1902 01

6.7

BISERICA

ORTHODOXA ROMANAREVISTA PERIODICA ECLESIASTICA

A

S-LUI SINOD AL S-TEI BISERICi AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE

0-0

ANUL AL XXVI-lea No. 1.

NT.3-1VIR

1-1-1

44

4

8

44

-44444

APRILIE.

TABELA NIATERIELOR.Pag.

1 25 ant de la aparitiunea revistei Bis. Ort. Romana 1

2 Insemnatatea Dinastiet ereditare DomnitOre pentruara nostrA Tubita Romania 5T

3 Cugetaa reflexiunT din partea I.I. P.P. S.S.tropolitl, P.P. S.S. EpiScopi ai P.P. S.S. Arhieretmembri al Sf. Sinod al Sf. Bisericl Autocefale Or-todoxe Romane . . . . . 21

4 Tref Institutiunl BisericeatT din Rominia . . . 735 Din trecutul Seminariuhd Central din Bucureatl. 996 Seminariul Veniamin din Iasi. 104

Importanta prediceT in Biserica Roraima . . . 1068 Ierarhia Bisericel nostre 1149 Legea Clerulul ai regulamentele 119

10 Membril redactor' ai colaboratorit revistet de la a-paritiunea el 1i panic ast5-41 128

11 Revista Biserica Ortodox5 Romana 14412 Preotul si Inv6t5torul 14613 CugetarT si reflexitud din partea Defensorultd eccle-

siastic, PP. CC. Rev izorl eccl. ai PP. CC. ProtoTerel. 152

N. N. N. N.

111111111111[111111111ii 111111

to-

4.404.4.4.

BUCURESTI

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI1902.

s . 54.*

I

F E S T I V

NA1111114.111111111.14.11.1.111.1.11111,1z

Mi-

7

l6

666

6

0

15

1

. ..... .st

4

x7"791 .-

VD-VV-CO

www.dacoromanica.ro

ANUL XXVI BISERICA ORTODOXA ROMANA No 1.

26 AN=DE LA

APARITIUNEA REVISTEI BISERICA ORTODOXA ROMANA.

Cu acestnumer Biserica Ortodooca" Romance"infra in anul XXVI al aparitiunei sale. Se imiblinescast-fel doue-deci cinci ani de afiaritiune pentrurevista Sfintului Sinod al Santa nOstre Biserici cre,s-tine ortodoxe autocefale romane.

Multe greuteiti a inta mfiinat in acest fidtrar desem/. flu fost timiburi cand era amenintata in insasiexistenta ei. 0 datd chiar 41' intrerupsese aiharitiu-nea; bunul Dumnedeii ins& a voit si a le,sit triumfd-tore din tote nevoile. Ea a invins tote pedicile si autut sd' 0- continue misiunea sa inaltd, nobild si sacra

de organ religios si teologic si a fiutut sd reihresintecu demnitate interesele Sante nOstre Biserici, con-

iribuind la cultures si luminarea clerului nostru na-tional, fte intregul teren al culture! si literature!leologice j5rin variatiunea articolelor ce s'au fier-fractal.

Cat a folosit si folose.,ste Santei nostre Biserici ;51

si

www.dacoromanica.ro

2 NUMER FESTIV DE 25 AM

clerului ei, acest organ teologic, o recunosc si o mar-turi sesc tots Omenii de bine, toll cel iubitori de culturareligiose si teologicd si respandirea ei grin presd.Mai j5resus de tote interesul cel mare ,si neldgciduiteste, ca Santa nostrd Bisericd autocefala isi are unorgan teologic profirig al ei, ca si tote bisericilecrestine ortodoxe autocefale, si se 'Ole mandri as-td-di, cdci, precal cunostem, nici una din bisericileortodoxe autocefale surori nu are un organ teologicmai vechili ca santa nostrd bisericd.

Serbdtorind ast-fel 25 ani de aparitiune, comitetulredactor, salutes resj5ectos 5e cilitori si multdmestecu recunoscintd tuturor celor ce au ajutat si au con-tribuit la existenta si bunul mers al Revistei. Inprima linie aduce omagiile sale de recunoscintd le-rarchilor santei nostre biserici, care, in tot-d' auna,s'aii interesat de subsistenta si bunul mers al Revistei.

Pentru a serbdtori patrarul de secol al aparitiuneiRevistei, comitetul s' a gandit la un numer festival,cel de fates, in care, tote cestiunele coprinse sd oglin-descd santa nostrd Bisericd, sub tote raporturile sij5unctele de ftrivire, in deosebi, viata ei din acesti dinurrnd 25 ani; lam, fientru ca opera sd fie desdvirsitd,am rugat respectuos pre I.I. P.P. S.S. Chiriarchi sipre toll P.P. S.S. Membri al Sinodului Santei nOstreBiserici sd contribue cu cdte-va randuri, cu o cugetarecel putin, care sd aware aldturi cu portretul fie-cd-ruia in acest numer festival. Am rugat d' asemenea,s1 fire tots P.P. C.C. Protoierel si Revizori ecclesiasticssd contribue si P.P. Cucerniciile for cu cdte-va randuri

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN[ 3

la numeral nostru festival, si mare ne-a fost bucuriamultdmirea sufietescd ca vocea nostrd a fost au-

ditor si s'a dovedit si cu acestd ocasiune solicitudineasi vial inheres fie care atcit Inalta Ierarchie, cat sitoll membril Sante! nOstre Biserici it _porta RevisteiSantului Sinod.

Incheiend aceste rinduri desj5re numerul nostrufestival tinem a face cunoscut cititorilor Revistei situturor kbitorilor d'adever, ca tot& desvoltarea siharul si avintul fie care l' a luat sfinta nostrd Bi-sericd in aces/ din urme fiatrar de secol se datoresle,75recum se invederezd din articolele respective, Inal-tei si lubirl fie care a avut o cdtre scintanOstrd Bi seri cd nalionald Majestatea Sa Regele, scumftul si lubitul nostru Suveran, de cand Bunul Dumne-deg a incredintat destinele fiatriel si neamuki nostruromanesc in Augustele Sale maid. In dilele Mayes-tatei Sale s'a dat sfintei nostre Biserici legea sino-dald, Autocefalia .,si i s'a asigurat avintul si _pros-fieritatea ei fie baze canonice.

Pentru acesta, dufid drefitate si cuviintd, am datfirecddere articolului firivitor la ocrofirea santel nds-tre Biserici in dilele Majestalei Sale, imj5reund cufiortretele ./lugustei dinastil regale in fruntea nu-merului nostru festival.

COMITETUL.

psi

solicitudeni

www.dacoromanica.ro

FAMILIA REGAL&

www.dacoromanica.ro

INSEKATATEA DINASTIE1 ERED1TARE DOININIE

PENTRU

TARA ROSTRA IUBITA ROMANIA.

Cu ocasia serbatOrei jubiliare de 25 de ani dela infiintarea Revistei «Biserica Ortodoxd Romand» ,

ne simtim datori a marturisi, cu credinta." tare si nestramutata, ca acesta statornicie ce o vedem in lu-crurile publice si private, acesta incuraj are si resplatamorala a muncil literare Bisericesti, se datoreste inprimul loc asezarei Wei nostre, condusa cu multipricepere, cu mare intelepciune si cu cea mai de ad-mirat rebdare si tact politic, de catra Majestatea Samult lubitul si respectatul nostru Rege, Carol I. Pebasa recun.Osterei inaltelor si multiplelor Sale meritepolitice, militare, economice si cetatanesti de card. Re-dactorii Revistei Sfintului Sinod, Biserica OrtodoxdRomdnci» , admirandu-1 ostenela depusa, si persistentaSa in realisarea marelor Sale acte si virtuti, am so-cotit cä datorim, in asemenea imprejurari solemne,

www.dacoromanica.ro

6 NUMER FESTIV DE 25 ANI

sa spunem urbi et orbi, cu glas deschis, credinta siconvingerea nOstra despre Insemndfatea Dinastieinos/re eredifare Romdne. Cu dreptul dar, in capulg Revisteb in a§emenea ocasiune solemna se cuvinesA ne aratam sentimentele nostre de recunostinta sirespect card Tronul glorios al Suveranului Tarei.Majestatea Sa este nascut din una din familiile regalecele mai vechi din Europa si strelucite in timpuride glorii militare si virtuti politice. Majestatea San'a pregetat un moment a'si parasi Patria Sa natala,cand vOcea unanima a celor 5,000,000 de Romani, sA-tui de suferinti streine, ingroziti de crude certe de la troninlauntrul tarei, slabiti in afara prin influinta streinilor,L'a proclamat Domn al for si intemeetorul dinastiei pen-tru vecie. Dumnedeul parintilor nostri, caruia strebunii1-au inchinat atatea marete Biserici, a ascultat ruga-ciunea lor, facuta pentru urmasii lor, pornita din a-dinca cugetare patriotica, si dorul acelora, ce era unvis numai pentru el pe atunci, a ajuns o realitateabea in timpurile nostre. AceSte fapte sint urme vA-dite ale Providentel dumnecleesti pentru usurarea su-ferintelor de vecuri ale Romanilor.

Noi cei ce cunostem cum, si in ce imprejurarts'arealisat visul de our al stremosilor nostri, datorim a'lspune la randul nostru fiilor si urmasilor nostri, sprea-1 cunoste si ei si a-i aprecia dupa merit insemna-tatea lui. SA stie OVA mintea si sd povestescA totalimba, ca.* sub Majestatea Sa Carol I prin vitejia siintelepciunea Sa politica, din o tara cu o situatie nesta-bila si precara, abea unita, dupre ce au stat seculi intregi

www.dacoromanica.ro

NUMER FEST1V DE 25 ANI 7

desperecheti fratii intre elMoldoveni si Muntenis'a format un Stat de sine statator, un RegatRo-mania de asta-di. Acest mare eveniment nationaltrebue sal povestesca tot Romanul de on -ce stare,si in palate si in sate, si cel invetat si cel neinvetat,si taranul in casa lui si ciobanul in coliba sa urma-

-silor lor. Acesta mandrie nationals de a fi Roman,a'ti avea Patria ta sigura, vatra ta nebantuita, drep-turile tale firesti si castigate asigurate, a fi ferit pentrutot-deuna de navaliri, pustiiri, de sabie si robie, sintfapte savirsite sub Marele nostru Ca"pitan Carol I,care a stiut sa conduca pre Romani la lupte si vic-torii gloriOse, sa-1 indemne la munca cinstitA si laridicarea prestigiului neamului Romanilort

Acum sa vedem si prin date si prin fapte, candsi cum s'a realisat sub Majestatea Sa visul de oural strebunilor Romanilor. Nu vom insira aicea decat faptele cele marl din vieta Sa, pentru ca ne estepreste putinta ale enumera pe bate. Este stiut pentrunot Romanii ca nu trece di, pOte nici ors in care sänu savirsasca acte de tot felul, pline de patriotism,de dreptate si de condescendenta on mils Regala...Descriind aceste cate-va fapte, departe de not fie

lingusirea, curtenirea, favorea, considerandu-le pe a-ceste ca vitii, ca pacate, de care ne ferim ca crestini.

Majestatea Sa Carol I, Regele glorios al Roma-nilor, can s'a hotarit a primi Scaunul Domniel, pa-rasindu-si Patria Sa plina de glorii si onoruri, celintaiii act mare ce L'a savirsit, punend piciorul pentruvecinicie pe teritorul nouei Sale Patrii, ta jurat ca va

www.dacoromanica.ro

8 NUMER FESTIV DE 25 Ara

fi credincios legilor 7drei,' ca va ihdzi ReligiuneaRomciniei, , si cuvintul Sea si l'a tinut cu Oa rigo-rea si cu prisosinta. De la acel timp natura fisica,intelectuala si morals a Sa, s'a identificat cu ceaRomanesca, de atunci n'a mal cugetat de cat la inal-tarea neamului Romanilor. Plin de speranta in viitorulnostru dice: cPunend ihicl'orul be acest Aiment sacru,am devenit Roman. Primirea ihlebi scitului imi imj5unemarl datorii, o scig. Sj5er cd'ml va fi dat ale inde-j5lini » Si ca o profetie se exprima atunci « Ce-

taleni, astd-di, mane, de va fi nevoe, soldat, Eu voi4imAirtdii cu Domnia Vostrd sorta cea bond, ca ,si_the cea rea. Din acest moment tau/ este comun intrenoi. Credeti in Mine, j5recum Eg cred in DomniileVOstre....» Spuna ori-cine daca .Carol de Hohenzollernnu s'a tinut cu prisosinta cuvintul Sea pans in present.Noi Romanis acesta o scim 1). Acest juramint Ii re-pen. Inca °data la 3o Iunie, cand Adunarea Consti-tuanta voteza Constitutia Tarei 2). Gandul Set Inaltera cultivarea si civilisarea poporului Roman, remasin urma, din causa imprejurarilor triste prin care atrecut in vremuri indepartate, si Impreuna cu barbatiide stat si omeni4 invetati deschide sesiunea societatelliterare romane, si dice: c Sunt mcina'ru a Me asfla as-td-di in mijlocul Domniilor Vostre ca membru, dar,si ca Protector.... Istoria ne aratd cd o natiune careline la desvoltareaartelor fi a sciintelor,ajunge lesne

3) Veit Trey -deol de anl de Domnie al Regalia Carol I, vol. I, pag.86, anal 1866, Malt 10.

2) V&A opnl oitat, pag. 100.

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AM 9

acest fericit.scofi, ce este mcirimea, (dria indeften-denta unui fiofior....» 1). Ca in mintea Sa, avea unscop de a incuraja invetatura de tot felul si a in-demna tineretul roman la munca literara, a dovedit' osi cu fapta, c,lidind frumosul palat al Fundatiunei U-niversitare Carol I, dotandu-1 cu venituri suficiente,inlesnind studentilor nostri cultivarea for 2). Cu ocasiainaugurarei acestui Institut Universitar, se exprima asaMajestatea Sa. «Facd ceriul ca vecurile ce vor urmasa Ne dea a'refitafe cu .prisos, si cd din acest locusal sciinta,sd se respcindesca, ca dintr'un focar nestinscalde rade ale unui ihairiotism lumina' asuftra nea-multd Roma'nesc...». Ochii Sei au fost pururea in-dreptati asupra organisarei si infiintarei de noui Ins-titutiuni culturale spre desvoltarea morales, intelectualasi materiaa a Tara Asa in 1869 dä un documentde fundatiune pentruUniversitatea din Bucuresti, candse inaugureza si Facultatea de medicines, c,licend

« Tare j5rin vointa natiunei, care a vedut inMine realisarea unui .principie , scig ca fiuterea Mearesidesd in lumina, ,si in lumina numai o cant ,s-i dea'Insa numal Me ihreocu 8). Se pogOra adese depe Tron, interesandu-se pururea de progresele inte-lectuale ale obstei, si merge bucuros a distribui pre -mii scolarilor primari silitorl, spunendu-leeNumaiihrin stabilitate se j5Ote asigura o Ms/rm./luneseriosal ci solace' 4). Curand inaugureza Societatea Geo-

1) Idem opal citat, vol. I, pag. 170 171. 1868 Sept, 15.1) Vedi opera citath, vol. II. pag. 412, 1895, Mart. 14.3) Vedi op, citat pag. 221, vol. I.4) Idem op. citat, pag. 252, vol. I.

räsT

chiar

si

www.dacoromanica.ro

10 NUMER FESTIV DE 25 AN!

graficd, care era o dorinta veche a Majestatei Sale,si cand adresandu-se in special statului major al ar-matei dice. « Cu deosebitd pdcere ved, cd mai multidin °peril nostri de slat-major au intral in Socth-tatea Geograficd si s' au inscris in sectMnea ei de ma-tema&d....» la parte vie si la infiintarea societatelInvetdtura Iholhorului Roman, la scola de Comerciudin Bucuresci, §i in fine la serbarea jubileului de 25ani a Universitatei din Bucuresci, cand pronunta, plinde entusiasm patriotic, aceste cuvinte «Dorinta dea inveta s'a intipdrit a)s-a de adinc in mintea _Mho-rului, in cat tote scaele ce s' au infiintat nu ajung sdfiotolescd selea de a inveta carte Sunt 'erica aj5resida acesid impundtdre serbdtOre .scolasticd, ,sz

mandru, c.d in timAul Domniei ib ele Universitatea acrescut .,si s'a wird cu doue facultdli, cea de medi-cind .,si de teologie, una jhentru alinarea suferintelorfru_Aului, cea-l-altd fientru incdgirea sufietului » 1).

In scurt, in timpul Domniei Majestatei Sale de 36de ani, Cara Romanilor a fost inzestrata cu multesute de scOle rurale, reale, normale, Gimnazii, Liceesi institutil culturale private, incurajandu-le si preve-ghindu-le de aprOpe, facendu'si o placere esceptional'ain a vedea progresul dilnic ce se realisaza in sc6leleromanesti.

Partea cea mai mare de recunoscinta in desvolta-rea nOstra intelectuala o datorim Majestatei Sale, caren'a vedut prosperitatea Romanilor, de cat in desvol-tarea invetamintului de tot felul indemnandu-I la acesta.

1) Va41 opul citat, pag. 223. vol. II, anul 1889 Oct. 22.

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN! 11

Dace de la scale ne intarcem privirile asupra Bi-sericei nastre nationale, si am voi sä stim ce s'a savirsitin acesti 36 de ani ai Domniei Majestatei Sale, pen-tru Biserica Ortodoxa a Romanilor, ori-cine cu inimaplina de bucurie pate dice: i4cesta este unsul luiDumnedeii mend .penfru a conduce spite fericire su-fletele Ortodoxe Romane. Cand Majestatea Sa, s'aspus cuvintul Sai public, ca va pa-zi nebantuita Re-ligia pamentenilor, de si Catolic prin nascere si edu-catie, preocupatia Sa clilnica a fost de a da linisteinainte de tote Bisericei nationale, a-I ridica prestigiul,numind in Ierarhie persOne culte si devotate ei, si a-iasigura propasirea prin legi de stat. Cu totii cunostemsituatia zguduita si injosita, in care se afla Bisericanastra nationale pe timpul venirei Majestatei Sale laTron, in 1866. Eram aprope declarati schizmatici,Ierarhia nastra contestata de. cele-l-alte Biserici Or-todoxe surori, clerul fare nici o situatie stabile, trainddin mila credinciosilor.

Majestatea Sa, prin ingrijirea neobosita, curand afacut, ca pacea Bisericei sä fie o realitate. Asa in1872 dupa multa corespondenta diplomaticS, se pro-mulga legea Organica a Bisericei si recunosterea eisi de cele-l-alte Biserici Ortodoxe surori, se concen-treza autoritatea Ierarhica intr'un Sinod preveclut incanone, se ingrijeste de clerul mirean, se organisezaMonastirile dupa noui Regulamente, se stabileste prino anumita legea Clerulid mireanstarea si sus-tinerea Clerului in tote tara, lucru ce nici odiniaran'a mai fost la Romani. Majestatea Sa inzestrat de

www.dacoromanica.ro

12 NUPAR FESTIV DE 25 AN1

Dumnedeti cu un mare §i puternic sentiment religios,plin de moralitate si religiositate, dandu-ne exempledilnice de respectul datorit Bisericel nOstre, a asistat§i asista neincetat la slujbele Bisericel, indemnandu-neprin presenta Sa la Biserica, a-L urma §i noi. Acladit din temelie El insu0. Biserici Ortodoxe maretepe la proprietatile Sale unde lipseat §i pe la toteDomeniile Coronei, precum §i §cOle, a indemnat §icu sta.' ruinta a persistat ca vechile nOstre monumentereligiose sä fie restaurate, §i altele ca- din not -dite, precum Monastirea Argeului, Metropolia Moldo-vei, Sf. Trei Ierarhi din Iasi, Sf. Nicolae Domnesc totd'acolo, Biserica Domnesca din Targovi§tea, si intr'uncuvint tote Bisericile monumentale si istorice din Cara.

Asta-di ne putem fall ca avem §i not temple ma-rete §i Biserici infrumusetate ca on -ce popor civilisat.Tote acestea le datorim inimei pline de religiositatea Maj estate Sale.

Pentru cultura §i educatia Clerului in genere a in-demnat de s'at reorganisat Sesninayiile, §i s'a in-fiintat Facultatea de Teologie. Faptele sunt deci maieloquente de cat cuvintele nOstre si Majestatea Saeste de asemenea ravnitor §i religios, ca §i Domnil celmai insemnati ai Orel' nostre din trecut.

Acum daca ne intorcem .privirile de la §cOle §i Bi-serica, §i ne indreptam spre vieta nostra socials, cons-tatam ca si pe acest teren s'at facut tot ce era dedorit pentru viOta cetatanesca, precum siguranta per-sonals, siguranta averei si a onOrei, siguranta schim-bului comercial, desvoltarea economics §i agricola a

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT I 3

tarei, infiintari de M.' fici publice si private, cal feratepretutindeni, poduri, sosele comunale si publice, por-turi pentru comercit, navigatie pe Dunarea si pemarl cu vasele nostre si inlesniri pentru vita de totfelul etc. etc. TOte acestea s'at facut cu timpul dupesputinta si cu concursul omenilor nostri politici. Dacesprivim tara nOstra in raporturile sale externe, consta-tam iarasi Ca sub Majestatea Sa, Romania s'a inaltatfOrte mult, e cunoscuta de alte State ca tara orga-nisata si prospera, ca Stat not, dar in care exista or-dine, siguranta si liniste. Acest prestigit al Tarei sedatoreste in special Inaltei prudenti politice a Majes-tatei Sale.

Multe am suferit pana la venirea Majestatel Salepe tronul Tarei, care era odiniOra glorios prin vitejiilelui Stefan cel Mare si ale lui MihatBravul, dar ajunsin seculii mai din urna marul de discordie intre pre-tendentI, cate °data patat cu singe, altA data pus laconcurenta intre candidate! SA multamim lui Dumne-det, cä am scapat de schimbarile dese ale Domnilor,ce erat numai pentru cei nebuni si interesati o bucurieefemera. Avem asta-cli stabilitate si prin ea am ca.-patat ca resultat siguranta, s'a Tarei s'a nostra celorce traim in ea. Nu'si pOte cine-va inchipui ce resul-tate marl si bine-facetOre pentru tote at decurs sidecurg din o Dinastie ereditard ; -tot' omenii po-litici, prudenti si patrioti aprecieaza valorea insem-nata a acestei Institutii salutare, mai ales pentru notRomani! Se vede ca parintii si strebunii nostri inrugaciunele lor, n'at uitat pe urmasii for si s'at rugat

www.dacoromanica.ro

14 NUMAR FESTIV DE 25 ANi

cu cal'dura Cerului sä ne trimita un Salvator, si rugafor ferbinte fiind ascultata, DumnecleU 'a inspirat pebarbatii nostri de Stat s'ati ales de Conducetor alRomanilor pe Majestatea Sa Carol I, si pe urmasilLui ca ereditari in veci ai tronului Seth

Faptele marl si evenimente insemnate politice, ceau schimbat pentru tot-deauna fata tare' nOstre, ceera umilita alta data, in resumat, sunt: Resbolul vic-torios purtai de armatele Romane in 1877-78, pro-clamarea neatarnarei "raid de or' -ce putere din afara,inaltarea ei la Regat, din Domniat, si in fine intArireatare' in launtru. Aceste fapte savirsite sub si prinintelepciunea Majestatei Sale i-I vor da pentru poste-ritate titlul meritat de Carol cel Mare, Regele Ro-mcinthil

Majestatea Sa, indata dupa ridicarea pe ScaunulDomniei, cea int= si ma' insemnate ingrijire clilnicaa Sa, a fost organisarea si intarirea armatei nostre,,dupa modelul altor state civilisate. Deprinclendu-seusor Romani', ca si in trecut, cu arta militara, audovedit prin fapte, ca Majestatea Sa nu s'a insalatin sperantele Sale despre valOrea si vrednicia militaraa poporului Seti lubit, au dovedit ca in vinele forcurge tot acel singe eroic ca si pe timpurile marilorsi biruitorilor Domni din vechime. De aceea cu man-drie se pronunta Majestatea Sa,. can.d se pregatea dea trece cu armatele Sale preste Dunarea in 1877 sicand dice representantilor « Imi reaa'ucell amintecuvintele ce, sin/ acum II anic le -am rostit atunci,cCind fientru prima Ord am fius .piciorul in Palatul

card:

www.dacoromanica.ro

PRIMER FESTIV DE 25 ANY 15

natiunei. Aceste cuvinte sent scumfie inimei Me le, eleaii fost fiovata Domniei Mele in tot .,sirul de ani ceam fiarcurs imfireund.

Si astd-di ca si in zo Maiu z866 nu Me cdescnici cd Mi-am Msat familia, nici cd M' am desfiarlitde tam nascerei Mete. Nu, Domnilor Defiutati, nuMe cdesc cd Mi-am fdcut din Romania Tara Mea,cd Mi-am fdcut din natiunea Romani insd,s1 familiaMea.... >> Frumose cuvinte, si fericit este acela carele pote merita pe dreptate, precum Majestatea SalInainte de a-1 trimite la resbal indemnandu-I la luptape soldatii SeI, le aminteste cine at fost odiniOraRomaniI spunendu-le.... e Osta,si Romani, voi ;5-147 catde mull a suferit fiatria vosird, in timfi de fires/6'doue site de ani, in care vi se rdfiiserd mifidcele dea mai afidrabdrbdteste, fie cdmfiurile de bdtae, drefi-turile el.

A'std -di aveti ocasiunea de a ardta din nog vitejiavests, .,si Eurofia intregd std cu ochii atintitisfirevoi.

Inainte dar cu inima romaneasca si lumea ne vajudeca dufid fafitele ndstre.....

DupA maY multe victoril Majestatea Sa spune sol-datilor: e ...Sub focul cel mai vii at inimicului allinfruntat morted cu bdrbeitie, ate luat o redutd, undrafiel si tree tunuri. Tara ye va if iecunoscetdrede devotamentul, de abnegatiunea vostrd,- Ian Eit,ca Domnul .,si Comandantul vostru, Sunt mandru devoi ,si ve multdmesc.... Terminandu-se resbolul Ma-jestatea Sa pronuntA cite -va cuvinte pline de entu-siasm patriotic catra armata Sa victoriosa: «...Am

www.dacoromanica.ro

16 NUMER FESTIV DE 25 ANT

visited cu mandrie campurile din urmd de batae, stro-phe cn singele vostru, ,si am defius cununi fie mor-mintele eroilor rema,si fie acolo, ca o amintire vecinicda vitejiei armatei Romane... Ea astd-di mai molt catot-d'auna, imindru de a fi Comandantul vostru, yemultdmesc indoit din adincul inimei Mele...)

tesit victorios din lupta, Majestatea Sa este inco-ronat cu corona de otel din partea Tarel, ca res-plata a vredniciei Sale militare '). Iar armata-T da sabiade on6re.

Acestea sint serviciile nemasurat de marl' aduse deMajestatea Sa Carol I, Regele Romaniei, iubitei Saletad!

La 1869, Noembrie 3, Majestatea Sa se casato-reste cu Principesa Elisabeta de Wied, din care O.-satorie n'a avut de cat o singura. flied, PrincipesaMaria, trecend lute dintre cei vii; neavend dar suc-cesor de parte barbatesca, Majestatea Sa recun6stede succesor al Seu presumptiv pe nepotul Seil, TarSenatul notified AlteteT Sale Regale, Principelul Fer-dinand incunosciintandu'L ca este mostenitor pre-sumptiv al CorOneT, si ca L'a inscris intre membrilSenatulul. Ast-fel Majestatea Sa si Cara cu prevederipentru viit6r, a asigurat succesiunea Tronulul in per-sOna Altetei Sale Regale Ferdinand, nepot de frate alMajestatel Sale. Majestatea Sa Regina nostra scumpd,dotata Tarasi de natura cu daruri rani, artista si literatadesavirsita, curand s'a insusit limba si sentimentele ro-manesti, ca si pe cea natala. tubit6re de frumos, afabila

1) Voll opal citat, pag. 368-473, vol. I.

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANI 17

cu tOta lumea, plina de gratii in vorbire §i in scriere,populara plina de bunul simt, inima generosa §i no-

suflet profund; pentru aceste calitati marl cudrept cuvint c4tigat intre Romani, titlul nobil deMama duidsci a tuturor Romanilor. Faptele ei ye-(Jute neveclute de bine- faceri, jertfele multiple pen-tru cei nevoei, numai singura Dumnecleil le §tie,not nu cun4:5tem de cat pe cele publice. Pe timpulresboiului a alergat ca'n zbor, cu graba spre campul derezboiii, la spitalele ranitilor bravilor luptatori, §i pen-tru care cu dragoste s'a jertfit servindu-i §i legandu-leranile medicamentele prescrise dandu-le cu mama Ei.

Daca am lasa nepomenite, scrierile Sale de valoreartistica §i profunda, ca scrierea: eCuvinte Sufletedi,§i ne-am restringe numai la sfera curat sociala, apolfaptele bune savir*te de Majestatea Sa, i in acestaparte ar fi prea de prisos de a-I impleti cununi delauri, pentru virtutile Sale cetatanqti. Spuna vedu-vele §i orfanii, saracii §i nenorocitii de Cate bine-fa--Geri s'au impart4it, istoriseasca literatii deCate ajutoruri bucurat! Noi nu sintem in stare a-Idescrie meritele virtutile Sale, condelut nostru fiindmult inferior de a putea representa dupa cum se cu-vine vieta sociala a Majestatei Sale. A vrut Dum-necleu, s.a se indure asupra neamului Romanilor, sane trimita pe tronul nostru pe acesta pereche bine-cuvintata in tote privintele, plina de eroism, intelep-dune, prudenta, rabdare, tact politic induratOrepentru cei lipsiti nevoesi.

Pildelor Lor, le urmeza cu punctualitate §i SuccesoriiBiserica OrtodoxA Romani 2

si

si

s'a

si

si

si

si

artistii si

si

si

sisi

bila,

s'au

www.dacoromanica.ro

18 NUMER FESTIV DE 25 Arri

Lor, Altetele Lor Regale Principe le Ferdinand siPrincipesa Maria, stimati si iubiti de neamul Roma-nesc, precum si odraslele Lor, pentru ca of sint pen-tru not zorii ce at se lumineze o data Romania, s'aiis'o duca prin lumina catra scopul preinsemnat of deProvidenta. Acestea despre Dinastia nOstrd ereditard.

Romanilor ! Daca am reflecta putin asupra trecu-tului nostru, asupra luptelor de tron, asupra nesigu-rantel tarel din .trecut, asupra deselor schimbari ceau avut loc in Principatele Romane de alta data,daca am compara situatia Tarilor Romane din trecutcu cea de asta-di; nu cred ca se va gasi o singurasuflare romaneasca, care se nu recunOsca pe deplin sisa nu se convinga prin fapte si date de marea deose-bire dintre starea infloritOre a Romanilor de asta-difata de cea din trecut. Pe acele timpuri, serif intregi defamilii se perdeau prin exilari, ucideri de tot felul si des-tarari, far cu schimbarea Domniei acelas lucru sufereatifamiliele inrudite cu Domnul, cum si slujbasil lui. Eraun infern, o ruing pentru Cara si o situatie purureaamenintatOre pentru locuitori. Biruri, angarii, jafuri,dabile de tot felul nu se mai sfarseati. TOte acesteaail disparut, ca si cum n'a mai fost, pentru singurulcuvint : ca Dinastia este acum ereditard la Romani.Daca mai ada.' ugim, ca pe langa ca avem o Dinastieereditara, am mai avut si norocul 5a dam preste onoua fericire, pentru ca am ales ca Domnitor pe unuldintre membrii familiei celel mai mart din Europa, acarui relatif, si de singe si de demnitate ne-a ridicatin ochii popOrelor, ne-a inaltat prestigiul, atunci nu

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT 19

ne mai remane de cat sa ridicam manile spre Ceriii,si sä multamim lu! Dumnedeii, cli §i nopte, ca ne-amgasit linistea si fericirea inlauntrul Wei, si se recu-nOstem ca sintem considerate, tot pentru acest cuvint,si de catra cele-l-alte popore cu care dilnic venimin contact.

