7 f Scurt Lucrare Practicacav Dt

8/9/2019 7 f Scurt Lucrare Practicacav Dt

http://slidepdf.com/reader/full/7-f-scurt-lucrare-practicacav-dt 1/22

LUCRARE PRACTIC 7 PREPARAREA CAVITILOR LA DINII TEMPORARI

7.1. TIMPII DE TRATAMENT AI CARIEI SIMPLE CAVITARECaria simpl cavitar se trateaz parcurgând urmtorii 3 timpi operatori:

a. Timpul chirurgical (prepararea cavitii)Generaliti:

o exist 6 tipuri de caviti dup Black - de la I-V dup Black - la care se adaug clasa a VI-a (pe vârful cuspizilor/pe muchia incizal)

o cavitile minim invazive obinute dup enameloplastie (vezi LP8)o forma cavitii variaz în funcie de:

- localizarea procesului de carie (zona frontal/lateral)- mrimea procesului de carie (extinderea lateral a cariei)- materialul de obturaie utilizat (amalgam/materiale adezive)- particularitile dimensionale i morfo-fiuncionale ale DT/DPI- de tehnica de restaurare folosit: clasic, clasic modificat, miniminvaziv, ART

o condiiile speci f ice existente la copii care pot îngreuna prepararea cavitii:- gur mic (acces dificil la dinii situai distal)- lipsa de cooperare a copilului la tratament- izolare dificil etc.

b. Tratamentul medicamentos (tratamentul plgii dentinare) Tratamentul plgii dentinare se realizeaz difereniat în funcie de

profunzimea cavitii i cuprinde:- toaleta cavitii (ser fiziologic, H2O2, alcool)- obstruarea canaliculelor dentinare (liner)- protecia pulpar (baz, coafaje)

c.

Tratamentul restaurator (ob

turaia direct)- obturaie de amalgam- obturaie din materiale adezive (rini compozite sau CIS i derivaii).

7.2. TEHNICI DE TRATAMENT RESTAURATOR Tehnicile de tratament restaurator al cariei simple folosite la copii i

adolesceni sunt: tehnica clasic modi f icat, tehnica minim invaziv i tehnica ART.

Principiile generale Tabelul 7.1. .ale acestor tehnici de tratament restaurator difer prin:

- metodele de investigaie în scop de diagnostic (clasice/moderne)- momentul stabilirii diagnosticului de carie (precoce/tardiv)- tratament tardiv/precoce

- tipul cavitilor în funcie gradul de sacrificiu al esuturilor dentare dure- metoda de exerez a dentinei alterate: manual/rotativ Tabelul 7.2. - materialele care se utilizeaz de predilecie pentru obturaia plastic

a) Tehnica clasic modificat- deriv din tehnica clasic a lui Black - principiile generale ale tehnicii clasice se îmbin cu principiile mai

conservatoare ale tehnicii minim invazive. P rincipiile generale ale tehnicii clasice modificate sunt:

- diagnostic bazat pe metode clasice/moderne



- tratament profilactic i curativ tardiv/precoce- cavitile sunt mai conservatoare dpdv al sacrificiului de esuturi dure dentare

(individualizate)- obturaii plastice din orice material de restaurare definitiv- EDA se realizeaz prin metode clasice: rotativ / manual. I ndicaii: caria simpl la DT i uneori la DPI deoarece este adaptat

particularitilor dimensionale i morfo-structurale ale acestor dini.b) Tehnica minim invaziv (modern)

P rincipiile generale ale tehnicii minim invazive sunt:- diagnostic precoce al cariilor bazat pe metode clasice/moderne- tratament profilactic i curativ precoce (SL, OPR)- caviti minim invazive foarte conservatoare dpdv al sacrificiului de esuturi

dure dentare (individualizate)- materiale adezive (compozite, CIS)- EDA prin metode clasice/moderne.

I ndicaii: dinii permaneni imaturi dar i la dinii temporaric) Tehnica ART (Atraumatic R estorative Treatment)

- deriv din tehnica minim invaziv P rincipii generale ale tehnicii ART sunt:

- prepararea cavitii cu instrumentar manual (excavatoare, dltie de smal)- obturarea cavitii cu CIS.

I ndicaii: DT, DPI, pacieni mici, copii/adolesceni necooperani.

Tabelul 7.1. Principiile generale i indicaiile tehnicilor de tratament restauratorCriterii Tehnica clasic Tehnica clasic

modificatTehnica miniminvaziv

Tehnica ART

Diagnostic - bazat pe metodeclasice

-bazat pe metodeclasice/moderne

- bazat pe metodeclasice/moderne(precoce)

-bazat pe metodeclasice/moderne

Tratament -tratament tardiv -tratamenttardiv/precoce

-tratament precoce(SL, OPR)

-tratament tardiv

Cavitatea - caviti extinsecu sacrificiu marede substandentar dur(standardizate)

- caviti maiconservatoare dpdval sacrificiului deesuturi duredentare(individualizate)

- caviti miniminvazive foarteconservatoare dpdval sacrificiului deesuturi duredentare(individualizate)

- caviti maiconservatoare dpdval sacrificiului deesuturi duredentare(individualizate)

Materialul - orice material - orice material - materiale adezive(compozite, CIS)

- doar cu CIS

Exerezadentineialterate

- cu instrumentar rotativ / manual

- cu instrumentar rotativ / manual

- cu instrumentar rotativ / manual- metode moderne

- cu instrumentar manual

Indicaii: - DP maturi - DT, DPI (cariile

dentinare, cavitarecu extindere lateralmare)

- DPI (caria minim

cavitar/nu)-DT (caria minim).

- DT

- DPI, DP maturi- la pacieninecooperani

7.3. PREPARAREA CAVITIIPrepararea cavitii reprezint primul timp al tratamentului cariei simple.

7.3.1. INSTRUMENTARInstrumentarul necesar pentru prepararea cavitilor sunt:



a. trusa de consultaie: oglind, pens, sond b. instrumentar rotativ pentru prepararea cavitii:- piese în unghi i freze pentru pies în unghi: sferice i clindrice din

oel/tungsten de mrimi diferite- turbin i freze de turbin: par (diamantate #525, de tungsten carbid #330). Frezele par sunt

caracterizate prin unghiuri rotunjite i prin uoara îngustare a prii active.Sunt folosite în special la copii deoarece produc caviti mai conservatoare, cu

perei laterali convergeni spre suprafeele libere, unghiuri rotunjite careasigur o retenie mai bun freze sferice, fissure, cilindrice de mrimi diferite Fig. 7.1.,Tabelul 7.2.

