CURS 6- 18.11.2013

Competentele consiliului de securitate in solutionarea pasnica a conflictelor

CS va invita partile in conflict sa l solutioneze ptrintr o metoda pasnica ( art 33 din Charta

tratative, ancheta (se numeste o comisie trimisa de CS in zona de conflict si face un raport al

activitatii), mediere , conciliere, arbitraj, rezolvare pe cale judiciara sau prin recurs la org

regionale). Daca s a creat o comisie de experti a CS aceasta poate recomanda partilor conflictuale

o metoda de solutionare; metoda poate fi foarte concreta uneori. Rezolutiile CS care se bazeaza

pe cap VI din Charta nu au valoare legala obligatorie ci sunt simple recomandari

asemanatoare cu actele adunarii; sunt respectate de state dar nu exista o obligativitate

juridica.

Charta ONU foloseste expresiile amenintare impotriva pacii, incalcarea pacii sau chiar act de

agresiune ( nu se foloseste cuv razboi in charta). Toate rezolutiile luate de consiliu din art VII au

o valoare legala obligatorie iar masurile adoptate de consiliu pot merge pana la utilizarea fortei

armate impotriva agresorului. Este dreptul CS sa califice o situatie drept amenintare impotriva

pacii sau agresiune; nimeni nu are acest drept in afara de CS.

*CS o sa adopte masuri cu caracter provizoriu ca sa preintampine agravarea crizei:

-intreruperea totala sau partiala a relatiilor diplomatice, a rel economice, a comunicatiilor auto si

feroviare, a postei, telefonului, internetului, bancilor etc. constrangere pt a nu mai ameninta

impotriva pacii sau agresiunii

-daca aceste masuri nu se dovedesc eficiente si agresorul continua sa comita actul pt care a fost

sanctionat, CS are dreptul a recurga la forta (art 42 din charta ii da dreptul sa recurga la forta)

nu s a reusit formarea unei armate permanente in cazul consiliului de securitate -> se semneaza

niste acorduri speciale pt statele care doresc sa contribuie la alcatiurea armatei; nimeni nu este

obligat sa ofere soldati, acest proces este unul voluntar ( 2 3 state ofera cei mai multi soldati).

Operatiunile de mentinere a pacii nu au fost prevazute in charta dar au fost acceptate ulterior

de adunare si de consiliu, decizia se ia impreuna, misiunile se compun din contingente militare

puse la dispozitie de statele membre precum si din observatori civili, mandatul si durata dresf

sunt precizate de ONU de la caz la caz si toate aceste operatii sunt plasate sub controlul

secretarului general ONU ( onu a fost prevazut pt un razboi clasic de genul celui mondial de

aceea nu a avut in continutul chartei aceste operatiuni de mentinere a pacii).

Unul dintre cei mai iubiti secretari generali ai consiliului de securitate, Hammerskjold spunea

ca aceste operatiuni se gasesc undeva la articolul VI si jumatate, intre VI si VII, neincadrandu-se

in niciunul din aceste articole. Dupa ce s a trm razboiul rece, s a deblocat si consiliul de

securitate; de atunci s au inmultit foarte multe operatiuni de mentinere a pacii (1992 fostul

secretar gen B.B.Ghali din Egipt a propus o clasificare a operatiunilor de mentinere a pacii : 1.

Diplomatie preventiva urmareste sa impiedice aparitia unor conflicte violente; 2. Restabilirea

pacii- se refera la situatia in care un conflict s-a declansat iar ONU incearca sa-l rezolve pe cale

pasnica folosind capitolul VI din charta; 3. Mentinerea pacii- peace-keeping- recursul la actiuni

militare coercitive folosind cap VII al chartei (se foloseste si peace-enforcement- ONU impune

separarea cu forta a celor care lupa ); 4.Consolidarea pacii (peace-building) s-a terminat faza

violenta, partile au semnat o pace dar trb reconstruita tara; construirea de scoli, spitale, drumuri,

forte armate si restaurarea institutilor de stat.

In 2005 s a creat Comisia pt mentinerea pacii ONU si departamentul pt operatiuni peace-

keeping; 2012 bugetul pt peace keeping al ONU 7.6 miliarde de dolari.

- 1948-2011 66 de operatiuni de peace-keeping; 2012- 16 operatiuni. Personalul acestor forte

este de peste 120 000 de persoane; costul estimat al tuturor operatiilor 1948-2011 69 miliarde

de dolari americani. In ceea ce priveste victimele, se inregistreaza la niv 2012 aproximativ 2000

de peace-keeperi ucisi (nu statele mari ci tarile slab dezvoltate si sarace dau cei mai multi peace-

keeperi).

*Exista cateva proiecte pt reformarea CS. Se discuta ameliorarea CS: unii cer largirea acestuia,

altii cer limitarea dreptului de veto. Sg limitare a chartei in 1963 de la 6 la 10 membri.

Principalele proiecte(in prezent 15 membri):

1. Grupul celor 4 format din Brazilia, Germania, India si Japonia (tari care aspira sa devina

membri permanenti, contribuie la bugetul ONU India si Japonia). Acestia doresc un CS cu 25

de membri, pe langa nr actual vor sa se adauge si 6 noi membri permanenti G4+ alte doua tari

africane- precum si 4 noi membri nepermanenti(Africa de S si Nigeria sau AS si Egipt.

2.Unitate pt consens principalii membri sunt Italia, Argentina, Pakistan si Mexic- doresc un CS

format din 25 de membri care sa fie suplimentat numai cu nr de mebri nepermanenti sau sa apara

alta categorie de membri semi-permanenti.

3. Consensul de la Ezulwini (Uniunea Africana) propun un CS cu 26 de state iar Africii sa-i

revina doua locuri permanente cu drept de veto si doua locuri nepermanente .

4. Grupul celor 5 state mici si mijlocii (S5 sau Like minded countries) Elvetia, Costa Rica,

Iordania, Singapore si Lichtenstein- nu vor cresterea nr de membri ci mai multa transparenta la

nivelul intregului consiliu si vor limitarea unor drepturi.

Se mai propune si ca Adunarea Generala sa devina un parlament ales prin vot universal.

Consiliul Economic si Social ECOSOC

Se ocupa de marile probleme economice, sociale, culturale, de sanatate publica, precum si legate

de drepturile omului (soft security). Se subordoneaza adunarii generale si este un organ cu

compunere restransa. La inceput, in primii ani de fct, avea doar 18 membri; ulterior charta a fost

amendata si actualmente sunt 54 de membri. Mandatul unei tari este de 3 ani iar adunarea

generala improspateaza in fiecare an 18 membri pt contunuitate. Membri permanenti ai CS ului

sunt realesi automat in ECOSOC de cate ori le expira mandatul. Pt celelalte locuri se aplica

principiul repartitiei geografice echitabile 14 locuri revin Africii, 11 locuri Asiei, 10 locuri pt

America de S si Caraibe, 6 pt Europa de Est, 13 locuri pt Europa Occidentala si alte state. Au

voie sa participe la lucrarile ECOSOC chiar state care nu sunt membre in ECOSOC daca pot

demonstra ca discutiile respective le sunt utile, pe post de observator, fara drept de vot

(Autoritatea Palestiniana exemplu de observator). ECOSOC colaboreaza cu ONG urile pe picior

de egalitate.

Functionarea ECOSOC. Are loc in fiecare an o sesiune principala cu o durata de o luna, pe rand

la New York si la Geneva. Mai au loc alte 2 sesiuni cu caracter organizator . Toate deciziile se

adopta cu majoritate simpla (51%), fiecare stat avand un singur vot.

Competente: organizeaza conferinte, adopta rezolutii, este un forum de dezbatere pt marile

probleme socio-economice ale lumii; pregateste numeroase conventii in domeniile sale de

compententa si protejeaza drepturile omului. Din structura ECOSOC fac parte si birourile

executive ale unor organizatii subordonate ONU : UNICEF. In general, acesta formeaza grupe de

experti pe regiuni si ii trimit acolo sa vada concret situatia.

ECOSOC e obligat sa faca un raport anual catre Adunarea Gen in care sa-si explice activitatea.

Consiliul de tutela a fost creat de la inceput cu scopul de a facilita decolonizarea, a ajuta

popoarele care nu atinsesera un grad satisfacator de autoguvernare sa se preg pt a deveni state

independente. 11 teritorii au fost plasate in 1945 sub regim de tutela dintre care unele preluate de

la Liga Natiunilor. Obiectivul de baza- pregatirea acestor teritorii pt progres politic si economic

spre a se decoloniza treptat. Nu a fost usoara aceasta decolonizare Somalia a fost colonizata de

Italia pana in 1960.

Componenta: 1.statele care administrau teritorii sub tutela: Italia, Franta; 2. ceilalti membri

permanenti ai CS care nu aveau teritorii in tutela China si Rusia; 3. un grup de state alese de

Adunarea Generala pe o perioada de 3 ani prin rotatie.

Actualmente Consiliul de tutela exista pe hartie dar nu are niciun fel de activitate; ultimul

teriotriu pe care l a administrat a fost Insula Palau din Oc Pacific s a votat asocierea cu SUA.

Nu a fost desfiintat din cauza inertiei diplomatice si trb revizuita si charta daca este desfiintat un

consiliu care nu mai functioneaza. (Consiliul de Tutel i-a suspendat activitatea n urma

ctigrii independenei de ctre ultimul dintre cele unsprezece teritorii aflate sub tutel (Palau),

la 1 octombrie 1994. Cu toate acestea, capitolele care vizeaz acest Consiliu nu au fost nici pn

astzi terse din Carta ONU (Capitolele XII i XIII). Au existat unele voci care cereau

nsrcinarea acestui organ cu noi activiti, eventual cu administrarea aa numitelor failed states,

ceea ce nu s-a fcut ns pn acum.-site ul ONU).

Curtea internationala de Justitie. Este principalul organ judiciar al Natiunilor Unite, statutul

sau este parte integranta din chart aONU. Curtea a fost creata in iunie 1945 si a inceput sa fct in

1946; toti membrii ONU sunt in mod direct parti la statutul Curtii dar inclusiv unele state care nu

sunt membre ONU au putut participa si au fost membri ( Elvetia era parte la statutul curstii fara

sa fie membru ONU).

Rolul principal este sa rezolve disputele intre state si sa ofere sfaturi si opinii consultative

Organizatiilor Natiunilor Unite. Curtea se compune din 15 judecatori independenti, acestia

indiferent de cetatenia lor trb sa fie persoane cu inalte calitati morale in tarile lor si juristi extrem

de competenti si cunoscuti in drept public international. Cei 15 jud sunt alesi de catre adunarea

gen si de CS separat; membrii permanenti nu au drept de veto (majoritate de 9 din 15 indiferent

daca se opune un membru permanent). Judecatorii sunt alesi pe o perioada de 9 ani si pot fi

realesi inca o data, mandatul fiind de 9 ani. Nu este permis sa ai 2 judecatori concomitent la curte

care sa faca parte din acelasi grup national. Acesti 15 judecatori trb sa reprezinte marile forme

de civilizatie si principalele sisteme juridice ale lumii - nu trb sa vina toti de pe acelasi

continent, ci din civilizatia europeana, africana etc.(exista vreo 5 drepturi la nivel mondial). Ca

sa existe continuitate, o treime din judecatori sunt schimbati la fiecare 3 ani. Judecatorii pot fi

realesi o singura data. Alegerile au loc la New York in Adunare si in Consiliu si toate statele

membre ONU au voie sa propuna candidati. In afara de judecatori, exista grefieri si grefa cei care

tin partea administrativa.