Nu ni-am propus a face no!, apologia Dinastiei ere-d itare la Romani, acesta insemnata cestiune a fostdefinitiv hotarita de catra betranil nostri, in Diva-nurile Ad-hoc. Noi reamintim numai faptul istori-ceste, si indemnam-pe on -ce bun si sincer Roman, aconsimti din inima, si a recunoste impreund cu noimarele merite ce s'a castigat intre Romani perecheanostra augusta, Majestatea Sa Regele Carol I si Ma-jestatea Sa Regina Elisabeta in decursul DomnieiLor, inaltand in Vote privintele .numele Romanilor siinlauntru si in afara, si dandu-ne exemple bune pu-rurea, pline de virtue! crestine!

Daca am scris aceste rinduri pentru lauda si ad-mirarea Dinastiei nostre ereditare, scopul nostru a fosta indemna pe Clericii cari nu sent in contact clilnicsi apropiat cu Tronul, sa stie si sa cumisca acesta,spre folosul Bisericei si a Patriei nOstre.

No! II indemnam si-I rugam cu staruinta, pentruprosperarea Bisericei nationale, si spre binele tuturor, dea istorisi poporenilor for la ocasii bine-venite acestefapte de mare valore ale Suveranilor nostri, carefapte pot fi de model multora; a povesti cu vremesi fail de vreme, cum dice Apostolul, la tOta virsta,ca. Dumnedeul parintilor nostri si al nostru ne-a tri-

www.dacoromanica.ro


mis un bun, bland si intalept Conducetor, un expe-:rimentat Carmacia al corabief nostrePatria, pe carecu stiinta cu pricepere o mana, strabatend valurilecele invaluite ale mare, incunjura cu abilitate stancilece ar putea aduce intamplator 'un naufragiu, o mana

corabia merea si cu bun succesadica Patriacatra limanul dorit de toti.

Mai rugam ultim pe Clericii nostri, pentru bineleprosperarea sufletesca si trupesca a nostra, de a nuulta nici ()data, nici in public, nici in ntrunirile forreligiOse si inai ales in predicile for Duminicale, sainsufle cu putere poporuluriubirea catra Tron dra-gostea nef.tarnica catra Dinastia Tdrel, pentru canumai asa vom avea pace, liniste, statornicie feri-cire in Tubita nostra PatrieRomaniasi in viitor.

C. Erbiceanu.

§i

§i

§i

clic,

www.dacoromanica.ro

CUGETARE.Cuget la Malta si sfinta chiemare a preotului si

la datoria sa cats pastoritii sel, precum si la, res-punsul ce el are a da la judecata cea de apoldacEi, a indeplinit apostolatul sea cu sfincenie inexercifiul sacerdociului.

Fericit si de trel on fericit va fi servitorul Alta-rului daca va putea da respunsul urmator: ,Luptacea bund am luptat, credinfa am pazit, da-toria de preot am indeplinit..

Fie Compel ca preofil din pazita, de DumnecieilRomania sa dea acest respuns la stragnicul judecin cliva cea de apoL

lata la ce cuget cli si nopte!f Iosif Mitropolit Primat.

Ai,'

I \I!

-

www.dacoromanica.ro

Tandar to am pus pe tine al )

In sdntul,si Area marele post al pdressimilor am fast la via:-e am sddit, anii trecuti, cu suddre de....

Acum, dupd Santa inviere a Domnului Nostru lisus Chris-tos, viu de la alta &Wind, ce vii s'a ldsat moistenire ,si carevecuri iniregi, a indulcit cu rode* sale, cele &Mare de viatd,inimele cele insetate de mingiere, in suferintele 01 amdrelciu-^nile vietei aceitia pdmintene.

Via acesta insd, &di de frumo'sci ii de renumitti in atelimpuri, a inceput de mull a se veiteji. Din causa ace'sta eanu mai atrage, cu rodul seg, de cat forte putini din fiii Sul-pdnului. Starea acestei vii umple de intristare, mihnire ,si jaleon ce inimd drepta isi inchinatd voinfel lui Dumnecteu, celelstink, pentru cd Mice ostenelile, ca ,si tote cheltuelele, fdcute,

www.dacoromanica.ro

NtTMAR FESTIV DE 25 ANI 23

pad acum cu plantarea,cultura si inzestrarea ei cu cele lre-buito're, sunt aprdpe perdule mai cu totul.

Terenul viei, find lipsit, aprdpe in totul, de cullurd anualdsi la limpul cuvenit, s'a intelenitsi erburile de lot felul, darmai cu semd cele rele sZ venindse, au crescut cu putere si au

vitele cele rodnice, vinjo'se ci frumdse de odiniOrd.Abea, pe ici pe colea, se mai ved e, in bucium, cote un leistar

verde si viguros, care sd mai pot& da, la limp, rod «frumos lavedere si bun la mancare».

Uscdciunea s'a intins cu repeziciune,mal preste totes holda,siva ldsa in curancl pustiirea in locus seu, dacd Stapanul Nuse va indura sere via Sa.

Drumurile ca si potecile, cele netede, s'au strical, sau in-coltopat s2 s'au selbet'lcicit; gardurile s'au rupt si santurile s'au

Cei cu gdnduri rele si vreijmase, intro pe uncle voesc.Paserile Cerului au incuibat s2 ferdle selbatice ale inpueat

acolo.Strigeitele de alarmd,ce se mai and din cand in cad, sunt:

sau lard putere si rdgru,s-ite, sau de meintuelei.Pivni /ele, cele zidite cu bold arfistice si architeclonice, se

sure mereie de plot si venturi.Vinul cel vechiic si generos de prin zdallori, parte s'a vin-

dut fie prep de nimic, parte s'a beut in loc de apes, parte a cursdin vasele cele a'ogile de neingrijire.

Casele stelpdnesti si mai tote locuin /ele pana'arilor silucrd-torilor via s'au desvdlit de vent si se ruinezd cu repeOciunede asprimea

Al-obi/de cele luxdse, ca si varele cele scumpe ale easel, serdpesc de unit si de alz:ii, fora terra, sau se vind pe pret denimic, la cumperettorii de meserie. Cele remase se mdnincel demolii si de rugind.

Sculele de lucru, cote se mai ajid in fain /d, sunt invechite,stricate si de nee o trebd.

ndruil.

limpurilor.

inabusit

www.dacoromanica.ro

24 NEMER FESTIV DE 25 ANI

Vile le casei, s' au vindut cu grdmada, sau au muril de _tome,sau de bold.

Cana au peril si ei, asemenea.Pandarit si lucrdlorii cei bunt s' au inputinat simpler, sau

au inbdtranit. Cel chiemati ca inlocuiascd sunt: sau farceesperientd si feint pricepere, sau feird rivnd s2 farce vointd.De aceea multi dintre acestia, veciena' greuldtiie sarcinel, ceau de purtat, umbld cat umbld, pe reze'rele viei, adund ce maigdsesc din rod si apoi plied pe nesimlile din ogradd, findholcirdtt sd se odihnesca, ca s& ceea ce a agonisit farce os-teneld.

Lucrdlorii, la rindul lor, saga cat saps, apoi aducendu-siaminte de cele fdptuile de pandaril viei, aruncd si ei saga dinmany si se duc: unit, sd clOrmd,ca astimpere fo'mea,altiisd bea ceva ca sd-si amortised corpul de osteneld; far altifne3stiind ce sd mai facet, se plimbei de colo pang colo grin curie,uildndu-se din cdnd in cdnd cdtre po'rla cea mare a curtii, casd vadd , daces cum-va sgomotul de paid, ce se aude, viind dindepdrtare, sere ace'std vie, nu este at Sea pdnulut, care lrebuese vines negresit, pentru cd a &imis tot mereu vesti la slugilesale cele multe s2

«Do'mne, Devine, cauld din cer si vedi si cercetezd via ace sea,acum si pururea si in vecii vecilor». Amin.

t Partheniu Mitropolit Moldova 9i Sucevei1902 Aprilie 19.

sd 't

sd -st

lagI,

www.dacoromanica.ro

P. S. ATHANASIE EPISCOP AL ROMNICULUI,

SFINTE MOSTEDIN

CATEDRALA SF. EPISCOPII A ROMNICULUI.

Mi s'a cerut a scrie ceva pentru Numerul acesta,cu care Revista e Biserica Ortodoxd Romand) ser-beza 25 de, ani de train. Am preferit sa suit"' desprelucrurl din Eparhia, al card pastor sint din mila luIDumnecleii Si voea Tariff. De aceea voru da cate-vanotice despre unele sfinte mOste, ce se afla in Ca-tedrala Sfintei Episcopii de Romnic.

Am ales acest subiect spre a contribui cu putin

fi

!i",%°4.

1.:- e," .

www.dacoromanica.ro


ore-ce atat la materia Numdrului festiv al RevistelnOstre bisericesci, cat §i la evlavia bine-credinci4lorcretini ortodox' Romani., Cine venereza dupa cu-viinta M6§tele Sfintilor afla, mult folos sufletesc simulta mangiere, cad de o parte aduce datorita lauda.lul Dumneden, a carui putere si bunatate strelucesceminunat iri Placutil Sal, precum dice Psalmistul: e Minu-nat este Dumnedet intru Sfintii SAT), Tar de alta parte

inalta mintea la rugaciune mai upr prin mijlocullucrurilor celor simtite catre lumea cea mai presusde simturi, care Parintele luminilor, de la care sepogOra tota darea cea bunk si tot darul desavirit.ApoT lucrurile religiOse, cele simtite, recherna inchi-natorului, inzestrat cu un spirit de observatie maTager, amintiri scumpe de pers6ne §i fapte din trecut.Ast-fel aceste lucruri lega trecutul cu viitorul, altoindin sufletele generatiilor presente §i viit6re credinta§i simtimentele, de care an fost insufletiti cel ce ne-aulasat atari sfinte monumente. Cate amintiri istoricenu se lega de M6§tele Sfintului Nicodim de la mo-nastirea Tismana, de ale Sfintului Ion cel Noll dela Suceva, de ale Sfintului Grigore Decapolitul dela monastirea Bistrita (Valcea), de cele de la bisericaCurtea de Arge§, de la monastirea Slatina, de laMitropolia din Iasi §i Bucure§ti! De aceea monu-mentele religiOse sint §i monumente istorice. Cuge-tand apol la multimea celor maT dinainte parinti sifratl aT no§tri, cad au incungiurat raclele acestorsfinte mOste, s'an inchinat for §i sarutat; cuge-tand asemenea cate lacrimI au uscat ele, cate suspi-nuri au curmat, cate inimi infrante §i sdrobite aumangaiat, veneratiunea si insemnatatea acestor odOresfinte se va cunOsce si maT bine.

Aceste dise despre sfintele Mo§te in genere se a-

41

.

www.dacoromanica.ro

Numta FESTIV DE 25 Aril 27

plica si la Sfintele MOste din Catedrala Sfintei E-piscopil de ROmnic, tar in deosebi la cele despre -caremi-am propus a trata, adin la cinstitul Cap al stintuluimarelul mucenic Mercurie precum si la trel sfinteMan), ce sent aduse de la monastirea Arnota im-preuna cu alte sfinte Moste.

I.

Mitropolitul Ungro-Vlachiei Neofit I, in o relatieistorica din anul 1746 despre calatoria sa la EpiscopiaROmniculuT si la unele biserici si monastiri din jud.Vilcea, ne-a lasat cea dintal scire, ce cunoscem, desprecinstitul Cap ' al sfintului Mercurie. Tata acea scire:

In Biserica santitd fire numele s-lug' martir Geor-gie din orctsul Ocnele (Mari) se afid caj5ul s-lui mar-fir Mercurie, care s'a aflat ast-fel. In dilele, cdnderaii Neyntii in tarn, find Ej5isco15 Damascen, ominvetat in limba latind si cea slavond, un fireot cunumele Stanislav a vectut intr'o nopte o lumina prezidurile unei biserici ruinate, ce se afla mai' sus decasele cdmdrasilor (boeri, care ingrijaii de exploata-rea si vinclarea sari°. Vedend acestd lumind preotuls'a dus si sdfidna' a gdsit si o petrd, fire carea eraglitere /aline, ce arcitati cd acel cap era al s-lui mar-tir Mercurie. Deci ludnd caul 1-a dus in casa sa,.lay 4p/ea in vis a venit scintul si 1-a infrico.,sat,dicendu-i, find-cd a ina'rdsnit sd scold cafiul lui deuncle era, it va nimici, atat pre el cat ,si pre nemullui. Si acest vis 1-a veclut nu numai el dar si cas-nicil sdi,. si in adever, duj5re cum se dice de locui=tort, ail' dispdrut tote nu lardig dud acesta, conformpredicerii s-lui si acurn nu trdesce nice unul. Jarfireotul mai inainte de a muri a dal de scire ar-

www.dacoromanica.ro


chiereului, desire care am mentionat mat' sus, adecdEfiiscofiului Dainascen, cape merend cu litanie lacasa preotulul, a litat s tul cai5 si l-a _pus in Rise-ricd, uncle se afi'd fidnci cistd-di; a cititrile ltztine, ce se aflau fie fietra mentionald, fi caretetra a scat la Eihiscofiia Rimnicului hand in tim-j5ul neorinduelilor, dud cum am. audit de la Etis-coj5ul Climent 9. Aceste ni le spune Mitropolitul Neo-fit despre cinstitul Cap al sfintului Mercurie. Din in-formatia, ce ne da Neofit, urmeza cä pe la mijloculveaculul al XVIII, cinstitul Cap se afla in bisericasfintului Gheorghie din oraselul Ocnele-Marl (Valcea);ca fusese pus acolo in urma unel descoperiri minu-nunate la inceputul acelul veac de fericitul si inve-tatul Damaschin, Episcopul Romniculuf.

Traducend acesta relatie din grecesce §i publicand-oin Revista «Biserica Ortodoxae pe Octombrie, anul1876, pag. 6 sq. Arhimandritul Ghenadie Enaceanu,adormit in Domnul ca Episcop al Romnicului, daratunci unul din valoro0 membri aT Comitetuluf Re-dactor, sub care a inceput aparicia Revistei, nu daasupra loculul in cestiune vre-o notita, explicativa, pecand de alt-fel insotesce acea relatie cu multe noteistorice de valOre.

Deci ceea ce neuitatul meti predecesor si prietenn'a facut in Numerul Revistel de pe Octombrie 1876,voiti incerca sä fac eti in Numerul acesta, adeckdupa

2) Neorinduelile de care pomenesce aiei Mitropolitul Neofit sint des-cries in Pomelnicul Ctitoriceso al Sf. Episcopil de ROmnic ast-fel:

Nem1ii aceste 5 judete an 21, °Ind a fost la leat 7247 (1739)sculatu-s'afi Turoil cu Asboitt asupra Nemtilor si 1 -au coosdin %ara acesta si au are episcopia acesta. Sfinta Biserica (zio) t6teoasele de imprejur i stricfindu-se tote si pustiindu-se venit loomla pustiire de istov .". Acest document, ce se afla ca introducere lapomelnicul Episcopulul Climent, este reprodus intreg in Istoria Biseri.ascii de Lesviodax.

§i

Sta.pinind

1-at Want gikti

I-all

si si

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN!

25 de ani, legand ast-fel mai strins si firul conti-nuitatii Revistei.

Cinstitul Cap al sfintului marelui mucenic Mer-curie n'a remas mult timp in biserica stintului Gheor-ghe din Ocnele Mari, unde se afla, pe cand scrieMitropolitul Neofit. Episcopii Romnicului dupa vremiavura deosebita evlavie si ingrijire pentru acest sfintodor. Asa fericitul Parthenie, care pastori dupa ju-matatea veacului al XVIII, face pentru cinstitul Capun chivot. de argint poleit cu our si infrumusetat cumai multe iconite in relief, anume: -a sfintilor ma-rilor mucenici Mercurie si Dimitrie, a Mantuitoruluistand pe nori intre 2 serafimi, a sfintilor tamaduitoriPantelimon si Procopie, a sfintilor ierarhi Nicolae siParthenie. Pe spatiurile dintre iconite sint florl in re-lief, Ian pe capacul chivotului, de jur imprejur, ve-dem inscriptia urmatore: = Acestd curie, intru carese afid pus cinstitul Cap al marelui mucenic Mercu-vie s'a fdcut cu cheltuela iubitorului- de DumnedegKir Parthenie Ep. R. Leal 1767..

Iconitile de pe peretii cutiei sint dupe parerea meaun indiciu despre imprejurarile posteriOre ale cinsti-tului Cap. In deosebi imaginile sf. Nicolae si a sf.Parthenie, me fac a presupune ca insusi EpiscopulParthenie va fi luat dispositia, sau cel putin va fidat ideea de a se aduce cinstitul Cap de la bisericadin Ocnele-Mari cu hramul sf. Gheorghe, care nu fi-gureza pe chivot, la biserica Episcopiei Romniculuicu hramul sf. Nicolae, care figureza pe chivot. Inadever, cinstitul Cap se afla de mult timp in bisericasf. Episcopii de ROmnic, insa nu sciii anume de cands'a adus acolea, cu tote cercetarile, ce am facut inarhiva sf. Episcopii.

Acest cinstit Cap este pentru inchinatori o necur-

www.dacoromanica.ro

30 NUMER FESTIV DE 25 ANi

man aducere aminte de sf. marele mucenic Mercurie,ostasul roman din neamul Scitilor, un tiner de 25ant, inalt de stat, cuvios si frumos la fan., cu pe'rulplavaiii si cu obrajii strelucitori de rumen'. SfintulMercurie a murit martir in persecutia lui Decie (249251), si sa serbeza la 25 Noembrie. Prin vitejiilesale contra barbarilor si prin statornicia sa pans lamartirit in marturisirea lui Christos, ne servesce capilda strelucita de a apara cu barbatie mosia contravrajmasilor si legea contra necredinciosilor. El isvo-resce si tamaduiri bolna\rilor, cari'l chema cu credinta.Pentru acesta si no!" cinstim si sarutam cu dragoste

evlavie sfintul ILA Cap.

II.

Acum dupa ce am omplectat pe cat s'a putut re-latia Mitropolitului Neofit despre Capul sf. Mercurie,

da Inca o scurta relatie despre alte sfinte mOste,ce se afla tot in biserica sfinte' Episcopii de ROmnic.Afars de enumerarea incomplecta ce face despre eleMitropolitul Neofit in relatia sa despre monastireaArnota, publican tot in No. ma' sus citat al Bise-rice' Ortodoxe) pag. 16 si afara de o notita despreele, publican in Anuarul acestei Episcopii pe 1900,nu sciii de s'a ma' scris alt-ceva despre ele.

Rind rinduit in vara anului 1893 sa gerez afa-cerile sfinte' Episcopii de Romnic in locul P. S. Epis-cop Ghenadie Enaceanu, care se afla in concediii,am dispus a se aduce de la monastirea Arnota, pelanga cartile cele vechi, in privinta caror dispuseseinsusi P. S. Titular 1), o ladita cu sfinte mOste, intre

1) Asemenea dispositie a lnat P. S. Ghenadie in privinta ofirtilorvechi de pe la mai tote monastirile bisericile din Eparhie, aqa ca

si

volt

vi

www.dacoromanica.ro

NUMAR FEST1V DE 25 ANi 31

care trei Mani imbricate cu argint §i aur. Am so-cotit ca in biserica sf. Episcopii de Romnic ele se vorpastra mai sigur §i vor sluji spre intarirea evlavielunui numer de credinci4 mai mare, de cat in mo-nastirea Arnota, ce Inca de atunci era o mareta ruinai).Ladita s'a i adus la biserica sfintei Episcopii, corn-form resolutiei pusa de mine in anul 1893 pe rapor.tulProtoieriei de Valcea, referitor la zestrea monastirii Ar-nota inregistrat sub No. 451 din 15 Martie, anul1891.

La 15 Martie 1898 am primit din manile PreaInaltatului de Christos Iubitorului nostru Domn §iRege Carol I investitura de Episcop al Eparhiei Rom-nicului Noului Severin. Indata dupa suirea mea peScaunul Eparhiei am dat inchinaciunea cuvenita §icinstitelor Mani, despre care voesc sa tratez aici.Apoi insotit de Prea Cuviosul Arhimandrit de Scaun

de Eclesiarhul sfintei Episcopii, am cercetat cutOta evlavia de la cine provin aceste sfinte mote.

Ladita in care se pastreza ele, este de argint informa patrata, lungimea ei de o, m. 63 c. m., lati-mea de o, m. 39 c. m., inaltimea de o, m. ,I o c. m.Pe pereti sint iconite in relief a 2 2 sfinti, de la carsprovin in mare parte MC:Itele. Pe capac sint gravatein relief trel mini in dimensiuni proportionale cu celedin ladita. Doue inscriptii, una pe peretele anterior,cu data 1817 §i alta pe capacul laditei cu data 1858,,ne spun: I ca sicriul numita ladita), e facut

la biblioteca Episcopiel s'a fficut o bogatfi colectie de carts vechi devalore. Dupa ineetarea din vifitit a P. S. Ghenadie, moqtenitorii au ri-dicat pretentie gi asupra acestor carti, de qi ele, precum se vede, nusint avere personalfi a decedatului Episcop.

1) Inca din vara anului 1898 am intervenit la Onor. Minister alCultelor sfi instaleze in acfista monastire nn azil de infirmi, spre a nufi prada mine. Panfi aoum insfi nu s'a Mont nimie.

si

si

si

si

(asa-i

www.dacoromanica.ro


de Mare le Ban Golescu; sfintele 1\46te din el alemonastiril Gorbota(?) si s'ati afierosit l'a spitalul ofBucureti, Iubirea de Omeni (Filantropia); 2 cä si-criul a fost dosit un timp, Tar la 1858 s'a gasit §iimpreuna cu sfintele Moste din el, in numer de 27bucati, ale monastiril Arnota, s'a aezat in acesta mo-natire. Ele au remas acolo pana la 1893, cand,precum am spus mar sus, au fost aduse la sfinta E-piscopie.

Afara de iconitele gravate pe peretiT lad4e1 si afarade numele scrise pe legatura de argint a celor maimulte dintre bucatile de sfinte Mote, se mar facementiune despre uncle din ele in o foaie din anul1784 scrisa din ordinul Episcopulul de Rimnic Fila-ret, acel care in unire cu predecesorul seti Chesarieau tradus din grecesce si au tiparit Mineele. Foaiaimpreund cu acele M6te se pastreza acum in o cu-tie aparte.

Iar despre cele trel sfinte Mani, de care ne ocu-pam in special aid, ne dau deslu*I inscriptiile sla-vone de pe ele. Din aceste inscriptii resulta ur-maOrele: 0 mana este a sfintului Apostol Filip,unul -din cel 7 diaconl de pe timpul Apostolilor; a-mintirea lul se serbeza la i i 0ctombrie. Marla s'aadus de Domnul Munteniel Mater Basarab la mo-nastirea Arnota in anul 1637. 0 alta mana este acuviosului Parintelui nostru Mihail Marturisitorul, E-piscopul Sinadelor, un aparator zelos al ortodoxiel sial sfintelor ic6ne. El muri in exil pe timpul Im-peratului Leon Armeanul (813-82o). Amintirea lulse serbeza la 23 Mai, Tar maim s'a adus tot de Ma-tes Basarab la monastirea Arnota in anul 16421). Am-

0 La 1889 vizitind sfintul munte al Atonulul Impreuna en doulprieteni a! me!, en P. S. Gherasim Timus Pitesteanul, fost redactor alRevistel Bis. Ort.", acum Epiacop al Argesului si on Domnul C. Er-

www.dacoromanica.ro


bele aceste Mani sint pana la cot, avind imbracamintede argint poleit cu aur, impodobita cu mai multe bu-chete de petre in diferite culori si cu Cate doue bra-taxi de aur. Lungimea for e de o, m. 50 c. m.

A treia Maria este a Sfintei Mare: Mucenite cMa-rina 2, , a card: amintire se serbeza la 17 Julie. Mariaacesta este numal pana la incheetura, adica numaipodul mane: cu degetele. Ea are imbracaminte deaur $i lungimea de o, m. zo c. m., cu data 1662.Monastirea Arnota.

Nu reproduc in intregime cuprinsul inscriptiilor depe imbracamintea acestor cinstite Mani, cum n'am citatnici numele sfintilor, cart figureza pe peretii la'.ditel.Sper ca notitele ce &I acum voi fi complectate ne-gresit in cursul altor 25 de ani de acum, sail panala jubileul de 5o ani al Revistei, cad se cuvine a binevesti din di in di mantuirea Dumnecleului nostru. Sima: sper acesta atat in consideratia insemnatatii MOs-telor, de care vorbim, pentru evlavia bine-credinciosilorcrestini si ma: intaiii a celor din acesta de Dumnecletipazita. Eparhie, cat si in consideratia insemnatatii foristorico-arheologice.

Me marginesc acum a constata numai ca.' bine-cre-dinciosii crestini, iubiti ai me: flu in Domnul, cinstesc

biceann, profesor de teologie si actual redactor al Reviste, am v6clutin biblioteoa monastiril Lavra o Evanghelie grecesca, manuscript pepergament, avend la inceput chipul lift Mate! Basarab in genuchi in-chinand Evanghelia sf. Mihail al Sinadelor, al earn! chip este cova ma!sue, Tar la sfirsit chipul lui Hata Basarab cu sotia sa Elena D6mna.El att thiruit aastil Evanghelie Sf. Mare! Lavre pentrn darn! si bine-euvintarea celul intre sfintil. Parintelni nostru Mihail Episcopul Sin a-delor, al card cinstit cap a fost adus in Valahia la 1643 si a s6vir-sit multe minunl". De aid se explica evlavia Domnitorulul pentru acestsfint Pririnte. De aceea si Constantin Voda Brincoveanul a flout cin-stituluI seil Cap nu frumos chivot in an 1691. Comp. Biserica Ort.Rom." pe an. 1889 90 Art. nO diliitorie In Orient".

Biserica Ortodox6. Romftna 8

www.dacoromanica.ro

34 NUMER FESTIV DE 25 AN!

§i saruta cu evlavie aceste sfinte M1:*e, nadejduindcu -LOU increderea in darul ajutorul lor, intocmalprecum au facut stremoii nWri, cari mult aveati ne-voe de ajutor ceresc in acele vremi pline de turbu-rani nestatornicie. Cata mangaere §i curaj va fisimtit in sufletul sail prea piosul Matel Vocla Basarab,luptandu-se pentru apararea Tronului §i a Tariff, candscia cá are solitori catra Dumnecleft §i pe Sfintii, pen-tru ale caror cinstite MO§te lasat aceste semnepretiose de evlavie! Tot atata mangaere §i intarireva simti fie-care bine-credincios, invaluit de viforula multe necazuri §i nevoi, daca in rugaclunea sa fer-binte catre Dumneclet va lua scapare §i la mijlocireaSfintilor, ale caror Mdte le cinstesce §i le saruta.

Deci, o, voi slujitorilor ai /u1 Dumneclea §i Man-tuitorului nostru Iisus Christos, Apostole sante Filipe,Marturisitorule Mihaile §i Mare Mucenita Marino,tindeti Manile VOstre rugatOre care Milostivul Dum-necleti, ca pre Credinciosul nostru Rege pazesca,credinta nOstra sa o intaresca, Tara si Biserica nos-tra sa le ocrotesca., iar pre cei ce sarutam cu credinta§i cu evlavie cinstitele vOstre Mani, sa ne isbavescade tot necazul, urgia, primejdia i nevoea. Amin.

Romnica-Vithea, in 28 Illartie 1902.

i

i

ne -au

sä-1

www.dacoromanica.ro

Deosebirea dintre lucrul secundar si cel principal.Omul, care lucreza nurnai lucrul corporal si sufietesc lard eel

spiritual, Cecil n'ad spat calea binelui, si, pentru acesta, lucrul Julse nuinefte secundar; cel ce lucreza lucrul spiritual ad aflat 0ealea 0 pre 6nsa0 binele, si, lucrul Jul pentru acesta este princi-pal, pentru -ca dice Dacha! Sant prim Proletul David: Domnul dincer ad privit presto fill- 6menilor ca sa cacti de este cel ce Info-lege sad cal ce canal pre Dumnecled", si, addend ca toff pacatofilshat llama! corporal! fi salletapti era nimenea dintre ei spiritual,adauge: Toff s'ad ablaut lmpreuna netrebnicl s'ad facut, nu estecol ce face &imitate, nu este ;egad is anal".

t Cierasimu al Romanului.28 Martie 1902

Roman.

www.dacoromanica.ro

ScrisOrea D-tale m'a pus intro incurcatura din celemat marl, spunendu-mi ca cu ocasia jubileului reviS-tei nOstre, ar trebui sa trimet si eti cate-va frase.

Lucrul este forte grew pentru acei nedeprinsi cu cu-getari desarte. Gandurf trec necontenit prin minteaomului, dar cine este in stare a le prinde pe tote,cad ocupatiunile qilnice it impiedica de a le da aten-tia cuvenita. Chiar daca reusim a fixa o ideie si ao lua la scarmanat, cate piedici nu se opun de a o

www.dacoromanica.ro

DIUME.B. FESTIV DE 25 ANY 37

intrupa in cuvint sail a o imbraca in vestmintul scrie-rei, pentru ca sa fie comunicata. si altora.

Fericit este acela care stie sa alega notiunele cear putea fi de vre un folos omenirei. Monahismula adus servicil marl bisericeT in genere si bisericeTromane in special. Monastirile, centre de cultura intrecut, ail fost niste cetati puternice pentru aparareaortodoxiel.

Cand luptele religiose de suprematie ail inceput ase afirma in terile dunarene, atunci se desfasura oactivitate f6rte mare din partea monahismului. De peatuncT dateza monumentele religiOse, care sunt do-vecIT puternice despre pietatea strabunilor nostri.

Cele fret fagaduinti monahale: saracia, curatia siascultarea sunt fructele invetaturei evangelice, pen-tru care se asigura fericirea. Practicate cu tOta rivna,ele sunt de folos omenirei.

Cine nu-si porta gandul la lucrurl marl' se cunOstepre sine si se multameste cu ce are. Curatindu-simintea de cugete desarte, devine prielnic de inveta-turf folositore. Insusindu-si cunostintl ce nu le pote ob-tine cine-va prin propriele mijlace, omul se simtemArginit si cauta a'si largi cei-cul cunostintelor folo-sindu-se de ceea ce pOte psi la altiT.

Cunostintele metafisice sunt inaltatOre de suflet sifOrte folositore cand sunt intemeiate pe virtutile cres-finest'. Omul se simte inferior fata de creator si estegata a urma povetelor de a Tubi pre Dumnecleti siaprOpele.

Nadej dea mantuiril dä curaj la lupta, Tar staruinta

www.dacoromanica.ro

38 NUMER FESTIV DE 25 Ale

i barbatia duc sigur la biruiqa. Omul stapan pesine infrineza poftele si cand, prin ajutorul harului,incepe a scapa de ele cu postul si rugaciunea, estein stare a sevir§i lucruri marl. Vitejia este resultatulabnegatiunel. Cine se gandete prea mult la ale salenu va putea folosi altora.

Al D-v6stra devotat

t Gherasim de la Arges.

ph-ri...lritNan (11114 gig [

www.dacoromanica.ro

Ortodoxia Bisericel,Garantia, Naeion alit ;Ira

PIMEN Episoop al Dinka de Jos.

Ccitre Area cucernicil protoierei ai Eparkiei Dundrei-de- .os.

Cu multe daruri a inzestrat Dumneclea pe om siin deosebi pe roman. In firea lui a pus atatea calitati,in cat cei chemati a se ingriji de dinsul cu usurintapot sa.-1 indrumeze la o viata mai buna si mai spor-nica. Poporul roman dal', din fire este.aplicat la faptemarl, remane numai ca el sa primesca din ce in ceo desvoltare a acestor daruri, ca ast-fel sa fie vred-nic de mosil si strain* no§tri, cart ne -au lasat urmenesterse de vrednicia for ca romani §i buni cre§tini.

Desvoltarea acestor daruri, revine de drept .preo-tului .,si invetaforului; cari prin anumita for pregatirein acesta directiune §i prin atingerea apropiata, incare se gasesc cu poporul, at cea mai mare inlesnire,pentru implinirea acestel datorli. Si apoi chemarea

www.dacoromanica.ro

40 NUMER FEST1V DE 25 Aril

lor, ca luminatori al poporului, le impune datoria dea combate intunerecul cu tOte ale lui rele urmari.

Pe aceste consideratiuni, preotul si invetatorul intote timpurile si la tOte popOrele, ail fost recunoscutica cei mai buni si mai proprii indrurnatori ai ome-nirei catre lumina, prin care in timp, s'aii inchegatsi consolidat acele natiuni, ce fac asta-cli fala lumii.

