Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

România nu mai convinge investitorii străini. Suntem ultimii din regiune

USR aduce amendamente Legii Salarizării cu privire la salariile din

învaţământ. Care este motivul invocat

Șerban Valeca: Institutul 'Cantacuzino' a primit finanțare și până la sfârșitul anului va

fi susținut în continuare

Director proiect: Laserul de la Măgurele va fi complet operaţional în 2019.

Primele teste au început

30 MAI 2017

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

România nu mai convinge investitorii străini. Suntem ultimii din regiune

România şi Bulgaria au atras, în medie, cele

mai puţine investiţii străine directe din regiune în

perioada 2012-2015, după ce, între 2006 şi 2008,

România, alături de Polonia, a atras cel mai mare

volum de investiţii, potrivit unui studiu realizat de

Consiliul Investitorilor Străini în colaborare cu

Academia de Studii Economice. Performanţa slabă a indicatorilor de

competitivitate se reflectă în reticenţa investitorilor

străini faţă de România şi Bulgaria, care au atras

cele mai puţine fluxuri de Investiţii Străine Directe

(ISD) între 2012 şi 2015. Această evoluţie

urmează perioada 2006-2008, în care Polonia şi

România au atras cele mai multe fluxuri de ISD

însă, spre deosebire de economia românească, cea poloneză a rămas atractivă investitorilor şi după criza

financiară, cu o tendinţă de scădere mai puţin abruptă.

Stocurile de ISD ale României au crescut de aproximativ 12 ori în intervalul 1999-2015, cu o rată de

creştere anuală compusă de 15,6%. Se observă faptul că Cehia, Polonia şi Ungaria au pornit de la valori ale

stocului de ISD semnificativ mai mari decât România şi Bulgaria, unul dintre argumente fiind acela că

privatizările s-au realizat într-un ritm mai accelerat în primele ţări, astfel, acestea au atras mai multe ISD.

Dacă în 1995 doar 15% din firmele din sectorul industriei prelucrătoare româneşti erau privatizate şi 8% din

cele bulgare, în Polonia, Ungaria şi Cehia procentul era de peste 60%, aspect ce a facilitat intrarea de

investitori străini.

Deşi Bulgaria a atras cele mai puţine ISD până în 2015, România se află pe ultimul loc atunci când sunt

comparate stocurile ISD pe locuitor. Valoarea investiţiilor străine directe atrase de România este de 3.130 de

euro/locuitor, în timp ce volumul atras de bulgari este de 5.270 de euro/locuitor.

Din prisma indicelui de competitivitate, Cehia înregistrează cele mai bune performanţe din regiune,

aceasta ocupând şi primele locuri în rândul sub-indicatorilor precum educaţie terţiară şi training, eficienţa

pieţei muncii, cadrul macroeconomic şi infrastructura. Celelalte ţări din regiune au valori apropiate ale

indicelui de competitivitate, între 4,25 şi 4,49, iar România şi Bulgaria înregistrează acelaşi scor (4,32).

Dintre cei 12 piloni de competitivitate, au fost aleşi patru pentru a evidenţia diferenţele de performanţe între

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

ţări. Astfel, deşi România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic după Cehia, se află pe ultimele

poziţii în rândul celorlalţi indicatori (infrastructură, educaţie terţiară şi formare profesională, eficienţa pieţei

muncii).

SURSA: CAPITAL - http://www.capital.ro/romania-nu-mai-convinge-investitorii-straini-suntem-

ultimii.html?&page=2

USR aduce amendamente Legii Salarizării cu privire la salariile din învaţământ. Care

este motivul invocat

Legea salarizării produce inechităţi în privinţa salariilor din

învăţământ, susţine senatorul USR Vlad Alexandrescu. Acesta a

depus un amendament în cadrul Comisiei de Învăţământ a

Senatului care a fost însuşit de toată Comisia. Amendamentul a

fost, însă, respins la Comisia de Muncă din Senat, iar

acum senatorul promite că va redepune amendamentul în cadrul

dezbaterilor la Camera Deputaţilor.

„Proiectul privind Legea cadru de salarizare a personalului

plătit din fonduri publice ascunde hibe şi inechităţi uriaşe pentru

profesorii din învăţământul preuniversitar şi universitar. Deşi Guvernul Grindeanu a susţinut în programul pe

care l-a depus în Parlament că profesorii vor primi o primă tranşă de majorare de 20% începând cu 1 iulie

2017, urmând ca de la 1 ianuarie 2018 să crească cu 30%, acum Guvernul propune ca salariile din

învăţământ să crească abia din 2018”, explică senatorul USR Vlad Alexandrescu.

