Tehnicile de Manipulare si Mass Media

2296981-Tehnicile-de-Manipulare-si-Mass-Media.doc

Manipularea, dezavantaj al surselor deschise de informaii

Sumar

introducereinformareainformaiaefectele comunicrii n mas

tematici majore

caracteristicile efectelor comunicrii de masatipologia efecteloravantajele comunicrii n masdezavantajele comunicrii n masmanipularea

definitieformele si modurile generale de manipulare

persuasiuneadezinformarea

definiie

comanditarii

specialitii

controlorii

agenii de influen

dezinformatorul

intele

minciunazvonul

definitie

funciile zvonurilor

legile de circulaie ale zvonurilor

condiiile de circulaie ale zvonurilor

brfamodurile de manipulare specifice televiziunii

tipuri de manipulareelementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune

moderatorulcompozitia platouluimanipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilorscenariulmanipularea prin mijloace non-verbale de comunicareforma si caracteristicile mobilierului din studio

modul de asezare a participantilor.exemple de manipulare prin mass media in modernitate si n contemporaneitaten loc de concluziibibliografieresurse webIntroducere.

n ultimul timp, ncepand de la instaurarea televiziunii de masa, suntem martorii unei extraordinare prevalente a practicilor de comunicare n toate domeniile societatii, precum si la o dezvoltare exuberanta si multivoca a tehnicilor si tehnologiilor de comunicare.Informaia.

Ca prim pas, e bine s ne oprim asupra cuplului informare-informaie, dezinformarea putnd fi perceput ca o negare a informrii sau, mai bine spus, ca o asimilare de informaii false, o intoxicare informaional. n opoziie cu informarea, dezinformarea nu vizeaz cunoaterea i poate fi nedeliberat, atunci cnd mesajele sunt transmise ctre public de ctre neprofesioniti (amatorism jurnalistic etc.) sau deliberat, implicnd o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje parial sau total neadevrate, ndreptate spre anumite inte relevante. Sub aspect neintenional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesioniti. Valeitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea senzaional a coninuturilor, cu intenia de a strni curiozitatea i interesul unor segmente ct mai largi de opinie. Bourdieu surprinde, ntr-un mod foarte elegant, tocmai acest aspect de coborre a senzaionalului n cotidian. Gradul de pertinen cu care sunt prelucrate insuficient tirile, diversitatea enunurilor, prin corelarea cu un spaiu (canal de comunicare) limitat de inserare ntr-o situaie informaional, deci inevitabilitatea unei selecii a mesajelor, practica uzual mass-media (distorsionare a mesajelor) pot duce la dezinformare. Informatia, ca bun de baza n societatea comunicarii generalizate, si modul de transmitere a acesteia duc la subsumarea comunicarii categoriei serviciilor si la o conlucrare a producatorului cu utilizatorul, cu atat mai mult cu cat practica de folosire a consumatorului devine imperativul dupa care se structureaza productia. sumarInformarea.

Informarea se poate defini ca procesul de transmitere a coninutului unui mesaj dinspre un emitor individual sau colectiv nspre un receptor individual sau colectiv prin care se sporete nivelul acestuia de cunoatere asupra unor obiecte, procese, fenomene sau aciuni sociale. Dup cum am vzut, scopul oricrui act comunicaional este de a transmite informaie. Umberto Eco spune despre informaie ca este cantitatea de noutate ce poate fi transmis prin comunicare, fie c e deinut implicit de ctre o surs, fie c e generat de un sistem de decodificare i reprezint o variabil direct cuantificabil a acestui proces. Se pot distinge cinci tipuri de informaie (n funcie de localizarea, n cadrul tripletelor semnal-semn-mesaj sau emitor-mesaj-receptor, a consistenei informaionale ) :

informaia deinut de surs ceea ce emite sursa n plus fa de ceea ce cunoate receptorul.

informaia generat de sistemul de codificare plusul de informaie datorat tratarii n cheia proprie emitorului a unor evenimente cunoscute att de receptor ct i de emitor.

informaia transmis mecanic prezena mesajului ca atare prin prezena implicit a mesajului.

informaia datorat traducerii n semne a unui semnal (eveniment).

informaia nul redundant

n acest clasificare se pot regsi astfel toate nivelurile invocate de Lassewell i, fr a intra n detaliile legate de fiecare tip de analiz propus de autor, putem intui faptul ca primele patru forme pot fi manipulate iar ncrctura informativ poate fi gestionat, n mod premeditat, de ctre emitor. Codurile pot fi exprimate prin limbaj natural, limbaj non-verbal, simboluri concrete i simboluri abstracte. Combinarea acestor coduri conduce la crearea unui nivel metacomunicativ care poate s decontextualizeze mesajul n sensul dorit de sursa de emisie. De asemenea, codificarea polisemantic a unui mesaj, n sensul unei multitudini de semnificaii imanente a enunului, poate genera o diversitate de opinii ce se va rsfrnge ntr-o diversitate de atitudini care poate merge de la adeziune pn la refractarism, ducnd la o tensionare a relaiilor intrapersonal a celor care primesc mesajul. sumarEfectele comunicrii n mas.

