Nicolaescu,

»La scrisodrea d-tale, prin care rn5 intrebi, daca stiu eevadespre origina, presupusä areceascä, a numelui patronomicfamiliei mele Arion -- ce dansa si / a tras dela acel jupanArion, sin Enole, stramosul meu, acel care a fdcut" piatramormantala intru amintirea probabila a tatälui s'AL', din bisericadin Plua Petrii, in ziva de 10 Mdrtie 1688, iti pot raspunde urma-toarele

Origina acestui nume Arion nu e debe greceasca,ci neaos romaneasa. Numele acesta de Arion apare, in ceeacepriveste spila documentará a neamului nostru, pentru prima oara,la finele secolului al 17 -lea (vezi Stefan Orecianu, GenealogiileFamiliilor Boeresti, km., I pag. 45). [Mella act din 1689, publica!de Grecianu, acest Arion, care nu poate fi altul decdt jupanArion din celelalte acte ale inceputului secolului al 18-lea, pu-blicate tot de dansul, este aratat ca fiul lui lane. Trebue sa fieact o eroare a scribului, in ceeace priveste numele de lane.Caci acest juptIn Arion este acelas personagiu ca jupan Arion sinEnole al pietrei din 1688 din biserica din Piva Petrii si doarfiul trebue sa fi stiut mai bine, decat oricare altul, numeleparintelui sau.

°data cu aparitia numelui sàu, i in aceeasi epoca, gasimalte numiri de Arion, date ca nume de botez, unor contimporaniai acestui jupdon Arion. Astfel in condica Manastirei Sf. IonPrediteci" pag. 103 (Acad. Rom.), se mentioneaza un act din 10Martie 1682, prin care Matei vinde impreuna cu fratii säi Mur-gul, Arion si Petre din Obiditi, Paunei, vaduva raposatului spatar Can-tacuzino si fiilor ei satul Maciucesti. Citez alt act din aceeasi con-dica, pag. 105, din 5 Noembrie 1684, prin care Patru impreunaCu nepotii lui Udrea, Albul sin Matei si Patru sin Arion dinObiditi, vand Paunei spatäresei, si coconilor sài, toatd partea lordin Obiditii din Sud Slam -

22

In aceasta condica un jupan Ariort foarte probabilacela al bisericei din Piva-Petrii este aratat in 3 acte (dinanul 1691, Sept 5, Ji pag. 92, verso din anul 1692, Martie14, la pag.-94 verso cu data anului gresita Sept. 10 la pag.93 verso) ca cumpärator impreuna cu Cap. Cazan al unei mosiiin Vladreani.

Dar gasim numele acesta de Arlon nu numai in regluneajud. lalomita si a jud. Ramnic; in secolul 17-lea II gasim siaiurea. Exista acel popa Arlon din Putantai, care are un loe demoara pe Buzau la 1661. (N. lorga, Cantacu7ine1ii p. 29). Existaun Arion, ruman, oomenit in 1680, la vanzarea satului Slavilestidin Romanati (N. lorga. Acte i Documente V. pag. 188.) Inprezent exista o familie de Ward chiaburi, neaos romaneascaIn comuna Bobda, jud Timis Torontal. Sunt trecuti in arhivaPrimei Societal! de Credit Fundar si eu insusi am cunoscut lao adunare a numitei societati pe d. Ion Arion, membru al a-cestei familii. $tiu asemenea din erori ale serviciului postal, ca.exista o familie Arion in Craiova, precum si un cleric, parinteleArlon in com. Sinaia, din Jud. Buzau (langa com. Fulga). Cutoti acesti Arioni in afara de cei mentionati mai sus la fi-nele secolului 17-lea din trecut $1 din prezent familia meanu are niel o inrudire ; cu exceptie poate cu popa Arion din1661, fiind dal vecinätatea Jud. Buzau cu regiunea din lalomilasi Ramnic, unde gasesc la acea fine a veacului 17-lea pe as-cendentii mei.

In Basarabia gasim o comuna insemnata, Arionesti, in Jud.Soroca lar in jud. Prahova, un catun Arionesti, langa Urlati.Toate aceste stiri dovedesc indeajuns romanismul acestui nu-me, Arion.