„În proiectul actual al Legii salarizării unitare, coeficientul salariului de bază maximum prevăzut pentru

un profesor este de 0.23 din indemnizaţia Preşedintelui României, faţă de 0.35 cât reprezenta potrivit legii nr.

284/2010, ceea ce relevă o mărire a decalajului dintre salariile personalului didactic şi salariile altor categorii

de bugetari. În România, Educaţia a fost totdeauna nedreptăţită în comparaţie cu alte domenii de activitate.

USR consideră Educaţia drept o prioritate naţională“, se arată într-un comunicat emis de partid.

„O analiză comparativă a salariilor maxime din învăţământul secundar şi cele ale prim-miniştrilor din

diferite state membre ale Uniunii Europene plasează profesorii şi educaţia din România din nou în coada

statelor europene. În Finlanda, cel mai bine plătit profesor din învăţământul preuniversitar câştigă 0.51 din

salariul prim-ministrului, în Danemarca 0.45, în Marea Britanie 0.42, în Spania 0.38, în Suedia 0.35, în

Portugalia 0.30, în Bulgaria 0.30, în timp ce în România raportul este de 0.18 în prezent, urmând ca acest

raport să crească doar până la 0.24 din indemnizaţia Premierului“, conform aceleiaşi surse.

SURSA: ADEVĂRUL - http://adevarul.ro/educatie/scoala/usr-aduce-amendamente-legii-

salarizarii-privire-salariile-invatamant-motivul-invocat-1_592c4e365ab6550cb8918c66/index.html

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Șerban Valeca: Institutul 'Cantacuzino' a primit finanțare și până la sfârșitul anului va fi

susținut în continuare

Institutul 'Cantacuzino' a primit finanțare din partea Ministerului Cercetării și Inovării și până la

sfârșitul anului susținerea va continua, a anunțat, luni, ministrul Șerban Valeca, cu prilejul ceremoniei

oficiale de deschidere a Congresului Universității de Medicină și Farmacie "Carol Davila" - "Perspective

interdisciplinare".

"Aș dori să spun câteva cuvinte despre susținerea pe care ministerul nostru o acordă atât institutelor

naționale — și aici mă refer la mult mediatizatul caz Institutul 'Cantacuzino': ministerul nostru, prin

Programul Nucleu, i-a acordat o tranșă și până la sfârșitul anului susținerea va fi în continuare. Probabil că

Ministerul Sănătății va reuși să demareze un program de

investiții pentru demararea producției de vaccinuri", a

declarat Valeca, ministru al Cercetării.

Rectorul universității, Ioanel Sinescu, a subliniat că

instituția de învățământ are o semnificație deosebită

pentru istoria și evoluția României.

"Mai ales această instituție de învățământ superior apărută

în Europa. Această parte a Europei, cu o istorie aparte,

care a fost mereu potrivnică neamului românesc. S-a

întâmplat totuși prin voința, dorința, prin calitățile unui

distins predecesor de-al nostru, Carol Davila, venit în

România la invitația prințului Bibescu pentru a se ocupa de mediul sanitar românesc", a adăugat Sinescu.

Rectorul Universității din București, Mircea Dumitru, a vorbit despre colaborarea cu UMF.

"Cred cu tărie că în viitor și UB poate să se constituite într-un partener credibil, solid, consistent și coerent

pentru programele dumneavoastră de cercetare programele academice, având fără doar și poate în vedere că

în momentul de față cercetarea în domeniul științelor bio-medicale, în domeniul științelor vieții este

avanpostul cercetării științifice în lumea întreagă", a afirmat Mircea Dumitru.

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a evidențiat importanța cercetării medicale în prezent.

"Este evident că în zilele noastre cercetarea științifică de performanță nu se mai produce strict pe

specializare. Este evident faptul că și noi, ca pacienți, observăm aceste lucruri în ceea ce înseamnă practica

medicală, îmbinarea între tehnologie, între robotică și... Cercetarea medicală înseamnă foarte mult pentru

actul medical în momentul de față. (...) Învățământul românesc în integralitatea lui se primenește, se

modernizează și racordează la standardele internaționale, fiind recunoscut prin centrele lui de excelență, pe

care dorim să le consolidăm și extindem", a spus demnitarul.

