4_ Problema Drogurilor in Romania

8/16/2019 4_ Problema Drogurilor in Romania

1/15

4. Problema drogurilor în Romania

4.1. Scurt istoric al drogurilor în România

Încă din secolul al XVIII-lea î.e.n., documentele atestă existenţa populaţiei trace -

unul dintre popoarele de elită ale Antichităţii - din care au derivat dacii, situaţi între

frontierele Transilvaniei i !anatului, i "eţii care ocupau #$mpia %unării, &oldova i

%o'ro"ea. (umeroase denumiri tracice i daco-"etice de plante "ăsite în lucrările lui

%iscoride atestă interesul ma)or al acestora pentru 'otanică i chiar pentru fitoterapie. *a

r$ndul său, +seudo-Apuleius amintete denumiri de plante de leac de ori"ine traco-

dacică Bryonia bianca /isă #ium'olia - plantă cu un conţinut ridicat în *0%, utili/ată ca

anal"e/ic, Dielleina hyosciamus numită popular %uodela, &aselariţă1 Salia popolare -

#iumăfaia, plantă cu proprietăţi active datorate de asemenea hiosciaminei 2anal"e/ic3.

4aptul că acţiunile alcaloi/ilor din plante nu le erau străine strămoilor notri re/ultă din

denumirile utili/ate pentru Atropa belladona - 5!olindau5, 5Tur'ăciune5, 5&oarte

furioasă5, Cannabis indica - 5#$mpia ne'ună5. 6rau, de asemenea, cunoscute în r$ndul

tracilor i ciupercile halucino"ene care induc stare de transă, o furie exa"erată sau chiar

moartea - de tipul Amaritei muscaria. %e altfel, diverse studii care au vi/at culesul ritual al

anumitor plante indică un interes crescut i cunotinţe vaste le"ate de efectele acestora.

Astfel, s-a arătat că pentru culesul mătră"unei - plantă cu acţiune psihotropă - erau

respectate re"uli clare care uimesc i astă/i.

A fost emisă totodată ipote/a conform căreia, pentru a-i potenţa credinţa, tracii

utili/au dro"uri, tiută fiind influenţa pe care au avut-o misterele "receti asupra reli"iei

strămoilor notri. 7almoxes, care a fost pentru mult timp conducătorul lor spiritual,

fusese discipolul lui +ita"ora care, la r$ndul lui, fusese iniţiat în misterele e/oterice despre

care se păstra o tăcere desăv$rită. 8eto-dacii practicau )ertfele umane în cadrul căroramanifestau o seninătate i o 'ucurie ce "reu pot fi înţelese oare să fi fost la mi)loc numai

fanatismul celor alei să fie trimii la /ei9 #onsiderăm că oric$t de mare ar fi cura)ul unui

om, în faţa morţii există totui o anumită reticenţă care nu poate fi înlăturată dec$t dacă se

folosesc, pe l$n"ă mesa)ele de persuasiune, su'stanţe psihoactive capa'ile să-i inducă o

stare în care să creadă că înt$lnirea cu /eii va răsplăti din 'elu" renunţarea la viaţa

terestră.

+e de altă parte, este cunoscut faptul că "eto-dacii practicau unele intervenţii de tipultrepanaţiilor osoase 2mărturie sunt craniile descoperite în )udeţul Iai la :ol'oca3, foarte

46


2/15

apreciate în Antichitate. În momentul cuceririi %aciei de către romani, medicii le"iunilor

au fost de altfel profund impresionaţi de cunotinţele pe care le aveau 5'ar'arii5 în acest

domeniu. #u si"uranţă că astfel de manevre chirur"icale nu ar fi putut fi suportate de

pacient în lipsa unei aneste/ii preala'ile. 0e pare că înaintaii notri foloseau în acest scop

siropul de mandra"ora com'inat cu vin, iar în timpul apariţiei făceau fumi"aţii cu ciuperci

halucino"ene. În scrierile poetului roman ;vidiu, care i-a sf$rit /ilele la +ontul 6uxin,

înt$lnim de altfel numeroase referiri la iniţiaţi i narcotici. &ai t$r/iu, cronicarii au

consemnat utili/area haiului i opiului, aa cum sunt documentele care arată că Ilie Vodă

i fratele său martie =DE, printr-un 5ni/am5

2decret3 dat de domnitorul Alexandru &oru/i, sunt sta'ilite re"uli precise de funcţionare a

spiţeriilor 2farmaciilor3 i norme de conduită pentru farmaciti. Acest 5ni/am5 este

considerat primul act normativ esenţialmente autohton, care privete dro"urile în mod

direct. %e menţionat, de asemenea, i ordonanţele 5Visitatio +harmacopoeurum5 i 5;rdo

criminalis5 ca acte normative care conţineau dispo/iţii precise pentru deţinerea ieli'erarea dro"urilor i a otrăvurilor.

