"l

Richard Overy este un renumit profesor de istorie

moderni gi contemporani la University of Exeter.A scris gi a publicat mai bine de douizeci de cirfidespre cele doui rdzboaie mondiale 9i, mai cu seami,despre perioada interbelici, inclusiv volumele bineprimite de specialigti gi de publicul larg Why the Allies

Won, Russia's War qi, mai de curdnd, The Dictators:Hitler's Germany and Stalin's Russia, acesta din urmicAqtigitor al Wolfson Prize in 2005. Una dintre celemai recente contribufii ale sale in acest domeniu esteThe Morbid Age: Britain between the Wars, apiruti in2009.

TUCHARD OVERY

1939NUInARAToAREA rNVrRsA

EUROPA 1NAINTE DE AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Traducere din limba englezd deAnamaria Schwabb

**Bucuregti

2019

Capitolul tTIMPUT SE SCURGE

24-26 august 1939

Rizboiul ar fi trebuit si inceapd in dimineafa zilei de26 august, odati cu invadarea Poloniei de citre Ger-mania. Hitler ordonase ca pregitirile intense pentrumobilizare fbcute pe intreg parcursul lunii august s6fie finute, pe cdt posibil, secrete. El a insistat gi ca mi-surile de mobilizare a civililor si nu fie inci puse inpracticd gi si nu fie declarati oficial pregitirea Pentrustarea de rbzboi. Pe 24 august, in urma negocierilor cuUniunea Sovietici, incununate de succes, Hitler a or-donat inceperea unui atac in dimineafa zilei de 26 au'gust. Primele formafiuni germane incepuseri sise deplaseze in direclia granifei poloneze inci de pe19 august gi, patru zile mai tdrziu, se aflau pe pozitii,sub litera de cod ,,A'. Transferul celui de-al doilea valde formafiuni militare, purtAnd numele de cod,,mig-carea Y", a inceput in seara zilei de 24 august, odati ces-a confirmat data atacului. Arme, soldafi gi personalSS au fost introduse ilegal in Danzig, ca oragul sipoati fi capturat inci de la inceputul operafiunilor.l

1939 - Numdrdtoarea inyersd

Unele dintre formafiunile militare germane au ocupatpozilii la cAfiva kilometri distanfi de granifi, iar alteleau agt€ptat ordinul de a se pune in miscare in clidirileunor depozite gi in barici, cu ranifele gata fbcute: intotal 1,5 milioane de oameni. De partea cealalti afrontierei, in Polonia, mobilizirile au continuat cumare discrefie, pentru a se evita provocirile inutile. Pe23 august, tuturor unitifilor armate din Coridorul Po-lonez, din Silezia Superioari qi dintr-o mare parte avestului Poloniei li s-a ordonat mobilizarea generali.Au fost de asemenea mobilizate forlele aeriene, apdra-rea antiaeriani gi toate unitifile de rezervigti. Totugi,daci germanii ar fi atacat pe 26 august, apirarea polo-nezd ar fi fost gi mai slab pregititi decAt s-a dovedit afi o siptimind mai ftrziu.2

Hitler voia ca, de data aceasta, si nu mai ratezeocazia de a incepe rizboiul care-i fusese refuzat cu unan inainte, in timpul crizei cehe, gi care deveniseacum un pariu mai pufin riscant grafie Pactului deneagresiune germano-sovietic. Hitler se stabilise petimpul verii la Berchtesgaden, nu in Berlin. Goebbelsahnt prdnzul cu el acolo, pe 24 august, gi l-a gisitlntr-o stare de spirit excelentd. ,,il admir iar qi iar pen-tru rezisten(a lui nervoas6", gi-a notat el in jurnal.Goebbels a zburat dupi aceea inapoi la Berlin, undese aflase deja cL Marea Britanie igi va ]ine promisiu-neafali+de Polonia. ,,Rizboiul nervilor a ajuns la apo-geu... gtiri nelinigtitoare de pretutindeni", a scris el lnjurnal. A lucrat pini noaptea tdrziu gi, dupi aceea,n-a mai reuqit si adoarmi ore intregi.3 Hitler s-a in-tors gi el la Berlin in aceeagi seari pentru a coordona,