De alt-fel si in tara nOstra, lucrul acesta tot asaa fost apreciat si ca proba, toti barbatii nostri destat, mari patrioti, s'ail convins de rolul acestor doifactori asa de importanti in mijlocul poporului nos-tru si pe cat mijkicele si imprejurarile le-au permis,s'aii ingrijit de sOrta lor. Prin legi anumite, le-at a-.sigurat o positiune materials si i -au radicat din aceastare de nesiguranta si umilire, in care se gaseati,mai ales preotul,pana mai deuna-di.

Pentru preot cu deosebire, in timpul din urma, s'afa'cut mult si avem nadejdea ca treptat, treptat, seva face si mai mult, daca si el, preotul, va cautasa respunda la chemarea ce o are in mijlocul popo-rului cu mai multa pricepere si harnicie.

InvetWorul, are datoria de a pune in maim copi-lului cartea, si a -I face sa cunosca nevoia de luminasi modul cum sa o pOta. dobandi. Odata cu acesta,el este obligat de a pregati'pe copil care cunostinte,din ce in ce mai largi, invetandu-1, dragostea catreDumnecleti, care aprOpele, catre sine si catre patriasi neamul seu. El ii deschide ochii si-i lumineza min-tea," ca sä cunOsca ce este bine si ce este ret, ce esteadever si ce este minciuna; ce este drept si ce estenedrept. El ii face cunoscut datoriile dintre Omeni siit invata respectul care Dumnecleu si care cei maimarl de cat dinsul.

Cu alte cuvinte, ii impartaseste tote acele cunos-

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DK 25 ANY 41

tinte bune si neaparat trebuinciOse, pentru viitorulcetatean roman. Rolul invetdtorului dar, se intindeasupra copiilor, numai pana la virsta de cel mult 14.ani. De aci el incetezd a mai avea o inriurire directaasupra fostilor lui scolari.

Preoful are insa un cerc mult mai intins de munca.El is pe om de la cea mai frageda virsta, pot

dice chiar de la nasterea sa, il bine-cuvinteza, ii su-praveghiaza cresterea cu un interes curat parintesc,it invata adeverata lumina a cunciscerii de Dumnecleil,sfintindu4 vieta, prin sfintele mistere si rugaciuni, con-ducendu-1 si ingrijindu-1 pana, ba si dincolo de mor-mint.

inalta si sfinta este chemarea preotului!El pOte aduce mult bine terii si poporului, cand

este patruns de misiunea lui. Preotul cu tragere deinima pentru binele si fericirea poporului, nu perdenici un minut din vieta sa, ci, ca si bunul pastor,chema oile sale, cars asculta cu drag glasul lui simerg dupa el. Tot asa si preotul, isi chema credin-ciosii la biserica, si aci, mai ales in Dumineci si ser-batori, II invata si-i sfa.-tuete ca un bun parinte du-hovnicesc. Le luminezd mintea, le incalcleste inima,ca ast-fel, sä vadd lumina chnostintei de Dumnec,let,sa intelegd adeverul si sa simtd nevoie de tot lucrulbine placut Domnului. Aci, in biserica, dupa servi-ciul sfintei liturghii, sevirsit cu evlavie si frica luiDumnecleti, preotul harnic cuvinteza poporului, inve-tandu-1 sa creda in Dumnec,leil, sä-1 iubesca si sa na-dejduesca in fericirea vietei de veci. Destepta in elTubirea catre religiunea si nemul nostru romanesc,iubire care a incalclit pana la vitejie bratul mosilorsi stramosilor nostri pentru apararea mosiei si a re-ligiunei in timpuri grele. Tot din acesta iubire a re-

www.dacoromanica.ro


sarit vitejia fiilor nostri pusi sub conducerea Prea in-teleptului si vitezului nostru Rege Carol I si din carecu vrednicie am castigat independenta terei si auto-cefalia Bisericei.

invata apoi supunerea si respectul catre legile siautoritatile bisericesti si cetatenesti, din care reeserespectul de sine si de avutul aprOpelui seti. Tot acipreotul pote, cu inlesnire, sä cuvinteze poporulul des-pre sfintirea vietii casnice, ca conditiune neaperatapentru trainicia familiei crestine, atragendu-i luareaaminte la datoria ce i se impune, de a-si 'creste co-pii in spiritul religiunel si al patriotismului. De lainaltimea positiunei sale preotesti, ca invetAtor si caluminator al poporulul incredintat conducerii sale,preotul este dator sä sfa"tulasca pe fiii lui sufietesti,ca sä iubesca munca cinstita si harnica, mai ales acum,cand nevoile sunt mai simtite ca alta data.

Aplicarea la meserii de tot felul, atat de trebuin-close poporulul, cum si Indrumarea care o vieta cum-patata si infiintarea de societati economice prin co-mune, Inca trebue sa preocupe pe preot in cuvinta-rile sale bisericesci.

in afara de biserica, preotul are nenumerate datorii,pe cari este obligat a le Implini, de ore-ce ele statiin strinsa legAtura cu misiunea sa pastorala.

Cine pOte cunOste mai pine ca preotul metehnelesau relele deprinderi, earl' ail inceput a se introducein vieta poporulul nostru romanesc ? i apoi cine arputea cu mai multa autoritate sa combata si sa o-presca lAtirea acestor rele ? De sigur numai preotulintelept si harnic.

Linea §i betia din care isvorasc o multime de alterele, ca: saracia, invidia, minciuna, juramintul strimb,mizeria, ruina si crima; aceste uriciose vitiuri, prin

Ii

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTAT DS 25 AN 43

cari ruinat popOrele vechi si cari asta-cli, dinnenorocire, ameninta pe unii din fiii Bisericei Si tereinostre, numai printr'insul s'ar putea mai bine corn-bate. Adesea preotul este chemat de enoriasi, princasele for si acesta se intimpla cel putin ()data lainceputul fie -cares luny, cand iss visiteza intrega sa e-norie. Cu acesta ocaziune el, pe langa combaterearelelor amintite, pOte ca sa dea tote ale sale indem-nuri si pentru o vieta mai ingrijita si o gospodarie.mai rationale, cari aduc dupe ele marl folOse pentrupoporul si nemul nostru.

In asemenea ocasiuni, preotul pOte si este chiardator, ca sä sfatuiasca.' poporul in privinta cresterei,curateniei si educatiunei copiilor. Asemenea in ce pri-veste curatenia caselor si a curtilor. Patulele si curtease cere ca sa fie tot asa de curate, ca si casa, stiut,flind ca Miele nu parund acolo unde este curatenie.Si in casuri, Domnul sa ne feresca, de bOle molip-sitOre, tot preotul este cel d'intain chemat, ca pe deo parte, sa anunte autoritatea in drept, spre a luamesuri contra intinderei acelor bole; iar pe de altasa indemne poporul de a folosi sfatul medicului simedicamentele ce i se dail.

Tot asemenea prin influenta sa morale, preotul estesingurul in stare, care ar putea, ca sä lucreze maibine la inmultirea avutului si la desvoltarea gospo-dariei satenului. El ar putea ca sa-1 indemne a'si con-strui o casa mai igienica, mai sanetosa si mai lumi-misa ca multe din cele in care locuesce asta-cli. Arputea mai departe, ca in locul spinilor, ciulinilor sialtor burueni displacute privirei si bunului simt, care demulte ors cu virful for ating strasina cases, sä indemnepoporul a planta pomi si arbors, si nu va strica dacese vor pune si pe holde, mai ales la hotarele lor,

s'ati

www.dacoromanica.ro

-1 i. NUMER FESTIV DE 25 ANJ

spre a se bucura de rodele ce dati, de umbra ce a-duc si de linistea ce asigura poporului, ferindu-1 dejudecati si de neintelegeri adesea vata" matore.

El, ca mai luminat in comund si cu influenta pecare o are intre pastoritil sei, dandu-si mai bine semade ocupatiunea prima a teranului nostru, care se in-deletnicesce mai mult cu 'munca campului si cresce-rea vitelor, ar putea ca sa indrumeze pe pastoritilsei care o munca mai sistematica. El este dator a-iindemna sa se folosesca de tote mijlOcele recomandate de omenil stiintei pentru pregatirea pamintuluiprin ingraseminte, "pentru lucrarea si cultivarea lui,cum si pentru nutrirea si ingrijirea vitelor, spre a facedin ele un isvor sigur de bogatie pentru popor. Prin-tr'o ast-fel de sirguinta din partea preotului, se rea-liseza un mare bine pentru popor, si o deplina starede fericire pentru toti. Fora morala si o positiunesociala imbucuratore de aci se pote deduce, si acelaeste adeverat roman, care prin munca cinstita sciesa'si asigure o bung reputatiune printre fratii sei.

Mare lauda se cuvine dar acelui preot, care va lu-cra ca uti adeverat parinte pentru respandirea lumi-nei in directiunea aratata si numai unul ca acesta vaputea cu dreptul ca sa-si dovedesca rostul chemariisale asa de importante in mijlocul poporului.

Aceste observatiuni ale mele expuse aci pe scurt,se impun atentiunel Prea Cucerniciei Vostre si ye in-vit, ca de inata sa luati mesuri a fi aduse la cunos-cinta -Cucernicilor preoti din acel judet, pe cari ii vetiindemna:

1) A trai in deplina armonie cu invetatorul, a Ca'-rui dragoste sa se silesca a si-o asigura si apol aman-doi, Maria in mina, sa lucreze cu caldura la binelesi fericirea poporului, care formeza trainicia si pro-

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DS 25 AN!

pasirea nOstra morala si nationala. Pentru ajungereaacestel prietenii intre sine si inveta' tor, preotul se cu-vine a fi .dupa cum insasi numirea de presviter it a-rata,' batran, mai, ales cu mintea, neascultand tot cese vorbeste in reu de unul si de altul, 5i lasand intot-deauna mai mult de la sine.

Acolo unde preotul si invetatorul vor fi uniti inganduri si dorinte, acolo unde ei isi vor cunOste ma-rele for rol de luminatori ai poporulul, totul va fi delauda si cu usurinta va rasa sa se intrevada, cum na-tiunea cu pasi siguri va merge care glorie si marirenationala. Pe cand, din contra, acolo unde ei nu lu-creza in unire si armonie si mai ales acolo, unde unulse lupta in contra caui-l-alt, nu pOte sä se vada decat turburari pagubitOre atat in ce priveste prestigiulsi demnitatea lor, cat si in ce priveste desvoltarea sen-timentului religios si national in popor.

In asemenea ocasiuni preotul si invetatorul nu maisunt acele modele vrednice de imitat, la care poporulse cuvine atinti privirile, ci devin o piatra de scan-dal, un povatuitor orb si o lumina intunecata, carenu mai are nici o putere de propagare. Printr'o ast-fel de purtare din partea for in loc de consolidare seva produCe sdruncinare, care curind sau .mai tircliuva aduce dupa sine ruina morala si materiala a po-porulul.

2). A lucra fara preget atat in biserica, prin cu-vintarile ce este obligat a be rosti la diferite ocasiuni,cat si pe la casele enoriasilor, cand va avea prilegiulde a da sfaturi, la deplina luminare a poporulul catretot ce este de folos pentru mantuirea lui sufletescasi pentru indrumarea care o vieta sociala mai buna.

Cine cunoste mai bine ca dinsul nevoile poporululsi cine ar trebui sä se bucure de mai multa autori-

in

www.dacoromanica.ro


tate §i incredere intr'o comuna ca preotul ? El dar,se cuvine pentru asigurarea acestei autoritati, a lucracu sirguinta §i cu fragere de inima si mult se va cas-tiga printr'insul, cand va fi la inaltimea acestei. chie-marl.

El are datoria de a pregati poporul care mantuireprin indemnul la virtute si moralitate si care o po-sitiune sociala mai alesa prin indemnul la munca §ieconomie.

Acestea sunt, Prea Cucernice Parinte, preocuparilemele de capetenie, in ce privete implinirea cu suc-ces a misiunei preoteti, fata de poporul incredintatpastoriei sale si asa doresc ca sa lucreze preotii dinacesta de Dumnec,leti paclita Eparchie.

Am convingerea ferma, ca aceste preocupari alemele ocupa si gandirea tuturor Omenilor notri de bine-§i in consecinta, ye invit,_ a indemna pe toti preotiidin acel judet ca sa se silesca a aduce la indeplinire,dupa puterile fie-caruia, aceste ale mele parinteti in-demnuri, spre a bine merita numele de bun parinte-§i harnic lucrator in via Domnului, dupa care numaiii volt judeca, ii volt pretui si resplati.

Primiti Prea cucernice Parinte, ale nOstre Arhiere§ti bine-cuvintari.

t Episcop, Pimen al Dunked-de-Jos.

www.dacoromanica.ro

Trista este starea omului, el ajunge la mormint,mai slab, mai prunc de cat cum era in legansi cutote acestea tot el este, cel mai fericitdaca trecedin acesta vieta, intru nadejdea Invierel si a vietiivecinice.CA viu este Dumnedeti, precum insusi a4is: (Di sunt Invierea si v. ieta».

0! Domnel Intarestene ca sa iubim numele Teti celsfint, ca mare esti Tuumplendu-ne de darurile tu-turor bunetatilor cu darul prea sfintului Teti Duh.

Invredniceste-ne Domne! ca in tot timpul si in totlocul, sa to iubim, iar sä nu ne temem de Tine, casa putem dice cu Sf. Antonie: « Nu me tern de Dum-nodal, ci '1 iubesc pe Dumnecleti).

fr,.

www.dacoromanica.ro

48 NUMER FRSTIV DE 25 AN1

Lumineza Domne, gandurile nOstre ca sä martu-risesc Tie, si remasitile for tot Tie sä vie.

Fie, Fie, DOmne Parinte al indurarilor, in veacmila Ta spre noi, si and vom mania dreptatea Ta,sä nu ma.niem si milostivirea Ta.

t Dionisie al Buzau lul.

www.dacoromanica.ro

Dr. KONON ARAMESCU DONICt EPISCOP AL Eug Lon.

CUVINTAREArostita de P. S. Episcopal Konon Aramescu Donicl, ales la scaunalvacant al Eparhiel Hafilor; cu prilejul Investituril Sale, 14 Fey. 1902.

Majesiale,Archiereil fiind cu titlul de Bacauanul-liTnembru al Si-

4

5

ti

4r*.

if

ca

41

www.dacoromanica.ro

50 NUMER FESTIV DE 25 Ara

noduluT Santei Biserici Ortodoxe si Autocefale Romane,asta-di, dupa ce, Mare le Co legit' Electoral, In frunte cuInaltul guvern Regal, prin glasul seu m'a chemat in cliva.de 8 ale curentel pentru pastoria duhovnicesca a SanteiEpiscopiT a Husilor, eu, cu cel mal profund respect meprezint In fata Tronulul MajestateT VOstre, dorind a fi in-vestit cu pute'rea si Toiagul Pastoral, spre conducerea spi-rituals si administrative (bisericeste), a acelel de Dumnecleilpazite Eparchil, cand, cu tot respectul, Ve rog sa bine-voitT de a'ml primi si marturisirea mea de credinta, cu de-votamentul nemarginit ce am care Biserica, Tara, Tron.

Majestate! Credinta sail Leg-ea §i Marcia, Tata doue cu-vinte marl sub cart la romanii vechl se adaposteau marileprincipil de Religiune si Petrie. Si din Carl cuvinte bunitsi strebunii neamulul romanesc format Stindardul lor,sub carele cu mare vitejie au combatut contra tuturor a-supritorilor de dupd vremurl si el, f6rte adese orl sacrifi-candu-se, arra asigurat existenta si pastrarea unelPatril prea frum6se.

La ei Sanctuarul pastrarel si al respendirel Legei saila Credintei, pururea le-a fost Biserica Ortodoxa, ca de-positarul Dumnecieestei Evanghelii, d'impreuna cu al tuturorSantelor Dogme, Taine, si sublimele invetaturT ale Moralelcrestinesti. Iara Citadela, §i depositul puterel de apararea scumpel Lor Mosie (Patria), fOst Insa'si Inima §ivoinicia poporulul viteaz, condus catre vitejii si la isbanda,cu credinta si Intelepciune, prin vrednicii sea reprezintantide dupa Imprejurarile vremurilor prin carT treceail.

Sub aceste doue marl si Sante principil, cari formailStindardul lor, vietuind si luptandu-se, bunil si strebunilnostri, atat laid cat bisericesti,-cu tap Impreuna,asigurat si pastrat nevatamata, si lnlesnit spre omai departe mostenire, consolidare si inflorire, noua sifrumosa «Patric Romana» ;care sub Intelepta si vitezaconducere a Majestatei Vostre a devenit acum respectabilulRegat Roman, visul lor de our implinit.

Biserica dar, Majestate, lucrand In inima poporulul Ro-man prin conducerea morale, si poporul ca si contopit cubiserica sa, prin buna credinta; adica : fiind cu totul ne-

ne-au

le -ail

ne-au

si Dinastie.

'si -ad

!si

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT 5 l

despartiti until de altul, si veclnic conlucrand many in-mana, nici ()data nu discutat intaetatea (sub-intelesa);nici °data la Romanii Ortodoxi nu s'a putut pronunta greulcuvint de «Stat in Stab>.

Tot-Uuna sub-intelegendu-se ca, Statul crestin se aft'in Biserica cresting, ca un drept credincios al ET protec-tor, si Biserica Ortodoxa se, afla in Statul crestin, ca oirrstitutiune de Stat, cultivatore si moralizatOre a familieisi societatei Romanesti; Tar amendoue impreuna , se spriji-neail reciproc, formand si intarind individualitatea nostranationals, si vietuind strins unite, intocmai precum ar fisufletul unit cu corpul, ce formeza si intregesc individul.

De acolea au si provenit eh' Romanul secolilor trecuti,sand clicea ca!si apara Leg-ea, intelegea ca'si apara Patriacu Altarele si mormintele strebunilor; Tar cand dicea ca'siapara Mafia, intelegea ca'si apara Religia si Biserica nea-mului

Iara una ca acesta, frumosa, indelungata si mantuitorestare de lucruri, a si format «caracterul moral>> al popo-rului Roman, de a fi: Bland, nobil si destept in timp depace, dar inimos, voinjc si viteaz in timp de rezboiil. Asaa fost din vechime, si mult mai incOce.

Din unile ca acestea Traditiuni si nationale manifestari,ne -au resarit mai apol toti rezboinicii de la Plevna si Bal-canT; fondand terneliile vecinice ale Puterniculul Regat Ro-man, in frunte cu gloriosa Dinastie a Majestatei VOstre,de aci inainte pazitorul pentru veclnicie al Lege Sfinte,si al Moiiei strebune. Tara nos, cu tog multumita sefielunor asemenea stravechi si frumose traditiuni nationale sibisericesti, am ajuns ca sa putem vedea asta-cli. cum re-prezintantii poporulul Roman (Cler si Popor) lucrand cutotul in spiritul Sfintelor Can6ne (Constitutia Bisericel Or-todoxe), si intruniti intr'un mare Colegiii Electoral, singuri

desemneza pe capiteniile religiose ale Bisericei Rega-tuluT.

dar, Majestate, dupa ce Natiunea si poporulRomanesc, pe baza legel; nascuta din Traditiune, prin Ma-rele Colegiil Electoral, m'ail chemat ca sa fiu Pastorul su-fletesc al drept. credinciosilor din Bine-cuvintata de Dum-necleil Eparchie a Husilor, si me aflu adus inaintea Tro-

'sl-au

sett

isl

Asta-cp,

www.dacoromanica.ro

52 NOME'S FESTIV DE 25 ANI

nului MajestateT Vostre ca sai'mT primesc Sfintul Simbol alPuterii Pastorale, eti, deplin constient de greaua, dar no-bila si frumosa misiune ce mi se Incredinteza, precum side tote marile datorii ce am: catre Biserica, Tron, Dinas-tie si Patrie, imi marturisesc credinta si devotamentul ceam de a pasi cu tota seriozitatea la lucrul din «Via Dom-nuluT; unde me voTil sili de a putea calca pe urmele Ma-rilor Ierarhi aT Tarei in genere, si a celor ce au trecut pela Hui in special.

Voiu urma traditiunile bune: conlucrand din tote pute-rile mele la apararea matilor principiT de morala si ordine;voiu predica cuvintul Sfintei Evanghelii, continuil aplican-du-1, la Morala Sociala.', la paza si respectul legilor; avendde povetuitor legile Ta.'rei, institutiunile Santei Bisericitodoxe, si consfatuirile Intelepte ale colegiului nostru Epis-copal; animat fiind intru tote acestea de niarea deviza aBisericei «credinta, speranta si dragoste crestina».

Deci cu credinta in Dumnedeii, cu speranta in bunata-tea si ajutorul Dumnecleesc, si cu dragostea care inde-plinirea cu sfintenie a datoriilor chemarei mele, imbarba-tandu-me, eu voia Indrazni sa pasesc de acum inainte pecaile vieteT Pastorale. Si, Insufietit fiind de aceste cuge-taxi, primesc cu respect si cu bucurie Santul Toiag Pas-toral, pe carele Majestatea Vostra, luandu-1 din mana chi-riarhului mei). canonic, I. P. S. Mitropolit al Moldovei siSuceveT, Exarh al PlaTurilor, gratios bine-voitT de a mi-1incredinta acuma. Si imbratisez cu dragoste Pastoria San-te' Episcopil de Husi,care, numal prin darul luT Dum-neciet, inspiratorul celor buni, mi-au fost sortita, dorindsincer, ca conlucrand impreund, Pastorul cu PastoritiT,putem corespunde la tote asteptarile Sfintei Biserici si alePatrieT Iubite; nadejduind ca si inaintea dreptului judeca-calor, odata cu bucurie sa pot dice: «Tata eu, si fiii ce

dat Dumnecieii».Cu mare incredere dar in Dumneclea si in viitor: Rog

Majestate cu tata inima mea pe A Tot Puterniculca sa. daruTasca MajestateT -Vostre si Majestatei Sale

Regina, Altetelor Regale Principii Mostenitori si la tots.Augusta Familie Regala, nenumerati ani buni si fericiti;spre a continua cu Intelepta-ve conducere care adeveratafericire, a destinelor scumpeT nostre. PatriT, Romania.

Or,

sa

'mI -a

Dumne-cieti,

www.dacoromanica.ro

NUNER FESTIV DR 25 ANY 53

Sa traits Majestate, bunul nostru Rege si Domnifor.Traiasca Majestatea Sa Regina, mangaerea intristatilonTraiasca Altetele Regale, bunil nostri PrincipT de Corona.Traiasca tinerile for vlastare, cu tote Augusta familie

Regala.Traiasca Romania: una mare gloriosa.

ORDINUL CIRCULARal

Prea Sfintitulal _Kono,e, Episcopul Husilor, mitre top'protoiereilacestel de Dumneclea pazite Eparchil: prin carele se pane.In vedere datoriile tuturor parochilor de a predica Cuvintul 1.1 Dam-nedeti prin afintelebiserici la on -ce serbatori ocasiani de presto an.

Prea Cucernice Pdrinte Iconome,

Aflandu-ne acum Inca pe la inceputul Sfintului si Ma-relul Post, si datori fiind mai mult de cat ori-cand a neingriji de mintuirea nostra, cu toti impreuna, este de tre-buinta a ne aduce aminte de cuvintele Sfintului ApostolPavel, carele in Epistola catre Corinteni, dice: «Acum este«vreme bine primita, acum diva mantuirei s'a apropiat,«ca lepadand lucrurile intunericului sA ne imbracam In ar-lmele lumineT» ; Tar in Epistola care Timotheiu, relativ ladesteptarea nOstra Pastorale dice: «Predica cuvintul, sta-«rueste cu vreme si farii vreme, mustra, cearta si indemna«cu tote indelunga rabdare si invetatura; Tar to privigheza«intru tote si sufera, fa. lucrul Evanghelistulul si 'ti inde-oplineste slujba ta. (Cap. 4 vers. 2-5)».

Noi, ca pastor duhovnicesc al Sfintei Biserici Orthodoxein genere si doritor de mantuirea tuturor fiilor Nostri su-fletesti, aducendu-Ne aminte de aceste Sfinte si mantui-tore invetaturi, credem, de a Nostra Sfinta datorie a face,ca sa resune Cuvintul lul Dumned.eil de pre tote Amvo-nele Sfintelor Biserici din acesta de Dumnedeti bine- cuvin-tata Eparchie Husi. Deci avend in vedere, ca in tote tim-purile si in tot locul, numaT Biserica unite cu ccila potfi ceT mai proprii moralisatori si luminatori aT maselor po-porului; Tar agentiT principali aT acestor doue Sfinte simantuitore institutiuni -sunt Preotul si Invetatorul, dintre

0

at

www.dacoromanica.ro

54 14VIVIR FESTIV DE 25 ANI

cart preotul este ajutorul Nostru pentru parochia lui; sisperand de a primi veSti imbucuratore din partea preoti-mei zelose despre realisarea dorintelor Nostre in acestaprivinta, am decis urmatorele:

Prea cucernicia \rostra sä comunicati in mod circular sicat mai curand tuturor preotilor parochi, atat din orase,cat si de la sate, ca sa predice Cuvintul lui Dumnedeti laBiserica, in tote dilele de serbatore, si anume, on dupaEvanghelie indata, on catre sfirsitul Sfintei Liturghii, confor-mandu-se in acesta privinta urmatOrelor indicatiuni: Preotilteologi sau si numai seminarists, precum si altii cars se vorbizui in cunostintele for dobindite prin multa citire si ob-servare, sa'si faca predicele for libere, numai insa ,folosin-du-se bine de tot materialul publicat asupra serbatOreirespective; combatand cu deosebire viciurile cars bantuemai mult actuala societatea Romanesca, precum: Concubina-jul, atat de uricios si vatamator bunei familii crestine; Betia,care pogora pe om Intre dobit6ce; Furtul, care degradezaatat de mult pe cei gross de obraz si fungi de mana; A-teismul si Indiferentismul religios, atat de vatamator bu-nelor moravuri; Lenea si Trandaviaj aducetorele a tOtasaracia; si altele asemenea viciuri, cars rod din radacinasi nimicesc familia, atnenintind chiar societatea Romanesca.Tot-d'auna insa ferindu-se el, ca de foc, de a aluneca, fiesi numai prin alusiuni, pe terenurl politice in Biserica; caciBiserica Ortodoxa este. de o potri,va buna si adeverataMama tuturor fiilor sei, fara nici o deosebire de credintelefor politice.

Pentru preoti insa, cars nu ar fi in stare de a'si puteaface predicile singuri, este bine, si'l indatoram, sa.' se folo-sesca de cartile usitate de catre Sfinta Nostra Biserica sianume: pentru Duminicele si serbatorile Postului Mare,Margarintul si alte predict din ale Sfintului Ioan Gura-de-Aur; idem Didahiile lui The Meniat, prescurtate sau aco-modate; Tar pentru Duminicele si serbatorile de preste totanul, cuvintarile din Cazaniile vechi,. retiparite nu de multde catre Sf. Sinod, cu litere noun; si Predicele morale dinKiriacodromiOnele- acute anume asupra Evangheliilor siApostolilor de preste an. De asemenea s'ar mai putea in-trebuinta, cu bun succes, predicile P. S. S. for Episcopi

www.dacoromanica.ro

NUM'ER FESTIV DE 25 ANi 55

Scriban, Meichisedec si Inocentiu, precum si multe dinpredicile ocasionale acute de catre clerics mai zelosi, sipublicate prin diferite Reviste Bisericesti mai noua, tot-d'auna insa in conclusiune, aplicandu-le la viata practiceprin aratarea consecintelor rele a vietel destrabalate siprin slatuiri practice catre o buna si morale vietuire cres-tinesca si cetatenesca.

Intre aceste Parintesti povatuiri, Parintele duhovnicescal parochiei sale sä nu scape nici °data din vedere de aslatui pe enoriasiT sei, atat la datoriile dintre membrii fa-

si datoriile higienice, cat si la datoriile de o maibuna ingrijire gospodaresca asupra cases, gradinelor si a-vutului lor.

Acesta fiind una dintre cele mai ardente ale Nostredorinti, v'o comunicam, cu obligatiunea de a lucra zelospentru indeplinirea ei, atat spre indreptarea bunelor mo-ravuri crestineti si cetatenesti, a-dese-ors in decadenta, catsi pentru inaltarea insusi prestigiului preotilor Pastors sipovatuitori morals ai m'aselor poporului Romanesc.

Iar fiind-ca Mantuitorul dice in Sfinta Evanghelie: «Vred-«nic este lucratorul de plata sa» si Sf. Apostol asemeneadice: «Cum ca PresviteriT cars 'si indeplinesc bine dato-«ria lor, intru cuvint si invetatura, cu indoita °mire sa. se«cinstesca»; De aceia, Nol am hotarit ca la nota de con-duita preotilor de oral si de popor, comunicandh-Ne lafie-care trei sau patru luni sa tineti stricta socotela sisa notati In statistica respectiva, dace acestia : «predicasail nu, Cuvintul lui Dumnedeil cu vreme si fara vremeetc.», conform invetaturelor de mai sus.

Iar ca mijloc de controlare mai usora a Activitatel Preo-testi, decidem: sa intrebuintati sistemul de «CircumferintePreotesti» prin carele din 10 preoti parochi, cel mai capa-bil, mai zelos si cu purtare mai buna si nepatimas in a-celas timp, sä ye fie in mod onorific supraveghetorul, incti-rajatorul si raportatorul confratik)r sei; lucruri care la vremecomunicandu-se Noud, sa putem avea la gradarea purtareilor,tot-d'auna un Tablou Sinoptic, adeveritor despre zelulsi meritele fie-caruia dintre parochii Eparchiei Nostre.

Dumnedeil sa bine-cuvinteze activitatea Pastorale a NOs-tra tuturor.

t Konon Episcop al 1-141or.

iniliel

www.dacoromanica.ro

Tubitevolii Domne taria mea, Domnul este intari-rea mea si scaparea mea si Mantuitorul met'.

1828-1902

f Arh. Valerian.

AP:

www.dacoromanica.ro

Cuprinsul pe scurt al celor 18 capitole si 4intrebari atribuite patriarhulul Ciril Lucaris (1631data, and ail Post publicate in Constantinopol) fnconcordantA cu ale lul Dositei (1669 anul suirel pe

scaunul patriarhal), patriarhul Ierusalimulul:

In Capitolul I, se intoneza purcederea Sfintului Duh dela Tata]. prin Fiul; pe cand Dositei, arata purcederea Sfin-tului Duh, numal de la Tatal. .

In Capitolul II, se da autoritate Sfintei Scripturl matpresus de cat TraditiuneT.

Dositei insa le pune pe amandoue pe una si aceTasi treptaIn Capitolui III, se vorbete despre predestinatiune, a-

ratand'o ca neconditionata; pe cand Dositei, (lice ca eceva conditionat.

In Capitolul IV, se arata, ca Durnnedeu este CreatorUl;asemenea si Dositei, intregind unele lacune.

www.dacoromanica.ro

58 NUMER FESTIV DE 25 AM

In Capitolul V, se vorbeste despre providenta; si Do-sitei tot a st-fel.

In Capitolul VI, se intoneza despre pacatul stramosesc.Dositei opune invetatura sa si dice: ca., nu pacatele

personale ce le facem sint rodurT ale pacatuluT stramosesc,ci numai ale voeT nostre proprie.

In Capitolul VII, se trateza despre misterul intruparel,rescumpararei si a doua venire a lui Christos.

Dositei adaoga, cä nasterea lul Christos a fost fara du-reri (de nastere), ramaind Maria tot-d'auna Feciara.

In Capitolul VIII, declara pe Christos ca singurul mij-locitor pentru ertarea pacatelor.

Doqitel, de lsemenea; dar rectiflca rugaciunele mijlo-citore prin sfinti si rugaciunele crestinilor, unit pentru

In Capitolul IX, se vorbeste despre mantuirea prin cre-dinta'. numai.

Dositei adaoga, ca si prin fapte bune.In Capitolul X, se dice ca Biserica e compusa din cre-

dincrosii vii si morr; capul el este Christos, Tar capii eIveduti, sint numai membri.

Dositei difera Biserica triumfatore* din Cer si cea lup-tatore de pte pament. Cea din urma este una; si capii eTveduti sint aces veduti in inteles proprid, si fara el, Bise-rica ar inceta a fi ca atare.. Asemenea difera fiintial peepiscopi de presviteri.