În mai =D=, Alexandru Ispilanti a ela'orat un act le"islativ cu rol de re"lementare a

traficului de dro"uri, iar în BE, 0. #alimachi a propus crearea unei comisii de control al

spiţeriilor. *a r$ndul său, A. 0uţu a pus la punct în BD un re"ulament de funcţionare a

dro"heriilor în care se preci/a că 5dro"urile secrete sunt cu totul prohi'ite5.

Astfel, în @ara ?om$nească înfiinţarea farmaciilor se făcea numai cu autori/aţie

statală, indispensa'ilă pentru a avea su' control distri'uţia de medicamente pe 'a/ă deopium. Încă din B=C a fost promul"ată o le"e care cerea scoaterea din u/ a

47


3/15

5medicamentelor-secrete5, împiedic$nd astfel utili/area lor. +utem a afirma că în ţara

noastra u/ul non-medical al unor su'stanţe ca morfina i derivatele ei, opiul, cocaina etc, s-

a aflat su' control le"al strict pe parcursul ultimului secol.

În !ucuretiul anilor FCG ta'loul infracţional înre"istra însă numeroase ca/uri de

toxicodependenţă, fenomen care s-a accentuat în perioada post'elică.

+reocuparea autorităţilor din ?om$nia pentru com'aterea traficului i consumului

ilicit de stupefiane este semnificativă încep$nd cu anul DCB. În DC, la 8eneva a fost

adoptată 5#onvenţia internaţională a opiului5, pe care a semnat-o i "uvernul ?om$niei. #a

urmare a o'li"aţiilor ce-i reveneau din această #onvenţie, ţara noastră a adoptat *e"ea nr.

BHDCB pentru com'aterea a'u/ului de stupefiante - iar în #odul penal din D> a fost

introdusă infracţiunea de trafic de stupefiante. %e menţionat faptul că 5răul contra căruia se

reacţiona prin incriminarea faptelor prevă/ute în art. BC #od penal îl repre/enta pericolul

care re/ultă pentru sănătatea pu'lică din v$n/area clandestină, din procurarea frauduloasă

i din înlesnirea între'uinţării su'stanţelor stupefiante 2T. %ima, CGG3. +rin %ecretul nr.

CGCHD su'stanţele toxice au fost introduse în conţinutul )uridic al infracţiunii de trafic

de stupefiante, ceea ce a constituit o mare "reeală 2eroare reparată de a'ia în anul CGG prin

*e"ea nr. E3.

+e la mi)locul deceniului ase, după apariţia li'erei v$n/ări a 'en/odiapinelor

2dai/epam, rudotel, valium3 i a medicamentelor de slă'it - anorexiante 2amfetamine

comerciali/ate su' numele de 0ilutin, Anapertol3 - s-a o'servat un nou tip de toxicomanie,

mai accesi'ilă. Aa cum preci/ea/ă !. *ucaciu 2DD>3 5proclamarea optimistă a efectelor

calmante, ca i o anumită lar"heţe medicală i lipsa de prevedere au indus la anumiţi

pacienţi 2pacienţi psihosomatici cu personalităţi dependente sau cei cu personalităţi

psihotice3 stări de dependenţă. %ependenţa de amfetamine a apărut le"ată de trăsăturile

anorectice la o populaţie feminină t$nără 2...3 %in motive ideolo"ice, aceste ca/uri au fost

tratate de psihiatri sau neuropsihiatri su' dia"nostice ascunse, iar statisticile medicaleomiteau pre/enţa condiţiei de dependenţă sau a'u/ de dro"J5 *a r$ndul său, prof. dr. V.

!eli 2DD>3 preci/ea/ă că 5a'senţa unor fenomene de dependenţă la dro"uri tari i lipsa

unei cate"orii afectate de consumul de dro"uri în acea perioadă în ?om$nia pot fi

explicate prin două aspecte în primul r$nd, existenţa unui control foarte strict al eli'erării

i administrării acestor su'stanţe i prin a'senţa unei pieţe ne"re de desfacere5. Astfel, în

anii FBG în !ucureti nu au fost semnalate dec$t patru ca/uri de dependenţi de morfină la

GG.GGG de locuitori. 0ă menţionăm că în D>D, ?om$nia adoptase o nouă le"islaţie privindre"imul produselor i su'stanţelor stupefiante, le"islaţie care în linii "enerale este în

48


4/15

vi"oare i în pre/ent1 aceasta punea de acord realităţile existente în ţară cu dispo/iţiile din

#onvenţia unică a stupefiantelor din anul D>. Ideea dominantă era necesitatea prevenirii

traficului cu stupefiante i a ca/urilor de toxicomanie, a luării măsurilor cele mai eficiente

pentru recuperarea persoanelor cu adicţii i redarea lor societăţii. %ramaticele transformări

politice i sociale care au avut loc în ţara noastră după decem'rie DBD au conturat un val

impresionant de ca/uri de toxicodependenţă, cele mai multe înre"istr$ndu-se în r$ndul

tinerilor.

