1

Nr. ......2228........../.....24/11/2017....

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII2017 - 2021

Autori:Director Liceul Tehnologic „Matei Basarab” Mânăstirea – Prof. STAMELATOS

GHEORGHEŞcoala „Matei Basarab” Mânăstirea – Prof. DANE ION

Primar comuna Mânăstirea – IANCU MARIAN MUGURELSC BIOTERRA SRL – ING. MOCANU MIHAELA

Avizat C.P. 24/10/2017Aprobat C.A. 23/11/2017

Director,Prof. Stamelatos Gheorghe

L.S.

Septembrie 2017

2

COLECTIVUL DE ELABORARE:Stamelatos Gheorghe - DirectorBucicoiu Veronica - Responsabil CEACIancu Marian Mugurel - PrimarSamuru Georgeta - PărinteMarin Georgian Daniel - elev

PARTENERI SOCIALI:INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞICONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MÂNĂSTIREAAGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ - AJOFMDIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ -CJAPP

APROBATInspectoratul Şcolar Judeţean CălăraşiInspector Şcolar General, Prof. Elena Mihailescu

AVIZATComitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională CălăraşiPreşedinte,

3

CUPRINS

Partea I. Contextul 1.1. Misiunea si viziunea scolii 1.2. Contextul european, național, regional și local1.3. Priorităţi la nivel naţional1.4. Priorităţi şi obiective la nivel regional şi local

Partea a II-a – Analiza nevoilor

2.1. Analiza mediului extern (Analiza profilului economic, Analiza pieţei muncii, Date demografice, Cerinţele pieţei muncii şi nevoile utilizatorilor finali inclusiv ale elevilor, informaţii relevante privind dezvoltarea ÎPT şi nevoile de competenţe pentru domeniile în care şcoala oferă formare profesională, concluzii clare în legătură cu implicaţiile privind viitorul ÎPT

2.2. Analiza mediului intern2.2.1. Predarea şi învăţarea2.2.2. Resurse didactice2.2.3. Rezultatele elevilor2.2.4. Informarea, consilierea şi orientarea elevilor2.2.5. Calificări şi curriculum 2.2.6. Resurse materiale şi umane2.2.7. Parteneriat şi colaborări2.3. Analiza SWOT (rezumat şi matrice)2.4. Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare (priorităţi şi obiective

generale)

Partea a III-a –Planul operaţional

3.1. Obiectivele specifice şi ţintele şcolii 3.2. Acţiuni pentru şcoală (incluzând responsabilităţile, termenele şi resursele)3.3. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2016-20173.4. Planul de dezvoltare profesională a personalului3.5. Planul de parteneriat al şcolii – pentru colaborarea cu întreprinderile şi cu alţi

factori interesaţi 3.6. Finanţarea planului

Partea a IV-a – Consultare, monitorizare şi evaluare

4.1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului

4.2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planului

4

1.1

CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL

1.2 Contextul european

Orizontul de timp (2016) în care se încadrează prezentul plan de acțiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

Misiunea şcolii

Scopul este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, prin formarea unui corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, dorim să formăm o personalitate umană complexă.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

VIZIUNEA ŞCOLII

O şcoală care să-i ajute pe copii să se descopere pe sine, să devină utili pentru ei şi pentru ceilalţi, o şcoală care promovează un învăţământ de calitate, o şcoală care să-i înveţe pe elevi să înveţe.

5

cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială.

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”);- limbile străine;- cultura tehnologică;- spiritul antreprenorial;- competenţele sociale.

Consiliul European de la Feira (2001) invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”.Memorandumul Comisiei Europene asupra învăţării permanente (octombrie 2000), document prin care Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

1. Noi competenţe de bază pentru toţi;2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane;3. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare;4. Valorificarea învăţării;5. Regândirea orientării şi consilierii;6. Să apropiem învăţarea de domiciliu.

Consiliul European de la Stockholm (2001) aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a U. E. pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.Procesul Barcelona (2002)Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;• transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002, s-a stabilit faptul că sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte - „benchmarks”. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai 2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%; • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000;• cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior;• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;• numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii.„Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi

6

ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională; creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională; recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor; asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională.

Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):

rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%; cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar

superior; procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul

2000; în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din

populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani); numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu

cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii.În Comunicatul de la Maastricht (14dece mbrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziţiile procesului de învăţare, care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor. Priorităţi europene ale formării profesionale1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor. Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; - Implementarea mecanismelor se realizează coerent.Măsuri:

1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi EQVET;

2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare.2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionaleScop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:

1. Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic);

2. Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.

Măsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;

7

1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi.2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET; 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior; 2.3. Promovarea participării active în ENQAVET;2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri); 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor.

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii.Măsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor

2. Corelarea VET cu piaţa muncii 3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială3. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul

vieţii şi integrare profesională 4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:

Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:- Îmbunătăţirea cooperării europene în VET - Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga 4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale.

5.Contextul nationalÎnceputul anului 2011 a însemnat pentru România un moment de referinţă

pentru educaţie şi învăţământ: apariţia Legii nr.1/10.01.2011, legea educaţiei naţionale. Acest act normativ stabileşte, la art. 3, principiile care guverneaza învățământul preuniversitar și superior, cât și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt:    a) principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;    b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și internaționale;    c) principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;    d) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

8

   e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces;    f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor;    g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;    h) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;    i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;    j) principiul asigurării egalității de șanse;    k) principiul autonomiei universitare;    l) principiul libertății academice;    m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora;    n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice;    o) principiul incluziunii sociale;    p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;    q) principiul participării și responsabilității părinților;    r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive;    s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut;    t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;    u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ.     La art. 4, din acelaşi act normativ, “Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:    a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;    b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;    c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;    d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;    e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;    f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natura și mediul înconjurător natural, social și cultural.”.Direcţiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006: 1 I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie 2 II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul

european de educaţie şi formare profesională 3 III Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolar4 IV. Stimularea educaţiei permanente 5 V. Reforma educaţiei timpurii

9

6 VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor 7 VII Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnicSistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT1 atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. În Regiunea Sud Muntenia sunt cuprinse în programul Phare 2001 şi Phare 2004-20062 62 de şcoli, din care în judeţul CĂLĂRAŞI, 7 şcoli. Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare IPT sunt:- revizuirea finalităţilor IPT în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza prinicpiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor- adoptarea metodologiei privind transerul şi acumularea de credite în IPT având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi- asigurarea calităţii în IPT- analiza, evaluarea, pognoza şi dezvoltarea resurselor speciufice IPT, pe termen scurt, mediu şi lung

Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)În perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii.Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.Obiectivul general al POSDRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.Obiectivele specifice ale POSDRU sunt:- promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaşterea) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;

1 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)2 Pentru detalii www.tvet.ro

10

b) Învăţământ superior de calitate;c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare;d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.Axa Prioritară 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa munciia) Tranziţia de la scoală la viaţa activă;b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;c) Acces şi participare la FPC.Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă.

1.3 Priorităţi la nivel naţionalPriorităţile strategiei de dezvoltare a învăţământului până în anul 2011 :

1. Realizarea echității în educație;2. Asigurarea educației de bază pentru toți cetățenii; formarea competentelor cheie;3. Fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;4. Deschiderea sistemului educational şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;5. Asigurarea complementarității educației formale, nonformale şi informale; învățarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educationale;6. Creșterea calității proceselor de predare-învățare, precum şi a serviciilor educaționale

1.4 Priorități şi obiective la nivel regional şi localPRIORITATEA 1: STIMULAREA INVATARII PE TOT PARCURSUL VIETIIObiectivul: Îmbunătățirea calității educației în baza unui management al calității, fundamentat pe înțelegerea și asumarea pachetului legislativ, în toate unitățile de învățământ.Ţinta 1: Îndeplinirea obiectivelor procesului educațional în corelare cu prevederile curriculum-ului național şi ale curriculum-ului specific instituției de învățământ

Obiectivul :Îmbunătățirea calității educației in baza unui management al calității, fundamentat pe înțelegerea si asumarea pachetului legislativ, în toate unitățile de invatamant.

11

Ţinta2: Creşterea calităţii educaţiei la nivel de sistem şi de furnizor prin dezvoltarea capacităţii unităţii şcolare de a dezvolta competenţe cheie în domeniul matematicii, ştiinţelor şi tehnologiilor

Obiectivul: Imbunatatirea calitatii educatiei in baza unui management al calitatii, fundamentat pe intelegerea si asumarea pachetului legislativ, in toate unitatile de invatamantŢinta3: Dezvoltarea mecanismelor şi instrumentelor care conduc la realizarea unor evaluări corecte şi utile pentru parcursul elevilor, bază de pornire pentru creşterea promovabilităţii la examenele şcolare.

Obiectivul 2: Dezvoltatrea capacitatii de adaptare scolara si de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echitatii accesului la educatieŢinta: Dezvoltarea unei proceduri utilizând sistemul informaţional care să permită monitorizarea strictă a absenteismului şi abandonului şcolar cu rezultat de reducere a ratei de părăsire timpurie a şcolii.

PRIORITATEA 2: PROMOVAREA ECHITATII, A COEZIUNII SOCIALE SI A CETATENIEI ACTIVEObiectivul : Dezvoltarea capacitatii de adaptare scolara si de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echitatii accesului la educatieŢinta1: Reducerea substanţială a fenomenului de violenţă din şcoală prin creşterea acțiunilor de promovare a nonviolenţei, precum şi prin îmbunătăţirea calităţii acestora

Obiectivul2: Dezvoltarea capacitatii de adaptare scolara si de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echitatii accesului la educatieŢinta 2: Cuprinderea tuturor copiilor de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ.

PRIORITATEA 3: DESCENTRALIZAREA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR SI CRESTEREA AUTONOMIEI SCOLAREObiectivul:Accelerarea descentralizarii in contextul asigurarii calitatii: realizarea unei descentralizari financiare echilibrate si descentralizarea deciziilor referitoare la resursele umane si conducerea scolilorŢinta 1: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a unităţii şcolare printr-un management educational performant.

Tinta 2: Infiintarea a cel putin unui parteneriat pentru fiecare scoala arondata si alte institutii.

PRIORITATEA 4: MONITORIZAREA IMPLEMENTARII LA NIVELUL UNITATILOR DE INVATAMANT DIN JUDETUL CALARASI A PACHETULUI LEGISLATIV PE EDUCATIE, PENTRU CRESTEREA CALITATII SI CENTRAREA EDUCATIEI PE NEVOI SPECIFICE INDIVIDUALEObiectivul: Aplicarea prevederilor normative referitoare la descentralizarea demersului educational.

12

Tinta: Planul managerial, obiectivele, modalitatile de actiune, responsabilitatile vor fi specifice fiecarei scoli – conditie obligatorie pentru realizarea descentralizarii administrative.

PARTEA a II-a ANALIZA NEVOILOR

2.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Prezentarea generală a zonei

COMUNA MANASTIREA ,

Este situată în extremitatea de sud-est a judeţului Călăraşi , în Lunca Dunării , la o distanţă de 95 km. de Bucureşti , la 30 km. de municipiul Olteniţa şi la 40 km. de municipiul Călăraşi, reşedinţa de judeţ, pe D.N.- 31., având în componenţă satele : Mânăstirea , Coconi şi Sultana . Distanţa dintre aceste localităţi , aşezate de-a lungul D . J. 301 este de 8 km. Suprafaţa intravilanului este de 414 ha., iar suprafaţa totală este de 10.559ha.

Prima menţiune documentară despre aşezarea Cornăţel ( azi Mânăstirea ) se află în documentul de la 1 iunie 1526 , “ prin care Radu de la Afumaţi întăreşte lui Jupan Neagoe cel vistier , soţiei acestuia Captea , cumnatului acestuia Jupan Staico si Jupanului Parvan treizeci şi unu de sate şi părti de sate , o avere uriaşă . Printre aceste sate sunt şi câteva din sudul judeţului Călăraşi:

………Olteniţa toată şi Ulmenii toţi şi Clinciul jumătate şi Chiseletul tot şi Cornăţelul tot …..” citat din CONSTANTIN C. GIURESCU - CORNĂŢELUL ( monografie ) Un vechi oraş al Ţării Româneşti.

