înlarea scânteilor de Divinitate 49
Contiina 58
Tiparul Creaiei 12S
Suflete 160
Ma'Asev Merkevah (Opera Carului)
1. Calea învturii 258
2. Calea respectului 259
3. Calea generozitii 266
5. Calea cumptrii 280
6. Calea puritii 285
7. Calea bucuriei 287
9. Calea uimirii pline de înfricoare i respect 301
10. Calea netulburatei seninti 310
11. Calea strilor de spirit extraordinare 316
12. Calea vieii eterne (spiritul lui Dumnezeu) 323
PARTEA A PATRA: DINCOLO DE ACEAST VIA Olam Ha-Bah (Lumea
viitoare)
Rsplata, pedeapsa i Providena Divin 331
Moartea i teama 350
Epilog 413
Note 419
Index 459
PREFAA
Misticii iudaici au avut întotdeauna reticene în ceea ce
privete dezvluirea învturilor ezoterice ale Cabalei.
Talmudul spune c aceste precepte secrete trebuie s se afle
sub un control strict. în consecin, cercettorii obinuii
puteau rareori studia acest segment secret de cunotine
înainte de secolul XX. Mai mult, cum cunoaterea mistic profund a
înelepciunii cabalistice era rezervat numai unui mnunchi de
practicani, majoritatea celor implicai în studii de iudaism
nu aveau posibilitatea de a accede la acest tezaur al
tradiiei.
Pe parcursul ultimei jumti de secol s-au fcut mari eforturi în
sensul cercetrii i punerii la dispoziie a pân atunci
inaccesibilelor materiale cabalistice. Au fost traduse multe texte
i s-au întreprins studii de amploare în cadrul unor institute de
cercetare de prestigiu. Rmâne totui un decalaj net între aprecierea
la nivel intelectual a acestor precepte ezoterice i integrarea lor
în practica cotidian a iudaismului.
Cu peste cincizeci de ani, oricine ar fi vorbit despre lucrurile
care sunt analizate în aceast carte ar fi fost ostracizat de
comunitatea rabinic. Unii dintre cititori ar fi fost revoltai s vad
fcute publice subiecte ezoterice menite a fi citite numai de puini
alei. Muli s-ar fi simit deranjai de interpretrile sensurilor
Torei dintr-o perspectiv egalitarist. Alii ar fi gsit c
preceptele mistice ale Zoharului sunt destul de stranii
i, într-un fel, prea stricte i prea în litera tradiiilor religioase
estice.
De aceea, m raliez cu tot sufletul la sentimentele exprimate de
rabi Aryeh Kaplan - cel mai prolific comentator modem de mistic
iudaic - care, îi începe una din crile sale,
Meditation and Kabbalah, (Meditaia i Cabala) cu
afirmaia: ..Eti cuprins de o mare nelinite i îngrijorare când
începi s scrii o carte ca aceasta...”
11
Sunt deseori confruntat cu obiecii la precepte elementare ale
misticii iudaice, exprimate de conaionali care nu cunosc amploarea
i profunzimea propriei tradiii religioase. în mod tipic, acetia se
situeaz pe poziii de negare. Mi s-a spus c meditaia nu este
specific iudaismului; credina în reîncarnare nu este de sorginte
iudaic; rugciunea solitar nu este o practic iudaic. Oamenii acetia
greesc, într-adevr, mistica iudaic este o practic spiritual profund
senzualist, adânc conectat cu natura, care discut pe fa
probleme ca îngeri i demoni, peregrinrile sufletului dup
moarte, reîncarnare, înviere i obiectivul dobândirii contiinei
mesianice. Acest fapt îi pune deseori în încurctur chiar pe unii
îndrumtori spirituali. Nu le place s vorbeasc despre astfel de
lucruri.
Cu toate astea, una din cele mai mari nemulumiri exprimat de
vestici, mai ales evrei, este faptul c tradiiile noastre religioase
nu sunt suficient de spiritualizate. Vrem s simim o conexiune cu
Marele Necunoscut; s trim experiena cunoaterii secretelor altor
realiti i a sensului vieii. Ne dorim practici spirituale care s ne
mearg la inim i s ne îmbogeasc sufletul. Ne dorim un loc de
refugiu, unde s ne permitem un rgaz, un sanctuar fa de lumea
agitat din jurul nostru.
Nzuina noastr de reconectare cu natura noastr esenial
transcende limitele intelectului, provenind dintr-o înelegere
aprofundat a faptului c viaa înseamn mult mai mult decât bogie
material. Adânc, în sufletul nostru tim c misterele Creaiei vorbesc
într-un limbaj ce poate fi perceput nu prin aciune sau gândire, ci
prin „a fi prezent”.
Tradiiile religioase vestice i întreaga mitologie aferent sunt
construite pe baza învturilor din Vechiul Testament.
Multe dintre acestea s-au osificat demult în convingeri fixe; a le
ataca înseamn s te expui excomunicrii, în prezent, liderii
spirituali vestici au curajul s sugereze alte posibiliti de
înelegere a vechilor mituri. Acest mod nou de abordare a lucrurilor
creeaz posibilitatea unei schimbri de
12
12
concepie, care va modifica însui procesul nostru de gândire, ca i
relaia noastr cu Divinitatea.
Cartea de fa cuprinde multe idei vechi, exprimate într-un limbaj
modem. Propune moduri de interpretare a miturilor biblice care
contravin punctului de vedere tradiionalist. Tot materialul
prezentat aici a fost supus unui studiu aprofundat si sunt citate
sursele de referin corespunztoare, astfel încât oricine este
interesat s le poat cerceta personal.
Scopul acestei cri este s ofere o înelegere profund a fundamentrii
misticismului vestic. Cititorului nu-i sunt necesare studii
teologice tradiionale pentru a putea aprecia ideile discutate aici.
Dei informaiile de baz sunt prezentate din perspectiv iudaic,
ideile i tezele se întreptrund cu tradiiile cretin i musulman,
întrucât conceptele sunt universale. Cartea este scris i pentru cei
ce se simt atrai de practicile orientale - budism, hinduism,
daoism - pentru a contribui la dialogul dintre religiile orientale
t apusene i la îmbogirea reciproc a gândirii mistice.
Dac v numrai printre cei muli din lumea civilizat, animai de dorina
descoperirii unei viei spirituale mai bogate în cadrul religiei
dumneavoastr specifice, vei descoperi în aceast carte o lume nou,
cu posibiliti aproape nelimitate. Aceasta nu este o carte menit
doar a fi citit, ci una menit a fi trit. Recurge la povestiri
hasidice pentru a aprofunda i clarifica învturile i prezint
exerciii pentru cei care doresc s integreze practicile mistice în
viaa de zi cu zi. Este un ghid pentru persoanele care doresc
într-adevr s-i îmbogeasc sufletul i s se apropie mai mult de
Dumnezeu. Dac suntei o astfel de persoan, v urez bun venit în lumea
tezaurului secret al misticii iudaice.
13
NOTA AUTORULUI
Limbajul actual persist în a se referi la Dumnezeu în termeni
masculini, în pofida faptului c învturile vechi de mii de ani ale
misticilor subliniaz c Dumnezeu nu are gen. Nu este oare
timpul s încetm aceast practic? Pe tot parcursul acestei cri
am folosit pentru Dumnezeu pronumele personal de persoana a
treia singular în neutru, It. Adevrul este c Dumnezeu nu trebuie
numit It, pentru c acest cuvânt englez sugereaz un „lucru”, iar
Dumnezeu nu este lucru. Dar limitele posibilitilor de exprimare ale
limbii impun folosirea unui pronume, iar It este mai potrivit decât
He (El)*.
Conform aceluiai principiu, mi-am permis libertatea s ajustez unele
traduceri, în sensul de e neutraliza subiectul. Un exemplu în spe
este citatul din Abraham Abulafia: „Acum nu suntem separai de sursa
noastr i iat c noi suntem sursa, iar sursa este în noi.
Suntem atât de strâns unii cu Ea. încât nu putem fi desprii cu nici
un chip, pentru c suntem Ea”.
în acest caz, textul original era: „Acum el nu mai este separat de
Domnul su i iat c el este chiar Domnul, iar Domnul este el: pentru
c este atât de strâns unit cu El, încât nu poate fi desprit cu nici
un chip, pentru c este însui El” . Cum în intenia mea este s
stabilesc un gen nou de relaie cu Divinitatea - în care
It nu este în nici un caz „Domnul” - nu vd rostul
de a continua s considerm c Dumnezeu este El i c toi aspiranii
spirituali sunt brbai.
Pe lâng introducerea acestor schimbri în ceea ce privete
referirile la gen, am tradus mai liber unele texte pentru
întrucât în limba român nu exist pronume personal distinct pentru
genul neutru, în traducere s-a evitat folosirea pronumelui. Acolo
unde nu a fost posibil, cititorul este rugat s considere pronumele
EL - de câte ori acesta se refer la Dumnezeu - drept neutru.
15
a actualiza anumite concepte. Zoharul folosete un
limbaj arhaic i abscons, care nu cuprinde termeni pentru contiin i
nivelurile ei, dar acestea sunt intenia i sensul. în loc s rmân la
nivelul traducerilor ad litteram, care ar fi servit doar ca s
încâlceasc problemele, am oferit traduceri interpretate, fiind
deplin contient c unii lingviti le vor dezaproba. Este un risc
pe care mi-l asum din proprie voin. Prefer s iniiez o
controvers deschis decât s continui s ascund aceste idei minunate
sub camuflajul unui limbaj enigmatic.
Transliterarea termenilor din ebraic sau aramaic a fost
simplificat, Avem la dispoziie multe metode, dar fiecare dintre
acestea îi are propriile neajunsuri, De exemplu, sunetul gutural
ch, ca în numele Bach, este foarte obinuit în ebraic. Am preferat
ca, în loc s introduc semne diacritice care s încurce cititorul,
cum ar fi un punct sub h (în englez), s ortografiez cuvântul aa cum
se pronun: hesed, haiah, hohma sau hutpah. în unele
cazuri îns, unde ch poate crea confuzii, am folosit kh,
ortografiind malkhut i nu malchut. în toate
cazurile m-am strduit s scriu cuvântul cum se pronun, fr s ader la
vreo convenie. Uurina de lectur a textului conteaz mai mult decât
respectarea cu consecven a unor reguli arbitrare.
Dei pronunia sefard este cea standard în Israel, se poate
auzi deseori i pronunie achenaz, mai ales în cartierele religioase.
în cartea de fa aproape toate cuvintele sunt transliterate în
maniera de pronunie sefard. Totui, termenul pentru abat este
prezentat în ambele variante: Sabat i Sabos. Fiecare îi are
propriul su parfum specific i ambele sunt importante.
Domeniul misticismului se preteaz la multiple interpretri. Fiecare
dintre noi avem propriul nostru sistem de filtre luntrice; selectm
ceea ce intr i ceea ce iese. Dei am studiat cu atenie o mare
varietate de materiale ezoterice, ideile exprimate în aceast carte
sunt rezultatul propriilor mele percepii i al propriului meu
mod de înelegere, fr s reprezinte vreo coal sau vreun îndrumtor
religios anume.