Competentele Curtii: doua feluri de competenta:

1- competenta contencioasa- se refera la conflicte; se refera numai la state. Organizatiile int,

indivizii nu se pot adresa Curtii pt competenta contincioasa. C de Justitie nu este competenta

decat pt diferende de ordin juridic, nu si pt cele politice. Diferenta o stabileste chiar Curtea in

sensul ca daca este un conflict politic, ea va declara ca nu este competenta, singura isi stabileste

limitele. Conflictele juridice se refera la un dezacord priv o situatie de drept sau de fapt, o

contradictie de teze juridice sau de interese, conflict legat de interpretarea unui aspect de drept (

ex Ro si Ucraina conflict juridic- conflictul ref la delimitarea apelor si Insulei Serpilor; Ro a

cerut sa ni se dea apele teritoriale si platoului continental cu gaze, metale, pesti; nu au putut sa

negocieze; in 2007 ambele au decis sa supuna decizia Curtii Internationale si Ro a obtinut 80%

din platoul continental iar Ucraina doar 20% / ex.conflictul dintre Georgia si Rusia- conflictul a

fost unul politic, nu juridic si Curtea a refuzat tratarea acestui conflict).

2.competenta consultativa dreptul de a cere opinii consultative curtii apartine ONU si tuturor

structurilor sale ( ad gen daca vrea sa emita o directiva adreseaza o cerere de aviz consultativ,

dupa ce curtea da un verdict, ad gen trebuie sa respecte decizia curtii, nu poate sa retraga cererea

sau sa renunte la ea)

Jurisdictia Curtii de Justitie are un caracter facultativ- curtea nu e competenta sa judece decat

conflictele care ii sunt supuse de catre state si numai pt litigiile pe care statele doresc ca ea sa le

judece; curtea nu trece de dorinta statelor( ambele trb sa accepte).

Cum isi exprima statele vointa? Statele pot semna impreuna cu Curtea un acord special prin care

accepta sa i supuna conflictele juridice cu alte tari. Deciziile Curtii sunt obligatorii numai pt

statele care i-au acceptat competenta si s au angajat sa se supuna judecatii ei si numai pt cauza

solutionata. Exista acceptarea a priori a jurisdictiei, se poate face printr o declaratie unilaterala

numita clauza facultativa. E posibil ca intr un tratata multilateral partile sa declare ca accepta

jurisdictia Curtii clauza compromisorie . Exista acceptarea a posteriori- exista un conflict

inceput, statele negociaza, nu ajung la un acord si la un moment dat semneaza impreuna un

document de acceptare a jurisdictiei Curtii. De obicei, statele pun intr un tratat multilateral

declaratia de acceptare a jurisdictiei in cele mai multe cazuri. Diferendele juridice se refera deci

la delimitarea frontierelor, interpretarea unor tratate, incalcarea unor obligatii, plata unor reparatii

etc.

Izvoarele de drept folosite de CIJ:

1. Conventiile internationale generale sau speciale care stabilesc reguli recunoscute de statele in

litigiu

2. Cutuma internationala (traditie, obicei)

3. Principiile generale de drept

4. Hotararile judecatoresti si doctrina celor mai calificati experti in drept international ai tuturor

natiunilor

Competenta consultativa este deschisa numai organelor componente ale ONU, nu si statelor

se pot adresa pt avize consultative toate organele din compozitia ONU; avizele Curtii, desi nu au

forta obligatorie sunt respectate de statele implicate si de catre organizatii. Este interesant ca

daca un stat care a pierdut un proces si nu accepta decizia curtii obligatorie si irevocabila, va fi

sanctionata de CS.

Curtea lucreaza in sesiune plenara toti cei 15 judecatori- sau pe camere specializate f din 3

sau 5 judecatori iar puterea de decizie este la fel ca si cea a camerei din plen. Hotararile se iau cu

majoritate simpla 51%. Pe langa cei 15 judecatori e posibil sa existe si 1 sau 2 judectori ad-hoc

= cele doua tari care se judeca, daca nu au un judecator in randul celor 15, au dreptul sa ceara sa

participe unul sau 2 judecatori din statul lor, nu participa la vot ci doar la discutie. Grefierii au si

ei imunitate ca si judecatorii.

Curtea are sediul la Haga si foloseste limbile franceza si engleza. Judecatorii primesc anual un

salariu echivalent cu 166 000 dolari americani , aproximativ 12 000 dolari pe luna

Secretariat si secretarul general.

Secretarul General mandatul este de 5 ani si poate fi reinnoit; s a creat o cutuma ca cei 5

membri permanenti sa nu vina cu niciun candidat. Primul SG a fost un german Tri ..., i a urmat

un suedez Dach S...care a murit intr un accident aviatic suspect, a urmat Utanth, apoi Kurt V,

1991- diplomat din Chile Javiar Perez de Cuellar, 1992- diplomat egiptean BB Ghalli doua

mandate, apoi Kofi Anan din Ghana, in prezent BAN Ki-moon (din 2007) coreean este la al

doilea mandate. SG are trei competente majore: politica, administrativa si diplomatica.

Administrativ- este cel mai inalt functionar public al organizatiei. El participa la toate sedintele

Agenerale cu exceptia curtii i de justitie; prezinta AG raportul anual privind activitatea

organizatiei. El conduce secretariatul ONU iar personalul acestuia se gaseste sub autoritatea sa

exclusiva. In ceea ce priv sesiunile organului ONU SG redacteaza ordinea de zi, convoaca

sesiunile, examineaza deplinele puteri ale delegatiilor int, asigurarea cu personaj si mijloace

tehnice; coordoneaza activitatile organelor si instititutiilor ONU.

Politic trb sa indeplineasca toate obligatiile conferite de cele 6 organe principale ale ONU. Are

de asemenea atributii extinse in domeniul financiar pregatirea bugetului, primirea

contributiilor, controlul cheltuielilor. SG inregistreaza toate tratatele incheiate sub egida ONU si

este depozitarul acestor tratate. SG poate sesiza CS daca apar amenintari la adresa pacii

securitatii internationale; poate intreprinde masuri pt punerea in aplicare a deciziilor organelor

ONU; f adesea se implica in medierea unor conflicte internationale pe post de mediator-.

Secretariatul este compus dintr un corp de functionari internationali numit de SG. Personalul e

compus din doua categorii: cei alesi direct prin concurs dar si cei numiti de statele membre;

functionarii care lucreaza la sediul mare din New York dar si persoanele care lucreaza la

UNICEF etc. dar si cei care lucreaza pe teren. S se ocupa cu administrarea operatiunilor de

mentinere a pacii, medierea disputelor internationale, pregateste studii pe teme de interes

drepturile omului, organizeazaa conferinte internationale si cu SG verifica cum se aplica

deciziile organelor ONU -> e competent pe toate aspectele.

Selectarea personalului: criterii:

-eficienta si integritate

-criteriul repartitiei geografice echitabile atat S cat si SG nu au voie in timpul mandatului sa

solicite sau sa primeasca instructiuni sau ordine de la niciun guvern, decat de la ONU; ei sunt

raspunzatori doar in fata ONU.

Beneficiaza de imunitati exact ca si personalul diplomatic nu au voie sa fie arestati, anchetati.

Recursul la forta prin securitatea colectiva in sistemul ONU.

1899 si 1907 au avut loc conferinte la Haga pacea, dezarmarea si arbitrarea care nu au

impiedicat R Mondial. In 1928 pactul briand kellogg semnat la Paris de Franta si Sua urma sa

interzica razboiul de agresiune. Cf Chartei ONU membrii ONU nu au voie sa foloseasca forta si

nici sa ameninte . E interzis ca teritoriul unui stat sa se modifice prin recursul la forta. Exista

doua exceptii majore la recursul la forta:

1. legitima aparare art 51 din Charta le permite statelor sa se apere atunci cand sunt atacate

sau amenintate pana cand Consiliul iti pune la dispiozitie un suport care sa te apere

2. existenta unei actiuni colective ale CS insemnand recurs la forta armata daca a aprobat

CS.

Razboiul preventiv este respins, este considerat ilegal- ai voie sa te aperi numai daca s a produs o

agresiune contra ta. Daca ai un adversar pe teritoriu care te ameninta pre-empive te ameninta

in viitor (nu ai voie sa il ataci, trb sa astepti sa fi atacat ca sa actionezi) si preventive te

ameninta acum. Principiul de proportionalitate, neceistate si imediatitate. Trebuie sa te aperi

numai daca e absolut necesar si imediat sa dai replica.

Interventia umanitara- daca are loc razboi civil si catastrofa umanitara. Se vb de obligatia

internationala de a proteja sunt cazuri in care oamenii sunt atacai de propriul presedinte

R2P- responsability to protect- cer in mod constant dreptul de a interveni pt protectia unor

natiuni ( china si brazilia se opun)

Conventia pt prevenirea crimei de genocid

2000- s a creat in CANADA Comisia Internationala pt Interventie si Suveranitate Statala care

monitorizeza toate situatiile in care minoritatile etno religioase sunt in risc de exterminare.

Seminar 6 Charles A. Kupchan, Minor League, Major Problems,

in Foreign Affairs,2008. Karl-Heinz Kamp, Towards a New

Strategy for NATO, pp. 2127. The new NATO Strategic Concept,

Lisbon, 2010

Curs 7:

Nato este a aparut in 1949 din dorinta statelor vest -

europene de a se opune

17 martie 1948: a fost semnat tratatul de la

Belgia,Luxemburg,MB,Canada.

Acest tratat de la Bruxelles a generat Uniunea Europ Occidental

ace nu era foarte eficienta pt ca toate aceste tari fusesera

devastate ,tari cu armate cvasidistruse si cu sit ec grea.Nato a

rezultat din efortul de aparare colectiva a 12 a tari europene

carora s-au alaturat SUa si Canada .SYA scapasera aproape

neatinsa de razboi.

Tratatul Atlanticului de Nord-act fondator -12 state membre

Doctrina Truman (ajutorarea tarilor democratice) si planul

Marshall( ajutorarea tarilor afectate de razboi).

Toate aceste aspecte explica cum de s-a ajuns la razb rece si cum

a aparut NATO.Ipoteza principal a funct NATO: sovieticii ar putea

atacat vestu EUropei iar SUA ar interveni.

NATO:struct de apararea colectiva.Tr de la Washington art 5.in

cazul in care una dintre tari este atacata celelalte ii vin in

ajutor.Este o forma de aparare colectiva, este o alianta politico-

militara care funct in deplina egalitate( respecta art 55 din CARTA

ONU- toate statele din lume au dreptul la o autoaparare

individuala sau colectiva).Daca un stat este atacat,la inceput

daca este membru NATO cere ajutorul NATO iar NATO in cateva

zile trimite trupe de ajut.Tara atacata este obligate sa informeze

in aceeasi zi CONSILIUL DE SEC al ONU, NATO isi va inceta

activitatea si se va ocupa consiliul.Daca agresorul provine din alte

,cercuri,NATO isi va inceta activitatea de aparare colectiva.

