2.PROCESE ŞI FENOMENE CU CARACTER DE PREMIERĂ Războiul declanşat în 1914 se va dovedi pentru europeni un tip de conflict nemaiîntălnit până atunci în istorie. Era un tip nou de război, un război total, datorită faptului că participanţii îşi aruncă în conflict toate resursele materiale şi umane. Treptat va dobândi şi un caracter mondial, pe măsură ce intrau în război ţări noi de pe toate continentele. Mobilizarea întregii populaţii, ca şi războiul industrial constituiau elemente de noutate.Ceea ce se întâmpla în spatele frontului devenea tot atât de important ca şi situaţia de pe câmpul de luptă. Femeile participau din plin la efortul de război, fiind angajate în uzine, transporturi şi birouri în locul bărbaţilor trimişi pe front. Intervenţia statului în economie sub presiunea necesitaţilor de război va determina desfăşurarea în spatele frontului a unui adevarat război industrial. Economia ţărilor beligerante era adaptată noii situaţii, producând aproape exclusiv pentru frontː cercetarea ştiinţifica era orientată spre producerea de noi arme; fluxul mâinii de lucru era asigurat printr-un control permanent, răniţii de război şi mutilaţii fiind integraţi în producţie prin grija unor şcoli profesionale şi a unor instituţii de reducere funcţională; era controlată aprovizionarea cu alimente şi materii prime; erau fixate preţurile produselor de primă necesitate şi raţionălizările. O caracteristică a I RM era folosirea strategică pe scară largă a tranşeelor ca linii de apărare pe Frontul de Vest. Progresul tehnologic care s-a produs odată cu revoluţia industrială a secolului XX se traduce prin creşterea puterii destructive a sumelor şi în diversificarea modalităţilor de atac aflate la
Rzboiul declanat n 1914 se va dovedi pentru europeni un tip de
conflict nemaintlnit pn atunci n istorie. Era un tip nou de rzboi,
un rzboi total, datorit faptului c participanii i arunc n conflict
toate resursele materiale i umane.Treptat va dobndi i un caracter
mondial, pe msur ce intrau n rzboi ri noi de pe toate continentele.
Mobilizarea ntregii populaii, ca i rzboiul industrial constituiau
elemente de noutate.Ceea ce se ntmpla n spatele frontului devenea
tot att de important ca i situaia de pe cmpul de lupt. Femeile
participau din plin la efortul de rzboi, fiind angajate n uzine,
transporturi i birouri n locul brbailor trimii pe front.Intervenia
statului n economie sub presiunea necesitailor de rzboi va
determina desfurarea n spatele frontului a unui adevarat rzboi
industrial. Economia rilor beligerante era adaptat noii situaii,
producnd aproape exclusiv pentru front cercetarea tiinifica era
orientat spre producerea de noi arme; fluxul minii de lucru era
asigurat printr-un control permanent, rniii de rzboi i mutilaii
fiind integrai n producie prin grija unor coli profesionale i a
unor instituii de reducere funcional; era controlat aprovizionarea
cu alimente i materii prime; erau fixate preurile produselor de
prim necesitate i raionlizrile.O caracteristic a I RM era folosirea
strategic pe scar larg a traneelor ca linii de aprare pe Frontul de
Vest. Progresul tehnologic care s-a produs odat cu revoluia
industrial a secolului XX se traduce prin creterea puterii
destructive a sumelor i n diversificarea modalitilor de atac aflate
la dispoziia generalilor din acea epoc. Astfel, n I RM au loc
primele bombardamente din istorie. I RM se va dovedi a fi o ruptur
decisiv cu vechea ordine mondial, marcnd ncetarea final a
absolutismului monarhic n Europa.Progresele n tehnologia militar au
nclinat balana n favoarea aprrii, cauznd un numr imens de pagube,
deoarece tacticile anterioare deveniser arhaice. Srma ghimpat a
fost utilizat ntr-un mod eficient pentru a ncetini atacurile
infanteriei; artileria care a devenit mai eficient dect n deceniul
8 al secolului XIX, mpreun cu mitralierele i arma chimic, aveau un
efect extrem de distructiv mpotriva infanteriei, pe un teren
neted.Tot acum sunt utilizate pentru prima dat tancul, submarinul i
tunul.