4.2. Situaţia drogurilor din România

Înainte de anul DBD, ca/urile de toxicomanie erau excepţionale în ţara noastră - de

exemplu, în deceniul opt, erau semnalate în !ucureti doar patru ca/uri la GG.GGG de

locuitori această situaţie fiind explica'ilă prin relativa i/olare a ?om$niei, datorită

constr$n"erilor politice i economice specifice perioadei comuniste, dar i faptului că

această /onă Knu pre/intă în cultura ei tradiţională modele de comportament care să

includă consumul de dro"uriL 2!ellu-!en"escu, CGGG3. Acest ar"ument al nativei imunităţi

a rom$nilor faţă de consumul de dro"uri care, la r$ndul său, ar avea la 'a/ă o anumită

Klipsă de emancipareL, asociată cu propensiunea pentru moduri de viaţă mai sănătoase

este com'ătut de unii autori 2ve/i !eli i cola'., DD>3 care arată că Ko astfel de percepţie

falsă constituie unul din motivele inerţiei, lipsei de reacţie în faţa pericolului deose'it de

"rav, real i imediat repre/entat de dro"uriL. %e-a lun"ul timpului s-a înrădăcinat astfel

mentalitatea eronată că a'u/ul de alcool, considerat ca o manifestare a virilităţii, ar

constitui un fel de Kprotecţie împotriva consumului i dependenţei de dro"uriL. %e fapt,

incidenţa relativ scă/ută a dependenţei faţă de dro"uri tari în ţara noastră s-ar explica prin

controlul strict al eli'erării i administrării acestor su'stanţe. Transformările au avut locdupă decem'rie DBD la care se adau"ă impactul ră/'oiului din fosta Iu"oslavie 2ce a

făcut ca ruta tradiţională a traficului de stupefiante să se modifice3 au schim'at în mod

considera'il confi"uraţia fenomenului toxicomaniei în ţara noastră precum i situaţia

spaţiului rom$nesc pe KpiaţaL mondială a dro"urilor ilicite. ?om$nia a devenit astfel o

placă turnantă a comerţului internaţional de dro"uri, constituind totodată o potenţială piaţă

de desfacere atacată cu metode i mi)loace de marMetin" din ce în ce mai a"resive 2#ărăuu

i cola'., CGGC3.

49


5/15

În pre/ent, conform ?aportului (aţional al !ri"adei de #om'atere a #rimei

;r"ani/ate 2DDD3 BGN din heroina care parcur"e ruta 'alcanică pentru a a)un"e în 6uropa

de Vest tran/itea/ă ?om$nia, pe aici trec$nd patru din cele ase variante ale rutei 'alcanice.

%in DD, p$nă la finele lui CGGC, autorităţile din ţara noastră au confiscat peste CG,

tone de stupefiante. +utem spune că în ultimii /ece ani în ?om$nia au fost capturate ,>

tone de dro"uri, peste nouă tone de stupefiante fiind descoperite în anul CGG, adică

aproape o treime din întrea"a cantitate confiscată după DBD.

&ai mult de DCN din dro"urile capturate sunt repre/entate de hai i canna'is,

procente importante înre"istr$nd i heroina 2EN3 i cocaina 2N3. În ta'elul de mai )os

pre/entăm cantităţile capturate trei ani succesiv pe teritoriul ţării noastre 2după 8orun,

CGG3.

Tipul de drog 1992 1993 199

:ai C M" .BGG M" .BG M";piu E M" M" G,C M":eroină >,= M" D, M" ED M"#ocaină =,> M" G,> M" G&orfină G G CB fiole

KOnele scăderi relative de la un an la altul pot fi explicate conform lui !eli 2DD>3

at$t prin încercările traficanţilor de a evita ?om$nia c$t i prin modalităţile din ce în ce

mai perfecţionate de camuflareL.

În CGGC, au fost confiscate EE de tone de dro"uri, în special mari)uana i heroină, i

au fost făcute i primele capturi de *0%. Încă din DD>, !eli i cola'. au atras atenţia că

în ?om$nia s-a de/voltat o verita'ilă Kcoloană a cinceaL a traficului de dro"uri constituită

mai ales din ara'i, turci, indieni i chine/i.