16
MULUMIRI
Misticii tiu c un numr nespus de mare de variabile interacioneaz
pentru a influena modul în care se vor scurge zilele noastre în
dansul acesta pe care-l numim via. Felul în care se întâmpl toate,
posibilitile ce se ivesc, reaciile noastre i chiar gândurile
noastre ca atare sunt inextricabil împletite cu relaiile i
familiile noastre, prietenii i asociaii notri i forele necunoscute
care ne înconjoar. Astfel, în vreme ce este important s ne exprimm
recunotina pentru iubirea care ni se acord, orice am spune despre
acest lucru pare întotdeauna s nu fie îndeajuns de elocvent.
Pentru c, mai mult decât ne dm seama, vieile noastre depind de
lucruri neînsemnate: un telefon, o scrisoare, un gest atent, chiar
un semn din cap sau un zâmbet la momentul oportun.
Cu aceste gânduri, îmi exprim recunotina fa de toi aceia care,
cunoscui sau necunoscui, din lumea aceasta i din alte lumi, au
jucat un rol în scrierea acestei cri. Nu cred c este cartea mea;
ideile cuprinse în ea nu aparin nimnui. Sunt precepte
universale, spuse - sper - într-un fel care le face accesibile unui
numr mai mare de oameni.
în procesul de aternere a cuvintelor pe hârtie am constatat c multe
conversaii ocazionale sau îndrumri primite întâmpltor au adugat noi
dimensiuni scriiturii. Era ca i când am fi fost cu toii angrenai
într-un efort de colaborare, fr ca acesta s fie denumit astfel. în
mod misterios, subiectele erau ridicate i ideile erau oferite la
exact momentul potrivit pentru a putea fi incluse în manuscris;
spiritul îndrumrii universale i-a fcut simit prezena.
Soia mea, Shoshana, a jucat un rol important în acest proces.
în rstimpul cât am scris aceast carte, am petrecut mult timp
împrtindu-ne precepte i învând unul de la cellalt. Discutam
materiale ezoterice cât era ziua de lung i,
17
mai ales, de abat. De multe ori am descoperit câte o idee nou ce
era- rezultanta nu numai a gândirii mele sau a ei, ci a gândirilor
noastre. întrucât suntem permanent împreun pe calea cercetrii
spirituale, ea este nu doar asistentul i prietenul meu, iubita mea
i sftuitorul meu, ci este co-autor al acestei cri. Dei am fost
binecuvântat cu un oarecare talent de exprimare i meteug
scriitoricesc, fr Shoshana aceast carte n-ar fi putut fi scris
niciodat.
Ca rabi, am prilejul s lucrez cu muli oameni erudii, care sunt
învtori ai mei sau discipoli ai mei. Sunt deosebit de recunosctor
membrilor grupelor mele de studiu al Cabalei i Torei pentru c
muli dintre ei au ridicat probleme sau au exprimat puncte de vedere
care mi-au deschis noi ci de abordare. Desigur c nu a fi avut nici
un fel de calificri rabinice fr dasclii care mi-au transmis
înelepciunea misticii iudaice. Muli dintre aceti îndrumtori
spirituali îmi vorbesc din alte trâmuri, dar am avut neasemuita
fericire de a fi fost colit de doi îndrumtori emineni ai acestui
secol, rabi Zalman Schachter-Shalomi i rabi Shlomo Carlebach, fie-i
memoria o binecuvântare pentru toi.
Cartea aceasta a fost indirect conceput în mintea fertil a lui Tami
Simon. proprietarul Sounds True Catalogue, care mi-a sugerat întâi
s înregistrez o serie de casete despre Cabala. Multe mulumiri, de
asemenea, întregului personal al Sounds True pentru calitatea
muncii i entuziasmul su. Un alt prieten care, indirect, a
jucat un rol în crearea acestei cri este Fotinos, editorul de Ia
Jeremy Tarcher Books, care a fost întotdeauna un fan al meu.
îns, cea mai important for motrice care a facilitat apariia crii
este editorul meu, Amy Hertz. Ea a avut viziunea iniial privind o
lucrare de amploare despre mistica iudaic i a contribuit substanial
la îmbuntirea manuscrisului crii pe întreg parcursul dezvoltrii
sale. Forma final n-ar fi nici pe departe aceasta fr neobositele ei
eforturi de-a lungul întregii sale evoluii.
Desigur, impresarul meu, Ned Leavitt, s-a ocupat de
18
acest proiect în aa fel încât - cu o coordonare eficient i într-o
stare de spirit adecvat - s menin lucrurile pe un parcurs
normal. Ned se asigura ca întotdeauna liniile de comunicare s rmân
deschise. Eforturile sale au fost deosebit de preioase pentru
destinul acestei cri.
INTRODUCERE
Puterea de ptrundere a filosofiei nu funcioneaz departe de lumea
fizic. Dincolo de stele îi poate doar imagina esena lui Dumnezeu.
în fapt, exist multe niveluri de universuri superioare, dar acest
adevr se gsete numai în Cabala. Este scris: „Nu ne st în putere s-L
cunoatem pe Dumnezeu” (Isaia 40:28). Cine îi însuete adevrul
Cabalei percepe foarte bine acest lucru.
Rabi Nachman din Brelav1
Este prima zi a Numrtorii omerului, o zi ce încorporeaz nucleul
mistic de afeciune i iubire, a doua zi de Pesah din anul
calendaristic ebraic 5755 (1995).2 Potrivit credinei iudaice, acum
cinci mii apte sute cincizeci i cinci de ani a luat natere un nou
tipar al cunoaterii i contiinei umane. Acesta a reprezentat o total
transformare a modului de înelegere, fiind un nivel de contiin care
se putea contopi cu propria sa origine. Emergenta i
continuarea acestei contopiri a format ceea ce numim procesul de
edificare si cunoatere, de iluminare. Cabalitii afirm c ne apropiem
cu rapiditate de o nou transformare major a cunoaterii i contiinei.
Aceasta se va numi contiin mesianic i datorit ei vom înelege totul
într-o lumin complet nou.
Astzi se împlinete o sptmân de la cea de a cincizeci i asea
aniversare a zilei mele de natere. Cabala ne înva c în fiecare an
din viaa cuiva este accentuat o anume calitate a acelei persoane.
Cel de al cincizeci i aselea an de viat este o perioad în care eti
cufundat în zona afectiv i de iubire a potenialului propriu din
domeniu cu o imens încrctur din fluxul cosmic i o nou ans de a
înla
21
scânteierile de sacralitate din interiorul i din jurul tu la
niveluri de contiin superioare.3
Astfel, pentru mine este astzi un moment propice pentru a
începe s scriu o carte. Este o carte despre misterul vieii i al
morii, o incursiune în învturile mistice despre creaie i creator i
o explorare a unor zone de contiin care transcend graniele minilor
noastre.
Demersul meu spiritual a fost iniiat cu peste patruzeci de ani în
urm când, adolescent fiind, am început s îneleg c noi, ca fiine
umane, avem parte în unele momente din via de experiene neobinuite,
interconectri cu alte realiti, clipe de profund înelegere a
naturii lucrurilor, vise inexplicabile, care depesc orice imaginaie
i voci interioare care ne îndrum în anumite direcii de aciune. Dar
cel mai important lucru este acela c toi avem, se pare, relaii
deconcertante cu membrii familiei noastre, cu prietenii cei dragi i
chiar cu strinii, reflectate permanent într-o esen interioar
misterioas pe care aici, în vest, o numim suflet.
în perioada anilor '60, când aveam douzeci i ceva de ani, tradiiile
spirituale orientale câtigaser o extraordinar popularitate în
rândul multor tineri din generaia mea. Unii dintre adepii acestora
erau numii copiii-flori, un termen definitoriu pentru perioada de
îmbobocire a unei ere noi. i, de fapt, deseori s-au fcut referiri
la acele timpuri drept perioada de început a Erei Vrstorului.
Curentul a devenit o subcultur, New Age. Acum New Age pare
oarecum demodat, dar pe atunci a reprezentat o perioad euforic de
însufleire tinereasc.
în anii '60, zen budismul era înfloritor la San Francisco, la fel
ca i versiunea american de sufism, ramura mistic a tradiiei
islamice. Hinduismul pusese stpânire pe strzile din districtul
Haight-Ashbury, iar cântrile de aum puteau fi auzite în multe
coluri ale parcului Golden Gate. Nu rareori se întâmpla ca
dansatori i toboari Hari Krishna s cad în leinuri extatice la
colurile aglomerate ale strzii Montgomery din districtul financiar,
spre uimirea
22
funcionarilor ce se îndreptau grbii ctre serviciu. Eu m numram
printre aceti funcionari cu costum i cravat, la fel de uluit i
intrigat de energia i vivacitatea acestei noi concepii asupra
vieii.
Am început s studiez datinile orientale, citind despre ideologii i
experimentând multe dintre practici. Curând lumea costumelor cenuii
i a tranzaciilor de afaceri a devenit tears i neinteresant în
comparaie cu strlucirea cuceritoare a exerciiilor spirituale
exotice i a înelepciunii învturilor antice - ca s nu mai vorbim de
faptul c era „superior” i „detaat” s fii un renegat. Spre treizeci
de ani, dup ce îmi construisem o carier cu reale perspective de
avansare, lucrând la San Francisco i New York, mi-am prsit slujba i
am început s cltoresc, ducându-mi tot avutul într-o mic geant de
voiaj.
Am cltorit aa timp de mai muli ani, citind toate crile pe care
le-am putut gsi despre budism i hinduism, cutând s descifrez
secretul existenei i sensul vieii. A fost un pelerinaj de esen
nobil, unul în care s-au angrenat un numr nesfârit de cuttori ai
esenelor spirituale, dar care, la sfâritul drumului, m-a lsat cu i
mai multe întrebri fr rspuns decât atunci când plecasem.
Pe la treizeci i cinci de ani am întâlnit-o pe viitoarea mea soie,
Susan, care mai târziu a devenit Shoshana, i direcia cutrilor mele
de ordin spiritual s-a schimbat. în primii doi-trei ani ai
relaiei noastre am început s explorm practica retragerii
solitare în tcere.
Prima experien de grup am avut-o cu sufitii i am fost iniiai în
aceast practic, fiind membri ai Ordinului Sufist de Vest. Ulterior,
am întreprins deseori retrageri în meditaie, petrecându-mi zile
întregi i uneori chiar sptmâni în tcere. In acea perioad foloseam
tehnici sufiste, în special vazifas (un gen de mantra), metod
care implic repetarea unui cuvânt legat de atributele Divinului.
M-am consacrat, de asemenea, practicrii dhikr, care înseamn
pomenire, o psalmodiere ce repet cuvintele arabe La
ila-ha il Alah Hu,
23
însemnând „Nu exist alt Dumnezeu decât Dumnezeu”. în timpul acestor
retrageri solitare a început s mi se
întâmple ceva extraordinar. Treptat, am renunat la demersul de
ordin intelectual întrucât am descoperit un simmânt mai
profund de cunoatere, care depete limitele minii. O
percepie indefinibil plana în zonele de umbr care exist între
gândirea contient i subcontient. Nu puteam deslui natura acestor
cunotine tainice, dar tiam cu certitudine c am acces la un gen de
cunoatere profund.
