3 40 disparitati Barnova.pdfIstoria comunei Bârnova este strâns legată de istoria Mânăstirii Bârnova şi de existența unor alte mânăstiri şi schituri. Numele localității

Prezentare a mediului economic și social al comunei BÂRNOVA 3 / 40

CUPRINS

I. Scurtă prezentare a localității ........................................................................... 4

II. Economie ................................................................................................................ 6

III. Conectivitate ....................................................................................................... 16

IV Domeniul social ................................................................................................... 19

V. Servicii publice ..................................................................................................... 26

VI. Mediu și eficiență energetică ........................................................................ 32

VII. Capacitatea administrativă ...........................................................................34

VIII. Analiza SWOT a comunei Bârnova ............................................................ 35

4 / 40 Prezentarea mediului economic și social al comunei BÂRNOVA

I. Scurtă prezentare a localității

Scurt istoric

Înainte de anul 1628, pe teritoriul comunei Bârnova exista o pădure, pe care documentele arhivistice şi cronicile o numesc Codrii Iaşilor. Partea de la sud de Iaşi a pădurii, a primit denumirea de Codrii Bârnovei. Istoria comunei Bârnova este strâns legată de istoria Mânăstirii Bârnova şi de existența unor alte mânăstiri şi schituri. Numele localității este legat de ctitorul mănăstirii, Bărnov, bunicul de pe tată al lui Vodă Miron Barnovschi, nepotul lui Ieremia Movilă. Pentru prima dată este atestat documentar, în anul 1672, satul Păun, parte componentă a comunei Bârnova, când un boier bogat, vameșul Păun, a zidit mănăstirea ”Clatia”.

Aşezare geografică

Comuna Bârnova este situată la limita sudică a municipiului Iaşi, la o distanță de 3 km față de acesta. Se învecinează la est cu comunele Tomeşti şi Schitu Duca, la Sud cu Dobrovăț şi la Vest cu comuna Ciurea.

Organizare administrativă

Comuna Bârnova are în componența administrativă 6 sate:

Satul Bârnova;

Satul Cercu;

Satul Păun;

Satul Pietrăria;

Satul Todirel;

Satul Vişan.

Accesibilitate

Accesul rutier din comuna Bârnova către comunele învecinate şi municipiu Iaşi se realizează prin drumul național DN24, acesta ramificându-se în: drumul județean DJ30, ce conduce spre Vişani, Cercu, Bârnova şi drumul județean DJ248 D ce conduce spre Pietrărie şi Păun.

Suprafață

Comuna Bârnova, deținea, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul anului 2012, o suprafață totală de 4.017 ha.

Din suprafața totală a comunei, 2.212 ha (55,0%) sunt terenuri agricole şi 1.805 ha terenuri neagricole (44,9%).

Raportat la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi, în anul 2012, comuna Bârnova deține 3,6% din suprafața totală a acesteia şi 0,7% din suprafața totală a județului Iaşi.

Schitu-Duca

10,4%

mun. Iași9,1%

Miroslava7,7%

Movileni7,3%

Mogoșești

6,2%

Popricani

6,2%

Prisăcani

5,5%

Victoria

5,4%Comarna

5,1%Lețcani

5,0%Holboca4,7%

Ciurea

4,5%

Țuțora4,3%

Rediu3,8%

Bârnova3,6%

Aroneanu3,6%

Ungheni3,3%

Tomești3,3%

Valea Lupului0,9%

Distribuția suprafeței Zonei

Metropolitane Iași

Sursa: INS, calcule proprii


Populația La 1 ianuarie 2012, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, populația stabilă a comunei Bârnova este de 5.586 persoane, reprezentând 1,3% din populația Zonei Metropolitane și 4,8% din populația rurală metropolitană. Densitatea populației din Bârnova este de 139,1 locuitori/kmp, valoare inferioară atât celei județene (154,5 locuitori/km2), cât și celei metropolitane (412,1 locuitori/km2).

Relief Comuna Bârnova este situată în zona dintre extremitatea sud-estică a Câmpiei Moldovei –subunitate Câmpiei Jijiei - Bahlui şi cea nord-estică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful din comună se prezintă sub forma unor interfluvii colinare joase la câmpie, dar şi sub forma unor platouri structurale înalte şi relativ plane în zona de podiş. Interfluviile colinare joase prezintă în partea superioară platouri prelungi, cu altitudini ce nu depăşesc 200 m, acestea fiind terenuri bune pentru agricultură.

Platourile structurale din podiş au altitudini între 350-400 m şi se desfăşoară la limita de sud şi est a comunei, fiind în mare parte împădurite.

Clima Localitatea Bârnova se află în zona temperat – continentală. Temperatura medie anuală este de 9°C în nord și 8°C în sud, diferența fiind dată de relieful și vegetația forestieră. Precipitațiile atmosferice au o valoare ce depășește 500 mm, cele mai mari cantități căzând primăvara și vara. Climatul este favorabil practicării agriculturii și în mod deosebit pădurilor de foioase.

Resurse naturale Localitatea Bârnova prezintă un ridicat potențial hidric datorită apelor subterane (minerale și dulci) și a celor de suprafață, formate de cursul superior al râului Nicolina și ai afluenților săi și al pârâului Vămeșoaia.

Resurse antropice În comună se găsesc iazurile La Colea, Bârnova și Zanea, ce au importanță piscicolă sau sunt folosite în atenuarea viiturilor.

Suprafața și populația Zonei Metropolitane Iași, în anul 2012

POPULAȚIE SUPRAFAȚA Densitatea

demografică - loc/kmp teritoriu

populația la 1 ianuarie 2012

pers.

% din total județ

% din total ZMI

suprafața fondului funciar

2012 - kmp

% din total județ

% din total ZMI

România 21.355.849

238.390,7

89,6

Regiunea Nord Est 3.700.695

36.849,8

100,4

Județul Iași 835.045 100,00%

5.475,6 100,0%

152,5

ZONA METROPOLITANĂ IAŞI 434.189 52,00% 100,0% 1.109,7 20,3% 100,0% 391,3

Comuna Bârnova 5.586 0,67% 1,3% 40,2 0,7% 3,6% 139,1 Sursa: INS, calcule proprii


II. Dezvoltare economică

Situația agenților economici În comuna Bârnova sunt concentrați doar 0,3% din agenții economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2012, din Zona Metropolitană, fiind înregistrați doar 40 de agenți economici activi, cu formă juridică de societăți cu răspundere limitată. Agenții economici din comună reprezintă 4,3% din totalul celor din mediul rural al Zonei Metropolitane Iași. Raportat la numărul de locuitori din comună, se înregistrează o densitate de 7,2 agenți economici activi la 1.000 de locuitori, valoare mult inferior nivelului metropolitan (31,8 agenți economici activi / 1.000 locuitori). Agenții economici activi la 31.12.2012, din comuna Bârnova, au obținut o cifră de afaceri de 10.828,0 mii RON, adică doar 0,1% din cifra de afaceri obținută în Zona Metropolitană Iași. Cifra de afaceri medie per agent economic activ din comuna Bârnova este de 270,7 mii ron/ agent economic activ, mult inferioară valorii de la nivelul Zonei Metropolitane Iași de 940,9 mii ron/agent economic. Raportând cifra de afaceri obținută în comună la numărul de angajați, se obține o productivitate medie de 73,2 mii RON/angajat, de 2,3 ori mai mică decât valoarea de 166,5 mii RON/angajat de la nivelul Zonei Metropolitane Iași. Principalele domenii economice din comuna Bârnova, după cifra de afaceri obținută în anul 2012 de către agenții economici activi din punct de vedere economic, sunt: comerțul, construcțiile, industria prelucrătoare și hotelurile și restaurantele.

Numărul agenților economici activi din punct de vedere economic la 31.12.2012

Nr. agenți economici

% din total ZMI

Nr. agenți economici la 1.000

de locuitori

Regiunea Nord Est 67422 - 18,2

Județul Iași 17942 - 21,5

ZMI 13790 100,0% 31,8

BÂRNOVA 40 0,3% 7,2

Sursa: ONRC, calcule proprii

Situația agenților economici activi din punct de vedere

economic la 31.12.2012

Nr

firme

Total cifra afaceri

(mii RON)

Productivitate medie la 31.12.2012 (mii ron/ angajat)

Regiunea Nord Est 67422 66054017,8 143,9

Județul Iași 17942 17961717,2 183,1

ZMI 13790 12975308,9 166,5

BÂRNOVA 40 10828,0 73,2 Sursa: ONRC, calcule proprii

Forța de muncă La nivelul comunei Bârnova sunt înregistrați 363 salariați în anul 2012, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, reprezentând 0,31% din numărul mediu al salariaților de la nivel metropolitan. Față de anul 2005, numărul de salariați înregistrat în 2012 s-a diminuat cu 1,9%. Perioada 2009-2011 a reprezentat o perioadă de criză pentru forța de muncă din județul și Zona Metropolitană Iași, înregistrându-se cele mai drastice scăderi. La nivelul comunei Bârnova numărul acestora a evoluat negativ din anul 2008, anul 2012 marcând o revenire pe piața muncii locală, înregistrând o creștere de 2,2% față de anul anterior.


