i l u s t r a t a

A N U L V. N r 2 5 7

31 DECEMBRIE 1931

fa cum părarea uneiplâcî

D E

o b i i n e U u n c u p o n d e p a r - U c ip a iie

laCEAHMOUFI cohcumC U P R E M I I I N N U M E R A R 51 P E S T E 5 0 0 0

^OBIECTE INSTITUIT d e REPR.GENERALAU Z I N E L O R ' O D E O N * I N V A L O A R E

3 M I L I O A N EP r e m i i l e o f e r i t e

Un p rem iu in n u m e ra r de 5 p rem ii in n u m e ra r â L ei 2 0 .0 0 0 .—

IO p rem ii in n u m e ra r â L ei 1 0 .0 0 0 .—

L ei 1 0 0 .0 0 0 .- „ 1 0 0 . 0 0 0 . - „ 9 0 0 .0 0 0 .-

2 dormitoare d t| a a k in Icnii de nuc cauca- “ a . Instruit«, cw n ju » din 2 valori, o şifo- nieră dublă, o masă de toaletă şi 2 noptiere â Lei 45.000—2 s u f r a g e r i i idem, compuse din bufet mare, servantă, masă ovală pentru 12 per­soane *i 6 scaune ă Lei M.060.—2 garnituri complect* de birou, compuse din una biblioteca mare, masă de birou, nu - să de fumat â Lei 40.60*.—

15 maşini de cusut pentru familii ă Lei 10.00*.—15 maşini de cusut pentru croitori sau lingerie

â Lei 12.000.—10 mantouri moderne pentru doamne, căptuşite

eu mătase, 1» alegere ă Lei 3.000.—10 rochii de mătase, moderne, la alegere a Lei

5.000.—25 pullovere de lână, pentru domni â Lei 1.200.—25 pullovere de lână fine, pentru doamne ă Lei

1.000—25 pullovere de lână fine, pentru copii ă Lei 800.—

300 perechi ciorapi de mătasr pentru doamne a Lei 150.—

300 perechi ciorapi bărbăteşti, fini â Lei 100.—300 perechi ciorapi lungi pentru copii, tip Sport

ă Lei 100.—100 garnituri elegante compuse din bretele pen­

tru domni, brăţări pentru mâneci şi jartiere, din mătase pură, ă Lei 300.— garnitura

10 aparate de Radio „Lorenz“ cu 3 lămpi â Lei 5.000—

10 aparate de Radio „Pantophonc" eu 3 lămpi â Lei 5.000 —

3 aparate de Radio la priză „Lorena" eu 5 lămpi difuzor ă Lei 1.5.000.—

3 aparate de Radio „Lorenz“ cu 4 lămpi, cu di­fuzor â Lei 9.800.—

20 cărucioare de copii, (Landouri englezeşti) di­ferite culori â Lei 5.000.—

2| cărucioare de copii, capitonate, tip sport s Lei 3.500.—

2 biciclete de curse, franceze „Alcyon“ a Lei 6.500.—

2 biciclete de curse, franceze „Olrmpique" â Lei 6.500.—

5 biciclete de curse „Pretty" â Lei 5-600—20 biciclete de oraş diverse mărci, complect

montate cu toate aecesorile lor â Lei 4.500.—20 biciclete complect montate pentru băeţi şi

fete dela 7—16 ani â Lei 4.000.—10 triciclete transformabUe şi în biciclete pen­

tru copii până la 7 ani ă Lei 1.850.—10 gramofoane elegante, complecte, cu biblio­

tecă pentru plăci ă Lei 18.000.—10 gramofoane mari eu pavilion (special pen-

tru localuri, cofetării, restaurante etc.) a Lei6.500—

P lă cii« „O D E O N " s e g ă s e s c do » in z a r» la to a te m ag a­zinele de Muzicft din ta ră , precum şl • *"• £> /

-O DEON“ B u cu reşti, S tr . L ip scan i 9 4 (Sf. Gheorghe) ” „DOINA,, C u za V odă No. 8 3 , I A Ş I

Lei M.0*0—

120.000..

80J00—150.000—

1*0.00*—

80.000.—

50.000.—30.000—

25.000—20.000—

45.000—30.000—

30.000—

30.0

50.000.-

50.0*0—

45.000.—

27.000.-

100.000—

70.000—

13.000.—

13.000.—25.000.—

90.000—

80.000—

18.500—

180.000—

b5.000.-

Lei 120.000.-10 gramofoane elegante, din mahon u g stejar

de masă â Lei 12.000—10 gramofoane elegante portative, căptuşite cu

imit. piele de căprioară, eu îmbrăcămintespecială ă Lei 6.000.— 60,000—

5 gramofoane combinate cu aparat de radio *şi eu pick-up â Lei 12.500-- 62^00—

20 armonici de mână eu 2 rânduri, 21 tonuri, •basuri in lemn de palisandru ă Lei 2.000.— „ 40.000—

100 armonici de gură marca „Hohner" ă Lei 125.__„ 12.500.__20 viori complecte eu cutie, arcuş, coarde, sur­

dine şi camerton ă Lei 1.000— „ 20.000,— 20 mandoline italiene eu incrustaţiuni de sidef

â Lei 1.000.— „ 20.000—150 brice de ras, originale Solingen n Lei 150.— „ 22.500— 100 aparate de ras, speciale, marca „Gilette" în

etuis elegant şi cu una lamă â Lei 180.— „ 18.000— 100 aparate de ra.% speciale marca „Valet Auto-

Strop" în etuis elegant cu una lamă â Lei 120.— „ 12.000—100 foarfeci de casă sau manecure ă Lei 100.— „ 18.000.— 100 bricege elegante, originale Solingen â Lei 100.— „ 10.000.— 28 cassete elegante conţinând instrumente de

manecure â Lei 500.— „ 10.000.— 20 aparate fotografice cu burduf marca „Fita"

ă Lei 900— „ i8.000— 20 rachete pentru tennis, originale englezeşti

ă Lei 1.000— „ 20.000 — 25 mingi de foot-ball, complecte, originale en

glezeşti â Lei 590.— „ 12.500.— 100 flacoane ă 1 litru apă de colonie prima cali­

tate ă Lei 200.— „ 20.000— '100 cutii conţinând 6 săpunuri man, extra par­

fumate â Lei 150.— „ 15.000.— 100 sticle apă de faţă „Scherk" â Lei 100— „ 10.000.— 100 borcant cremă de faţă „Scherk“ Trisena ă

Lei 70— „ 7.000—500 cutii pudră compactă „Scherk" â Lei 60.— „ 30.000.— 500 cutii dublu compact, pudră cu rouge, marca

,.Scherk" â Lei 120— „ 60.000— 100 poşete modeme, din piele veritabilă pentru

doamne â Lei 500.— * 504)00.— 50 porte-visite elegante, din piele veritaoilă,

pentru domni ă Lei 400.— ■ 20.000.— 100 albume frumos legate in pânză, pentru con­

servarea plăcilor de gramofon ă Lei 300.— „ 30.000.— 100 cravate din mătase pură, pentru domni i

Lei 175— * 17.500— 100 trenuri mecanice, complecte, compuse din

şinii, locomotivă, Tender şi 2 vag. â Lei 250.— „ 25.000.—100 păpuşi mari, ineassabile, 42 cm. â Lei 400.—- „ 40.000.— 50 garnituri de cuţite şi furculiţe pentru fructe,

mânere de os â Lei 350.— » 17.500.—100 duzini batiste fine pentru domni a Lei 360.— „ 36.000.— 500 lămpi de buzunar, complecte, cu baterie şi

bec â Lei 60.__ ' n 30.000.--300 toalete elegante din moar de mătase, diver­

se culori cu piepten de os, garnitură de ar-gint etc. ă Lei 125. — >» 37.500.

Total lei „3.000.000,-

C ereţi rev ăn zălo rllor p la ca O D E O N num ai cu cuponul de p artlclp aţle

1 1 Com unitatea ev reilor-sp an io li din R om ânia, îm p lin in d 200 an i d e ex is ­tenţă, m em brii com itetu lu i au depu s <> C oroană la m orm ântul Eroului N ecu­noscut.

2) R egina E lisabeta a G reciei a asix- lat săptăm ân a trecută la s erb a rea p o ­m ului de Crăcun al deţinuţilor, ca re a avut loc la în ch iso area V ăcăreşti.

Cu această ocaz ie , d eţin u ţii au jucat Vicleim ul şi o p iesă de teatru.

3 ) R egele C arol 11 şi Voevodul M ihai în soţiţi d e o n um eroasă suită, au luat parte la o vânătoare organ izată p e d o ­m en iile d ela S egarcea . In fo tog ra fia noastră. Suveranul în m ijlocu l in vita­ţilor.

U) De cu rân d a avut loc la reg im en ­tul 9 vân ători d in Bucureşti, o serbare cu ocaz ia an iv ersării n aşterii regelui A lexandru al Iu goslav iei, capu l reg i­m entului. h».

La festiv ita te a luat parte şi R egele Carol şi in fo to g ra fia din stânga jos, îl vedem în grup cu o fiţe r ii reg im entu ­lui si ru invitaţii.

REAL IT \ f EA l L U ST R A T £ 31 Decembrie I9.it

WUKME inoptase de mult. După două ore de m ers. pe drumul

_____| de căruţe ce strâbătea im ensul câm p şi ducea la pă­dure, Sandu se opri in m arginea şanţului. Aşezându-se jo -, aprinse o ţigare, pe care o fumă în pumn, ca să nu se vază focul. După asta porni iar. E ra foarte în tu n eric , căc i luna răsăria târziu şi a fară de aceasta nu erau n ic i stele.

Cu toate că dom nia lin işte adâncă, sau poate tocm ai de asta, svonul câm pului, întinseşi pustiu, era neîntrerupt. Instinctiv Sandu trase

puşca mai aproape de el.Pentru prim a oară m er­

gea noaptea neînsoţit la pădure, unde trebuia să se întâlnească cu ceilalţi tovarăşi de vânătoare, cari se aflau în tr ’un loc stabi­lit mai dinainte. Ajuns la m arginea pădurii, contro- lă revolverul ş puşca.

în ain ta încet, pe un col­nic ingust şi şerpuit.

Din când în când tros- nia prin apropiere câte o creangă uscată. Şoarecii mişunau şi chiţăiau prin ierb u ri; iar pe sus sburau.

Alăturat: Vânătorul tre­ce la n evoie şi p rin m la­ştină; d r.: o căp rioară surprinsă d e ob iectivu l fo ­tografului, in m unţi; jo s : un cârd de c e r b i şi căţiv< cu rcan i să lbateci, trăesc in p er fec tă arm on ie

B!- M.TT*>TEA ILUSTRATA

'■ stânga: Vânatul aşteaptă li-V n is iii pe mnfui ape/; dreap-

Z ' *« ta: o vulpe urm ărită e cutc- " • * m atografiată.

D reap ta: C ăprioarele fugărite de vânători, se salvează trecân d un braţ al Dunării.

Sus: o aJ/ă că p r io ară urm ărită, îşi caută refugiul in sus, p e munţi, unde vâîtStorii o pot găsi m ai greu. Dar urm ele lăsate in zapaaa,

in d ică drum ul pe ca re l-a luat.

După ce dădu bună seara tuturor, Sandu se aşeză în tre Du­m itru şi F lo rin , p rieten ii şi tovarăşii lui de vânatoare.

In partea opusă, fumau culcaţi doi vânători, pe cari Sandu nu-i cunoştea. Erau doi ţăran i, d intr’un sat propiat de pădure: unul bătrân şi ce la li mai tânăr. Conversaţiile devem ra mai vesele, caci Sandu era vorbăreţ şi glumeţ. Afară de acestea, ştia o mulţime de snoave şi le spunea cu talent. _

— „Multe speţe de porci sunt pe lumea aceasta! exclam a deo­dată Sandu, uitându-se o clip ă spre ce i doi ţăran i ş i în torcan du-se apoi im ediat spre prieten ii lu i: m ai b ătrân i, m ai tin eri, maiproşti, m ai deştepţi”... . . , . ,

__ „Sunt m ulţi şi cu două p icio are ! interveni zâm bind sem ­n ifica tiv F lo rin . . . . . . . .

__ ^Să vă istorisesc eu o întâm plare adevarata, cu nişte porcid eştep ţi!” continuă Sandu. . . .

— „O fi aceea cu vulpea, pe care ai prins-o vie, ai spanzurat-o de coadă intr'un pom şi ai bătut-o cu un băţ, ca să iasă singura din b lan ă !” întrerupse F lo rin . _ - . .

— „Acum nu glum esc! răspunse Sandu şi sa nu ma in trerup i, cu p ro s tii!”

>

nevăzuţi c iu fii de pădure, scoţând ţipete ascuţite. Deseori sănau prin tufiş epurii, al căror m ers făcea sgomot m are, din cauza lin istei şi ecoului păd urii; iar câteodată se distingea, printre toate aceste sgomote, latratul ascuţit al vulpilor

Vânătorii de noapte cunosc bine, dupa foşnet, ce fel de mal merge prin apropiere, căci fiecare are mersul sau carac- te nistic •

La o răspândie. Sandu desfăcu puşca in două, scoase cartu­şele si suflă cu putere p rin tr’una din cele două ţevi, in d irecţia locului de în tâ ln ire. Un sunet puternic şi prelung, ca de goarna, răsună şi se pierdu în noapte Apoi lin işte. Dupa cate-va m inute, un alt trâm biţat de puşcă, slab şi repetat scurt, răspunse dinm ijlocu l pădurii. _ _ . .

După un m ers ue aproape o jum ătate de ora_, Sandu zari o lu­mină m are, p rin tre pom i: un foc, făcut de vânători, ardea ve­sel în tr'o poeniţă.

„Câţi m istreţi aţi îm puşcat pana acum/ Aţi inai iasat vreunul în viaţă şi pentru m ine?” în ­trebă Sandu vesel pe vânătorii cari şedeau tola- niti im preju ru l focului.

„F ii lin iştit, Sandule, răspunse Dum itru, nu am îm puşcat niciunul, căci aşteptăm să răsară în ­tâi luna!

„Ţi-ai adus punga cu boabe de porumb, cu care atragi tu p o rc ii? adăogă F lorin glumeţ.

REALITATEA ILUSTRATA M De. em brie I M

După ce-şi luă un aer grav cepu:— „Mă aflam noaptea la indă, cu faţa spre o poiană ică, scormonită toată de mis- eţi. Luna încă nu răsărise şiii forţam ochii să văd prin tuneric. Deodată, văd două miniţe apropiate, licărind în ijlocul poenii. Emoţionat, m puşca la ochi şi trag. Lu- inile dispar. încarc arma din >u şi înaintez încet şi atent re locul unde am tras. Mare i-a fost surpriza, când am izut vânatul : un mistreţ e- >rm, cam de vre-o 200 kgr.! Peste puţin timp văd încă iuă luminiţe. Trag din nou

apoi...”.— „Un elefant de trei tone

.cea la pământ! adăogă grav !orin”.— „Lasă gluma Florine! con

auă Sandu. Este purul ade- ir. Era un alt mistreţ, tot a- t de mare.După o oră zăresc alte două

iminiţe. Trag, dar de data a- easta licărirea nu dispare, ehesc din nou între ele; trag in nou, dar luminile rămâ- eau mereu în acelaş loc. Deo- ită aud un hohot de râs şi a- >i o linişte adâncă”.

„Ei ce-a fost?” întrebară erăbdători ceilalţi vânători.

Dreapta şi jo s: D oi cu rcan i •iâlbateci sunt îm pu şcaţi din

•ibor.

Dreapta Un uliu îm puşcat în cursul vână­torii rega le d ela S egarcea

„Mare minune! exclamă Sandu. Deştepţi >rci! Au râs de mine! Dacă au văzut că ni- eresc atât de bine între ochi, au ţinut sfat s’au decis să umble doi câte doi, apropiaţi,

îând închis fiecare câte un ochi; iar eu tră- a m mereu între ochi şi gloanţele mele tre- au printre ei”.Intre timp insă luna începu să-şi reverse vă­ile asupra pădurii.După ce-şi făcură planul, pentru a se fixa urile fiecăruia, vânătorii se împrăştiară în

ferite direcţiuni.Sandu şi Dumitru porniră împreună pe un Inie mare, ce străbătea pădurea până la rnar- lea cealaltă.Mergeau atenţi, călcând uşor, Dumitru ina- te şi Sandu după el, la câţiva paşi distanţă, ipă o oră de mers ajunseră în marginea unui mp cu grâu verde. In lumina lunei, cei doi nători văzură umbre mişcându-se in mijlo- I câmpului. Crezând că sunt ţărani, vână- ~ii se îndreptară înspre ei, ca să-i întrebe •3 au auzit cumva în ce parte sunt mistreţii.

leg ile Carul l i şi \ oero d u l M ihai fo to g ra f iuţi ./« trim isul nostru sp ec ia l la vân ătoarea regală d ela

S egarcea.

Deodată umbrele începură să se mişte mai re­pede şi apoi se depărtară în goană, făcând un sgomot asemenea unui tropot de cai.

—■ „Fug de noi! zise Sandu. Foarte suspect! Să ne întoarcem imediat în pădure!”

Mai aveau câţiva paşi până la pădure, când zăriră două umbre mari, venind spre ei in goană.

Erau doi oameni călări. In acelaş moment două gloanţe fluerară pe lângă vânători.

- „Hoţi de cai ! Repede in dtsiş pe Brânci !” şopti Srndu.

> Sfârşitul in pag. tO-ul

.‘i J Ih r*mbiir 7931 «"A L IT A T E A IL U STR A T ^

M arătat în tr’un alt articol *) că ştiinţa mo­dernă epurându-se de ignoranţa şi super­

stiţia medievală, spre a-şi clădi noui principii, pe baza sigură a experimentelor, a descoperit că grecii, romanii şi egiptenii antichităţii dis­puneau de un capital considerabil de noţiuni corecte, care nu erau decât reflexul unei civ i­lizaţii mult mai vechi. Mai mult: spre marea mirare a savanţilor moderni, cu cât pătrundeau mai adânc în trecut, calea devenia tot mai lu­minoasă. Dar sursa acestei ştiinţe primare se află dincolo de pragul istoriei.

Asii el, vechii greci ştiau din isvoare cu mult anterioare, că bătrânul zeu Saturn avea obiceiul de a-şi mânca copii şi că pe firmament se afla o planetă cu acelaş nume. Noţiunea a trecut apoi la romani şi când civilizaţia greco-romană s’a cufundat în noaptea medievală, câteva per­soane, ic i şi colo, îşi mai aminteau că una din marile stele se numea Saturn, după numele zeu­lui care-şi devora copiii.

Insfârşit. acum vre-o 300 de ani, Galileu şi-a

Dreapta: In tim pul e c l ip se lo r lunare n egrii trag săgeţi sp re astrul c e r e s c ; jos: aspectu l

unei com ete in tra iec to r ia ei.

tenţia aparatului

Stânga: Balaurii p<. stilor, spa im a copt

r ie i noastre.

liânuia a fi primul telesiuimit contemporanii jirir al lumii.

