IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE TOTALITARE
POLITIZAREA ISTORIEI ROMNILOR
Pn in secolul al 18 lea continuitatea poporului romn la nord de
Dunre nu a fost pus la indoial.Inceputul politizrii istoriei
romnilor s-a produs in secolul al 16 lea cnd cronicarul maghiar
Istvan Zsamoskozy intr-o lucrare din 1593 arat c romnii sunt urmai
ai colonitilor romani.Dup infaptuirea Unirii lui Mihai Viteazul in
1600, i-a schimbat radical prerea artnd c romnii nu mai sunt nici
urmai ai romanilor,i c au fost mutai la sud de Dunre de Imparatul
Gallienus.Ideile lui au fost preluate i de ali cronicari unguri i
de reprezentani ai nobilimii maghiare, care erau ostili lui Mihai,
dar cu toate acestea nu toi erau ostili romnilor, dovad c Nicolae
Istvanffy , istoric i diplomat al Imperatului Austriei Rudolf al II
lea, considera ca naiunea romn nu tirbete privilegiile tradiionale
ale naiunii maghiare din Transilvania.
La 1666 , Ioan Lucius in cronica sa publicat la Amsterdam avea
dubii si rezerve cu privire la romni , dar nu contesta
continuitatea elementului romanic la nord de Dunre, artnd c acesta
a fost sporit printr-o imigrare provocat de bulgari de la sud la
nord de Dunre .Aceast teorie a rmas neobservat aproape un secol pn
cnd austriacul Johan Christian Engel a turnat-o in tipare noi creia
i-a adugat si nuana peiorativ din teoria exilailor si ru fctorilor
lansat de istoriografia umanist polonez.Cronicari sai din a doua
jumtate a secolului 17 adoptnd i ei teoria umanista german au
incercat s demonstreze presupusa origine dacic a poporului romn,
confundnd pe daci cu goii, teorie combtut cu argumente de Comitele
sailor Valentin Frank von Frankenstein secolul 17, dup care aceast
teorie a disprut cu totul in secolul 18.Cu toate acestea ,
istoricii sai au continuat s afirme n lucrarile lor originea latin
a romnilor.Istoricul sas care a contribuit cel mai mult la
rspandirea acestei idei n afara mediului romnesc a fost braoveanul
Martin Schmeitzel care a predat ani la rand la Universitatea din
Halle un curs de istoria Transilvaniei, difuznd opiniile despre
romanitatea romnilor prin lucrrile tiparite in strintate. In
secolul al 18 lea chiar i scrierile despre secui , ca cea iezuit de
la inceputul sec. al 18 lea, sublinia c romnii din toate 3 cele ri
nu sunt decat urmai ai romanilor.
Szamaskozy a fost combtut in epoc de crturarii sai , Laurentiu
Toppelnitus si Johannes Troster, ultimul, autor al unei lucrari
despre Dacia, in care arta ca romnii sunt urmai ai legiunilor
romane i cei mai vechi locuitori ai rii.Dup ce in secolul al 18 lea
s-a iniiat lupta pentru drepturile politice ale romnilor
transilvneni prin episcopul Inochentiu Micu Klein , s-a lansat in
aceast atmosfer, teoria imigraionatist de austriacul Franz Joseph
Sulzer , la 1781-1782 in lucrarea sa publicat la Viena , Istoria
Daciei Transalpine , in care contesta vechimea, continuitatea i
autohtonia romnilor.
El arta c romnii nu se trag din colonitii romani din Dacia,
aceasta fiind prsit de toata populaia odat cu retragerea aurelian i
c romnii s-au format ca popor la sud de Dunre intr-un spaiu
neprecizat ntre bulgari i albanezi, n Moesia sau Tracia de la care
romnii au preluat influenele in limb.
De la sud de Dunre romnii au imigrat apoi la nord de Dunre si in
Transilvania , la mijlocul secolului 13 unde ii vor gsi stabilii pe
unguri i sai .Prin teoria sa Sultzer sfida prerea unanim din tiina
si cultura european , care ii considera pe romni cei mai vechi
locuitori ai Transilvaniei i urmai ai romanilor lui Traian.Scopul
era politic , anularea argumentelor istorice, ale romnilor in lupta
politic din Transilvania i justificarea privilegiilor deinute de
naiunea conducatoare, nobilimea maghiar , fruntaii sailor i
secuilor, precum si a statututului de tolerai atribuit
romnilor.
Aceasta teorie a fost combtut de reprezentanii Scolii Ardelene
care in Suplex Libelus Valahorum din 1791, artau c romnii sunt cei
mai vechi locuitori ai Transilvaniei si urmai ai colonitilor lui
Traian.Acest lucru era confirmat si de reprezentani ai naiunilor
conductoare din Transilvania,Iosif al II lea imparat al Austriei
1780-1790 ii socotea pe romni cei mai vechi si cei mai numeroi
locuitori in Transilvaniei.