Numărul de șomeri din comuna Bârnova era, în anul 2012, de 31 persoane, 15 bărbați și 16 femei. Doar 0,5% din șomerii înregistrați la nivelul Zonei Metropolitane se găsesc în comună.

183,1

166,5

162,1

248,3

162,1

472,4

320,5

228,7

225,4

210,9

200,5

186,9

157,6

154,7

148,1

129,0

92,8

77,3

73,2

67,8

65,6

56,2

51,9

Judetul Iasi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

IAŞI

HOLBOCA

VALEA LUPULUI

COMARNA

LEȚCANI

TOMEŞTI

MIROSLAVA

POPRICANI

REDIU

CIUREA

MOVILENI

PRISĂCANI

ȚUȚORA

MOGOŞEŞTI

BÂRNOVA

UNGHENI

VICTORIA

ARONEANU

SCHITU DUCA

Productivitatea medie a agenților

economici activi la 31.12.2012cifra de afaceri mii ron / nr. angajați

Reg. Nord Est143,9 mii ron/angajat

Sursa: ONRC, calcule proprii

Estimând, pe baza datelor statistice oficiale, în comuna Bârnova se obține o rată a șomajului de 1,5%, în anul 2012, sub valoarea înregistrată la nivelul Zonei Metropolitane Iași (2,7%), fiind cea mai scăzută valoare de la nivel metropolitan.

5,1%

2,7%

2,4%

3,4%

2,4%

9,8%

9,1%

5,0%

4,2%

3,9%

3,7%

3,7%

3,5%

3,1%

3,0%

2,8%

2,5%

2,2%

2,1%

2,0%

2,0%

1,6%

1,5%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VICTORIA

UNGHENI

REDIU

POPRICANI

CIUREA

MOVILENI

TUTORA

MIROSLAVA

COMARNA

MOGOSESTI

TOMESTI

HOLBOCA

LETCANI

PRISACANI

VALEA LUPULUI

ARONEANU

SCHITU DUCA

BARNOVA

Rata șomajului în Zona Metropolitană

Iași în 2012 (%)

România5,4%

Reg. Nord Est 6,0%



370

434

508475

373 378

297

363

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția numărului mediu de salariați în comuna Bârnova

Sursa: INS

Comerț Firmele ce au ca domeniu de activitate – comerțul - din comuna Bârnova realizează 42,8% din cifra de afaceri de la nivelul comunei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor. Totodată, cifra de afaceri obținută în comerț de firmele din comuna Bârnova, în anul 2012, reprezintă doar 0,5% din cifra de afaceri obținută în acest sector la nivelul Zonei Metropolitane Iași.

În Zona Metropolitană Iași, sectorul comerțului se bucură de o rețea comercială extinsă, prin prezența hipermarket-urilor, supermarket-urilor și centrelor comerciale de renume, localizate în special în municipiul Iași. Acestea atrag clienți atât din localitățile Zonei Metropolitane cât și din alte localități ale județului Iași și ale regiunii Nord Est.

Construcții Firmele din sectorul de construcții au realizat 25,2% din cifra de afaceri obținută, în anul 2012, la nivelul comunei Bârnova, conform datelor Ministerului Finanțelor. Locuințe terminate în cursul anului. În comuna Bârnova, în cursul anului 2005 s-au finalizat 27 locuințe, mai puține decât în anul 2012, când s-au finalizat 51 de locuințe, locuințele din comună finalizate în ultimul an analizat reprezintă 4,4% din totalitatea celor finalizate în Zona Metropolitană, în ultimul an analizat. La nivelul Zonei Metropolitane Iași s-au finalizat 9.532 locuințe noi în perioada 2005-2012, din care 74,6% s-au finalizat în perioada 2008-2012. Perioada 2008-2009 a reprezentat o perioadă înfloritoare pentru sectorul imobiliar, fiind finalizate 1.494, respectiv 2.181 locuințe noi, la nivelul Zonei Metropolitane Iași.


Autorizații de construire eliberate. În anul 2012, în comuna Bârnova au fost eliberate 94 autorizații de construire de clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) pentru o suprafață totală de 13.070 mp. Raportat la numărul total de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (exclusiv cele pentru colectivități) în Zona Metropolitană Iaşi, comuna deține un procent de 6,8% din numărul lor şi un procent de 6,6% din totalul suprafeței autorizate în Zona Metropolitană (197.899 mp). În perioada 2005 - 2012 s-au eliberat 12.119 autorizații de construire, în Zona Metropolitană Iași, adică 69,8% din totalitatea autorizațiilor eliberate în județul Iași.

88,6% din totalitatea autorizațiilor eliberate au fost pentru clădiri rezidențiale (exclusiv pentru cele pentru colectivități), în Zona Metropolitană Iași, în perioada 2005-2012, ceea ce întărește imaginea privind expansiunea rezidențială de la nivelul Zonei Metropolitane. Comuna Bârnova este una din localitățile metropolitane care au polarizat activitatea de construcții, și mai ales a construcțiilor de clădiri rezidențiale, luând în considerare numărul ridicat de autorizații de construire eliberat în perioada 2005-2012.

Locuințe terminate în cursul anului

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2008-2012 % din total ZMI

2008-2012

Județul Iași 1163 1574 1751 2305 2997 1888 1598 1637 10425 -

ZMI 584 805 1032 1494 2181 1206 1064 1166 7111 100,0%

BÂRNOVA 27 35 47 65 40 49 55 51 260 3,7% Sursa: INS, calcule proprii

Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcții

2005-2012 2005-2008 2009-2012 Total 2005-2012

Clădiri rezidențiale

(exclusiv cele pentru colectivități)

Clădiri rezidențiale

pentru colectivități

Clădiri administrative

Alte clădiri (hoteluri și clădiri similare, clădiri

pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul, etc.)

Hoteluri și clădiri similare

Clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul

Alte clădiri

Județul Iași 15186 17 71 1283 16 123 671 17367

ZMI 10741 10 54 854 11 34 415 12119 BÂRNOVA 1011 1 1 30 1 3 24 1071



Turism Potrivit datelor oficiale furnizate de Instituitul Național de Statistică, în comuna Bârnova, exista o singură pensiune agroturistică, în anul 2012.

În schimb, la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi sunt înregistrate 62 de structuri de primire turistică, adică 79,5% din structurile de la nivel județean şi 8,6% din structurile de primire turistică de la nivel regional, în anul 2012, conform Institutului Național de Statistică.

Față de anul 2005, activitatea turistică din județ şi din Zona Metropolitană a cunoscut o evoluție pozitivă, acest lucru reflectându-se în evoluția numărului de structuri de primire turistică, acesta majorându-se cu 25 de unități (+67,6%), până în anul 2012.

Comuna Bârnova are o capacitate de cazare turistică de 20 de locuri, reprezentând 0,7% din totalitate locurilor de cazare de la nivel metropolitan și 7,8% din cele ale comunelor ce alcătuiesc Zona Metropolitană

În comuna Bârnova s-au înregistrat 546 de sosiri ale turiştilor, în anul 2012, continuându-se tendința descendentă

din ultimii ani. În perioada 2005-2012, numărul de turiști sosiți în comuna Bârnova s-a diminuat cu 50,4%, conform datelor oficiale.

Raportat la numărul total de sosiri ale turiștilor din Zona Metropolitană Iaşi (172.586), dar şi a celor din județul Iaşi (185.946) comuna deține un procent de 0,3% atât din Zona Metropolitană Iaşi, cât şi din județul Iaşi.

În comuna Bârnova, durata medie de şedere, în anul 2012, este de 1,0 zile, jumătate din durata medie de ședere metropolitană și județeană (2,0 zile/sejur).

568 este numărul de înnoptări din comuna Bârnova, în anul 2012; comparativ cu numărul de înnoptări înregistrate în anul 2005, în 2012 s-a produs o scădere de 63,4%.