Aa cum a arătat !ellu-!en"escu 2CGG3, în ţara noastră se intersectea/ă trei mari căi

de tran/it africană 6"ipt, Iran, IraM, Turcia, !ul"aria, ?om$nia care din cau/a

ră/'oiului din Iu"oslavia i-a schim'at traseul prin ţara noastră 2astfel, canna'isul i

opiumul din Af"anistan i +aMistan precum i opiumul din Iran care în mod o'inuit

a)un"eau în 6uropa #entrală i de Vest via 0iria, Turcia, 8recia i Iu"oslavia, parcur" acum

Kcea de-a doua cale 'alcanicăL ce include ţări precum ?om$nia, On"aria, !ul"aria, unele

statistici arată că dintre cele cinci tone de dro"uri aduse din Turcia într-un an, peste o tonă

a fost distri'uită în ţara noastră, restul fiind destinat desfacerii pe piaţa occidentală -

50


6/15

#ărăuu i cola'., CGGC31 cea asiatică #hina, ?usia, Ocraina, ?epu'lica &odlova i

?om$nia. #ea de-a treia cale, mai nou apărută, este calea Americii de 0ud, de unde vine

cocaina, at$t pe cale maritimă c$t i pe cale aeriană, prin aeroportul ;topeni.

În "eneral, se consideră că ţara noastră monopoli/e/ă piaţa în ce privete numărul de

traficanţi, acetia repre/ent$nd BN din dealerii identificaţi i cercetaţi ED de minori i >GG

de adulţi, precum i EGG de distri'uitori 28orun, CGG3. #eea ce caracteri/ea/ă distri'uirea

dro"urilor în spaţiul rom$nesc este preţul mai mic de v$n/are, ca urmare a politicii de

Kcucerire a pieţei de desfacereL. Astfel, la noi un pachet de ţi"ări cu hai 2=-B ţi"arete3

costă în medie dolari, o do/ă de heroină 2o optime de "ram3 valorea/ă C dolari, iar G,

" cocaină BG dolari. #ompar$nd aceste preţuri cu cele înt$lnite în alte ţări europene

putem afirma că sunt de cinci ori mai mici dec$t în On"aria, de opt ori mai ieftine dec$t în

Italia, de G ori mai mici dec$t în 6lveţia, ;landa i 0uedia i de > ori mai mici dec$t în

%anemarca 2după !eli i cola'., DD>3. On alt fenomen care prinde din ce în ce mai mult

teren la noi, - în contextul sistemului 'ancar 'irocratic, fra"il i de devalori/are a monedei

naţionale este cel al spălării narcodolarilor, la care se adau"ă creterea criminalităţii

le"ate de consumul de stupefiante.

În ce privete numărul de consumatori de dro"uri, conform datelor furni/ate de

poliţie, din DBD p$nă în DD> au fost identificate CC de ca/uri certe de dependenţi de

stupefiante, cei mai mulţi fiind cetăţeni rom$ni. Alte informaţii preluate din presă arată că

numărul total al consumatorilor activi de dro"uri de pe teritoriul ţării noastre ar varia între

G.GGG i GG.GGG de persoane. *a nivel oficial însă aceste cifre nu au fost confirmate,

incidenţa reală 'a/$ndu-se la ora actuală numai pe date indirecte, cum ar fi numărul de

intoxicaţii "enerale. În ultimii G ani, numărul acestora a fost redus, fiind similar cu datele

comunicate în aceeai perioadă de alte state din fostul 'loc comunist 2On"aria i #ehia3 în

DD un ca/ de intoxicaţie cu heroină, în DDE două ca/uri, în DD două ca/uri, un ca/

de suprado/are cu cocaină i două cu hai în DDE i respectiv două cu mari)uana în DDi DD.

#onform #entrului (aţional de Toxicolo"ie din cadrul 0pitalului de Or"enţă

!ucureti, v$rsta medie la care se înre"istrea/ă intoxicaţii acute cu stupefiante este de D,

ani la 'ăr'aţi i C la femei, cele mai multe ca/uri înt$lnindu-se la sexul masculin2cu un

raport &H4 de E,>3. ; tendinţă continuă de cretere a fost o'servată în ultimii ani în ce

privete intoxicaţiile determinate de dro"uri Kle"aleL 'en/odiapine, fenotia/ine,

'ar'iturice, antidepresive, dar în aceste ca/uri nu au fost recoltate informaţii clare referitor la su'stanţa toxică, la modul în care s-a instalat dependenţa sau despre unele aspecte

51


7/15

motivaţionale. %e aceea, conclu/ionea/ă !eli i cola'. 2DD>3, Keste practic foarte dificil

să se facă o anali/ă diferenţială care să identifice tentativele de suicid de intoxicaţiile

accidentale respectiv de suprado/ăriL.

%eschis în iunie DD>, #entrul-+ilot (aţional de Toxicomanii a dat pu'licităţii

primele statistici la sf$ritul anului, care indicau B de toxicomani, dintre care =D erau

dependenţi de heroină, restul pre/ent$nd a'u/ de fortral, cocaină, canna'is, inhalanţi

volatili, 'en/odiapine, 'ar'iturice. (umărul toxicomanilor a crescut în DD= la EG, C=D

fiind dependenţi de heroină, iar v$rsta medie a consumatorilor începuse să scadă la D-CG

de ani, spre deose'ire de CG-CC de ani în anul precedent. %e asemenea, s-a constatat o

au"umentare a numărului pacienţilor care-i in)ectea/ă dro"ul 2!ellu-!en"escu, CGGG3.

