Set se citeascet instiin(area ce se gasestela pag. 610 relativ la abonamentul

acestei Reviste. III

BISERICA

ORTHODOXA REAMRevista Periodieg Eclesiastica

A

SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

HORNE.

ANUL AL X X X I-lea, No.

it

AUGUST_

TABELA MATERIILORPeg.

1 Respectul si fanatisinul Iudeilor pentrusf. Scriptura. 491

2 Povestiri religioase 499H Cuvant inainte . 5104 Documente privitoare

.

la istoria civilal siBisericeasca a Bomanilor. 527

5 Ciprian 5366 Cate-va cuvinte asupra Catecumenatului 5517 Biserica Romano-Catolica In Romania 5618 Cronica Bisericeasca 5669 Evangelia sau viata si invatatura Dom-

nului nostru lisus Hristos 57610 Catagrafia Bisericilor Bricurestene. . 59711 Donatiuni 60512 Tablou de in Eparhia

sf. Mit . . 60913 Instii . 610

1907_

it

r

(

,

5.

are

-"SEMT177:17M .

T.ICURE$T1?

TIPOGRAFI ;):1,121,411.1- BigERICETI

MIL-71 rbMIITLATIML.

r

r

.

/9Y

r,A

II

III

b r

yt

. . . . . . .

. . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . .

.

. . . . . . . .

. .4,-;;;, .. t n .7 , ..

9..

.-,.

www.dacoromanica.ro

ANUL XXXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA" No. 5.

RESER S1 FANATISTI BERN' PERIM SF. SCRIPT111.

Traditiunea judaica veche si practica religioasa a Iudeilorde 'Ana. in 'ziva de astazi, dovedesc cu prisosinta respectulsi fanatismul for religios pentru scrierile sfinte. Nu numaicarturarii for si cei ce indeplinesc oficiile cultului sunt de-savarSiti cunosca'tori ai legei si ai tuturor scripturilor, cumsi a tuturor cartilor de ritual, dar fiecare credincios, estepentru sine, in cat priveste cunostinta scripturilor si a tu-turor cartilor ritualisticei un teolog si un preot desavarsit.

Respectul si fanatismul for este cunoscut din istoria siviata for religioasa; iar locurire din Vechiul si Noul Tes-tament, cari adeveresc acest fapt sunt nenumarate.

Aci vom cita unul singur din revelatiunea evangelicapentruca prin comparatiune sä venim la o cestiune de ac-tualitate, la ceva care se petrece in sfanta noastra Bisericacrestina ortodoxa.

* *Sfantul evangelist Luca In capitolul zece al evangeliului

sau. ne relateaza ca, un legiuitor oarecare, adica un omcare cunostea cuprinsul legei si era in stare de a'l facer.unoscut si altora, voind a ispiti pre Domnul, s'a apropiat

www.dacoromanica.ro

492 RESPECTUL §I FANATIZMUL IUDEILOR

de Dansul §i l'a intrebat: «Inva(dlorule, ce voi face samo,s-tenesc viata ve,snicd.?

Domnul cunoscand gandul si cugetul cel viclean si per-vers al legiuitorului, drept orice alt rdspuns, 3i zice: Inlege ce este scris? Cum ,cile,s-ti?

La cuvintele Domnului, legiuitorul raspunde : «Sa iubestipre Domnul Dumnezeul tan, din toald inima ta, qi din totsuftetul tau, si din toata vartutea ta, si din tot cugetul Mu,,ci pre aproapele Mu ca insufi pre line».

Atunci Domnul ii zice: «Drept ai rdspuns; aceasta fdsi vei fi viu».

In relatarea acestui fapt observam ca evangelistul afirmachiar dela inceputul istorisirei ca legiuitorul venise la Dom-nul numai Si numai ca ispiteasca. Ei bine, cele ceurmeaza dupa dialogul de mai sus, ca au avut loc intreDomnul si legiuitor, confirm pe deplin cuvintele evange-listului.

Dupa respunsul ce Domnul a dat legiuitorului, evange-listul adaoga, ca el, prefacandu-se ca nu tie tine esteaproapele, cearca din nou a ispiti pre Domnul, astfel31 intreaba, cine este aproapele sau, caci el credea, caDomnul, va infra in cercul vitios si va raspunde dupa pre-juditiile ce aveau Iudeii despre aproapele.

Domnul insa nu cauta la cugetul sau viclean pervers,prin frumoasa instructiva parabola despre omul ca-

zut in talhari, de carele n'a avut mild, nici preotul, nicilevitul, ce au trecut pe langa el, ci numai Samarineanul,cel de alt neam, nu numai invata, dar il face ca elInsusi sä marturiseasca cd ,stie si cunoafte tine este aproa-pele sau, dupa spiritul cel adevdrat at legei.

Tar dupa ce legiuitorul face si aceasta ultimo marturisiresi se vede invins i desarmat, fora a mai aved cuvant,Domnul 3i zice : 411Iergi ile fa si to asemenea» 1).

1) Comp. Luca X, 25-37.

sal

al

di

di

www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURA 493

Ce s'a mai Intamplat dupa aceea Intre legiuitor si Dom-nul, evangelistul nu raporta nimic. El termina aci si cuaceste ultime cuvinte epizodul acesta al ispitirei cercata delegiuitor.

* *Cate Invataturi frumoase si pururea folositoare nu se

pot extrage din aceasta istorisire ? La cate momente siIntamplari ale vietei noastre nu ne-am putea servi de cu-vintele Domnului din aceasta pericopa evangelica pentrua ne folosi de ele? Legiuitorul ispiteste pre Domnul, iarEl, In nemarginita sa bunatate si iubire ii lumineaza minteasi ii arata calea adevarului si a vietei. Legiuitorul deli ra-mane fail raspuns, el nu se Indupleca, nici nu se supune.El cearca din nou a ispiti pre Domnul si atunci, Fiul luiDumnezeu, departe d'a se turbura sau razbuna, El dincontra, acelas. bun si Indelung rabdator, acelas plin demild, iubire si indurare, in nemarginita sa bunatate si rab-dare, ii arata si 11 invata ce trebue sa faca spre a mos-teni viata cea vesnica. El ii spune frumoasa si instructivapilda despre omul cazut In talhari, si dupa ce legiuitorulrecunoaste adevarul si dreptatea cuvintelor Domnului si seconvinge de ceea ce trebuia sa faca, nemai putand adaoganimic, Domnul ii zice : «Mergi de fd ;54 lu asemenea».

Ce contrastinfricosat intre viclenia si perversitatea panain sfarsit a legiuitorului, de oparte, si bunatatea si rab-darea fara margini a Domnului, de alta. La perversitatea,viclenia, rautatea si indaratnicia legiuitorului, Domnul ras-punde cu rabdare, iubire si multa milostivire. Domnul do-reste ca legiuitorul sa iasa din calea cea rea, sa se indreptesi sa fie viu; iar el, deli ramane convins, fara respuns,evangelistul nu arata ca s'a pocait.

** *

Dar sa lasam la parte intelesul acesta Inalt dogmaticsi moral, precum si alte multe intelesuri ce se pot extrage

o

www.dacoromanica.ro

494 RESPECTUL I FANATIZMUL IUDEILOR

§i desvolta din aceasta pericopa evangelica. SA ne oprimla primele cuvinte ale Domnului. La acele cuvinte cu caril'a intampinat, cand a venit sal ispiteasca. SA luam numaiaceste cuvinte spre a vedea intelesul lor, mai ales ca preele le-am avut in vedere scriind aceste randuri, spre avent la cestiunea ce ne-am propus.

Cand legiuitorul vine a ispitl pre Domnul, intrebandu'lce sa faca spre a mosteni viata cea ve§nica, Domnul, dreptorice alt respuns ii zice : <<In lege ce este scris ? Cum citesti

Prin aceste cuvinte Domnul ii da tot respunsul. In legece este scris? Cum citeili /3 Este in tocmai ca cum iar fizis: Dack §tii ce este scris in ltge qi §tii cum trebue sacitesti, ca sa poti afla adevaratul inteles, atunci ai ceeace doresti, mijlocul d'a mosteni viata cea vesnica. Totuldar se rezurna .1a: sa ce este scris in lege, cu privirela dorinta sa, §i sa cunoasca a citi ceea ce este scris §isa citeasca asa cum este scris, nu astfel. Avand astfelcunotinta cuprinsului legei §i avand posibilitatea d'a citi,asa cum este scris, spre a afla adevarul a'l practica inviata sa, prin aceasta are tot mijlocul pentru dobandireavietei ve§nice. Iata intelesul cuvintelor Domnului in ces-tiunea de fata.

Apoi, la cuvintele acestea ale Domnului, vedem ca le-giuitorul raspunde drept, clar precis. Faptul dovedeqteca el cunostea ce este scris in lege si stia pm trebue aciti. Domnul insusi ii zice: drept ai rel spuns. Numai calegiuitorul era departe d'a face Si urma ceea ce era scrisin lege. Pentru aceasta Domnul ii adaoga: aceasta fez sivei fi viu. De vei face adica ceea ce §tii ca este scris inlege, vei dobandi aceea ce doresti; vei mosteni viata ceave§nica.".

Acum ca legiuitorul cunostea cuprinsul legei Si stia a ociti, nu este lucru de mirare, nici gurprinzator. Nu doarain zadar era legiuitor, cunoscator adica Si explicator al

?

stie

si

si

si

www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURA 495

legii. Faptul dar nu cuprinde nimic straniu, nimic extra--ordinar. Legiuitorul dovedeste ca era demn de numele ce'lpurta, era demn de cariera §i profesiunea sa. Lucru devnirare ar fi fost de s'ar fi intamplat contrariul, ca el, le-giuitor fiind, sä nu cunoasca legea, sa nu stie cuprinsul-ei §i sä nd stie a o citi.

Atunci pentru ce Domnul Intrebe ce este scris In'lege si cum cite§te ? Respunsul nu poate fi altul decat a--cela ca carturarii, fariseii §i legiuitorii nu voiau a se edi-flea, nici ei, nici pre altii dupa spiritul §i adevaratul in--Vies al scripturilor. Pentru aceasta Domnul 11 trimite lalege ca sä vada ce este scris In ea §i cum sa vada cum.cite§te §i intelege.

* *

Ceea ce s'a putut petrece cu legiuitorul se putea Intarn-pla cu oricare judeu. Fiecare din ei ar fi putut raspundeca §tie ce este scris in lege si ar fi stiut cum trebue aciti; caci ei cunoqteau scripturile, le citeau §i le meditau,clupa cuvantul psalmistului, ziva §i noaptea, ca astfel sä:fie drepti si tematori de Dumnezeu, Implinitori ai voeisale celei sfinte si fericiti 1). Toata traditiunea despre viatafor religioasa confirms 'Ana In ziva de astazi acest fapt.a.sa cum el reese din istoria Vechiului si Noului Aqezamant.

Din aceasta traditiune, din istoria Vechiului si NouluiTestament cum si din istoria vietei for religioase, asa cumacest popor se prezinta in decursul veacurilor in sanul po-poarelor pamantului, reese, nu numai iubirea for netar-murita pentru scrierile sfinte, dar reese respectul lor, unitcu cel mai mare fanatism pentru conservarea scrierilorsfinte. Ei au tinut si tin [Ana In ziva de astazi cu cel maimare fanatism posibil la conservarea scrierilor sfinte, camimic sa nu se schimbe, nici sa se prefaca, ci totul sa se

D Comp. ps. I, 1-2.

www.dacoromanica.ro

496 RESPECTUL SI FANATIZMUL IUDEILOR

conserve asa cum a fost scris de barbatii cei sfinti ai teo-crafiei, si asa sä se si citeasca. Ei au tinut In respectulfanatismul for religios ca fiecare sd ,stie ce este scris inlege scrifituri necare sd citeascd si sd infeleagd .ars.acum este scris acolo, fad. a schimba o litera sau cea maimica particica din litera (o cheree), caci toate trebuiause Imp lini de credinciosi, dupa dreapta citire si adevaratullute les al scripturilor 1).

In aceasta privinta Iudeii merita tot respectul si toataadmiratiunea, mai ales cand se stie peripetiile prin careau trecut scrierile for sfinte si cand se stie cat de greaera in aceste timpuri (in zilele Mantuitorului), cunostintascripturilor si corecta si dreapta for citire. Acest din urmafapt avandul in vedere, intelegem ratiunea pentru ce Man-tuitorul intreaba pe legiuitorul ce'l ispitea, dacd ,s-lie ce-

este scris in lege si cum cite,ste

* *

In adevar, Iudeii dupa. reintoarcerea for din captivitatea.babilonica, au perdut si limba si au parasit si vechile lor-litere ebraice. La revizuirea textului scrierilor sfinte, toateau fost scrise cu litere haldaice si cu aceste litere s'au

astrat scrierile for sfinte In decursul tuturor veacurilor sicu ele se pastreaza pana in ziva de asta'zi.

Apoi fiindca textul nu cuprindea cleat consoane si ci-tirea era grea si nesigura, caci se f."cea dupa traditiune,transmitandu-se cunostinta ei, din generatiune in genera-tiune, prin oameni cunoscatori ai legei si ai scripturilor,cunostinta scripturilor si a citirei for era o intreaga stiinta.Si lucrul acesta a durat aproape una mie ani, adica delacaptivitatea babilonica si pana la punctuarea textului decatre Masoreti In secolul al VI dupa. Hristos. In acest lunginterval de timp, Iudeii numai gratie respectului si fana-

1) Comp. Math. V, 18, 19.

a

?

si ,si

www.dacoromanica.ro

PENTRU SF. SCRIPTURX 497

tismului for religios, au putut pastry dreapta si nealteratacitirea scrierilor sfinte, fara a schimba sau altera textul siintelesul scripturilor.

In secolul al VI dupa Hristos, invatatii for s'au ingrijita stabili si fixa citirea, inventarea punctelor vocalice, bineinteles acea citire care exista prin traditiune in Israil, sidupa toata stiinta si priceperea de care dispuneau ei inaceste timpuri. Societatea invatatilor si a carturarilor cariau stabilit textul oficial astfel prevazut de puncte vocalice,este cunoscuta sub numele de Massora, de unde si nu-mele textului scrierilor sfinte cu punctele inventate de eise numeste massoretic.

Intreaga aceasta opera, Massora a savarsit'o sub aus-piciile marei sinagoge, ca ea sa fie primita si recunoscutade toti Iudeii de pre toata suprafata pamantului. Si seobserva ca Massora, pe langa punctele vocalice ce le-apus deasupra, dedesubtul si in rand cu consoanele, ei auprevazut textul si de alte semne 40 si mai bine la nu-mar, de care Evreul avea nevoe pentru a citi precis, si-gur, clay si drept textul, atat pentru uzul sau practicparticular, cat si pentru uzul liturgic al sinagogei. Toate-aceste semne, sunt semne ale punctuatiunei, ale citirei siale cantarei.

Dar ceea ce este demn de remarcat in opera cea mare,-grea si complicata a Massorei, este respectul si fanatismul.ei religios pentru respectarea traditiunei. Ea, revizuind si-verificand textul scrierilor sfinte si stabilind astfel textuloficial, drept si adevarat al scripturilor, pe care l'au pre-vazut, precum am aratat, de puncte vocalice si de altesemne ale citirei si ale cantarei, ea, Massora, nu s'a atinsde nici unul din locurile, cari, in decursul veacurilor prinscrierea si transcrierea textului suferise oarecari schimbari,sau erau chiar gresite sau alterate. Ea a lasat toate acestelocuri asa cum le-a gasit. S'a marginit pur si simplu a

www.dacoromanica.ro

498 RESP. FANATIZMUL IUDEILOR PENTRU SF. SCRIPTURA

semnala si a nota toate aceste locuri gresite, facand co-rectura for in josul sau la marginea paginei. Ei, Massoretii,,n'au indreptat in text nici unul din aceste locuri gresite-Ei nu s'au atins de text, ci numai au. aratat, prin trimi-teri la margine sau in josul paginei, Ca acele locuri suntvitiate, si aci in josul paginei s'a facut toata corectura a-ratand CUM trebue a fi scris sau citii cuvantul gresit.

Toate aceste note si indreptari ale Massorei acute pemarginea, sau in josul paginei textulni, sunt cunoscute sub-numele de Keri §i Chetib, cuvinte cari arata adica, cumtrebue a fi cilit cundntul greiit (Keri) si cum trebue a fiscris acel cuvdnt, care prin scriere si transcriere s'a schim-bat sau s'a alterat (Chetib).

* *

Dar scrupulu, respectul si fanatismul religios al Iudeilorsi al Massorei pentru textul scrierilor sfinte a mers maideparte. Ei nu numai ca nu s'au atins de textul scrierilorsi l'au lasat si l'au pastrat asa cum l'au primit prin tra-ditiune, dar au luat masuri strasnice ca nimeni, niciodatIsá nu se atinga de el, sa" adaoge sau sa lase afara ceva-

Drag. Demetrescu.(Va nrma).

www.dacoromanica.ro

Povestiri religioase, care all ant muh illratirire poprill Rot] Ill ti' at,

Un fet de legende mn forma

Aceste povestiri legendiare morale sunt decopiate din-tr'un manuscript din biblioteca mea. Prin cuprinsul forsimplu, naiv, si frasa for cu totul populara probeaza ceaceste povestiri erau mult raspandite in poporul nostruRomAnesc. Eu chiar le-am audit In copilaria mea dela obatrana, ce le povestea cu mult foc si jale care cei ti-neri si zburdalnici sarile. Manuscriptul este foarte rau scris,greu de discifrat si fere nici o punctuatie. Hartia-i vanatasi tare, iar scriitorul este un Ioanica Dascalul Munteanu,n'are nici o data, dar nu poate fi mai vechiu de secululal XVIII. Aceste povestiri toate sunt venite din orient lanot si apoi traduse din greceste in limba noastra si raspan-dite cu repejune In popor pentru cuprinsul for curios, ceintereseaza multimea inculta. Am Intalnit multe de acestesi pe unele le-am si tradus, ca literature legendara religioasa,pentru popor, adeca literature folcloristica. Aceste povestiri,ce public acum, nu cuprind idei contra crestinismului, cutotul eretice or imorale, cleat foarte putine, lncolo sunt'bone de citit; caci in pe crestin departe de savarsirea

Religioasd.

www.dacoromanica.ro

500 POVESTIRI RELIGIOASE

faptelor rele, de teama pedepselor grozave ce'l asteapta imlumea viitoare. Alte povestiri insd sunt pline de tot felul deerezii anticrestine, pe care de ordinar nu le-am mai tradus,spre a nu se raspandi in popor idei anticrestine. De felul a-cestora sunt: Epistolia ce a cazut, se zice, din ceriu incetatea Ierusalimului, si pe care pretinde s'o citeasca si co-pieze or ce crestin si s'o raspandeasca cu repejune in popor.Mai sunt altele: pazirea Vinerilor, Mercurilor si a Lunilorpreste tot anul, pline de Bogomilism, venite de peste Duna--rea; caci intre Romani bogomilism n'a fost Insedit, ci s'aadus din Peninsula Balcanica. Aceste legende cand nu suntdaunatoare pot fi suferite in popor, pentru ca ele nu contri-buesc de cat la ferirea taranilor de rele. Apoi cuprinsulfor interesand mult pe cei simpli, it asculta cu multa a-tentie si chiar evlavie. SA intelege usor ca fantazia or i-maginatia a contribuit foarte mult la formarea cuprinsuluilor, aceasta-i datorita superstitiosului oriental. Pe laugh' a-ceste istorisiri plini de curiositate, vom mai publica si ointerpretare or explicare a Sf. Liturgii, foarte curioasa sipplina de lucruri bizare imaginare, un produs al imagina-tiunei, dar care nu poate produce nici un ram pentru o-mul serios si cugetator. Tata acum o parte din aceste po-vestiri folcloristice religioase. De aceste au existat multesi vechi in neamul nostru, s'au tinut loc de cal-0 de marevaloare, pentru ca nu erau posedate or stiute de cat depreoti si dascalii dela Biserici, caci numai acestia stianscrie si cetl pe atunci. Acestia be spuneau publiculti ocazio-nal si babele, ca cele mai interesante, pentru ca erau pemarginea mormantului, le ascultau, be repetau si be ras-pandeau in popor. Stiutorii acestor legende treceau infata poporului de oameni Invatati si erau mult respectati.§coli serioase nu existau la not in vechime si povestirileaceste tineau locul stiintei; Asa s'a intamplat si cu Me-dicina, representata prin babe, care prin buruene si des--

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI RELIGIOASE 501

-cantice, curioase ca cuprins, tineau locul Medicilor pan&pela Inceputul secolului al XIX in popor. Chiar astazi nuexista baba inteun sat care O. riu povesteasca curiozitati-de felui acesta si sa nu faca pe vindicatoarea suferinzilor-prin erburi si descantece. Trebue sa mai treaca timp pana-ce nu se vor mai afla aseminea individe. Aceasta nu se vaface desigur, cleat prin raspandirea luminilor prin scoale.Atunci numai vor Intelege oamenii ca aceste povestiri simijloace de vindecari sunt false si simple mijloace decastig rusinos, contra dreptei judecati si a adevarului

Preotii nostri sunt datori, obligati de canoane dea combate cu putere prin predicile for asemine idei plinede superstitii, contra Religiei, contra stiintei si contra'bunului simt. Sper ca clericii nostri de astazi, intalegandimportanta faptului vor combate cu putere in orice oca-siune aseminea falsitati ce tnjosesc Religia lui Hristos,-ce-i curata ca o fecioara si clara ca lumina soarelui. Tataunele din aceste povestiri.

Aceasta spume pentru invierea morfilor, and vra sa fie.1). Invierea mortilor va fi in ziva de Pasti si atunci

-marele Voevod al ingerilor va trambita in mezul nopteicu trambita si sa vor ivi trupurile ca paingeni si iarasiva trambita inaintea cantarilor si sa vor zidi trupurile oa-menilor impreuna; vor fi putrede si iaras va trambita inzori si va intra sufletul In trup si vor purcede cu bucuriepre pamant si se vor cunoaste unii cu altii sau unul cualtul," si vor fi de treizeci de ani si vor fi toti o vrasta

toti un trup ca albinele si vor s:ta cu trupurile la ju-decata; iar pruncii cei tineri vor Creste acolo, si v'a tri-mite Dumnezeu pre ingerii sai pre pamant si va lua va-sele bisericei for si sfintele icoane si cinstitele carti si levor sul In ceriu si vor purcede dreptii intru IntampinareaDomnului nostru Iisus Hristos spre ceriu si vor iesi toateduhurile cele viclene, ce sunt In bezna (iad) pre pamantdela apus pana la rasarit si se vor lipl de Antihrist si sava inalta pana la ceriu si pana la iad sä va pogori si

si

www.dacoromanica.ro

502 POVESTIRI RELIGIOASE

daca va vedea ca este insalat Antihrist, atunci de iutime-mare si de manie va prinde si va taia capetele celor trei,sfinti, a lui Enoch si a lui Ilie si a lui Joan la sfantul,jertfelnic, cum au zis David Prorocul: Atunci vor punepre altarul tau vitei, si se vor pogori ingerii pre pamantsi vor arde patru stanjeni Intru adanc pamantul si se vor-sfarsi toate madularile si muntii cei inalti si vor perl toatedobitoacele si toate paserile si toate gadinile nu vor maifi. Atuncea vor ies1 dela rasarit patru vanturi mari sitvor F.ufla toata cenusa aceea si scrumul si toata spurca-ciunea dela marginele pamantului si 'Ana la sfarsitul pa-mantului si va curati tot pamantula si va zice: astazi suntInaintea to ca o fecioara curata si va umplea pamAntulde multe mirezme si apoi sa va pogort Santa cruce siva lumina ca soarele si va merge inaintea crucei mii de-mii Ingeri si Intunerice de Serafimi si se va auzi gla-sul for pana la margenile pamantului; apoi va fi venires.lui Hristos pre pamant si va prinde pre Antihrist si preslugile lui si 11 va baga in focul nestins si va merge la.lerusalim, la casele lui David, si va judeca viii si mortiisi va da fiecaruia dupa faptele lui sau sa va vesell sau sava osandi si va alege, precum alege pastorul oile din capresi va da pre pacatosi din a stanga si pre cei drepti ii vatrimite In Raiu, unde vor mosteni in veci. Tar pre cei pa-catosi ii va trimite in Tad, Intru intunericul cel neosebit,ce este adancul atata cum ar fi un voinic ca de treizeci de-ani, sä sloboaza o piatra in jos si sa se duca In trei ani,pana ce va ramanea ca grauntul de mustariu. Si atatea suntale Tatalui si ale Fiiului si ale sf. Duh, acum si pururea si invecii vecilor amin, si sa fie mila lui Hristos cu noi. Amin.

Alta.

Despartirea sufletului de trap la cei drepti.

2) Hristos tot cate doi Ingeri trimite de is sufletul dreptilor, si and vor sa moara oamenii si vad pe Ingeri asafrumosi ei sa mangae de frumusetele for si de dragostea,lor, si nu stie cand ii ia. sufletul din oase. Si daca iauingerii sufletul din oase. Si daca iau ingerii sufletul dintrup, ei zic care suflet: lath iara oamenii tai si rudeniile-tale cum to grijesc de frumos si plang dupa tine, ferice-

de

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI REL GIOASE 503

de tine ca ai fost om bun. A§a zic sfintii ingeri catresuflet §i iara§i zic: Haide suflete sa'ti aratam unde §i cebine ai facut in viata ta; deci vazandu-se binele ce aufacut se bucura qi se veselesc ingerii cu dansul, §i iaraqiit duc ingerii Inapoi la casa lui, la oase duc preotiioasele, atunci zic ingerii sufletului, veziti oasele tale, elzice: vazu-le, §i a §a zice: cauta qi le cunoaqte §i pas dete iarta cu oasele tale qi daca se iarta II lasa pana cemerg trei oameni acasa §i apoi it iau ingerii pe sufletqi'l trec douazeci de vami dracWi §i la toate oprescdracii pe suflet qi-1 cearca ce pacate au facut in viata;iar ingerii it iau §i trec prin toate vamile. Insa de va fifost cretin drept §i ispoveduit de toate pacatele sale §iispravind toata. invatatura Domnului sau. Iar dracii va-zand ca au fost suflet bun, ei sa fac ca iee dela in-geri; iar sufletul merge cu mild §i cu frica, ingerii ii.zic:Nu te teme suflete; iar dracii ce-i in calea sufletului Incain trei locuri is cu deasila, iara daca sa apropie deingeri, dracilor le piere puterea §i-i zic: mergi suflete cabine teai nevoit qi te-ai pazit, mergi ca ai scapat de mai-nele rastre. Iar sufletul tace §i nu zice nimica pana. trece§i soseqte In poarta Raiului §i std acolo §i zice sufletul:Acum vaz acum diavolilor c'am scapat de marine voastrenecuratilor. Deci ii iau ingerii §i'l duc prin gloate de in-geri, ingerii intreaba ce suflet trece, ei zic: trece sufletbun. Ingerii sunt gloate preste gloate de privesc la acelsuflet qi le pare bine §i sä bucura §i sa veselesc §i zic:Pas in pace suflete ca mergi spre o cale in care n'aimai fost qi alti ingeri zic: fratilor, sa mergem §i not savedem cum va grai Hristos cu acel suflet. Deci merg gloatede ingeri cu sufletul §i intreaba Hristos, ce suflet au fost ?Om bun qi drept, qi arata binele ce au facut. Hristoszice: Duceti-1 in lad, ca doara au auzit ca.' este Tad. Du-ceti-1 sa vazd qi sä creada. Deci II duc in Iad, Incepe atipa sufletul si a plange, ingerii ii zic, nu plange suflete,ca nu te-am adus sa petreci aicea, ci numai sd vezi dece te-ai mantuit. De aicea ai scapat, ca de nu ai fi fostom bun, aicea ai fi locuit. Si iara§ it duc ingerii la oaselelui §i -i zic: vezi-ti oasele tale, el zice: vazu-le, asa cautaqi le cunoWe §i te iarta cu ele, ca cu aceste te vei ju-

§i'i

sal

sal

www.dacoromanica.ro

504 POVESTIRI RELIGIOASE

deca inaintea lui Hristos. Atunci sufletul merge si sarutaoasele lui lasa ingerii pana ce merg trei oameni demananca acasa si apoi 11 due ingerii spre scara Raiuluisi-i arata: Vezi suflete aicea vei sä locuesti si-i arata. po-mii Raiului, de aceia sunt multi si fac poame si se cocde douasprezece on intr'o lung si are tot sufletul cate unporn de aceia, de odihna, unde sa locuiasca in veci. Iaradupa judecata lui Hristos merge ingerul cel dela botezsi-1 saruta pre suflet si-i multameste si-i zice: multamescsuflete ca ai fost om bun si drept, ca acum voiu. dobandisi eu bucurie dela Hristos. Asa multameste ingerul sufle-tului si asa sa roaga sufletul cu mare rugaciune, acum sipururea si in vecii vecilor. amin. Alta povestire.

Cum set desparte sufletul de trup la cei path-toil

3) Cand vor sa is ingerii sufletele oamenilor celor paca-tosi, asa zice sufletul cu lacrami care ingerii lui Dumnezeu,milueste-ma de nu ma luati, milueste-ma de ma iertatitntr'un an, sa ma pocaesc de pacatele cele rele ce amfacut, doara ma va milui Dumnezeu de ma va ierta; dupaaceea ma yeti lua, precum au zis Dumnezeu; atunceagraesc ingerii catre suflet, fara de mild, anii tai au trecut.Esi suflete din trup nu zabovl ca ne-au trimis marele ju-decator sa te luam din lumea aceasta. De acum in maregrija ai intrat, ca tot cantai si beai si jucai si de moartenu gandeai, nu te temeai.. Iar acum daca vezi ca o sa teluam, tu pomenesti de pocainta. Cand auziai Scripturilesi invataturile Bisericesti nu le ascultai. Dar nu-ti spuneaitie cum iti va fi daca vei muri miselule om! Dar nu ve-deai in toate zilele oameni murind si tanar si batran situ fiind intre dansii si Intre oameni batrani. Dar tu cumnu te pocaiai 'Ana erai pe lume, ca Dumnezeu au zis:sa-i fie rusine omului a face pacate, si sa mearga afaradin rusine (fara rusine) la ispovedanie. Iar dracul 11 in-toarse si au pus indrasneala spre pacat si rusine spre is-povedanie. De acuma haide spre Dumnezeu. Atunci su-fletul sa strange din toate incheeturile trupului si'l is in-fricosatii ingeri. Amar de voi niste tineri si de mueri cumva indulciti ziva si noaptea cu cantari si cu bauturi incurvii si fn betii! Si te odihneai si te manieai si cu limba

si-1

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI RELIGIO ASE 505

batjocoreai si ocarai ascultai pela ferestrele altora sicleveteai si spuneai minciuni si cu mainile bateai si sa-racii cu picioarele ii calcai si alergai la sfat si la uciderisi la varsere de sange, Si sareai si jucai in sopote si inglas de alauta si de cimpoi. Si o! vai de om ticalos.Multe vorbe desarte graeste, acum plangi si te cutre-mura, ca trupul acesta it va munca viermii. Sufletul cumva putea spune frica, si ceasul cel de moarte care fara deveste va veni, ca un leu si ca un viteaz gata la razboiu,cu tot felul de arme si cu groaza mare, intru chipurisi 'cu tot felul de manie si vai! cine va putea spunemunca mortilor si cum In para. de foc sa frig sufletele paca-tosilor! Atunci aduc ingeri de bea paharul mortii, cel a-mat; dupd aceea scoate ingerii sufletul din oase afara,iar dracul sa apropie de suflet, de-i aduc toate pacatele,scrise din tineretele sale pang la moarte, de le pune incumpana, ca doar ar dobandi vre un om. Poate ca auucis pre cineva? Sau au furat, sau au vandut pre cineva,sau au fa.'cut vreun bine vecinului sau, s'au au facut cur-vie? au doara au grait minciuni, s'au n'au iubit pre totioamenii intr'un chip. Toate cate ai gresit de cand te-ainascut si vazute si ne vazute si cu voe si fa'ra de voe,toate sunt scrise in carti dracesti si le aduc toate diavoliide fata si zic: Haide sa te luam la munca Iadului, undeti-am gatit loc. Iar de aka parte stau ingerii lui Hristosde asteapta dela suflet bunatati si aduc toate bunatatilede le pun in cumpana inpotriva pacatelor. De alta partecauta ingerii lui Hristos, ca daca va fi miluit vreun omsarac sau va fi dat mancare saracilor si flamanzilor sauva fi adapat vreun insetat sau va fi imbracat vreun golsau va fi miluit vreun impresurat sau va fi dat vreunuicalator salas si odihna sau a mangaiat vreun iubit sau audat mangaere la intristare, toate le vor cauta ingerii luiHristos, le vor pune in cumpana; deci de va fi prisositbinele tau suflete, te vor lua ingerii lui Hristos si te vorduce in viata de veci, viata cea ingereasca si nesfarsita.Tara de va fi prisosit binele pe rau, va petrece bine; Iarde va fi prisosit tau' pre bine, pe acel suflet lualvor draciisi 11 vor duce in munca Iadului, in munci cumplite cudiavolii de acele munci, si de cutremurul acestor cuvinte,

www.dacoromanica.ro

506 POVESTIRI RE L IGIOASE

ce sunt ale Tatalui ale Fiiului §i ale santului Duh, a-cum i pururea i in veci amin.

Explicarea fantasticd (imaginard) a Sf. Liturgii (Legenda).