Printre corpii cereşti examinaţi cu ajutorul acestui telescop a fost natura) Saturn; oamenii au crezut că aveau atunci pentru prima dată revelaţia sateliţi şi a inelelor sale. Mai târziu, când astronomii îl priviră din nou, aceste car teristici deveniseră invizibile. Se priviră îngroziţi. Saturn îşi devorase co| După o altă bucată de vreme copiii aceştia reapărură. Acesta era sensul legen lansate de primii descoperitori ai Iui Saturn: uneori nu puteau vedea ine! planetei.

Astronomul modern ar voi să ştie acum, in ce mod au parvenit să vadă ine’ lui Saturn acei oameni, < jr i au trăit cu mult înaintea vechilor greci? Şi e >

• I Vezi numărul precedent (256) al revistei noastre.

REALITATEA ILUSTRATA .11 D ecem brie 1931

mult decât probabil că le-au văzut, pentrucă in b aso re lie fu rile isiriene apare adesea Saturn în cin s de un inel.

Dacă rasa om enească a intrat în epocile istoriei cu noţiuni atât de precise asupra universului, pentruee nu s’a purtat oare mai departe torţa ştiin ţe i? Cum de-a căzut lumea în neagra noapte a tim purilor m edievale? Vom face o excu rsie înapoi pe calea în ­tunecată a trecutului şi vom ajunge poate astfel să vedem ce s’aîntâm plat. . . . .

Im ediat ce trecem pragul secolului al 19-lea, negurile încep sa se lase şi două secole m ai încolo devin tenebre.

Ne răm âne totuş o rază de lum ină proectată de ultim a jum ă­tate a secolului al 16-lea. Dar această epocă n ’a făcut decât să se alim enteze şi ea tot din civ ilizaţia ce lo r vechi care apare slăbită, reflectată parcă de-o oglindă întunecoasă. Intre noi ş i fa­rul an tich ităţii se află im penetrabilu l zid de noapte, de care-am vorbit. A fost pentru lume o perioadă de rătăcire , o perioadă de com plectă orbire.

Ne vom opri aci spre a vedea ce s‘a întâm plat şi ce anume a stins farul vechiei civ ilizaţii.

F iru l conducător, în investigaţiile noastre, va fi acea latură a ştiin ţei ce priveşte natura — singura in care ne putem încred e,

şi care în această epocă d iferă în tr ’atât de ceeace numim as­tăzi „ştiin ţă” în cât numai cu mare greutate o putem recunoaşte ca atare. Am exam inat totuş lucrările savanţilor din cea de-a doua jum ătate a acestei epoci, printre care se rem arcă Ambroise Pare celebrul ch irurg francez, ale căru i tratate asupra anato­miei nu şi-au pierdut n ici astăzi interesul.

îndată ce iese însă din această sferă, nu ne putem bizui pe el mai mult decât pe oricare alt individ, din această epocă a super­stiţiei.

Iată cum ne descie în lucrarea sa „m onstruozităţi cereşti” apa­riţia unei com ete, pe care a văzut-o în co p ilărie :

„Această com etă era atât de orib ilă în cât mulţi oam eni s’au îm bolnăvit şi au m urit ch iar de groază. Părea să fie de culoarea sângelui şi avea o lungime extraord inară. La unul din capete se vedea un braţ îndoit ce ţinea un paloş m are, gata parcă să lo­vească. La celalt capăt, se aflau trei stele. De ambele părţi ale acestei com ete atârnau topoare, cuţite şi săbii însângerate, pre­cum şi un mare număr de hidoase feţe om eneşti, cu bărbi săl­b atice”.

Şi pentru ca această d escriere să nu lase loc vre-unei îndoieli. Ambroise Pare îşi însoţia textul de un desemn, în care săbii, stele, topoare şi capete om eneşti erau fidel reprezentate.

Am ales acest exemplu dintre o sută altele ce ilustrează naivi­tatea cu care m arii savanţi ai epocii acceptau cele mai grosolane superstiţii, în chestiu nile care se depărtau puţin de sfera specia­lităţii lor.

Pare era m edic şi nu astronom . Mai mult, această com etă a apărut prin 1528, când savantul avea deabia 11 ani. Prezintă c iu ­datul caz al unui cop il influenţat de svonurile lansate de igno­ranţă; m ai târziu, când a scris această carte, credea în că în im ­presiile de groază prim ite în cop ilărie , şi pe care nu încercase să Ie verifice, pentrucă toţi cei din juru l său le acceptaseră.

Pare era totuş foarte învăţat şi cunoştea desigur opera savan­ţilor din antich itate . Deşi n’avea idee de cultura egipteană şi chaldeană, care nu era cunoscută încă pe vrem ea aceea ar fi pu­tut prinde slabul ecou care se găsia în com entariile autorilor greci şi latini. Citise cu siguranţă pe Seneca. Acest mare învăţat roman, referindu-se la Apollonius din Tyana şi la alte persoane care-şi făcuseră studiile în Egipt, scrie urm ătoarele, în lucrarea sa „Problem ele N aturei” : „După Apollonius, com etele in tră în ca­tegoria stelelor călătoare şi sunt adevărate planete, aşa cum e luna şi soarele. O rbita lor nu e însă cunoscută. Străbat cele mai ¡nalte regiuni ale ceru rilor şi pentru noi devin vizibile numai în partea in ferioară a călătorie i lor. Cometele sunt foarte nume­roase şi foarte variate ; de dim ensiuni inegale şi culori d iferite. L'nele sunt roşii, fără strălucire, altele albe şi foarte luminoase. Lum ina lor creşte şi descreşte, ca şi a a ltor stele, ce par mai mari şi mai strălucitoare după cum se apropie, sau se depărtează de noi” .

Diogene din Apollonia H ipocrat din Chios, şcoala pitagoreană de filosofie, etc. susţineau acelaş lucru. Autorul grec Stobaeus s c r ia :

„Chaldeenii spun despre com ete că sunt stele pe care nu le vedem o bună bucată de vreme, pentrucă sunt prea d epărta'e de noi şi care ne apar când se apropie de lumea noastră, co n ir>rm legilor de care sunt guvernate. Sunt adevărate stele, ce dau im­presia că dispar când se întorc în regiunile cereşti, de unde au venit, cufundându-se în profundul abis de eter ca peştii in apa m ării”.

Aceste rem arcabile d eclaraţii, care în genere n’ar fi dispreţuite de astronom ul modern, şi care au fost scrise cu 1500— 2000 de

2™ U 2 FLORIDAS tra d a B a s a ra b ia IO . (O cc ident)

O rchestra W ily -C o le a -B a g e a c D iseur L îvianu

Va fi cea mai frumoasă petrecereR eţin e ţi m ese din tim p

ani înainte sunt slabul reflex al unei ştiin ţe mai vechi, elabo­rate de oam eni cari au tră it acum 50— 60 de secole. In cursul evului mediu au fost repetate ş i c itite , fără să fie înţelese de cineva. Ş tiin ţa naturii era atunci moartă. Marile secrete ale uni­versului fuseseră uitate.

In acest sens putem ciţa nenum ărate exem ple. Ne vom m argini însă a m enţiona numai unul. Dar spre a-i da mai multă greutate, nu-1 vom lua din evul mediu, c i de pe pragul tim purilor mo­derne, numai pentrucă să puteţi vedea cât de dezastruoasa pen­tru ştiinţele naturale a fost această perioadă de în tuneric

E vorba de doctorul Scheuzer, cunoscutul fiz ician şi naturalist, care a trăit acum vre-o 200 de ani. •„

In tr ’o lucrare excelentă, intitulată „Itinerariu l E lveţiei , descrie cu precizie o mare parte din anim alele şi plantele aipine.

Textu l e însoţit de desene, în care cei mai m ic muşchiu şi cea mai infim ă insectă şunt reproduse astfel, în cât orice botanist şi orice entomolog modern l-ar putea răsfoi cu interes.

în to rci paginile ferm ecat... deodată, dai peste desenul unu balaur acoperit cu solzi. Im aginea e atat de verosim ila, în^-at ai im presia că a fost executată după natură. In text, autorul arata că m onstrul păzeşte in trarea unei peşteri, a căre i situaţie e in dicată cu atâta precizie, încât pare sa nu lase loc vre-unei .n-

<1°Ce"înseam nă asta? Să fi fost oare aceşti scriito ri nişte m is:.fi- catori neruşinaţi? îş i râdeau oare de c itito ri? Nu; avem dinea că erau absolut s in ceri. Erau în cazul acesta mai sU ^izi decâf cel mai ignorant individ al tim pu rilor n o a stre . lai aş nu. Posedau o ştiin ţă veritab ilă . Studiau, reflectau şi obsei vau. toc­mai în clioa când ne pare că prin erorile lor, am pierdu* .iru conducător ce tre>ae să ne scoată din întunericul in care nc-au cufundat aceste fan tastice legende, prim itivele fabule şi super­stiţii sunt cele ce ne ajută să regăsim calea.

Fram in âiid de aproape absurda legendă a balaurului vom gasio parte co r sld - ¡’ab ilă de adevăr, ce ne va arăta calea de urmat in

' " ( S i m 'p S v S , " K S K l a toate n „ m „ r i ,e lumii Si P e«e . . .e aproape aceeaş: un fel de şopârlă m onstruoasa acoperita de solzi având coarne şi o creastă pe spinare, scuipând foc şi tram d în artăncnr ’.e pământului, păzind com ori ascunse acolo

Astfel e descris în poveştile arabe şi în vechile texte chineze si • -.duse. 11 găsim , apoi în senzaţionalele povestiri ale evuiui mediu, ia Tel ca in basm ele noastre. î n t o t d e a u n a captureaza prin­ţese si e om orît de Făt-Frum os sau de Sieg fn ed . Acelaş balaur păzeşte com orile zeilor scandinavi. In legendele vechilor greci un balaur păzia m erele de aur, din grădina H espendelor, iar un al- tul păzia lâna de aur a C olchidei.

E xisten ţa sa e atât de bine dovedită, rolul sau in lume atat de im portant, în câ t multe naţiuni au făcut din el un sim bol al pu terii; sau l-au adoptat ca pe un totem şi l-au brodat pe drape­lele lor, cum au făcut ch inezii, sau l-au sculptat pe pereţii cora-

Cum de s’a ivit această cred inţă universală, în tr o fiin ţă care n’a existat n iciodată? In lum ina ştiin ţei moderne, ne e uşor sa reconstitu im originea acestei legende : în̂ toate tim purile şi in toate ţinuturile, oam enii au găsit în pământ, sau in fundul ca ­vernelor, urme sau oase de anim ale ciudate şi foarte adesea, gi-

gaCe\Cecari au găsit aceste fosile n’au avut nevoie să fie anato­m ist! exp erţii spre a şi da seama că erau reptile, şoparle^ de o sută de ori mai m ari decât cele pe care le vedeau v ii, dar n aveau cum să stie că aceşti m onştri dispăruseră cu m ilioane de ani înainte. M inerii an tich ităţii au d escris atunci detaliat in faţişarea probabilă a unuia din aceşti m onştri. Au găsit adesea oase de a- nimale mai m ici şi schelete om eneşti. Cum îi om orâse . S au în­trebat ei atunci. U neori au văzut oam eni ucişi de suflarea de foca balaurului. . . . . .

In zilele de astăzi, când m inerul moare înăbuşit sau staşiaţ le o explozie, se stie că nenorocirea se datoreşte unei isb u cn iri

de gaze naturale. Dar cuvântul „gaz”, care înseam nă sp irit este o descoperire cu totul m odernă. _

La Londra gazul aerian era numit la început ,.fum ’ . Ce. vechi îl numiau suflarea infăcărată a balaurului, care ţâşnia din adân­cim ile pământului până la ei. R id icând m asca fabulei, descope­rim a d t’ ărul şi anume, un avertism ent asupra gazelor otrăvi­t o r ? <e s' u cn e jc ¿ !n adâncul m inelor.

J - . » - v * Ie ;ţeid a, In evul mediu, vom vedea mai târziu pen­tru ■ :r. icul e a ât de com pact.

C \ c".m am mai spus, în multe d irecţii g recii şi rom anii ştiau i.iult mai mult decât lumea evului mediu, iar ştiin ţa lor provenia u in tr’o civ ilizaţie cu mult mai vechie.

Cum au ajuns în posesiunea acestei cu ltu ri? De ce n'au trans­mis savanţii m oştenirea adevărului, dela o generaţie la alta ? Cum se face că in evul mediu n ici nu par să-i bănuiască m ăcar ex i­stenţa ?

In această epocă, elita Europei avea despre legile fizice ale universului noţiuni mai reduse decât tribu rile de negri ce trăiau pe vremea aceea, în inim a A fricei. Vom vedea că printre aceştia din urmă au existat popoare care aveau civilizaţie foarte în a in ­tată, a i‘;n ci când Europa se afla în că in plină b arbarie . Cum au obţinui această civ ilizaţie? E o enigm ă pe care vom în cerca s’o deslegăm şi care ne va ajuta să rid icăm vălul ce acoperă un trecut m isterios, ce se află cu mult dincolo de prim ele însem ­nări istorice.

.Să vedem însă mai intâiu cum au pierdut savanţii calea ş tiin ­ţelor naturale in evul mediu şi dacă' n'au conservat-o. in pose­siunea cui a trecut? Toate acestea sunt chestiuni la care desco­peririle ştiinţei moderne ne perm it să răspundem.

E. \

31 D ecem brie 1931 R EA LITA TEA ILU STRA TA 9

CUM IE

U n i VIAŢA e o eternă şcoală. Dar nu în sensul în care oam enii y y P serioşi afirm ă cu atâta convingere acest aforism . Viaţa nu se oboseşte să te înveţe mare lucru. D ar şcoala, ce tiranizează prim a jum ătate a v ieţiei unui om, işi im prim ă tiparele cu atâta tenacitate , deform ându-ne sufletul şi creeru l, în cât devenind m a­turi, oam enii răm ân până la adânci bătrâneţi cu obsesia că sunt încă şco lari, şi ch ia r îşi organizează a doua jum ătate a vieţii lor, după norm ele şi program ele şcolare

Aţi asistat vreodată la o şedinţă a Cam erei ? Ce este altceva in cin ta Adunării D eputaţilor, decât o vastă sală de clasă ? In tr’a- devăr ca şi la şcoală, la Cam eră sunt bănci şi ch iar o cated ră: tribuna preşedintelui. Dar aci, şco larii poartă ch elii, bărbi, ghe- tre albe şi reum atism e articulare. Şi sunt de-o seriozitate lugu­bră, — atunci când nu se iau la bătae. sub och ii îngăduitori ai preşedintelui.

Ş i la Cam eră, ca şi la U niversitate de pildă, e- x istă bile albe şi b ile ne­gre, şi ch iar profesori— m in iştrii, — cari doje­nesc pe elevii ce abu­zează de b ile negre... la votarea legilor. Ş i aci se sună de in trare şi se fa­ce la început apelul, pu- nându-se absenţe.

Sunt şi aci m onitori, ca şi la şcoală : chesto­rii. Ba e şi o bancă a turbulenţilor, ca în o ri­ce clasă, — lo ja ziariş­tilor. A ceştia răm ân mp- reu repeten ţi, în tim p cc guvernele se schim bă şi D arlam en te le se dizolvă.M onitorii sunt la şcoală de două fe lu ri: unii sunt puşi m onitori, fi­indcă ştiu pe dinafară verbele sem ideponente şi la ce an a căpătat Lu­dovic al X I-lea hem oro­izi. iar alţii devin mo­nitori fiin d că sar să ţi­nă paltonul d-lui profe­sor, când sună de recre ­aţie şi notează pe cole­gii ca ri fac sgomot saucopiază, denunţându-i. C hestorii sunt în perm anent gazetarii.

Totul e în viaţă, deci, ca şi la şcoală...

D. N icolae larga, p reşed in te le consiliu lui ue m in iştri, c itin d decretu l de zolvare a p rec ed en te lo r corp u ri legiuitoare.

con flict cu

Să trecem acum la Senat, şi să asistăm , din loja presei, lao şedinţă oarecare... Şi aci, aceleaşi bănci, aceeaş catedră...

D. preşedinte al Consiliului, N. Iorga, şi-a făcut apariţia în clasă, ad ică în in cin tă , şi acest savant profesor ia loc în capul b ăncii m in isteriale , în timp ce dela tribună, un orator cu c ioc, debitează aceleaşi „om agii”, aceiaş „criză m ondială” şi aceiaş „ţară em inam ente agrico lă”, ce in tră în com poziţia oricăru i d is­curs la Mesaj. Cu alte cuvinte, asistăm , în Senat, la aceiaş solem ­nă p litiseală de totdeauna, asem ănătoare stării dintre veghere şi trezire, despre care vorbesc psichologii subconştientului, la ca­pitolul „Som nul şi exp licaţia viselor”.

Să vă spun acum ce este Mesajul.Când se deschide sesiunea C orpurilor Legiuitoare, Suvera­

nul citeşte un Mesaj de deschidere, prin care anunţă nouile legi ce se vor vota şi urează parlam entarilor spor la... discursuri. P arlam entarii iau această urare ad literam , şi începe atunci, a- tât în Cam eră, câ t şi în Senat o curioasă în tre ce re : cine poate să vorbească mai multe ore în şir, dela tribună, fără să spună n i­m ic. La acest concurs, se în scriu câte 30— 40 de parlam entari. M atchul de vorbărie durează cam o lună. După aceste torente o- ra to rice , un raportor rezum ă cele debitate dela tribună, se dă form ă definitivă „Răspunsului la M esaj”, şi o com isiune de par­lam entari se duce cu m are pompă, la palat, să prezinte Begelui, acest răspuns. Suveranul rosteşte atunci un „Răspuns la Răspun m i f'rtm01*01 ( con aiului\ In M pani” . care e c itit în Adunaresul C am erei (sau Senatului) la M esaj”, care e c itit în Adunare,

care ocazie preşedintele găseşte de cuviinţă să rostească un scurt „Răspuns la Răspunsul Răspunsului C am erei la Me­

şi cu ultimsajul R egelu i”.

Să vedem acum cât costă pe ţară, ad ică pe noi, contribua­b ilii, toate aceste răspunsuri la răspunsurile răspunsurilor la care

se răspunde în parlam ent. O m ică socoteală : un parlam entar prim eşte 800 lei diurnă pe zi, plus 6000 lei lunar. Preşedintele, pentrucă sună din când în când clopoţelul, mai are 60.000 lei lu­nar, indem nizaţie de.... preşedinte. Sunt peste 800 de parlam en­tari. D acă facem înm ulţirile de rigoare şi adăogăm costul ilum ina­tului, încălzitului şi salariile fu ncţionarilor C orpurilor L egiui­toare, reese că o şedinţă la Cameră costă 400.000 lei, şi o şedinţă la Senat, 300.000. Cu alte cuvinte, o lună de d iscursuri la Mesaj, costă ţara peste 200 m ilioane !