La 12 ani mai târziu , la 5 mai 1538 , Cornăţelul era târg , care după mai puţin de patru decenii este numit de Alexandru – Voievod “ oraşul domniei mele “, deci aşezare cu caracter urban. Numele de Cornăţel se trage de la o pădure de corn aflată în apropierea satului, azi rezervaţia naturală Ciornuleasa. Se spune că la Cornăţel a existat o mănăstire de la care se trage numele actual al aşezării. Matei Basarab în anul 1648 a ridicat o biserică din piatră ( biserica SF. Dumitru din comuna Mânăstirea, monument istoric şi artistic de arhitectură şi pictură – sfânta biserică din Mânăstirea, locaş de continuă încreştinare şi de sfinţire, prezintă o importanţă uriaşă pentru trecutul localităţii).

Oraşul Cornăţel, pentru că aşa se numea actuala aşezare era o importantă schelă la Dunăre a drumului comercial Târgovişte-Bucureşti-Cornăţel, loc de încărcare pe corăbii a produselor ţării către Orient.

13

În catagrafia din 1810, unde aşezarea acum devenită sat şi cu numele schimbat în Mânăstirea este trecută cu 83 de case şi 505 suflete , se specifica în ce priveşte originea ,, români, sârbi “. Până astăzi s-a păstrat în partea de nord – vest a aşezării un număr important de aşa zişi ,, sârbi “ , în realitate bulgari . Ulterior pe teritoriul comunei s-au mai stabilit greci, rromi, unguri, evrei.

În trecut, cea mai mare parte a teritoriului comunei era proprietatea domeniilor regale şi a moşierilor care stăpâneau peste 4.000 ha. , în timp ce ţăranii săraci deţineau abia a zecea parte din suprafaţa arabilă existentă .

Încă din primele atestări documentare localitatea a fost şi este renumită prin târgurile care se organizează duminica în satul Mânăstirea ceea ce permite un schimb de mărfuri cu satele vecine.

În anii următori colectivizării agriculturii , populaţia muncea, în general, în C.A.P.-uri , iar odată cu dezvoltarea unor unităţi industriale din apropierea comunei , o mare parte din populaţie devine navetistă.

Astfel peste 50 % din populaţia aptă de muncă era angajată în unităţi industriale din oraşele Olteniţa şi Călăraşi .

Ca şi în alte localităţi , dezvoltarea agriculturii şi zootehniei pe baze socialiste , a implicat investiţii mari , concretizate în construcţia a numeroase grajduri , magazii , sedii C.A.P. , silozuri , etc., în schimbul unor producţii mici , ineficiente .

Finele anilor ‘ 89 şi începutul anilor ‘ 90 au adus cu ei nu numai desfiinţarea C.A.P.-urilor ca formă de organizare a muncii colective , dar şi relansarea agriculturii pe baze private , pe baza legilor economiei de piaţă.

La data de 01.01.2001 conform datelor statistice din registrul agricol, numărul populaţiei comunei se cifra la 6.198 locuitori .

Se constată o creştere a populaţiei şi ca urmare a revenirii în comună a foştilor locuitori plecaţi la oraşe.

În momentul actual, principala activitate economică o reprezintă agricultura . Aceasta se desfăşoară pe o suprafaţă de 10.145 ha.,în mai multe societăţi comerciale , societăţi agricole , asociaţii familiale , toate cu capital privat , micii producători ( aşa zişii producători individuali ) , reprezentând sub 5 % din totalul suprafaţei arabilă . Căile de comunicaţii ce străbat teritoriul comunei sunt: D.N. 31 Olteniţa – Călăraşi pe o distanţă de 5 km., două drumuri judeţene pe o distanţă totală de 20 km. şi o reţea de străzi şi drumuri comunale în lungime totală de 45 km. Drumurile asfaltate însumează 25 km. În localitate , se fac simţite câteva elemente de urbanizare :

- 4 blocuri cu un număr total de 36 de apartamente;

- canalizare în lungime de 14 km. în satul Mânăstirea ;

- 8 km. lungime instalaţie de apă potabilă în satul Mânăstirea , (un proiect în derulare pentru satul Sultana – alimentare cu apă , un proiect de pietruire drumuri + trotuare 14 km. Lungime, în derulare );

14

- centrală telefonică digitală ultramodernă , care să permită conectarea tuturor locuitorilor ; Internet și televiziune prin cablu.

- televiziune prin cablu ;

Analiza profilului economic

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare. Analizând proiecţia creşterii PIB, se constată că în judeţul Călăraşi acest indicator înregistrează ritmuri susţinute de creştere.

Produsul intern brut realizat în anul 2006 în judeţul Călăraşi a fost de 2686,8 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 0,7% din produsul intern brut realizat pe ţară şi 6,06% din PIB-ul pe regiune.

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).

Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean

În judeţul Călăraşi rezultă o pondere semnificativă a VAB în industrie (26.% - locul 6 în regiune atât sub media regională cât şi sub cea naţională). Construcţiile deţin 5,5% din VAB, procent sub media regională şi cea naţională. Dintre servicii (46% din VAB) se remarcă administraţia publică şi transporturile atât peste media regională cât şi cea naţională.

serviciile*) au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate brute (46%); în anul 2006 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o următoarele activităţi: tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (12.9%); transport, depozitare şi comunicaţii cu 7,8%; comerţ (7,3%); administraţie publică şi apărare (8,3%);

- pe locul secund s-a situat industria care a contribuit cu 26% la formarea valorii adăugate brute;

- agricultura, vânătoarea, silvicultura şi piscicultura au contribuit cu 22,5% din valoarea adăugată brută totală;

- construcţiile au avut o contribuţie mai mică, de numai 5,5% la formarea valorii adăugate brute. În structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2006 faţă de anul 2002, au intervenit următoarele modificări:

scăderea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în sfera producţiei (agricultura, vânătoare şi silvicultură, piscicultură, industrie şi construcţii) de la 60,1%în anul 2002, la 54% în anul 2006;

- ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură, vânătoare şi silvicultură a scăzut de la 35,8%în 2002 la 22.5% în 2006;

- ponderea valorii adăugate brute realizate în industrie a scăzut de la 20,5% la 26% în 2006;

- ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii a crescut de la 3,8% în anul 2002, la 5,5% în anul 2006;

creşterea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi sociale de la 39,9% în anul 2002 la 46% în anul 2006.

- s-au mentinut ponderile realizate în activitatea de comerţ la 7,3% în 2006.

15

În 2007 se constată o creştere a numărului de societăţi comerciale active înregistrată în special în sfera întreprinderilor mici şi mijlocii şi, mai ales, în zona serviciilor şi construcţiilor. Din numărul total al unităţilor active 53,01% funcţionează în comerţ, 10,9% în industrie, 8,45% în tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor, 7,42% în construcţii, 7,09% în transporturi, depozitare şi comunicaţii, etc.

Evoluţia agriculturii in perioada 1990 – 2055

Potenţialul natural, economic şi uman de care dispune judeţul Călăraşi face ca agricultura să constituie un sector de bază în economia judeţului, aceasta fiind susţinută atât de ponderea populaţiei ocupate (peste 50%), cât şi de ponderea suprafeţei agricole (de 84%) din total suprafaţă judeţ.

Pentru judeţul Călăraşi, agricultura – ramură care asigură hrana populaţiei şi importante cantităţi de materii prime pentru industria alimentară şi nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării, cu condiţia să devină competitivă în privinţa calităţii produselor şi nivelului preţurilor .

În contextul manifestării unei tendinţe de reducere a populaţiei ocupate pe ansamblul economiei, ponderea populaţiei ocupate în agricultură a crescut de la 48,5% în anul 1991 la 51,5 în anul 2005.

Suprafaţa agricolă a judeţului de 426,696 hectare, înregistrată la sfârşitul anului 2005, a fost cu 84 hectare mai mică decât cea înregistrată în anul 2004. Menţinându-se aproximativ la acelaşi nivel de-a lungul perioadei 1990 – 2005, aceasta reprezintă circa 84% din suprafaţa totală a judeţului, 2,9 % din suprafaţa agricolă a ţării, locul 8 în rândul judeţelor.

FONDUL FUNCIAR, DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Suprafaţatotală a fondulu funciar

508785 508785 508785 508785 508785 508785 508785 508785

Suprafaţaagricolă 427727 427727 428159 428159 426780 426780 426780 426696

- Arabil412526 413069 413611 413922 413135 415779 416029 416030

- Păşuni 6095 5902 5924 5910 5344 5310 5281 5235

- Fâneţe 104 104 106 186 134 134 134 134

- Vii şi pepiniere viticole

8469 8119 7970 7820 7856 5246 5120 5120

- Livezi şi pepinierpomicole

533 533 548 321 311 311 216 177

Păduri şi alte terenuri cuvegetaţie forestieră

22178 22180 21867 22205 22227 21995 22001 22001

16

Terenuriocupate cu

construcţii şi curţi

11538 11640 12681 13009 14389 14080 14634 14718

Drumuri şi căi ferate

13284 13106 12828 12886 13215 13521 13158 13158

Ape şi bălţi 33320 33394 31904 30070 29984 30215 29906 29906

Alte suprafeţe 738 738 1346 2456 2190 2194 2306 2306

În anul de referinţă structura suprafeţei agricole a fost următoarea: 97,5% teren arabil, 1,3% păşuni şi fâneţe şi 1,2% vii, livezi şi pepiniere viticole.

Suprafaţa arabilă, la sfârşitul anului 2005, a fost de 416030 hectare, aproape identică cu cea din anul precedent (+1 ha). S-au înregistrat scăderi de suprafeţe, faţă de anul 2004, la păşuni (-46 ha) şi livezi şi pepiniere pomicole (-39 ha),

În perioada analizată sectorul privat a cunoscut o evoluţie ascendentă datorită schimbărilor intervenite după 1989 în regimul de proprietate al pământului, în sistemul de exploatare productivă şi a forţei de muncă ocupată în agricultură. Ca efect al aplicării legii fondului funciar, peste 93% din suprafaţa agricolă a fost transferată în proprietate privată.

Suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat, la sfârşitul anului 2005, au fost de 396437 ha şi a reprezentat 92,9% din suprafaţa totală. Comparativ cu sfârşitul anului anterior, în 2005, suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat a crescut cu 1968 ha. Structura suprafeţei agricole din sectorul privat a fost apropiată de cea totală, datorită ponderii însemnate deţinute de acest sector.

Suprafaţa arabilă deţinută de sectorul privat, la sfârşitul anului 2005, a fost de 386170 ha, cu 2053 ha mai mare faţă de cea din anul precedent. Scăderi ale suprafeţelor deţinute de sectorul privat s-au înregistrat la păşuni (-46 ha), livezi şi pepiniere pomicole (-39 ha). La celelalte categorii de folosinţă situaţia a rămas neschimbată, comparativ cu sfârşitul anului 2004.

La sfârşitul anului 2005, pe ansamblul agriculturii, parcul de tractoare şi maşini agricole principale, includea: 5043 tractoare, 4118 pluguri pentru tractoare, 1124 cultivatoare mecanice, 2442 semănători mecanice, 811 combine autopropulsate pentru recoltat cereale, 209 prese de balotat paie şi fân, 39 maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică.

Principalele concluzii din analiza mediului economic judeţean. Implicaţii pentru ÎPT

Regiunea Sud Muntenia este o regiune cu posibilităţi mari de creştere, cu rezultate economice superioare mediei naţionale, situându-se la nivel naţional pe locul trei.

În perioada 1998-2004, în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de pe plan naţional.

Deşi în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, creşterea este importantă în ultimii ani, atât la nivel de regiune cât şi la nivelul întregii ţării, rezultând astfel un nivel ridicat de dezvoltare economică, PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă doar 30 % din media Uniunii Europene.

Industria, alături de comerţ, transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Se impune totuşi observaţia că în ultimul timp ponderea acestora este în scădere în favoarea unor ramuri în plin avânt precum serviciile şi construcţiile.