# 245 #330 #2 #34Fig. 7.1. Freze folosite frecvent pentru prepararea cavitilor

Tabelul 7.2.: Dimensiunea, forma, materialul i instrumentarul rotativ al frezelorFreza Ø Forma Material Instrumentar¼ ½1

234330525557169245

0,5 mm0,6 mm0,8 mm

1 mm0,8 mm0,8 mm1 mm1 mm

0,9 mm0,8 mm

sfericsfericsferic

sfericcon invers par par

flat fissuretapered fissurecon invers lung

tungsten carbidtungsten carbidtungsten carbid

tungsten carbidtungsten carbidtungsten carbid

diamantattungsten carbidtungsten carbidtungsten carbid

piesa unghi piesa unghi piesa unghi

piesa unghi piesa unghiturbinturbinturbinturbinturbin

c. instrumentar de mân: excavatoare, dltie, toporitiFig. 7.2. , Fig. 7.3.

Fig.7.2. Lingur Black i excavatoare Fig.7. 3. Dalt de smal



7.3.2. REGULI DE PREPARAREA A CAVITILOR - terminologie - Accesul = abordarea iniial a procesului de carie- Forma de contur extern = aspectul extern al cavitii- Forma de convenien = forma cavitii care asigur efectuarea în condiii

optime a tuturor manoperelor necesare preparrii i obturrii cavitii- Extenzia preventiv = se refer la caracteristicile cavitii care se opun

apariiei cariei secundare- Forma de retenie = se refer la caracteristicile cavitii care se opun deplasrii

obturaiei- Forma de rezisten = se refer la caracteristicile cavitii i ale obturaiei care

le fac mai rezistente la forele masticatorii care tind s fractureze saudeplaseze restauraia final.

- Finisarea = netezirea marginilor anfractuoase de smal- Toaleta = curarea cavitii de resturile dentinare detaate i dezinfectarea ei- Verificarea cavitii = verificarea respectrii fiecrei reguli în parte i

remedierea greelilor.

7.3.3. PREPARAREA CAVITILOR PRIN TEHNICA CLASIC

MODIFICAT Regulile generale de preparare a cavitilor prin tehnica clasic modificat

y Crearea accesului, a conturului extern i a formei de convenien:- Regula clasic: forma de contur extern standard (Black) care se obine

prin îndeprtarea a tot smalului colorat i subminat marginal i prinextinderea apoi a cavitii în anurile i gropiele cu risc de a facecarii.

- Regula modi f icat: limitarea conturului extern al cavitii în unelesituaii clinice (ex. carie limitat în suprafa situat pe suprafaaocluzal a molarilor voluminoi M2 inferior sau pe faa ocluzal amolarilor care prezint creste de smal-M1 inferior, M2 superior)

y

Exereza dentinei alterate:- Regula clasic: EDA total- Regula modi f icat: EDA parial cu realizarea coafajului natural

(tehnica excavaiilor succesive) pentru evitarea deshiderii camerei pulpare (Tabelul 7.3.)

Tabelul 7.3. Distana medie de la cornul pulpar M-V pân la suprafaa mezial a MArcada M2 M1Maxilar 2,4 mm 1,8 mmMandibul 2,8 mm 2,1 mm

y Extenzia preventiv:- Regula clasic: aducerea marginilor cavitii în zonele cu risc mic la

carie (supuse autocuririi/curirii artificiale)- Regula modi f icat: limitarea extenziei preventive în anumite situaii:

extinderea lateral a cariei este redus, riscul la carie este mic/mediu,contactul ocluzal al cu cuspidul antagonist este favorabil (pe materialulde obturaie / pe smalul restant)

y Forma de retenie:- Regula clasic: contur extern al cavitii retentiv, caviti suplimentare

de retenie în Äcoad de rândunic´



- Regula modi f icat: principiul aut oretentivitii se adaug reguliiclasice pentru a crete retentivitatea cavitii. El se realizeaz prin:

perei vestibulari i orali - convergeni spre suprafeele libere unghiurile dentinare interne - rotunjite pentru a crete retenia

i a evita concentrarea stresului în unghiuri (în special pentruamalgam)

unghiul cavo-suprafa - de 90o pentru asigurarea unei reteniii a unei rezistene satisfctoare a cavitii i obturaiei(convergena pereilor laterali ai cavitii va fi adaptat laconvexitatea suprafeelor V,O a dintelui)

y Forma de rezisten:- Regula clasic: îndeprtarea bolilor cuspidiene foarte nesusinute i

cptuirea cu CIS, FOZ, ZOE a celor mai puin nesusinute- Regula modi f icat: la regula clasic se mai adaug:

crearea unghiului cavo- supra f a de 90o care asigur atât o

retenie cât i o rezisten satisfctoare a cavitii iobturaiei

adâncimea minim necesar este de 1,5 mm adâncirea cavitii în dentin este permis în zonele în care

c.p. este mai retras (peretele pulpar uor concav în zonacentral, oral, distal), pentru a asigura un Ämiez´ maiconsistent obturaiei (în special pentru amalgam)

pereii meziali i distali ai cavitii s se realizeze fie paraleliîntre ei fie foarte uor convergeni (în aceste zoneconvergena prea mare a pereilor poate submina crestelemarginale)

y Finisarea:- Regula clasic: netezirea marginilor anfractuoase de smal i bizotarea- Regula modi f icat: regula clasic este respectat i în plus nu se

realizeaz bizotarea deoarece orientarea prismelor de smal estefavorabil.

7.3.3.1. Prepararea cavitii clasa I la molarii temporari în vederea obturrii cuamalgam

Localizare:o suprafeele ocluzale ale molarilor temporari i permaneni i a

premolarilor o gropiele vestibulare/orale ale molarilor temporari i permanenio gropiele supracingulare ale frontalilor

Componentele cavitii clasa I (ocluzal) Fig. 7.3:o 4 perei laterali (V,O,M,D)

o un perete pulpar o unghiuri externe (în smal)

o unghiuri interne (în dentin). Descrierea cavitii clasa I:

o conturul extern ocluzal: contur retentiv care înglobeaz toate anurilei foseteleo profilul cavitii pe seciune V-O: pereii laterali V,O convergeni spre

ocluzal în limita realizrii unghiului cavo- suprafa de 90o



o profilul cavitii pe seciune M-D: pereii M,D paraleli (pentru a nusubmina creasta marginal)o laime maxim 1/3-1/2 din distana intercuspid (1,5-2 mm)o adâncime minim 1,5 mmo toate unghiurile dentinare interne s fie rotunite.