Consecintele comunicarii se datoreaza unor efecte de prag care dau nastere unei convergente a tehnicilor si tehnologiilor alta data bine delimitate: retelele de cablu TV, retelele telefonice si retelele de transmitere de date, sustinute de traductibilitatea cvasi-totala a culturii n informatie digitala, caruia autorul i indexeaza urmatoarele caracteristici: pretul informatiei poate sa nu aiba nimic de-a face cu valoarea sa de folosire; informatia poate fi multiplicata, copiata, revanduta; informatia nu este un bun indefinit divizibil (mai multe exemplare diferite dintr-o revista si acelasi numar de informatii identice nu dau aceeasi cantitate de informatie) si nu raspunde principiului aditionarii (utilitatea nu creste prin posesia a doua exemplare ale aceluiasi ziar); informatia este partial substituibila. sumarTematici majore privind efectele comunicrii n mas puterea de influenare asupra anumitor tipuri de publicuri

direciile de influenare

clasificarea variantelor de efecte

mecanismele de funcionare a efectelor

condiiile efective ce se afla la fiecare nivel al procesului de comunicare sumarCaracteristicile efectelor comunicrii de masa efectele sunt identice cu consecinele

manifestarea efectelor se raporteaz la orizontul temporal : certitudini i probabiliti

se produc la diferite niveluri ale realitii sociale

efectele acioneaz asupra : opiniei sau convingerii individuale sau de grup, organizrii instituionale, societii sau culturii

efectele au sens de aciune n vederea modificrii, prevenirii, facilitrii sau ntririi unei opinii sau convingeri

efectele sunt complexe si relative sumarTipologia efectelor dup momentul manifestrii

certitudini sesizabile

probabiliti - poteniale

dup nivelul manifestrii

o prima grupare

individuale modificri la nivel personal

de grup modificarea sau alegerea reprezentrilor comune

societale resimite la nivel general

instituionale schimbare n existena sau funcionarea unei instituii sociale

a doua grupare

microefecte

mezoefecte la nivelul grupurilor

macroefecte la nivelul societii

dup durata manifestrii

termen scurt - < 6 zile termen mediu 6 30 zile termen lung - > o lun dup modul de aciune

directe expunere nemijlocit

indirecte prin intermediul terilor (lideri, membrii grupului de apartenen etc)

dup orientarea aciunii

efecte de activare a atitudinilor latente

efecte de ntrire confirmare a atitudinilor existente

convertire schimbare de atitudine sau comportament

dup natura aciunii

de ordin cognitiv schimbarea sistemului de cunotine

de ordin comportamental influenare, alterarea percepiilor, a coninututrilor valorice etc. sumarAvantajele comunicrii n mas

Faciliteaz un schimb de ganduri sau idei

Prin dimensiunea sa, faciliteaz mprtierea informaiei, crete viteza cu care un mesaj se propag

Este o modalitate de a lega pri discontinue ale vieii sociale

Alimenteaz nevoia de reducere a certitudinii

Diminueaz stressul cotidian

Compenseaz anumite frustrri

Sprijin efortul de autoidentificare

Are rol de supraveghere public

Denun i sacioneaz formele de devian social

Raspunde unor ateptri specifice cu grade diferite de satisfacie

Mesaje complexe, cantitate mare de date

Ofer alternative substaniale

Mediaz raporturi dintre stat i public i dintre individ li mass-media

Repereaz, selecteaz, evalueaz, prezint evenimente etc. sumarDezavantajele comunicrii n mas (din perspectiva destinatarului)

Relaionarea ntre surs i receptor este de obicei univoc. Publicul este aflat sub controlul direct al comunicatorului

Coninuturile comunicrii sunt generate de nevoile publicului, deci informaia va fi prelucrat ct s satisfac aceste nevoi

Profesionalizarea substanial a specialitilor din mass-media are i efecte negative, deoarece instituiile furnizoare de mesaje sunt ghidate de criteriul eficinei

Transform cotidianul n senzaional

Deformeaz percepia asupra lumii reale

Creaz (uneori involuntar) modele false, proaste, pentru publicul care se expune, dar care nu are capacitatea de a selecta i prelucra informaia (copiii, bolnavii etc.)

Mesajul, orict de obiectiv se vrea, este distorsionat nc de la surs (subiectivitatea creatorului)

Creaz efecte de dependen de natur cognitiv, afectiv i comportamental

Poate induce uor dezinformarea pentru anumite tipuri de public

Produce modificri, facilitri sau ntriri a unor opinii sau convingeri ce pot fi greite, periculoase social etc.

Poate manipula publicurile prin modificarea, schimbarea contextualitii unui evenimet, tire etc. sumarManipularea

Conform Dicionarului de Sociologie, manipularea reprezint aciunea de a determina un actor social (persoan, grup, colectivitate etc.) s gndeasc i s acioneze ntr-un mod compatibil cu interesele iniiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici ca persuasiunea, care distorsioneaz intenionat adevrul, lsnd impresia libertii de gndire i decizie.