4). Sfantul Marele Efrem Intru una din zile Mergandla Marele Vasilie §i (se) puse §i socotira amandoi, qi zi-sera sf. Vasilie; sä stain sa ne rugam lui Dumnezeu (ca)doara va auzl rugaciunea noastra ca sa vedem Si sa nede§chiza ochii inimilor noastre ca sä vedem cum primetesanta liturghie, §i statura la rugaciune o zi §i o noapte§i le dechise ochii inimilor le arata Dumnezeu adevarat§i vazura toatA puterea sfintei liturgii si adevarul Si adan-curile lui Dumnezeu. and vrea sa intre preotul in Bise-rica, (atunci) Ingerul lui Dumnezeu ii is toate pacatelelumineaza ca o stea §i luceafar, iar and se imbraca preo-tul cu sfintele vqminte, Impodobit ca un imparat foartefrumos i iscusit; iar and scoate icoana sfantul agnit §i'lpune pre sfantul disc, atuncea vedem 13. e Hristos pus caun prunc pe discos sta. imprejur cete IngerWi, foartelumino0 §i and Incepe preotul a cadi dinspre altar atuncicu mare bucurie mireazma acea tamaiaza. Tar and toacagramaticul atuncea iau dreptii spasanie., iar pacatoii sprepocAinta. Tar and zice blagoslovita este Imparatia Tatalui0 a Fiiului a sf. Duh, atunci dezvalec ingerii Bisericaca sa (se) poata 'Malta rugaciunea care Dumnezeu. Iarand stranile zic: Bine este a ne marturisi Domnului sia canta numele tau prea Inalt, atunci diavolul pre totioamenii ii face de vorbqte ca sa nu se auza cuvintele;iar ingerii cu bucurie (cu) mireazma acea tamaiazachiama pre oameni le zice: SA nu graeasca nimica. Iarand zice: Intru imparatia to pomene0e-ne pre not Do amne,ingerul cuprinde pre toti oamenii, cei ce stau cu frica insfanta Biserica, iar and zice: iasa preotul cu sfanta Evan-ghelie zice vahodul, incep cantaretii a anta: Veniti sane bucuram Domnului, atuncea ingerii chiama pe totioamenii, cei ce stau cu frica de asculta sfanta liturghiecu evlavie cu dragoste; iar diavolul tare fuge de SantaBiserica, atunci iar zice strana aghios, iar diavolul aleargapela oameni le §optete la ureche Si le zice: aduceti-mi

mie poclon ? nu ma lasati obidnic. Iar and citqte A-

§i

§i

si

si

si'l

si

sisi

si

sisi

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI RELIGIOASE 507

postolul §i Evanghelia, atunci oprWe diavolul pre oame-nii cei ce stau cu frica in sfanta Biserica, ca sa nu auzasfanta evanghelie. Atunci iese diavolul din Biserica §i'qiascute dintii afara cu un briciu, ca daca va iesi vreunom din Biserica inaintea preotului, el sa-si infinga dintiiinteansul §i aduca la lucrurile cele netrebnice si ne-cuvioase. Iaras and zice: Cei chiemati, ca nimene dincei chiemati, atuncea gonesc afara pre oamenii cei necu-rati din Biserica cea sfanta. Jar cei drepti ii chiama lablagoslovenia Domnului; iar4 and zice preotul: ca siceilalti dinpreuna cu not sa mareasca, atuncea dreptii staupela locurile lor, iar and canta heruvicul, atuncea iaupacatele oamenilor ingerii si le scot afara din Biserica adreptilor, fiind ca sa." auza heruvicul far5 de pacate; a-tuncea se cutremura Heruvimii §i se spaimanteaza serafi-mii, ca atunci poarta ingerii pe Hristos in discos acoperitpre capul preotului. Si vai de omul acela ce va cautaatunci spre preot! and este cu sfintele daruri. Iar andzice preotul: pentru ca sa ne izbavim de toata nevoea,atunci se departeaza diavolii dela oameni, iar and zicepreotul: ziva toata desavarit fait de pacat, atuncea iauingerii rugaciunea dreptilor si o duc tocmai la scaunullui Hristos; Iar diavolii foarte sa spaimanteaza, and sa§i ucid cu pumnii in cap, ducandu-se pre multi scarbitide pela oameni. Iar and zice preotul: Usile, uOle, cuintelepciune sa luam aminte, atunci diavolul se apropiede oameni si le graWe, si le face multe sa graiasca sisä roaze In sfanta Biserica ca sa pisteasca, sa nu auzaacele cuvinte mari si cu dulce miros, ci tatnaeaza preacei oameni ce stau cu frica lui Dumnezeu in sfanta Bi-serica §i rugaciunile. for le iau ingerii §i le duc la Dum-nezeu in ceriu. Iar and zice preotul: Sa stam cu fricasä luam aminte, atuncea heruvimii §i .serafimii radica cumare frica pe Hristos; iar ingerii gonesc cu manie prediavolul, iar ei fug foarte spaimantati, iar and zice pre-otul: antare de biruinta cantand strigand glas inaltand,atuncea se deschide cerurile ! Si vede pe Hristos Dum-nezeu ducandu-1 in . slava ingerii cu multa bucurie §i can-tari; iar and zice preotul: luati, mancati, acesta este tru-pul meu, carele se frange pentru voi, atunci cre§tinii iau

Biserica Ortodoxl Roming 2

www.dacoromanica.ro

508 POVESTIRI RELIGIOASE

dulceata nespusa dela Hristos, precum zice Domnul: painesi blagoslovenie o dedeiu ucenicilor mei si macar ca amdat, iar unul nu vru sa mance, asisderea si talharul. (cu-vantului. Duh)? Si blagoslovind au dat ucenicilor sai sibaura toti, iar nu da nu vruse beti? Iar cand zice preo-tul: Ale tale dintru ale tale, atunci ingerii dau tuturoroamenilor celor ce stau cu frica in sfanta Biserica bla-goslovenie: Iara cand zice preotul: Mai ales pentru preasfanta curata blagoslovita, atunci sfintii Ingeri si ei de bu-curie Inca radica lemnele si pietrele Sfintei Biserici in sussi le lasa in jos. Iar vai de omul acela ce va radea sinu se va inchina trei matanii pana la pamant, iar carese va inchina, aceluia om i se iarta un numar de pacate.Iar cand zice preotul: Intai pomeneste Doamne pre Arhi-episcopul nostru, atuncea crestinii cei ce stau cu frica,ingerii le scriu toate pacatele pana atuncea ce le-au facutsi le dati inaintea Imparatului Hristos. Iar cand zice pre-otul: si ne Invredniceste stapane, atuncea diavolii mergde leg pe crestinii ce fac pe voea lor, si le graeste: 0!dragi imi sunteti si eu cu voi voiu fi. Iar cand citesteTani nostru, atuncea zice Hristos care crestinii cei drepti:Blagoslovitii parintelui meu, veniti sa va duc unde estegatita imparatia cerurilor. Atuncea Diavolii astupa urecheletuturor oamenilor ca sa nu auza ce graeste Domnul.Hris-tos. Vai de omul ce nu se va pleca in sfanta Bisericapana la pamant la sfanta leturghie! Iar cand zice preotul:Sa luam aminte Sfintele Sfintilor, atunci diavolii merg dealeg oameni carii fac pe voia for scot din Biserica

apuca cu dintii cei veninati tocmai de inima si decrestet si le graeste: 0 dragilor meil eu cu pacura si cusmoala va voi adapa, ca este foarte calda si fierbinte, iarcand zice preotul cu frica lui Dumnezeu cu credinta sicu dragoste sä va apropiati, atunci diavolul sa duce dinsfanta Biserica, iar sfanta Biserica se umple de DuhulSant si de multa mireazma. Iar cand zice preotul: Dreptiipriimind, atunci ingerii pe oamenii cei drepti (iau) si-iduc la Insus Iisus Hristos. Iar cand zice Strana sä luamaminte, sä se umple gurile noastre. de lauda to Doamne,atunci preotul sä umple de Duh Sfanr. Iar cand zice pre-otul cu pace sä iesim, atunci ingerii invaluesc Biserica si

si-isi-i

www.dacoromanica.ro

POVESTIRI RELIGIOASE 509

-iau rugaciunea dreptilor Si o duc Ingerii in Ceriu. Iar candse dezbraca preotul, atunci ingerii ii pun pacatele iaraqi inspinare Cu dragostea Domnului. amin.

(S'au sfarqit de scris la Februarie 21).

Notd. Ma rog fratilor cititori, gasind vre o grea16. Inslove sau in cuvinte dumneavoastra Indreptati cu duhulblandetilor, nepunandu-ma In ponos, ca precum mareanu se poate alina de valuri, scriitorului a facereqala.

(iscalit). Ioanica Dascalul Muntean.

Aceasta explicare a Liturgiei miroase mult a Bogomilism,i tocmai de aceea am publicat'o, spre a feri pe cei neq-

tiutori .de a nu cadea in ispite, cand and aseminea inter-pretari absurde naive.

C. Erbiceanu

aria pi

1i

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE.(Vezi Biserica Ortodox5. Rom 1n . anal al XXXI-lea No. 4).

Oare de ce Ii vedem pe atatia crqtini a§a de nepa-satori Si neascultatori de legile. dumnezeeqti Si a§a de in-grijati numai de derrtaciunile lumeqti ? Oare de ce uitaei a purta grija §i de sufletul for ? Pentru ca be lipse§teIntelepciunea crqtineasca! Si oare de ce vedem atatiacre§tini ca gra pic de sfiala, calca In picioare drepturilefratilor for §i de fel nu be pasa, chid pe cei calcati iivad suspinand §i plangand? De ce? Fiindca le lipseqtevirtutea dreptatii cre§tine, care numai singura ne invata,cum sa ne Inchinam lui Dumnezeu, cum sa-I dam cinsteaqi marirea cuvenita, cum sa cerem cu lacrimi de pocaintaiertarea pacatelor noastre, cum 'sa grijim de trupul desufletul nostru, cum sa pretuim drepturile altora safim buni, milosi, prietino0 qi umiliti cu fiecare om. Si sane mai Intrebam: Oare de ce Ii vedem pe atatia cre§tinicuprin§i de desfraul tuturor patimelor, pe unii peste ma-sura de mahniti In nenorociri, iara pe altii peste masurade voio§i in zile bune? De ce .11 vedem pe multi, cu iu-teala cea mai nesocotita apucandu-se de fapte, cu caricred ca se vor noroci, iara la urma ajung in laturilepieirii ? De ce ? Pentruca le lipsWe virtutea cumpatariicre§tine! Ca O. nimerim in toate cele calea adevarata,poftele noastre n'au sa amble dupd lucruri neiertate, incele iertate n'au sä intreaca masura §i in cele numai de

aiai

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE 511

cat de lipsa n'au sa fie cu neranduiala. Cinstea, averea,vaza, hrana, bautura, hainele, sanatatea, frumuseta, taria,,vederea, auzul, graiul, viata qi toate darurile, cu cari ne-aInzestrat bunul Dumnezeu, trebue O. le folosim, fara säne intrecem cu dansele. Cand pe nea§teptate, ne lovescIntamplari nenorocite, trebue O. nu perdem curajul; candmoartea ne rape§te pe cei mai scumpi ai no§tri, on candnot singuri stain sa parasim lumea aceasta, trebue sa §tima ne mangaia. Cre§tinul adevarat se Infraneaza singur Sicand dore§te ceva §i cand gusta din placerile avutiilorsale §i and perde ceea ce i-a fost mai scump, Si ade-varata 1nfranare 11 Invata numai virtutea cumpatarii cre§-tine. La urma sa ne mai Intrebam: De ce cre§tinii sunta§a de nestatornici ? De ce pe multi ii auzi astazi jurandca vor face cutare fapta bunk iara maine calcandu-§i ju-ramantul, astazi plAngand pentru cutare gre§ala, iara maineaceea§i gre§ala facand'o din nou? De ce vedem atataslabiciune §i greutate de a sta In contra raului §i a facebinele? Din pricina ca mai tuturora le lipse§te virtuteabarbatiei cre§tine! In lumea aceasta omul, de cum incepea gandi §i a lucra, Incepe a fi Si osta§ menit sä se raz-boiasca in toate clipele vietii sale. in acest razboi ve§nicprietini ii sunt toate virtutile, adeca tot binele §i ade-varul, iara du§mani ii sunt toate rautatile sau pacatele.Cum ca viata noastra este razboi ve§nic, asta ni-o spune§i Iisus Hristos cu cuvintele: «Impdrdlia ceriurilor se si-leste» (adeca cei ce vreau s'o ca§tige se luptd sau poartcirdzboi), «,s-i numai cei ce se silesc, o apucd pe ea», adecanumai cei ce se lupta cu toate virtutile in contra paca-telor, numai aceia o ca§tiga. (Mat. 11, 12). Si Inca ce ar-t, daca am purta numai razboiul dintre bine ,s-i rdu saudintre virtuti fidcate, dar Dumnezeu ne mai cearta §icu durerile boalelor §i cu suferintele prigonirilor Si cu a-tatea alte suferinti §i chinuri, cu cari voie§te sä ne la-muriasca ca aurul prin foc, ca curati §i lamuriti sa putemintra in Imparatia Lui. Unde este puterea, care in totvalma§agul acesta al vietii sa" ne tie tari Si neabatuti depe calea binelui? Numai virtutea barbatiei cre§tine ne poatescoate teferi din acest valma§ag, caci numai «omul cetmule raddlor este cu snare intelefitie» Pild. Sol. 14, 30),,

si

www.dacoromanica.ro

512 CUVANT INAIN TE

ori, dupa cum zice singur Iisus Hristos: antru rdbdareavoastrd vefi dobdncli sufletele voastre» Luca 21, 19).

Pricepeti acuma, cat de folositoare ni sunt cele patruvirtuti. crestine, anume intelepciunea, dreplatea, cumpdtareasi bdrbd /ia, §i cata lipsa avem de ele. Eu nu stiu de pri-cepeti, dara stiu atata ca singur glasul Domnului ne spune,ca de cat ,acestea patru virtuti «nimic nu este mai defolos in via /a oamenilor».

Virtutea fnelepciunii cretine.

2. Ce-i virtutea aceasta ce folos ne aduce ea.

and Iisus Hristos l'a intrebat pe orbul Vartimei «cevrei sd-ti fac», el a raspuns: «Invdldtorule, (vreu) ca sdmid!» (Marcu 10, 51). Asa ca orbul acela trebue sa nerugam cu totii «Doamne, deschide-ne ochii sufletului, casd vedemhcaci orbia sufleteasca este pentru fiecare dinnot mai mare nenorocire cleat orbia trupeasca. Cum o-mul, care nu vede cu ochii trupului sau, nu stie unde sacalce cu picioarele si nu-si poate agonisl panea vietii, asanu vede nici cel orbit de ochii sufletului sau, el nu poatedeosebi adevarul de neadevar si pasind tot rail, face pa-cate peste pacate ce sunt cu atata mai rele, cu cat 11pagubesc si de binele din viata aceasta si din cea yes-nica. Asta ni-o spune Iisus Hristos, zicand: «Lumina tru-_pului tau este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupultau va fi luminos, lard de va fi ochiul tau rdu (adecaorbit sau lipsit de lumina), tel trupul tau va fi intunecat.Asa dard data este inlunerec lumina care e in tine (adecadata sufletul tau este orbit), cat va fi intunerecul» (Mat.6, 22-24). Lumina, care lumineaza si trupul, dar maiales sufletul nostru, este intelepciunea crestineasca. Cumochiul cearca toate lucrurile ca sa cunoasca pretul si fo-losul lor, asa si intelepciunea cearca sa cunoasca pretul sifolosul tuturor lucrurilor si faptelor, ea deosebeste cele ier-tate de cele neiertate, .alege binele si se fereste de rau,ea se osteneste sa castige numai cele ce sunt cu adeva-rat folositoare. 0, dar la cati crestini le lipsesc acesti,ochi scumpi ai sufletului si tocmai pentruca le lipsesc, de

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTE 513

aceea sunt ei asa de slabi In on ce bine sau virtute,findca fiecare virtute numai dace e Insotita de Intelepciunepoate fi aceea ce trebue sd fie, adecd placuta lui Dumne-zeu si noua de folos. tntelegeti bine ca eu nu graiesc deintelepciunea lumeasca. Nu-i vorba, bund e si intelepciuneaaceasta, bine d sä se scoliasca omul in toate scoalele, darintelepciunea tuturor scoalelor din lume fara intelepciuneacrestineasca.", este numai hatrie, o spoiala rea pe din a-fara care, cum zice Sfanta Scripture, it face pe om samearga numai pe gcdrdri sucite imblete streimbeD (Pild.2, 15). Eu vreu sd Ira Invat intelepciunea crestineasca,de care Santa Bib lie ne spune «cd de vei clziema-o... sio vei cerca ca. comorile, atunci vei cunoa,ste frica Domnu-lui si cunoftinfa lui Dumnezeu vei afia, cd Domnul cidinfelepciune si dela- fata Lui ese cunoitinfa(Pild. 2, 3'7).

Ce este dare virtutea intelepciunii crestine? FericitulAugustin ne raspunde ca intelepciunea este dragostea sidorul, cu care alegem ceea ce ne ajuld sd ajungem laDumnezeu ssi sd rdspingem cele ce ne inzpedicd ajungereala Dansul. Am zis mai inainte cd Domnul ne da intelep-ciunea, ni-o da anume la sfantul botez, ea este deci dardumnezeesc, §i numai atata timp o avem, cat ne aflam instarea milei lui Dumnezeu. Ca sa fim Insa totdeauna instarea aceasta, trebue sa stim si sa cunoastem voia luiDumnezeu, sa ne indreptam numai dupe dansa si s'o siimplinim cu toate gandurile, vorbele si faptele vietii noas-tre. Iath, de ce tot fericitul Augustin zice, ca intelepciuneaeste a die, ce are sd facd sufietul.

Omul, care are intelepciunea virtutii crestine, nu incepenici un lucru, fa."ra sa se slatuiasca mai Intai, se judecebine cele ce vrea sa le Inceapa, si apoi cu toata hotarareasa le si laptuiasca. Tu ai trait bunaoara in multe pacate,dela o vreme insa Iti pui de gand, slujesti numai luiDumnezeu. Dar cum sa incepi lucrul acesta, pe care cales'o apuci, ca sa-ti poti Implini gandul cel frumos ? SantaScripture Iti raspunde: «Cere sfat Bela tot inteleptul sinici odatd sd nu lepezi sfatul cel de folos !>) (Tovit 4, 24).«Fdrd de slat nimic sd nu fact, ca sd nu-fi pard rdudupd ce faci» (Intel. Sir. 32, 20). Afland sfatul potrivit,

,s-i

si ,stiinfa»

www.dacoromanica.ro

514 CUVANT MAINTE

te pune apoi i judeca, dar nu cu partinire ci, cum ziceIisus Hristos,1 cu «judecatd dreaptd» Joan 7, 24), adecanumai dupa poruncile Dumnezeqti, dupa cuvintele sfin-telor evangelii qi la urma dupa pataniile tale §i ale al-tora. Fiind gata §i cu judecata, cele sfatuite §i judecateprefa-le in fapte aievea, nelasand necontrolata nici o faptadin intreaga viata, ci cele rele din trecut sa cauti sa leindrepti, de cele ce le-ai putea greql in clipa, in care.trdiesti, sä te fereqti, te ferWi si de orice gresaldce ai putea-o face in rdmdsifa viefii tale. Cat de potrivitzice dara fericitul Augustin, ca infelepciunea crestineascdeste cel mai paznic strdjer, ce nu lases sd se furiseZe niciun sfdluitor rdu, care ar fi sd ne

Virtutea intelepciunii crqtine este ochiul sufletului. Dece folos mare ne este acest ochiu, cunoaqtem ,si din cu-vintele fericitului Ieronim care zice: «Cu bund samd cdcine are virtutea aceasta, are Mate virlufile, lard cine n'o.are, n' are nici una». Iara sfantul Vasile zice: «La Male,cafe le incepi, inaintea faptei trebue sa meargd infeleficiu-nea, cd dacd lipseste ea, apoi Mate se prefac in greseli,chiar bune de ar fi ». Ascultati, ce zice despre marelefolos al intelepciunii crWine inteleptul Solomon (Intel.7, 8-30): «Mai mull am ales infelepciunea de ail scep-trurie si tronurile si bogd fia nimic o am socotit, asemd-ndndu-o cu ea. Nici piatra scumpd am asemeinal-o cuea, cd lot aurul, asemdnat cu ddnsa, pufinel ndsip este,si argintul inaintea ei ca lina se va socoli. Mai mull decat sdndtatea si frumsefa am iubit-o si am ales-o in locde lumina, cd nestinsd e lumina ei. nzi-au venit mieloate bunaldfile impreund cu ea si nenumdrald bogdfie grinmdnile ei si m' am veselit de Mate, cd infeiepciunea le po-vd pee* pe ele si nu ,sliam cd ea este ndscdtoarea lor.fdrd viclesug am invayat-o si fares pizmd o dau si avufiaei nu o ascund, cd este comoard neprefuild oamenilor, cucare cei ce s' folosesc se fac prietenii lui Dumnezeu pentrudarurile invdfdlurii... Dumnezeu este povdfuitorul infelep-ciunii si indreptdtprul infelefitilor, cd in mina Lui suntemsi not si cuvintele noastre si Maid infelepciunea si stiinfalucrurilor... Infelepciunea este meisler a Mate, cd intrdnsa.este spirit (duh) de infelegere, sfdnt, curat, de multe feluri,

ai

pi sä

.S'i

www.dacoromanica.ro

CUVANT INMATE 515

subtire, *sailor, stralucit, nespurcat, luminat, fdrd patimd,iubitor de bine, ascutit, neoprit, de binefcicdtor, iubitor deoameni, adevdrat, statornic,, lard frica, atotputernic, atot-vdzdtor, care rdzbate prin Coate spiritele cele intelegdloare,curate si foarte suptiri. De cat toatd mi,scarea mai mi,scd-Mare este infelepciunea si pdtrunde si incape prin toatepentru curdtia ei, cd ea este aburul pulerii lui Dumnezeusi curgere limpede a mdririi Celui-atotputernic, de aceeanimic nu o intind pe ea, pentruca ea este strdlucirea_lu-minei celei vesnice si oglindd curates a lucrdrii lui Dum-nezeu si chipul bundtdtii Lui. nindcd este una, Coatebe poate si, intru sine rdmaincl, toate le inoie,ste si prinneamuri in sugetele cele cuvioase se mutes si prieleni luiDumnezeu si proroci tocme,ste. Cd nimic nu iubeiste Dum-nezeu, fdrd numai pe cel peirece cu intelepciune. Ccz

mai frumoasd este ea decal soarele si de cat toatd tocmireastelelor, asemdnalci cu lumina mai de frunte se afla ea,cd dupes lumina urmeazd noaplea, iard fie intelepciune n'obirue,ste rdutatea».Isus Sirah ne spune (1, 1-14) a.«toald intelepciunea este dela Domnul si cu El este in veac.Mai inainte de toate s' a zidit intelepciunea si inklegereamin /ii... Domnul, El a zia'it-o pe ea... si a revdrsat-o pestetoate lucrurile sale. », deci «inceputul intelepciunii este a seteme de Dumnezeu». De acea Isus Sirah ne indeamna sacautam infelepciunea sau frica de Dumnezeu din tineretelenoastre, sa ne bagam picioarele in obezile sau catusile eisi grumazul in lanturile ei, s'o purtam pe umere si sa." nune fie greu de legaturile ei, ci cu tot sufletul sa ne a-propiem de ea si cu toata puterea sa pazim cane ei, camai pe urma vom afla odihn5. Inteansa si obezile ei nevor fi acoperemant de tarie §i lanturile ei podoa13a demarire (6, 18-31).

Numai virtutea intelepciunii crestine ne arata cum avemsa ne carmuim dorintele si poftele, ca sa biruim pe c-manii sufletelor noastre si sa ne adunam comori in cer, undenici moliile nu le pot strica si nici furii nu le pot sapa §ifura. Numai din pricina lipsei acestei virtuti vedem atateanecazuri si nenorociri omenesti. intelegAnd darn folosulcel mare al intelepciunii crestine, sa urmam santului a-postol Paul care ne indeamna: «Socotiti, cum cu pazd sec'

,Si

cc

www.dacoromanica.ro

516 cuvik NT iNA1NTE

umblati, nu ca niste neintelepti, ci cavei intelepti, rdscum-pdrdnd vremea, ca zilele rele sunt. Drept aceea nu _fitinepriceputi, ci cunoscand care este voia lui Dumnezeu» (Efes.5, 15-18). SA ne mai rugam cu inteleptul Solomon (intel.9, 1-12), zicAnd: «Dumnezeul pdrintilor si Doamne almilei, cel ce ai facut Coate cu cuvantul Thu, si cu in e-lepciunea Ta ai pus pe om sd slcipdniascii peste zidirilecele fdcute de Tine si sa ocdrmuiascd lumea cu cuviintdsi cu dreplate si cu sujiet drept sa jude judecata, dd-mimie intelepciunea care std aproape de scaunul Tau ,si numil lepilda din servii Tdi, ca servul Thu sunt eu si fiulTau sunt eu si fiul servei Tale, om slab si cu viatd scurldsi mai mic a in/elege judecata si legile. Ca de va fi cinevadeplin intru fiii oamenilor, dares ii va lipsi intelepciuneacea dela Tine, intru nimic se va socoti... Cu Tine este in-telepciunea, care stie faptele Tale si care era de fatd, cdnd.ai fdcut lumea, si care vile ce este pldcut inaintea ochilorTill si ce e drept intru poruncile Tale, trimete -o fie eadin sfintele ceriuri si dela scaunul mdririi Tale, trimite-o,ca sd fie cu mine intru ostenele si sd cunosc ce e bine.pla cut inaintea Ta, ca aceea toate le ,s-tie si le infelege siand va povdtui intru lucrurile mele intelepteste si ma vapdzi intru mdrirea saes .

3. intelepciunea crqtina ne povatue#e sa nazuim a ajungela tauta cea adevaraia a vietii.

in cartea facerii (1, 27-30) citim, ea dupes ce D-zeua facut pe cei dintai oameni, i-a binecuvantat a zis:«Cre.steti si va inmul i i si umpleti pdmeintul stapanitipe el, si stdpdniti perdu mdrii si paserile ceriului si toatedobitoacele si lot pdmdntul si toate jivinele cari sci tardscfie pcimdnt. a zis Dumnezeu: laid, am a'at- voucl toatdiarba ce face scimiintd de silindnat, care este deasupra atot pdmeintul si tot lemnul, care are intru sine rod cu sd-manta de sitmdnat, va fi mud de mancare... a porun-cit Domnul Dumnezeu lid Adam, zicand: din tot pomul,care este in rai, sa mdmince miincare» Fac. 2, 16). Dincuvintele acestea intelegem ca Dumnezeu a facut paman-tul, pe care locuim, pentru not oamenii ne-a imputer-nicit sa ne folosim de toate bunatatile lui. Dares sunt ho-

.5'i

Iisi-I

,Si

1i

www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE 517

tare, peste cari nu ni-i iertat sd trecem ca sa gustamdin placerile si bunatatile lumesti. Poruncit-a doara singurDumnezeu stramosilor Adam si Evei sa nu manance dinpomul cel din mijlocul raiului, si daca chiar for li s'apus infranarea aceasta, fiind ei cu totul nevinovati, apoicu atata mai mult avem sa ne infranam not de multelucruri in lumea aceasta, mai ales dupa ce stim ca bles-temul pacatului stramosesc nu i-a ajuns numai pe oameni,ci si intreg pamantul impreund cu toate fapturile sale.Drept este ca Dumnezeu ni-a dat voie sloboda sa ne as-ternem cum vrem, caci el singur zice prin rostul proro-cului Moisi: «Laid, am pus inaintea felei tale binele sirdul. De vei asculta poruncile Domnului Dumnezeuluica sd iube,sti pe Domnul Dumnezeul tau, si sd imbli intoate cdile Lui si sd pcize,sti indreptdrile LuiLui, veti trdi ,si net yell inmulli 35-i le va binecuvanta Dom-nul Dumnezeul Mu... Viata si moartea am pus inainteafelei voastre si binecuvantarea si blestemul. Alege(A cloud lege 30, 15-19). Dail' chiar din cuvintele a-cestea vedem ca Dumnezeu voieste sä alegem binele sauviata, iara nu raul sau moartea. Tu, crestine, stapan estipus de Dumnezeu pe acest pamant, dar nu uita ca toatecele ce le stapanesti au si dulceata ce da viata, dar ausi venin ce aduce moarte. Tu dard dela inceputul si 'Anala sfarsitul vietii tale esti menit sa porti lupta intre binesi rau, intre viata si moarte, si numai virtutea intelep-ciunii crestine iti da arma, cu care poti esi biruitor dinaceasta. lupta.

Crestinul care are adevarata intelepciune crestineasca,nu uita nici odata ca locuinta lui statornica nu-i aice peparnant, ci in .cer. El stie ca din pricina pacatului stra-mosesc a fost izgonit din patria lui cea vesnica in aceastavale a plangerii, unde trebue sd petreaca catva timp sprepedeapsd. De este fericit, fericirea n'o nesocoteste, ci cautasd si-o intemeieze cat mai mult, fiid-ca intelepciunea iiarata ca singur Dumnezeu voieste vada fericit pe pa-mant. Mostenind to bunaoara avere dela parinti, intelep-ciunea to povatueste sa n'o risipesti ca pleava in \rant,ci s'o chivernisesti ca un dar primit dela Dumnezeu. Pu-tandu-ti castiga avere pe cale cinstita cu munca, cu stiinta

tdu...,

,s-i judeecilile

viata/r...

www.dacoromanica.ro

-518 CUVANT INAINTE

-ori cu iscusinta ta, legea dumnezee.asca nu te impedecade fel, ci din contra intelepciunea creqtina te povatuiete-chiar sa-ti inmulteqti averea, cum patriarhul Jacobinmultit-o la unchiul sau Lavan. intelepciunea insa nu telasa lipeqti inima cu totul de avutifie tale, de oareceele sunt foarte nestatornice; intelepciunea nu te lasa säfii ingamfat din pricina avutiilor, nici sa te mahnWi pestemasura, daca le pierzi. intelepciunea crqtina nu te lasasa te intreci cu podoabele hainelor qi ale casei tale, nici-cu placerile §i dezmierdarile traiului, darn nici sa fii Im-petrit la inima in fata nevoilor celor sarmani, ori chiarzgArcit hapsin. Tu ai bundoara talente- ori daruri fru-moase ale mintii. intelepciunea cre§tina iti spune sa nu leIngropi, ci sa le folose§ti ca sa poti ajunge la vr'o slujba,unde sä lucrezi nu numai pentru binele tau, ci pentrubinele ob§tesc. Mai pe scurt intelepciunea cresting ne in-yap, dupa cum zice Iisus Hristos, sa nu ne adunam co-mori pe pamant, ci in cersä nu ne lasam gandurile sarataciasca numai in lumea aceasta, de care odata trebuesa ne despartim numai decat, ci sa ni le inaltam cu grija.acolo, unde ne Weapta locuinta de veci.

acuma sä ne inchipuim un om fara virtuteacretine. Care e tanta tuturor nazuintelor lui ? Toate

_gandurile, grijile §i ostenelele unui astfel de om sunt in-dreptate numai la lucrurile cele Si el crede ca efoarte cuminte norocit, daca se sile§te mearga binenumai aice, daca isi aduna averi peste averi, cu eari sa-qisature poftele §i placerile, ori daca isi folose§te darurilemintii, ca sa poata fi Inaltat. marit Si laudat de lume.Care dintre cei doi este Intelept, omul cel ce are virtuteaintelepciunii creqtine, ori omul caruia ii lipsqte aceastaintelepciune ? Ffind not alcatuiti din trup Si din suflet,de care din acestea doua parti trebue sa grijim mai mult?wand menirea sa traim acuma aice pe pamant, iara a-poi statornic In cer, care din acestea doua meniri estemai mare ? Pamantul este locul, pe care suntem numaica inteurl vis rau, iara ceriul este locul de vecinica bu-curie. Nu e darn cu adevarat intelept numai cre§tinul,-care In timpul vietii sale pamanteqti grije§te de vista sa-cea vepica, supunandu-0 trupul sufletului fii. fiindu -i ce-

sa-ti

Intelep-ciunii

§i sa-i

si

si

lumezti,

www.dacoromanica.ro

CUVINT 'TNAINTE 519

riul mai scump cleat pamantul? SA ascultam deci de s.apostol Paul care ne invata adevarata Intelepciune cu cu-vintele: «Iar aceasta yd zic, fratilor, timpul este scurt.De aceea cei ce au muieri, sd fie ca si cum n'ar aveasi.cei ce plang ca si cum n'ar fileinge, si cei ce se bucurd casi cum nu s' ar bucura, ,si cei ce cumpdrd ca cum n'arstdpani, si cei ce se folosesc cu lumea aceasta ca si cum nus'ar folosi, cdci chipul lumii acesteia trece» (I. Cor. 29-32).

41 intelepciunea cre#inet ne invard sei ne sfatuim binedespre orice lucru lumesc.

Crestinul Intelept nu Incepe nici un lucru, fare sa sesfatuiasca mai Intai singur, dupe cum ne povatuiWeSfanta Scriptura, zicand ca «sfatul bun to va fidzi» «On-durile cu sfatul se intemeiazd» §i «mantuire este intru muttsfat»( Pild. 2, 11; 20, 21 si 11, 14). Ca sa va lamuresclucrul acesta mai pe larg, vreau sa Va arat mai intai unom lipsit de virtutea intelepciunii cre§tine. Un om de felulacesta nu judeca mult, ci din capul locului crede ca-isunt iertate toate cate par a-i fi de folds. El doara atataisi mai bate capul sa stie, cum, sau pe ce cei sa mearga,ca sa -0 vada.dorinta cat mai curand implinita. Fie cA.ilebune on rele, fie cugetul lui impacat on nehnpacat, fiechipurile, cu cari lucre, imnrotiva poruncilor dumnezeWi-ori Improtiva iubirii de Dumnezeu si a aproapelui, deasta lui nu-i pasa. El nici nu se sfa.tuieste cu cineva, cre-zand ca singur este destul de cuminte. Cum sa nu rata-ciasca un astfel de om ? Fericitul Augustin zice: «Dacdgrdie,szti tu, -inteleficiunea mea mi-i de ajuns, ai sd rdtd-ce,sti, 3.d dacd to vei bizui numai pe sfatul tdu, ai sd to pierzib>(De civ. Dei c. 14). Iata, de ce citim in Pildele lui Solomon,3, 5: «Nu to sprijini pe intelepciunea kiss!» Un om, care sesprijinWe numai pe intelepciunea sa, dace tot cauta si sfatulaltora, apoi cauta numai sfatul celor de o same cu dansul,adeca numai sfatul celor lumWe Intelepti sau sfatul lingusi-torilor sai. Despre un astfel de sfat ce duce la pierzare,aflam o pilda si In Sfanta Scriptura. Citim anume in carteaa treia a imparatilor, cap. 22, ca Ahab, regele Israiltenilor,-vrand sa se razboiasca cu regele Siriei, a adunat ca la

si

si

www.dacoromanica.ro

520 cull/NT INAINTE

patru sute de proroci minciunosi ca sa -i intrebe, on dee bine O. inceapa razboiul sau ba, si toti prorocii cei lingusitori l'au sfatuit cd e bine. and i s'a spus insa sä-1intrebe de sfat si pe adevaratul proroc Mihea, regele A-hab a raspuns: lEu it urdsc pe Mihea, cd nu proroce,sledespre mine bine, ei rdu». in sal-sit Ahab l'a chiemat sipe prorocul Mihea si l'a intrebat, on de poate sa inceaparazboiul. Mihea l'a sfatuit sa nu Inceapa, fiind ca el a«vdzul teat& oastea Israiltenilor imprdisliald in munti ca olurmd farce de pdstor» §i «Domnul a dal duh minciunos ingura luturor prorocilor», pe cari Ahab ii intrebase mai In-ainte de sfat. Din pricina acestei prorocii Mihea a fost batutsi bagat in inchisoare, iara regele Ahab, incepand razboiul,chiar in ziva intaia a bataliei a fost ranit de o sageatasi a murit pe campul luptei in fata Sirienilor. Asa ca A-hab o patesc Wti aceia, cari se sprijinesc numai pe inte-lepciunea lumeasca a celor de o sama cu dansii. SA as-cultam darn de indemnul Sfintei Scripturi: «Fii adese cubdrbalul cuvios, pe_ care it vei cunoa,sle cd tine poruncile,al cdrui suflet este ca sufletul Mu, si de vei code, it vadure impreund cu line» (intel. Sir. 37, 15-17).