#onform evaluării efectuate în DDB, de către Institutul ?om$n de 0ănătate +u'lică i

&ana"ement cu spri)inul financiar al O(I#64, O(AI%0 i al A"enţiei #anadiene de

%e/voltare Internaţională, principalele tendinţe ale consumului de dro"uri în spaţiul

rom$nesc sunt

- scăderea dramatică a mediei de v$rstă a consumatorilor de la C-G de ani în DD>

la -C în DDB1

!rupa de

"#rst$

%um$r de

ca&uri

'rocent

-C G,N-E ,=N-> C ,CN=-B C B,GND-CE CD> E,NC-E B= CB,BN

-EE ED =,NE-E C ,N->E E G,>N

peste > E G,>NTotal >G GGN

- trecerea la utili/area dro"urilor uoare 2canna'is, mari)uana3 la cea a dro"urilor

ma)ore 2heroină i dro"uri de sinte/ă3, precum i a unor derivaţi morfinici de u/

farmaceutic, într-un timp relativ scurt1

52


8/15

Tabel – Abuzul de droguri în funcţie de sex

Substan(a )drogul* +emei B$rba(i Total

Amfetamine G #anna'is C#ocaină C #odeină E>%ia/epam B = 4eno'ar'ital >4ortral 2+enta/ocină3 D EG:eroină D EEBPetamină G &ari)uana G B B

&eda/epam 2?udotel3 G C C&epro'amat C>&etadonă C &ial"in 2+etidină3 C &orfină G ;pium G +iafen 2metami/ol3 G ?omparMin 2trihexifanidil3 G 0olvenţi CD GTramadol G E E

Total 112 537 650

53


9/15

Tabel - ru!a de "#rst$ !este 65 de ani

Substan(a )drogul* +emei B$rba(i Total

Amfetamine

#anna'is#ocaină#odeină%ia/epam C4eno'ar'ital4ortral 2+enta/ocină3:eroinăPetamină&ari)uana&eda/epam 2?udotel3

&epro'amat &etadonă&ial"in 2+etidină3 &orfină;pium+iafen 2metami/ol3?omparMin 2trihexifanidil30olvenţiTramadolTotal 2 2 %

- creterea administrării parenterale, cu înre"istrarea tuturor comportamentelor de

risc asociate1 în astfel de circumstanţe nu se poate exclude riscul unei epidemii de 0I%A

asemănătoare celor din ţările vecine ca Ocraina, ?epu'lica &oldova, On"aria sau 0er'ia.

Tot în DDB, a fost reali/at un studiu comunicat cu oca/ia celui de-al doilea

simpo/ion de +siholo"ie Aplicată de la Timioara pe EGG de su'iecţi care indica

următoarele aspecte 2?ăcanu i 7ivari, CGGC3

- DN din consumatorii de dro"uri au v$rsta între E i CE de ani1

- =C,D=N din consumatori au studii medii i numai G,B studii superioare1

- dorinţa de a încerca experienţe noi este invocată drept motiv al consumului la

ma)oritatea tinerilor, în timp ce influenţa "rupului estre recunoscută în EN din ca/uri.

În CGG, &04 raporta existenţa unui total de C.E ca/uri de toxicomani, dintre care

.>C în !ucureti 20pitalul de +sihiatrei K;'re"iaL31 pe primul loc situ$ndu-se consumul

de heroină 2>>G de ca/uri recidivă3, predominant la sexul masculin 2> ca/uri3. (umărul

54


10/15

ca/urilor noi a fost de .E> 2.>E la 'ăr'aţi i CC la femei3, cele mai multe

înre"istr$ndu-se pentru heroină 2.3.

+re/entăm în continuare c$teva aspecte referitoare la consumul de stupefiante în

spaţiul rom$nesc relevate de studiul 60+A% - 6uropean 0urveQ +ro"ramme for Alchool an

%ru"s din DDD care a cercetat .GG de su'iecţi. +reci/ăm că acest studiu se desfăoară

la intervale de patru ani în peste G de ţări europene i se referă la adolescenţi de > ani

care frecventea/ă cursuri de /i în instituţii de învăţăm$nt post"imna/ial. &etodolo"ia

folosită pentru această cercetare, reali/ată în cadrul pro"ramelor +hare K(eR TechniSues

for 6ducation of the %ru" %emand ?eductionL, a fost similară celei utili/ate în alte ţări ale