Spre deosebire de influena de tipul convingerii raionale, prin manipulare nu se urmrete nelegerea mai profund a situaiei, ci inculcarea unei nelegeri convenabile, recurgndu-se la inducerea n eroare cu argumente falsificate, ct i la apelul palierelor emoionale sau non-raionale. n cazul manipulrii, inteniile reale ale celui care transmite mesajul rmn insesizabile celui manipulat.

Din punct de vedere politic, manipularea reprezint o form de impunere a intereselor unei clase, grup, colectiviti nu prin mijloace coercitive, la ndemn totui puterii, ci prin inducere n eroare. Din acest motiv, recurgerea la aceast cale n situaii de divergen de interese devine tot mai frecvent n societatea actual, manipularea fiind un instrument mai eficient i mai puternic dect utilizarea forei.

Herbert Marcurse (coala de la Frankfurt) este autorul unei ample analize a manipulrii, considerat a fi un instrument esenial al societii industriale de mas. El evideniaz formele particulare pe care manipularea le ia n diferite sfere ale vieii sociale, ncepnd cu cea politic i sfrind cu cea economic.

Clasificarea manipularilor (cf. Ficeac, 1997) :

Manipulare mic modificari mici, dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: Romnia 1992, criza artificial de pine facilitarea importurilor comisioane)

Manipulare medie modificri importante ale situaiilor sociale, cu efecte uneori peste ateptri (Ex: experimentul lui Milgram; Revoluia din decembrie 1998 disiparea responsabilitii prin fragmentarea actelor genocide neputina detectrii vinovailor)

Manipularea mare influenarii culturi n care triete individul (Ex: nvmntul instrument de perpetuare si nrdcinare a conformismului, potrivit ideologiilor curente).

sumarFormele si modurile generale de manipulare: persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea (prin minciun, zvon etc.) sumarPersuasiunea.

Prin persuasiune nelegem aciunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa fac sau sa aleag un lucru. Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee, incercand sa convinga auditoriul. Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente dect cele logice sau cele logico-corecte, fiind convinsa de necesitatea sau importanta aparenta a aciuni sau lucrului respectiv.

Persuasiunea nu contine intentionalitate negativa (nu ascunde fapte ci le evidentiaza doar pe cele favorabile); ea tine de forta argumentarii, de puterea de convingere a vorbitorului, de modul in care acesta este capabil sa-si puna intr-o lumina cat mai buna ideea sustinuta. Datorita structurii sale complexe si a limbajului specific, care imbina forta cuvantului cu atuurile artei actoricesti (tonul, mimica, expresivitatea miscarii), televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de comunicare in masa.

Una dintre cele mai simple tehnici este cea a distorsiunii temporale. Cateodata cel mai bun mod de a influenta persoana-tinta este ca sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii de la aceasta, s-a si intamplat. Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearca sa o ia, ca si cum ar fi deja facuta; vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja propunerea, si ca i-ar fi facut chiar si placere. De asemeni, asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila.

Este stiut ca oamenii simt nevoia de a rasplati favorurile care le-au fost oferite. Un favor poate declansa sentimente de indatorire, si ca rezultat, apare la subiect o mare nevoie de a se elibera de povara psihologica a datoriei. Pentru a realiza aceasta eliberare, oamenii devin mai doritori sa intoarca favorul, chiar unul mai mare decat cel pe care l-a primit.

Principiul reciprocitatii consta in nevoia de a rasplati un favor, fie el cerut sau nu, imediat dupa acceptarea acestuia. Aceasta caracteristica umana transcede orice diferente culturale sau rasiale, indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice, de la un simplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii). Acest principiu este usor de folosit: ofera ceva, si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit. O alta modalitate eficienta de folosire a acestui principiu este metoda "usii-n nas".

Un alt principiu util este cel al angajamentului si concordantei. Oamenii vor face aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut anterior. Cand vor lua public o atitudine, toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu atitudinea manifestata anterior. Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice, pe care individul incearca sa le evite cu orice cost; deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunile sale anterioare. Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". Pentru a obtine realizarea unei cereri, este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte cereri mai mici, de aceeasi natura cu cea reala.

Principiul atribuirii. Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un anumit adevar despre ei insisi. Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri de comportament. Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica, va face tot ceea ce este specific unui om care are acea caracteristica. Daca seful ii va spune angajatului ca il considera o persoana competenta si care lucreaza mult, angajatul isi va atribui inconstient caracteristica de om care lucreaza mult, si se va comporta ca atare. Iata cum pana si o simpla declaratie poate conduce la surprize!

Metoda sarmantului. Spre deosebire de celelalte metode, nu are mai multe etape si nu se bazeaza pe acrobatii verbale. Ea functioneaza pentru ca in mod deschis oferi concesii, manifesti dorinta de a asculta si validezi ideile subiectului-tinta. Acesta are libertatea de a decide; iar tu nu ii ingreunezi gandirea cu un nor de ceturi verbale. Este cea mai etica dintre toate tehnicile de persuasiune discutate anterior, dar in acelasi timp si cea care necesita cel mai mult timp pentru a fi realizata. sumar

Dezinformarea

Dezinformarea reprezint orice intervenie asupra elementelor de baz ale unui proces de comunicare, intervenie ce modific deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina n receptori anumite atitudini, reacii, aciuni dorite de un anumit agent social.

