3 – Taranimea, Clasa Domneasca Si Boierimea in Interpretarea Lui Iorga Si Panaitescu. Semnificatia Acestor Interpretari

7/25/2019 3 Taranimea, Clasa Domneasca Si Boierimea in Interpretarea Lui Iorga Si Panaitescu. Semnificatia Acestor Interpretari

1/4

Interpretarile lui Iorga si Panaistescu ca parti ale istoriografiei medievale romanesti

Perspectiva lui IORGAasupra evului mediu romanesc

-E.M ocupa o pozitie centralain arhitectura gandirii sale istorice si politice.

-Evul Mediu romanesc este o partea Evului Mediu in general , iar Evul Mediu in generala reprezentat pt

Iorga o epoca privilegiataa istoriei,o perioada a istoriei umanitatii caracterizata in mai mare masura decat alteleprin calitatile vietii sociale precum spontaneitate si organicism.

-Astfel carcterizat, Evul Mediu European este incadratpt Iorga pe deoparte de statul de stricta reglementare

al epocii romanesi pe de alta parte de statul modern puternic birocratizatcare isi dezvolta vocatia de aexercita un control tot mai extins asupra societatii interferand tot mai mult cu dinamica vietii sociale si

impunandu-I celui din urma reglementari tot mai bine definite.

-Virtutilespontaneitatii si organicismului sunt transpuse de Iorga birocratismului antic, dar mai ales modern.

-Iorga isi dezvolta conceptia istorica asemeni unei critici a modernitatii pe care o contrapune in mod

favorabil Evului Mediu.

-Critica modernitatii face corp comun cu gandirea sa conservatoare de factura traditionalista. Ea se

coreleaza cu principiile sociologiei istorice de factura romantica ce compara starea sociala a comunitatitraditionale caracterizata prinprevalentatraditiilor prin legaturi organice dintre indivizi si mici grupuri sociale

si prin diseminarea unor forme de viata autonome de mici dimensiuni! cu cea a societatii moderne

caracterizata prin ruperea legaturilor organice si traditionalisteprin reconstruirea relatiilor interumane pe bazecontractuale si dupa modelul rationalitatii economice si prin atomizarea vietii sociale !

-Formele de autonomie si sponteneitatesocialapreferate de Iorga sunt descoperite in diverse forme istoriceincepand de la antichitati orientale.

-Conditiile specifice ale evului mediu dupa dezagregarea ordinii romane in cea mai mare parte a bazinuluimediteranean au oferit insa ocazia unei descatusari a spontaneitatii sociale.

"- Domeniul feudal orasul autonom si unitatea minuscula a statului au reprez principalele elemenete aleacestui peisa! medieval"

-Pe parcursul Evului Mediu timpuriu, autonomiile sociale respective au coexitat cu elementele de unitate ale

imperiului universal si bisericii precum si cu unitatile politice ale regatelor actuale.

"-In acelasi peisa# medieval, Iorga descopera un tip de unitate socialacare incorporeaza in modul cel mai

fericit organicismul si spontaneitatea $ unitatiile politice ale romaniilor populare pungi de populatieromanizata care au supravietuit pe intreaga suprafata a europei in occident pana in balcani bucurandu-se de

autonomie mare in raport cu statele monarhice si structurile universaliste!.

- %omaniile populare au avut un caracter predominant taranesc.

#patiul romanescreprezentand cea mai ampla unitate sociala de acest fel.

- Constituit asemeni unei romanii populare in perioada migratiilor spatiului romanesc Evul Mediu prestatal!

conserva trasaturile definitorii si dupa intemeierea statelor. &rei componente ma#ore ale societati

medievale fiind &A%A'IMEA, ()M'IA!, *)IE%IMEA.


2/4

PA'AI&E+C

-ucrarile lui panaitescu cu precadere articolul sutidat invoca in mod insistent o metodologie mar$istaMetodologia marxita teoretizata de panaitescu se dezvaluie cel mai pregnant in cazul celor / capitole ceincadreaza articolul referitor . Acesta trateaza subiecte culturale orginiile si impactul slavonismului cultural la

romani, inceputurile si originile limebi romane si in fine manifestarile romanesti ale renasterii europene.