17

Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile, tranzacţiile financiare, turismul şi agricultura. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.

Industria călărăşeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate. Judeţul Călăraşi este considerat un judeţ slab industrializat comparativ cu judeţele Argeş, Prahova, Regiunile Nord Vest şi Centru, care sunt puternic industrializate.

În producţia industrială a judeţului ponderea predominantă o deţine industria prelucrătoare, preponderente fiind activităţile din industria metalurgică, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, industria textilă etc.

Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de munca în acest domeniu, în schimb, se observa o lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare.

Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 şi 3.

Construcţiile de mare anvergură sunt abia în fază incipientă, iar forţa de muncă este insuficientă. Investiţiile cu adevărat mari în construcţii vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competenţe – nivel 3-în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante.

Necesitatea de a face agricultura mai productivă va restrânge numărul celor care o practică, lăsând locul celor care sunt specializaţi în acest domeniu.

In condiţiile în care turismul românesc  trebuie să se alinieze legislaţiei europene, iar calitatea pachetelor  de servicii turistice trebuie să crească, este normal să avem în vedere factorul uman, care este  hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor în domeniul turismului. 

Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier a locurilor de muncă,  prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.

Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritară asta în condiţiile în care numărul de turişti străini este în continua creştere. Pentru a putea face fată cerinţelor şi exigenţelor  unui turism de calitate, pentru fidelizarea turiştilor, pentru atragerea unor noi segmente de piaţă se impune identificarea unor noi surse de finanţare pentru realizarea formării profesionale continue a resurselor umane din turismul agro-montan .

De aici decurge necesitatea unui program coerent   de măsuri în educaţie şi formare profesională, program având următoarele direcţii prioritare:

Adaptarea învăţământului din zona montană la cerinţele specifice acesteia (economie rurală, agricultură, agroturism);

Pregătirea profesională a tinerilor agricultori şi a micilor întreprinzători din spaţiul rural;

Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan;

Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agro-montan, înzestrate cu o bază materială adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare (organizate şi dotate corespunzător agriculturii montane şi pluriactivităţii cu o componentă de agroturism inclusă), facilităţi de tip campus;

18

Programe de formare profesională continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru dezvoltarea competenţelor specifice agriculturii montane;

Adaptarea calificărilor la specificul montan; Completarea/adaptarea pregătirii elevilor de la nivelul gimnazial din

zonele montane cu noţiuni generale privind economia ruralului montan (prin orele de educaţie tehnologică / componenta CDS);

Programe de orientare şi consiliere profesională, adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan.

Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacţii imobiliare –închirieri - servicii, respectiv transport, depozitare şi comunicaţii. Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea scăzută a sectorului hotelier în VABR. Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaţii. Cea mai mare cifră de afaceri este obţinută de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, turism.

Analiza pieţei muncii

Situaţia actuală. Indicatori statistici ai pieţei muncii 3 pentru perioada 2002-2007 În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă –BFM şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

Populaţia activă, populaţia ocupată: Iniţial, tendinţă de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaţiei

active şi mai ales a populaţiei ocupate, urmată de o creştere in perioada 2005-2007, pană la nivelul din 2002, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale,:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare:Iniţial, tendinţa de scădere din perioada 2002-2005 este depăşită de o

creştere cu aproape un procent a ratei de activitate şi cu peste 2 procente a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2007 cu anul 2002. Exista insa disparităţi 3

Pentru definiţia indicatorilor utilizaţi în această secţiune, vezi glosarul din ANEXA 4

19

majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).

Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106: Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2007 este cu 1,7

puncte procentuale peste media naţională şi cu 5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 9,5 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Şomajul (BIM), în 2007: În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel

naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24

ani): 23,9%, mai mare decât cea la nivel naţional (20,1) şi european (UE-27: 15,5%), mai ridicată însă în cazul femeilor (24,5 %) şi în mediul urban (31 %). Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut.

Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional.

In judeţul Călăraşi şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).

La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial)

Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2007):

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.

este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională

Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care menţin următoarele afirmaţii:

Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

Oportunitatea unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională

66 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.

20

Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2007):

doar 3,3 % din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 19,7% în urban)

doar 56,9% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 71,9 % în urban

mare parte (39,8%) din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 8,4% în urban

Concluzii Se remarcă faptul că la multe dintre ocupaţii se regăseşte un număr mare de

şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor de ocupare, deci un potenţial de forţă de muncă, echilibrat în mică măsură de locurile de muncă vacante. Tot pentru acestea, se fac solicitări de forţă de muncă. Pe de altă parte un număr mare de intrări în şomaj, mai ales prin disponibilizare, afectează în proporţie destul de mare, tot astfel de ocupaţii. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil să existe un flux destul de mare, dat de neconcordanţa dintre aşteptările angajaţilor, competenţele şi abilităţile lor şi pretenţiile angajatorilor ( lipsind o negociere clară şi flexibilă a locului de muncă), un nivel de salarizare perceput diferit de către cele două părţi şi condiţii de muncă ce pot menţine această situaţie. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare şi de investiţii ale agenţilor economici să nu poată fi menţinute la nivelul obiectivelor propuse iniţial, datorită şi unor factori externi angajatorilor, ceea ce poate aduce mutaţii serioase în ce priveşte politica de personal. Evident că din punct de vedere al angajatului, este deosebit de importantă calitatea pregătirii lui profesionale, care trebuie să fie dublată de o serie de calităţi personale, pentru a depăşi potenţialele schimbări şi provocări.

Independent de eforturile depuse in vederea studierii pieţei muncii si anticipării evoluţiei acesteia, trebuie să conştientizăm ca ea este determinată in special de evoluţia economico-financiară a ţării, de capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri, de programele guvernamentale de dezvoltare, de proiectele ce pot fi sustinute si finalizate prin finantari europene, de capacitatea membrilor societatii de a se racorda si la procesul de dezvoltare antreprenorială care sa ducă la asumarea responsabilitatilor în ce priveşte initierea unor afaceri sau activităţi independente. S-a observat ca in lipsa unor instrumente de finanţare, multi agenti economici nu au reusit sa se mentină pe piaţă, recurgând în ultimă instanţă la concedieri de personal, dependenţa acestora de fonduri ( subvenţionate sau din credite) fiind extrem de transparentă. In aceste conditii prognozele privind perspectivele de dezvoltare ale angajatorilor care au un cuvânt de spus şi pe piaţa forţei de muncă nu pot determina foarte exact excedentul sau deficitul de forţă de muncă, evolutia acesteia nemaifiind in niciun caz apropiata de o variatie cât de cât liniară. In astfel de situaţii de criză apare ca o soluţie pentru atenuarea şocurilor de pe aceasta piata apelarea la sistemul de formare profesională continuă, la evaluarea de competenţe obţinute în sistemul non-formal.Pentru resursele umane care datorită acelor conjuncturi îşi pierd locul de muncă este necesară pe lângă îndrumarea către alternative viabile de reconversie profesională oferirea unei asistenţe de specialitate sub forma consilierii, asistenţă care trebuie intensificată mai ales la începutul perioadei de inactivitate, ţinând seama de vârsta la care se află o parte dintre acestea, de capacitatea de a accepta anumite schimbări în

21

conduita socio-profesională, toate acestea având ca scop evitarea unui şomaj de lungă durată.

2.1.3 Date demograficePopulaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De

mărimea ,dar şi de calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor.

Situaţia actuală. Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 2010-2017.La 1 iulie 2012, populaţia judeţului Călăraşi a fost de 313626 locuitori, cu o

densitate de 61.6 locuitori pe km2, situându-se pe locul 34 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 34 al densităţii, în ierarhia judeţelor.

Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Călăraşi. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe. Pe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei s-a modificat. Astfel, structura pe grupe de vârstă a populaţiei are amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderi natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei în vârstă de 0-14 ani .

Comparativ cu 1 iulie 2008 în anul 2010 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 18,1% la 16,4% (-6,6 mii persoane) şi scăderea ponderii celei vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 22,2% la 21,9% ( -2,3 mii persoane). Populaţia adulta (15-59 ani) reprezintă 61,7% din total, în creştere (+2,1 mii persoane) faţă de 1 iulie 2002. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârsta 20-24 ani, 35-44 ani, 50-59 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani şi 45-49 ani. Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaţiilor, evidenţiind disproporţiile în populaţie, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaţiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).

Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2013-2025

În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă şcolară la nivelul judeţului Călăraşi se va afla pe o curbă descendentă. Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 26,2 mii persoane (respectiv cu 28,4%) faţă de anul 2003.

Sistemul de învăţământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaţiei în vârstă de 3-6 ani. Până în anul 2025 va fi cu 2,8 mii (-21,2%) copii mai puţin decât în 2003, numărul lor ajungând la 10,4 mii persoane.

Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2003, 2015, 2025Mii persoane Modificări 2025/2013

2013 2015 2025 absolută (mii) %

Populaţia în vârstă preşcolară 3-6 ani 13,2 13,5 10,4 -2,8 -21,2Populaţia de vârstă şcolară 7-14 ani 32,3 29,5 23,6 -8,7 -26,9

22

Populaţia de vârstă şcolară 15-24 ani 46,9 47,5 32,2 -14,7 -31,3

În perioada 2013-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare în învăţământul obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 8 mii persoane (26,9%) ajungând la mai puţin de 24 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi, numărul acesteia urmând să scadă cu peste 14 mii persoane (31,3%) ajungând la 32,2 mii persoane în anul 2025.

Principalele concluzii din analiza demografică .Implicaţii pentru IPTImaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin:

scăderea numărului populaţiei; densitate inferioara mediei pe ţară; scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale; spor natural negativ; dominarea populaţiei de naţionalitate română.

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative: reducerea numărului populaţiei active ; deteriorarea raportului de dependenţă economică; reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra

întregului sistem educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea

unor politici care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi. Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:

dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);

dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc.

Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Scăderea populaţiei şcolare necesită: − restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieţei

muncii;− dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea

părăsirii timpurii a şcolii;− dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la

învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;− promovarea unei culturi a învăţării permanente;− asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de

reconversie profesională.

Informaţii relevante privind dezvoltarea ÎPT.

23

Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva

învăţării pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă,

în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi

competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor

dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex.

programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate

nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)4

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:

4 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

24

Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi

Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi

din categorii defavorizate economic şi social

Rezumat al informaţiilor din PLAI pentru domeniul Agricultură

Tendinţa de scădere sensibilă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în agricultură, de scădere iniţial, urmată de un uşor reviriment în ultimii ani în industrie în paralel cu creşterea în construcţii şi mai ales în servicii, servicii care ajung să înregistreze cea mai mare pondere a populaţiei ocupate.

Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile în 2015: serviciile 30,6%, agricultura 48,1%, industria 17,4%, construcţiile 3,9%. Agricultura: ponderea populaţiei ocupate în agricultură în jud. Călăraşi (48,1%)– peste media naţională si cea regională . Este în scădere semnificativă comparând anul 2015 cu anul 2012, dar sectorul rămâne încă bine reprezentat în total economie, din acest punct de vedere. Se observa ca ,desi numarul agenţilor economici chestionaţi in 2012 este apropiat de cel din 2013 , numărul locurilor de munca ce pot fi puse la dispozitia solicitanţilor a scăzut, ceea ce spune foarte mult despre capacitatea angajatorilor de a prevedea sfârşitul şi efectele crizei economico-financiare. Domenii de pregatire avantajate : mecanica; construcţiile si lucrările publice; turism si alimentaţie publică; agricultura. Ocupaţiile cel mai des întâlnite în răspunsuri – confecţioner, asamblor articole din textile, vânzător, dulgher, zidar, fierar betonist, lăcătuş mecanic. Scădere considerabilă a solicitărilor în 2012 faţă de 2013 pentru următoarele ocupatii : laminorist, mecanic auto, prelucrător prin aşchiere ( strungar, frezor, rectificator), electrician constructor, instalator instalaţii încălzire centrală, tâmplar universal, confecţioner produse electrotehnice, electronist aparate şi echipamente de automatizări, lucrător hotelier. Remarcăm că, în continuare nu s-a realizat un echilibru între cerere şi ofertă şi o negociere a acestora, în domeniul prelucrării articolelor din textile, unde apar cele mai multe înregistrări la solicitările din partea angajatorilor. Ocupaţiile mai des întâlnite în ofertele de locuri de muncă vacante disponibile

25

la sfârşitul lunilor analizate: lucrător comercial, confecţioner asamblor articole textile, bucătar, ospătar, şofer maşină de mare tonaj, lăcătuş mecanic. Cel mai mare număr de şomeri aflaţi în evidenţe este întâlnit la cei cu următoarele ocupaţii - lăcătuş mecanic, mecanic agricol, strungar universal, vânzător, mecanic auto, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, lucrător comercial.

