8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

1/66

Capitolul I.Conceptul de autoritate părintească

1.1.Reglementare i definireș

Familia constituie unul dintre factorii primordiali cu conotaţii în multe domenii.

Pornind de la domeniul social o regăsim tratată cu importanţa de rigoare din punct de

vedere juridic, psihologic, social, economic şi religios1.

Principalele funcţii ale familiei sunt: economică, juridică, de socializare, de

solidaritate şi seual!reproductivă.

• Funcţia economică joacă un rol important prin asigurarea resurselor materiale,

financiare, necesare eistenţei familiei. " dată îndeplinită corespunzător, funcţia

economică dă li#ertatea familiei de a se concentra şi a îndeplini şi celelalte funcţii.

$ceastă funcţie este realizată de cei doi soţi prin aducerea veniturilor în urma

eercitării unor profesii, prin procurarea şi producerea hranei, a o#iectelor de

îm#răcăminte prin transmiterea profesiei şi%sau susţinerea copiilor în alegerea

 profesiei.

• Funcţia juridică se manifestă, în principal, în dreptul domestic eercitat de capul

familiei. &atăl putea să pedepsească cu moartea pe copilul care!i nesocotea

 porunca. '(nd fata făcea ruşine părinţilor, tatăl putea s!o omoare )mudardea la

ciora*. +eamurile erau de acord cu acesta. &atăl fetei putea #ate ginerele, c(nd nu

se purta #ine cu fata sau cu altă femeie. ăr#atul putea şi el să!şi pedepsească

soţia )mardi*, în caz de necredinţă )luha-irdasap*. e o#icei însă, el nu tre#uia să!

şi facă singur dreptate )mudaraptu*, ci să apeleze la sprijinul familiei soţiei, la

socru şi la cumnaţi./ )o#icei al ginţilor matriarhale al#aneze*.

•  Funcţia de socializare este tradusă ca fiind funcţia de educare în scopul asimilăriide către copii, dar şi de ceilalţi mem#ri ai familiei, a atitudinilor, valorilor,

1Dictionar de sociologie, tradus după DICTIONNAIRE DE SOCIOLOGIE ArmandColin Editeur, aris, 1!!1, 1!!"

# O$icei mo%tenit din practicile gin&ilor matriar'ale din Al$ania (CutumiarulLe) Du)ad*ini+

http://ro.wikipedia.org/wiki/Solidaritatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solidaritate

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

2/66

 principiilor, modelelor de comportament caracteristice unui anumit grup social.

0olul funcţiei de socializare este de a integra în societate persoana )copilul*, prin

educaţia făcută la toate nivelele cum ar fi: material, fizic, psihologic, moral şi

spiritual. $ceastă funcţie are grade diferite de manifestare, de la o familie la alta

în funcţie de preocuparea într!o mare sau mai mică măsură privind educarea

mem#riilor săi.

•   Funcţia de solidaritate  constă în asigurarea unităţii şi sta#ilităţii familiei,

implic(nd manifestarea sentimentelor de afecţiune, de respect, de apartenenţă la

grupul familial, a încrederii mem#rilor unii în alţii, a dezvoltării intimităţii, a

ajutorării şi susţinerii reciproce de!a lungul timpului. $ceastă funcţie are un grad

din ce în ce mai sla# de manifestare în zilele noastre, fapt dovedit prin creşterearatei divorţurilor , a înmulţirii relaţiilor de concu#inaj, a celi#atarilor  şi a familiilor 

monoparentale.

•  Funcţia seual!reproductivă are în vedere satisfacerea seuală reciprocă a celor 

doi soţi şi a ducerea pe lume a copiilor. 'ele două componente ale acestei funcţii

sunt tratate diferit în funcţie de familie pun(ndu!se accentul fie pe împlinirea

seuală în unele familii, în timp ce în alte familii se acordă o importanţă deose#ită

aducerii pe lume a copiilor. 0ealizarea acestei funcţii depinde şi de factori cum ar 

fi gradul de cultură, avut de cei doi parteneri, gradul şi tipul de educaţie primit de

influenţele religioase, de dorinţa şi caracteristicile fizice şi psihologice ale celor 

doi soţi. !a constatat că în zilele noastre, în societăţile mai avansate economic,

cuplurile şi familiile tind să pună accent din ce în ce mai mult pe împlinirea

afectiv!seuală în detrimentul celei reproductive.

 +u găsim nicăieri în lege o definiţie a noţiunii de 2părinte2. +oul cod civil ne spune,în articolul /31, doar că 4 Părinţii sunt cei care au, în primul r(nd, îndatorirea de creştere

şi educare a copiilor lor minori2. 5n acelaşi sens, în 6egea nr. /7/%/889 privind protecţia şi

 promovarea drepturilor copilului, găsim, la articolul alin. /, o menţiune cu privire la

aceleaşi drepturi şi o#ligaţii ale părinţilor faţă de copii: 40ăspunderea pentru creşterea şi

asigurarea dezvoltării copilului revine în primul r(nd părinţilor, aceştia av(nd o#ligaţia de

a!şi eercita drepturile şi de a!şi îndeplini o#ligaţiile faţă de copil ţin(nd seama de

http://ro.wikipedia.org/wiki/Solidaritatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Divor%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Concubinajhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celibatar&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Solidaritatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Divor%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Concubinajhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Celibatar&action=edit&redlink=1

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

3/66

interesul superior al acestuia2. "r, acei copii concepuţi din înt(mplare nu au şi ei dreptul

de a avea părinţi care să le ofere îngrijire aşa cum toţi copiii doriţi şi aşteptaţi au; ai multe articole tratează aceeaşi chestiune cu privire la o#ligaţiile părinţilor,

reluată de fiecare dată prin adăugarea c(te unui nou element. $rticolul

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

4/66

'el mai adesea, dreptul la educaţie este inhi#at, şi, ca o consecinţă a retragerii copiilor de

la şcoală sau chiar a neînceperii acestui stadiu o#ligatoriu din viaţa fiecărei persoane,

 părinţii ajung să încalce şi dreptul copiilor la protecţia împotriva eploatării lor de orice

natură. 6ucruri pe care un părinte nu ar putea să le facă propriului copil, datorită însuşi

statutului său de fiinţă care dă viaţă unei alte fiinţe, el le face. 5şi trimite copilul la muncă

forţată, îl învaţă să cerşească, îl predă traficanţilor, îl neglijează şi îl a#uzează. Ai mai ales,

mult mai frecvent, îi aplică rele tratamente capa#ile să îi pună viaţa în pericol, deşi în

6egea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, la art. B8, este menţionat

epres: 4unt interzise aplicarea pedepselor fizice su# orice formă, precum şi privarea

copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală,

spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a

copilului, at(t în familie c(t şi în orice instituţie care asigură protecţia, îngrijirea şi

educarea copiilor2.

 +oţiunea de părinte nu poate fi g(ndită separat de noţiunea de copil%urmaş, după

cum noţiunea de educator nu poate fi g(ndită independent de noţiunea de educat. 0elaţiile

dintre părinţi şi copii se construiesc prin comportamente specifice, ela#orate şi consolidate

în direcţia unor o#iective derivate din idealul educaţional al etapei sociale pentru care se

 proiectează urmaşii noii generaţii.

ursa principală şi faza initială a relaţiilor dintre părinţi şi copii rezidă, în structura personalităţii părinţilor, în comportamentele lor, în trăsăturile caracteriale, atitudini

manifeste, tip de temperament. C Părinţii tre#uie să cunoască, să devină conştienţi de

influenţa pe care o eercită prezenţa lor în viaţa copilului şi, de asemenea să fie convinşi

de o nouă educaţie ce tre#uie dată copilului pentru că societatea actuală este diferită de

cele precedente şi poate că, societatea viitoare va fi mult mai diferită de cea actuală, iar 

copilul tre#uie pregătit corespunzător.C

5n definirea noţiunii de 2părinte2, icţionarul eplicativ al 6im#ii 0om(ne se

rezumă strict şi simplist la D tata şi mama, fiecare dintre cei doi părinţi.

5n schim#, dicţionarul juridic, defineşte 2decăderea din drepturile părinteşti2 drept

! pierderea drepturilor parintesti cu titlu de sanctiune pronuntata prin hotarare

" '. +$06E, Pedagogie enerala, pag 1/

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

5/66

 judecatoreasca. ?ste reglementata în titlul @@@, cap. @G, art. 8H si urm. +oul 'od 'ivil

)vezi şi art. 39 şi urm. 'odul penal*.

5n dreptul civil%familiei modern înt(lnim o clasificare a calităţii de părinte după

următoarele criterii:

♦  părintele rezident

♦  părinte nerezident

♦  părinte custodian

♦  părinte necustodian este acel părinte custodian care are dreptul de a găzdui

minorii la domiciliul  său cea mai mare parte a timpului. +oţiunea de

 părinte rezident şi nerezident nu este relevantă at(t timp c(t noţiunea de

custodie comună nu a fost implementată în legislaţia unei ţări. 'u toate

acestea legislaţia altor ţări ale Iniunii ?uropene, I$ sau @srael permite

implementarea custodiei comune, ceea ce pune pro#lema locului unde

minorii vor domicilia. 5n măsura în care minorii locuiesc o perioadă

semnificativă de timp la domiciliul unui părinte, în conformitate cuhotăr(rea instanţei sau planul parental propus de către părinţi şi încuviinţat

de către instanţa tutelară, atunci acel părinte este părinte rezident. Prin

opoziţie, celălalt părinte este părinte nerezident.

5n conformitate cu legislaţia rom(nească, încep(nd cu data intrării în vigoare a +oului

'od civil, diferenţierea dintre cei doi părinţi nu se mai face, majoritar, între  părinte

custodian  şi  părinte necustodian  )cum era cazul în legislaţia determinată de codul

familiei* ci între părinte rezident şi părinte nerezident. $ceasta deoarece în conformitate

cu prevederile +oului 'od civil, instanţele de judecată vor acorda sentinţe şi decizii care

să marcheze autoritatea părintească comună )care este acelaşi lucru cu custodia comună*

a părinţilor asupra minorilor lor. "dată cu pronunţarea divorţului, instanţa tre#uie să se

 pronunţe în mod eplicit cu privire la locuinţa minorului după divorţ aleg(nd, în general,

între unul dintre cei doi părinţi. $stfel părintele cu care copilul va locui majoritatea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Domiciliuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Custodie_comun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunii_Europenehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_parentalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_nerezidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_custodianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_custodianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_necustodianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_nerezidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Locuin%C8%9Ba_minoruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Domiciliuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Custodie_comun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunii_Europenehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plan_parentalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_nerezidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_custodianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_custodianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_necustodianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_nerezidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Locuin%C8%9Ba_minorului

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

6/66

timpului )locuire statornică* se va numi =părinte rezident2 în timp ce părintele care va

găzdui copilul la domiciliul său o perioadă mai mică de timp se va numi =părinte

nerezident2.3 

?istă şi situaţii ecepţionale în care instanţa poate sta#ili domiciliul copiilor la o

terţă persoană7  )de eemplu la #unici*. 5n această situaţie am#ii părinţi sunt părinţi

nerezidenţi.

