2. Vulcanism

IMPACTUL RISCURILORNATURALE ŞI ANTROPICE

Universitatea “Babes Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Ştiinta şi Ingineria Mediului

Catedra de Evaluarea şi Gestiunea Mediului

Lector dr. Nicoleta BRIŞAN

Nucleu

Manta

Crusta

N.intern

Fosa

Litosfera

Manta

N. extern

RiftFosa,Zona de subductie

Limită convergentă

Zonă de subducţie

vulcani

Placă continentalăPlacă oceanică fosă

topire

cutremure

Limită divergentă

litosferă litosferă

astenosferă

magmă

Distribuţia vulcanilor tereştri activi şi cei care au avut activitate în

timpuri istorice

▫ 80% din întreaga activitate vulcanică – în zonele de rift

Zona lungă de rifturi suboceanice şi a

apendicelor sale intracontinentale

-fundamental efuziv,

-puţin violent şi

-în mod covârşitor se dezvoltă în arii

submarine

› 10% din întreaga activitate vulcanică – în zonele de subducţie

Zona arcurilor tectonice

- cu puternice influenţe asupra omului, căci sunt puternic explozivi, cauzatori de pagube şi dezastre.

• Vulcanii din zonele de rift sunt prezintă un risc mai redus pentru om şi activităţile sale.

• Majoritatea lor sunt localizaţi pe fundul oceanelor, dar se întâlnesc şi pe uscat (în lungul Marelui Rift din estul Africii, Islanda ş.a.).

Vulcanii (ca aparat vulcanic, cu con) din zonele de subducţiesunt cei mai numeroşi şi totodată cei mai periculoşi, erupţiile lor fiind însoţite de explozii.

Ei sunt grupaţi în marea majoritate în jurul Oceanului Pacific, în bine-cunoscuta “centură de foc a Pacificului”

Ex. Indonezia, Insulele Filipine, Japonia, Insulele Kurile, Insulele Aleutine, vestul Americii de Nord, America Centrală, vestul Americii de Sud). În aceeaşi categorie se încadrează şi vulcanii mediteraneeni Vezuviu şi Etna.

• 10% din întreaga activitate vulcanică în punctele fierbinţi ale Terrei (Hot Spots)

Zona punctelor fierbinţi

Vulcanii din punctele fierbinţiconstituie o categorie de vulcani activi întâlniţi în interiorul plăcilor litosferice, în locurile în care scoarţa terestră este mai subţire.

Vulcanii din insulele Hawaii aparţin acestei grupe.

a. Provincia intrapacifică

b. Provincia munţilor tineri

(„centura mediteraneeană”)

c. Provincia Atlanticăd. Provincia Africii orientale

e. Provincia Oceanului Indian

Erupţii vulcanice

Hazard natural

Prezenţa societăţii umane

Riscul

Dezastre naturale

• Riscul reprezentat de vulcani este foarte mare pentru om, ţinându-se cont de faptul că la poalele acestora sunt deseori create mari concentrări de populaţie atrasă de solurile fertile de pe versanţii conurilor, de prezenţa unor izvoare fierbinţi şi a emanaţiilor de gaze favorabile dezvoltării staţiunilor balneare, de oportunităţile pentru turism etc.

Islanda, 23 Januarie,1973

-Numărul vulcanilor continentali din întreaga

lume este de peste 1.500 din care circa 500sunt în prezent activi, putând să reprezinte sursa

unor posibile catastrofe

-În fiecare an, în lume în domeniul continental,

se produc 50 – 70 erupţii

-Numărul de decese cauzate de erupţii

vulcanice, în decursul unui secol, este estimat la

60.000

• Erupţiilor vulcanice le sunt atribuite circa

350 000 victime începând cu zorii civilizaţiei umane. Aceasta cifră nu reprezintă decât jumătate din decesele cauzate de cutremurele de pământ dintr-un singur an, 1976, cel mai ucigător fără îndoială din câte se cunosc până în prezent.

• Numărul vulcanilor susceptibili de a se activa este de două-trei ori mai mare decât numărul celor consideraţi deja activi. Patru cincimi din aceştia aparţin “centurii de foc” a Pacificului şi sunt cei mai periculoşi, din cauza vâscozităţii lavelor şi a stilului eruptiv exploziv.