Lucrul aceasta este insa interesant in ceeace priveste fa-milia mea, cad astfel dispare o prezumptie, bazata pe originanumelui, a une origine grecesti a sa pe cat ar putea origineaunui nume implica originea reala, de fapt a unui neam.Nu ca ar fi un neajuns moral oaresicare, care ar decurge din-tr'o origina greceasca. Romanismul, in istoria lui, oare nu areaiati mari patrioti, avand in vinele Ion sange autentic grecesc ?Dar nefiind cazul, in ceeace priveste familia mea si pe mine,se cuvine a inlätura aceasta prezumplie legata de o origina gre-ceasca a numelui nostru ; faptele stabilite dovedind origina ro-maneasca a numelui de Arion.

Dar dece oare se presupune origina greceasci a acestuinume ? In ceeace mit priveste .nu vad, decal amintirca poetuluimitic Arion, ce aruncat in Mare de marinan i in cursul uneifurtune, spre a calma pe zei, a ajuns Corinthut, calare pe del-finul, ce-1 salvase de inec, fermecat de cantecul sau. Dar cred,ca in afana de coincidenta identitatii numelui, cit nu avem nimica face cu acest personagiu, nici cu o fabuloasa genealogie, dela dansul purceasa. Insa asemeni origine straine n-ar trebui

23

mitate ad, caci exista si a existat numele aceasia de Arion siin alte tari. Astfel exista in Spania o familie ducala Arlon. Rd-posatul meu v4r, lonel, fiul generalului Eraclie Arlon, a cunos-cut membrii din aceasta famine la Biarritz, prin 1900. Exista ofamilie nobil Arion in secolul 18-lea, alta in timput imperiutui11-lea, in Franja, cad la finele secolului 18-lea traeste un nobil,marchiz, ori conte, nu-mi aduc aminte, care adreseaza prin anii1770-80, o suplica catre Delfinul Frantei, si asa prin anti 1860un colonel Ferdinand Arion la Metz, precum dovedeste catalo-gul imprimatelor bibliotecei Facultatii de Drept din Paris. Cutoil acesti Arioni neamul nostru nu are nimic a-face. Si am ga-sit asemenea in Bretania langa Brest, in interiorul peninsulei, incursul unei calatorii, un catun Ty-Arion.

lata, Stimate Domnule Nicolaescu, ce stiu, despre numelemeu patronomic Arion, si despre origina lui. Ea este romaneasca,precum am vazut-o, iar nu straina, greceasca. Si daca ar fistraina ar trebui cautatä aiurea decal in Grecia, unde ar fi devazut daca a existat, ca nume, inteo epoca istoria in afar& defiinta lui fabuloasa, din infatisarile mitologiei.

Autorizandu-te a face de prezenta scrisoare uzul, ce-ti vaconveni, te rog sà primesti asigurarea prea distinsei mele con-sideratiuni."

22 Maiu 1933, Bucure0i. Dinu C. Arion

Care va se zica numele Arion nu este grecesc.

Golind sacul cu minciuni, varsand galeata cu laturi, punemana pe orisice arma, numai numai sa-si ajunga scopul. Inmod nepermis d-sa face uz de »un raport de ancheta.", facutin 1923 la Ministerul Cultelor si Artelor, mintind, dupa obiceiu,In tot ce spune si &and data de inregistrare din 12 Martie intoe de 26 Martie 1923. Ancheta aceasta a fost ceruta de minein contra necuviintelor d-lui Virgiliu Draghiceanu, care a sifost aspru mustrat verbal si in scris de catre D-1 ConsilierGeneral de atunci Gh. Arghirescu.

De ce d-1 V. B. nu spune nimic de aceasta ?Trecand sub tacere cele ce scrisese mai inainte despre

inscriptiile dela manastirea Valea, si, la aratarea din parte-mia greselelor ce le-a savtirsit in citirea si publicarea lor, d-saschimba tonul si spune, ocolind raspunsul, ca Buletinul Comi-siunii Monumentelor Istorice este o publicatie, care, prin tot ceda la iveala, face ciaste tarii, atât ca valoare stiintifica cat sica executie technica". Dupa cele aratate si dovedite mai sus,putem cu drept cuvant exclama: asa cinste si execulie technicamai rarl

Privitor la inscriptiite dela manastirea Vales, zice d.V. B., sutil unele intregiri nascocite de fantezia d-lui Nicolaescu,

24

pentruca : 1. n'a fost la fata locului, 2. dupa Buletinul Comisi-unit, precum singur marturisesie, nu le-a putut citi".