Indicaii.

o carii ocluzale cu extindere lateral importanto marginile cavitii sunt în contact cu antagonistul

Fig. 7.3. Pereii cavitii clasa I: 1-perete pulpar, 2-perei laterali (V,O);3. pereii proximali (M,D)

Tehnica de lucru:y Pregtirea instrumentarului

- trusa de consultaie (oglind, sond, pens)- instrumentar i materiale pentru efectuarea anesteziei când este cazul: ac, sering,carpul cu anestezic, comprese sterile, alcool, anestezic topic- instrumentar i materiale pentru prepararea cavitii: turbin i freze de turbin(freza par, sferic, fissure), pies contraunghi i freze de pies contraunghi (sferic,

cilindric etc), buletey Curarea i iluminarea dintelui

- iluminarea bun a dintelui- curarea dintelui de resturi alimentare, plac bacterian- detartraj (vezi LP 2)y Tratament comportamental

- metoda ÄTell, Show, Do´ pentru acceptarea procedurii i a anesteziei (vezi LP 1)y Anestezie local

- facultativ- pentru dinii temporari este mai rar necesar- pentru dinii permaneni este uneori necesary

Crearea accesului Accesul :- cu freza par/sferic sde turbin se penetreaz smalul (1 mm) direct de pesuprafaa ocluzal- se pornete din fosetele marmorate/cavitare inând freza paralel cu axul lungal dintelui- se lrgete orificiul de deschidere al leziunii cu 0,5 mm prin îndeprtareasmalului nesusinut i colorat marginal pentru a avea vizibilitate bun spredentina alterat

23

3

2



Realizând accesul în cavitate se realizeaz concomitent:- schia conturului extern al cavitii Fig. 7.4. - schia formei de convenien- schia formei de retenie- schia formei de rezisten- schia formei de extenzie preventiv

y Exereza dentinei alterate- cu freze sferice de pies contraunghi sau excavatoare/linguri Black - se începe cu EDA pe pereii laterali ai cariei cu frez sferic la pies

contraunghi sau cu excavatorul- dac forma de convenien, realizat în timpul anterior, este insuficient de

mare (pentru a avea acces convenabil la îndeprtarea întreagii cantiti dedentin alterat de pe pereii laterali) atunci se va mai lrgi puin cavitatea însmal (0,5 mm), cu freza par/sferic de turbin. Apoi se completez EDA pe

pereii laterali ai cavitii.y Terminarea extenziei preventive, a formei externe, a formei de retenie i de

rezisten a cavitii Terminarea formei de rezisten i a formei de contur extern i a formei deretenie:- se îndeprteaz smalul nesusinut aprut dup EDA cu o frez fissure inut

puin înclinat sau cu o freza par inut paralel cu axul lung al dintelui pentru arealiza convergena spre ocluzal a pereilor laterali ai cavitii (cretereareteniei)- se verific unghiul cavo-suprafa s fie de 90o (retenia i rezistena bun acavitii)

De f initivarea extenziei preventive:- se examineaz apoi starea anurilor i fosetelor restante i riscul lor la carie,tipul relaiilor ocluzale în raport cu marginile cavitii i se hotrte dacextenzia preventiv poate fi limitat sau nu

- în general pentru obturaie cu amalgam anurile i fosetele restante vor fiînglobate în cadrul cavitii folosind o frez fissure- limitarea extenziei preventive se poate face în cazul dinilor voluminoi (M2inf.) sau la molarii cu creste ocluzale (M2sup., M1inf.) Fig. 7.4.

y Definitivarea exerezei dentinei alterate de pe peretele pulpar - EDA de pe peretele pulpar al cavitii se face cu excavatorul/frez sfericmare doar când cavitatea este gata în rest- EDA de pe peretele pulpar se realizeaz sub izolare dac cavitatea seadâncete peste 1,5-2 mm pentru a evita riscul deschiderii camerei pulpare cucontaminarea bacterian a pulpei- se poate pstra o mic cantitate de dentin alterat pe peretele profund alcavitii pentru a evita deschiderea camerei pulpare (în special la copii mici cu

aplicarea ulterioar a unui coafaj natural)y Finisarea, verificarea i toaleta cavitii

- se netezesc marginile anfractuoase de smal cu freza par- se spal, se usuc cavitatea (toaleta)- se verific preparaia (contactele ocluzale, înlimea cuspizilor, conturul etc)

y Tratamentul plgii dentinare ± vezi LP 8

Obturaia direct plastic din amalgam ± vezi LP 9



Fig. 7.5. Conturul extern al cavitii clasa I la molarii temporari inferiori (stg.) i

superiori (dr.)

Greeli în prepararea cavitii clasa I: y neîndeprtarea a tot smalul marginal foarte subminat sau colorat

periclitarea rezistenei dintelui i risc de carie secundary neînglobarea tuturor anurilor i fosetelor ocluzale reducerea retenieiy adâncimea prea mare a cavitii/peretele pulpar foarte concav deschiderea

camerei pulpare în special coarnele pulpare M-Vy limea prea mare a cavitii periclitarea rezistenei dinteluiy convergena prea mare spre ocluzal a pereilor laterali M,D subminarea

crestelor marginale (periclitarea rezistenei dintelui)

7.3.3.2. Prepararea cavitii clasa a II-a la molarii temporari în vedereaobturrii cu amalgam

Localizare:- suprafeele aproximale ale molarilor temporari i permaneni i ale

premolarilor - creasta marginal întrerupt / subminat cavitate clasa a II-a- cresta marginal integr fr dinte vecin cavitate tip caset

Componentele cavitii clasa a II-a: o cavitate vertical:- doi perei laterali (V,O)- un perete parapulpar - un perete gingival

o istmo cavitate orizontal de retenie

- 4 perei laterali (V,O,M,D)- un perete pulpar - unghiuri externe (în smal)- unghiuri interne (în dentin).