Oniunii 6uropene în aceeai perioadă

- D,C N din populaţia de sex masculin i D>,N din populaţia de sex feminin

anali/ate au declarat că nu au folosit niciodată dro"uri1

- 'ăieţii folosesc cu precădere mari)uana i hai, în timp ce în r$ndul fetelor

predomină tranchili/antele i sedativele 2,N au consumat tranchili/ante fără prescripţie

medicală31

- principala sursă de o'ţinere a dro"urilor a fost repre/entată de antura) 2"rupul de

prieteni31 ,CN din 'ăieţi au declarată că au folosit dro"ul în comun cu oca/ia iniţierilor în

acest comportament1

- motivaţia de 'a/ă pentru consumul de stupefiante a constituit-o at$t pentru 'ăieţi

c$t i pentru fete - curio/itatea1 G,DN din 'ăieţi au mărturisit că au consumat su'stanţe

psihoactive pentru Ka se simţi 'ineL, în timp ce fetele au răspuns că Kdoreau să uite de

pro'lemele lorL1

- cea mai mare parte din adolescenţii chestionaţi i-a evaluat re/ultatele colare ca

fiind 'une sau medii1

- BGN din 'ăieţi i =N din fete au răspuns că relaţiilor lor cu părinţii sunt 'une sau

foarte 'une1- cei mai mulţi din tinerii din studiu au declarat că nu au comportamente a"resive faţă

de ceilalţi.

+este patru ani, acelai studiu naţional privind consumul de tutun, alcool i dro"uri

?om$nia CGG, care a anali/at E.= de su'iecţi, din CGD coli, a arătat următoarele

re/ultate

- consumul de mari)uanaHhai este de N constat$ndu-se o du'lare a fenomenului

faţă de DDD, în timp ce su'stanţele inhalante sunt utili/ate în CN din ca/uri 2cu un spor de

55


11/15

cretere de CN3. Tinerii utili/ea/ă simultan alcool i mari)uana 2hai3 în ,EN din ca/uri

2cea ce repre/intă o du'lare în ultimii patru ani31

- pentru restul dro"urilor studiate 2cocaină, steroi/i ana'oli/anţi, amfetamine,

ecstasQ, *0%, alte halucino"ene i cracM3 prevalenţa consumatorilor se situea/ă su' valori

de N1

- se remarcă creteri cu EG-EN de *0%Hhalucino"ene i steroi/i ana'oli/anţi cu G-

>GN la dro"uri in)ecta'ile i ciuperci halucino"ene în timp ce la amfetamine creterea este

de BN1

- comparativ cu DDD, consumul de ecstasQ înre"istrea/ă o triplare în CGG1

'rocente

ele"i 1999

Total ele"i

2,,3Vreo 'ăutură alcoolică B, BB,GTutun =, >,>0tare de e'rietate E,C ,BTranchili/ante sau sedative su' suprave"here medicală D,B ,Tranchili/ante sau sedative H fără prescripţie medicală , ,Alcool cu pastile ,B ,C&ari)uana sau hai , C,>0u'stanţe inhalante , ,=#ocaină G,B G,=

Alcool cu mari)uanaHhai simultan G,> ,E0teroi/i ana'oli/anţi G,E G,>Amfetamine G,C G,>6cstasQ G,C G,>Vreun dro" in)ecta'il G,C G,*0%Halte halucino"ene G,C G,#iuperci ma"ice G, G,C

(umărul elevilor de > ani care folosesc dro"uri in)ecta'ile a crescut cu GN faţă de

DDD1

- =D,N din elevi au declarat că au consumat recent 2în ultimele C luni3 'ăuturi

alcoolice, iar EN în ultimele G de /ile. %e asemenea, CN au utili/at în anul precedent

mari)uanaHhai i G,BN inhalanţi 2faţă de DD, consumul în ultimele C luni a crescut cu

BDN pentru mari)uana i >GN pentru inhalante31

- faţă de DDD a crescut de peste două ori procentul celor care au încercat primul dro"

pentru că nu aveau nimic de făcut, nu au vrut să facă opinie separată faţă de "rup i de trei

ori procentul celor care au vrut să se simtă 'ine1

56


12/15

- încep să consume precoce *0%Hhalu"ino"ene, amfetamine G,N din elevi1 heroină,

cocaină, mari)uanaHhai, ecstasQ i steroi/i ana'oli/anţi G,CN, iar inhalante G,N. %e

asemenea CN au fumat prima ţi"ară înainte de E ani, iar CN au 'ăut prima 'ere înainte

de această v$rstă1

- pe fondul consumului de alcool, C-N au avut pro'leme cu +oliţia sau au fost

implicaţi în relaţii sexuale pe care Kle-au re"retat a doua /iL sau au avut performanţă sla'ă

la coală sau la muncă 2C,CN31 N au declarat că au avut pro'leme cu profesorii 2se

remarcă creterea de G de ori a acestui "en de pro'leme în comparaţie cu DDD31 =-BN din