Socotili, va rog, daca acesta este 5i poate fi un raspuns.Dar de unde stie d-sa c5 n'arn fost la manastirea Valea

Cu ce o poate dovedi ?Am vizitat manastirea Valea din Muscel de mai multe ori :

intaia ()era in 1900, apoi in 1906. In 1914 am fost lar la aceastäsfânia manästire, insotit de Al. T. Dumitrescu, fost functionar laAcademia Romana, rugat fiind de presedintele Societätii IstoriceRomane d-1 Em. E. Kretzulescu, ca sa cercetarn mai cu dea-mânuntul aceasta interesanta stray eche manastire. IntorcAndu-mädin R5sboiu, am vizitat-o in 1920 st in vara anului 'recut 1932,insotit de astadatä de d-I inginer Gr. Balotä si de d-I D. Panaitescudela Siguranta G-15 a Statului.

Manastirea Valea din Muscel face parte dintre cele maivechi manastiri din tara aläturea de Govora, Snagovul, Struga-lea, Dealul, Bolintirtul, Tanganul i Glavaciocul, precum am ara-tat in lucrarea mea : Pästorirea Mitropolitulai Primal al Lln-grovlahiei Hariton 1373-1381, p. 6-7 nota si prezinta o osebitäimportantä pentru trecutul indepartat.

Manastirea Valea din Muscel a fost mAnastire de calugärite, lar nu de Calugäri, cum pretinde d-sa.

Cautand sä raspunda macar la una din chestiuni, dezarmatcomplect, in ce priveste stiinta citirei inscriptillor, insira

minciuni i calomnii, zictind :Complectarea Inscripliei jupanesei Visa, a lui Matei Mo-

nahul, pe care Il face Maria Monahia, la miinästire de ailugärisi allele, au aceiasi valoare ca si cele afirmate despre inscrip-Vile dela bisericile Doamnei Neaga pe care le-a interpretat sile-a citit rau." si adaoga :

Pentru a nu micsora efectul umoristic al articolului d-luiStoica rog pe cititor sä-i controleze spusele, citind Buletinul Co-misiunii Monumentelor Istorice, fasc. 67, caci nu se pot lua inserios chestiuni de inscriptii pentru care se cere altà inteligentädecat a d-lui Nicolaescu".

Sunt de perfect acord Cu mintuosul domn V. B., sa necontroleze scrisele, citind Buletinul Comisiunii MonumentelorIstorice, fiindca este singurul punct pe care 1-a nemerit din gre-sealä d-sa cel meter in trivialitati, crezandu-se plin de stiintasi intelepciune, facand dovadä deplina ea e inconstient si nustie ce vorbeste. Sri controleze pentru a nu micsora efectulumoristic" al citirii i traducerii inscriptiilor slovenesti i gre-cesti de marii invatati domnii V. B. si V. D. dela ComisiuneaMonumentelor Istorice, publicate in Buletinul sari No. 67, cu celepublicate de mine mai nainte de dansii, in text si traducere, inziarul Universal No. 52, din 23 Februaria 1932, sub titlul :Importan/(' descoperirilor arheologice dela «Castelul DoamneiNeaga» din Buda-Cisläu cu cele publicate de d-I N. lorga in

25

Ana/ele Academiei Romeine, Memoriile Sectiunii Istorice. SeriaIII, tomul XII, si cu cele publicate de d-1 Virgiliu Dräghiceanuin Buletinul Comisiunii Monumentelor fsforice, anul XXIV,Fase. 70, sub titlul: Seipcnurile din Buda, Lapo i Tisdu-BuziluNo. 159-176.