NATO are o structura civila si una militara .

LA Bruxelles se gaseste cartierul general al NATO si resedinta.. ,

biroul membrilor permanenti al secretariatului general.

PERSONALUL NATO: 3200 dintre care 1400 membri trimisi de

statele membre si 1600 alesi prin concurs

STRUCT CIVILA: COnsiliul NORD ATLANTIC( cuprinde toate tarile

membre care trimit un ambassador in permanenta .DEciziile se

iau prin consens in unanimitate si de cele mai multe ori decizia se

anunta dup ace s-a negociat in secret timp de cateva luni sau

zile.Secretarul general este o personalitate pol internat ,de obicei

un fost ministr de ext sau al apararii,are un mandate de 4 ani si

este pres consiliului nord atlantic al comitetuliui de planif al

apararii si al grupului de aparare nucleara .Conduce secr

gen,prezideaza consiliul nord atlantic si este principalul purtato de

cuvant al aliantei,are si un secretar general adjunct.Secretariatul

gen este format din personalul angajat sau trimis de tarile

membre si se subordoneaza direct organizatiei.Adunarea

atlanticului de nord este formata din 257 de membri din 288 de

state,este un fell de parlament cu toate ca din p d v institutional

este dependent de NATO.Se compune din parlemnatari trimisi de

tarile membre.Fiecare tara desemneaza un nr de parlam in fucntie

de tarile respective.AD aceasta este un forum de dezbtare si

curea de tranmisie intre parlam nationale,cetateni si NATO

COmitetul Militar format din membri sup=elab conceptele

strategice,responsabilitate in timp de criza sau razboi.Se subord

consiliului nord atlantic si raspunde de apararea colectiva si de

misiunile nato .

STATUL MAJOR INTERNAT:Format din ofiteri superiori,sprijina

activitatea comitetului militar si se ocupa cu analiza si evlauarea

militara ,sprijina activitatea comitetului military.

SACLANT: COmandamentul supreme aliat pt atlantic-ACT

SHAPE: Com supreme al puterilor aliate din europa

SACEUR:Centru in Belgia-devine ACO

Ca structure milit mai exista gr de planificare militara care se

ocupa cu toate probl ce tin de recursul la armele nucleare iar

comitetul de planificare al apararii se subord statului major

internat si comandamentului si se ref la plinificarea actvit de

apararea colectiva.

Cea mai importanta structura a NATO este comitetul militar.

Conceptele strategice ale NATO:Concept strategic-doctrina pe

baza careia lucreaza NATO ,un doc legal care produce efecte

juridice si este doc care evalueaza riscurile si amenintarile cu care

se confrunta NATO si tarile membre la un mom dat.

!! NATO a avut 7 concepte strategice:4 din per razb rece si 3

dupa r rece:

1)dateaza din 1950 si se baza pe descurajare si pe armele nu

cleara americane iimp unui eventual atac sovietci

2) adoptat in 1952: era tot in acest context al rivaliattii cu URSS

.Se baza pe notiunea de represalii masive americanii si europ

se angajau daca URSS intreprinde un atac ei sa recurga la arme

nucleare in mod devastator.

3) 1957: se bazeaza pe represalii masive

4) 1968:in locul doctrinei represaliilor masive apare doctrine

ripostei flexibilein caz de razboi nu vor recurge de la inceput la

arme nucleare ci la arme conventionale.

In dec 1967 a avut loc prima tentativa de reforma a NATO,numita

RAPorturi HARMEL( I tentativade a consolida apararea colectiva

dar sa favorizeze destinderea relatiilot mai bune cu tarile din E si

sa ofere mai multa putere de decizie tarilor mici si mijlocii).

CONCEPTUL STRATEGIC PT APARAREA .-este insotit

intotdeauana de un doc de orientare strategica.Ambele doc erau

secrete.Dupa razb rece concept strategic este public,in schimb

doc orientarea strategica este privat.

Urm concept strategic a fost adoptat in nov 1981 _ Concep

strategic de la roma-spunea ca tarilor fost comunite nu mai sunt

un pericol pt NATO,riscurile erau legate de instab

regioanala,rivalitatile etnice si conflictele teritoariale in eurp

centrala si estica.I concept strategic public si dezbatut in mass-

media.

Aprilie 1899: CONEPTUL STRATEGIC DE LA WASHINGTON :

public.ELEM principale: NATO Nu este amenintata de nici un stat

dar existau criza regionale la periferia NATO,state

slabe,proliferarea armelor,distrugerea in masa,profilerarea

necontrolata a teh,crima organizata,refugiatii de razboi,accesul la

energie si problema de crises management.Identitatea

europeana de sec si apararea (IESA): toti aliatii europeni trebuie

sa fie mai cooperanti.

Ult concept str: CONCP ST DE LA LISABONA: adoptat in nov 2010

care insista pe responsabilitatile globare ale nato.dezarmare

controlata,relatii bune cu Rusia ,problema scutului

antiracheta,parteneriatele globale ale NATO.

Odata cu creerea NATO, a inceput procedura de extindere ,primii

membri fiind grecia si turcia ,apoi republica fererala germana.in

martie 1954:comisarul poporului pt afaceri externe MOLOTOV a

adresat o scrisoare sovietului suprem in care a spus ca URSS ar

trebui sa ceara sa intre in NATO.El s-a adresat tarilor NATO

spunandu-le ca URSS isi doreste asta.Americanii si ceilalti nu au

vrut sa accepte URSS deci URSS nu a fost primita in 1954 de

tarile membre reprosandu-i-se ca este un stat agresiv si ca ar fi

incompatibill cu tarile dem si defensive ale NATO>

REACTIA URSS:au creat propria lor org de apararea colectiva

Pactul de la Varsovia(1955) .

Extinderea NATO si evolutia razb rece: Dupa disp URSS(1991) a

fost creat consiliul de cooperare nord atlantica(CCNA) care

aducea impreuna tarile din NATO si tarile din Europ Centr si de

E.Ulterior , in 1996 acest consiliu si-a schimbat numele in consiliul

parteneriatului euro atlantic,in prezent exista ,este o forma de

cooperare pol si democratica intre tarile membre NATO si intre 22

de tari partenere.Este cea mai extinsa forma de cooperare intre

nato si parteneri.

1994: PARTNERIATUL PT PACE(PfP) : grupeaza tarile nato si

partenere ocupandu-se cu probleme militare.

EVOLUTIA NATO: EXTINDEREA CATRE E SI S SI REFORMA STRUCTURILOR SI MISIUNILOR NATO.DUPA RZB RECE aparusera mai multe tari foste comuniste si doreau sa se interegre in nato si in ue.La inceput nato nu s-a dorit sa primeasca tari noi,la inceput,.incepand cu 1954-1955: se ajunge la un consenc ca alianta NATO trebuie sa se extinda catre S.in toamana lui 1955 NATo publica un doc

numitun studiu privind extinderea natoin care se enumera principiile pe care statele candidate trebuie sa le resp: sa fie state democr,sa respecte dr omului, sa contribuie la sec euro atlantica, sa aiba rel bune cu vecinii, sa fi demarat reforma militara. Madeleine Albright

era de acord cu extinderea nato.

Summitul de la Madrid din iulie 1997- primite doar

UNGARIA,Polonia, si Republica Ceha.

1997-1999: Introducerea principiului open doors- si alte tari

puteau deveni membre daca indeplineau criteriile necesare.In

1999 devin membre desi au fost invitate in 1997.O sit speciala se

refera la relatiile cu Federatia RUSA.Dupa razb rece,Nato a

considerat Rusia un potential partenere de

cooperare.Conducatorii NATO au incercat sa linisteasca RUSIA

spunand ca extinderea nato nu ar fi o izolare a ei.in 1997: a fost

semnat ACTUL FONDATOR AL RELATIILOR DE COOPERARE

INTRE RUSIA SI NATO Care au instaurat primele mecanisme de

cooperare organizata in dom politic si de securitate.in 1999

razboiul KOSOVO< relatiile se strica cu rusia dar s-au ameliorat in

2001,iar in 2002 au aparut consiliul NATO RUSIA,inlocuind

vechiul consiliul permanent NATo-Rusia.in 2009: rusia sa fie

invitata sa adere la NATO.

Summitul de la Washington in aprilir 1999 lanseaza planul de

actiune pt aderare (MAP).Este un instrument adresat fiecarei tari

candidate pt a intensifica ritmul reformelor si a avea un calendar

de lucru propriu corespunzator put nationale.Planul era actualizat

si prezentat in fiecare an.In aceste planuri de actiune se

regasesc:problem precum dem si statul de dr,reforma

autoritara,rel bune cu vecinii,protejarea inform militare ale

NATO.La acest SUMMIT s-a inf MAP .

In planul militat Tarile candidate erau obligate sa:

-sa contribuie la propria aparare;

- sa puna la dispozitie forte pt apararea colectiva;

-sa realizeze interoperativitatea

- sa participe la operatiuni de mentinere a pacii NATO

MISIUNI ALE NATO: misiuni sub egida art 5 si misiuni care nu au

leg cu art 5.( interventii umanitare ,peace keeping,dezastre).

Viitorii membri accepta sa participe la bugetul civil si militar al

aliantei si sa apere datele cu caracter secret.Tarile candidate au

creat in luna mai 2000 grupul de la VILNIUS, in speranta de a

se integra mai repede in NATO.Fara atentatele teroriste din 11

sept 2001 nu este sigur daca NATO si-ar fi deschis portile atat de

repede.La presiunea americanilor s-a vbit de o extindere masiva a

NATO, de adoptarea unui nou concept strategic dar nu s-a putu

realiza acest lucru.REUNIUNEA D LA PRAGA din 2002 a dus

la o largire din istoria alinatei( 7 tari au dev membre in

NATO) pe lg ROMANIA, in martie-aprilie 2004.

Urm val de extindere in 2008 si 2009.SUMIITUL DE LA BUC ina

prilir 2008 si s-a decis sa fie primite doua state si anume albania

si croatia.Potentialii candidati in prezent ar putea fi

BOSNIA

Probabil ca in ciuda pesimismul de acum ,NATO va continua sa

primeasca unul sau mai multi membri noi atat din Balcanii din V

cat si din Caucaz.Ucrain a fost candidat la integrare la un mom

dat ,in 2008 i se promisese Ucrainiei ca va intra in nato dar a fos

inlocuit presedintele convindand Ucraina sa renunte la

candidatura la NATO.

Republica Moldova: s-a delcarat neutra prin constituie

Georgia ramane in cartile integrarii,iar in 2009 s-a creat comisa

interagrii NATO-GEORGia.Exista si comisa NATO-Ucraina.

Ramane ina er probl cu Macedonia care ar trebui sa aiba niste rle

mai normale cu Grecia.

Un alt instrument al NATO se numeste: IPAP: plan de actiune

individual de parteneriat .Se ofera de catre NATO tarile partenere

care doresc sa coopere ft intens cu NATO.Dar aceste tari ar trebui

sa primeasca si MAP.

Alte forme de partenriat: Consiliul NATO-RUSIA,

In 1995 s-a creat dialogul medit care regrupeaza cele 28 de tari

nato si tarile din Africa de N si Or Mijl,tari precum

TUNISIA

-KFOR:1999-prezent.