# *D ar să ne întoarcem la şedinţa la care ne-am propus sa a-

sistăm .Şedinţele Cam erei se caracterizează prin ceeace reporterii

parlam entari notează în dările de seamă din gazete, în mod ste­reotip , prin „tum ult” şi „vacarm ”, ale Senatului prin căscat aristocratic şi d iscret, după parava nul palm ei....

Aşa dar, suntem la Se­n a t: căscăm . Gazetarii, totuş sunt cu och ii ţintă la d. Iorga, deoarece ştiu că atm osfera aceea de m asivă toropeală, nu cadrează cu sp iritu alita­tea plină de vioiciune a prim ului m inistr. E i aş­teaptă ceva. cu atenţia cu care se pândeşte mo­mentul, când fata aeru­lui va începe să se înal­ţe în spaţiu.

Si, în tr ’adevăr, d. lor- aa ascultă ce ascultă pe orator, — şi începe să-l întrerupă. D-sa în cear­că să spulbere somno­

lenţa senatorială cu câteva sp irite.... Dar Senatul re- cade îndată în adânca sa m editaţiune.

Apoi, începe să se dis­cute o lege oarecare. Un raportor citeşte raportul proectului, care a fost mai în tâi d iscutat în co- m isiuni şi secţiuni. Du­

pă atâtea discuţiuni, textul prim al proectului a fost schim bat, până a ajuns ferfeniţă . In acest tim p, rotativa ,,M onitorului Ofi­cia l” , tipăreşte proectul în toate fazele sale succesive.... E cea mai surm enată rotativă din întreaga specie a tiparn iţelor. _

In in cin tă , murmur confuz ca de albine h arn ice ; afara de oratorul dela tribună, nim eni nu ştie însă ce se discută. Insâş banca m in isterială se p lictiseşte. Un m inistru dă o aprobare, al­tul numără becu rile e lectrice de pe pereţi...

Deodată însă d. Iorga rid ică p riv irile spre cer şi face un gest am eninţător cu indexul. Ne luăm după lin ia p riv irilo r şi a indexului d-sale, şi întâlnim tavanul. N ici un paianjen pe tavan, n ici o m uscă.... Ci numai lo ja presei...

E i da, gazetarii, atât la Cam eră, cât şi la Senat, au fost aşe­zaţi ,.la cucurigu”, fiin dcă de la galerie nu se aude nim ic din ce vorbesc oratorii de jos, dela tribună. Aceasta este mai bine şi pentru oratori, şi pentru gazetari, cari obosind de a pescui frân ­turi de unde sonore şi de a im proviza discursuri pentru alţii, încep „să dea şuete”, ad ică să vorbească de una, de alta, — de politică, de fem ei, de ultimul record de aviaţie, sau numai des­pre savantele metode cosm etice, prin care p arlam en tam îşi di­simulează cheliile .

D. profesor Iorga, crezându-se un m oment la şcoală, ame­ninţă de jo s pe z iarişti, ca pe nişte şcolari turbulenţi...

Viaţa e o eternă şcoală...* * *

O peraţia discutiunei proectului în secţii şi com isii, se face odată la Cam eră, şi în că odată la Senat. Aceiaş operaţie se re ­petă în şedinţă publică, pe rând, în am bele Corpuri Legiuitoare, cu aceleaşi d iscursuri, din care gazetarii din lo ja lor suspendată, ca din nacela unui Zeppelin, prind inevitabilele cioburi oratorice, ca : „...dela N istru pân’la T isa ”...., „em inam ente agricolă” ..., „con­versiunea” ..., „având în vedere şi considerând criza m ondială”....

De ani de zile, se rostesc astfel aceleaşi d iscursuri, aceleaşi

to R EA LITA TEA ILUSTRATA 31 D ecem brie 1931

m i o r C r e P e de C h in e A I II 4 U m ătase pută calitate

i n c o m p a r a b i l ă

V o ile G e o rg e tte BON MARCHELEI 210 m ătase pura . i p e r a m i - 7 0

s u p e r i o a r ă ’

soluţiuni şi program e financiare , de şi ţara „em inajnente agri­co lă”, s’a încăpăţânat să meargă din ce in ce mai prost...

Şi s’au votat, cu acest cerem onial oratoric, mii de proecte de legi: noi nu ne jucăm cu legile, ca alte ţă r i ; nouă nu ne ajung2 3 leg i: trebue să creeăm noiane întregi....

O rice parlam entar are de spus ceva la un proect, e lib er să vorbească oricâ t îi place şi despre orice. De obiceiu, când se discută o lege a spirtului de pildă, oratorul se plânge de reform a adm inistrativă, şi când pe ordinea de zi e legea cultelor, oratorul vorbeşte de im portul m andarinelor. Şi după ce nu se mai găseşte nim eni care să aibă ceva de? spus, se mai ţine totuş încă un dis­cu rs ; pacostea aceasta cade pe capul unui m inistru.

O rice orator parlam entar, fie el şi m inistru, începe cu aceiaş form ulă: „D om nilor, voi fi scu rt”....

A lţii ch iar precizează: „Nu voi vorbi decât c in c i minute, dat fiindcă această chestiune este com plet lăm urită” .

Da, chestiunea e de m ult lăm urită, totuş, domnul care a pro­mis că va fi scurt, după două ore de vorbărie, începe încheerea, deobiceiu cu aceste cu vin te: „D om nilor, în încheere, voi fi scu rt”....

l)ă însă Dumnezeu şi, odată şi odată, se sfârşesc cuvântările.Atunci strigăte sin istre se rid ică , strigăte de v icto rie şi poa­

te, de uşurare; aerul gros ca de clei din incintă şi de pe culoare, vibrează ca un pian dezacordat. Toată arm ata de uşieri, u rlă :

D om nilor deputaţi, poftiţi la vot!....Sonerii. Bufetul se evacuează. Două urne, una albă şi alta

neagră, s’au aşezat pe tribună. F iecare deputat depune două b ile : alb la alb înseam nă „votez”. Alba la negru, invers.

Depune numai două b ile, — în princip iu ....Guvernul cere biroului să se voteze cutare proect impopular.Se aşteaptă atunci un sfârşit de şedinţe, la un sfârşit de se­

siune, când deputaţii, obosiţi şi înfom etaţi, pleacă acasă sau la hotel, şi se pune la vot proectul, când în incintă 1111 au mai ră­mas decât vre-o 15 deputaţi. A ceştia, trec pe rând prin faţa ur­nelor, depun b ile ; unii, mai trec încă odată. Dar tot nu e de-a- iuns. Pentru ca un proect să fie votat, se cere o m ajoritate de vo­

turi. Atunci, in tră în funcţiune pumnul de bile...N im ic mai sim plu.....Mai simplu ch iar, decât socoteala de m ai jo s : sunt proecte

ce se votează câte 20— 30 în tr'o zi (m ai ales la sfârşit de sesiune, când începe ..fabrica de legi” ) ; sunt altele care se discută însăo săptăm ână fiecare. După cum am văzut, o şedinţă la Cameră şi la Senat, costă 700.000 lei. 30 de proecte pe preţul de 700.000

lei, poate că nu e prea scum p; dar 5 m ilioane un singur proect din cele ce se discută o săptăm ână, e cam sărat. Şi n’am pus îa socoteală costul im prim ării în „M onitor”, diurnele celor cari au în tocm it proectul... Ba sunt proecte, care voind să organizeze o adm inistraţie întreagă, impun posturi noui şi m ari cheltueli.

D ar parlam entarii sunt reprezentanţii poporului şi glasul poporului, — spuneau autorii c lasic i, e glasul zeilor... fiindcă, spre deosebire de Dumnezeul actual, vechii zei, ca şi oamenii, erau supuşi greşelilor. SANDU VORNEA

L a o v â n ă to a re (Urmare din pag. 6 -a )Cei doi vânători începură să

se târască prin desiş, paralel cu coln icul cel mare, înaintau încet, uitându-se mereu înapoi şi o- prindu-se des, spre a trage mai bine cu urechia. Erau siguri a- cum, că au fost atacaţi de nişte hoţi de cai. Dacă aceştia ar fi venit că lări, după ei, pe drum vânătorii i-ar fi îm puşcat fără n ici o ezitare.

Dar timpul trecea şi hoţii nu se mai vedeau. Totuş Dum itru şi Sandu, se târau încet, ţinând p riv irile spre colnicul lum inat de lună.

Deodată răsună un foc de arm ă şi im ediat după aceia Du­m itru începu să sbiere din răs­pu teri:

— „Aoleu, m’ai om orât, nu mai trag e!”

Sandu se lip i la pământ şi, cu arm a la ochi, se uita spre co l­n ic , spre a trage în crim inal.

Dumitru se rid icase şi prop- tindu-se în puşcă, ieşise şch io­pătând la drum.

„Tu m’ai ucis banditule?

Să trag şi eu acum în tin e? urlă Dum itru, prăbuşindu-se jos.

„Dumneata era i? Am cre­zut că sunt m istreţi!

Dumnezeule, ce-am făcu t! Voi muri în pu şcărie! Copiii mei ! Ce să mă fac? Iartă-m ă!” se bo- cia ţăranul cel tânăr, de care se despărţiseră cu câteva ore mai înainte, tăvălindu-se pe iarbă şi smulgându-şi părul de disperare.

In lum ina pu ternică a lunei Sandu rupse căm aşa de pe el şi legă strâns p icioru l lui Dumi­tru, apoi dădu alarm a, sunând prin puşcă, spre a se aduna toţi vânătorii.

I.iina continua să lumineze câmpul, iar la razele ei se dis­tingea bine o căruţă de ţară, ur­mată de aproape de câţiva vâ­nători, mergând încet pe dru­mul şerpuit.

Pădurea clocotia de sbierete şi din când în când se deslu- şiau cuvin tele:

„Dum nezeule! devasta m ea! Copiii m ei!” AL. POPESCU

NTIU

• A M M A ! THERMOGENEi produce efildură şi

com bate

TUSE-BRONŞITE DURERI RFUM4TICE

şi NfRVOiSEModul de întrebuinţare:

I T herraogen e se aplică pe p arte j d u reroasă având g r ija ea v ata | să se lipească b in e pe pie e.I P en tru a se o b ţin e un e fe ct [ mai p u tern ic şi m ai e n e rg ic ,I este su fic ie n t să s e ude vata

cu puţină apă sau alcool. R ep re zen tan t g e n e ra l:

2. DILLAN B u cu reşti, etr. P ita r Moşu, 4

I Cutia mare: Lei 33. Cutia mică Lei 22.F e p o ate obfin e la to a te fa r -

. m aciile şi drog u eriile din lam e.

_________F 3> / T M I / / I R .

M A f S T # U R I + R # C M I I DE MÄTAJE i f ST#F A m m DECHAMBRE+ P1JAMALE+R»CH1TE-+ ETC.

i l D ecem brie 1931REALITATEA ILUSTRATĂ 11

In p rag tiidupă alta, s'au scurs săptăm ânile şi între această re-

;tă şi c itito rii ei s’a stab ilit o legătură sufletească in|NA

vistă şid estructibilă . . . . , . , l

De c in c i ani de zile apare săptăm ânal „REA LITA TEA IL L S - TRATĂ” şi număr după număr, revista s’a străduit să fie cât mai plăcută, câ t mai instructivă, câ t mai frumoasă.

T end inţa ei a fost întotdeauna de a oferi fam iliei întregi c l i­pele de reculegere, de desfătare intelectuală şi de d istracţie , de care are nevoe oricin e. Nu ştim dacă am isbutit totdeauna, dar mereu am căutat să nu ne abatem dela acest drum ales de noi.

Calea pe care a parcurs-o „REA LITA TEA ILU STR A TĂ ” , dela apariţia ei până azi, in ce i c in c i ani de existenţă, este uriaşă.

In anul trecut am arătat, cu prileju l an iversării noastre, - cum se tipăreşte revista. La sfârşitul acestui an — datorită în ­cred erii nestrăm utate pe care ne-au arătat-o c itito rii, - noi am isbutit să^ acem un pas mare în a in te : „REA LITA TEA ILI S- TR A TĂ ” se tipăreşte acum p rin tr’un procedeu recent inventat, care în Franţa se numeşte „Fotogravură”, iar în Germ ania „T iefd ru ck ” .

Sus: O riginalele ( fo to g ra fii) care trebu esc să upară, sunt re- fo togra fia te . sp re a fi tran sform ate in ,,d iap oz itiv e”.

Sus: D iapozitivele şi textul im prim at cu bronz pe hârtie sp e ­c ia lă (ce llo p h a n ) sunt m ontate în pag in i pe p lă c i de sticla

lum inate putern ic.Stânga: Odată cilin dru l gravat prin ac id azotic, este introdus in m aşina rotativă, care trage ap o i câte c in c i m ii d e ex em ­

p lare pe oră, in două şi Irei cu lori.Jo s : După ce s'a com pletat tirajul, ex em p lare le surit legate in

legătorie şi ex p ed ia te ap o i in co lete , în toată tara.

Editura „Adevărul” a adus special com andat, pentru ^Rea­litatea Ilustrată” — din F ran ­kenthal o m aşină gigantică, la care să se tipărească revista noastră, cu acest procedeu nou.

F o t o g r a v u r a se deosebeşte princiD ial de tiparul pe car’e-1 cunoaştem, Gutenberg, când a inventat procedeul im prim ării,i tăiat litere din lemn şi mân-

j . 1 aceste litere cu cerneală, le apasă pe o foaie de hârtie. Prin cipiul a răm as acelaş până în '¡m nu rile noastre. Caracterele făcute de astădată din aliaj de plumb cu antim oniu, sau foto­grafiile transform ate în clişee (p lăci de zinc pe care părţile negre apare sub form a de punc­te în relief, iar părţile albe, să­

12 REALITATEA ILUSTRATA

pate în placă) sunt apăsate pe toile de hârtie.

In fotogravură (T iefd ru ck) literele şi im aginile sunt săpate înăuntru] unei plăci, sau a unui cilind ru de aram ă, perfect neted.

Procedeul este urm ătorul: se fotografiază atât textul, cât şi fotografiile întâi pe un fel de ţi­plă, (d iapozitiv) şi apoi se tran­spune această fotografie pe o hârtie de chrom . Cu hârtia de chrom se în făşoară cilind rul de aramă şi gelatina fotografiei ră­mâne lipită de cilind ru . Seăl- clănd apoi cilindru în acid azo­tic, părţile negre vor fi atacate, iar părţile albe vor fi săpate în adâncul cuprului.

Instalaţiile aduse de editura „Adeverul”, spre a tip ări „Rea­

litatea Ilu strată” sunt de foto- rotogravură, m aşina de im p ri­mat este o rotativă, care merge cu trei c ilin d ri deodată, şi poate tipări în două sau trei culori revista.

Im ediat ce a fost im prim ată, hârtia este uscată şi îm păturită. La această m aşină se tipăresc c in c i m ii de reviste pe oră. Cu vechiul sistem de im prim are, la m aşini plane, nu se puteau im ­prim a decât cel mult o mie de exem plare pe ceas şi lucrarea de legătorie era de două ori mai d ificilă .

* * *

Civilizaţia unui popor se con­fundă cu măsura cu lturii lui. Şi

această cultură se oglindeşte în pu blicaţiile pe care le are.

Ţ ara noastră se poate m ândri, că din anul acesta posedă o re ­vistă cum e „R ealitatea Ilustra­tă”, tipărită la fel cu revistele din O ccident, la fotorotogravu- ră şi al cărui conţinut, red acţia se strădueşte să-l facă demn de haina cea nouă. D esigur însă că acest progres se datoreşte în p ri­mul rând c itito rilo r noştri, cari ne-au în cu ra jat cu bunăvoinţa lor.

Nădăjduim să ne poarte şi în viitor, acelaş interes, făgăduind în schim b să depunem toate si­linţele, spre a corespunde în ­cred erii lor.

„REA LITA TEA ILU STR A TA ”

31 D ecem brie 1931

C ¿ L d o u l n o â i r u

< 5 f t

ÄDESGO. .ÇiorÂpul àupçrbc L lD o á m n q i q lç ç j& n iç

Gratisprim iţi „ U U V Z A $ T II«T U O R OCULTE". tratând despre Hipnotism , Spiritism , Telep atie, Fachirism . M agie, ştiinţa de a deveni iubit, stim ai, fericii A rta de a reuşi In orice a fa cere , mărind puterea voastrâ de m uncă, câştig , îm bogăţire. V indecarea viciilor boalelo r şi ticurilor nerv oase . Irica, lenea m elancolia, tim iditatea, e t c Ştiinţa de a ceti Trecutu l. Prezen tu l şi V iitorul oricui. O ricine poate câştiga 200 - 500 le i pe zi prin p racticare, consu l­taţii. conferin ţe A d resa ţi-v ă prin scrisoare Ia PROFESORUL C 1K 0L A U , Strad a C araim an. No. 8 Bucureşti. Sectoru l P oştal II. Puneţi tim brul aviaţie pe scrisori Cine d oreşte a fi m ai siqur de primir* sa trim ită 17 lei m ărci pentru expediţie recom andat T Ă IA Ţ I Ş l P Ă S T R A Ţ I A C F.ST ANUNCIU. NU S I ST 1E C Â N D VA P O A T E F i D E F O L O S

PURGATIVIDEAL

i ' e r e i » d e l a p a p e i ă r i a « a n l i b r a r í a u n d e o b i ş n u i ţ i s ă

l a c e t i c u m p ă r ă l i i r i s ă v ă a r a t e n o u l m o d e l_ a l to c u lu i r e z e r v o r

CIOCOLATA «-SLAXATIV PLĂCUT KOPRO

şi observaţi cu atenţiune peniţa de aur masivă şi totuşi atât de e lastică cu vârful din iridium neuzabil.

F aceţi o probă de scri6, ca re nu vă obliga la nimic, si vă veţi putea convinge cu uşurinţă de m area su perioritate a acestu i toc rezervor de prima calitate.

C onstrucţia d e s ă v â r ş i t ă fa ce posibilă umplerea to­cului rezervor „K A W EC O ", printr’o simplă ap ăsare în puţine secunde.

Pentru fiecare scriere pe­niţa potrivită.

Găsiţi intr'o superbă ale­gere de culori modelul e le ­gant şi frumos care se potriveşte cel mai bine manei Ov., şi care e s te făcut dintr’un material in- casabil

KAWECO 14 CAR. AUR¡Să

K A W E C O . L U X E .) fosl) ^So) f aa K A W E C O • M E I S T E R K L A S S E

(*>&>) (as

CitiJi excelenta publicaţie „ M A G A Z I N U L ” No. 13

31 D ecem brie 1931 REALITATEA ILUSTRATĂ

H ETA TEA film ului trăeşte o nouă viaţă. Po-____ ieiala trecutului s’a şters în mare parte,cu lorile-i vii pălesc pe zi ce trece, atm osfera devine din ce în ce mai sobră.