◦

2.2 ANALIZA MEDIULUI INTERN

2.2.1 PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA

În cadrul învăţământului liceal-tehnologic, ponderea cea mai ridicată o au disciplinele tehnologice faţă de cele de cultură generală. Prin orele de cultură generală se urmăreşte să se asigure capacităţi de analiză şi interpretare a fenomenelor sociale şi culturale manifestate pe plan naţional, european şi mondial, precum şi educarea abilităţilor cheie: de comunicare, antreprenoriale, şi de orientare profesională, necesare integrării absolventului pe piaţa muncii.În cadrul orelor de specialităţi şi instruire practică se urmăreşte formarea competenţelor profesionale în vederea integrării absolventului pe piaţa muncii, acest lucru realizându-se prin integrarea echipamentelor şi mijloacelor achiziţionate în cadrul proiectului PHARE TVET 2003, aplicarea metodelor moderne de predare-învăţare (metoda cubului, ciorchinele, mozaic, copacului, brainstorming, studiul de caz, problematizare) şi evaluare: (portofolii, referate, activităţi practice, proiecte, observare sistematică, investigaţie), respectând stilul de învăţare al fiecărui elev. În atenţia echipei manageriale a stat prezentarea ofertei educaţionale în cadrul şedinţelor cu părinţii, orelor de dirigenţie, întâlniri cu comunitatea locală şi deplasarea la şcolile din împrejurimi, oferindu-le pliante, fluturaşi, prezentare în ppt. În urma participării la stagiile de formare organizate prin proiectul PHARE – TVET la nivelul școlii şi la stagiile organizate la Sinaia, s-au desfășurat ședințe de instruire cu cadrele didactice din scoală, prezentându-se materialele referitoare la învățarea centrată pe elev şi s-au experimentat aceste metode în cadrul lecțiilor.

Puncte tari: O parte din personalul didactic (75%) foloseşte tehnologii moderne de

comunicare şi informare (calculator, videoproiector) Formarea continuă a personalului didactic prin cursuri de formare şi

înscrierea la grade didactice. Folosesc metode moderne de predare învăţare care antrenează întreg

colectivul de elevi: metoda cubului, ciorchinele, mozaic copacului, pălăriile gânditoare, diagramele VENN , brainstorming etc.

Se lucrează în grup, individual şi diferenţiat în funcţie de specificul clasei , nivelul real al elevilor şi stilul de învăţare al elevilor.

Ofertă educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii;

26

Interes pentru realizarea unui învăţământ de calitate şi preocuparea permanentă pentru utilizarea metodelor active de învăţare;

Utilizarea în lecţii a unei diversităţi de resurse didactice; Imparţialitate şi promovarea egalităţii şanselor faţă de elevi; Adaptarea lecţiilor la nevoile elevilor; Încurajarea productivităţii, angajamentului, concentrării şi eforturilor elevilor; Încurajarea învăţării centrate pe elev; Utilizarea de strategii didactice diverse pentru a răspunde stilurilor individuale

de învăţare ale elevilor; Comunicare eficientă cu elevii; Oferirea la timp de feed-back constructiv privind învăţarea şi progresul elevilor; Încurajarea elevilor să-şi asume responsabilitatea pentru propriul proces de

învăţare.

Puncte slabe: 30% din orele de curs se realizează după metode tradiţionale de învăţare, un

număr mare de cadre didactice nu utilizează metodele centrate pe elev, 25% din cadrele didactice nu au utilizat metodele de comunicare, folosind un

material didactic depăşit. Implicare insuficientă a unor cadre didactice în activitatea extracurriculară La toţi aceşti factori se mai adaugă şi nivelul slab de pregătire şi lipsa

de interes al elevilor de la clasele de liceu faţă de învăţătură.

2.2.2 Resurse didactice

Structura pe forme, niveluri, filiere, profile şi specializări a claselor: 5 grupe GPN; 9 clase la ciclul primar; 10 clase la ciclul gimnazial; 2 clase liceu – Tehnologic - resurse naturale şi protecţia mediului –

tehnician în agricultură.Numărul de clădiri şi dispersia în teritoriu a acestora: 6 clădiri – 3 clădiri

– Mânăstirea (1 GPN şi 2 şcoli); 2 clădiri – Sultana ( 1 GPN şi 1 şcoală); 1 clădire Coconi ( 1 GPN).

Structura bazei materiale utilizate în activități didactice şi extracurriculare :

21 săli de clasă; 4 laboratoare; 1 sală de sport; 1 cabinet psihologie; 1 atelier şcolar; 2 parcuri şcoala; 1 CDI; 1 sală de festivități.

BAZA MATERIALĂ

27

Liceul Tehnologic „Matei Basarab” Mânăstirea – PJ – are arondate Şcoala cu clasele I – VIII Sultana şi 3 GPN – uri (Mânăstirea, Sultana şi Coconi).Nr. crt.

Şcoala Spaţii pentru învăţământ

Biblioteca/CDI

Atelier şcolar

Bază sportivă

Terenuri agricole

Sală multifuncţională

Cabinet pshiolo-gie

1 Liceul Tehnologic „Matei Basarab” Mânăstirea

Săli de clasă

Laboratoare

9 4 1 1 Da 3,5 ha în folosinţă

1 1

2 Şcoala Sultana

5 - - - Da - - -

3 GPN Mânăstirea

4 - - - Teren de joacă

- - -

4 GPN Coconi

1 - - - - - - -

5 GPN Sultana

2 - - - Teren de joacă

- - -

Puncte tari:- Spaţii proprii optime pentru desfăşurarea instruirii practice în domeniul

Agricultură, reabilitate din fonduri Phare;

- Mobilier în toate sălile de clasă ;

- Conectare la Internet 24 ore/zi cu 1 furnizori;

- Cabinet de orientare şi consiliere psiho-pedagogică şi profesională;

Puncte slabe:- Spaţiu şcolar insuficient, numărul mic al sălilor de clasă ne determină să

desfăşurăm activitatea instructiv - educativă în două schimburi (scoala Manastirea).

- Lipsa spaţiului pentru desfăşurarea activităţii compartimentului contabilitate.

28

- Lipsa spaţiului pentru desfăşurarea activităţilor de pregătire suplimentară pentru

performanţă, examene naţionale, rămâneri în urmă etc.

- Sală de sport de dimensiuni necorespunzătoare desfăşurării activităţii de

educaţie fizică.

- Sala de festivitati a fost transformata in sala de clasa.

2.2.3. Rezultatele elevilor

Concursuri:

Olimpiada ,,Lectura ca abilitate de viață "(profesori implicați Iancu Sorina,Căparu Ștefania ),au participat 9 elevi din clasele V-VI-VIII- 29 ianuarie 2016-Concursul Național de creație literară culorile toamnei -Câmpia Turzii (profesori implicați Căpraru Ștefania,Iancu Sorina ) au participat 10 elevi ;-Concursul de încurajare a consumului de fructe în școli :,,O viață sănătoasă-o viață mai frumoasă"(profesor implicat Iancu Sorina ) au participat 15 elevi ,clasa a VIII-a - Olimpiada de limbă, comunicare și literatură română: etapa locală (profesori implicați Iancu Sorina,Căparu Ștefania ),au participat 8 elevi -și etapa județeană (profesori implicați Iancu Sorina și Căpraru Ștefania) ,au participat 7 elevi;-Olimpiada ,,Univesul cunoașterii prin lectură ": etapa județeană (profesori implicați Iancu Sorina,Căparu Ștefania ),au participat 8 elevi și etapa națională(profesori implicați Iancu Sorina,Căparu Ștefania ) au participat 2 elevi ;-Olimpiada de limba engleză : etapa județeană (profesor implicat Gingașu Mădălina)- au participat 2 elevi;- Olimpiada de limba franceză (profesor implicat Căpraru Maria)-au participat 1 elevi ;-Concursul interjudețean ,,Le Francophile"(profesor implicat Căpraru Maria)-au participat 15 elevi.-Concursul internațional ,, Formidabilii '' (profesori implicați Căpraru Maria,Căparu Ștefania ) -au participat 39 de elevi;-Concursul internațional ,, Et en plus,je parle francais "(profesor implicat Căpraru Maria)-concurs de fotografie organizat de IF/France;-Concursul Eco-Fotografia Anului (profesori implicați Iancu Sorina , Căpraru Ștefania,Căpraru Maria,Gingașu Mădălina ) și eleva Iancu Alexandra;Proiecte:

-,,Prin trecut spre viitor",proiect interdisciplinar inițiat de doamna profesoară de limba română Iancu Sorina

29

-Proiectul ,,Let's be Eco!'' -voluntariat - (profesori implicați Iancu Sorina , Căpraru Ștefania,Căpraru Maria,Gingașu Mădălina ) confecționarea de produse din materiale reciclabile;-Proiectul de revizuire a programelor școlare de limba franceză pentru clasele VI-VIII ,organizat de ISJ Călărași-profesor participant Căpraru Maria.Alte activități:

-ZiuaEuropeană a Limbilor Străine -prof. Gingașu Mădălina,prof.Căpraru Maria-Haloween Party-prof. Gingașu Mădălina-Sub semnul lui Eminescu -prof.Iancu Sorina,prof.Căpraru Ștefania-“Le jeu didatique dans la classe de FLE"'- Lecție demonstrativă-prof.Căpraru Maria-Simularea pentru EN ,clasa a VIII-a ,evaluarea și analiza lucrărilor -prof.Iancu Sorina,Căpraru Ștefania;-Ziua francofoniei-prof.Căpraru Maria;-Valentine’s Day-prof.Gingașu Mădălina

- Evaluarea Națională la clasa a VI-a-evaluarea și analiza lucrărilor -prof.Iancu Sorina,Căpraru Ștefania,Gingașu Mădălina;-Săptămâna ,,Să știi mai multe,să fii mai bun"-activități specifice disciplinelor umane (profesori implicați-toate cadrele didactice membre în Comisia Limbă și Comunicare ) și excursii tematice la Călărași -Profesori implicați Căpraru Maria și Căpraru Ștefania și la București-profesor implicat Gingașu Mădălina; -Evaluarea Națională la clasa a VIII-a;-Participarea tuturor cadrelor didactice membre în Comisia Limbă și Comunicare la suparvegherea elevilor pe parcursul desfășurării concursurilor și olimpiadelor de specialitate;-Elaborarea portofoliului pentru Olimpiada națională ,,Universul cunoașterii prin lectură",dedicat actorului Ștefan Bănică Senior-profesori implicați Iancu Sorina și Căpraru Ștefania;-Însoțirea loturilor olimpice de elevi la faza națională :Olimpiada ,,Universul cunoașterii prin lectură",Galați -prof.Căparu Ștefania și Olimpiada de limba engleză,Pitești-prof.Gingașu Mădălina;

Rezultate concursuri :

Olimpiada ,,Lectura ca abilitate de viață ":1.Stamelatos Valentin -clasa a VI-a A- 55,4p2.Pantofaru Alexia-clasa a VI-a A- 43p3.Lache Roxana-clasa a VI-a A-41p4.Iancu Alexandra-clasa a VIII-a B-52p5.Zlate Ștefania-clasa a VIII-a B-51,5p6.Duduș Alexandra-clasa a VIII-a-54p 7.Cibian Alexandra-clasa a V-a A-55,1p