Cu cât retragerile mele în solitudine deveneau mai lungi i mai
ptrunztoare, cu atât îmi ddeam mai mult seama c doream s amplific
toate aspectele demersului meu spiritual. La patruzeci i unu de
ani, în timpul unei astfel de retrageri în tcere de patruzeci de
zile, am decis s m cufund în misticismul iudaic. Decizia nu era
logic pentru c, dei nscut din prini evrei, nu tiam aproape nimic
despre iudaism.
MEDITA IA I CUNOATEREA PROFUND
Ne-am mutat la Ierusalim i am locuit în fortreaa Oraului
Vechi, la câteva minute de drum de la Zidul de Apus. Dei eram în
primul rând interesat de învturile mistice, am fost nevoit s
studiez mai întâi, ca un învcel întârziat, un volum însemnat de
informaii legate de aspectele elementare ale practicilor iudaice.
Asta a durat câiva ani.
Iudaismul este, în general, un cult bogat i diversificat. Plin de
ritualuri i precepte obligatorii de comportament. Studiul
Torei i al Talmudului este ceva extraordinar. Viaa de zi
cu zi a evreului religios este foarte solicitant, implicând
urmrirea îndeaproape a detaliilor în orice problem: cum i ce
mnânci, când s te rogi, ce raporturi ai cu ceilali, etica
afacerilor, coduri morale de comportament i, desigur, ce raport ai
cu Dumnezeu.
Componenta mistic a iudaismului, numit Cabala, se concentreaz mai
mult asupra naturii ezoterice a creaiei. Ce
24
este Dumnezeu? Cum s-a produs Creaia? Care sunt sensurile tainice
ale învturii Toreil Care este arhitectura cosmosului? Care
este adevrul suprem? Nu este un domeniu de studiu uor. Majoritatea
informaiilor sunt camuflate în spatele unui limbaj foarte
specializat, al unor concepte misterioase i al unor codificri voit
absconse. Doar o mân de cabaliti au scris despre experiena lor.
Majoritatea îns prefer s rmân la adpostul anonimatului.
în plus, efectiv toate comentariile din literatura religioas iudaic
sunt fcute din perspectiv masculin. Aproape tot ceea ce s-a scris
d< spre Cabala are tendina s fie intelectualizat i abstract, mai
mult un fel de teorie metafizic decât înelepciune practic. Eu cutam
sensul vieii i nu un sistem de concepte confuze, astfel încât
primii doi ani de studiu au fost destul de stresani.
Mi-am reluat practica meditaiei, care tiam c deine cheia cunoaterii
spirituale profunde. Toate culturile religioase majore folosesc
meditaia într-o form sau alta, în tcere. Când îmi lsam în repaos
funcia cognitiv, îi fcea apariia în mod inevitabil o forma de
înelegere mai adânc.
Este important s remarcm c a edea în tcere este o abordare exact
opus aceleia utilizate în învmântul iudaic normativ, care angajeaz
mintea în probleme complexe i analizeaz flecare faet a unei dispute
în cel mai mic amnunt. Am trit timp de mai muli ani experiena
acestui proces de
pilpul (dialectic i dezbatere) în ieiva (o instituie
evreiasc de învmânt superior), dar acesta nu m-a condus la nivelul
de cunoatere pe care îl cutam. Acest tip de învmânt mi-a alimentat
foamea de informaii, iar lucrul cu Talmudul este o experien
care produce satisfacii înalte, dar eu doream s m aflu într-o
comuniune mai strâns cu Dumnezeu; nutream nevoia s m simt
înconjurat de prezena Divinitii tot timpul. Aceast nzuin prea s se
iveasc mai ales în timpul practicilor de contemplaie, astfel
încât nevoia mea de meditaie a devenit mai presant.
în acea perioada am cunoscut vipassana, meditaia de
25
înelegere profund, o coal a budismului care folosete o
practic intensiva de tcere pentru perioade extinse de timp.
în timpul unei astfel de retrageri în tcere, nu este neobinuit ca
un discipol s petreac în meditaie nou sau zece ore pe zi, în
segmente de patruzeci i cinci pân la aizeci de minute. în timpul
perioadelor dintre acestea, se efectueaz meditaie în mers. care
însumeaz alte ase ori apte ore de meditaie zilnic. Scopul acestei
practici este ca discipolul s-i menin o stare de meditaie pe tot
parcursul orelor de trezie, inclusiv în timpul meselor.
Dei acest program poate prea prea sever, majoritatea celor care se
iniiaz în vipassana descoper c, dup o perioad iniial de
adaptare de trei-patru zile de practic, regularitatea meditaiei
constante îi aduce într-o stare de contien modificat, care
faciliteaz ci de cunoatere i înelegere profund - exact ceea ce
doream eu.
Vesticii care se consacr practicrii budismului, hinduismului,
sufismului sau altor culte bazate pe contemplaie sufer o
transformare datorit strii de spirit ce poate fi produs
printr-o practic de meditaie serioas. Uneori, transformarea este
atât de covâritoare încât respectiva persoan opteaz pentru a
se „converti” la o nou religie. Oricum, muli oameni au constatat c
experienele lor de contemplaie le-au deschis cu adevrat noi ci de
ptrundere în tradiia lor spiritual originar. Acest lucru mi s-a
întâmplat i mie. Dintr-o dat am descoperit noi profunzimi în
iudaism: comentariile la Tora au cptat via, iar studiul asupra
Cabalei a luat o turnur complet nou.
Nu acordasem suficient atenie diferenei dintre învarea
Cabalei ca exerciiu intelectual i trirea Cabalei prin
ptrundere i înelegere mistic. Unele din scrierile misticilor
evrei indic clar c cea mai însemnat parte a cunoaterii Cabalei le-a
parvenit prin intermediul experienelor contemplative. De exemplu,
în secolul al aisprezecelea, Eleazar Azikri, membru al cercului
cabalistic al Iui Moses Cordovero din Safed, susinea c retragerea
in ascunzi
26
26
(izolarea) este pentru suflet de apte ori mai benefic decât studiul
i. în funcie de puterile i capacitatea fiecrei persoane, aceasta
trebuie s se concentreze i s mediteze o zi [întreag] pe
sptmân”.4
In ceea ce privete practicarea acestor exerciii, Azikri ddea
urmtorul sfat: „în orice clip trebuie s încercm s asociem numele
[Iui Dumnezeu] cu un sentiment de bucurie i tremur înfricoat.
Trebuie, pe cât este posibil, s ne izolm de societatea oamenilor i
s pstrm tcere absolut, singuri, într-o vpaie scânteietoare,
înfricoai i tremurând, Lumina care este deasupra capului nostru ne
va fi întotdeauna îndrumtor”.5 Exist zeci de scrieri similare celor
ale lui Azikri, dar în zilele noastre nu este uor s gseti un
îndrumtor în came i oase care s exemplifice aceste învturi.6
Pur i simplu, Cabala nu poate fi îneleas numai prin intelect.
Cabala este mai degrab un mod de via i o concepie despre tot ceea
ce ne înconjoar. Devii cabalist prin faptul c adaugi un nou nivel
de contiin fiecrei aciuni, fiecrui cuvânt care îi iese din gur i
fiecrui gând care îi rsare în minte. Nu cptm cunoatere cabalistic
doar prin intelect; o cptm prin modul cum ne trim viaa, ceea ce
implic integrarea studiului cu practica zilnic i cu exerciiile de
contemplaie. Ne cufundm în diferitele aspecte ale învturilor
cabalistice i de aici se nate contiina mistic.
Misterul vieii este i a fost întotdeauna subiectul asupra cruia s-a
concentrat cu precdere gândirea contemplativ. Aproape orice om îi
petrece primii ani din via ca un adevrat mistic. întrebându-se cum
funcioneaz lumea. Ce ne ine legai de pmânt în timp ce psrile par a
nu avea nici un fel de constrângeri? De unde vine vântul i de ce
sunt stelele pe cer? Pe msur ce cretem i ne maturizm, aflm multe
explicaii ale lucrurilor, dar apar noi întrebri care, drept rspuns,
primesc doar o strângere din umeri din partea prinilor sau
profesorilor notri i chiar din partea filozofilor.
27
Undeva, de-a lungul drumului, când atingem maturitatea sexual,
punctul de concentrare al ateniei noastre se modific dramatic. Ne
captiveaz total misterele iubirii, ale relaiilor interumane i
personalitii individuale, iar în acestea sunt ascunse eternele
întrebri despre via. Ne jenm s le spunem celorlali despre ceea ce
se întâmpl înuntrul nostru i deseori ne luptm cu aceste secrete ale
vieii în tcere.
Ca aduli, majoritatea suntem atât de preocupai de problemele
financiare i de familie încât consacrm prea puin timp, sau deloc
pentru a ne gândi la problemele grave, majore ale vieii. Totui,
suntem confruntai cu acestea, brusc i zdrobitor, pe tot parcursul
existenei noastre. Nu rareori, aceasta se întâmpl ce rezultat al
unor evenimente traumatice care ne solicit la maximum: accidente
sau boli grave, moarte.
învturile cabalistice sunt cât se poate de limpezi într-o privin.
Lucrurile sunt mai mult decât credem noi c sunt. Aceast lume este o
reflectare a altor niveluri ale realitii, cu care se afl într-o
relaie de simbioz. Fiecare eveniment pe care îl trim are un mesaj
mai adânc dac avem ochi de vzut i urechi de auzit. Orice are un
îneles i o semnificaie mistic. Viaa devine colosal de bogat i plin
de sens, odat ce suntem capabili s-i ptrundem misterele.
CARTEA LUI ADAM
în secolul al optsprezecelea, Baal em Tov’ a schimbat în mod
dramatic caracterul iudaismului, promovând ideea c bucuria,
rugciunea i stabilirea unei conexiuni extatice cu Dumnezeu prin
aciune fizic erau la fel de importante, dac nu chiar mai
importante, decât simpla trire a vieii în credina iudaic, conform
preceptelor religioase. El este considerat unul dintre liderii de
seam ai micrii religioase constituite pe baza acestor idei. numit
hasidism.
' Israel ben Eliezer
Potrivit oamenilor de tiin, curentul hasidic este fundamentat
pe principii cabalistice.7 Legenda spune c Baal em Tov a
cptat aceste cunotine secrete dintr-o surs misterioas, numit Cartea
lui Adam. Se spune c nu exist decât un exemplar din aceast
carte. Este scris si alctuit cu ajutorul unui misterios component
eteric, care nu poate fi reprodus. Chiar literele, formele i
nuanele lor, toate conin o scânteie de Divin.
Cartea este nu numai remarcabil i unic, ci persoana care o citete
trebuie s tie cum s interpreteze mesajele codificate pe care le
conine. Secretele sale sunt camuflate de straturi succesive de text
cifrat, astfel încât cei care nu cunosc puterea adevrului pe
care îl cuprinde nu pot folosi greit aceste învturi. Pentru c
aceast Carte a lui Adam dezvluie explicaia precis i clar a
sensului i scopului vieii i morii, a iubirii i inter-relaiilor,
sufletelor, îngerilor i altor trâmuri ale realitii.