In Capitolul XI, se arata ca membrit Bisericel sobor-nicesci, sint numai cel alesi din veci de Dumnedeil spremAntuire; Tar in Biserica particulara e grail si neghina.

Dositei, respinge acesta asertiune, aratand ca pacatosiisint membriT aT Bisericel sobornicesci, nefiind deosebirepe pament intre o Biserica intrega sobornicesci nevedutasi Biserica particulara veduti.

In Capitolul XII, ca Biserica sobornicesci se luminezade Duhul Sfint, dar ea pate rataci, scapand din rb.tacireaacesta tot prin luminarea DuhuluT Sfint, prin servitoriT cre-,dinciosI aT Bisericei.

Dositei dice, ca.. Duhul Sfint inspira Biserica intrega, prinprepusiT sei; de aceea Biserica intrega, nu pate rataci.

In Capitolul XIII, se vorbeste, ca ne indreptam numaiprin credintA, impropriindu-ne prin ea dreptatea lui Christos.

www.dacoromanica.ro

NUNER FESTIV DE 25 AN 59

Dositei respunde, ca trebue spre acesta si fapte buneca mijloce neaparate pentru castigarea fericirel.

In Capito lul XIV, se spune ca voia libera este mOrtaIn omul cel renascut, pentru aceea tote faptele lui sintVacate. Voea libera invie in renastere prin gratie capa-tata, totusi omul cel renascut are trebuinta de harul dum-nec,leesc fa'ra care nu s'ar putea misca.

Dositei, dice: prin pacatul original; Voea, numal s'a sla-bit si omul renascut pcite face fapte bune morale, dar nuspiritu6le (meritose), neputend fi acesta propriu spre man-tuire.

In Capitolul XV, se intoneza ca doue misterii sint, a-dica, Botezul si Euharistia, care sint asezate de Christos;esenta for este forma si materia, Tar nu si ministrul.

Dositei, respunde, ca sint septe misteriT asezate de Chri-stos; apoT adaoga, ca lipsa credinteT primitoruluT nu. mic-soreza intru nimic integritatea misterulul, de si el nu aducefructele sale asupra celuT ce le primeste.

In Capitolul XVI, se vorbeste despre Botez si insufi-cienta sa.

Dositei combatend, adaoga, ca este neaparat a se bo-teza si copiii, cacIlisus a c,lis : «De nu se va naste cine-vadin apa si din Duh nu va putea sa intre in imperatia ce-rurilon, decT aaest mister este necesar si pentru copiT, cauniT ce nu se pot curati de pacatul original de cat prinBotez.

In Capitolul XVII, se spune ca Christos este de fatain Euharistie numar prin, credinta primitoruluT, care trebuesa primesca atat Trupul cat si Sdngele (contra romano-catolicilor).

DositeT, adaoga ca primirea demna si nedemna areurmari numal pentru cel ce primeste, darnu influintezaasupra validitatei misteriuluT, apara ca ceea ce luam amintecu simturile nostre, este in adever Trupul DomnuluT; sipe tote altarele este un Trup al Domnului, care in modsupranatural se preface in Trupul si Sangele lul Christos,pe care trebue a'l adora.

in Capitolul XVIII, se vorbeste despre eshatologie:dupa morte inceteza tote si fie-care 'si Ta plata sa.

Dositei respunde, ca sufletele celor repausati merg la

_

www.dacoromanica.ro

60 NUMER FE3TIV DE 25 AN!

cer sau la Tad, primind resplata definitive numaT la jude-cata cea de pe urrna.

Intrebarea I. Se pote admite citirea Sf. Scripturi, de top.' ?Respuns. Citirea Sfintei Scripturi se admite pentru tot'.DositeT Insa ffidice, ca. toti pot s'o auda., dar nu totT o

pot citi.Intrebarea II. Sfintele Mistere, devin intelese pentru toti?Respuns. Pentru toti cel rendscutT, respectiv de inveta-

turile credintei.Dositel, respunde, ca nu sint intelese tuturor.Intrebarea III. Care sint cartile canonice ale Sf. Scripturi?Respuns, cartile canonice ale Sfintei Scripturi sint cele

enumerate de sinodul din LaudiceTa; cele-l-alte sint apocrife.DositeT, adaoga ca cartile nenumite de sinodul Laudicean

si de uniT parinti sint Inca canonice. Sinodul Constanti-nopolitan din 1672 dice, cä cartile numite de protestantIapocrife, sint bune si folositore, de si nu sunt canonice.

Intrebarea IV. Iconele trebue sa fie adorate ?Respuns. Sfinta Scripture de si le admite insa fare a fi

adorate si inchinate.DositeT se exprima ast-fel: «Iar dace uniT pentru Inchi-

narea Sfintelor ic6ne ne infrunteza ca de idololatrie, apoTnoT o asemenea infruntare o socotim desarta si absurda;cad noT cinstim Sfintele icone relativ, raportand cinstireaiconelor la prototip; cad cine se Inchina iconei, acela prinicone se inchina prototipuluT, asa ca nicT Intr'un chip nuse 'Dote desparti cinstirea iconei de cinstirea acelula, cese Inchipueste pe ea.

t Meletie

www.dacoromanica.ro

ARTA RELIGIOASA.Unul din cele mai nobile si mai constante sentimente,

este sentirnelaul religios. Nici timpurile, nici locurile nuau desmintit existenta si ponderabilul sell rol in omenire.Cea mai superficiala cercetare a istoriei in general, si aantropologiei in special, ne conving despre acesta.

sh

o

www.dacoromanica.ro

(i2 INIUMER FESTIV DE 25 ANI

Dar nu e in firea omenesca, de a se multumi numal saconstate empiric un fenomen ore-care. Apr Ope simultaneilse impune intrebarea : de unde si cum a aparut cutarefenomen ? Totusi de la acesta necesitate organica a spiri-tului uman, numal singura religiunea a facut esceptiune.

in adever, sentimentul religios, a cuprins si patruns asade puternic firea omului, 'i s'a presentat cu atata necesitatesi asa de permanent, in cat nu a mai oferit omului doza_de mirare necesard, pentru a determina cercetarea, cumse Intampla cu fenomenele cosmologice. Uri meteor sailun corp chimic, apar din vec in vec, escitand curiositateade a fi cunoscute; sentimentul religios insa, a aparut o-data pentru tot-d'auna, si in mod :sztpranatural. Mai mult,data cand a aparut religiunea, nu e de dorneniul istoriet,ca a altor fenomene sociale; cacT ea coincida cu apari-tiunea omului.

Asa se explica, de ce in recenta sciinta a istoriei reli-giunilorsciinta de ordine sociologicanu se pote studiade cat caracterul istoric al religiunel, adica influenta elsociala, in diferite timpurl si locuri; dar" nu si genesa el,.care coincida cu creatiunea omului, si are de autor peA tot puternicul DurrineVeil, care a creat pe om dupachipul si aS'emenarea Sa.

Sentimentul religios asa dar, nu se pote studiaori cear Vice positivistiide cat sail in Metafisica, 1ntru cat eleste considerat ca un ce transcedental, sail. in Psihologie,daca '1 punem in randul sentimentelor de ordine emo-tionala.

Tote aceste consideratiuni, cart ail nevoe de desvoltarimai largi, de cat ne permite cadrul nostru de fata, suntin stransa legatura cu arta religio'sd din biserial.

In adever, Bisericaluata din punctul de vedere artis-ticeste organul de expresie al Religiunei. Iar acest or-gan consta :

a) Dintr'un element Teologic sai moral, care se poteafirma, fie prin contemplatie sail rugaciune, fie printr'opractica piosa, dar pentru care nu se cer mijloce technicesau artistice.

b) Dintr'un element propriil V is artistic: archilecturd,,arte ft/as/ice, si mai ales mzisicd, care colaboreza tote, pen-

www.dacoromanica.ro


tru exprimarea sentimentului religios, ca pura contemplatiesaiz adorare a Fiintei Dumnedeescl.

Numai despre acest din urma element, ne vom ocupain articolul de fata, care are evident, un caracter estetico-religios, Tar nu teologic.

Pe nici un teren, nu e mai putina siguranta in formu-larea adevarului, de cat pe cel estetic.

incepend cu filosofia greca, si in special cu Platon, siterminand cu cea mai recenta scola, (de esemplu, poesiadecadenta sau musica Wagneriana) definitiile au variat dela un cap la altul. in timpil modern! s'a convenitse pareain mod definitivca obiectul artel e frumosul; dar con-troversa s'a repus asupra acestei notiuni, cu mult mai pu-tin! sort! de conciliare; cu asa de putini, in cat chiar spiritesciintifice se tin Inca la norma: «De gustibus non dispu-tandm».

In timpul din urma, Insast problema obiectulul Artel, afost din not'. agitata. S'a contestatcu argumente de cele,care impun tots consideratia, ca nu frumosul este obiectularta. Putina siguranta castigata, ameninta sa devina oilusiune. Toth' discutia asupra continutului artel, se resumain aceste doue formule, pretinse contradictoril:

1) Arta este o activitate vitala; adica un produs al or-ganismului individual.

2) Arta este a activitate socialci; adica o activitate, carepermite omulul, sa influenteze conscient asupra semenilorsei, prin ore-care semne exteriore, pentru a face sa senasca in el, sentimentele ce el a incercat. Cela ce pre-lungeste discutia, e ca fie-care din aceste doue definitiunisunt exacte; si sunt exacte, pentru ca ambele definitiuni,redail acelasi fenomen, privit din cate un alt punct devedere.

In adever ca fenomen-causes, arta este o activitate vitala;ea nu se produce de cat in individ si prin individ, saumai bine dis, ea nu se produce de cat grape temperamen-tulul emotional al individulul; dar ca fenomen-efect, artaeste o activitate sociala, fiind ca numai and emotiuneaindividuals trece de la un individ la altul, numal atunciacesta emotiune sau activitate vitala e artistica.

Ori, in nici o alta din manifestarile ei, de cat in cea

www.dacoromanica.ro

64 NUMER FESTIV DE 25 AN1

relzgidsd, arta nu presinta mai clar, cele doue caracterede mai sus. Senlimentul religios e Area pulernic, pentru aputea conlinut ; el se manifestdintrizpdnclu-se si in formematcriale: constructive, plaslice sau auditive. Dar acest sen-timent, fiind identic la tots ornenii, de indata ce el va fifost manifestat in forma artistica de unul cei-l-alti nu vor face dificultati, primesca. Asa se expliedvasta si repedea estensiune a artei religio'se; iar marelemerit social al acestet arte, e locmai de a ji accesibild laceit mai multi, formand un mifloc de comunicare cz inte-legere frdtescd.

De si archilectura, pictura si musica apar asta-di, caelemente de arta' coexistente in Biserica; totusi e forteinstructiv, cand e vorba sa se afle, care e partea fie-ca.'reiain expresiunea estetica unitard, si sa se cunosca ordineaaparitiei lor.

intre aceste arte, (considerand in plus si sculptura bi-sericel catolice) exists un raport de succesiune logica.

Daca criteriul artel e de a intrupa ideea in forme ma-teriale, adica de a spiritualisa materia, atunci evident este,ca cea mai inferiors dintre arte e archilectura, care nu'Dote reda ideea cu caracterul el de precisiune individuala;ci numai ideea vaga, cu caracter de sentiment, de esemplu:sentimentul tariei, permanentei, sublimului etc., pe care leproduc templele uriase.

D'asupra architecturei, sta sculptura, intru cat pote pre-cisa ideea. Totusi in sculptura, materia pa' strand cele treidimensiuni- (lungime, latime si adancime) resists la o marcomplecta spiritualisare, care se realiseza insa in picturci;unde nu reman materiel, de cat doue dimensiuni (adanci-mea fiind inlocuita prin perspectiva).

intr'un grad mai inalt insa sta Musica, arta in care ma-teria este redusa la sunete; adica, e forte aprope de corn-plecta spiritualisare.

Sustinem ca acesta ierarhie a artelor frumose, pe careHegel, o da ca o necesitate de logica, este confirmata side istorie, adica e si o necesitate cronologica.

Se stie din istorie, ca la Indieni, Asirieni si Egipteni,singurul mijloc .artistic de a adora Zeii e architectura..

fi'

dinteinsir,

www.dacoromanica.ro

NUME'R MTN DE 25 AN1 (i5

Ruini de pagode si temple, atesta si acum magnificentael. La Greci, Romani si chiar in biserica medievala caw-.lice, supravine pe langa architecture si scull/to-a.

De la Renastere se introduce pictura, in adeveratul in-teles al cuvintului; si in fine musica, care de si din timpuriforte vechi impodobea cultul Divin,_ totusi in timpii- mo-derni s'a perfectionat, predominand in biserica, prin esentael extrem idealisatOre.

Nu ignoram, ca pictura de esemplu a existat si la Greci,daca. nu (ca desemn) si la Indieni si Egipteni; si ca mu-sica au cultivat-o si Ebreii si Elinii sau grecii cel vechi;dar precum se va vedea in curand, intr'o opera a meace se afla sub press, musica numai mai tarziil ajunge laapogeul ei, si este trecuta chiar in randul sciintelor, intrucat 's1 are technica el.

Se intelege de la sine, ca dace cele trei arte frumose:architectura, pictura si musica sent reunite artistic intr'unlocas sfint, efectul e desavirsit.

Asa se explica, pentru ce emotiunea religiose patrundeadanc, pe cel care a pasit pragul unei biserici marl, binepictata si cu cantareti escelenti, fie el chiar ateu.

Cel mai abundent element de arta in biserica nostre emusica. Din fericire e tocmai cel mai necesar, si eel maiIn mesura de a nutri sentimentul religios, si a stimulaemotiunea mistica.' In special musica bisericei nostre ortodoxe, (cand e bine

esecutata), prin faptul ca e melodica unisons, exprimamai bine (de cat cea armonica) sentimentele piose, carefac fondul religiunei. Sufletul este induiosat pang la estazsi ridicat d'asupra micimei omenesti, prin melodia bogatdesvoltata a cantdrilor nostre bisericesci.

Iar imprejurarea ca la not musica, care are un caractermai spiritual, preponder6za in raport cu architectura sipictura, care ail un caracter mai mult material, face casi Cultul Ortodox, sa fie mai idealist, dupa cum se si cu-vine, intr'o religiune superiors cum este Crestinismul.

Daca' se considerd, ca melodia e singura in mesura. _dea exprima o idee sau un sentiment de pietate, pe candarmonia de cele mai multe on nemelodicd, da cel mult

Biserica Ortodox6. Romanti. 5

sail

www.dacoromanica.ro

66 NUMEB FESTIV DE 25 AN1

complexe sensatiI acustice; si daca nu se uita ca musicabisericei ortodoxe, e prin esenta si esclusiv melodica, setatelege usor de ce cultul ortodox, se apropie mai muttde cat on care altul, de sublima Invetatura a Intemeieto-rului religiunei Crestine, Domnul nostru Iisus Christos.

Spatiul nu ne Ingadue insa, de a vorbi si de raportulce exista intre musica bisericesca ortodoxa si !Titre mu-sica nostra profand populara; dar acesta tema noua si f e-cunda, se aft' tratata in cartea mea de musica, ce in cu-rand voiii da la lumina.

21 Aprilie 1902.

f Nifon N. PloeqteanuVicarul Sfintel Mitropofil a Ungro-VlahieT.

www.dacoromanica.ro

Nifon Mitropolitul Ungro- V fable) (t 5 Maiu 1875),care a pastorit Biserica un sfert de vec, 'Dote fi privit cafigura cea mai mareta printre Mitropolitii BisericeT Romaneal vecului al XIX; nu numal fiind-ca a fost un carmaciiiiscusit al corabiel Bisericil care limanul mantuireI credin-cIosilor, cu un caracter statornic, calauzind clerul pe ade-

www.dacoromanica.ro

68 NUPAIR FESTIV DR 25 ANT

verata cale a progresulul si facendu-1 constient de datoriapastorale fate de credinciosi; nu numaT pentru ca, Incafiind in viata (17 Noembrie 1872), cu din avutul seii in-temeia Seminariul ce'i porta numele si care 's1 a serba-torit maT anil trecutT jubileul a 25 de anT de la fondare;dar, cu mult mai mult, pentru ca, cat a ocupat scaunulde Mitropolit, a fost la Inceput presedintele Divanuluiobstesc, apol al Aduncirei nafionale, Tar mai la urma dupaconstituirea legala a Sf. Sinod (1873) fiind presedinteleacestuia si avend titlul de Primat al RomanieT, fu Prese-dintele Senatutui Romdniei, demnitate pe care, urmasiT, nuo au mai esercitat in urma.

t Arhiereul Sofronie Craioveanul.Bucurescl.

www.dacoromanica.ro

CUVINTARErostita de P. S. S. Pd rintele Archiereu Ghenadie

Bacaoanul, In cliva de 23 Aprilie, 1902, cu ocasiuneahirotoniel P. S. S. ca Archierea in catedrala Metro-

politaria din Iasi.

malt Prea San file Ste Wine,Prea Saniifi Episcopi,Prea Archierei ci

Domnilor.

Asta-di cand in urma rugaciunilor Prea Santiilor Vostre,Domnul Dumnedeil mark In Treime s'a milostivitreverse asupra mea, cel mai smerit servitor al Bisericii,harul see. Dumnedeesc si sa me invrednicesa de a meimpartasi la sfintul dar al Archieriei, consider ca cea mai

San,iii

sã-si

www.dacoromanica.ro

70 NumER FESTIV DE 25 ANI

sfinta datorie a mea de a me prosterne inainte-I si de a-TIna lta cele mal fierbintT si umilite rugacluni de multamire,pentru-ca s'a milostivit sa-mT lungesca firul dilelor si m'aInvrednicit sa me ridic pana la acesta Inalta trepta bise-ricesca.

Lu! A Tot PuterniculuT Stapan al acesteT lumT IT datorimtotul. Sub ori-ce forma s'ar Imbraca gandurile nostre, sfintasi a tot sciutorea LuT presenta se arata pretutindenT. Taranostra a tot credinciosa a gasit in el tot-deuna cel maTbun ocrotitor, de Cate ori urgia nemurilor pagane a ame-nintat-o cu nimicirea, si In tot-deuna glasul prea rugatoral crestinatatii romane a fost ascultat de El cu dragoste.Acum cand me simt patruns de a tot bine-voitorea luT mi-lostivire, e o sfinta datorie a mea, a prea smeritulul ser-vitor al Bisericel Ortodoxe Romane, de a glasui un psalmde multamire care A Tot Sciutorul celor ce au fost,, suntsi vor fi.

Ca bun Roman, cred de asemenea ca Implinesc odatorie patriotica, exprimand devotamentul met" catre M. S.Regele, caruTa Dumnedeil I-a Incredintat conducerea des-tinelor lubitel nostre tarT si care in tot-deuna s'a aratatdemn aparator al legeT nostre crestinest. YT sunt adincrecunoscetor pentru-ca a bine-voit sa sanctioneze alegereamea si rog pe bunul Dumnec,leil sa.-T prelungesca cat maTmult firul cjilelor, spre fericirea si prosperitatea tali! nostre.Nu volt]. Inceta de a inalta smeritele mele rugacTuni careCel A Tot Puternic, ca sa-s1 reverse nemarginita luT mila-asupra intregel dihastil, de a care! sorta e legat viitorulscumpeT nostre Patrii.

Datoresc vie si nemarginita recunostinta Sfintului Sinod,carele a bine-voit sa-si fixeze atentiunea asupra smerenietmele si carele cu chipul acesta, m'a invrednicit ca, pe catslabele mele puterl ImT vor permite, sa Tau parte la 'Mal-tarea bisericei nostre nationale.

Datoresc Inca multa recunostinta malt Prea Sfintiei SaleMitropolitului Primat al Romaniei pentru nemarginita Tubiresi buna vointa pe care mi-a aratat-o in timpul cat ampastorit colonia romana de la Paris, precum si pentrusprijinul puternic pe care mi 1-a dat cu ocasiunea alegerel:mele de Archierei. Amintirea dragosteT si buneT vointe a

'ml

www.dacoromanica.ro


Inalt Prea Santiei Sale va fi adinc sapata in sufletul meusi rog pe A Tot. Puternicul, sa-1 acorde Inca ani multi sifericiti pentru pastorirea sfintei nostre biserici.

Nu mai putina recunostinta datoresc de asemenea D-luiMinistru at Cultelor si Instructiunei Publice, precum si Inal-tului Guvern, pentru-ca a bine-voit sä confirme in personamea alegerea Sfintului Sinod. Drept care imi permit sa-iasigur de devotamentul med si rog pe Prea Bunul Dum-neden sa le lumineze calea, pentru a conduce spre feri-cire si prosperitate tam nostra.

Aduc de asemenea cele mai vii multamiri Prea Sfintii-lor Voste, Prea Sfiintiti Episcopi si Prea Sfintiti Archierel,pentru dragostea pe care mi-ati aratat-o cu ocasiunea a-legerii mele la Sf. Sinod. De acesta dragoste mi-ati dato noun dovada acum, and n'ati pregetat de a parasi sca-unul pastoriei Prea Sfintiilor Vostre si de a infrunta gre-utatile unui drum indelungat, pentru a veni sa luati partela acesta serbatore bisericesca. Ve voi pastra vecinic o vierecunostinta si o afectosa aducere aminte.

Imi remane acum sä-mi implinesc una din cele mai scumpedatorii ale inimei, ale sufletului meu, si anume aceea dea-mi plati tributul de recunostinta care malt Prea SfintiaVostra. Inalt Prea Sfintite Stapane, Inalt Prea Sfintia-Vos-tra, demn purtator al darului si milostivirei lui Dumnedeu,mi-ati urmarit cariera bisericesca tot-deuna cu dragosteasi bine-voitorea ocrotire pe care o arata un parinte fiuluisell. Niel o data Inalt Prea Sfintia Vostra n'ati incetat dea me povatui si de a me indruma.

In tot timpul, fie ca vremurile erail pornite spre bine,fie ca erail pornite spre ren, dragostea Inalt Prea SfintieiVOstre pentru mine a fost neclintita. Ea mi-a fost ca ostreaja, care cu drag me apara, on de cate off, restristelelumesti imi strecoraii in suflet nelinistea, pe care o simteori-ce faptura omenesca, conscienta de greutatile activitatiisale.

Fiul cel bun nu uita nici o data bine-facerile parinteluisal si Inalt Prea Sfintia Vostra ati fost ca un Parinte pen-tru mine, cand m'ati trimis ca representant al crestinis-mului ortodox in luminatul apus, pentru ca sa pastoreiccolonia romans de la Paris. De asemenea ati fost ca cel

www.dacoromanica.ro

72 NUM'ER FESTIV DE 25 Als

mai bun parinte pentru mine, cand neincetat ati imploratpe cel A Tot Puternic ca sa-si reverse mila lui asupracelui mai umilit servitor al sell si sa-1 designeze bine-voi-tore' atentiuni a Sfintului Sinod si Inaltului Guvern. Pentrutote acestea nu se multameste numai prin vorbe, fiind-cavorba mea nu e in stare sa arate in destul multamirea sirecunostinta pe care V'o pastrez.

Rog deci pe prea bunul Dumnecleil sa me ajute ca same arat in tot-deuna demn de bung-vointa Inalt Prea Sfin-tiel Vostre si sa ye ofere bucuria de a constata ca acelape care 1-ati cubit ca pe un fiu, merita si mai departe dra-gostea Inalt Prea Sfintiei Vostre, fiind-ca e un bun lucra-tor in via Domnulul.

Pana acum, fie ca profesor pentru invetatura religiuniiin timp de peste doue-cleci de ani, fie ca smerit servitoral Bisericei si ca pastor al coloniei romane din Paris, amavut tot-deuna na..zuinta de a sadi in mintea credinciosilorcat mai multa credinta si de a apara cu rivna prestigiulBisericei nOstre.

Intru ce priveste conduita mea viitore , viitorul e inpurtarea si sciinta lui Dumnec,leil. Dar daca bunul Dum-nedeti va continua si de acum inainte sa-mi acorde bine-voitorul si a tot puternicul sell sprijin, sper ca voi puteasi de acum inainte sa lupt pentru apararea tesaurului stra-mosescei nostre credinte. De altmintrelea calea mi-e indi-cate si usurata intru tote de frumosele exemple pe caremi le ofera din belsug conduita Sfintului nostru Sinod side care me voiii calauzi pana la cea din urma suflare.

SA traiti intru multi ani, Inalt Prea Santite Stapane.

.

.-z------

www.dacoromanica.ro

TREI I STITtlf1D1 BISERICESTI ROMiNIA,

I.

FACULTATEA DE TEOLOGIE.

In anul 1860 s'a infiintat pentru India data, de catreGuvern, o Facultate de teologie pe linga Universitatea din

dar carea n'a trait decit pina In anul 1863, cinda disparut din cauza lipsei de profesorl si de studenti, dezi-luzionati ca In proiectul de lege asupra instructiunei, pro-mulgata In 1864, nu s'a prevazut nici o Facultate de te-ologie, fie pe linga Universitatea din Bucuresti, fie pe .lingacea din Iasi.

Dar, cum trebuinta de o asemenea institutiune Inalta decultura religiosa era de tots simtita, in vederea marelul ser-viciu ce putea sa aduca Bisericei si Tarel n6stre, n'a tre-cut tocmal multa vreme si, dupa indemnul Mitroplitulza.Primal Calinic, citi-va barbati cu cultura teologica au cerut,si, in 1881, Guvernul a aprobat infiintarea unel Facultatide teologie pe linga Universitatea din Bucuresti.

Cursurile au si inceput la 16 Noembre 1881. Ca pro-fesori, earl au binevoit sa predea cursurl fara plata, pinala legiferarea acelel Facultati, au fost: Dr. Barbu Constan-tinescu (decan provizoriu si profesor de Istorie Bisericesca),

DVgle11=IN

Ia0,

www.dacoromanica.ro

74 NUDeR FESTIV D3 25 Aril

Arhiereul Silvestru Bcildnescu Pitesteanu (profesor de Isto-ria Dogmelor), Arhiereul Innocentiu M. Ploesteanu (profesorde Introducerea in Vechiul Testament), Arhiereul Calistrat0. Beirldcleanu (profesor de Patrologie), Arhinzandritul Ghe-nadie Endceanu (profesor de Enciclopedie), Dr. N. Nitzu-lescu (profesor de limba ebraica) si Dr. Zotu (profesor deIntroducerea in Noul Testament).

S'au inscris, spre a urma cursurile, 50 de studenti, dintrecarl : 43 ordinarT si 7 extraordinarT; acesti din urma erau din-tre elevil clasel a VII-a a Seminariulul Central din Bucuresti:Nicalae Niculescu (azi Arhiereul Nifon Ploesteanu), BadeaCireseanu (azi profesor la Facultatea de teologie), Ion Con-stantinescu (azi profesor de curs secundar si preot), GheorgheGibescu Arhidiacon la Biserica DOmna Balasa din Bu-curesti), Demetru Abraamescu (azT D. Zamfirescu, magistrat),Dobre Negulescu (azi maTor veterinar) si subsemnatul.

La 15 Noembre 1882 a fost confirmat ca decan definitival Facultatei; P. S. Arhiereu Silvestru B. Pitesteanu.

S'au facut interveniri particulare si oficiale ca Guvernul säprezinte Corpurilor LegIuitore un proiect de lege pentruinfiintarea Facultatei de teologie, dar in zadar. De aceea,studentii, in vederea nestabilitatei FacultateT, incepura aparasi cursurile, carl incetara cu totul la 25 lanuarie 1883.

Desi aceste cloud incercari pentru infiintarea uneT Fa-cultati de teologie n'au dat rezultatul asteptat, totusi, do-rinta ca si Tara nostra sa fie inzestrata cu o ast-fel deinalta institutiune, devenea din ce in ce mai mare, si cu-rentul era din ce in ce mai favorabil intru acesta.

Mitropolitul Primal Calinic a intervenit din nou pe lingaGuvern. Insusi Majestatea Sa Regele a dat Inalta Sa apro-bare pentru reinfiintarea FacultateT de teologie.

Prin Oficia No. 12.661 din 27 Octobre 1884, a Onor.Minister de Culte si Instructimje Publics, se redeschideFacultatea de teologie pe linga Universitatea din Bucuresti.

.

(azi

www.dacoromanica.ro


CursUrile au Inceput la 4 Noembre 1884 cu acesti profe-sori suplinitori:

Arhimancirdul Ghenadie Enaceanu, de istorie bisericesca.Arhimandritul Gherasim Timus, de limba ebraica.Dr. N. Nitzulescu, de enciclopedie si arheologie biblica.La 1 Mai 1885 a fost numit D-1 Dr. Ion Cornoiu ca pro-

fesor suplinitor de exegeza Noului Testament.

Cu Inceperea anului scolar 1885-1886 Decanul a cerutMinisteriulul ca sa. numesca Inca dol profesorT, ca ast-felsa se pOta completa totT anil de studiu in Facultate. Acestacerere nu se aprobase nici la Inceputul anului scolar 1886-1887. CeT patru profesori isi impartisera Intre dinsiT cur-surile ce aveau a se preda in anul al doilea. Studentii dinanul al treilea nu audiau decit istoria bisericesca, exegezadin Noul Testament si enciclopedia, in cursurT comuneCu studentil, anului I si II.

Facultatea de teologie era, deci, gata sä apuna, cindI. P. S. Milropolit Primat losif Gheorghean, intervine ofi-cial, in Decembre 1886, pentru reorganizarea FacultateT,si Onor. Minister de Culte si Instructiune Publics a numitca profesori suplinitori, la 1 Ianuarie 1887, pe D-1 C.Erbiceanu pentru teologia fundamentals, istoria dogmelorsi apologetics; pe P. Cuv. Arhimandrit Dr. Pirnen Gear-gescu pentru teologia dogmatica specials si simbolica, sipe Cucernicul Preot Dr. Alexandru Mironescu pentru te-ologia morals.

Titularul catedrei de Istorie Bisericesca fusese ales E-piscop in 1886.

La 1 Octobre 1888 au fost numiti profesorT suplinitoriDr. Barbu Consianlinescu de istorie bisericesca si PdrinteleSimeon Popescu de teologia practica, dupa ce in anul 1887,in urma procesului-verbal No. 16 din 24 Mai, Consiliulprofesoral al Facultatel a hotarit sa se faca si sa se Inain-teze D -luT Ministru al Cultelor si InstructiuneT Publice un

www.dacoromanica.ro

76 NUMtEt FESTIV DE 25 Aril

memoriu, care sa cuprinda o expunere de motive pentruconstituirea Facultatei de teologie si fixarea catedrelor ne-cesare, precum si pentru recunosterea acestei Facultdti grino lege anumitd. Memoriul a si fost facut de Sfintia SaPdrintele Iconom Dr. Alexandru Mironescu, profesor de te-ologia morala la Facultatea de teologie; a fost trimis ladestinatie si s'a si dat publicitatei in acelas an 1887 (112pag. 4°, imprimat in Tipografia Cartilor Bisericesti din Bu-curesti, sub titlul: c Memoriu asupra Facultdtei de teologie>>).

Recunosterea, insa, prin lege, a Facultatei, nu s'a do-bindit deck tocmal dupa trel anT, in 1890, publicindu-se In«Monitorul Oficiab No. 74 din 3 Iulie 1890, cu Inaltul De-cret Regal No. 2.186 din 25 Iunie 1890, urmatarea Lege:

«Art. unic.Pe lingd cele patru Facultdti prevcizute prin«art. 219 din legea instructiune publice, se recuno'ste, ca«fdcind parte din Universitatea din Bucuresti,. si Faculta-«tea de teologie, avind aceleasi drepturi si prerogative, ca«si cele-l-alte facultdli, si supusci la aceleasi indatoriri».

In locul Parintelui Simeon Popescu, care s'a retras, afost numit profesor suplinitor Dr. Badea Cireseanu,la 1 Octobre 1891; Tar in locul D -luT Dr. Barbu Con-stantinescu, care se imbolnavise si nu dupa multa vremea si Incetat din viata, a fost numit, tot ca profesor supli-nitor, la 1 Decembre 1891, Dr. Dragomir Demetrescu.

Pina in anul 1888, ca Regulament al FacultaleI a ser-vit de norma Regulamentul Facultatei de filozofie si literedin Bucuresti. In anul amintit (1888) s'a dat Facultatelde teologie un Regulament propriu, studiile fiind reparti-zate pe patru anT (Decretul No. 1860 din 14 Iunie).