Componentele cavitii tip caset:

- patru perei laterali (vestibular, oral, gingival, ocluzal)- un perete parapulpar - unghiuri externe (în smal)- unghiuri interne (în dentin).Descrierea cavitii verticale:

a. C avitatea clasa a II -a:o conturul extern dinspre ocluzal: pereii V,O divergeni spre dintele vecino conturul extern dinspre proximal: pereii laterali V,O convergeni spre

ocluzal, unghiuri dentinare interne rotunjite



o extenzia proximal V-O = 0,5 mm cât s treac o sond foarte subire(marginile cavitii, prin desfacerea punctelor de contact, s fie plasate înzonele de autocurire)

o extenzia gingival = 0,5 mm sub punctul de contacto pragul s fie uor concav spre ocluzalo în ambele caviti: toate unghiurile cavo-suprafa s aib 90o i toate

unghiurile dentinare interne s fie rotunjite Fig. 7.6.

Fig. 7.6. Cavitate clasa a II-a: cavitatea vertical vzut dinspre proximal1. 0,5 mm in dentina; 2. unghiuri dentinare interne rotunjite; 3. perete gingival

uor concav spre ocluzal; 4. unghi cavo-suprafa de 90 05. pereii laterali paralelicu conturul extern al dintelui

b. C avitatea tip caset:o conturul extern dinspre proximal are form variat: rotund, ovalar

etc în funcie de forma procesului de carieo pereii laterali ai cavitii: convergeni spre suprafaa liber proximalo toate unghiurile cavo-suprafa s aib 90o i toate unghiurile dentinare

interne s fie rotunjite

Descrierea istmului:o istmul este poriunea îngustat dintre cavitatea vertical i cea orizontal o caracteristici:

- lime: 1/3-1/2 din limea intercuspidian (1,5-2 mm) - adâncime minim: 1,5 mm

- unghiul axio - pulpar: rotunjit. Descrierea cavitii orizontale de retenie Fig. 7.7.: o asemntoare cu cavitatea clasa Io de obicei extinderea în suprafa a cavitii orizontale de retenie se face

pân la creasta marginal opus locului unde este procesul de carie (uneoriextinderea în suprafa se poate limita: la molarii cu creste ocluzale desmal, când nu exist carie ocluzal, pentru obturaiile din materiale

adezive, când mrimea procesului de carie proximal este mico retenia ocluzal are de obicei form de ³coad de rândunic´ sau mai

modern forma literei ³S´ normal sau inversat

55



a. b.Fig. 7.7. Forma cavitii de retenie ocluzal:

a. coad de rândunic (tehnica clasic) b. ÄS´ inversat (tehnica clasic modificat).

Indicaii:- carii aproximale mari cu creast subminat sau întrerupt (clasa a II-a)- carii proximale cu creast integr (caset)

Tehnica de lucru:y Pregtirea instrumentarului, curarea i iluminarea dintelui, tratamentul

comportamental, anestezia local sunt asemntoarea cu cele de la cavitateaclasa I

y Crearea accesului în cavitatea vertical proximala) creast marginal întrerupt- cu freza par/sferic se lrgete orificiul de deschidere al procesului carios prinîndeprtarea smalului foarte nesusinut i colorat de la marginea cavitii- se schieaz apoi forma de extenzie preventiv prin îndeprtarea cu o frez fissure a

contactului cu vecinul la nivelul pereilor V i O(dintele vecin este protejat cu o matrice metalic)

b) creast marginal subminat- se ptrunde, dinspre suprafaa ocluzal, în creasta marginal subminat (colorat în

alb/brun) inând freza par/sferic paralel cu axul lung al dintelui- dup 1 mm, când întreaga grosime a smalului subminat a fost penetrat, apare o

senzaie de cdere în gol (dentina alterat subiacent)- se lrgete apoi acest prim orificiu prin îndeprtarea a tot smalul foarte nesusinut i

colorat al crestei marginale- se schieaz apoi forma de extenzie preventiv prin îndeprtarea cu o frez fissure acontactului cu vecinul la nivelul pereilor V i O (dintele vecin este protejat cu omatrice metalic)c) creast marginal integr (se realizeaz o cavitate tip caset)- se ptrunde cu freza dinspre proximal (lipsa vecinului sau spaiu între dini) i seîndeprteaz smalul colorat de la marginea lrgindu-se astfel cavitatea

Realizând accesul se realizeaz concomitent:- schia conturului extern al caviti verticale- schia formei de convenien- schia formei de retenie- schia formei de rezisten

- schia formei de extenzie preventiv y Exereza dentinei alterate- freze sferice de pies contraunghi i excavatoare/linguri Black - exereza dentinei alterate trebuie s înceap pe pereii laterali (la distan de

peretele parapulpar)- cu frez sferic la piesa contraunghi/excavatorul (de dimensiuni potrivite cu

cavitatea) se începe EDA cu micri de scoatere activ de la baza pereteluispre suprafaa lui



- exereza dentinei alterate continu pe peretele gingival prin micri de pendulare V-O; peretele gingival trebuie s fie îngust (1-1,5 mm) i cu oform concav

- se lrgete astfel progresiv cavitatea, prin EDA, pân se ajunge la dentindur normal colorat

y Definitivarea formei de extenzie preventiv, de rezisten, de contur extern i

a formei de retenie în cavitatea vertical E P gingival (de la nivelul pragului gingival)- cu o frez fissure se înfund pragul gingival cu 0,5 mm pt. ca obturaia s

poat fi adaptat mai bine la acest nivel- apoi se netezete smalul de pe pragul gingival cu freza par

E P pr o ximal (de la nivelul pereilor laterali proximali V,O)- se aplic interdentar o matrice metalic meninut de o pan (pentru a nu

atinge dintele vecin)- cu freza fissure de pies/turbin, pornind dinuntrul cavitii spre exteriorul

ei se subiaz smalul aflat la nivelul suprafeei de contact cu dintele vecin - apoi cu dltia de smal/freza fissure se realizeaz EP proximal spre V,O

prin îndeprtarea punctelor de contact laterale cu dintele vecin (0,5 mm) Rezistena i retenia- se verific ca unghiul cavo-suprafa s fie de 90o care asigur o retenie i o

rezistena optim a cavitii verticale; dac EP se realizeaz în exces unghiul cavo-suprafa devine > 90o (rezistena obturaiei se reduce); dac EP este în deficitunghiul cavo-suprafa devine < 90o (rezistena pereilor laterali ai cavitii sereduce). Fig. 7.8.