Uneori este considerat ca fiind echivalent cu propaganda neagr deoarece vehiculeaz informaii false. Etimologia cuvntului vine i susine aceast legtur. Desinformation (< rus dezinformatsia numele unei divizii KGB rspunztoare cu propaganda neagr).

O alt definiie acceptat i destul de influent este cea dat de R. Shultz i R. Godson (1986, p. 41, apud A. Gavreliuc, 2002, p.280) conceptul descrie ansamblul informaiilor false, incomplete, eronate, care sunt ndreptate, alimentate, confirmate ctre o int ce reprezint un individ, un grup sau o ar.

De regul, aciunea de dezinformare presupune existena unei structuri sistemice alctuit din : unul sau mai muli comanditari, specialiti (planificatori i controlori), intermediari (agenii de influen) i relee.

Comanditarii formeaz nivelul de decizie. Sunt cei care concep i proiecteaz coninutul mesajului, stabilesc intele, atitudinile i comportamentele dezirabile care se caut a se obine. Acetia sunt factori de decizie (guverna, state majore militare, partide politice, firme influente, organizaii economice etc.) care pot solicita acest gen de operaiuni defensive (replic la atacurile adversarilor, mascarea propriilor eecuri etc.) sau ofensive (angajarea ntr-o dezinformare). n cea mai mare parte cele dou tipuri de operaiuni se ntreptund i se autoalimenteaz reciproc ntr-o banal logic circular.

Specialitii (experii) nivelul de elaborare strategic. Reprezint planificarea profesionist a secvenelor tactice ale dezinformrii. n aceast categorie gsim specialiti n comunicare, n tehnicile de influenare social, sociologi, psihologi sociali, analiti politici etc.

Controlorii nivelul de legtur. Sunt alei dintre persoanele ce stabilesc o relaionare eficient ntre comanditari i agenii de influen. Ei sunt binevoitorii care sugereaz cine i n ce condiii ar fi dispus s participe la dezinformare. Au ca misiune racolarea subiecilor interesani din perspectiva derulrii operaiunilor de dezinformare i de a comunica cu regularitate efectele dezinformrii

Agenii de influen nivelul de propagare penetrant, releele. Indivizi care se bucur de prestigiu n grupul lor i care, datorit statusului de prestigiu, vor ajunge s propage mesajul cu eficien sporit. Acetia sunt recrutai din rndul liderilor de opinie, persoane cu prestigiu academic, tiinific, cultural. Tehnicile uzuale n vederea racolrii lor sunt : antajul (fiecare are ceva de ascuns) sau cumprarea (fiecare are preul lui) .

Dezinformatorul este cel care dezinformeaz receptorul (inta), dar acesta poate s fie diferit de individul, structura, grupul, instituia care dorete dezinformarea. Tintele pot fi att grupuri sau segmente ale societii, ct i indivizi, dar ntotdeauna lideri, oameni ce pot influena decizional grupul n care se afl. Dezinformarea desfurat prin mass-media are cele mai eficiente rezultate la nivel social. Efectele dezinformrii depind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor (atitudine critic, personalitate, nivel intelectual, aspiraii etc.), iar pe de alt parte, de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informaiilor vehiculate.

Dezinformarea, ca fenomen malign, nedorit, dar totui real n procesele comunicaionale contemporane de mas, poate fi surprins i din perspectiva analizei tipurilor de informaie i a mijloacelelor de alterare ale acesteia, respectnd nivelurile de abordare propus de H. Lassewell : analiza sursei sau a emitorului (control analysis), analiza mesajului (content analysis), analiza canalelor de comunicare (media analysis), analiza receptorului sau a destinatarului (audience analysis) i analiza efectelor comunicrii (effect analysis). Acest set de modele va fi nbuntit de P. Lazarsfeld, L. Berelson i H. Gaudet (1948) care aduc amendamentul lurii n considerare i a contextului social (nuclee organizatoare de opinii teoria celor doi pai n comunicare).

Plecnd de la dimensiunile informaiei (sintactic, semantic (intenional sau realizat) i pragmatic), se pot intui alte ci de dezinformare : manipularea contextelor receptorului prin modificarea, la nivel sintactic, a coninutului mesajului; distorsionare semantic, prin apelul la moduri de decodificare neadecvate, dar cladite pe baza unor convenii sociale acceptate; reglarea efectului coninutului informativ asupra receptorului prin dozarea, organizarea, modificarea mesajului etc. Nu trebuie ignorat aspectul legat de gradul de valabilitate a informaiei, adic verosimilitate (caracterul plauzibil sau absurd) i/sau autoritatea sursei (prestigiul cunoscut de ctre receptor), aspect ce ine de componenta social a procesului comunicaional.

Dezinformarea are deci un caracter deliberat (n comparaie cu zvonul) i presupune, n general, circulaia unor informaii false, create deliberat, construite, manipulate strict de un grup de specialiti etc. Poate fi o component a propagandei, cum zvonul poate fi o subspecie a dezinformrii.