In anul 1893 s'a elaborat al doilea Regulament si s'apromulgat cu Decretul No. 4.202 in 10 Decembre, re-ducindu-se la trel numarul anilor de studiu in Facultate.

D-I

D-I

www.dacoromanica.ro


Pina in anul 1892, toti profesorii erau profesorl supli-retribuiti cu diurna de cite 300 lei lunar. Atunci,

cu Decretul No. 267 din 28 Ianuarie, tool profesoril aufost numiti cu titlul provizoriu, Tar dela 1 Aprilie 1892,retribuitT ca profesorl universitarT, qi anume:

Arhiereul Dr. Gherasim Timu,s- Piteiteanu, profesor destudiul biblic al Testamentului Vechia Si limba ebraica.

Arhimandritul Dr. Pimen Georgescu, profesor de te-ologia dogmatica.

Iconomul Dr. Alexandru. Mironescu, profesor de teolo-gia morala.

Dr. Ion Cornoiu, profesor de studiul biblic al Testamen-tului Nou.

Dr. N. Nitzulescu, profesor de istoria dogmelor qi pa-trologie.

Constantin Erbiceanu, profesor de dreptul bisericesc.Dr. Badea Cirejeauu, profesor de teologia practica.Dr. Dragomir Demetrescu, profesor de istoria bisericesca

universals istoria bisericel romine.

In 1894 fiind ales Episcop de Argeq titularul catedreide studiul biblic al Testamentului VechT5 ysi limba ebraica,D-1 Profesor Dr. N. Nitzulescu a fost transferat la acesta ca-tedra, dupa a sa cerere.

Catedra de Patrologie Istoria Dogmelor raminind, deci,vacanta, ea a fost ocupata prin concurs de care subsemnatul,fiind numit cu titlul provizoriu la numita catedra pe zivade 5 Decembre 1894.

Titularul catedrei de teologia morala fiind ales Episcopal Romnictilui NouluT Severin, suplinirea catedrei a fostincredintata D -luT Profesor Dr. Badea Cireranu, in Martie1898. Acesta catedra este ocupata dela Octobre 1901 dePdrintele Iconom Stavrofor Constantin Nazarie, cu titlul deagregat definitiv.

§i

nitori,

si

si

www.dacoromanica.ro

78 NUMAR FESTIV, DE 25 AN1

Tote profesoriT FacultiteT de teologie functioneza acumcu titlul de profesori definitive.

Regulamentul Facultatel, din 1893, a fost inlocuit prinRegulamentul din 1899, in care, potrivit Legei de atunciasupra invatarnIntuluT secundar si superior, s'au repartizatstudiile pe patru ani pentru dobindirea titlului de licentiatin teologie, si al cincilea an pentru obtinerea doctoratuluiin ,,teologie.

In anul 1900 modificindu-se Legea instructiunei superi6re,s'a modificat si Regulamentul Facultatel de teologie, pre-vazindu-se ca, cursurile sa." se predea In 4 ani pentru licenta.

Restabilindu-se, cu modificari, in 1901, Legea din 1899,s'a restabilit si Regulamentul FacultateT, din 1899.

In luna Februarie 1902 titularul catedrel de TeologiaDogmatica fiind ales si Intarit ca Episcop al Dund.reT deJos, catedra o suplineste D-1 Profesor Dr. Dragomir De-metrescu.

Mara de DecaniT amintitT,'au maT ocupat demnitatea deDecan al FacultateT de teologie, urmatorif :

Ark Ghenaclie Endceanu, pind in 1886.Arh. Gherasim Timus Pitesteanu, din Februarie 1887

'Ana in Februarie 1893.Dr. N. Nitzulescu, dela 20 Februarie 1893 pina la 9

Martie 1896.C. Erbiceanu, dela 9 Martie 1896 pInd la 16 Noembre

1900.Dela 16 Noembre 1900 pina si acum, ca Decan este

subsemnatul.

Cam de o data cu infiintarea FacultateT de teologie s'auInfiintat mai intli 20 si maT apol 40 burse pentru students.

Internatul teologic a fost [Aria In tomna anuluT 1898Inteo casa inchiriata din Ca lea Vacaresti.

www.dacoromanica.ro


Adormita intru fericire Do'mna Maria Schiopescu a da-ruit, in 1894, Ministeriului, 85.000 lei, spre a se construiun local anume pentru Internatul teologic. Construirea lo-caltilui s'a inceput in Mai 1896. Din tomna anuluT 1898Internatul este in localul sau propriu, in laturea drepta aBisericel Radu-Voda.

Ca Director' al InternatuluT teologic au fost:P. S. Gherasim Timuis Piteiteanu, pina la 1888.Mai intil Sfintia Sa Iconomul Alexandru Mironescu qi

apoi Arhiereul Athanasie Mironescu Craioveanu, dela 1Octobre 1888 pina in Martie 1898.

Subsemnatul, pe un timp scurt, ca suplinitor al Direc-torului precedent.

D-1 C. Erbiceanu, ca Director provizoriu, din Martie pinain Noembre 1898. .

P. S. Pimen G. Piteiteanu, dela Noembre 1898 pinaIn Februarie 1902, cind, fiind ales Episcop, DirectiuneaInternatului a fost data de Onor. Minister Prea SfintituluiArhiereu Meletie Geileifeanu, licentiat in teologie.

Ca donator', Facultatea de teologie are pe : D-na MariaSchTopescu si fratele sau IOn Scorteanu, P. S. Ghenadie Ena-ceanu fost Episcop al Romnicului Noului Severin, P. S. Sil-vestro Balanescu lost Episcop al Husului, P. S. Inochentiefost Episcop al Buzeulul, P. S. Gherasim Timus EpiscopulArgesului, decedatul Arhimandrit Iuvenalie Ghighianul, etc.

malt Prea Sfintitul Ghenadie Petrescu, fost MitropolitPrimat, a promis sa lase, prin testament, Facultatel deteologie, 50.000 lei. Tot asemenea si malt Prea SfintitulParthenie Mitropolitul Moldovei si Sucevei a fagaduit sadea Facultatei biblioteca Sa, Tar D-1 Dr. Dragomir Deme-trescu, casele sale din Bucuresti, strada Muzelor No. 24.

In tabela de mai la vale se consemineza situatia sumaraa studentilor cart s'au inscris in Facultatea de teologie, au

www.dacoromanica.ro

Abs

olve

n3T

.ii

..-1


frequentat cursurile, an absolvit .i au devenit licentiate inteologie, incepind din anul scolar 1884-1885 pinein"anulscolar 1901-1902:

ANTISCOLARI.

to-7.:

c.,

g

>-60,

A IAMT.r.-. SCOLARL0.

7,iiy

, 1.....:coo.n

cc ..J 4 ...]

1884-1885 36 21 1 1893 -18941894-1896

65 38 41886-1886 16 8 12 4 81886-1887 15 7 1895 -1896

1896-189741 26 16

1887-1888 30 9 3742

25 91888-1889 12 5 1897-1898

1898-189928 21

1889-1890 27 11 4 77 34 211890-1891 32 13 2 1899-1900 70 301891-18921892-1893

23 10 43

1900-19011901-1902

74 181317 8 66

Recapitulq;e: inscrisi 682 absolventi 247, licentiati 153, si anume: I. Po-pescu (profesor, fost defensor), G. C. Vintu (profesor si defensor), D. G.Borolanu (profesor, fost defensor), M. Dobrescu (Arhiereul Meletie), DiaconulI. Plevianu (profesor), D. Stanescu (profesor, fost defensor), C. Bulgareanu(decedat), Preotul I. Iordachescu (profesor), Arhidiaconul G. Gibescu, Pr. I.Antonovici (profesor si protoiereu), G. Protopopescu (profesor), Pr. N. Nicu-lescu (Arhiereul Nifon), V. Radeanu (profesor), I. Radulescu (preot si profesor),I. Andrei (profesor), St. Georgescu (preot), I. C. PopescuErbiceni (profesorsuplinitor), G. Petrescu (profesor), I. Didicescu preot s: profesor), St. Eftimescu(profesor de gimnaziu si Secretar al Facultatei de teologie), Pr. Iconom C.Ioneseu (profesor), Pr. G. Georgescu (ales Arhiereu), Pr. Gr. Popescu (profesor),M. I. Mihaileanu (institutor), H. Demetrescu (profesor), P. Dragomirescu (pro-fesor), G. China (diacon si profesor), Diac. the Teodorescu (preot), Diac.Gr. Georgescu, I. Iliescu (profesor), D. PopescuRosiori (preot), B. M. Man-garu (profesor), Pr. 0. Musceleanu, D. Vasilescu (preot), I. PopescuCaracal(profesor), Diac. V. Predeanu (preot, revizor eparhial), N. Mateeku (diaconsi profesor), Chiru C. Costescu (functionar), C. D. Sendreanu (preot), N. T5.-riasescu (preot, sef de cancelarie), Arhim. V. Nitescu (Staret), Pr. C. I. Ia lo-zniteanu (Arhiereul Ca list), T. N. Petrescu (preot), C. Sandulescu (protoiereu),Pr. D. Goliciu (protoiereu), V. Oiaga (profesor), Pr. V. Pocitan (profesor), Pr. H.Constantinescu (proteiereu), Ath. Popovici (profesor suplinitor), Pr. St. lonescu,Diac. Al. Apostol (profesor), Gh. Voicu (diacon), I. Andrelescu (preot si profesor),Pr. Mina Bungetianu, D. I. Sireteanu (sef de cancelarie), T. V. Popp (magistrat),Pr. Pandele Popescu (protoiereu), I. PopescuMalaesti (diacon la Baden-Baden),Diac .Paraschiv Georgescu, Pr. Ier. Hagiu (protoiereu), Iacob Cureleanu (preot), Pr.Mih. Popescu (institutor), Protos. Sofronie Vulpescu (Arhiereu), Pr. I. Petrescu,Alex. Luca (preot), Pr. D. PopescuBraila (pr. rural), Pr. D. Lascar (protoiereu),I. A. Grigoriu (protoiereu), Diac. I. Perianu, G. Popescu (functionar), Arhid. Evghe-nie Humulescu (arhimandrit), Protos. Melhisedec Stefanescu (Arhiereu), ParaschivPopescu (diacon), C. C. Vasiliu (preot), Icon. Stavrofor Gr. Balaban, M. Alexan-.zirescu (preot), G. D. Serban (diac.), Pr. I. Stoenescu, Pr. Chr. Nicolescu, PrTitu Popescu, D. Petrovici, (preot), Pr. I. Gotcu (profesor, fost protoiereu), D.Dobre (diac.), Em. Mihailescu (arhimandrit), C, Demetrescu (preot), Diac. V.Martian, Pr. A. SOrban, Pr. G. Popovici (protoiereu), T. I. Manea ( preot), Gh.

.E.

t!71.n4

,

i

www.dacoromanica.ro

NOISIER FESTIV DE 25 ANT 81

N. Ionescu (functionar), I. M5.15.escu (pi-eot si profesor), I. Mihalcescu (studiaza.filozofia in Lipsca), Pr. D. R. Popescu (protoiereu), Gheorghiu (preot),Diac. N. Dragomirescu, Alex. Ghiga (functionar), Pr. r. thzescu, Pr. Th. Teo-doresou (protoiereu), N. Popian (preot), C. Stratulat, Pr. V. Gh. Durak, Pr. C.Eftimie (sef de cancelarie), C. N. Adam (profesor in Macedonia), 1. Nicolau(preot), Pr. Coman Vasilescu (revizor eparhial), G. I. Negulescu (diac.), Diac.Ath. Sterauescu, Pr. N. Ionescu, P. Munteanu (profesor), Protosinghelul Nec-tarie Constantinescu, Diac. Th. Antohe, Al. Popescu (profesor suplinitor), N. N.Dragomirescu, D. Georgescu (preot), I. I. Moisescu (preot), N. Popescu-Tata(diac.), N. Georgescu (invatator), V. I. Nanculescu (preot), C. D. Posa (peda-gog), N. Oslobanu (cantor la Mitropolia din Iasi), Pr. Gh. Maxim, C. Gibescu.(diac.), Platon Ciosu (preot), Diac. I. Gheorghiu, Pr. Th. Popescu, St. Basgan,D. PopescuBordeiu-Verde (diac.), Diac. St. Georgescu, Pr. Melhisedec Mirza(prefedinte de consistoriu), Diac. I. Grigorescu, Pr. C. Marinescu, T. D. Pro-topopescu (functionar), Em. C. M/rculescu (diac.), I. V. Raiculescu (diac.), T.Georgescu, St. Popa (profesor suplinitor), G. Georgescu (functionar), G. Ste-fanescu (iliac.), Pt. Mih, Demetrescu, Diac. Th. Novae, St. I. Zota, Pr. Al.Christea, Pr. C. Stamate, Ion I, Perianu, V. Bogatu, Diac. C. G. Sbirnea, I.V. G/deiii, Diac. M. Comanescu, Pr, Gh. Tirulescu (preot rural), D. 1. Gomoiu(functionar), Pr. V. Pavelescu (preot rural), V. Hadarag (functionar) si Pr. I.Andreiescu (protoiereu).

Penttu lucrari literare au fost premiati, din fondul«Hillel» : Diaconul V. Predeanu, in 1896, pentru scrierea:«Organizarea ierarhiei bisericeY romine dela inceputul sec.XIXVIL> , si D-nii: I. Mihalcescu si I. Maldescu, in 1899,pentru scrierea lor: «Starea Bisericel din Rominia si Mol-dova in timpul dela 1800-1850, cum si activitatea lite-rara bisericesca in acest timp».

Pentru tiparirea tezelor de licenta au fost ajutati de«Fundatiunea Universitara Carol ID, Preotul G. Georgescusi D-1 Badea Mangaru, in anul scolar 1895/1896.

Acesta este, pe scurt, istoricul Facultatei de teologie dinBucuresti, despre carea Majestatea Sa Regele RominielCarol I a zis la 22/3 Octobre 1889, cu ocaziunea serbareTaniversarei a 25-a a UniversitateI din Bucuresti : « Sint_mlndru ca, In timpul Domniel Mele, Universitatea EL-crescut si s' a marit cu doug faculta (I: cea de medi-cina ai de teologie;una pentru alinarea suterinte-lor trupului, pentru lnalrarea sufletulub.

Acesta este Facultatea de teologie din BucurestI a carerBiserica Ortodox/ Romani 6

'Gh.

cea-l-alter

www.dacoromanica.ro


menire Majestatea Sa Re:gele nostru a definit-o ast-fel, in vorbirea aldresata SfintuluI Sinod in sala Tronulul,la 20/, Noembre 1889: «Sint convins ca, prin Facul-tatea de teologie qi prin imbunatalirea stare) c/e-rului mirean,ce sper ca se vor traduce in lege,vom inzestra Tara cu preori MITA' rall qi bum', earlvor fntipari in inima poporului simtimintul religios,respectul catre Biserica si credinta fn pgve(ele Sale».

II.

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICEST1.

S'au implinit 25 de aril' de aparitiune a Revistel «Bi-serica Ortodox& Romand» , organ de publicitate al SfintuluISinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romine. A-cestei Reviste a SfintuluI Sinod, dar mai ales trebuintede a se revizui si imprima, cu caractere strabune, cartilebisericestI de ritual, se datoreste existenta q TzpograneiCdrfilor Biserice,sti» din Bucuresti.

in Regulamentul SfintuluI Sinod, elaborat in Iunie 1881si publicat in «Monitorul Oficial» No. 140 din 25 Septembre1881, s'au pus bazele teoretice ale acestel TipografiI, inacest chip: «Se va infiinta in Capitala RominieI o tipo-grafie pentru eciilarea treptata a cdrtilor bisericeiti, dupacum trebuintele Bisericei vor cere. Tipografia sá fie inzes-trata cu -Vote cele trebuitore pentru functionarea eT. Dreptcare sä se card dela guvern mijlocele ttebuitore. Pentruacest sfirsit, Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Primat, prese-dintele SfIntuluI Sinod, consultind omeni expel-V. in artatipografica, va stabili suma necesara pentru tipografia bise-ricesca, si va face mijlocire la guvern ca acea suma sä seprevada anume In budgetul Statului Cind tipografia 41 vaforma capitalul indeajuns pentru intretinerea sa, va Incetaajutorul dat de Stat si ea va continua a functiona prin pro-priile sale mijloce numal sub controlul Sfintului, Sinod».

www.dacoromanica.ro

NUMPEI FESTIV DE 25 ANT 83

In sedinta din 13 Iunie 1881 Sfintul Sinod a ales o Co-misiune compusa din PP. SS. Arhierei: Silvestru Rild-nescu Pileiteanu, Innocentiu M. Ploesteanu §i P. Cuv. Arhim.Ghenadie End ceanu, pe care a Indatorit -o sa chibzuiascaasupra mijlocelor de propus pentru infiintarea Tipografiei.

Acea Comisiune s'a constituit la 24 Iunie 1881 pentrua procede la organizarea Tipografiei si a decis ca mai 'Intlsa se incaseze dela Stat suma promise de 15.000 lei.

S'a comandat marina de tipografie si litera trebuinciosa,cum si cel-l-alt material de tipografie.

Onor. Minister a cedat Tipografiei Cartilor Bisericestitot materialul Tipografiei dela Episcopia Buzeului, impre-una cu exemplarele ce mai erau acolo din Biblia de Buzeu.

Tipografia avea sä functioneze in localul Scolei primaredela Biserica Antim. Acel local nefiind propriu, Comisiuneaa cerut si Onor. Minister a cedat localul ScoleT primareNo. 3 din culorea Albastra, in care odiniora era instalata.'Tipografia Sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei. Pine si azise pcite ceti pe o petra de marmura, fixate intr'un pe-rete interior al localului Tipografiei Cartilor Bisericesti,urmatorea inscriptie:

TIII0frA41111 tiltb011.I1NEAETZ Tinopaut,ie Inn 5iAiT Ain TEMIAIE Ka sinengenTspea 11pEa-

c4)inttinTenni ilpxienicnon WI illiTpononiT AA grireposaAaxiii, li.:A: Hi.on,?n AA Anima AN AA fipxinacTopii GAAE ; ANI3A. 1852: &ram 1.

Localul a fost reparat si dispus in asa fel ca sa fie pro-priu pentru noua Tipografie, asa cum se gaseste in mareparte si azi.

Tipografia Cartilor Bisericesti, dispunind de tot mate-rialul trebuincios, a fost inaugurate la 17 Ianuarie 1882,cind s'a dresat acest oPrescript Verbal> cu No. 6:

«Asta-di, Dumineca, septe-spre-dece Ianuarie, anul man-«tuirei una mie opal sute optil-cleci si doui,

cIn chicle Majestatilor for Regele Carol I-iii si Regina«Elisabetha;

www.dacoromanica.ro

8 I Numta FgSTIV DE 25 ANL

«In timpul ArchipastorieT Ina lt Pre SantituluT Mitropolitu«Primatg D. D. Calinic Miclescu;

Ministru Secretaril de State la departamentulsi InstructiuneT Pub lice, Ecselentia-Sa Domnul

«V. A. Urechia;«Iar«Membril al ComisiuneT intocmite pentru infiinta-

«rea Typographiel «Cartilor BisericescI» fiindii: P. S. Sil-«vestru Balanescu Pitestenu, P. S. Inocentiu Moisiu«tenu, si Parintele Archimandrit Genadie Enaceanu;

«Ne-am intrunith in localul TypographieT, situate 'n strada«Principatele-Unite, No. 34 din culorea Albastra, Bucuresci,«uncle, imediata dupa saversirea actuluT divin al santirei«apeT, prin care s'a invocatil. darul Santului Spiritil, pen-«-tru protegiarea si prosperarea acestuT stabilimentil emina-«mente bisericescii si nationalu, s'a procedat la tragerea pri-4meT dole imprimate din jurnalul «Biserica Orthodoxy Ro-«mana*, anul al VI-lea, una mie optil sute douT,

«luna Ianuarie.qDreptil care spre eterna memorie, s'a dresatil actul de

«lath' ».

(Urmeza semnafurile membrilor ComisiuneT, ale persone-lor asistente $i ale personalului Tipografiel).

Dintru inceput Tipografia nu avea alt venit decit miculprofit din costul imprimarel Revistel «Biserica OrtodoxaRomina». Suma de 15.000 lei, data de Minister in Iulie1881, nu putea fi deajuns, maT ales cind Tipografia se aflaabia la inceput. De aceea Comisiunea pentru infiintarea Ti-pografiei a intervenit prin Sfintul Sinod, si Guvernul, sa-tisfacind si AugusteT solicitudini a Majestate Sale RegelulRoMinieT Carol I, pentru noua institutiune bisericesca, avenit in ajutorul TipogfafieT cu lei 117.99800 dela lulie1881 pina la 6 Aprilie 1888, de cind noua institutiune

(Culteloril

Ploies-

optii-deci si

.activl

www.dacoromanica.ro


a Sfintulul Sinod a putut sa existe si exista prin ea in-sast cu Dumnezeu.

Directorul Tipografiei Cartilor Bisericesti se alege deSfintul Sinod si se confirma de Majestatea Sa Regele.

Controlul asupra Tipografiei 11 are Sfintul Sinod. in se-siunea de 'Minna (Octobre) discuta.' si aproba proiectul debudget ce i se prezinta in vederea anulul financlar viitor,care incepe cu 1/14 Aprilie. in sesiunea de vara. (Mai) i seprezinta darea de sema asupra gestiuneT din anul financlarprecedent, Tar Sfintul Sinod delega.' o Comisiune din sinulsau, care vine la Tipografie si controleza darea de semace s'a inaintat Sfintului Sinod.

Tot Sfintul Sinod se pronunta atit asupra cartilorsericesti de ritual ce au a se tipari, cit si asupra altor cartT,proprietate a Tipografiei Cartilor Bisericesti, caci Inalt PreaSfintitul Mitropolit Primat D.D. losif Gheorghean a &mit,din 1898, Tipografiei, tote cartile tiparite de Inalt Prea SfintiaSa, de car' va fi trebuinta sa se retiparesca. S'a si tiparit, caproprietate a Tipografiei, «Viata repausatilor nostri», in1899, intocmai dupa prima editie, si, in 1901, «Expune-rea Doctrine' Bisericel Crestine Ortodoxe», revazuta si in-dreptata de subsemnatul dupa a doua editie (1884) aautorului: W. Guettee.

Cel dintii Director al Tipografiei Cartilor Bisericesti afost Prea Cuviosul Arhimandrit Ghenadie Endceanu, dinAugust 1882 pina la alegerea sa ca Episcop al EparhieiR6mnicu Noul Severin, in Decembre 1886.

Al doilea Director a fost Constantin Erbiceanu, dela sfirsitul anuluT 1886 pina in Aprilie 1895, cind a de-misionat.

Al treilea Director a fost P. S. Arhiereu Valerian Rim-niceanu, dela Mai 1895 pina la inceputul lunei Noembre1897, cind a demisionat.

bi-

D-1

www.dacoromanica.ro

86 NUMER FESTIV DE 25 ANY

Dela 10/22 Noembre 1897 pind si azi, ca al pa- truleaDirector al Tipografiei Cartilor Bisericesti, este subsemnatul.

In anul 1884 repausatul intirul Director a marit localulTipografiei, construind doua camere pentru locuinta Di-rectorulul Tipografiei, si dependence.

In anul 1895, in timpul Directorulul al treilea, s'a in-fiintat si un atelier de Litografie pe lingd Tipografie, darnu s'a putut tine decit pind spre sfirsitul anulul 1897,cind s'a suspendat, de o cam data, din cauza ca cheltu-elile cu Litografia erau prea marl si veniturile apr6pe nulefata cu suma ce se cheltula.

Afard de imprimarea de 20 ani, pind si azi, a RevistelSfintului Sinod: «Biserica Ortodoxd Romind», in TipografiaCartilor Bisericesti s'au mai tiparit :

1). Dela Ianuarie 1882 pina in Decembre 1886, urma-torele carti bisericesti de ritual, editie a Sfintului Sinod:Rindulala sfintirei Mirulul (cloud editii), Orologiul cel mare(inceputul), Aghiasmatarul si Noul Testament (numal Evan-geliile). Apoi: peste 40 de imprimate particulare : carp,programe, decrete, etc. Intre acestea si un AlbumProbaral Tipografiei, tiparit in 1883 si prezentat Expozitiel dinBucuresti a SocietAtef cooperative a constructorilor si me-seriasilor Romini, cu_ prilejul concursulul general anual (Sep-tembre 1883). Pentru acel AlbumProbar s'a conferit Ti-pografiei medalia de argint, cu acesta Diploma No. 338.din 6 Decembre, 1883:

«Expositiunea Cooperatorilor din Terra. Juriul general«al Expositiunel Cooperatorilor din Terra a conferit: Ti-«pografiei Cartilor Bisericesci din Bucuresci Medalia de«argint pentru lucrdrile sale tipografice».

2). Din Ianuarie 1887 pina la sfirsitul lunel Aprilie 1895.s'au tiparit urmatorele carp bisericesti de ritual, editie a

. .

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANY 87

SfIntului Sinod: Orologiul cel mare (sfirsitul), Evhologiul, Li-turgierul, Evangelia, Apostolul, Psaltirea format mare, Pen-ticostarul, Arhieraticonul, Octoihul cel mare, Tipicul bise-ricesc, Triodul, Prohodul Domnului, Mineele pe tot anul,Orologiul cel mic, Evangelia dela vecernia din ziva de Pasti(in 12 limb°, Catavasierul, Panihida si Liturgierul editia II(Inceputul). Apoi: 82 card si brosurT particulare; 91 alteimprimate ca: adrese, circulars, compturT, etc.; ziarele: « Am-vonuli> , «Vocea BisericeT)> si «Menirea PreutuluT».

3). Din MaT 1895 ping la 10,22 Noembre 1897 s'au ti-parit aceste cart' bisericestT de ritual, editie a SfintulurSinod: sfirsitul Liturgies editia II, Apostolul ed. II, Evan-gelia ed. II, Carte de rugacTunT, Psaltirea format mic, A-ghiasmatarul ed. II, Penticostarul ed. II, Psaltirea ed. II,Rinduiala Proscomidiei, Paraclisul Sf. Dumitru Isvoritorulde Mir, Liturgia Sf. Ion Gura-de-Aur, Paraclisul Cuv. Pa-rascheva, Prohodul Domnului ed. II, DidahiT de Ilie Me-niat (1 vol.) Evhologiul ed. II, Orologiul cel mare ed. II,29 cole din Triodul ed. II, Slujba sfintirei BisericeT, Al II-leaParaclis, Paraclisul Sf. Filoteea, Acatistul Sf. Mina, Carlo-nul Sf. Ecaterina si Acatistul Sf. Dumitru dela Basarabob.ApoT : 20 °purl si brosuri particulare; 155 diferite impri-mate ca: programe, etichete pentru adrese, cuperte pentrudosare, decrete, etc.; continuarea pina la o vreme a zi-arului «Vocea Bisericei» ; ic6ne.

4). Dela 10/22 Noembre 1897 pina la 1/14 Aprilie 1902s'au tiparit urmatorele carti, editie a Sfintului Sinod: ulti-mele 27 tole din Triodul editia II, Carte forte folositOre desuflet sau carte de duhovnicie, Cazania, Rinduiala Prosco-midiel editia II, Catavasierul editia II, Viata repausatilornostril si viata nostra dupa morte (dupa Mitrofan dela Ko'-newets), ProTectul textuluT de Marturisirea Ortodoxa a luiPetru Movila, Panihida editia II, Arhieraticonul editia II, A-postolul editia III, Marturisirea Ortodoxa (a luT Petru MOvila),Carte de rugaciuni editie de lux (1899), Slujba inviere1,

www.dacoromanica.ro

88 NUMER FESTIV TM 25 AN]

Octoihul cel mare ed. II, Expunerea Doctrinel (dupa. W.Guettee), Acatister editia I si Orologiul cel mic editia II.ApoT : 84 °puff particulare si 342 diverse imprimate.

La desfacerea cartilor bisericWI de ritual, DirectiuneaTipografieT este ajutata de PP. CC. ProtoiereT din Tara.Carp de ritual se desfac nu numai in Regatul Rominia,ci Inca in Macedonia, Bucovina, Ardeal, Banat §i aTurea.

De multa vreme e prea simtita trebuinta ca TipografiaCartilor BisericWI sa alba o magazie pentru pastrareaimprimatelor i hirtieT de tipar, dar nu s'a putut construidin cauza lipsel de mijloce.

In anul 1895 Comisiunea Sfintului Sinod, compusa dinP. S. Parthenie Episcopul de atunci al DunareT de Jos,acum Mitropolit al MoldoveT si SuceveT, §i PP. SS. Ar-hiereT: Pimen G. PitWeanu, acum Episcop al Dunarel deJos, i Nifon N. Ploeteanu, luand in cercetare planul i

devizul pentru construirea uneT magazil,In urma propu-nereT P. S. Arhiereu Valerian Rimniceanu, Directorul deatunci al Tipografiei Cartilor Bisericqti, a supus cazulSfintului Sinod, care a aprobat construirea aceleT magaziT.

Construirea magaziel s'a aminat insa de Sfintul Sinodpana ce Tipografia va dispune de fondurile trebuinciose.

Subsemnatul am propusin vederea starer financIareprospere a Tipografielin anul 1899, Sfintului Sinod, con-struirea magaziei. Sfintul Sinod a aprobat propunerea, inurma Raportulul ComisiuneT compusa din PP. SS. Epi-scopT: Silvestru Balanescu al HupluT (repausat in 1900),

Gherasim Timus al ArgeuluT si Athanasie Mironescu alRomnicului NouluT Severin.

In acest scop Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Primat D.D.losif Gheorghean a dat TipografieT terenul trebuinclos dingradina SfinteT Mitropolil a Ungro-VlahieT, peal carer pa-mint se afla i localul TipografieT Cartilor Biserice0.

www.dacoromanica.ro

NUMER. FESTIV DR 25 AN! 89

Intru tot Bunul si tnduratul Dumnezeu a iconomisit casa se pcit5. Incepe din luna Martie 1902 construirea acelel ma-

dup5. un nou plan si deviz, aprobat de Inalt Prea Sfin-titul Presedinte al Sfintului Sinod, D. D. Iosif Gheorghean.

Magazia se construeste lInga localul TipografieI, in stradaPrincipatele-Unite. In momentul cind scriu aceste rindurT(vinert In saptamina patimilor DomnuluT, 12/25 Aprilie 1902),se aseza grinzile de fer pe car! se va zidi bolta de ca-t-al-ilia de sub acoperisul magaziel.

Situatia financIar5, a Tipografiei Cartilor BisericestI, delainceputul eT pina la 8143 Martie 1902, este acesta:

ANUL.Veniturl. Cheltuell. Exoedent. Deflot .

ANUL.Veniturl. CheltuelT. Excedent.

Let. B. LeT. B Let. IB.LeT. B. Let. B. Let. B. Let. B.

1882-831883-841884-851885-861886-871887-881888-891889-901890-911891-92

47.92128.152

1321

49.307 7028.417 3129.318 3256.407 0253 811 8333.076 8433.13852.947

1830

31.15424.53651.40528.26827.19250.86553.47039.77835.72246.168

72810473402919568095

16.7663.615

. . .148

2.1255.641

341. . .

. . .6.778

4140. .58927364

.

.35

. . .

. . .

2.097. .. . .

.. .. . .

6.7012.584

. . .

. . 1892-93

. . 1893-9434 1894-95. . 1895-96. . 1896-97. . 1897-98. . 1898-9972 1899-90062 1900-901. . 1901-902

52.09361.77363.883

115.649115 324116.850132.861136.330125.909124.159

08762222130660654697

49.398 7457.31546.738

4775

85.79983.567

3214

85.997 2978.017 3273.329 4168.733 2374.455 67

2.6944.458

17.14429.84931.75630.85254.84463.00157.17649.704

34294790997728242330

RECAPITULATIEVeniturlCheltuelT

1 457.33299 -1 091.915 83

Diferinta . 365.41716Deficit 11 38368Excedent 376.80084

327.09654-=Excedentul calculat in veniturl.

Sold la 1/14 Aprilie 1902. . . 49.70430.

CASA BISERICET.

Eram Director al Cultelor, cind, in tomna anulul 1900,se alcatuIa proiectul de budget al StatuluT, pentru anulfinanciar 1901-1902.