elevi au fost implicaţi în încăierăriH'ătăi sau certuriHneînţele"eri pe fondul consumului de

alcool1

- procentul celor care asocia/ă consumul de alcool cu diverse consecinţe Kpo/itiveL

a crescut semnificativ faţă de DDD Kte distre/i mai 'ine, uiţi de pro'lemele tale, te simţi

mai prietenosL1

- elevii luaţi în studiu au declarat că dro"uri precum heroina, cocaina, mari)uana,

haiul i tranchili/antele sau sedativele pot fi procurate astfel

CGN - cumpărate din discotecă sau 'aruri

DN cumpărate din parc sau de pe stradă

=,N cumpărate de la domiciliul furni/orilor1

- peste GN din respondenţi au considerat că inhalantele, tranchili/antele, mari)uana H

haiul sunt Kuor de procuratL, în timp ce >-=N au declarat că heroina, cocaina, ecstasQ,

amfetaminele i steori/ii ana'oli/anţi pot fi procuraţi uor. Astfel, procentul celor care

afirmă că se poate cumpăra mari)uanaHhai a sporit de trei ori, iar procentul celor care cred

că aceleai dro"uri pot fi procurate la coală s-a du'lat. ==N din adolescenţii de > ani

consideră că ţi"ările i alcoolul pot fi procurate uor1

- un procent de >G-=GN din elevi asocia/ă un risc ridicat cu un consum re"ulat de

dro"uri. (umai o treime din respondenţi aprecia/ă consumul de cinci sau mai multe paharela sf$ritul săptăm$nii i -C aproape în fiecare /i ca fiind riscant1 între EG i GN consideră

că există un risc ridicat în consumul de -C ori pentru mari)uanaHhai, cocaină, cracM,

ecstasQ i inhalante. +rocentul celor care consideră consumul re"ulat de amfetamine i

*0% a scă/ut cu peste CGN1

- tranchili/anteleHsedativele, mari)uanaHhaiul au repre/entat primul dro" utili/at

pentru un procent de ,D-C,CN din elevi 2faţă de DDD, acest procent a crescut cu GN3.

(umai G,CN au început consumul de stupefiante cu heroină, cocaină i ecstasQ.

57


13/15

Tabel – !ri&ul drog utilizat

'rocente ele"i 1999 'rocente ele"i 2,,3

(u am utili/at niciodată D,C D,C

Tanchili/ante sau sedative ,E C,C&ari)uana sau hai ,C ,D:eroină G, G,C#ocaină G, G,C6cstasQ G, G,C

On studiu interesant, reali/at în CGG de 4elicia Iftene i 6lena +redescu, a arătat că

a'u/ul de steroi/i devine din ce în ce mai răsp$ndit în special în r$ndul tinerilor care mer"

constant în sălile de fitness i 'odQ'uildin". V$rsta critică a celor care a'u/ea/ă de steroi/i

se particulari/ea/ă tocmai prin căutarea de modele de identificare, la extinderea

fenomenului contri'uind reclamele, ofertele de pe Internet, foto"rafiile mediati/ate. #ele

mai folosite preparate sunt anandrol, diana'ol, nandrolol i testosteron, iar pro'lemele

psihice "enerate de consumul acestor su'stanţe sau de sevra) se situea/ă în sfera depresiei

2cu ideaţie autolitică3 i a a"resivităţii.

4enomenul a'u/ului de su'stanţe volatile a fost semnalat încă de la începutul anilor

DG, c$nd *i"a pentru 0ănătate &intală a reali/at primul studiu de teren care a arătat o

prevalenţă a u/ului activ de dro" de ED,N 2D de 'ăieţi i B de fete consumatoare activela o populaţie de copii ai stră/ii de .GG în 'ucureti C.G.GGG de locuitori în DDC3.

6chipa care a participat la acest +r"ram +hare a furni/at următoarele date referitoare la

a'u/ul de su'stanţe volatile 2Aurolac3 - conform *ucaciu 2DD>3 circa o treime din copii

stră/ii au avut cel puţin o experienţă sau un episod de inhalare. Asocierea cu alcool este

o'inuită, iar unii începători sunt în v$rstă de =-B ani. KTră"ătorii din pun"ă - veteraniL,

mulţi din ei peste v$rsta adolescenţei, estimaţi la G în !ucureti, practică permanent

acest o'icei de peste cinci ani. DN din aceti copii ai stră/ii sunt consumatori oca/ionali.În 0pitalul K8h. &arinescuL din !ucureti în DDC s-au înre"istrat numai ase

ca/uri de intoxicaţie acută cu su'stanţe volatile, acestea fiind aduse de +oliţie în ra/ii i

fără o altă indicaţie terapeutică au părăsit spitalul în cel mult o /i.