Dezinformarea este practicat de toate marile puteri i reflect o realitate a politicii internaionale pe parcursul istoriei schimbndu-se doar mijloacele, mizele i strategiei acesteia. Structura sistemului social n societile moderne este puternic influenat de raportul dintre informare i dezinformare aferent mesajelor care se vehiculeaz n spaiul social respectiv. Cercetrile de teren au demonstrat c rezultatele cele mai eficiente se nregistreaz n domeniul mass-mediei, unde se poate atinge, frontal, toate segmentele de opinie ale spaiului social. sumarIntoxicarea.

Forma de dezinformare, intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa, in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase, diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii, fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. Instrumentele sale de baza sunt zvonurile, barfele si comunicatele tendentioase. Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator, ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat.

Prin intermediul televiziunii, intoxicarea poate produce adevarate razboaie ale imaginii, din care iese invingator cel care a investit cel mai mult in propria sa imagine si care a sabotat cel mai bine imaginea celuilalt. Exemplul cel mai apropiat in acest sens il reprezinta modurile in care au fost mediatizate de catre combatanti conflictele etnice si razboaiele din fosta Iugoslavie. (Televiziunea sarba a produs un clip in care portretele lui Bill Clinton, Madeleine Albright, Tony Blair, Hitler erau mixate pe fondul zvasticii naziste, peste care scria Criminali de Razboi. La randul lor, aliatii au prezentat dramele refugiatilor albanezi, ca efect al epurarii etnice, in paralel cu rememorarea atrocitatilor comise evreilor in lagarele de concentrare de la Auschwitz.) sumarMinciunaO specie mai puin tratat, de mesaj deliberat fals, este minciuna. Deoarece este un concept cu puternice amprente morale i culturale, subiectul nu a interesat, pn acum civa ani, dect pe filosofi, teologi, antropologi i pe psihologi (s-au fcut studii cu precdere pe copii). Este ciudat dei putem spune c ntlnim minciuni pretutindeni, att n public, ct i n viaa privat, la orice nivel social i n toate socitile trecute sau prezente.Un ziarist britanic spunea c anii 80 reprezint decada minciunilor (Lott, 1990). n 1991, Bradlee afirma am impresia c n ultimii ani minciunile au luat proporiile unei epidemii fa de care am devenit cu toii imuni. A mini este pentru oameni un obicei care dureaz de milenii i nu o lamentabil inovaie de ultim or, iar dup cum consider Ruskin (1905, p. 351-352) inducerea n eroare nu a fost considerat ntotdeauna i oriunde un act condamnabil. La grecii antici sentimentul de admiraie pentru cei care reueau s pcleasc un strin era uzual. sumarZvonul

Zvonul reprezint o afirmaie prezentat drept adevrat fr a exista posibilitatea s i se verifice corectitudinea.

Zvonurile care sunt lansate n circulaie au o funcie dubl :

funcie explicativ

funcie de atenuare a anumitor tensiuni emoionale.

Circulaia lor este dependent de contextele societale, de trsturile de personalitate ale indivizilor i de nevoile psihosociologice ale indivizilor, grupurilor sau comunitilor. Lucrrile lui Allport i Postman (1965) au pus n eviden trei legi de transmisie a zvonurilor:

legea srciei (a nivelrii) pe msur ce zvonul circul, el tinde s fie tot mai scurt, mai uor de neles i de relatat.

legea accenturii anumite detalii se vor ntri, dobndind loc central n semnificaia acestuia

legea asimilrii informaia se conserv i se reorganizeaz n jurul unor motive centrale. Asimilarea se poate face la tema central, prin condensare, anticipare sau prin stereotipuri verbale.

Zvonurile tind s se ajusteze intereselor individului, apartenenei sociale sau rasiale, prejudecilor personale ale celui care le transmite. Individul care propag zvonul se lovete de dificultatea de a sesiza i de a reine n obiectivitatea lor elemente ale lumii exterioare. Pentru a putea s le utilizeze, ei trebuie s le adapteze i s le structureze conform modelului lor de nelegere i n funcie de interesele personale.Kapferer (1987) a artat c circulaia zvonurilor se bazeaz pe trei condiii eseniale :

credibilitatea zvonului (poate i a sursei etc.)

aparena de adevr (ca un zvon s circule mai mult trebuie s aib totui un miez important de adevr)

dezirabilitatea coninutului informaional (dac zvonul este indezirabil, exist posibilitatea blocrii lui)

Pentru public, zvonul evoc ceva misterios, aproape magic. Zvonurile cresc, zboar, serpuiesc, mocnesc, circul. Circulaia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii i a incertitudinilor n faa unei situaii ambigue. Ea este corelat cu forma, cantitatea, calitatea i credibilitatea informaiei oficiale sau formale. Cu ct cea din urm este mai srac, incomplet sau puin credibil, cu att se intensific propagarea zvonului. Din acest motiv n societile totalitare zvonurile au o mare rspndire (informaia oficial este gestionat strict). Circulaia zvonurilor se restrnge atunci cnd exist posibilitatea verificrii rapide a adevrului unei informaii. Zvonul nu este neaprat fals, n schimb este mereu neoficial. Paralel sau uneori n opoziie cu informaia oficial, zvonul o contest, propunnd alte realiti. Aa se explic faptul c mediile de informare (n.a. mass media) nu l-au desfiinat. El va reprezenta un mijloc de comunicare complementar, dar i o informaie paralel, aadar necontrolat.Pentru profesionitii din media lipsa de control a zvonului evoca spectrul unei defeciuni a fiabilitii informaiei, defeciune ce trebuie eliminat. Pentru cetaean i pentru omul politic, lipsa controlului denot lipsa cenzurii i accesul la o realitate obscur sau ascuns.