30

8.Ruse Daria-clasa a V-a A-52,5p9.Neacșu Georgiana-clasa a V-a A-45,25p

Concursul Național de creație literară culorile toamnei -Câmpia Turzii :1.Stan Lucian-clasa a VII-a A-Mențiune2.Cibian Alexandra-clasa a V-a A-Premiul III3.Voicu Bianca -clasa a VI-a A-Premiul II4.Neacșu Georgiana -clasa a V-a A-Premiul III5.Ruse Daria -clasa a V-a A-Mențiune6.Crișan Emanuel -clasa a VIII-a A-Premiul II7.Anghel Bianca -clasa a VI-a- Mențiune8.Feroiu Valentin-clasa a VI-a- Mențiune9.Duduș Alexandra -clasa a VIII-a-Premiul III10.Iancu Alexandra Ana-Maria -Clasa a VIII-a B-Premiul III

Concursul de încurajare a consumului de fructe în școli :,,O viață sănătoasă-o viață mai frumoasă"-locul 5

Olimpiada de limbă, comunicare și literatură română- etapa locală1.Stamelatos Valentin -clasa a VI-a A- 100p2.Pantofaru Alexia-clasa a VI-a A-100p3.Lache Roxana-clasa a VI-a A-90p4.Cibian Alexandra-clasa a V-a A-114 p5.Ruse Daria-clasa a V-a A- 108p6.Iancu Alexandra-clasa a VIIIa B- 111p7.Neacșu Georgianaclasa a V-a A- 100p8.Duduș Alexandra-clasa a VIII-a -114p

Olimpiada de limbă, comunicare și literatură română- etapa județeană1.Stamelatos Valentin -clasa a VI-a A- 112p-PREMIUL al III-lea2.Pantofaru Alexia-clasa a VI-a A-102p3.Iancu Alexandra-clasa a VIII-a B- 106p-MENȚIUNE4.Cibian Alexandra-clasa a V-a A-99, 83p-MENȚIUNE5.Ruse Daria-clasa a V-a A- 99 p6.Neacșu Georgiana-clasa a V-a A- 90,75p7.Duduș Alexandra-clasa a VIII-a -102p

Olimpiada ,,Universul cunoașterii prin lectură"1.Stamelatos Valentin -clasa a VI-a A- 91p-MENȚIUNE

31

2.Pantofaru Alexia-clasa a VI-a A-85p3.Lache Roxana-clasa a VI-a A-97p- PREMIUL al II-lea4.Cibian Alexandra-clasa a V-a A-96p-PREMIUL I5.Ruse Daria-clasa a V-a A- 94 p-PREMIUL al II-lea6.Iancu Alexandra-clasa a VIII-a B - 87,5p-MENȚIUNE7. Neacșu Georgiana-clasa a V-a A-81p8.Duduș Alexandra-clasa a VIII-a -95p-PREMIUL I

Olimpiada de limba engleză:1.Iancu Alexandra -clasa a VIII-a B-90,5P-PREMIUL al II-lea2.Zlate Ștefania-clasa a VIII-a B-90,5p-PREMIUL al II-lea

Olimpiada de limba franceză :Constantin Lavinia-clasa a VIII-a A-73P

Concursul interjudețean ,,Le Francophile":1.Constantin Andreea Lavinia -clasa a VIII-a A- Premiul I-Secțiune discurs2.Sebe Teodora-clasa a VIII-a A-Premiul al III-lea-Secțiune discurs

2. Concursul interjudețean,organizat de Casa Corpului Didactic Brăila ,confecționarea de materiale didactice ,,Le jeu de role dans la classe de FLE'',prof.Căpraru Maria- MENȚIUNE

3. Olimpiada ,,Universul cunoașterii prin lectură''( etapa națională)7. 1. Duduș Alexandra-clasa a VIII-a-Premiul Special8. 2.Cibian Alexandra-clasa a V-a A-Premiul Special

Rezultate EN -2016-2017

1-1,99 2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99

10,00 Media fianală peunitate

- - - 3 3 6 7 8 10 1 7,59

Promovabilitate Liceul Tehnologic ,,Matei Basarab"Mânăstirea și Școala Gimnazială Sultana-92,10%

32

Promovabilitate Liceul Tehnologic ,, Matei Basarab " Mânăstirea -92,59% Promovabilitate Școala Gimnazială Sultana -90,90 %

Nota minimă :4,10Nota maximă :10,00

2.2.4 Informarea, consilierea şi orientarea elevilorLa elaborarea reţelei pentru consiliere şi orientare profesională au fost implicaţi profesorii, directorii de şcoli, consilierii cabinetelor şcolare, autorităţile locale, specialişti din cadrul CJAPP, AJOFM, ISJ şi CCD, consiliul elevilor şi agenţii economici. In anul scolar 2017-2018, la liceu functioneaza 2 clase: clasa a IX-a 28 de elevi, clasa a X-a 22 de elevi.

Puncte tari: Toţi profesorii diriginţi au participat la cursuri de formare pe probleme de

consiliere şi orientare , organizate în şcoala noastră de CCD Călăraşi. Toate orele de consiliere şi orientare se desfăşoară conform metodologiei

impuse de minister, respectându-se cele 5 module. Majoritatea profesorilor diriginţi se implică în consilierea şi orientarea colectivelor

pe care le coordonează fiind sprijiniţi de consilierul educativ. existenţa unui Cabinet de consiliere şi orientare şcolară dotat corespunzător; existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi

organizaţii: Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Poliţie, Consiliul Local pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera.

Puncte slabe : Lipsa profesorului psiholog, a carui activitate este preluata de profesorii diriginti si

de invatatori. Neimplicarea unor profesori în activitatea de îndrumare şi consiliere a elevilor Numărul mic de părinţi care menţin o legătură permanentă cu şcoala. Implicarea redusa a partenerilor sociali in identificarea oportunităţilor de integrare

profesională a absolvenţilor învăţământului TVET.

2.2.5. Calificări şi curriculum Liceul Tehnologic „Matei Basarab” Mânăstirea, fiind situat într-o zonă agricolă, în care activează 8 agenţi economici de profil, şi a nevoilor acestora de pe piaţa forţei de muncă, domeniul claselor de liceu este Agricultură – specializarea Tehnician în agricultură. Începând cu anul şcolar 2009-2010, ca urmare a desfiinţării claselor de SAM, în şcoala noastră au funcţionat clase de liceu, domeniul Agricultură, filiera tehnologica, profilul Resurse naturale si protectia mediului, specializare: Tehnician în agricultură.

33

An şcolar 2016-2017Nr. crt.

Domeniul Specializare Număr clase

Număr elevi Observaţii

Propus Realizat

1 Agricultură -profilul Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician în agricultură- filiera tehnologică.

1 30 25 1 cls a IX-a

2 Agricultură – profilul Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician în agricultură- filiera tehnologică.

1 30 24 1 cls a X-aLiceu

An şcolar 2017-2018

Nr. crt.

Domeniul Specializare Număr clase

Număr elevi Observaţii

Propus Realizat

1 Agricultură -profilul Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician în agricultură- filiera tehnologică.

1 30 23 1 cls a IX-a

2 Agricultură – profilul Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnician în agricultură- filiera tehnologică.

1 30 22 1 cls a X-aLiceu

Oferta CDŞ s-a stabilit în fiecare an în funcţie de opţiunile elevilor, identificate în urma aplicării unor chestionare, de specificul zonei, a profilului, de baza materială de care dispune şcoala, dar şi ţinând cont de dorinţele agenţilor economici cu care s-au încheiat parteneriate.Oferta şcolară a fost promovată atât în şcoală, prin orele de consiliere şi orientare, în şedinţele şi lectoratele cu părinţii, prin profesorii diriginți care i-au ajutat pe elevi să-şi identifice aptitudinile, abilităţile, calităţile. Pentru atragerea elevilor din şcolile învecinate, s-au organizat vizite, întâlniri cu aceşti elevi în cadrul cărora s-au prezentat materiale realizate în ppt., imagini din şcoală, baza materială, pliante.

Puncte tari: Oferta educaţională adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii. CDS în concordanţă cu nevoile şi interesele elevilor. CDL adaptat la cerinţele agenţilor economici Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune de întregul material curricular

( planuri de învăţământ, programe şcolare, auxiliare curriculare, materiale de învăţare etc.)

34

Puncte slabe Nu există programe de formare profesională continuă a adulţilor.

2.2.6 Resurse materiale şi umane Dezvoltarea resurselor umaneÎn anul şcolar 2018-2019 colectivul de cadre didactice al Liceului Tehnologic „Matei Basarab” Mânăstirea este format din 36 profesori, 1 inginer, ponderea personalului calificat fiind de 100%, din care:

37 cadre didactice calificate 29 titulari 5 suplinitori 1 pensionar 1 asociat 18 cadre didactice cu gradul didactic I 11 cadre didactice cu gradul didactic II 7 cadre didactice cu gradul definitiv 1 cadre didactice debutante

Personal didactic auxiliar: un secretar şi un bibliotecar, ½ contabil, ½ informatician.Personal de întreţinere şi pază: 5,75 personal întreţinere, 1 muncitor întreţinere.Colectivul de cadre didactice se compune din persoane tinere, media vârstei este de 40 de ani, deschise la nou, entuziaste şi spirit de inovaţie. Participă ori de câte ori se iveşte posibilitatea la cursurile de pregătire metodico-ştiinţifică şi de specialitate organizate de CCD, ISJ şi la nivelul şcolii (comisii metodice, consiliul pedagogic tematic, activităţi de cercetare, sesiuni de comunicări ştiinţifice). Întregul personal participă la crearea unor condiţii optime în şcoală, dând dovadă de spirit de implicare şi responsabilitate.Deficienţele constatate se datorează:

Costuri ridicate ale materialelor informative şi de documentare Slaba motivare materială a cadrelor didactice Implicarea slabă a unor cadre didactice în aplicarea învăţământului centrat pe

elev.

Puncte tari: Ocuparea posturilor cu personal calificat în proporţie de 100%. Personal didactic din localitate - 93%. Calitatea personalului didactic se distinge printr-o înaltă ţinută profesională

realizată prin obţinerea gradelor didactice, participarea la cursuri de formare, masterat etc.

Relaţiile interpersonale ( profesor - elev, profesor – părinţi, profesor - profesor) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ.

Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea elevilor în spiritul pregătirii viitorilor cetăţeni şi integrarea pe piaţa muncii.

Puncte slabe:

35

Conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: centrarea activităţilor didactice pe nevoile elevilor, informatizarea învăţământului etc.

Slaba preocupare pentru a-şi asuma noi roluri: facilitatori, mentori, consilieri. Nu toate cadrele didactice au capacitatea de comunicare eficientă cu agenţii

economici, părinţii, comunitatea locală.

2.2.7 Parteneriate şi colaborăriExigenţele societăţii contemporane impun tot mai mult parteneriatul dintre şcoala noastră şi agenţii economici din zonă, având ca obiective stabilirea unui echilibru între cererea şi oferta educaţională precum şi valorificarea experienţelor în domeniu pentru formarea deprinderilor practice şi integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor. Şcoala împreună cu agenţii economici, autorităţile locale şi părinţii impun un plan de parteneriat pe perioada 2017 - 2020. Parteneriat cu agenţii economici.- A fost încheiat un contract cu agentul economic din zonă care să asigure condiţiile

optime pentru pregătirea practică a elevilor.- A fost realizata o convenţie cu agentul economic SC. BIOTERRA SRL, SC SAMA

SRL.- Au fost elaborate CDL-urile în parteneriate cu agenţii economici şi comunitatea

locală. - Au fost realizate vizite şi dezbateri de documentare pentru elevi şi profesori în comun

cu agenţii economici. Parteneriatul cu autorităţile locale:- A fost încheiat parteneriat cu comunitatea locală- Oferta educaţională a şcolii a elaborată în parteneriat cu consiliul local, ţinându-se

cont de cerinţele pieţei muncii- Au fost implementate toate proiectele propuse la nivelul şcolii.- Întreceri sportive, spectacole, Parteneriate cu părinţii- A fost realizat parteneriat cu comitetul de părinţi, în cadrul căruia s-a stabilit modul în

care aceştia asigură sprijinul financiar şi material al şcolii în vederea desfăşurării unor activităţi extraşcolare, îmbunătăţirea dotării şi realizarea unor reparaţii curente.