Prezent la eveniment, președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu, a menționat că

recunoașterea sistemului românesc de cercetare și recunoașterea medicinei românești sunt mai pronunțate în

afara țării decât în interior.

"Constat cu oarecare tristețe că recunoașterea învățământului superior medical, în special, și al

învățământului superior românesc, în general, recunoașterea sistemului românesc de cercetare și

recunoașterea medicinei românești sunt mai pronunțate în afara țării decât în interiorul țării. Este un paradox.

Medicii români sunt recunoscuți afară, știm cu toții și dumneavoastră mai bine decât mine cât și cum.

Alegerea României la președinția Agenției Universitare a Francofoniei pentru un mandat de patru ani, cea

mai mare organizația mondială academică ce cuprinde universități din 111 țări, este o recunoaștere a

sistemului românesc de învățământ superior și a sistemului românesc de cercetare. Uităm de toate aceste

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

lucruri în societatea românească, dar mă bucur să văd că nu uităm de aceste lucruri și dăm dovadă de

consecvență și coerență la nivelul UMS 'Carol Davila'", a afirmat Cîmpeanu.

Consilierul de stat Diana Păun a arătat, cu această ocazie, că progresul în medicină este esențial, dar nu

și suficient.

"Acesta trebuie dublat de diseminarea rezultatelor, pentru că a aduce un beneficiu pacientului înseamnă să

transpunem rezultatele inovării în medicină. Acestea trebuie să depășească granițele dintre state, astfel ca

informația să ajungă la toată comunitatea medicală", a precizat ea.

Rectorul Universității Politehnice, Mihnea Costoiu, s-a referit la faptul că în ultimii 27 de ani din

România au plecat aproximativ 20.000 de medici și circa 200.000 de ingineri.

"După 27 de ani societatea românească începe să se trezească. A fost nevoie să plece circa 20.000 de medici

și vreo 200.000 de ingineri din România ca societatea românească să conștientizeze în ce situație ne aflăm și

cât de importantă este munca noastră. Astăzi, România are nevoie acută de medici cum are nevoie acută de

ingineri și cred că are nevoie acută de colaborarea dintre noi", a spus rectorul.

SURSA: AGERPRES - https://www.agerpres.ro/sanatate/2017/05/29/serban-valeca-institutul-

cantacuzino-a-primit-finantare-si-pana-la-sfarsitul-anului-va-fi-sustinut-in-continuare-22-24-26

Director proiect: Laserul de la Măgurele va fi complet operaţional în 2019. Primele

teste au început

Laserul de la Măgurele, cel mai puternic din lume din punct de vedere al cercetării aplicate, va fi complet

operaţional în 2019, componentele fiind instalate deja.140 de cercetători din 20 de ţări au început testarea

sistemelor şi echipamentelor, a declarat directorul proiectului, Nicolae Zamfir.

"Este format din extrem de multe componente şi sisteme. Au sosit, sunt instalate şi a început testatarea

lor rând pe rând, urmând ca etapa a doua să fie testarea întregului sistem şi în final obţinerea parametrilor", a

declarat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear

Physics (ELI-NP) de la Măgurele. Laserul de la Măgurele este cel mai puternic din lume, din punct de vedere al cercetării aplicate.

"Este partea de a studia cele mai noi legi ale naturii în care guvernează acest fenomen de interacţie al

laserelor de mare putere cu material, este un lucru extrem de nou, este pe prima poziţie în agenda

cercetătorilor şi apoi sigur că se pot face o serie

întreagă de aplicaţii, în domeniul nuclear mai ales, în a

încerca să se obţină noi radioizotopi, în a se testa

diverse materiale în câmp intern de radiaţii", a mai

spus Nicolae Zamfir.

În ceea ce priveşte sistemul de fascicul gama, şi

acolo sunt zeci de componente, care au sosit cea mai

mare parte, sistemul urmând să fie instalat.

"În 2019 va fi gata cu totul. Încet-încet se pornesc

faciculele, sperăm ca anul acesta să dăm un prim

facicul de laser, pe urmă se îmbunătăţesc parametrii,

iar pe măsură ce se îmbunătăţesc parametrii, vor intra

în operare. În ansamblu, întregul centru va fi

operaţional în 2019", a mai spus Zamfir.

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

În centru lucrează deja 140 de cercetători, aduşi din 20 de ţări. Până la momentul în care întregul centru

va fi operaţional, vor fi 250 de specialişti.