-AMBER FOX: 2001-si terminata candva si se transforma in

ALLIED HARMONY

-ISAF: forta internat pt asistenta de sec in Afganistan.2002-

20014 cea mai mare misiune din ist NATO

-NTMI: misiunea de atrenare a trupelor din IRAK.2004-2011.(

NATO a trimis instructori in IRAK)

-2011: interventia din LIBIa

2005: Uraganul Katrina: Nato a trimis alimente pt cei din Pakistan

-ACTIVE ENDORAVOR: 2011-prezent

-ALLIED PROTECTOR-2009-prezent

-MISIUNILE DIN SOMALIA SI SUDAN.

-2001: NATO a invocat pt prima data art 5 din tr de la

WASHINGTON din tratatul fortelor teroriste.

Alte initiative:NATO a creat si o forta de reactie activa: NRF-2002-

2006.Este formata din 25.000 de militari si a fost folosita foarte

rar pt ca nu se stie ce se poate face cu ea momentan dar

functioneaza.

2009 : a creat un centru contra atacurilor cibernetice in Estonia

pt ca at fusese numeroase atacuri comise de HEGEL asupra Rusiei

si China.

SUMMITUL DE LA GHICAGO DIN SUA si s0a vbit de retragerea

din Afganistan,scutul racheta,parteneriatele cu alte tari( CU

RUSIA) si smart defense( punerea in comun a unor capabilitati de

catre tarile membre pt a face econ de mijloace).

Exista o cooperare ft intensa intre NATO Si UE in sensul ca in

2002 -2003 au fost semnate niste acorduri: Berlin plus:UE

obtinea acces la capabilitatile militare de planificare ale NATO.UE

avea voie sa foloseasca avionele lui NATo si s-a mai semnat si un

acord pt protejarea inform secrete intre NATO si UE.

Aderarea Rom in NATO: primele demersuri in 1992,95: rom si-a

exprima vointa de a deveni membra NATO,nu s-a integrat la

SUMIITUL de la madrid din 96 desi incepusera reformele, in 94:

prima tara care semna acordul PfP.Rom a sprijina MATO in

razboiul din KOSOVO.ROM a fost invitata in nov 2002 de NATO sa

adere ,dupa ce ROM prezentase 5 cicluri MAP catre NATO in 99-

2003.

CURS 8

Nato a aparut in 1949 din dorinta mai multor state vest-europene de a se opune pericolului

sovietiic. Pe 17martie 1948 fusese semnat Tratatul de la Bruxelles intre

Belgia,Franta,Luxembug,Marea Britanie,Olanda- tratat de aparare colectiva,impotriva

pericolului sovietic sau a posibilittii ca Germania sa devina hegemonica. Acest tratat a

generat aparitia UEO,care a durat pana in 2000,organizatie care nu era eficienta,pt ca aceste

tari fusesera devastate eeconomic dupa razboi. NATO a rezultat din efortul de aparare

colectiva a 12 state vest-europene carora li se adauga SUA si Canada - SUA nu fusese

afectata grav de razboi.

La 4 aprilie 1949 s-a semnat Tratatul de la Washington,numit Tratatul Atlanticului de Nord.

La 1946,Churchill a rostit celebrul discurs despre cortina de fier. Au urmat doctrina Trumann

si planul Marshall - containment si apararea tarilor de comunism .

Teama fata de URSS se justifica prin faptul ca URSS detinea un numar considerabil de

infanteristi si de tancuri. Desi americanii aveau arma atomica primii,nu o puteau folosi,pt ca

fusesera aliati in razboi .

NATO este o structura de aparare colectiva , Tr de la Washington art 5. - daca o tara este

atacata,toate celelalte ii vor veni in ajutor . Mecanismele militare sunt bine puse la

punct,fortele sunt antrenate impreuna iar NATO a dezvoltat interoperabilitatea foarte mult -

avioanele NATO au cip de identificare.

NATO este si o alianta politico-militara care funcitoneaza in deplina legalitate- respecta art

51 din Carta ONU-toate statele lumii au dreptul la autoaparare individuala sau colectiva. La

inceput,statul cere ajutorul NATO,iar tara atacata este obligata sa anunte si Consiliul de

Securitate ONU. Daca agresorul este membru al Consiliului,decizia ramane la NATO,pt ca

in Consiliu se va bloca decizia.

NATO are o structura civila si una militara .La Bruxelles este cartierul general al NATO si

biroul secretarului general. Personalul NATO are cca 3200 angajati,din care 1400 trimisi de

tarile membre si ceilalti alesi prin concurs de NATO

STRUCTURILE CIVILE

CONSILIUL NORD-ATLANTIC cuprinde cele 28 tari membre,care are un ambasador

permanent ; Deciziile se iau prin consens,cu unanimitate,iar fiecare stat are drept de veto. De

cele mai multe ori nu se voteaza.

Secretarul General este o personalitate politica internationala,de obicei fost ministru,are

mandat de 4 ani si este presedntele Consiliului Nord-Atlantic,al Comitetului de Planificare a

Apararii si Comitetului de Planificare Nucleara. Este principalul purtator de cuvant al

aliantei,are si un secretar general adjunct. Secretariatul internaitonal este format din

personalul NATO si se subordoneaza direct organizatiei.

Adunarea Atlanticului de Nord est formata din 257 membri din 28 state,este un fel de

Parlament,cu toate ca din punct de vedere institutionall,este total independenta de NATO.

Este compus din parlamentari trimisi din tarile membre. Adunarea este un forum de dezbateri

si o curea de transmisie intre cetateni,NATO,Parlamentele nationale. Romania are 10

reprezentanti trimisi.

Structura militara

Comitetul Militar - format din ofiteri superiori, se ocupa cu marile probleme de securitate

militara,elaboreaza conceptele strategice,are responsabilitate in timp de criza sau razboi,se

subordoneaza Cons Nord Atlantic si raspunde de misiunile NATO

Statul Major International - format din ofiteri superiori, se ocupa cu probleme de analiza si

evaluare militara.

Exista si comandamente - in timpul razboiului rece,exista SACEUR, cu centrul in

Belgia,care se ocupa cu pb de securitate, SACLANT - isi avea sediul in SUA si SHAPE .

In 2002,la summit-ul de la Praga,structura s-a modificat, SACEUR a devenit ACO - Aliate

Commande Operations iar SACLANT a devenit ACT - Alliate Command Transformation .

Nu se mai ocupa de repartitie geografica, ACO se ocupa de toate operatiile civile si militare

iar ACT se ocupa de reforma structurilor NATO,este o separatie functionala.

Mai exista Grupul de Planificare Nucleara,care se ocupa de problematica armelor nucleare

iar Comitetul de Planificare a Apararii se refera la planificarea apararii colective.

In tarile NATO,civilii ii comanda pe militari - controlul civil asupra fortelor armate. De

aceea,ministrii apararii nu pot fi militari ,cum se intampla in vremea comunismului,

Conceptele strategice ale NATO- este doctrina pe baza careia lucreaza NATO,este un

document legal cu efecte juridice si este cel care evalueaza riscurile si amenintarile cu care se

confrunta NATO si tarile membre. NATO a avut 7 concepte strategice - 4 din perioada Razb

Rece si 3 dupa .

Primul concept strategic dateaza din 1950 si se baza pe descurajare si armele militare

americane impotriva unui atac sovietic. Al doilea a fst adoptat in 1952,era tot in contextul

rivalitatii cu URSS si se baza pe ideea de 'represalii masive ' - americanii si europenii se

angajau sa recurga imediat la arme nucleare in mod devastator.

Al treilea- 1957 - se bazeaza tot pe represaliile masive,dupa Razboiul din Coreea.

Al patrulea- 1968- apare doctrina 'riposta flexibila ' - venea tot de la americani,cand sovieticii

aveau deja si ei arme nucleare,iar doctrina supuunea ca la inceput se va recurge la arme

conventionale si doar in ultima instanta se ajnge la razboi nuclear.

In 1967 apare prima tentativa de reforma - Raportul Harmel. A fost prima tentativa de a

consolida apararea colectiva,pt a favoriza destinderea si sa ofere mai multa putere de decizie

tarilor mici si mijlocii. Acesta era insotit de un document de orientare strategica .

Documentele erau clasificate,secrete. Dupa Razboiul Rece,conceptul strategic este public dar

strategic guidance este in conntinuare secret.

Urmatorul concept a fost adoptat in 1991 la Roma,acesta spunea ca tarile foste comuniste nu

mai sunt un pericol pt NATO,riscurile erau legate de instabilitatea regionala,rivalitatile etnice

si conflicte teritoriale,proliferarea terorismului,sabotajului. A fost primul concept dezbatut de

media .

Urmatorul concept a fost adoptat in 1999 - la Washington, tot public, elmentele principale

fiind; NATO nu este amenintata de niciun stat,dar existau crize regionale,state

slabe,proliferarea armelor de distrugere in masa,proliferarea necontrolata a

tehnologiei,refugiatii de razboi,accesul la energie si problema de crisis management .-

coceptul punea accent pe partea umanitara. A aparut identitatea europeana de securitate si

aparare -IESA.

Ultimul concept,inca in vigoare,este cel de la Lisabona,adoptat in noiembrie 2010,care

insista pe responsabilitatile NATO,dezarmare controlata, relatii bune cu Rusia si problema

scutului anti-racheta si parteneriatele globale ale NATO .

Odata ce s-a creat NATO in 1949 a inceput si procedura de extindere, primii membri fiind

Grecia,Turcia si RFG in 1954. Raporturile cu URSS sunt mai putin cunoscute - dupa moartea

lui Stalin,in 1954 comisarul pt afaceri externe Molotov a adresat o scrisoare sovietului

suprem in care a spus ca URSS ar trbui sa intre in NATO. Tarile NATO ar fi trebui sa intre si

ele intr-o organizatie pan-europeana de securitate . Americanii nu au dorit sa ii primeasca,pt

ca scopul ar fi sa saboteze NATO din interior,fiind un stat agresiv si nedemocratic. Reactia

URSS a fost crearea propriei organizatii - Pactul de la Varsovia,in 1955.

Extinderea NATO si evolutia dupa Razboiul Rece- dupa disparitia URSS in 1991,apar mai

multe tari independente. In 1991 a fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantica care

aducea impreuna tarile din NATO si pe cele din Europa Centrala si de Est. In 1996 acest

Consiliu a devenit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic,care inca exista,fiind o cooperare

diplomatica intre NATO si cele 22 tari partenere,ex-sovietice in marea majoritate dar si

cateva tari neutre.

Parteneriatul pt Pace s-a creat in 1994 - PfP - pt dialog politic,consolidarea increderii . Si

Romania a fost multa vreme partener,fiind prima care a semnat acordul cadru PfP. La acest

acord a aderat si Rusia.

Extinderea catre est si sud si reforma structurilor si misiunilor NATO- dupa Turcia,Grecia si

RFG, a fost primita si Spania . Dupa Razboiul Rece,la inceput NATO nu si-a dorit sa

primeasca tari noi, care inca aveau tendinte dictatoriale si erau sarace,aveau o imagine

proasta. In 1994 la summit-ul de la Bruxelles se decide extinderea. In toamna lui

1995,NATO publica 'Study on NATO enlargement' in care se enumera principiile pe care

statele trebuie sa le respecte ; sa fie state democratice, sa respecte drepturile omului, sa

contribuie la securitatea euro-atlantica,sa aiba relatii bune cu vecinii si sa fi demarat reforma

militara. Secretarul de stat american Albright era favorabil extinderii spre Est a NATO,desi

exista posibilitatea ca Rusia sa fi fost deranjata de aceasta extindere.