A fost o vreme când cuvântul „H olly w ood ” se traducea prin veselie, faim ă şi mai cu sea­mă p rin tr ’un nesfârşit cortegiu de petreceri. Astăzi, a luat aspectul unui centru industrial, cum ar fi P ittsburgh sau B irm ingham , spre exemplu.

Farm ecul s’a destrăm at. Comerţul cu p rin c i­piile lui guvernează acum oraşul film ului. Bu­levardul Holywoodului, celebru odată pentru parada stelelor, se aseam ănă cu artera com er­cia lă a oricăre i alte localităţi de proporţiile sale, c lăd iri înalte adăpostind b irouri şi bănci, tot felul de m agazine, hoteluri şi restaurante se alin iază acum pe această stradă, unde For- dul a în locuit R olls-Royce-ul.

Populaţia oraşului com pusă altă dată din sărbătoriţi, ale căro r nume apăreau peste tot în litere lum inoase, constă acum în mare parte din indivizi obscuri, am ploiaţi în d iferitele firm e com erciale sau în g iganticile uzine cin e­m atografice.

C elebrităţile s’au retras spre B everly Hills, Brentw ood, Toluca, W estwood, etc.

Studiourile care altă dată erau pentru mulţi un centru de petrecere, s’au transform at în u- zine unde turnarea film elor se aseam ănă mult cu modul în care Henry Ford îşi fab rică auto­m obilele. Astăzi actorul nu mai .jo acă în film , ci m unceşte. E pe acelaş plan cu aparatul de sincron izare o piesă în tr ’un angrenaj im ens.

Le reuniunile clanului cinem atografic, acto rii mai bătrâni se strâng adesea în tr ’un colt, evocând Hollywoodul de acum 10— 15 ani. Pe vremea aceea avea cu totul alt aspect şi ch iar ultim ele 12 luni au adus schim bări considerabile, Astfel e căderea prem ierelor.

Sid Grauman, care trecea drept cea mai m arcantă figură în cetatea film ului, a lansat prem iera acum vre-o 10 ani, când a deschis „Egiptian Theatre .

Ind iferent de era timpul frum os sau de ploua torenţial, mulţimea ce se în- grăm ădia la in trare spre a vedea defileul staru rilor, se rid ica până la 10.000 de persoane, iar vedetele la rândul lor, erau nelipsite dela aceste spectacole, numai pentru a alim enta sim patia publicului.

* * *

Mulţimea celor cari veniau numai pentru a vedea parada stelelor era atât de m are, în cât Carthay Circle T h rater rid icase m ari tribune de o parte şi de alta a in trării. Gloata d ep ăn a în^a întotdeauna capacitatea acestor tribune, astfel că mulţi îşi aduceau scaune, scări şi ch iar lăzi, pe care se urcau pentru a vedea mai bine.

Aceste prem iere au atins culmea succesului acum un an şi jum ătate cu „Hell’s Angels” (în g erii Iad ului). O mulţime ce se rid ica la aproxim ativ 200.000 de persoane, se aliniase în seara aceea pe bulevardul Hollywodului, care din Vine Street până la teatru, măsoară aproape o m ilă. Ambulanţele au fost ne­voite să intervină, rid icând num eroşi indivizi striv iţi de aglom eraţie, iar pe de altă parte, scandalurile au făcut necesar am estecul poliţiei.

Dar „Hell’s Angels” nu m archează numai culm ea acestor prem iere, ci şi de­clinul lor. Singur ultimul film al lui Chaplin „City L ights” realizat anul tre­cut, a reînviat pentru o seară strălucirea de altă dată. Mulţimea se îngrăm ă­dise iar în jurul teatrului, iar poliţia a fost nevoită să cro iască cu forţa un drum, pentruca stelele să poată ajunge la teatru.

După această seară însă, lucru rile s ’au lin iştit din nou, iar preocupările de ordin pur com ercial, şi-au reluat suveranitatea.

Stânga: C harlie C haplin şi V irginia C herill în tr’o scen ă im presionantă din ,,Lum inile oraşu lu i” ; jo s : Het/isorul urm ăreşte d oar textul, con com iten t cu

jocu l actritei.

14 REA LITA TEA ILUSTRATA 31 D ecem brie 1331

Vedetele sunt âcum de părere că e absurd să plătească c in ci dolari la prem ieră, când pot ve­dea acelaş film în seara urm ă­toare, cu 75 cenţi.

Actorii mai m ici frecventează în că aceste spectacole, întrucât ţin să se afişeze, dar celebrităţile de frunte s’au p lictis it de ele.

O altă schim bare sim ţitoare în atm osfera Hollywoodului a fost m arcată de d ispariţia sera­telor. Acum câţiva ani, casele staru rilor se deschideau invita­ţilor aproape în fiecare seară. Dar aceste petreceri determ inau cheltueli consid erabile şi pre

zentau desavantajul că p rin tre invitaţi se strecurau mulţi ne­chem aţi şi necunoscuţi. Astfel gazda care invita douăzeci de persoane, se pom enia cu c in c i­zeci iar de se pregătia pentru c in cizeci, prim ia două sute. A- cest lucru a pus capăt p etreceri­lor. Starurile au găsit la un mo­ment dat stupid, să mai dea me­se unor oaspeţi cari le erau cu totul indiferenţi şi cari veniau pur şi sim plu, spre a se îm băta gratuit.

Din când în când la intervale foarte m ari Hollywoodul mai vede totus câte una d>n m arile

serate ale trecutului şi anume a* tunci când un nou venit caută să se facă cunoscut, sau când un căzut în disgraţie, încearcă să-şi recâştige sim patiile.

In m area m ajoritate însă, pe­trecerile de astăzi se fac în cerc strict intim . Patru până la opt persoane cari în tr ’adevăr se apreciază şi se plac, se în tru­nesc la un bridge sau un poc- ker. Acelaş lucru cu dîner-urile. Sunt m ici, amuzante şi se des­făşoară în tr’o atm osferă de ca l­dă prieten ie. Lumea film ului de­vine mai burgheză pe zi ce trece.

c u s ă p u n u l ( s I B B S c a re

e ste cel m a i m u l t î n t r e b u in ­

ţa t în E u r o p a . C i I B B S e ste

in v e n ta to r u l s ă p u n u lu i d e ra s

şi d a te a z ă de 2 se co le . In• I* 9 a c e s t tim p c a l i ta te a s a p e r ­

f e c ţ io n a t din ce in ce m a i

m u lt şi a s tă z i e ste c e l m a i

p r e f e r a t să p u n d e ra s g r a ­

ţie p r o p r ie tă ţ i lo r lui.

G I B B S e ste h i£ ie n ic , e c o

n o m ic şi face u n c iă b u c a -

b u n d e n t— la ra s b r ic iu l a lu ­

n e c ă u şo r şi n u ir i tă p ie le a .

î n t r e b u i n ţ â n d <1« c â t e v a

o r i s ă p u n u l d e r a s C i l i l I I i i ,

v e t i d e v e n i >■ D v . u n <*- d e p l a l a c e s t u i m i n u n a t

p r o d u s .

A ctorii trăiesc acum întocmai ca locu itorii oricăru i alt oraş, cu toate că au o lume a lor, co­m unicând foarte puţin cu cei cari nu intră în acest cerc . Exis­tă fără îndoială şi excep ţii, dar noi ne octipăm aci numai de si­tuaţia generală a coloniei.

Acum câţiva ani Hollywoodul era în tr’adevăr oraşul celebrită­ţilor şi al industriei cinem ato­grafice. Astăzi e numai cu nu­mele capitala film ului.

Altă dată puteai vedea stu­diourile şi o mare parte din locuinţele artiştilor, făcând o plim bare de câteva ore prin o- raş. M ajoritatea studiourilor s’au mutat acum în suburbiile peri­ferice , unde ch iriile şi impozi­tele sunt mai m ici.

Singurele studiouri răm ase as­tăzi în Hollywood sunt : Para- m ount, F ox , U nited Artista, HKO şi M etropolitan. W arner Rrot- bers şi F irst N ational sau re­tras la Rurbank. U niversal se a- flă în Nord-Vestul oraşului. Mack Senett s’a mutat in Studio City, Metro Goldwyn Mayer, Pathe şi Hal Roach sunt în Cul- ver City.

Atmosfera Hollywoodului s’a schim bat şi ea sim ţitor. Viaţa înseam nă acum mai mult decât un ciclu neîntrerupt de petre­ceri.

In zilele filmului mut, turna­rea era aproape un jo c . Actorul evolua urmând orbeşte ind ica­ţiile regisorului, fără cea mai m ică sforţare personală.

Acum însă, rep licile trebuesc studiate şi bine memorate. In momentul în care aparatele au început să înregistreze, regiso- rul se retrage, observând ce-i drept jocu l, dar fără să mai poa­tă da vre-o indicaţie.

Acestui fapt i se datoreşte mai cu seamă valul de sobrietate ce s’a în tins asupra Hollywoodului.

In cursul unei film ări, actorii nu-şi mai pot petrece nopţile a- muzându-se, întrucât sunt obli­gaţi a-şi învăţa rep licile scene­lor ce urmează să fie turnate a doua zi.

Acesta e noul Hollywood p acin ic , monoton aproape, lo­cuit nu de zeităţile ecranului, ci de oam eni obişnuiţi, figuri pe care !e întâlneşti în orice oraş de dim ensiunile lui.

JAM ES CRAY

C a d o u r i u t i l e pentru Sfintele

Sărbători g ă s i ţ i cu preţuri excep­

ţional de eftine ia

Şl

M A R E L EMAGAZIN *

* GENERALCalea Moşilor No. 1

1 e lefon 3 2 6 - 0 2Puh. Gcro.'d

3/ D ecem brie 1931 REALITATEA ILUSTRATA

C a s s a G e n e r a l a d e E c o n o m ii

Sediu l C en tra le i (interior, vederea ghişeurilor şi sălii de aşteptare) — P a la tu l Cassel de D epuneri 5 1C onsem naţiun l In fa ta P o şte i, C a lea V ic to rie i, B u cu reş ti

• '/‘ 'VMM

A s i g u r a ţ i - v ă e c o n o m ii le v o a s t r e

CASSA GENERALA DE ECONOMIIdin

BUCUREŞTI (Calea Victoriei vis-a-vis de Poşta)D E P U N E R I în anul 1931 : lei 4 8 8 .0 0 0 . 0 0 0P L Ă Ţ I-R E T R A G E R I în anu l 1 9 3 1 : lei 2 0 7 .0 0 0 . 0 0 0

S itu a ţia la 2 0 D ecem brie 1931: D E P U N E R I: 5 2 0 .7 9 1 .3 9 6 lei

T o a te o fic iile poştale din ţa ră şi c a p ita lă prim esc depuneri pe lib re t şi fac res titu ir ipentru

C A S S A G E N E R A L A D E E C O N O M I Ilnsftitu|ie g a r a n t a t a d e S ta t , fo n d a t 1 8 8 1

Dobândă 4 Vio scuflfă <îe ImpoziteD ăru iţi cop iilo r voştri de S fin te le S ărb ă to ri un lib ret al C assei de Econom ii.

E cel m ai fo lositor dar.

m

Sus : De cu rân d a avui loc in B ucureşti inaugurarea bazu- rului „P rin cipele M ircea”, în sa loanele Cercului Militar din Bucureşti. S erbarea a fost onorată cu prezenta Reuelui

Carol //

J o s : Frum oasa artistă am ericană L oretta Young şi-a asigu­rat genele, „cele mai frum oase gene din A m erica”, pen­

tru suma de 500.000 dolari (80 m ilioane le i) .

D reapta ; O fa b r ică de porţelan u ri din G erm ania, a lansai o statuetă a lui G andhi

*

\

I

D r.: Cu ocazia sărbătorilor Cră­ciunului, s’au adunat în Statele- Unite ale A m ericei, fonduri im ­portante pentru tuberculoşi, prin vânzare de cocarde. In fotografia noastră, vedem pe d. şi d-na Hoo- ver, prim ind prim ele cocarde, de la doi cop ilaşi.

De altfel m ajoritatea chetelor pentru tuberculoşi, ating în Ame­rica sume consideraţiile, putându se acorda astfel tratam ent şi adă­post celor atinşi de boală, in sa­natorii adecuate, pentru ca ger­m enii să nu se propage.

Sus: Din cauza sănătăţii sale şu­b red e , ce lebru l d ir ijo r T oscan in i a d ec is să se retragă din viaţa artis­tică.

St.: Cel mai spaţios tezaur al Eu­ropei, a fost inaugurat zilele tre­cute la una din băncile londoneze, de S ir Joshua Stam p, d irectorul ei.

Prim ireâ o ficia lă a lui Butler care a bătut recordul aerian Anglia- Australia. A aterizat la Sydnei 8 zile şi jum ătate după c e părăsise Anglia, cu o oră şi 40 de minute mai repede decât predecesorul său

Sus : Casa c ea m ai m ică din N ew - York, p ierdu tă prin tre sgârfe-n orii cartieru lu i Broriks.

S t.: După un proces de o săp­tăm ână cond ucătorii „Heim- w ehrulu i” austriac, acuzaţi de înaltă trădare au fost achitaţi. De la d reap ta la stân ga: D-rul P frim er şeful com plotului. P rin ţu l de Stahrem berg şi Ma­

iorul Prankh

• •

/ ' fa fs

)7 &>

y :care a /¡'nuf cu dem n itate sceptru l frum useţii, pan a in anul acesta,

A R ISIJL e oraşul care m ai mult decât o r ica re altul, are cui- spre a-l trece d om n işoarei M iarka Jourde,_ „Miss Paris 1932 . tu i frum osului. In f ie c e an se alege in m etropola F ran ţei P ublicăm m ai sus fo to g ra fiile c e lo r doua regine ° f* J™ ™ useJ " a

T u r n a i fru m oasă d intre fru m oase, Miss P aris" stânga: rf ra Renee Jouve „Miss P aris 1931 ş, d reap ta . d raIn anul trecut „Miss Paris 1931" a fost a leasa d-ra R en ee Jou ve, Miarka Jourde, „Miss Paris 1 JJ2 .

In Editura „CUGETAREA" (a a p ă r u t |

F R A T E Şl SORĂde LEONHARD-FRANK

Romanul acesta, in care e descrisă iubirea incestuoasă dintre un frate şi o soră, obţine un extraordinar suc­

ces în librărie.

BOLILE DE FEMEIvindecă repede. Metode moderne D-ruI VIRGILIU MOSCOVICI

Mamoş specialist din Paris Diathermie, Electroterapie

Cons. 3 - 6 , STR. REGALA No. 8 Teleton 335,74

Miercuri gratuit pentru săraci.

în recentie /■ redaie.n E P t l E Z C M T A N T A « 'ÎL '/f

LEON AUD S J O fE F X O H N

B SO BBFJT de truda şi g rijile activ i­tăţii cotid iene, lie dăm prea puţin

seam a de progresul la care om enirea lu­crează necontenit. Dacă privim înapoi, ve­dem că in ultim ul secol viaţa noastră a su­ferit m ari sch im bări. De c in cizeci de ani în coace , viteza e în constantă creştere. E- poca noastră a văzut o form idabilă revo­luţie, iu ştiinţă, în politică şi ob iceiuri. Dar individul percepe cu greu m arile schim bări pentrucă în ţările civilizate m ulţim ea e a- ceea care frăm ântă viaţa.

„In acele zile” ser?« D is 'a e li la începutul secolului al 19-lea „populaţia An­gliei era i'oari" redusă”... „Ce'.e câteva m ii de oam eni ai lum ii” cum scria Byron au devenii astăzi m iliarde, ducând o existenţă mai largă, mai sigură şi mai varia* •, în care speranţele şi posibilităţile au devenit cu mult mai num eroase.

In Statele nite populaţia a realizat confortul, s’a rid ica t deasupra n ecesită­ţilo r de prin-, ordin ale v ieţii şi aspiră acum la cultură, cel puţin pentru gene­r a ţ i i care vine. Europa, deşi sfâşiată şi sguduită de neînţelegeri, a in trat şi ea pe acelaş făgaş, cu o viteză mult mai m ică însă. Prim im avantajele şi în lesn irile realizărilor m oderne fără recunoştin ţă şi fără ca fe ric ire a noastră să sporească p rin aceasta. Dar, pur şi sim plu, n’am putea trăi dacă ne-ar fi răp ite . Presu­punem că progresul acesta va fi constant. O prirea ar avea pentru noi un înţeles catastrofal, ar fi o prăbuşire. O m enirea a roers prea departe pentru a mai re ­gresa şi viteza cu care înaintează e prea m are pentru a se mai opri. Pentru mulţi, prea mulţi astăzi, nu numai confortul, dar însăş existenţa depinde de realizări şi procedee necunoscute cu un secol în ain te ; oprindu-ne sau regresând, ar în ­sem na să deslănţuim dezastrul în tr ’una din form ele sale cele mai teribile .

P riv ind cu o sută de ani înapoi, ne dăm im ediat seama, dece epoca în care trăim diferă atât de mult de toate celelalte epoci ale istoriei. O m enirea a m ers uneori înainte iar alteori înapoi sau a stagnat secole la rând. In India şi China a răm as staţionară m ii de ani. Acum insă, evoluează cu mare viteză.

Cui datorim această prodigioasă viteză? Ştiin ţei. Degetele ei au bâjbâit, au tatonat necontenit in neant, uneori strivite, alteori îngheţate de izolare. Acum ştiinţa e o vastă, solidă şi conştientă arm ată organizată ce înaintează pe toate frontu rile , spre ţeluri pe care nim eni nu le poate m ăsura sau defini. E o arm ată m ândră .şi am biţioasă, care nu se sin ch iseşte de legile oam enilor, de trad iţiile, cred inţele şi instinctele lor. Această putere a pus stăpânire pe noi, ne-a înro lat in regim ente şi baterii, ne-a pus la lucru în arsenalele şi pe şoselele e i; ne răsplăteşte serv iciile , ne ajută când cădem răn iţi, ne îngrijeşte in cop ilărie şi ne ocroteşte când nu mai putem m unci.

-x- * -»La început, omul a tră it singur, evitând vecin ii, aşa cum se feria de fiarele

sălbatice cu care îm p ărţia pădurea. Odată cu dom esticirea anim alelor, a apărut cooperarea şi succesiv diviziunea m uncii. In epoca neolitică , când se iveşte a»

$1 D ecem brie 1931 REALITATEA ILUSTRATA

S u s : Peste 5 0 de a n i tab lou l d e m a i sus v a constitui o ra r ita te . D espre c a i se v a v orb i atunci, a ş a cum vorbim

n oi az i de sp ec iile d ispăru te d e mult-

C opilaşu l se juca in fe ţa lui, in bă­taia razelor ur.ui re flec to r .

gricultura, perioada de foame şi frig în cursul căreia sem inţele germ inau sub pământ, suge­rează ideia unei form e de capitalism , ideia dreptului de proprietate asupra pământului, concep ţii proeminente" încă în legislaţiile mo­derne. F iecare stadiu a determ inat noui pro­blem e ju rid ice , sociologice şi m orale. D ar pro­gresul se târa cu în cetin eală de om idă, stag­nând adesea câte o mie de ani şi mai bine.

