3-imbinarea tevilor

IMBINAREA TEVILOR

TEHNOLOGIA INSTALATIILOR


1. Tevi din metal


1.1 Imbinarea tevilor din otel

Imbinarea conductelor se poate face:- demontabil -nedemontabil.

Imbinari demontabile

Se pot face:- prin infiletare -prin flanse .

Imbinarea prin fitinguri cu filet se face la diametre pana laeste obligatorie, pentru conducte cu diametrul de 3/8" pana la3/4" inclusiv, uneori pana la11/2" la instalatiile interioare.

Pentru etansare se utilizeaza fuior de canepa imbibatcu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafitamestecata cu ulei de in dublu fiert, sau alte materialeomologate in acest scop.


Pentru etansare se utilizeaza fuior de canepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert, sau alte materiale omologate in acest scop.

Operatia de imbinare se executa cu ajutorul clestilorspeciali pentru instalatii si anume:-cleste mops cu autoblocare;

-cleste pentru tevi(suedez), utilizat pentru tevi pana la1 sau 2; -cleste universal pentru tevi, produs in 3 marimi: -1;-2; -4.

Clupa electrica de filetat


Operatia de imbinare la banc, se realizeaza astfel:-se fixeaza tronsonul filetat in menghina; -se unge filetul cu miniu de plumb; -se aseaza pe filet materialul de etansare; -se insurubeaza piesa de imbinare (cot, mufa etc.); -se pregateste in mod similar tronsonul de teava cucare urmeaza a se face imbinarea si se insurubeaza inpiesa de imbinare, fixata pe primul tronson.

La imbinarea la pozitie, operatiile se succed astfel:-se pregatesc tronsoanele de teava cu piesa delegatura ca mai sus; -se fixeaza provizoriu la pozitie cele doua tronsoane;

-se executa imbinarea, folosind pentru fixarea unuia dintronsoane, clestele cu autoblocare;


Imbinarea prin flanse se executa, prin intermediulflanselor, sudate pe conducte.

Operatiile de imbinare se succed asfel:-se sudeaza flansele pe tronsoanele de teava,verificandu-se planeitatea acestora;

-se aseaza garnitura, corespunzatoare agentului termicfolosit si pregatita pentru etansare (garnitura nu vaobtura sectiunea de trecere a tevii, iar periferia garnituriiva ajunge pana la suruburile flansei);

-se aproprie cele doua tronsoane, potrivind gaurile detrecere a suruburilor; -se pun suruburile si se strang usor, in diagonala, panala strangerea completa.


Etansarea imbinarilor prin flanse pentru temperaturi 100C se va face cu garnituri confectionate din carton STAS 1735 unse cu pasta de miniu de plumb si grafit imbinat cu ulei de in fiert.

In cazul temperaturilor > 100C, se vor utiliza garnituride klingherit grafitat.

Imbinari nedemontabile

Imbinarea prin sudura este unul din procedeele celemai utilizate in executarea instalatiilor, in special a celorde incaIzire.

Astfel se efectueaza:-imbinarea cap la cap; -ramificatiile din conductele principale; -fixarea flanselor;

-curbele din segmenti; -lirele de dilatare etc.


Procedeele utilizate pentru sudarea elementelor deinstalatii sunt: -sudura oxiacetilenica (autogena); -sudura electrica.

Sudura oxiacetilenica

Se executa cu acetilena si oxigen folosind dreptmaterial de adaos sarma de sudat.

In conditii normale de temperatura si presiune,acetilena este un gaz incolor, inodor si inflamabil.Acetilena tehnica are un miros specific neplacut, foartepronuntat datorita impuritatilor (hidrogen sulfurat, etc.).

La executarea sudarii oxiacetilenice se va tine cont deNormativul din 28/04/2006 pentru asigurarea indepliniriicerintelor privind siguranta in exploatare si securitatea laincendiu pentru instalatiile de acetilena.


Aceasta se prepar n generatoare de acetilen, din carbur de calciu (carbid), care n contact cu apa produce acetilen, conform reaciei:

CaC2+ 2H2O=C2H2+ Ca(OH)2+ Q1

Acetilena fiind o hidrocarbura nesaturata, cu triplalegatura, in anumite conditii se poate descompune inelemente, reactive puternic exoterma si care odataamorsata decurge cu viteza foarte mare (exploziv), dupa

urmatoarea relatie:

2C2H2+5O2=4CO2+2H2O+Q2

Pentru sudarea diferitelor metale i aliaje este necesarfolosirea de metale de adaos corespunztoare calitativ cumaterialul de baz, adic de o compoziie chimic care sconfere custurii sudate aceleai caracteristici mecanice.