Autorul amintit determin 6 tipuri de zvonuri (o matrice ce are pe o latur sursa zvonului un eveniment, un detaliu sau imaginaia pur-, iar pe cealalt latur modul de apariie a zvonului spontan sau provocat). Din perspectiva analizei noastre ne intereseaz tipurile de zvonuri provocate cu un anumit scop, a cror apariie este premeditat. n aceste cazuri nu se poate neglija implicarea unor actori care urmresc sa profite de pe urma unui eveniment. Astfel se pot obine efecte care se ntind pe o gam larga (panic, furie, frustrare, modificari nefavorabile de imagine pentru persoanele publice etc.).

n spaiul cultural romnesc trebuie amintit, ca aproape identificndu-se cu zvonul, brfa. Aceasta are aceleai motivaii psihologice (emoionale, afective, cognitive), putnd fi perceput ca un laborator de producie a zvonurilor. sumarModurile de manipulare specifice televiziunii. sumarMicul ecran are o forta manipulatoare cu atat mai mare cu cat se bazeaza pe credibilitatea conferita de imagine (ceea ce omul a vazut la televizor cu ochii lui este considerat a fi veridic).

Tipuri de manipulare televizat Manipularea prin imagine

Manipularea prin filmare

Manipularea prin montaj

Manipularea prin comentariul din off

Manipularea prin paginatie

Manipularea prin omisiune

Manipularea prin zvonuri mediatice

Manipularea prin cenzura

Manipularea prin procedeul "a ascunde aratind"

Manipularea prin charisma

Manipularea prin jurnalisti

Manipularea prin mijloacele non-verbale de comunicare

Elementele specifice diferitelor tipuri de productii de televiziune sumarManipularea opiniei publice intr-un talk-show, dezbatere, documentar, ancheta in scopul partinirii uneia dintre partile implicate se poate face prin darea cuvantului in majoritatea timpului reprezentantilor acelei parti, acordarea acestora a dreptului de a avea interventii mai lungi si intr-un spatiu de prezentare mai larg, sublinierea actiunilor lor pozitive si minimalizarea faptelor benefice ale partii adverse etc.Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul diverselor productii de televiziune:

a)Moderatorulb)Compozitia platoului

c)Scenariul (discutiei/emisiunii)ModeratorulPrimul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare, deoarece moderatorul impune subiectul/tematica de discutie, da si ia cuvantul invitatilor, le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos, dispretuitor, politicos, agasat etc). Studii facute de sociologi au demonstrat faptul ca, de multe ori, moderatorul, auto-definindu-se drept purtatorul de cuvant al publicului, pune intrebari care sa-i satisfaca doar propria curiozitate sau interesele sale, chestiunile ridicate nefiind interesante pentru majoritatea telespectatorilor. Moralismul moderatorilor este in multe cazuri discutabil.

O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp; el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai cand se ajunge in miezul problemelor, astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii.

Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare, frecventa participarilor la talk-show-uri, numarul de relatii cu VIP-uri etc), cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut, chiar daca este expert intr-un domeniu, este mai mare. sumarCompozitia platoului

Al doilea nivel la care se poate realiza manipularea in cazul productiilor de televiziune - compozitia platoului - este determinant pentru modul de abordare al problemelor. Exista indivizi care nu sunt invitati de nimeni, precum si persoane care refuza orice invitatie. Modul in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor, absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor. sumarManipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilorCompozitia platoului ar trebui, teoretic, sa ofere imaginea unui echilibru democratic intre parti. Uneori insa, dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza Dreapta si Stanga politica, iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul emisiunii, fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti), se produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari, distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori. sumarScenariulScenariul, pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei poate fi afectata, incorsetata de rigiditatea scenariului). Nici cealalta optiune nu este, insa, lipsita de riscuri; in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi, prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii, discutia poate sa devieze intr-un mod periculos. Oricum, nu trebuie uitata una din regulile tacite ale jocului si anume mentinerea limbajului in limitele politetii sumarManipularea prin mijloace non-verbale de comunicare

Comunicarea non-verbala este un proces complex care include omul, mesajul, starea sufleteasca, miscarile trupului si cei cu care se intra in relatie. Informatiile legate de aceasta comunicare foarte complexa au ajuns sa fie studiate si insusite de aproape toate persoanele publice sau aflate in functii de conducere (fie manageri de intreprinderi, fie politicieni, vedete de cinema sau de televiziune). Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si negocieri sunt vocea, privirea, gesturile, pozitia corpului (postura), distanta si buzele.