Textul original al crii le-a fost dat primelor fiine omeneti, lui
Adam i Eva, care l-au transmis, împreun cu metodele de interpretare
necesare, urmailor. Dac textul încpea pe mâna unei persoane care nu
reuise s ajung la maturitate spiritual, neînelegerea de ctre
aceasta a sensurilor ar fi pricinuit dezastrul i pieirea persoanei
respective. Astfel c, timp de peste cinci mii de ani, cartea s-a
transmis de la profesor la discipol, pân când, acum câteva
sute de ani, a ajuns în posesia rabinului Adam.
Fiul acestuia, Yitzhak, era erudit, dar îi lipseau focul luntric i
dorina arztoare de care este nevoie pentru a reui în cutarea
adevrului suprem. Rabinul Adam tia c fiul su nu va putea niciodat s
ajung s deprind cunotinele din aceast carte. în ceasul morii sale,
rabinul i-a ordonat s duc cartea în orelul Okup. Acolo avea s caute
un biat pe nume Israel, fiul lui Eliezer. Pentru c numai tânrul
Israel ben Eliezer, dintre toi învaii lumii, era cel care putea
descifra sensurile mai profunde ascunse în aceast carte sacr.
29
învatul Yitzhak a plecat la Okup, o cltorie dificil în vremurile
acelea. L-a cutat pe Israel ben Eliezer i i s-a spus s nu-i piard
timpul cu acel biat trândav. Oamenii din orel nu puteau înelege de
ce biatul ii petrecea majoritatea timpului rtcind singur prin
pdure. Ei nu realizau c el înva limbajul vântului, dansul albinelor
i deprindea cele mai profunde precepte de înelepciune ale
pdurii.
Yitzhak l-a angajat pe biat s-i fac diverse comisioane i a ateptat
s se conving c acesta este vrednic s vad cartea. Ca parte a
retribuiei primite, biatului i s-a dat un loc de dormit în grajdul
din spatele casei. Intr-o noapte întunecoas, Yitzhak a observat o
lumin ce se vedea pe sub ua grajdului. îngrijorat ca nu cumva fânul
din grajd s nu se fi aprins de la vreo lumânare, a ieit în grab din
cas. înainte de a ajunge la ua grajdului, s-a uitat înuntru
printr-o fereastr i l-a vzut pe tânrul Israel cufundat în studiul
unei cri. i ce s vezi! Biatul radia lumin în concentrarea i extazul
studiului su. Nu erau acolo, în noaptea aceea, nici un fel de
lumânri aprinse.
în dimineaa urmtoare, învatul Yitzhak i-a dat lui Israel ben
Eliezer Cartea lui Aclam. Biatul a fost rapid captivat de
aceasta, studiind textul magic zi i noapte. i din nou, ori de câte
ori biatul era aplecat deasupra crii, o lumin strlucitoare umplea
încperea, la fel cum ar fi fost dac erau acolo o mulime de lmpi. Cu
fiecare rând pe care îl citea, simea un flux continuu de gânduri
minunate, ca i când autorul i le-ar fi optit direct în minte.
Pentru a ptrunde înelesul acestei experiene este nevoie de un gen
special de intuiie, un loc al cunoaterii luntrice necesar pentru a
deprinde învturi care transcend limitele intelectului. învatului
Yitzhak îi lipsea aceast cunoatere, aceast profunzime. Din
nefericire, oricât a încercat, Israel nu a reuit s-l învee acest
lucru pe fiul rabinului Adam. Dup multe încercri frustrante,
Yitzhak l-a implorat pe Israel s foloseasc mijloace cabalistice
pentru a-1 invoca pe profetul Ilie, cunoscut tuturor ca Prinul
învturii.
30
Israel l-a rugat pe Yitzhak s mai atepte; aceasta era o experien
periculoas. Dar Yitzhak a insistat.
Au postit i s-au purificat timp de ase zile. Apoi au început
ritualul de invocare a Prinului Învturii. îns, pe când Israel
intona unul din numele lui Dumnezeu, Yitzhak nu i-a mai putut
menine concentrarea, gândurile luând-o razna. Acest incident s-a
petrecut într-un moment critic i a avut consecine îngrozitoare. în
loc s-l invoce pe Prinul învturii, în mod necugetat îl invocau pe
Ilie ca Prin al Focului, i, dup cum se tie, Prinul Focului mistuie
totul în calea lui, dac nu-i construieti cu struin un scut de
credin pentru a te proteja.
Imediat cei doi si-au construit acest scut în imaginaia lor. tiau c
singura ansa de a supravieui era s rmân treji pân la rsritul
soarelui, când Prinul Focului îi pierdea puterea. Totul a
fost bine pân când, chiar înainte de revrsatul zorilor, Yitzhak nu
a mai putut sta treaz. A moit timp de câteva secunde i, cât ai
clipi din ochi, Prinul Focului l-a i înhat.
De atunci încolo. Israel ben Eliezer a studiat singur Cartea lui
Adam. A învat cum s invoce diferitele nume ale lui Dumnezeu
care, toate, atunci când sunt pronunate corect, au puterea s
tmduiasc i s îndrepte lumea. Posedând aceste cunotine, a putut s
menin lumea într-o stare bun de funcionare i, din aceast cauz, este
numit Baal em Tov, ceea ce înseamn Stpânul Numelui Sfânt.
MISTERELE VIEII I ALE MORII
Exist într-adevr un sens i o menire în via i în moarte? Exist
precepte înelepte care dezvluie adevrurile universale? Care este
legtura dintre Adam i Eva i Cartea lui
Adaml Cum sunt codificate preceptele de înelepciune i de
ce anume este nevoie pentru a dezlega aceste coduri? Ce înseamn s
invoci protecia divin i cum se face acest lucru?
31
Care era deficiena fiului rabinului Adam? De ce avem nevoie
pentru a putea avea acces la preceptele de înelepciune
profunde?
Aceste întrebri, ca i altele care îi preocup pe cabaliti, frmânt
deopotriv pe toi oamenii. Ce este Dumnezeu? Care este menirea
creaiei? Ce este sufletul? Exist într-adevr suflete pereche? Ce se
întâmpl dup moarte? Exist reîncarnare? Ce este aceea sfinenie? Ce
este adevrul? Ce este înelepciunea? Care este fundamentarea
credinei? Exist îngeri? Ce înseamn, de fapt, rai i ce este iadul?
Se realizeaz într-adevr ceva prin rugciune? Care este fundamentarea
iertrii? Se poate sfâri vreodat suferina pe aceast lume? Dac avem
un suflet, sufer acesta dup moarte? Ce înseamn s pctuieti? Ce este
adevrata libertate i, în sfârit, ce practici spirituale putem
folosi pentru a atinge o cunoatere i contiin mai profunde i o mai
mare înelepciune?
Acestea sunt problemele tratate în Cartea lui Adam i de ele
ne ocupm în Dumnezeu este un verb.
Nu este ciudat c, dei avem mari biblioteci în care se afl la
dispoziia tuturor efectiv toat înelepciunea lumii, i dei avem acces
la un volum mult mai mare de informaii decât cei mai mari învai si
monarhi din trecut, nu am fost capabili s folosim suficient aceste
cunotine pentru a ne ridica cu adevrat nivelul cunoaterii mai
presus decât au putut-o face cei care au trit acum câteva mii de
ani? Muli ar spune c am suferit chiar un regres. Profesori emineni
au împrtit elevilor toate cunotinele. Dar, cumva, elevii emineni
sunt extrem de rari.
Lumea i-a îmbuntit cunoaterea în anumite domenii. Ne-am sporit
volumul de informaii tiinifice; ne-am perfecionat
tehnologiile; am fcut progrese în tiinele sociale i în economie.
Totui, cunoaterea filosofic i spiritual pare s se fi oprit în loc;
se pare c nu am învat deloc din experiena trecutului. Astzi nu tim
nimic mai mult despre Creaie decât tiau grecii antici. Conceptele
de rai i iad rmân
32
32
un mister. A fost demonstrat eficacitatea rugciunii pentru tmduire,
dar nu avem nici cea mai mic idee cum funcioneaz aceasta.*
Interconexiunea tuturor lucrurilor este un truism al domeniilor
spiritual i tiinific, dar pare mai mult ceva teoretic decât
realitate practic.
ILUMINAREA I DOBÂNDIREA CUNOATERII
Unul din textele primordiale ale Cabalei, Zohar,
lanseaz un apel ctre omenire, spunând: „Voi, fiine de pe
pmânt care suntei cufundate într-un somn adânc, trezii-v!
Care dintre voi a acionat pentru a transforma întunericul în lumin
i amrciunea în mulumire?”9 Ne conjur: ,.Nu mai dormii Trezii-v! Ce
mai ateptai ?”
în lecturile i cltoriile mele am strâns de-a lungul anilor precepte
de înelepciune din toat lumea, i, pe legea mea. dac a putea s
selectez i s sintetizez tot materialul pe care l-am adunat, acesta
ar putea fi în totalitate rezumat prin cele trei admonestri ale
învturii cabalistice: Trezii-v! Dobândii cunoatere! Transformai
întunericul în lumin!
îndrumtorii spirituali conced în fond c adevrata cunoatere nu
provine din afara noastr, ci din luntrul nostru, i nu îi face
apariia pur i simplu pentru c dorim noi acest lucru. Apare atunci
când trim într-un mod care suscit cunoatere. Se nate prin
intermediul experienei directe.
lat un bun exemplu de experien direct; Gândii-v la parfumul
trandafirului. Dac încercm s-l descriem cuiva care n-a mirosit
niciodat în via o floare, nu reuim. Este imposibil s redm cu
exactitate acest parfum prin intermediul limbajului. Putem s ne
apropiem de adevr prin referiri la experiene similare” dar nu vom
reui niciodat dac recurgem numai la intelect. Dar, punând un
trandafir în mâna cuiva, comunicarea noiunii se realizeaz într-o
clipit, fr ajutorul cuvintelor.
33
La fel este i cu marile precepte de înelepciune. Pân în momentul
când devin parte a experienei noastre zilnice, acestea rmân
abstracte. Muli oameni care sunt cercettori foarte serioi ai
doctrinelor spirituale au ajuns s cunoasc un mare volum de
informaii, dar i-au însuit constitutiv foarte puin. Putem s
ne informm despre experienele spirituale ale altora sau putem
integra în viaa noastr de zi cu zi practicarea încrcat de sens a
acestora. Putem înva despre misticism sau putem practica a fi
mistici.
Cei mai muli dintre noi triesc o mare plcere atunci când se afl
într-o grdin. Avem parte de delicii senzoriale: culori, forme i
parfum. La nivelul intelectului putem aprecia procesul de
pregtire a solului, plantare a seminelor, îngrijire a rsadurilor,
aplicare a îngrmintelor, udare a plantelor i a tuturor celorlalte
activiti pe care le necesit o grdin bine îngrijit. La nivel
emoional putem fi impresionai de unduirea inflorescenelor, de
gingia plantelor fragile, de pacea i linitea grdinii în anumite
momente, ca i de agitaia i tumultul de via din altele.