Numărul de turişti, în anul 2012

Nr.

turişti

% 2012 față de

2005

% 2012 față de

2011

Județul Iaşi 185946 34,4% 2,0%

ZMI 172586 31,7% 2,9%

BÂRNOVA 546 -50,4% -51,6%


1.101732

159 154

1.521 1.952

1.127

546

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția sosirilor turiştilor în unitățile turistice din comuna Bârnova

Sursa: INS


De asemenea o scădere drastică se observă şi fața de anul 2011, numărul înnoptărilor turistice din 2012 scăzând de 5,4 ori.

În comuna Bârnova, durata medie de şedere, în anul 2012, este de o zi. Cea mai mare durată de şedere s-a înregistrat în anul 2011, de aproximativ 3 zile. Comuna Bârnova are un potențial turistic ridicat, având ca resurse turistice: - Mănăstirea Bârnova; - Rezervația paleontologică Repedea; - Schitul Tărâța; - Muzeul Inculeț cu biserica şi parcul dendrologic; - Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel" - Păun; - Mănăstirea Piatra Sfântă; - Clubul de agrement Hamak; - Parcul de joacă „Parcul Arca lui Noe”.

Agricultură

Suprafața fondului funciar a comunei Bârnova este de 4.017 ha, potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică. Din totalul suprafeței fondului funciar al Zonei Metropolitane Iaşi (110.969 ha), comuna Bârnova reprezintă un procent de 3,6%, iar din totalul suprafeței județului Iaşi (547.558 ha) reprezintă 0,7%. Terenurile agricole ale comunei Bârnova, reprezintă 55,1% (2.212 ha) din suprafața totală a comunei, 3,0% din suprafața agricolă a Zonei Metropolitane Iaşi şi 0,5% din suprafața agricolă a județului Iaşi.

Terenurile neagricole ale comunei Bârnova, în anul 2012, reprezintă un procent de 44,9% (1.805 ha) din suprafața totală a fondului funciar

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2012, terenurile arabile din comuna

Bârnova au o suprafață de 991 ha şi reprezintă 44,8% din suprafața terenurilor agricole (2.212 ha). Păşunile reprezentau 22,8% (504 ha) din suprafața fondului funciar, fânețele 8,3% (183 ha), iar viile și pepinierele viticole 17,1% (378 ha). Principalele culturi practicate în comuna Bârnova sunt cele de plante de nutreț, grâu și secară și legume. 87,5% din suprafețele cultivate din Bârnova sunt ocupate cu plante de nutreț, 7,2% cu legume și 5,1% cu grâu și secară, în anul 2012. În comuna Bârnova, în anul 2012, productivitatea medie la hectar este 1.600 kg de grâu şi secară, 5.368,0 kg de legume şi 423,0 kg de plante de nutreț, valori inferioare celor înregistrate la nivel metropolitan și județean.

Arabilă24,7%

Păşuni12,5%

Vii și pepiniere

viticole9,4%

Fânețe4,6%

Livezi și pepiniere pomicole

3,9%

Suprafața

neagricolă1.805 ha

44,9%

Repartiția fondului funciar

al comunei Bârnova în 2012


Suprafața agricolă2.212 ha

55,1%


Productivitatea medie la hectar a principalelor culturi din Zona Metropolitană Iași este de 857,1 kg/ha pentru culturile de porumb, 7.132,3 kg/ha pentru plantele de nutreț, 1.825,1 kg/ha pentru grâu și secară, 529,5 kg/ha pentru floarea soarelui, 6.791,1 kg/ha pentru legume, 4.717,4 kg/ha pentru culturile de cartofi și de 10.376,6 kg/ha pentru culturile de sfeclă de zahăr, în anul 2012, conform datelor furnizate de Direcția de Agricultură Iași. Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în comuna Bârnova, principalele efective de animale sunt bovine, porcine, ovine, cabaline, păsări şi familii de albine.

Efectivul total de animale din anul 2012, din comuna Bârnova, este de 8.884 animale, fiind reprezentat în cea mai mare parte de păsări - 63,4% (5.675 păsări). 11,3% din efectivul total de animale este reprezentat de familii de albine, 11,1% ovine, 7,4% bovine, 4,0% cabaline, 1,3% de iepuri și 1,1% porcine.

Grâu şi secară

5,1%

Legume7,2%

Plante de nutret87,5%

Suprafața cultivată cu principalale culturi,

în comuna Bârnova, în 2012

Sursa: DADR- Iaşi

Suprafața fondului funciar după modul de folosință, în anul 2012

Localități

Suprafața fondului funciar

Suprafață agricolă

Suprafață agricolă, din care:

Arabila Pasuni Finete Vii și

pepiniere viticole

Livezi și pepiniere pomicole

hectare hectare % din suprafață

totală % din total suprafață agricolă a localității

Județul Iaşi 547558 380080 69,4% 67,3% 22,5% 5,8% 2,9% 1,6%

ZMI 110969 73566 66,3% 61,7% 23,7% 6,9% 5,1% 2,5%

BÂRNOVA 4017 2212 55,1% 44,8% 22,8% 8,3% 17,1% 7,1%

Sursa:DADR Iași, calcule proprii

Productivitatea medie la hectar la principalele culturi în Zona Metropolitană Iași în anul 2012 - kg/ha

Porumb boabe

Plante de nutreț

Grâu şi secară

Floarea soarelui

Legume Cartofi Sfeclă de

zahăr

Județ Iași 1333,0 8441,0 2830,0 975,0 12606,0 8362,0 23053,0

ZMI 857,1 7132,3 1825,1 529,5 6791,1 4717,4 10376,6

Bârnova - 423,0 1600,0 - 5368,0 - - Sursa: DADR Iași, calcule proprii


Suprafața agricolă ecologică, în anul 2012, la nivelul comunei Bârnova este de 25,5 ha, adică 0,2% din suprafața agricolă ecologică din Zona Metropolitană Iași.

Sunt înregistrați doar 2 operatori în agricultura ecologică, în comuna Bârnova, în anul 2012.

În Zona Metropolitană Iași sunt înregistrați 254 operatori de agricultură ecologică, care dispun de o suprafață de 2.570,55 hectare, ceea ce înseamnă 14,6% din numărul operatorilor și 19,6% din suprafața agricolă ecologică de la nivel de județ, în anul 2012.


III. Conectivitate

Accesibilitate rutieră. Accesul rutier din comuna Bârnova către comunele învecinate şi municipiu Iaşi se realizează prin drumul național DN24, care se ramifică în drumul județean DJ30, ce conduce spre Vişani, Cercu, Bârnova şi drumul județean DJ248 D, ce conduce spre Pietrărie şi Păun.

Principalele drumuri de acces înspre/ dinspre ZMI sunt drumul european E583 (dinspre Târgu Frumos – Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E85) - Iași - Bălți - Edineț - Vinnycja - Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița).

Comuna Bârnova deține, potrivit datelor furnizate de Primărie, 5,5 km drum național asfaltat, 15 km de drum județean asfaltat, 1 km de drum județean de piatră şi 67 km de drum local. Pe tipuri de acoperământ, 17 km de drumuri locale sunt asfaltate, 10 km sunt drumuri de piatră şi 40 km sunt de pământ.

Drum local asfaltat

25,4%

Drum local de piatră

14,9%

Drum local de pământ

59,7%

Structura drumurilor locale ,din comuna Bârnova, în anul 2013

Sursa : Primăria comunei Bârnova, 2013

Astfel din totalul drumurilor ce traversează comuna, o lungime de 5,5 km drum național beneficiază atât de modernizare, cât şi de iluminare, 10 km de drumuri județene sunt iluminate, iar 17 km de drumuri locale sunt modernizate, potrivit datelor furnizate de Primărie. Raportând tipurile de drumuri la cele de la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi, se observă că Bârnova deține 3,3% din totalul drumurilor locale asfaltate; 2,3% din totalul drumurilor locale de piatră; 8,6% din totalul drumurilor de pământ; 13,0% din totalul drumurilor locale modernizate şi 22,1% din totalul drumurilor locale iluminate, potrivit datelor furnizate de Primăriile localităților metropolitane. Consiliul Județean Iași propune, în Master Planul de drumuri județene și comunale 2014-2020, AXA 3 - Reabilitare DJ 248 B, între DN 24 și DN 28 și Centură trafic uşor Iaşi (DJ) – Zona Metropolitană Iaşi. Traseu: 59,4km:

DJ 248B: Vânători - Zahorna - Horlești - Cogeasca - Bogonos - Lețcani - Cucuteni - Scoposeni - Horlești - Lungani - Voinești - Vocotești - Mânjești - Budești km 0+000-41+932

DJ 248C: Budești - Mogoșești - Șanta - Picioru Lupului - Ciurea km 0+000-10+400

DJ 248D: Ciurea - Todirel - Bârnova - Păun - Tomești - Holboca km 0+000-16+050

Prin realizarea Axei 3 din Master Planul de drumuri județene și comunale 2014-2020, se modernizează drumuri de pe teritoriul comunelor: Popricani, Rediu, Lețcani, Horlești, Voinești, Mogoșești, Ciurea, Bârnova, asigurându-se conectivitate directă la rețeaua TEN-T în regiune, prin drumurile județene DJ 281 şi DJ282 pentru traseul propus pentru reabilitare - DJ 248B între DN 24 şi DN 28. Bugetul estimat al proiectului este de 17,9 milioane euro (80.754,16 mii lei – 80,8 milioane lei).