Cele două state de pe văile Nilului şi ale Eufratului au produs civ ilizaţii mai strălucite şi mai stabile decât oricare altă regiune a lu­m ii. A utocraţiile şi ierarch iile lor erau înte­m eiate pe controlul şi d istribuţia apei. Guver­n anţii exercitau astfel un despotism care n’a fost egalat decât de Rusia Sovietică. N’aveau decât să zăgăzuiască apele canalelor pentru a subjuga o provincie rebelă.

Faptul acesta le punea în mâini puterile form idabile, de care se bucură astăzi com isa­rii bolşevici prin controlul d istrib u irii a li­m entare.

La adăpost de turburări in terne, aceşti gu­vernanţi erau expuşi doar atacu rilor externe.

Dar în aceste state, omul nu învăţase încă să capteze forţele naturii. Puterea m axim ă se traducea prin eforturile m uschiulare făcuteJo s : Ştiinţa va f i p oa te cea m ai d istructivă arm ă în m âna oam en ilor. V apoarele vor fi d is­truse la distanţă, apăsân d d oar pe o m anivelă.

20 REALITATEA ILU STRA TĂ 31 Decembrie. 1931

A eronavele de toate categoriile şi d e toate fo rm ele , vor evolua prin văzduh...

de întreaga naţiune. Alte im perii tot a tât de im punatoare, dar m ai puţin stabi­le, s’au r id ica i m ai târziu cazând insă in scurtă vreme.

Producţia, com unicaţiile şi schim bul au suferit mai puţine transform ări în perioada dintre Sargon şi Ludovic al 14-lea, decât în ultimul secol. Darius trim itea probabil un mesagiu, de la Su- sa la Sardis mult mai repede decât se transm itea un ordin al lui P hilip al II- lea de la M adrid la Rruxelles. S ir Ro- bert Peel chem at în 1824 dela Roma spre a constitu i guvernul la Londra, a că lătorit tot atât cât i-ar fi treou it îm ­păratului Vespasian pentru a ajunge în coloniile sale britan ice.

Răile din palatele lui Minos erau cu mult superioare celor din Versailles. Un preot theban s’ar fi sim ţit ■nai hine la Consiliul dela T renta , decât Isaac Newton la un curs modern ele fiz ică ! n- ferioară, sau George Stephc:ison !a :n- sti utul de in g in eri-e lectric .en i. T ran s­form ările au fost atât ae subite şi de g i­gantice, în cât n ici o perioauă a trecu­tului nu poate ii com parată cu uiumul secol. L e c i, trecutul nu ne mai perm ite să măsurăm viitorul.

* * *

Cea mai minunată d intre toate profe­ţiile m oderne se găseşte i . i urm ătoarele versori ale lui Tennyson:

Am pătruns în viitor, pân ă unde p oate ajunge un och iu or .jn esc

Am avut viziunea lum ii ş i a tuturor m inunilor ce se vor i calica

Ani văzul văzduhul ¿¡băiat de co ră b ii m agice

P iloţi a i îm purpuratului amurg. ... purtând com or i

Cerul vuia de strigăte iar de pe navele aeruluice în grăm ădiseră în r.c :n c?"irirea al­

bastrăpicurau strop i de rouă n im icitoare .

Din sud vine un vânt fiepfointe ce deslănţue o furtună răsturnând o b ic e iu r ile p op oare lor .

Dar.... tobele războiu lu i au în ceta i a m ai bate d ra p ele le au fost strânse

în parlam entu l om ului, fed e ra ţ ia lum ii

în cet apare un p op o r flăm ân d ca un leu ce se a p rop ie tărâiidu-se ......

Aceste preziceri scrise acum 80 de ani, s’au realizat. C ucerirea aierului în în vederea com erţului şi războiului, lup­ta popoarelor pentru suprem aţie, L iga N aţiunilor, revoluţia bolşevică....

Z adarnic am căuta în b ib lie un atare exem plu de profeţie. Modul în care Ie- rem ia şi Isaia desemnau evenim entele unui îndepărtat viitor, era întunecat şi susceptibil de felurite in terpretări...

Zorile secolului al 19-lea deschideau om enirii o nouă perioadă, iar geniul po­etului rid ica vălul care o tăinuia.

Procedeele pe care le adoptăm con­ştient sau inconştien t când încercăm să profetizăm sunt de două feluri. Putem căuta în trecut o epocă, ale cărei con­diţii se aseam ănă mult cu cele din zi­lele noastre şi să presupunem că peri­oada urm ătoare va fi sim ilară, b ineîn ţe­les cu excepţia câtorva m ici schim bări. In tr ’al doilea rând putem exam ina cursul general al evoluţiei în tr ’un trecut im ediat şi să căutăm a-1 proecta în vi­itor.

Prim a, e metoda istoricului, iar a doua a omului de ştiinţă. Noi nu putem face uz decât de cea din urmă....

Observând tot ceeace ştiinţa a realizat în tim purile m oderne, putem prezice cu relativă siguranţă invenţiile care ne vor guverna viitorul. Nu vom face decât să bănuim reacţiile pe care le vor determ i­na d escoperirile prezentului, asupra m entalităţii şi asupra v ie ţii umane în genere.

De unde mai înainte puterea m axim ă de care putea dispune omul consta în câţiva boi, sau în tr ’o galeră de sclavi, astăzi stăpâneşti de pe puntea unui cru ­cişător, forţa câtorva sute de m ii de oa­m eni, şi poate cu o singură m işcare să arunce în aer munca m ilioanelor de oam eni, în cursul secolelor. Toate aces­te schim bări se datoresc în locu irii e- nergiei m uschiulare cu energia m olecu­lară, de care ne servim astăzi prin in ­term ediul unor aparate adm irabil p er­fecţionate.

Aceste forţe extraordinare şi faptul că pot fi declanşate de un singur individ , au determ inat noui procedee în exploa­tarea m inelor şi în m etalurgie, noui me­tode de transport şi m aşinării extraor­dinare

31 D ecem brie 1931 REALITATEA ILUSTRATA 21Acestea la rândul lor sporesc

sursele de energie m oleculară, extinzându-i ap licările şi în les­nesc perfecţionarea vechilor metode. In locuesc roata ce pu­nea in m işcare m orile străbuni- lor noştri cu sute de m ii de kilow aţi turbo-generaiori ai Ni­agarei. F ieca re invenţie a avut repercusiuni asupra celorlalte şi vasta stru ctură a realizărilor tech n ice a sporit cu o rapid i­tate, fapt care separă civ iliza­ţia de astăzi de tot ceeace a cu­noscut trecutul.

Nu încape îndoială că aceas­tă evoluţie va continua în tr ’un ritm crescân d . Ştim destul spre a fi siguri că realizările ş tiin ­ţifice ale urm ătorilor 50 de ani vor fi cu mult mai m ari, m air rapide şi m ai surprinzătoare de cât cele de până acum. Savanţi cu renum e ne spun că se vor descoperi noui surse de energie mai form idabile decât tot ce s’a cunoscut.

E nergia nucleară este incom ­parabil mai m are decât cea mo­lecu lară, de care ne servim as­tăzi. Cărbunele pe care omul îl obţine în tr ’o zi, se poate tra- iu ee în tr ’un efort de c in c i sute de ori mai m are, decât poate depune el. E i b ine, energia nu­cleară e de un m ilion de ori mai m are. D acă am putea dis­pune de atom ii de hidrogen d intr’o jum ătate litru de apă, com binându-i astfel înpât să ne dea heliu, am obţine p (energie capabilă să pună în m işcare o locom otivă de 6 ’ mie? d*ţ, cai pu­tere, tim p de un an. Dacă am ajunge să com binăm electron ii,

i aceste m ici planete ale siste­melor atom ice — cu nucleele hidrogenului, energia eliberată ar fi de o sută de ori mai m a­re. E xisten ţa acestei gigantice surse de energie e pentru sa­vanţi incontestabilă . Ceeace lip­seşte este ch ibritu l m enit să aprindă flacăra, sau lovitura rvenită să declanşeze explozie d inam itei...

Această realizare va aduce în viaţa om enirei tran sform ări cv mult m ai m ari decât cele de­term inate acum patru generaţii de d escoperirea m aşinei cu a- buri. Vom concretiza proecte cosm ice m ăreţe. Vom deveni stăpâni pe clim ate şi configu­raţii geografice. 50,000 tone de apă, -— cantitatea deslocuită de „Berengaria” — ar ajunge da­că ar fi exploatată, cum am a- rătat mai sus să îm pingă Irlanda în m ijlocu l A tlahticu- lui. Transform area unui ele­ment in altul, cu ajutorul unei tem peraturi şi presiuni ce de- pă.-'isc cu mult posibilităţile no istro de acum, ar aduce o schim bare rad icală în form ule­le pe care n i le-am form at asu­p r a valorilor. M aterii, de 30 de ori mai rezistente decât cel mai < bun oţel, ar creea m aşini care să răspundă nouiior forţe. Co­m unicaţiile şi transportul pe uscat, pe apă şi prin a e i ar lua form e in im aginabile, dacă am ajunge să facem o m aşină de şase sute- de ca i putere, cân­tărind 8 kgr. şir-purtând com ­bustibil pentru o mie de ore în ­tr’un tanc cât un stylo. Telefon nia fără fir şi televiziunea ur­inând în mod norm al calea pe care au apucat, vor stabili o reţea d» legături, ce va perm ite oam enilor să com unice cu uşu­rinţă, excluzând deplasarea e-, fectivă, astfel încât congresele îşi vor o ierd e utilitatea.

Si adm iţând cazul că depla­

sarea ar deveni im perioasă, vom avea la îndem ână m ijloace de locom oţie de o rapid itate form idabilă. Nu vor mai exista d iferenţe în tre sat şi oraş. F ie ­care casa îşi va avea grădină şi poiana sa.

Până in •timpurile din urmă, producţia hranei a fost una din preocupările de prim ordin ale omului. Lupta aceasta a fost în ­să câştigată. Nu încape îndoială că rasele civilizate îşi pot pro­duce sau procura tot m ateria­lul nutritiv de care au nevoie.

Una din problem ele care ne derutează în momentul de faţă, se datoreşte faptului că albii au produs o cantitate de grâu cu mult superioară necesităţilor lor, mai înainte ca rasa brună şi galbenă şă fi învăţat a consu­ma o hrană superioară orezu­lui. A ctualm ente hrana e fa­b rica tă aproape în întregim e de energia lum inei solare. Ra­diaţiile soarelui produc cu a- ju torul acidului carb on ic din aer, com puşi carb o n ici mai mult sau mai puţin com plicaţi, ce apar sub form a vegetalelor.

Uzăm de energia ch im ică la­tentă a acestora, spre a ne m en­ţinea trupurile calde şi la ne­voie, o trasform ăm în efort m uschiular. O întrebunţăm în com plicatu l proces al digestiei, pentru a reface celu lele uzate ale trupului, proces în care se cheltueşte 99 la sută din ener­gia« solară.

D ar probabilitatea m arilor realizări viitoare nu depinde num aidecât de d escoperrea u- nor noui surse dte energie. Mi­cro b ii care transform ă .astăzi nitrogenul aerului în proteinele ce fac substanţă de bază a vie­ţii, vQr fi cu ltivaţi şi .puşi să lucreze în anum ite condiţiuni, întocm ai cum se face acum cu drojdia. Când se • vor. şti mai multe despre fceeace , numim horm opi -— “ aceşti m esageri ch im ici ai sângelui se va pu­tea controla desvoltarea indivi­dului. Vom scăpa astfel de ab­surditatea de a creşte o găină întreagă — pentru a-i m ânca pieptul sau o aripă, —- cu lti­vând d irect aceste părţi în con- diţiuni adecuate. • ~ ■■

F ără îndoială, v iitoru l va ve­dea alim entaţia sin tetică . Asta nu înseam nă însă că vom fi lip ­siţi de plăcerea m eselor: nouiie aliingnte vor fi aproape identi­ce cu produsele naturale; d ife­renţierea va fi atât de infim ă, în cât va scăpa observaţiei.

Dar când vom ajunge să dis­punem de giganticile surse de energie m ai sus pom enite, hra­na, se va nroduce fără interven­ţia lum inii solare. .

Vaste culturi subterane ce se vor face srib rad iaţii a rtific ia le , vor în locui poate lanurile de grâu;iişi straturile de carto fi ; parcuri ş i'g ră d in i se vor în tin ­de atunci în locul livezilor şi al câm p iilor de astăzi, iar oraşele vor dispuhe şi ele de vaste în ­tin d eri de pământ.

IAvem însă înainte-ne reali­

zări tot atât de m inunate în cul­tura fiin ţelor şi în m odelarea naturii umane.

„Ati dresat câ in ele dar n’aţi reu şii a-i m o d ific a sp ec ia ”, se spunea mai înainte, cu privire la progresul modern. Aceste cu­vinte nu mai corespund astăzi adevărului.

La Londra a făcut acum câ ţi­va ani m are senzaţie reprezen­tarea piesei intitu lată „Ros- sum’s U niversal R obots” de Că­

re i Capek. (P iesa a fost rep re­zentată şi la noi, la Teatru l Na­ţional, în traducerea colabora- tolui nostru, d. F. A derca).

P roducerea unor astfel de f i­inţe va fi poate realizabilă de-a- cum în 50 de ani. Nu putem vorbi însă de oam eni fab ricaţi, c i crescuţi sub clopote de sti­clă . P are aproape neîndoelnic că va fi cu putinţă să se com ­pleteze ciclu l ce duce la naşte­rea unui cop il în tr ’o am bianţă artific ia lă . U nii biologi sunt de părere că anumite intervenţii în desvoltarea intelectuală a u- nor fiin ţe de felul acesta, vor preduce oam eni de gândire sau oam eni de muncă.

Spre exem plu, creeaturi de o adm irabilă desvoltare fiz ică , dar dotate cu o inteligenţă re­dusă, ar furniza pur şi simplu forţa um ană. S ’a'r putea plămă­di indivizi, cari să îndeplineas­că funcţiunea unor m aşini, fă­ră să nutrească alte am biţii.

P erspectiva aceasta e în fio ră ­toare şi sperăm că legile c iv ili­zaţiei creştin e ne vor îm piedica să ajungem aci....

D ar.... n’ar corespunde oare aceste lam entabile creeaturi, doctrinelor com uniste ale, Ru­siei ?

N’ar putea oare uniunea re- p iiblicei sovietice, înarm ată cu puterile ştiin ţei, să producă o rasă adaptabilă exigenţelor ei m ecanice, lipsită cu totul de ori ce năzuinţă, care să nu mai nu­trească altă idee, decât aceea de a se supune orbeşte organi­zaţiei com uniste ?

Astăzi natură omului e vigu­roasă şi perseverentă, geniul scapără în cele m ai întunecate co lţu ri...... .

Roboţii a r fi însă nu se poate mai adecuaţi teoriilor com unis­mului. Apoi, nu există nim ic în filozofia com uniştilor care să prevină ceerea lo r; în tru cât ei au d esfiinţat religia.

Am atins această chestiune în treacăt, spre a arăta că în tr ’un v iito r ,,pe care co p iiii noştri îl vor apuca poate, puterile vor a- junge în m âinile unor oam eni cu totul d iferiţi de cei cari au plăm ădit natura um ană. Forţele explozive, energia, m ateria şi m aşinişm ul, vor pune la înde­mâna lor vaste posibilităţi de an ih ilare a voinţei om enirii. Cu m ijloace neim aginate încă, despoţii şi tiran ii vor putea

dispune de vieţile şi ch iar de dorinţele supuşilor lor. Iar da­că aceste forţe vor in tra pe mâ­na unor guvernanţi, cari uneori incarnează cruzim ea şi jo sn icia , rezultatele vor fi mai mult de cât dezastruoase.

Toate acestea sunt coşm aruri ale unui v iitor, de care ne va salva poate fe ric ita c io cn ire cu vre-o stea călătoare, care va preface păm ântul în gaz in can ­descent.

Ceeace putem afirm a cu cer­titudine e faptul, că virtu ţile şi în ţelepciunea oam enilor nu se ţin în .pas cu realizările apăru­te în domeniul ştiin ţei şi al vi­tezei. Intelectul unui modern nu d iferă în esenţă de oam enii cari au luptat şi au iub it în a- ceste locuri, cu m ilioane de âni înaintea noastră.

In momentul de faţă colabo­rează civ ilizaţiile mai m ultor epoci. Englezi, fran cezi sau a- m erican i, form aţi la şcoala ce­lui de-al 20-lea secol, tratează cu in d ien ii sau ch inezii, ale căro r civ ilizaţii s’au cristalizat cu câteva m ii de ani înain te. A- vem ciudatul spectacol al forţe­lor şi al m aşin ilor, în trecând cu mult inteligenţa om ului; şi vedem inteligenţa desvoltându- se cu mult mai repede, decât fondul acela de nobleţă ce se numeşte „om enie” . Ne vom găsi poate la un m om ent dat înain ­tea unei c iv ilizaţii puternice şi neîndurătoare.

Se impune deci în prim ul rând, ca filozofia morală şi con­cep ţiile spirituale ale naţiunilor să se m enţină, evoluând odată cu form idabilu l progres al te- ch n icei. Ar fi poate mai bine să impunem o vacanţă realizărilor de natură m aterială, decât să a- jungem a fi dom inaţi de pro­priile noastre m aşini şi de for­ţele pe care le d irijează. Sunt m istere pe care omul în starea actuală nu le poate pătrunde ; secrete care desvăhiite, vor fi poate fatale fe ric ire i sale. Dar e mult decând savanţii au pus stăpânire pe soluţiile secretelor interzise până acum om enirii, Fără o egală desvoltare a sen­tim entului de îndurare, de milă de pace şi iubire, ştiin ţa poate distruge tot ceeace viaţa are mai m ajestuoas, tot ceeace o face tolerabilă.

GR. FOR

O E N T R U ÎN FR U M U S E ŢA R E A FEŢEI, J M ÂIN ILO R SI D E C O L T E U L U i

R IM A SI SĂPUNULF L O R AR A M A N N E Î N T R E C U T E

»»V W W W W W W V W V W W W V W V W W W W W W W M W W W im W » |

ii S E R B A T I ! îli Revelionul la RAMRBIW1IS iii » Unde veţi avea cea mai distinsă societate ' j ]! M enu a la carte — O rchestră Ja zz |ij î S U R P R I Z E --------- R E Ţ I N E Ţ I M E S E j !