• Pe teritoriul Europei există mai multe exemple de vulcani care reprezintă un risc

• direct , pentru milioane de oameni iar erupţiile acestora ar putea cauza disfuncţionalităţi socio-economice majore, cu implicaţii asupra UE şi asupra unor anumite ţări în parte

• ITALIA

▫ Vulcanul Etna

cel mai inalt si mai voluminos vulcan al Italiei

vulcan de tip efuziv – adica manifestate prin revarsarea unei mari cantitati de lava

se află pe locul doi într-un top al celor mai activi vulcani ai lumii, in ceea ce priveşte cantitatea de lavă adusă la suprafaţă, – după vulcanul Kilauea din Hawaii

▫ Vulcanul Stromboli

eruptii explozive, de obicei, sunt de mica amploare.

▫ Vulcanul Vezuviu

▫ o erupţie a vulcanului Vezuviu ar necesita evacuarea a peste 550 000 de oameni din Napoli şi mai mult de 1 milion de oameni expuşi la impactul cenuşii vulcanice; absenţa unei activităţi vulcanice din 1944 şi colmatarea craterului creează premisele unui eveniment catastrofic exploziv la următoarea erupţie

▫

• Grecia are 4 puncte fierbinţi:

▫ Peninsula METHANA si golful Saronic.

aici se găsesc peste 30 de centre de eruptie

vulcan de tip efuziv – adica manifestate prin revarsarea unei mari cantitati de lava

Zona prezintă un risc considerabil de erupţii explozive în viitor

▫ Insula Milos

dedesubtul ei exista un sistem hidrotermal in care temperaturile depasesc 300 de grade C, ceea ce ar putea indica faptul ca acolo se gaseste o camera magmatica activa.

Insula e impânzită de sute de fumarole

Există riscul ca în viitor vulcanii de aici să se manifeste prin erupţii violente

• Grecia are 4 puncte fierbinţi:

▫ Insula ISYROS

Studiile geologice au aratat ca exista o camera magmatica la o adancime de numai 3-4 km si care continua sa urce spre suprafata.

Zona e tinuta sub supraveghere stricta de catre vulcanologi, in cadrul unui program numit GEOWARN.

Mai multe cutremure au zguduit insula in ultimii ani, iar din 2000 si pana in 2004, temperatura fumarolelor a crescut de la 980 C la 1030 C.

▫ Insula SANTORINI:

În 1640 î. Hr. Erupţia vulcanului a condus la distrugerea civilizaţiei minoice

dedesubtul ei exista un sistem hidrotermal in care temperaturile depasesc 300 de grade C, ceea ce ar putea indica faptul ca acolo se gaseste o camera magmatica activa

Ultima eruptie in Santorini a avut loc in 1950; in prezent, vulcanul se odihneste, activitatea geotermala manifestandu-se doar prin fumarolele si izvoarele fierbinti care impanzesc insula.

• ISLANDA▫ Situată deasupra unei dorsale oceanice, unde se întâlneşte placa

americana si cea eurasiaca

▫ În această zonă există peste 30 de vulcani, fumarole si gheizere –izvoare

▫ Ultima erupţie din Islanda a fost cea din

aprilie 2010, când un vulcan a erupt

dupa 200 de ani

Erupţia vulcanului Eyjafjallajokull

din Islanda

• 2 faze ale erupţiei: 14 aprilie şi 17 aprilie 2010

• În 24 mai, camerele care supravegheau erupţia au arătat faptul că acesta şi-a încetat erupţia

• A mai erupt în anul 1821, timp de 2 ani Norul de cenuşă, 17 mai 2010

Impactul erupţiei

• a perturbat traficul aerian timp de 3 zile

▫ contactul particulelor din norul de cenuşă cu motoarele avioanelor, instalaţiile şi fuselajul acestora pot avea niste implicatii deosebit de grave

▫ Mai mult de 21.000 de curse internaţionale au fost anulate în întreaga lume, iar

efectele s-au simţit şi la mii de kilometri distanţă

• Au fost evacuate preventiv aprox. 500 de persoane din vecinătatea vulcanului pentru diminuarea impactului inundaţiilor

Distribuţia norului de cenuşă

vulcanică

Înălţimea norului de cenuşă - 6 km

• Depinde de:

▫ Probabilitatea de erupţie a vulcanilor

▫ Caracterul erupţiei vulcanice

▫ Gradul de populare al zonelor învecinate vulcanilor

▫ Pregătirea populaţiei de a reacţiona în caz de erupţie şi pregătirea autorităţilor în privinţa gestionării riscului