Sa vedem acuma, cum se poarta crestinul, care are adevarata virtute a intelepciunii crestinesti. La dAnsul seadeveresc cuvintele Scripturei: «Inceputul a lot lucrul estecuvantul si inainte de toaki fapta este sfatul» (Intel. Sir.37, 20). Crestinul carmuit de legea lui Iisus Hristos saude intelepciunea crestineasca, inainte de ce lncepe ceva,se sfatuieste intai singur si judeca bine lucrul .ce vrea salinceapa, judeca .ori de lucrul acela este iertat, bun si cudreptate, on de nu este el in contra poruncilor dumne-zeesti si bisericesti, on de nu este in contra iubirii de Dum-nezeu si a aproapelui si on de nu-si pune el sufletul Inprimejdie, daca it va implini. Crestinul cu adevarat inteleptjudeca mai departe, on de este timpul si locul potrivitpentru cutare fapta, el cearca on de-i sunt de ajuns pu-terile pentru implinirea ei, el isi intreaba si cugetul, denu cumva e pornit pe calea ratacirii, adeca de nu vrea safaca vre-o fapta numai din pricina unei patimi, bunaoara casa-si sature lacomia de bani, on sa straluciasca inaintealumii on sa-si potoliasca alte pofte pacatoase. Toate a-.

,si

www.dacoromanica.ro

CUVINT 1NAINTE 521

cestea si Inca alte Multe lucruri le cearca, le chibzuiesteSi le cumpeneste cu adevarat Inteleptul crestin ca inaintea-ochilor lui Dumnezeu §i dupa invataturile sfintelor evan-gelii, iart nu dupa apucaturile si siretlicurile lumesti.,dupa ce a sfarsit a judeca si a se sfatui singur, nu emultamit numai cu atata, ci cauta si sfatul altora, dupaIndemnul Scripturei care zice: « Cere sfat dela tot intelep-tut!» (Tovit. 4, 24) si «la cuvintele intelefifilor apropie

la!» (Pild. Sol. 22, 17), ca. «inceleprii nu se abatdela leg-ea Domnului» (Pild. Sol. 24, 7). Da, dela Inteleptii,ce nu se abat dela legea Domnului, se cade sä ceremtotdeauna sfat, caci bine zice sfantul Grigorie ca «nimenu -ti poate cid sfat mai bun de cat acela, care nu iube,s-teale tale, ci le iube,sle pe tine» (lib. 1 regist). Precum nune putem Increde in on si ce om, cand calatorim prinlocuri primejdioase, ci ne cautarp soti credinciosi, cafi sani arete prapastiile, vizuniile si toate piedicele ce ni-araduce stricaciuni, asa si In calatoria vietii trebue sa necautam sfatuitori credinclosi, cari sa ne arete caile drep-tatii dumnezeesti cu atata mai mult, cu cat not din pri-cina firii noastre stricate prin pacatul stramosesc, numaifoarte rar nimerim cane cele adevarate in feluritele in-curcaturi ale vietii. Santa Scripture zice ca cei ce urdscinfelepciunea cre,stineascd, iubesc moartea (Pild. Sol. 8, 36).Cautati dare «intelepciunea, ca sa train !» Pild. Sol. 9, 6).

5. In(elepciunea crestineasca ne invard sa Jim cumpatati inlucrurile cele lurnesti.

Omul, care isi indreapta.' gandurile numai la cele vre-melnice, usor uita cu totul de cele vesnice, si asa el usorisi pierde cumpa'tul si In toate lucrurile cele lumesti. O-mul,. din firea lui este lacom si lacomia nici odata nu-ispune «ti-i destul!», ci mereu it Impinge st nazuiasca totla mai mult. Cum Ili vezi cutare dorinta. Implinita, pe locto munceste alta s'o Implinesti si apoi a treia si a patrasi tot asa fait. sfarsit. In navala aceasta numai Intelep-ciunea cresting tine inaintea noastra cumpana cea dreapta,aratandu-ne pand unde au sa mearga nazuintele si dorin--tele noastre.

u-reihia

Si

www.dacoromanica.ro

522 CUVANT YNAINTE

Oamenii nazuiesc de-a randul mai cu seamd sd-si cas-tige bogatii. intelepciunea crestina nu-i Impedica in rid-zuinta aceasta, darn ea cere numai de cat, ca «mdrireacelui bog-at» sa fie frica Domnului» (Is. Sir. 10, 25). Farafrica aceasta «cei ce vor sd se imboga7iascd, cad in ispite-,s1 in curse si in pofte multe fdrd de treabd si veitdmeitoare,cari cufundd pe oameni in pieire si pierdere» (I. Timot.6, 9). Despre cursele sau laturile pieirii, In cari cad bo-gatii, citim: «Cel bog-al a fdcut strcimbdiatek (sdracului)incd el s'a meiniat» si sdracul «se roagd de iertare. Panesce (tu sdracule) vei fi de folos (bogatului, el) va lucra infolosul tau, had de to vei lipsi (adecd nu-i mai f de folos.pentru dansul), to va peirdsi. De ai (ceva), va Irdi cu tinesi to va deserta si nu-i va fi mild. De-i esti de lz:psd (bo-gatului), el «le va inseir'z 4s1 zeimbind iii va rade si ili va-

ndciejole» (Is. Sir. 13, 4-9). Tata, cum bogatii, carorale lipseste Intelepciunea crestina, cad in pacatele strain-batatii, maniei, rapirii fares miles, inselaciunii,minciunii, si cum se adeveresc cuvintele Scripturei ca «maibun este sdracul care imbld in prostia sa, deceit bogatul celviclean cu buzele sale (Pild. 19, 1) si mai bun este saracutcare imbld cu adevdrul de cat bogatul cel minciunos» (Pild.28, 6). Bogatii cei fares frica Domnului ii osandesc si pe altii,cari totusi se mangae, si se osandesc si singuri pe sine,dupa cum citim ca «dulce e somnul sdracului, mdndncepufintel on mutt, iard pe cel bogat bogdfia lui nu-1 lases sadoarmd» (Ecles. 5, 11). intelegem acuma, de ce s. apostolPaul zice ca nedreptii, lacomii si rdpitorii nu vor nzosteniimfidrdtia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 9-11) si de ce zice sisingur Hristos, ca. «mai lesne este sd intre funia cordbieiprin urechile acului, de cat bogatul in iMpdreilia lui Dum-nezeu» (Mat. 10, 24). «In aceastd noapte vor sd ceard sujie-tul a'ela tine, dard cele ce le-ai gdlit ale cui vor fi .)» (Luca12, 20). Asa i-a zis Dumnezeu omului din sfanta evangelic,cdruia 4i rodise Carina si care mangaindu-se numai cu avutiilesale, isi pusese de gaud largiasca hambarele, zicand:Suflete, ai multe bundldti strdnse pe multi ani, odihneste-te,mdndncd, bea s2 to veseleste Despre primejdia, care-i as-.teapta pe cei ce-si folosesc averile numai pentru podoatie,odihnd, mancare, bauturd si veselie, Iisus Hristos ne aratd

da

ldcomiei,

eh

www.dacoromanica.ro

CUVANT INAINTB 523

o icoand ingrozitoare in pilda bogatului si saracului Lazar.Astfel intelepciunea crestina ne invatd ca putem nazuldupa avutii, darn numai pe calea fricei Domnului,, si dacale avem, sa ne facem din ele prieteni cari sä ne primeascain corturile ceresti, lard daca nu le avem, sa ne mangaemcu cuvintele s. ap. Paul: Nimic nu am adus in lume, nicinu putem duce ceva (dinteansa), ci avand mancare s2 im-brolcdminte, cu acestea sd fina indestulati» (I. Timot. 6, 7-9).

Oamenii mai vaneaza in viata for laude, onoruri,si mariri. Dara intelepciunea crestina ne spune ca

«iauda este ispita oamenilor» (Is. Sir. 27, 7) si ea sufletul,caruia ii este sete de mariri lumesti, nu va vede impd-ratia ceriurilor, caci despre astfel de suflete zice IisusHristos: «Adeveir zic voud iau plata lor» (adeca o-sanda lor. Mat. 6, 5). Cred ca e destul daca span ca s.Joan gull cje our numeste laudele, onorurile si toate inal-tarile maririle lumesti d esertdciune, tiedlosie, nebunie,orbire, lucru de ras rsi de scuipit, indemnandu-ne sa nefie aminte numai de un singur lucru, «si anume cum neva Mudd Duninezeu» care stie toate tainele vietii fiecdruia(Omil. II c. Tit).

Si mai vaneaza oamenii in viata aceasta bucurii si pla-ceri, darn intelepciunea crestina ne arata si aice hotarul,pand unde avem sa mergem. Adevarata este vorba luiIsus Sirah (30, 22-25), ca «veselia inimei este viata o-mului s2 bucuria... este indelungarea zilelor Alungddela tine departe intristarea, ca intristarea pe multi i-a°mord*/ ,s-i nu este folos intrit ea». Dumnezeu singur ni- adeschis in lume multime de izvoare de bucurii si de pla-ceri si a intocmit simtirile noastre asa, incat sa putemgusta dinteansele, dard numai cu cumpat, cu masurd pre-cum zice s. apostol Paul: « Toate imi sunt slobode, darnu Mate imi sunt de folos ; toate imi sunt slobode, dar eunu voi sd fiu biruit de ceva» (I Cor. 6, 12). Deci cres-tinul cu adevarat intelept va gusta si placeri si bucurii,dar totdeauna isi va aduce aminte de cuvintele proroculuiDavid: « Gustati s2 vedeti di bun este Domnul» (Psalm 33,8). El va urma s. apostol Paul care ne indeamna: «Bu-curati-vd in Domnul... bucurati-vd in Domnul totdeauna

zic bucurati-vd!» (Filip. 3, 1 si 4, 4). CrestinulBiserica Ortodoxii Romani. 3

inal-taxi

cd-,s-i

si lift,

www.dacoromanica.ro

524 cuvANT ?NAINTE

cu adevarat Intelept se va intreba in toate nazuintele salelume§ti, in mijlocul tuturor desfatarilor, bucuriilor si pla-cerilor sale, cum s'a intrebat dreptul boy, zicand: ,«Ce voiface, cand and va cerceta Domnut? rci cand va fi intrebare,ce voi rdspunde 13» (31, 14). Ce voi face adeca in ziva ju-detului celui de apoi, in acea zi, care prorocul Sofonie(1, 16) o numete «ziva mdniei, ziva necazului si a ne-voiei, ziva chinului si a pieirii, ziva cetei si a intunerecului,ziva norului ,si a negurei, In care, cum ne spune proro-cul Osie (10, 8) pacatoii «vor zice muntilor, acoperiti-nepe noi, s2 dealuritor, cddeti peste not !» «Socotiti lard, cumcu pazd sd imblati, nu ca ni,ste neintelepti, ci ca cet in-telept1 1» (Efes. 5, 15).

6. intelepciunea cre#ina ne invard sa grijim de suflet,indrepkind gre ,celele din viata noastrd trecuta.

0 vorba vechie zice, ca inteleptul Invatia din pata-niile sale. 0, de ne-am intelepti cu totii, gandind mereula grerlele ce le-am facut in viata noastra trecuta si si-lindu-ne a le indrepta. Slantul apostol Paul intreaba inepistola sa care Romani: «Ce rod ati avut atuncia in-tr'acelea (lucruri), de cari acuma vd rurrinati?» (6, 21).Adeca el vrea sa zica: .Uitati-va Romanilor, la viata ceati petrecut-o in pacate si fara de legi, ce folos aveti voidinteansa ? Asa -i ca nici nu puteti gandi la ea, fara savi se urce sangele in obraz de ruine!CrWinul inteleptva gandi darn adese la toata viata sa trecuta si grerleledinteansa nu be va dezvinul, ci mai vartos se va tu§inade ele si se va sill din rasputeri sa c4tige binele sufle-tesc ce l'a perdut cu urratatea mintii sale. Ce va faceun negustor care vede ca, in loc de folos, are pagubacu negustoria sa ? Oare nu va cerceta el cu de-amarun-till, din ce pricing are paguba? Si daca a facut oarecarigrerli, nu se va sill sa le indrepte numai cleat §i nu vastarul sa-i vie si paguba inapoi ? Ori ce va face un zidarcare la cladirea unei case atata a greit, incat casa inscurt timp nu numai ca-i rea, ci chiar incepe a se narul?Oare la cladirea ei din non va face el acelea§i grerli caintaia§i data? Patania cu bung sama 11 va Intelepti. Asa

www.dacoromanica.ro

CIJVINT !MINTZ 525

si crestinul trebue sa se inteleptiasca din pataniile vietiisale trecute. El trebue sa-0 deie toata silinta nu numaisa indrepte stricaciunile de mai nainte, ci sa-si zidiascalocal trainic pentru sufletul sau cu sarguinta si ravna ceamai mare. Sfanta Scriptura zice ca ocdile nebunilor &Olesunt inaintea lor, iard cel intelept ascultd sfaturile» (Pild.12, 16). inteleptul cauta nu numai singur sa afle greselelece le-a facut ca sa le poata indrepta, ci el Intreaba desfat si pe altii, cum sä le indrepte. 0 vorba zice ca celce s'a fript odata, sufla si in apa rece, el adeca se teme.

tu, crestine, sa nu te temi de cutare prilej, la carestiff ca ai cazut in pacate, si dauna ce ai patit-o atunciasa nu te inteleptiasca ? Tu stii bunaoara ca de cate orite-ai dus in cutare loc, la cutare stransura on la cutarepetrecere, nici odata n'ai exit de acolo teafar, ci totdea-una ai pacatuit. intelepciunea iti spune: fereste-te de acelealocuri, stransuri on petreceri, nu te mai duce la &Ansel&Tu ai patit bunaoara ca de Cate on tefai intalnit cu cu-tare persoana, nici °data nu te-ai despartit de dansa cuinima curata. intelepciunea te povatuiqte: Lasa-te de per-soana aceea, paraseste-o pe -totdeauna, nu te mai Intalni.cu ea! Tu bunaoara stii bine ca de cate on graiesti dedusmanii tai, nici odata nu esti stapan pe limba ta, ci itirascolesti tot veninul si focul din inima si numai cruti nicinumele cel bun nici onoarea aproapelui tau. Intelepciuneaiti spune: Taci mai bine, nu sufla spuza de pe carbuniiaprinsi! Gandind bine la viata ta trecuta, tu poate afli caai in averea ta munca straina, sambrie de vaduve, lucratorisi orfani, de care Sfanta Scriptura zice ca striga dupa ras-platire la cer. Da, la cer striga on ce lucru ce'l ai pe calenedreapta, el striga de ate on gandesti on te uiti ladansul. poate tu de multe on te-ai hotarit dai inapoiaceluia, dela care l'ai instrainat on l'ai luat cu hapca, darnmereu tot traganezi. intelepciunea crestind iti spune: DAlucrul cel strain inapoi, da'l iute, iute, ca sä nu fie preatarziu, adeca sa nu cobori in groapa insarcinat cu el! Gan-dind la viata ta trecuta, tu poate afli ca multe zile, multtimp n'ai facut nici un bine, deli ai fi putut face. intelep-ciunea crestina iti spune: Ziele tale sunt numarate, folose-

lucrand numai binele, caci zice Hristos ecd vine

Si

Si

ste-le,

sal

www.dacoromanica.ro

526 cuyiNT INAINTE

neap/ea, cdnd nime nu poate sd lucreze» (Ioan 9, 4) zices. ap. Paul ca R pdnd cdnd avem vreme, sd facem bine» (Galat.6, 10). Santul Grigorie asemaneaza. viata noastra cu un iar-maroc, a carui zi daca a trecut odata, numai este timp decumparat. ce avem de cumparat la iarmarocul vietii, nearata s. apostol loan In cartea sa Apoca/ipszt/, graindu-neprin rostul Domnului: «Eu to sfdtuiesc sd cumperi delamine our ldmurit in foc, ca sd to imbogd tern, sZ hainealbe, ca sd to imbraci si sd nu se vadd ru,sinea goliciuniitale, si unge ochii tai cu coliriu, ca sd vezi» (3, 18) Un-soarea de ochi, numita coliriu, insamna aice intelepciunea.creitind. Unge-ti adeca. ochii sufletului tau cu unsoareacea minunata a Intelepciunii cre§tine §i ea te va face sävezi saracia ta de fapte bune sau de aurul lamurit in foc,te va face sä vezi saracia ta de hainele cele albe sau detoate virtutile ce sunt singura zestre, singura avere me-nita s'o iai cu tine in viata de veci.

Pr. Constantin Moraria.(Va tirma).

Si

Si

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE PRIVITOARE

la Istoria civila qi Bisericeasca a Rornanilor, extrase din CondicaEpiscopului losif de Argq.

Academia Romana.

1). Pe la 1794 fiind foamete in Valahia si poporul dinorasul Bucurestii amenintat a suferi de foamete, Domnultimpului Alexandru Constantin Moruz is serioase dispo-zitii de a aduna nutrement pentru populatia orasului Ca-pitalei, si dispune a se aduce provianturi si a se lnmaga-zinc in unele monastiri megiese cu Bucurestii ca Cotrocenisi Vacarestii. Spre a se realize aceasta masura luata deDomn, sa da porunca Metropolitului face respunzatorde neexecutarea masurei luata. Fiind caz gray, se 1nda -

toresc si preotii a aduce merinde la Capitala. Metropolitultrebuea sa incunostiinteze si pe Episcopi de a obliga pepreoti la aducerea nutrementului trebuitor. Urmeaza darca, la ocaziuni grave se puneau si clericii la a ajutora cucele ce puteau spre a scapa societatea de amenintare tocare era.

Pitac domnesc pentru zahareaua graului.Io Alexandru Const. Moruz Voevod i gosp. zemli Vla-

hiscoi.Preasf. to parinte Metropolite, din partea politiceasca

s'au facut si s'au oranduit ajutor cuviincios pentru adu-cerea zaharelei de gran, spre hrana norodului ce locuestein orasul Domniei mete Bucurestii, iaste stiut si Preasf. tale,ca prin obstesc sfat s'au facut tertipul pe dajnici, pe selltelnici i pe poslusnici si pe toate breslele, care iaras

si'l

www.dacoromanica.ro

528 DOCUMENTS

dat si sau vazut de toti dupa savarsire. Deci partea bi-sericeasca pentru aceasta obsteasca trebuinta de hrana,norodului randuim sa dea ajutor, si sA aduca doua mie-ibrail chila de grau, la care toti cu o unire, atat Metro-polia cat si Episcopiile, preotii ai patru Eparhii si ma-nastirile toate analogon sa se gaseasca sa se Implineascasuma acesta negresit, si prin purtarea de grija si mumba-sarlacul Preasf. tale sa se faca taxil si aducanduse aici saoranduesti Preasf. ta sa se descarce unde vor fi locuri, pela manastirile Cotrocenii, Vacarestii si on unde vor aiureasocoti, caci manastirile pentru aceste vremi, Intamplari sidatorii netagaduite sau facut. Si randuim si vreme ca pankla sfete Dimitrie sa fii dator Preasf. ta a ne da inscris case afla zahareaua aceasta toata supt zaptul Preasf. tale.Asemenea poruncim sa urmeze nestramutat acestei hota-rani si de catra iubitorii de Dumnezeu Episcopi si de cA-tra Cuviosii Egumeni ai manastirilor. Si numai decat sumazaharelei acestia al-a de nici o micsurare sa se aducasa se adune pana la hotaratul soroc si sa avem raspunsulacum indata ca ai primit Preasf. ta acest domnesc al nos-tru Pitac si sa urmez in tocmai.Tolcopisah gosp. 1794 Julie 13 (pecetea gospod)'.

2). Tot din cauza foametei si spre a evita pe viitor sufe-rintele norodului, s'au luat masuri severe, de a se pro-cura proviziuni pentru timpul secetei provenite din diferitecauze. Domnul a dispus prin Metropolit si Episcopi caEgumenii Monastirilor, care are proprietati mosii, sa nule dea pe toate in arenda, ci o parte sa o cultive singuri,si produsul acei parti al conserve pentru timpuri de ne-voe si lipsa. Caci Domnul zice, ca pentru aceasta au facutstramosii monastiri, a fi ca niste refugii la nevoi la ceilipsiti si saraci.

Acest pitac este foarte insemnat, caci se spune ca sipe atunci in Valahia arendasii erau straini, si de bunkseama ca asuprea taranimea s'o saracea in profitul for nu-

SA mai spune in acest pitac, ca pe la 1794 era lips&ploi in Valahia si saracie mare.

' ti.

si

sl

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE 529

Pitacul Gospod pentru Manastiri sa nu vanza moqiilecoate la arendari ci sa opreasca si pe seama manastirei,ca sa se afle bucate la vreme de trebuinta.

Io Alexandru Const. Moruz Voevod Gospodar Zemli

Preasf. to parinte Mitropolite al Ungrovlahiei. tiut lu-cru iaste deobstie ca toate manastirile tarei acestia, atatcelelalte cat si Episcopiile nu s'au facut de reposatii acestiactitori numai pentru podoaba, ci mai vartos cu un sfarsitsi cu socoteala spre folosul obstiei, ca gatinduse obsteadela dansele in vremi trebuincioase si de lipsa, sa castigeaceasta pomenire sufleteasca acei raposati ctitori, cari s'au

-trudit la zidirea for si au cheltuit averea for de le au in-zastrat cu mosii si acareturi, pentru una ca aceasta.nu era volnici Igumenii si Epitropii for mai Inainte In ye-chime (dupa cum ne am pliriforisit) a vinde veniturile mo-siilor si acareturile for la altii, ci be cauta iconomii ma-nastirilor, strangand veniturile si bucatele si avea fiecaremanastire zahareaua mosiilor sale pururea, care se afla deajutor si la obstea norodului In vre o Intamplare de lipsa.Tar dela o vreme incoace obicinuindu-se asi vinde mands-tirile veniturile a toate mosiilor sale la arendari, unii poateca trebuinta cheltuelilor Intamplatoare iau sjlit, altii cu pri-

, cinuire si indreptari ca nu au oameni harnici sau de ajunsde a be cauta. Care aceasta la toate celelalte manastiris'au obicinuit, Inca si pe la sfanta Mitropolie si Episcopiis'au Intins, in cat au ajuns treaba la un catabrisis (abuz)in cloud chipuri. Cel dintai calcand buna oranduiala a cti-torilor, Cel de al doilea cd veinzarea o fac tot la oamenistrdini, care acei strdini nu cauta nimic alt, decal numaifolosul for si interesul cd,s-tigului /or in parte, si cu nici unajutor nu se ajutor obstea si locuitorii, ci sunt lipsiti dehrana vietei, uitdna'u-se cu ochii la strainii arendari, caridin munca manilor for se hreinesc si se indestuleazd si nicio meingitere nu au de ajutor la vreme de nevoe. Deci stiindDomnia mea buna rivna a sfintiei tale ce ai catra celebune si de folos obstiei, iata poruncim Domnia mea, camai Intai, dupa primirea domnescului nostru Pitac, che-mand pe Sf. sa parintele Episcop Ramnicul, ce sa afla a-cum aici, acum sä dai nizamul acesta atat la toate ma--nastirile deobste, mari si mici, cat si la Episcopii, precum

Si

Vlahiacoi.

www.dacoromanica.ro

530 DOCUMENTE

si la Insusi casa sfintei Mitropolii ca fiescarele Arhiereu,Egumen, Epitrop si purtatori de grija ce are Manastireacu mosii, .sd fie Indatorati supt aceasta legatura, de a nuvinde mai mull la arendari toale mo,s-iile ce au. Ci dufidnumdrul moiiilor ce are hectare, sd opreasca pe seamaMandstirei nevandute. Adica: o Manastire ce are ,rasa mosiisa opreasca cloud, cele mai bune, Mandstiri ceea ce are treimosii sä opreasca una, sfanta Mitropolie sa opreasca patru,cum si Episcopiile cate trei. Sau care dintre manastiri iastecu mai multe mosii, dupd aceasta socoteala ce zicem sdurmeze a vinde unele dintre dansele si a opri pe celelalte,precum oranduim mai sus, pe seama Mandstirei; cu careacest nizam sa intri Preasf. ta si pand la cele mai micischituri si metoase deobste, care mosii sä le caute cu in-susi oamenii mandstiresti sa aduca rodurile bucatelor lor,on de ce felurime ar fi la manastiri in pastrare, ail dea se cuteza ale vinde pe bani, sau a le rasipl. Pentru caresd si indatoresti Preasf. ta pe toti ca sd'si dea seama deate bucate au strins fiestecarele pe an. Avand si Preasf.ta purtare de grija a sti si a afia zahareaua ce are fiescaremanastire, ca in vremea aceasta, la anul viitor, sa fii In-datorat Preasf. ta a face aratare la Divan si Vistieriei porn-niei mele, cu' catastih, de cata suma de bucate se aflapastrandu-se la fiestecare manastire, orice felurime, vergran, ver porumb, ver meiu, ca la vre o intamplare de lipsa,(fereasca. Dumnezeu) sä se afle zahareaua cea trebuincioasaspre ajutorul celor lipsiti la hrana vietei lor, precum säcade a nu patimi intr'o card crestineasca ca acesta. Aldoilea sa dai langa acestea poruncite si inva.aturile Preasf.tale la toata partea bisericeasca deobste, atat la manasti-rile mari si mici, cat si la toata ceata preoteasca si dia-coneascd si intr'adins sd trimiti ate un epistat la judeteca sä indemneze pe toti spre a face samanaturi cu Indes-tulare de grau Si cat se va putea mai mult si de prisos,nu numai acuma, mai vartos intru aceasta toamna, andmilostivul Dumnezeu au facut mila cu indestulare de ploipamantului, si au toata inlesnirea, ci si de primavara sapue cu Indestulare samandturile bucatelor, ce sunt de pri-mallard, grau, orz, meiu, porumb, lepadandu-si fiecare leneasi silindu-se cu osardie la lucrarea pamantului, carele iastebinele si indestularea obstiei, avand Cara nadejde la mi--

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS 531

lostivul Dumnezeu, carele iubqte pe norodul seu, ca vaintoarce lipsa for la o indestulare §i mangaere desavar§itaa anului viitor, care acestea ate poruncim mai sus, ma-car ca suntem bine nadajduiti la buna ravna a §tiintei tale,care o ai spre cele bune §i de folos ob§tiei, ca levei urma, §i nu suntem la vreo indoiala ca vei amelisi(neglija), dar cu toata acestea sa qtii Preasf. ta ca le ce-rem negrqit ale pune in fapta ale urma cu silinta, pen-truca vremea, cand se vor cere, de vom vedea vre un cusur,din ate poruncim sa §tii ca vei avea Preasf. ta a respunde.

Tolcopisah gosp.1794 Octomvrie.

(L. S.).

3). Un pitac din timpul Domnitorului Caragea 1814, nespune ca preotii au fort supui la o dare baneasca sprea se face meremetul §coalelor existente. Efor al coalelorera biv vel Ban Grigorie Brancoveanu. Pitacul s'a dat Me-tropolitului spre a'l executa prin protoierei qi agentii sai.

Porunca domneasca ca sa dea preotii ate parale §aizecipentru meremetul qcoalelor.

Io Joan Gheorghe Caragea Voevod i gosp. zonli Vlahiscoi.Preasf. ta parinte Mitropolite, Iti facem tire prin ho-

tararea ce am dat Domnia mea la obsteasca anafora aD-sale boerilor, dela trecutul Septemvrie 29, pentru chel-tuiala ce trebue la dresul §coalelor Domne§ti de aicea dinBucurqti, am hotarlt ca toti preotii i diaconii din toatatara Domniei mele sa dea fie§te-care din cap in cap cateparale pentru a carora bani taxil, scriem Preasf.tale ca sa se scrie de catre Preasf. ta protopopilor de prinjudete din toata tara, spre a se strange impreuna cu D-lorispravnicii fietecaruia judet dela toti preotii i diaconii a-cestea ate sasezeci de parale din cap in cap, ferindu-seInsa protopopii a nu se indrazni sä is macar un ban maimult, sau sa tainuiasca niscaiva preoti sau diaconi im-plinindu-se dela toti acest oranduit ajutor al banilor sase trimita aicea la D-lui cinstit Si credincios boer Dom-niei mele biv vel ban Grigorie Brancoveanu, eforul §coa-lelor Domne§ti ca sa se dea §i sa se cheltueasca prin D-lui

ca

§aizeci,

8tim

1i

9i

www.dacoromanica.ro

532 DOCUMENTE

In trebuinta meremetului scoalelor, de care acesta s'au po--runcit de catra Domnia mea osebit si D-sale ispravnicilor-de prin judete.

To lk. Pisah. gosp. 1814 Septemvrie 8.(iscalit) Vel Logorat.

4). Un alt pitac din 1815 catra Metropolitul, prin care ILvesteste, ca toti oamenii volnici si nevolnici, preotii sidiaconii si toti clericii sunt supusi la dajdea de patruspre-zece lei, spre a se plati cu acesti bani datoriile ramasepe urma armatei Rusesti. Multe dajdii de aceste am platitsi multe invazii rUsesti am suferit, ba Inca si mai multeconstrangeri si umiliatiuni pe nedreptul, numai pentruca.erau mai tari si mai multi. Am platit dar si aceasta daj-die ca multe altele.

Porunca pentru rAmasita proviantului rusesc si alte maricheltueli.

Iosif Milost. boj. Episcop at Argesului.Cucernice protopoape, chir popa Petre of plaiul

ilovistei sud Arges, i molitfelor vciastre preotilor i diaco-nilor din numitele plaiuri blagoslovenie. Fiindca la platadatoriei tarei ce este pentru ramasita proviantului rusescce nu s'au platit, cum si pentru alte mari cheltueli, caretrece peste sapte sute de mii de lei, puinduse toate bres-lele tarei au ajuns si pe partea bisericeasca, adica preciti,i diaconi taleri una suta trei mii, care analogisindu-se petoti preotii i diaconii din toate Eparhiile tarei, dupa ca-tagrafiile ce s'au facut de boerii ispravnici ai judetelor sise afla trecuti la vistierie. au ajuns de tot numele ca.te ta-leri doisprezece, la care intra si cei scutiti. Si pentruca tn.acele catagrafii au intrat toti deobste, batrani, slabi si ne-nevolnici ertati, cum si prin protopopii i vatajai cari slu-jesc, osebit de cei ce vor fi murit dela facerea catagrafieisi 'Ana acuma si altii In loc nu s'au facut, vistieria ceresuma cea aratata pe deplin, osebit ca la strangerea ba-nilor si la trimiteri urmeaza cheltueli si ies bani lipsa si

si cerirea fiind cu soroc scurt, suntem siliti a ne im-prumuta cu grele dobanzi. Pentru toate acestea s'au gasit

Aref.,

rai,

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTS 533

cu cale de catra Preasf. nostru Mitropolit sa mai adaugecate taleri doi de nume, care se face parte tot cate taleripatrusprezece de nume. Drept aceea poruncim ca acestibani ate taleri 14 de un nume, cam mai fara zabava fa-candu-se cu toate dupa starea si putinta fiestecaruia sa sefaca si plinirea si sa se trimita la logof. Gavriil si sä se-dea porunci strasnice vatajailor ca sa nu se indrazneascaa cere sau a lua mai mult. Caci sunt cercetatori oran-duiti din partea stapAnirei pe taina, si de se va afla ca-au luat mai mult macar o para, vai de acela va fi. Acestasi fiti blagosloviti.

815 April 30. (103.000=9416 preoti in Muritenia).

5). La anul 1795 era mare nenorocire asupra tarei, lipsa.,foamete, si ciuma. Ne mai stiind Domnul ce sä faca alt,a alergat la Dumnezeu sa'l implore spre a scapa poporulde nenorocirea ce'l ameninta si'l consuma. Da Domnul un.ordin ca sä se faca in toate bisericile ne'ncetate rugaciunipentru Incetarea Infricosatului flagel.

Copie de pe luminata cartea Mariei Sale lui Vocla, pen-tru ca se faca rugaciuni Igumenii i preotii pentru boala-ciumei.

Iubitorule de Dumnezeu sf. to parinte Episcoape al sf.Episcopii Arges, chir Iosif sanatate. Fiindca datorie ne-tagaduita iaste deobste la toate mandstirile si schiturile,cate se afla aicea in Cara Domniei mele a face pururearugaciuni catra" milostivul Dumnezeu, prin care sa se Im-blanzeasca §i sa'§i trimita milele . sale cele bogate catranorodul sau. Iar mai vartos fiescand si la orice vreme deIntamplare mahnicioasd mai mult se indatoreste tot cliro--sul bisericesc a se indeletnici la rugaciuni catra. milostivulDumnezeu cu necontenire; caci multe putine mile ce aumonastirile si schiturile pana in ziva de astazi dela insusiPatria aceasta le au dobandit si chiar dela acest cresti-nese norod. Precum si la aceasta vreme cand iaste moarte-de naprasna, boala ciumei, urmeaza netagaduita aceea.datorie, ca cu mic cu mare sa caza cu totii la rugaciunicatra milostivul Dumnezeu, prin care Imblanzinduse sä semilostiveasca a darui curatire si isbavire norodului de boala

www.dacoromanica.ro

534 DOCUMENTE

aceasta. Pentruca cate mijloace politicesti s'au chibzuit de-catra Domnia mea a fi trebuincioase, toate s'au oranduit-sa se faca din partea Domniei, precum sä si vad.

Ramane dar ca si bisericeste sa se dea indestularea tre-buintei, adica prin necontenitele rugaciuni, cu adevarata.zdrobire de inima. Drept aceea poruncim Domnia meapriimind sf. ta aceasta domneasca. a noastra porunca, sadai arhierestile sf. tale povatuiri si porunci nu numai latoate manastirile si schiturile ce sunt Intru aceeas Eparhie,.,ci si de rand pe la toate bisericile, cum si sf. sale arhi-mandritului proin Argesiu, ca cu totii se inceapa douazecide zile de rand a face rugaciuni, fiescarele intru ale saledeosebit, fail de a nu se strange adunare de norod, cinumai pe la manastiri, pe la schituri, pe la biserici sa sefaca slujbe si rugaciuni cu zdrobire de inima si cu ade-varata silinta, adica preotii, ieromonahii, Arhimandritii cunecontenire, sa'si faca rugaciuni intr'acele douazeci de zilecatra milostivul Dumnezeu, prin care si datoria sa'si o in-deplineasca si ajutor cu sanatatea crestinilor sa'si castigenorodul, din prea blagoslovitele mile ale milostivului Dum-nezeu. Si la aceasta sä to asviduesti sf. ta insuti cu toataravna a se face cat mai in grab inceperea. Si fii sf. tasanatos.

1795 Iulie 2. (Episcopul cla porunca).

6). Episcopul de Arges, cunoscutul Ilarion, fiind alesEpiscop in locul lui Iosif, si pentru cuvantul ca Episcopiitarei pe atunci traiau mai ca si acum mai mult In Capi--tala, tinuti de afaceri publice, de aceea Ilarion, spre a nuramanea administratia Eparhiei fara nici o ingrijire a numitca reprezentant al sau pe protosinghelul Vlasie, ce a fostom de incredere si la raposatul Episcop Iosit, care inlipsa sa la Bucuresti, sä se ingrijeasca de administratia E-piscopiei sale, in numele sau, dandui instructii in acest scop..