Fig. 7.8. Unghiul cavo-suprafa:Unghi =egal cu 90o Unghi< 90o (fr. dintelui) Unghi 90o > (fr. obturaiei)

De f initivarea extenziei preventive:- se ia hotrârea final cu privire la ce material de obturaie se va folosi- se examineaz apoi starea anurilor i fosetelor restante i riscul lor la carie,tipul relaiilor ocluzale în raport cu marginile cavitii i se hotrte dacextenzia preventiv poate fi limitat sau nu- pentru obturaie cu amalgam anurile i fosetele restante vor fi înglobate în

cadrul cavitii folosind o frez fissure- pentru obturaie cu materiale adezive extenzia preventiv poate fi înlocuitde sigilarea preventiv- limitarea extenziei preventive se poate face în cazul dinilor voluminoi (M2inf.) sau la molarii cu creste ocluzale (M2sup., M1inf.)

y Realizarea zonei istmului - cu freza par # 330 de turbin inut în axul lung al dintelui se schieaz zona

istmului prin extinderea cavitii verticale spre ocluzal- limea istmului: 1/3-1/2 din diametrul bicuspidian VO (1,5-2 mm)



- adâncimea istmului: 1,5 mm dac în acest zon nu exist vreun proces decarie

- freza par de turbin 330 are înlimea i limea potrivit ca s asigureadâncimea i limea optim a cavitii în zona istmului

- se teete (rotunjete) unghiul format de peretele pulpar i parapulpar cufrez sferic sau cilindric de pies contraunghi (rezistena obturaiei)

y Realizarea cavitii de retenie ocluzal ± la fel ca la cavitatea clasa I - pentru obturaia cu amalgam este necesar crearea unei retenii ocluzale (reteniemacromecanic)- cu freza par de turbin se pornete cavitatea ocluzal de la nivelul istmului i seextinde pe suprafaa ocluzal înglobându-se toate anurile i gropiele- retenia ocluzal: clasic - form de Äcoad de rândunic´ i modern - în form de ÄS´ normal/inversat Fig. 7.7.

y Definitivarea exerezei dentinei alterate de pe peretele parapulpar - exereza dentinei alterate de pe peretele parapulpar al cavitii se face cu

excavatorul/frez sferic mare doar când cavitatea este gata în rest- exereza dentinei alterate de pe peretele parapulpar se realizeaz sub izolare dac cavitatea se adâncete peste 1,5-2 mm pentru a evita contaminarea

bacterian a pulpei în cazul deschiderii a camerei pulpare- se poate pstra o mic cantitate de dentin alterat pe peretele profund alcavitii pentru a evita deschiderea camerei pulpare (în special la copii mici cuaplicarea ulterioar a unui Ca (OH)2 - coafaj natural)

y Finisarea, verificarea i toaleta cavitii - se netezesc marginile anfractuoase de smal cu freza par- se spal, se usuc cavitatea (toaleta)- se verific dac au fost respectate toate regulile de preparare a cavitii Fig.

7.9., 7.10. - se remediaz greelile

y Tratamentul plgii dentinare ± LP 8y Obturaia direct plastic din amalgam ± LP 9

Fig. 7.9.: Caviti clasa a II-a pe molarii temporari superiori1- extenzie gingival 0,5 mm; 2- extenzie proximal 0,5 mm; 3-lime istm la M1=1-1,25

56

14

3

2

6



mm; 4- lime istm la M2=1,25-1,5 mm; 5-lime prag gingival=1mm; 6-adâncime cavitateorizontal=1,25-1,5 mm

Fig. 7.10. Caviti clasa a II-a pe molarii temporari inferiori1-extenzie gingival 0,5 mm; 2- extenzie proximal 0,5 mm; 3-lime istm la M2=1,25-1,5mm; 4- lime istm la M1=1-1,25 mm; 5-lime prag gingival=1mm; 6-adâncimecavitate=1,25-1,5 mm

Fig. 7.11. Greeli în prepararea cavitii clasa a II-a (linia punctat arat conturulcorect):

A. extinderea în suprafa insuficient a cavitii ocluzale deretenei pân la creasta marginal opus procesului carios(reducerea reteniei)B. contur extern ocluzal incorect (reducerea reteniei)C. limea cavitii de retenie prea mare (reducerea reteniei)D. unghiul cavo-suprafa > 90o consecutiv extenziei proximale prea mare (reducerea rezistenei obturaiei)E. unghiul cavo-suprafa < 90o extenzia proximal prea mic(reducerea rezistenei dintelui)F. pragul gingival prea lat (risc de deschidere a camerei pulpare) i plat (reducerea reteneiei)G. istm prea lat (reducerea reteniei) i unghiul axio-pulpar

nerotunjit (reducerea rezistenei obturaiei)

7.3.4. PREPARAREA CAVITILOR ÎN TEHNICA MINIM INVAZIV Reguli de preparare a cavitilor

1

5

4

2

36



y accesul, conturul extern i forma de convenien: cât mai limitate cu putin dar suficient de mari pentru a asigura realizarea formei de convenien i decicorectitudinii cavitii i a obturaiei

y exereza dentinei alterate: în totalitate dar în condiii de maxim siguran pentru pulp (coafaj natural)

y extenzia preventiv: limitarea extenziei preventive în toate situaiile în care acest

lucru este posibil. Nu se renun la extenzia pentru asigurarea esteticii(îndeprtarea smalului colorat marginal) i nici la extenzia preventiv în zonelecu cel mai mare risc la carie

y retenia: principiul autoretentivitii (pereii laterali convergeni spre ocluzal,unghiuri dentinare interne rotunjite)

y rezisten a: îndeprtarea smalului foarte subminat, toate unghiurile cavo-suprafa s aib 900

y f inisarea: netezirea marginilor de smal.

7.3.4.1. Prepararea cavitii clasa I în vederea obturrii cu materialeadezive

Localizare:- suprafaa ocluzal a molarilor permaneni i temporari i a premolarilor Descrierea cavitii

o conturul extern ocluzal: form rotund, ovalar aa cum rezult în urmaexerezei dentinei alterate

o profilul cavitii pe seciune V-O: pereii laterali V,O convergeni spreocluzal în limita realizrii unghiului cavo-suprafa de 90o

o profilul cavitii pe seciune M-D: pereii M,D uor convergeni spre ocluzalo limea maxim este redus (1-1,5 mm)o adâncime minim 1,5 mmo toate unghiurile dentinare interne s fie rotunite.