Summit-ul din 1997,de la Madrid a fost cel in care au fost invitate sa adere Polonia,Ungaria

si Cehia, Romania nu a fost invitata sa adere,pt ca nu incepuse cu adevarat reforma politica.

Incepand cu anii 1997- 1999 s-a introdus principiul open doors- si alte state puteau deveni

membri daca indeplineau criteriile .

O situatie speciala se refera la relatiile cu Rusia. NATO a considerat Rusia un potential

partener de securitate dar Rusia a reactionat ostil in privinta extinderii. Conducatorii au spus

ca extinderea nu ar fi o izolare a Rusiei ; in 1997 a fost semnat Actul Fondator al Relatiilor

de Cooperare intre Federatia Rusa si NATO ,care a instaurat mecanisme de cooperare

organizata in domeniul politic si de securitate. In 1999,Rusia a fost iritata de interventia

NATO in Kosovo,dar relatiile s-au ameliorat in 2001,cand au cooperat pt combaterea

terorismului - Consiliul NATO-Rusia,care a inlocuit mai vechiul Consiliul Permanent

NATO-Rusia,care reglementeaza lupta impotriva terorismului spre ex.

In 2009 s-a vehiculat ideea ca Rusia ar putea fi invitata sa adere la NATO,dar Putin este ostil

acestei idei in prezent.

In aprilie 1999 Summit-ul de la Washington a lansat planul de actiune pt aderare - M.A.P. ,

un instrument adresat tarilor candidate pt a intensifica ritmul reformelor si a avea un calendar

de lucru propriu,corespunzator prioritatilor nationale. Fiecare stat isi stabilea ritmul

reformarii dar planul era prezentat annual. In aceste planuri se regaseste pb cooperarii cu

NATO,statul de drept,reforma militara si protejarea informatiilor clasificate ale NATO. S-a

reafirmat principiul portilor deschise,dar nu a mai fost invitat nicun stat sa adere. Tarile

candidate erau obligate sa ; contribuie la propria lor aparare- host country support - ,sa puna

la dispozitie forte pt apararea colectiva,sa realizeze standardizarea echipamentelor,sa

participe la operatiuni de peace keeping ale NATO - misiuni sub egida art 5. / misiuni care

nu au legatura cu art . 5- interventii umanitare,peace keeping,interventie pt dezastre naturale

sau umane.- in Pakistan NATO a trimis medicamente si asistenta. Viitorii membrii accepta sa

participe la bugetul civil si militar si sa apere datele cu caracter secret .

Tarile candidate au creat in mai 2000 asa-numitul Grup de la Vilnius - in speranta de a se

intregra mai repede in NATO - Romania,Albania,Letonia,Lituania,Bulgaria etc.

Odata cu atacurile de la 11 septembrie 2001,s-a dorit aderarea masiva,s-a vorbit chiar si de

adoptarea unui nou concept strategic. La summit-ul de la Praga din 2002,au fost invitate sa

adere 7 tari - Bulgaria,Estonia,Slovacia,Slovenia,Romania,Letonia,Lituania - in martie 2004.

In aprilie 2008 la summitul de la Bucuresti au fost invitate Albania si Croatia,dar Macedonia

nu a fost primita pt ca este in conflict cu Grecia,vecin si membru NATO.

Si dupa primirea Albaniei si Croatiei,s-a pastrat politica portilor deschise - desi acest lucru

determina mutarea centrului de putere la est.

In viitor,probabil ca NATO va continua sa primeasca noi membri,precum Georgia,Bosnia. O

problema mai delicata- Ucraina- a fost candidat la integrare,in 2008 i se promisese ca va

intra,numai ca la putere a venit Ianukovici care a convins parlamentul sa renunte la

candidatura , avand pe teritoriul sau baze rusesti, desi s-a deeclarat neutra. Republica

Moldova este neutra prin Constitutie. Georgia ramane in carti, in 2009 s-a creat Comisia

NATO- Georgia ; si problema Macedoniei este importanta,din cauza relatiilor cu grecii .

Un alt instrument al NATO este Individual Partnership Action Plan - se ofera tarilor

partenere care doresc sa colaboreze cu NATO . Pt aderare este necesar MAP.

Alte forme de pareneriat sunt; Consiliul NATO-Rusia. In 1995 s-a creat Dialogul

Mediteraneean -reunea tarile din Africa de N si Orientul Mijlociu -;

Alti parteneri strategici sunt Australia,Japonia,Noua Zeelenda si Singapore.

In ceea ce priveste misiunile, se constata tendinta NATO de a fi implicata in operatiuni din

afara statelor - non article 5 opperations - cele mai importante sunt;

-misiunea IFOR/SFOR din Iugoslavia din 1995, care s-a incheiat in 2004,fiind preluata de

U.E.

-misiunea KFOR Kosovo- din 1999- prezent

-misiunea AMBER FOX in Macedonia - din 2001 si terminata intre timp,,transformata in

ALLIED HARMONY

-misiunea ISAF in Afghanistan -din 2002 pana in 2014 ; 130.000 militari din tarile NATO si

partenere

-misiunea NTMI - Nato Training Mission in Iraq - antrenarea trpelor din Iraq 2004- 2011

desi NATO nu s-a implicat in Iraq

- Libia 2011 -NATO a bombardat pt a-l opri pe Gaddafi

-NATO a trimis in 2005 medicamente si hrana in urma uraganului Katrina

- misiunea ACTIVE ENDEAVOR - misiune de patrulare in Marea Mediterana impotriva

contrabandistilor.

- operatiuna ALLIED PROTECTOR- impotriva piratilor somalezi in Africa din 2009 -

prezent

-NATO s-a implicat in sprijinul Uniunii Africane cu ajutor aerian in Sudan si Somalia,unde

razboiul civil este de peste 20 de ani.

In septembrie 2001 a fost invocat pt prima oara art 5. ,au trimis avioane pt a supraveghea

spatiul aerian american .

Alte initiative interesante sunt crearea unei forte de reactie - NRF - initiata in 2002 si

operabiila din 2006 , este formata din 25.000 militari care se antreneaza si poate fi trimisa

inclusiv pe alte continente - forta auto-sustenabila.

In 2009 a creat un centru de lupta impotriva atacurilor cibernetice in Estonia pt ca avusesera

loc atacuri cibernetice dinspre Rusia .

In mai 2012 a avut loc Summitul de la Chicago,s-a vorbit de retragerea din Afghanistan,de

scutul anti-racheta ,parteneriatele cu alte tari si in special cu Rusia si de asemenea conceptul

de smart defence - punerea in comun a unor capabilitati pt a face economie de mijloace .

Exista cooperare intensa intre NATO si UE- in 2002- 2003 au fost semnate acorduri numite

Berlin + prin care UE obtinea acces la capabilitatile militare ale NATO- avea voie sa

foloseasca avioanele NATO si s-a semnat si acordul pt protejarea informatiilor secrete.

Turcia,Grecia si Cipru se blocheaza una pe cealalta. Aderarea Romaniei- a inceput

demersurile in 1991- 1992 ; in 1995 si-a exprimat vointa de a fi membru NATO, nu a reusit

integrarea in 1997 , in 1994 a semnat acordul cadru PfP, a sprijinit NATO in timpul

razboiului din Kosovo in speranta integrarii rapide. A fost invitata in 2002 sa adere,dupa ce

prezentase 5 cicluri MAP catre NATO in perioada 1999- 2003 si a devenit membru in aprilie

2004.Un membru poate parasi NATO dupa 20 ani .

CURS 9 Uniunea Europeana. Este o entitate hibrida- are si aspecte de tip federal dar nu este un supra-stat. UE prezinta trasatura de a avea un nivel european deasupra nivelului national. O problema este gradul de democratizare; singura institutie aleasa Parlamentul European- nu are puterea de a se opune Consiliului care este numit, nu ales. Denumirea de UE este din 1993 cand a avut loc tratatul de la Maastricht. UE este o platforma de valori comune: promovarea democratiei, formarea unui spatiu de libertate, securitate si justitie, apararea drepturilor cetatenilor europeni, promovarea progresului economic si social, prosperitatea colectiva si formarea unei identitati europene reflectate in politica externa si de securitate comuna, dezvoltarea acquis-ul comunitar. Tratatul de la Maastricht introdusese o structura cu 3 piloni : pilonul comunitar (inclusiv politica agricola, piata comuna), PESC pilonul externa de securitate comuna si JAI justitie si afaceri interne. Consiliul European- cel care da directia de actiune- format din sefii de stat si de guverne care se reunesc 1-2 ori pe an; Comisia Europeana-initiaza si pune in aplicare politicile- joaca rolul unui executiv; Consiliul UE organ legislativ de decizie comunitara format din diverse categorii de ministri (finante, externe etc.); Parlamentul European rol consultativ; Curtea Europeana de Justitie interpreteaza actele comunitare; Curtea de Conturi control financiar si al administrarii bugetului comunitar. A fost nevoie de un document constitutional care sa remedieze acuzatiile; lipsa de democratie, legitimitate si eficacitate. Inainte de Lisabona, UE nu avea personalitate juridica; personalitatea juridica o aveau comunitatile europene. UE nu vorbea pe o singura voce in politica externa si e

securitate, ceea ce ins ca nu exista unitate si coerenta, nici apropiere intre cetateni si UE. Era nevoie de o constitutie pt a coagula spatiul politic al unei Europe extinse si pt transformarea UE intr un actor international relevant. Aceasta constitutie sugera ca Europa ar putea avea un viitor federal. Tratatul de la Nisa a intampinat probleme de ratificare pt ca in Irlanda populatia a respins cu 54% in iunie 2001 tratatul de la Nisa, ulterior l-a aprobat cu 62%. Dupa tratatul de la Nisa, a inceput sa se vb de posibilitatea unei constitutii europene insa exista clar o lipsa de consens (state care doreau federalismul Germania, antifederalisti-Franta si alte modele hibride). In 12 mai 2000 ministrul de externe al Germaniei, Fischer, a tinut in speech faimos la universitatea Humbold din Berlin in care se declara adeptul unei constitutii federale- el dorea ca UE sa devina o federatie bazata pe un tratat constitutional. Isi dorea un parlament european bicameral una sa reprezinte statele si alta camera sa reprezinte cetatenii. In opinia lui, Comisia Europeana trb sa devina un executiv european iar principiul de baza al UE sa fie subsidiaritatea decizie luata la nivelul adecvat fata de beneficiarii deciziei. Cetateanul european sa fie mai direct implicat in procesul decizional pt ca UE are doua trasaturi: uniune a statului dar si o uniune a cetatenilor. Franta- Jacques Chirac a zis ca ar prefera o constitutie europeana de tip interguvernamental. S-a mai vorbit de statele unite ale europei. In dec 2001, parlamentele Frantei si Germaniei au adoptat o rezolutie comuna pt redactarea unei constitutii europene. In dec 2001 summit ul de la Lacken e cel care a dat unda verde forumului care urma sa redacteze textul constitutiei. A inceput o dezbatere privind viitorul UE pt ca daca se ajungea la o adevarata Constitutie europeana, celelalte tratate urmau sa fie abolite, textul s-ar fi adresat atata statelor, cat si cetatenilor, iar rolul principal era sa se asigure functionalitatea unei UE care ar fi depasit 25 de state. Summit ul de la Lacken a adoptat declaratia privint viitorul UE de a avea mai multa eficacitate, democratie. Consiliul Europei a decis sa convoace o conventie; Conventia Europeana a functionat in 2002-2003 atat