22 R EA LITA TEA I LU ST K AT À 31 D ecem brie 1931

Concursul de perspicacitate No. 2

începând din numărul trecut, „¡lea lita tea Ilus­trată” a lansat o nouă serie de 10 concursuri de p ersp icacitate, în genul celor publicate până acum. C ititorii vor strânge cupoanele pe care le vor trim ite îm preună cu soluţiile, toate odată, până la 15 M artie 1932, pe adresa revistei „REA LITA TEA ILU STRA TĂ ” , Bucureşti I, str. C. Miile 7— 9- 11, in plic în ch is . P licurile vor purta m enţiunea:„PEN TRU CONCURSUL DK PER SPIC A C ITA TE”

Pentru această ser ie de concu rsu ri d e p ersp i­cacitate, o fer im o nouă ser ie de p rem ii, în va­loare de

L E I 10.000 (Z ece m ii) re' "ă crini urm ează:

Prem iul I: L e i 5.000. t-.e i.u a i i l : L e i 2.000.Prem iul I II : L e i 1.000. r>-»ntiul IV V: Câte un a b o ­

nam ent p e tim p de un an la „i,-euitiatea Ilustrată”.

Prem iul VI VII: Câte un a- hon t" ie” ! pe tim p de şase luni la ,,llea lita tea Ilustrată".

i'rem iul VIII IX — X : Câte un abon am en t pe tim p de trei luni la „R ealitatea Ilustrată”.

Vor f i p rem iate c e le m ai bune soluţiuni, in ord in e. In tre so lu ­ţii egal de bune. hotărăsc sorţii.

* * *Pentru concursul No. 2, Che- s t p r M orris, vedeta dela „United A rtists” ne oferă o nouă temă. F iţi deci atenţi: din cele 17 por­trete ale artistului, opt perechi sunt indentice Şi NUMAI UNUL SINGUR SE D E O SIB E ŞT E . P ri­viţi deci cu griie şepcile şi gu­lerele. Studiaţi fiecare detaliu şi cand veţi descoperi portretul stingher, ni-1 veţi indica.

Cuponul se găseşte în pag. 24.

K U R L A S H R ochester U . S . A.Cela 6 produse ştinţtiae ame cane pentru înfrumuseţarea oriilor

Ce poate fi mai frum os şi atrăgător la o femeie, ca doui ochi mari şi strălucitori, încadraţi de gene şi sprincene lungi, negre

şi Stufoşi, ?

KURLASH , aparat pentru arcui­tul genelor dă expresiei ochilor un farm ec deosebit 200 Lei

K U R LEN E, pomadă pentru cre­şterea genelor In borcan 200.Lei

„ tub 100 Lei

T W E E Z E T T E pensetă automată ce înlătură nedureros sprince- nele stufoase 200 Lei

LASH PAC, compactă, elegantă eu periuţă specială, pentru înegritul genelor şi spincenelor 200 Lei

L A SH T IN T , tuş lichid pentru gene 200 Lei

S H A D E T T E , fard în cremă pen­tru pleoape 200 Lei(Cere(i gratuit catalogul ,,*■ U^L 'S i l "

î i engleză şi franceză)

Aplicarea genelor falşe

ANIT \ PAGE, dr.'gălaşa a riistl arcuindu-şi genele cu „Kuil 'sh ' f iu

G E N E F A L Ş E ,C I L S R O Y A L E

se a d a p te a z a pe p lo a p ş la c e le p ro p rii în t r ’uu m od p e r ­fe c t şi de n e o b se rv a t, d ând g e n e lu n gi ş i jn ă t s o a se .(Ţ in e

ş i la sp fila t).In n e g ru , eh a ta in , b ru n

P e r c c h e a 150 L ei

M Ă Ş T I D E ÎN T IN E R IR E

Crème M assages (se aplică sub mască 75. şi 100. lei.

Depozitul General (eu gros şi en detail)

g u s a c u gatMentonieră 150 lei Mentonieră cu

Frunte 150 lei guşe 200 lei

K - ' S S INSTITUTUL DE ÎNFRUMUSEŢARE

D O R T H E I M E RBU CU REŞTI I, Calea V ictoriei 50

Se fac expediţiuni în toată ţara. Catalogul General se tri- jn :tft gratu it la cerer>.

P r o f e s i u n iAZBOIUL mondial cu cor­

ii tegiul său de fluctuaţiivalutare, de crize în ghiarele că­rora ne sbatem acum mai greu decât oricând , a rid icat impe­rioasă problem a existenţei pen­tru nenum ărate fem ei.

Fata care până mai ier trăia în sânul unei fam ilii bo­gate, fără grija zilei de mâine, putându-se consacra în voie studiilor, perm iţându-şi călăto rii de agrement şi toate bucu­riile sănătoase ale tin ereţii, e nevoită astăzi să-şi caute o ocu­paţie. Trebue să trăiască şi să-şi ajute fam ilia ; să înceapă greaua u cen icie unde numai cei pu tern ici rezistă desiluziei, des- gustului şi oboselei m orale şi fizice.

In Europa nevoia aceasta a determ inat o sum edenie de noui „profesiu ni” fem inine, da­că putem desem na aceste ocu- paţiuni cu numele de profe­siuni.

Suntem inform aţi că la L on­dra o tânără dom nişoară a reu­şit să-şi asigure o existenţă largă ca „degustător profesio­nal” la diner-uri şi banchete unde gustă m âncărurile, îşi dă părerea asupra asortărilor, pro­pune o îm bunătăţire şi oferă excelente sfaturi bucătarului sau bucătăresei.

Unele fem ei sunt „em balleu­se” p rofesionale; au mai multe ajutoare şi prezidează m inuţi­oasa am balare a celor mai fra­gile şi mai preţioase articole. M ajoritatea m arilor vedete nu pleacă în călătorie , fără să-şi fi chem at „em balleusa” care-i fa­ce bagajele îngrăm ădnd cu o im pecabilă sim etrie , cele mai delicate articole de îm b răcă­m inte şi lingerie.

Mai departe, fem eile au dove­dit că ştiu să exceleze în „băr­b ieri de câ in i”. Stăpânele unor „Toutou d’am our”, ori „T rcsor ch é ri” etc. le încredinţează că-

ţeluşii, căro ra le aranjează o eoaiurâ m odernă sau îi îm po­dobesc cu panglici. Aceste coa- feuse realizează câştiguri foarte frumoase.

Dela New-York ne vine ecou! unei noui profesiuni fem inine a „înveselitoarei” . O cupaţia sa constă în a vizita căm inurile solitare, jucând cărţi cu vădu­vele sau cu bătrânii ce libatari, citind, scriind, vorbind şi zâm­bind ch iar, atunci când nu e câtuş de puţin dispusă de aşa ceva. Se pare că această „înve­selitoare” e foarte căutată, iar veselia ei e plătită bine.

O profesiune foarte bine plă­tită este aceea a „renifleusei” de parfumuri. Unele femei sunt dotate cu un simţ olfactiv ex­trem de fin şi fabricanţii de parfum uri le plătesc foarte b i­ne, pentru subtilitatea cu care supraveghează m anipularea ce­lor mai rare parfumuri.

Mai sunt încă.... dar ar în ­semna să nu mai isprăvim , da­că am voi să dăm aci întreaga listă a ciudatelor profesiuni fe- m enine, germ inate de inexora­bilele exigenţe ale vieţii.

ONDULAŢIUNI P E R M A N E N T E în cele mai bune

condiţiuni; vopsit părul în orice nuanţă, execută ireproşabil

coaforul de dame M A T E I , Strad a Mihai-Vodă No. 14

Şi ducând la gură un m ic receptor de telefon fără fir, in tră 111 legătură cu ne­potul său şi fratele d elicioasei făpturi care ne întrerupsese. D. lancovescu po­runci sburătorului să se în toarcă îndată, căc i altfel ia un avion şi se duce să-i ru p ă. urechile?

S Pi V' ' }

i l S â

ev vm c o r » « !«

« 1 attul io «(„R ealitatea Ilu strată” pu blică in câ te­

va pag in i a r tico le pe care am putea să le numim an tic ipa te . E vorba de p ro fe ţ ii asu­pra stărilor v iitoare. Printre aceste ar tico le recom andăm savurosul p seu do-in terv iew care u rm ea ză ) :

N Broadw ay-ul bucureştean, acolo unde | acum o jum ătate de secol se întindea

băltoaca H erestrău, care a fost secată şi asa­nată în anul 1954, şi unde am ajuns cu me­tropolitanul subteran ce leagă diferitele cartiere ale Capitalei, locueşte, în palatul

sgârie-nori ce-i aparţine, Ion lancovescu. E un om în vârstă de peste 100 de ani, şi ziarele radiofonice, cinem atografice şi de televiziune, au celebrat acum câţiva ani, cu ocazia aniversării centenarului său, vigoarea lui fizică, acuitatea vederii, tinereţea inteligenţii sale, m em oria lui proaspătă şi mai ales buna dispoziţie, ce nu l-a părăsit niciodată. A m intirile lui, sunt clare ca nişte fotografii, pe care timpul nu le-a alterat.

Pe acest tânăr moşneag, l-am rugat să ne povestească câteva din am intirile sale, din preajm a anului 1930; după ce suspină p lictis it, căci z iariştii l-au im- portunat toată viaţa, d. lancovescu ne-a spus:

Veţi avea o dezam ăgire, dacă aţi venit, ca aţâţi alţi colegi ai dv., să-mi puneţi în treb ări indiscrete, asupra se­cretului longevităţii m ele, asupra iu b iri­lor mele din trecut şi din prezent, sau asupra crizei financiare - despre care am am intiri personale, din Europa a- nului 1930...

în acel moment, o fată de-o frumuseţe răp itoare, in tră val-vârtej, spunând:

— Bunicule, Ionel a luat avionul din garaj şi aveam nevoe de el, ca să mă duc la Cluj, la şam pionatul de nataţie, care începe peste un sfert de oră.

In ce d irecţie a pornit şi cu ce viteză? o în trebă venerabilul artist.

- Spre sud, cu 500 km. pe oră.—■ Bine...

— îm i am intesc, mi se /adre­să acest bătrân vecin ic verde, că în 1932, ce i cari posedau în R om ânia un avion personal, se puteau num ăra ,pe degete. In ce priveşte com um caţiunile orale, telefonia fără fir era la începu­tul ei ş i, pentruca să putem vorbi cu cineva dela distanţă, ne serviam de un aparat legat prin sârme cu o centrală, de­servită de dom nişoare care ne înfuriau la culm e, până_ ee bi- nevoiau să ne dea num ărul pe care-1 ceream . Telefonului cu fir şi acestor dom nişoare, li s’au datorit num eroasele boale nervoase şi m intale, care au bântuit om enirea pela 1932. D in­tre toate, numai azilele de n e­buni au făcut avere, celelalte în trep rind eri com erciale dând falim ent, din cauza crizei.

— Care criză?O criză econom ică, provo­

cată de scăderea preţului la c e ­reale.

— „Cereale” ? ce sunt alea ? am întrebat uim it.

— Cerealele erau nişte plante com estibile, ce se cultivau în ţă­rile aşa zise agricole, cum era şi Rom ânia. La m"*ei>>nal, puteţi găsi m ostre de grâu, porumb, orz... Scăderea P» ţ iu ­lui lor, a dus la în locuirea ace­stei producţiuni naţionale cu alte fab rica te ; de altfel, acum, când alim entaţia se serveşte în buline, ele nu şi-ar mai avea ro­stul... Nu vrei să iei un bulin de frip tu ră de curcan şi un bulin de vin ? mă în trebă sim paticul centenar, întinzându-m i o cu­tiuţă.

— Şi ce m ijloace de trans­port aveaţi?

— Foarte com ice : în in terio­rul m arilor oraşe, circulau un fel de lăzi enorm e, e lectrice, pe şine, lăzi numite tram vae, în care se înghesuiau clae peste grămadă, oam eni de două ori mai mulţi, decât încăpeau!...

— - Ce b arbarie !...___ A ccidentele de tram vai şi

automobil se ţineau lanţ. Mai erau deasemeni autobuze..

— Autobuze?... Mi se pare că autobuzele erau nişte anim alesfrijite? ..

— Nu... Confunzi cu ca ii de b ir je , ca ri au dispărut de mult, mă lăm uri venerabilul Ianco-vescu. . . .

__Dar instrucţiunea publi­că?... , _,, ..

__A fost o halim a!... h levnînvăţau în saboţi.

In saboţi? D ece? Se asi­milează mai uşor lecţiile în sa­boţi?

— Nu, c i fiin d că erau pe a- tunci şi cop ii, cari n’aveau ghete!... In fine în 1965, a fost înm orm ântat ultimul român a- nalfabet. , .

— A răm as încă în am intirea om enirei, am spus acestui bă­trân atât de savant, c ă aţi avut o strălucită carieră teatrală...

___ Da, atunci când existauteatre cu scenă, cu ram pă... Când însă spectacolul prin tele-

24 REALITATEA ILUSTRATĂ 31 D ecem brie 1931

viziune, la dom iciliu, a înlocuit teatrele, am fost nevoit să-mi schim b profesiunea, devenind d irectorul Casei de econom ie şi consem naţiuni...

* * *V enerabilul centenar, căruia

îi urăm o viaţă şi mai lungă, fu nevoit să întrerupă aci intervie- wul, deoarece pe ecranul apara­tului de televiziune apăruse sala de consiliu al Casei de e- conom ie, unde d. lancovescu era chem at de urgenţă. E l îşi luă răm as bun dela noi, oftând şi rostind aceste enigm atice cu vin te:

— E i, tinere, d-ta nu şti ce e aia „un pol” ... Acum s’a des­fiin ţat m oneda; dar câte am in­tir i duioase din tinereţe, îmi e- vocă mie acest cuvânt dispă­rut!...

0 . KAY.

C U R I O Z I T Ă Ţ IAtât la palatul regal Cât şi la

villa T orlon ia unde locueşte M ussolini, slujba de bucătar pare să fie d intre cele mai sim ­ple, în tru cât atât suveranii, cât şi dictatorul Ita lie i obişnuiesc să m ănânce extrem de frugal.

M ussolini, —- care suferă de stom ac, — e silit să urmeze un regim cu mult mai sobru decât regele. Hrana sa se com pune mai cu seamă din lapte, legu­me, fructe fierte sau foarte coapte şi din supe falşe

In ce priveşte m acaroanele, m âncarea naţională a Italie i, ducele îşi poate perm ite un consum foarte m ic, însă fără tomate şi carne tocată, cum le obişnuesc ita lien ii, insă la curte aceste bucate n ’au de loc acces,

în tru cât m em brii fam iliei rega­le nu le pot suferi, mai cu sea­mă că nu se pot consum a cu e- leganţă.

* * *Mare senzaţie face în tr ’o lo­

calitate de lângă Sheffield , ex­traord inara vindecare a unui invalid de războiu. Un fost sol­dat englez fusese răn it în 1918 prin explozia unui obuz şi-şi pierduse graiul, văzul şi auzul în acelaş tim p. In tim pul din urm ă, încercând să urce o scară fără ajutor, s’a îm piedicat şi a căzut rupându-şi un braţ.

D ar căile providenţei sunt in ­sondabile. R idicându-se, in fir ­mul a constatat cu bucurie că-şi recăpătase facultăţile pierdute cu 12 ani înainte.

întinerire prin „Perlele-Titus“Noul preparat sexual după prescrip -

ţiunea P rof. Dr. Magnus U irsch feld .Bărbaţi peste 40 ani se plâng foarte des de o slăbire a forţelor (neuras­tenie sexu ală). Diagnosă sună mai întotdeauna: reducerea, resp. în ceta­rea activ ităţii glandelor cu secre ţiunea internă. Daţi trupului dv. hor- monele testei şi a hypofizei, atât de trebuincioase vieţii, cari sunt con­ţinute — pentru prim a oară în tr ’o form ă sigur standardizată — în „Per­lele Titus”,. „P erlele Tilus" sunt un preparat de com poziţiuni, recunos­cut ştiin ţificeşte ca inofensiv, care ţine seamă de toate posibilităţile me­dicam entoase pentru creşterea po- tenţei. E le sunt rezultatul cerce tări­lor de decenii ale cunoscutului sa­vant în chestiuni sexuale, Consilierul Sanitar P rof. Dr. Magnus H irsch feld .„P erlele-T itu s” sunt fabricate sub con­trol c lin ic continuu al institutului pentru ştiinţa sexuală din Berlin .Instruiţi-vă mai întâiu asupra fu ncţiunilor organelor ome­neşti, prin num eroasele fotografii în 5 culori ale tratatului ştiin ţific în lim ba franceză sau ,germ ană, pe care-i prim iţi im ediat în mod gratuit prin Reprez. Gen. al fab ricei „T itus” Cernăuţi. „P erlele-T itu s” se află de vânzare la farm aciile, Deposit pentru B ucu reşti: J . Mundstein str. Sf. I lie 3.

Bon de com andă: Beprez. Gener. pentru Rom ânia al fa­bricei „T itus” Cernăuţi.

Vă rog să-mi trim iteţi :1. broşură franceză, germ ană, gratuit, d iscret.1. carton , Perlele-T itus” a 100 b. lei 460 cu ram burs.

Numele : ................................................... .......... .Localitatea ............................................................................................................

Bebé a fost intoxicat.Şi-acum, cu trupu - aproape gol,Coboară scara ’nviorat..............L’a uşurat un „PURGANOL“

PERSOANELE GRASE (Obeze) POT DE ENI ZVELTEsau slăb'i o r ice parte a corpu lu i; guşe, şolduri, burtă, picioare. îm p ied ică îngrăşatul cu Săpu­nul de slăbit „ZVELTA". în trebu in ţare sim plă şi nevătăm ătoare. Ce scriu c lien ţii:, întrebuinţând timp de 2 săptăm âni regulat di­mineaţa şi seara săpunul „ZVELTA" am slăbit partea de corp dorită in m od foarte mulţu­m itor pielea răm ânând netedă şi catifelată.

R ecom and acest produs ca dând rezultate bune. Stela G., S tr. T rin ităte i, 9, Bucureşti. — 1 FLAC. Lei 160; 2 FLAC. LEI 300. D epozit: „OPAC” Str. B lank No. 7 (G aleriile B landuziei)

Etaj Bucureşti.

Revelionul dela „Pal©«©“Cea m aî grand ioasă petrecere. E legantu l şi vas­tu l local va fi locul de în tâ ln ire al lum ei bune

Orchestră Jazz Reţineţi mese din vreme

„ P U R G A N O L “L A X A T I V , P U R G A T I V

De vânzare la farmacii fi droguerii

l o c * c ° j ¡ É f e k 1

i n t r b M I L H W k a

CREMA SI APAftA U R A

N E I N T R E C UTE PENTRU T E N

Concursul de perspicacitate

B O N N o . 2

31 D ecem brie 1931 R EA LITA TEA ILU STRA TA

HUM va fi moda peste douăzeci de an i''____ Spre a răspunde la această Întrebare enevoie să ştim cine şi ce influenţează m oda?

Totul şi toate; Astfel până şi răsboiul a- duce cu el decolteuri îndrăsneţe, ţinuta de prost gust şi un lim baj cum nu se poate m ai desfrânat.

O expediţie polară, o expoziţie de pictu­ra. o descoperire arheologică, au uneori in-

M .; Mary Glory. sus: S u z y V e r n o n ; jo s : Mar

celle R om ee.