-&oate dezvoltarile culturale mentionate sunt studiate prin raportare consecventa a curenteleor de idei si aformelor culturale la fundalul lor socioeconomic.

-Preferinta pt metodologia marxista controlata si exprimata inainte de comunism nu a insemnat insa si ooptiune a sa pt politica socialista sau pt pledoaria marxista ideologica si paradoxal Panaitescu s-a manifestat pe

plan ideologic in calitate de promotor al fascismului legionar"

-In ciuda acestor incongruente dintre optiunile politice si istoriografice ale lui Panaitescu ,reconstituirea evulu

mediu oferita de el se integreaza intr%o directie culturala care a combinat interpretarea istorica si

discursul ideologic. Este vb despre o directie initiata in epoca pasoptista,atunci cand teza referitoare laprimatul feudalismului in ist romaneasca a fost lansata de politicieni conservatori in mod insistent de *arbu

Catargiu $ in dezbateriile problema agrara0proiecte agrare.!

-Articolul lui petre panaitescu despre originile si formarea clasei boieresti ne infatiseaza un tablou istoric extremde diferit .El sustine primatul feudalismului ca punct de plecare al evolutiei sociale romanesti" *oierimea

romaneasca in reconstituirea lui Panaitescu a avut inca din perioada prestatatla un caracter feudal.

-*oierimea romaneasca ar fi avut pt Panaietescu o orgine slava%bulgareasca ea deriva din e$tinderea

primului imperiu bulgar continuat in sec 1 la nord de (unare, situatie mentinuta pana la recucerirea

teritoriilor dominate de bulgari de catre dinastia macedonenilor la sf sec 23. -Romanizarea aristocratiei slaves-ar fi produs foarte tarziu $ dupa pragul intemeierii statelor. -#tapanirea bulgaraeste invocate de Panaitescu

ca suport al slavonismului cultural romanesc. ) realitate discutata in sec 21.

-Panaitescu distinge & varstein evolutia clasei boieresti

-boierimea fara imunitatii inainte de intemeierea statelor

-constiutirea domeniilor boieresti inzestrate cu imunitatii dupa intemeierea staelor

+*IEC& 4

'(A#A ROMA)EA#A #I I)#*I*+*IA DOM)IEI I) IORGA #I PA)AI*E#'+

Abordarea lui Panaitescu rezumata in articolul referitor la orginea boierimii din cartea 5Interpretari romanesti

52671.

Abordarea lui 'icolae Iorga- %ezumata intr-un articol al lui +erban Papacostea.

'IC)AE I)%8A

2. *aranimea

-carcterizata ca fiind in proportie covarsitoare o clasa sociala bucurandu-se de libertate !uridica si de

proprietate asupra terenurilor agricole,proprietatea fiind exercitata in sistemul devalmas $ a satului

comunitar.


3/4

-&aranimea romaneasca medievala a fost compusa in proportie ma#ora din razesi sau mosneni $ termin

folositi pt a desemna taranimea libera si proprietara in Moldova0Muntenia.

-&aranimea a beneficiat si de existenta unor forme de autoguvernaredin populatia satelor devalmase

desprizandu-se o categorie de conducatori populari voievozi,!uzice isi exercitau autoritatea impreuna cuadunari de oameni 0 batrani.

4.-oierimea

- caracteristicile acestei categorii sociale se coreleaza cu cele ale taranimii.

- *oierimea medievala nu ar fi fost pt Iorga o categorie feudala stapanitoare de domenii ,exploatate prinmunca taranilor,dimpotriva" Ea ar fi reprezentat in proprotie covarsitoare o categorie de functionari aistatului ai caror statut social deriva din e$ercitarea functiilor. (omeniile feudale boieresti se contitutie

pt Iorgatreptat alaturi de functiile. Ele sunt o exceptie si nu se generalizeaza decat la sf sec 29.