UTILAJE PENTRU SUDAREA CU FLACR DE GAZE

Generatoare de acetilen

Pentru posturile de sudare obinuite se folosescgeneratoare de acetilen transportabile, cu debite orare

de 0,8; 1,25; 2 i 3,2 m3/h

Presiunea la care este debitat acetilen din generatoare:-generatoare de presiune joas, la care presiunea de lucrumaxim admis, s nu depeasc 0,1 x105 Pa;

-generatoare de presiune medie, cu presiune nominal intre0,1 x105 Pa, si1,5 x105 Pa.

Dup modul in care se realizeaz contactul intre carbid iap,generatoarele se clasific n:1.generatoare cu carbid n ap;

2.generatoare cu ap peste carbid, cu rcire umed sauuscat;3.generatoare cu contact intermitent (prin refularea apei).


1.generatoare cu carbid n ap; 2.generatoare cu ap peste carbid,

3.generatoare cu contact intermitent (prin refularea apei).


Pentru a realiza o sudura corespunzatoare se va alege tipul arzatorului (suflaiului) si dimensiunea becului in functie de grosimile peretilor tevilor, ce urmeaza a fi sudate.

Relatia dintre diametrul sarmei de sudat si grosimeaperetelui tevii este:

d=s/2+1 (mm);


Oxigenul necesar se livreaza in butelii, avand capacitatea de 40 l si care pot inmagazina 6 m3 oxigen la presiunea de 150 daN/cm2. Printr-un reductor de

constructie speciala, presiunea de lucru a oxigenuluieste redusa la 1,3-8,5 daN/cm2.Acetilena poate fi livrata la presiunea de 15 daN/cm2, inbutelii avand capacitatea de 40 l.


Furtune oxigen si acetilena

Sudura cu arc electric

Se realizeaza folosind curentul continuu.

Poate fi folosit si curentul alternativ, dar, in acest caz, estenecesara intercalarea, in circuitul de sudura, a unui"oscilator" (care atenueaza instabilitatea arcului).

La sudarea conductelor instalatiilor se intrebuinteazacel mai mult agregatele de curent continuu. La suduraelectrica o importanta deosebita o are alegereaelectrodului de sudat.

Generator de sudura Redresor de sudura ca-cc


SUDURA ELECTRICA CU ELECTROZI INVELITI(SEI)

Procedeul SEI este de fapt procedeul traditional desudare. Sudarea efectiva este realizata cu ajutoruluiunei surse de tensiune/curent.Aceasta tensiune este aplicata unui electrod. Piesa ceurmeaza sa fie sudata este conectata la masa sursei detensiune. La acest procedeu materialul de adaos folosit estefurnizat de catre electrodul de sudare. In zona unde seproduce arcul electric se degaja o cantitate

mare de caldura ce produce topirea locala aelectrodului(materialul de adaos) si a piesei de sudat(materialul de baza).

Circuitul de sudura este format in principal dinurmatoarele elemente:-aparatul de sudura-clestele de sudura-electrodul-clestele de masa-cablurile de sudura si de masa


Sudura cu arc electric cu electrozi inveliti se bazeaza peprincipiul curentului constant, adica valoarea curentuluielectric nu trebuie sa se modifice cand distanta dintreelectrod si piesa de sudat se mareste sau se micsoreaza.

Proprietatea principala de baza a unui aparat de sudura cuelectrozi inveliti este prin urmare capacitatea sa de amentine o valoare cat mai constanta a curentului cand suntvariatii ale lungimii arcului electric.

In functie de tipul dispozitivului de reglare a curentuluielectric exista trei tipuri de aparate de sudura cu arc electric:- aparate de sudura electromecanice-transformatoare desudura

- aparate de sudura controlate electronic(cu reglaj cutiristori)- invertoare de sudura


In functie de polaritatea sursei de putere se distingurmatoarele doua categorii:

a) aparat de sudura in curent alternativ(CA):- tensiunea de iesire are o forma sinusoidala si isi schimbasensul periodic(cu frecventa de 50Hz).