Un mistic aflat într-o grdin are toate aceste triri, dar este
totodat cuprins i de altfel de triri contemplative. El încearc s
intre în conexiune cu sufletul fiecrei plante sau fiine care triete
în grdin, cu îngerii care plutesc pretutindeni i cu
interaciunile dintre plante. Misticul contempl scânteierile de
sacralitate care se afl în flecare plant i insect, tiind c
aceste scântei sunt ridicate la niveluri superioare de contiin
atunci când fructele sau legumele sunt ingerate de fiine cu contiin
superioar. în viziunea holistic a misticului, orice grdin - ca de
altfel, orice aspect al creaiei - este un microcosmos al Grdinii
Edenului i o reflectare a tot ceea ce se întâmpl în cosmos.
34
34
CE ESTE CABALA?
Cabala îi captiveaz i îi uluiete de multe secole pe cercettorii i
teologii vestici. învluit în mister, tinuit de societi secrete,
ascuns sub straturi multiple de simboluri absconse i limbaj
impenetrabil, a fost o surs de fascinaie pentru cuttorii
adevrului spiritual din toate generaiile ultimului mileniu. Chiar i
astzi continu s exercite un farmec straniu, i totui, întrebat ce
este Cabala, cine a inventat-o sau unde îi ara obâria, chiar i
celui mai expert cercettor îi este greu s dea un rspuns.
Cabala nu permite formularea unei definiii simple în ceea ce o
privete i nici nu are un istoric foarte clar i precis. Dei
cabalitii conced asupra unor aspecte eseniale, este imposibil s se
prezinte o singur abordare sistematic care s cuprind întregul
spectru al viziunii cabalistice. Cabala nu este un sistem, cum cred
unii. Este, mai degrab, o concepie, un mod de a percepe latura
realitii. în esen, Cabala se întemeiaz pe conceptele mistice
privind viaa, moartea, creaia i creatorul. Ea ne tlmcete misterele
vieii, ne explic modul în care funcioneaz creaia, ne arat încotro
ne îndreptm i cum ajungem acolo.
Termenul de „Cabala” este un derivat al iudaismului,
provenind de la rdcina ebraic kbl, care înseamn a primi,
întrebrile fireti care se pun sunt: Ce este ceea ce primesc
cabalitii i de la cine primesc acel lucru?
Exist dou puncte de vedere în ceea ce privete transmiterea
învturilor Cabalei. Unul. susinut de coala teosofic, prevede c
doctrina mistic trebuie transmis pe calea profesor-discipol este
cel mai rspândit curent în Cabala ebraic, iar preceptele sale au un
pronunat caracter abstract, fiind imposibil de îneles fr îndrumare.
Ele nu pot fi învate din cri, în temeiul prezumiei c tainele
subtile ale Cabalei necesit interpretarea unui profesor
competent.
Cealalt coal, orientat ctre experiena direct a fiecruia, se numete
Cabala Extatic.10 Recurgând la tehnicile
35
de meditaie, cel care studiaz Cabala intr într-o stare de contiin
modificat i primete cunoatere profund de la Necunoscut i
Incognoscibil. Pentru aceasta nu este nevoie de profesor
întrucât transmiterea cunotinelor se face printr-un canal de
comunicare direct între discipol i centrul Creaiei."
Prin urmare, coala Cabalei Extatice presupune c oricine poate primi
învturile privind adevrul universal prin intermediul unei conexiuni
personale cu Divinitatea. Dei un profesor în carne i oase
poate accelera în mod semnificativ evoluia i perfecionarea
discipolului, profesorul suprem rmâne sursa vieii. Adesea acesta
este reprezentat drept profetul Ilie, care îl viziteaz pe
discipol în vis sau în strile de adânc meditaie.
Cabalitii tradiionali au trit totdeauna conform preceptelor
religioase; au fcut uz de o mare varietate de practici
spirituale cunoscute numai lor. Fiecare aciune, sentiment i gând
era, cântrit conform unui cod de legi amnunit, care coninea
prevederi deosebit dc detaliate privind toate aspectele unui
comportament uman acceptabil. în plus, studiau aceleai texte,
cunoteau în profunzime aceleai controverse talmudice complexe i
respectau îndeaproape un calendar identic al evenimentelor. Punctul
de gravitaie al vieii lor îl constituiau rugciunea, studiul
Torei, abatul i srbtorirea zilelor sfinte.
Ei „triau"' Cabala. Aceasta era prezent în orice activitate din
viaa lor. Asta nu înseamn c trebuie s fii foarte religios pentru a
putea aprecia misticismul iudaic. Multe dintre preceptele
cabalistice sunt universale i conin înelepciune valabil pentru noi
toi. Dar înseamn c preceptele Cabalei ne vor fi folositoare numai
dac învm cum s o trim, cum s o aducem în relaia noastr de zi cu zi
cu Divinitatea. Dac putem s facem asta, vom fi capabili s
deschidem un întreg nou univers de sensuri în vieile noastre i s
cptm o înelegere clar a direciei fluxului de dezvoltare a umanitii,
deoarece cunoaterea cabalistic relev principiile creaiei.
Cabalitii extatici sunt mult mai interesai de
36
36
experiena comuniunii cu Divinitatea decât de orice alt aplicare a
preceptelor teoretice sau utilizare ocult a tehnicilor cabalistice.
Astfel, în vreme ce abordarea teosofic apreciaz la nivel
intelectual interconexiunea complex a ritmurilor cosmice, cei din
coala cabalistic a experienei directe opteaz pentru angajarea
activ în practic, care nu numai c dezvolt capacitatea noastr de a
auzi muzica celest, ci ne i impulsioneaz s dansm pe aceast
muzic.
PROFESORII MEI
Profesorii mei de ani de zile, ambii personaliti foarte bine
cunoscute, sunt rebe Shlomo Carlebach i rebe Shlomo
Schachter-Shalomi. Aceti doi învai, fiecare în felul su, au
exercitat o puternic influen asupra iudaismului modem. Au fost buni
prieteni i frai întru suflet timp de patruzeci de ani. Shlomo a
murit în 1994; Zalman continu s transforme lumea iudaic cu mesaje
care se adreseaz sufletului.
Maetrii Zalman i Shlomo au realizat cu muli ani în urm c în viaa
iudaic de dup Holocaust era nevoie de ceva complet diferit. în
vreme ce formele de manifestare exterioare ale iudaismului
continuau sa fie practicate i s existe, substana spiritual a
religiei fusese grav afectat prin dispariia celor ase milioane de
evrei.
O treime din evreii lumii au pierit la începutul anilor '40;
aceasta era o tragedie de proporii colosale. O catastrof i mai
cumplit pentru iudaism era faptul c printre cei mori se afla un
mare numr de credincioi practicani, care respectau întru totul
preceptele religioase. Se estimeaz c în Holocaust au pierit peste
cincizeci la sut din credincioii pioi; unii susin c este vorba
chiar de 80%. în consecin, au disprut majoritatea profesorilor i
îndrumtorilor spirituali i multe structuri de transmitere a
preceptelor hasidice i cabalistice au fost complet distruse.
Dup Holocaust, majoritatea evreilor supravieuitori
37
i-au pstrat cultura spiritual, dar numai o mic parte dintre acetia
s-au simit în stare s continue practicile spirituale ale religiei.
Respectarea abatului, a mâncrii caer i relaionarea permanent
la ciclul anual de srbtori religioase nu-i gseau loc în viaa
majoritii evreilor. Pentru muli dintre ei spiritualitatea iudaic
prea s fie ceva ce aparinea trecutului. Sufletul iudaismului fusese
surghiunit.
Evident c diferii lideri ai iudaismului au reacionat în mod diferit
la aceast situaie. Unii sunt convini c învmântul tradiional în
ieiva reprezint modalitatea de revitalizare a spiritualitii.
Alii struie asupra rolului vechilor ritualuri. Una dintre abordrile
mai recente este denumit renaterea iudaic. Scopul acesteia este de
a da vitalitate iudaismului: a-i crete i îmbogi, sufletul, a-i
adânci coninutul spiritual, a-i deschide inima ctre nevoile
umanitii pentru a avea relevan în lumea modern.
Cel mai de seam promotor i mistic-vizionar al renaterii iudaice
este Zalman. Shlomo a fost poetul menestrel pentru cei
implicai în aceast micare. El a transformat felul în care lumea
iuduic se roag i cânt; pe când Zalman a influenat i continu s
exercite o puternic influen asupra modului de via a foarte multor
evrei.
SCHIMBAREA TIPARULUI CONCEPIEI
Pe parcursul ultimelor câteva decenii, culturile religioase au fost
puternic influenate de o gândire inovatoare. Ca unul din capii
micrii de creare a noii concepii, rebe Zalman a descoperit ci prin
care s fie deschise noi pori de cunoatere, care fuseser blocate
timp de sute de ani. Prin aceasta a ajutat mii de oameni s
realizeze o nou relaie cu iudaismul,
Zalman afirm; „La un moment dat religiile se refereau la un produs.
Acesta era comportamentul virtuos; era credin, speran i milostenie.
Oamenii aveau noiunea c
38
exist ceva pe care îl vor cpta o rsplat aflat la captul drumului.
Aceasta se potrivea cu vechea concepie a Evului Mediu. Dar acum s-a
produs o schimbare. Pe oameni îi intereseaz procesul ca atare.
Acesta este viu.”1*
Lumea este un tot integrat i nu o aduntur de pri componente. Nu mai
putem gândi ca persoane individuale separate, ci, mai degrab, ca
membri, pri integrante ale comunitii globale. Dup cum spune Zalman:
„Steagul nu flutur în vânt; vântul nu flutur steagul. Steagul i
vântul interacioneaz.”13 Cu alte cuvinte, persoanele individuale i
naiunile nu exist separat; toi oamenii i toate lucrurile sunt în
interconexiune. Conceptul de caer trebuie amendat i
reformulat
în ceea ce Zalman numete eco-caer. Ideea tradiional de caer se
bazeaz pe vechile legi referitoare la ceea ce este adecvat pentru a
fi mâncat de evreii credincioi. Legile provin din poruncile
biblice. Ele prevd c animalele trebuie tiate în anumite moduri,
carnea coninând orice reziduu de sânge neputând fi mâncat; anumite
vieti i animale marine sunt interzise; carnea i produsele lactate
nu pot fi amestecate, conform poruncii care spune c un pui de
animal nu poate fi gtit în laptele mamei sale. Dar aceste legi nu
se refer la aditivii chimici, la tipurile de ambalare a
alimentelor, la exterminarea speciilor i a pdurilor. Cum
putem afirma c ceva este caer dac poart în sine germenele
distrugerii omenirii? Cum putem mânca ceva dac asta implic
dispariia unei specii? Cum putem folosi un produs dac asta
presupune c alii au de suferit? Acestea sunt probleme de
colosal însemntate în zilele noastre i nu pot fi separate de sensul
esenial al credinelor noastre religioase.