Accesibilitate feroviară. Zona Metropolitană Iași este legată de capitala țării prin Magistrala CFR 600 - care tranzitează județele Botoșani, Brăila, Galați, Iași și Vaslui. Municipiul Iași, și implicit Zona Metropolitană Iași, este conectat din punct de vedere feroviar și prin intermediul

magistralei 500. Așadar, transportul feroviar al Zonei Metropolitane se desfășoară pe cele două magistrale (500 și 600) și pe liniile secundare acestora.

Sursa: MASTER PLAN DRUMURI JUDEȚENE ŞI COMUNALE 2014 -2020, JUDEȚUL IAŞI –CONSILIUL JUDEȚEAN IAŞI


Deși municipiul Iași reprezintă un nod feroviar important în structura feroviară națională, localități precum Victoria, Popricani, Rediu, Aroneanu, Schitu Duca și Prisăcani sunt slab conectate la rețeaua feroviară, fiind cele mai îndepărtate localități față de stațiile CFR. Din municipiul Iași, către județul Vaslui, sunt stații/halte CFR pe teritoriul județului Iași, în Nicolina, Ciurea, Picioru Lupului, Bârnova, Grajduri și Scânteia. Accesibilitate aeriană. La 8 km nord de Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o distanță de 15 km de Bârnova, este amplasat Aeroportul Iași, la o altitudine de 120 m; acesta este destinat traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasageri.

Traseul magistralei CFR, în Zona Metropolitană

Sursa: CFR

Prin intermediul zborurilor companiei Tarom, se asigură legătura cu Otopeni (București), Bologna (Italia), Torino (Italia), Roma (Italia) și Londra (Marea Britanie). Compania Austrian Airlines efectuează curse către Viena (Austria). Servicii de telefonie și internet. Comuna Bârnova are o bună acoperire în ceea ce privește serviciile de telefonie și internet. Principalii furnizori de telefonie sunt: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone și RDS& RCS. Furnizorii de telefonie oferă și servicii de internet mobil. În plus, pe piața ieșeană de internet operează, în principal, RCS&RDS, UPC, Romtelecom. Magazinele acestora, punctele pentru relații cu clienții sunt localizate în municipiul Iași, dar serviciile acoperă localitățile metropolitane. În comuna Bârnova, la nivelul anului 2012, 99,0% din gospodării au abonamente TV, iar 21,0% din totalul gospodăriilor din comună dispun şi de acces la internet.

.

BT

SV

VS

RM


IV Domeniul social

Populație

Populația stabilă a comunei Bârnova, potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică pentru anul 2012, era de 5.586 persoane, ce reprezintă un procent de 0,7% din populația județului Iaşi şi 1,3% din populația Metropolitană Iaşi.

50,9% (2.842 persoane) din populația comunei Bârnova este de sex masculin, iar 49,1% (2.744 persoane) din populație este de sex feminin. Comparativ cu nivelul județean și metropolitan, în localitate se remarcă un procent mai ridicat al bărbaților decât al femeilor.

Evoluția populației din localitatea Bârnova a urmat, în mod surprinzător, un trend ascendent pe toată perioada analizată. Comparativ cu efectivul înregistrat la nivelul anului 1990, populația din 2012 este mai numeroasă cu 86,0%, cu 73,0% mai numeroasă decât în 2000 și cu 3,9% decât în anul precedent.

300 200 100 0 100 200 300

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani şi peste

Piramida vârstelor în comuna Bârnova, în anul 2012

Masculin Feminin


3.004 3.0253.228

4.098

4.219

4.304

4.540

4.842

5.063

5.374

5.586

2000

3000

4000

5000

6000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția populației în comuna Bârnova, în perioada 1990-2012

Sursa: INS


Piramida vârstelor indică prezența unei ușoare supramortalități a populației masculine datorită asimetriei din partea superioară. Populația tânără (0-14 ani) reprezintă 18,6% din totalul populației comunei Bârnova, populația adultă (15-64 ani) reprezintă 71,1%, iar populația vârstnică (de 65 ani şi peste) reprezintă 10,3%. Potrivit acestor valori se poate sesiza faptul că populația comunei Bârnova este în curs de îmbătrânire. Vârsta medie a persoanelor din comuna Bârnova este de 35,9 ani. Se observă că această valoare este inferioară celei de la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi,(37,8 ani), dar şi celei de la nivelul județului Iaşi (37,4 ani). Zona Metropolitană Iași are o populație în curs de îmbătrânire, din totalul populației stabile la 1 ianuarie 2012 fiind 14,9% tineri cu vârsta până la 14 ani, 74,2% adulți cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani și 10,9% vârstnici de 65 de ani și peste. Raportând numărul persoanelor vârstnice din comuna Bârnova, de 65 ani și peste, la numărul de persoane tinere, de până la 14 ani, inclusiv, se obține un raport de îmbătrânire demografică de 552,5‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin

aproximativ 553 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani și peste. Valoarea raportului de îmbătrânire demografică de la nivelul comunei este sub nivelul înregistrat în Zona Metropolitană Iași (734,2‰), dar și în județul Iași (710,4‰).

Raportul de dependență demografică la nivelul Zonei Metropolitane Iași

la 1 ianuarie 2012

Localități

Raportul de dependență

demografică - total*

Raportul de dependență

demografică - tineri**

România 429,6 215,0

Regiunea Nord Est 463,7 253,1

Județul Iași 435,0 254,3

ZMI 348,1 200,7

BÂRNOVA 406,0 261,5 *numărul de tineri (0-14 ani) și vârstnici (65 ani+) raportat la numărul de persoane adulte (15-64 ani) ** numărul de tineri (0-14 ani) raportat la numărul de persoane adulte (15-64 ani)


Structura pe vârste a populației stabile la 1 ianuarie 2012, în Zona Metropolitană Iași

Localități

Efectivul populației - pers. Structura pe vârste - %

Tipul populației tineri (0-14 ani)

adulți (15 - 64

ani)

vârstnici (65 ani şi

peste) TOTAL

tineri (0-14 ani)

adulți (15 - 64

ani)

vârstnici (65 ani şi

peste) TOTAL

România 3211437 14938544 3205868 21355849 15,0% 70,0% 15,0% 100,0% îmbătrânită demografic

Regiunea Nord Est 639957 2528320 532418 3700695 17,3% 68,3% 14,4% 100,0% îmbătrânită demografic

Județul Iași 148004 581895 105146 835045 17,7% 69,7% 12,6% 100,0% îmbătrânită demografic

ZMI 64645 322082 47462 434189 14,9% 74,2% 10,9% 100,0% în curs de îmbătrânire

BÂRNOVA 1039 3973 574 5586 18,6% 71,1% 10,3% 100,0% în curs de îmbătrânire Sursa: INS, calcule proprii


La nivelul comunei Bârnova, raportul de dependență demografică este de 406,0‰, ceea ce reprezintă că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani corespund aproximativ 2 persoane tinere și vârstnice, din care 1,3 persoană este tânără, cu vârsta de 0-14 ani.

Raportul de dependență demografică de la comunei este peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane Iași (348,1‰) și de la nivelul județului Iași (435,0‰). 91,7% din populația comunei Bârnova este reprezentată de români, conform Recensământului populației din anul 2011. Alte etnii din comuna Bârnova sunt: greci, italieni, maghiari şi alte etnii nedeclarate.

Mișcarea naturală a populației

În anul 2012, în comuna Bârnova s-au născut 76 de copii, rezultând o rată a natalității de 13,6‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane revin aproximativ 14 născuți vii. Comparativ cu rata natalității înregistrată în anul 2005 (9,8‰), se remarcă o creștere destul de ridicată a acesteia, la nivelul comunei Bârnova, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Rata natalității corespunzătoare localității este superioară ratei mortalității (8,4‰), rezultând astfel un spor natural pozitiv.