Gradualitatea riscului produs de exploziile vulcanice evoluează în limite foarte largi şi depinde în mod deosebit de:

• Heterogenitatea materialului ejectat

• Gradul de solidificare în momentul emisiei

• Conţinutul în gaze sau apă a topiturii

• Heterogenitatea materialului ejectat

▫ Risc local importantpentru bunuri, ca şi pentru populaţie(piroclastite de diferite dimensiuni)

▫ Risc regional important (topitura ejectată este omogenă, relativ vâscoasă şi bogată în gaze, au loc ejecţii de produse piroclastice la distanţe mari (de mai multe zeci de km).

Gradul de solidificare

în momentul emisiei

› Risc major la scară regională pentru oameni

nori piroclastici fierbinţi (300 - 8000C) de mare viteză (zeci – sute m/s).

Ex. Erupţia Vezuviului din anul 79,

St. Helens (1980)

Conţinutul în gaze sau apă a topiturii

› Erupţiile freato-magmatice, din cauza vaporizării instantanee a apei de contact cu topitura pot să ducă la consecinţe catastrofale

• Relaţia: Compoziţia magmei – caracterul erupţiei – risc vulcanic

• Interacţiunea mecanică dintre magmă (mai mult sau mai puţin vâscoasă) şi elementele volatile (caracterizate printr-un anumit procent cantitativ, presiune, chimism etc) determină în mod esenţial modalităţile de manifestare a vulcanismului

• Vâscozitatea magmei dă caracterul erupţiei şi magnitudinea riscului

este controlată de 3 factori

▫ Compoziţia magmei (conţinutul în silice) Conţinut ridicat de silice – vâscozitate mare (ex. lavele riolitice)

Conţinut scăzut de silice – lave fluide (ex. lavele bazaltice)

▫ Temperatura magmei Magmele mai fierbinţi sunt mai puţin vâscoase

▫ Cantitatea de gaze conţinute în magmă Produc forţa de extrudere a lavei

Violenţa unei erupţii = uşurinţa cu care se elimină gazele

Trapp-uri de bazalte

▫ vit. de curgere: 3m/s – 1m/zi

▫ Ex. Edificiile din arhipelagul Hawaii

Tip de rocă Bazalt Andezit Riolit

Conţinut în

SiO2

45-55% 55-65% 65-75%

Temperatura

magmei1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC

Vâscozitate Scăzută Ridicată

Extruderea

gazelor din

magmaUşoară Dificilă

Tipul de erupţie Liniştită Explozivă

creştere

creştere

creştere

Risc limitat pentru viaţa oamenilor

pagube importante în bunuri

materiale

Etna, 1929

- şuvoi de lavă care a acoperit oraşul Mascali

- 1500 victime

• Emisii explozive sau curgeri piroclastice

▫ Provin din aparate vulcanice intra-continentale

▫ Valea celor 10.000 de fumuri”, Alaska,

▫ Noua Zeelandă ş.a


Conţinut în

SiO2

45-55% 55-65% 65-75%

Temperatura

magmei1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC


Extruderea

gazelor din



creştere

creştere

creştere

Risc important dar

› limitat prin raritatea manifestărilor actuale

• Erupţiile explozive pot avea caracter catastrofal

• Expulzează de la 10 la 1000 km3 de magmă (Erupt 10’s-1000’s km3 of magma)

• Expulzează cenuşă vulcanică la o distanţă mai mare de 25 km în stratosferă de

• Au impact climatic şi environmental foarte sever

• Redoubt, Alaska – erupţia explozivă din aprilie 1990 a dus la formarea unui nor imens de cenuşă vulcanică

• Erupţii de tip exploziv

▫ Caracteristice zonelor de subducţie (“linia andezitică circumpacifică”)