Ilarion, cu mila lui Dumnezeu Episcop Argesului.Dupd ce cu ajutorul si mila lui Dumnezeu am primit

scaunul pastoriei acestei Eparhii a Argesului, viind la sf..Episcopie ca se punem toate trebile in oranduiala, intrealtele am socotit si aceasta, ca not a sedea in toata vre-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE 535

mea aicea la Episcopie nu este mijloc, de multe on fiindtrebuinta a ne afla la Bucuresti, sau si la Episcopie fiindcu neputinta iaste a implinl eu singur cate cuviincioasepricini urmeaza si trebuinta fiind a mai avea si alt ajutor;am aflat vrednic si dastoinic spre aceasta bisericeasca slujbapre cuviosul Protosinghel chir Vlasie pre carele si repo-satul parintele Episcopul Iosif l'au avut credincios intruaceasta, si l'am oranduit pe Cuviosia sa a avea toata in-grijirea la cele bisericesti In toata Eparhia noastra. Sacerceteze protopopi, preoti, diaconi, atat de vietuirea lor,ca sa se poarte cu cinste si neprihaniti de orice lucru ne-cuvios si netrebnic, spre stricarea cinstei lor. SA cercetezeschiturile de calugari, de calugArite cu ce oranduiala sepazesc si cum se poarta calugarii si calugaritele, si undeva cunoaste vre un lucru necuvios sa dea nezam si se facaindreptare. Sa cerceteze bisericile si toate cele bisericestiinlauntru si pe afara cum se afla, cum sa pazesc si desunt toate odoarele si cartile cate trebuesc, si unde vagasi sminteala la ceva sau lipsa in orice chip, sa se puein vreo mai bund orandueala. SA dea invataturi preotilorca sa pazasca Bisericile cu sfintele slujbe la vreme si dupaInvatatura tipicului.

Acestea be insemnaram aicea mai pe scurt; iar cele maimulte si mai cu deslusire am dat la maim Cuviosiei saledeosebite ponturi mai pe larg, dupd care va urma. Deciporuncim Cucerniciilor voastre protopopilor, preotilor, dia-conilor, calugarilor, calugaritelor sal dati toata cinstea siascultarea la cele ce va va porunci spre mai buna indrep-tare, si orice pricini de judecati bisericesti se vor intampla,l s'au dat toata voia sä be cerceteze si dupa Pravila sase indrepteze. Aceasta scriem.

1828 Dechemvrie 14.(L.S.)

C. E.

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN(Vezi Biserica Ortodoxii. Romani. Ann! XXXI -Iea No. 3).

Din cele ce am aratat in No. trecut al acestei reviste,s'a vazut cum Ciprian, in dorinta de a mentine pe crqtiniin spiritul adevarat al rugaciunii, a explicat primele cereriale rugaciunii domne§ti. Ramane necontestat ca veneratulparinte in mod simplu §i nemeqtequgit arata modelul ru-gaciunilor noastre Si la' mureqte. ceea ce noi cerem prin a-ceasta rugaciune. Caci, daca este o datorie a noastra dea ne ruga. Aceluia dela care primim toate; tot o datorieeste de a §ti cum sa ne rugam, spre a fl auzite rugaciu-nile noastre.

Rugaciunea pe care ne-a dat-o ca model Mantuitorullde§i u§or de inteles de oricine era cre§tin; totuq, fata cuideile gre§ite ce puteau veni dintr'o parte sau alta, tre-buia lamurita aqa, ca sa nu dea loc la interpretari_ gre§ite.ySi din cele ce am aratat ca qi din cele ce vom arata deaci inainte, se va vedea limpezimea cu care Ciprian in-strue§te pe credincis*.

Ajungand la cuvintele precun in ceriu pe painant",Ciprian arata ca noi aci rug-am pe Dumnezeu sa se faca voea lui inceriu i pe pamant, in tot aceea ce este spre binele nostru i pentru

aca

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 537

mantuirea noastra. Rugam pe Dumnezeu sa ne fie spre ajutor in totce este necesar sufletului, ce'l avem din ceriu, si corpului ce'l avemde pe pamant, spre a se inlatura raul si a esi invingatori in luptadintre unul altul. in aceasta lupta avem trebuinta de ajutorulDomnului, ca nu cumva sä triumfe corpul ce cauta spre cele pa-mantesti, ci sufletul ce tinde spre cele ceresti. Ne rugam lui Dum-nezeu ca prin ajutorul participarea Domnului sa biruim incli-narile trupe'sti si sa se indeplineasca atat in corp cat si in sufletvoea lui cea sfanta, spre a ne mantui sufletul care s'a renascut prinEl. Apostolul Pavel la Galateni V, 17-23 vorbeste despre dbrintalupta carnei asupra spiritului si a spiritului contra carnei. Deci si elarata intre aceste doua elemente ce constituesc fiinta omeneasca, ca-utand a opri unul ceea ce voeste a face celalalt. Tar ca urmari aledorintei trupului se arata multe, intre care dupa cum Ciprian arata,ca i Apostolul : adulterul, imoralitatea, idolatria, vrajitoria, uciderea,vrajmasia, egoismul, pasiunile, revoltele etc., fapte pe care dacacineva he face, nu va dobandi impara.tia lui Dumnezeu. Nu tot asadin partea spiritului, dela care avem ca fructe iubirea, amicitia,pacea, bunatatea, sinceritatea, piositatea, cucernicia, nobleta inimii,abstinenta etc. ca sa nu facem decal fapte dorite de spirit, nerugam zilnic lui Dumnezeu, spre a ne ajuta sa facem voea sa,adeca a prefera cele ceresti celor pamantesti.

Tot prin cuvintele din cererea a treia mai intelegem ca noifacem bine si celor cari nu sunt dintre crestini, sa ne rugam §ipentru aceia cari ne persecuta, pentru aceia in cari se afla numaicele corporale i nimic din cele ceresti, ca si in ei sa se faca voeaDomnului, spre a se bucura de mantuirea adusa.' de Domnul nostruIisus Hristos. Caci, daca ucenicii sai nu mai sunt numiti pamant,ci sare a pamantului, i apostolul numeste hums pe primul om,iar pe cel de al doilea din ceriu, de aceea ne rugam ne inchi-nam noi cei cari trebue a fi asemenea lui DumnezeuTatal, celuicare rasare soarele sau peste cei buni si peste cei rai si ploua pestecei drepti peste cei nedrepti, dupa indemnul lui Hristos in felul,ea noi depunem rugaciuni pentru mantuirea tuturor pentru cain ceriu, adeca cum s'a facut in noi voea lui Dumnezeu princredinta, ca suntem din ceriu, sa se faca voea lui Dumnezeu sipe pamant, adeca asupra acelora, cari nu cred, spre a fi cerestinascandu-se din apa si din spirit.

Trecand mai departe, Ciprian arata coprinsul cererei a patra :Perinea noastrd cea de toate zilele der -ne-o mond astdzi. Cuvintele

sa

si

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

538 CIPRIAN

acestea, zice el, pot fi intelese atat spiritual cat si literal, caci am-bele cu folos divin sunt spre mantuirea noastra. Hristos este paineavietii, iar aceasta paine apartine noua, nu tuturor. Si dui:4 cumzicem Taal nostru", caci El este tata al celor ce'l cunosc si alcredinciosilor, tot asa zicem painea noastra" de oarece Hristos estepainea acelora, cari se apropie de corpul salt. Si ne rugAm ca Dum-nezeu sa ne dea aceasta paine zilnic, ca noi, cari suntem in Hri-stos si primim sfanta impartasire spre mantuire,. sa nu fimesclusi din comunitate grin intervenirea vreunor pacate grele siastfel sa fim opriti dela painea cereasca, sa fim despartiti de corpullui Hristos, caci el singur invata si zice la Joan VI, 52 -53: Eusunt painea vietii, care m'am pogorat din ceriu. Cine mananca dinpainea mea, are viata in veci. Painea insa, pe care eu voi da, estecorpul meu pentru viata lumii". La aceste cuvinte Ciprian adaogai spune, ca daca insus Mantuitorul zice, ca in vesnicie este, acel

care mananca din painea sa, atunci este clay ca traesc aceia, carise apropie de corpul sau i primesc sfanta Imparfasire ca membriactivi ai Bisericii. SA se teama insa si sä se roage oricine ca nucumva sa fie indepartat dela sfanta Impartasire, caci unul ca acelapierde mantuirea, dupa cum insus Mantuitorul la loan VI, 54 a-meninta zicand : Daca nu mancati corpul Fiiului omului si nu betisangele lui, nu yeti avea viata in voi". Tata' deci pentruce noi nerugam, ca painea noastra, care este Hristos sa ni se dea zilnic,pentru ca noi cari traim i ramanem in Hristos, sa nu fim inde-partati de mantuirea sa si de corpul sau.

Dupa aceasta explicare, prima despre care vorbise in cele dintaivorbe dela cererea cu care ne ocupam, Ciprian trece la cea de adoua, pe care o enuntase. Dupa aceasta intelegem, ca noi carine-am lepadat de lume si am aruncat bogatiile.si podoaba for princredinta gratiei, ne rugam pentru hrana si intretinerea vietii, dupacum Mantuitorul la Luca XIV, 33 itavatA si zice : Cine nu se lea-pAda de tot aceea ce'i apartine nu poate fi ucenicul meu. Iar acelacare a Inceput sä se lepede de toate dui:4 cuvantul Invatatorului,trebue sa se roage pentru hrana zilnica si cererea rugaciunii salesa n'o extinda mai departe, dupa cum iaras Mantuituitorul prescriela Matei VI, 34 cand zice: Nu vä ingrijiti de ziva de maine. Caciziva de maine va fi ingrijita pentru ea insAs. Ajunge zilei fautateaei. Tata pentru ce, zice Ciprian, "ucenicii se roaga numai pentruintretinerea zilnica a vietii, caci ii s'a oprit a se gandi la ziva demaine. Apostolul Pavel la I Timotei VI 7, 10 zice, infarind puterea

zilnic

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 539

'sperantei si a credintei noastre: N'am adus nimic in lumea acea-sta, nici nu putem lug nimic cu noi. Sa fim multamiti deci dacaavem hrana si imbracamintea. Iar acei cari voesc a fi bogati, cadin ispita si in multe si pagubitoare placeri, cari arunca pe om inpierzare. Caci iubirea de avere este radacina a tot raul, in careunii fiind prinsi au suferit sfaramarea credintei si au cazut in maredurere. Mantuitorul ca si apostolul Pavel Inv*" ca noi trebue ane departa de bogatii, daca voim a'i urma. Bogatiile sunt nu nu-mai de despretuit, in senzul in care MantUitorul le condamna, darInca trebue a fi considerate ca radacina a tot raul, care tran-sforms orbirea spiritului omenesc in insalaciune ascunsa. Despreacest fel de bogatii zice Mantuitorul la Luca XII, 20: Nebunule,in noaptea aceasta se va lug sufletul tau dela tine. Ciprian aduceaceste cuvinte, spre a desaproba pe bogatul care se gandia numaila bogatie si al carui suflet luandu-se, ce-a putut mosteni? Pecand acela care vinde ceea ce este al sau s'l imparte saracilor,devine desavarsit, caci isi asigura.' comoara in ceriu. Numai unulca acesta ii poate urma si a imita maretia suferintei, caci numaiun astfel de om nu si-a lipit inima de cele pamantesti. Celui dreptnu -i va lipsi hrana zilnica, caci scris este in cartea ProverbiilorX, 3 : Nu va ucide Domnul un suflet drept prin foame, iar inPsalmul XXXVI, 25: Am fost tanar si am imbatranit, dar n'amvazut nici ()data un drept parasit, nici sa cersasca copii sai paine.Mantuitorul fagadueste la Matei VI, 31, 33 ajutorul lui celui dreptsi ii sfatueste a nu se ingriji ce va manca, sau ce va bea, saucu ce se va imbraca, caci de acestea poarta grija paganii, pe candpentru crestini ingrijeste Dumnezeu. De aceea si crestinul sa cautemai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea lui, dupa care toate'i se vor adaoge. Caci daca totul apartine lui Dumnezeu, nu valipsi nimic aceluia, care are pe Dumnezeu. Ciprian pentru intarireaacestui adeva.'r aduce exemplul cu Daniil, care aruncat in groapa,ieilor prin ordinul regelui, i se pregati ospatul prin ingrijirea diving

barbatul lui Dumnezeu manca intre animale salbatece, care nu'latinsera cu toata foamea lor. Tot asa aduce exemplul cu Ilie, carefu nutrit prin hrana ce i se aducea in pustie de catre paseri.

Mai departe Ciprian explica a cincea cerere: ne iarta mina.grqalele, dupa cum noi iertavn celor can ne grecesc ". Dupce rugam pe Dumnezeu sa ne dea ceea ce este de trebuinta pen-

Biserica Ortodoxi Romlnl 4t,

§i

si

www.dacoromanica.ro

540 C1PRIAN

tru intretinerea noastra, it rugam sä ne ierte gresalele spre a pu-tea mosteni imparatia vqnica, care nu se da decat dacb." omuluii se iarta pacatele, dupa cum si Mantuitorul zice la MateiXVIII, 32: Ti-am iertat toata vina, pentru ca m'ai rugat. Cre-stinul trebue sa poarte grija de a nu gresi, iar pentru gresalelesale sa roage pe Dumnezeu, caci altfel devine mai pacatos, sedeparteaza de El si nu poate gasi mantuirea. De aceea, in aceastarugaciune, este invatat crestinul a se rugs zilnic pentru iertarea,pacatelor. La aceasta ne indeamn6.' apostolul loan in prima saepistola I, 8 -9: Daca zicem ca n'avem pacate, ne inselam pe noiinsine adevar nu este in noi. Daca insa recunoastem pacatelenoastre, Dumnezeu este drept si sincer ca ne iarta pacatele. Inepistola sa loan ne arata, ca noi trebue sa ne rugam pentru pa-catele noastre primim iertare, daca ne rugam. Acela, care ne-a_invatat sa ne rugam pentru gresalele si pacatele noastre, ne-a pro-mis indurarea si iertarea parinteasca.

Dar ca sa primim iertare pentru gresalele noastre, trebuenoi sa iertam pe aeeia can ne gresesc. Caci nu vom putea primlaceea pentru care ne rugam, daca nu vom face tot astfel cu aceiacari ne gresesc. Mantuitorul de aceea si zice la Matei VII, Cumasura, cu care veti masura, cu aceea vi se va masura. ser-vitorul, care dupa ce i s'a iertat toata datoria, n'a voit sa iertedatoria servitorului sau, fu atuncat in inchisoare. de oarece eln'a voit sa alba mila de servul sau, pierdu aceea ce i s'a facutde catre Domnul sau. mai pronuntat zice Ciprian, arata aceastaMantuitorul la Marcu XI, 25-26 in poruncile sale, pedeapsa pentruastfel de oameni, cand zice : Daca stati la rugaciune, iertati tot ceaveti contra cuiva, pentru ca i Taal vostru, cel ce este in ceriu,sa va ierte gresalele voastre. Daca insa nu le iertati, nici Tatalvostru care este in ceriu, nu va ierta pacatele voastre. De aci deciurmarea fireasca ca nimanui nu i se va ierta din cele ce greseste,daca nu va ierta si el gresalele fratilor sai, pentruca, cum ziceautorul, nu ne aflam in pacea Domnului, in care trebue sa se a-fle toti fii sai, renascuti prin har, nu domneste, cu alfe cuvinte,in noi acel spirit pe care'l cere Domnul dela toti cari doresc sa semantuiasca. Dumnezeu ne invata in rugaciune sa cerem iertare,dar cere si dela noi conditiunea de a ierta celor cari ne gresesc.El nici nu primeste rugaciunea celui care in momentul cand o-face, inaintea Altarului, se afla in dusmanie cu cineva ; ci'i porun-ceste ca mai inainte de a face rugaciunea, daca isi aminteste ca

§i

§i

§i ca

§i

§i

2:

?i

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 541

este suparat pe vr'un frate al sau, sa se duce sä se impace cuel si apoi sa vine sa-si aduca darul la altar si sa se roage Dom-nului. Cel mai mare sacrificiu pentru Dumnezeu este pacea dintrevoi viata frateasca. Spre a 'Mari acestea, Ciprian aduce cazulcu Abel si Cain, cand au adus sacrificii lui Dumnezeu. AtunciDumnezeu n'a privit la sacrificiile ce i se aduceau, ci la inimilecelor ce sacrificau, placandu-i sacrificiile ce i se aduceau din inimacurate. Prin sacrificial pe care'l aduce in nevinovatie si din inimaAbel, acesta a Invatat pe ceilalti, ca atunci, cand I i vor aducedarurile spre sacrificiu Domnului, sa se prezinte cu teama de Dum-nezeu, cu inimi curate, in stare de nevinovatie si in pace. De a-ceea, zice Ciprian, cu drept cuvant numai astfel de oameni vorpi incoronati de Dugmezeu, unii ca acestia vor judeca cu Dom-nul la ziva judecatii. Pe cand acela care traeste in inimiciie si urasi n'are prietenie cu fratii sai, nu va putea ajunge la aceasta stare,cum zice si sfantul apostol Joan in prima epistola III, 15, chiar dear suferi si moartea; caci cine uraste pe fratele sau, este un uci-gator de oameni i un ucigator de oameni nu poate dobandi im-paratia cereasca nici ajunge la viata cu Dumnezeu. Nu poate ficu Hristos acela care voeste a fi mai bine un imitator al lui Iudacleat al lui Hristos. Ba ce este mai gray, nici nu poate sa sespele vr'o data chiar prin botezul sangelui, nu se poate reabilitanici chiar prin martiriu.

Dupe ce autorul explica intelesul cererii a cincea, aratand cumtrebue sa lucra.m daca voim sa ni se ierte gresalele pentru carene rugam zilnic, trece si expune ca in viata noastra daca luptamcu spiritul cel rau, acesta nu ne poate face nimic fara invoirealui Dumnezeu. Cuvintele din aceasta cererea sasea: nu neduce pe not in ispita ne arata ca inselatorul nostru, diavolul,nu poate avea nici o putere contra noastra, daca n'are invoireade mai inainte a lui Dumnezeu, si nimic nu se poate face Caravoea sa, dupe cum spune si sfanta Scripture la IV ImparatiXXIV, 11-12 si Daniil I, 1 2 despre cazul cu ocuparea Ierusali-mului : Nabuhodonosor, regele Babiloniei, veni la Ierusalim si-1asedia, Domnul it dete in mainile sale. Prin pacatele noastre seda putere diavolului putere asupra noastra, dupe cum se spune laIsaia 42, 24-25 si la III imparati XI, 23. Tot asa la Iov I, 12

unde se vorbeste despre incercarea suferintele lui boy, incercarei suferinte cu care a fost pusa la incercare credinta lui aceasta

cu invoirea Domnului. Ralele yin asupra noastra sau ca pedeapsa,

i

5'i

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

542 CIPRIAN

drept urmare a pacatelor, on ca incercare qi intarire ca in cazutcu Iov. Domnul dete voe diavolului pentru ispitirea credinciosuluisail boy, dar sa nu s'atinga decat de cele materiale ale lui. Man-tuitorul zice ins4 in evangelia lui loan XIX, 11 in timpul pa-timei : Tu n'ai avea nici o putere contra mea, daca nu ti s'arfi dat de sus. daca not ne rugam ca sä nu cadem in ispita,ne amintim de slabiciunea §i de neputinta noastra, caci ne rugamsa nu vina asupra noastra incercari de acelea care ar fi spre in--greuiarea §i paguba noastra sufleteasca. Mantuitorul zice la Matei.XXVI, 41 : Priveghiati Si va rugati, spre a. nu cadea in ispita.

In fine in a §aptea cerere : ci ne isbeive#e de cel reiu ne rugamlui Dumnezeu sa ne dea putere de a lupta contra raului ce sepornWe contra noastra din partea diavolului §i de care nu neputem isbavi decat prin ajutorul i azistenta lui Dumnezeu. Asigu-randu-ne de aceasta, stam siguri i aparati contra a tot ce ne vine-dela diavol §i dela lume. CALI de ce s'ar putea teme de lume, a-cela care are in lume pe Dumnezeu de aparator.

Cu acestea se terming partea a doua a lucrarii. Delacap. 28 incepe partea a treia, cu care se terming lucra-reacap. 36. In aceasta parte Ciprian 'qi arata entuzias-mul §i mirarea cum intr'd rugaciune aa de mica se cu-prinde toata invatatura cereasca. Apoi autorul dovedeqtecetitorilor, cg ceea ce lisus Hristos ne-a invatat prin cuvant,a Intarit cu exemplul, cu fapta. El Insa nu s'a ruga pentrusine, caci era fara de pacat, ci pentru ai sai, de undeurmeaza ca este o crima neiertata, ca cineva sa turburelin*ea §i unitatea credintei, deci Biserica cre§ting, prinshisme sau Invataturi separatiste. Mai spune apoi fericitulParinte, ca cel ce se roaga, trebue nu numai a se rugadin inima, ci a uni rugaciunea cu fapte bune mai ales cueleimosing. Nu uita autorul de a Invata pe creqtini §i a-supra timpului cand trebue sa se roage. Intemeiat peporunca Mantuitorului: -Priveghiati §i vg rugati, Ciprian,spune cal noI se cuvine a ne ruga nu numai in orele atreia, a sasea, si a noua, ci si dimineata §i seara, cumci in on ce timp din zi qi din noapte.

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 543

Terminand explicarea rugaciunei, Ciprian revine iarAqcu admiratie, adresandu-se cititorilor, asupra modului cumeste Intocmita rugaciunea aceasta, pe care insuqi Dumnezeua dat'o, ca sub o forma asa de scurta, sA putem coprindetot aceea ce ne este de trebuinta. Despre rugaciunea a-ceasta Ciprian gase§te ca a proorocit Isaia X, 22-23, undese vorbqte despre cuvantarea scurta pe care o va vorblDumnezeu caul intreg pamantul. Cad ca Cuvant al luiDumnezeu, spune autorul, Domnul nostru Iisus Hristos ventpentru toti, qi langl sine adunand Si pe Invatati i pe neinva-tati, vesti tuturor i pentru orice etate qi sex prescriptiunilemantuitoare, stranse la un loc in forma scurtata i plina deintelepciune invataturile sale, spre a nu se osteni cu in-vatAtura cereasca, inaintea celor ce Invata, ci, atat cat estenecesar pentru credinta, sA poata lesne Invata. Tot aka,formula El, pe cand invata, ceea ce este viata vesnica,taina vietii intr'o prescurtare admirabila qi diving In cu-vintele : Aceasta este insa viata de veci, ca O. to cunoascape tine, singur adevaratul Dumnezeu, i pe acela pe careto l'ai trimis, pe Iisus Hristos. De asemenea, cum se vedela Joan XVII, 3, Marcu XII, 29, 31 i Matei XXII, 37, 40.Mantuitorul rezuma admirabil cele doua porunci: Sa iu-beqti pe Domnul Dumnezeul tau din tot sufletul tau, dintoatA inima to si din tot cugetul tau. Aceasta este po-runca cea dintai. Iar a doua asemenea ace§teia : Sa iubestipe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste cloud po-runci sta toatA legea si proorocii. Iar la Matei VII, 12:Tot ceea ce voiti sa. Ara facA voila oamenii, faceti i voilor. Caci aceasta este legea qi proorocii.

Dupa ce Ciprian arata, cum am vazut, ce se intalegeprin rugaciunea domneasca, cum trebue facuta ea qi catde admirabil este cuprinsul ei, cu care terming ceea ce aavut de spus asupra modului prin care Mantuitorul ne-aInvatat a ne ruga, trece sA dovedeasca ca nu numai cu

www.dacoromanica.ro

544 CIPRTAN

-vorba, ci si cu fapta Invdtatorul ne-a spus cum sa ne ru-gam. El singur adesea se ruga si prin exemplul sau nearata si ne arata ceea ce trebue sa facem, dupa cum estescris la Luca V, 16 ca El insusi se retrase si se ruga. Totla Luca VI, 12: El se retrase pe munte, spre a se ruga,si priveghid toata noaptea in rugaciune lui Dumnezeu. Sidaca El, care era fail de pacat, se ruga, cu cat mai multtrebue a se ruga pacatosii, si daca El a ramas toata noapteaveghiend si petrecand in rugaciune, cu cat mai vartos secuvine a priveghea' noaptea in rugaciune?

Spre a nu lass pe cititori sub impresia ca Mantuitorulse ruga pentru El, Ciprian indata adaoge: Domnul se rugasi se Inching nu pentru sinecaci de ce s'ar fi rugat pen-tru sine cel lard de pacatci pentru pacatele voastre,dupa cum El insusi se exprima, cand zice catra Petru:Vezi ca Satana a cerut, a va cerne pe voi ca Euinsa m'am rugat pentru tine, ca credinta to sä nu inceteze.(Luca V, 16). Si dupa aceea ruga El pe Tatal pentru toticu cuvintele: Si nu numai pentru acestia to rog, ci si pen-tru aceia, cari prin cuvantul vostru vor crede in mine,ca toti una sa fie, dupa cum tu, Tata, in mine si eu intine, ca si ei in voi una sä fie. Ce bunatate si iubire dinpartea Mantuitorului in privinta mantuirei noastre, ca el nuse margini varsa sangele pentru voi, ci Inca se rugapentru noi! Vedeti insa, cum a fost cererea celui ce seruga, ca dupa cum Tatal si Fiiul una sunt, tot asa si noisa ramanem in unitate, din care se poate vedea cat degreu pacatueste acela, ce nimiceste unitatea si pacea, caciDomnul pentru aceasta s'a rugat, caci voia, ca poporulsau sa fie mantuit si sa traiasca in pace.

Dar daca noi stam la rugaciune, zice Ciprian, trebuesa ne indreptam catra Dumnezeu cu toata inima, inde-partand dela noi orice cugetare corporals si lumeasca. Larugaciune spiritul sa nu cugete la altceva, cleat la aceeapentru care se roaga. De aceea si preotul pregateste Ina-inte de rugaciune simtimintele fratilor printr'o preparareinainte mergatoare, cu vorbele: Sus sa avem inimile, pen-truca poporul, cand raspunde: Avem catra Domnul, safie constient ca nu trebue sa se gandeasca la nimic alt--ceva. In rugaciune, cu deosibire la Liturgie, la care mai

graul:

a'§i

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 545

ales gandWe aci Ciprian, trebue O. se Inchida inima creq-tinului de a priml ispita In§alatorului §i a nu o lasa des-chisa dech.'t numai lui Dumnezeu. In acest timp cretinul,care se roaga, nu trebue a lase intrare inimicului lui Dumnezeu. Caci adeseori diavolul incearca a Indeparta pe Dum-nezeu in timpul rugaciunii, a§a ca una avem in inima §ialta in gura. Ciprian reaminte§te ca Domnul nu cauta lamodul cum ondularn vocea In rugaciune, ci la inima noas-tra. Si nu se cuvine a sava4 impietatea de a gaud' lalucruri streine de rugaciune in timpul in care vorbim cu,Dumnezeu. Ciprian inzista adesea, cum am vazut, asupraacestui lucru, spre a face pe cre§tini sa tie cum sa seroage, ca rugaciunile for sa fie ascultate. Cu dreptul apoiIntreaba: Cum poti cere a fi auzit de Dumnezeu, cand tu,nu te asculti pe tine? Si dace nu faci ceea ce trebue,Inseamna ca ofensezi majestatea lui Dumnezeu, te afli cuochii de§tepti §i cu inima Inchisa, pe cand despre Man-tuitorul se zice in Cantarea Cantarilor V, 2: Dorm, darinima mea veghiaza. De aceea si apostolul Pavel la Colo-seni IV, 2 Indeamna pe credincioi : Stati in rugaciune,priveghiand in ea.

Spre a nu lase pe credincio0 sa creada ca este sufi-cient a sta la rugaciune In felul cum aratase, Ciprian re-pen.' ceea ce mai spusese incidental, adica ca ei trebuesa uneasca credinta cu faptele, caci n'are nici un folos,zice el, rugaciunea ce nu este unite cu fapte bune. Sprea Intari aceasta se refera la cuvintele Evangeliei, ca dupacum arborele ce n'aduce fructe, sa tae Si sa arunca infoc, toy a§a se petrece §i cu rugaciunea ce este fait' fruct,rugaciune ce nu dobande§te indurarea lui Dumnezeu, cauna ce nu este fructifera in fapte bune. Santa Scripture,la Tovie XII, 8 spune, ca este buna rugaciunea cu post

cu eleimosina. Acela care va Impartl rasplata in zivajudecatii pentru faptele bune eleimosina, este azi pen-tru aceia, cari vin la rugaciune cu fapte bune. Ciprian a-duce de exemplu pe Corneliu Sutapl, care fu ascultat Inrugaciunea sa pentruca intrunea cerintele de care ne-avorbit, Imbartind multa eleimosina In popor rugandu-seneincetat Domnului. Faptele Apostolilor X, 4 spun cumi s'a Infat*t un Inger in ora a noua, pe cand se ruga,

Ai si

pi

www.dacoromanica.ro

546 CIPRIAN

i-a dat mArturie despre binefacerile sale, zicandu-i ca,rugaciunile eleimosina sa s'au radicat 'Ana la ceriu. Ru-gaciunea facuta cum se cuvine 7i Insotita de fapte bunese radica cu uTtrrinta la Dumnezeu. Despre aceasta Ci-prian aduce exemplu cu TovieXII, 7, 15caruia i searata Ingerul Rafail zise ca este plina.' de lauda faptade a vestl lucrarile lui Dumnezeu a le pretui Si ca ela prezentat Domnului cerintele lui pe care le facea, peand se ruga cu Sara, iar acum fu trimis de Dumnezeuspre a'i arata indurarea Sa. De asemenea la Isaia 58,6-9 se spune acelas lucru se lauda pe acela care unWecu rugaciunea faptele bune. Domnul fagaduWe a fi defata qi a auzi pe aceia cari fac fapte bune, se feresc denedreptate Si ajuta pe cei In lipsa. Apostolul Pavel, ajutatIn lipsa, scrie fratilorla Filipeni IV, 18numind faptelebune, sacrificii placute Domnului. Cine ajuta pe cei saraci,da Domnului cu imprumut; cine da celor in lipsa, oferasacrificiu mirositor Domnului in mod spiritual.

Asupra timpului in care sa se faca rugaciunea, Ciprianspune ca Daniil si cu cei trei tineri, statornici in credinta§i cari biruitori In inchisoare, se rugau in ora a treia,a asea si a noua, luand aceasta ca o indicare la tainasfintei Treime, ce trebuia sã se descopere in timpurile dinurma, caci ora intaia pAna la a treia, arata suficient nu-marul complect al Trinitatii. Si tot a5a face ora a patra,care se duce pana la a asea, o alta trinitate, ca§i ora a§asea pana la a noua, asa ca numara fiecare trei ore o tri-nitate complecta. Inchinatorii lui Dumnezeu au statornicitintr'un mod spiritual aceasta Impartire a orelor inainteaAltarului §i o folosira la rugaciune in timpurile hotarlte.Apoi fu declarat pe fata, ca aceasta a fost de o Insam-natate plina de mister, ca cei drepti iii faceau in acestmod rugaciunea lor. Ciprian IntarWe acestea cu faptul caSfantul Spirit se pogora asupra ucenicilor in ora a treia,Indeplinindu-se cu aceasta promisiunea Mantuitorului. Inora a §asea Petru fu Invatat de a priml la mantuire petoti §i a nu mai fi cu indoiala asupra primirii pagAnilor.Dela ora a §asea 'Ana la a noua a stat Mantuitorul pecruce, spaland prin sangele sau pacatele noastre.

Noi zice mai departe Ciprian, am primit .pe langa

sisi

si

sisi

iesira

crestinii,

8i5

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 547

orele stabilite pentru rugaciune la Altar si timpurile ca siraporturile pline de taind ale rugdciunii. Trebue deci a neruga si dimineata spre a serbatori cu aceasta dimineataprin rugaciune Invierea Domnului, cum, in aceasta privintd,zice Psalmistul I, V, 3, 5 si proorocul Osea VI, 1. Totasemenea trebue sd ne rugam si la apusul soarelui si laIncheierea zilei. Iisus Hristos este soarele cel adevdrat siziva cea adevarata, de aceea ne inchinam la apusul soa-relui si a zilei lumii, si ne rugam ca sa lumineza iarasiasupra noastra lumina la venirea lui Hristos, ce are sdaducd gratia luminei vesnice. Ca Hristos este numit zi,despre aceasta ne spune slantul Spirit in Psalmi-11'7,22-24: Piatra ce au nesocotit-o lucrdtorii, facutpiatra unghiului. Ea s'a facut de catra. Domnul si este mi-raculoasd in ochii nostri. El este ziva, ce-a facut-o Domnul,sd umblam si sa ne bucuram in ea. Proorocul MaleahiIV, 2atesta ca. El este Soarele: Voila celor cari va te-meti de Domnul, va rasdri Soarele dreptatii.

In urma acestora, spune Ciprian, pentru crestini nu esteesclusd nici o ord, in care sä nu se roage crestinul, caci.Hristos este Soarele si Ziva cea adevarata. De aceea tre-bue sd ne inchinam si sa ne rugam toata ziva, caci noisuntem crestini, deci suntem in Hristos sau in adevaratulSoare si In adevarata zi. Mai mult Inca. De oarece, dupalegea lumii, dupa zi urmeaza noapte si apoi iards zi, nu sepoate Intrerupe rugaciunea prin venirea noptii, caci pentrufiii luminii, este zi si in timpul noptii, si cel ce are luminaIn inima, cand este fard lumina? Si cand n'are Soare sizi, accla caruia Hristos este Soare si zi?

Ca urmare fireasca a celor spuse pand aci, Ciprian trageconclusiunea, ca noi nu trebue sa renuntdm a ne ruganici in timpul zilei, nici in timpul noptii. Sa nu ne lipsim,zice el, noi, cari suntem In Hristos, adica in lumina., dea ne ruga si In timpul noptii. Vdduva Ana persista faraincetare in rugaciune si privighere cu nadejdea de a do-handl indurarea lui Dumnezeu, dupa cum si in Evangelicla Luca II, 37este scris: Nu va departati de templu,cu posturi si cu rugaciune servind zi si noapte. S. nu facapagani, cari nu s'au luminat Inca, sau Iudeii, cari au pa-rasit lumina si sunt in Intunerec; noi insa, cari totdeauna

www.dacoromanica.ro

-548 C PRIAN

ne afldm in lumina Domnului, cari ne amintim si pastrdm.aceea ce a inceput cu primirea gratiei, sä consideramnoaptea ca zi. Sa tinem ca neincetat sd umblam In lumina,sd ne ferim de intunerec. Sa nu faca intrerupere rugaciuniiorele noptii, ci facuti din nou si rendscuti spiritualmenteprin Gracia lui Dumnezeu, sd imitam aceea ce vom ajunge.Si de oarece In imparatia cereascd, fdra intervenirea noptii,vom avea numai zi, sä priveghem noaptea ca qi in timpulluminii. Si fiindcd acolo ne vom ruga in totdeauna si vomaduce multdmita lui Dumnezeu, sa nu incetam nici aci ane ruga si a aduce multdmita.

Despre nemurire.

Cum spuneam, cand am vorbit despre activitatea luiCiprian, datorim acestuia si o scriere cu titlul de mai sus,motivatd de o boald pestilentiall, care a fAcut mare rausi a pustiit rau mai multi ani in impardtia romand si inAfrica. Iritarea si temerea erau foarte mari, moartea na-prasnica lovia fara crutare si de coasa ei nemiloasa erauatinsi atat necrestinii cat si crestinii. 0 asa stare facu peCiprian, cum am zis, sa. scrie lucrarea «despre nemurire*spre a imprastia, cu deosebire dintre crestini, teama demoarte. El nu poate sa taca cand vede ca fata cu mareamortalitate, multi credinciosi devin slabi si fara curaj. A-rata totodata ca astfel de casuri au fost de mult prooro-cite de catra lisus Hristos. Crestinul in loc sa se teamade moarte, trebue mai mult s'o doreasca, and de exem-plu pe Simeon. Sa priveasca cel drept lumea si sa vaddca ea este plina de insaldtorii si alte multe rdle, ca sä.nu mai doreasca a rdmanea in ea, ci sd se scape cat maicurand de ea si sä se duca in cer, spre a se uni cu Hristos.Numai aceia, cari n'au credinta adevarata despre promi-siunile fdcute de Mantuitorul Hristos, in mai mult la viata.si doresc cat mai mult sä ramand in lume.