Desi pare contradictoriu, vocea este un element principal al comunicarii non-verbale deoarece poate fi modulata pe o scara foarte larga. Vocea se compune din 3 elemente esentiale, care pot capata un nivel de variatie diferit in functie de modul in care la folosim:

-ritmul (ce poate alterna de la incet la rapid)

-volumul (care poate varia de la mic la mare)

-tonul (a carui gama oscileaza de la ascutit la grav).

Impactul pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmatorul: cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control, insa au impact mai scazut fata de celelalte elemente; tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie; simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control.Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul, intuitia, "al 7-lea simt", presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. Metalimbajul permite indivizilor sa ii manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama. In conversatiile directe, efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune, ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat sumarUn element de o mare importanta intr-o dezbatere televizata il reprezinta forma si caracteristicile mobilierului din studio.

Jocul de putere cu scaune dintre moderator-invitati

CaracteristicaSemnificatia

1. Inaltimea spatarului-este proportionala cu rangul si puterea ocupantului

2. Mobilitatea-in cazul in care exista, senzatia de putere este data de libertatea de miscare intr-un scaun rotitor-in cazul in care nu exista, ea va fi compensata cu mobilitatea trupului, cu cresterea numarului de gesturi, fapt ce dezvaluie atitudini si sentimente ale intervievatului

3. Inaltimea scaunului-este proportionala cu rangul si puterea ocupantului si are un efect psihic deosebit de puternic; amplasarea unui invitat pe un scaun mai jos decat cel al moderatorului va induce publicului o reactie psihologica inconstienta de a-l desconsidera pe acel individ, scazandu-i din prestigiul sau

4. Asezarea-in pozitia competitiva fata in fata-mai departe de masa de dezbateri-creaza presiune asupra interlocutorului (mai ales asupra celor neobisnuiti sa dea interviuri la televiziune)-diminueaza mult prestigiul interlocutorului

Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de forma mesei sumarFormaCaracteristiciCe sugereaza si scopul folosirii eiObservatii

patrata-mijloceste relatii de competitivitate si defensive intre indivizi cu acelasi statut social-convorbiri scurte, bazate pe dovezi (fapte, exemple)-scoate in evidenta relatia superior-subordonat-partea dreapta este mai cooperanta decat stanga-opusul este partea rezistenta

rotunda-determina o atmosfera relaxanta, fara ceremonii-invitatii sunt persoane de acelasi rang-folosita pentru convingerea interlocutorilor-atmosfera de discutie destinsa-persoana de reng mai mare polarizeaza puterea (dreapta are mai multa putere decat stanga)

dreptun-ghiulara-ordoneaza clar influenta-folosita pentru influentarea cu maxima eficienta a interlocutorilor-tinta reala este invitatul amplasat exact de cealalta parte a moderatorului-in general, in centrul atenteie sunt moderatorul si invitatul amplasat in pozitie opusa acestuia

modul de asezare a participantilor.Jocul de putere dintre moderator-invitati in functie de amplasarea la masa dezbaterilor sumarPozitiaTipul de dialog sugeratCaracteristiciIntentiile moderatorului

"de colt"(interlocutorul este amplasat in coltul mesei)-conversatie prieteneasca, spontana-coltul biroului este o bariera potentiala-grad bun de colaborare-impartirea teritoriala inutila-realizarea unui dialog amical

"de cooperare" (invitatul sta langa moderator)-similitudini in orientare si in gandire-atat moderatorul cat si invitatul sunt de aceeasi parte a barierei-grad ridicat de colaborare-realizarea unui dialog ca de la egal la egal-uneori poate fi o violare mascata a teritoriului invitatului

"de atragere a unei a treia persoane" (moderatorul sta langa alte persoane in timp ce unul dintre interlocutori sta exact de cealalta parte a mesei-similitudini in orientare si gandire-strategia de "a tine partea adversarului ", in care adversarul este invitat-moderatorul pune intrebari persoanei amplasate diferit de ceilalti in interesul unuia dintre invitati

"competitiv-defensiva"

-competitie-defensiva-autoritate manifestata non-verbal-masa este o bariera solida intre oameni-punctele de vedere ar putea ramane neclintite-competitie de orice natura-conflict deschis de idei-admonestare-relationare superioara fata de invitat

"independenta"-in care nu se doreste stabilirea nici unui tip de raport-indiferenta-posibil ostilitate-granitele nu sunt incalcate-nu se doreste nici un fel de dialog real-nu se doresc discutii sincere

Exemple de manipulare prin mass media n modernitate i n contemporaneitate sumar Remodelarea gndirii n sistemele totalitare (Revoluia Francez, regimurile comuniste, regimul nazist) ci de a controla minile oamenilor: Controlul comunicaiilor umane att a informaiilor primite din exterior, ct si a intracomunicrii (situaii disonante cognitiv)

Manipularea mistic crearea unei aure mistice n jurul grupului conductor, cultul personalitii

Cerina de puritate delimitarea strict ntre pur i impur, ntre bine i ru

Cultul confesiunii confesiunea purific sufletul tiina sacr aur de sacralitate n jurul dogmelor de baz ale ideologiei totalitariste

Remodelarea limbajului condensarea ntregii complexiti a problematicii umane ntr-un nr redus de categorii, strict delimitate, curate de nuane limba de lemn

Doctrina mai presus de oameni ideologia ca adevr absolut

Delimitarea social mprirea indivizilor in dou categorii distincte : cei al cror drept de a exista este recunoscut i cei care nu au nici un drept

Remodelarea individului se realizeaz prin:

Remodelarea comportamentului

Restructurarea gndirii

Redefinirea structurii emoionale

Splarea creierului

Dezghearea distrugerea total a vechiului element de identitate prin hipnoz, confuzie etc.