Circulau fel de fel de svonuri In privinta situatiuneI ma-teriale a clerulul mirean, creIata prin Legea din luna Mai,anul 1893, asuftra clerului mirean si seminariilor.

gazil,

+

.

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

90 NUMER FESTIV DE 25 ANY

In calitatea mea de Director al Cultelor am prezentatDomnulul Ministru al Cultelor si ,al Instructiunel Pub lice,budgetul Cultelor, insotindu-1 de Referatul inregistrat laMinister sub No. 69.481 in 10 Noembre 1900, din carereproduc aid urmatorele rinduri:

«Daca, precum se zvoneste, Statul n'ar maT pldti cle-«rul rural si n'ar maT da comunelor urbane subventia de«500.000 lei, atuncl s'ar realiza o iconomie, numal la a-« cest articul budgetar, de leT 4.157.42700.

«Daca, precum se mai svoneste, s'ar so:Ste din budget«subventia de 500.000 lei, si comunele urbane si rurale ar«varsa la Stat sumele cu carT sd platesca Ministeriul Cul-«telor intreg personalul clerical urban si rural, atunci s'ar«micsora acest articul budgetar cu 500.000 leT, plus dife-«rinta de mai sus (38.17200).

«Adeveresca-se sau nu asemenea zvonurl, imi permit,«Domnule Ministru, a exprima aid parerea mea, ca n'ar«fi rau a se mentine starea actuala de lucrurT. Ori cit s'ar«InmuIti -veniturile comunelor rurale, si on cit de mult s'ar«centraliza (Tau maximul de 3000 familiT intro comund ru-«raid), sint multe comune, mai ales la munte, carT nu vor«fi in stare sd suporte ast-fel de cheltuell. Deci, salariarea«preotilor ar fi, in multe carp', iluzorie.

«SA admitem ca veniturile comunelor s'ar inmulti prin«vre o aranjare in privinta circiumilor, ca ast-fel sa. pad«suporta, intre altele, si cheltuelile de cult. Ne-am afla«atunci in acesta mai mult decit trista situatiune: pe de«o parte preotulul. i se impune indatorire sd propovedu-«lased _contra betiei, si in acest sens Ministeriul cheltueste«sume insemnate cu biblioteca antialcoolica si trimite in«dar bisericilor si scolilor predicT contra betiei1), Tar pe«de aka parte el, preotul, trebue sd doresca si chiar sd«se roge lul Dumnezeu pentru inmultirea beutorilor, ca

I) Aluzie la 420 CuvintarI, compuse de mine §i de Iconomul Stavrofor Con-stantin Nazarie, qi publicate de Onor. Minister de Culte In 1900.

www.dacoromanica.ro


«ast-fel comuna sa alba la Indemlna mijloce pentru a da«hrand clerului §i intretinere bisericen

«Daca nu s'ar mentine starea actuala de lucrurl, ar In-«semna ca se revine la starea nenorocita de dinainte de«Legea asupra clerului mirean, intru cot privete pe preotl,

poporul ar fi lipsit de luminatori harnict, car! sa '1«pOta. Indruma spre adevarata moralitate si train ma!«omenesc.

«La not, data fiind starea culturala profane si religiose«la care am ajuns, preotul, lasatIn ce privqte traTulpegsema comunelor, va mizera.

«In acest regretabil caz, ar trebui sä se faca iconomil«si prin des,fiintarea, chiar de acum, a Seminariilor si Fa-«cultatei de teologie, caci, de sigur, aceste locurT, unde«se cresc 0 se cultiva viitoril conducatorT si luminatori a!«poporuluT, se vor dispopula, in vederea perspective! ce«astepta pe elevi §i pe studentI, qi, ca atare, trebue sa«perdem nadejdea a avea un cler, care sa corespunda a.-«teptarilor si sacrificiilor faciite de Stat,sacrificii, pe car!«trebue sa le faca neincetat, tiindu-se ca legile, orl cit de«bune ar fi, se 'pot Incungiura, cu tote vegherea executo-«rilor lor, pe chid o conqtiinta cultivate qi condusa pringo cretere si supraveghere religiose-morala, este cel mai«bun pazitor al legilor si o garantie tare pentru propa0-«rea, Intarirea si traTnicia Statulul.

«N'ar fi rau ca comunele urbane sa verse la Stat suma«pentru tntretinerea clerului §i bisericilor, !ar Statul sa o«d ea clerului si bisericilor, de ore ce experienta dovedeqte,« maT In fie-care zi, ca, cu tote subventia ce li se servWe«de -Stat, multe nu dau clerului si bisericilor suma trebu-«inciosa, ba unele Intrebuinteza la alte necesitati aceesub-«ventie, arendeza sau inchiriaza." bunurile biserice§tT in pro-«fitul lor, si clerul ramine nesalariat §i fare veniturl, bun!

anT de zile, Tar bisericile, in paragina. Daca acum se«petrec ast-fel de lucrur!, la ce .ne-am putea Wepta cind

«si

aai

www.dacoromanica.ro

92 NUM 'ER FESTIV DE 25 Ara

«comunele urbane vor avea dreptul sa platesca singure pe«preoti si sa intretina bisericile ?

«De multe ors, acum, se intimpla ca, epitropi biseri-«cecti ci primarl rurali refuza, pentru motive personale, a«semna chitantele clerului rural de primirea lefei ce o da«Statul;ce se pote intimpla cind primaril rurali vor avea«dreptul sa pldtesca, pe preop, chiar in cazul cind ar avea«cu ce sä platescd ? Comunele rurale, bung Ord, sint obli-gate kin Lege sa dea., pentru intretinerea unei biserici,

«120 lei pe an. Sint multe comune rurale,.carl n'au pldtitlacesta suma de aril de zile. Dacd, deci, nu vor, sau nu«pot sa platesca acesta mica ci neinsemnata suma, putea-«vor plati mil de lei pe an ?

«Lasind clerul in sema comunelor, n'am mai putea zice«cd avem preoti, ca avem adevdrati pdrinti cu egala lu-«bire asupra tuturor fiilor for dubovnicecti, precum cedeIfrumos unui adevarat preot, ci nicte oportunicti, cari se«vor arunca in bratele acelora dela cari pot spera sa alba.«folOse materiale, ci vor cauta sa lupte contra acelora pe«cari crede ca le sint defavorabili.

«Licentiatii in teologie se inmultesc, acaa ca, n'o sa mai«alba.' loc, cum ci acum nu au, in comunele urbane, din«cauza suficientei preotilor netitrati. Este forte de dorit ca«el sa fie trimici ca preoti ci la sate. Dacd li s'ar da mai«mult cu 70 lei pe hind, peste lefa ce o primecte un pa-«roh rural cu opt clase seminariale, acesta n'ar fi de fel«impovarator pentru Stat, cind ne-am gindi la serviciilece pot da, in schimb, ca preoti licentiati in teologie, la

«sate. Dovada palpabila avem pe preotii din Bucovina ci«mai pe totl preotii din Transilvania ci Banat. De preotii«altor confesiunl, dela nos, nu din alte parti, cari, prin«cultura for teologica inaltd pot face multi ci forte multi«adepti prin satele nostre, nu mai vorbesc.

«In acest din urma caz Statul n'ar face sacrificii decit«cel mult 15- sau 20 mil lei pe an, ci acesta pind la o

T -ar

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN1 93

«vreme. Budgetul nu s'ar incarca daca s'ar mentine suma«ce s'a prevd.zut in Aprilie 1894, cind s'a pus in aplicare«Legea clerula Decesele de preoti supranumerari ar ajuta«la acoperirea sumei trebuinckise. Instituirea unei Case aeBisericel ar usura forte mult sarcina Statului relativ de«datoria ce are catre Biserica dominants a lui, carea, se«stie, l'a ajutat forte mult sa fie acolo unde se gaseste«azi, si de aceea n'ar trebui sa se zica despre Statul nos-«tru ca se porta si acum cu Biserica, cum se exprima un«autor, vorbind de anii imediat ufmatori lui 1859: Bise-«rica o fidti cu fiii sdi cum o pdtesc mumele cars n' au ,stiut,«sau, ford vina lor, din ore -cari imprejurdri, n'au putut«creite bine pe fiis lor; Jul ajungind la maturitate n'au«nici un respect fats de mumele lor, iss bat joc de ele, le«mdrginesc in drepturile si bunurile lor, voind a rdpi to-«tut pentry sine, crezind cd eiecs-i-au trait traiul ,ci«mincat malalul; ba merg pind a le rsi maltrata».

Tot pe atunci se vorbea si despre desfiintarea Direc-tiunei Cultelor, reinfiintatd prin Legea de organizarea ad-ministratiuneT centrale a Ministeriului Cultelor si Instruc-tiuneT Publice, din August 1892. De aceea, in citatulreferat, am luat apararea Directiunea Cultelor, prin urmd-torele cuvinte:

«Dintre tote Directiunile si Serviciile acestui Minister,«o insemnatate esceptionala are Directiunea Cultelor. Pe«cind in cele-l-alte Directiuni cestiunile se rezolva dupa ti-«picul legilor si regulamentelor, in Directiunea Cultelor«ele se rezolva nu numai dupa tipic, ci si dupa indelunga«si veghetorea calculare, cad' forte adese-ori se prezinta«cestiunI esceptional de delicate in care Statul vine incintilnire cu Biserica, cu comune]e si cu reprezentantii«legali ai institutiunilor bisericesti particulare. Solutiunea«ce este a se da, si pe care n'o prevede.legea on regu-«lamentele, trebue sd fie de asa natura ca nici unele, nici

',a-au

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DR 25 ANI

«altele sä nu fie puse in stare de stinghireala si cu ata(mai putin in stare de conflict

«Vaza Directiunel Cultelor n'ar trebui micsorata prin«vr'o dispozitiune legala sau budgetara, ci ar trebui puss«in mai mare evidenta, cum s'a facut si se face chlar si«in Statele cart n'au Religie dominants ca noT, ci numal«concordate. Directiunea Cultelor la noT este singurul loc,«propriu vorbind, de unde se exerciteza dreptul de con-trol al Statulul in cele bisericesti de pe teritoriul sau,

(*(este singurul loc dela care Biserica nostra dominantsTote cere sprijin cind elemente vrasmase si eterogene«ar jigni-o in mersul el normal si n'ar lasa-o sa ajute in«liniste promovarea scopului Statulul.

«La noT nu e nimic -regulat in privinta existentei pe te-ritoriul nostru a confesiunilor si celor-l-alte quite per-

«mise de Constitutiune, nimic in privinta drepturilor si«datoriilor lor. Traesc pe teritoriul nostru ca in casa pro-«prie. Nimeni nu se intereseza oficial de raporturile for«cu credinciosii Bisericel nostre dominante. Locul acestui«teren de activitate ar trebui sa fie in Directia Cultelor.

«Interesele religiose ale fratilor nostril de peste hotare,«buna-Ord din Sfintul Munte, unde cele mai multe mo-«nastiri, azi streine, sint ridicate cu band Tarel Romi-«nesti, sint lasate in parasire. Activitatea nostra acolo«este limitata numal intru a servi subventiuni. Directiunea«Cultelor ar fi local de unde ar putea pleca interesul, pe«caile obicinuite, pentru buna stare religiOsa a acelor fratI.

«Este evident, insa, ca ast-fel de atributiunT nu s'ar«putea indeplini de un simplu biurou al Cultelor si de«persone cart ar putea sa.' fie functionari de simplu biurou.»

Cu tote acestea Directiunea Cultelor s'a desfiintat dupa4 luni de zile, raminind numal un biurou al Cultelor inDirectiunea invatamintului primar din Ministeriul Cultelorsi Instructiunei Publice.

94

. .

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANt 95

N'a trecut, insa, decit un an, si Directiunea Cultelora fost infiintata Tara% insa de asta data nu cu acestnume, ci ea se cuprinde In nOua institutiune bisericescanumita. Casa Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romine,Infiintata si organizata prin Legea sanctionata cu InaltulDecret Regal No. 255 din 21 Ianuarie 1902, si care Legeeste puss in aplicare dela 1/14 Aprilie 1902.

Casa Bisericei exists pe linga Ministeriul Cultelor si In-structiunel Publice, si e condusa de un Administrator, nu-mit pe cinci anT, pus sub autoritatea Domnulul Ministru alCultelor si al Instructiunei Publice.

Ea este persona juridica, avind dreptul de a priimi do-natiunT si legate, a stapini avere miscatore si nemiscatOresi a sta in judecata pentru apararea intereselor el.

Scopul infiintarei acestel Case este: 1) sa administrezefondurile destinate prin legi pentru contribuirea la inflo-rirea, bunul mers si Intretinerea materials a SfinteI Bise-ricei Autocefale Ortodoxe Romine, cum si la pastrarea inbuns stare a bisericilor, monastirilor, schiturilor si locu-intelor clericale; 2) sa asigure pastrarea averel ce au sauvor avea bisericile, monastirile si schiturile Statului; 3) sase intereseze daca administrarea averilor bisericilor, mona-stirilor si schiturilor Statului, cum si ale altor asezamintebisericestI si religiose constituite, si orT ce aka avere biseri-cesca si religiosa, fail organ de administratieafara deEforia Spitalelor Civile din BucurestI, Epitropia Sf. Spiridondin Iasi, Epitropia Asezamintelor Brincovenesti din Bucu-restr si Epitropia Bisericei Madona Dudu din Cralovase face potrivit legilor, regulamentelor TareT si vointeltestatorilor. Cu acesta, amestecul primariilor in adminis-tratia epitropiilor bisericestl, este inlaturat.

Controlul Casei Bisericei asupra averilor bisericesti, mo-bile' si imobile, nu, e o nOua secularizare, ci control seversi amanuntit astipra celor pusT sa administreze bunurT bi-sericesti. Astfel rezulta din Lege. Mobilul controlulul ni-'l

www.dacoromanica.ro

"96 NUMER FESTIV DE 25 ANI1

defineste insasi Legea Casel Bisericel prin cuvinteIe: ,Con-trolul Case Bisericel va avea de oblect de at face ea ave-rile respective sa se administreze in conformitate en legilesi regulamentele si cu vointa testatorilor, sere eel mai marebine al bisericilor si monastirilor respective.» (Art.. 1,, litera c,alin. I).

Tote afacerile bisericesti si religiose, prevazute In Legeade organizare a administratiel centrale a Ministerialui Cul-telor si Instructiunei Publice, si cari alta data erau deatributia Directiunei Cultelor, acum se administr6za deCasa Bisericel. in cestiuni curat spirituale sa lu avizul Mi-tropolitulul sau Episcopulul respectiv, si numal dupa aceease pot executa deciziunile Casel Bisericei.

Fondurile destinate prin legi ca sä le administreze CasaBisericel, in profitul Bisericel, se compun din : I) suma anualaprevazuta in budgetul Statulul; 2) 1000 din veniturile funda-tiunilor religiose existente, cari, prin actele for de infiin-tare, nu sint puse sub o administratie speciala; 3)10°4 dinexcedentul anual al bisericilor earl' se intretin din avereafor proprie; 4) donatiuni on testatiuni particulars, fie acutein scopurl piose nedeterminate, fie fa' cute cu scop de-terminat : constructil sau inzestrari bisericesti; 5) fonduri pecari legile le consacra sau le vor consacra ca sa fie varsatela Casa Bisericei; 6) intimplatore amenzl, suspendari si su-primari din salariul clericilor si servitorilor bisericesti; 7) ve-nitul din arendarea paminturilor bisericilor rurale si ve-trelor vechilor monastirl, bisericl si schituri desfiintate, sicari, eventual, nu ar mai putea exista in viitor.

Nu tote paminturile bisericesti rurale se arendOza deCasa Bisericei. Personalul fie -caret parohil (adeca preotul pa-roh, preotul sau preotil supranumerari si cintaretil) are dreptla uzufructul a 17 pogOne pamint, in judetele de dincOcede riul Milcov (fOsta limita dintre Oltenia Muntenia si Mol-dova), opt falci si jumatate in judetele de dincolo de Milcov,si 10 hectare in judetele din partea Regatulul Rominia de

www.dacoromanica.ro

NUAltR FESTIV DE 25 ANI 97

peste Dunare (fosta Dobrogea), insa numai din pamintu-rile bisericesti aflate in cuprinsul comunei in care se afiaparohia. Pamintul bisericesc rural, care intrece masuraaratata, se arendeza in profitul Casei Bisericei, adeca infolosul Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Romine. Dacavre o parohie n'ar avea pdmintul dat dupa diversele legide improprietarire, personalului bisericesc al acelei parohiti se da spor de lea de 25° ", potrivit Legei din 1893asupra clerului mirean si seminariilor.

Paminturile bisericesti provenite din donatiuni, legatesau cumparari, se administreza de epitropiile bisericesti, inconformitate cu testamentele, actele de donatiuni, sau dupapropria for chibzuiala.

Sint parohii, azi urbane, cari poseda paminturi rurale.Legea pentru infiintarea organizarea Casei Bisericei nucuprinde nicl o dispozitiune privitore la uzufructul acelorpaminturi. Mai inainte de acesta lege, pe cind eu eramDirector al Cultelor (din Aprilie 1899 pina la 15 Noem-bre 1900, cind am demisionat, optind pentru demnitateade Decan al Facultatel de teologie, pentru care fusesemales), acele paminturi se arendau de care epitropiile bi-sericesti. Venitul se calcula in suma cu care Statul si Co-

_

munele Urbane veneau in ajutorul Parohiilor, pentru intre-tinerea clerului si bisericilor in cestiune.

Proiectele de budgete anuale ale bisericilor, monastirilorsi schiturilor se inainteza de epitropiile si consiliile ico-nomice, Casei Bisericei, spre cercetare si aprobare. Totasa si compturile de gestiune.

Fondurile specificate mai sus, Car a Bisericei le intre-buinteza: 1) pentru administratia interiora a Casei, adminis-tratia bisericesca eparhiala, cult, salariarea clerului rural, po-trivit budgetulul Casei, care budget se intocmeste si se pre-zinta spre cercetare si aprobare Adunarei Deputatilor o datacu budgetul Ministeriului Cultelor si Instructiunei Publice;2) pentru ajutorarea la cladirea, repararea, restaurarea si do-

Biserica Ortodoxl Romantt 7

pi

www.dacoromanica.ro


tarea cu mobilier religios,. cartT, vesminte si vase sacre,bisericilor mitropolitane, episcopale, parohiale, monastiri-lor si schiturilor; 3) pentru cladirea orT repararea localuriloradministrative mitropolitane si episcopale, cladiri de pro-topresviterii, locuinte pentru protoierel si parohi, cancelariTprotopresviteriale; 4) pentru ajutorarea preotilor invalizi,preoteselor vaduve si orfanilor preotilor, lipsitT fiind, insa,de on -care alt mijloc de train.

Fondurile Casei prisosind, ea 'Ate acorda ajutore biserici-lor sarace, dace se va dovedi ca nu se pot preintimpina chel-tuelile cu intretinerea for si cu cele trebuindose pentru cult.

Salariarea clerulul dela parohiile urbane si intretinereabisericilor si cultului, este in sarcina comunelor urbane.In asta privinta norma este stability prin Legea din 1893asupra cleruluT mirean. Primariile comunelor urbane sintdateire, insa, a acoperi numal plus-ul cu care cheltuelileintrec veniturile parohiale (in veniturT nu se calculeza si ve-nitul epitrahiluluT). Intimplator ca primariile urbane sa nurespecte acesta indatorire, Casa BisericeT are drept sa. ur-Maresca veniturile comunelor, potrivit Legei de urmdrirl.

Administratorul Case Bisericel exercita politia eclezi-astica asupra tuturor cultelor din Tara. In ce anume con-zista acea politie ecleziastica, nu se determine.

Budgetul Casei Bisericel, pp anul financiar 1902-1903,prevede la veniturl suma de lei 5.413.08700, Tar la chel-tueli, aceeasT suma.

Dea Dumnezeu ca, aceea ce ar fi fost bine si prea cuputinta sa se face pentru Biserica nOstra, cu prilejul se-cularizarei averilor bisericestI, dar nu s'a facut, se se facesi prin infiintarea Casei S.fintei Biserici Autocefale Orto-doze Romine !

Dr Constantin ChiricescuProfesor si Decan al Faculta'tel de teologie si

Director al Tipografiel Cartilor Bisericestidin Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

DIN TRECI11111, SEMINARRIII CENTRAL DIN 1111CIIRESTi.

In anul 1834, luna Noembrie in 13, DomnitorulAlexandru Ghica Voevod inainteth Obstestei Adunarr,din Bucuresti, proectul pentru intocmirea until' se- ,

minar central la sfinta Mitropolie si un alt proectpentru organisatia seminarielor preparande, ce urmaua se intocmi la Mitropolie si la fie-care episcopie.

Ambele proecte insotite de statele respective setrimit de adunare in studiul unei comisiuni compusadin Pana Costescu, Dimitrie Ralet, C. Balaceanu, Gr.Gradisteanu si Dumitrache Urianu. Comisiunea 'si de-pune raportul in anul 1835 Martie 5.

Domnitorul aproba proectul pentru intocmirea Se-minariului Central cu inaltul decret No. 281 din 27Mai 1835 si pe cel al seminarielor preparatOre cuinaltul decret No. 283 acelasi an si luna.

Scopul infiintarei Seminariului Central se arata inarticolul i al proectului, care sung: < pentru indepli-nirea invetaturilor teologhicestl, deosebit de clasurile

www.dacoromanica.ro

100 MIMES FESTIV DE 25 ANT'

pregatitOre, Mitropolia va Linea un seminar centralde invetAturi indeplinitore pentru scolaril ce vor aveaaplicare la trepta mai inalth. precum protopopii, egu-menii si cei-l-alti. Acest seminar se va alcatui de treiclasuri dupa cum in alaturata tabela se arata) .

Prin urmare seminariul central, dupa intentia le-giuitorului, trebuia sa albA trei clase superiOre cacomplectare si urmare a celor 4 clase din seminarielepreparatOre.

In Seminariul Central (superior), dupa acest proectde lege, se preyed 3 profesori a 500 lei vechi lunar,un inspector, un epistat si Orneni de slujba. Obiectelecari urmati a se preda sunt: cl. V: ritorica bisericesca,ermineutica, istoria sfinta:., limba latinesca; cl. VI: ri-touica bisericesca, pravila bisericesca, istoria univer-sals, urmare de limba latinesca; cl. VII: elementuride fisica, pravila terei, urmare de ritorica bisericesca,pedagoghia, urmare de limba latinesca.

Seminarile preparande, dupa regulamentul respec-tiv, ail patru clase si 4 profesori platiti cu 200, 300i 400 lei vechi lunar, plus un iconom plait cu 200

1111. lunar. Tata programa seminarielor preparande: cl.I: cetire si scriere, declinatif si conjugari, aritmeticapans la frangeri, cantarea bisericesca, talcul Evange-liei; cl. II; exercitii gramaticeSti, geografia, continuarede aritmetica si ceva cunostinte de mesurarea locu-rilor si de legiuirile ce sint de atribUtiile juratilor sa-tului; cantarea bisericesca, talcul Evangeliei, catehe-ticA; cl. III: Teologia .dogmatica, hronologhia si is-toria bisericesca, cantarea bisericesca, talcul Evan-

www.dacoromanica.ro


gheliei, citirea Sf. Scripturi cu intelegere; cl. IV:teologia pastorale, corespondenta si tinerea registrelorin slujba bisericesca, vaccinatia, si fisica populara,continuatie de citirea Sf. Scripturi.

Dintr'un referit al unuia dintre cel intai profesorlaT seminariulul preparatorN. Balasescu, referat a-dresat Logofetiei trebilor bisericesti, se vede Ca se-minariul preparator a inceput a functiona in diva de2 Februarie 1836 ') in incaperile de la Biserica -Antim.

Seminariul se administra, saa maT bine dicend, erasub ingrijirea Mitropoliel, care oranduia si profesoriltrebuinciosi. Seminariul ast-fel organisat n'a tunctio-nat multa vreme, ci s'a inchis din motive politice sprea se redeschide tocmai in anul 1851.

De la infiintare si pana asta-di a fost instalat inurmatorele localuri : Biserica Antim, intr'o case dinstrada Corbulul, la Biserica Radu-Voda, intro casedin Calea Rahovei, la Monastirea Vacaresti, in ca-sele D -luT Balaceanu din Calea Serban-Voda, Tar ac-tualminte in pr.opriul seti local pe Bulevardul Maria.

La 186o, in urma unul vot al adunarei obstesti,seminariul trece de sub diriguirea Sf. MitropoliT subMinisterul de culte. Din anul 1861 se infiinteza trep-tat clasa V-a, VI-a si a VII-a.

Legea .din 1864 da seminarielor superiore o pro-grama mai bung si maT desvoltata pe care reposatulTell ministru de culte si Instructiune publica o reducesimtitor spre a constringe pe absolventii de semi-

1) Veci.1 dosarul No. 64 din 1834 afliitor la St. Mitropolie din Bu-euresti.

www.dacoromanica.ro

102 NUME'R FESTIV DE 25 ANT

nariT superiare, ca volens nolens sa imbratiseze mi-siunea preotasca, Tar nu sa imbratiseze alte ocupa-tiunT streine de Biserica. Acesta modificare s'a facutin anul scolar 1872-73. 0 noua programa se daseminariilor in 1893 sub Domnul Tache Ionescu,Tar actualul Ministru Domnul Spiru Haret, in dorintade a vedea seminariile intr'o stare cat mat inflori-tore a luat mesuri ca programa din 1893 sä fieimbunatatita si acomodata nevoilor actuale si viitoreale bisericeT. Proectul de programs intocmit in acestspirit se va discuta in curand de Consiliul generalde Instructiune.

Seminariul Central tot-d'auna a fost considerat cacel mat inalt institut de cultura clericals pana la in-fiintarea Facultatei de Teologie. Dintre absolventillui s'aii recrutat multi barbatT vrednicI, atat in tre-bile bisericestI, cat si in alte ramuri de activitate.

Marele Logofet al trebilor bisericestiB. Stirbelcare a presentat ObstesteT Adunari proectul organisarelSeminariuluT Central si al seminarelqr preparande,in darea de sema pe care o face inaintea acestelAdunarT dice intre altelea: « Dintre aceste semina-riurT au a esi in putina vreme pastori vrednicT, cartvor propovedui cuvintul lur Dumneclea in tot satul,in tot catunul; vor povetui moralul prin pilda fap-telor lor; vor fi ajutor omenireT atat la neputintelecele trupest, cat si la cele sufletesti... Din semina-riul central vor esi obraze bisericesti impodobite custiinte mat inalte si din care oranduindu-se egumenT,se pate numal nadejdui a se aduce monastirile la

www.dacoromanica.ro


acea infloritore stare, asemanata cu cugetul zidito-rilor ctitori .pe care o dorim top si cad' ail fost sta-tornicul obiect al chibzuirilor D-vostra... Dintre acesteobraze se vor arata altele vrednice de a implini latrebuinta locuri mai inalte in clirosul bisericesc ').

Fiind-ca aceste prevecleri ale Logofetului, numitmai sus, s'ati indepinit cu prisotinta; fiind-ca dintreobrazele care au terminat Seminariul Central multeau ilustrat si ilustreza cu pana for colOnele Revistei « Bi-serica Ortodoxa Romand» , de aceea si eti, cu ocasiuneaaniversarei el' de 25 ani de aparitiune, am clis cate-va cuvinte despre scOla in care asemenea obraze s'aiiprimit instructiunea si educatiunea.

Ico"om Const. NazarieDirector Seminariuluu Central, Agregat la Facultatea

de Teologie din Bucure§tl.

1) Ve41 Analele Parlamentare ale Rominiel t. V, 1895 pag. 237,227-237; de aid &at luat multe dintre datele ouprinse in articolulde mai ens.

www.dacoromanica.ro

SEMINARIUL DIN IAST.

La anul 1804 luna Octombre, nemuritorul Mitro-polit al Moldovei si Sucevei Veniamin Costache, p1Mde ravna si de dragoste pentru desvoltarea culturalA.a clerului romanesc,- infiinteza prin hrisov domnesc,dat de Alexandru Moruz, Seminarul ce-i pOrta si as-tá-di numele in Monastirea Socola langa Iasi si deatunci a stat in acesta Monastire pana. la finele anului1885, and, din imprejurari fortuite s'a mutat in ur-bea Iasi, in case cu chirie, pana in Minna anului 1893,cand s'a aseclat pentru tot-de-una in localul set pro-priti, in casele fOste palatul Domnitorului Mihail Sturza.

Din cele aratate mai sus se vede a. la 1904, a-cesta scOla bisericesca implineste o suta de ani de lainfiintare. Este deci nu numal cea mai veche scOladin tara,_ dar este si un betran focar de culture bi-sericesch" , a Carel' fructe respandit aprOpe in toteramurile de activitate din tail si mai toti fostii elevi,multamita cresterei si sirguintei puse de care pro-fesorii timpului, a facut cinste acestei scoli infiintatade intemeetorul ei cu un anumit scop si pentru in-struirea acelor ce cu grew isi puteat imbogati si in-multi cunostintele for in acele timpuri; cand, de siexistat scoli romanesti dupe dovedile ce avem, desi eraii intretinute in marea parte pe spesele cleruluiroman, totusi putini resbateati in ele; ba si cand seintampla sa se introduce on cari dintre fiii de preoti,

s'art

www.dacoromanica.ro

Nt.,111tR FESTIV DR 25 ANY t 05

trebuea sa fie facut responsabil Mitropolitul sail Epis-copul, dovada discutia urmata intre boeri cu Mitro-politul Veniamin, facendu-1 atent ca e scoborator dinboeri i deci trebue sa-I menajeze, fapt ce l'a deter-minat §i ambitionat sa faca o §ccild speciala sail cumclicea « o seminarie » pentru fiii de preotI.

Avem datoria pe langa recunotinta, a-I pastra veci-nic amintirea aceluia ce pentru intaea§i data s'a gan-dit la infiintarea unei asemenea coli speciale, pentruluminarea clerului roman.

Dea Dumnecleti ca acesta §cOla, impreuna cu celeactuale sa traiasca in veci ca §i Tara Romanesca, des-pre fiinta caruia pOte pe atunci, putini se vor fi gan-dit, in parte macar, cum s'a intamplat, la indeplini-rea idialului ce realizase pentru putin timp un MihaiViteazu.

Traiasca multi i fericiti an! scumpii no§tri Suve-rani cu intrega Dinastie, pentru ca sa serbeze jubileulacestui betran focar de cultura.' bisericesca, ca §i a altorinstitutiuni bine facetOre poporului roman, si a carorprop4ire ii intereseza clilnic.

Traiasca biserica romana Si representantii el.Traiasca poporul romanesc.

P. Savin Econom Stavro forDirector al SeminariuluT Veniamin din Ia§i.

www.dacoromanica.ro

CO

MIT

ET

UL

RE

DA

CT

OR

AL

RE

VIS

TE

L

4. .

ti

v-es 0.

.4"

'2'16101tir

1

COMITETUL REDACTOR AL REVISTEL

www.dacoromanica.ro

IlVIPORTANTA PREDICEI IN BISERICA

Predica, luata intr'un sens mai larg, este cuvintul Jul Dum-nezeti propoveduit Omenilor. In Vechiul Testament Dum-nezeti vorbind omenilor de mai multe -orl si in deosebitefeluri si servindu-se pentru acesta de ore -card persone, alesede densul in mod special, predicarea vechel aliante sep6te 'studia mai cu serna in cuvintarile, adresate de Moisisi de profeti poporulul lui Israil. Dar, pre cand Cuvintullui. Dumnezeti se arata el insusi in tota splendorea sa sise descoperi in tots marirea, puterea si stralucirea sa, inIisus Christos, predica deveni mai adeverata, mai plina simai perfecta ca nici odata. Dar considerandu-o din punctulde vedere al descoperirem lul Dumnezeii in Iisus Christos,putem defini predica mai limpede : vestirea cuvintului luiDuriznezeli, ast-fel dupa cum s'a aratat in Iisus Christos,pentru mantuirea neamulul omenesc.

Cuvintul predica praedicatio, se deriva din latinul prae-dicare, termen, prin care Vulgata traduce in general cu-vintul grec xylpyrsEcv, Tar in privirea scopulul si coprinsului,se numeste EbovryiAtov si chiar misterul cuvintului se zicesbarraiCecrext

Subiectul sati sumariul predicei este Iisus Christos, Cu-vintul luT Dumnezeti, in umanitatea sa diving, in doctrinace el a invetat si in lucrarea, pe care a implinit-o printre

ROMANI.