27

28 Richard Owry

din capitali, rizboiul. A doua zi trebuia si dea ordinulde incepere a atacului impotriva Poloniei. Pe 25 august,laarniazd, Goebbels l-avizitatdin nou pe Hitler, care is-a pirut ,,foarte hotirit gi calm'. Acesta i-a cerut sdpregiteasci doui proclamafii, una pentru poporulgerman gi alta pentru partid, amAndoui urmAnd sifie transmise la radio de indatd ce rizboiul va fi ince-put.a La 3.02 dupd-amiaza a dat ordinul inceperiimargului; atacul trebuia si porneasc|la 4.30 in dimi-neala zilei urmitoare. Dar mai tirzilt,la 7 .30 seara, intimp ce formafiunile militare igi ocupau deja poziflile,Hitler a anulat, dintr-odati, totul. Au urmat ore in-tregi de disperare - ordinul fusese comunicat intregiistructuri militare, ca nu cumva sd aibi loc vreo acfi-une militari la intAmplare, a doua zi dimineata. Co-mandamentul militar german sosise deja la noulsediu central din buncirul din localitatea Zossen, lasud de Berlin, unde a gisit un ,,haos" total - lipseauqi proviziile, gi maginile de scris, qi telefoanele. Ei aufost ingtiinfa{i de ordinul de anulare a acfiunii mili-tare abia in jurul orei 10.00 seara.s Un mic atac al pa-ragutigtilor germani tot a avut loc in dimineala zileiurmitoare, in trecitoarea fablonkow la granifa slova-co-poloni, dar polonezii au crezut ci era doar o hir-luiali fbri insemnitate, ca gi altele petrecute in timpulsiptimanilor din urmi, gi n-au fbcut nici un efort s6-igoneasci pe intrugi.

in cazul in care atacul ar fi survenitpe26 august,e greu de spus daci ar fi izbucnit un conflict general,cu doui sau trei zile mai tirzitt, aga cum urma si seintAmple la inceputul lui septembrie. E la fel de greu

1939 - Numdrdtoarea inversd 29

de inleles ce anurne l-a fbcut pe Hitler si se rizgAn-deasci'. Era, poate, neliniqtit la gAndul ci s-ar fi pututrepeta scenariul anului anterior, cdnd fusese forfat siabandoneze ideea de rdzboi gi s[ accepte participareala o conferinfi internalionali. Avea pe atunci funcfiade comandant suprem al forfelor armate, pozitie pecare o ocupase in februarie 1938 cu intenfia de a-gilua foarte in serios rolul de dictator militar. in 1938,pdrerea generali era c6. igi pierduse din prestigiu dincauza deciziei luate la Miinchen. $i totugi, in august1939 ezitase din nou. ,,Adolf s-a intimidat", le-a spusun tdnir soldat german camarazilor sdi cdnd le-a par-venit vestea anulirii brugte a actiunilor militare dinPolonia.6

Ezitarea subiti a lui Hitler se datoreazi,.de fapt,cursului pe care il luaseri evenimentele in cele douizile de dupd incheierea Pactului germano-sovietic.Hitler sperase ci pactul va provoca pribuqirea axeipolonezo-britanico-franceze gi ii va permite Germa-niei si inceapi un atac rapid, precis localizat gi cusorfi majori de izbdndi asupra Poloniei, atacla care

!6rile vest-europene si nu poati riposta eficient. insivestea reconcilierii germano-sovietice a avut un im-pact mult mai mic asupra opiniei publice britanice gifranceze decAt se agtepta Hitler; a fost un qoc seriosmai degrabi pentru acei simpatizanfi comunigti careavuseseri incredere in protestele lui Stalin referitoarela securitatea colectivi qi care erau acum nevoifi sidecidi ce pozifie vor adopta. De altfel, serviciile despionaj din Marea Britanie gi din Franla alertaserideja ambele guverne cu privire la posibilitatea unui