Puterea laserelor de la ELI-NP va fi impresionantă - 10PW fiecare, adică 10 milioane de miliarde de waţi sau

puterea echivalentă a 100.000 de miliarde de becuri de 100W.

"Dacă pulsul laser de o asemenea putere ar dura o secundă, ar fi necesară toată energia electrică produsă

în lume timp de aproape două săptămâni pentru a-l alimenta. 10PW înseamnă de peste 1000 de ori mai mult

decât puterea instalată a tuturor centralelor electrice din lume, dar datorită faptului că durata pulsului laser

este extem de scurtă (de ordinul zecilor de femtosecunde, adică milionimi de miliardime de secundă),

consumul mediu de energie în timpul funcţionării este unul rezonabil. Soarele emite radiaţie cu puterea de 4

ori 10 la puterea 26W. Daca acesta ar avea o suprafaţă echivalentă cu doar patru foi format A4 (în loc de

peste un miliard de miliarde de metri pătraţi cum are în realitate), puterea emisă pe centimetru pătrat ar fi

apropiată de cea concentrată de laserul de la Măgurele în punctul de focalizare", spuneau în 2016

responsabilii proiectului ELI-NP, pentru MEDIAFAX.

Ambele echipamente mari de la ELI-NP, sistemul laser şi cel de producere a fasciculului gama, depăşesc

cu mult cele mai performante astfel de echipamente existente în momentul de faţă.

Potrivit specialiştilor, puterea laserelor care vor funcţiona la Măgurele va fi atât de mare încât ar putea duce,

teoretic, la "mutarea materiei".

Domeniile în care ar putea avea un impact cercetarea desfăşurată la Măgurele, prin acest proiect, sunt

numeroase, printre acestea regăsindu-se fizica şi ingineria laserelor de mare putere, a acceleratorilor de

electroni şi producerea de fotoni monocromatici prin retro-împrăştiere Compton, cercetarea fundamentală

(nucleul atomic, astrofizică, electrodinamică cuantică), securitatea şi prevenirea terorismului (cercetări

asupra detecţiei materialelor speciale de interes strategic, imagistica cu radiaţii ionizante), ecologia şi

protecţia mediului (cercetări asupra unor noi metode de diagnoză şi procesare a deşeurilor radioactive),

ştiinţa şi ingineria materialelor (efectele câmpurilor intense de radiaţii asupra materialelor), medicina

nucleară şi ştiinţele vieţii (utilizarea fasciculelor de particule accelerate cu ajutorul laserelor în

hadronoterapie, noi tehnici de imagistică medicală), radiofarmaceuticele (metode de producere a unor noi

tipuri de radioizotopi) şi industria de înaltă tehnologie (beneficiază de noi tehnologii şi este stimulată

producţia de înaltă tehnologie).

Printre aplicaţiile practice pe care le mai pot avea experimentele se numără noi tehnici de a produce

fascicule de particule accelerate bazate pe laserele de putere, cu potenţiale aplicaţii în medicină, noi metode

de a produce radioizotopi de interes medical, identificarea şi caracterizarea la distanţă a materialelor

nucleare, pentru inspectarea neintruzivă a containerelor cu mărfuri, noi tehnici tomografice bazate pe

utilizarea fasciculelor gamma de înaltă energie şi managementul deşeurilor radioactive.

"O să dau un exemplu: cancerul. Astăzi, când faci un tratament pentru cancer, nu realizezi cât din

substanţa (citostatice - n.r.) pe care o introduci în corp ajunge la organul bolnav, cât se duce în restul zonei şi

cât este dozat şi, cel mai important, dacă organismul pacientului este dispus să accepte, pentru că foarte

multe persoane sunt iradiate. (...) Una dintre aplicaţiile ce vor fi dezvoltate aici este să poţi să separi anumiţi

izotopi, pe care să-i dirijezi, să-i adaugi în substanţă şi să-i dirijezi în organism şi să vezi unde se duce

substanţa, pentru că s-ar putea ca substanţa să nu fie acceptată deloc de organism şi omul respectiv să fie

iradiat absolut degeaba. Sau poate trebuie să schimbi tipul de substanţă unde acţionezi, aceasta este una

dintre aplicaţii", explica ministrul de la acea vreme, Mihnea Costoiu.

SURSA: MEDIAFAX - http://www.mediafax.ro/social/director-proiect-laserul-de-la-magurele-va-fi-

complet-operational-in-2019-primele-teste-au-inceput-16391797

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).