Zalman se întreab: „Este electricitatea provenit de la un reactor
nuclear caer?” i „Este ceva îmbuteliat într-o sticl de unic folosin
mai caer sau mai puin caer decât ceva îmbuteliat într-o sticl
reutilizabil?”14; Acest mod de abordare a noiunii de caer vizeaz
mai degrab spiritul religiei decât litera legii. Opiniile lui
Zalman privind legile religioase
39
concord cu noua concepie. „Trebuie s renunm la noiunea de lege i s
utilizm noiunea de descoperire a legilor naturii... în acest
context, relaia noastr de tip vechi în calitate de copii ai unui
Dumnezeu-tat, supui ai unui Dumnezeu-împrat sau inculpai aflai în
puterea unui Dumnezeu-judector s-ar schimba într-o relaie de tipul
de la prieten la prieten, persoan iubit fa de persoan iubit,
partener la partener”.15i spune în continuare: „Nu numai c noi
suntem partenerii lui Dumnezeu - i Dumnezeu este la rândul su
partenerul nostru.16 Cuvântul „pace”, spune el, este în sine o
contradicie pentru c, în mod obinuit, este tratat ca un
produs, ceva ce poate fi avut, un substantiv. Dar trebuie
privit mai curând ca un proces în desfurare, o relaie
interactiv i reciproc avut continuu în grij, mereu adaptat i
alimentat, Acest mod de abordare trebuie desigur aplicat oricrui
tip de relaii, întrucât o relaie este, prin definiie un proces care
necesit o permanent i deosebit atenie. Universul este pururea
într-o interaciune dinamic i reclam grij i prevedere continu.
Rebe Zalman este vestit pentru interesul manifestat pentru
multe domenii de cunotine i pentru toate cultele. El afirm: „M
consider practicant iudeu al unei religii universale”.17 La fel ca
un empirist, Zalman caut adevrul. Am aflat multe referitor la ceea
ce este adevrat i ce nu. Teza sa este c trebuie s fim pregtii s
mergem înainte în spiritul adevrului, chiar dac acest lucru înseamn
c trebuie s renunm la unele lucruri.
Se consider superior unei simple încadrri din punct de vedere
confesional. Etichetrile i definiiile presupun o credin static, în
vreme ce în prezent trebuie s fim flexibili. Problemele vieii
modeme necesit o adânc cunoatere i putina de adaptare. Cu
toate acestea, este ferm convins c religia tradiional ne poate înva
multe. Ritualul este deseori încrcat de mesaje codificate pe care
înelepii din vechime au dorit s le transmit, dar nu au putut-o face
în cuvinte. Astfel, orientarea ctre înnoire nu înseamn eliminarea
în bloc a vechilor tradiii i obiceiuri, ci evaluarea tuturor
dintr-o
40
perspectiv nou, corect. Pentru aceasta este nevoie de o
cunoatere i putere de ptrundere considerabile.
DEFINIII:
TORA. TALMUD, MINA I MIDRA
Exist mai multe definiii ale cuvântului Tora. în mod normal,
Tora înseamn documentul ca atare, coninând cele cinci cri ale
lui Moise: Geneza, Exodul, Cartea Numeri,
Leviticul i Deuteronomul. într-o definiie
mai larg, unii includ în Tora i Crile Profeilor, precum
i Hagiografele. Crile Profeilor cuprind Iosua,
Judectorii, Samuel, Regii, Isaia, Ieremia, Ezechiel i altele.
Hagiografele cuprind: Proverbele, Iov, Cântarea cântrilor, Ruth,
Plângerile, Eclesiastul, Estera, Daniel i aa mai departe. Toate
acestea sunt cunoscute în mod obinuit sub numele de Vechiul
Testament. Mai exact, aceast culegere de scrieri se numete
Tanah, ceea ce provine de la literele ebraice tnkh,
reprezentând Tora, Nev'im (Profeii) i Ketuvim
(Hagiografe).
Tora este considerat a fî legea scris. Totui, o lectur atent a
textului relev net multe seciuni care par c se contrazic una pe
cealalt sau sunt ambigue. Inconsecvenele indic faptul c avem nevoie
de mai multe informaii pentru a putea înelege sensurile
exacte ale legii. Astfel, se spune c Moise a explicat înelesurile
legii scrise prin comunicarea oral. Aceast Lege Oral constituie
baza de soluionare a multor dificulti întâmpinate în textul scris.
i ,într-adevr, cele mai complicate probleme legate de lege sunt
deseori rezolvate cu rspunsul: .,Aa provine direct de la Moise, de
pe Muntele Sinai”.
Pe lâng dificultile ridicate de descifrarea sensului textului
scris, mai exist i o alt problem. Cele cinci cri ale Iui Moise au
fost scrise iniial în ebraic fr vocale, aa cum sunt toate sulurile
Tora. Limba ebraic este astfel construit
41
încât substituirea vocalelor poate schimba total sensul unui
cuvânt. Este ca i cum am avea un cuvânt reprezentat prin literele
PN, acesta putând fi pan. pun, pâine, peon. pin, pian, pun
etc. De obicei, cuvântul exact poate fi dedus din contextul în care
apare, dar unele poriuni ne pot lsa în mare încurctur. De exemplu,
imaginai-v c citii o fraz, care sun aa: „Dac tii s foloseti cum
trebuie un PN, eti îndreptit s primeti un premiu de un milion de
dolari”.
înelegerea sensului unei fraze poate deveni i mai dificil dac
literele P i N ar simboliza codificat alte litere. De pild,
litera P se aseamn ca form i sunet cu litera B. Litera N
seamn cu un Z întors pe o parte. Astfel, PN poate fi expresia
codificat pentru cuvinte ca ban, bun. ben, bon, baz, buz,
boz. bâz etc. Si tocmai asta fac cabalitii pentru c ei întotdeauna
caut dincolo de ceea ce este evident. Totul este privit ca
metafor ce cuprinde precepte ascunse. Pentru misticii iudaici, un
premiu de un milion de dolari nu are nici o valoare în comparaie cu
experiena decodificrii unui mesaj de la Dumnezeu.
Multe dintre sensurile Torei scrise, decodificate i explicate
la diferite niveluri, au fost incluse în culegerea de învturi
cunoscut sub numele de Legea Oral. Aceasta este i ea considerat
Tora. întrebai: Câte Tora exist?, maetrii talmudici
amai i Hilel au rspuns amândoi: „Dou, una scris i una
oral.”18
Tora oral a fost transmis timp de o mie de ani prin viu grai
de la profesor la discipol, Modalitatea de a reine aceste învturi
este de a le repeta mereu i mereu. în ebraic verbul care înseamn „a
repeta” este anah; astfel, Legea Oral primordial a
ajuns s fie denumit Mina.
în vechime, acum dou mii cinci sute de ani, oamenii aveau o memorie
prodigioas. Memorarea cuvânt cu cuvânt a textului integral al
Torei scrise - inclusiv Profeii i Hagiografele - era pentru
ei o joac de copil. Se spune c învaii aveau o memorie atât de
precis i reineau totul atât de fidel, încât puteau fi testai prin
strpungerea cu un ac a
42
paginilor unei cri. învatului i se spunea prin ce cuvânt a
trecut acul pe prima pagin i i se cerea s menioneze prin ce cuvânt
trece acesta pe urmtoarele zeci i zeci de pagini.
învaii memorau i un volum însemnat din legi (halaha) i din
povestirile didactice (agada) care completau culegerea de materiale
scrise. în fapt, memorau în detaliu sute de cri.
Acum aproximativ dou mii de ani îns, au început s-i piard aceast
capacitate. ara Sfânt a fost cotropit sub Pompei,iar Imperiul
otoman a impulsionat dezvoltarea comerului în zon, ceea ce, la
rândul su, a produs schimbri în cultur i în concepii. în aceste
condiii, sistemul de învmânt i studii erudite a fost distrus, iar
Tora oral era în pericol de a fi pentru totdeauna
pierdut. în consecin, la începutul secolului al treilea, Iuda
ha-Nasi a transpus Mina în form scris.
Din cauz c Mina este un corp de legi menit iniial
pentru a fi memorat, textul este extrem de criptic. Fiecare
sintagm genereaz o serie întreag de asociaii. Vzând cuvintele „Cu
optzeci”, nici nu trebuie s mai citim mai departe pentru a deduce c
este urmat de „i apte de ani în urm, strmoii notri”, întrucât
intuim c este vorba de începutul discursului lui Lincoln de la
Gettysburg. Dar. odat cu trecerea secolelor, nu mai putem fi siguri
de formularea specific ori chiar de inteniile coninute într-o
sintagm, deoarece se poate ca ea s fi privit iniial ceva cu totul
diferit.
în vremea iui Iuda ha-Nasi trecuser mai bine de o mie de ani de
nelmuriri la redactarea Torei scrise. Au aprut multe nelmuriri
în ceea ce privete asociaiile i sensurile formulrilor ultraconcise
din Legea Oral. S-au nscut diferene de opinii în ceea ce privete
modul în care trebuie interpretate anumite afirmaii din
Mina. S-au creat diferite curente de opinie, fiecare cu
propriul su punct de vedere referitor la cum trebuie citit textul.
în cadrul mai multor academii au avut loc discuii i dezbateri în
legtur cu aceste diverse interpretri, creându-se în felul acesta un
mare volum
43
43
de noi comentarii. Acestea au fost transpuse în form scris în
secolul al aselea i formeaz ceea ce numim Talmudul
babilonian - Talmudul de baz, folosit în ziua de azi.
Prin secolul al treilea sau al patrulea fusese redactat versiunea
anterioar i mai puin cunoscut a acestuia. Talmudul din
Ierusalim.19 Astfel încât, Talmudul reprezint concentrarea
comentariilor care explic Mina - Legea Oral.
Ca orizont de cuprindere, Talmudul este enciclopedic.
Cerceteaz sensul cuvintelor, analizeaz de ce unele cuvinte sunt din
punct de vedere fizic alturate altora, de ce unele sunt
ortografiate într-un anumit fel, de ce altele se repet, de ce
evenimentele au loc într-o ordine specific, ce reprezint, de fapt,
diferitele nume de persoane i locuri, care au fost adevratele
sensuri i intenii iniiale ale legilor i aa mai departe. Dou treimi
din Talmudul babilonian se refer la sensul legilor iudaice; o
treime cuprinde povestiri moralizatoare i predici care se
constituie, prin ele însele, într-un material pentru cercetri
aprofundate.
Logica utilizat în raionamentele talmudice nu este aristotelic,
aceea pe care o folosim în gândirea obinuit. Logica aristotelic
este format din silogisme. Dac A este mai mare decât B, iar B este
mai mare decât C, atunci este A mai (mare sau mai mic decât C?
Desigur, vom spune c este mai mare. Minile noastre sunt învate s
gândeasc aa.
Dar raionamentele talmudice folosesc o form de logic numit
hermeneutic, constând dintr-un set complicat de principii, care iau
în considerare lucruri precum localizarea, repetiia sau sensul
cuvintelor. Dac negrul se refer la alb într-un loc i negrul se
refer la o cas în alt loc, trebuie s existe o legtur între alb i
cas. Asta nu este logic potrivit regulilor lui Aristotel, dar este
o metod obinuit a hermeneuticii, potrivit spuselor rabinului Adin
Steinsaltz, care i-a luat asupr-i sarcina colosal de a traduce în
ebraic i englez Talmudul, care este scris în cea mai mare
parte în limba aramaic; exist sute de reguli pentru acest tip de
raionament.20
44
44
Astfel, Talmudul îl conduce pe cel care-l studiaz în alte
planuri de gândire, cu moduri diferite de a analiza lucrurile.