Conţinut în

SiO2

45-55% 55-65% 65-75%

Temperatura

magmei1000 – 1400ºC 800 – 1000 ºC 600-900 ºC


Extruderea

gazelor din



creştere

creştere

creştere

› Risc major

• Relaţia: Compoziţia lavei – caracterul erupţiei – risc vulcanic

Mai multe tipuri

de erupţii

ascensiunea materiei

incandescente la suprafaţă

se realizează în mod diferit

compoziţia chimică a lavei

conţinutul în gaze

vâscozitatea lavei

temperatura lavei

poziţia ariei vulcanice

!!! Tipuri de erupţii, nu tipuri de vulcani pentru că

un vulcan nu are totdeauna, în decursul activităţii

sale, acelaşi tip de erupţie

Tipuri de

erupţii

islandez şi hawaian

strombolian

vulcanian

plinian

peleean

ultravulcanic

nu produc victime, dar pot afecta localităţi, căi

de comunicaţie, terenuri agricole

explozii moderate

erupţiile foarte periculoase,

generând numeroase victime şi mari

pagube materiale

erupţii precedate de izbucniri

puternice de gaze

pot cauza mari distrugeri

şi victime

contact între lavă şi un strat superficial de apă care

provoacă explozii violente

Sursa: Enciclopedia Universalis

Mt. Rainier,Mt. Baker

St. HelenMerapiMauna Loa

KilaueaPinatubo

Nyiragongo

Nevado del Ruiz

Augustin

Limitele plăcilor tectonice

Principalele evenimente

asociate erupţiilor vulcanice.

Principalele riscuri şi efecte

asociate cu distanţa faţă de

centrul vulcanului

tsunami

SO2, H2O, CO2, HCl…

Suflulexplozie

Avalansă de debrite

Curgeri de lavă

Emisii de piroclastite

Nori arzători

lahar

lahari

Suflulexplozie

Emisii de piroclastite

Curgeri de lavă

gazeAvalanse de

debrite

tsunami

Efecte de mediuglobale

Impactul datorat erupţiilor

• Curgerile de lavă

lava

▫ cea mai importantă materie emisă

▫ vectorul principal de energie termică eliberată din profunzime

▫ solidificarea lavelor: conductivitate termică scăzută »solidificarea topiturii este înceată

pot acoperi suprafeţe întinse de terenuri (de ordinul sutelor

de km2), afectând localităţile situate în imediata apropiere

a craterului sau a crăpăturii prin care lava apare la

suprafaţă

pot provoca mari distrugeri obiectivelor construite şi

terenurilor agricole;


• Suflul exploziile vulcanice

provoacă mari distrugeri localităţilor, căilor de comunicaţie, pădurilor şi determină numeroase pierderi de vieţi omeneşti pe areale largi în jurul craterului;


• Produse piroclastice

▫ Blocuri vulcanice > 1 m3 (peste 10 – 15 m grosime)

▫ Bombele vulcanice (peste 10 cm grosime)

▫ Lapili (între 10 – 0,2 cm diametru)

▫ Nisipuri şi cenuşă vulcanică (între 0,2 – 2 mm, respectiv sub 0,2 mm)

Piroclastite mobile

(blocuri, bombe, lapili)

consolidareTephra de blocuri,

bombe şi lapili

Piroclastite mobile

(cenuşa)

consolidareTufuri vulcanice

Photograph by E. Wolfe on 24 June 1991

• Curgerile de piroclastite

constituie cauza principală a producerii de victime omeneşti

ele se desfăşoară sub forma unor avalanşe sau a unor nori arzători care se deplasează cu mare viteză pe pantele conului vulcanic, cu efecte devastatoare ;


• Căderile de cenuşi vulcanice

afectează teritorii largi în jurul vulcanilor, ducând la distrugerea vegetaţiei, a culturilor agricole, moartea animalelor, prăbuşirea clădirilor (când grosimea şi greutatea stratului de cenuşă este considerabilă)

motoarele care funcţionează la cca. 700 grade C sunt afectate precum şi părţile metalice datorită sablajului realizat de particulele minerale;


• în 1980 la erupţia vulcanului St. Helens, un avion C-130 surprins în

norul de cenuşă a pierdut 2 din cele 4 motoare, paguba fiind numai în acest cazde 500000 USD;

• În 1982 un Boeing 747 cu 240 pasageri, a intrat într-un nor de cenuşă la 150 km de vulcanul Galunggung (Indonezia), la altitudinea de 11300 m şi a pierdut din puterea motoarelor, avionul

căzând 7500 m în 16 minute, aterizând de urgenţă;

• În Alaska, în 1989 un Boeing cu 231 pasageri, la 8500 m altitudine, a intrat la cca 150 de km în norul de cenuşă ejectat de vulcanul Redoubt, căzând 4500 m, reuşind redresarea cu numai 1-2 min înainte de impactul cu muntele;

• Erupţiile vulcanului Pinatubo din 1991 a provocat pagube aviatice de peste 100 milioane dolari.