30 Richard Overy

acord intre cei doi inamici situafi pe pozitii ideolo-gice opuse gi, cu toate ci liderii {irilor vest-europenerimiseseri sceptici in aceastd privinfi, n-au fost sur-pringi de el. Informafii secrete detaliate au fost tri-mise la Paris in seara zilei de 21 august, iar in ziuaurmitoare, TASS, agenfia sovietici de presi, a anun-

fat ci Ribbentrop urma si zboare la Moscova in ace-eagi seari pentru o intrunire cu conducerea sovietici,intilnire ce trebuia si aib[ loc pe 23 august.T Se gtiacu destuli precizie gi data atacului german asupraPoloniei. Un agent secret britanic aflat in'Germania,comandorul Malcolm Christie, fost ataqat militar inavia{ie, intocmea regulat raPoarte complete pentruSir Robert Vansittart, subsecretarul permanent alMinisterului Afacerilor Externe, pensionar in mo-mentul acela, care, la rdndul lui, inainta rapoarteleguvernului. incd din iunie 1939, Christie a transmisinformafii despre mobilizarea germani care urma sdlnceapd pe 1 august gi si se incheie pAni pe 27 a ace-leiagi luni; pe 17 august, Christie, ale cirui surse in-cludeau ofileri de rang superior qi oficialitili germaneostile lui Hitler, a raportat ci declangarea acliunii fu-sese programati si aibi loc la o dati neprecizatd,intre25 gi 28 august. Informa{ia corespundea gi datelordefinute de serviciile de spionaj franceze, date furni-zate de agentul ceh ,,A-54" care ii informase pe fran-cezi cit ziua atacului va fi 26 august.s Pe 19 august,Halifax i-a transmis informa{ia lui Chamberlain, carese afla in vacan{[, la pescuit, in localitatea Lairg dinScofia. A doua zi, Chamberlain s-a intors la Londra,

1939 - Numdrdtoarea inYersd 31

negtiind daci si-gi continue sau nu vacanfa, cdtevazile maitdrzit.e

Chamberlain nu a fost singurul forfat si igi intre-rupi sejurul. Halifax s-a intors gi el pe t9 august dinYorkshire, in timp ce ministrul de rizboi britanic,Leslie Hore-Belisha, s-a inapoiat de la Cannes pe22 aagust. Cu o zi mai tdrziu, regele George al Vllea atrebuit si renunfe la rdndul lui la partida de vdnitoarede la castelul Balmoral, Scofia, ca si afle ci Chamber-lain convocase deja Parlamentul pentru data de 24 au-gust, firi si-i fi cerut aprobarea. Regele a fost foartedezamilgitci a trebuit si renunfe la partida aceea exce-lenti de vAnitoare (impugcaseri deja 1 600 de perechide potArnichi): agteptase cu atAta neribdare vAnitoareadin siptlmAnaaceea..., i-a spus el ambasadorului brita-nic in Egipt, citeva zile mai tirzi:u.,,Si-lia naiba pe ne-mernicul ista de Hitler care a stricat tot."10 Chamberlaini-a comunicat regelui ci a convocat de urgenfi intru-nirea parlamentari ca o consecinld a Pactului ger-mano-sovietic, dar cd ,,pozifia lor rd,mAnea oricumaceeagi". I-a cerut regelui ca, pAni la sfdrgitul zilei ur-mitoare, si aprobe oficial Legea Forlelor Armate(Apdrlrii) pentru situafii de urgenfi, care-i permiteaguvernului si publice atAt de necesarele Reglementiriale Apiririi cu autoritatea unei legi.lt Legislafia, caretrebuia si treaci prin Parlament intr-o singurd zi, caantlvilug, dupi cum igi dorea Chamberlain, a provocatimediat dispute. Liderii sindicatelor se temeau ci pro-iectul de lege putea fi folosit pentru ainterzice grevele,pentru a incepe recrutarea lucritorilor din industrie gipentru a inchide gura presei, gi a trebuit ca ministrul