 +oţiunile de părinte rezident şi respectiv părinte părinte nerezident pot înlocui pe

cele de  părinte custodian  şi  părinte necustodian  acolo unde instanţa acordă custodie

comună am#ilor părinţi. e asemenea noţiunea se poate aplica părinţilor separaţi, dar 

care nu au apelat la instanţă pentru clarificarea încredinţării minorului. 5n 0om(nia,

custodia comună este regulă odată cu intrarea în vigoare a prevederilor +oului 'od 'ivil

al 0om(niei. eoarece în majoritatea cazurilor am#ii părinţi răm(n părinţi custodieni,

literatura de specialitate din străinătate a introdus noţiunile de părinte rezident )cel cu

care minorul locuieţte în mod statornic* şi părinte nerezident. +oţiunile par să intre şi în

lim#ajul colocvial din 0om(nia apărînd deja în materiale pu#licate de '> şi >inisterul

Justiţiei. $ceste patru noţiuni pot totuşi coeista, deoarece chiar şi după intrarea în

vigoare a +oului 'od 'ivil, vor fi situaţii în care anumiţi părinţi vor avea aranjamente de

tip custodie unică în timp ce alţi părinţi vor avea aranjamente de tip custodie comună. e

 pot înt(lni deci situaţii în care un părinte este părinte custodian şi, în acelaşi timp, părinte

rezident sau situaţii în care un părinte este părinte nerezident dar în acelaşi timp părinte

custodian etc.

 +oţiunea de părinte rezident primar apare în acele legislaţiiH care acceptă timpi

aproimativ egali în care fiecare dintre părinţi găzduieşte minorul pentru a distinge, între

< Art:;55 = Noul Cod Ci3il repu$licat in -onitorul O>cial nr: "5"81" iulie #511,adoptat prin legea #?@8#55! pri3ind Codul Ci3il 4i modi>cat prin legea nr:@18#511 ptr: punerea in aplicare a legii #?@8#55!, completat cu legeacial nr: "5"81"iulie #511, adoptat prin legea #?@8#55! pri3ind Codul Ci3il 4i modi>cat prinlegea nr: @18#511 ptr: punerea in aplicare a legii #?@8#55!, completat culegea

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

7/66

doi părinţi care am#ii sunt părinţi rezidenţi. 5n 0om(nia unde doar noţiunea de custodie

legală comună este acceptată o asemenea distincţie nu este necesară.

Fenomenul creşterii, îngrijirii şi educării copiilor este unul comple şi diferit de la caz la

caz. $ fi părinte nu înseamnă doar aducerea pe lume a unui copil, este una dintre cele mai

satisfăcătoare eperienţe pe care un om le poate avea. $ fi părinte este aproape o meserie.

Foarte mulţi adulţi ajung, la un moment dat, să fie părinţi. 'ei care nu trec prin această

eperienţă fie se confruntă cu pro#leme de sănătate, fie nu!şi doresc copii. ar sunt şi

foarte mulţi oameni care ajung în rolul unui părinte înt(mplător, fără să se aştepte sau fără

să!şi dorească, ceea ce ne pune în situaţia de a învesti acest ultim caz cu un nivel înalt de

gravitateB.

$utoritatea părintească sau responsa#ilitatea părintească )numită şi autoritate parentală sau responsa#ilitate parentală* reprezintă ansam#lul de drepturi şi îndatoriri pe

care un  părinte  le are cu privire la copilul  său. $utoritatea părintească include printre

altele  încredinţarea copilului,  supravegherea  acestuia, deciziile  cu privire la religia

copilului, la intervenţiile medicale, întreţinerea şi educaţia copilului. ?a se poate defini ca

 puterea atri#uită părinţilor prin care li se permite acestora să decidă în privinţa întreţinerii,

supravegherii, educaţiei şi locuinţei copilului. $ceasta putere este destul de vastă, un copil

fiind considerat de lege su# autoritatea părinţilor p(nă atinge v(rsta majoratului.$utoritatea parentală comună înseamnă egalitatea drepturilor şi îndatoririlor tatălui şi

mamei în educaţia copiilor. 5n condiţii ecepţionale autoritatea parentală poate fi delegată

către alte persoane dec(t părinţii copilului18

C$utoritatea părintească2 K...L constituie cadrul general cu privire la drepturile şi

îndatoririle părinteşti privind persoana şi #unurile copilului minor, eercitarea autorităţii

 părinteşti şi decăderea din eerciţiul drepturilor părinteşti. K...L părinţii au dreptul şi

îndatorirea de a creşte copilul, asigur(ndu!i o dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală

? este 3or$a de legisla/iile care acceptă no/iunea de custodie >ică comună

! Simona CI-OCA .op: cit, 'ttp788999:*uridice:ro

15 Recomandare a Comisiei Europene pri3ind Legisla&ia Bamiliei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Endatorire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rintehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Encredin%C8%9Barea_copiluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_de_supravegherehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_de_decizie_cu_privire_la_bun%C4%83starea_copiluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%99edin%C8%9Ba_minoruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Majorathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autoritate_p%C4%83rinteasc%C4%83_comun%C4%83http://www.juridice.ro/author/simonamariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/CEFLhttp://www.juridice.ro/author/simonamariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Endatorire&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rintehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Encredin%C8%9Barea_copiluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_de_supravegherehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_de_decizie_cu_privire_la_bun%C4%83starea_copiluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%99edin%C8%9Ba_minoruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Majorathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autoritate_p%C4%83rinteasc%C4%83_comun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/CEFL

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

8/66

şi socială armonioasă. $utoritatea părintească se eercită împreună de am#ii părinţi, în

 principiu chiar şi atunci c(nd sunt divorţaţi.C11

$utoritatea parentală a unui părinte, atunci c(nd este recunoscută, nu devine niciodată un

drept a#solut şi nelimitat: ea se opreşte acolo unde încep drepturile copilului, mai ales în

cazul părinţilor divorţaţi apare o anumită limitare legată de faptul că am#ii părinţi tre#uie

să cadă de acord cu privire la aspectele ce ţin de organizarea vieţii minorului )viaţa

şcolară, sportivă, culturală, religioasă, tratamente medicale, vacanţe, etc..*. e asemenea,

tot în cazul părinţilor divorţaţi,  programul de relaţii personale ale minorului cu celălalt

 părinte dar şi cu alte persoane semnificative din viaţa copiilor )de eemplu #unicii* poate

limita eercitarea autorităţii parentale a respectivului părin i.ț

5n 0om(nia eistă două frazări juridice ce reprezintă: Cresponsa#ilitatea părinteascăC

şi Cautoritatea părinteascăC. 'ei doi termeni s!au încetăţenit deoarece, pe de o parte, în

traducerile o#ligatorii efectuate de >inisterul Justiţiei unor acte europene s!a folosit

termenul Cresponsa#ilitate părinteascăC ca traducere a termenului englezesc de Cparental

responsi#ilitMC iar pe de altă parte noul cod civil a definit noţiunea de Cautoritate

 părinteascăC considerat mai cuprinzător. ?ste de presupus că documentele juridice

ulterioare intrării în vigoare a noului 'od civil vor întări utilizarea termenului de autoritate

 părintească cu privire la ansam#lul drepturilor şi o#ligaţiilor părinţilor cu privire la copiii

lor. &otuşi eistă cel puţin un tet legislativ european )încă este neclar dacă a fost sau nuînsuşit de 0om(nia* care precizează dorinţa de a se înlocui termenul de autoritate

 părintească considerat perimat cu termenul de responsa#ilitate părintească ceea ce

sugerează faptul că legiuitorul rom(n a utilizat un termen care la nivel european este

considerat deja perimat.

'on inutul reglementărilor mai sus citate, coro#orat cu cel al dispozi iilor legaleț ț

incidente, permite declararea următoarelor principii care guvernează autoritatea

 părintească:

11 CODRIEpunere De -oti3e Cod Ci3il Adoptat In Sedinta Gu3ernuluiDin11 martie# 55!:doc

http://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_copiluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Bii_personale_cu_minorulhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_copiluluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Bii_personale_cu_minorul

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

9/66

• drepturile părinte ti se eercită numai în interesul superior al copiluluiș   )art. 9H

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

10/66

• responsa#ilizarea părin ilor ț   cu privire la eercitarea drepturilor i îndeplinireaș

o#liga iilor părinte tiNț ș• descentralizarea serviciilor de protec ie a copiluluiț , interven ia multisectorialăț   iș

 parteneriatul dintre institu iile pu#lice i organismele private autorizateNț ș• asigurarea unei îngrijiri individualizate i personalizateș  pentru fiecare copilN•  respectarea demnită iiț  copiluluiN• ascultarea opiniei copilului i luarea în considerare a acesteia, in(nd cont deș ț

v(rsta i gradul său de maturitateNș

•  celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copilN• asigurarea protec iei împotriva a#uzului i eploatăriiț ș  copiluluiN•  interpretarea fiecărie norme juridice referitoare la drepturile copilului în corela ieț

cu ansam#lul reglementărilor în materie.

1.2.Autoritatea părintească n Uniunea Europeanăȋ 

Principiul

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

11/66

e cele mai multe ori, părinţii sunt titularii răspunderii părinteşti asupra unui

copil, însă răspunderea părintească poate să revină şi unei instituţii căreia i!a fost

încredinţat copilul.

5n  Iniunea ?uropeană  eistă norme care să permită facilitarea eercitării

drepturilor, în special în cazul în care titularii răspunderii părinteşti şi copilul nu locuiesc

toţi în aceeaşi ţară.

$stfel, în caz de litigiu între titularii acestui drept ! de cele mai multe ori, este

vor#a de părinţi ! normele sunt cele care determină care va fi tri#unalul competent pentru

a trata cazul: scopul este mai ales de a evita, dacă cei doi părinţi locuiesc în ţări diferite, ca

fiecare dintre ei să se adreseze tri#unalului din ţara sa şi ca două hotăr(ri să fie pronunţate

 pentru acelaşi caz. Principiul este că tri#unalul competent este cel al statului în care

copilul îşi are reşedinţa o#işnuită.

e asemenea, pentru a asigura aplicarea concretă în celelalte ţări ale Iniunii

?uropene a hotăr(rii pronunţate, a fost prevăzut un mecanism de recunoaştere şi de

eecutare a hotăr(rilor, care facilitează eercitarea răspunderii părinteşti de către titularii

acesteia.