• Avalanşele de debrite

Curgeri vulcano-clastice declanşate în urma prăbuşirii unui flanc a aparatului vulcanic

La St. Helens o treime

din vulcan s-a prăbuşit

în mai puţin de 13

secunde!


• Gazele emise de vulcani

sunt în unele cazuri toxice (în general au un puternic miros de sulf);

foarte periculos este dioxidul de carbon care se poate acumula în zonele depresionare, provocând victime prin asfixiere;


Emisii de gaze nocive

• Fluorul este unul din elementele transportate des prin intermediul cenuşei.

Ex. erupţia vulcanului Hekla din 1693 (Islanda) a răspândit cenuşa pe

22000 km 2, efectele fluorului simţindu-se şi peste un an până la peste 120

km, în special asupra celor cărora le cădeau dinţii.


• Fluorul este unul din elementele transportate des prin intermediul cenuşei.

Erupţia vulcanului Hekla din 1693 (Islanda) a răspândit cenuşa pe 22000

km 2, efectele fluorului simţindu-se şi peste un an până la peste 120 km, în

special asupra celor cărora le cădeau dinţii.

erupţia din 1970, care a răspândit şi fluor, a dus la otrăvirea păşunilor şi

la moartea a circa 7500 animale. Boala provocată se numeşte fluoroză şi

produce osteoscleroză, respectiv îngroşarea oaselor şi deteriorarea

smalţului dinţilor


• Sulful apare obişnuit ca hidrogen sulfurat(H2S).

Uneori se dizolvă în apă, ca de exemplu la erupţiile de sub gheaţă din

Islanda.

Efectul dăunător constă în iritarea nasului, faringelui şi a ochilor,

În concentraţii mai mari produce şi dureri de cap, ameţeli, iritaţii nervoase

(până la concentraţii de 6-10%), reduce simţul mirosului, cel afectat

nedându-şi seama de pericol, putându-se asfixia.

Cele mai multe efecte au fost analizate la erupţiile din Islanda.

• Carbonul se prezintă ca monoxid sau dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.

Dioxidul de carbon - acumulare în arealelejoase, cu condiţia să nu bată vântul.

▫ moartea animalelor mici localizate la sol


La erupţia din 1948 a vulcanului Hekla, CO2 s-a cantonat pe văi şi în depresiuni, formând bazine de până la 6000 km 2 pline cu gaz. Animalele surprinse s-au asfixiat.

La erupţia din 1973 a vulcanului Eldfell (Islanda), CO2 s-au cantonat în pivniţele locuinţelor din jur.

Lacul Nyos (Camerun), 26 august 1986 - s-au produs asfixieri de oameni şi alte vietăţi, pe văi şi suprafeţe joase, încorporând un areal de 30 km2 şi până la 15 km distanţă de lac.

• Carbonul se prezintă ca monoxid sau dioxid. Inhalarea acestora conduce la sufocare.

Monoxidul de carbon este mult mai periculos şi anume, începând cu concentratii de 0,4 %.

Observaţiile făcute la acelaşi vulcan Eldfell au indicat şi unele concentrări reduse de CO în pivniţe.


• Formare de ploi acide

• Producerea de flăcări şi fulgere

• Impact asupra climei, paleoclimei

▫ erupţia din 1883 a lui Krakatoa

▫ erupţia lui Katmai (1912)

▫ erupţia lui Tambora (insula Sumbawa), 1915

▫ erupţia lui Toba (Sumatra) în urmă cu73.500 ani, probabil cel mai violent din totCuaternarul

▫ explozia vulcanului Pinatubo (Filipine) din1991

Alte urmări ale emisiilor

Mt. St. Helen (1980)

Photo by Lacroix, 1902.

Mt. Pelée (1902)

Courtesy of J.W. Vallance, USGS

Nori arzatori cu concentratie mare de gaze

• Norii arzători

• Emisii dirijate, alcătuite din amestecuri de gaze supraîncălzite şi particule solide (cenuşi, lapilli, bombe, blocuri vulcanice etc) declanşate de explozii dirijate lateral, faţă de aparatul vulcanic

• temperaturi ridicate (până la 5000C) şi viteze mari (până la 300 km/h).