Raportată la rata natalității metropolitane (10,8‰) și județene (11,1‰) din anul 2012, cea din localitatea Bârnova este superioară.

710,4

734,2

765,0

668,7

765,0

1.730,8

1.314,6

1.267,8

1.161,6

1.033,8

873,8

828,8

764,8

725,8

714,1

589,6

579,4

552,5

519,0

503,2

494,1

473,5

394,6

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

TUTORA

MOVILENI

PRISACANI

COMARNA

SCHITU DUCA

UNGHENI

ARONEANU

VALEA LUPULUI

VICTORIA

MOGOSESTI

LETCANI

POPRICANI

BARNOVA

MIROSLAVA

HOLBOCA

REDIU

CIUREA

TOMESTI

Rata de îmbătrânire demografică în Zona Metropolitană Iași în 2012 (‰)

România998,3 ‰

Reg. Nord Est


Principalii indicatori ai mișcării naturale a populației, în anul 2012, în Zona Metropolitană Iași

Născuții vii - pers.

Decedați - pers.

Rata natalității - ‰

Rata mortalității - ‰

Sporul natural - pers.

Rata sporului natural - ‰

Județul Iaşi 9256 8660 11,1 10,4 596,0 0,7

ZMI 4674 3993 10,8 9,2 681,0 1,6

BÂRNOVA 76 47 13,6 8,4 29,0 5,2 Sursa: INS, calcule proprii


Mişcarea migratorie a populației

În anul 2005, s-au înregistrat 164 persoane care şi-au stabilit domiciliul (inclusiv migrația externă) în comuna Bârnova şi 51 persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv migrația externă). În anul 2009, în comuna Bârnova s-au înregistrat 271 de persoane care au sosit cu domiciliu (exclusiv migrația

externă) şi 79 de persoane care au plecat cu domiciliu (exclusiv migrația externă) din comună. În anul 2012, în comuna Bârnova în anul 2012 există 13 stabiliri de reședință, numărul acestora scăzând față de 2005, când existau 23 de stabiliri de reşedințe. Numărul plecărilor cu reşedință în anul 2012, din comuna Bârnova este de 31, mai mult decât în anul 2005, când erau 28 de plecări cu reşedință

4050

7363

7381

62

76

42 4147

40 39 42 4447

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția sporului natural comuna Bârnova

număr născuți vii număr deceseSursa: INS

spor natural pozitivspor natural pozitiv

28

1212

26

15 1815

31

23

179

17 20 18

1013

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția sporului migrator din comuna Bârnova

plecări cu reşedință sosiri cu reşedințăSursa: INS


Condiții de locuire Fondul de locuințe din comuna Bârnova era de 2.017 locuințe, la sfârșitul anului 2012, ceea ce reprezintă 1,3% din fondul de locuințe de la nivel metropolitan.

În perioada 2005-2012 fondul de locuințe din comuna Bârnova s-a majorat cu 20,0%, valoare superioară mediei județene (4,8%), metropolitane (6,0%), dar și mediei metropolitane de la nivel rural (15,0%). Raportând suprafața totală locuibilă existentă la numărul de locuințe existente la finalul anului 2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 49,9 mp/locuință la nivelul comunei, cu 11,2 mp peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane (38,7 mp/locuință). Raportând la volumul populației stabile din comună, suprafața locuibilă per persoană este de 18,0 mp/persoană, în anul 2012, cu 4,4 mp peste nivelul metropolitan (13,6 mp/pers.). Condițiile de locuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități publice sau de dependințele existente ale locuințelor. Din acest punct de vedere, la nivelul comunei Bârnova, conform datelor preliminare ale Recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2011, 58,3% dintre locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, tot atâtea au instalație de canalizare, 94,9% dintre locuințe au instalație electrică, 46,7% au încălzire centrală, 90,2% au bucătărie în locuință, iar 55,0%au baie în locuință.

Locuințe existente la sfârșitul anului 2012,

în Zona Metropolitană Iași

Nr. locuințe existente

% din total ZMI

Județul Iași 287848 -

ZMI 152100 100,0%

BÂRNOVA 2017 1,3% Sursa: INS, calcule proprii

4,8%

6,0%

3,2%

15,0%

3,2%

72,1%

52,0%

22,8%

22,5%

20,0%

16,6%

12,2%

10,4%

8,2%

7,3%

5,5%

4,7%

4,5%

3,4%

2,9%

2,4%

1,3%

1,0%

Județul Iași

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

REDIU

ARONEANU

BARNOVA

CIUREA

TOMESTI

HOLBOCA

LETCANI

POPRICANI

TUTORA

MOGOSESTI

SCHITU DUCA

MOVILENI

UNGHENI

COMARNA

PRISACANI

VICTORIA

Creșterea fondului de locuințe în perioada 2005-2012

în Zona Metropolitană Iași

România+3,7%

Reg. Nord Est +4,3%



37,4

38,7

37,4

42,5

37,4

74,4

55,5

49,9

45,9

43,6

42,0

40,7

40,5

40,1

39,9

38,2

33,8

33,6

32,9

31,7

31,5

31,5

31,3

35,4

36,0

36,0

36,1

36,0

56,4

35,9

39,6

39,7

38,9

37,2

36,8

38,8

39,4

33,2

35,1

33,3

31,6

32,6

30,7

29,2

29,8

30,5

Județul Iaşi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

BARNOVA

ARONEANU

CIUREA

TOMESTI

HOLBOCA

POPRICANI

UNGHENI

REDIU

LETCANI

PRISACANI

SCHITU DUCA

VICTORIA

COMARNA

MOGOSESTI

TUTORA

MOVILENI

Suprafața locuibilă existentă per

locuință

2012 2005

România2005: 38,0 mp/locuință2012: 39,6 mp/locuință

Reg. Nord Est 2005: 36,1 mp/locuință2012: 38,8 mp/locuință


12,9

13,6

13,4

13,9

13,4

27,8

18,4

18,0

16,4

15,6

13,6

13,5

13,5

13,0

12,7

12,4

12,2

12,1

11,5

11,0

10,9

10,8

10,6

12,0

12,6

12,9

11,8

12,9

18,3

11,6

16,2

13,6

14,0

11,6

12,5

11,2

11,8

12,0

11,5

11,9

12,4

10,7

11,3

10,9

10,0

9,7

Județul Iaşi

ZMI - total

ZMI - urban

ZMI - rural

MUNICIPIUL IASI

VALEA LUPULUI

MIROSLAVA

BARNOVA

ARONEANU

TUTORA

REDIU

PRISACANI

TOMESTI

SCHITU DUCA

CIUREA

MOVILENI

COMARNA

UNGHENI

LETCANI

POPRICANI

VICTORIA

MOGOSESTI

HOLBOCA

Suprafața locuibilă existentă per

persoană

2012 2005

România2005: 14,4 mp/pers.2012: 15,8 mp/pers.

Reg. Nord Est 2005: 12,8 mp/pers.2012: 14,1 mp/pers.


România2005: 14,4 mp/pers.2012: 15,8 mp/pers.

Reg. Nord Est 2005: 12,8 mp/pers.2012: 14,1 mp/pers.



Servicii de asistență socială

În anul 2012, la nivelul comunei Bârnova sunt înregistrați 864 pensionari, adică 0,9% din totalul persoanelor pensionate de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, potrivit datelor de la Casa Județeană de Pensii Iași. 15,5% din populația stabilă a comunei este reprezentată de pensionari, pondere inferioară celei de la nivel metropolitan, de 21,0%, în anul 2012.

În comuna Bârnova 7 familii (7 persoane) beneficiază de venitul minim garantat, reprezentând 0,8% din totalul Zonei Metropolitane, în anul 2012. O atenție deosebită din partea serviciilor sociale primesc și familiile în care cel puțin un părinte este plecat la muncă în străinătate. În comuna Bârnova este înregistrată doar o familie în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate, aceeași valoare ca în anul 2007, în condițiile în care la nivelul Zonei Metropolitane numărul familiilor în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate s-a dublat. În comuna Bârnova nu este înregistrat niciun Centru de servicii sociale pentru tineri, adulți sau vârstnici.