Schimbarea inocularea nouii identiti ritualizare, dorine de a fi asemntor etc.

Renghearea fixarea noii personaliti

Programarea neuro-lingvistic prin mesaje subliminale, manipulri subtile

Strategii de influen cu grad mare de sofisticare ale mass-mediei

Exemple actuale de manipulare prin mass media n Romnia

Greva profesorilor din noiembrie 2005 unele posturi TV i o anumit parte a presei

Semnarea acordului de amplasare de baze americane pe teritoriul RO

n loc de concluzii Un amplu sondaj international realizat de Gallup in 1986 a relevar urmatoarele fapte: doar 1 din 4 subiecti considera ca marile institutii de stiri (gen BBC sau NBC) sunt credibile; 79% dintre indivizii intervievati cred ca presa este "cu adevarat profesionista" si ca se preocupa sa-si faca cat mai bine treaba.

Un sondaj similar, realizat cu 3 ani mai tarziu (1989), a indicat anumite modificari in perceptia publicului asupra modului in care televiziunea informeaza: doar 54% dintre cei chestionati au mai spus ca reporterii prezinta informatiile in mod obiectiv; 44% considerau ca presa este frecvent neobiectiva; peste doua treimi dintre ei (68%) au declarat ca jurnalistii tind sa favorizeze intotdeauna una dintre partile implicate intr-un conflict; doar 33% erau de parere ca presa este independenta, majoritatea considerand ca ea este influentata de persoanele sau grupurile politice puternice; 77% blamau mass-media ca le invadeaza intimitatea. sumarBibliografie 1. Aries, Philippe & Duby, Georges (coord.), Istoria vieii private, Ed. Meridiane, Bucureti, 1997.

2. Barnes, J.A., Sociologia minciunii, Editura Institutului European, Iai, 1998.3. Bourdieu, Pierre, Despre televiziune, Ed. Meridiane, Bucureti, 1998.

4. Bruner, Roland, Psihanaliz i societate postmodern, Ed. Amarcord, Timioara, 2000.

5. Buzrnescu, tefan, Sociologia Opiniei Publice, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti, 2000.

6. Ferreol, Gilles (coord.), Dicionar de sociologie, Editura Polirom, Iai, 1998.7. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucureti, 1997.

8. Haine, Rosemarie, Comunicarea televizual, Editura Eficient, Bucureti, 2000.

9. Joule, K.V. & Beauvois, J.L.,Mic tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997.

10. Kapferer, Jean Noel, Zvonurile, Editura Humanitas, Bucureti, 1993.

11. Lorenz, Konrad, Cele opt pcate capitale ale omenirii civilizate, ED. Humanitas, Bucureti, 1996.

12. Mige, Bernard, Societatea cucerita de comunicare, Ed. Polirom, Iasi, 200413. Moscovici, Serge, Psihologia social sau maina de fabricat zei, Ed. Polirom, Iai, 1997.

14. Muchelli, Alex, Tehnici de manipulare, Ed. Polirom, Iai, 2002.

15. ODonnell, Jowett, Persuasion: An interactive dependency approach, New York, Random House, 1982..16. Peretti, Andre de (coord.), Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iai, 2001

17. Roth, Andrei, Modernitate i modernizare social, Ed. Polirom, Iai, 2002.

18. Zamfir, Ctlin (coord.), Dicionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1998.

Resurse web

1. http://www.leadercommunications.com/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=33 legile manipularii2. http://www.stopcalomnia.ro/product.php/Formele_si_modurile_de_manipulare_prin_televiziune_-_partea_5/14/

3. http://www.aber.ac.uk/media/index.php - The media and Communications Studies Site

4. Joshua Meyrowitz (1986) : No Sense of Place : The Impact of Electronic Media on Social Behavior. Oxford: Oxford University Press

5. http://www.aber.ac.uk/media/sections/go.php?url=http://www.aber.ac.uk/media/Students/rtf0401.doc&f=1 - Fowler, Rhys (2004) 'Electronic Media: Changing Social Behaviour?'

sumar Cf. Ctlin Zamfir (coord.), Dicionar de Sociologie, Editura Babel, Bucureti, 1998, p. 167.

Cf. Haine Rosemarie, Comunicarea televizual, Editura Eficient, Bucureti, 2000.

apud. J.A.Barnes, Sociologia minciunii, Editura Institutului European, Iai, p.101.

Jean Noel Kapferer, Zvonurile, Editura Humanitas, Bucureti, 1993, p.284.

118