ca o adunare guvernamentala, cat si non-guvernamentala. Deciziile se luau prin consens prin transparenta. Lucrarile au fost prezidate de Giscard d`Estaing; redactat in 16 luni pentru a obtine si consensul guvernelor asupra acestui text. La lucrari a participat si Ombudsman-ul european. Prima sesiune plenara a avut loc in februarie 2002. O decizie istorica a fost invitarea Turciei sa participe la discutii. Conventia a reusit sa redacteze textul; trebuia acceptat de tarile membre. Acordul Consiliului European a fost obtinut in 2004 iar statele UE au semnat pe 29 oct 2004 tratatul constitutional al UE. S a organizat o festivitate la Roma, Parlamentul European a votat pozitiv textul cu 137 voturi contra si 40 de abtineri. Ratificarea s a dovedit un esec; statele care aveau ca procedura votul Parlamentului nu au avut probleme cu ratificare; problema era cu tarile unde se supunea la referendum. In Franta a aparut primul blocaj iar la referendumul din 29 mai 2005 au fost 54,7% voturi impotriva, electoratul france era suparat de puterea prea mare a parlamentului de la Bruxelles si se temeau de imigrantii care ar fi putut sa le ia locurile de munca. Tratatul a fost respins si in Olanda -61.6 % impotriva. S a instalat pesimismul. In 2007 Consiliul European a venit cu ideea unui tratat in forma simplificata care sa modifice tratatele anterioare dar fara sa transforme UE intr un suprastat de tip federal. S-a abandonat doar ideea de Constitutie dar multe idei prevazute in aceasta au fost pastrate. In dec 2007 tratatul de la Lisabona a fost semnat si s-a trecut la ratificare. Pana in 2008, cele mai multe state au ratificat cu parlamentul, in schimb au existat emotii din partea Irlandei deoarece pe 12 iunie 2007, in urma referendumului, 54,4% din irlandezi au fost impotriva tratatului dar pana la urma s a organizat un alt referendum in oct 2009, s a votat cu 61% pt tratat. Ratificarea a fost finalizata de toate statele membre pe 13 noiembrie 2009 iar tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare pe 1 dec 2009. Comparatia celor doua tratate : UE a stiut sa depaseasca impasul ( pesimismul european). S a recuperat in mod selectiv ceea ce era mai important in tratatul constitutional. Tratatul de la Lisabona a salvat fondul Constitutiei

Europene recuperand circa 90% din prevederile constitutionale. Insa Lisabona este un tratat clasic de reforma care nu a abrogat tratatele anterioare, el a venit in completarea acestora dar nu le a inlocuit cu un text nou . Fosta constitutie europeana ar fi avut avantajul unui text nou care ar fi inlocuit tratatele anterioare. Tr de la Lisabona - UE a primit recunoasterea personalitatii juridice iar comunitatile europene dispar fiind inlocuite cu aceasta. Lisabona este un tratat clasica care modifica tratatele anterioare. Dupa intrarea in vigoare a tr de la Lisabona, UE opereaza cu 2 texte fundamentale : tratatul privind UE- Lisabona- si tratatul privind functionarea uniunii- fostul tratat al comunitatilor europene-. Tr de la Lisabona contine 7 articole + un numar de protocoale si declaratii; in ceea ce priveste inovatiile ce le aduce- se introduce dreptul de retragere a statelor. Lisabona nu spune nimic de expulzare. Alt element important - obligativitatea juridica a cartei drepturilor fundamentale toti cetatenii beneficiaza de prevederile cartei cu exceptiile britanicilor si polonezilor care au cerut derogare (cetatenii lor nu pot aplica pt aceste prevederi). Un numar mare de decizii vor fi luate prin majoritate calificata, nu prin unanimitate. Au fost create doua posturi importante : 1. Presedintele UE si 2. Inaltul Reprezentant al UE pentru politica externa si de securitate. Clauza de solidaritate in cazul unui atac terorist sau de catastrofa naturala, toate celelalte tari sunt obligate sa intervina. In continuare, cei mai multi cetateni se raporteaza la propriile guverne, nu percep un guvern european. Lipsa de coerenta in politica externa este o problema importanta Kissinger se intreba pe cine trebuie sa apeleze cand e vorba de Europa. Referitor la nivelul de democratie tr de la Lisabona a permis introducerea unei noutati- initiativa legislativa a 1000000 de cetateni europeni (pot modifica legislatia europeana). Parlamentele nationale au fost cooptate mai mult la activitatile UE. Ele participa la controlul politic ex-ante in ceea ce priv conformitatea legislatiei comunitare cu principiul subsidiaritatii. Carta drepturilor fundamentale devine un document obligatoriu si UE trb sa faca tot posibilul sa adere la Conventia Europeana pt

Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale care este un document juridic al Consiliului Europei. Presedintele Consiliului European are un mandat de 2 ani si jumatate care poate fi dublat maxim 5 ani-. In ceea ce.l priveste pe Inaltul Reprezentant pt politica externa si de securitate, el are o dulba afiliere : reprezinta Consiliul European cat si Comisia Europeana. Reforma nu s-a renuntat la presidintia de 6 luni; s-a creat un sistem de troica ( fosta presedintie, actuala si viitoare, lucreaza impreuna pentru a definitiva cadrul de actiune pentru a nu se pierde continuitatea) ; Irlanda-Lituania-Grecia sunt tarile din 2013-2014. Majoritatea calificata in Consiliul UE la Lisabona s-a adoptat formula dublei majoritati ( o decizie ca sa poata fi luata trebuie sa fie sustinuta de 55% dintre statele membre care sa reprezinte 65% din populatia Europei). Aceasta regula se va aplica abia din ianuarie 2014 iar unele tari membre au cerut derogare pana in 2017. Politica externa si de securitate comuna s-a creat postul de Inalt Reprezentant pt PESC acum e ocupat de baroneasa din Marea Britanie- Catherine Ashton. S-a creat Serviciul de Politica Externa (3000 reprezentanti) . PSAC politica de securitate si aparare comuna. S a introdus o clauza de solidaritate intre statele membre, in caz de atac militar sau dezastru natural = esti obligat ca stat european sa intervi in ajutorul unui stat atacat. S-a introdus baza legala pt cooperarea consolidata in domeniul militar. Lisabona este un tratat clasic de reforma care se adreseaza statelor si nu cetatenilor. Numerotarea diverselor articole s-a schimbat din cauza pierderii claritatii. Nu s-a introdus textul Cartei Drepturilor Fundamentale, exista referinte dar nu in tratat. S-a renuntat la preambul unde se exprima dorinta crearii unei entitati de tip federal. Structurile UE 1. Consiliul European-inainte de Lisabona nu era considerata institutie comunitara; a fost creat in 1974 si reuneste de doua ori pe an sefii de stat si de guvern la Bruxelles pt discutii informale. Se creaza functia de presedinte al Consiliului European Herman von Rompuy - prezideaza si impulsioneaza lucrarile, asigura continuitatea acestora, coopereaza cu presedintele comisiilor,

prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare intrunire; are atributii in politica externa, asigura reprezentarea externa a uniunii, fara sa intervina asupra atributiilor Inaltului Reprezentant. Nu are voie sa exercite un mandat national; are dreptul sa aiba inca o functie in structurile UE. Metoda favorita de lucru sunt summit-urile care fac parte dintr-un proces de negociere continua pt ca in realitate liderii europeni sunt in permanent contact. La summit-uri se incearca rezolvarea unor probleme grave care n-au putut fi solutionate. Metoda de negociere este flexibila- se cauta un compromis intre pozitiile tarilor membre; in general nu se voateaza, ci se anunta deciziile luate cu unanimitate. Totusi, majoritatea calificata este folosita atunci cand se fac numiri iar majoritatea simpla 51%, cand se accepta reguli de procedura. Deciziile C European nu au valoare juridica, ci politica. Comisia, Parlamentul isi desfasoara activitatea in cadrul trasat de Consiliul European; are o functie cvasi- constitutionala, cf tr de la Lisabona, ia decizii formative ( poate modifica nr de parlamentari europeni, propune alegerea de Parlamentul European a candidatului Comisiei Europene). 2. Consiliul UE ministrii statelor membre care se pot reuni in 10 formatiuni diferite. Reprezinta tarile membre, e institutia principala de aplicare a hotararilor. Spre deosebire de C European, Consiliul UE stabileste scopurile politice pe temren scurt si mediu, nu pe termen lung. Are atributii legislative si executive (ex. cu Parlamentul European adopta bugetul UE); are prioritate fata de Parlament atunci cand repartizeaza fondurile care afecteaza direct viata cetatenilor UE. In ceea ce priveste procesul legislativ, cooperarea dintre Parl si Consiliu poarta denumirea de codecizie introdusa de tratatul de la Maastricht, iar Lisabona a extins-o la peste 80 de domenii de activitate.cea mai importanta structura din cadrul consiliului se numeste Consiliul Reprez Permanenti COREPER, format din ambasadorii statelor membre care se intalnesc o data pe saptamana. COREPER pregateste agenda consiliului si coordoneaza peste 200 de grupuri. Sistemul de troica a fost adoptat ca sa nu se renunte la presedintia rotativa; in sistem de

rotatie, fiecare stat trb sa astepte aproximativ 14 ani pentru a-i veni randul. Romania va detine presedintia abia in 2019. Va fi Romania+Austria+Finlanda. Cele doua posturi noi au diminuat mult din rolul presedintia rotativa UE si a defavorizat tarile mici. Acestea puteau influenta inainte agenda Consiliului European. Extinderea votului universal Lisabona- statele mici erau dornice sa se mentina regula unanimitatii dar statele mari au insistat pt dubla majoritate. Metoda votului majoritar calificat a sporit importanta statelor mari atat ca putere a votului, cat si pt ca statele mari realizeaza mai usor coalitii decat statele mici= isi maresc puterea de vot. Minoritatea de blocaj trebuie sa fie formata din cel putin 4 membri. Reforma va avea loc din ianuarie 2014 pt cele mai multe tari, pt altele din 2017. Procedura de vot a majoritatii calificate arata ca minoritatea de blocaj scade de la 75% la 55% = doua state mari pot reusi singure sa blocheze o decizie. Se indeparteaza de regula 1 stat=1 vot asa ca in sistemele clasice. Deciziile pot fi luate chiar impotriva vointei unor state -> inseamna renuntarea la dreptul de vot. 3. Comisia Europeana are dreptul de initiativa legislativa si este gardianul tratatelor verifica sa fie aplicata corect legislatia europeana. Dpdv al legitimitatii Comisia Europeana reprezinta legitimitatea europeana. Comisia a fost marele perdant in procesul de reforma; ea este institutia executiva a UE, care promoveaza interesul general european. Statele au in continuare putere in desemnarea comisarilor europeni. Comisia e formata din 28 de comisari, 1 pt fiecare stat, e strict interzis sa fie 2 din aceeasi tara. Comisarul sef este o persoana agreata de toti cei 28 de sefi de stat si de guvern UE. Se voteaza de catre Parlamentul European; daca parlamentul respinge un candidat, Consiliul European are o luna sa propuna un alt candidat. Tarile mari dobandesc cele mai bune portofolii (politica etc.). dupa Lisabona, i se permite sa ceara demisia unui comisar. Consiliul european poate sa modifice structura comisiei. Comisia joaca rolul de mediator intre institutiile europene. Statutul Inaltului Reprezentant pt PESC singurul care face parte si din Consiliul European. Reforma Parlamentului