Indicaii

o marmoraii ocluzaleo carii ocluzale cu extindere lateral minimo marginile cavitii s nu intre în contact ocluzal cu antagonistul

Tehnica de lucru:y Pregtirea instrumentarului, tratamentul comportamental, anestezia local

asemntor cu cele de la cavitatea clasa I din tehnica clasic modificat y Crearea accesului

Accesul :- cu freza par / frez sferic mic / freza de fisurotomie se penetreaz smalul

(1 mm) strict în foseta marmorat/cavitar situat ocluzal, inând freza paralelcu axul lung al dintelui- se lrgete orificiul de deschidere al leziunii doar pân când smalulnesusinut i colorat marginal a fost îndeprtat în totalitate- forma de acces, conturul extern, forma de convenien, de retenie, derezisten coincid- extenzia preventiv este limitat la maximum Fig. 7.12.



Fig. 7.12. Cavitatea clasa I minim invaziv

y Exereza dentinei alterate- majoritatea marmoraiilor ocluzale la molarii temporari ascund carii minime în

dentin- EDA de pe pereii laterali i peretele pulpar se realizeaz de obicei în acelai

timp folosind freza sferic la piesa contraunghi (Ø frezei este ales cu 0,5 mm <decât Ø cavitii); de obicei EDA cu excavatorul nu este eficient în asemeneacaviti minime

- dac forma de convenien, realizat în timpul anterior, este prea mic (pentrua avea acces convenabil la îndeprtarea întreagii cantiti de dentin alterat de

pe pereii laterali) atunci se mai lrgete puin cavitatea în smal (0,5 mm), cu

freza par/sferic de turbin- se completez apoi EDAy Terminarea extenziei preventive, a formei externe, a formei de retenie i

rezisten a cavitii - se îndeprteaz smalul nesusinut aprut dup EDA în totalitate cu freza

par inut paralel cu axul lung al dintelui (cavitate autoretentiv) - se verific unghiul cavo-suprafa s fie de 90o (retenia i rezistena bun acavitii)- se examineaz apoi starea anurilor i fosetelor restante i riscul lor la carie,tipul relaiilor ocluzale în raport cu marginile cavitii i se hotrte dacextenzia preventiv poate s fie înlocuit cu sigilarea preventiv (OPR veziLP10)

- limitarea extenziei preventive se poate face în cazul dinilor voluminoi (M2inf.) sau la molarii cu creste ocluzale (M2sup., M1inf.)y Finisarea, verificarea i toaleta cavitii

- se netezesc marginile anfractuoase de smal cu freza par - se spal, se usuc cavitatea (toaleta)- se verific preparaia (contactele ocluzale, înlimea cuspizilor, conturul etc)- se remediaz greelile

y Tratamentul plgii dentinare ± LP 8

y Obturaia direct plastic din compozit/OPR ± LP 9,10

7.3.4.2. Prepararea cavitii clasa a II-a în vederea obturrii cu materialeadezive

Localizare:- suprafeele aproximale ale molarilor permaneni i temporari i ale premolarilor Descrierea cavitii verticale (proximal)

o conturul extern dinspre ocluzal i proximal sunt asemntoare cu cele de lacavitatea clasa a II-a obturat cu amalgam

o extenzie pentru asigurarea esteticii obturaiei (îndeprtarea smalului coloratmarginal)

o finisarea (netezirea i îngroarea marginilor de smal pentru a putea rezista lademineralizarea acid).



Descrierea cavitii ocluzale de retenieo cavitatea ocluzal de retenie se poate limita sau poate s nu fie efectuat

Indicaii:o carii proximale mici: cu creast subminat sau întrerupt limitat

Tehnica de lucru: y Cavitatea proximal presupune parcurgerea acelorai timp operatori ca în

cazul componentei verticale a cavitii clasa a II-a obturat cu amalgam dintehnica clasic modificat. Fig. 7.13.

Fig. 7.13. Cavitate clasa a II-a minim invaziv

y Realizarea cavitii de retenie ocluzal.Exist 3 posibiliti:- fr retenie ocluzal- caviti de retenie ocluzale cu diametru M-D mic- anuri de retenie laterale (1 mm) realizate pe pereii V,O cu freze cilindrice.

y Restul cavitii se pregtete asemntor cu cavitatea clasa a II-a obturat cuamalgam

7.3.4.3. Prepararea cavitii clasa a III-a în vederea obturrii cu materialeadezive

Localizare:o dinii frontali cu carii proximale (meziale/distale) în special pe caninii i I

centrali superiori temporari care sunt dini mai voluminoi i pe frontalii permaneni

o fr distrucia unghiului incizalComponentele cavitii

o cavitate proximal (pereii laterali, peretele parapulpar, peretele gingival,unghiuri dentinare interne, unghiuri externe)

o cavitate suplimentar de retenie pe peretele oral la mx. / vestibular la md.(perei laterali, perete parapulpar, unghiuri dentinare interne, unghiuri externe)

o istm (dac cavitatea prezint retenie suplimentar)Descrierea cavitii proximale:

o conturul extern dinspre proximal: form rotund, ovalar, trunghiular etc aacum rezult în urma exerezei dentinei alterate

o intrare mic i baz mai larg (pereii laterali convergeni spre proximal)o peretele gingival s fie uor concav spre ocluzalo toate unghiurile cavo-suprafa s aib 90o o toate unghiurile dentinare interne s fie rotunjite.



Descrierea cavitii de retenie:o este relativ rar indicat (frontali temporari cu distrucia pereilor V/O)o form de coad de rândunic sau forme atipice Fig. 7.14. o localizare: V/O pentru frontalii temporari i pe V pentru frontalii permanenio se aseamn cu retenia ocluzal de la cavitatea clasa a II-a

Reguli de preparare:y F orma conturului extern al cavitii proximale: rotund, ovalar, triunghiular y F orma de retenie:

- cavitate autoretentiv: pereii laterali convergeni spre dintele vecin în limitaunghiului cavo-suprafa de 90o, unghiurile dentinare interne rotunjite- facultativ cavitate suplimentar de retenie pe V/O (coad de rândunic); axul lungal reteniei trebuie s fie perpendicular pe tangenta la cavitatea proximal (Fig. 7. 14.);limea istmului 1-1,5 mm; adâncimea reteniei peste JSD (0,25-0,50 mm); pereiilaterali ai cavitii de retenie convergeni spre suprafaa liber