Lovirea pe care pesta o faced tot cu atata furie si

www.dacoromanica.ro

CIPRIAN 549

crestinilor ca si necrestinilor aducea mai ales slabirea cre-dintei. Acest. moment daunator credintei, regretat cu a-maraciune de Ciprian, nu'i putea scapa neatins. De aceeasi spune in capitolul 8 si urmatoarele ca nu trebue cre-stinii sa se lase Inselati in credinta, ci sa-si aminteascaca toti fara deosebire sunt supusi acelorasi legi naturale.

crestinii nu trebue sa uite ca ei mai ales suntmai incercati de cat .altii. Dumnezeu prin crestini pro-beaza pe aceia pe cari el 'i are in iubirea sa;aminteasca crestinii de exemplele cu by si Tovie. Esteun pacat de a murmura contra lui Dumnezeu, care a tri-mis boala, intru cat ea serveste de a proba credinta, proba._ce nu se poate face cleat in lupta si nu in liniste si inviata tihnita. Acestea stiindu-le crestinul in loc sa murmure,sa considere epidemia ca o norocire, caci fara ea n'ar fiavut ocasiunea de a dovedi taria sufletului. Epidemia nunumai loveste pe fecioare si copii, ci face a se valora onoun seriositate morala si multora li se presitita ocasiu-nea de a face fapte bune, pe care nu le-ar fi putut ma-nifests in altfel de ocasiune. Sä nu se uite ca Dumnezeuva judeca pe om dupa cele ce el va savarsi si sa nu sespuna ca." pesta aduce cu ea acordarea de daruri ce nuse cuvin decat acelora, cari au credinta tare si fac faptebune.

Crestinii sunt datori a nu uita ca ei se roaga zilnicca sä Se faca voea lui Dumnezeu si sa vita imparatia sa,caci atunci nu vor mai cugeta nedrept asupra boalei ces'a trimis asupra lor. Cu aceasta ocaziune si spre a dovedicat de mult displace lui Dumnezeu nesocotinta aceasta acrestinilor, Ciprian aduce viziunea unui episcop ce se aflape patul de moarte. Este dureros a vedea ca moartealoveste pe ai tai, pe persoanele scumpe ale familiei tale.Dar nici aceasta sa nu faca pe crestini sa murmure, caciaceasta o fac numai aceia, cari n'au nici o speranta.

Si iarasi,

sa-si

www.dacoromanica.ro

550 CIPRIAN

Moartea trebue considerate, asa cum invata legea crestina.Ea nu este decat parasirea lumii acestia si trecerea in-tr'o lume mai buna. 0 moarte timpurie este un semn alplacerii si dragostei ce o are care not Dumnezeu. Decisa ne bucuram dace ne chiama mai din vreme la el.Crestinul sa nu se lipeasca de lume, si s'o prefere lumiiceleilalte, caci atunci 11 va ajunge pedeapsa cu care Dom-nul ameninta pe iubitorii lumii acestia. Si pentruca Ciprianvedea sfarsitul lumii apropiindu-se, cu atat mai mult spunecredinciosilor a se bucura ca sunt luati din aceasta lume sidusi in patria cereasca pe care o presinta atat de pretuitafate cu aceasta de aci.

In general, in cele 26 capitole ale scrierii (despre ne-murireD, Ciprian pune in evidenta invatatura crestina desprevesnicia sufletului, pe care cunoscand-o fiecare cum tre-bue, sa nu murmure contra vointei lui Dumnezeu de achiema la sine pe oameni cat mai curand. Momentelegrele prin. care trec crestinii in epidemia ce s'a ivit, sale foloseasca spre intarirea si dovedirea credintei si sprea face fapte umanitare si caritabile, pe care nu le-ar pu-tea face alta data. In toate crestinul sa nu uite ca estedator a primi cu bucurie aceea ce Dumnezeu face, caciasa se si roaga el zilnic in rugaciunea domneasca, desprecare vorbeste in scrierea cu care ne-am ocupat.

Boroianu.

www.dacoromanica.ro

CATS -VA CUYINTR ASUPRA CATECUMENATULUL

(Vezi Biserica Ortodoxl Romans, Anul XXXI-Iea No. 2)

Dupd ce catecumenii terminau stadiul cerut de Biserica,-adica dupa ce se pregateau indeajuns pentru primirea bo-tezului, iqi manifestau singuri mai marilor Bisericii dorintade a se boteza. Dela aceasta data pand primeau botezul,in Biserica de apus purtau numirea de competentes sauelecti, iar in Biserica de Orient erau numiti Bcortc.Cop.evotsau p.oaayarrotittevot sau yoncNtevot, care era §i cea maiintrebuintata expresie.

Cu catva timp inainte de inceperea postului, sau qi laEpifanie, episcopul, in cuvantarea pe care o tined catecu-menilor, ii indemna, pe toti acei ce se credeau demni, sdceara a fi botezati. Fara indoiala ca nu cererile tuturorerau satisfacute. Multi dintre ddnsii implinisera termenulde catecumenat, dar aceasta nu-i indreptated de a primibotezul, daca viata lor' pand atunci nu fusese potrivita le-gilor morale creqtine. Aceqtia erau indepartati, Si dacd seintampla sa patrundd vreunul, se datora numai lipsei deatentiune a superiorului Bisericii.

In lerusalim, cu inceputul postului, incepea si pregatireacatecumenilor pentru primirea botezului, §i tined in tot

www.dacoromanica.ro

552 CATE-VA CUVINTE

timpul celor patruzeci de zile. Regula aceasta era tinutcu strictete mai cu seams in timpul patriarchului Ciril:.Consuetudo apud nos est ut per quadraginta dies sanctamet venerandam tradamus Trinitatem iis, qui baptizandi sunt.Obiceiul acesta trebue sä fi lost raspandit si In alte parti,caci daca vedem pe sf. Ambrosiu ca-i indeamna pe cate-cumeni la botez, in predica ce o tine la Epifanie, de aiciputem deduce ca acestia lntrebuintau timpul postului a-nume pentru pregatire; si aceasta se vede si din canonul45 a] conciliului din Laodicea, in care se hotara ca ni-meni sa numai fie primit de a se pregati pentru botez,daca nu se anunta in primele doua saptamani dela ince-putul postului.

Nu In totdeauna s'a tinut aceasta regula in mod strict.Cu vremea s'a micsorat acest termen de pregatire, si aceice veneau sa primeasca botezul se pregateau numai catevasaptamani Inainte de Paste; de multe on doua saptamanise considerau suficiente. Vedem Insa ca. In Biserica Oc-cidentals, la conciliul al doilea tinut la Braga in Spaniain anul 563, s'a stabilit ca. non licet ante duas septimanaspaschae, sed ante tres ad bapt, suscipere aliquem, decifixa o pregatire de trei saptamani. Asa dar nu se maiLinea peste tot regula, care odinioara era generals in Bi-serica. Tot In secolul al VI se cerea in occident ca copiii,cari urmau sa fie botezati sa fie adusi la Biserica In timpde 40 zile Inainte de Paste. Papa Grigorie cel Mare cereade asemenea timpul de 40 zile pentru Ebreii ce veneausa se boteze.

In tot timpul din urma nimeni n'a fost primit sa intreIn Biserica crestina fara pregatire. N'au mai fost scoale decatecumeni, unde sä se des pe larg instructiunea trebuin-cioasa, caci mai toata lumea din Wile luminate ale Europei,Asiei si Africei primisera crestinismul, dar cand inchina-torii altor religiuni veneau sä primeasca crestinismul ei

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CATECUMENATULUI 553

erau pregatiti indeajuns de oamenii Bisericii si numai inurma botezati.

Am vazut pana acum timpul cand catecumenii trebueause se anunte ca voesc sa se pregateasca pentru primireabotezului, am vazut §i timpul cat Linea acea pregatirepentru cei cari de acum inainte purtau numirea de corn-petentes sau cpancC6tievoc, sa vedem acum in ce constaacea pregatire. Parintii bisericqti cei mai insemnati, caJustin Martirul, Grigorie de Nazianz, Ambrosiu §i chiar Ter-tulian qi Augustin, ne arata in inscrierile for modul cumse pregateau acqtia pentru a se face demni de primireabotezului. Nu numai ziva, dar qi noaptea o petreceau inrugaciuni qi matanii, in lacrami §i in plangeri, cerand er-tare dela Dumnezeu de pacatele acute. Timpul putin ce

rezervau pentru somn, noaptea, it petreceau pe pa-mantul gol, qi nu in paturi moi qi aducatoare de pofte.Cu post qi cu rugaciune continua, cautau se indreptezemintea for numai care Dumnezeu atot puternicul §i staucat se poate de retraqi de lumea cea plina de pacate qide ispite. Pe deoparte pentru indemnul lor, pe de altapentru ajutarea for in rugaciuni catre Domnul, toti cre-tinii din Biserica respective luau parte la rugaciunile for§i se rugau cu caldura.' impreuna cu dansii. Pentru ca ru-gaciunile competentilor sa fie bine primite inaintea luiDumnezeu, era nevoe ca sa fie sprijinite de rugaciunilecredincioOlor; aceasta era credinta generala a Bisericii. Eiposteau si se rugau cu totii impreuna. Este qtiut ca o-mul numai prin propria sa putere nu este in stare sä selupte cu tarie contra carnii §i mai cu seama contra Dia-volului qi cursele lui, §i are nevoe si de bunatatea luiDumnezeu ca sä-1 sprijine. Acestea erau exorcismele cese citesc de preot, celui care vine sa se boteze. El tre-buea sa fie aparat de puterea Diavolului ca acesta sa numai poata sä aprinda in el not pofte §i dorinti spurcate,

si-1

www.dacoromanica.ro

554 CATE-VA CUVINTE

ci cu toata inima cu tot cugetul curat sä intre in Bi-serica MAntuitorului.

Diavolul a fost duqmanul omului dela inceput, el a cã-utat impiedice dela bine, i sä-1 indrepte pe calearaului. El a tinut omenirea atata vreme in intuneric, panAa venit Mantuitorul care a invins puterea lui §i a saramatinchisorile iadului, aducand tuturor mantuirea. Ace10,duqman it avem i panA acum, dar puterea lui nu maieste aqa de covarqitoare. Mantuitorul ne-a lasat arme indeajuns ca sa putem lupta contra curselor Diavolului, nea lasat postul §i rugaciunea. Ne-a invatat sä luptam con-tra patimilor ca : mandria, hotia, vorba de rau, du§mAnia

alte viii grele, cari toate vin dela acel care a indem-nat pe Eva sa faca pe Adam sä nu asculte de poruncalui Dumnezeu. A lasat Apostolilor ur-ma0or acestora, episcopilor qi preotilor, puterea de agoni duhurile cele necurate, a ajuta pe oameni in luptafor cu isvorul rautatii qi al vicleniei. Pacatul original rno-tenit prin grepla lui Adam, si cu care omul se na§teeste inlaturat prin baea -botezului omul intra curat inviata cea noun deschisa prin botez. Biserica insa trebue sais toate masurile ca acel care vine sä fie primit aici, sä securete de toate urmele lasate de diavolul in inima sa, sase lepede de dAnsul, de toate lucrurile lui, de toti ingeriilui, de toate slujbele lui Si toata trufia lui. La care celce urrna O. fie botezat raspundea preotului Ca se leapadal§i sufla qi scuipa pe satana, se impreuna cu Hristos§i credea lui ca unui imparat §i Dumnezeu. Aceasta esteputerea exorcismelor ce le cite§te preotul celui care vinesa se boteze.

Apostolul Petru a tamaduit bolnavi, cari erau posedatide duhuri necurate, prin rugaciune §i prin suprapunere a

fapt care pune baza exorcismelor de mai tarziu.Chiar daca rugaciunile zise de apostolul Petru nu erau

si

sa -1

si

sai, si printeansii

si

si

si

mainilor,

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CATECUMENATMAJI 555

Indreptate direct contra diavolului, ci se chema in ajutormizericordia lui Dumnezeu sprijinul sau, totusi in acestcaz aveau caracterul exorcismelor. Practica aceasta a exor-cismelor s'a intrebuintat din timpul cel mai vechiu in Bi-serica crestind si se intelegeau atat rugaciunile ce se ziceaupentru energumeni, cat si cele pentru cei ce veneau sdfie primiti in societatea credinciosilor. Din scrierile luiTertulian se poate deduce ca.' exorcismele erau in practicaBisericii deja din timpul sau, caci altfel nu s'ar putea in-telege cum el spunea ca un spirit rail cautd sd prindasufletele imediat la ititrarea for in lume. In omiliele cle-mentine vedem ca astfel de rugaciuni se pronuirtau maimulte zile de-a randul, sau mai bine zis in ultimile zecezile care precedau primirea botezului. intre anii 255 si256 sau tinut in Cartagena trei sinoade cu privire la bo-tezul ereticilor, si cu aceasta ocasiune, in discutiunea ur-matd, au fost acuzati ereticii ca la ei exorcismele se ci-tesc de acei cari sunt posedati de Diavolul si de aceeaIntregul act nu e decat o minciund. Si afara de aceasta,tot 1a aceste sinoade s'a ardtat ca exorcismele isi auorigina in sf. Scriptur, in cuvintele si in faptele luiHristos si ale Apostolilor sai. Hristos a zis: Mergeti innumele meu, puneti mainele si goniti pe demoni; iar inalt loc: mergeti invatati toate popoarele, botezanciu i etc.Deci acei cari doresc sa intre in randurile crestinilor, aunevoe de suprapunerea mainilor, de exorcisme si de re-nastere prin botez. De aici se vede ca practica exorcismelorse Intrebuinta in intreaga Biserica.

In afara de cele arfitate pana aici se mai vzcle si dinomiliile sf. Joan Chrisostomul cdtre, sowttCattevo.c ca el pre-supune exorcismele, pentru cei ce veneau sa" se boteze,ca ceva cunoscut si Intrebuintat de mult timp in Biserica,nu ca ceva introdus de curand. 0 proba puternica de in-trebuintarea exorcismelor ne-o da fericitul Augustin In

Biserica Ortodoxi Romani 5

si

www.dacoromanica.ro

556 CATE-VA CUVINTE

lupta pe care el o duce contra Pelagianilor. Acestia nuvoeau sa recunoasca ca exista pacatul original, si ca probahotaritoare Augustin aduce practica exorcismelor pentruacei ce urma sa fie botezati. Daca nu exista pacatul ori-ginal, atunci de ce Biserica si chiar voi cari negati pa-catul original, Intrebuintafi exorcismele si exuflatiunile ?Fara indoiala, ca daca aceasta practica n'ar .fi fost Intre-buintata. de intreaga Biserica si din cele mai vechi tim-puri, Pelagianii ar fi raspuns, si ar fi adus probe, princare sa dovedeasca ca dreptatea e pe partea lor. Ras-punsul for a fost numai ca pretentiunea lui Origen ca arexista pacatul original, ar fi o ramasita a manicheismului,eresie pe care o Imbratisase odinioara Augustin. In religiape care o da Augustin, arata ca atunci intreaga Biserica,din cele mai vechi timpuri, ar trebul sä fie acuzata demanicheism, caci practica exorcismului, inainte de primireabotezului, dateaza nu din timpul de fats.

Biserica socotea exorcismele ca o necesitate, caci celce urma sa fie botezat, trebuea mai din vreme sa fie li-berat de influenta si puterea diavolului. Deci atribueaexorcismelor o putere de fapt, si nu le considers ca unsimple simbol fara nici o Insemnatate. Aceasta putere nuo negau nici chiar diferitele secte ce se formasera. 0 con-sideratiune deosebita o aratau exorcismelor Donatistii, sichiar Pelagienii nu le inlaturau.

Exorcismele stau In stransa legatura cu insuflatiunile sise executau In acelasi timp. Asa a fost practica din celemai vechi timpuri. Patriarhul Ciril din Ierusalim In unadin catichesele sale da instructiuni competentilor aratan-du-le In ce :mod sä se poarte in timpul exorcismelor. Asael zice: La exorcisme fats to sa fie acoperita, pentru caspiritul O. se ocupe numai cu sine si ca nu cumva ochiulalergator in toate partile sa. rataciasca si inima. and voiintrati In biserica inainte de inceperea exorcismelor, fie-

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CATECUMENATULUI 557

care sa vorbeasca ceva edificator. Daca cineva n'a venitla timpul hotarit sa fie cautat. inainte de exorcisme nuto interesa de lucruri nefolositoare, de noutatile din orasau din sat, de politica sau de noutati cu privire la au-toritatile spirituale sau lume§ti. indreapta privirea to ca-tre cer. in timpul exorcismelor barbatii §i femeile trebuesa ocupe locurile for separati dupa genuri. Barbatii intimpul cat stau aici sa is in mana o carte folositoare,unul sä citeasca, ceilati sa asculte. Daca nu e nici o cartela indamand, atunci unul sa, se roage, altul sa vorbeascaceva folositor. Fecioarele trebue sä se poarte in a§a modIn cat sau sa se roage citind psalmi, sau sä citeasca alt-ceva in tacere a §a ca buzele sä vorbeasca, dar urechilestreine sa n'auda nimic. Femeile sa fie ocupate tot in a--cela§i mod. De aici se vede ca exorcismele tineau maimult timp §i aceasta o intarWe §i sf. Grigore de Nazianzand zice: Nu dispretui remediul exorcismului §i nu toinspaimanta de lungimea lui. E o piatra de incercare cacsti deplin format pentru primirea harului lui Dumnezeu,

Exorcismele nu se indeplineau pentru toti de ()data ci-pentru fiecare deosebit, de aceea era necesar ca femeile-sa fie separate de barb ati pe timpul cat a§teptau sa levie randul. Sf. Joan Chrisostomul arata ca era obiceiul cacompetentii sa fie trime§i d'a dreptul de acolo de unde'erau instruiti pentru a fi exorcizati; ei veneau aici desculti,adeca cu picioarele goale §i desbracati, numai in hainelede dedesupt. Tot in acest mod vorbe§te qi fericitul Au-gustin: Ce s'a intamplat cu voi, zice el catre auditoriiIn noaptea aceasta, lucru ce nu s'a mai intamplat in noptilede mai nainte, ca. fiecare din voi a fost adus din localitatideosebite inaintea intregei societati crqtine, §i acolo, pecand voi stati cu capetele plecate, cu picioarele goale, §ichiar-fara haina de penitenta, ati fost examinati §i Satan.cel mandru a fost distrus §i a fost chemat asupra voastra.

www.dacoromanica.ro

558 CITE -VA CUVINTE

Hristos cel umilit. Umiliti implorati voi in rugaciune si incantdri de psalmI: Cerceteazd-ma Doamne si is cunostintade inima mea.

Cat priveste locul pentru primirea exorcismelor nu estepeste tot acelasi. In unele parti serves tinda baptisteriu-lui, in alte parti se efectuau chiar in biserica, pentru casa aiba loc toti credinciosii cari veneau sd asiste. Si astaziexorcismele se citesc in tinda bisericii, si numai dupa aceeacopilul e introdus in biserica. Sa vedem acum in ce timpaveau loc exorcismele. In aceasta privinta nu era o reguldgenerals, caci practica dintr'o parte nu se potriveste cucea din celelalte parti. Chrisostomul, dupa traditiunea Bi-sericii sale, trimetea pe. competenti la exorcisme imediatdupa catecheza. Cirill din Ierusalim proceda din potrivaBiserica sa. In unele parti ambele acte: cateheza si exor-cismul se implineau in zile deosebite. In Biserica din A-frica cateheza urma dupa exorcism; cel putin aceea in carese expunea simbolul credintei. Aici, serviciul acesta alcuratirii, Incepea Joarte de dimineata, chiar de noapte,dar nu se poate sti dacd si in alte parti se urma la fel.Afars de aceasta exorcismele in multe parti se citeau inmai multe zile dearandul, celor ce urmau sä fie botezati.In asa numitul «TesalonicD sau scrierea prea fericituluiarhiepiscop al Tesalonicului, Simeon, tradusd pe vremeaMitropolitului Grigorie al Ungro-Vlahiei gasim in cap. 61urma.'toarele cuvinte cu privire la rugaciunile botezului: Iardator este preotul si sfintele molitve bine ale proceti, sia le zice, si cu socotinta si rar, de nu va fi vre o nevoesa citeasca intr'auzire. Ca am auzit not dela parinti cumca cei ce se infricoseaza de multe on de naluciri, aceasta opatimesc pentru caci preotii cei ce i-au botezat pre ei n'auzis molitvele cele de lepadarea Diavolului si celelalte sfintemolitve cu luare aminte. Deci, de va ingadui vremea, nunumai °data trebueste a zice din Inceput molitvele lepa--

in.

www.dacoromanica.ro

AS UPRA C ATEC UB1ENATULUI 559

clarilor si celelalte molitve, ci de multe ori, pentruca sila molitvenic, de opt sau de zece ori scrie a se zice, ten-trucd obiceiu vechiu era at Bisericii in fieistecare zi, adicciin cele ;rape zile ale saptamdnii dela preolii cei oglasuitoria se zice acestea celor ce se boteazd, qi a opta zi iarasi dela Arhiereu, sau dela preotul cel ce vrea sä-1 boteze, siIntr'acest chip se boteza dela Arhiereu sau dela preot. Jarnoi am vazut preofi cucernici de trei ori lard lips& zicdndacestea, 7si a,sa botezdnd. De aici se vede lamurit ea, practicaexorcismelor In Biserica orientala a ramas multa vremeasa, adica de a se citi aceste rugaciuni de multe ori pen-tru cei ce veneau sä se boteze.

Exorcismele, cum le avem astazi, fara indoiala ca nu sunto copie adliteram a celor din primele timpuri ale Bise-ricii, continutul insa qi forma for nu poate sa fie altfel, cacise aseamana cu fragmentele ce ne-au ramas dela diferitiiscriitori bisericesti din timpurile vechi. Preotul face abju-ratia In mod energic, gonind pe Diavolul in numele celortrei persoane al sf. Treimi, asa In prima rugaciune a exor-cismelor se vede ca se invoaca Cate trele persoanele sf.Treimi: In numele tau Doamne Dumnezeul adevarului, sial unuia nascut Fiiului tau, si al Duhului tau celui sfant.Iar in a doua rugaciune gonind pe Diavolul zice: Ceart6.-teDomnul Diavole juru-te Cu Dumnezeu, carele a aratatlemnul vietei, si a randuit pe Heruvim ingrozeste-te, cacu acela te jur, carele a umblat ca pe uscat pe spatelemarii ca acela si acum iti porunceste prin noi, teme-te,esi, si te departeaza dela zidirea aceasta, si sa nu te as-cunzi Intru el, nici sä-1 intalnesti pe el, sau sa lucrezi, niciin noapte, nici in zi, sau in ceas, sau Intru amiaza-zi, cite du intr'al tau tartar.... Esi si te departeaza dela celInsemnat de curand.... ca cu acela te jur, carele umbla pearipile vanturilor. Iar in a treia rugaciune gonirea e si

<mai energica : Juru-te dar intru tot, viclene, si necurate si

www.dacoromanica.ro

560 CATS -VA CUVINTE ASUPRA CATECUMENATULUI

spurcate si urate si duhule strein cu puterea lui Hristos....du-te, cunoaste-ti puterea to cea desarta, care nici peste-porci n'a avut volnicie.... esi si to departeaza dela cel cesa gatWe catre sfanta luminare. Juru-te cu patima ceamantuitoare a Domnului. In ultima rugaciune, Inainte delepadari, preotul chemand ajutorul lui Dumnezeu pestenoul venit, zice : Insoteste-i vietei lui Inger luminat, ca al,izbaveasca pe el de toata bantuiala protivnicului, de In-tampinarea vicleanului; de Dracul cel deamiaza-zi si denaluciri rele. apoi sufland preotul peste noul venit de trei-ori in chipul crucii, si insemnandu-1 de trei on zice: Go-neste dela dansul pe tot vicleanul si necuratul duh, carelese ascunde si se incuibeaza in inima lui etc. Toate acesteadovedesc ca rugaciunile ce se intrebuinteaza In Bisericanoastra acum au aceiaqi energie, Demonul e gonitdestulA putere dela cel ce vine sh" primeasca botezul. A-ceste rugaciuni sunt o oglinda fidela a exorcismelor cese Intrebuintau In timpurile vechi, si cari s'au continualneincetat in Biserica noastra.

M. P.

cu,

ySi

www.dacoromanica.ro

Biserica Romano-Catolica in Romania.

I.

Tara romaneasca e una din cele mai tolerante tari inceea ce privWe chestiunile religioase. La noi n'au fostlupte religioase; la noi n'au fost zguduiri sociale pen-truca unii se trichina lui Dumnezeu Inteun fel altii Inaltfel. De multa vreme traesc in aceasta tara catolici, pro-testanti, israeliti, armeni, fa'ra ss fi suferit ca aiurea dinpricina credintei. Nu traesc in Dobrogea Romanii orto-doci alaturi de 'cetatenii musulmani, fara sä se superepentruca unii merg la biserica, iar altii la moschee ?.. Pen-tru noi Romanii aceasta tolerante formeaza un titlu demandrie nationals. Ceea ce spiritele filozofice din lumeaoccidentals abia visau, la noi era un fapt Indeplinit

II.

Un lucru nu s'a permis Insa In trecutul nostru §i na-dajduim ca nu se va permite nici de acum inainte si a-nume: prozeutismu/ fie socoleala bisericii noastre ortodoxenationalci. Taria noastra ca neam sta in unitatea noastraprin limbs, credinta qi obiceiuri. Un suflet bate prettitin-deni, unde se afla wzati romani. Dace vei lua un Romandin orice parte a pamantului romanesc vei wza depilda In Oltenia, el se va simti ca acasa, pentruca pricepetot §i poate fi priceput pentruca gase§te aceea0 cre-dinta si obiceiuri. S'au facut, ce-i drept, Incercari de pro-

§i'l

§i

si

I

www.dacoromanica.ro

562 BISERICA ROMANO-CATOLICA

zelitism in tarile romane, insa n'au reusit. Biserica s'aimpotrivit unor asemenea incercari cu toata energia. Sestie ce rezultat au avut dorintele Calvinilor! 0 singuraesceptie a facut o parte din fratii nostri din Transilvaniasi Ungaria. Avem aci Romani greco-orientali si Romanigreco-catolici. S'a crezut, CA daca. Romanii vor parasi Or-todoxia si se vor uni cu Biserica Romano-catolica, atuncitoate binefacerile vor caded asupra lor. Cu toate acestea,Romani cu grija mare de viitorul n.eamului recunosc cudurere, ca spat-tura aceasta intre frati nu poate sa fiebinefacA.toare Romanismului. Cateva exemple. Bisericascoala se intretin de fratii nostri, din sudoarea si econo .miile lor. Nu in sute, ci in mii de sate sunt greco-orientalisi greco-catolici. In loc sa aiba fratii de aceiasi limba siobiceiuri o singura biserica si o singura scoala, ei au 2biserici si 2 scoli. Intretinerea in chipul acesta e mai Breasi de aci slabiciunea si neputinta de a be intretine cum secade. De aci pericolul ca Romanii din partile acesteapiarda scoala lor nationala si poate cu vremea si biserica.Guvernul maghiar a facut primul pas cu scoala si va in-cerca in urma si cu biserica. Am citit prin gazete, ca ineparhia ortodoxa a Aradului a cerut si in urma a si impusca intr'o parohie romaneasca limba serviciului dumnezeescortodox, sa fie cea maghiara. Cu un cuvant: Tdria sal inunire, intr'un suflet si o gandire. Limba, credinta si obi-ceiurile formeaza puterea unitatii nationale. SA fereasasfA.ntul Dumnezeu, ca dupa ce suntem asezati not Romaniiintr'o pozitiune geografica cam dificila si dupa ce nu sun-tern tocmai numerosi sa mai fim desbinati si prin credinta!Ar fi o fapta criminals din partea acelor Romani, cari arcontribul cu ceva la o asemenea desbinare!

Spunem toate acestea cu prilejul publicarii in «KatolKirchenzeitung* din Salzburg de care Arhiepiscopul Ro-

sa-si

si

III.

www.dacoromanica.ro

IN ROMANIA 563

mano-catolic din Bucuresti, d-1 Netzhammer a articoluluiIntitulat: «Die rumanische Landeskirche and din Bauen-aufstande.Biserica de stat romana si rascoalele taranesti».Marturisim sincer ca nu ne asteptam din partea unui bar-bat ca Eminentia sa d-1 Netzhammer sa se pronunte inasa fel despre biserica noastra 5i preotimea noastra cums'a pronuntat In acest articol. Stim ca d -1 Netzhammer e unbarbat invatat si toti '1 credeam ca lucreaza cu mult tactsi intelepciune In Innalta pozitiune ce ocupa... Domnia savorbind de cauzele rascoalelor afirma ca preotimea nu si -afacut pe deplin datoria pentru linistirea spiritelor. Chiriarhiinostri n'au mers in mijlocul poporului cum ar fi trebuit.Poporul e lipsit de educatiunea religioasa. Multi invatatorisunt libercugetatori. Intre scoala si biserica nu e nici olegatura sau foarte slaba.

Biserica Romano-catolica din Romania din contra si-afacut Intreaga datorie. In Moldova, unde sunt 70.000 ta-rani catolici nu s'a Intamplat in satele unde locuiesc nicio neorandueala, pentruca Episcopul catolic a luat toatemasurile la vreme, fa'ra sa fie indemnat de cineva, dupa,cum au fost (desigur) Indemnati Chiriarhii tarii.

Nu se cuvenia ca d-1 Natzhammer sä faca asemenea a-cuzari preotimei si Chiriarhilor nostri. Felul cum reprodu:edin gazetele noastre politice si cum interpreteaza dove-deste intentia de a innalta biserica romano-catolica si dea lnjosi pe a tarii noastre.

Am avut nemultamiri cam multe din partea BisericiiRomano-catolice si speram ca am intrat pe o cale de li-niste. Cu durere ne aducem aminte de tinuta agresiva qineromaneasca a raposatului Arhiepiscop Hornstein. N'amuitat Inca propaganda fatisa de catolicizare si de despretpentru ce e romanesc a scoalelor de fete «Notre Damede Sion). D-1 Sp. Haret, actualul Ministru al Cultelor siInstructiunii intr'o brosura publicata in Fevruarie a. c. si

www.dacoromanica.ro

564 RISER; CA ROMANO- CATOLICA

Intitulata: «Scoala Nationalista» ne spune, «ca intr'un satdela portile Bucurestilor, intr'o predica la biserica, s'a spusauditorilor ca sa nu uite ca ei nu sunt (pavlichenii) si nutrebue sä fie Romani. In ce scop' aceasta ? Caci locuitoriiaceia traiesc in cea mai deplina liniste si nimeni nu-i tur-bura, nici pentru limba, nici pentru religia ion>

infiintate de not in satele unguresti stau goale; pri-marii, notarii si preotii respectivi se intrec in inventareade tot felul de mijloace pentru a impiedica, pe copii delafrecuentare; uneori de pe amvon se ameninta parintii cupedepsele eterne, daca 'si vor trimite copiii la scoala ro-maneasca. De aceea in acele sate nu poti cere nici unpahar pe romaneste, caci nu are cine sa to inteleaga. Darin timpul acesta nu e case din sat in care sa nu se afleAbecedarul pentru copiii unguri din Moldova si CAlenda-rul pentru Ungurii din Romania, imprimate peste graniteanume pentru ei, se intelege in ce fel si cu ce scop».

and in urma retragerii Episcopului catolic al EparhieiIasului Domenic .7aquet a fost numit Iosif Camilli, acestaa adresat credinciosilor sai o epistola pastorale. IatA cespunea intre altele: «Imi ramane a spune un ultim cuvantsi '1 zic deschis si tare tutulor catolicilor, care locuesc InEparhia mea, fie ei indigeni on straini, fie ei clerici saulaici. Ca si in timpul intaei mele administratiuni a Epar-hiei de Iasi, asa si in aceasta a doua pe care in curando voiu lua din nou cu harul lui Dumnezeu si pentru aasculta de P. sf. nostru pArinte Papa Piu X, eu am in-tentiunea si vointa ca toti credinciosii incredintati mie sa.iubiasca precum se cuvine patria for Romans, daca suntindigeni, sau sa respecteze si sa paziasca datoriile ospi-talitstii daca sunt straini. SA pastreze acesti dinurma si dragostea si obiceiurile patriei pentru Cara lorna-talA, precum e datoria lor; dar sa nu pretinda a introduce

romane,

s

Me

www.dacoromanica.ro

TN ROMANIA 565

uzuri de ale for si obiceiuri in bisericile mele, nisi sä se In-cerce a exercita vre-o influenid In Cara ospitaliera a Ro-maniei D

Asa intelegem noi lucrarile. Libertatea constiintei qi apracticii culturilor, fait' insa vre-o influents asupra a fornoastre. Aici noi suntem stapani, cu limba noastra, cu re-ligiunea noastra de stat, cu obiceiurile noastre. Din contra,vrem ca toti strainii, sä respecteze si sa paziasca datoriileospitalitatii romane, daca sunt straini, dupa cum spune E-piscopul Camilli.

Traim In vremuri, cand orice atingere adusa demnitatiinoastre nationale nu poate fi tolerata. Romano-Catolicii siIn deosebi conducatorii for si diferitele congregatiuni depropaganda sa mediteze asupra celor ce se petrec in #a --rile curat catolice si sa nu ne mai provoace. Cine areurechi de auzit, sa auza!

G...

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICEASCA.

I.

Serbarea Societafii Clerului Roman «Ajulorul».

in ziva de 30 Iunie a. c. s'a serbat a XXXI-a aniver--sare dela intemeerea acestei societati. Serviciul divin s'aoficiat In Biserica sf. Gheorghe vechiu de catre P. Sf. Cal listIalomiteanul Botoseneanul, iar par. G. Negulescu a tinut oprea frumoasa predica. In urma s'a oficiat un parastasspre poinenirea donatorilar si a membrilor decedati. Toticei prezenti au trecut dupa aceea in localul GimnazuluiSincai, unde par. Econom Chiriac Bidoianu, presedinteleSocietatii a fa'cut o dare de seama amanuntita. Pentru in-semnatatea ei si pentru ca cetitorii sa vaza bunul mers alacestei societati o publicam aici.