Pentru un mal bun control, dm aci, fajé in fatà, citirileinscriptiilor dela Buda, Lapos si Tisäu-Buzäu" :

St. Nicolaescu :t AceastA piaträ de mor-

mAn au impodobit-o panVlaicu clucerul si sotia saAnca fiului lor Neigoe. Aräposat aci spre vesnicileIdease. Vesnica lui ponte-nire ! In anul 7031 (=1523)lu nie.

t Rdposat-au tobul luiDumnezeu jupan Vlalculclucerul Cu patru fii, inzilele binecinstitorului side Hristos iubitorului lo.Milinea Voevod i a D-neisale Neaga, fiica iui Vlaicu.Drept aceea Doamna Neagacu osärdie a zidit aceastAbisericA, iar mama ei ju-panita Anca a impodobit-oen aceastd piatrà, sil le fielor spre vesnicä pomenireIn anul 7096 (=-1588).

t Räposat-au robul luiDumnezeu jupan Radulpaharnicul, luna Septem-vrie 7, in zilele binecins-titorului si de Hristos iubi-torului lo. Milmea Voevod,in anul 7090 (=1581).

t Rdposat-au robul luiDumneren jupan Tudor vellogofät, luna lunie, in zi-lele si deI frisios iubitorului lo. Mili-nea Voevod, in antil 7090(=1582).

t Räposat-au robul luiDumnezeu jupan Radulpostelnicul, in zilele bine-cinstitorului si de Hristosiubitorului lo. MihineaVoevod, in anul 7090 =(1582).

N. Iorga :Aceastd piatrd de mor-

mfmt a impodobit-o VlaicoClucer si sotia Anca fiuluisäu Neagoe .; aici a rä-posat la vesnicile lAcasuri ;vesnica lui pomenire ; anul7201, lunie 20.

A rdposat robul lui Dum-nezeu jupAn Vlaicul Clucercu patru fii ai lui, in zi-lele bine-cinstitorului si deHristos iubitorului lo. Mih-nea Voevod, $1 Doatnnatul Neam, lata lui Vlaicu...Intru o mintirea fui a faca taceastd biserick iar mama,jupanita Anca, a impoclobitaceastd piatrA, Dutnnezeusti ¡Idea vesnlca pometzirein anul 7096.

A rAposat robul lui Dum-neze u ¡upan Radul Ciasni-cul, luna lanuar 7, in zi-lele bine cinstitorului si deHristos iubitorului lo. Mih-nea Voevod in anul 7090(1581-2).

A rdposat robul luí Dum-nezeu jupAn T u dor logofat,In luna lui lunie, in zilelebine-cinstitorului si deHristos iubitorului lo. Mih-nea Voevod, in anul 7090.

A räposat robul lui Dum-nezeu jupAn Radul Postel-nicul, in zilele bine-cinsti-torului si de Hristos

lo. Mihnea Voevod,in anul 7090.

V. DrAghiceanu :AceastA piatrA de mor-

m'Ala a infrumusetat. o panVla,cu Clucer .si sotia /niAnca fiului lor Neagoe.Acesta a räposat aire ves-nicele Idcasuri. Vesnica luipomenire. Anui 1583 lunie.

A räposat robul lui Dum,nezeu ju pan Vlaicul Clucer-cu patru copii al s4 i, inzilele blogocestivultn si deHristos iubitorului Miltnr aVodd si ale Doanmei eNeaga, f.ta lui Vlawu ;pentru aceia, faltara dinin ind, ridica aceastd blse-rick iar mama ei jupdnea-sa Anca, Infrizmuseld loraceastd piatrd pentruca sdle fie lor vecinicä, pome-nire. Anul 1588.

A rAposat robul fui um-nezeu jupan Radul Cías-nicul, luna liti Sept. 7. Inzilele blagocestivului si deHristos fubitorului lo. Mih-nea Voevod. Anul 1581.

A rdposat robla lui Drun-nezeu j upan Tudor logolät,luna lonie, in 7ilele Mago-cestivultii si de Hrisiosiubitorului lo. Mihnea Voe-vod. Anul 1582.

A rdposat robul lui Dutn-nezeu jupan Raclul Postel-nic in zilele blagocestivu-lui si de Hristos itibitoru-lui lo. Mihnea Voevod.Anul 1581.

St. Nicolaescut Ritposat-au robul lui

Dumnezeu jupan OpreaAO, luna Decembrie 22, inzitele binecinstitorului side Hristos iubitorului lo.Mihnea Voevod, in anul7093 (=1585).

t Räposat-att robul luiDumnezeu jupan Ivan oos-telnicul, luna Martie -8, Inzilele binecinstitorului side Hristos iubitorului Io.Stefan Voevod, in anul

26

N. lorga :A rAposat robul lui Dum-

nezeu jupan Oprea Aga, inluna lui Decemvre, in zi-lele bine-cinstitorului si deHristos iubitorului lo. Milt-nea Voevod, in anul 7093.