- aceasta tensiune de sudura se obtine prin transformareatensiunii de alimentare(cu valoare mare) intr-o tensiuneavand valoarea optima necesara sudurii.

b) aparat de sudura in curent continuu(CC).Tensiunea de sudura se obtine prin redresarea tensiuniidin secundarul unui transformator de sudura folosindu-se o punte redresoare monofazata sau trifazata.

Tipurile de electrozi folositi pentru sudura electrica aconductelor sunt tip supertit fin de 1,5 - 2 - 2,5 - 3,25 - 4 - 5 -6 si pot fi folositi astfel:


Grosimea peretelui (mm) 2 - 4 4 - 6 6 - 8 > 8

Diametrul electrodului (mm) 3,25 4 5 6

Tipul nveliului Caracteristici Poziii de sudare

Rutilic Uor de folosit Toate poziiile

Acid Vitez mare de topire Sudur n jgheab

Bazic Calitate superioar a mbinrii Toate poziiile


1.2 Imbinarea tevilor din cupru

Imbinarea cu lipire capilara- cea mai raspandita la Cu.Lipirea este procedeul de imbinare nedemontabila aunor piese, fara topirea acestora.

Dupa temperature de topire a aliajului exista douatipuri:-lipirea moale, la aproximativ 200C, cu aliaje pe bazade staniu (plumb, cadmiu, indiu, zinc, etc)

-lipirea tare, la aproximativ 450C, cu aliaje pe bazade cupru (aluminiu, zinc, aur, argint, platina, etc)


Tehnologia de lipire

Lipirea moale

1 Se debavureaza teava si se curata interiorul fitingului 2. Se aplica pasta decapanta

3. Se introduce teava in fiting 4. Fitingul si teava se incalzesc cu o flacara neutra


5. Aliajul de lipire trebuie sa se topeasca fara flacara6. Se curata imbinarea

Modele de fitinguri:


Lipirea tare1. Se debavureaza teava si se curata interiorul fitingului

(2. La fitingurile din bronz se aplica pasta decapantasau aliaj)

2. Se introduce teava in fiting

3. Fitingul si teava se incalzesc cu o flacara neutra

4. Aliajul de lipire se topeste cu flacara

5. Se curata imbinarea


Imbinarea prin presare


Imbinarea prin presare a tevilor din cupru


Scule de presare

cu baterie

dela retea


1.3 Imbinarea tevilor din fonta

Metoda utilizata pentru mbinarea tevilor siracordurilor din fonta ductila depinde de modul deintrebuintare.

imbinarile cu flanse sunt n general mai folositepentru instalatiile industriale,

mbinarile prin mufare-la retelele de aductiune side distributie ngropate.

-cu mufe automate. Se face la tuburi si racorduri cu DN60-DN 600. Se realizeaza prin introducera capatuluiunui tub in mufa altui tub, cu o forta de impingereproportional cu diametrul tubului.

TEVI DE SCURGERE

Etansarea se face cu garnitura de elastomeri, montataintr-un lacas, in interiorul mufei tubului.


a b c

d e f


-cu mufe mecanice. Se face cand nu exista spatiu demontaj sufficient. Etansarea este asigurata princomprimarea axiala a unui inel de imbinare cu ajutorulunor contraflanse si a unor buloane care

se sprijina pe gulerul exterior al mufei. Se utilizeaza laconducte ingropate sau aeriene, cu DN 60-DN 1000mm.


2. Tevi din mase plastice


2.1 Imbinarea tevilor din PEHD

Imbinarea tevilor de PEHD se poate face :-Prin sudura-Cu flansa

Sudarea tevilorSudura cap la cap se poate executa manual (panala DN 63) sau cu masina. Nu este nevoie dematerial suplimentar de imbinare.

a b c

Sudura manuala (a,b) Sudura cu masina (c)


Imbinarea se poate face in doua moduri:-cu ajutorul unui disc cu rezistenta electrica (vezi a)-cu termoelemente (rezistente electrice)incorporate in piesele care vor fi sudate.