/. Domnia

-un profil caracteristic pt universul social al romaniilor populare.

-+e caract prin autenticitate si autoritarismfiind eficace din pct de vedere militarcapabil sa mobilizeze

forte militare semnificative.

-Este vazut insa ca o creatie a taranimii libere , domnitoriiprovin din clasa conducatorilor populari

voievozi,!uzi etc.

-cu aceste baze sociale si ideologice domnia medievala este vazuta ca infatisand si un profil ceremonial

de tip popular si taranesc.

-/012$ viziunealui Iorga asupra domniei medivale s-a confruntat cu revelatia mormintelor voievodale dela 'urtea de Arges care au dezvaluit un profil vestimentar si un ceremonial de curte cu puternice

influente central europene mag3iare ,o imagine ce nu se incadra in aceea a domnitorului patriarhal si

taran cultivate de Iorga.

Chiar si in aceste conditii Iorga si%a mentinut viziunea cu mici amendamente pe aceasta linie aargumentatiei si opozitia sa fata de descalecare ca factor al contructiei politice in Muntenia" &eza

descalecarii spri#inea perspectiva unor influente mai mariprovenite dinspre regatul maghiar,iar Iorga a

respins viziunea respectiva.

-In aceeasi constelatie interpretative se situeaza si ideea lui Iorga dupa care statele romanesti au avut de lainceput un caracter national"

-) parte a reconstituirii istorice a lui Iorga se refera la functia statelor medieval pana la sfarsitul sec /4 ca

protectoare ale marilor rutece strbateau Europa de la est la vest 0 Asia! sud0nord *izant-Marea*altica!.

-&abloul social si institutional infatisat de Iorga se altereaza in mod dramatic la sf sec /4$ trei procese

istorice actioneaza in acest sens -

-dezarticularea drumurilor comerciale

-procesul de feudalizare

%presiunile fiscal ale Imperiului Otoman 5 e$igente marite de structurare birocratica

si legislative6 ,o asemenea structurare fiind necesara pentru corectarea taxelor atat pt uz

intern cat sip t paltirea tributului datorat.


4/4

"- %ezultatul combinat al proceselor a fost tocmai destramarea vietii sociale caract prin spontaneitate si

organicism si contitutirea statului democratic modern de stricta reprezentare interferand cu ansambluvietii sociale.

-Perspectiva lui Iorga dezvaluie in mod indiscutabil accentele idilicece deriva din pledoaria sa ideologicalantimoderna si deci medievalista pe care am mentionat-o.

PA'AI&E+C

-oierimea

-Domeniul feudalreprezinta sursa primara a statutului de boiersi a fortei sociale detinute de boierime.

-Funtiile administrative,dragatoresti s-au alaturat ulterior dupa intemeierea statelor. Ele detineau un rol

secundar pt definirea statutului boieresc.

-&eza respective este sustinuta de Panaitescu prin referinte comparative ce dezvaluie domeniul feudal ca

realitate central a societatii medieval in occident deopotriva.

*aranimea

- Carcteristicile taranimii se coreleaza cu boierimea, in locul taranimii proprietare, Panaitescu vede o taranime

formata in proportie ma!ora din serbiinca dinainte de intemeierea statului.

- El accepta si supravietuirea unor segmente taranesti compuse din razesi si mosnegi"

DOM)IA

%Caracteristicile domniei sunt si ele identificate d e Panaitescu intr-o maniera diferita de Iorga.

-Panaitescu distinge o perioada voievodalaa istoriei rom pana la sf sec 29 urmata de o perioda boiereascaa

vechiului regim.

-Periodizarea subliniaza caracterul mai autoritar al domniei medievale si capacitatea ei de a-si exercita

functiile de guvernare intr-o maniera centralizata. Chiar si asa ,domnia perioadei voievodale este vazuta de

Panaitescu ca dependenta in actiunile sale de conclucrarea cu categoria boierimii feudale"

Documents

3 – Taranimea, Clasa Domneasca Si Boierimea in Interpretarea Lui Iorga Si Panaitescu. Semnificatia Acestor Interpretari