- Reprezentanţii comitetului de părinţi au fost consultaţi în elaborarea ofertei educaţionale a şcolii, a planului activităţii extraşcolare şi a planului de acţiuni.

- La nivelul şcolii au fost realizate parteneriate şi activităţi comune în vederea îmbunătăţirii colaborării cu: Biserica, Poliţia, Dispensarul medical.

- Reprezentatul părinților face parte și din Consiliul de administrație al școlii.

Puncte tari: Încheierea parteneriatelor cu agenţii economici, Comitetul de părinţi, comunitatea

locală, biserică, poliţie, Cabinet medical. Implicarea tuturor partenerilor în elaborarea ofertei educaţionale.

Puncte slabe:

36

Nu toţi partenerii, deşi există parteneriate încheiate, manifestă interes şi disponibilitate pentru a se implica activ în activităţile propuse de şcoală.

Lipsa sprijinului financiar din partea agenţilor economici pentru elevii cu situaţie materială precară, sau pentru elevii cu situaţie la învăţătură foarte bună.

2.3 ANALIZA S.W.O.T.Puncte tari Puncte slabe

1. Număr mare de elevi pe clasă;2. Personal didactic calificat în

proporţie de 100% calificat, din care 72,96% titulari;

3.Obtinerea unor rezultate bune la concursuri si olimpiade, la disciplinele limba romana si tehnologie.5. Reprezentarea scolii la faza nationala a unor concursuri inscrise in CAEN6Relaţiile interpersonale ( profesori – elevi; director – profesori; profesori – părinţi; profesori – profesori), favorizează un climat educațional şi stimulativ – un grup de cadre didactice tinere implicate în proiecte;7. Şcoala a fost solicitată şi a răspuns cerinţelor privind organizarea unor programe educaţionale pentru comunitatea locală;8. Şcoala cooperează cu ONG-ul şi cu primăria în derularea unor programe ecologice;9. Implementarea unui numar de 5 proiecte;10. Proiectarea si desfasurarea activitatilor in cadrul saptamanii ,,Scoala altfel11. Există colaborări cu partenerii/instituţii locale pentru realizarea unor activtăţi extracurriculare (excursii, spectacole; serbări etc.);12. Preocupări pentru dotarea şcolilor.

1. Programul şcolar se desfăşoară în două schimburi;2. Puţine activităţi extracurriculare organizate pentru elevii de liceu;3. Acţiunile elevi – părinţi au frecvenţă redusă;4. Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice privind aspecte cum sunt: centrarea pe nevoile elevilor; modernizarea lecţiilor; informatizarea învăţământului;5. Lipsa psihologului şcolar, deşi există cabinet de psihopedagogie;6. Lipsa fondurilor privind desfasurarea activitatilor in cadrul saptamanii ,,Scoala altfel,,

Oportnităţi Ameninţări4. Şcoala are o zonă bine delimitată din

care îşi recrutează elevii, beneficiind 1. Numărul copiilor este în scădere şi această tendinţă se anunţă a fi de durată

37

de o anumită stabilitate cantitativă, număr de clase/număr de elevi

5. Atragerea de elevi din alte localităţi: Sultana, Dorobanţu, Chiselet

6. Atitudinea de respect şi apreciere a comunităţii faţă de cadrele didactice ale şcolii

7. Varietatea cursurilor de perfecţionare şi formare continuă oferite de CCD şi ISJ

8. Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii importante de a veni în sprijinul şcolii (Primăria, biserica. poliţia)

2. Slaba participare la cursuri de perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe3. Slaba motivare a cadrelor didactice din cauza salariilor mici, şi, uneori, din cauza slabei deferenţieri a salariilor în funcţie de prestaţia efectivă a fiecăruia4. Criza de timp a părinţlor, din cauza situaţiei economice, conduce la o slabă supraveghere a copiilor şi la o redusă implicare în viaţa şcolii5. Caracterul conjunctural şi instabilitatea relaţiilor de parteneriat cu instituţiile locale, pierderea pe parcurs a unor relaţii de comunicare.

2.4 Rezumatul aspectelor principale care necesită dezvoltare

Începând cu anul şcolar 2013/2014, ÎPT a fost restructurat ca urmare a unei noi viziuni asupra finalităţilor educaţiei şi formării profesionale, în perspectiva creşterii contribuţiei la dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere, în condiţiile asigurării unui grad ridicat al coeziunii economice şi sociale. Formarea iniţială ţine cont de aceste aspecte şi are ca obiectiv prioritar dobândirea de noi competenţe de la elevii din sistem, competenţe care să le permită o integrare socio-profesională la nivel local, judeţean şi naţional. Pentru realizarea acestor deziderate şcoala noastră îşi propune să atingă următoarele priorităţi şi obiective generale:

PRIORITATEA 1: STIMULAREA INVATARII PE TOT PARCURSUL VIETIIObiectivul 1: Îmbunătățirea calității educației în baza unui management al calității, fundamentat pe înțelegerea și asumarea pachetului legislativ, în toate unitățile de învățământ.Ţinta 1: Îndeplinirea obiectivelor procesului educațional în corelare cu prevederile curriculum-ului național şi ale curriculum-ului specific instituției de învățământ

Ţinta2: Creşterea calităţii educaţiei la nivel de sistem şi de furnizor prin dezvoltarea capacităţii unităţii şcolare de a dezvolta competenţe cheie în domeniul matematicii, ştiinţelor şi tehnologiilor

Ţinta3: Dezvoltarea mecanismelor şi instrumentelor care conduc la realizarea unor evaluări corecte şi utile pentru parcursul elevilor, bază de pornire pentru creşterea promovabilităţii la examenele şcolare.

38

PRIORITATEA 2: PROMOVAREA ECHITATII, A COEZIUNII SOCIALE SI A CETATENIEI ACTIVEObiectivul : Dezvoltarae capacitatii de adaptare scolara si de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echitatii accesului la educatieŢinta1: Reducerea substanţială a fenomenului de violenţă din şcoală prin creşterea acțiunilor de promovare a nonviolenţei, precum şi prin îmbunătăţirea calităţii acestora

Ţinta 2: Dezvoltarea unei proceduri utilizând sistemul informaţional care să permită monitorizarea strictă a absenteismului şi abandonului şcolar cu rezultat de reducere a ratei de părăsire timpurie a şcolii.

Ţinta 3: Cuprinderea tuturor copiilor de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ.

PRIORITATEA 3: DESCENTRALIZAREA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR SI CRESTEREA AUTONOMIEI SCOLAREDirectia de actiune:Optimizarea Gestionarii resurselor – prioritate a unitatilor de invatamant si a autoritatilor administratiei publice localeObiectivul:Accelerarea descentralizarii in contextul asigurarii calitatii: realizarea unei descentralizari financiare echilibrate si descentralizarea deciziilor referitoare la resursele umane si concucerea scolilorŢinta: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a unităţii şcolare printr-un management educational performant

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA SI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALA A ELEVILOR Obiectivul: Dezvoltarea orientarii si consilierii profesionale in scopul cresterii performantelor educationale si ratelor de tranzitie catre nivele superioare de educatieŢinta: Extinderea serviciilor de orientare si consiliere profesionala pentru elevi, până in 2015

39

Capitolul IIIPLANUL OPERAȚIONAL

ANUL SCOLAR 2020 - 2021

LA INTOCMIREA PLANULUI OPERATOPNAL S-AU AVUT IN VEDERE REPERELE TEMATICE MEN PENTRU ANUL SCOLAR 2020-2021:

COMPATIBILIZAREA DOCUMENTELOR MANAGERIALE CU STRATEGIILE MEN REDUCEREA RATEI PARASIRII TIMPURII A SCOLII PROMOVAREA INVATARII PE TOT PARCURSUL VIETII UTILIZAREA NOILOR TEHNOLOGII IN PROCESELE DE PREDARE INVATARE EVALUARE

PRIORITATEA 1: STIMULAREA INVATARII PE TOT PARCURSUL VIETIIDirectia de actiune:Trecerea la un curriculum axat pe acumularea de de informatii la un curriculum flexibil, centrat pe formarea de competente relevante pentru piata muncii, pentru dezvoltarae capacitatii de creatie si inovare, precum si a celei de adaptare la situatii noi.Obiectvul:Imbunatatirea calitatii educatiei in baza unui management al calitatii, fundament pe intelegerea si asumarea pachetului legislativ, in toate unitatile de invatamant.Ţinta:Îndeplinirea obiectivelor procesului educaţional în corelare cu prevederile curriculumului naţional şi ale curriculumului specific instituţiei de învăţămânat.Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

Aplicarea corecta a Curriculumului National si flexibilitatea curriculumului prin cresterea gradelor de

Reglarea posibilelor disfunctionalitati prin asistenţe la ore.

An şcolar 2020-2021

DirectorResponsabil comisie metodică

MetodiştiISJCEAC

5 fișe de asistență

40

libertate ale fiecarui cadru didactic in implementarea in lectii.

Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice în domeniul proiectării şi organizării activităţii de predare-învăţare, demers realizat prin proiectele strategice derulate de către ISJ Călăraşi

5 cadre didactice (definitivat, debutant) participante la programe de formare continuă în anul şcolar 2018 - 2019

An şcolar 2020-2021

Mladin ValentinDirectorResponsabil comisie metodică

CCDISJComisii metodice

Formarea a 5 cadre didactice

Adaptarea ofertei educationale la cererea de pe piata muncii, in urma consultarii elevilor, parintilor şi Consiliului local

Stabilirea opţionalelor în urma consultării elevilor, părinţilor, a agenţilor economici, a comunităţii.

Februarie-aprilie2021

DiriginţiÎnvăţătoriEnciu DenisaNuţă Paulina

PărinţiAgenţi economiciConsiliul local

ChestionarFişa de opţiuniProcese-verbale

PRIORITATEA 1: STIMULAREA INVATARII PE TOT PARCURSUL VIETIIDirectia de actiune:Realizarea evaluarii in scop de cunoastere a nivelului real al elevilor si de stabilire a unui parcurs individualizat al acestora pentru a masura progresul scolar realizatObiectivul: Imbunatatirea calitatii educatiei in baza unui management al calitatii, fundament pe intelegerea si asumarea pachetului legislativ, intoate unitatile de invatamantŢinta: Dezvoltarea mecanismelor şi instrumentelor care conduc la realizarea unor evaluări corecte şi utile pentru parcursul elevilor, bază de pornire pentru creşterea rezultatelor învăţării.