Cabala merge chiar mai departe, recurgând deseori la metodologie
intuitiv, care depete cu mult logica hermeneutic. Astfel, celor
care studiaz Tora le sunt deschise toate cile de explorare,
reprezentând un vast potenial. De aceea, muli studiaz Tora i
Talmudul, parcurgând adesea acelai text an dup an, fr ca mcar s se
apropie de o eventual epuizare a bogiei materialului.
în plus, drept rezultat al studiului intens asupra scrierilor
biblice, a luat natere un gen unic de literatur rabinic. Acest gen
de literatur se numete Midra, cuvântul provenind
de la rdcina ebraic drsh, care înseamn „a cerceta’', „a investiga”.
Din cauz c aceste studii au avut subiecte i abordri diferite, multe
dintre tezele coninute în Midra se contrazic una pe
alta. Obiectivul cercetrii nu a fost îns de a crea o perspectiv
coerent asupra sensurilor ascunse ale Torei, ci de a extinde
la cea mai mare magnitudine imaginabil varietatea interpretrilor
posibile ale fiecrui precept.
Misticismul iudaic se bazeaz pe toate aceste surse. Tanah, Mina,
Talmudul i Midra sunt principalele materiale-surs
ale scrierilor cabalistice. Cabala a creat o nou perspectiv i
metode diferite pentru facilitarea înelegerii lor, devenind astfel
un gen nou de literatur iudaic per se.
întrucât materialele existente referitoare la misticismul iudaic
însumeaz un volum enorm, o abordare sistematic i logic a
subiectului trebuie, din necesitate, s opereze o selecie a
acestuia. Aproape orice idee din Cabala îl poate antrena pe
cercettor într-un studiu cuprinzând multe aspecte care îl abat de
la obiectivul principal. Dei, în principiu, orice aspect al
doctrinei iudaice poate fi abordat din perspective opuse, multe
precepte ale misticismului iudaic sunt deosebit de relevante pentru
lumea de azi.
Am fcut o selecie dintre acestea pentru a-1 ajuta pe cititorul
interesat s ptrund misterele Cabalei. Sper ca
45
prezenta privire de ansamblu s-i ating scopul, acela de a se
constitui într-un rezervor de precepte ale înelepciunii iudaice
prin care s ne cufundm în tezaurul tiinei mistice din vechime
despre cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptm i cum ne
împlinim destinul. Odat ptrunse i înelese aceste precepte, nu vom
mai privi lumea cu aceiai ochi.
Scopul acestei cri este s-l ajute pe cititor în a folosi Cabala
pentru a cerceta amnunit misterele vieii, descoperind explicaii
practice prin care s poat crea noi conexiuni i legturi sufleteti cu
Sursa Divin a existenei. îmbinând teoria cu practica, cititorul nu
numai c va deprinde principiile mistice, ci chiar va începe cu
adevrat s integreze metodele cabalistice în viaa sa. Cartea este
menit s furnizeze o serie de experiene, fiecare dintre acestea
reprezentând un segment al unui cerc. Imaginea devine clar când
cercul este complet; fiecare parte completeaz întregul i-i este
necesar. Exerciii-le i meditaiile sunt la fel de importante ca
informaiile teoretice; povestirile hasidice sunt la fel de
edificatoare ca ilustraiile.
Misticismul iudaic a fost inut secret timp de mii de ani atât fa de
evrei, cât i de neevrei. A venit timpul s deschidem aceast lume de
bogie spiritual pentru a putea fi apreciat de toi. Fie s ne bucurm
cu toii de binecuvântarea de a ne maturiza i dezvolta împreun,
într-o angajare i cunoatere mereu mai mari, de a aduce o contiin
nou lumii i de a avea parte de pace adevrat în timpurile
noastre.
46
ÎNLAREA SCÂNTEILOR DE DIVINITATE
Shlomo Carlebach a fost unul din marii îndrumtori spirituali evrei
ai acestui secol. Muzica lui poate tl auzit în sinagogile i la
mesele de abat din lumea întreag. Aceste melodii sunt astzi atât de
puternic integrate tradiiei iudaice, încât au devenit clasice. Era
adorat de sute de fani din toat lumea. A fost cu adevrat un fenomen
care a schimbat faa iudaismului modern.
Când a murit, la înmormântarea sa de la Ierusalim au luat parte mii
de persoane. Procesiunea era divin, fiind prezeni acolo de la
cei mai ortodoci evrei, toi în negru, cu streimel (cciuli cptuite
cu blan) pe cap pân la indivizi îmbrcai iptor, purtând tricouri
revopsite i berete psihedelice de tip rastafarian. Shlomo a
reuit s mite inima tuturor acestor oameni cu muzica sa i cu
sufletul su mare.
Maestrul Shlomo întârzia întotdeauna. El tria într-o dimensiune
proprie a timpului, care se dilata sau se contracta, în funcie de
ceea ce se întâmpla în momentul dat. Ori de câte ori se afla în
drum ctre o prelegere sau un concert, atenia putea s-i fie
distras de orice persoan ce prea a se afla în nevoie. Era ca un
ofer care nu poate s treac pe lâng o main oprit pe marginea oselei
fr s-i ofere ajutorul. Astfel, un drum obinuit de cincisprezece
minute putea dura ore întregi. Se oprea pentru fiecare ceretor:
„Sfânt sor, timpurile sunt grele!” sau „Sfinte frate, ce pot face
pentru a-i fi de ajutor?”
Mai mult, el nu oferea pur i simplu bani i apoi pleca mai departe,
aa cum fac ceilali oameni. Nu, maestrul Shlomo se oprea pentru o
scurt conversaie, pentru c fiecare nema (suflet) fcea apel la el.
Fiecare persoan era tratat ca i când ar fi fost un sfânt. Maestrul
Shlomo era un mistic i era
49
49
convins c lumea îi menine echilibrul datorit capacitii noastre de a
ne ajuta între noi. Dac cineva nu acorda asisten altei persoane,
lumea poate fi distrus. Credea asta cu adevrat.
Când intra într-o încpere, indiferent cât de mult lume se afla
acolo, Shlomo încerca s ating fizic fiecare persoan prezent.
Câteodat o strângere de mân, dar, de obicei, o îmbriare însoea
bucuria sincer de a-l întâlni pe fiecare, oglindit pe chipul su
surprinztor. De câte ori m vedea, nu avea nici o important c
trecuse numai o zi sau un an întreg de când nu ne mai întâlniserm;
era de fiecare dat încântat la culme. Salutul su era îndeobte un
shlomoism tipic, un amestec de ebraic, idi i englez argotic. Ceva
în genul, „Mama! Heligeh bra te!” (Uau! Sfinte frate!)1De multe ori
nu înelegeam ce spune, dar ce important avea? Zâmbetul i îmbriarea
lui înmuiau i pietrele. îmi amintesc o întâmplare de la sfâritul
anilor '80, când maestrul Shlomo a ajuns la un apartament situat în
zona Oraului Vechi din Ierusalim, la ora 10 seara, dei se zvonise
ca va fi acolo cu dou ore mai devreme. Sufrageria apartamentului
era arhiplin. De pe la ora trei dup mas se dusese vorba c în seara
aceea urma s in o prelegere. Aa venea el de obicei la
Ierusalim: fr s fie anunat oficial, fr afie i fr difuzarea unor
întiinri scrise. Dar tirea c se afl în ora se rspândea totdeauna cu
extraordinar repeziciune. La numai câteva ore dup aceea, vorbea în
faa unui public numeros.
în seara aceea a relatat celor prezeni o povestire care este una
din preferatele mele.
CUTIA DE MIRODENII
„Toat lumea tie c ceretorii pioi sunt cei care in lumea laolalt.
Niciodat, dar absolut niciodat s nu treci pe lâng un ceretor pios
fr s-l bagi în seam. Abate-te din drum, traverseaz strada ca s
ajungi la el. De multe ori este chiar Eliahu ha-Navi (profetul
Ilie) i, oh. de-ai ti, dac ai ti...
50
50
Sfinii notri învtori ne spun - tiai asta? - c trebuie s dm
milostenie unui ceretor potrivit condiiei sale sociale avute
anterior. Unei persoane care a fost bogat trebuie s i se dea mai
mult decât unuia care a fost srac, in acest precept sunt ascunse
tainele universului. Reflectai asupra lui în vreme ce v povestesc
istorioara cutiei de mirodenii.
într-o zi, la Baal em Tov a venit un ceretor. Dac l-ai fi auzit.
Striga, gemea i se tânguia zgomotos, spunând: ..Ce fel de Dumnezeu
este sta? Am fost bogat, am ajutat muli oameni, n-am refuzat pe
nimeni, iar acum. uit-te la mine. Sunt în zdrene. Nu mai am nimic.
Asta este rsplata mea?"
Sfanul Bet (Baal em Tov) l-a intuit cu o privire ptrunztoare.
Toat lumea tia c Bet putea vedea în viitor i în trecut. El i-a spus
ceretorului: „Moshe - vedei, i-a tiut numele numai uitându-se la el
- Moshe, de ce îl ocrti pe Cel Sfânt? Tot ce trebuie s faci este
s-i examinezi cu atenie viaa i vei înelege.”
i a continuat: „Ii aminteti de srbtoarea de lom Kipur de acum doi
ani?” S-a oprit i l-a privit pe Moshe. Acum, c îi captase atenia.
Cum putea Baal em Tov s tie ce fcuse Moshe cu doi ani în urm?
Credei asta? Dar el tia. Sigur c tia. I-a spus lui Moshe: „Acum doi
ani, pe când erai cel mai bogat om din ora, te-ai dus la il
(sinagog) de lom Kipur având la tine cutia de mirodenii.”
„Muli dintre voi tiu”, a spus în continuare Shlomo, .,c dei trebuie
s postim de lom Kipur, ne putem hrni sufletul prin introducerea în
trup a unei miresme. Astfel încât în ara strmoilor, oamenii
obinuiau s aduc mirodenii la sinagog i s circule din mân-n mân
cutiile, pentru ca cei prezeni s se mai revigoreze, mai ales
dup amiaz, când postul devine cel mai chinuitor”.
Shlomo nu a menionat faptul c în zilele noastre, la Poarta de Apus,
în serile de vineri, unii obinuiesc s utilizeze mirodenii dup
slujba de sear. Unele din acestea au o mireasm de fructe. Una în
special se remarc prin parfumul de banan coapt, alta miroase a
fructul pasiunii i o a treia a
51
mango. De nenumrate ori am dus i eu acas o astfel de mirodenie
pentru Shoshana sau pentru musafirii notri.
Shlomo i-a continuat povestirea. Aa c, Baal em Tov i-a spus lui
Moshe: „în ziua aceea ai mers prin toat sinagoga oferind cutia ta
la toat lumea. Ii aminteti? Iar în partea din spate a
templului se afla un leper ; (cineva greu apsat de
griji) întins pe o banc. Iar tu i-ai spus, De ce s m duc eu acolo,
în spate pentru el. când poate el s vin la mine s ia cutia? Aa c
omul acela n-a primit nimic. Ii aminteti ?”