Numărul de beneficiari ai venitului minim garantat (VMG) în anul 2012

Nr.

familii

% din total ZMI

Nr. persoane

% din total ZMI

ZMI 867 100,0% 1596 100,0%

BÂRNOVA 7 0,8% 7 0,4% Sursa: Agenția Județeană pentru plăți și inspecție socială Iași, calcule

proprii

Numărul familiilor în care părinții sunt plecați la muncă în străinătate

Zona 2007 2012 2012 față de anul

2007

% din total ZMI 2012

Județul Iaşi 2364 3102 31,2% ZMI 445 887 99,3% 100,0%

Bârnova 1 1 0,0% 0,1%

Sursa: DGASPC Iași

Numărul de pensionari din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

Număr pensionari Populație vârstnică (65 ani şi peste) Populație stabilă pers. Pers. % din total ZMI Pers. % din total populație

Județul IAȘI 178601 - 105146 12,6% 835045 ZMI 91213 100,0% 47462 10,9% 434189

Bârnova 864 0,9% 574 10,3% 5586 Sursa: Casa Județeană de Pensii Iași, calcule proprii


V. Servicii publice

Utilități publice Alimentarea cu apă potabilă. Comuna Bârnova dispune în prezent de rețeaua de distribuire de apă potabilă Apa Vital. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, lungimea totală a rețelei de distribuție a apei potabile, în anul 2012 este de 29,5 km, însă conform Apa Vital lungimea rețelei de distribuție ajungea la 62,6 km. În ceea ce priveşte lungimea rețelei simple de furnizare a apei potabile, comuna Bârnova (conform Apa Vital) deține 7,0% din totalul lungimii rețelei simple de furnizare a apei potabile, la nivel de Zonă Metropolitană Iaşi, în anul 2012. Însă, conform datelor Institutului Național de Statistică comuna Bârnova deține 3,5% din totalul lungimii rețelei simple de furnizare a apei potabile. Potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației şi Locuințelor din anul 2011, din totalul locuințelor existente în comuna Bârnova (2.706 locuințe), 1.577 locuințe , adică un procent de 58,3%, adică mai bine de jumătate din locuințe, sunt alimentate cu apă potabilă. Canalizarea și epurarea apelor uzate. Conform Institutului Național de Statistică, comuna Bârnova nu are rețea de canalizare. Însă potrivit datelor oferite de Apa Vital, comuna Bârnova deține 1,6 km de rețea de canalizare. Raportat la lungimea rețelei de canalizare a Zonei Metropolitane Iași, comuna Bârnova deține 0,35% din totalul acesteia. Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației şi Locuințelor din anul 2011, 58,3% din locuințele

existente în comuna Bârnova sunt racordate la rețeaua de canalizare.

Locuințe alimentate

cu apă

potabilă

58,3%

Ponderea locuințelor alimentate cu apă potabilă

în comuna Bârnova, 2011

Sursa: Recensământ Populație şi Locuințe , 2011 - rezultate preliminare

Ponderea locuințelor cu instalație de canalizare

în comuna Bârnova, 2011

Sursa: Recensământ Populație şi Locuințe , 2011 - rezultate preliminare

Locuințe cu instalație

decanalizare

58,3%


Alimentarea cu gaze naturale. Conform Institutului Național de Statistică, comuna Bârnova beneficiază de rețea de distribuție a gazelor naturale. Lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor naturale din comună era de 32,3 km, în anul 2012, de aproximativ 4 ori mai mare decât în anul 2005 (7,3 km). Raportat la lungimea conductelor de distribuție a gazelor, din Zona Metropolitană Iași, comuna Bârnova deține 5,2% din totalul acestora.

Salubrizare În comuna Bârnova, serviciile de salubrizare sunt prestate de către SC SALUBRIS SA. Principalele servicii prestate de SALUBRIS S.A. sunt: precolectarea, colectarea, transportul reziduurilor solide. 1.756 gospodării, 202 agenți economici și 25 instituții din localitate beneficiază de serviciile firmei de salubritate, potrivit datelor furnizate de Primăria Bârnova.

Educație Potrivit datelor furnizate de Primăria Bârnova, în anul 2013, existau în localitate 8 unități de învățământ: 3 grădinițe, 4 şcoli cu învățământ primar şi o şcoală cu învățământ gimnazial. Datele oficiale de la Institutului Național de Statistică raportează o singură unitate școlară cu ciclu primar și gimnazial, cu personalitate juridică. Populația școlară din comuna Bârnova, în anului 2012, era de 416 elevi, din care 28,1% (117 copii) sunt înscriși la grădiniță, iar 71,8% (299 elevi) sunt înscriși în învățământul primar și gimnazial. În Comuna Bârnova își desfășoară activitatea 28 de cadre didactice, revenind 15 elevi la un cadru didactic, valoare inferioară celei metropolitane (16 elevi/ cadru didactic).

Infrastructura de învățământ a localității este formată dintr-un număr de 17 săli de clasă şi cabinete, 28 PC-uri și o sală de sport.

Realizându-se raportul dintre numărul de elevi şi sălile de clasă şi cabinetele școlare, se observă faptul că un număr de 24,5 elevi revin la o sală de clasă, iar dacă vom raporta la numărul de PC-uri , se obține 14,9 elevi la un PC și 416 elevi la o sală de sport.

În ceea ce priveşte Zona Metropolitană Iaşi, acesta prezintă un număr de 40 de elevi ce revin la o sală de clasă şi cabinete şi un număr de 9 elevi ce revin la un PC.

În comparație cu Zona Metropolitană Iaşi, se observă că un număr de 16 elevi revin la un cadru didactic, totalul de cadre didactice fiind de 7.479 persoane.

Raportat la anul 2005, numărul de cadre didactice din comuna Bârnova a rămas același, întrucât în anul 2005 tot 28 de cadre didactice existau.

410

434

410

411

433

412

408

416

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția populației şcolare din comuna Bârnova

Sursa :INS


Raportat la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi, comuna Bârnova deține un procent de 1,0% din totalul copiilor înscrişi la grădiniță şi un procent de 0,9% din totalul copiilor înscrişi în învățământul primar şi gimnazial.

Gradul de solicitare a infrastructurii de învățământ, în anul 2012

36,2

40,5

42,8

28,9

42,8

44,0

41,4

33,9

33,7

32,8

30,8

30,5

30,0

29,5

27,6

26,8

25,0

24,5

23,7

22,1

20,8

20,6

19,7

Judetul Iasi

ZMI - TOTAL

ZMI – URBAN

ZMI – RURAL

MUNICIPIUL IASI

CIUREA

VICTORIA

REDIU

TOMESTI

POPRICANI

MOGOSESTI

VALEA LUPULUI

HOLBOCA

COMARNA

MIROSLAVA

ARONEANU

TUTORA

BARNOVA

PRISACANI

UNGHENI

SCHITU DUCA

LETCANI

MOVILENI

nr. elevi/săli de clasă și cabinete școlare

România31,3 elevi/săli

Reg. Nord Est

31,1 elevi/săli

10,2

8,8

8,6

10,8

8,6

22,1

20,8

15,9

14,9

13,6

12,8

11,8

11,7

11,6

11,6

11,5

11,2

11,1

9,6

9,2

8,6

5,7

2,9

Judetul Iasi

ZMI - TOTAL

ZMI – URBAN

ZMI – RURAL

MUNICIPIUL IASI

TOMESTI

POPRICANI

COMARNA

BARNOVA

CIUREA

VALEA LUPULUI

UNGHENI

SCHITU DUCA

MOGOSESTI

PRISACANI

LETCANI

VICTORIA

MOVILENI

HOLBOCA

MIROSLAVA

TUTORA

REDIU

ARONEANU

nr. elevi/nr. PC-uri

România10,8 elevi/PC

Reg. Nord Est

12,1 elevi/PC



Sănătate Sectorul public din comuna Bârnova cuprinde în anul 2012, următoarele unități:

4 cabinete medicale de familie;

2 farmacii şi puncte farmaceutice;

un cabinet stomatologic. Potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică, personal sanitar cu pregătire medicală superioară care asigură serviciile medicale în comună, pentru populație, era format din 5 medici. Astfel, unui medic din comună îi revin 1.117,2 persoane. Personalul mediu sanitar, în comuna Bârnova, în 2012, era format 29 persoane.

Cultură Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2012, în comuna Bârnova funcționau 7 biblioteci, din care doar una era publică. Raportat la numărul total de biblioteci deținute de Zona Metropolitană Iaşi (180 biblioteci), un procent de 3,9% este deținut de comuna Bârnova, în anul 2012.