32 Richard Overy

de interne si le dea asiguriri exprese ci se ingelau.Partidul Laburist dorea ca misura luati si fie doartemporari, cerinli cu care Chamberlain a fost deacord. Conducerea Partidului Liberal a adus obiec{iiprevederii dinClatza6 care stipula ca triditorii si fieimpugcafi mai degrabi decdt spdnzura{i, iar Cham-berlain a trebuit si accepte gi obiecfiile liberalilor dindorinla de a gribi votarea proiectului de lege.12

Aceasta a fost doar una dintre multele pregitirificute in agteptarea izbucnirii unui posibil rdzbo|pregitiri incepute inci inainte de semnarea Pactuluigermano-sovietic. Chamberlain a refuzat sd aprobemobilizarea generali pe care gi-o doreau ministrul derdzboi gi gefii serviciilor militare, de teami ci, agacum se intdmplase gi in 1914, aceasta va fi folositi capretext de alte state ce vor incepe la rindul lor mobi-lizdrile in semn de riposti; dar pe 22-23 august s-aautorizat prima etapd a inrolirii ,,grupurilor impor-tante" de populape in centre ale personalului militatin posturi de comandi qi in unitifi antiaeriene, iar pe24 atgast s-a ordonat ca toate pozitiile apiririi an-tiaeriene qi de coasti sd fie mobilizate, ceea ce a in-semnat mai mult de 120 000 de oameni.'3 S-au fbcutprimii pagi pentru pregitirea statutului de membru alunui cabinet de rizboi care,la sfatul lordului Hankey,secretarul fostului cabinet, trebuia si-l includi peWinston Churchill, pentru a satisface agteptdrile pu-blice, dar nu gi pe David Lloyd George, prim-minis-tru din 1915 pani in 1922, pentru ci Hankey nu aveaincredere in acesta din urmi.la Chiar lnainte ca pactulsi devini o certitudine, Chamberlain a decis s5-l

1939 - Numdrdtoarea inyersd 33

previni pe Hitler ci acfiunile lui nu vor influenla innici un fel obligafiile britanicilor fafi de polonezi,obligalii pe care guvernul ,,era hotirdt si le duci laindeplinire". A fbcut apel Ei la poporul german si ac-cepte un arrnistifiu gi un dialog real intre Germania giPolonia. Doui zile mutdrziu, in Parlament, dat fiind,,pericolul iminent al rizboiului", Chamberlain qi-areluat promisiunea de a respecta, fari nici o rezervi,angajamentele luate faln de Polonia, ,,astfel incit gu-vernul german si nu mai aibi nici o indoiali inaceasti privinfi".15 Discursul nu a fost insi prea cap-tivant (,,parcl. era rezumatul unui caz de crimi fbcutde un medic legist", dupd cum s-a exprimat parla-mentarul Harold Nicolson), dar starea de spirit a Ca-merei Comunelor era diferitd de cea care precedaseconferin{a internafionald de la Miinchen, aga cum gi-anotat un alt parlamentar. ,jleama" dispdruse, susfineaparlamentarul, qi fusese inlocuitd de o vigilenfi ascu-|iti,,fafd de orice semn de slibiciune" in ceea ce pri-vea reacf ia britanicilor. t6

in Franfa, vegtile despre pact au stdrnit o dezamd.-gire profundi, intrucdt guvernul francez avusese in-totdeauna mai multi incredere decAt britanicii inposibilitatea unei alianle cu sovieticii. Dar, ca gi inMarea Britanie, predomina sentimentul ci aceastialianfi lacea rdzboiul gi mai probabil. ,,Aproape tolipoliticienii sunt convingi cd va fi rdzboi", scria un an-gajat aI Ministerului francez al Afacerilor Externe pe24 august. ,,Din ce in ce mai pufini oameni cred ciHitler se va retrage. Iar intransigenlii au acceptat ideeade rizboi nu numai cu neplicere, ci si cu furie."i7 Cu