5ndeose#i, dreptul de vizită al unui părinte va fi recunoscut foarte uşor într!un alt

stat mem#ru al Iniunii ?uropene, în vederea favorizării relaţiilor dintre copil şi am#ii săi

 părinţi.

 +oţiunea de autoritate părintească eistă în 'odul 'ivil Francez, 'odul 'ivil

?lveţian sau cel erman. +oţiunea de autoritate părintească apare, de altfel, în codurile

civile ale majorităţii statelor din ?uropa sau pe continentul nord!american, apăr(nd su#

denumirea de custodie )custodM* sau responsa#ilitate părintească )parental

responsi#ilitM*1.

$utoritatea parentală, dacă pare naturală în societatea de azi, nu este dec(t o creaţie

recentă şi este a#sentă din numeroase sisteme juridice actuale. @ntroducerea autorităţii

 parentale în 0om(nia s!a făcut cu ocazia adoptării noului 'od civil pe eemplul dreptului

1" Recomandare a Comisiei Europene pri3ind Legisla&ia Bamiliei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tribunalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_de_vizit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dreptul_francez&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/CEFLhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tribunalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dreptul_de_vizit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/CEFLhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dreptul_francez&action=edit&redlink=1

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

12/66

francezN mai precis codul civil francez a fost preluat de codul civil din ue#ec iar acesta

din urmă a fost folosit drept model pentru noul cod civil rom(n. 5n fapt, chiar şi în dreptul

francez, autoritatea parentală este o noţiune relativ nouă, ea fiind introdusă în anul 1B78,

ocazie cu care a înlocuit C puterea maritalăC )sau Cautoritatea paternăC* termen decurg(nd

din  'odul 'ivil +apoleonian. @ntroducerea autorităţii parentale în Franţa  constituie

dovada egalizării îndatoririlor soţului şi soţiei. e la 'odul 'ivil instituit în 1H89, su#

egida lui Jean!JacQues 0Rgis de 'am#acRrSs, soţia avea în familie un rang a#ia mai de

invidiat dec(t copiii. 5ntr!adevăr, femeia era considerată minoră )nu avea dreptul de a lua

singură decizii pentru ea, şi cu at(t mai puţin legate de copii* şi su#ordonată Tşefului

familieiU. $ceastă noţiune a dispărut în Franţa în anul 1B78, legea sta#ilind că Ccei doi soţi

asigură împreună direcţia morală şi materială a familieiU: autoritatea parentală înlocuieşte

 puterea paternăC. 5n 0om(nia +oul 'od civil a intrat în vigoare în octom#rie /811.

5n cazul în care părinţii trăiesc separat sau sunt divorţaţi, se pune pro#lema de a

decide cu privire la locuinţa minorului. $ceasta poate fi la unul dintre ei, care astfel

devine  părinte rezident sau copilul poate locui un timp relativ egal la fiecare dintre

 părinţi, sistem care poartă denumirea de domiciliu alternant: copiii trăiesc o săptăm(nă cu

tatăl, săptăm(na următoare cu mama şi ala mai departe. $lternanţa poate avea şi o

 periodicitate de / săptăm(ni, 1 lună, ... ?a se adaptează în funcţie de interesul copiilor şi

de posi#ilităţile părinţilor. 5n Franţa, acest sistem a fost legalizat prin legea din 9 martie/88/ privind autoritatea parentală. ?l permite celor doi părinţi să îşi eercite efectiv

autoritatea parentală. 5n 0om(nia autoritatea părintească comună a fost legalizată prin

intrarea în vigoare a noului cod civil, la data de 1 octom#rie /811.

1.3.Autoritatea părintească n dreptul altor stateȋ 

'odul civil din ue#ec a avut o influen ă semnificativă în redactarea nouluiț  'od

civil al 0om(niei. ue#ec este o provincie a statului federal 'anada.

$ceastă provincie are o legisla ie de influen ă franceză, date fiind istoria i tradi ia sa,ț ț ș ț

spre deose#ire de celelalte provincii ale 'anadei. 'odul civil din ue#ec a intrat în

vigoare în 1BB9 i a reprezentat o recodificare i nu doar o simplă aducere la zi aș ș

legisla iei eistente p(nă la acel moment. 'u acel moment s!au codificat i solu iiț ș ț

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dreptul_francez&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Puterea_marital%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Autoritatea_patern%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Civil_Napoleonianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jean-Jacques_R%C3%A9gis_de_Cambac%C3%A9r%C3%A8s&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Minor%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%99edin%C8%9Ba_minoruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_rezidenthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Domiciliu_alternant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_din_Quebechttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Quebechttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Provinciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_din_Quebechttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dreptul_francez&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Puterea_marital%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Autoritatea_patern%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Civil_Napoleonianhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jean-Jacques_R%C3%A9gis_de_Cambac%C3%A9r%C3%A8s&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Minor%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%99edin%C8%9Ba_minoruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83rinte_rezidenthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Domiciliu_alternant&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_din_Quebechttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Quebechttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Provinciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_din_Quebec

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

13/66

 jurispruden iale.ț  $cesta grupează, într!o concep ie monistăț , institu iile fundamentale dinț

dreptul civil: persoana fizică  iș  juridică, familia, succesiunile, #unurile, o#liga iileț ,

inclusiv contractele speciale, priorită ileț   iș  ipotecile, pro#ele,  prescrip iaț

etinctivă, pu#licitatea drepturilor , precum iș  normele de drept interna ional privatț .

'oncep ia monistăț  reprezintă principalul aspect care a fost urmărit at(t de

legiuitorul din ue#ec, c(t i de legiuitorii din celelalte ări care au preluat ca modelș ț

reforma din această provincie.'oncep ia monistăț  constă în reglementarea raporturilor de

drept privat dintr!o singură perspectivă, renun (ndu!se la dualismul civil!comercial.ț

>en ionăm în acest sens că structura nouluiț  'od civilrom(n este, în principiu, aceea i cuș

cea a 'odului civil din ue#ec, structură pe care o găsim de altfel i în celelalte coduriș

care au optat pentru o concep ie monistă în cadrul reformelor de recodificare.ț

5n ceea ce priveşte noţiunea de autoritate părintească, guvernul 0om(niei, în

Votăr(rea privind apro#area &ezelor preala#ile ale proiectului de lege D 'od civil,

statuează că =va fi consacrată noţiunea de autoritate părintească după modelul 'odului

civil francez şi al celui al provinciei ue#ec din 'anada, iar ca elemente de noutate se va

 prevedea că, în principiu, părinţii vor eercita împreună această autoritate, chiar şi atunci

c(nd sunt divorţaţiN va fi definită noţiunea de locuinţă a copilului şi va fi sta#ilit regimul

 juridic al administrării #unurilor copilului2

Capitolul II.Autoritatea părintească n dreptul civil român ȋ 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Persoana_fizic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Persoana_juridic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Familiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Succesiunile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bunurile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obliga%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obliga%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Priorit%C4%83%C8%9Bile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Priorit%C4%83%C8%9Bile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ipotec%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Probele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prescrip%C8%9Bia_extinctiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prescrip%C8%9Bia_extinctiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prescrip%C8%9Bia_extinctiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Publicitatea_drepturilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norm%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_interna%C8%9Bional_privathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_interna%C8%9Bional_privathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://www.canlii.org/en/qc/laws/stat/lrq-c-c-1991/latest/lrq-c-c-1991.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Persoana_fizic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Persoana_juridic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Familiahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Succesiunile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bunurile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obliga%C8%9Biile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Priorit%C4%83%C8%9Bile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Ipotec%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Probele&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prescrip%C8%9Bia_extinctiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prescrip%C8%9Bia_extinctiv%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Publicitatea_drepturilor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Norm%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Drept_interna%C8%9Bional_privathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Monismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_civil_al_Rom%C3%A2nieihttp://www.canlii.org/en/qc/laws/stat/lrq-c-c-1991/latest/lrq-c-c-1991.html

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

14/66

1.1.$utoritatea părintească n +oul 'od 'ivil ȋ

efinită ca fiind ansam#lul de drepturi şi îndatoriri care privesc at(t persoana, c(t

şi #unurile copilului, autoritatea părintească aparţine, potrivit +oului 'od 'ivil )=+ ' '2*,

am#ilor părinţi, care tre#uie să o eercite numai în interesul superior al copilului )&itlul @Gdin +'' D $utoritatea părintească*. 5n acest sens, urmează a fi avute în vedere şi

dispoziţiile legii speciale în materie, anume 6egea nr. /7/%/889 privind protecţia şi

 promovarea drepturilor copilului )=6egea nr. /7/%/8892*, care afirmă prevalenţa

 principiului interesului superior al copilului în toate demersurile şi deciziile care privesc

copiii, întreprinse de autorităţile pu#lice şi de organismele private autorizate, precum şi în

cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti )art. / din 6egea nr. /7/%/889*. 

@nspirată după modelul 'odului civil francez şi al celui din uR#ec, autoritatea părintească vine cu elemente de noutate, ce prevăd în principiu, că părinţii vor eercita

împreună acestă autoritate, chiar şi atunci c(nd sunt divorţaţi. &ot acum se defineşte şi

noţiunea de 2locuinţă a copilului2 şi va fi sta#ilit regimul juridic al administrării #unurilor 

copilului13.

@nteresul superior al copilului este punct de reper şi atunci c(nd eistă neînţelegeri între

 părinţi asupra modului de îndeplinire a îndatoririlor părinteştiN în această ipoteză, instanţa

de tutelă are autoritate de a decide cu privire la eerciţiul drepturilor şi îndatoririlor 

 părinteşti, cu ascultarea părinţilor, a copiilor, după caz, precum şi în funcţie de concluziile

raportului de anchetă socială17.