A rAposat robullui Dum-nezeu jupAn loan Pustel-nicul in zilele bine-cinsti-torului si de Hristos iubi-torului lo Stefan Voevod.

V. DrAghiceanu :A rAposat robul lui Dum-

nezeu jupan Oprea Aga,luna Decembre 22, in zi-lele blagocestivului si deHristos iubitorului lo.Mih-nea Voevod Anal 1585.

A räposat robul lui Dum-nezeu j u pa n Ivan Postelnic.A murit in zilele blagoces-tivultti lo Stefan Voevod(1592-93).

Citirea datei de an depe piatra de mormânta lui Neagoe,fiul lui Vlaicu clucerul, a starnit aprinse discutii. Eu am cititanal 7032 (-1523) 'ante i mentin aceasta data Ond la o do-vadd contrarie documentard. D-I profesor N. Iorga a citit : afluí7201 (-1693) lunie 20. D-sa, cum vedeti, a complicat chesti-unea aceasta mai adaogAnd la lunie si cifra 20, care nu exista pepiatra. D-1 Dfaghiceanu a citit si sustine : anul 1583 Thule. Veziin aceastä privinta SI. Nicolaescu, Inscriptil DiscutiiIn jurul si traducerii unor inscriplii slovenesti.(Epoca"No. 1245 de Vineri 17 Martie 1933) si 1. C. Filitti (Adevelrul din24 Martie 1933). La acesta d-1 V. Draghiceanu a raspuns gro-solan d-lui I. C. Filitti in ziarul Neamul Romanesc No. 178 din8 Aprilie 1933, spunând, mire altele : Mai fac cunoscut d-luiFilitti cì literile alfabetului cirilic sunt nascute din alfabetul gre-cesc pentru ca .nu-mi replice ca erau in discutie numai lite-rile alfabetului slavonesc". D-1 V. D., scriind astfel, se intrececu gluma, Cad in discutie sunt numai literile slovenesti si nualtele. D-1 I. C. Filitti n'are nevoe de lectille d-lui V. D., larnoutatea siiintifica ce i-o transmite este de mult invechifa pentrud-sa. D-1 I. C. Filitti cunoaste mai dinainte de d-1 V. D. originaalfabetului slovenesc. Insa nu acesta era in discutie, ci, careeste data cea adevaratà de pe piatra de mormant ? Inscripfiafiind in limba slava, evident, ea nu poate cuprinde dealt hieresi cifre slave.

Pentru cifra 90, precum am aratat in mai sus citatul meuarticol din Epoca, Slavii au litera cifra cert (90). D-1 V. D. ebine sa nu denatureze adevärul, fiindca, sutele de documenteromânesti in limba slavonä", de care face caz si asupra caroraatrage atentia pentru cititori, poarra toate cifra slava cerf, adica90, iar nu Coppaa d sale. Se pächleste singur, drat-id in spri-jinul literei cifre grecesti coppa lucrarile lui Ion Bogdan : Ve-chile cronici Moldovenesti i Documentele lui Stefan ce! Marevol. 1, si caut4 a Ocali si pe altii, spuniind, ca Ion Bogdan vor-beste in aceste lucfari despre litera coppa. Puteli sa le intoar-cell si pe WA si pe dos si nu veti afta acolo niel o iota. des-

27

pre ceea ce spune d-1 V. D Tot asile! cautand $1 in lucrarea d-luiG. Bal$ : Bisericele lui $tefan eel Alare,nu veti afla !Arnie, vor-bindu-se de coppa. D-1 V. D. insa are dreptate intr'o privinta,calauza d-sale fiind peste tot Diclionarul francez- Larousse(p. 497) d-sa a aflat intr'nsul vorbindu-se despre coppa. lata in-treg textul de acolo, infra cat d-sa /-a dat fragmentar: Koppan. rn. Ancienne lettre de l'aphabet grec, derivée du qof ou qoujphénicien (On ne la rencontre, employée comme consonne, quedans les inscriptions arhaïques, devant une voyelle vélaire. LeKoppa correspondait à peu près au c dur français devant o, ou.Remplacé par le kappa, il ne subsista que comme signe de nu-mération valant 90).