European sunt peste 700 de membri. I s au intarit prerogativele privind calitatea de colegislator, s a extins procedura de codecizie. Parlametul E are un rol mare in alegerea presedintelui Comisiei Europene, poate respinge propunerile de presedinte. Parlamentul primeste rolul consolidat in revizuirea tratatelor. Cei 766 sunt alesi de cetateni prin vot universal, liber si secret pt un mandat de 5 ani. Pragul minimal este de 6 europarlamentari pt statele membre ( Germania 99 de membri). Poate propune initiativa de revizuire a tratatelor. Impreuna cu Consiliul UE detine functia legislativa si bugetara. De citit . Morris the council of europe ... sapt 10

CURS 11

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa

Are in componenta 57 de state,printre ultimele primite fiind Mongolia. OSCE incepe asadar sa isi deschida portile si

catre Asia. In OSCE si Belarus este membru,desi nu respecta drepturile omului si chiar si Elvetia ,stat neutru si

Vatican este membru in OSCE.

Este o structura interguvernamentala de cooperare ,un acord regional in sensul dat de Carta ONU in capitolul 8.

Actualmente,statele membre acopera o suprafata teritoriala ce se intinde din orasul canadian Vancouver pana in

orasul rusesc Vladivostok ,avand o dimensiune eurasiatica si euro-atlantica. Toate tarile UE si NATO sunt membre

in OSCE,inclusiv SUA si Canada si de asemenea Rusia si fostele republici sovietice.

Apara pacea la nivel regional,este un instrument pentru alerta timpurie,pt prevenirea conflictelor,managementul

crizelor si reabilitarea post-conflict. De asemenea,tot OSCE se ocupa si cu managementul frontierelor,controlul

armanentelor,combaterea traficului de persoane,a terorismului, educatie,alegeri libere,egalitatea intre

genuri,drepturile omului,a minoritatilor nationale si libertatea mass-media.

Activitatile OSCE presupun trei niveluri ale securtatii;

1. Dimensiunea politico-militara

2.Dimensiunea economica si de mediu

3.Dimensiunea umana si culturala

Toate tarile membre isi garanteaza suveeranitatea,integritatea teritoriala si se obliga sa apere democratia si drepturile

omului,libertatea presei si sa mentina cooperarea economica. In privinta voturilor,daca OSCE semnaleaza

fraude,tara respectiva se alege cu o imagine negativa,nefiind insa obligata sa repete alegerile.

Procesul decizional este bazat pe consens- orice stat poate bloca o decizie care nu ii convine,de aceea dialogul

politic constant si valorile si normele comune sunt incurajate.

Organizatiei i se reproseaza ca este ineficienta si ca desi s-a implicat in conflicte,nu a solutionat nimic - este vorba

de conflicte inghetate,din zona fosta sovietica,dar s-a dovedit eficienta pt diplomatia preventiva - eficienta pt

remedieerea defictului de securitate.

In anul 2012,avea un buget de 150 de milioane de euro,pt a finanta inclusiv misiunile pe care le au in zona

Balcanilor si ex-sovietica - in ciuda nr mare de membri,bugetul nu este mare.

Dupa criza Berlinului si criza rachetelor din Cuba , atat URSS cat si SUA si-au dat seama ca nu are rost sa continue

confruntarea si a urmat perioada destinderii intre 1962- 1978. Au inceput schimburile comerciale si de alta natura.

Intre 1966- 1972 a avut loc o intensificare a contactelor politice si economice intre tarile vestice si estice , Brejnev si

Nixon erau constienti de riscurile Razboiului Rece si au incercat o forma de dialog si acomodare. Armele nucleare

schimbasera configuratia sistemului international,care devenise bipolar,iar cea mai mica eroare putea duce inevitabil

la razboi. Stiinta si tehnologia avansasera f mult si se reluase globalizarea economica. In anii 70, cele doua

Germanii s-au recunoscut reciproc , iar tarile din Pacctul de la Varsovia au dat semne ca ar dori sa creeze o

organizatie de securitate pan-eurasiatica. Tarile occidentale au cerut sa fie incluse in structura si SUA si Canada.

Sovieticii au acceptat aceasta conditie. Anii 70 au inceput cu aceste tatonari,astfel un grup de tari format din

Bulgaria,Austria,Belgia,Finlanda,Iugoslavia,Suedia si Romania au propus in cadrul Adunarii Generale ONU o

rezolutie pt imbunatatirea relatiilor de buna vecinatate intre tarile cu regimuri politice diferite,care fusese adoptata in

1965. In 1954 sovieticii au propus crearea organizatiei,apoi polonezii si mai apoi Findanda in 1960 dar si

Romania,care a sustinut viitoarea organizatie.

A fost stabilita ca data pt inceperea conferintei 22 nov 1972 in Findanda,orasul Dipoli,ea suportand cheltuilelile de

organizare. S-a semnat un aranjament procedural,unde au stabilit unde se vor desfasura etapele conferintei.

Conferinta a avut de fapt trei etape intre nov 1972-iulie 1975 ,cand a fost semnat acordul final de la Helsinki.

Negocierea a mers greu pt ca tarile occidenetale doreau respectarea dr omului in timp ce celelalte doreau

recunoasterea granitelor si dezarmare. Tarile comuniste ar fi dorit sa figureze pe lista probeleme securitatii

militare,cooperarii economice si culturale si apoi Conferinta pt securitate si cooperare in Europa ca structura

permanenta. S-a adoptat structura pe 3 cosuri - ambasadorul Elvetiei isi notase toate propunerile iar la sfarsit a spus

ca ar trebui aranjate propunerile in trei cosuri - securitatii europene,cooperarea economica,stiintifica si tehnologica si

cel al cooperarii in domeniul drepturilor omului si culturii iar ulterior s-a adaugat si cosul 'urmarile conferintei' pt ca

tarile comuniste nu au mai dorit ca CSCE sa devina o organizatie permanenta,ci sa fie o conferinta informala

organizata rar,in timp ce tarile occidentale doreau sa fie permanenta.

Odata cu semnarea acordului de la Helsinki a rezultat si asa-numitul 'Decalog de la Helsinki',care teoretic sunt

valabile si in prezent.

-egalitatea suverana intre popoare

-interdictia recursului la forta si a amenintarii cu forta

-inviolabilitatea granitelor

-integritatea teritoriala a tarilor

-reglementare pasnica a conflictelor

-neamestecul in treburile interne

-respectarea drepturilor omului

-egalitatea in drepturi a popoarelor

-indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor asumate.

Ceausescu dorea garantia ca Romania nu va fi invadata de alte state,cea mai mare temere a sa fiind URSS.Dorea

neamestecul in treburile interne,sa se interzica recursul la forta in relatiile dintre state si de asemenea ca tarile

comuniste sa aiba libertatea sa isi aleaga singure directia de mers,fara ca URSS sa le dicteze acest lucru,de aceea a

denuntat invadarea Cehoslovaciei. - Valentin Lipatti -In transeele Europei,aminitirile unui negociator, Conferinta pt

securitate in Europa,Insemnari si urmarile ei - .

In ceea ce priveste securitatea militara,URSS isi dorea ca tarile occidentale sa ii recunoasca granitele dupa al doilea

razboi mondial. Tratatul a recunoscut intangibilitatea granitelor . Occidentalii doreau ca tarile comuniste sa inceapa

sa respecte drepturile omului . Tarile comuniste au semnat tratatul,crezand ca va ramane doar o prevedere

formala,dar incepand cu 1975, au inceput miscari de contestare in tarile comuniste atat in URSS,in Cehoslovacia-

Carta 77, in Polonia. Acest acord a insemnat sabotarea din interior a regimului comunist.

In ceea cce priveste problemele economice,aveau interes sa se creasca nivelul schimburilor si comertului,atat

occiedentalii cat si URSS. La conferinta au participat statele NATO,Sua,Canada,tarile comuniste dar si

Romania,Cehoslovacia care doreau ca influenta URSS sa fie limitata,au participat si state neutre.

Nu s-au putut pune de accord daca organizatia trebuie sa devina o organizatie permanenta sau doar un forum de

discutie.

In anii 90-91, s-au prabusit regimurile comuniste si s-a propagat ideologia liberala si democratica. In 1990,a avut loc

Summit-ul de la Paris al sefilor de stat si guvern,ocazie cu care a fost adoptata 'Carta de la Paris pt o Noua Europa'.

In acest document,se mentioneaza edificarea unei Europe a pacii,democratiei si unitatii,cele 35 de state membre au

fost de acord sa respecte Decalogul de la Helsinki iar tarile estice si vestice au spus ca nu se mai considera tari

dusmane ci trebuie sa fie parteneri pt a spori securitatea pe continent. Tot la Paris a fost semnat si un tratat de

reducere a armanentelor conventionale,intre tarile NATO si ale Pactului de la Varsovia- Tratatul numit CFE -

Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa. Fiecare dintre cele 2 blocuri promitea sa stabileasca plafoanne

maximale pt fiecare categorie de armanent conventional. Ce depasea acel plafon trebuia distrus. Tratatul se aplica

zonei cuprinse intre Atlantic -Spania - si muntii Urali.Fiecare bloc putea pastra max 20.000 tancuri,2.000 elicoptere

de atac si 6,800 avioane de lupta. Masura a fost luata pt sporirea increderii intre state.

Reuniunea de la Helsinki 1992 - a fost adoptat un doc numit Provocarile schimbarii,care afirma ca CSCE trebuie sa

devina mai puternica in apararea drepturiloor omului si gestionarea crizelor. S-a creat postul de Inalt Reprez pt

Minoritati Nationale,s-a lansat 'grupul de la Minsk',coordonat de Franta,Rusia si SUA,care incearca sa solutioneze

conflictul din Nagorno-Karabah intre Azerbaijan si Armenia.

Pana in 1994,CSCE a primit institutii importante,cum ar fi Forumul Economic,presedintele in exercitiu,adunarea

parlamentara etc.

Urmatoarea mare reuniune- Summit-ul din Budapesta 1994 - s-a adoptat un document numit ' Catre un parteneriat

real intr-o noua era',a fost adoptat Codul de conduita privind securitatea politico-militara, dimensiunea

umana,economica si cooperarea in zona Marii Mediterane.

Exista si cativa parteneri ai organizatiei , precum cei din Africa- Algeria,Egipt,Israel,Iordania,Maroc si Tunisia ;

Australia si Japonia,Coreea de Sud,Thailanda si Afghanistan.