5n materia ascultării copiilor, +'' introduce o noutate, în sensul că poate fi ascultat şi

copilul care nu a împlinit v(rsta de 18 ani, dacă instanţa de tutelă consideră acest lucru

necesar în justa soluţionare a cauzei. >ai mult, tetul legal consacră dreptul copilului de a

1< Şerban Pop, Alina Savin, Liviu Niţă, Mihaela Vrabie şi Gabriela Ilie– Codul Ci3il pe 2n&elesul tuturor, Edit: Ade3ărul Folding, 6ucure%ti #511:, pag:1!<

1@ Christina VL!"SC# $ Eercitarea autoritatii parintesti in noul Cod ci3il:Speci>cul noii reglementari 'ttp788999:*uridice:ro81@#""58eercitarea=autoritatii=parintesti=in=noul=cod=ci3il=speci>cul=noii=reglementari:'tml

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

15/66

fi ascultat, precum şi importanţa opiniilor copilului, ce urmează a fi luate în considerare,

raportat la v(rsta şi gradul său de maturitate )art. /39 +'' D $scultarea copilului*1H.

ată fiind noua reglementare, credem că pro#leme mai interesante şi, pro#a#il, soluţii

 jurisprudenţiale pe măsură vom regăsi în materia raporturilor dintre părinţi şi copiii lor 

minori, în caz de divorţ şi în situaţia copilului din afara căsătoriei.

e la #un început, facem precizarea că situaţia copilului din afara căsătoriei a

cărui filiaţie a fost sta#ilită potrivit legii răm(ne în noua reglementare aceeaşi ca a

copilului din căsătorie, în caz de neînţelegeri aplic(ndu!se prin asemănare regulile de la

divorţ.

Potrivit art.

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

16/66

 părinte, eclusiv în #aza acordului eprimat de părinţi în acest sens, desigur cu luarea în

considerare şi a dispoziţiilor art. /39 +''. K1L $ceasta întruc(t, pe de o parte, art. 83

 +'' sta#ileşte că părinţii se pot înţelege cu privire la eercitarea autorităţii părinteşti,

dacă este respectat interesul superior al acestuia şi, după caz, cu ascultarea copilului, iar,

 pe de altă parte, art.

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

17/66

e asemenea, conform unei definitii ela#orate de doctrină /8, capacitatea civilă de

eerciţiu a persoanei fizice este acea parte a capacităţii civile care constă în aptitudinea

 persoanei fizice de a do#(ndi şi  eercita drepturi su#iective civiie, precum şi de a!şi

asuma şi eecuta o#ligaţii civile, prin încheierea de acte juridice civile.

Premisele capacităţii civile de eerciţiu a persoanei fizice sunt eistenţa capacităţii civile

de folosinţă si a discernăm(ntului, adică eistenţa puterii individului de a realiza care sunt

consecinţele juridice ale manifestării sale de voinţă. $ceastă premisă se apreciază în raport

cu v(rsta, dar şi cu starea sănătăţii mentale.

0egulile referitoare la capacitatea civilă de eerciţiu se referă numai la încheierea

actelor juridice civile. &otusi, în materie delictuală, prezintă relevanţă numai eistenţa

discernăm(ntului. e eemplu, lipsa discernamantului la săv(rşirea unei fapte va antrena

lipsa vinovăţiei.

0eferitor la capacitatea civila de eerciţiu a persoanei fizice, pot eista urmatoarele

situaţii:

• lipsa capacităţii civile de eerciţiuN

• capacitatea civilă de eerciţiu restr(nsăN

• capacitatea civilă de eerciţiu deplină.

'aracterele juridice ale capacitătii civile de eerciţiu depline şi restr(nse a

 persoanei fizice sunt: legalitatea )1*, generalitatea )/*, inaliena#ilitatea )

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

18/66

civile, cu ecepţia celor pe care legea le interzice. radul de generalitate al capacităţii de

eerciţiu diferă după cum este vor#a de capacitate de eerciţiu deplină sau restr(nsă.

)

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

19/66

împing, lovesc, muşcă, vor#esc tare, îşi eagerează trăirile şi, mai ales, spun cu o mare

voluptate CnuC. $ceasta este o fază importantă şi normală, pe care specialiştii o numesc

adesea Cmica adolescenţăC: copilaşul devine conştient de puterile sale şi vrea să!şi etindă

controlul asupra celor din jur. ar după v(rsta de patru ani, atunci c(nd cel mic stăp(neşte

mai #ine lim#ajul, agresivitatea sa scade de la sine şi poate fi învăţat, practic şi teoretic,

ce presupune eact a respecta lucrurile si oamenii din jur /1.

'onstatăm că art. 9H din +'', cu titlu de noutate a#solută în sistemul de drept

rom(n, instituie îndatorirea copilului, indiferent de v(rsta lui, de a!şi respecta părinţii.

Facem, de asemenea, precizarea că, în lim#ajul curent, termenul =respect2 are şi

semnificaţia// de atitudine sau sentiment de stimă, consideraţie sau de preţuire deose#ită a

unei presoane faţă de o altă persoană. 5n lipsa unei semnificaţii speciale sta#ilite de

legiuitor, termenul =respect2 are aceeaşi semnificaţie şi în lim#aj juridic. @nstituind pentru

copil doar îndatorirea de respect, iar pentru părinţi o multitudine de o#ligaţii, legiuitorul a

creat un dezechili#ru juridic între aceştia, fiind semnificativ regimul special de protecţie şi

de asistenţă în realizarea drepturilor copilului.

$rticolul 9H3 +'' ne arată că ori de c(te ori eistă neînţelegeri între părinţi cu privire la

eerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce

îi ascultă pe părinţi şi lu(nd în considerare concluziile raportului referitor la ancheta

 psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. $scultarea copilului esteo#ligatorie, dispoziţiile art. /39 fiind aplica#ile.

?ste important ca părinţii să încerce să reconcilieze pe cale amia#ilă majoritatea

 punctelor de vedere diferite pe care le pot avea cu privire la #unăstarea copilului, odată ce

divorţul este finalizat. Justiţia poate stimula acest lucru prin introducerea unor  planuri

 parentale  agreate de cei doi părinţi şi supervizate de către instanţa de judecată care

 pronunţă divorţul. 0ecomandarea este ca instanţa să ofere părinţilor, un timp suficient

 pentru a negocia aceste planuri parentale )

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

20/66

înt(mplă. 5n cazul în care părinţii ajung la o concluzie cu privire la modul în care se vor 

lua deciziile cu privire la copii )ca parte mai largă a planului parental* instanţa va revizui

 planul parental şi îl va încuviinţa. 5n cazul în care părinţii nu vor ajunge la o decizie, pe

l(ngă sancţiunea cu amenda civilă, instanţa va decide un algoritm de luare a deciziilor 

standard./<

Capitolul III. Drepturile i ndatoririle părinte tiș ȋ ș

ică,

de educarea, 2n3ă&ătura %i pregătirea proKedională a acestuia:

# Nu eistă la acest moment *urispruden&ă cu pri3ire la aceste aspecte: Arputea > rele3ant 2nsă articolul -utarea copiilor după di3or& %i interesulsuperior al copilului7 Do3ei noi %i considera&ii *uridice care arată modul 2ncare instan&ele din SA decid cu pri3ire la conMictele 2ntre părin&i relati3 la

sc'im$area locuin&ei minorului: Studiul arată că istoric instan&ele au Kolositamenin&area cu sc'im$area custodiei (2n caul custodiei unice+ sau cusc'im$area reasignarea rolului de părinte reident (2n caul custodiei comune+

 2n scopul de a descura*a tentati3a părintelui reident de a se muta 2n aKaraariei de *urisdic&ie, Kapt ce ar > periclitat punerea 2n aplicare a programului delegături personale dintre părintele nereident %i minori: Studiul arată deasemenea că o astKel de mutare (la mai mult de o oră distan&ă+ de locul undecopilul %i cei doi părin&i locuiau la momentul di3or&ului are eKecte negati3easupra multor 3aria$ile ale $unăstării copilului:

https://docs.google.com/leaf?id=0B-iOqOKLc35PNzlkOWI4MGEtYTZhMC00YjhiLWFmMzAtNWYxMzVkZWJmZDUy&hl=en&authkey=CMuc98QPhttps://docs.google.com/leaf?id=0B-iOqOKLc35PNzlkOWI4MGEtYTZhMC00YjhiLWFmMzAtNWYxMzVkZWJmZDUy&hl=en&authkey=CMuc98QPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/custodie_unic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/custodie_comun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/p%C4%83rinte_rezidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/p%C4%83rinte_nerezidenthttps://docs.google.com/leaf?id=0B-iOqOKLc35PNzlkOWI4MGEtYTZhMC00YjhiLWFmMzAtNWYxMzVkZWJmZDUy&hl=en&authkey=CMuc98QPhttps://docs.google.com/leaf?id=0B-iOqOKLc35PNzlkOWI4MGEtYTZhMC00YjhiLWFmMzAtNWYxMzVkZWJmZDUy&hl=en&authkey=CMuc98QPhttp://ro.wikipedia.org/wiki/custodie_unic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/custodie_comun%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/p%C4%83rinte_rezidenthttp://ro.wikipedia.org/wiki/p%C4%83rinte_nerezident

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

21/66

n con&inutul no&iunii de cre%tere a copilului găsim un comple

de acti3ită&i pe care 2n parte le aminte%te %i legiuitorul, anume7

 2ngri*irea sănătă&ii %i de3oltării >ice a minorului, datoria de a se

 2ngri*i de educarea copilului %i pregătirea sa proKesională:Aceste

o$liga&ii se reKeră la procesul de asisten&ă %i ocrotire diKeren&iată a

copilului 2n Kunc&ie de ne3oile >ecărui stadiu de de3oltare:

n 3ederea realiării acestor scopuri părin&ii tre$uie să

Kolosească, cel mai mai adesea, metoda con3ingerii, astKel 2nct să

do$ndească acele 2nsu%iri necesare pentru a 2n3ă&a să aleagă singur

 2ntre $ine %i rău:Nu sunt ecluse atunci cnd este ne3oie, nici unele

măsuri de constrngere, cu preciarea că ele tre$uie păstrate 2nanumite limite, astKel 2nct să nu dăunee de3oltării armonioase, pe

toate planurile copilului:

Atunci cnd s=ar depă%i aceste limite s=ar *usti>ca plasamentul

Kamilial, sau 2ncredin&area copilului unei persoane, Kamilii sau institu&ii

de ocrotire, deasemenea se poate a*unge la decăderea din drepturile

părinte%ti (art:15! C:Bam:+ sau c'iar la sanc&ionarea penală

pentru inKrac&iunea de rele tratamente aplicate minorului (art:5<

C:pen:+:

ărin&i i au o$liga&ia de a cre%te copilul potr i3it cu

 2nsu%iri le acestuia spre a=1 Kace Kolositor colecti3ită&ii:C'eltuielile

necesare pentru realiarea acestor 2ndatoriri, 2n măsura 2n care nu

sunt suportate de către stat %i dacă 2n acest ca copilul nu are

3enituri re3in părin&ilor (art:?< alin:1 %i art:15@ alin:# C:Kam:+:

Ca un mi*loc de Kormare %i educare, copii au datoria de a munci %i 2nKamilie, de a=%i a*uta părin&ii 2n diKerite sarcini gospodăre%ti

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

22/66

D r e p t u l d e a l u a a n u m i t e m a s u r i

f a t a d e c o p i l  

  entru aducerea la 2ndeplinire a 2ndatorir i i de a

cre%te copilul, părin&ii tre$uie să Kolosească metoda de

con3ingere %i să Kormee pe copil astKel 2nct acesta să=%i poată

da seama de ce este $ine %i ce este rău astKel 2nct să aleagă

singur calea cea mai $ună:n caul 2n care această metodă se

do3ede%te nesat is Kăcătoare 2n pr i3 in&a unor copi i , care

sunt recalcitran&i, părin&ii au dreptul de a Kolosii, 2n interesul

acestora , anumite măsuri disciplinare1re%ti a părintelui Ka&ă de copil %i să nu prime*duiască de3oltarea

>ică, intelectuală, morală sau sănătatea copilului:Dreptul de aplicare

a aceste măsuri Ka&ă de copil tre$uie Kolosit 2n sensul indreptarii

acestuia: -ăsura care depă%e%te aceste limite, 2n raport cu gra3itatea%i pericolul pe care=1 repreintă pentru copil *usti>că >e plasamentul

ori 2ncredin&area copilului unei persoane sau Kamilii, >e decăderea

din drepturile părinte%ti, >e sanc&inea pentru inKrac&iunea de rele

tratamente aplicate minorului:

Dreptul de a lua anumite măsuri Ka&ă de copil nu este

reglementat de lege:De%i 2n doctrină nu eistă reKeriri eprese cu

pri3ire la sursa acestui drept, se admite că el decurge din gri*a

Ka&ă de copil %i este o Kormă de maniKestare a acesteia, a dreptului

părin&ilor de a=%i educa copii, inclusi3 prin Kolosirea unor metode

disciplinare:Acest drept, sanc&ioneaă 2nsă o traditie contradictorie:

Cel pu&in două imagini diametral opuse, se suprapun peste

dreptul părin&ilor de a lua anumite măsuri Ka&ă de copil:na dintre cele

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

23/66

mai 3ec'i imagini asociaă părintele %i copilul cu rela&ia de gri*ă:Ea

este o legătură $aată pe iu$ire, 2ntemeiată pe sentimentul

interioriat al identită&ii, responsa$ilită&ii, loialită&ii %i reciprocită&ii:

Copilul este parte din părinte %i atunci nici un sacri>ciu nueste prea mare pentru a=1 cre%te %i ocroti:

1

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

24/66

  Cealaltă imagine este un co%mar din care a$ia am 2nceput să

ne treim:Cu ct ne 2ntoarcem mai mult 2n istorie, cu att 3a > mai

scăut ni3elul gri*ii acordate copiilor, cu att 3a > mai mare

pro$a$ilitatea ca ace%tia să >e uci%i, a$andona&i, maltrata&i %i

a$ua&i:Bamilia este institu&ia socială primară cea mai importantăpentru cre%terea, educarea %i protec&ia copiilor, dar ea poate %i

deseori de3ine o arenă a 3iolen&ei %i suKerin&ei:

  este tot 2n lume milioane de copii suKeră din caua 3iolen&ei

 2n Kamilie, sunt maltrata&i, mutila&i %i uneori c'iar uci%i:Cei mai inocen&i

%i Kragili mem$ri ai societă&ii sunt cei mai 3ulnera$ili %i cei

mai 3ictimia&i:De%i 3iolen&a %i a$uul 2mpotri3a copiilor nu sunt

Kenomene noi, incrimiarea lor 2n legisla&iile penale na&ionale esterelati3 recentă %i a 2ntmpinat numeroase di>cultă&i:

n Kamiliile caracteriate de 3iolen&ă eistă numeroase

reac&ii anioase, care duc la apari&ia mai multor mem$ri simptomatici

cnd unul dintre părin&i recurge la a$uuri 3er$ale, seuale sau

>ice:Deoarece părintele a$ui3 preintă cu siguran&ă un simptom .

comportamentul său 3iolent . 2n mod in3aria$il unul sau mai mul&i

copii din Kamilie 3or de3olta %i ei 2n timp, di3erse simptome:

Intensitatea implicării emo&ionale a părintelui este legată direct

de pro$lemele nereol3ate de ei 2n%i%i %i Kamiliile lor de origine:Cu ct

este mai mare distan&area părin&ilor de Kamliile lor de origine, ca

modalitate de reol3are a conMictelor %i tensiunilor, cu att implicarea

emo&ională 2n pro$lemele de comportament ale copiilor cre%te:

n caul copiilor a$ua&i este 2ntotdeauna preent un conMictmarital:-odul 2n care părin&ii 2%i percep copii este dictat de situa&ia

căsniciei:nii părin&i apeleaă la copii pentru satisKacerea unor ne3oi

ce sunt 2mplinite 2n mod normal 2n cadrul marital:entru al&i copii

constituie o amenin&are la adresa căsniciei:Iar al&i părin&i sunt

di3or&a&i %i nu $ene>ciaă de nici un spri*in din partea, de nici o

sus&inere din partea Kamilie, inclusi3 a so&ului8so&iei:

-odul 2n care părin&ii %i=au administrat rela&iile 2n Kamiliile

d i i i 2 ă i i i M &ă K dă lită&ii

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

25/66

este strns legat de tipul celorlalte rela&ii semni>cati3e din 3ia&a

părin&ilor:

De o$icei copii care au crescut 2n Kamilii cu o inciden&ă ridicată a

3iolen&ei domestice 3or 2ntmpina di>cultă&i 2n rela&iile intime de la

maturitate, dar %i 2n alte aspecte ale 3ie&ii de adult:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

26/66

rincipala eplica&ie se $aeaă pe o$i%niun&ele % i

traumatismele care apar 2n ast Kel de Kamilii:Totu%i traumele din

copilărie aKecteaă comportamentul adultului, dar nu au o inMuen&ă

att de mare asupra acestuia precum %a$oanele rela&ionale din Kamilia

nucleară %i din cea etinsă:

Sunt cauri de copii din Kamilii aKectate de 3iolen&a domestică

care s=au de3oltat mai $ine datorită Kaptului că au sta$ilit rela&ii

proprii cu unii mem$ri ai Kamiliei etinse . un $unic, o mătu%ă sau un

3ăr, ori un alt adult important din aKara Kamiliei:Legăturile continue cu

Kamilia etinsă au un rol important 2n neutraliarea eKectelor eercitate

de 3iolen&a Kamilială din copilărie:

Deseori, părin&ii 3iolen&i au suKerit la rndul lor, 2n copilărie,

o anumită Kormă de 3iolen&ă:Sau, 2n ca contrar au Kost separa&i

emo&ional sau >ic de Kamilia nucleară, ct %i de cea etinsă:

ărin&ii care se conKruntă cu situa&ii de 3iolen&ă %i a$u 2n Kamilie

%i care 3or să remediee această situa&ie au la dispoi&ie cel pu&in trei

one asupra cărora pot să se concentree:De%i simptomul tre$uie

tratat, este $ine ca părin&ii să analiee %i situa&iile din căsnicie care

au contri$uit la apari&ia lui:De asemenea este de dorit ca ei să

studiee %i trecutul propriilor Kamilii, Kapt ce 3a implica att studiul

rela&iilor, ct %i al datelor generale cu pri3ire la ele:

Deoarece orice eKect inclusi3 un astKel de comportament 2%i are

rădăcinile 2n trecutul Kamiliei, cu ct ne 3om 2n&elege mai $ine Kamilia,

tensiunile %i rocesele emo&ionale din cadrul ei, cu att 3oma3ea o imagine mai clară a pro$lemei imediate cu care ne

conKruntăm %i a poi&iei pe care tre$uie să o adoptăm:Cu alte

cu3inte, a3nd această imagine de ansam$lu părin&ii pot plasa

pro$lema respecti3ă 2n contetul ei general:ndată ce contetul este

clar, ei 2%i pot da seama se propria lor contri$u&ie la tensiunile din

Kamilie, pot 2n&elege ce ar 2nsemna o 2ntrerupere a 3iolen&ei %i ce

anume ar > necesar pentru a declan%a o astKel desc'im$are:-ultor Kamili i aKectate de 3iolen &ă domestică se

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

27/66

să= i asiste 2n eKortul de a recăpăta cotrolul asupra situa&iei %i de a

 2n3ă&a cum să treacă la un alt ni3el, mai $un, de Kunc&ionare:

  n Kapt do3edit este că de multe ori cei mai $uni eper&i cei

mai $uni consultan&i 2n pri3in&a mem$rilor agresi3i din Kamilie sunt

c'iar Kamilii le 2n cauă:A*utor 2n aceste pro$leme Kamiliale pot primi

%i din partea counită&ii:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

28/66

Aceste a*utoare sunt utile prin Kaptul că acordă timp Kamiliei

aMată 2n plin proces de remediere a situa&iei %i se concretueaă 2n

asisten&ă din partea unor mem$ri, ar$itri %i dădace, dar %i prin cursuri

pentru sporirea controlului indi3idual %i 2n Kamilie:Aceste măsuri pot

duce la scurtarea perioadelor de spitaliare %i de deten&ie:Sunt cauri

 2n care poate copii, poate c'iar 2ntreaga Kamil ie, au de suKerit

pe urma a$u ul ui , comportamentului unui părinte c'iar dacă nu

este 3or$a de 3iolen&ă 2n Korma sa clasică:Copii pot a3ea de suKerit %i

pe urma comportamentului ecesi3 de autoritar al unuia dintre părin&i:

Atitudinea de dominarea părintelui 2i comunică micu&ului că

nu este 2n starea să ducă la $un sKr%it o sarcină 2ncredin&ată dectdacă este supra3eg'eat:ărintele petrece mult timpspunnd copilului

ce să Kac, cum %i cndJ o astKel de comunicare părinte copil nu 3a

permite de3oltarea controlului interior %i a 2ncrederii 2n propriile

capacită&i:Legăturile continue cu Kamilia etinsă au un rol important

 2n neutraliarea eKectelor eercitate de 3iolen&a Kamilială din

copilărie: necon%tietiată Ka&ă de părinteJ copilul nu 3a a3ea

niciodată ocaia să ia singur 'otărri, să=%i asume riscuri:

Dacă 2n primii ani este de dorit ca mediul copilului să >e

controlat permanent, odată cu trecerea anilor, părin&ii tre$uie să=

%i diminuee tendin&a cărte protec&ie %i suKocareJ căci o astKel de

atitudine 3a stopa progresul copilului:

Sunt %i părin&i care au o atitudine de respingere Ka&ă de copii prin

lipsa de interes Ka&ă de tot ceea ce 2nseamnă gnduri, acti3ită&i sau

interese importante pentru copil: EKecte cele mai

distrugătoare apar 2n Kamiliile 2n care părin&ii >e nu au timp, >e

au Kost pri3a&i emo&ional eperimentnd rela&ii lipsite de iu$ire 2n

propria Kamilie:

Aceste atitudini de respingere sau acceptare comunicate

copilului 3ariaă 2n Kunc&ie de moment sa de contet7 cnd

părintele este Kericit poate tolera mai mult timpcomportamentul inde ira$i l a l cop ilului comunicndu=i

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

29/66

%i coe>cientul de acceptare 3a co$ori la un ni3el Koarte scăut 2i

3 a comunica copilului intoleran&ă %i respingere,in timp copilul

3a reac&iona emo&ional la toate aceste mesa*e pe care părin&ii,

con%tient sau nu, i le transmit:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

30/66

Dreptul de a cere înapoierea copilului 

ărin&ii au dreptul de a cere, prin ac&iune 2n *usti&ie,

 2napoierea copilului de la persoana care=1 &ine Kără drept (art: 15

C=:Kam:+:n această situa&ie poate > att o persoană străină, ct %i

celălalt părinte, căruia nu i=a Kost atri$uit copilul, ca eKect al

ac&iunii de di3or&, al nulită&ii căsătoriei,caul copilului din aKara

căsătoriei:

n ceea ce pri3e%te ac&iunea tutorului pentru 2napoiereacopilului (art: 1##, 1#, 1#" com$inat cu art: 15 C:Kam+ la

domiciliu, s=a decis că tutorele este 2n drept să=%i alăture

ac&iunea celei penale, > e să se adresee direct instan&ei

ci3ile:entru identitate de moti3e, părintele 3a putea să

procedee 2n acela%i Kel pentru, 2napoierea copilului de cel care 2l

& ine Kără drept:ărintele are dreptul să ceară 2napoierea

copilului de la orice persoană care=1 &ine Kără dreptJ raporturilede aKec&iune care=i leagă pe $unici de minorul aMat la ei nu

 *usti>că pr in ele 2nsele respingerea ac&iunii tatălui de 2napoiere

a copilului:Iar acest drept al părintelui de a cere 2napoierea

copilului este inprescripti$il: Deasemenea 2napoierea copilului este

su$ordonată interesului acestuia, ceea ce 2nseamnă că ac&iunea

poate > respinsă (art: 15 alin: # C:Kam:+:n caul 2n care părin&ii cer

 2napoierea copilului, instan&a este o$ligată să dispună eKectuareaanc'etei sociale la domiciliul părin&ilor %i la cel al persoanei care

de&ine copilulJ 2n acest ca instan&a 3a &ine seama nu numai de

situa&ia materială %i locati3ă ci 2n special de climatul moral %i

Kamilial:Atunci cnd copilul a 2mplinit ece ani, instan&a este o$ligată să

 2l asculte:

n mod ecep&ional, dreptul poate > reKuat părintelui

dacă 2napoierea copilului ar > contrară intereselor acestuia:Instan&a

3a tre$ui să sta$ilească la cine sunt mai satisKăcute interesele

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

31/66

copilului %i mai $ine asigurate condi&iile de de3oltare >ică %i

intelectuală1@:

ărintele poate cere instan&ei *udecătore%ti 2napoierea copilului

de la persoana care 2l &ine Kără drept, aceasta neputnd Kormulacererea necon3en&iona lă pentru 2ncredin&area copilului pe care

 2l &ine 2n Kapt:

1@ Tri$: Suprem, dec: ci3: nr: #@@ din ? decem$rie 1!@#, 2n I:G:-i$ută:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

32/66

 Tutorele are dec'isă calea ac&iunii de 2napoiere a minorului

la domiciliu 2mpotri3a oricărei persoane care 1=ar &ine Kăă drept:C'iar

dacă Kapta ter&ei persoane constituie inKrac&iune, tutorele este

 2ndreptă&it să se adresee instan&ei ci3ile cu ac&iune pentru 2napoierea

copilului:

Dreptul de a consimţi adopţia copilului 

Acest drept 2l au numai părin&ii >re%ti ai

copilului:ărintele adoptator nu are dreptul de a consim&i adop&iacopilului adoptat:

entru 2ncu3iin&area adop&iei este necesar consim&ămntul,

eprimat 2n Kormă autentică, al părin&ilor sau, după ca a părintelui la

adop&ia copilului de către o persoană sau Kamilia presupusă de comisia

pentru protec&ia drepturilor copilului:

Amndoi părin&ii >re%ti tre$uie să=%i dea acordul, să consimtă laadop&ia copilului care nu a do$ndit capacitate deplină de

eerci&iu:Acest consim&ămnt se cere c'iar dacă părin&ii >re%ti au

di3or&at:

De asemenea, acest consim&ămnt se cere %i 2n caul 2n care cel

ce urmeaă să >e adoptat este 2ncredin&at unei a treia persoane

sau unei Kamilii 2n condi&iile art: ;# C:Kam:

n caul 2n care numai unul dintre părin&i este de acord cu

adop&ia, iar celălalt se opune, adop&ia nu se poate 2nc'eia:

Ne2n&elegerea dintre părin&i nu poate > solu&ionată 2n

această situa&ie nici de către instan&a de *udecată, nici de către

autoritatea tutelară, 2ntruct, 2n ca contrar, părintele că nu a

consim&it la adop&ie ar > tratat ca părintele decăut din

dreptur ile păr inte%t i , ia r codul Kami lie i reglementeaăepres caurile 2n care instan&a *udecătorească sau autoritatea

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

33/66

S=a propus de multe ori modi>carea legii pentru ca instan&a de

 *udecată să apreciee %i să 2ncu3iin&ee la adop&ie dacă este in

interesul copilului, iar părintele >resc nu consimte 2n mod a$ui3:

n caul părintelui minor, cnd a3em de=a Kace cu un copil dinaKara căsătoriei, acesta poate să=%i eprime 3ala$il consim&ămntul la

adop&ie: ne>ind ne3oie să >e repreentat, dacă este su$ 3rsta

de 1; ani sau 2ncu3iin&at 2n preala$il dacă depă%e%te această

3rstă:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

34/66

Această solu&ie a Kost moti3ată prin Kaptul că părintele este,

titularul ocrotirii părinte%ti: iar autoritatea tutelară 3a 2ncu3iin&a sau

nu adop&ia dacă aceasta este sau nu 2n interesul celui care urmeaă

să >e adoptat:

Consim&ămntul părin&ilor poate > eprimat numai după

trecerea unui termen de ;" de ile de la na%terea copilului %i poate >

re3ocat de către ace%tia 2ntr=un termen de 5 de ile de la data

 2nscrisului autentic prin care a Kost eprimat:

După trecerea acestui termen consim&ămntul de3ine ire3oca$il,

iar re3ocarea lui după epirarea termenului nu 3a mai produce eKecte:

 Totu%i, dacă moti3ele care au determinat=o sunt 2ntemeiate

instan&a poate să respingă 2ncu3iin&area adop&iei:

entru 2ncu3ii&area adop&iei este su>cient consim&ămntul

doar unuia dintre părin&i atunci cnd celălalt a Kost decăut din

drepturile părinte%ti, este decedat, necunoscut, pus su$ interdic&ie,

declarat mort, sau dispărut:Consim&ămntul părin&ilor >re%te nu este

necesar atunci cnd ace%tia au Kost decău&i din drepturile

părinte%ti, deceda&i, pu%i su$ interdic&ie, declara&i mor&i,

necunoscu&i sau se aMă 2n orice situa&ie care 2i 2mpiedică să=%i eprime

3oin&a:

Deasemenea nu este necesar consim&ămntul părin&ilor >re%ti la

adop&ie atunci cnd copilul a Kost declarat a$andonat, prin 'otărre

 *udecătorească rămasă de>niti3ă, >ind sanc&ionată 2n acest ca

atitudinea pasi3ă a părin&ilor care timp de < luni nu s=au interesat decopil:

In caul copilului lipsit de ocrotirea părintească asupra adop&iei

sale 3a decide tutorele 2ntruct el eercită drepturile %i 2ndatoririle

părinte%ti:

Dreptul de a avea anumite legături personale cu

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

35/66

Dreptul %i o$liga&ia părin&ilor de cre%tere %i 2ngri*ire presupune

eisten&a unor rela&ii personale 2ntre părin&i %i copii lor minori:

Acest drept se men&ine %i 2n situa&iile 2n care copilul nu se găse%te la

părintele său:ărin&ii au dreptul de a a3ea legături personalecu copilul:Acest drept se realieaă prin 2nsu%i Kaptul că minorul se

aMă la părin&ii săi: De aceea, pro$lema acestui drept se pune 2n

mod practic, 2n toate caurile 2n care copilul nu se găse%te la

părintele său:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

36/66

  1:In caul cnd copilul este 2ncredin&at unuia dintre

părin&ii săi sau cnd copilul unei alte persoane ori institu&ii de

ocrotire:n acest ca pro$lema dreptului de a a3ea legături

personale cu minorul se pune doar pentru unul dintre părin&i sau

pentru amndoi:ărintele căruia i s =a 2ncredin&at copi lul 2%i

real ieaă acest drept prin 2nsu%i Kaptul că minorul se găseste la

el:

2   ărintele care nu are copilul, are deptul de a=1

3iita:Dreptul părintelui de a=%i 3iita copilul implică o$liga&ia

lega lă de cre%tere, educare %i supra3eg'ere a%a că nu poate >

eercitat dacă este limitat, prin restrngerea lui la cte3a ore dinanumite ile:Dacă 2nsă părintele eercită acest drept 2n mod

a$ui3, se 3a cere 2ncetarea tul$urării, e3entual prin intericerea

3iitelor la anumite ore:Ct timp această situa&ie nu se i3e%te

limitarea anticipată a dreptului părintelui de a=%i 3iita copilul

este ne*usti>cată:nă 2n acest moment eercitarea 2n concret

a dreptului părintelui nu tre$uie 2ngrădită, e3entual, de preen&a

o$ligatorie a celuilalt părinte, comunicarea dintre copil %i părintelecăruia nu i=a Kost 2ncredin&at copilul urmnd să ai$ă loc >resc Kără

nici o restrngere:ot, 2nsă, apărea situa&ii 2n care nu este 2n

interesul copilului să ai$e legături personale cu celălalt părinte,

cum ar > atunci cnd se Kace do3ada că acest părinte suKeră

de o $oală ce ar putea constitui un risc pentru copil:Dacă se

sc'im$ă situa&ia de Kapt care a *usti>cat sta$ilirea programului 2n

care se realieaă dreptul părintelui de a a3ea legăturipersonale cu copilul, se poate modi>ca acest programis1?:

2. %n cazul încetări i căsătoriei în condi&iile art: ## C:Kam:

(recăsătorirea so&ului persoanei declarate moartă prin

'otăr re *udecătorească, 'otărre anulată apoi după data căsătoriei:

n acest ca se aplică prin asemănare, dispoi&iile din materia

di3or&ului:AstKel, 2n 2mpre*urări proprii so&ul care nu are copilul,

are dreptul de a a3ea legături personale la domiciliul cu copilul la

domiciliul so&ului ce are copilul >ind total neindicată luarea

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

37/66

copilului de acasă o dată pe lună pentru a > adus 2napoi a doua i,

deplasndu=se, de multe ori, 2n altă localitate:

 1? Tri$: Suprem, dec: ci3: nr: ;#< din #@ Ke$ruarie 1!?5

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

38/66

Cnd copilul are o 'ipersensi$ilitate de climă, părin&ii locuind 2n

localită&i diKerite, s=a permis părintelui să i=a copilul de la părintele

care 2l &ine o perioadă de timp numai 2n 3acan&a de 3ară a copilului, nu

%i 2n cea de iarnă %i cea de primă3ară:

& %n cazul des'in$ării căsătoriei, se aplică prin

asemănare, dispoi&iile din materia di3or&ului (art: #;, alin: # C:Kam+:

( %ncredin)area copi lulu i din a$ara căsătorie i * cnd a

Kost sta$ilită >lia&ia Ka&ă de am$ii părin&i, se aplică prin asemănare

dispoi&iile din materia di3or&ului (art:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

39/66

6unicii nu au dreptul de a a3ea legături personale cu copilul

 2n sensul 2n care acesta este recunoscut părin&ilor, deoarece legea nu

precede un asemenea drept:

 Tot astKel, tre$uie men&ionat că legea nu pre3ede că dreptul de aa3ea legături personale cu copilul apar&ine numai părin&ilor, no&iunea

de Kamilie necuprinnd doar părin&ii %i copii, ci %i alte rude, minorul

putnd > 2ncredin&at $unicilor care Kac parte din persoanele ce au

o$liga&ia de 2ntre&inere a nepo&ilor lor:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

40/66

  De aici reultă dreptul $unicilor de a a3ea legături personale

cu copilul, iar acest drept tre$uie sta$ilit 2n raport de interesele

copilului:-odalită&ile de a a3ea legături personale cu copilul ar putea

consta 2n73iitarea copilului la locuin&a lui, 3iitarea copilului la %coală,

inclusi3 prin maniKestarea preocupării Ka&ă de reultatele acestuia la

 2n3ă&ătură, petrecerea 3acan&elor de către copil cu >ecare dintre

părin&i, etc:

 Dreptul de a veghea la creşterea, educarea,

învăţătura şi pregătirea profesională a

copilului 

ro$lema acestui drept apare 2n acelea%i cauri ca %i 2n

caul dreptului de a a3ea legături personale cu copilul, iar

solu&iil e sunt asemănătoare:n caul decăderii din drepturile

părinte%ti , dreptul de a 3eg'ea la cre%terea, educarea,

 2n3ă&ătura %i pregăti rea proKesiona lă a copilului eistă părin&i,

independent de 3reo 2ncu3ii&are din partea unui organ, deoarece

aceasta ar > 2n interesul copilului %i 2n acela%i timp nu eistă nici

un tet de lege care să pre3adă altKel:

  Dreptul de a stabili locuinţa copilului şi de a-1

ţine

ndeplinirea 2n mod corespunător a 2ndatoririlor părinte%ti %i

eercitarea drepturilor lor 2n ceea ce pri3e%te copilul nu se pot

 2ndeplini dect dacă copilul locuie%te 2mpreună cu părin&ii

săi :Articolul 155 alineatul (1+ din Codul Kamiliei relieKeaă Kaptul

conKorm căruia copilul minor locuie%te cu părin&ii săi, iar art:

1;, alin : (1+ statornice%te că domiciliul copilului este la părin&ii

săi

1!

:Dacă părin&ii nu locuiesc 2mpreună, ace%tia 3or sta$ili decomun acord, la care dintre ei 3a locui copilul:Dacă părin&ii nu

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

41/66

cad de acord, 2n această pri3in&ă, 3a decide instan&a

 *udecătorească, ascultnd autoritatea tute lară, precum %i pe

copil dacă acesta a 2mplinit ece ani, a3nd 2n 3edere interesele

copilului: entru sta$ilirea domicilului copilului la unul din părin&i,

tre$uiesc a3ute 2n 3edere mai multe 2mpre*urări, care să e3iden&iee

eisten&a celor mai $une condi&ii 2n 3ederea de3oltării

corespunătoare su$ aspect material, moral %i aKecti3:

1! E: 6arasc', I: Nestor, S: Pil$erstein, op: cit:: p: 1;@:

Sta$ilirea domiciliului la unul dintre parinti 2n condi&iile art: 155C:Kam: se Kace după acelea%i criterii ca %i 2n caul incredintării

minorului:

ărin&ii se $ucură de legitimitate procesuală acti3ă de a

cere instan&ei *udecătore%ti sta$ilirea domiciliului minorului ce a

trecut de 3rsta de 1; ani:ărintele poate introduce ac&iunea

pentru sta$ilirea locuin&ei minorului la el, 2n conKormitate cu art: 155

C:Kam: c'iar dacă minorul a 2mplinit 1; ani:

Autoritatea tutelară poate 2ncu3iin&a copilul ce a 2mplinit 3rsta

de 1; ani, la cererea acestuia, să ai$ă locuin&a pe care o cere

desă3r%irea 2n3ă&ăturii lui sau pregătirii lui proKesionale:

Dreptului părin&ilor de a sta$ili locuin&a copilului i se pot

aduce anumite l imităr i atunci cnd este eercitat contrar

intereselor minorului:Dacă minorul a 2mplinit 3rsta de 1;an i poate soli ci ta autorită&ii tutelare să=i 2ncredin&ee o locuin&ă

separată de cea a părin&ilor săi cu condi&ia ca această măsură să >e,

cum aminteam %i mai sus, 2n interesul desă3r%irii 2n3ă&ăturii %i

pregătirii sale proKesionale:AstKel de situa&ii constituie ecep&ii, iar

pentru adaptarea unor astKel de măsuri tre$uie analiat de către

autoritatea tutelară 2ntreg ansam$lul de Kactori %i 2mpre*urări pentru a

'otăr 2n scopul amintit:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

42/66

Sc'im$area locuin&ei copilului se 3a Kace aprecierea

comparati3ă a condi&iilor de trai, de cre%tere %i de educare, oKerite

de am$ii părin&i, precum %i de gradul de aKec&iune pe care au

do3edit=o Ka&ă de copil:

Dacă părin&ii locuiesc 2mpreună, de eemplu, dacă, un părinte

este reintegrat prin 'otărre *udecătorească la domiciliul con*ugal, nu

este posi$il să se sta$ilească prin această 'otărre că minorul

locuie%te la unul din părin&i: n caul 2n care domiciliul copilului a

Kost sta$ilit la tată, iar so&ia care a Kost o$ligată la plata pensiei

de 2ntre&inere se opune la eecutarea 'otărr ii *udecă to re% ti ,re &i n nd a $u i 3 c op il ul % i n ep erm i& n d eecutorului

 *udecătoresc accesul la locuin&a ei, astKel dată > ind

această situa&ie, copilul s=a aMat 2n continuare la mamă, de%i i s=

a sta$ilit domiciliul la tată, cererea so&iei pentru o$ligarea tatălui la

plata pensiei de 2ntre&inere este inadmisi$ilă, cu moti3ările

preentate mai sus %i datorită Kaptului, că nu au inter3enit

mot i3e noi , care să ducă la sta$i li rea domiciliului la mamă:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

43/66

3or$a %i despre acte de conser3are, după cum este 3or$a . 2n

condi&iile %i cu restric&iile sta$ilite de lege . %i despre acte de

dispoi&ie (intrnd, după cum 3om 3edea, 2n categoria actelor

de administrare a patrimoniului+#5:Ceea ce art: 15", alin: 1, are 2n

3edere, cnd se reKeră la administrarea $unurilor, repreintă, 2n

realitate, cu mult mai mult dect s=ar părea:

  +%A)tele (e )onservare%Administrarea la care se reKeră

art: 15", alin: 1 din codul Kamiliei cuprinde %i actele de

conser3are:Codul Kamiliei nu Kace 3or$ire epresă despre actele de

conser3are dar nici nu era ne3oie:n&eleasă 2n sens larg,

administrarea cuprinde, 2n mod necesar, %i actele de conser3are:

  #5-:N: Costin, Bilia&ia:::, op: cit:, p:##@

 

A%a >ind, ori de cte ori sunt 2n discu&ie acte tre$uitoare pentru

do$ndirea unui drept sau pentru a e3ita strngerea lui %i care nu

comportă dect c'eltuieli reduse Ka&ă de 3aloarea drepturilor se

conser3ă #1, părintele are %i 2ndatorirea %i 2ndreptă&irea e a

le să3r%i:

Actele de conser3are inter3in eclusi3 spre apărarea minorului:Nu

implică nici un risc:reintă numai a3anta*e:Interesul minorului

reclamă ca ele să >e permise părintelui:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

44/66

2.Actele de administrare propriu-ise.