Kappa n. m. Dixiène lettre de l'alphabet grec, corres-pondant au k français, à c dur ou à qu dans qui, quantiéme,etc. (Le kappa est le kaj de l'alpha bet sémitique. V. les artic-les k (pal6g-r.) et koppa K" (p. 463).

Numér. Comme lettre numérale, k represente le nom-bre cent cinquante, d'où le vers :

K. quoque centenos et quinquaginta tenebit ;Ou, selon d'autres, deux cent cinquante, d'où le vers :K. quoque ducentos et quinquaginta tenebit.

Surmonté d'un trait (k), il signifie cent cinquante mille ou deuxcent cinquante mille. En grec, le k sert à designer le nombrevingt; avec un accent aigu placé a gouche et au dessous (K-il designe vingt mil/e. Comma signe d'ordre, k indique le on-ziéme objet d'une serie, le onzième rang: Le Casier k. Le rayon k.

Numism. Sur les monnaies françaises, k était la mar-que de l'Hôtel des monnaies de Bordeaux".

Aceasta-i $tirea 5i povestea cu coppa $i nu alta.Pe piatra de mormant a lui Ivan postelnicul se citeste,

al doilea cap bine, destul de clar : luna Martie 8. La ob-servatia facuta asupra acestei citiri d-1 V. Draghiceanu, serie:Ca am skit cuvintele : luna Martie" depe lespedea lui Ivanpostelnicul, raspund c lucratorii s'au distrat sgariind pe lespedeunele litere", lar tovarasul d-sale d-1 V. B. ji line hangul cu a-pararea, invinuindu-m5 pe mine : Uncle nu poate citi complec-teaza din imaginatie (citeste Martie, acolo uncle nu este)". Pen-tru convingerea cititorilor, se poate lua Universal No. 52 din23 Febr. 1932 5i compara fase. 70 din Buletinul Com. Mon. 1st.,unde s'au publicat aceste inscriptii", $i a$d lucrand, din nepricepere,cad amandoi in propria lor cursa. Admirabil I pentru convingereciliti, và rog, acel Buletin No. 70, p. 68, $i comparati textulnostru din Universul No. 52 din 23 Eebr. 1932, cu ceea ce ara-là pietrei. Observati bine ceea ce afirma mai suszisii tovarasi, incepand citirea inscriptiei dela un cap la altul,yeti vedea, trecand de latura intilla la capul opus, $i acolo, veti citiadevarul spus de mine : luna Martie 8, scris cu acelea$i fru-moase litere cirilice ca si restul inscriptiei, care continua $i pecealalta latura a pietrei. Fotografia vorbe$te ciar, ea nu ascun-

28

de adevarul, ci, dinpotrivä, il märturiseste asa cum este. Suntlitere de toata frumuselea si nu simple sgarieturi, cum afirmad-1 V. D., cu cari s'ar fi distrat lucratorii, neavand ce lace; sauniste gogosi de tufa, cum nascoceste d-1 V. B., care n'are nimicde pierdut in tot ce spune. Ca si lucratorii, cari S'irill distrat,sgariind pe piatra unele hiere, tot astfel si d-1 V. B., se distreazamai departe, fredonand un cantec drag d-sale :

Rap, rap, rap si zdng, zdng, zeing".Caruia eeoul ii räspunde :

Te pleing, pldny, mare n 'dieing.N'am complectat, cum zice d-se, din imaginatie data de 8

Martie de pe piatra de morn-Cant a lui Ivan postelnicul, cad eaexista pentru oricine are ochi si vadä si pentru oricine aresill* si pode s'o citeasca. Ivan postelnicul are de sotie peMarga (Arh. Stat. M-rea Glavacioc, pach. 34, doc. 10).

D-1 V. B. sa nu se compare cu taranu francez dele Sabede care vorbeste, fara sa-1 cunoasca ; caci e departe griva deiepure. Taranul dela Saba n'o fi filolog, dar stie sa serie si malales sa vorbeasca .si nu e tot una cu d-sa.