26 REALITATEA ILU STRA TA 31 D ecem brie 1'J31

fluenţe covârşitoare asupra modei, lansând astfel, anumite culori, anumite forme şi anumite motive. Moda e odrasla actualităţii şi a modei precedente, prin necesitatea de tranziţie. Adăugaţi la toate acestea şi Imponderabilul momentului şi veţi vedea că nu-i deloc uşor să răspunzi la o astfel de problemă de anticipaţie...

MARY GLORY-..care — cred c ’aţi remarcat —- acordă o mare importanţă ca­

pitolului toaletelor, mă întâmpină cu o graţie divină, in salonu-i Louis XV, splendid luminat cu lampadare disimulate şi răspunde cu nespusă amabilitate întrebării mele :

— „M oda p es te dou ăzeci de a n i?E greu d e pro fetizat. Un singur lucru e c er t, fem e ile vor răm âne

vecin ic fru m oase, c ă c i fe m e i bătrân e au în cepu t să nu m ai ex iste. D acă Parisul va răm ân ea aceeaş m etrop olă de azi, tot el v a f i dictatoru l m o d ei, c ă c i patrim on iu l se com u n ică d ela o igen eraţie ia alta. F em eea e datoare să-şi sch im b e cât m ai des aspectu l, să d esco p ere în fie c a r e sezon un nou gen d e a-şi acom o d a fru m u se­ţea ; e c e l m ai n im erit m ijloc să f i iubită d e bărbatu l uşuratec.

Cât pentru a p rec iza cum se va prezen ta m od a d e a c i în două d ecen ii, n ’aş pu tea-o fa c e d ecâ t d acă m i-ai spune cum va 'fi f e ­m eea tip, d in a c ea ep o că . N um ai astfe l ţi-aş putea spune fă r ă să tiresesc"...

SUZY VERNONVedeta îndeajuns de cunoscută publicului românesc, din nenu­

măratele ei creaţii, e poate personalitatea cea mai indicată să ăspundă anchetei de faţă. Asta pe drept cuvânt, căci n’au trecut

decât vreo trei luni şi ceva decând Suzy Vernon obţinu, cu un succes monstru, atât de invidiatul „Grand prix d’élégance de la Deauville”, competiţie căreia Franţa acordă un interes deosebit. Iată opinia delicioasei stele :

— „Putem fa c e p revestir i, în m aterie de m ecan ică , n ic i decum in poez ie. Ş i m oda fem en in ă nu-i d ecâ t p oez ie . C hiar d a c ’aş cu­noaşte b in e actu alită[ile anului 1951, tot m i-ar f i im p osib il să d e­duc m oda . Pentru cro ito r ii d e d am ă ex istă lu cru ri as im ilab ile în o r ic e even im en t. Dar p ro b lem a nu ia sfârşit cu aceasta . C eeace dă strălu cire m o d e i este sim ţul cr itic al fem e ilo r ş i b ărb a ţilo r din Paris, iar arta toa lete lor nu ia n aştere d ecâ t din in to lerab ila ş i m i­nunata ex igenţă u c lien te lo r p ar iz ien e. Moda nu su com bă, decât din p r ic in a excesu lu i. C ând o m odă s e în vecheşte, s e p e trece cu ea c e ea c e se p e trece cu ce le la lte a r te : îş i accen tu iază ca rac ter is ­tic ile şi-şi p ierd e ech ilib ru l. E cazul cu ro ch ia de d u p ă răsbo i, c e se scurtase pân ă la in d ecen ţă !”....

SIMONE HELIARD..... e o nouă descoperire a studiourilor „Paramount” din Fran­

ţa. pentru care a interpretat cu un succes demn de toată lauda, unul din principalele roluri ale filmului „Mistigri”, realizat de Harry Iachm arr, după opera cunoscutului scenarist Marcel Ach- ard. De o gentileţe remarcabilă, arista, care cunoaşte bine Ro­mânia şi de care o leagă am intiri din cele mai duioase, s’a sim­ţit cum nu se poate mai măgulită de-a fi interviewată de un zia­rist român.

__ „M oda anului 1951? Mi-e im p osib il s ’o d e fin esc acum . Dard acă p o ţ i să ¡aştepţi 19 an i. 11luni\$i 29 zile, te pot sa tis face... îmi spuse zâm bin d şiret. „Am văzut n um eroase film e de an ticipaţie... Sunt‘să răcăc ioase , fă r ă unitate f i lip s ite d e o r ic e urm ă d e m ister .

MOUSSIATânăra artistă care, într’un interval relativ scurt, a izbutit să

cucerească cu prisosinţă sufragiile spectatorilor parizieni, e ve­cin ic in bune dispoziţii. Auzind scopul vizitei mele. Moussia ex­clamă cu desinvoltură:

— „Ce su biect ter ib il a ia c i şt d-ta! M oda p este dou ă d ec en ii! D ece nu p este dou ă seco le? ! Mă con fu n zi — ;p are m i-se (-— cu p re ­z icătoarea Fraya. Dar n ic i p e ea n ’o c r e d in stare să-ţi sa tis facă curiozitatea... M oda! Dar uiţi p e sem ne că arta asta, atât d e c a ­p ric ioasă , e legată de atâtea ş i atâtea su b iec te : coa fu ră , farduri, parfu m erie, încălţăm inte, flo r i, an sam blu ri d ecorativ e , teatre, ca ­zinouri, palace-u ri. c luburi, puUmann-uri, transatlantice, avioane, etc. şi că tran sform ările e i d ep in d de c e le m ai nebănttite in ­fluente? . . .”.

MARCELLE ROMEE.„care dedicându-se cinematografului, unde a fost întâmpinată

cu succes, a părăsit scena tradiţionalei Comedii Franceze, mi-a acordat o scurtă întrevedere, între două „prises de vue” ale fil­mului, „Une nuit â l ’hotel" realizat de Leo Mittler, pentru casa Raramount; intrând în subiectul ce mă interesa, am prim it răs­punsul de mai jos:

— „Ca în m ulte a lte ram uri, gen iul fra jic ez ocu p ă fin lo c de fru nte în arta m odei, un rang p e ca re ş i l-a oţelit cu în ţe lepciu n e, p rin lr ’un ad m ira b il sim ţ al rea lită ţilor con crete . Mulţumită a c es ­tor ca lităţi Parisul s’a tran sform at într'o ventuză en orm ă care a- trage o m are parte din om en ire, graţie m odei. Unii spun că edu caţia fem e ii, în m aterie de toalete e în d ec lin . N im ic ¡nu-i m ai cats c a această a firm a ţie . F em eile d e astăzi îşi dau m a i toate s e a ­m a d acă o ro ch ie le stă b in e sau nu fii-dacă acest sp ir it d e pătrun­d ere a frum osului se va desvolta , nu-i d e lo c n ecesar s ă f i i c r o i­toreasă sau p ro fe t ca să susţii că de a c i în d ou ăz ec i de Uni, sexul slab va f i d e-o ş i m ai ex traord in ară eleganţă.

p. con f. GEORGES TEDDY

R O T A MCAL.VKTOMEI 86( P IAŢA P A L A T U L U I B E G A L )

COMENZI IN CULOAREA TOALETELOR SE EXE­CUTĂ IN DOUĂ ZILE

PRETURI REDUSE

ROYAL* *üoe

^ a n k í f t ia G fG ik ie d iln o5 . 1

cubri, specia lita te n e co n te s ia iă a

MAGAZINULUI

FURNIZORUL CURŢILOR REGALE \\ PRINCIARE iUCUHESTI 'LIPSCANI 3 3 ( COLI SEL A Ml

I d fo a r te in teresan t de studiat şi L S I reţinut fe lu l cum p riv esc ş i se

îm p acă d ife r iţ i oam en i cu actu alele greutăţi a le cr izei. Am cules ş i n oi o co lec ţ ie de p sih o log ii, adevărate co lin i cu st ic le ţi d e d ife r ite cu lori, cu care ne în făţişăm a c i:

Un funcţionar de 53 de ani. Aud p e u n ii că se plâng d e criză, de lip să d e ban i... Mă su rprin de. N ici­odată n’a fo s t belşug d e ban i. De cân d m ă ştiu, tot criză a fost. De ce să ne tânguim azi, m ai mult ca altă­

dată?... Pe la 1S99 se cuntn pe toate u liţele un cân tec cu r e fr e ­nul: „Nu-s parate, nu-s parale...” E re fren u l de-acum ... _

Un student în sociologie. — E o criză d e d isp ro p o r ţie : C erem ş i nu ni se dă, vrem să dăm ş i n’avem d e unde. Când vom e c h i­lib ra term en ii a c es te i con trad icţii, criza va d isp ă rea d e la sine.

Un proprietar de imobile ( la u rech e) Dragă, ce să-ţi spun ' Sunt fe r ic it!... De cân d am scăzut c h ir iile şi nu m ai am parai,' decât pentru p lata g lobalu lu i m i-am băgat au tom obilu l in m agazie şi m erg pe jos, num ai p e jos. Ş tii ce p lăcut e să m erg i p e jos?... Un d elic iu ! O voluptate!... Nu mă m ai d o r n ic i r in ich ii. La anul viitor nu m ai am n evoe să m ă duc la V ichy. R ăm ân in Bucureşti. Ai băgat de seam ă ce fru m oşi sunt Bucureştii?... E c e l mai fru ­m os ş i m ai ex traord in ar oraş din E u ropa!!

O domnişoară (cu c ea rcă n e v io le te ) . E greu uzi să ’n jghebezi o g osp od ă rie . Nu m ai sunt vrem urile d e altă dală, cân d cu o m ie de le i tata ş i m am a şi-au cu m părat loc d e casă ş i au în tem eiat o căsn ic ie . G eorg ică m ’ar lua ş i m â in e in că să tor ie d ar cu ce?... ,1 şa că, deocam dată , luăm m asa e l la m am a lui, eu la m am a m ea şi ne ’ntâlnim seara, la un cabaret...

Un ţăran. B ine de b o e r i! L or ce le pasă?!... Stau la oraş şi cu cât e grâul m ai ieftin , m ăn ân că şi e i p â in ea m ai ie ftin ă .

Un om de Stat. B in e de ţăran!... L u i ce-i pasă?... Stă la ţa fii. Iu a e r curat şi m unceşte ş i el din vrem e in vrem e, la săm ănat şi la secerat. Pe cân d eu trebu e s ă .asud toi anul, a lergân d pe la toate co n fe r in ţe le in tern aţion ale c a să -i vând grâul!...

W ,

U se poate să nu pomenim aci ____ şi de purceluşii, porcii şi sim­paticele scroafe, care au fost je rt­fite pe herminele moi ale zăpezilor de Crăciun...

— Este ° barbarie!... răcneşte u- nul din sufletele mele.

* — Dar ce bună piftie, ce delicios-■?> - j. . f şoric, ce şuncă afumată pe varză!...

şopteşte postalgic alt suflcţel din mine.

Trebue să recunoaştem că aceste asasinate zilnice, depe urma cărora

ne u^paiam inconştienţi ca mâncătorii de cam e omenească din Africs, sunt cu putinţă numai mulţumită faptului că bucatele din farfurie sunt informe şi nu amintesc deloc nici viţelul de lapte, cu picioarele zvelte, botişorul şi ochii umezi, nici raţa scandala- Kioaică şi familiară.

Îmi amtintesc de un purceluş, un Ghiţă, pe care l-a crescut toată familia, până s’a făcut porc, porc adevărat, impunător şi «ras, ca un bancher înainte de concordat. Dar Ghiţă se umani­zase. Cucoana-Mare vorbia cu el câte-o jumătate de ceas şi porcul asculta cu respect şi interes. Câţi din casă erau în stare să as- culte ca Ghiţă, câte ştie să spue toată ziua Coana-Mare? Coana- Mică, odată cu oala plină dela bucătărie, întârzia lângă Ghiţă. pe care-1 dezmierda pe pântece. Şi Ghiţă, când auzia paşii mici şi repezi se ’nvăţase: se ’ntindea să-l mângâe.

De Crăciun, cu toată împotrivirea scandaloasă a noastră a co­piilor, cu toată melancolia tăcută şi sfioasă a Coanei-Mici şi cu toată părerea chibzuită a Coanii-Mari, că Ghiţă e „m ic” (avea 160 kg.!) şi că n’ar fi rău să-l ţinem pânăla Crăciunul anului ur­mător Domnul, stăpânul, care n’avusese vreme să cunoască mai de-aproape pe Ghiţă, a adus doi ucigaşi cu plată şi l-au tăiat...

Nimeni n’a fost în stare să guste din cârnaţii şi caltaboşii celui care fusese Ghiţă, prietenul intim, ruda, favoritul şi desmlerda- lul familiei. In faţa farfuriei lungi, Ia masă, am plâns ca la în­mormântare....

Morala: Nu vă îm prieteniţi cu porcii !!... Şi la mulţi ani ! . .

gupul pernedia contra qpifffsi f i opí-cápaí fe] d 0

răceli / ¡ I rqA z

Citiţi „M agazinul“ No. 1 3

Această broderie este impecabilă! Căci a fost lucrată cu aîa de bro-*

dat în alb şi culori „Cameza“ C. M. S. care are un luciu in­comparabil şi asigură o reuşită garantată.

M E ZSO CIETA TE ANO NIM A ROM ANA

BUCUREŞTI, STR. DOAMNEI No. 14

IIKALIT.VITLA ILU STR A T A 31 D ecem b rU 1931

JA C K L O N D O N

Henry tnoepu să rădâ.— N’am mai fost urmărit de lupi, e-adevărat. Dar am trecut si axr

scăpat din alte pericole mult mai mari. Nu te teme! De noi nu se vor apropia!...

— Asta nu se ştie, murmură Bill Întunecat.— Bill, n 'ar fi rău să iei un praf de chinină. Ascultă ce-ţi spun eu

Dar lasă. Iţi dau eu diseară un praf de chinină...Ziua trecu asemenea celorlalte. înainte de apusul soarelui, Bill luă

puşca din sanie şi zise:— Henry, mă duc să ’ncerc..— Bagă de seamă! F ii prevăzător!.Bill se depărtă In singurătate. Se’ntoarse după un ceas la tovarăşul

care-1 aştepta nerăbdător.— S ’au risipit, zise Bill. Dar tot ne dau ocol, de departe. îşi dau

seama că ne vor mânca si că nu trebue decăt să aştepte. Până atunci mănâncă şl ei ce pot.

— Şi crezi că vor pune laba şi dinţii pe noi-'Bill se prefăcu a nu auzi. Apoi urmă:— Am văzut câţiva. Sunt slabi, numai oasele. Sunt hămesiţi de săp­

tămâni de zile. Sunt turbaţi de foame şi adastă.Abea trecură câteva minute şi Henry care împingea sania din urmă,

să a ju te câinilor, chemă pe Bill cu’n fluerat uşor. Pe urma lor, în lu­mină înainta cu botul In jos un dobitoc îmblănit. Părea nu că aleargă ci pluteşte. Cel doi oameni oprindu.se. fiara se opri şi ea şi ridicând ca­pul II privi fix. cu nările desfăcute adulmecând duhoarea oamenilor, ca spre a-şi face o ideie despre ei.

— Lupoaica! zise Bill.Câinii se culcaseră’n In zăpadă. Bill se apropiă şi el de sanie. Cei doi

tovarăşi cercetară cu luare-aminte ciudata sălbăticiune care-i urmfi rea de câteva zile şl care le furasf jum ătate din câini. F ia ra privea oamenii ca un câine, dar fără bunătate. E ra In ochii ei ascuţimea foamei, tot atât de cumplită ca zăpada şi frigul. Avea o înfăţişare mult mai mare ca a lupului obicinuit şi cu toată fâptura-i descărnată se cu­noştea că era un exemplar de lux ai speciei.

— Bătrânul Villan, începu Bill să vorbească singur, avea un câine care fugea şi se înhăita cu lupii. E u l-am omorît, la o vânătoare. Plân­gea moşul ca o babă. Nu-şi mai văzuse câinele de trei ani. Câinele trăise cu lupii.

— Sălbătăciunea aia tot câine trebue să fia şi cine ştie de câtă vreme mănâncă din mâna omului.

— Pui eu mâna pe pielea căţelei ăJeia de lup! Să mai poftească să nca câinii.

— Nu uita că n'avem decât trei gloanţe— Unul mi-ajunge!Henry, dimineaţa, aţâţând iar foc mare, făcu de mâncare In vre

me ce tovarăşul sforăia puternic 11 deşteptă Bil! mancă mai mult adormit. Apoi ceru cafeaua.

— Nu, cafea n ’ai— S a isprăvit?— A fu g - t ş i Spanker...— Cum a fugit/ întrebă Bill uluit.— Nu ştiu. One E a r n'a putut să roadă singur legătura. Nici Span

ker L.ui Spanker trebue să-i fi a ju tat One Ear,— A furistc’ !.. D acă n ’a putut fugi el, să fugă m ăcar cellalt.

Oricum ar fi fost, s 'a dus şi Spanker. Douăzeci de lupi şi l-au îm­părţit. şi-l poartă acum în pântecele lor...

— Bei o cafea?...— Nu. zise Biil încruntat. Am zis că nu voi bea, dacă mai fuee un

•-âine şi mă ţin de vorbă. L a noapte leg câinii altfelŞi porniră ia drum. Dar nu făcură o sută de metri şi Henry care

mergea înainte iovi pe'ntuneric cu piciorul ceva tare; luă de jos şi in- torcându-se, aruncă lui Bill.

— Prinde, Biil, ţl-ar putea fi de folosBill drte ar. răcnet uşor: era lemnul de care fusese legat Spanker

Atât mai rămăsese din Spanker.— Ce foame! Nimic n'a mai răma« dir. Spanker, nici pielea, nici bla­

na. nici o-s i» zist: Bill. Numai de n am avea şi noi, în curând, o «oartă ia fel!...

Arâtăndu şi frumoşii dinii stelele de cinematograf sunt fericite ca au putut obţine al beata lor întrebuinţând pasta sau săpunul pentru dinţiG E L L f c F R E R E S

G ăs iţi ad evăra ta a lb ea ţă a d in ţilo r Dvs.Sub p iatra ce acoperă dinţii ca o p o jgh iţă gălbue posomorâtă d inţii fem eilor câ t şi ai bărbaţilor sunt cu raţi —Şi D -voastră puteţi să le redaţi în cursul unei săptăm âni această albeaţă.Procu raţi-vâ pasta de dinţi GELLÉ FR È R E S astăzi, D inţii Dvs. /or f: fildeşul şlefu it, ca ai unui copil, întocm ai cum erau in copilărie. P ia tra şi culoarea galbenă sunt înd ep ărtate cu încetul şi sigur, dinţii vor fi splendizi.Pasta sau Săpunul pentru d inţi GELLÉ FR ÈR ES, fiind rigu­ros antisep tice şi germicide, vă vor p ro te ja de asem enea, de orice pericol posibil de pyorheea.