Numărul de volume existente în bibliotecile de la nivel local era, în anul 2012, de 15.913 bucăți; dintre acestea, 3.493 de volume au fost eliberate către cititori. Numărul cititorilor activi din comuna Bârnova, în anul 2012, era de 427 persoane, reprezentând un procent de 7,6% din totalul populației comunei, acesta fiind inferior procentului de la nivelul Zonei Metropolitane (24,0% ), dar şi celui de la nivelul județului Iaşi(21,6%) Comuna Bârnova are multiple activități culturale, potrivit datelor furnizate de Primăria Bârnova, precum: “Vacanțe artistice Bârnova 2013”, ”Din muzica popoarelor”, “Seară română spaniolă”, ”Creangă povestind copiilor”şi multe alte activități specifice comunei Bârnova.

Infrastructura și personalul medical din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

raportat la 10.000 locuitori (‰)

Cabinete medicale

de familie Farmacii (inclusiv

puncte farmaceutice) Cabinete

stomatologice Medici

Personal sanitar mediu

România 5,2 4,0 6,0 25,14 58,6

Regiunea Nord Est 4,8 3,7 4,9 18,52 56,0

Județul Iași 6,9 5,4 7,2 36,01 75,4

ZMI 7,2 7,2 10,6 61,17 123,0 BÂRNOVA 7,2 3,6 1,8 8,95 51,9



VI. Mediu și eficiență energetică Calitatea solurilor. Conform datelor oferite de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Iaşi din anul 2012, pe teritoriul comunei Bârnova se găsesc soluri cu fertilitate medie și slabă. Pe clase de bonitate, 36,4 % din suprafața totală a terenurilor agricole din comună se încadrează în clasa a III-a de fertilitate (fertilitate medie), iar restul de 63,6% în clasa IV, cu fertilitate slabă. Fondul forestier. Suprafața ocupată cu păduri și vegetație forestieră din localitatea Bârnova, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, se întinde pe 1.338 ha , adică pe 33,3% din fondul funciar al localității. În comună se găsește 7,1% din suprafața fondului funciar al Zonei Metropolitane și 1,4% din cel al județului Iași. Pădurea Bârnova, este una din cele 2 SPA (arii de protecție specială avifaunistică) declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, de pe teritoriul metropolitan. Este localizată în județele Iaşi şi Vaslui; județul Iaşi – comunele: Bârnova,

Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Schitu Duca şi Tomeşti. Pe teritoriul localității Bârnova se găsește rezervația geologică și paleontologică, Repedea. Dealul pe care este situată a fost declarat monument al naturii; întinsă pe 47,5 ha, Rezervația Repedea este prima rezervație paleontologică din țară, datând din 1955.

Clasa III

36,4%

Clasa IV63,6%

Suprafața terenurilor agricole pe clase

de bonitate,în comuna Bârnova, 2012

Sursa: OSPA - Iaşi

Repartiția terenurilor din Zona Metropolitană Iași, în anul 2012

Localități Total Agricola Terenuri

neagricole total

Terenuri neagricole, din care: Paduri și

alta vegetatie forestiera

Ocupata cu ape,

balti

Ocupata cu constructii

Cai de comunicatii și

cai ferate

Terenuri degradate și

neproductive

Județul Iași 100,0% 69,4% 30,6% 17,8% 2,5% 3,4% 1,9% 5,0% ZMI 100,0% 66,3% 33,7% 17,0% 2,7% 6,4% 2,6% 4,9%

MUNICIPIUL IAȘI 100,0% 38,9% 61,1% 10,4% 2,6% 34,4% 7,5% 6,3%

BÂRNOVA 100,0% 55,1% 44,9% 33,3% 0,7% 3,4% 3,8% 3,7%



O altă arie protejată de pe teritoriul comunei Bârnova este Domeniul Inculeț. Acest parc dendrologic adăpostește arbori și arbuști seculari, precum salcâmul japonez, stejari sau specii de nuc negru. Eficiență energetică. Eficiența energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalități prin care se poate obține acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puțină energie. Domeniul acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale îmbunătățite, izolarea mai bună a caselor şi o gamă de alte tehnologii. Reducerea consumului de energie şi eliminarea risipei de energie se numără printre principalele obiective ale Uniunii Europene (UE). Sprijinul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice se va dovedi decisiv pentru competitivitate, securitatea aprovizionării şi respectarea angajamentelor asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto privind schimbările climatice. Există un potențial semnificativ de reducere a consumului, în special în sectoarele mari consumatoare de energie, cum sunt clădirile, industria producătoare, conversia energiei şi transporturile. La sfârşitul anului 2006, UE s-a angajat să își reducă consumul anual de energie primară cu 20% până în 2020. Economiile de energie sunt obținute în general prin investiții în echipamente mai avansate tehnologic pentru a produce aceleaşi servicii finale – e.g. încălzit, ventilat, răcit, acționări mecanice – cu mai puțină energie electrică, precum şi prin investiții în echipamente sau chiar tehnologii pentru creşterea productivității sau a eficienței economice a unui serviciu. În această categorie se pot include sculele, uneltele, dispozitivele industriale şi aparatura electrocasnică, instalațiile de încălzire eficientă, sistemele de ventilare şi de condiționare a aerului (HVAC), sistemele de control ale consumului electric, proiectarea clădirilor active energetic, acționări mecanice cu motoare electrice avansate şi sistemele de recuperare a căldurii.

La nivel național s-a derulat Programul Casa Verde, pentru persoane fizice și juridice, ce prevede instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Scopul programului îl reprezintă îmbunătățirea calității aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizați pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obținerea de apă caldă menajeră, precum şi stimularea utilizării sistemelor care folosesc în acest sens sursele de energie regenerabilă, nepoluante, prin finanțarea din Fondul pentru mediu a proiectelor privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire. Finanțarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu. Programul se derulează în limita fondurilor prevăzute cu această destinație prin bugetul anual al Fondului pentru mediu, aprobat conform legii. În județul Iași s-au depus 444 solicitări în anul 2010 și 535 solicitări în anul 2011. Din solicitările depuse în cadrul Programului Casa Verde - persoane fizice s-au aprobat 427 solicitări în anul 2010 și 73 (din 78 analizate) în anul 2011. La nivelul Zonei Metropolitane Iași puține dintre clădirile publice sunt reabilitate din punct de vedere al eficienței energetice sau utilizează energie regenerabilă. Clădirile Căminului Cultural din comuna Bârnova, Centrului medical, Şcolii Pietrăria, Şcolii Cercu, Şcolii Vişan, Şcolii Bârnova sunt reabilitate din punct de vedere al eficienței energetice.


VII. Capacitatea administrativă Administrația publică locală este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primar, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Zona Metropolitană Iași (ZMI) cuprinde 20 de membri. Alături de județul Iași, din Zona Metropolitană Iași fac parte 19 localități, din care municipiul Iași și 18 comune: Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Comarna, Holboca, Lețcani, Miroslava, Mogoșești, Movileni, Popricani, Prisăcani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Țuțora, Ungheni, Valea Lupului, Victoria. Conform datelor oferite de Primăria comunei Bârnova, în anul 2013, bugetul avut la dispoziție a fost de 7353,0 mii lei. Primăria comunei Bârnova prezintă un deficit de personal de 2 funcționari publici (în anul 2013, potrivit datelor oferite de Primărie). În anul 2013, Primăria comunei Bârnova deține ca şi sisteme informatice – un portal web. Investițiile necesare pentru dezvoltarea capacității administrative în comuna Bârnova sunt:

resursele umane;

echipamente/ soluții IT;

modernizarea sediu;

servicii de consultanță.