Fig. 7.14. Caviti clasa a III -a pe incisivi i canini

A.cavitate clasa a III-a pe 51 cu retenie vestibular încoad de rândunicB. cavitate clasa a III-a pe 61 fr retenie suplimentarC. cavitate clasa a III-a pe 62 cu retenie suplimentar pevestibular la coletD. poziia cavitii de retenie în raport cu cea a cavitii proximale

A. cavitate clasa a III-a pe caninulsuperior cu retenie vestibular încoad de rândunicB. poziia cavitii de retenie în raportcu cea a cavitii proximale

y F orma de extenzie preventiv:- extenzia gingival de 0,5 mm- îndeprtarea smalului colorat marginal (extenzie preventiv i pentru asigurarea

esteticii)y F orma de rezisten:

- unghiul cavo-suprafa de 90o

- pstrarea unghiului incizal- grosimea smalului marginal s fie mai mare de 0,5 mm (pentru ca s reziste lademineralizarea acid)- în cavitatea suplimentar de retenie (dac este strict necesar) la istm, se rotunjeteîntâlnirea dintre peretele pulpar i parapulpar

y F inisarea cavitii:



- netezirea marginilor anfractuoase de smal.

Tehnic de lucru y Pregtirea instrumentarului

- trusa de consultaie

- instrumentar i materiale pentru prepararea cavitiiy Curarea i iluminarea dintelui

- iluminarea bun a dintelui- curarea dintelui de resturi alimentare, plac bacterian i tartru (vezi LP2)

y Tratament comportamental - tratament comportamental ÄTell, Show, Do´ pentru acceptarea procedurii i aanesteziei (vezi cap.1)

y Anestezie local- pentru dinii temporari este mai rar necesar- pentru dinii permaneni este uneori necesar- ac, sering, carpul cu anestezic, comprese sterile, alcool, anestezic topic

y Crearea accesului, a conturului extern, a formei de convenien

concomitent cu schiarea formei de retenie, rezisten i a extenziei preventive

- accesul este creat cu freza par/sferic de turbin sau frez sferic de piescontraunghi- se realizeaz lrgirea orificiului de deschidere a cariei i îndeprtarea a tot smalulcolorat i subminat (mai subire de 0,5 mm) de la marginea cavitii; Freza se ine

perpendicular pe axul lung al dintelui- se stabilete conturul extern al cavitii în limita dentinei alterate subiacente(triunghiular, rotund, ovalar etc)- se stabilete adâncimea minim a cavitii (minimum 0,25-0,50 mm peste JSD)

y Exereza dentinei alterate de pe pereii laterali ai cavitii

- cu freze sferice la piesa contraunghi de dimensiuni potrivite sau excavatoare miciy Crearea cavitii suplimentare de retenie

- doar dac este absolut necesar - se folosete freza par /freze con-invers de turbin (#330)- forma cavitii de retenie poate fi variat (coad de rândunic, în ´S´)- inând freza pe suprafaa pe care se face retenie se continu cavitatea proximal

pe V/O- axul lung al reteniei trebuie s fie pe tangenta la cavitatea proximal

y Exereza dentinei alterate de pe peretele parapulpar - cu freze sferice la piesa contraunghi de dimensiuni potrivite sau excavatoare mici- EDA pe peretele parapulpar se realizeaz doar dup ce restul cavitii este terminat- se stabilete adâncimea cavitii (minim 1,25mm la incisivi i 1,25-1,50 mm la

canini)- dac caria este mai adânc atunci EDA se face sub izolare pentru a evitacontaminarea cu saliv la o eventual deschidere a c.p.- atenie în zona mezial pulpa este f. aproape de suprafa i de aceea camera pulparse deschide repede, în special la incisivi- se poate pstra o mic cantitate de dentin alterat pt a nu deschide camera pulpar(în special la copii mici) coafaj natural

y Verificarea i remedierea greelilor în prepararea cavitii i finisarea- se spal, se usuc cavitatea



- se verific preparaia:- sunt remediate greelile

y Finisarea- freze diamantate la turaie mic- netezirea marginilor anfractuoase de smal

y Izolare, toalet, uscare, tratamentul plgii dentinare, realizare obturaiei de

compozit /CIS (vezi LP 9, 10)

7.3.4.4. Prepararea cavitii clasa a IV-a pe frontalii temporari Localizare:

- pe suprafeele proximale ale frontalilor când unghiul incizal este pierdut- se pregtete rar pe dinii temporari deoarece pentru distrucii coronare mari sunt

preferate restaurrile prin coroane prefabricate.Principiile generale de preparare:

- sunt aceleai cu cele de la cavitatea clasa a III-a- cavitatea suplimentar de retenie este absolut necesar.

7.3.4.5. Prepararea cavitii clasa a V-a pe dinii temporari Localizare:

- la coletul tuturor dinilor o localizarea cea mai frecvent este cea vestibular

Componentele cavitii o perei laterali (4): mezial, distal, ocluzal, gingivalo un perete parapulpar o unghiuri dentinare interneo unghiuri externe în smal.

Descrierea cavitii clasa a V-a la coletul molarilor pe faa vestibular:o conturul extern dinspre V: rotund, ovalar, reniform etco profilul cavitii în seciune V - O: peretele ocluzal i gingival convergeni

spre exterior; unghiurile dentinare interne rotunjite; unghiurile cavo-suprafa90o; adâncimea minim a cavitii (1,25-1,5 mm) Fig. 7.15.

Fig. 7. 14. Cavitatea clasa a V-a: contur extern

Regulile de preparare i tehnica de lucru:y Pregtirea instrumentarului, curarea i iluminarea dintelui, tratamentul

comportamental, anestezia local (vezi cavitatea clasa I cu amalgam)y Crearea accesului

Accesul :



- cu freza par/sferic de turbin inut perpendicular pe suprafaa vestibularse lrgete orificiul de deschidere al leziunii cu 0,5 mm prin îndeprtareasmalului nesusinut i colorat marginal pentru a avea vizibilitate bun ctredentina alterat- realizând accesul în cavitate se realizeaz concomitent: schia conturuluiextern al caviti, schia formei de convenien, schia formei de retenie,

schia formei de rezisten i schia formei de extenzie preventiv y Exereza dentinei alterate - EDA se realizeaz cu freze sferice de pies contraunghi (de dimensiune cu 0,5

mm mai mic decât Ø cavitii de acces), cu excavatoare sau linguri Black - EDA se începe pe pereii laterali cavitii- dac schia formei de convenien, realizat în timpul anterior, este insuficient

de mare (pentru a avea acces convenabil la îndeprtarea întreagii cantiti dedentin alterat de pe pereii laterali) atunci se va mai lrgi puin cavitatea însmal (0,5 mm), cu freza par/sferic de turbin