B R I L L E M A I L ( G é l l e F r è r e s )Este azi pasta roşie pentru dinţi p referată de lumea elegantă care apreciază hygiena şi are gust în a rtă toaletei. Această p astă dă d inţilor o strălu cire deosebită. P rin în trebu inţarea sa zilnică ea lasă pe gingii şi pe buze acel roş viu, natu ral, necesar pentru a pune în valoare o frum oasă dantură ca o b iju terie în tr ’un etui plăcut.C ereţi furnizorului Dvs. un eşantion g ratu it de pastă p entra dinţi BRILLEM A IL, în cercaţi-o şi veţi răm âne fidelii săi.

La farm acii , drosuerii şi parfumerii.

P O U R

P U R I F I E R L A I RDES

HABITATIONS

■OHrGital

ME DAI L L E S P ' OR iJA PONSOT

S N liPMARQUE OEPOSEE

A T E N TIU N E•pentru prevenirea boli­lor în timp de epidemii,

este foarte necesar

higienei locuinţelorde a se afuma în ca­mere cu veritabilul

,PAPIER-D’ARMENIE‘PONSOT

produs fracez cu renume mondial, care purifică şi parfumează atm osfera.

Parfumul său exotic este foarte agreabil şi-l face să fie preferat altor produse similare.

Feriţi-vă de contrafa­ceri

De vânzare la toate Drogueriile şi Farm aciile

A ap ărutCea mai in teresantă şi nrai documentată lucrare cuprin­zând cele mai senzaţionale revalaţiu n i:

„Negustori de Femei“de Dinu Dumbravă

.Legea, poliţia, serviciul sa- iiita r şi reg lem entarism ul; Fem eia care nu mai e om. Numeroase clişee cu foto­grafii din cartierele râu fa­mate, facsimile, etc.De vânzare la toate libră­riile şi chioşcurile din ţară.

Preţul Lei 2 0 .

Institut Cosmetic Medical

(in stitu t de in fiu m u seţare)Str. Ştirbey-Vodă 34. Tel. 359-18

Dr. F. K O V A C SB O L I D E P I E L E Ş I C O S M E T I C A

Consult. 11—12 a. m. 2—3 p. m. Tratam ent cu ore fixe

Citiţi MAGAZINUL No. 13

C oafor Z E N O V IC Iexecută ondulaţiuni per­manente 6 luni garantat

B u l e v a r d u l C a r o l No. 7Palatul Z iariştilor

31 D ecem brie 1931 REALITATEA ILUSTRATA 29

_ Mare e! bagă. de seamă Henry._ Si ce culoare de blană! Parcă n a r fi lupească. Bate ma, mult

lflFiara era totuş cenuşie, ca lupii, dar in blana ei scăpărau uneoriluciri care înşelau vederea.

_ Parc’a r fi un. câine mare, bun de înhăm at la sanie, zise » .Vino! Vino’ncoaî Vino la ta ica!... zise lupoaicei.

— Nu se sperie de loc de tine, râse Henry.Bill ridică braţul, ameninţând şi ocărând în gura mare. F iara , făr

a se teme, se feri o jum ătate de pas înapoi ca pentru atac. Nu-şi lua ochii de la oameni, cu o fixitate hămesită. Se vedea că voia să se a- propie, dacă a r fi putut, de această carne pe care s’o Snhalce.

— Ascultă Henry, şopti B ill ,ne-am putea folosi de gloanţe. Trebue nimerit însă şi nimerit mortal. Ce zici?

Henry fu de aceiaşi părere şi Bill, cu multă prevedere, puse m in a pe puşcă. Dar abea o duse la umăr că lupoaica făcând o săritură înlături, se pierdu printre brazi.

Cei doi tovarăşi se priviră. Henry începu să fluere a pagubă iar Bill, încruntat şi mormălnd, puse puşca la loc.

_ E ra de aşteptat, zise. Un lup care ştie când dăm de mancarecâinilor trebue să fi auzit şi bubuitura puştei. Toată, nenorocirea noa­stră se trage de la priceperea acestei iupoaice. D ar îi vin eu de hac! Bill mă cheamă! O scot eu din ascunzişul e i!... Mă duc eu după ea!_ Nu! îi povăţui Henry, las-o mai bine să vie ea. Cu trei cartuşe nu

faci nimic în mijlocul haitei.Se opriră de vreme. Cel trei câini osteniră de mult. Cei doi oameni

au dormit mai mult pe apucate. Cercul ochilor se făcuse şi mai strâm t si focul trebuia a ţâţat mereu, cu flacără mare.

__Am auzit câţiva marinari, zise Bill, vorbind de obiceiul unor re­chini de a se ţine după vapoare. Lupii sunt rechinii de uscat. Ştiu mal bine decât noi că ai lor suntem.

— Pe jum ătate şi eşti, rsâpunse furios Henry. Omul care se crede pierdut, nici nu mai are mult. Te-au şi m âncat lupii, Bill! râse am ar Henry.

—Ajunge! Isprăveşte!Henry se’ntoarse cu spatele, adăstând furia lui Bil.. Dar Bill nu răs­

punse.— Semn rău, gândi Hem i. Bill nu mai are nuci o tărie sufletească...

Trebui să-l zgudui niţel mâine dim ineaţă!...

I I IRĂ CN ETUL FOAMEI

Ziua următoare începu mai bine. Nu mal pierdură nici in câine in timpul nopţii. Porniră la drum aproape voioşi, în tăcerea întunere- cul şi frigul wildului. Bill şi-a uitat parcă presimţirile rele şi când la amiaz câinii, la o cotitură, răsturnară sania, cei uo* oameni au glumit şi râs de întâmplare.

Sania se agăţase şi atârna de o stâncă " un t.runchi uriaş. Lucru­rile se am estecaseră, încurcate. Numai r* jsfăcând câinii din ham, s ’a mai putut face puţină rânduialâ. In vr .n ce tovarăşii se osteneau să

inarepte sania. Henry zări cum câinele One Ear. se depărta rt- «eilalţ.câini târâş...

— Aici, One E a r :... strigă Henry spre câine.Dar One E ar nu se supuse, ci făcând o săritură înainte o rupse de

fugă cu hamurile după el. ..In marginea pădurii îl aştepta lupoaica. Apropnndu-se de ea, părea

că sovâe o clipă şi încetini mersul. O privea ţinta cu teama şi dor în acelas timp. ¿ a părea că-1 aţâţă zâmbindu-i cu toţi dinţa» apoi tăcu un pas către el, ca o încurajare. One E ar se apropiă şi el, dar cu u,n aminte, cu urechile şi coada ciulite.

Lângă ea, încercă să-şi frece botul de al lupoaicii; dar ea se ntoarse nepăsâtoare. Câinele mai făcu de câteva ori aceiaşi încercare dar u- poaica se retrăgea pas cu pas, ca spre a-1 înstrăina ţi depărta de ce doi oameni. Odată (s 'ar fi zis că m ijise în creerul câinesc o nedeslu­şită presimţire a soartei care-1 aştepta) One E a r mai privi înapoi, la ceilalţi doi câini, la sania răsturnată, la oamenii care-I strigau. D ar lu­poaica Intinzându-i botul să i-1 frece, câinele nu mai ţinu seama de ni­mic. şi se luă după ea, cu fiecare pas, tot mai înapoi.

B ill îşi aduse aminte de puşcă. Dar puşca era sub sanie şi cand cu ajutorul lui Henry, puse mâna pe ea, câinele şi lupoaica prea se dpnărtase si prea alipiţi ca să poată, trage.

One E a r îşi dete seama de greoaia, prea târziu. Cei doi oamen îl văzură venind în goana mare spre ei. D ar vre-o doisprezece lupi slab sărind peste zăpezi, îl încolţiră tălndu-i retragerea. Lupoaica şi ea, lă­sând de.opa.-te graţiile şi sfiiciunile se aruncase asupra iubitului ei. cu un răcnet răguşit. Dar câinele o înlăturase c o lovitură de umăr şi lupoaica îl urmărea acum cu haita toată, de-aproape

— Unde pleci? strigă Henry, punând mâna pe braţul Iul Bill.Bill se liberă cu o mişcare bruscă.

Nu pot suferi să văd asta, zise el. Trebue sâ-i împiedic să nu maimănânce vre-un câine.

Cu puşca’n mână se înfundă între copacii de la marginea drumului— Bagă de seamă, Bill! îi strigă Henry încă odată. Fn prevăzător.Henry, şezând pe sanie se uită după Bill, care dispărea. One E ar,

gonea, cercând să a ju ngă la sanie prin mare ocol. Henry îl vedea când si când printre trunchiurile brazilor, căutând să întreacă lupii în iu­ţeală în vreme ce Bill va încerca, desigur, să opriască pe urmăritori. Dar ’lupta era pierdută mai dinainte. Alţi lupi, ivindu-se de pretutin­deni. se alipeau haitei. ,

Henry auzi deodată o bubuitură de arm ă, apoi alte două, repede după întâia — si îşi dete seamă câ Bill isprăvise gloanţele. Fu sgo- mot mare, răcnete şi lătrături. Henry recunoscu glasul_ câinelui care gemea. Un răcnet de lup vestea că fiara fusese atinsă. Atât. geme­tele şi mârâiturile încetară şi tăcerea se aşternu iar pe tărâm ul sin­guratic. _ ,

Henry rămase vreme multă pe sanie. N’avea nevoe să se duca sa vadă ce se întâmplase. Ştia de parcă ar fi fost de faţă. Se ridică totuşi deodată, cu o tresărire, şi cu grabă înfrigurată căută toporul în bagaj. Apoi se aşeză iar şi cugetă îndelung, în tovărăşia celor doi câini care-i mai rămăses, culcaţi la picioarele lui, tremurând.

(Va urma)

T u h i a ţ t ( i n i j t i ţ i f

Dacă nu puteţi lăsa tutunul şi dacă, im punându-vă m oderaţie la fumat, nervii Dv. dau greş,

luaţi tablete Bromural!Atunci vet» suporta u şor ţigara sau ţigareta d o r iţ i C hiar dacă vreodată ati fum at un tutun deosebit de tare, sau aţi aprins toată noaptea o ţigaretă după alta, totuşi veti adormi liniştiţi şi veti avea o noapte bună. Tabletele Brom ural contra­balansează puternic efectul iritant şi ale altor excitanţi, cum ar fi cafeaua sau ceaiul. M edicam entul e atât de inofensiv încât îl suportă cu uşurinţă chiar sugacii, bolnavii şi bătrânii. Aceeaşi doză răm âne tot aşa de eficace după ani de zile, ca şi în prima zi. - D e două decenii medicii şi consum atorii atestă că

e inofensiv şi are un efect sigur. — Tuburi de sticlă cu 10 sau 2 0 tablete se g ă sesc în farmacii şi droguerii.

KNO LL A .-O ., Ludwigshaîen/Rin (Germ ania).

Fiţi pretenţioasă,^f?dar econoamă... săpunul

Cadum v’o îngădueemblema oe puritate

Fiind că vă îngrijiţi de tenui D *v .. tiţi exigentă când vă alegeţi un săpun. D ar nu cheltuiţi mai mult decât trebue. Săpunul Cadum vă ingădue să fiţi pretenţioasă şi să rămâneţi econoam ă. Preţul său modest, cu toată superioritatea-i nediscutată, n a putut fi obţinut decât datorită unei fabricaţiuni in* tense şi unei vânzări mari. M ilioane de persoane, şi din ce le mai exigente, sunt mulţumite de el

Incercaţi-1 !...

C ad u m înviorează în mod delicat tenuJ. K un să* pun atât de cu rat in cât m am ele il întrebuinţează cu toată încrederea pentru copiii lor. Parfumul lui e delicat s i ' f in .

T a re si durabil, săpunul C ad u m e nespus de e c o ­nomic. F iind tare uscat n 'are nici o urmă de u* mezealâ. E fabricat intr'un chip atăi de modern şi de igienic, încât nu*i atins de nici o altă mână decât de a D *v.

Un săpun foarte tare. folo­sit până la ultima bucăţică

Săpunul Cadum

R EA LITA TEA ILUSTRATA

M arele co n cu rs d istractivo rg a n iza t de

R e a lita te a Ilu s tra tă , ziarul D im in ea ţa şi revista RebuSP R E M I I

•00 L E i, in num erar.V APARAT DE RADIO cu 3 ăm pi d irec t la priză, m arca Lorenz".

00 LEI, in volum e literare.

O BICICLETA elegantă.1.000 kgr. lem n e de fo c .UN PATEFON m arca „Odeon". O LADA d e şam pan ie „Rhein". UN COSTUM tricotat .M on ica”.

6 LINGURIŢE DE ARGINT. TREI STYLOUPI „HARO". cu

pen iţă d e crista l.UN ABONAMENT pe un an In

..R ealitatea Ilustrată".UN ABONAMENT pe un an to

rev ista „R ebus”.N. B . Toate aceste prem ii

sunt o ferite de cele trei publi­caţi de mai sus, ca ri au dat o deosebită atenţie acestor dis­tracţii instructive.

Concursul constă din desle- garea tuturor problem elor pro-

LA VULTUQUl DTE MADE CU PESTELE IN GHIARE

TheorbrAfancuiu «■(?

puse, pe rând, in cele trei pu b lica ţii sp ecificate . Dăm acum

P R O B L E M A X IV (R e c o n s titu ire )

(R estul problem elor, in ¿tes gen se găsesc în ziarul „Dimi neaţa” şi revistele „Realitatea şi „Rebus” toate cu data d C răciu n).

HI D ecem brie 19X1

IV. „Ca operă de a rtă”, nu puteai găsi n im ic mai (2 ver­tica l) decât p ictura însăşi. Dar (4 orizon tal) subită, şi profun­dă ce mă cuprinsese, nu era cauzată, poate, n ici de execuţi) op erei, şi n ici de nemuritoare) expresie a (8 or izon ta l). Mai puţin puteam crede că , în ima­ginaţia mea buim acă de som­nolenţă, ar fi putut lua capul d rept acela al unei persoam vii. O bservai că, în primul rând, detaliile (G v ertica l) , sti­lul vignetei şi aspectul cadrei, ar fi r is ip it im ediat un astfel de farm ec, punându-mă la adă­post de o rice (7 orizon tal). ea ch iar m om entană. Făcând a- ceste re flecţii, răm ăsei în capul oaselor o oră întreagă, cu o- ch ii aţin tiţi asupra acestui (J v ertica l) . In cele din urmă, des­cop erind adevăratul secret al efectului său, mă în tinsei din nou în pat. înţelesesem că li orizon tal) p icturei era o expre­sie vitală, absolut adecuată vie- ţei, care mă făcuse întâiu să (5 o r izon ta l), scufundându-mă apoi în tr ’un fel de confuzie, şi sfârşind prin a mă subjuga, prin a mă îngrozi” ...

N. R. Am ănuntele asupra des- legării acestui jo c , le găsiţi în mod mai amplu, în revista „Rebus” de C răciun.

N. B. P rob lem a XV-a. o găsiţi in ziarul , rD im ineaţa”, de Anulnou.

Doctor B. L A S Tdela U niversitatea din Viena MAMOŞ — BO LI DE FEMEI OPERAŢIUNI, DIATHERME

Consult. 3 — 5 şi 6 — 8Moşilor 88, colţ Ca omfirea u î

v PEPINIERELE S A .

' AMBROSI.FISCHERiCOAIUO.JUD.AIBA

CEREŢI CATa iO G U I GENEMi

Bon de premii N o. 14Numele

5 T P . B A Z A C Ă 1 STR. CAROL 7 6 - 7 8 B0 B2 ̂ STR. H A LELO R 21 Adresa

it D e c em b r ie / ' . i t

iRIZONTAL . 1) Crem ene. Nume bărbătesc. 8) Oraş is- c in G erm ania. 10) S criito rian (sec. I. î. C h .l. 12) Fi-

;iul Român, 17 Tel. 30h|59

PULOVEREBărbăteşti

din lână englezeascăC ostum e şi p u lo v ere din lân ă

pentru

Doamneu ltim ele m o d ele a d u se din stră in ă ta te , e x e c u tă după

com and ă cu preţu ri

sfidând c o n c u r e n ţ aR em a ille a z ă cio rap i de m ă ­

ta s e cu 15 lei.

ica tui Tantal (m it .I. 18) îm ­bibată. 20) Animate... ţepoase. 22) Rom ancier englez, autorul lui Ivanhoe. 24 ) Kxistont;' 2* •

Piesă de teatru. 28) A uda. cu apă adusă în canale. 30) Nici aram ă, n ici zinc. 32) Religiu- nea poporului turc. 34) Prim ul

Cupon pentru jocur N o. 2 5 7

Numele şi pronum ele

Adresa

estelama care üá conOine

„REA LITA TEA ILI STH A l A — D irec to r N ic. Const antin.R edacţia si A dm in istraţia : S tr .d on st . Mitic / 9 - 11 . 7 l e f on

Prelul a b o n a m e n t e l o r - Vn an tei ««■ « luni le i .1 luni le i 120. Pe lru străinătate te, t>0» anual.

mure preot evreu. <>i>i t ... 38) A um ili (m old .). 40) metea, anual, o sută de lei vistei Rebus. 12.) Lucru adu gat. 44) Unsul Domnului. Rezultat general, la o oper. aritm etică . 48) Alunea. 50 f i nă foarte m are. 5 2 ) Revista fi tractivă, care are cel mai f t ;;ios num ăr de Crăciun.

V ERTICA L : 2 ) Noroiu. F in an ciar scoţian. 4) Oras Anglia. 5 ) O raş în Spania, e lebru prin vinurile sale. 7 ) < bligat. 9 ) Legislator atent 11) Vatra luntrei. 13) Mii parfum . 15) R om ancier gem (1837-1898) 17) Lege pronii gată de un suveran. 19) Arn nie. 21) Pantaloni largi, ta: neşti. 23) Coroana papei. 25 < în josi. 27) A necă ji. 29) Lot litate, aproape de Sibiu. 3 1 ! raş în E lveţia. 33) Institui m edico-legal. 35) D rac. 27) l diţă de pescuit somnul. 39) : ră activ itatc proprie. 41) Ir b isericesc . 43) Acopăr o sp ţură. 45) Cum ar vrea să fie bătrân ? 47) îm pletituri de r iele. 49) Ca zăpada. 5 1 1 In: ifc ţie .

nnamnplnr SaIO,ul1 ,le roaf”UUdlllllCIUI M AY ER 'lin Ca Victoriei 3 8 colţ Pasaţr. Mai -tic , anunţă onor. clientela că redus preţurile şi serveşteatât de conştiincios ca ţsi p:i ii prezent.

N O U L N O S T R U C O N C U R SP R E M I I : 1 5 0 0 lei n u m era r. — D ouă a p a ra te de rad io cu ga ienă

P R O B L E M A I (c u v in te în c ru c iş a te )

X.140S

v i ur.

019 5

■Hi

V I A Ţ Ă N O U Ă. — F o to g ra fie lu a tă specia l pentru „ R e a lita te a Ilu s tra tă " , intr’uninstr.u t de m ate rn ita te