Proiecte ale administrației publice locale Bârnova

Număr de proiecte realizate în localitate în perioada 2007-2013, la nivelul Primăriei (total)

3

Număr de proiecte realizate în localitate în perioada 2007-2013 la nivel de ONG-uri, grupuri de cetățeni, sector privat, în parteneriat (total)

0

Număr proiecte în curs de desfăşurare în comună 2

Număr proiecte în pregătire 8 Sursa: Primăria comunei Bârnova

1325,4

1886,07 1941,191654,33

2010 2011 2012 2013

mii

lei

Evoluția bugetului Primăriei comunei

Bârnova

Sursa: Primăria comunei Bârnova


VIII. Analiza SWOT a comunei Bârnova

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Aspecte generale - Existența resurselor antropice (Mănăstirea Bârnova); - Poziționarea geografică avantajoasă în cadrul

județului, în proximitatea municipiului Iaşi; - Accesibilitatea facilă a comunei (DN24, DJ 30, DJ

248D); - Existența Aeroportului Internațional Iaşi, la 15 km de

comuna Bârnova; - Apartenența în Zona Metropolitană Iaşi;

Aspecte generale - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor naturale

locale (agricole, turistice); - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor

antropice locale (turistice);

-

Dezvoltare economică - Potențialul turistic ridicat; - Existența terenurilor disponibile pentru investiții pe

teritoriul comunei (Vişan – 20 ha, Cercu – 10 ha, Bârnova – 5 ha, Păun – 2 ha, Todirel – 100 ha pentru agricultură);

- Existența clădirilor disponibile pentru investiții pe teritoriul comunei (Centru de afaceri cu spații de birouri şi pentru comerț – 5.000 mp);

- Existența structurilor de sprijinire a afacerilor din Zona Metropolitană Iaşi;

- Creşterea numărului mediu de salariați din comună în anul 2012;

- Rata şomajului relativ scăzută (1,5%); - Stadiul dezvoltat al sectorului de comerț din comună

(42,8% din cifra de afaceri de la nivelul comunei); - Stadiul dezvoltat al sectorului de construcții din

comună (25,2% din cifra de afaceri obținută în anul 2012 la nivelul comunei Bârnova);

- Dezvoltarea rezidențială a comunei (260 locuințe noi realizate în 2008-2012);

Dezvoltare economică - Spirit antreprenorial scăzut – densitatea scăzută a

agenților economici activi (7,2 agenți economici activi/1.000 locuitori);

- Productivitatea scăzută a agenților economici activi din comună;

- Afectarea forței de muncă locale de evoluția economică din ultimii ani, prin scăderea numărului de salariați în perioada 2007-2011;

- Insuficiența infrastructurii turistice: 1 pensiune; - Scăderea numărului de turişti sosiți în comuna

Bârnova; - Promovarea slabă a resurselor turistice locale; - Slaba dezvoltare a agriculturii ecologice, raportat cu

nivelul metropolitan şi județean;


Conectivitate - Realizarea de investiții în modernizarea infrastructurii

rutiere locale – asfaltarea a 5,9 km de drum local în perioada 20012-2013;

- Accesibilitate feroviară facilă a comunei; - Acoperirea bună a comunei cu servicii de telefonie şi

internet; - Accesibilitate aeriană facilă prin localizarea

Aeroportului Internațional Iaşi;

Conectivitate - Curse internaționale reduse ale Aeroportului

Internațional Iaşi comparativ cu alte aeroporturi internaționale din România (Bucureşti, Cluj, etc. );

- Slaba acoperire a comunei cu servicii de televiziune prin cablu;

Domeniul social - Creşterea efectivului populației; - Valoarea ratei de îmbătrânire demografică inferioară

celei de la nivel metropolitan şi județean; - Spor natural pozitiv; - Creşterea fondului de locuințe în perioada 2005-2012

(+20,0%); - Condiții bune de locuire, în ceea ce priveşte suprafața

locuibilă ce revine per locuință şi per locuitor;

Domeniul social - Populația comunei este în curs de îmbătrânire; - Prezența problemelor de siguranță (furturi) –

necesitatea implementării sistemului de supraveghere video în comună şi a unui post de poliție locală;

- Valoarea ridicată a ratei de dependență demografică, peste nivelul metropolitan şi județean;

- Migrarea forței de muncă; - Gradul scăzut al gospodăriilor de racordare la utilități

publice şi care dispun de anumite dependințe ale locuințelor;

- Lipsa infrastructurii de sprijin social;

Servicii publice - Existența rețelei de furnizare a gazelor naturale; - Disponibilitatea serviciilor de salubrizare; - Existența infrastructurii de sănătate în comună

(cabinet medical de familie, farmacie, cabinet stomatologic);

- Realizarea de investiții în unitățile sanitare locale –dotarea cu aparatură medicală a cabinetelor medicale, racordarea la rețeaua de gaz;

- Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi – centru medical regional;

- Gradul de solicitare scăzut al cadrelor didactice (15 elevi/cadru didactic);

- Proximitatea comunei de Municipiul Iaşi – centru universitar;

Servicii publice - Acoperirea slabă a rețelei de canalizare din comună –

necesitatea extinderii cu 20 km; - Necesitatea extinderii infrastructurii de învățământ –

construcție unui corp nou a Şcolii Păun; - Dotarea insuficientă cu echipamente IT a unităților de

învățământ; - Transport public metropolitan slab dezvoltat;


- Existența infrastructurii şi activităților culturale în comună;

- Sistem educațional bine dezvoltat la toate nivelurile în Zona Metropolitană Iaşi;

Mediu și eficiență energetică - Existența ariei de protecție acvifaunistică Pădurea

Bârnova; - Existența ariei protejate la nivel local – domeniul

Inculeț; - Ponderea ridicată a fondului forestier, 33,3% din

totalul terenurilor neagricole; - Existența instituțiilor publice reabilitate din punct de

vedere termic;

Mediu și eficiență energetică - Calitatea medie a solurilor, din punct de vedere al

fertilității; - Lipsa spațiilor verzi amenajate;

Capacitate administrativă - Existența sistemelor informatice la nivelul

administrației (portal web); - Interesul crescut al administrației publice în

dezvoltarea şi implementarea de proiecte pentru dezvoltarea comunei;

Capacitate administrativă - Diminuarea bugetului local în anul 2012; - Deficitul de personal din cadrul administrației publice; - Necesitatea formării şi instruirii resurselor umane; - Insuficiența echipamentelor / soluțiilor IT; - Necesitatea serviciilor de consultanță pentru

managementul proiectelor implementate de autoritatea publică;

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

- Dezvoltarea sectorului turistic şi de agrement; - Asocierea producătorilor agricoli, viticultorilor,

apicultorilor din comună; - Accentul ridicat pe protejarea mediului prin creşterea

eficienței energetice şi existența Programelor de Mediu; - Master Planul de drumuri județene și comunale 2014-2020

al Consiliului Județean Iaşi ce prevede realizarea AXEI 3 - Reabilitare DJ 248 B, între DN 24 și DN 28 și Centurii trafic uşor Iaşi (DJ) – Zona Metropolitană Iaşi

- Accesarea fondurilor europene şi guvernamentale pentru modernizarea şi reabilitarea drumurilor săteşti din

- Prezența riscurilor naturale: inundații, alunecări de teren, secetă, cutremure;

- Schimbarea factorilor climatici; - Creşterea prețurilor la energie şi combustibil; - Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea investițiilor; - Presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară asupra

factorilor de mediu; - Presiuni asupra sistemului social prin îmbătrânirea

populației; - Situația sistemului sanitar național – starea

infrastructurii de sănătate şi exodul personalului


comună; - Accesarea fondurilor europene şi guvernamentale pentru

extinderea rețelei de canalizare în comună; - Investiții în extinderea rețelelor de utilități la nivelul zonei

metropolitane; - Modernizarea unităților şcolare existente şi extinderea

acestora, prin accesarea fondurilor europene şi guvernamentale;

- Finalizarea Parcului Agroindustrial Transagropolis de către Consiliul Județean Iaşi ce cuprinde piață de gros, birouri (consultanță agricolă, credit agricol etc.), showroom, parcare, showroom exterior (pentru echipamente şi utilaje), 2 loturi amenajate pentru concesionare/închiriere către firmele care doresc să-şi construiască hale/sediu etc.

- Dezvoltarea transportului public în Zona Metropolitană; - Evoluția pozitivă a consumului de produse agricole

ecologice; - Relansarea Programelor Operaționale pentru dezvoltarea

socio-economică a României în perioada 2014-2020; - Modernizarea Aeroportului Internațional Iaşi; - Dezvoltarea rețelelor de transport TEN-T; - Prioritatea la nivel național şi județean de dezvoltare a

căilor rutiere (autostrăzi „Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni”, şosele ocolitoare);

medical; - Schimbările continue ale sistemului de învățământ; - Atragerea investițiilor străine cu precădere în alte

zone ale țării; - Inconsecvență şi instabilitate politică; - Concurența de la nivel regional în domeniul turismului; - Blocarea finanțărilor pentru programele de mediu; - Modificarea normelor şi legislației din domeniul agro-

alimentar în defavoarea comercializării produselor agricole locale;

- Întârzierea alinierii la standardele UE de către producătorii agricoli;

- Menținerea sistemului agriculturii tradiționale cu slabă productivitate – ferme de subzistență;

- Atractivitatea scăzută a mediului rural pentru forța de muncă specializată;

Documents

3 40 disparitati Barnova.pdfIstoria comunei Bârnova este strâns legată de istoria Mânăstirii Bârnova şi de existența unor alte mânăstiri şi schituri. Numele localității