Plebiscitul eititorilor sä nu-1 despretuiasca, ci sa-1 stimeze.D-sa serie: chestinnfie sfiinlifice nu se rezo/va prin plebisci-ful cifitorifor" i in felul aceasta nu-si da seama ce insultagrava aduce acestui plebiscit. Plebiscitul cititorilor, da, estecel mai cu greutate si cel mai in masura indreptätit a se pronuntaIn discutiunea unor asemenea chestiuni. Sunt multi cititori, nuunu, nu sunt doi, mai ales din cei adanc cunoscatori in mate-rie si pasionati de stiintfi. Acestia urmärese cu mult interes totce se serie si publica si pot sa dea dreapta masura prin stiintalor, cu eugetul lor curat, cu sufletul lor neintinat, in deplinä cu-nostiinta de cauza, urmarind nurnai noutatea in stiinta si adevärul.

Ei sunt cei mai cinstiti, cei mat aspri 5i mai drepli jude-catori. Ad i judecata dreapta birueste, sentinta lor este hotäratoaresi definitiva'. Sentintei acestui plebiscit eu ma inchin cu drag.

D-1 V. B. inteun loe ma ponegrestP, a m'asi impäuna, farasa fiu, cu titlul de profesor. E bine sa afle tinerelul, ea nu m'amimpaunat, ci sunt profesor Inca depe cand d-sa era sugaciu sause juca in taranä.

Intealta parte se plange in potriva meo, spunand : Pentru Vlaicu,logofätul lui Mihnea, mai este o nota pe care susnumitul d-nStoica o ignora eu totul. Imi indreaptä in 7090 data de 7220,de care eu insu-mi am spus ea nu e cea adevaratä, dar, cu reacredintä, d-sa ascunde". Ailia pace, nu ascund nimic 5i nu-iraman datpr cu nimic. Cu pläcere reproduc aci cele ce spuned-sa in note, pentruca sa nu se mai planga, ci sa vada de parteacui sta. reaua credinta si cine ascunde adevarul. lata ce ziced-sa : Anul aflat pe mormantul lui Vlaicu Piscanu, precum sevede este 7220. Este desigur o eroare de scriere, in loc de7070 5i ceva, cela ce ar corespunde cu realitatea, 'Mini cat la

29

1544 Vlaicu Piscanu este ardtat ca ispravnic al milnästirii Va-lea. Urmeazä deci cä Vlaicu Piscanu a murit dupd anal 1570(Nota autorului)".

D-1 V. B., mesterul calomniator, vrea sà se indrepte, darcade lar in cursd, cdci nu stie cAnd d murit Vlaicu Piscanu simai ales cine-i Mihnea Vodä. De ar fi stint acest lucru ne de-dea data exacta de 1583, aind domnea Mihnea Vodä, precumam ardtat mai sus si cAnd a murit Vlaicu logpfdtul. Se vedebine unde-i nestiinla si reaua credintd, nu ? In 1570 domneadela 1568 Alexandra Vodd Mircea si a domnit pand in 1577,când, murind in vara acestui an, i-a urinal la dornnie fiul sduMihnea Vodd. A domnit acest Vodd Mihnea, in dottä rAnduri:1577-1583 si 1585-1591.

Cât despre celelalte inscriptii dela Sfänta MAndsfireValea, adaog cd d-1 V. B., in rätdcirea-i ce i-a cuprinssulletul, e foarte grdbit si s'a inselat amar, cu toatd de-steptaciunea de care pretinde cä dispune. Cfici citirea meaeste cea corectä si nu a d-sale, dupd cum se ponte veden sicontrola faptul acesta foarte usor de cei stiutori a Citi, i totastfel este si cu citirea inscripliei depe lespedea de mormânt, gre-sit cititä si tradusä de d-sa, a jupdnesei Visa, a lui MateiMonahul" Mai intdiu aci sävdrseste un sacrilegiu, cdsätorindpe monahul Matei cu jupdneasa Visa. Se stie : cdlugdrii n'auvoie sä se insoare. Apoi le amestecä, nu observä cd sunt douäpietre de mormânt deosebite : una a jupânesei Visa si alta amonahei Maria, iar nu a lui Manahie Motel, cunt a citit d-sa lainceput, sau Matei monahul, precum indreaptii acum. DI. V. B.,evident, s'a grdbit cu räspunsul inteligent dat, cäci Valea n'afost mandstire de cdlugäri, dupd cum afirmä cu tdrie d-sa, ci deciilugärite. lard si documental:

La 8 lanuarie 1564, Petru Vodei, fiul lui Mircea Vodd Cio-banul, intdreste sfinlei meTheistiri Va/ea, steipdnire peste mai

figant, däruili de Creijeonoae, care s'a cdlugeirit la Md-ndstirea Va/ea, fi a luat in allugdrie numele de monahia Mag-dalina. La märturii printre ceilalji boieri figureazd lane vistierulsi !attache stolnicul. Cartea este scrisii de Dragomir, fiul lui Vi-san logofdlul, in cetatea Bucuresti (Arh. Stat., Valea, pach.18, doc. 3).