Mufe electrosudabile

Teu

Cot

Bransament


Imbinarile cu flanseSe fac atunci cand pe traseele conductelor seintercaleaza robineti cu flansa, in care caz sesudeaza la conducta o piesa cu flansa. Se

recomanda folosirea mansonului electrosudabil

Flansa Capat flansa


2.2 Imbinarea tevilor din Pexal

Fitingurile sunt elemente de racordare a tuburilormultistrat. Ele pot sa lege fie tuburile multistratintre ele fie sa faca legatura intre acestea si alteelemente ale instalatiilor.

SISTEME DE IMBINAREO gama completa de racorduri din alama,disponibile in versiunile:

prin strangere;

prin sertizare.

Racorduri prin strangereSe efectuiaza prin presiune, prin strangerea piulitei peogiva taiata, profilurile ambelor bucati sunt facute saprovoace strangerea progresiva a ogivei si sa distribuiepresiunea pe toata suprafata de contact.

-cu inel alunecator


Racorduri prin sertizare

Sertizare-Operaie de reducere, prin deformarea plastic a seciunii la captul unei piese tubulare, n vederea asamblrii ei cu o alt pies.

Se va utiliza un cleste, care in mod normal segaseste pe piata (cu un profil special de sertizare),piesele speciale, care alcatuiesc racordul.

Cleste manual de sertizare Masina de sertizat

Freza tub multistrat Dispozitiv cu role taiat tuburi


Imbinarea tevilor din PP-R

incalziri+sanitare sanitare


evile PPR se asambleaz prin procedurile uzuale depolifuziune.Imbinarea prilor din material plastic se efectueaz prinsudare polifuzionar,sau prin sudarea cap la cap. Pentru realizarea imbinrii este necesar s se respecteprocedura i s se utilizeze aparatele corespunztoare.

Pentru imbinrile cu filet este necesar s se utilizeze fitinguricu filet.Tierea filetelor la elementele din material plastic esteinterzis.Filetele se etaneaz cu band din teflon sau cu chiturispeciale de etansareTierea evilorevile pot fi tiate (decupate) numai cu scule bine ascuite.Se vor utiliza foarfeci speciale sau tietoarele de conductedin material plastic.


Aparat de sudura

Matrita sudura


Imbinarea tevilor din PP si PVC pentru canalizare

Tevile de canalizare interioara din PP PVC sunt prevazuteprin fabricatie cu inel de etansare. Ele sunt mufate sisanfrenate pe linia de fabricatie.Imbinarea se face astfel:-se verifica perpendicularitatea taierii pe axul tevii, precum sicalitatea sanfrenarii.-se curata partile de asamblat-teava, mufa, garnitura-inelul de cauciuc se introduce in locas cu partea sub forma

de V spre interior-se lubrefiaza capatul tevii sau fitingului pe intreagacircumferinta-se face imbinarea prin impingere longitudinala.


Imbinarea tevilor din PAFSIN

Coeficientul de dilatare termica liniara este de 25 - 30 x 10-6 (m/m/C)Fitingurile se imbina cu tuburile PAFSIN cu ajutorulfitingurilor standard si necesita masive de ancoraj in cazulsistemelor sub presiune.

Tuburile si fitingurile sunt imbinate utilizand garnitura decauciuc pe intreaga suprafata. Etansarea imbinarii esteasigurata prin comprimarea garniturilor de cauciuc inmomentul asamblarii fitingului.


Imbinarea tevilor din azbociment

-Nu se corodeaza

-Suporta presiuni de 5 bari, putand ajunge si la 10-12bari.

-Imbinarea se face prin mufe din azbociment prevazutecu garnituri de cauciuc

-Conductele de azbciment se sparg foarte usor(maiales mufele).


Imbinarea tevilor din beton

-Tuburile au lungimi de 5m si diametre de 400mm;600mm; 800mm si 1000mm

-Imbinarea se face direct,tub cu tub

-Tuburile din beton armat precomprimat se introduc in santcu mufa catre amonte si se imbina introducand capatul unuitub in mufa cealuilalt. Etansarea imbinarii se face cu ineledin cauciuc, de sectiune circulara

piesele de legatura, ca de exemplu: coturi, ramificatii,racorduri la diferite armaturi, se executa din tabla dinotel sudata si sant protejate anticorosiv la interior siexterior cu bitum sau cu un strat de material plastic.


a) forma tubului si a mufei

b) pozitia initiala a tuburilor care se monteaza;

c) pozitia finala;

1.mufa; 2.prag; 3 garnitura (inel) din cauciuc.

Documents

3-imbinarea tevilor