.

www.dacoromanica.ro

1 08 NUMER FEST1V DE 25 ANT

omeni, in numele Tata luT seu. Ast-fel predica are un su-bject positiv, bine determinat si se deosibeste de altecuvintdri, a cdror materie variazd dupa. Imprejurdri sicerea celor ce vorbesc.

Biserica nici °data n'a schimbat si nu pOte schimbamateria, care coprinde pers6na lul Iisus Christos, invetaturasi opera sa, predica are tot-d'auna acelas obiect, pe catse apropie de invetatura bisericei, invetaturd, care spriji-nita pe traditiunea orala si scrisa, a fost supt inspiratiuneaSf. Duh, curat hotdritd si desvoltatd in tote partile sale.

Scopul predicel este a inveta pe credinciosi cunostintadespre Dumnezeil. si Iisus Christos, a-i aduce la credintape care o vesteste, la unirea cu Dumnezen si prin acestaunire la viata vecinica. Asa dar scopul principal al pre-dice' este mantuirea omenireT; toti omenii trebuind a fimantuiti, predica este destinata si indreptatd care totiorneniT1). Fara indoeld se pote zice, predica sail vestireaorala a cuvintulul lul Dumnezeii, nu este absolut trebuin-closa, cad' respandirea prea mare scrisd a acesteT invetd-turi sfinte, p6te atinge acelas scop. Cu tote acestea oinvetaturd scrisd chiar Dumnezedsca, numal atunci este demare folos sufletesc, cand este vorbitd. Daca cuvintultrebue sa." coprinza sufletul si sá strabatd inima omulul,este necesar ca el sa fie vestit din gurd in gurd, adica spusprin viii graiii. Asa dar predica este un factor puternic sitrebuincTos la opera mantuirei, continend aceia ce insusiDomnul nostru Iisus Christos, a implinit pe pamint. El' avoit ca ornenii sa creza inteensul si sa fie vestit si dupacum nu putea parasi intamplarel nici cuvintul seu, nici pecel -ce '1 vesteaii, a trebuit sä alega omeni speciall, carorale incredintd propagarea cuvintului seri din timpul, in careparasi pdmintul, spre a se indica la ceruri. El a desemnatpe acesti omeni in persona Apostolilor seT, pe cad demai multe -orl '1 insarcina in mod formal d'a vesti in totpamintul Evangeliul imperatiei lul Dumnezeil si prin acestapredicare Apostoli au stapanit lumea; resunetul glasurilorlor, anuntand pre Dumnezeil, s'a respandit in tot pdmintul.

Acestd predica este supt inspiratia Sf. Duh, incredintata

1) Marc. 16. 15. Mat. 28, 19.

OA-

www.dacoromanica.ro

NUMER FRSTiV DR 25 ADD. 109

bisericel si biserica continua a predica prin organele, ce eainstitue in mod regulat spre acest scop si din causa acestaea nu pote ingadui, ca ors -tine sa'si insusesca dreptul d'apredica, ci din contra, acorda dreptul acesta numai ace-lora, cari sunt autorisati si cari au priimit insarcinarea dinpartea bisericel. Personele acestea sunt mai cu sema epis-copii, cari sunt asezati in biserica, pentru a implini cu au-toritate acesta 'Malta demnitate; episcopi munus docere.populum1).Afara. de episcopi mai au dreptul sa predicein biserica preoti si diaconi.

Prin urmare dreptul de a predica este absalut necesar,ca O. fie incredintat numai acelor persone, car' au fostinvestite prin o alegere sfintita si spre a se pastra unifor-mitatea si intelegerea cuvintului lui Dumnezeii, este absolutnecesara acesta, conditiune. Asa dar dreptul de a predicaIn biserica a fost tot-d'auna exercitat de persone autorisate,pentru ca eficacitatea predicei, in cea-ce se atinge de res-pandirea credintei in lume, sa fie bine priimita de totsOmenii.

Nos n'avem nici un testimoniii positiv asupracum cuvintul lui Dumnezeil fu respandit in biserica primi-tiva, dar se probeza indestul prin ,aceia, cad priimit in-sareinarea d'a vesti cuvintul lui Dumnezeil si in ce chip

indeplinit datoriile lor, adica es predicail cat se pOtede natural si acesta facea sa produce resultate f6rte apre-ciate pretutindenea. Dace predicarea la inceput a fost lu-crarea apropiata a Sf. Duh, lucrand in cel ce vorbea, prinmijlocul darurilor sale' naturale, a trebuit ca predica sa fiecarmuita de niste reguli bine stabilite si determinate.

Prin urmare crestinismul se propovedui, asimilandu-slelementele stiintei si priimi in sInul sell pre invetati si ii-.terati si chiar dogmele se formulary mai curate si se des-voltara in tote partile sale.

Acesta schimbare se observe mai anteiil in Omiliile luiOrigen. De la epoca acestui exeget rodnic, arta omiletica a-junse la inalt grad de culture, pe care'! admiram Inca la Sf.Grigorie din Nazianz, Sf. Grigorie Nisis, Sf. Vasilie cel

Ambr de Offic. sacr. 1. 1. c. 1.

modulus,

au

i)

sl-air

www.dacoromanica.ro

1 10 NUMER FESTIV DE 25 ANI

Mare si Sf. Joan Chrisostom; Tar in occident la Ambrosiii,Fericitul Augustin, Leon cel Mare si Grigorie cel Mare.Daca omiletica n'a putut sä se mentind la inaltimea Sf.Chrisostom si a Fericitului Augustin, ea insa n'a revenitla simplitatea timpurilor Apostolice, ci s'a silit a da, dupaexemplul elocintei profane, o fata tuturor necesitatilor am-vonului. Adesea-ori acestea au fost incercad nefericite,cart adusera vatamare predicei sanetose, departandu-o dince in ce mat mult de la cuvintarea simpla si patrunzetorea secolilor primare. Ast-fel se ridicara In tote timpurilebarbati inspirati inteadever de Dumnezeii, cart stiura saunesca virtutea si simplitatea cuvintului divin, cu vorbireainfloritore, dupa isvorele obicinuite ale elocintei.

Prin sec. al XVI-lea se cauta din tote partile a inaltacuvintul lui Dumnezeti si pentru acesta se desvolta unmare zel pentru predica. Printre marif invetati at artei, tre-bue a enumera In sec. al XVII-lea pe Bossuet, Bourdaloue,Flechier si Massillon. Cuvintarile for sunt cap de opere..ET merits acest titlu ocupa loc de onore seria dis-cursurilor omiletice, fara a fi intru. acesta modele absolutede tote felurile de predict crestine si mai cu sema dinacelea, cart reclama timpurile rnoderne. La aceste marltalente ale elocintei crestine. in sec. al XIX-lea se adaogasi alti oratori, cart au ilustrat predica in Franta.

La randul for Germani, cari au luat adesea de modelepe oratori din sec. al XVII-lea n'au atins perfectiunea lor,nici prin abilitatea formei, nici prin aprofundarea cugetareisi a sentimentuluT, de-si nu se pote pune la indoela ta-lentul real al acelor predicatorT.

Predicarea Evangeliei nu s'a restrams in limitele bisericerpropriii zise, ci s'a propagat si mat departe, ca in tote-secolele si este pentru biserica o datorie a vesti Evan-gelia 'Dana la marginile lumei, ea a fa' cut cunoscut adeve-;rata credinta necredinciosilor.

Predica in general, ca vestire a cuvintului lui Dumnezeti,,invetand mantuirea in Iisus Christos, a fost de la Inceputdesemnata sub diferite numiri, cart tote acestea aratatiscopul si folosele et. Exists diferite specii de predict, dupacontinut si forma discursului si chiar timpul, in care sepronunta, are influents asupra continutului. Ast-fel din punc-

insi

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANT

tul de vedere al materiel tratata §i a timpulul la care ease aplica, se deosibe§te in cuvinte pentru zile de *erba-torT, cuvinte de Duminici, cuvinte in on6rea Sfintilor §iale Sf. Feciore, cuvinte in postul cel mare, predicT mo-rale, dogmatice §i instructive; Tar in raport cu forma sepOte deosebi in cuvinte propriii zise §i omilil.

Predica propriii zisa este un discurs religios, care es-pune §i desvolta un punct moral sail dogmatic sub o formasintetica. Ast-fel cuvintul a devenit o forma obicinuita,prin care se vestqte adeverurile religiose, pre and la in-ceput sj chiar in timpul cel mai infloritor al predicei, inbiserica primitive era forma omiliei, care predomina, omilie,care- urma dupe cetirea unui text biblic, explicatiile ade-verurilor continute intr'ensul, fare ca cine-va sa se silescaa desvolta multe adeveruri, ci numal pe acela care formabasa §i subiectul unic al discursului.

Cuvintarea incepe cu o propositie ca tema si constitueun intreg, ale carui parts sunt ramificarile subiectulul prin-cipal la care se reduc. Ori-cine nu pate considers ca unfolos, pentru invetatura adeverului predominarea acestelforme de predica §i a nu recunoste aceia ce are bun, inceea-ce face sa reiasa adeverul, misterul sail datoria cecoprinde Evangeliul sad Epistola, sad serbatorea zileT sica, ea trateza acest subject unic, In tote fasele sale §i inmod complect, pe cat este posibil. Un discurs de aseme-nea nature are un mers logic, bine ordonat §i devine mailesne de inteles §i de retinut in mintea auditorilor §i inacelas timp ajuta la desvoltarea elocintei.

Stilul unui cuvint este de mare insemnatate §i calitatile,ce trebue sä aiba sunt deosebite. Uni voesc, ca stilul pre-died se fie de cea mai mare simplitate posibila, zicendca acesta simplitate este singura, care convine cuvintulullui Dumnezeil; Tar alti doresc sa aplice predicei tote mij-locele oratories, singurul mijloc, pretind ei, pentru a faceimpresiune si a respunde cu inlesnire cerintelor din zilelenostre.

Dace trebue pe de o parte a recunote ea simplitateastilulul, care se observe in cuvintarile Apostolilor, dupecum ne arata Sf. Apostol si Evangelistul Luca, nu pot fi

1 i I.

www.dacoromanica.ro


de ajuns pentru tote timpurile, pe de alta parte nu se paterecunoste, ea tote ornamentele stilulul, fa'ra dauna elo-cintei profane, nu se potrivesc cuvintulul lul Dumnezeti.Daca TarasT se da prea multa insemnatate partei oratorice,se perde adeverata masura, dupa care trebue a apreciaun discurs.

Predica fiind la rindul el', o forma particulars a arteloratorice, trebue sa alba un stil, care sa-I fie propriiiomileticsi elementele sale ni le procura Sf. Scriptura, maicu soma cuvintele lul Iisus Christos. Aceste elemente auntpriimitore de desvoltare si sunt desvoltate de omiletici marlal anticitatei crestine. Asa dar predica orT in ce chip s'arface, ca sa fie un discurs metodic, o simpla omilie, tre-bue sa alba tot-d'auna ceva oratoric, insa nici-odata sta.-'Anita de acest element. Din unirea elementelor oratoricesi omiletice sa resulte stilul predicel, care trebue sa sedeosebesca prin simplitate si inaltare.

Limba omileticel nu se Inv*" cu inlesnire. Dobandireael resulta din o viata seriosa si cresting, intelegerea ne-cesitatilor, a cerintelor, capacitatea credinciosilor carorale vorbeste, unite cu studiti si practica, trebue putin Cateputin sa invete pe predicator limba, de care se pOte servi,vestind cu folos cuvintul lul Dumnezeil.

Felul vorbirel in predica are valorea sa, ca in tote spe-ciile de cuvintare. Cuvintul luT Dumnezeil trebue a patrundeinimile; dar acest cuvint sa fie expus prin vocea omuluTin mod demn si cuviincios si numai atunci castiga in pu-tere si energie.

Predica, departe d'a pretinde tote mestesugurile artelsi tots iscusinta in modul de exprimare, cerut oratorululprofan, cu bite acestea are trebuinta de o bung pronun-tare, o accentuare adeverata , insotita de expunere simplasi intelesa. Modul vorbirel inlesneste intelegerea predicelpentru ascultator; '1 insufleteste, o face placuta si stapa-neste luarea aminte; dar acest fel de vorbire nu trebuesa alba nimic afectat, ci sa fie gray si cuviincios, dupacum se cuvine natures simple si seriose a cuvintului luTDumnezeil si demnitatei unuT urmator al luT Iisus Christos.

Din cele precedente resulta, ca predica are o mare

www.dacoromanica.ro

NUAltEt. FESTIV DE 25 ANI 113

importanta mai cu soma pentru biserica nostra Romanasi este de dorit, ca personele Investite cu caracter bise-ricesc, sa predice in tot timpul, !nye Vand pre credin-ciosi adeverurile credintei, sfatuindu-i si Indemnandu-i casa practice cat mai mult faptele cele bune, fapte cariisvorasc din dragostea catre Dumnezeil si catre apropele,ca ast-fel fie-care bun crestin sa fie in stare ca sa capetefericirea, dupa cuvintele Sf. Scripturi, cari Invata ast-fel:«Cautati mai intaiii Imperatia si dreptatea lui Dumneiellsi tote cele-l-alte se vor adaoga

C.

Biserica Ortodox& Roralni 8

voua,

www.dacoromanica.ro

IERARCHIA BISERICEI NOASTRE.

Ierarchia santei nOstre Biserici creqtine ortodoxe autoce-fale Romane, se compune din 16 P.P. S.S. Archierel. DinaceqtTa opt sunt chiriarchT, adica exercita o putereadministrativa; Tar opt sunt simpli archiereT titularT.

Dintre cel opt d'intaTil, dour sunt mitropolitl; Tar seseepiscopi eparchioti, si, in atare calitate, fie-care conducesi administreza bisericeqte, cu putere chiriarchala, ate oeparchie. Ast-fel ca intrega tara, bisericWe, este impartitain opt eparchii: doue metropolitane qi §ese episcopale.

Dintre cel dour mitropolitT, unul resida in capitala rega-tulul, (Bucure§tT), si porta titlul de: Archiepiscop si Mitro-polit al Ungro-VlachieT, Exarch plaTurilor, Primat al Ro-mAnieT si Prerdinte al SantuluT Sinod. Actualminte, scau-nul acesta primatial este ocupat de I. P. S. Sa D. D. IosifGheorghian; ocupand pentru a doua Ora acest loc. Iar mi-tropolia este numita : Mitropolia Ungro-Vlahia.

Al Douilea Mitropolit resida in a doua Capitala, in oraulIaqi §i porta titlul de: Arhiepiscop qi Mitropolit al Mol-dovei §i Sucevel, Exarch plaiurilor. Actualminte, scaunulMoldoveT este ocupat de I. P. S. Sa D. D. Dr. PartheniuClinceni. Mitropolia acesta este numita: Mitropolia Mol-dova Suceva.

Cel §ese episcopi al Terel au rerdintele for episcopalein orarle: Rimnicu-Valcea, Curtea de Arge, Buzeil, Galati,Huqi si Roman; Tar episcopiile sunt intitulate : A Rimni-

au gi

,si

www.dacoromanica.ro

NUMAR MTN DE 25 ANi l 15

cului Noului Severin, cea cu resedinta in Rimnicul \Taker,avend actualminte episcop pre P. S. Sa D. D. Dr.. Atha-nasie Mironescu; a Argejsului, cu resedinta In Curtea de'Arges, avend episcop pre P. S. Sa D. D. Dr. GherasimTimus; a Buzalui, cu resedinta In Buzeii, avend episcoppre P. S. Sa D. D. Dionisie Climescu; a Dunarei de 'os,cu resedinta in Galati, avend episcop pre P. S. Sa D. D.Dr. Pirnen Georgescu; a Husilor, cu resedinta in Hust,avend episcop pre P. S. Sa D. D. Dr. Conon AramescuDonicT si a Romanulza, cu resedinta in Roman, avend e-piscop pre P. S. Sa D. D. Gherasimu Safirin.

Fie care din aceste eparchii mitropolitane si episco-pale cuprinde mar multe judete. Ast-fel Metropolia Ungro-Vlachier cuprinde judetele: Ilfov, Prahova, Ialomita, Vlasca,Dambovita, Muscel si Teleorman, cu o populatiune de a-prope 1,800,000 credincrosi; Mitropolia Moldovei si Suce-ver, coprinde judetele: last, BotosanT, Dorohor, Suceva siNeamtu, cu o populatiune de aprope un milion credinclosi;E-piscopia Rimniculur §i Noului Severin cuprinde judetele: Rim-nicu Valcer, Gorj, Dolj, Mehedintr'si RomanatI cu o popula-tiune de peste un milion credincrosi; Eparhia Argesulur cu ju-detele: Arges si Olt are aprope 350,000 credincrosi si E-parchia BuzeuluT coprinde judetele : Buzeu si Rimnicu Seratcu o populatiune de preste 350000 credincrosi. In Moldova,Episcopia Roniandlur, cuprinde judetele : Roman, Bacaii,Putna si Tecuciu, cu o populatiune de aprOpe 600,000credincrosi; Eparchia Husilor cuprinde judetele : Falciu, Tu-tova si Vaslui, cu o populatiune de mai bine de 300,000credincrosT. si Eparchia Dunarei -de -Jos, cuprinde judetele':CovurluT, Braila, Tulcea si Constanta, cu o populatiune deaprope 800,000 credincrosi.

Metropoliile si Episcopiile Terei, dupe. Insemnatateavechimea scaunulur au ordinea urmetore : Metropelia Un-gro-Vlachiei, Metropolia Moldover, Episcopia RimniculuT,

,si

si,

www.dacoromanica.ro


Episcopia RomanuluT, Episcopia Buzeului, Episcopia Hu-Olor, Episcopia ArgquluT qi Episcopia Dunarei-de-Jos.

De acesta insemnatate a scaunelor eparchiale se tinesema si la intaietatea de. onore a ierarchilor eparchiotT,cu tote ca acesta se observa maT mult la I.I. P.P. S.S. Me-tropoliti 1); Tar la P.P. S.S. Episcopl, intaietatea de onorese are dupa vechimea in chirotonie 2).

Alegerea lor, atat I.I. P.P. S.S. MitropolitT cat §i a P.P.S.S. Episcopi eparchioti se face conform legeT sinodale,de marele colegiti compus din toti domniT SenatorT si De-putati ortodoxi, cum si din membril Santulul Sinod.

Marele colegiti este presidat de I. P. S. Mitropolit Pri-mat, in lipsa acestula de I. P. S. Mitropolit al MoldoveT,.Tar in lipsa amindorora de cel mai vechiti in chirotonie dinepiscopil eparchioti 2).

Alesul se proclama de preqedinte, se intarqte in urmaprin decret regal qi apol urmeza instalarea conform dati-nilor Terii; qi sunt pe vieta 4).

Pe langa acestI opt ierarchT cu putere chiriarchala ad-ministrative in conducerea afacerilor bisericesti, in Bisericaregatului. RomanieT maT sunt Inca opt archierel, numitT ti-tularl, cate unul pe langa cele opt eparchii kiisericW1 aleTerel.

In locul vechilor numirl de episcopil si metropoliT, peearl inainte de legea "organica din 1872 se hirotoniseailace0 archierel, asta-sli fie-care pOrta numele unul ores dincuprinsul eparchiel metropolitane sail episcopale pentru ne-cesitatile carela se hirotonisesc.

Ast-fel archiereul titular pentru eparchia Ungro-Vlahiei'Arta titlul de Ploesleanu, cel pentru eparchia mitropoliel

i) Vecil art. 17 dielegea pentru alegerea Metroi)olitilor si Episcopilor epar-cbiop cum si a constituirel Sf. Sinod.

3) VedI art. 10 din citata lege.3) Ve41 art. 1--6 din citata lege.4) Vet citata lege art. 4.

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN! 117

Moldove! de Botoseneanu, cel pentru eparchie! RimniculuTi noulul Severin, de Craioveanu, cel pentru eparchia Bu-

zeuluT de Rimniceanu, cel pentru eparchia Argeqului de Pi-te,steanu, cel pentru eparchia Romanulul, de Bei ctioanul, celpentru Huqi de Berl& deanu si cel pentru Dunarea de Josde Gdldteanu. Tote aceste numid sunt luate dupa orarle:PloeqtY, BotopnT, Craiova, Rimnicu Serat, Pite§d, Bacati,Berlad si Galati.

Archiereil titular! prevec)ut! si recunoscuti in legea or-ganics pentru alegerea Mitropolitilor qi a episcopilor epar-chioti cum si a constituirel SantuluT Sinod (art. 1 al. b,9 al. c §i 25), se aleg conform legel de Santul Sinod inintelegere cu guvernul (art. 25 din lege). Tot ce privqtepe aceqti archiereT titular! sunt cuprinse intr'un anume re-gulament, intitulat: Regulament pentru aleg-erea archiereilortitular sau locotenenti, preve'uti- la art. 9 ,Si 25 din legeapentru alegerea Mitropolifilor si Episcopilor eparchiofi cum,si a constituirei Santului Sinod, votat de Santul Sinod inqedinta sa de la 23 Noembrie 1874 §i modificat In sedintasa de la 13 Iunie 1875. El a fost promulgat prin decre-tul domnesc No. 1107 la 23 Iunie 1875.

CeT opt P.P. S.S. Archierel titular! actual!, dupa ve-chimea in chirotonie sunt:

P. S. Archiereil Valerian Rimniceanu, archiereil locote-nent al sf. Episcopil a Buzeulul, absolvent al Seminarului,fost protoiereii de judet.

P., S. Archiereil Calistrat Berla.' deanu, licentiat In teologiede la Atena.

P. S. Archiereii Meletie GAlateanu, licentiat In teologieal Universitatei din BucurWT, fost superior al BisericeTromAne din Paris §i actualminte director al internatululteologic.

P. S. Archiereil Nifon PloWeanu, licentiat in teologieal Universitatel din Bucureqti, profesor de religie si archim.de scaun la sf. Mitropolie a Ungro- Vlahiel.

www.dacoromanica.ro

118 NUMAR FESTIV DE 25 ANi

P. S. Archiereti Ca list Botoseneanu, licentiat al faculta terde teologie din Bucuresti, profesor de -religie.

P. S. Archiereii Sofronie CraToveanu, licentiat in teologieal facultatei de teologie din Bucuresti.

P. S. Archiereti IVIelchisedek Pitesteanu, licentiat in te-ologie de la facultatea teologica din Bucuresti si

P. S. Archiereii Ghenadie Bacauanul, licentiat in teologieal facultatei din Bucuresti, fost superior al bisericei romanedin Paris si profesor de religie.

Ast-fel membrii lerarchiel inalte a Bisericei Romane suntin numer de 16. Er sunt eel ce compun Sinodul Santeinostre Biserici autocefale, sinod, a carer baze s'ail pus prinlegea organica din anul 1872, legea pentru alegerea Me-tropolitilor si Episcopilor eparchioti cum _si a constituireiSantului Sinod.

Daca comparam actuala ierarchie inalta cu cea de la1872, putem dice ca efectele legeT organice au fost salu-tare, cu tota libertatea ce acorda un aliniat al acelei legl,ca timp de 20 am sa nu se cera titluri academice pentrueel ce urmail a fi inaltati la demnitatea de Episcopl sailMitropoliti.

Asta-di mar toti ierarchii santei nostre biserici sunt bar-bat! distinsi prin ieruditiunea si cultura for clasica si aca-demica; Tar calitatile si meritele for literare si pastoralesunt cea mar buna garantie, care ne indreptateste a privicu incredere in viitorul Bisericei nostre Autocefale Romane,care a fost In tote timpurile si chiar in cele mar . grelescutul si paza credintei si a nationalitatei.

D.

www.dacoromanica.ro

LEGEA CLERULUI $1REGULAMENTELE.

In timputile trecute clerul nostru ortodox, din causa.ingerintelor politice streine si a situatiel nestatornicea Principatelor Dunarene, Moldova si Valahia, seculiindelungati a stat in cea mai negra. ignoranta. 'Danacand a predominat slavismul, preotii romans nici nustieati, nici nu pricepeati serviciul Dumnec,leesc, itexecutati in mod mecanic cu totul. Abea se gaseailpe ics colea, prin Metropolis si Episcopii, prin ora-sele mai mars cate un preot mai luminat. Cei-l-altstots recitail si Inca. forte greit in slavoneste ruga-ciunele ce le invetara pe derost inainte de hiroto-nie. Sub influenta .grecismului, ail ,inceput a se maicultiva unii clerics, invetand greceste si sevirsind ser-viciul in acea limba, pe care O pricepeati orasenii siboeril tare. La sate insa tot ignoranta mare, pentru ca.poporul nu pricepea limba greca de loc. Dar in a-cest restimp de pe la .1600 si pan6. la 1821, gasimintre Ierarchii tariff omens cults, inavutindu-si cunos-tintele in scOlele grecesti. Multi dintre Episcopi siMetropoliti, cunosteat perfect limba greca si Iran-ceza si aveati putinta de a se cultiva. Zacend clerulde mir in nestiinta complecta si ca streini de misi-unea lor, nu faceati alt bine poporului Roman, de

www.dacoromanica.ro

120 NUMAR FESTIV DE 25 Aid

cat executati in mod inconscient, prescriptiunele tipiceale ritualului ortodox, la diferitele servicii interneexterne. Miscarea spre cultura romaneasca a cleruluia pornit mai intaiti din Transilvania, s'a respan-dit apoi in Moldova, infiintandu-se Seminariul dinMonastirea Socola la 1804, de catra meritosul Me-tropolit al Moldovei Veniamin, si s'a imitat apoi side catra valahieni, infiintandu-se dup. regulamentulorganic si in Valahia seminarii, in Bucuresti, Buzeti,Arges si Rimnicul-Velcel. Administrarea Bisericescaera aceea§ cu forte mid deosebiri, in Moldova pre-dominand influenta rusesca, ear in Valahia cea gre-cesca. Chirotoniile se faceat dintre clericil inferiori,dascall si paraclisieri, cars de ordinar eraa fie de pre-oti, si nu li se cerea de cat cunostintele practice aleserviciului.

Forte putini dintre clerics erati carturari, si acestiadintre monahi, cars se destinati. pentru Ierarhie. Sallesistematice de religie- nu erail. Episcopii si Metropo-litii aveati ca servitors administrativi pe Blagocinisub-protoierel si direct pe Protoierei, cars erail Si pia.-titi de clerul mirean prin anumite dare anuale. Acestfprotoierei aveati o putere discretionara asupra preo-tilor, ei erati si judecatori in afaceri locale ale pro-topopiatului lor, impacau, condamnati si executau sen-tintele lor, apoi in judecati mai marl, mai ales cu per-sonele boerite, ei sevirsati numai actele de procedure,cercetari de marturi, juraminte etc., si refereat actelelocu!ui superior.

Sfera atributiunilor protoiereilor era forte intinsa, semai amestecati si in afaceri publice civile, pentru-cltot pe sema lor era si casatoriile si desfacerile $i staTrea civila si ereditatfle, testamentele etc. Mai serveallin Stiute cause si de agents administrativi civili, main

si

www.dacoromanica.ro

1WMgEt FESTIV DE 25 Ard 121

cu sema pe timpul epidemiilor, fometei, navalirilorostilor Turcesti Rusesti etc. Protoiereii erati pe a-tunci multi la numer, unul pentru fie-care. plasa. Sus-tinerea for era din veniturile din afacerile lor, careerau platite dupa obiceiul loculul, din globe, din clarianuale sub diferite denumiri. Fie-care Eparhie aveaun Tribunal, numit Dicasteriii pana la 1829, apoiConsistoriil prin reforma noun actin. de Exarhul Ga-vriil, in amandoue Principatele. Legile dupa care ju-decau erail nomocanOnele, ca indreptarea legei, apli-cata si in Moldova, mid praviliOre, extrase din in-dreptarea legel si cu unele adausuri cerute de timp.Mai intrebuintati i Basilicalele obiceiul tares dimsi dispositiile Domnitorilor Tares, date prin HrisOveDomnesti. Stera acestor tribunale era fOrte mare, pen-tru-ca pe langa afacerile bisericestl, intraa in atribu-tiile Dicasteriilor mai tot dreptul civil de asta-c,li: cadesfacerile, ereditatile, Testamentele, actele stares ci-vile, dotele, urmaririle ereditatilor etc. etc. Fie-careTribunal era compus din un Protopop, un Econom,on Arhimandrit de scaun de un Arhieret, care laMetropolii era un vicar, lar la Episcopii insusi Epis-copul. Hotarirele date aveati putere de lege si se e-xecutati asupra celor civil de catre autoritatea civila,lar la cel bisericesti de ca.tra Biserica chiar, in afacerispirituale. and era o pricina mare de caterisirea vreunul Arhiereti ors preot, atunci lua parte la hotarire

Mitropolitul etc. Asa a fost in trecutul nostru Bi-sericesc, totul aprOpe era lasat la arbitriul Episcopu-lui. Averile Metropoliilor $i ale Episcopiilor, precumsi ale monastirilor pamintene, se administrati direct decatre superiors, si la care am intampinat in documenteabusuri forte grave si din partea clerului Ierarhicdin partea mirenilor, pentru-ca cel mart, boerii se a-

$i

$i

si

www.dacoromanica.ro

122 PIDIVIER FESTIV DE 25 ANI

mestecati fOrte des, pentru interesele for in -avereabisericel. Averile cliselor monastiri inchinate se admi-nistrati direct de catra EgumenT, trimisi de card co-munitatile unde se clicea ca sint inchinate. Aci seintalnesc abusurI nedescrise de marl, pentru-ca maitot venitul enorm se incasa numal de catre Egumen.Asa a fost. Acest sistem incorect, plin de abusurl sidaunator si Tarei si Bisericei a durat pana la 1864.Clerul de mir era ingreuTat cu darI multe si marl, era,lasat la bunul plac al IerarhieI superiore dela care a-tirna, dupa cum era persona ce-i conducea, sä fie maTprospera on maT injositOre starea preotilor. Mai pla-teau preotii la inceput darl care stat, ca si on cetaran, Tar pe la jumatatea secoluluT al XVIII, s'aschimbat darea care stat in o dare numita a scO-lelor, spitalelor si a caseT Milelor.

Preotul traia din munca mainilor lul si din micelevenituri de la crestini.

Acesta stare de lucrurT, trista si umilitore pentruclerul mirean nu s'a schimbat de cat dupa anul 1872.Intercarile de organisare bisericesca de sub "Domni-torul Cuza, fiind in parte prea radicale, si neconformecu spiritul Bisericei Ortodoxe, Tar in parte prea laici-setore, supunend Biserica cu totul statuluI, supriman-du-I maT tote prerogativele el. vechT, si introducendnovisme in constitutia BisericeT, ca compunerea untilSinod din totT membriT Ierarhiei si credinclosisin-gura adtoritate suprema, ca numirile Arhiereilor decare stat direct, suprimandu-se alegerile, ca ames-tecul direct al statului in administrarea bisericesca etc.tote aceste incercarI de reorganisare au fost supri-mate cu caderea DomnitoruluT Cuza, ca nesuferite sicontrare vechilor institutiuni in Biserica Ortodoxa.

In fine in 1872, sub domnia intelepta si blanda a

www.dacoromanica.ro

NUMAR FEST1V DE 25 AN 123

Majestatei Sale Regelui nostru iubit Carol I, pe a-tund Domnitor, s'a reusit, dupa multe staruinti di-plomatice externe, a se pune bazele actuale a orga-nisarei Bisericei nationale romane. Majestatea Sa, dela inceput chiar, cel intaiil lucru ce l'a preocupat se-rios a fost, de a aseza biserica nostra pe bazele salestravechl, pentru ca, o gasise in vrajmasie cu bise--ricile surori ortodoxe din afara, in resvratire si ininparecheri inlauntru, lipsita de prestigin, zguduita priningerinti si influenti civile, fare o ierarhie canonica.