Astazi cand Societatea Clerului Roman Ajutorul", Isi sarbato-reste patronii sai si 30 de ani si 4 luni dela Infiintarea sa, in primalinie, gasesc de a mea datorie ca, mai inainte de a incepe sa in-deplinesc cerintele statutelor relativ la darea de seama, din adan-cul inimii sä va rog a ne Indrepta cu totii privirile si gandurilecare I. P. S. Mitropolitul Primat, catre Caput Statului M. S. RegeleCarol I, catre toti chiriarhii, conducatorii si administratorii intere-selor acestei scumpe tari, si, cu totii sa rugam pe Bunul Dum-nezeu ca sa ni-i tina pe deplin sanatosi, spre a lucre. cu mai multaravna si putere pentru progresul, pacea, si bunul mers al Sf. Bi-serici si al scumpei noastre tari.

www.dacoromanica.ro

CRON1CA BISERICEASCA 567

Cu totii dar trebue sa ne manifestam in prima linie iubirea sin-cera devotamentul neschimbat pentru scumpa noastra Sara, dra-gostea noastra pentru Sf. Biserica si neclintita credinta pentru in-vataturile sale, pe ale carei baze s'a inflintat si societatea noastrade ajutor i binefacere pentru cei lipsiti. Asa sa ne ajute Bunulsi Milostivul Dumnezeu.

Bucuria noastra mare era cand aceasta serbare era onorata cuprezenta I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte de Onoare. De cativaani insa, din cauza varstei inaintata precum si a debilitatii a fostnevoit a parasi Cara spre cauta si redobandi sanatatea sdrun-cinata. Totusi n'a uitat a lasa pentru a-1 reprezenta la asemeneasolemnitate pe blandul i activul Vicar al Sf. Mitropolii pe P. S.Arhiereu Nifon, care mult a lucrat si P. S. Sa pentru Societatepentru care membrii societatii se roaga lui Dumnezeu ca sa ni-1tina sanatos, spre a lucra inca pentru sprijinul nenorocitelor va-duve, orfanii minori infirmi can sunt ajutati si se indulcesc debinefacatoarele ajutoare revarsate asupra-le din partea acestei so-cietati.

Prea Sfintiti, Venerabili membri, i Onor. auditor ! Din cauzatimpilor grei prin care a trecut scumpa noastra Cara, multe institutiunifolositoare statului si in parte individului, au ramas in parasireaceasta nu din neglijenta sau reaua vointa din partea carmuitorilordupa vremuri, ci din cauza lipsii, nesigurantii greutatilor, printrecare cu multa luptA, grija truda am putut a ne strecura.

Ei bine ! Una din acele institutiuni a fost si Sf. Biserica, asaca reprezentantii sai, vazand marele greutati i griji cu care seindeletniciau carmuitorii tarii, nu si-au mai permis de a insista sia cere cu tarie imbunatatiri pentru biserica si reprezentantii sai,a caror soarta devenise foarte precara.

Din aceasta cauza pozitiunea clerului a devenit foarte critica sinesigura, mai cu seama a nenorocitelor preotese vaduve, care a-desea si multe dintr'insele, dupa decedarea preotilor, erau nevoite

ca."pata existenta for si a fiilor minori intr'un mod foarte in-jositor.

Am avut chiar cate-va exemple, unde lipsa a fost asa de mareca nenorocitele vaduve preotese au fost nevoite a infra ca servi-toare, spre a nu peri de foame ele si copilasii lor.

Aceasta stare critica si disperatd a pus pe ganduri pe cativa11.4 preoti din capitala acum aproape 40 ani si dupa consfatuiri

cugetAri serioase in sensul d'a scapa onoarea i prestigiul preo-tului din acea injosire dupa mature chibzuiri au injghebat atuncio societate de ajutor, dar de putina durata, caci oamenii dupaacele vremuri nu erau favorabili si nu priveau cu ochi buni in-fiintarea unei asemenea institutiuni, deli nevoia o cerea imperios.

Raul insa mergand crescand suferintele si lipsa depasind mar-ginele rabdarii o noua incercare s'a facut si de data aceasta fursmai norocosi, caci dupa mai multe sedinte consfatuiri, cuaprobarea autoritatilor superioare respective, se reusi in fine ca in

§i

§i

§i

a-§i

§i§i

§i

§i

gi

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

568 CRONICA BISERICEASCA

anul 1877 luna Marte sa-si iea fiinta si sä se puna bazele scum-pei noastre socitati, numita societatea Clerului Roman Ajutorul",al carei sf. scop it cunoastem cu totii, caci numai aci in Bucurestiavem 55 vaduve preotese, orfani minori infirmi caci primescajutoare dela aceasta societate in suma totals 10.000 lei anual sicare suma va creste mereu si in proportie cu cresterea venituluisi cu marirea numarului membrilor in drept de a fi ajutati.

Aceasta sfanta institutie, da, onor. auditori, sfanta.' trebue s'o nu-mim, de oarece ea este instituita pentru usurarea suferintelor sa-racilor, neputinciosilor pe care Mantuitorul i-a onorat, iubit si a-jutat; si pentru aceea si not urmasii lui trebue sa lucram pentruindeplinirea preceptelor sfinte ale lui lisus Hristos relativ la saracidiscipolilor sai: Fericiti cei milostivi caci aceea se vor milui".

La infiintarea acestei societati s'au inscris 107 frati preoti camembri fondatori si de atunci si pana in prezent numarul a crescutmereu, ash. Ca astazi cu filialele din Giurgiu, T.-Magurele, Targo-viste i Campulung numarul membrilor prezenti societari se ridicala peste 400.

Din numarul membrilor fondatori de 107 printre care figureazai vorbitorul va anunt Onorabili auditori, ca afara de cativa, care

chiar de atunci s'au retras, nu se mai afla in vieata decat 27 fratipreoti.

Cei trecuti din aceasta vieata au fost inmormantati de societatecu toate onorurile cuvenite si conform dispozitiunilor statuare, iarvaduvele i orfanii minori s'au bucurat si se bucura de ajutoareleacordate de societate si anume cate 45 lei trimestrial. In anul ex-pirat am avut durerea de a perde pe sapte frati preoti, intre care

pe neclintitul stalp fondator Econ. N. D. Cezarescu, care multa lucrat pentru societate, i caruia cu totii sh-i fim recunoscatori

i sa-1 avem de model ca cinste si energie caci pana la sfarsitulvietei a lucrat in comitet pentru a sprijini pe cei lipsiti.

Budgetul acestei societati pe anul 1906/907 a avut un venit delei 38.065 bani 24, in care infra i donatia decedatului in DomnulC. G. Popescu Inginer de 21.000 lei, iar cheltueli s'au facut de lei16.526 bani 65, asa ea la 31 Marte 1907 a ramas in casa soci-etatii un excedent de lei 21.548 bani 58. daca acest excedentse adauga la fondul societatii gasit la finele lui Marte 906 ne diun fond net de lei 184.524 si bani 81, din care scazandu-se fon-dul lotariei care este intrebuintat la cladirea localului societatii dinBulevardul Carol No. 77 gasim fond al societatii la 31 Marte 1907de lei 158.625 si bani 91.

i daca." si la acest fond se mai adauga valoarea locului donatde Onor. Primarie, precum si valoarea imobilului care este aproapede terminare si a carei inaugurare se va face cu mare solemnitatechiar in toamna aceasta, atunci desigur ca fondul acestei societativa depasi suma de 250.000 mii lei, gall de donatia facuta de de-cedatul Mih. Protopopescu, care a donat societatii o cash cu lo-cul ei in suburbia Dobroteasa in valoare de 20 mii lei, dar in pa-

si

si

5i

www.dacoromanica.ro

CRON1CA BISHR10EASCi 569

sesia careia va intra societatea dupa incetarea din vie* a sotieiamintitului fericit donator.

Aceasta este pe scurt situatia societatii la 1 Aprilie. 1907, situ-atie cunoscuta cred de toti fratii membrii, caci a avut ocaziune dea o citi in revista societat!i Amvonul" unde s'a descris destul declar si amanuntit.

Frumos rezultat, bine a mers societatea noastra mai cu seamain ultimii ani aceasta, sa-mi dati voe a o mArturisi ca in primalinie se datoreste in cea mai mare parte intelepciunii comitetelor,care au stiut s'o conduca pe cai sigure si in special P. S. Arhi-ereu Cal list I. Botosaneanu, fostul ei presedinte mai multi anicaruia va rog a-i multumI cu totii de bine-facerile Si serviciile cei-a adus pe toate caile, staruind in dreapta si in stanga si chiarzilele trecute i-a mai donat si o suta lei. Asemenea acte savarsitede "o persoana care nu asteapta nimic dela societate, ci numai do-rul si dragostea ce o are pentru der i pentru cei lipsiti ii facecinste Si noi cu totii trebtre sa-i fim recunoscatori.

Ar trebui ca fiecare din noi sa propage din toate puterile ideilebine-facatoare ale acestei societati si a face ca numarul membrilorsa creased' cat de mult, caci atunci i venitul va fi mai mare siajutoarele vor creste pentru cei lipsiti si in drept a le primi.

Sal le dam tot sprijinul nostru i atunci cu siguranta vom do-bandi tot ceea ce urmarim. Numai asa vom putea raspa'ndi sa-manta religioasa si vom contribui la fructificarea intereselor mate-riale, si Dumnezeu va face sa incolteasca, sä creased si unele sialtele i prin acest mijloc pus de Dumnezeu in mana noastra, vomcontribui foarte mult la ridicarea progresul si moral si materialal scumpei noastre tani. SA nu vorbim numai din gura si din i-nima sa fim reci si nepasatori, ci cu fapta si cu lucrul si plini deadevar i dreptate.

Saracul imbracat in sdrente plin de rani este chipul lui Dum-nezeu, Parintele Nostru. Domnul Nostru Esus Hristos ne porun-ceste interesul nostru o reclama, caci Mantuitorul Lumii a pro-mis in mod solemn ca va considers ca Lui insusi fa.'cut, tot ceeacenoi facem celui mai mic dintre ai sai.

sa sustinem dar asemenea institutiuni folositoare celor lipsitineputinciosi si fondate pe principiele stabilite de Domnul NostruIisus Hristos, caci prin aceasta ne vom reaminti de datoria noas-tra crestineasca, vom destepta sentimentul religios, vom inviora fo-cul nestins al credintii si din aceste flacari reaprinse va cavil unfoc puternic i bine-facator pentru cei lipsiti.

Aci imi permit a deschide o mica paranteza.Ati vazut nenorocirea ce a cazut ca din senin in acest an pe

capul cator-va judete din tars, ati auzit, ati citit i devotamentul,abnegatia si sacrificiele (acute de toti oamenii de bine, si in spe-cial de fratii nostrii preoti pentru potolirea rascoalelor, care ne-auadus atata rau ne-au Injosit ass de mult din toate punctele devedere.

i

9i

si

V

ni

ni

www.dacoromanica.ro

570 CRONICA BISERICEASCA

Ati auzit asemenea si cum vrajmasul, iscoada, duhul cel rau,care priveste cu ochi rai binele tarii si al Bisericei, cum a meste-sugit si insinuat ca printre instigatorii rascoalelor sa bage si peinvatatori si pe preoti.

Ei bine, s'a demonstrat, s'a constatat de autoritati si prin pressin destul si toata lumea de bun simt si nepartinitoare s'a convinspe deplin de sinceritatea, abnegatia si activitatea energica ce cle-rul si invatatorii au depus pentru incetarea rascoalelor, care cautasa pustieasca totul.

Mu lt a trebuit sa lupte preotul si invatatorulsi oamenii de binesi-au dat seama de marile pericole ce erau sa rezulte din acesterascoalepentru a le linisti si pentru a le propaga unirea, si cre-dinta stramoseasca, care sunt nu numai adevarul etern dar si pu-terea si salvarea Romaniei. Vrajmasii n. amului nostru si ai sf. bi-serici au avansat si s'au inmultit ash de mult Inc& nu-si mai as-cund intentiile rele ce au de a distruge tot ceeace avem mai bunsi mai scump.

Sa fim mandrii ca reprezentantii moralitatii si ai pacii, in spe-cial clerulau stiut sa se achite in mod constiincios de aceastagrea incercare la care a fost supusa scumpa noastra patrie.

Dar aceasta, Onor. Auditor, nu este destul si acum sa stem in-deferenti, caci raul este tare inradacinat si mult se cere pentru a-1desradacina cu totul.

Dela cine dar in prima linie se cere aceasta, daca nu dela preot,invatator si administratie? Dela acesti trei factori puternici dar vadepinde linistea, fericirea sau nemultumirea si nenorocirea popo-rului si a societatilor de binefacere.

Sa facem dar cu totii un calduros si sincer apel la toti oameniide bine si puternici, la P. P. S. S. reprezentanti ai sf. biserici si laOnor. conducatori ai acestei taxi .a lash pentru acum orice ocu-patiune fie chiar personals si cu totii sa lucreze pe toate chile caaceste trei forte sa fie la inaltime si sa nu se introduce aci decatpersoane devotate, sincere de caracter, demne si toate sa lucrezein armonie, iar nu ceea ce face unul sa distruga celalt ; persoanecare sa distruga raul in popor si sa caute ca pe viitor sa dea tarifffii si conducatori demni de. stramosii nostrii, care si au expus ave-rea si viata pentru salvarea intereselor tarii §i ale sf. biserici.

Sunt insa tare incredintat ca, dad, Dumnezeu a permis aceastanenorocire, care a ameninitat chiar existenta Romaniei, apoi aceastaa facut-o numai pentru a redestepta pe conducatorii nostrii si apoia ne deda si intari la munch cinstita pentru a sc6.pa aceasta Cara,:,aci cred eh Dumnezeu Inca nu voeste peirea Romaniei, ci men-tinerea si scaparea ei din marea incurcatura si pericol prin carea trecut si de care Inca nu este scapata.

Da Onor. Auditor, in acest timp, de molesire, de neincredere re-ciproca, de lux si de patimi, trebue a ne aranja un nou mod deviata si de activitate pentru intoarcerea spiritelor ratacite catre unire,iubire de Cara, de biserica, de institutie, de binefacere si de la caresocictatea noastra nu se va da Inapoi.

www.dacoromanica.ro

1RONICA BISERICEASCA 571

Sa lasam cu totul la o parte nepasarea si gandul nostru, acummai mult ca totd'auna sa fie pentru indreptarea caracterelorbite si raspandirea cunostintelor strict necesare, pentru cunoaste-rea si aplicarea preceptelor evanghelice, care sunt atat de mantui-toare atat pentru suflet cat si pentru trup, dar care au ramas cutotul neaplicate si date cu totul uitarii. SA aplicam balsamul acelamantuitor pentru usurarea suferintelor saracilor si sa sprijinim siajutam pe cei nedreptatiti, si sä nu lucram in detrimentul institu-tiilor si societatilor infiintate in asemenea scopuri sfinte.

Adversarii binelui, vrajmasii bunului mers mai sunt numerosisi chiar puternici.

SA cere dar din partea noastra ca clerici, ca sa nu avem deckunul si acelasi suflet. Sa iubim Biserica, sä iubim Romania pentrucare strAmosii nostrii si-au vArsat sangele for pentru mentinerea ei,sa ne iubim unii pe altii, cum si Mantuitorul a iubit intreaga ome-nire. Caci se stie ca, acolo unde este mai putina incredere, acoloeste si mai multa falsitate.

Sa avem incredere. SA nu ne descurajem daca adversarii bine-lui, ai moralitatii si ai societatilor crestine si de bine facere neagainsemnatatea noastra caci noi trebue sa ne afirmam cu Cade. Eivoesc a distruge, noi sa intarim si sa mentinem. Ei au patimi, pia-ceri care tree iute, noi sa avem constiintele care raman. Ei sa luptacontra lui Dumnezeu si noi sa-i combatem pentru Dumnezeu sipentru progresul si bunul mers al omenirei. Sunt multi care voesca distruge sf. Biserica, tara, totul si nu se sfiesc a o spune pefata. Noi sa ne luptam a o mentine si a o face stapana de sine.Ei o despretuesc, o urg.sc, noi sa avem credinta, speranta, dra-goste pentru ea. Cu aceasta primii crestini au cucerit lumea. Cuaceasta strAmosii nostril ne-au aparat aceasta Varisoara si ne-aulasat atatea institutiuni, care toate contribuesc la usurarea nevoi-for celor lipsiti si neputinciosi. noi ca urmasi ai for sa -i imitamsi tot prin aceste virtuti sa scapam tara cu toate institutiile ei debinefacere.

Da, Onor. Auditor, i'ntr'o tara cand nu merg toate in armonie,cand nu se sustin toate institutiile de binefacere ale unei tari,cand unul zideste si altul &drama, cand unul sustine adevarul, mo-rala si altul le combate, apoi orice s'ar .zice si orice s'ar face aceatara nu va progress, ba poate sa progreseze mult, dar va perdein altele, deci nu va fi sigura de bine, liniste si fericit viitor.

SA se stie dar ca cine nu va sustine biserica si societatea cleru-lui, sustinatoarea moralitatii, a adevaruld, a pacii, a lipsei si anenorocitilor, apoi de sigur CA lipseste dela una din cele mai decapetenie datorii ale evangheliei, care in toate imprejurarile ne in-vata §i ne sfatuqte pentru bine §i pace.

Am avut ocaziune sa ma conving personal si pe deplin de ceeace am semnalat. Stam rau, rau de tot §i din toate punctele de ye-dere; si de aceia mi-am permis a aminti in treacat aceste rele decare sufera tam, biserica cu toate aparatele lor ; si am mai facut-o

Bi9s.rich Urtodwa Rom.. .A 6.

sla-

www.dacoromanica.ro

&,2 CRONICA BISERICEASCA

cu gandul ca sä se stie de toti oamenii de bine, precum §i defratii membrii ai acestei societati, carora in prima linie li se cadea lucra in directia de a intari caracterele slabite, a uni pe cei ras-leti, a arata dragoste, fratie, pace, caci i aceasta este deviza so-cietatei §i tot pe baza preceptelor evangelice s'a infiintat ea, ale-gandu-si de patroni pe sf. Apostoli, stalpii crestinismului si urmasiiDomnului Nostru Iistus Hristos.

Ori cat ar fugi cineva de adev4rurile propagate de biserica totacolo va veni, caci numai ea sustine adevarul care nu s'a schim-bat dela intemeierea lumei si care va dura cat lumea. SA' avemtotd'auna incredere sä aplicam sf. Invataminte ale bisericei, le-gile tarii ordinele emanate dela toate autoritatile superioare.

Sa nu perdem curajul, caci nu va trece mult §i steaua ma.ntui-rei va sosi i la noi, unica speranta a crestinilor Romani ; si neva intari ingradi in acest gand ca, dad. oamenii trec mor,datoria ci dreptatea sunt vecinice nu pier niciodatei.

Romani de sange si de suflet, sa lucram dupa puterile noastrela propasirea institutiilor de binefacere ale acestei scumpe sari incare infra si Societatea Clerului Roman Ajutorul" ai carei patroniii sarbatorim astazi.--i in asemenea momente solemne sa ne ri-dicam cu totii mintea la cer i sa strigam din adancul inimei noa-stre: Traiasca M. S. Regele Carol I cu toata Augusta famiiie ; Tra-iasca bunul §i blandul nostru Arhipastor D. D. losif PresedinteleSocietatii nostre ; Traiasca conducatorii si binevoitorii tarii Roma-ne§ti ; Traiasca Societatea Clerului Roman Ajutorul".

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

P. S. Nifon Ploesteanu, vicarul sf. Mitropolii si repre-zentantul I. P. S. Mitropolit Primat, vorbeste dupa aceastasi ureaza societatii prosperitate, ca sa.ajunga o societateuniversals de binefacere si ajutor pentru tot ce este roman,caci toti Romanii sunt ai nostri si pentru toti simtimcand sunt loviti de durere». Dupa ce a mai vorbit par.protoiereu St. Calinescu s'a trimis cate o telegrams deomagiu M. S. Regelui, cum si D-lui Sp. Haret, ministrulCultelor si al Instructiunii.

Ne asociam si noi la bucuria celor ce compun si conducaceasta societate si dorim sa prospereze si sa infloriasca.

II.

Punerea temeliei unei biserici in cdmpul Grant, Bucure,sti.

Yn dosul garei de Nord si In jurul fabricei de tutun seafla aproape una mie de familii. Barbatii qi chiar femeile

sipi

pi sipi

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICEIASCA 573

sunt lucratori la caile ferate, la fabrica de tutun qi laalte fabrici. Ei bine, oamenii acqtia, cei mai multi Romanin'aveau pana acum nici o biserica. Dupa multe staruinte

umblete a catorva oameni de inima dintre ei qi bunicrqtini qi in deosebi dupa persistenta de fier a d-lui loanNegoescu, tot meseriaq, s'a putut pune in ziva de 15 Au-gust ora 11 a. m. temelia unei biserici. Lume multa aluat parte la aceasta solemnitate. Venisera toti din partealocului: barbati femei, tineri qi batrani. Citiai pe feteletuturor expresiunea evlaviei ,si a marelui dor de a'qi avea,sfanta for biserica.

Dupd ce s'a terminat serviciul divin qi s'a pus in te-melie un prea interesant document iscalit de cei prezenti,par. ,St. Ceilinescu, protoiereu in Bucureqti a tinut o fru-moasa. §i instructiva cuvantare, pe care o publicam aici.

Iata cuvantarea sf. Sale :

Fratitor,

Vecinic este Dumnezeu si vecinica este credinta intr'ansul.Popoarele, care neclintit au pg.strat curata si puternica credinta

in Dumnezeu, totdeauna au mers cu pasi siguri in calea viitoruluisi neamul for nu s'a 'stins, ci au strabatut cu incredere sigu-ranta calea viitorului printre toate greutatile, suferintele si isbitu-rile de stancile incungiuratoare.

tntre neamurile cu credinta tare in Dumnezeu si ocrotirea luieste neamul romanesc, care dela ocuparea acestei tari acum a-proape 2000 de ani, a trecut prin multe nenumarate suferinte,dar prin credinta in Dumnezeu si ajutorul lui s'a pastrat si a a-juns ceea ce este.

Multe neamuri barbare in curs de 1900 de ani au venit Siau cutreerat tara noastra, au turburat linistea munca paci-nica a neamului romanesc si au tinut in loc neamul nos-tru spre a nu face pasi inainte. Dar Romanul s'a rugat luiDumnezeu sa-1 isbaveasca si de venirea altor neamuri dusmanesi de turburari din sanul sau, ca sa nu se risipeasca i totdeaunaa cantat in biserica: Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri siva plecati ca cu noi este Dumnezeu. Romanii avand in suflet pu-ternica credinta crestineasca, totdeauna s'au socotit nobili Si su-periori poporelor barbare civilizate si ca crestini si ca urmasiai marelui popor Roman. De aceea, cand a putut, a trait in pacecu barbarii, cand a putut i-a gonit; iar cand n'a putut s'a retras

i

i

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

574 CRONICA BISERICRA SCA

in munti. Dar nici °data nu s'au amesticat cu neamurile necres-tine prin casatorii, pastrand cu aceasta unitatea neamului, a limbei,a credintei si stand nestramutat in patria lor.

Preotul a exit din sanul poporului, a trait in suferinte cu totii,si-au strans randurile imprejurul bisericei lor. Vazand pe barbarica vin unii dupa altii peste Romani si cum neastamparatele triburide barbari dupa un timp pleaca si-si pierd urma, au zis : apatrece, pietrele mein ; unde-s doi puterea create ci dusmanul nusporeste.

Nu numai preotul era aparatorul credintei si al unitatii neamului,ci si fiecare roman in parte si toti impreuna. De aceea in Tran-silvania un deputat Roman Maniu in luptele de acolo zice : Neunim pentru lupta, dar biserica ne este drags, caci ea este arianoastra.

Omul are trup material, dar are si suflet ganditor, cugetator, careinalta firnta noastra peste toate fiintele din lume uneste cu Dum-nezeu, care este isvorul binelui si al fericirei omenesti.

Biserica noastra cresting ortodoxa prin inva.taturile date de Man-tuitorul Hristos, de Apostoli si de parintii bisericei ne cultiva su-fletele, ne uneste imprejurul altarului ca pe fii, imprejurul Tataluituturor, ne invata ca suntem frati i sa ne iubim frateste, ca satraim vieata ling, sa avem linistea vietei pentru munca spornicain calea vietei.

Scoala ne da stiinta mestesugurilor, Biserica ne arata randueala,cum sa ne folosim de stiinta.

Cum nu se poate sä existe om numai cu trup si Mira suflet; asanu poate fi in lume popor lard biserica, fara credinta in Dumne-zeu. De aceea cei ce astazi, caci in trecut n'a fost, ar uri bisericaneamului nostru, sunt ca niste flare salbatice, care munca grilajulde fier al cuscei, care be opreste de a sfasia pe oamenii dinprejur.

Mai cu putinta este sa fie o locuinta sus in aer, cum erau gra-dinele Semiramidei si cum umbla prin aer baloanele decat sa fiepopor fara credinta in Dumnezeu: Neamul romanesc, Med sa-i spurcineva acestea, a stiut totdeauna acest adevar si de aceea priime-ste mai de grabs orice suferinta chiar moartea, decat sa nu aibabiserica in comuna sa. Cu chinuri, cu lipsa romanul alearga in toata."Cara, aduna pars cu pars dela ai neamului innalta biserica,la care cu drag priveste dupa ce a innaltat-o si se simte racorit,multamit si fericit, cand a dus lucrarea la bun sfarsit.

Toate pot lipsi, de toate duce lipsa romanul, dar lipsa de bise-rica nu o poate suferi cu nici un pret; caci ea raspunde la tre-buinta sufletului sau.

Desi aceasta trebuinta este isvorita din inima fiecaruia si ar zicecineva ca intreprinzatorii zidirei fac,datoria, cu toate acestea siimplinirea datoriei este un mare merit si trebue a se recunoastemeritul si a fi laudati cei ce-si jartfesc odihna si pun munca lorfara preget, ca sa aduca la indeplinire dorinta tuturor.

Aici, Domnilor si fratilor, multi au lucrat ca sa se aduca intre-prinderea aci. Numele tuturor nu le cunosc; dar cunosc bine pe

si-1

isi

pi

pi-pi

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISEBICEASCA 575

d. I. Negoescu ca initiator, caracter de fier, om care nu s'a des-curajat in mijlocul lipsurilor de tot felul. N'a dat inapoi cu niciun pret dela scopul urmarit de toti: s'a lovit de greutati peste pu-terile omene0, dar tot Inainte cu ai

Onoare lauda pentru dansul si pentru toti fratii, care 1-au in-sotit §i incurajat. Sa traiasca muncitorii, sa traiasca si sa se in-multeasca fericita aceasta noua mahala din Grand spre vedeamonumentul terminat a se bucura de el.

De aceea, fratilor, rog pe Dumnezeu sa reverse mila si bine-cuvantarea sa peste toti cei ce iubesc podoaba casei sale sfinte.

Darul Domnului nostru Iisus Hristos dragostea lui DumnezeuTatal §i impart4irea Sfantului Duh sa fie cu voi cu toti in vecinesfArOti

Dupa parintele Calinescu au mai vorbit par. C. Dumi-trescu dela biserica Icoana, D-nul Coman, function? r lafabrica de tutun si D-nul P. Crarboviceanu, AdministratorulCassei Bisericii. D-nul Garboviceanu, in numele D-lui Sp.Haret, ministrul Cultelor si al sau a urat ca noua Cassaa Domnului sa fie izvor de sanatate sufleteasca si de fe-ricire pentru toti crestinii din partea locului. In acelas timpsi-a expriMat admiratia pentru munca neobosita si staru-intele nesovaitoare ale catorva buni Romani si crestini siin deosebi ale D-lui I. Negoescu, (tare au facut sa asistamla punerea temeliei acestui sf lacas. Dupa ce D-nul Gar-boviceanu a aratat apoi marea importanta a bisericii atatpentru om, cat si din punct de vedere national, domnia-sa a promis ca va fi cu cea mai mare bagare de seamyca lucrarile sa fie duse la bun sarsit.

Serbarea s'a terminat pe la ora 1 p. m.G...

i) Fiindca in ceasul, cand am pus temelia acestei biserici am implinit exact40 de ani de slujire altarului, rog pe Dumnezeu sä faca acest monument alcredintei sä fie tare maret, cand va implini de 10 on 40 de ani.

sai.

1).

si

si

a -tisi

gi

www.dacoromanica.ro

EVANGELIASEU

VIATA SI INVETATURA DOMNULUI NOSTRU

IISUS CHRISTOSODUPRE CEI PATRU EVANGELFI; PUSA IN SIN CHRONOLOGICO §I PARAPHRAZATA.

DE

MELCHISEDEC EPISCOPUL DE ROMANO.

(Urmare. Vezi cBiserica Ortodoxa Romanit,, anul al XXXI-lea, No. 4).

2) De acolo Iisus a trecutil in partile TyruluT si ale Si-donuluT. in acele locuri l'a intimpinatu o muiere chana-neena, si striga catra gfieti mild de mine, DomneFiiulii. luT Davidu 1)! fica mea patimesce de o cumplitaindemonisare. Dar Iisus, spre aT da ocasiune a'si manifestacredinta, trece inainte si nu respunde eT nimica. inveteceiilul, miscatI de rugamintile femeeT, roga si ensiT pre Iisusa'i implini dorinta el, ca sa numal strige in urma lor. Iisus,facenduse a nu lua In consideratia midlocirea lor, be dice:gal stun trimisu numal catra oile cele perdute ale caselluT ifitre aceste muierea ajungendu'i, s'a inchinatilluT si a adaosil ruga: «Domne, ajutami» ! Iisus conti-

Expresia: Fiiulic lu Davichl insernna Ca Chananeena recUnocepre Iisus de Messia acelu ateptatia de Iudei.

1)

densulii:

www.dacoromanica.ro

RVANGELIA SU VIATA I YIN/VAT. LUI IISUS CHR. 577

nud a se areta neinduplicabilu, si 3i respunde cu proverbuiiiprin care Iudeii renunta a face bine pagAnilor: «nu estebine a lua panea fiilor si a o da carillon>. ChananeenaAnse nu numal nu s'a maniatu de acestil parutu disprett,ba Ancd a adaosil cu mare umilinta: «adeveratil, DOmne,nol paganii suntem necurati casi canil; dar to scii, c5. sicanii mananca din sfdramaturele ce cadil din masa dom-nilor seiD. La aceste cuvinte Iisus exclama cu mirare: «omuiere, mare este credinta tea fia tie dupre dorinta teas.si in acelu momentii flea sea fu vindecata de neputintaei, in cat ea ajungendil a casa, o a gasitil deplinu sandtose.

3) Din partite Tyrului §i ale Sidonulul Iisus veni la ma-.rea Galilee, se sui in munte si §edea acolo, glotele, ye-dendu'lil adunatil la elu multime, aducend cu sine sipre multi patimasi: schiopi, orbl, mutT, ologi, pre cariiaruncatil la piciorele luT, si elu 'ia vindecatii pre tots. Intrealtil au adusu la elii pre unii surdo-mutil, ca snit 'yin-dece. Iisus, spre a inlatura inbulzirea glOtelor, a dusu pesurdo-mutil intru und loch particularii, a bagatil degetelesole in urechile luT, si cu scuipitulii seri a atinsa limbalui, apoi, redicendu'si ochif la ceriii, a invocatil ajutoriullidumnedeescu prin suspinu, si a clisa: «ephatha. (dischi-de-te)! dupa care indatd surdo-mutul-il a Capetatil §i audu

Desi Iisus a ordinatii celor ce erau de faca, casä nu spund nimenui acestil miracolii; ei Anse, uimiti deputerea lui cea dumnedeesca, mai multil predicail aseminefaptd tuturor, si toti admirail faptele lui Iisus, cliceail,ca tote faptele lui stint bine - facers ominilor; elu da mutilor

ologilor sanatate, schiopilor Amblare, orbilor videre.Si tots laudau pre Dumnedeulii lui Israilu, pentru ca letrimisa unii asa mare invetetoriii si binef-acetoriii.

4). Iisus privind glotele ce de trei Mile urmaii dupa den-acum erail obosite §i flamende, dise card inve-

teceii se: «mi'e mild de glote, ce manca, si nu

§i grain.

§i

sulf, Sica

sad

n'af

www.dacoromanica.ro

5'78 EVANGELIA

voescii sal congediezu flaman4I, ca nu cumva sa slabescape cale: «datile voi de mancare». inveteceir lul ilu intrebacu nedumerire: «de unde putem avea aice In pustia atatepani, ca sa se sature o multime de mare»? «Catepani avetiD? II intreba Iisus: «Septe pant; §i pucinI pe§ci-qori»,respunsera ei. Deci a ordinatii glotelor sa qecla pepamentfi, era ell], luandu cele §epte pan' pqcii, se rugalul Dumneclefi, apol frangendu-le a (lath Inveteceilor, erainveteceii glotelor. Si an mancatfi toll Si s'ati saturatfi;ba Ana. au remasil §epte coprI pline de sfaramaturi.Era multimea ce se saturae era in numerfi de patru milomini, gall de muieri qi de prunci. Iisus, .dupes ce a eli-beratfi glade, s'a imbarcatfi a trecutfi spre Magda la.

§ 33. Fariseii cerzi semnzi dela Iisus, elzi le refusesInzzeta pre Apostoli ase feri inveMura Phariseilor. Vin-a'ecarea orbului in Betsaia'a. Opinia public& a Aposto-lilor despre Iisus. Iisus discopere inveleceilor sei nitorea seapatimd; zno'rte si invidre. Invetaura despre purtarea Crucei.(Math. XVI; Marc. VIII, 22-26).

1). Aflanduse Iisus in oraplu Magda la, s'ati apropiatfide eld Phariseii Sadukeil, sub pretextfi de a se in-credinta despre missia lul cea dumnecleesca, ilu raga säle arate vre unfi semnii din cerifi. Iisus cunoscenda sco-pulfi for celu viclenfi, de a gasi ocasiune spre alfi acusa,le respunde: «and sera videti ceriulfi rositu, voi fares aye spune cineva, §citi ca va urma o 4i senina; era dimi-neta, and videtl ceriulfi roil-intunecatil, de aseminea con-chidetI dela sineve ca in acea di va fi timpulfi turbure.Hypocritilor Daces vol din sinceritate ail voi sa ye tncre-dintati despre missia mea, nu v'ar fi grefi a conchide dinprolisele prophetilor §i din faptele mele, ca ell sfim trimisdela Dumneclefi: asa precum cunoqceti varietatea timpuluide pe semnele ceriulul. De aceea §i acum era0 ye repetfi,

Sal

asa

si

si

si

de

si si

,si

I

www.dacoromanica.ro

VIATA sI NvETI.Tur.A LIU IISUS CHRISTOSt 579

ca pentru ominii pervertiti si corrupti, precum stinteti voi,orl ce semne stint nefolositore. Un singur semnil maI re-mane pentru convertirea mea din mortI, careaa fost pre'nsemnata de Prophetulti Iona). Pupa aceea Iisus,curmandil vorova cu densii a trecut pe termulil apusanilale laculul Genesaretil.

2). inveteceiI, Imbarcanduse Cu Iisus, au uitatil sa leapane pentru merinde. Iisus continua catra Apostoll vorovadespre Pharisei si Sadukei. «Pazitive, le dice, de aluatuliiPhariseilor si ale Sadukeilor>>. l7icerea aluatzi fu Intelesafel de Invetecei: el cugetat, ca invetetoriulil for le ba-nuesce, ca nu luara pane de ajunsil. Iisus, cunoscendil In-grijirea for de lipsa panel, dojenesce pugina lor incredere:«Pugin-credinciosilor! ce ye turburatT, ca nu ati luatil pane ?Ail &Ira nu at' Intelesu puterea mea; si atl uitatil de celecincI pant, cu care am saturate cinci mil de amini, si auprisositil mai multe cosuri de farameture; deasemine decele septe pant, cu care s'aii saturate patru mil* de ominI,si ail prisositil erase mai multe cosurI de farameture? Cumdeci nu pricepetl, Ca ell nu amil avutil in idea lipsa pa-nei, cand v'am disu sa ye paziti de aluatulil phariseilor§i ale sadukeilorD? Atunci Inveteceii au intelesil ca Iisusnu are in videre aluatuld panel, ci invetetura Phariseilorsi a Sadukeilor, carea strebate si corrumpe inimele simple,precum aluatulu patrunde si inacresce tata framentatura.