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

41

Proiectarea activitatilor in functie de nevoile de dezvoltare personala a elevilor, de programa scolara si evaluarea obiectiva a acestora

Documentele de proiectareReglarea posibilelor disfunctionalitati prin asistente la clasa

10 Octombrie 2020

DirectorResponsabil comisie metodicăConsilier educativ

ISJMetodişti

Realizarea planificărilor calendaristiceProiectarea activităţii educativeGraficul evaluărilor sumative

Asigurarea sanselor de dezvoltare pentru elevii capabili de performanteParticiparea la concursurile şcolare/ olimpiade

Faza pe şcoală la toate disciplinele cuprinse în calendarParticiparea cu cel puţin 2 elevi la faza judeţeană, la fiecare disciplinăClasificarea în primele 10 locuri la faza judeţeană

Conform graficului

Profesorii de specialitate

ISJ Diplome / premii

Aplicarea testelor inţiale şi sumative, conform planificărilor şi analiza comparativă a acestora

Stabilirea ţintelor individuale

Septembrie 2020Decembrie 2020Mai 2021

DirectorResponsabili comisilor metodice

ISJ Fişe de evaluareFişe de progresPlan de măsuri

Simularea Examenului de Evaluare Nationala cu elevii claselor a VIII-a si analiza comparativa intre notele obtinute la simularea si cele obtinute la clasa

75% promovabilitate Simulare Evaluare naţională

Semestrul al II-lea 2021

DirectorProf. de specialităţi

MENISJ

Procentul de promovabilitate

Analiza rezultatelor obţinute la evaluările naţionale finale (clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-A)

Peste 75% procent de promovabilitate

Conform graficului MEN

DirectorÎnvăţătoriProfesori de specialitate

MENISJ

Procentul de promovabilitate

Desfasurarae unor activitati O activitate Graficul Responsabil Numărul activităţilor

42

demonstrative la nivelul comisiilor metodice care sa consolideze folosirea eficienta a metodelor de predare-invatare-evaluare

demonstrativa la nivelul fiecarei comisii metodice, pe semestru

comisiilor metodice

comisie metodică demonstrative susţinuteProcese-verbale de la activităţi

Eficientizarea activitatii de invatare – evaluare, in scopul cresterii ratei de promovabilitate la toate disciplinele, la toate clasele, la sfârsitul anului şcolar

90% rata de promovabilitate

An şcolar 2020-2021

DirectorCEAC

PărinţiAgenţi economiciAlţi factori educaţionali

Programe de remediereProcese-verbaleCataloageleRapoarte scrise comisii metodice

PRIORITATEA 1: STIMULAREA INVATARII PE TOT PARCURSUL VIETIIDirectia de actiune: Ameliorarea performantelor elevilor in domeniul lecturii, lectura inteleasa atat in dimensiunea sa traditionala cat si ca alfabetizare inintelegeedrea textului.Obiectivul: Imbunatatirea calitatii educatiee in baza unui management al calitatii, fundamentat pe intelegerea si asumarea pachetului legislativŢinta: Dezvoltarea continuă a competenţelor de citire şi de scriere ale elevilor pe parcursul tuturor nivelurilor de şcolarizare obligatorie

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

Activitati de utilizare a lecturii la clasa pentru ameliorarea performantelor elevilor in acest domeniuLectura să devină parte integrantă a vieţii de zi cu zi

Creşterea cu 30% a numărului de elevi care să citească corect, cursiv şi conştient.

Semestrial DirectorToate cadrele didactice

PărinţiCCDCDI – Ganea Nicoleta

AsistenteActivitati demonstrativeRapoarte la nivelul comisiilor metodice

Activităţi de scriere corectă, clară, nuanţată prin dictări, momentul ortografic. Scrierea corectă la toate

Diminuarea cu 10 % a greşelilor frecvente de exprimare şi scriere

Semestrial DirectorToate cadrele didactice

PărinţiCCDCDI – Ganea Nicoleta

Fişe de evaluareTesteRapoarte de la nivelul comisiilor

43

disciplinele de învăţămănt

PRIORITATEA 2: PROMOVAREA ECHITATII, A COEZIUNII SOCIALE SI A CETATENIEI ACTIVEDirectia de actiune: Eliminarea abandonului scolar din invatamantul obligatoriuObiectivul:Dezvoltatrea capacitatii de adaptare scolara si de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echitatii accesului la educatieŢinta: Dezvoltarea unei proceduri utilizând sistemul informaţional care să permită monitorizarea strictă a absenteismului şi abandonului şcolar cu rezultat de reducere a ratei de părăsire timpurie a şcolii

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

Analiza si studierea fenomenului de absenteism la nivelul unitatii – stabilirea unui plan de masuri in scopul diminuarii fenomenului de parasire timpurie a scolii

Diminuarea fenomenului de absenteism cu 5%

An şcolar 2020-2021

Bucicoiu VeronicaGheorghe AuricaMladin IoanaIancu Sorina

PărinţiComunitatea localăPoliţie

Plan de măsuri

Desfasurarea de vizite la domiciliul elevilor care nu frecventeaza cu regularitate orele de curs

Cel puţin o vizită pe semestru, la elevii cu probleme de absenteism

Semestrial Gingaşu MădălinaÎnvăţătoriProfesori diriginţi

PărinţiComunitatea localăPoliţie

Fişă de vizită la domiciliu

Crearea unei baze de date privind numarul absentelor, evidenta nominala a elevilor si nota de absenteismMonitorizarea frecvenţei elevilor la orele de curs

Baza de date Lunar Profesori diriginţiDiriginţiBucicoiu VeronicaGheorghe Aurica

MENISJInformatician

Fişă de monitorizare a frecvenţei

PRIORITATEA 2: PROMOVAREA ECHITATII, A COEZIUNII SOCIALE SI A CETATENIEI ACTIVE

44

Directia de actiune: Eliminarea violentei din scoala si din jurul eiObiectivul: Dezvoltarae capacitatii de adaptare scolara si de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echitatii accesului la educatieŢinta: Reducerea substanţială a fenomenului de violenţă din şcoală prin creşterea acțiunilor de promovare a nonviolenţei, precum şi prin îmbunătăţirea calităţii acestora

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

Colaborarea permanenta intre scoala si comunitatea locala, politie, biserica, medicul scolar, ONG-ul ,, Impreuna vom reusi”, CJRAE în vederea asigurării unui climat paşnic, fără violenţă în şcoli şi în jurul acestora

4 Parteneriate educaţionale

10 Octombrie2020

DirectorPantofaru Florica

Consiliul localitateaPoliţiaCJRAEBisericaMediculONG

ParteneriateleProgram de activităţiProcese-verbale

Activitati de combatere a violentei in scoala si in comunitate, întâlniri cu reprezentanţi ai poliţiei, jandarmeriei, cu medicul şcolar, preotul etc.

O activitate semestrială / clasă

An şcolar 2020-2021

Gingaşu MădălinaPantofaru Florica

PoliţieCJRAEPreotulPărinţi

Fişă de protocol pentru fiecare activitateaProcese-verbale

Implicarea elevilor în stabilirea ,,Codului nonviolenţei în şcoală”

Respectarea „Codului nonviolenţei”

Noiembrie 2020

Pantofaru FloricaMladin IoanaIancu SorinaResponsabil Consiliul elevilor

Consiliul părinţilorConsiliul elevilor

Codul nonviolenţei

45

PRIORITATEA 2: PROMOVAREA ECHITATII, A COEZIUNII SOCIALE SI A CETATENIEI ACTIVEDirectia de actiune: Asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor la servicii educationale de calitateObiectivul: Dezvoltarea capacitatii de adaptare scolara si de integrare a tuturor elevilor prin asigurarea principiului echitatii accesului la educatieŢinta:cuprinderea tuturor copiilor de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

Cuprinderea tuturor copiilor in clasa pregatitoare si in clasa I pentru anul scolar 2019-2020

Înscrierea tuturor copiilor de vărstă şcolară în clasa pregătitoare şi clasa I

10 sept. 2020 Stamelatos GheorgheBaltos TatianaDane Ion

PărinţiEducatoareISJMEN

Liste de înscriereRecensămăntul copiilor născuţi în 2013-2014.

Amenajarea spatiului conform cerinţelor pentru clasa pregatitoare

2 săli de clase amenajate 10 septembrie 2020

DirectorContabilÎnvăţătoare

ISJMENPărinţi

Mobilier reglabilMateriale didactice specifice clasei pregătitoare

PRIORITATEA 3: DESCENTRALIZAREA INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR SI CRESTEREA AUTONOMIEI SCOLAREDirectia de actiune:Optimizarea Gestionarii resurselor – prioritate a unitatilor de invatamant si a autoritatilor administratiei publice localeObiectivul:Accelerarea descentralizarii in contextul asigurarii calitatii: realizarea unei descentralizari financiare echilibrate si descentralizarea deciziilor referitoare la resursele umane si concucerea scolilor

Ţinta: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a unităţii şcolare printr-un management educational performantAcţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

46

Dotarea scolii cu calculatoare performante şi soft-uri educationale capabile sa ridice calitatea predarii si a invatarii

15 calculatoare performante

An scolar 2020-2021

DirectorContabilIndormatician

Comunitate locala Imbunatatirea randamentului scolar25% din numarul orelor de curs sa se desfasoare in laborator conform graficului

Dezvoltarea relatiilor paterniale cu comunitatea locala in scopul realizarii unor investitii , reparatii capitale la nivelul unitatii scolare

ParteneriatCrearea unui climat optim desfasurarii procesului instructiv-educativ3 activitati extracurriculare

Semestrul al II-lea

DirectorContabil

Comunitate localaParintiAgenti economici

Numar de investitii si reparatii capitaleActivitatile extrascolare

Organizarea, coordonarea si controlul informatiei in scoli, postarea informatiilor pe site-ul scolii, organizarea de dezbateri in cadrul CP, al comisiilor metodice, al lectoratului cu parintii

Actualizarea informatiilor de pe site-ul scoliiCirculatia eficienta a informatiei intre departamente

1 noiembrie 2020Permanent

InformaticianResponsabil departamenteCEAC

Consiliul parintilorComunitate localaResponsabil comisii

Rapoarte scriseProcese-verbalePagina web

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA SI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE SI CONSILIERE PROFESIONALA A ELEVILOR Obiectivul: Dezvoltarea orientarii si consilierii profesionale in scopul cresterii performantelor educationale si ratelor de tranzitie catre nivele superioare de educatieŢinta: Extinderea serviciilor de orientare si consiliere profesionala pentru elevi, până in 2020

Acţiuni pentru atingerea obiectivului

Rezultate aşteptate Data pănă la care vor fi finalizate

Responsabilităţi Parteneri Indicatori de realizare

47

Realizarea unui parteneriat de colaborare cu CJRAE privind consilierea elevilor cu probleme (CES)

Parteneriat CJRAE si Liceul Tehnologic ,,Matei Basarab,, Mânăstirea

15.10.2020 DirectorResponsabil CEAC

CJRAEISJ

Parteneriat

Formarea cadrelor didactice (inv./diriginti) pentru furnizarea de servicii de orientare si consiliere profesionala

10 inv.12 diriginti

2021 DirectorResponsabil CEACConsilierul educativ

ISJCCD

Nr. de cadre didactice formate

Dezvoltarea de programe de orientare si consiliere profesionala prin actiuni comune ale scolii, AJOFM, ONG-uri si firme specializate

1 – 2 programe de orientare, consiliere si dezvoltare anual

Anual DirectorConsilierul educativDirigintii cls. VIII si a X-a

ISJAJOFMCJRAE

60 de elevi consiliati

Promovarea de bproiecte finantate din FSE prin POSDRU pentru furnizarea de servicii de orientare si consiliere profesionala a elevilor

1 proiect Sem II - 2021 DirectorCoordonator de programe si proiecteResponsabil CEACConsilierul educativ

Consiliul LocalConsiliul JudeteanCJRAE

Proiect

48

3.3 Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020

Clasa Domeniul Nivel Calificare profesională

Profil Nr. elevi Nr. clase

a IX-a Agricultură Liceu- filieră tehnologică

Tehnician în agricultură

Resurse naturale şi protecţia mediului

17 1

X Agricultură Liceu – filieră tehnologică

Tehnician în agricultură

Resurse naturale şi protecţia mediului

23 1

Nivelul de invatamant Plan 2019-2020, inclusiv suplimentarinr. copii-elevi

Realizat 2020-2021

nr. copii-elevi

Invatamant prescolar, TOTAL, din care:

Gradinite cu program normal 125 94

Invatamant primar, TOTAL, din care:

Clasa pregatitoare – clasa a IV-a 226 221

- clasa pregatitoare 42 45

- clasa I 40 45

Invatamant gimnazial, TOTAL, 207 201

49

3.4 Planul de dezvoltare profesională a personaluluiAcţiuni desfăşurate Rezultate aşteptate

(măsurabile)Data până la care vor fi finalizate

Persoana /persoanele responsabile Parteneri

Informarea personalului didactic în legătură cu noile abordări conceptuale ale reformei şi ale curricumului naţional

Şedinţe de informare organizate lunar,Afişarea noutăţilor apărute la avizierCrearea unei baze de date cu noutăţile apărute

lunar DirectorISJ,CCDMET

Familiarizarea cadrelor didactice cu strategiile moderne de predare învăţare prin desfăşurarea unor activităţi demonstrative la nivelul fiecărei comisii metodice

Desfăşurarea a 2 activităţi demonstrative semestrial la nivelul fiecărei comisii60% din cadrele didactice vor utiliza în lecţie metode active de învăţare