&enţionăm, de asemenea, cercetarea efectuată în CGGC de către #atedra de 0ănătate

+u'lică i &ana"ement din Iai referitoare la motivele consumului de dro"uri în r$ndul

elevilor, ale cărei conclu/ii le pre/entăm, în continuare 2I. Iliescu, CGG3

- aproximativ o treime din elevii chestionaţi afirmă că în liceul lor se consumădro"uri1

58


14/15

- alături de cei care au fost tentaţi să consume dro"uri 2B,N3, CD de elevi 2C,EN3

au experimentat măcar o dată su'stanţele psihoactive1

- informaţiile despre consumul de dro"uri sunt o'ţinute în special prin intermediul

mass-media, posturile pu'lice de TV av$nd rolul cel mai important. KAceste modalităţi de

percepţie a pro'elmaticii consecutive consumului de dro"uri nu sunt întotdeauna cele mai

pertinente, fiind asociate i elemente de teri'ilism, de adolescenţă credulă i re'elă, care

deschid poarta unui comportament imitativ cu o conotaţie ne"ativă. %in păcate, familia i

coala nu auHi-au pierdut rolul de formatori principali ai personalităţii tinerilorL 2Iliescu,

CGG31

- responsa'ilitatea prevenirii consumului de dro"uri este atri'uită în special familiei,

colii i prietenilor 2=N3, doar CN din cei chestionaţi consider$nd că demersul este în

principal individual1

- în ce privete motivaţia consumului de dro"uri, au fost identificaţi următorii factori

- socio-culturali i educa(ionali pro'leme în familie 2certuri cu părinţii, părinţi

neînţele"ători, divorţ, alcoolism al părinţilor etc.31 pro'leme la coală 2eec colar,

pro'leme de adaptare la mediul instituţional, complexe de inferioritate psihică în raport cu

cole"ii31 necunoaterea riscurilor 2de/informare privind consecinţele consumului de

dro"uri31

- individuali şi de valorizare a sinelui: dorinţa de a se integra

într-un grup anume / teama de a f excus din grup! cri"e de identitate!

ne#oia de afrmare! iu"ia maturit$ţii! decepţii în dragoste! ipsa unui

suport mora! dorinţa de a#entur$ etc%

&cest studiu a mai ar$tat c$ pe primu oc în casamentu iceeor din 'a(i

unde se consum$ droguri se a)$ iceee de eit$! find urmate de cee

industriae* 21+ din cei c,estionaţi consider$ c$ în toate iceee se

consum$ droguri! precum (i în (coie de cartier% e asemenea!

respondenţii au menţionat c$ principaee ocaţii unde se utii"ea"$

stupefantee sunt. discotecie! scara ocuui! (coaa! grupurie sanitare%

omerciai"area drogurior este reai"at$! pe ng$ persoane din

aara (coii! (i de o(tii ee#i sau de c$tre cei din casee terminae! find

menţionaţi (i ee#ii din epuica odo#a care sunt (coari"aţi în iceee

din 'a(i%

onsumu de droguri a adoescenţii din omnia (i epuica

59


15/15

odo#a a ost anai"at (i de &na toica-onstantin (i icu onstantin

2000 în cadru unui proiect fnanţat de :ni#ersitatea entra-

;uropean$ din ?

- =care este actoru socia care a#ori"ea"$ acest consum>?

- =care sunt ni#eu (i caitatea inormaţiior adoescenţior cu pri#ire

a droguri (i a eectee or>? etc%

&ceast$ anc,et$ psi,o-socia$! reai"at$ pe un ot de 1%473 de

suiecţi! a scos în e#idenţ$ urm$toaree aspecte.

- 92!9+ din adoescenţi au decarat c$ nu au consumat niciodat$

droguri* 4!5+ au decarat c$ au încercat de cte#a ori* un procenta@ de

numai 1!2+ au afrmat c$ oi(nuiesc s$ consume stupefante*

- tipurie de droguri menţionate au ost cee u(oare mari@uana!

,a(i(! cannais! in,aante (i cominaţia acoo-medicamente* rareori a

ost menţionat$ cocaina*

- principaa cau"$ intern$ a#orai$ consumuui de stupefante în

opinia adoescenţior este curio"itatea iar actoru extern indicat ca

find a#orai acestui consum este antura@u grupu de prieteni*

- dintre actorii in,iitori ai consumuui de droguri un oc important

ocup$. instinctu de conser#are! personaitatea adoescentuui t$ria de

caracter! maturitatea! credinţa reigioas$*

- att proesorii ct (i p$rinţii intuiesc destu de corect cau"ee

interne (i externe ae enomenuui (i prg,iie de contro a acestuia%

Aici unii! nici aţii nu au îns$ o imagine rea$ pri#ind dimensiunie

)ageuui în rndu adoescenţior din cee dou$ ţ$ri! de(i proesorii par a

f mai orientaţi dect p$rinţii%

60

Documents

4_ Problema Drogurilor in Romania