Administrarea $unurilor minorului cuprinde, 2nsă, pe lngă actele de

conser3are, %i actele de administrare propriu=ise:Legea 2nsă%irecunoa%te tutorelui %i, deci: %i părintelui, dreptul de a să3r%i astKel de

acte:Dar dacă e e3ident că dreptul de a administra cuprinde %i dreptul

de a să3r%i acte de administra&ie: nici un tet din codul Kamiliei nu

lămure%te 2n ce constă actele de administrare propriu=ise:A%a >ind,

3om re&ine distinc&ia dintre actul de administra&ie %i actul de

dispoi&ie %i, dacă, 2n preen&a unui anumit act, tre$uie să decidă

că actul e de dipoi&ie sau numai de administra&ie:-en&ionăm că se potconsidera ca acte de administra&ie acele acte destinate a permite

Kolosirea unui $un sau 2ntre$uin&area 3eniturilor pe care $unul le

produce ori a sumelor la care minorul are dreptul:

După cum s =a o$ser3at , codu l Kami l ie , reKe rindu=se la

administrare, a a3ut 2n 3edere att acte de administra&ie reKeritoare

la diKeritele $unuri ale minorului pri3ite singular, ct %i . no&iune cu

mult mai largă . actele de administrare a patrimoniului:Iar 2n

această din urmă categorie 3or intra c'iar %i actele de dispoi&ie

Kolositoare pentru $una Kunc&ionare a patrimoniului astKel cum

apare din dispoi&iile art: 1#!, alin: >nal din codul Kamiliei, potri3it

cărora tutorele poate 2nstrăina,Kără preala$ilă 2mcu3in&are a autorită&ii

tutelare, $unurile supuse pieirii ori stricăciunii, precum %i $unurile

de3enite neKolositoare pentru minor: Actele sunt pri3item, de data

aceasta, 2n Kunc&ie de scopul pe care 2l au sau de urmările . Ka3ora$ile

. pe care sunt suscecti$ile a le produce cu reKerire la patrimoniu,

considerat 2n totalitatea lui:

#1    T:R: Iona%cu, Capacitatea de eerci& iu a drepturi lor ci3ile %iocrotirea su$ aspect patrimonial a lipsei %i a restrngerii acesteicapacită&i, 2n lumina recentei legisla&ii a R: : R:, 2n S:C:: nr: 181!"

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

45/66

  !.Actele de dispoiţie.

+e lngă actele de conser3are, actele de administrare propriu=ise

%i actele de administrare a patrimoniului: părintele mai are dreptul

%i indatorirea de a să3r%i %i acte de dispoi&ie,adică acele acte pe

care codul Kamilie le arată ca depă%ind dreptul de a administra:

In ceea ce pre3ede art: 1#!, alin: # din codul Kamiliei, care

se ocupă de imputernicirile tutorelui dar, prin eKectul dispoi&iilor art:

15": alin: , %i de imputernicirile părintelui %i care constituie

sediul materiei:Art: 1#!, alin: #, men&ioneaă o serie de acte pri3ite

ca acte de dispoi&ie %i precieaă că pentru să3r%irea acelor

acte e necesară preala$ila 2ncu3iin&are a autorită&ii tutelare:Este

3or$a despre acte care cuprind un element de 2nstrăinare sau care, 2n

temeiul legii, %i Ka&ă de consecin&ele posi$ile, sunt asimilate unor

asemenea acte:ro$lema este care sunt celelalte acte care .

depă%esc dreptul de a administra sau, mai precis, care acte

depă%esc dreptul de a administra %i care acte nu depă%esc

Dreptul îndatorirea de a repreenta pe minor în

actele civile ori de a-i incuviiţa aceste

acte

Drepturile părintelui de a repreenta pe minor sau de a=i

 2ncu3iin&a actele este cu pri3ire la $unurile minorului, dar uneori

poate > Kolosit %i cu pri3ire la persoana copilului:n acest sens pot >

date, ca eemplu, pre3ederile art: "! C: Kam:, cu pri3ire la

introducerea ac&iunii 2n *usti&ie pentru sta$ilirea paternită&ii din aKara

căsătoriei:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

46/66

nă la 3rsta de 1; ani, copilul . >ind lipsit 2n 2ntregime de

capacitatea de eerci&iu, = este repreentat de părin&i 2n actele

ci3ile:ntre 1;=1? ani, copilul . a3nd capacitatea restrnsă de

eerci&iu . 2%i eercită singur drepturile %i 2%i eecută tot astKel

o$liga&ii le 2nsă numai cu 2ncu3iin&area preala$ilă a părin&ilor, spre

a=1 apăra de a$uurile de partea celor de=al treilea (art: 15" C: Kam: %i

Decretul nr: 1 din 1!"; art: != 15+:-inorul cu capacitate de eerci&iu

restrnsă poate Kace singur, Kără 2ncu3iin&area părin&ilor ori tutorelui,

acte de conser3are, precum %i acte de administrare patrimonială,

dar numai 2n măsura 2n care nu=i produc leiuni, ca 2n care

minorul poate să ceară des>in&area actului (art: 15" C:Kam: %i art: !

Decretul nr: 1 din 1!";+:Dacă minorul participă la o 2mpăr&eală prin

$un totală ori numai par&ială, este ne3oie, %i de 2ncu3iin&area

preala$ilă a autorită&ii tutelare (art: Legea nr: carea procedurii

 2mpăr&eli lor *udecătore%tiJ art: 1#! C: Kam:+:n caul 2mpăr&elii unei

mo%teniri pe cale *udecătorească la care participă minorul, nu este

ne3oie de 2ncu3iin&area preala$ilă a autorită&ii tutelare, deoarece

interesele minorului sunt ocrotite prin Kormalită&ile pre3ăute de lege

pentru această Kormă de impăr&eală:

  Tre$uie su$liniat că dacă 2ncu3iin&area unui act *uridic se dă

printro singură maniKestare de 3oin&ă din partea părin&ilor sau a

tutorelui, dimpotri3ă, asistarea 2n *usti&ie a minorului cu capacitate de

eerci&iu restrnsă nu se poate realia printr=o 2ncu3iin&are

preala$ilă %i unică pentru 2ntregul proces: artea 3ătămată: su$ 1;

ani nu se poate 2mpăca, 3ala$il, cu inculpatul, 2mpăcarea Kăcndu=se

numai de repreentan&ii legali:

n pri3in&a 2ntregirii capacită&ii minorului cu capacitate

restrnsă de eerci&iu, 2n caul eercitării drepturilor procesuale,

printr=o deciie de 2ndrumare s=a decis7

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

47/66

a+ minorul care a 2mplinit 3rsta de 1; ani, a3nd o capacitate

de eerci&iu restrnsă, tre$uie să >guree personal la *udecarea

cauelor ci3ile, 2n care scop urmeaă să >e citat %i să=i >e

comunicate actele de procedurăJ

$+ părin&ii sau tutorele asistă pe minorul care a 2mplinit

3rsta de 1; ani, semnnd alături de acesta cererile adresate

instan&ei %i >ind citat 2n acest scop la *udecarea cauei:

S=a decis că 2n caul 2n care părintele minorului su$ 1; ani renun&ă la o

cale de atac, Kără 2ncu3iin&area preala$ilă a autorită&ii tutelare, actul

său procesual este lo3it de nulitate relati3ă, care poate > in3ocată de

către partea interesată numai 2ntr=un anumit tremen %i 2n cadrul

procesului respecti3:Renun&area la dreptul la despăgu$iri patrimoniale

ale minorului lipsit de capacitatea de eerci&iu sau a3nd

capacitate de eerci&iu restrnsă Kăcută de părintele acestuia nu

este 3ala$ilă Kără 2ncu3iin&area preala$ilă a autorită&ii tutelare, 2ntruct

ac&iunea ci3ilă Q 2n aceste cauri Q se porne%te %i se eercită din

o>ciu:n spe&ă, mama copilului a Kost 3ictima unui accident de

circula&ie, iar tatăl acestuia a renun&at la dreptul de despăgu$iri ci3ile

cu3enite copilului său minor:-ăsurile pri3itoare la persoana %i $unurile

copilului se iau de către părin&i de comun acord:Dacă măsura nu

rec lamă eercitarea dreptu lui de repreentare ori de

 2ncu3iin&are a actelor, credem că participarea am$ilor părin&i nu este

necesară:n ca că părin&ii ar decide, spre pildă, ca minorul să >e trimis

să locuiască un timp oarecare la o rudă, nu se 3a sus&ine că am$ii

părin&i tre$uie să 2nso&ească pe minor pnă la acea rudă: E su>cient capărin&ii să > e de acord:Dacă, măsura reclamă eercitarea

dreptului de repreentare ori de 2ncu3iin&are a actelor, de date

aceasta, ni se pare că parti ci pare a (%i , > gur area 2n 2ns cri s+ a

am$ilor părin&i este necesară:

ro$lema care se pune e, o pro$lemă de

capacitate:-inorul, după ca, nu 3a putea să3r%i actul dect prin

repreentarea de către am$ii părin&i sau cu 2ncu3iin&area

2

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

48/66

3ala$il:om > Q cu aplicarea dreptului comun a nulită&ilor relati3e Q 2n

preen&a unui act anula$il %i anume pentru lipsă de capacitate (adică

lipsa capacită&ii depline de eerci&iu+:

e epres:

n pr i3 in&a repreentăr ii sau asis tăr ii minoru lui 2n

mate rie procesuală(art: ;# C: proc: ci3:+ s=a pus pro$lema dacăacordul părin&ilor poate > presupus, nu numai epres:

AstKel 2ntr=o părere, s=a spus că, 2n caul 2n care 3ine 2n

instan&ă numai unul dintre părin&i, de%i celălalt nu se aMă 2n nici

una din situa&iile de 2mpiedicare pre3ăute de art: !? alin # C:

Kam:, instan&a poate socoti cnd nu se do3ede%te o ne2n&elegere

 2ntre părin&i, că părintele preent are acordul celuilalt##:Aceasta

pnă la pro$a contrarie:Dacă părin&ii nu sunt căsători&, instan&a3a 'otăr de la ca la ca:ntr=o altă părere acordul părin&ilor

nu se poate presupune pnă la do3ada contrarie, 2n lipsa unei

dispoi&ii legale care să pre3adă o asemenea preum&ie:Legea nu

a arătat ce se 2ntmplă 2n situa&ia 2n care 3ine 2n instan&ă numai

unul dintre părin&i, de%i celălalt are eerci&iul drepturilor părinte%ti,

>indcă nu era ne3oie, ne3ala$ilitatea unui asemenea act reultnd

3irtual din ne2ndeplinirea condi&iilor cerute imperati3, pentru 2ntregireacapacită&ii minorului:

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

49/66

## Al: Sil3ian, Repreentarea minorului 2n eercitarea drepturilorprocesuale caurile de 2ncu3iin&are preala$ilă din partea ocrotitorilor săilegali, 2n L::, nr: !, 1!"?, p: "

8/19/2019 204530887 Cap 1 Autoritatea

50/66

"crotirea copilului minor de către un singur părinte

Eistă unele situa&ii 2n care nu este cu putin&ă ca minorul să

>e ocrotit de am$ii părin&i ci numai de către unul:Asemenea situa&ii

sunt u