Pe acest lane vistiera!, mintosul domn Victor Brätulescu,umbländ dupd semeni, it face fericitul" si presupune a fi IvanMagaristul," iar pe mine in ciuda ce I-a cuprins, nestiind citi,md socoate drept Stoica Täbäcescu. Fie in' pace d-1 V. B., fiindvorba de sine, n'arn ce 'abaci, eel mutt o sdpuneald.

In concluzie, ca mai batran, un sfat sunt dator a dad-lui V. B., ca de aici inainte sa nu se mai facd coadd detopor la cei orbi, cdci orb ea orb nu se pot conduce; amandoicad in groaod. Asa spune o frumoasii maxima de pe peretiiMânästirii Valea, pe care d-sa n'a putut-o citi si de aceea nu

30

o reproduce. Vezi medalionul 3, acolo serie: povcIluindu-seorb cu orb, arniindoi cad in groapd". Sä mai invete ceva carte,cäci nu-i

Nu prettnd sä stea cu codul manierelor elegante in buzunar, insäsä nu-i lipseasca buna cuviintä in discutii. Sà meargä mai desla bisericä, cäci väd c5-i place, färä s'o priceapä, dar perse-verand intro zi o va pricepe si-st va schimba cu totul pärerilede p"Ona acum. Islet, d-sa, care din päcate, e si profesor derometnä, sa-si cumpere si un biltran, ca sä-1 invete sä serie $1

sä vorbeascä. Sä se fereascä, ciAnd are nevoe de certificate,sa le dea altora si in nici un caz mai marilor sat. Cilnd vreaa stabili origina cuiva, sä inceapa.intaiu cu a d-sale, care celputin dupà rädäcina numelui Brat sau Bratev, dei i s'a adäogatcu timpul un escu in coadä, este strigilioare si dä mult degândit: Tirmi Badea Radu, tirmi Rada Badea", se zice prinMuscel. Sä-st cerceteze intâiu situatia si titlurile d-sale inaintede a le eäuta pe ale altora ; sä nu vorbeascii de funie in casaspAnzuratului. Limba tigäneascä pe care o posedä la perfectie,sä n'o intrebuinteze decat in partea ei cea bunfi. Sä nu uite cäd-sa a cälcat $1 calcä legea cumulului, care, in cazul d-sale,este asa de evidentä. D-sa este profesor la Scoala Normaläa Asociatiet, la cursul seral dela liceul Sf. Saya si functionarla Comistunea Monumentelor Istorice. Si cazul devine $1 maibätätor la ochi, cilnd se stie, cà i sotia d-sale este profesoaräde muzicä la liceul Aurel Vlatcu, la cursul seral al aceluiasliceu, si totdeodatä functionara ca si d-sa la aceasi Comiste aMonumentelor Istorice. Cu alte cuvinte fiecare cu ctite treislujbulite.

Iatii dar atatea si atiitea povete bune si de mult folos unuirem& ca d-sa, ce nu stie vorbi.

51 acum, intrAnd in propria mea constiintä, imi re-vine in minte, intelepciunea vorbei franceze : à quelque chosemalheur est bon". Si 8$8 este. Färä incidentala, brutala si tri-viala interventie a d-lui V. B. in aceast5 discutie tiinjifieà, asade gingase, atatea chestiuni de mare interes stiintific ar fi ra-mas poate nerelevate.

Recunosc c6 este singurul si marele d-sale merit de a mil fiprovocat sA luminez odata pentru totdeauna chestiuni la cartniel nu m'asi fi gAndit vreodatä sa le aduc in discutte, fiindatAt de elementare.

51

Inscriptia de pe piatra de mormânt a luiIon Oligorwu Ghica Voevod

1664

-

32

Candela de argint a lui Gligorcwu Ghica Voevod,luminfind deasupra morrnfintului fiului s5u

IOAN VOEVOD1664

(in Biserica Mihai Vod5 din Capitalà).