3). intrand Iisus in Betsaida, adusil unurugan, ca sa se atinga de elo, cad credeall, ca neputin-ciosulil se va vindeca numal prin simpla atingere. Iisus,apuc6ndil pre orbil de mand, a esitil cu elu afara de sate,pre a Inlatura sgomotulil, ce are fi produst In multimevindecarea miraculosa. A scuipatil in ochil lui, si, puin-du'sI manele pe elil, la Intrebatil, de vede ceva ? orbuluvklicendusi ochil, a respunsii, ca Ominil ce ambla ise parilea nisce arborl. Iisus q'a pusti manele pe ochil or-

Si/series OrtodoxA Romini 7.

lor,Inviaxea

orbit, tPlu

www.dacoromanica.ro

580 EVANGEL1A EAU'

bului, §i qicendu'l ad6ua ora sa se 'lite: acela a fosta de-plina vindecata, qi videa curata tote objectele. Iisus, spreaputea trece in liniqce$, din acela loci, a pretinsa dela elaca sa se duca drepta la casa sea, fail a se reintorce Insatulii, din care wise, nicl a spune cuiva din acela sata.

4). Mergenda Iisus spre Cesarea lui Philippa, a Intre-batil pre InveteceiI set: «ce opiniune as ominii despre den-sula ? Aceia II respundil: «Unit socota ca eqci Joan Bote-zatoriulii, altiiIlia, era altiIIeremia, sea altula carevadin vechil Profeti, inviata din mortI,. «Dar voi, cine mesocotiti a fi?, replica Iisus. Respuns'a Simon din parteatuturor inveteceilor: «Tu eFI Christos, Fiiula adeveratuluiDumneclea». Iisus II respunde: «fericitil eqci, Simone, fiiullui Iona, ca al asernine credinta despre mine! Ea nu esteproductu ala slabelor puterI omineFI; ci se da celor vred-nici de ea de catra parintele mea cela ceresca. Cu ade-verata numele tea de Petru correspunde credintel tele ceitars ca Petra; §i acesta tare credinta ce to ai pronuntiatadespre mine va servi de petra fundamentals, pe carea eavoid zidi Biserica mea, qi aceea va fi a§a de tare Si necla-tita prin credinta intru mine, ca in Fiiula qi Cuventula luiDumne4eU, in cat on ce putere inimica nu va fi in starea o invinge. Spre resplatirea credintel tele, ce ai expri-math, din partea tea §i a celoralaltl. Apostoli, voi da tie,precum qi lor, puterea de a dirige Biserica mea, si a res-pandi in omenire invetetura mea. In calitate de Apostolial adeverului qi al mantuireI Ominilor, ort ce yeti face volpe pamenta, miFati de credinta intru mine, ce acum aiexprimata, va fi aprobata qi in ceriurl». Iisus Inchee vorba,comendand inveteceilor, de a 'Astra de-o-cam-data pentrusine acesta credinta, §i a nu o respandi, ca nu poporula,in ignoranta qi superstitiunele see, se abuze de ea.

5). Dupa ce Iisus a ascultata solemna marturia. a Inv.&teceilor set despre sine, ca despre Messia qi Fiia ald lui

www.dacoromanica.ro

VIATA BSI INVgTATURA LUI IISUS HRISTOS 581

Dumnecleti, a Inceputti ale discoperi chiar, ea eli are asuferi multe dela Synedriuli din Ierusalimil; ca va fi °mo-rtal, si va invid atreia di. Petru se intrista la aceste cu-vinte, contrare asteptdrei de o imparatia parnentesca alul Messia §i Incepu a sfatui pre Iisus sa se feresca deasemine cumplita sortd. Iisus Anse Ili infruntd cu asprime,ca pre uni onril, care nesciindii ce grae§ce, Indemna lafapte contrarie vointer lui Dumnecleii: gdepartezete delamine, Satanii! IT dice, tu voeFI sa. me Impedici dela im-plinirea missiunel ce ami dela Dumnecieti; tu nu cunoFTvointa lul Dumnecleti si moduli alesi de elti pentru man-tuirea ominilor; cugeti §i vorbeqci dupre debilitatea omi-nesca, si dupre interesurT lumeqc1».

6). «SA sciti, ca celu ce voeqce a fi urmatoriiitrebue sä se lepide de to' speranta bunurilor pamentesci;sa fia gata a se espune la on ce pericole aru intimpinape calea. missiunei de bine-facetoriu au omenireT: qi asasa'rnI urmeze. Cine, pentru a petrece pe painent o viatadisfatata, se va lepada de Invetetura mea, acela Ist vaperde sufletuli. Era cine, pentru credinta Intru mine qipentru dragostea Inveteturel mole, se va lepada de place-rile lumeFT, acela Iqf va mantui sufletulil qi va dobandifericirea eterna. De sufleti dar trebue a Ingriji mat multide cat de on ce alta; caci perderea lul nu se pote res-cumpera cu tote bunatatile lumeT: tote acele stint peritore;era sufletulti este nemuritorii, qi sorta -lui eterna atirnadela faptele omului din viata acesta timpurale. Cine se valepada de mine si de invetetura mea, pentru a placea a-cestori aminT necredincioqi qi pervertitT; si Fiiulu omuluTse va lepada de Eli, cand va veni Intru gloria TataluTea sa judece lumea. Vol sa nu vi scandalizatI de aceeace v'am spusi, ca Fiiulu omuluT, are a patimi §i a muri.Tocma patimile §i mortea mea ai sa aduel pe pamentiigloria mea qi a Tatalul mei, precum si resplata ominilor

ali melt

www.dacoromanica.ro

582 EVANGEL1A

dupre faptele lor. Era aretarea acestei glorii Si inceputulilimperdtiei mele nu stint departe. Unit dintre voi chiarau sa trdesca papa la timpuld cand ele se vor manifestain lume.

§. 34. Transfiguratia. Vindecarea demonicccului surdo-lisus din -nou predicd moartea inviarea sea; pm-

tesce tributii (Math. XVII; Marcu. IX, 2-33; Luc. IX 28-45).

1) Iisus spre a intdri credinta Apostolilor despre den-suld, ca fliu aid lui Dumnecleil, qi a departa dela ei once indoeld s'ar fi pututil nace' in ei la auclirea spunereilui despre patimile moartea sea: dupa sese vile delaacea prespunere a luatil pre trei, cei mai devotati dintre ei,anume: pre Petru qi pre fratii Iacobti si Ioanti; s'a suit cuei in particularil, ca sa se rOge, pe unu munte inaltu, caredupre traditia Bisericei, se crede a fi Thaborulit Acolorugandu-se elu, faga lui s'a transfiguratti, in cat straluciaca sorele; vestmintele lui facutil albe de stralucireacea mare; aretatil dot barbati, Moyse qi Ilia, cariiconvorbiati cu elu despre mortea ce avea sa se intamplelui in lerusalimit Apostolic, in timpulii rugaciunei lui Iisus,obositi fiind de cale, adormise, qi cand s'au deteptat, ailveclut gloria lui Iisus qi pre cei dot barbati convorbindilcu elu. and aceia voiau ase disparti de Iisus,, Petru,plinti de uirnirea privirei for qi a gloriei lui Iisus,

ce sä borbesca alta, vise catrd ell: «Domne! bineeste sa mai fimil impreund aici; eta not vom face aidtrei colibi, una pentru tine, alta pentru Moyse §i altapentru Ancd vorbindil elu, eta 'ia acoperitil pre eiunti noril luminosil, din acelil noril s'a auvitu o voce:4acesta este fluid med celu iubitil; pre ascultatis.Auclirea acestoril cuvinte a spaimantatil asa de tare preinvetecei, In cat ail cdclutil cu fegele la pamentil. AtunclIisus, apropiindu-se s'a atinsti de ei, §i le a SCU-

asa

mutii

si

si

nesci-

Ilia.»si

sBd

s'ail

indil

eCu Ala

www.dacoromanica.ro

VIATA BSI INVATATURA LUI IISUS CHRISTOO 583

lati-va, nu ye temeti)! ET redicandu-qi ochii, mar-ve'clutil pre nimene altula, de cat numal pe singura Iisus.Cand se pogoria ela din munte a ordinata ApostolilorseT, ca sa nu discopere nimenui viderea aceea, pana dupainviarea lul din morti. Aratarea luT Ilia in munte a adusa-aminte inveteceilor de dogma invetetorilor iudaicl desprearatarea luT Ilia; §i de aceea el intreaba. pre Iisus: pentruce qicil carturaril, ca inainte de a se ara.ta Messia, trebuesa vina MAO Iisus le respunde: «este adeverata, ca. marinainte trebue sa vina una Ilia, care sa pregatesca pre-top spre primirea Messiei. Dar eu ve incredinteza, ca a-cela Ilia a venial, §i nu numal nu au voita saga cundsca,ba Inca q'ail batuta joca de ela in tot chipula. Tot ase-minea ail sä faca el qi Fiiului ominesca. Atuncl inveteceiiau priceput ca Iisus prin Ilia intelege pre Ioan Boteza-toriula.

2). intorcandu-se Iisus la ceilalti Apostoli, unde nu a-tepta o multime de popor, a aflata pre carturari dispu-

tandu-se cu Invetaceii lul. Venirea lul Iisus fu fara de veste;de aceea, cand vedutil poporula a tresarita de bu-curia, §i eOndu'i inainte i s'a inchinata. Iisus 'ia Intrebata,pentru ce se disputa. intre denOil Dar inainte de a'I seTespunde la acea intrebare s'a apropiata de ela unit omit,care, ingenunchinda, i se ruga: «Domne! fieti mild de fiiulamea, care este epileptica qi sufere. forte fell de acestapatima: cand iI vine neputinta, elu spumeza, scri§ne§ce,

se usuca; de multe ori cade in foal qi in apa. L'amfosta adusil la invataceii tei, socotindil ca Par putea vin-deca, dar n'aa pututa». tmpregiurarea, ca InveteceiT nuvuse destula credinta spre a putea vindeca pre patima0,a fa'cuta pre Iisus a exclaim cu necaza:: to nemil ne-credinciosa qi pervertital pana cand vol mar fi cu voi?Rana cand ye voia mar suporta ? aduceti'lt la mine*.Deci a adusa la ela pre infirma, §i in acela momenta l'a

n'ail

$i

www.dacoromanica.ro

584 EVANGELIA SItt

apucat epilepsia: ilu scutura, si, aruncanduld la pamentil,infirmuld se vircolia si aspuma. Iisus a intrebatil pre tata,..de cat timpu patimesce fiiuld lul de acesta neputinta !I'a respunsil, ca din pruncia; apol l'a rugatil: de poti ceva,ajuta-ne, nu to indura de noi»! «De poti crede, 'ia.Iisus, tote se potti celul credinciosil». Atunci cu lacryint:a strigatil tatal infirmului: «credil, Domne! si daca cre-dinta mea nu este de ajunsil, Indeplinesce-o to cu putereata». Deci vezendil Iisus ca glota se imbulzesce, a certatii,spirituld celil red facetorid qicendul: «spirite surdo-mutilliti poruncescil sa esi din eld si O. nu mai intridata». Aceste cuvinte ale lul Iisus ad produs in infirmii,nisce vociferari si spasmuri cumplite, in cat a remasil caun mortu, si multi credead ca cu adeveratd a mural'.Dar Iisus, apucAndu'lil de mana, l'a redicatil, si din acelamomentil a fostil insanetosatil. Dupa ce a intratil Iisus incasa, intrebatil inveteceii in particulard: «pentru cenoT n'am pututil vindeca pre acest epilepticti»? Pentru ne-credinta vostra, le respunde Iisus: credinta are o puterenecalculabile; si cu o mica parte din ea cineva pote saispravescd cele mai marl lucruri. In vindecarea infirmita-tilor de feliuld acesta se cere o credinta ferma; era mi-dloculd de a o destepta este ajunarea, si rugaciunea ca--tra Dumneded.

3). Pe cand multimea admira miraculosa vindecare se-versita de Iisus, si glorifica puterea lul Dumnecled, aretatain Iisus, elu, spre a departa din mintile inveteceilor set'ideea populard despre o imparatia lumesca a Messiei, ledice: «nu ultati cele ce am glisil voi, ca Fiiulu ominescdse va da in manile ominilor reT, cari ild vord omori, darelu a treia cli va inveteceii Anse nu putea pri-cepe, cum Messia aru putea sa patimesca si sa morn; cutote aceste nu cutezad a'111 Intreba, si erad forte tristi; else temead ca nu cumva sa remand zedarnica credinta lor,.

Iisus este Messia.

clisa

nici-o-

souls..

el

www.dacoromanica.ro

VIATA §1 iNVATATURA LUI IISUS CHIUSTOSU 585

4) Sosindil Iisus cu inveteceii sei in Capernaumil, auvenitu adunatoril contribuciunei pentru tinerea templului,adresanduse catra Petru intrebatil: «Invetetoriulii tea:va voi ore sA platesca didrachma pentru templu»? Respuns'aPetru: aAqa»; apol a intratii in casa sA incunociinteze de-aceea pre Iisus. Eli" Anse, mai Inainte de a fi dischisa.Petru gura spre a'I spune, ilu intreaba: ace socoti, Simone,.dela cine ieu tributil imperatil pamante§ci., dela fiii lor,sal dela streini»? Dela streinT, respunsa Petru», «A§a darvedi ca eu, ca imperatuluf cerescil stun scutitude a plati tributuld pentru templu, carele este casa im-peratului cerescii. Dar ca sa nu se scandalize ei, si sA socotaea eu dispretuescil templuhl luT Dumnedeil; dute la mare,arunca undita, si dischidendil gura celul d'Anteir" pence ce-veT prinde, veT afla unu statir *), pre care ilii vei da aduna-torilor pentru mine §i pentru tine.

§ 35. inveretura lui Iisus pentru umilin /d simplitateafiruncescd. Despre edit' ce Jacea minuni in numele lui Iisus,dar nu urma dufid .Invete'tura, despre scandale ; despremisericordia dumnec/eescd; despre pcistrarea ,ci puterea ar-moniei intre o'mini, despre suferirea atacurilor. (Math. XVIII;Marc. IX,. 34-50; Luc. IX, 46-50).

1). inveteceii luT Iisus, observandil cal Petru, Iacov siloan erau orecum mai apropiati de Iisus de cat toti

cugetandil ei despre o imperatia parnentesca aMessiel in care ei se credeau indrituiti a ocupa cele mar

posturi, mergenda pe cale spre Capernaum, se dis-pute' intre sine, care din ei ar fi mai mare §i mai Anteiil-de cat totl. Iisus, intelegendu certa lor, pe cale nu le a discnimica; dar agiungendil in Capernaum, dui:A ce a intratil

Statirul: o moneda de argintil, equals cu siclulu ebreil. In--tfun statir erail dOue didrahme ; o didrahma era pretulu ho--tarn a plati fiecare ebreii in folosul templului.

§i

Fiia ales

cei-altT;

§i

l'all

si,

www.dacoromanica.ro

586 EVANGELIA

In casa, 'ia intrebatil: qdespre ce ye certati voi tntre sineye, cand erati pe cale»? ET arise, temenduse a nu fi mus-trati de eltl, au tacutii. Atuncl Iisus, adunandu'i impre-giuruhl seti, le a «Care dintre vol doresce a fi celtidanteiti intru Imperatia mea; acela nici sa cugete la pre-ferinta si predominarea asupra altora; ci mai vertos sase socota pre sine a fi cel maT de pe urma si serbti alututurorii». ApoT, luand unil pruncti l'a pusti in midloculiifor si le a ciisti: .« de nu veti lepada dela vol tote preten-tiunile preferintei si ale predominarei, si sä fits streini deele, ca pruncula acesta; nu veti fi vrednici a ye numivetecei aT mei si a ye Indulci de bunurile imperatiei mele.Numai acela va ajunge la o maT Malta fericire intru im-peratia mea, care va fi umil si fa'ra pretentiuni de pre-dominare asupra altora, ca prunculil acesta. Cine se vasirgui a'si agonisi innocenta si modestia pruncesca, acelacu adeveratil a pAtrunsii spiritulil inveteturei mele. Eracine, cu aspiratiuni ambitiOse aril injosi pre vre unul dincel ce cred intru mine, aril tinde a predomina, si prinacesta aril disgusta pre altit de a urma invetetura mea:unuhl ca acela face un pacat maT mare de cat sinuciderea.

2). Unulti din invetecei, Joan, spusa lui Iisus, ca ye-Ondil ei pre unil streinil, carele cu numele lui scoteademonil, opritti, pentru ca acela nu este din nume-

apostolilor. Dar Iisus i'a respunsti: <ISA opriti,cad elu deli nu este dintre urmatoril mei, nu 'Ate sa'mTfiä contrariii, de arece face miracole cu numeleUnulil ca acela nu 'Ate sa vorbesca reil de mine, precumfacii Phariseil si carturarii. Cine nu se redica contra n6strasa citT ca nu este inimiculti nostru».

3). Mare nenorocire stint pentru lume scandalelel Cutote aceste reutatea si corruptia, 6minilor au sä producasnulte scandale si pedice respandireT Inveteturei mele. Darsa sciti, ca cea maT trista sarta asteapta pre acel ce vor

sEer

c,lisil:

in-

nu'lilfat,

rula

meil;

www.dacoromanica.ro

VIATA I tiVtTATURA LUI HEM CHRISTOS 587

causa asemine scandale. Pa'zitive deci a nu scandaliza prenimine; fits gata la on ce sacrificiU din parteve, pentruInlaturarea scandalului; macar de vi s'ar parea sacrificiuldacesta aka de greU Si durerosii ca taierea §i perderea vreunui medularil alu corpului vostru, precum: mana,

ochiulit Caci privatiunile la care voi v'atI expunespre inlaturarea scandalului stint cu ne asemenare maimid de cat reulu ce urmeaza din scandalu pentru altii

pentru ensuqi scandalizetoriulii.Precum tota prosfora ce se aduce lui Dumnecleil se

pregatqce cu sare spre a o face mai gustosa; aka qi voi,spre ave face vrednici de chiamarea Apostoliei, Invetati-vea suferi neajunsurile unii altora, lepadati dela voi totapretentiunea lumesca de preferinta marire, §i pastratipacea intre voi, Altmintere nu veti corespunde menireivostre, qi veti fi aseminea sarei ce .'au perdutil saratura,§i- carea prin urmare numai este de nici unit folosu.

4) Luati aminte deci, ca nu cumva sa dispretuiti precineva, socotindu-lU mai de pe urma qi nebagatil Insema; caci Dumnec,leil de o potrive ingrijeqce pentru tots,§i apera prin Angeril sei si pre aces ce lumea IT crede afi mari, precum §i pre acei ce ea IT numeqce midi. Dum-nedeu Intorcere qi Indreptarea tuturor, fara deo-sebire de mare qi caci de aceea a trimis lumepre Fiiulu seu, ca prin eln sa." .se mantuesca. Si celu ce-se socote a fi mai de pe urma qi mai mica. Eli urmezain acesta privire ca omulU, care, avendil o suta de oi,and se rataceqce una din ele, lasa pre cele nouecleci Sinoue, si se duce prin munti de cauta pre cea reta.cita»,-de se Intampla.' sa o afle se bucura de ea mai multi de,cat de cele nouedeci Si noue de a casa: eta drag°. steatatalui vostru cerescii catra toti fara deosebire.

5). De va pecatui fratele teu in vre una din datorintelelui catra tine, nu rumpe Indata relatiunile amicali cu den-

picio-

-§i

si

mai

voiescemidi; In

rule,

www.dacoromanica.ro

588 EVANGELTA

ci to sirguesce maT anteiil prin sfatuirT all face sa'sicun6sca culpa si pe viitoriii sa o Inlatureze."Pote cato va asculta, se va indrepta si se va restatornici iubireaintre voT. Daca sfaturile tele remanil nefolositore, totusfanca parasi; ci maT Tea de ajutoriii pre unulil settdoi dintre amid, cari sfatuesca spre a'sT Indreptapurtarea, si tot-o-data sa fia martorT aT dreptatei causertele. Daca Anse acela este asa de inderetnicil in cat nubaga in sema nici sfa'tuirile amicilor: atuncl al-eta faptalui cea rea Ecclesiei (adunarea inveteceilor 1111 Iisus) ca easa intrevina spre aye impaca si a indrepta pre culpabilil..Daca in fine acela nu ar asculta nici de povetuirile Eccle-sieT (adunareT) : to potT a curma cu elu on ce relatiune,si aid privi ca pre unil omu nedemn de societatea cre-dinciosilor. Ve asiguril, ca ce yeti lucra pe pamentil pen-tru pastrarea pace si a dragostel intre omini, si pentrusterpirea reutatilor: se va aproba si in ceriurl. SA sciti-siaceea, ca armonia intre orninT este asa de placuta letDumnec,leil, in cat macaril numal doT de aril fi la unilloco si eT aril cere in unire ceva dela Dumnec,eil, dorintafor va fi ascultata. Cad unde vor fi adunati doT sett trelcu scope de a lucra dupre invetetura mea, voiil fi siIntre ei si IT voiil ajuta in tote intreprinderile lor.

6). Petru a Intrebatil pre Iisus: de cate on sum da-toriii a Terta gresalele fratelul ce s'ar abate dela datoritt-tele lui? Va fi ore de ajunsil a'111 Terta pana de septeorT»? «Ba si de septeclecT de on cate septe, a respunsitIisus; adica: de cate on acela 30 va cundsce vinovatia sise va ruga salt' Terti. 4tra aceasta indulgenta o datoritivoT fratilor vostri pentru ca si Dumnecleil sa fia catravol indulgentil in c,liva judecatei, pentru nenumeratelevostre pecate contra lul. Pentru ca maT bine sa. Intelegettacesta, ascultati o parabola: Unii imperatil a hotaritil sacera sema dela servitoril seT despre Intrebuintiarea veni-

MU T.

elu-Sulu;

nuilesale

www.dacoromanica.ro

V1ATA yI INVATATURA LUI IISUS CHRISTOSt1 589

tturilor Incredintiate lor. A scosil pre unulil din el datoriiicu slece rnii de tolanti (5,000.000 de galbeni). Dec', acelaneavendil cu ce platl o datoria asa de enorma, dupre le-gile de atunci Domnulii lui a ordinata salt' venda cu fa-milia si cu tot avutulii lul, spre a se putea rnacaril cat-va dispagubl. Ace la spaimentat, a caclutil inaintea lui curugaminti, ca salil mai pasuesca, si cu Incetula va plati.Domnula sea nu se indurra spre ela, ci ilu elibera, si .1iBerta si tota datoria acea enorma: Asa de mare fu bu-natatea imperatului catra serbula seil! Dar serbula acela,esinda plinti de bucuria pentru asa mare norocire, Intim-pina pe cale pre un conservitoriu alu seil, care datorialui cu o suta de dinar' (ceva peste patru galbeni), si re-peclinduse asupra lui l'a apucata de gata, cerandil ca salplatesca datoria numai-de-cat. Ace la se puse in genunchlinaintea conservitoriului sea, ruga ca mai pa.-suesca, si '1 va plati totti. Crudula arise remasa ne'ndu--duplecatil, si daidu la Inchisore pre colegul sea, cu hota-rIre Linea acolo pana II va plati tOta datoriaAceasta crucJime machni forte pre toti conservitoril: ei In-sciintara de asemine urmare pre imperatulii. Acesta chiamlpre serbula nemilostivu si ii aise cu mania: Serbil reil!Nu Iertatil eu 'Iota datoria, miscatil numal de ru-gamintea tea? Nu era' ore si to datoriii a areta aceeasitund colegului teu precum eu amu aretatil tie ? imperatuliihotari a se da vinovatuhl pe manele executorilor spre ala

pana ce va plati tOta datoria iertata anteea Ora.Asa va face si vol Tatala cerescil, daca nu yeti Ierta dininima vostra greselele fratilor vostri, de ate on el vorsere iertare.

it

ii

silti sal!

deplina.

ti'aritil

chinui,

www.dacoromanica.ro

590 EVANGELIA

§ 36. Iisus se duce in Ierusalimg la serbdtdrea corturi-lor. Pe cale refuses a'lu primi lacuitorii unui sate sama-ritenii Trimite inaintea sea fleptecieci de Apostoli ca se fire-dice prin cetdti si prin sate impeWitia lui Dumneda (Ioan..VII, 1-10; Luc. IX, 51-57; X, 1-16).

1). Iisus petrecea predica in galileea, pentru ca aidera maT departe de reutatea capitenielor Iudaice din Ie-rusalemu, cari cautan ucida. Ffind aprope timpuluserbatorei corturilor, la care ocasid se aduna in Ierusalemnmultime de popor din tote partite, uniT din rudele lul Iisus,necreclindu'ln de Messia, iln indemnat sa merga cu dan0in Ierusalimil ca sa faces acolo miraculOsele sole lucrari,spire a fi veclute de multime. Iisus le a respunsil: cpen-tru mine nu este acum timpul de a me duce in Ieru-salem; era pentru vol este totdeauna; cacT yoi nu avetiinimicT de cari sa fiti nevoill a ye pazi. Pre mine ominitme urascil imi:Intindn curse, pentru ca eu prichanescilfaptele "lor cele rele: pentru aceea acum nu este ,pentrumine potrivitn a calatori in Ierusalimn, duceti-ve voT, eraen me voin duce cAnd va fi timpulu potrivitn. Rudelelul Iisus s'an dusii la Jerusalem, era eta a remast. in Ga-lilea. Pe cAnd multimea ajunsese in Ierusalemn, s'a dusn

Iisus singurn acolo numaT cu inveteceiT seT. Acesta Anseo a facutil, pentru ca sa inlature tumultuIn poporului pecale, care aril fi putut da ocasiune inimicilor de alu in-vinovati de turburatorin alu linisteT publice.

2). Iisus voindn a ajunge maT curend la Ierusalemil,trebuia sa treed prin pamentuln Samaritenilor, pe undeera calea cea mai scurta la Ierusalem. DecT a trimisn soilinainte ca sa pregatesca ospatil pentru eld ysi inveteciT seTla unn sat Samaritenn, unde socotian a poposi. Dar lo-cuitorii acelul sate, din ura catra cultuln Iudeilor, alu ca'ruTcentru era Ierusalimuln, ca eT se dual acolola serbare, nu an voitn a'I priimi sa poposesca la el, In-

Sill

ysi

salt"

§i

§i

1i

dciincld,

www.dacoromanica.ro

VIATA V INVATA-USA I UI JISUS CHRIST051.1 591

cat a trebuitti sa.'T continue calatoria for mai departe.Iacobu qi Ioan amariti de acesta purtare neomenesca aSamaritenilor, I I ceril void dela Iisusa ca sa pog6re foalAn ceria asupra acelui sata, spre pedepsa reutatei locui-

lorilor lui, precum ore cand Ilia a pogorata foca din ceriaasupra ostailor trimii de Regele Ochozia ca prinda(IV. imperat. I. 10-12). Iisus Anse a mustrata acestapornire a for spre resbunare, qi le a disc: tvoI nu cu-m*eti ca acesta pornire a vOstra este produsa de spi-ritula cela reu ala manieT, eta nu de spiritula pacificaalu invataturei mole. Fiiulu omenesca nu a venita sa perdasufletele ominilor, ci ca sa le mantuesca: prin urmare ce-rerea vostra de a omori pre ominii aceqtia spre a ye sa-tisface mania, este cu totula contraria missiunel v6strede mantuitori ai omenirel. Trecendu de acolo s'a oprituin alta satti.

3). Din numerula invet6ceilor sei Iisus a deosebita jepte-ileci 'ia trimisa cate doi inaintea sea; sa predice printote locurile pe unde avea Ela sa. treca. Trimitindu'l lapredica, le a e0 multime de lume este insetata dea aucJi invetetura mea; dar pana acum stint pugini "nye-tetori, can sa pota invata pre tots. Deci rugative lui Dum-neclea ca Elu sa inmultesca numerula invetetorilor ade-veruluT. Mergeti deci qi predicati. Dar tot-o-data sa qciti, capositia \rostra este ca a meilor in micilocula lupilor. Sprea fi vol vrednici predicator' ai inveteturei mole, se cerea ye lepada de tote interesele materiali, §i sa ye dedatila cea mai simpla vietuire, in cat sa." nu aveti nici pungacu ban', nici traista cu merinde, nici Incaltaminte in pi-ciore. SA nu perdeti 'timpul cu salutarile acele indelungate,ce obicinuesca adresa cei ce se intalnesca pe cale.and yeti intra in vre-o casa, mai anteiti sa salutati prelocuitoril ei cu dorinta de mantuire aces case; qi dacacu-adeverata ei vort fi doritori de mantuirea sufletelor

dist":

salti

a's1

www.dacoromanica.ro

592 EVANGELIA stir

stile, mantuirea for se va efectua prin voi; era daca nu, pu-terea mantuitore va remanea intru vol, fara ase comunicalor. In casa unde veil fi primitI, sa remanep acolo in-destulandu-ve cu chrana ce se va gasi la ei, fara a cautaaltd casa cu mai bune comoditatT, ca sa nu datI ocasiunea cugeta cineva despre voi ca cautati placerile vostre.Era a primi chrana dela eT rand ye o vor propune esteunu dreptii, cacl fia-cine 41 agonisesce chrana de acolo,unde se ostinesce. In orb care cetate vet' merge sä nufacets deosebire in mancari, ci sa mancatI si vol acelece acolo s'ar fi intrebuintindii spre chrana. SA vindecatbbolnavii ce vor fi in ea, si le anontiat1 ca a venitii Messiaca sa intemeeze pe pamentu imperatia lul Dumnecleil.and nu ve vor primi in vre-o cetate, sa parasiti aceldloch numal de cat, fiiind-ca indesertii yap mai perde tim-pul cu el; dar totusi O. le declaratl, ca s'a apropiatiltimpulfi fundareb imperetieb lul Dumnecleil. SA scitT ariseca ceI ce nu ye vor primi, prin aceea 41 atragii asupra-lecele mai cumplite pedepse, ca uniT ce se opunii vointeblui Dumnecleil. Cell ce ye va asculta, me asculta pre mine,si cell ce asculta de mine face voia Tata luI meu celuicerescii; si din contra, cine se va lepada de voi, se lepadade mine, si cell ce se lepada de mine se lepada tot-o-data si de cell ce m'a trimisu.

§ 37. Disputa lui Iisus cu Phariseii in Jerusalem laserbdio'rea corturilor. Predica in clioa cea de pe urmii aserbdtdrei. Incercarea de a prinde pre Iisus. (loan VII,11-53).

1). PhariseiI, cu ocasia serbatorel, cautaii pre Iisus, capOta prinde spre ucide, sub pretext ca ar fi

calcatil legea pentru repaosuhl Sambetel, prin vindecareaparalyticulul dela scaldatorea oilor. Deaseminea si glOteledorsal a'111 videa, fiind respandita fama lui in tote partile;

salt"' a'ld

www.dacoromanica.ro

VIATA cI NVATATURA LUI INUS CHRISTOSU 593

dar neaflAndu'lii intre cei ce venise la serbatare, uniT car -tiau lul ca asupra unul dispretuitoriii de arc)emin-tele Moysaice; altil ilu aperail In particularil, fara Anse acuteza sa vorbesca publicil in favorea luT, de frica Phari-seilor. La jumatatea serbetoreT corturilor, carea Linea septedile Iisus s'a aretatil in templulti din Ierusalem, §i predicaacolo poporului invetetura sea. Phariseil en0 ascultandulilse mirail qi se intrebati intre sine cu nedumerire: «Cumqcie acesta scripturele, nefiind invetatti In sccilele nostre?Iisus, observandli intrebarea lor, le respunde: inveteturamea nu este nascocita de mine seil de vre unil °mil; eaprocede dela Dumnedeii, care m'a trimisu. Si ca sä yeIncredintiati voT despre dumnedeesca origine a el nu avetide cat sa ye hotariti a fi virtuosi si a trai dupre ordineleluT Dumnedeti, §i atuncT din ansa§T experienta \rostra vet'cun*e ca invetetura mea este de la Dumnedeu. Altadovada ca invetetura mea este dumnedeesca, puteti aflacomparandil invetetorii omineqci cu trimisi1 dumnedeecT.invetetoril ominesci, carii predica doctrinele nascocite dedenOT, indecomun cauta dela Omini renume,_ lauda si altefolosurl propril, pentru care se si sirguescti a placea ami-nilor; era trimisulil luT Dumnedeii cauta marirea celul cel'a trimisu, si de aceea nu se sfieFe a grai ominilor a-deverulti, chiar de ar fi lor neplacutil §i atacatoriii pen-tru vitiurile lor. Din aceste c,lise putetT acum conchidedespre originea inveteturei mele, de provine ea dela omti,orl dela dumnedeii.

Vol ei*ve nu pazip legea data voe de Moysi, si nu yeacusatT pentru acesta; era pre mine me acusatT pana §ipentru binefacerile sevirqite Sambeta, si cautatT anca same ucidetT ca pre unti calcatoria de legeD. Atunci Pha-riseil din midlocula glotelor, respunda luT Iisus cu indig-natia.: «tu aiuresci ca unti demoniacu; eine dintre nth cu-geta asupra tea unele ca aceste?) Eli" Anse continua a-

asupra

www.dacoromanica.ro

594 EVANGELIA SEC

perarea sea contra calomniel de calcarea lege': << Vol ye

porniti asupra mea numal pentru ca amu vindecatii Sam-oeta unu omit Daca aceasta este calcare-de-lege, pentruce nu socotitT voT calcare-de-lege si circumcisiunea ce oseviqiti Sambeta, and se intampla a cadea atunci diva aopta dela nwerea prunculul, di in care legea ordina a seface circumcisia. Legea pentru Sambeta este ma' vechia decat Moysi; eln o a adoptatil dela PatriarhiT anterior' aiporuluT §i cu t6te aceste insu§T Moysi in legea sea/nvoe§ce circumcisiunea pruncilor Sambeta, la carea ocasiase fact"' §i alte operatiuni necesarie spre vindecarea plageipruncilor: pentru ce deci vol ye Intel-hat' asupra mea pen-tru ca am vindecatt. in diva Sambetei pre unu omu ne-putinciosil ? FitT consequent', nu ye schimbati judecatiledupre imprejurarT; i lesne vet' intelege ca vindecarea unuineputinciosil in diva Sambetei nu vatema intru nimicaSantitatea ei».