Moshe a încuviinat din cap. îi amintea foarte bine! Iar Bet a
continuat: „Acel leper postea de trei zile. Dac ai
fi tiut cât de mult nevoie avea s miroas mirodenii! Era atât de
adânc cufundat în rugciunile sale, c providena se deschisese larg
în faa lui. Când îngerii cereti au vzut c nu te-ai dus s-i oferi
cutia ta, au închis registrul judecii pentru tine. tii ce au scris
în el? Au scris c tu îi vei pierde tot avutul i c acel
leper va deveni bogat în locul tu.”
Moshe a srit în sus indignat, spunând: „Vrei s spui c acel
leper deine acum toi banii mei? Ce upah
(insolen)! Cum pot s-i capt înapoi?”
Iar Baal em Tov i-a rspuns: „Dac gseti un moment, orice moment,
când îi ceri cutia cu mirodenii, iar el te refuz, toat averea ta îi
va fi înapoiat.”
V putei imagina ce s-a petrecut în mintea lui Moshe? L-a cutat pe
cel mai bogat om din ora, iar, când l-a vzut, a tiut c era acel
leper. A început s-l urmreasc. A aflat totul în privina
lui: când pleca de acas dimineaa i la ce or se întorcea seara; când
se ducea la sinagog i de unde cumpra flori pentru soia sa. Moshe se
strduia s descopere momentele când acesta s-ar afla în cea mai mare
grab, tracasare sau irascibilitate. A descoperit momentul ideal.
Era în ajun de abat i bogtaul se grbea spre cas încrcat de
pachete, deoarece soia sa era nerbdtoare s termine gtitul
bucatelor. Moshe l-a ateptat ascuns în tufiuri i, când acesta
a trecut pe lâng el, i-a srit în fa, spunând: „N-ai un pic de
mirodenii i pentru mine?”
52
52
Omul s-a oprit brusc, a ezitat câteva secunde, apoi a început s pun
pachetele jos, unul câte unul. A durat vreun minut. Apoi i-a bgat
mâna în buzunar i a scos cutia. Moshe, groaznic de decepionat, s-a
îndeprtat, fr s catadicseasc mcar s-l ajute pe om s-i ia pachetele
de jos.
în urmtoarele dou luni, Moshe a mai încercat de câteva ori s-l
abordeze pe bogta. Cu o ocazie, l-a oprit în mijlocul unei ploi
toreniale, când toat lumea alerga care încotro s se adposteasc, dar
bogtaul i-a oferit totui cutia de mirodenii, cu toate c aceasta i-a
fost udat de ploaie.
Cu o alt ocazie, Moshe l-a acostat pe când se îndrepta ctre o
întâlnire important de afaceri, dar iari bogtaul i-a oferit cutia.
Moshe l-a abordat în sinagog, în mijlocul rugciunilor, la banc, pe
când fcea o depunere i chiar într-un local public, când se ducea la
toalet. Dar, de fiecare dat. cutia de mirodenii îi era oferit
neîntârziat.
în cele din urm, Moshe s-a gândit la o soluie care nu putea s
dea gre. L-a ateptat într-o vineri dimineaa la mikve2, sfântul
bazin comunitar cu ap în care se cufund în mod tradiional brbaii
pentru a se pregti pentru abat. Dup ce bogtaul s-a dezbrcat de
toate hainele i venea leoarc de la du, tocmai când se pregtea s
intre în mikve, Moshe s-a apropiat i i-a cerut mirodenii. i, fie c
v vine s credei ori nu, s-a întâmplat lucrul cel mai uluitor.
Bogtaul s-a întrerupt din ceea ce fcea, s-a ters cu un prosop i s-a
dus în vestiar s-i ia cutia.
Descurajat, Moshe era cât pe ce s renune. Dar s-a mai ivit o
ocazie. Peste dou sptmâni se mrita fiica bogtaului, iar Moshe
i-a închipuit c-l poate prinde în capcan cu ocazia nunii. în ziua
fixat, Moshe s-a dus la nunt. „tii, prieteni - a adugat Shlomo - c
este de mare importan s aducem oameni sraci la nunt. Pe vremea
aceea oamenii obinuiau s caute pe strad vreun strin, pe care s-l
poat invita. tiau c asta aduce noroc tinerilor cstorii. în
ziua de azi nu ne mai gândim la lucruri de genul acesta, dar
poate c ar trebui s-o facem.” Oricum, Moshe sttea acolo
în
53
zdrenele lui murdare, ateptând o ocazie prielnic pentru a-i
prinde în curs pe oponentul su. Când a început s cânte
muzica, l-a vzut pe bogta c începe s danseze cu fiica sa, mireasa,
i a tiut c era momentul ideal s-l deranjeze. Aa c, s-a îndreptat
spre podiumul de dans, l-a btut pe umr i i-a cerut mirodenii.
într-adevr, era momentul ideal. Dar asta n-a avut nici o important.
Bogtaul i-a întrerupt dansul cu fiica iubit, a bgat mâna în buzunar
i i-a oferit lui Moshe cutia. Moshe era copleit. Uluit i speriat de
incredibilul spirit de generozitate al omului, a fost cuprins de o
ameeal din ce în ce mai mare i a leinat chiar acolo, pe podiumul de
dans.
Când i-a revenit, i-a povestit întreaga istorie. I-a relatat despre
Baal em Tov i despre cum a aflat despre propriul su eec de a
nu fi oferit tuturor cutia de mirodenii de lom Kipur. Bogtaul i-a
spus: „tii, Moshe, nu m-am îndoit nici o clip c tot ceea ce mi s-a
întâmplat, mai ales în ultimii câiva ani, este un mesaj de la
Stpânul Universului. Dar acum c vd c ai suferit atât de mult,
trebuie s-i spun c voi împri cu tine în mod egal toat bogia pe care
o am.”
i aa se face c oraului aceluia i s-a dus vestea pentru cei
doi bogtai, care au dat din ce în ce mai mult adaka (milostenie)
de-a lungul anilor. Spiritul de generozitate a atins culmi nebnuite
în vremurile acelea. i, apropo, în ora s-au oferit mirodenii mai
mult decât oricând pân atunci sau de atunci încolo.
Când a terminat de povestit, Shlomo a cântat un frumos nigun
(cântec fr cuvinte). Povestirea conine câteva precepte
cabalistice de baz. Faptele cuiva, mai ales cele generate de
iubirea de aproape, au un impact profund asupra universului. Chiar
aciunile minore pot avea consecine serioase; renumele i averea unei
persoane pot atârna de o singur întorstur a soartei; tot ceea ce ni
se întâmpl este conectat la o reea complex de variabile. Mai mult,
fore angelice sunt asociate gândurilor, cuvintelor i faptelor
noastre, în cele din urm, aciunea spiritual de profunzime poate
deschide porile providenei; un maestru spiritual poate avea
54
54
cunoaterea adânc a destinului cuiva; iar scânteile de divinitate
pot fi antrenate i fcute s se arate ca o fapt atât de insignifiant
precum oferirea unei cutii de mirodenii. i toate astea cuprinse
într-o singur povestire hasidic.
SCÂNTEILE DE DIVINITATE
Unul dintre cei mai influeni cabaliti din istoria misticismului
iudaic a fost Isaac Luria, cunoscut drept Ari (Leul), care a trit
în secolul al aisprezecelea. Se spune c Luria a trit în Egipt, în
semiizolare, timp de peste zece ani, revenind în locul su de
pustnicie, aflat într-o insul de pe un râu, numai într-o singur zi
pe sptmân - de abat. La aproape treizeci de ani, a plecat în oraul
Safed, nu departe de Ierusalim, unde i-a întâlnit i îndrumat pe
muli dintre cabalitii celebri, care locuiau acolo în vremea aceea.
Luria avea o viziune total nou. în numai câiva ani, concepia sa
mistic i-a manifestat într-o asemenea msur fora de convingere,
încât a schimbat spectaculos cursul iudaismului.
O mare parte a doctrinei cabalistice contemporane se refer la
antrenarea scânteilor de divinitate. Aceasta provine din concepia
lui Luria, care afirma: „Nu exist sfer a existenei, inclusiv de
divinitate (natur organic sau anorganic), care s nu fie plin de
scântei de divinitate alese ce sunt amestecate cu kelipot (coji i
pleav) i trebuie separate de acestea”.
Imaginai-v c suntei un artizan i avei la dispoziie o anumit
cantitate de aur lichid, care trebuie turnat într-o matri pentru
realizarea unei opere de art perfecte. Aceast oper de art va
rspândi o lumin magic, care va umple lumea i va produce cea mai
înalt cunoatere i contiin posibil în întreaga creaie. îns,
când turnai aurul în tipar, se întâmpl ceva groaznic: tiparul crap
i multe particule de aur se scurg din el.
55
Singura cale de a finaliza totui opera de art este s adunai tot
aurul scurs laolalt, astfel încât s-l putei turna din nou în matri.
Dar, pe msur ce aurul curge i se întinde, particulele se
desfac i se separ, pân când nenumrai atomi de aur sunt rspândii pe
toat întinderea creaiei, fiecare înfurat într-o pojghi de praf,
care-1 ascunde vederii. Aurul se rspândete în toate prile i singura
posibilitate de a reui s v finalizai opera de art este s apelai la
ajutorul multor altor oameni pentru a aduna aurul.
Aurul reprezint lumina contiinei divine, iar fiecare atom este o
scânteie, o pictur de divinitate. Dac ar fi adunate laolalt într-un
singur loc - nu un loc fizic, ci, simbolic, centrul universului -
toate aceste scântei - ar radia cunoaterea i contiina suprem. Dar
rspândite, scânteile alunec spre niveluri din ce în ce mai opace
ale contiinei, reprezentate de cojile sau pleava (kelipot) în care
sunt înfurate.
Artizanul i aurul scurs sunt o simpl metafor folosit pentru a
ilustra Cosmologia lui Isaac Luria, cunoscut sub denumirea de
Spargerea vaselor. Cosmologia îi are originea în primele
versete din Genez, care sun aa: „i pmântul era netocmit, fr form
(tohu) i gol (bohu); întuneric era deasupra adâncului
(tohum)”.4
Cuvântul „tohu” înseamn haos, zpceal5, sau încâlceal.6 Acest haos
primordial a fost considerat de Luria ca fiind situaia în care
vasele ce trebuiau s conin lumina creaiei s-au spart, iar lumina a
fost astfel ascuns în „adânc”. Adâncul este o aluzie la moarte.7
Astfel, aurul este pierdut.îns, dimpreun cu haosul mai era
goliciunea (bohu), ceea ce implica faptul c mai existau i alte vase
gata s primeasc lumina.8 Prin urmare, bohu reprezint
potenialul creaiei i se numete în Cabala Universul Tikun
(îndreptare).9 Universul Tikkun este un container pentru strângerea
aurului pierdut. în limbaj cabalistic, aurul din povestirea
noastr este numit nioot: scântei.10
56
56
Fiecare particul din universul nostru fizic, fiecare structur i
fiecare fli