Mt. Pelee în 1902 (30.000 victime, distrugeri pe o rază de 20 km)

Sec. XX, statisticile pun pe seama unor

astfel de catastrofe aproape 37.000

victime (circa 46% din numărul total).


• Cutremurele de pământ

însoţesc adesea erupţiile vulcanice, ca fenomene precursoare şi ca indicii, ca elemente de prognoză a acestora


• Laharurile

categorie de efecte secundare

ale fenomenelor vulcanice

deosebit de periculoase

se produc prin amestecul materialelor vulcanice, în special a cenuşii, cu apa provenită din ploi, topirea zăpezii şi a gheţii ori din deversarea unor lacuri situate în crater şi deplasarea cu viteză mare pe versanţii conului, având un potenţial distructiv deosebit (cazul vulcanului Nevado del Ruiz din Mexic, 1985, când un torent de noroi a distrus 4500 de case şi a ucis 25 000 de persoane);


- curgeri rapide de noroi, rezultate din amestecul cenuşii vulcanice cu apă, provenită din precipitaţii, topiri de gheaţă sau din lacul de crater

Lahar produs de vulcanul St.

Helens

debite de laharuri: 48.000 m3/s

Au un potenţial distructiv

deosebit

Ex. cazul vulcanului Nevado

del Ruiz din Mexic, 1985, când

un torent de noroi a distrus 4500

de case şi a ucis 25 000 de

persoane);

Cea mai mare catastrofă vulcanică din istoria Americii de Sud! 25000 morţi

• alunecările de teren

pot constitui efecte secundare ale fenomenelor vulcanice

Se producânduc în urma ruperii unor părţi din conul vulcanului datorită presiunilor uriaşe generate de lava în ascensiune şi de gazele supraîncălzite.


• Valuri tsunami

Ex. Krakatau din 1883, lăsată cu 36.400 morţi (ce-i drept majoritatea victimelor au fost provocate de un tsunami, declanşat de prăbuşirea calderei).


Impactul pozitiv al fenomenului vulcanic

• Revitalizarea solurilor

▫ elemente chimice (K, P, Fe…)- nutrienţi

• Exploatarea de materiale

▫ materiale de construcţii

▫ mineralizaţii utile

▫ ape subterane din regiuni vulcanice active (calitate minerală şi bacteorologică ridicată)

• Producţia de energie geotermală

• Utilizarea terapeutică a apelor mineralizate

• Exploatarea potenţialului turistic

Deci....

Impactul negativ al fenomenului vulcanic

• schimbarea chimismului şi/sau a compoziţiei elementelor de mediu

▫ poluări ale solurilor

▫ poluarea chimică a apelor subterane

▫ afectarea vegetaţiei, vieţuitoarelor

• alterarea stratului de ozon

• modificări (reduceri) ale radiaţiei solare

• inundaţii cu efecte distrugatoare (erupţiile de sub gheaţă din Islanda)

Diminuarea impactului

• Monitorizarea precursorilor vulcanici:

▫ Seismicitatea locală

▫ Deformaţii la suprafaţa terenului

▫ Emisii de gaze

Observatoarele vulcanice se instalează în apropierea vulcanilor activi care ameninţă populaţii umane.

Acestea sunt prevăzute să monitorizeze permanent şi să prezică, în unele cazuri, comportamentul eruptiv al vulcanului în cauză

• Monitorizarea seismicităţii locale care în mod normal precede erupţiile vulcanice

▫ Acest lucru se întâmplă :

ca rezultat al împingerii magmei către suprafaţă

ca rezultat al creşterii volumului de material în vulcan şi sfărâmarea rocilor din exterior



• A. Vulcan inactiv. Tiltimetrul de pe pantele vulcanului indică un unghi mic al pantei

• B. În momentul în care magma invadează camera magmatică , aceasta se adaptează noului volum de material prin umflare. Tiltimetrul va detecta un unghi mai mare al pantei vulcanului.

• Ascensiunea magmei spre suprafaţă va cauza fracturi ale rocilor care vor produce seisme

Măsurătorile tiltimetrice pot anunţa creşterea cantităţii de

material în camera magmatică

A

B

Camera

magmatică

Cota iniţială

focarul seismelor

Creşterea volumului

camerei magmatice –

umflarea vulcanului



Documents

2. Vulcanism