In 1996,Lisabona a avut loc o alta conferinta,unde a fost adoptata Declaratia privind modelul de securitate pt secolul

XXI.

Alte summit-uri importante ; 1999 Istanbul unde s-a adoptat 'Carta Europeana a Securitatii',care identifica trasaturile

noului mediu de securitate ; aici s-a adoptat forma revizuita a Tratatului CFE - secretarul general al NATO le-a cerut

tarilor membre sa semneze,dar tarile au cerut Rusiei sa retraga fortele militare din Moldova si Georgia iar Rusia a

promis ca va face acest lucru. In 2002,la Porto s-a vazut ca Rusia nu si-a indeplinit promisiunea,de aceea statele

membre NATO nu au mai dorit sa ratifice Tratatul CFE. In acel moment,Rusia s-a retras si ea din tratat.

Carta Europeana a Securitatii a recunoscut importanta cooperarii securitatii regionale si in centrul conceptului de

securtate globala stau respectarea drepturillor omului si a statuului de drept.

Organizatia monitorizeaza alegerile dupa 1990, si-a luat multe atributii. O problema este ca ia deciziile prin consens

si nu permite decizii in domenii sensibile,pt ca orice stat poate bloca decizia.

OSCE - procesul Corfu in 2009 , min de externe a initiat un proiect ambitios de reformare a organizatiei,a cerut un

dialog open-ended,sa se ocupe de toate aspectele securitatii si sa se avanseze pe calea solutionarii conflictelor de

lunga durata si a cerut un regim de control al armamentelor pan-european. In decembrie 2012 a avut loc summit-ul

ministrilor de externe de la Dublin,ocazie cu care s-a mentionat de procesul Helsinki + 40- in 2015 se implinesc 40

de ani de la summit,de aceea organizatia vrea sa arate ca a obtinut succese si o respectare cat mai stricta a drepturilor

omului. S-a implicat in conflictul de la Nagorno-Karabah,Franta,Rusia,Marea Britanie,etc. Periodic organizeaza

intalniri intre Armenia si Azerbaijan pt a solutiona conflictul. OSCE este parte la rezolvarea problemelor din

Transnistria - formatul 5+ 2 : Rusia,Ucraina,Moldova,OSCE,Transnistria plus UE si SUA.

Structura institutionala a organizatiei

1.Presedintia OSCE are un mandat de 1 an si se asociaza in sistem de troica -in fiecare an,in dec are loc summit-ul

care pune capat presedintiei unuia dintre state.

2.Summit-urile sunt intalniri periodice ale sefilor de stat si de guvern,o data la 2-3 ani. In dec 2010,summit-ul la

Astana,Kazakstan. Precedentul fusese cel din 1999 de la Istanbul. Summit-ul din 2010 nu a fost un succes,pt ca

Rusia a manifestat iritare fata de Georgia. Moldova nu a participat,motivand ca Rusia blocheaza toate deciziile

3.Consiliul Ministerial - este format din min de externe ai tarilor membre si se reuneste anual pt a oferi directii de

actiune. Min de ext al tarii gazde este considerat presedintele in exercitiu al OSCE. Romania a avut presedintia in

2001,la mom acela fiind Mircea Geoana presedinte al OSCE. In dec Ucraina si-a incheiat mandatul.

4.Consiliul Superior- se ocupa cu coordonarea tuturor activitatilor OSCE.Stabileste bugetul si in fiecare an se

reuneste la Praga sub denumirea 'Forumul economic de la Praga'.

5. Consiliul Permanent - delegatii a 57 de state membre si are cea mai mare putere la nivel executiv,raspunde de

activitatile curente,sediul este la Viena si acest consiliu se intruneste saptamanal in sedinte plenare dar se poate

intruni si in sedinte de urgenta.

6.Formuul pt cooperare in domeniul securitatii - parte a OSCE,se intruneste saptamanal la Viena pt discutii si

negocieri cu privire la consolidarea securitatii si increderii in zona euroatlantica. Se dezbat marile probleme de

securitate militara precum dezarmarea,reducerea riscurilor de conflict,masurile de incredere ale cresterii securitatii -

Confidence and Security Building Measures. Se realizeaza schimbul de informatii,docctrinele militare.

Secretarul general il sprijina si reprezinta pe presedintele in exercitiu,se ocupa cu gestionarea structurilor si

operatiunilor,implementarea deciziilor OSCE. Actualmente,secretar general este italianul Zannier.

Secretariatul de la Viena este structurat in trei compartimente- politic,centrul pt prevenirea conflictelor si

departamentul administrativ-financiar.

Inaltul Comisar pt Minoritati Nationale a fost creat dupa 1990,in 1992,pt a gestiona dosarele in care sunt implicate

conflicte intre minoritatile etnice,fiind dator sa previna situatiile de criza. Are obligatia de confidentialitate si

actioneaza independent. Are o echipa de experti si elaboreaza rapoarte despre zonele de conflict .

Mai exista reprezentantul pt libertatea presei - creat in 1996 la Lisabona si este vorba de monitorizarea respectarii

libertatii presei in tarile membre.El anunta Comitetele care pot lua masuri. Cele mai represive tari sunt

Belarus,Turcia si Rusia . Se urmareste si statutul meseriei de jurnalist.

Biroul pt Institutii Democratice si Drepturile Omului - lucreaza in legatura cu reprezentantul pt media,sediul este la

Varsovia si este institutia OSCE care promoveaza drepturile omului,democratia si statul de drept. Colaboreaza cu

ONG-urile.

Exista si un punct de contact pt situatiile rromilor ,desi situatia acestora este avuuta in vedere si de Inaltul Comisar

pt Minoritati.

Curtea de Conciliere si Arbitraj - 1994 ; are rolul de a mentine pacea atunci cand exista un conflict intre 2-mai multe

state ; solutioneaza prin concliere conflictele,membrii comisiei sunt persoane specializate in afaceri si drept

international. Sediul curtii este la Geneva,si se compune dintr-un alternat si un arbitru si doi conciliatori. Pana in

prezent,nu a judecat niciun caz.

Adunarea Parlamentara a OSCE - structura deliberativa- in total sunt 320 de reprezentanti, aceasta structura a fost

prevazuta de Carta de la Paris si se reuneste anual in iulie ,sesiunile durand maxim 5 zile iar deciziile sunt luate cu

majoritatea voturilor exprimate iar cvorum inseamna 51 % din totalul membrilor.

Acesti parlamentari nu sunt alesi,ci trimisi de catre fiecare tara si asigura comunicarea intre OSCE si tarile din care

provin. Criteriul de reprezentare este marimea populatiei. Activitatile sunt controlarea functionarii organizatiei; in

fiecare an Parlamentul OSCE face un raport pe care il trimite Consiliului Ministerial si incurajeaza jurnalismul liber.

Secretariatul internationalal Adunarii Parlamentare se gaseste la Copenhaga si colaboreaza cu secretarul general.

Romania- Adrian Severin a fost personalitatea romaneasca cea mai apreciata.

Hotararile Adunarii Parlamentare se iau prin vot majoritar si este o exceptie pt ca in general se iau prin unanimitate.

Rezolutiile adoptate de Adunarea Parlamentara nu au forta juridica obligatorie pt organizatie ca atare.

Misiunile si activitatile OSCE - Cele mai importante activitati se leaga de gestionarea conflictelor si crizelor. Trimite

reprezentanti din statele membre spre a vedea care sunt faptele in situatiile de conflict,apoi spre a face recomandari -

misiuni de raportare.

Misiunile sunt principalul instrument al organizatiei pt prevenirea si gestionarea conflictelor. Au fost folosite in

Bosnia si Kosovo ; Reprezentantii personali ai Presedintelui in exercitiu- au un mandat clar cu sarcini precise de

negociere la fata locului.

Mecanismele de solutionare pasnica a conflictelor - proceduri pentru a ajuta partile in conflict sa pastreze pacea.

Prima categorie - mecanismele de la Valletta. Una sau mai multe pers trim de OSCE tin legatura cu partile in

conflict si isi prezinta periodic opinia dar fara a putea constrange partile.

A doua categorie - conventia de conciliere si arbitraj - statele care au aderat la Curtea de Conciliere si Arbitraj-

aprox 20 de state.

A treia categorie - grupurile ad-hoc,care il ajuta pe Presedinte in gestionarea crizelor ; coopereaza strans cu troica.

Operatiuni de mentinere a pacii - OSCE nu are forte militare in teren,ci observatori neinarmati,asa cum au trimis in

Georgia. OSCE are misiuni in multe state membre vulnerabile - Kosovo,Albania,Ucraina,Moldova,dar si misiuni

permanente in Kazakstan etc- zona de control a Rusiei.

S-a infiintat si un departament numit Transnational Threads Department- terorism,crima organizata si agresiunea

cibernetica.

Romania a fost stat fondator si delegatia Romaniei a fost cea care a propus nerecursul la forta sau regula

consensului,s-a implicat in Albania,Kosovo si a avut sef de misiune OSCE in Cecenia,Muntenegru.

Curs 12:

CURS 12

Fondul Monetar International

Este o organizatie creata dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.A luat fiinta odata cu conferinta de la Bretton

Woods,din iulie 1944. Odata cu FMI a fost creata si Banca Mondiala,de un grup de 49 de state. A inceput sa lucreze

efectiv din dec 1945,cu sediul la Washington,SUA. Cf statutului sau si in baza unui acord cu ONU in 1947,FMI este

considerat organizatie specializata a ONU. Majoritatea sunt membri in ambele organizatii,dar nuu este obligatoriu.

SUA si Marea Britanie doreau sa se instaureze o ordine monetara stabila dupa cel de-al doilea razboi mondial care

sas permita reconstructia statelor devastate de razboi si sa evite repetarea marilor crize economice si sociale din anii

30. De asemenea,pt a acorda asistenta financiara tarilor care aveau probleme in domeniul balantei de plati pt a le

proteja economia.

In anii 30 a avut loc marea depresie economica,nu exista ceva similar FMI iar tarile occidentale functionau in

sistemul 'cotei aur' , care fusese introdusa dupa primul razboi mondial - moneda nu putea fluctua,era fixa in raport cu

aurul.Lira sterlina a fost reevaluata insa in 1931 guvernul britanic a renuntat la cota aur,iar atunci mai multe tari

vestice au inceput sa renunte la cota aur. Multe tari au trecut la masuri protectioniste pt a-si proteja industria

nationala. Valoarea comertului mondial a scazut cu 60%. S-au organizat conferinte monetare care au esuat iar

sistemul s-a prabusit.

Au existat doua conceptii,prima era intruchipata de John Keynes iar cealalta de Dexter White,ei fiind cei ce au

negociat tipul de organizatie ce a devenit FMI. Keynes punea accent pe stat pt salvarea democratiei,se apropia de

social-democratie. A fost apropiat de Roosevelt,creand oferta publica,prin locuri de munca in intreprinderi de stat.

White era reprezentantul trezoreriei si doreau o institutie internationala permanenta care sa gestioneze sistemul

monetar si sa acorde asistenta tarilor care aveau dezechilibre macro economice. In acelasi timp se dorea ca aceste

tari sa nu mai recurga la protectionism sau devaloarea monedelor,insa aveau viziuni diferite. K