- completarea EDA pe pereii laterali ai cavitii.y Terminarea extenziei preventive, a formei externe, a formei de retenie i

rezisten a cavitii Terminarea formei de rezisten i a formei de contur extern i a formei de

retenie:- se îndeprteaz smalul nesusinut aprut dup EDA cu freza par inut

perpendicular pe dinte (convergena spre ocluzal a pereilor laterali ai cavitiicreterea retenia)- se verific unghiul cavo-suprafa s fie de 90o (asigur retenia i rezistena

bun a cavitii) De f initivarea extenziei preventive:- se îndeprteaz tot smalu marginal colorat cu freza par

y Definitivarea exerezei dentinei alterate de pe peretele parapulpar - EDA de pe peretele parapulpar al cavitii se face cu excavatorul/frez

sferic potrivit doar când cavitatea este gata în rest- EDA de pe peretele pulpar se realizeaz sub izolare dac cavitatea seadâncete peste 1,5-2 mm pentru a evita riscul deschiderii camerei pulpare i acontaminrii bacteriene a pulpei- pentru a evita deschiderea camerei pulpare se poate pstra o mic cantitate dedentin alterat pe peretele profund al cavitii (în special la copii mici cuaplicarea ulterioar a unui coafaj natural)

y Finisarea, verificarea i toaleta cavitii - se netezesc marginile anfractuoase de smal cu freza par- se spal, se usuc cavitatea (toaleta)- se verific preparaia (contactele ocluzale, înlimea cuspizilor, conturul etc)

y Tratamentul plgii dentinare ± LP 8

y Obturaia direct plastic cu compozit/CIS ± LP 9

7.3.4.6. Prepararea cavitii clasa a VI-a pe dinii temporari - se prepar pe vârfurile cuspizilor molarilor sau pe muchia incizal- are form de caset- se aseamn cu cavitatea clasa I

7.3.5. PREPARAREA CAVITILOR ÎN TEHNICA A.R.T.



Tehnica ART este un tratament restaurator atraumatic (alternativ) în acelaitimp preventiv (previne apariia cariilor) i curativ (trateaz dinii cariai). Principiile tehnicii ART

Exist dou principii de baz:y îndeprtarea esuturilor dentare cariate doar cu instrumentar de mân:

- asigur prepararea unei caviti minim invazive care pstreaz esuturile dentare

sntoase- traumatizeaz puin dintele i pacientul (atraumatic)- minimalizeaz durerea în timpul preparrii cavitii reduce la maximum

necesitatea efecturii anesteziei locale care ar putea provoca o traum psihologicsuplimentar copilului

y obturarea cavitii cu CIS (ex.Fuji IX GP):- materialul CIS ader chimic la smal i dentin i de aceea cavitatea poate fi

minim invaziv- elibereaz fluor în pereii cavitii ceea ce asigur oprirea evoluiei cariei i

prevenirea apariiei ei- este bine suportat de pulp i gingie- are proprieti fizice asemntoare cu ale dentinei.Indicaiile tehnicii ART- orice carie simpl care a afectat dentina i este accesibil instrumentarului manual- carii cavitare ocluzale, carii cavitare V/Orale lacolet sau în gropiele de

descrcare, carii aproximale pe molari sau frontali când lipsete dintele vecin,carii limitate pe 2 suprafee (ex. V- Oc sau Oc - proximale pe molari, M-V pefrontali)

- copiii mici- pacienii necooperani- pacieni de orice vârst cu nevoi speciale (ex. retard mental)- în orice situaie în care prepararea tradiional a cavitii i plasarea tradiional a

unei obturaii nu este posibil

Contraindicaiile tehnicii ART- carii simple ale smalului necavitare- acces dificil sau imposibil cu instrumentarul manual în cavitate- carii complicate (cu afectare pulpar).

Tehnica preparrii cavitii în tehnica ARTy Pregtirea instrumentarului:

- trusa de consultaie (oglind, sond, pens)- instrumentar manual pentru pregtirea cavitii : excavatoare, dltie de smal

bine ascuite Fig. 7.15. - instrumentar pentru restauraie: spatul de ciment, spatul bucal,

- materiale de izolare: rulouri, aspirator sau dig- materiale necesare pentru toalet i restaurare: bulete de vat, H2O2, bloc cufoi de amestecarea materialului, Ca(OH)2, CIS, band de celuloid, pene



Fig. 7.15. Instrumentar manual pentru tehnica ART

y Asigurarea unei poziii corecte i comode de lucru- iluminarea bun a dintelui- folosirea magnificaiei (lup)

y Prepararea cavitii pe suprafaa ocluzal- C urarea dintelui de resturi alimentare i plac bacterian

- se realizeaz cu o bulet de vat cu H 2O2

- se usuc cu o bulet uscat sau jetul de aer - se observ extinderea lateral a cariei

- C rearea accesului

dac deschiderea cavitii în smal este prea mic, ea va fi lrgit cu o dltide smal

se plaseaz lama dltiei în cavitate i prin rotirea instrumentului spreexterior se îndeprteaz smalul nesusinut (micarea este cea de rotire aunei chei în broasc)

dac nu avem dlti se poate realiza manopera i cu excavatorul manipulatsimilar cu dltia

- Exereza dentinei alterate

dimensiunea excavatorului cu care se va faceE

DA se alege cu puin maimic decât mrimea cariei dentina moale, alterat se îndeprteaz cu micri de rotaie în jurul axului

lung al instrumentului i de scoatere activ (excavare). Micarea deexcavaie se aseamn cu cea ³de întoarcere a unei chei în broasc´

dentina alterat se îndeprteaz întâi pe pereii laterali ai cavitii dentina alterat de pe peretele pulpar se îndeprteaz când restul cavitii

este gata (sub izolare) dac cavitatea este foarte mic, se mai lrgete accesul cu dltia pentru a

încpea excavatorul.- Netezirea marginilor cavitii se face pe cât posibil cu excavatorul sau dltia- Izolarea, toaleta i obturarea cu CIS vezi LP 10

Documents

7 f Scurt Lucrare Practicacav Dt