SemestrialDirector

Responsabilul comisiei curriculum

ISJCCD

Crearea unui program de pregătire special pentru elevii cu performanţe deosebite

Stabilirea lotului olimpic la fiecare disciplină la început de an şcolarOrganizarea orelor de pregătire suplimentară cu elevii care susţin examene de absolvire (cls.a VIII-a), saptamanalÎnfiinţarea unei clase de excelenţă la nivelul claselor a VII-a şi a VIII-a , disciplina chimie

SeptembrieDirectorul

Responsabilii comisiilor metodice

ISJCCD

Proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor

Instrumente didactice specifice discipline

Permanent Responsabilii comisiilor metodice

CCDISJ

50

prin respectarea principiilor didactice şi promovarea învăţării centrate pe elev

(chestionare, fişe de lucru, portofolii, fişe de observare a lecţiei etc)

Directorul

Cadrele didactice vor beneficia de pregătire TIC şi vor fi instruite pentru utilizarea softurilor educaţionale

Desfăşurarea a 65% din ore în laboratorul de informatică

Anual Informatician Dane Ion

Folosirea softurilor educaţionale în cadrul lecţiilor

Implementarea sistemului AELÎnfiinţarea de noi cabineteConectarea la internet

Anual Informaticianul

În cadrul ariei curriculare tehnologii se vor realiza materiale auxiliare, suporturi de curs, fişe de lucru, fişe de progres, fişe de documentare care să vină atât în sprijinul cadrelor didactice şi al elevilor

Fiecare specialist va realiza cel puţin un auxiliar didactic la fiecare modulAcolo unde lipsesc manuale se vor realiza suporturi de curs pentru fiecare temă

Anual

Săptămânal

Responsabilul ariei curriculare tehnologii

3.5 Plan de parteneriat al şcolii – pentru colaborarea cu întreprinderile şi alţi factori interesaţi

51

Identificarea nevoilor şi a beneficiilor

Stabilirea obiectivelor

Procurarea resurselor

Întocmirea planului de acţiune Termen

NEVOI1. Punerea în practică a cunoştinţelor dobândite la orele de curs2. Dezvoltarea competenţelor de cunoaştere, execuţie şi sociale necesare obţinerii calificării în meseria de lucrător în cultura plantelor3. Instruirea viitorilor angajaţi în funcţie de cerinţele complete ale angajatorului

BENEFICII1. Posibilitatea recrutării şi selecţiei de către agenţii economici a viitorilor angajaţi2. Integrarea echipamentelor în cadrul activităţilor de instruire practică.3. Elaborarea de CDL-uri adaptate la nevoile zonei

PARTENERI2. SC BIOTERRA SRLSC Mostistea SRL

Asigurarea practicii profesionale la locul de muncă

Spaţii de instruire practică şi echipamente din şcoalăSpaţii de instruire practică şi echipamente de la parteneriCDL –uriConvenţii de colaborarePrograme de practică etc.

- Încheierea de noi contracte între şcoală şi doi agenţi economici - Elaborarea unui program de practică la locul de muncă pentru fiecare elev în parte în colaborare cu un îndrumător din partea agentului economic- Întocmirea de către elevi al unui jurnal al experienţei de muncă- Stabilirea unui grafic de monitorizare, evaluare şi înregistrate a activităţilor desfăşurate de elevi la locul de muncă- Executarea de către elevi a unor lucrări în vederea formării şi dezvoltării de abilităţi de lucru şi abilităţi cheie, atât în spaţiul de instruire din şcoală cât şi de la parteneri- Organizarea unor programe cu premii sponsorizate de agenţii economici pentru îmbunătăţirea prezenţei elevilor la activităţile practice

- septembrie anual

- septembrie anual

Semestrial

Semestrial

Lunar

Anual

NEVOI1. Perfecţionarea personalului

Desfăşurarea unor activităţi

Personalul calificat din

- Evaluarea capacităţilor diferitelor firme şi organizaţii

52

Identificarea nevoilor şi a beneficiilor

Stabilirea obiectivelor

Procurarea resurselor

Întocmirea planului de acţiune Termen

şcolii în ceea ce priveşte noile tehnologii şi echipamente

BENEFICII1. Dezvoltarea personalului şi dezvoltarea2. Oportunităţi de a folosi dotările şcolii şi abilităţile personalului acesteia3. Oportunităţi de formare a personalului didactic prin colaborare cu partenerii locali.

PARTENERI2 SC Mostistea SRL3. SC BIOTERRA SRL

de formare a personalului din firme, comunitate şi şcoală

partea şcoliiPersonalul specializat din partea partenerilorEchipamente corespunzătoare: calculatoare, videoproiector, echipamente, aparatură de laborator, materiale didactice, suport de curs, pliante, etc.

locale de a organiza cursuri de perfecţionare profesională la locul de muncă pentru personalul şcolii, ca modalitate de adaptare a procesului de învăţare din şcoală la nevoile lor.- Proiectarea programului de formare pentru angajaţii din firme şi alte organizaţii profesionale.- Desfăşurarea unor cursuri de iniţiere, calificare, recalificare, specializare, perfecţionare pentru angajaţii firmelor- Organizarea unor schimburi de experienţă între angajaţii firmelor şi personalul şcolii- Elaborarea de materiale didactice noi- Stabilirea unui grafic de desfăşurare, monitorizare şi evaluare a cursurilor de formare educaţională şi profesională

Semestrial

Mai 2020

Anual

Anual

Anual

NEVOI1. Informarea permanentă privind evoluţia forţei de muncă2. Formarea şi dezvoltarea

Asigurarea unui serviciu de formare, orientare

Cabinet de consiliere şi orientare şcolară şi profesională,

- Crearea şi îmbunătăţirea unor bănci de date privind cariera, despre tendinţele de schimbare existente în

2 septembrie 2019

53

Identificarea nevoilor şi a beneficiilor

Stabilirea obiectivelor

Procurarea resurselor

Întocmirea planului de acţiune Termen

competenţelor necesare găsirii unui loc de muncă3. Informarea elevilor, părinţilor şi angajatorilor întreprinderii despre modalităţile de planificare a carierei

BENEFICIARI1. Personal specializat2. O mai bună plasare a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă3. Îndrumare pentru angajaţii care vor să-şi schimbe profesia, locul de muncă

PARTENERI2. SC MOSTISTEA SRL

şcolară şi profesională, consilierea carierei cu acces personal şi on-line.

softuri educaţionale, teste, chestionare, fişe, broşuri, pliante, afişe casete, calculator, videoproiector, ziare reviste, etc.

economie şi pe piaţa forţei de muncă locală- Organizarea de întâlniri cu actualii şi foştii elevi în vederea împărtăşirii experienţelor şi aspiraţiilor- Distribuirea unor buletine informative pentru părinţi- Vizite la parteneri în vederea cunoaşterii la locul de muncă a cerinţelor specifice meseriei lor

Anual

Anual

Semestrial

3. 6 Finanţarea planului

Principalele surse de finanţare sunt:

Finanţarea de la bugetul local Finanţare de la guvern Sponsorizări Proiecte

54

Finanţare de la bugetul local

Anul Salarii Materiale Total2019 1258864 195714 1454578

Finanţare de la guvern

Anul Salarii Materiale Total2020 2551 8600 11151

Sponsorizări

Anul Sursa Suma Total2019 Sponsori Carti de premii in valoare de

1711,5233 de carti

PARTEA IVCONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE

4.1. Rezumat privind modul de organizare a procesului de consultare în vederea elaborării planului

În vederea elaborării Planului de acţiune al şcolii au fost organizate: întâlniri la care au participat toate cadrele didactice, agenţi economici, reprezentanţi ai Consiliului local, elevi, părinţi. În cadrul acestor întâlniri au fost desemnate persoanele care să lucreze la elaborarea PAS-ului. Au fost adunate date şi aplicate chestionare tuturor participanţilor pentru identificarea problemelor cu care se confruntă şcoala. Din analiza chestionarelor reiese că trebuie dezvoltat învăţământul profesional şi tehnic cu precădere pe domeniile prioritare specifice zonei: agricultura şi industria alimentară. Cu ocazia acestor întâlniri s-au stabilit priorităţile specifice şcolii, obiectivele şi acţiunile, s - a desemnat echipa de lucru şi sarcinile fiecărui membru. Această variantă a PAS-ului urmează a fi dezbătută şi avizată de membrii Consiliului de administraţie în perioada 1-10 septembrie 2017 şi pus la dispoziţia personalului şcolii, părinţilor, elevilor, agenţilor economici, membrilor Consiliului local pentru a fi consultat.

4.2. Organizarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi actualizare a planuluiLa nivelul şcolii au avut loc întâlniri, seminarii în cadrul cărora au fost

prezentate structura şi conţinutul PAS-ului. În vederea implementării, monitorizării şi evaluării PAS-ului am stabilit o echipă alcătuită din 7 reprezentanţi din rândul elevilor, al cadrelor didactice, al părinţilor, al reprezentanţilor Consiliului local şi al agenţilor economici.Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor PAS-ului se vor realiza pe niveluri (şcoală, elevi, cadre didactice, părinţi, Inspectorat şcolar, Consiliu local şi agenţi economici) urmărind promovarea acţiunilor şi al rezultatelor obţinute. Pentru monitorizare se vor aplica chestionare, se vor lua interviuri şi se vor întocmi rapoarte periodice de activitate de către agenţii economici, parteneri şi colaboratori privind stadiul implementării PAS-ului. Evaluarea se va realiza pe baza ţintelor şi a planului operaţional pentru fiecare obiectiv în parte. Coordonarea generală a activităţilor va fi realizată de directorul şcolii împreună cu responsabilul comisiei de calitate.

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare internă

Activitatea Responsabil Frecvenţa monitorizării

Datele întâlnirii de

analizăÎntocmirea planului după care să se desfăşoare monitorizarea priorităţilor

Stamelatos GheorgheDane Ion

O dată la două luni

Aprilie 2020

Monitorizarea periodică a implementării acţiunilor pe baza unor chestionare discuţii rapoarte – informări scrise

Stamelatos Gheorghe Semestrial Ultima lună din semestru

Comunicarea Vasile Daniel Anual Anual

rezultatelor obţinuteAnaliza rezultatelor obţinute privind progresul realizat în atingerea priorităţilor

Stamelatos Gheorghe Anual Anual

Stabilirea metodelor şi indicatorilor de evaluare

Dane Ion Anual 15 iunie

Evaluarea propriu- zisă prin care se urmăreşte realizarea progresului în atingerea priorităţilor

Dane Ion Anual 15 iunie

Analiza rezultatelor evaluării şi stabilirea măsurilor de îmbunătăţire.

Stamelatos Gheorghe Anual 15 iunie

REZUMAT

Pentru fiecare obiectiv din PAS al şcolii au fost identificati indicatorii relevanti care sa informeze in legatura cu procesul inregistrat conform planului de actiune şi au fost stabilite următoarele recomandări:

Obiectiv 1 . Promovarea unei oferte educaţionale care să cuprindă calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local.

Obiectivul 2. Asigurarea accesului la formarea profesională continuă a cadrelor didactice şi a specialiştilor în scopul evitării memorării cunoştinţelor şi a răspunsurilor date unor întrebări, şi formării unor abilităţi de documentare, informare şi a unor deprinderi practice specifice profilului.

Obiectivul 3. Reducerea abandonului şcolar şi sprijinirea elevilor CES pentru integrarea în colectiv

Obiectivul 4. Asigurarea unei pregătiri teoretice şi practice de calitate în vederea integrării absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă.

Obiectul 5. Activizarea parteneriatului cu agenţii economici pentru asigurarea locului de instruire practică pentru fiecare elev.

Obiectivul 6.Dezvoltarea practicilor de orientare şi consiliere profesională şi de carieră în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către piaţa muncii.

Recomandări. Adaptarea anexelor conform Ghidului de elaborare a PAS-ului Elaborarea unui plan de măsuri sau de îmbunătăţire pentru măsurile –

acţiunile care au înregistrat un progres întârziat sau niciun progres.