Unii dintre IerusaiimnenT, caril ca Sinedriulti ho-tarIse a prinde pre Iisus ucida, vedindu'lil acum dis-cutandil publicii. cu Phariseii §i .cu membril Sinedriului,§i nefacendu'I nime nimica, cugetaii intre sine cu mirare:g care sa fia causa acestel sChimbari ? nu cumva Si insesicapiteniele s'ail convinsil ca ehu este cu adeveratil Messia»?Dar tot-o-data, basatT pe invetetura Phariseilor, ca nimenu are a §ci locul de unde va veni Messia, lqi respundeausinguri, ca Iisus nu 'Ate fi Messia, fiind-ca ca elu estevenitil din Galilea. Spre respunsu la o asemine nedume-rire, Iisus a inceputii a le dice cu glasil mare: gde qi volme ,scit' pre mine ci loculti de unde amu venita: totuqieu nu stintil unu lnvetetoriii venitil dela sine; ci celu cem'a trimisu este ensu0 adeveruld, pre carele volFit'. Dar ei.1 ilu cciu, §i cunoscii voia lul; pentru ca deladensulii amu venitu i elii m'a trimisu, pentru ca sa ves-tesca lumeT voia §i scopurile lui pentru omenire,.

po-Iudeti;

salt'setae

Iciau

nu'bt

www.dacoromanica.ro

V1ATA INOTATURA LUI IISUS CHRISTOSI 595

tntre aceste inimicil cautail ocasiune ca sä prinda prelisus; dar nu cutedail nici unuln sä puna pe elil mama;cad Pronia asa dirigea impregiurarile ca elu sä nu fiaprinsu mai inainte de a sosi timpulu predestinatil pentrumortea lul. Multi din poporil au credutil in elil pentruminunile lui; si diceak ca chiar de n'ar fi elil Messia celuasteptatii, totusi si acela cand va veni, nu va putea safan', mai multe minunl de cat Iisus. Phariseil audinclil a-semine resonaminte si credinta a glotel, favorabili Jul Iisus,

sfatuitil cu Archiereil si hotaribl, ca lasandil lao parte on ce consideratiune, prinda, spre care fi-nite ail si pusil pre servitoril templului ca sä pandesca,ocasiunea favorabile. Atuncl Iisus a qisii catra Capitenielesi Phariseil ce erail in templu: «Arica amilsa mai flu cu voi, si me vol re'ntorce la celkce m'a tri-

Dar nu tardiu va veni preste voi un timp cand meTeti dori, me yeti cauta, dar nu me yeti afla; cad undeTonu fi eil vol nu yeti putea veni». Asupra acestor cuvinteale lul Iisus el vorbiail intre sine, ridiculisandu-le: «Unclevoesce elil sa se duca, incat putem afla. Potese va duce sa. predice Iudeilor imprastiati prin terile pa-ganilor ? Ce va sa dica acelu cuventil ale lui: cauta-me-yeti, dar nu me veti afla; si ca unde va fi el nu ne vomputea, duce»?.

2). in diva cea de pe urma a serbatorei, carea era aopta di, cand preotul insocitil de poporti, aducea cu mareceremonia o cups de apa dela isvorulil Siloamu si o turnapre prosfora asedata pe altarulil din templu, Iisus a in-ceput a predica poporulul cu glasil mare: «de inseta ci-neva, sa vina la mine ca sä bea o apa, careaproduce in celu ce crede intru invetetura mea riurl deapa via, precum dice scriptura (Toil II, 28-29; Zachar.XIV, 8; Isai. XLIX, 10; LVIII, II). Era prin acea apa ehl,exprima simbolicu darurile supranaturali ale Santului Spi-

Biserica Ortodoxl Rom&na. 8

ySI

s'ail

mist.).

-s'adsaid'

pugind timed

sa meld

sal dad

www.dacoromanica.ro

596 EVANG. SAO VIATA I tNVE'T. LUI IISUS CHRISTOSt

rail, de cari aveaii ase Invrednici cei ce vor crede InIisus Christos. Cad pana atunci anca nu se comunicaselumeI Spiritulil celu Santa alii lui Dumne4eil, pre careleIisus avea comunica dupa glorificarea sea, ce aveasä urme4e dupa patima si ruck-tea sea.

Poporthil ce ascultase Inveteturile lul Iisus vorbia despreela cu admirare si nedumerire. Unii ca ehl. esteMessia, alcil neputandil Impaca ideea cea inalta ce aveaiidespre Messia, cu originea lul Iisus din Galilea, Intrebaii:Se p6te ore ca Messia sa vina din Galilea ? Au nu nespune scriptura, ca Messia are sá vind din pogorlitorinuTDavidti si anume din orasul Bethleemil, unde a locuitiiDavidip? Cu aceste si alte de aseminea argumente. ei sedisputail despre missia si originea lui Iisus.

(Va urma).

,a4b+411412.---

diceati,

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURESTENE

LA 1810.

Catagrafia pe care o publicdm in paginele ce ur-meazd este cea mai completa din cele cateva pe carile mai cunoa§tem cu privire la bisericile din Bucure§tidela sfar§itul secolului al XVIII-lea §i inceputul celuide al XIX-lea, caci ea ne arata, cu privire la fiecarebiserica in parte, starea materials in care aceasta segase§te, numarul caselor ce-i alcatuesc parohia, pre-cum §i al enoria§ilor, barbati femei, ce-o iritretin;iar cu privire la preocii slujitori ai sfintelor altare,datele pe cari ni le da aceasta catagrafie alcatuesco adevdrata oglinda a starii materiale §i morale incare se gasia preotimea romans din Bucureti la ince-putul secolului al XIX-lea, aratandu-ne mai intai, pen-tru fiecare preot in deosebi, origina, vrdsta, pregatirea,moralitatea, anul hirotoniei, numele Arhiereului hiro-tonisitor precum §i al Episcopului sau Metropolituluidela care a luat cartea de preotie §i conditiunea pa-rintilor,apoi numele §i varsta sotiei a copiilor,

$i

$i

www.dacoromanica.ro

598 CATAGRAFIA EISERICiLOR BUCURE§TENE

in fine invatatura §i condiciunea acestora din urma.Aceste amuriri sunt suficiente, credem, spre a a --

rata oricui insemnatatea ca izvor de informatii cuprivire la starea bisericilor Bucure§tene dela incepu--tul veacului trecut a catagrafiei ce urmeaza §i pe caream scos-o din condica-manuscris a bib. AcademieiRomane No. 1457, ce cuprinde, cu aceia§i amanun-time de date, catagrafia intregii eparhii a MitropolieiUngro-Vlahiei. Fie dar ca altcineva, gasind interesulpe care personal 1-am gasit cercetand aceasta condicaacum trei patru ani, sa transcrie §i publice la randu-iintreaga aceasta catagrafie din care not am transcris§i publicam acum datele privitoare la bisericile Bucu-re§tene. Osteneala-i va fi rasplatita prin bel§ugul deinformatii pretioase ce va gasi la tot pasul in lucra --rea sa, mai ales pentru istoria a§ezarilor §i poporatiei.sateneti dela inceputul secolului al XIX-lea.

Alex. Lkodclatu.

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISER1CILOR BUCURE§TENE 599

I. Mahalaua Gorganului. 114 case, 298 barbati, 316femei, 614 suma toata. Biserica de zid, hramul sfantuluiproroc Ilie, cu toate de plin. Are trei preoti: 1) Teodorsin Stan, 40 ani, bun, neglobit, insurat (Maria Prezvitera;fiul sau Costandin, 7 ani, Invata octoih grece§te), fecior.de mirean, hirotonit de Arhiereul Neofit Cerveno ot Ruq-ciuc la biserica ot Giurgiu hram. sf. Troite, la leat 1805Maiu 7. Este venit aicea de frlca Turcilor qi este oran-duit cu pecetluitul Mitropolitului Dosithei, unde Si acumsa afla. 2) Mihai sin popa Sandul, 26 ani, bun, neglobit,Insurat (Hristina Prezvitera; ipac fiica Elena), fecior de preot,hirotonit de Arhiereul Vratea chir Sofronie in biserica Sla-tari, -In zi Sambata, cu carte de. preotie a MitropolituluiDosithei pa biserica Gorganu la teat 1809 April 10, unde

acum sa afla. 3) Stan sin Stan, 30 ani, bun, neglobit,Insurat, fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Pogo-nianii chir Dionisie, cu carte de pregtie a MitropolituluiDosithei la leat 1808 Martie 31, in biserica Gorganu, unde§i acum sa afla.

II. Mahalaua Livedea-Gospod.Biserica de zid, hramulsfintilor Imparati Costandin §i Elena, cu toate pre deplin.Are patru preoti: 1) Grigorie sin Popa Neac§u, 50 ani,bun, neglobit, insurat (Paraschiva Prezvitera; fiica Zoita;.fiul sau Alexandru, 13 ani, holtei, dat la stapan cojocar;Dumitru, 10 ani, iar la stapan cojocar; Vasile 8 ani, In-vata ciaslov romanqte; Preda, 7 ani, Invata foite roma-neqte), fecior de preot, hirotonit de Arhiereul Pro...(rupt)biserica Vi§ica, hramul sf. Nicuiae, in zi Sambata, cu cartede preotie a Mitropolitului Filaret la leat 1793 Julie 30,apoi au fost mutat cu pecetluitul Mitropolitului Dositeila numita biserica, unde acum sa afla.. 2) Coman sin,§i

si

www.dacoromanica.ro

600 CATAGRAFIA BISfiRICILOR BUCCRE§TENE

Diaconul. Stan, 60 ani, bun, neglobit, insurat (Ioana Prez-vitera; fiul sau Matei, 18 ani, holtei, dat la stapan mar-chitan), fecior de diacon, hirotonit de Arhiereul Titopo-leos chir Teofilact, In biserica hramul sf. Adormiri, In ziJoi, cu carte de preotie a Mitropolitului Dositei cu leat1796 Ghenar 11, apoi au fost mutat cu cerirea mahala-giilor far de pecetluit la numita biserica, unde acum seafla. 3) Costandin sin loan, 40 ani, bun, neglobit, vaduv(fii-sa Dina; fiul sau Gheorghie, 5 ani, Invata foite ruma-nWe), fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Titopoleosin biserica hramul sf. Imparati, cu carte de preotie a Mi-tropolitului Dosithei la leat 1798 Ghenarie 1, undeacum se afla. 4) Hristea sin Popa Stoica, 50 ani, bun,neglobit, insurat (Brandua Prezvitera; fiicele sale Stanca,Mariia, Neaga, Bala5a, Sora; fiul sau Niculae, 14 ani, datla stapan croitor), fecior de preot, hirotonit de ArhiereulEliupoleos chir Nicodim, In biserica of CaFioare hramulIntrarea in Biserica, in zi Dumineca, cu carte de preotiea Mitropolitului Dosithei la leat 1795 Decemvrie 18, apoiau fost mutat far de pecetluit la numita biserica, undeSi acum sa. afla.Dascal Dumitru sin lane, 60 ani. (Sta-tistica e rupta).

III. Mahaictua Izvorul.-115 case, 216 barbati, 290 fa-mei, 506 suma toata. Biserica de zid, hramul IzvorulMaichii Precistii, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Stan-sin Costandin, 40 ani, bun, neglobit, insurat (TeodoraPrezvitera; ficele sale Sultana, Maria, Anghelina; fiul sauGrigorie, 9 ani, invata psaltire rumane§te), fecior de mi-rean, hirotonit de Arhiereul Sevastis chir Gherman inbiserica hramul Izvorul, in zi Dumineca, cu carte de pre-otie a Mitropolitului Dositei, la leat 1799 lunie 22, unde§i acum sä afla. 2) Gheorghe sin popa Iorga, 49 ani, betiv,globit, vaduv (fii-sa Anastasia; fiul sau Dumitru, 14 ani,holteiu, Invata psaltire romAne§te), fecior de preot, hiro-tonit de Arhiereul Sevastis In sf. Mitropolie, in zi Joi, cucarte de preotie a Mitropolitului Grigorie la leat 1'786Avgust 25, pa biserica hramul Cuviosului Eftimie, satulFundenii, sud Ilfov, apoi au fost mutat cu pecetluit la-mAnastirea Marcutii, apoi au fost mutat cu pecetluitul

si

si

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERICILOR BUCURESTENE 601

Mitropolitului Dosithei la biserica Izvorul, unde acumsa afla. 3) Ivan sin popa Sinu, 42 ani, bun, neglobit, In-surat (Maria Prezvitera, ipac fii-sa Ilina, Ana; fiul sau Ne-culae, 11 ani, invata gramatica grecqte, Iordache, 9 ani,invata ciaslov rumanWe, Chiriac, 7 ani, invata ciaslov ru-manWe, Ion, 4 ani), fecior de preot, hirotonit de Arhiereulchir Grigorie Sidis, in biserica Izvorul, In zi Dumineca,carte de preotie a Mitropolitului Grigorie la leat 1787lunie 25, pa numita biserica, unde Si acum sa afla.

IV. Mahalaua Spirii-Nou.-142 case, 114 barbati, 246famei, 360 suma toata. Biserica de zid, hramul Adormi-rea Precist;i, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Vasilesin popa Apostol, 35 ani, bun, neglobit, insurat (Zma-randa Prezvitera, ipac fii-sa Stoica), fecior de preot, hiro-tonit de Arhiereul Zicnonu chir Daniil in biserica Cretu-lescului, in zi Sambata, cu carte de preotie a Mitropoli-tului Dosithei, la leat 1799 Febr. 9 pa biserica Spirii-Nou,unde §i acum sa afla. 2) Constandin sin Diaconu Preda,65 ani, bun, neglobit, insurat (Rada Prezvitera), fecior dediacon, hirotonit de Arhiereul chir Paisie, In biserica Col-tii, in zi Dumineca, cu carte de preotie a MitropolituluiGrigorie la leat 1775 Feb. 9, pa biserica Gaiseni, hramulsf. Ierarh Niculae sud Dambovitii, apoi au fost mutat cucererea mahalagiilor cu pecetluitul Mitropolitului Dositheila numita biserica, unde qi acum se afla. 3) Mihaiu sinCostandin, 70 ani, bun, neglobit, vaduv (fiul sau Vladul,24 ani, holteiu, carte au invatat), fecior, de mirean, hiro-tonit de Arhiereul chir Grigorie Sidis in biserica Izvorul,in zi Sainbata, cu carte de preotie a Mitropolitului Grigo-rie, la leat 1785 Mart. 30, pa biserica Izvorul Precistii,apoi a fost mutat cu pecetluitul Mitropolitului Dosithei,la numita biserica, unde Si acum se afla. Dascal Niculae,20 ani, holteiu.

V. Mahalaua Moldovenilor.-7 case, 39 barbati, 44 fa-mei, 83 suma toata. Biserica de zid, hramul sf. Joan, cutoate deplin. Are doi preoti: 1) Tanasie sin loan, 35 ani,bun, neglobit, insurat (Maria Prezvitera; fii-sa Elena), fe-cior de mirean, hirotonit de Arhiereul Sevastis chir Dio-

§i

el/

www.dacoromanica.ro

,602 CATAGRAFEA BISERIC LOR BUCUBEFENE

nisie in biserica Cretulescului hramul sf-tilor ingeri, cu cartede preotie a Mitropolitului Dosithei la leat 1802 Dec. 20pa biserica Malamu (?), hram sf. Niculae, sud Ilfov, apoi anfost mutat cu cererea mahalagiilor §i cu pecetluit parinteluiMitropolit Dosithei la aceasta numita biserica, unde acumsä afla. 2) Avraam sin popa Vasile, 45 ani, bun, neglobit,vaduv (fiul sau Manole, 15 ani, carte an invatat §i dat lastapan; Vasile, 5 ani, invata la filada greceste), ficior depreot, hirotonit de parintele Arhiereu Filaret in bisericaCo ltii, cu carte de preotie a Mitropolitului Cozma la leat1790 Avgust 11, pa biserica hram sf..Ioan, unde §i acumsä afla. Dascal Costandin, 20 ani, holteiu.

VI. Mahalaua Brezoianuiui. 29 case, 64 barbati, 77famei, 141 suma toata. Biserica de zid, hramul sf. Troite,cu toate deplin. Are doi preoti: 1) loan sin Neacpl, 50ani, bun, neglobit, vaduv, fecior de mirean, hirotonit deparintele Arhiereu chir Teofilact Titopoleos in biserica Sla-tari, in zi Dumineca, cu carte de preotie a Mitropolitu-lui Dosithei la leat 1776 Mai 21; pa biserica hramul sf.Troite, unde si acum sa afla. 2) Deacul sin Radul, 30 ani,bun, neglobit, insurat (Ioana Prezvitera; fii-sa Maria; fiulsau Marin 10 ani, invata ciaslov romane§te), fecior de mi-rean, hirotonit de Arhiereul Grigorie in biserica sf. Joan,in zi Joi, cu carte de preotie a Mitropolitului Dosithei laleat 1802 Dec. 16, pa biserica sf. Troite, unde qi acum se

Dascalul Constandin, 20 ani, holteiu.

VII. Mahalaua Stejarul. 43 case, 159 barbati, 167famei, 326 suma toata. Biserica de zid, hramul inaltareaCrucii, cu toate deplin. Are doi preoti: 1) Dumitru sinParvan, 50 ani, bun, neglobit, insurat (Nena Prezvitera;fie-sa Marica; fiiul sau Grigorie, 14 ani, holteiu, carte auinvatat), fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul NeofitCerveno la biserica hramul sf. Dimitrie la Tarnova, in ziDumineca, cu carte de preotie a Mitropolitului Calinic Tar-noveanul la leat 1786 Martie 4, apoi au fost mutat cu ce-rerea mahalagiilor §i cu pecetluitul Mitropolitului Dositheila biserica Stejarul, unde §i acum se afla. 2) Petre sin PopaMihaiu, 38 ani, bun, neglobit, insurat (Sultana Prezvitera;

afla.

www.dacoromanica.ro

CATAGRAFIA BISERXCILOR BLICURE STEM& 603

fii-sa Elena; fiiul sau Andreiu, 8 ani, invata psaltire ro-maneste, Stefan, 15 ani, holteiu, carte au invatat, dat lastapan), fecior de preot, hirotonit de Arhiereul Sidis chirGrigorie in biserica Salari hramul sf. Nicolae, in zi Vineri,cu carte de preotie a Mitropolitului Dosithei la leat 1794lunie 17, pa biserica Stejar, unde si acum sa afla. DascalCostandin, holteiu.

VIII. Mahalaua Popii- Radului. 135 case, 126 barbati,114 famei, 240 suma toata. Biserica de zid, hramul A-dormirea Precistii, cu toate deplin. Are patru preoti: 1)Nicolae sin Popa Niculae, 70 de ani, bun, neglobit, vadmi(fiul sau Gheorghie, 26 ani, holteiu, carte au invatat; Ta-nase, 20 ani, holteiu, carte au invatat; Banica, 16 ani,carte au invatat), fecior de preot, hirotonit de ArhiereulSidis chir Grigorie in biserica sf. Adormiri, in zi Dumi-neca, cu carte de preotie a Mitropolitului Grigorie la leat1784 Ghenar 4, pa biserica sf. Adormiri, unde si acum saafla. 2) loan sin Joan proin protopop, 50 ani, insurat (RadaPrezvitera; fii-sa Calita i pac Mariia), fecior de mirean (sic),hirotonit de Arhiereul chir Matheiu in biserica sf. Ador-miri, cu carte de preotie a Mitropolitului Cozma, la feat1788 Noembrie 13, in zi Dumineca, la aciasta numita bi-serica, unde acum sa afla, dar din intamplare ce au slo-bozit un pistol s'au omorit un preot, acum sa afla popritde dar de proin Mitropolitul Dosithei. 3) Radu sin Vasile,35 ani, bun, neglobit, insurat (loana Prezvitera; fiiul sauloan, 2 ani, Barbu, 1. an), fecior de mirean, hirotonit deArhiereul Thevaida chir Meletie in biserica sf. Adormiri,In zi Sambata, cu carte de preotie a Mitropolitului Dosi-thei, la leat 1802 April 6 pa numita biserica, unde si acumsä afla. Dascal Niculae 25 ani, holteiu.

IX. Mahalaua Fdnidnii-Boului. 123 case, 252 bar-bati, 230 famei, 482 suma toata. Biserica de zid, hramulsf. Spiridon, cu toate deplin. Are trei preoti: 1) Antoniesin diacon Anton, 30 ani, bun, neglobit, insurat (Lucsan-dra Prezvitera; fii-sa Sultana, Ilinca), fecior de diacon, hi-rotonit de Arhiereul Vratea chir Sofronie In biserica sf.Spiridon, in zi Sambata, cu cartea de preotie a Mitropo-

si

www.dacoromanica.ro

604 CATAGRAGIA BISECRICILOR BOCURESTENE

litului Dosithei la leat 1807 Decemvrie 20 pa biserica hra-mul sf. Visarion, apoi au fost mutat cu cererea mahala-giilor fara de pecetluit la numita biserica, unde si acumse afla. 2) Tatul sin Ivan, 40 ani, bun, neglobit, insurat(Stanca Prezvitera; fii-sa Sanda i pac Ioana, Gherghina),fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Titopoleos chirTeofilact in biserica hramul sf. ,Ierarh Niculae, ziva Joi, cucarte de preotie a Mitropolitului Dosithei la leat 1795 De-cembrie 12 pa numita biserica, unde si acum sa afla. 3) Gri-gorie sin Dragomir, 35 ani, bun, neglobit, insurat (StancaPrezvitera; fii-sa Catrina; fiul sau David, 8 ani, trivata foiterumaneste), fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Te-vaida chir Meletie in biserica Slatari hramul Nasterea Pre-cistii, cu carte de preotie a Mitropolitului Dosithei la leat1802 Iunie 16 pa biserica schitul Vistierului hramul sf. Vi-sarion, in zi Luni, apoi au fost mutat cu cererea mahala-giilor unde acum se afla. Dascalul Ilie, 20 ani, holteiu.

Ex. Mahalaua Schitu-Mdgureanului. 73 case, 100barbati, 139 fameil 239 suma toata. Biserica de zid, hra-mul sf. Visarion, cu toate deplin: Are doi preoti: 1) Chi-tul sin Sarban, 50 ani, bun, neglobit, vaduv (fii-sa Ana),fecior de mirean, hirotonit de Arhiereul Tevaida chir Me-letie in biserica Slatari hramul Nasterea Precistii, in ziMiercuri, cu carte de preotie a Mitropolitului Cozma leat1788 Septemvrie 3 pa biserica popii Mihalascul hramsf. Nicolae, apoi au fost mutat cu cererea mahalagiilorfar de pecetluit la numita biserica, unde si acum se afla.2) Radu sin Toma, 35 ani, bun, neglobit, insurat (ZamfiraPrezvitera; fie-sa Stoica), fecior de mirean, hirotonit deArhiereul Vrata chir Sofronie In biserica Magureanul, hramSchimbarea la fata cu carte de preotie a MitropolituluiDosithei la leat 1807 Noem.16 pa numita biserica, unde

acum se afla.(Va tun*.

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.

Chiriarhia Sfintei Metropolii a Moldovei Sucevai, adnce multamiripublice D-nelor Zoita N. Costache i Balla Iorgu Danuntann din cotuna Romanesti judetul Iasi, pentru donatiunea fficuti bisericii paro-hiale din Romfinesti consistfind in un rand vesminte preotesti in va-loare de 300 1. Asemenea Dlui Gheorghe Pralea din orasul Iasi, earlan donat nn discos si o steluta de argint biserioii parohiale din parohiaGolaesti judetul Iasi.

Chiriarhia Sfiutei Metropolii a Moldovei Sucevei aduoe multfimiripublice D-nei Parascheva T. Schipor pentru donatia unei icoane a MaiceiDomnului, Imbrficata in argint, sufiata en aur, biserioii Sf. Ioan Bote -Atom' din orasul Botosani.

Se aduc multhmiri pnblice onor. Administratiei Casei Bisericei, carea bine-voit a dfirui bisericii parohiale sf. Ierarh Nicolae din parohia sinatal Bursuceui, comnna Dambrfiveni, jud. Botosani, 11 minee brosate.

Se aduc publice D-lui I. V. Stavar, avocet i arendasulmosiei Savesti, care en ocasiunea sf. sfirhatori ale Invierei Domnulninostru Hens Hristos, a binevoit a dont% biserieii din parohia Sfivesti,

Snceava, lumfinfiri de tears curate in valoare de 70 lei.

Chiriarhia bfintei Mitropolii a Moldovei Sucevei, mince multilmiripublice Printalui Sebastian Moruzi din comnna Ruginoasa jud. Suceava,are a donat lemn de stejar in valoare de 400 lei, pentru imprejmni-rea eurtei bisericei parohiale din parohia Lancs.

Chiriarhia Sfintei Metropulii a Moldovei yi Sucevei, aduce multamiripublice enoriasului Gheorghe Most:did, din cotuna Potfingeni, comnnaMovileni, jud. Iasi, care a donat biserioii filiale din cotnna Potfingeni,

si

si

multamiri

jud.

--

pi

www.dacoromanica.ro

606 DONATIUNI

un rand compleet de veyminte preoteyti, un rand acopereminte pentrusfintele Vase, o perdea la uyele imparateyti yi doua sfeynice de lemn,toate in valoare de 300 lei.

Se adno multamiri publice onor. Administratiei Domeniului Coroaneipentru dona %iunea unui rand compleet de veytminte preoteyti,

in valoare de 150 lei, bisericei Sfintii Voevezi, din parohia Dracenijudetul Suceava.

Chiriarhia Sfintei Mitropolii a Moldovei yi Sucevei, educe multamiripublice D-nei Sultana Petrovici din urbea Folticeni pentru donatia de500 lei ce a facut bisericii Sf. Proroc Ilie din zisa urba, spre a se in-trebuinta la diferite imbunatatiri.

Se adue multamiri publice urmatoarelor persoane pioase, care an bine-voit a darni bis. din corn. Stramba jud. Mehedinti obiectele amintite yiultimo: Pr. Sachet, loan Ardeiescu cu sotia sa loans, un rand veymintepreotegti de lima de cask un potir de argint cu toate accesoriile lui yi ocandela de argint, toate in val. de 300 lei, Maria G. Carjen zverile delanyile imparateyti din lane in val. de 60 lei, D-tru Giurgescu Inv., o can-dela de argint in val. de 25 lei, Elena I. Carjen din Bucureyti o Sfita,o Leturghie legate in pele, Sf. Procovete de atlas toate ili val. de 60lei. Gheorghe Cioba sotia sa Maria o candela de argint, Evangheliain pele acoperemant la Iconos , toate in val. de 90 lei, GheorgheBoba din Craiova pictor, un steag, Epitafn yi 12 Icoane mici pentruioonostas toate in val. de 200 lei, Ioana M Saliyteann din Tirioiusfanta masa de peatra gi o masa de panel amandoua in val. de 120lei, Stance. R. Patrutoin 0 candela de argint, o masa de lama aleasaamandoua In val. de 45 lei, Gligore Popescu, o cruoe de argint pentruof. masa in val. de 45 lei, Zanfira Corzin din Bucureyti un Epitrahir

o cutie pentru ,steag in val. de 30 lei, Eugenia Dinescu din Bum-reyti un rand de procovete cusute on mina sa in val. de 25 lei, MariaDoesen, un Molitfelnie legat in pele in val de 16 lei, Ion Petru Se-voiu o cadelnita de argint in val. de 35 lei, Vasile Nibn o candelade argint in val. de 25 lei, Constantin Iorga o candela de argint 12lei 50 bani, Constantin Brumor, o candela de argint 12 lei 50 bani,Dnmitrn Does= din Matasari tamplar o °rum mar on Rastignirea,in Altar, in val. de 15 lei, Maria Mizeaica toata tampla Biserici debrad on spesele sale in val. de 190 lei, Gheorghe Carjen tot materi-alul de ytejar pentrn nyi yi jetnri in val. de 400 lei, Elisaveta GligorePopeson o masa inalta de brad yi o masa de Oral in val de 10 lei yilochim Royiu o masa de in yi Colimvitra in val. de 10 lei precumo outie pentrn steag. yi Epitaf de tinichea in val. de 2 lei 50 bani

Chiriarhia Dunarei de Jos aduce multumiri publice urmatoarelor per-- soane, care an binevoit a darui carti gi bani pentrn biserica parohiala

Ma 'inn'

oi

of

pi

pi

www.dacoromanica.ro

DONATIIINI 607

din oomnna Cara-Omer, jud. ConstanVa: P. S. Episeop al Ramnionlui siToului Severin, pentru 25 exemplars chili, in valoare de 160 lei; P.S. Episeop al Argesulni pentru, 4 carti in valoare de 32 lei; D-lui D.Ivan, 5 °Atli in valoare de 16 lei; E. Enache, o carte in valoare de4 lei; Preotulni paroh N. Nicolae, 13 card in valoare de 36 lei; aluiR Bans, care a darnit 10 lei; D. Antonesca 5 lei; C. Georgesen 2lei; Elena Enache 1 len; Iulian Ionesen 1 leu; M. Vladimireson 1 len;Andrei Ilie 1 len; I. Salomia 1 leu; I. Docina, I. Dimitrin, ValeriaSueiu, P. Poenaru, I. M. Gontila si D. lonescn, toti din Cara-Omer, cute50 bani. Se mai ache de asemenea multumiri publice si urmatoarelorpersoane, cari an darnit obiecte sacre bisericii din &annul Cerehezehioi,filiala la parohia Cara Omer: D-lui P. I. Bucin, carVi de ritual in va-loare de 360 lei; D. Peteuciu, un dulap in valoare de 25 lei; I. R.Capatina, o truce si dons sfesnice de argint in valoare de 120 lei; I.M. GonVila, un chivot, disc, steag, copia si lingurita in valoare de 200lei; Dlor St. Mucenic, N. Toma, F. Vasile, I. Constantin, I. Mucenic,M. Enache, M. $i N. Titan, un policandru mare in valoare de 480. lei;I. Marginie, un policandru mie in valoare de 150 lei; Gh. Grigore 2candele in valoare de 48 lei; D. 8oimit 2 candele in valoare de 35 lei;C. M. Enache 2 eandele in valoare de 60 lei; St. Mucenic si N. Toma2 candele in valoare de 60 lei; M. D. Draghici nn baptisterin in va-loare de 50 lei; I. Mitroi, o caldarnsa in valoare de 5 lei; D. Petcucinsi Neon Draghici, 2 caldari in valoare de 16 lei; I. N. Tudoran, 2ennunii in valoare de 41 lei; St. Mncenic, o eadelnita in valoare de35 lei; G. D. Stoian, icoana Invierii, in valoare de 20 lei; P. Poenarnn rand de vestminte prei4esti, un epitaf un steag in valoare de1100 lei; Badea Stefanesen si I. R. Stoin, nu rand de vestminte preo-lesti in valoare de 120 lei; F. Voinea, nn rand de vestminte preqestiin valoare de 150 lei, si T. Vole, nn acoperemant de prestol si ico-nostas, in valoare de 220.

Chiriarhia Dunarei de Jos aduce multnmiri publice urmatoarelor per-soane, cari an binevoit a face daruri bisericii din parohia Scoilaru-vechiu, jud. D-lui Major Petre Nedelcovici si sotiei sale Elenapentru un rand de aeopereminte pentru sf. Potir, literate din stofa demates& on broderii de mans; D-nei Mari* Andrei Ghidu din catnnulComaneasea, pentrn nn felon, un bran si manecute in valoare de 65 lei;D-lui Vasile Dan $i sotiei sale Sanda psntru nn epitrahil in valoarede 20 lei; D-lui Sterian D. Mircioiu $i sotiei sale Dnmitra pentru nusteag, in valoare de 30 lei; D.lui Ioan Ticosan pentrn cartea: Faptelesf. Apostoli, in valoare de 17 lei.

Chiriarhia Dunarei de Jos aduce multamiri publice urmatoarelor per-soane, cari an donat bisericii din parohia Coltea jud. Braila mai moltsobieete bisericesti si anume: Tndorache Flores, care a darnit bisericiio colimvitra de anima in valoare de 60 lei plus 3 chilograme luma-nari de tears; Mupt Lache un Triod, editia Sf. Sinod, legat in piele

Braila:

pi

www.dacoromanica.ro

608 DONATIUNI

;4 nu chilogram lumfinari; Than I. Soare intretine de 2 ani biserica enprescuri i yin pentru sf. liturghie; Marin M Chesaru a darnit o sdverade matase satinata; Nicolae Bertegteann, patrn perdele pentru icoaneleimparategti; Iorgu Neesulescu, un acoperamint pentru sfintul preastol(de creton). Soare Chesaru, un catavasier legat in piele; N. G. Ber-testeann, Than Ghita vi Panait R. Anghel cite 2 chilograme luminfiri,

Sf. Episcopie a Dunarei de Jos adnce mnlVamire publica D-lni IoanGh. Popa el D-nei Maria I. Popa, earl an binevoit a darni bisericii dinCerna-Voda 2 steagnri in valoare de 360 lei; precnm vi D-rei EfrosinaI. Popa pentru o poala la iconostas in valoare de 170 lei, daruite a-celiagi biserici.

Chiriarhia Dnniirei de Jos exprima multumiri publice persoanelor,mai jos notate, can an binevolt a contribui la pictarea bisericei dinparohia Cazasn judetul Braila vi an facut donatiuni de obiecte vi a-.nume: Obstiei locuitorilor din Cazasu, cari an contribuit prin analogieen lei 2900; D-lni Prefect al Judetului Braila N. Th. Faranga, careprin decizinnea Consiliulni Judetan. an darnit din casa Judetnlui 1000lei; D-lni arendag Th. Mendel, care a contribuit cu 100 lei; D-lui Mir-cea Radulesea, comerciant din Braila, care a darnit nu policandru dealama galbena en 12 lumini in valoare de 450 lei; DIni Manes S.Ierimia din comuna Nazirn, nn policandru en vase lumini, in valoaredo 150 lei.

Sfinta Episeopie a Dunarei de Jos. wince multnmiri publics urma-toarelor persoane, cari an binevoit a darni diferite obiecte bisericii pa-rohiale Sf. Constantin gi Elena din nrba D-nei Sofia C. Pergola,care a darnit un sfevnic de lemn imbracat on alama in valoare de 150lei; D-nei Delp]) Avram, 8tefana N. Nicolas si Maria Nieodina Dinu,care an darait cite nn rand de vegminte in valoare de 75 lei; D-lniDumitrn N. Boers, Ionita t. Badea vi D nei Ruxanda Sateli, cari andarnit cite nu rand de vegminte in valoare de 165 lei; D-lni Than StanBoala, 2 felinare de procesiuni iii valoara de 18 lei.

Braila:

www.dacoromanica.ro

TABLOUde parohiile vacante in Eparhia sf. Mitropoolii a Ungro-Vlahiei.

-----IN JUDETUL VLWA :

1) Parohia Fierbinti2) 11

Talpa-Bascoveni3)

17Puenii-Prundu

4) . FotacheVi5) 77 Prunaru6) ,, Sadina7) ,, elaru

IN JUDETUL IALOMITA :

1) Parohia Cotorea2) ,, Ulesti3) Ciulnita4)

17Vladeni

5) Crunti

IN JUDETUL PRAHOVA :

1) Parohia Mireu2) Predealu3) 11 Coada Isvorului4)

17Ceptura

5) M-rea Suzana loc vacant de Diacon

IN JUDETUL DAMBOVITA :

1) Parohia Ghine02) Ghergani3) " Catunu4) sf. Ilie din GaeVi

IN JUDETUL MUSCEL :

1) Parohia Voroveni2) Prislopu3) Narnaesti4) M-rea

.71loc de Diacon

IN JUDETUL TELORMAN :

1) Parohia Nasturelu2) Purani3)

11Parlita

4) ,, Dragapnei5) ,, Ghimpeteni6)

11S1ave0

7) 17Nenciule§ti.

"

,

www.dacoromanica.ro