Contele Teleki preedinte al Cancelariei Aulice Transilvane din
Viena arta i el in 1791 c romnii sunt locuitorii cei mai vechi ai
Transilvaniei.
Istoricul ungur Huszti Andras tot la 1791 scria c nici o naiune
nu are limba atat de aproapiat de cea veche romn ,ca natiunea
valahilor, ceea ce e un semn sigur i care nu poate inela ,c ei sunt
in Transilvania urmaii vechilor colonii romane.
Tot in secolul al 18 lea istoricul maghiar Benko Jozsef in
cartea sa din 1778 arta c dup abandonarea Daciei traiane, au rmas
pe loc muli romani impreun cu dacii indigeni..
Ideile lui Sulzer au fost imbraiate si de alti istorici ,ca
austriecii I.C.Eder , John Christian Engel si maghiarul Bola Marton
, care artau c lipsa izvoarelor istorice despre romni, echivaleaza
insui cu lipsa romnilor .In replica nvatul sas Michael Lebrecht n
timpul rscoalei lui Horea la 1784 arta c romnii ca urmai ai
romanilor , sunt cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni.
In 1787 istoricul englez Eduard Gibbon autor al unei celebre
istorii a Imperiului Roman arta c in Dacia dup retragerea aurelian
au rmas o parte insemnat a locuitorilor ei , care aveau mai mare
team de emigrare decat de stapnitorul got .Netemeinicia afirmaiei
lui Sulzer a fost reliefat prompt de reprezentanii Scolii Ardelene
i de marele slavist Paul Joseph Schafarik care la 1844 arta c
valahii de la nord si de la sud de Dunare au toi aceeasi origine
,evolund din amestecul tracilor si geto-dacilor cu romnii .
Dup instaurarea dualismului austro-ungar in 1867, Robert Roesler
redacteaz Dacii i Romanii 1868 , i in 1871 lucrarea Studii Romnesti
Cercetri asupra istoriei vechi a romnilor unde reia teoria
imigraionist a lui Sulzer pe care o dezvolt i sistematizeaz cu
argumente de ordin istoric si filologic pentru a contesta permanena
romnilor n vatra lor strmoeasc ,de aceea teoria imigraionista se va
numi de acum nainte Roeslerianadup numele celui care a sustinut-o
tiinific .Ideile de baz ale acesteia erau :1.dacii au fost
exterminai in urma rzboaielor cu romanii lui Traian2.Toponimia
Daciei ar fi disprut , din aceast cauz3.Cei 165 ani ct a durat
stpnirea romana in Dacia nu au fost suficieni pentru nfptuirea
romanizrii.
4.Aurelian ar fi mutat la sud de Dunare toat populaia
5.Romanii s-au format ca popor la sud de Dunre de unde au
preluat influenele n limba si credina ortodox , aducnd n acest sens
ca argumente :
a) lipsa elementelor germanice din limba romnb) existena unor
elemente lexicale comune n limbile romn i albanezc) asemnarea
dintre dialectele daco- romn si macedo-romn6.Romnii ar fi un popor
de pstori nomazi7.N-ar fi tiri care s-i mentioneze pe romni la nord
de Dunare inainte de secolul 13
Aceast teorie a fost combtut de Bogdan Petriceicu Hasdeu, apoi
cu argumente istorice de AD Xenopol in 1884 in lucrarea sa Teoria
lui Roeslar. Studii asupra staruinei romnilor n Dacia Traiana.El
impreun cu Dimitrie Onciul autor al lucrarii Scrieri istorice 1885
a combtut aceast teorie cu argumente de ordin logic i istoric , ca
apoi mai trziu investigaiilor tiinifice conduse de mari istorici i
lingviti ca :1. Vasile Prvan Inceputurile vietii romne la gurile
Dunarii 1923 si Getica 19242.N.Iorga Istoria romnilor n 10
volume
3.Gheorghe I.Brtianu O enigm i un miracol istoric poporul romn:
19374.Alexandru Rosetti Istoria limbii romne
5.Constantin C.Giurescu , Constantin Daicoviciu , Emil
Petrovici, C.tin Drgan i Aurelian Sacerdoeanu au adus dovezi
concrete , tot mai numeroase care au infirmat teoria imigraionist.
Pe aceeai poziie s-au situat i mari istorici strini : englezul
Eduard Gibbon, germanul Theodor Mommssen , americanii J.Jung,
C.Patsch, Paul Meckendrick si spaniolul L.Homo , care consider c
romnii sunt urmai ai daco-romanilor i s-au format ca popor n Dacia
Traiana.PAGE 3