34 Richard Overy

toate acestea, in cadrul conducerii statului francezexistau mai multe disensiuni decAt existau,la acelaginivel, in Marea Britanie. Ministrul de externe, Geor-ges Bonnet, un intrigant ambilios, recrutat de Dala-dier in 1938 pentru a-l impiedica si puni befe inroate guvernului din pozilia sa de parlamentar, era unpacifist convins. Luptase in Primul Rizboi Mondial gifusese rinit; in plus, igi pierduse gi niqte frafi in ace-eagi conflagralie.Dezaproba in mod evident diploma-

fia german[ qi igi reafirma angajamentul fali dePolonia ori de cAte ori era necesar; insi in acelagi timpera convins ci garanlia oferiti Poloniei reprezentapentru Franfa o obligalie imposibil de indeplinit qiciuta si giseasci o iegire din aceasti situafie. S-a gdn-dit ce Pactul germano-sovietic era chiar ocazia pecare o a$tepta. La o intrunire a Consiliului ApiririiNafionale, convocat[ pe 23 august ca reac]ie fa!6 dealianfi, Daladier a intrebat conducerea celor mai im-portante trei servicii militare daci Franla putea, inmomentul acela, si se implice intr-un rizboi; spreneplicerea evidenti a lui Bonnet, conducitorii arma-tei de uscat gi ai marinei au afirmat ci fo4ele militarefranceze gi pregitirile ficute erau adecvate inceperiirlzboiului. $eful forfelor aeriene franceze era mai pe-simist, dar ministr:ul francez al aviafiei a adilugatatunci ci, degi forfele aeriene franceze erau inferioarecelor germane, se fbcuse destul pentru a-i permiteFranlei si se implice in rizboi. in cadrul unei intru.niri de cabinet in ziua urmitoare, Bonnet a susfinutci circumstanlele se modificaseri intre timp atdt demult incAt nu-gi mai puteau onora garanlia fafi de

1939 - Numdrdtoarea inversd i5

Polonia, chiar daci Franfa ar fi putut participa lardz-boi.t8 Majoritatea membrilor cabinetului se opuneauideii unui al doilea Miinchen, inclusiv Daladier, ciruiaii displicea profund ideea de rdzboi, dar care ajunsesesi considere rizboiul inevitabil in condiliile in careGermania nu putea fi convinsi si bati in retragere.Totugr, in siptlmAna care a urmat, Bonnet a incercatin continuare sd saboteze hotirirea statelor vest-euro-pene de a lupta; in acelagi timp, Daladier attoriza dejapagii necesari pentru o mobilizare preliminard a Fran-

fei, planificatd pe 24 august.Reasumarea angajamentului fa!6 de Polonia nu

mai necesiti explicalii; totugi, s-a sugerat atAt de descd Chamberlain, Halifax qi Daladier au jucat rolulunor reconciliatori care ciutau si evite obligaliile pecare gi le asumaseri, incit fermitatea reinnoiti a ho-tiririi lor necesiti unele explicafii in plus. S-ar puteaargumenta ci dispiruseri mulli dintre factorii careimpiedicaseri un rispuns mai ferm in cantl crizeicehe din anul anterior. $i Marea Britanie, gi Franfacrescuseri ritmul reinarmirilor in 1939, mai ales alcelor aeriene. ,,Putem face fayd conflictului", i-a spusgeneralul Gamelin, comandantul-gef al armatei fran-ceze,lui Daladier in august 1939;,,1e suntem egali inprivinla echipamentului militar". te $eful personaluluimilitar britanic a destiinuit in jurnalul siu personalc[ doar rizboiul il mai putea opri pe Hitler in mo-mentul acela, dupi pirerea lui: ,,Trebuie si lnceapirizboiul. Iar noi nu putem pierde".2o Diferenfa dintrecapacitatea militari a statelor vest-europene gi a Ger-maniei era mult mai mici decdt s-ar putea crede;