Pentru a se indrepta erorile trecutului s'a propusin 1872 0 lege fundamentals intitulata: Lege ihentrualegerea MetroAolitilor si Efiiscoihilor ej5arkiofl, cum.,si a constiluirei Sf. Sinod al Sf. Biserici" AulocefaleOrtodoxe Romane. Acesta lege s'a promulgat la 14Decemvrie 1872. Acesta lege abroga tote dispositiileanteriOre privitore la Biserica si readuce linistea sipace in Biserica si in launtru si in afara, apoi punebazele unei ozganisari, conform canonelor. Meritul a-cestel legs este enorm de pretios pentru nol Romanii,pentru ca prin ea se revine la spiritul adeverat or-todox al Bisericei lul Christos, fiind cu mult supe-riora tuturor legilor BisericestI de la alte popOre or-todoxe surori. Prin ea se tine sema de traditiuniletarei, se stabileste inodul si calitatile intelectuale si mo-rale ale elegibililor la Episcopate si Metropoliate con-form canOnelor, se reguleza situatia materials a mem-brilor din Ierarhie, se constitue un Sinod, dupa ca-none, care este indatorat a fidslra unitatea in 5ri-vinta dogmelor ci a candnelor ecumenice cu Bisericadin Constanlinopol ci cu Idle Bisericile Ortodoxe,de asemenea unitatea administrative, discifilinarei .,sinationald a Bisericei Ortodoxe in cufirinsul slatuluiRoman. Dupe acesta se reguleza Eparhiile, si pentru

www.dacoromanica.ro

124 NUMAR FESTIV DE 25 Aril

ca sinodul sa se pOta constitui canoniceste si both' -ririle lui sa alba putere canonica, se preyed Inca optArhierei, pe langa cel ce ocupa Eparhiile cart se vorhirotonisi cu titluri romanesti, pentru ca pang acumpurtati titluri streine, ca de Apamias, Mireon, Sta.-vropoleos, Traianopoleospe care le luam la trebu-inti de la Patriarhatul din Constantinopol. Ast-fel Si-nodul se compune din 16 membri, dintre cart opt sinttitulari, iar opt, doi Metropoliti si sase Episcopi, subpresidentia Metropolitului .din Bucuresti, numit Primator lipeotocPrimus inter pares Cu modul acesta s'aobtinut de fapt autocefalia Bisericei nationale, si s'ainlaturat on ce amestec si influenta de afara in Bi-serica nostra in tote afacerile Bisericesti, avend ho-taririle Sinodului putere de canon or lege fara apelin afara. Legea organica mai cuprinde si principiul,ca.' dupa trecerea de 20 de ani de la promulgarea el,nimeni nu mai pOte fi ridicat la demnitatea de Me-tropolit or Episcop, daca nu poseda un titlu de li-c_enta or de doctorat in Teologie. Prin acesta s'a pusmargine ignorantei in clerul Ierarchiei. Acest Sinoda desvoltat la Inceput o activitate rodnica, formand sipublicand diferite regulamente privitOre la ordinea sidisciplina Bisericesca. Aceste Regulamente sint innumer de 20. Compunerea si publicarea for era ne-cesara, pentru ca constituirea si organisarea Bisericeinationale reclamase asemenea norme, dupa care sa seconduca clerul in genere. Aceste cerinti ale timpulula schimbat in bine in chip simtitor starea intelectuala,purtarea si cultivarea clerului si prin orase si prin sate.Nu vom cita din acea epoca de cat urmatOrele im-bunatatiri intreprinse de Sf. Sinod pentru cultivareasi ameliorarea sortei materiale si morale a clerului.Asa, Regulamentele pentru disciplina Bisericesca, pen-.

www.dacoromanica.ro


tru procedura in materii de judecata, situatiunea se-minaristilor, disciplina monachala, infiintarea jurnalu-lui Biserica Ortodoxa Romana , infiintarea tipografieisi retiparirea cartilor ritualistice cu litere strebune,dupa ce se vor revizui, si in fine asupra mijlocelorde intretinere a clerului etc., etc. in 1885, Bisericanostra Ortodoxa nationals, este recunoscuta ca au-tocefala. de Patriarhatul din Constantinopol si de totecele-l-alte Biserici Ortodoxe; ast-fel ceea ce de la 1872era numai o independenta de fapt pang la 1885, deatunci a reintrat in tote drepturile ei de biserica autoce-fala, dobindindu-si si partea formals. Tot cu concursulSf. Sinod si sprijinul Majestatei Sale Regelui CarolI, sa" infiinteza Facultatea de Teologie alipita de Uni-versitatea din Bucuresti. Rodele date de acesta insti-tutiune sent bine-veclute si apreciate de tots lumeaCresting Ortodoxa Romana. Tinerii Licentiati, esitidin acesta Facultate, au schimbat in mod simtitor inbine fata clerului atat' in orase cat si prin sate, fiindin stare de a inveta, predica si a sevirsi servicielesfinte cu tots piositatea si demnitatea. Asta-cli ca prino minune s'a imputinat fOrte mult numerul preotilornedisciplinati, ignoranti in ale carturariei si viciati, siacesta se datoreste numai seminariilor si mai cusema Facultatei de Teologie. Situatia materials aclerului nu s'a putut realisa, de cat tot dupa o sta-ruinta neintrerupta de ani intregi din partea Sf. Sinod,si care nu s'a realisat de cat in 1893, prin legea a-supra clerului mirean si seminariilor, sanctionata la20 Maiil. Dupa acesta lege s'au recunoscut 297 deparohii urbane si 2734 rurale si s'a stabilit princi-piul ca.' nu se pot suprima si infiinta alte not paro-chit de cat prin lege anume. Numal pentru Episcopiisi Metropolii se face exceptiune respectiv de nume-

www.dacoromanica.ro


rul clericilor, in colo numal cate un paroh se recu-nOste, si cate un ajutor de paroh la cele prea popu-late; se suspenda numerul mare de diaconi, admiten-du-se numai unul in Capitala judetului. Sint liberiparticularii a avea si un personal mai mare, dar safie platit de ei si asigurat prin un act de donatiunepentru viitor, asigurandu-i partea materials pentrutot-d'auna. Monastirile nu sunt considerate ca paro-hii si dar nici nu infra'. in previderile acestei legi, ci sintlasate cu totul pe sama Ierarhilor, comform cano-nelor. Nimeni nu pOte fi hirotonit fara un titlu. Pen-tru parohiile urbane sä cere titlul de Licentiat, iar pen-tru cele rurale titlul de absolvent a unui seminaries.Tot clerul este salariat de stat cu retributiuni fixe,dupa titlul stiintific ce poseda si cu drept la pensiedela etatea de 7o de ani.

Ar fi de dorit, ca legea fundamentals sa.' se con-serve neatinsa, ca cea din 1872 si din 1893, sa.' sereguleze situatia Arhiereilor titulari (Chorepiscopilor),sa se prevada mici recompense materiale pentru pre-otil meritosi, mai ales pentru cei ce se disting prinpredica., vieta exemplara, si prin ocupatiuni casniceprin care s'ar indemna si poporul dela tara, precumgradinaria, altoirea, apicultura or stuparitul, cultivareaarborilor etc.

Din cele clise se vede lamurit ca clerul actual dinRegatul Romaniei, a facut progrese forte insemnateatat pe terenul religios moral, cat si pe cel intelec-tual, si-a inaltat mult nivelul sea fats de starea luidin trecut, multamita ingrijirei Ierarhiei nostre na-tionale si sprijenului material dat de Inaltul Guvernal Statului. Sä speram, ca in viitor va continua cudesvoltarea sa treptat tot mai mult, spre a ajungede a se putea compara in stiinta si religiositate cuor ce cler luminat.

www.dacoromanica.ro

NUAltli FESTIV DE 25 ANT 127

Noi le recomandam devotament pentru cele sfinte,munca staruitore pentru a cultiva si insAdi in poporsentimente religiOse, care-s basa adeveratei civili-satii, predicarea cuvintului lui Dumnecleti cu vreme.ci fdr& de vreme, §i purtarea corectA, pentru ca fap-tele lor sa pOta servi de pilda poporanilor lor, spre a beurma si el. Le mai recomandam de a fi pilde de bungvietuire casnica, de crestere teligiOsA si educatiemorale in familiile lor, pentru a fi modele pastoriti-lor lor. Un preot bun pretueste in parochia sa totatat cat valoreza o armata bung si disciplinata peun camp de resboin, pentru CA el este comandantulspiritual al sufletelor credinciosilor, si dace este me-ritos si iubit, tote suflarea va merge dupe sfaturilelui. Nu existA moralitate unde nu este ordine si dis-ciplina, unde datoria este neglijata si abuzul incura-jat. De tote aceste vicii, preotul este moralminte res-ponsabil, pentru ca el este conducetorul lor sufletesc.

SA speram Ca preotii nostri de astA-di luminati,isi vor face o pracere indeplinindu-si datoriile lorcatre Biserica, Tron si Tara.

C. E.

www.dacoromanica.ro

Membrii podactori Sl colaboratorii acostoi reviste do la aparicathca ol

si 011'a astk-0.

Am creclut de datoria nostra ca cu ocasiunea ju-bileului de 25 de ani al revistei sa al-a-tam cititorilorin scurte cuvinte numele si activitatea depusa de aceicari au fost membril redactori al acestei reviste si saamintim Cate ceva si de colaboratorii el.

In acele timpuri grele cand a Inceput sa apara a-cesta revista, tots cati au colaborat dat socotelade greutatile ce aveati a le intampina si de muncace trebueati sa o depuna, insa nici unul nu s'a datInapol. Multi din acesti Inainte mergetori au trecut laviata eterna si acolo, Inaintea inaltului judecator, s'atidus cu consciinta impacata ca implinit datoriafor fata de neamul romanesc si fata de biserica ro-manesca cei cari ati mai remas Inca in viata privesccu linisce in viitorul frumos al Bisericei nostreamintesc cu drag de munca depusa de a trage brazdaadanca in ogorul Bisericei nOstre, intelenit de multavreme, de a lucra pentru luminarea preotulul, de ainfrange pe dusmanul Bisericei, adica. ignoranta "si de

$i Isi

si-at

;

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 AN1 129

a arata calea cea drepta. pe care sa mergem spre aputea sa ajungem la tinta dorita. Munca for a fostrddnica si acesta se pate vedea din resultatele la cariam ajuns.

Multe articole savante scris in colOnele acestelreviste si tot pe atatea articole practice privitore latote cestiunile arcletore, cari eraii la ordinea chief;Vote au contribuit la instruirea preotulul, la inarmarealui p,entru lupta.ce avea sa o duca; l'a facut corisci-incios de drepturile si datoriile sale si i-a usurat sar-cina grea, ce o avea pe umerii sei. Nu mai putin aticontribuit la luminarea clerulul si cronicile importantece publicat in decursul acestor ani, in cari s'aputut vedea intrega miscare din cele-l-alte Bisericisi cestiunile principale de cari eran preocupate. Nu-merOsele predici ce publicat au servit ca modeltuturor acelora cad au avut dorinta de a predica cu-vintul lui Dumnecleil a educa si a instrui pe cei cesunt pusi sub a for ingrijire sufletesca.

Ghenadie Lost Episoop de Argos.

Fit' de preot _din satul Potoceni, jud. s'a nascutla 1813. A servit ca preot al capelel romane din Lipscaunde s'a ocupat cu studiul limbilor si mai cu sema cusciintele teologice. La 1864 a fost numit locotenent alEpiscopiel de Arge, de si Inca nu fusese hirotonit caarhieren. Cat-va timp in urrna fu ridicat la acesta Ina ltademnitate §i in 1865 inaltat la rangul de episcop al epar-hiel Argwlui, unde stete pang la anul 1868, cand seretrase.

In anul 1874, Infiintandu-se revista de fata, fu numit deSf. Sinod ca prqedinte al comitetulul redactor. In 1877a fost numit vicar al Sf. Mitropolii a Ungro-Vlahiei si a-cesta functiune a ocupat-p 'Ana la mortea sa, 1877 No-embre 30. S'a distins prin cunoscintile sale teologice simai cu sema a facut epoca ca orator bisericesc. Activita-

Biserica Ortodoxi Rom Ana 9

s'au

s'au

s'au

Buzeti,

www.dacoromanica.ro

130 liCTMER FESTIV 1,F. 25 ANI

tea sa la acesta revista a fost f6rte insemnate. P. S. Saa publicat 38 din cele mai principale cuvintari ale sale.A scris o serie de articole insemnate asupra liturgicei,esplicand serviciul divin. Primul articol al acestei revisteintitulat: «Catre clerul si poporul roman» a fost scris totde P. S. Sa.

In al treilea an al acestei reviste a incetat din viata,regretat de tots ceT ce cunoscut si au putut sa.-T apre-cieze meritele sale.

Ghenadie Enaceanu Episcopul de Rininic Noul Severin.

Nascut in Iasi la 1837 Februarie 6 si snort la 14 Ianuarie1898. La 1856 a fost calugarit si trimes la seminariul dinHalche spre a termina cursul superior al acestui seminarsi spre a se perfectiona in limba greca unde a stat 3 anT.In 1861 s'a dus la Chiev unde in timp de patru anT astudiat limba slavona, filosofia si teologia si a obtinut gradulde candidat in teologie.

A fost profesor titular de filosofie la Seminariul Centralde la 1867-1886 cand a fost ales episcop de Rimnic.

In 1874 infiintandu-se acesta revista a fost numit deSf. Sinod ca redactor si mai in urma ca Presedinte al a-cestei reviste unde a remas llama la 1886. Aici a gasit uncamp intins pentru marea sa activitate si a dovedit cu-noscinti insemnate teologice. Lucrarile publicate in acestarevista fac epoca in literatura nostra bisericesca si vorramane pentru tot-d'a-una ca monumente neperitOre. Ar-ticolile sale au fost variate si mai tote de o insemnatatenecontestata. Cu o deosebita predilectiune s'a ocupat cuistoria bisericei romane si in acesta ramura a publicat maimulte articole insemnate ca : Crestinismul in Dacia si cre-stinarea Romanilor, Chronica Mitropoliel Ungro-Vlachiei, incare arata starea bisericel din acele timpurl, rolul insem-nat pe carl jucat Mitropolitil nostri in desvoltareaculturala a neamulul romanesc, precum si evenimenteleistorice la care ei au participat. Cu cate-va luni mai naintede a incepe acest studiii, el publicase albumul de semna-turile in facsimile ale Mitropolitilor Ungro-Vlachiel, insotitcu scurte notite istorice, o lucrare pe cat de frumosa pe

www.dacoromanica.ro


atat de interesanta. Petru Movila, un studiti forte insemnatasupra neamului movilescilor si asupra meritelor acestuibarbat insemnat. Mesterul Manole. Condica Sfinta a Mi-tropoliei Ungro-Vlachiei. Petru Cercel fata cu Papismul.Istoria Tedeumurilor in biserica cresting si specialmente incea romans. Predicatorii Moldo-Vlachiei. Ciril parintele al-fabetului cirilic. Despre monasrirea Apele.

A publicat articole insemnate privitore la istoria bise-ric6sca universals' ca: Parintii Apostolici, Parintii secoluluial II si al III. Importanta sec. IV, Diaconesele crestine.Iulian Paravat etc.

A mai scris si alte articole cu caracter general ca : Des-pre architectura cresting, Clerul in fata societatei si ame-liorarea positiunei lui. Rolul bisericei- in Stat. Casa dedotatie a bisericilor in care propune mijlocele cele mainimerite de a se putea imbunatati sorta preotului, a seajuta familiile for si a se mentine bisericile in splendoreanecesard.

In tot timpul activitatel sale la acesta revista a publicato multime de cronici instructive, aratand situatia celor-l-alte biserici crestine si tot ceea ce merita sa fie cunoscutde cititorii acestei reviste. El studia de aprope cestiunilemai importante bisericesci cars se desbateau in Occidentsail. Orient precum si solutiunea la care s'a ajuns.

Din tote articolile sale transpire o mare iubire de neam§i o rabdare extraordinary in cercetarea trecutului nostruistoric. Ales episcop al Rirnnicului P. S. Sa totusi a conti-nuat a scri din cand in cand la acesta revista pentru care10 sacrificase tots energia tineretei sale si pe care o ri-dicase la un rang insemnat intre cele-l-alte reviste ale terei.

Silvestru BAlanescu Episcop de Husi.

Unul dintre cei mai vrednici redactors ai acestei revistea fost P. S. Sa Episcopul Silvestru. A luat parte la con-ducerea acestei reviste de la infiintarea ei si a muncit cuo adeverata rivna apostolica pentru ridicarea Bisericei ro-mane. P. S. Sa s'a nascut in 1838 in comuna Pangard-ciorul din jud. Neamtu. La etatea de 16 ani a fost tunsin monachism si apoi ca monach a urmat cursurile semi-

www.dacoromanica.ro


nariulul Veniamin din Saco la. Aid a fost hirotonit diaconsi in urrna preot si a suplinit catedra de istoria univer-sals. A continuat in tirma studiile teologice la Chiev si aobtinut diploma de candidat in teologie. Intors in tarn aservit ca profesor titular de sciintele teologice si ca direc-tor al seminariului Central din BucurescT pang la 1886.Deja din 1879 fusese sfintit Archiereil Tar in 1886 a fostales ca Episcop al Husilor.

Din anul 1877 pand la 1885 a fost pfesedintele comi-tetuluT redactor al revistel si depunendu-s1 tots silinta sprea corespunde asteptarilor Sf. Sinod. In tot timpul acestaa publicat urmatorele articole : Serbarea Duminicel la cres-tiniT anticT sau vechi. Formele administrative antice in bi-sericile locale. Instituirea TerachieT bisericescl. Indemnurispre dedarea la voea luT Dumnecleil. Mijloce pentru stu-dierea canonelor apostolice. Serbatorea intrareT in Bise-rica. Notiuni despre preot. Pacatul original. Un mijloc deusurarea suferintelor cleruluT. Postul Sfintel Maril. Serba-torea taerei imprejur. Misterul BotezuluT. Intrebuintarea Sf.ScripturT In serviciul divin in biserica cresting. Biserica ro-mans fats de ceT caclutT in resboin pentru credinta si patrie.Necesitatea predicarei. Religiunea in scolele primare. Ideilecontimporane asupra moduluT de celebrare a serbatorilor. Bi-serica Sf. SofiT din Constantinopol. Apel care preotiT si cres-tiniT romani ortodoxT. Cerintele societatei fats cu mijlocelede subsistenta ce ea ofera preotuluT. Mijlocele ce ofera socie-tatea pentru instructia clerulul roman. Respuns la nedo-meririle unul cetatean. Casatoria dupa constitutia din 1866si legile existente fata cu Biserica. Lumanarile de cearafalse. Preotul salariat de comund. Misterul Botezulul, Mir-ungereT, Eucharistiel, Penitentel. Positiunea protoiereilor,proistosilor si a preotilor. Progresele bisericei ortodoxe inJaponia. Functionarea organismelor ierarhice in BisericaOrtodoxa. A publicat mai multe cronici si predici; ca E-piscop al Husilor a continuat 'Ana la morte sa colaborezela revista, publicand carp pastorale, predici, discursuriledin Senat, etc.

Mai' tote articolele sale all caracterul practic si instruc-tiv, tote sunt scrise in o limba populara, cautand ca safie priceput de toti. El atinge maT ales cestiunile ce erail

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTLV DE 25 ANI 133

la ordineasclilei si nu numai ca le descrie, dar cauta a leda si solutiunile cele mai nemerite. Coleg si prieten intimal P. S. Ghenadie Enaceanu, ambit se complecteza unulpe altul. Pe cat studiile insemnate ale P. S. Ghenadie con-tribuiaii la luminarea trecutului nostru istoric si aratail lo-cul insemnat ce l'a ocupat Biserica romans in desvoltareanostra culturala, pe atat P. S. Silvestru avea ochil

asupra stare' actuale a clerului roman atingend totecestiunile vitale ale timpului de fate si aratand preotilorcalea pe care trebueau sa merge. Memoria lui va ramanenestersa din mijiocul nostru.

Dr. G. Zotu.

Din anul I al aceste' reviste a inceput distinsul profe-sor Dr. G. Zotu sa colaboreze la acesta revista, din di-ferite imprejurari insa, el a incetat in anul at II. In anulal V incepe din noil si acum in timp de trei an' el a pu-blicat aici numerose articole insemnate, care probeza caposeda o intinsa culture teologica. Cunoscea in perfec-tiune mai multe limbi moderne si tot asa de bine limbalatina si cea greca, pe care o preda ca profesor la se-minariul Central si a sciut sa se folosesca de acestelimbi

Activitatea sa a fost urrnatOrea : Despre origina si ca-racterul rugaciunilor bisericesci. Despre citirea sfintelorScripturi. Inceputul monachismului. Despre religiune. Des-pre miracolele lui lisus Christos. Relatiunile intre BisericaOrtodoxa si Protestants in secol. XVI. Organismul Mitro-poliei sau Patriarhatului de la Carlovit (Dare de sema).Istoria controverselor paschale si decisiunea conciliului Iecumenic de la Niceea (Traducere). Rigorismul in viata siideile crestinilor vechi. Oficiile bisericesci (Traducere). Sepa-ratiunea definitive intre Biserica Orientals si Occidentals. In-mormintarile in bisericaveche. Simbolismul pescelui (Trad.).Biserica autocefala din Elada. Sf. Sava, martir goth.

Acestea sunt cele mai insemnate din articolele ce a pu-blicat si de aici sa vede ca in scurtul timp cat a lucratla acesta revista fie ca colaborator, fie ca membru redac-tor, el si-a indeplinit in mod consciincios indatoririle sale.

atin-till

www.dacoromanica.ro

134. NUMER FESTIV DE 25 ANT

Gheorghe Erhiceanu.

D-sa a fost un vrednic colaborator si redactor al acesteireviste. Avend cunoscinte intinse teologice si literare, intot timpul cat a trait si a pus talentul seti la dispositiaBisericei, lucrand cu spor pentru luminarea clerulul. Nascutla 1835 in comuna Erbiceni, a studiat in Seminariul Ve-niamin, Tar la 1857 a fost trimes in Grecia, unde a studiatliterile. La 1859 a fost numit profesor de limba elina laseminar si aici a stat pana la mai-tea sa in anul 1899.

Activitatea sa a fost intinsa, ne marginim insa a aratanumal ce a lucrat pentru acesta revista. Pe el 11 gasim cacolaborator deja din anul al II si a continuat a scri intot timpul. Titlul articolilor sale este urmatorul: Simoniadupe dreptul canonic at Bisericei Ortodoxe de Resarit. Can-tarea si imnografia in Biserica primitive. Imnologia panala Damaschin. Reflexiuni religiose cu ocasiunea restaurareisi sfintirei Mitropoliel din Moldova. Viata viitOre in VechiulTestament. Viata si activitatea Archimandritulul TeoctistScriban. Omenirea si religia. Caderea celul Intaiil. om. Sf.Grigorie Nazianzul. Crestinismul. Existenta lul Dumnecleilprobata cu argumente din ratiune. Antropomorfismele Sa-cra Scripturi (Traducere). Divinitatea luT Iisus Christos. AmaT publicat, tot aici, un numer insemnat de discursuri ladiferite ocasiunl si predicT. Predicile sale probeza o cu-noscinta aprofundata a Sf. Scripturi si sunt cat se pote deinstructive. LuT i-se potrivesc cu drept cuvint ciisele Sf.Scripturi: Bine sery bun si credincios, peste putine ai fostpus, peste multe to val. pune, intra intru imperatia Ta-taluT mei.

Inocentit. Moisiu Epieoop al Romanului.

De neam din satul Cervicesci, jud. Botosani, s'a nascutin anul 1832 si a incetat din viata in 1894 Aprilie 5. Aterminat cursurile seminariulul din Socola si a fost numitprofesor la acel seminar de Introducerea in Vechiul si NoulTestament, post pe care l'a ocupat pana la 1862. In a-cest an a fost numit director si profesor la seminarul dinHusi. Ca arhiereil a fost ales .in anul 1880 si maT in urma

www.dacoromanica.ro


a fost numit Vicar al Sf. Aitropolii post pe care l'a ocu-pat 'Dana la 1892, cand a fost ales episcop al Romanului;

Activitatea pe care a desvoltat-o ca redactor al acestelreviste, este maT mult pe terenul practic. Avea mult ta-lent oratoric si tote cuvintarile sale erail bine studiate sica continut si ca limba adeverat romanesca. A publicatIn maT multe numere sfaturi catre predti, in care a expli-cat in mod practic simbolul credintei, a aratat cum tre-bue sa fie intrebuintate sf. ciile ale postulul, pentru man-tuirea sufletulul si cum trebue a ingriji de servitorii alta-rului. A tradus, din alte limbi, articole Insemnate, al carorcontinut a contribuit la instruirea cetitorilor revistei, asasunt: Profetiile, Pacatul contra Sf. Duch, Sf. Scriptura, A-pocalipsul. A maT publicat si alte articole ca: Necesitateaurgenta de a avea preoti invetatI, Influenta rugaciunilorasupra destinelor omenesci, Canonicitatea Sf. Carti, Pla-nul providential in statornicia religiel, Scurta privire a-supra Evangeliilor lul Mateiti si Marcu, Biserica si popu-latia rurala, Istoria bisericesca si un mare numer de dis-cursuri funebre si predicT. In 1880 tine mai multe confe-rinte religiose cn preotii din Capitala, aratandu-le modulcum trebue sa se instruiasca, explicandu-le multe din ces-tiunile dogmatice si de cult, dandu-le sfaturi duhovnicescisi facendu-T atenti asupra datoriiior de a inveta, a sevirsiSf. Taine, a pastori, etc.

Prin acesta activitata intinsa P. S. Sa a contribuit cutot ce a putut pentru luminarea preotuluT si pentru ridi-carea bisericel nostre.

P. S. Gherasim Timus Episcop al Argesului.

P. S. Sa inceput activitatea la acesta revista dejadin anul al IV si in tot timpul pand acum a publicat o in-semnata serie de articole importante pentru luminarea cle-rulul. P. S. Sa a lucrat atat ca colaborator cat si ca re-dactor si 1upa ce a fost ridicat la rangul de Episcop aleparchiel Argesului a continuat a arata acestel reviste inaltasa buna vointa si protectiune. Articolele publicate sunt:Fructele crestinismului (traducere de pe August Nicolas).Note si meditatiuni -asupra psalmilor un studiu forte intins

si-a

www.dacoromanica.ro

136 NVM R FESTIV DE 25 ANI

si deosebit de insemnat. Docu.mente privitOre la unirea Ro-mano-Bulgarilor cu Biserica Romano-Catolica. Profetiile Me-sianice, de' aceasi importantd ca si psalmil. Familia Can-temir. Biserica Africand. Acte relative la istoria Bisericelromane. Viata Fer. Augustin si scrierile sale. Crestinismulsi Progresul. Sfaturi pentru studiul Sf. Scripturi. Istoria E-piscopiei de- Radatiti. Prefata la o teologie Dogmatica siMoralicescd. Privire istoricd asupra Bisericei Armene. Des-pre casatorie. Apologia sciintificd, un studiu forte instruc-tiv in care se trateza pe larg cestiunile privitore la cos-mologie, biologie si antropologie, ardtandu-se ca in acestecestiunI principale nu exista nici o contradicere intre sci-intd si religiune. Paulin de Nola. Evangeliile apocrife. Sta-rea Clerulul In Rusia. Monastirea Cernica. Documente re-lative la Mitropolia din Bucuresci. Suntem convinsi ca.' P.S. Sa va continua si de acum inainte a onora acestd re-vista cu scrierile P. S. Sale.

Dr. I. Cornoi.

Ca redactor al acestei reviste a fost si D-1 I. Cornoi,doctor in teologie, profesor la Universitate si Director alSf. MitropoliY. D-sa in scurt timp cat a lucrat aid a pu-blicat mai multe articole importante, ocupandu-se in spe-cial cu Noul Testament si cautand sa lumineze pe deplinpe cititori asupra acestei parti insemnate a Sf. Scripturi.Studiile publicate de dinsul sunt urmdtorele Schite dinviata Sf. Ap. Paul. Istoria Canonului Noului Testament.Istoria Canonului Noului Testament de la timpurile refor-matiel incoce. Istoria Textului Cartilor Noului Testament.

Preotul I. Enesou,

Sf. Sa este unul din cei mai stimati si demni membrial clerulul nostru. Atat ca colabbrator, cat si ca redactora contribuit cu multe articole ca sa imbogateaca continu-tul acestei reviste. Asta-di Preotul Enescu servesce la bi-serica «Domnita Masa» si e profesor, cum si director laseminarul «Nifon Mitropolitul». Sf: Sa a fost timp inde-lungat profesor de religie la Stat si in urma unui servi-

www.dacoromanica.ro

NOMER FESTIV DE 25 ANI I 37

chi rodnic de 30 ani si-a regulat de cat va timp dreptu-rile sale la pensie. Deja in anul al III al acestei revistega'sim publicat de Sf. Sa o omilie asupra evangeliei Du-minicei a XXIV dupe Rusalil. A mai publicat in urma:Inconvenientele sisternului parochial. Discurs tinut in bise-rica Sf. Mitropolii la 19 Noembre 1887 la a XV aniver-sare a fonddrei seminarului «Nifon Mitropolitul». Tundereaclericals. Din persecutiunile Bisericel: Iulian Paravatul. Des-pre imbracamintea civild a clerului in Biserica ortodoxdromans. Fericitul Ieronim catre Leta, despre educatia Sf.Ciprian care Donat. Despre titlurile de Mitrop., Arch.,Exarch, Patriarch si Papa. Condamnarile clericilor la Si-node. Despre Horepiscopi. Alegerile bisericesci inainte deConstantin cel Mare. Despre Rudenie. Despre Episcopat.

Nu ne indoim ca Sf. Sa va contribui si de acum inaintea lucra la luminarea clerului nostru.

Colaboratorl.Me voiii margini sa arat numele personelor ce ail cola-

borat la acesta revistd si pe cat va fi posibil si activita-,

tea lor.Melchisecleo Episcop al Romanului.

In fruntea colaboratorilor acestei reviste trebue sa pu-nem pe eruditul episcop al Romanulul pe P. S. Melchi-sedec. Intrega sa vieta s'a consacrat-o iubirei de neam sibiserica, lucrand cu spor si neintrerupt mai mult de ojumatate de secol. Amintirea lul va fi eterna.

P. S. Sa s'a nascut in 1823 Februarie in comuna Gar-cina, jud. Nemtu. La 1841 a terminat cursurile seminariululSocola si s'a facut invetator sdtesc. In 1842 reincepe cur-sul superior al acestui seminariu si prin o sirguinta deose-bita dobindesce intinse cunoscinte, motiv pentru care in1843 i se incredintezd catedra de Retorica, Pastorale si Is-toria patriel. La 1848 continua mai departe studiile salela Kiew si dobindi in 1851 diploma de magistru in teologiesi litere. Pena la 1856 a ocupat la seminariul din Socolacatedra de Ermineutica, Omileticd si Dogmatics In care

www.dacoromanica.ro


timp a publicat mal multe scrierT insemnate. In 1856 or-ganiseza seminariul din Husi. In 1857 a fost ca membruin Divanul Ad-hoc ales de catre clerul din eparchia Husilorunde desvolta o activitate f6rte mare. La 1861 a fost nu-mit Ministru al Cultelor, insa acesta demnitate a ocupat-onumal putin timp. La 1862 a fost hirotonit Archiereil sipang la 1879 dud a fost ales ca Episcop al RomanuluT aluat parte la secularisarea averilor monastirescT si la toteactele marl petrecute in acest timp. Meritele sale literaresi vastele sale cunoscinte atat in sciintele teologice cat siin cele profane, ail contribuit ca sa fie ales in 1870 camembru al Academiel Romane si al maT multor AcademiTstreine. .

In afara de operile Insemnate pe care le a publicat ca:Cronica Husului si a Episcopiel de HusT, Cronica Episcopielde Roman, Lipovenismul, diferite notice istorice si archio-logice etc., a maT publicat in acesta revista articole im-portante ca: Biserica Ortodoxa si Calendarul, in care faceistoricul de la inceput al acestel cestiunT 'si arata motivelepentru care Biserica Ortodoxa nu [Kite adopta calendarulGregorian. In 1882 publics un important memoriii asupiacantarilor bisericesci in Romania, memoriti pe care it cetiseinaintea Sf. Sinod. El arata aid istoria musicel la noT, pro-gresul si decadenta acestel arte si masurile ce ar fi deluat. Cu acesta ocasiune alcatuesce si un proiect de regu-lament pentru regularea si imbuna'tatirea cantuluT bisericesc.Numal putin insemnat este si raportul adresat Sf. Sinodin care arata necesitatea de a se reforma seminariile side a se infiinta o facultate teologica. De o mare impor-tanta sunt si studiile sale: Papismul si Biserica Ortodoxain regatul RomanieT, Biserica Ortodoxa in lupta cu Pro-testantismul si in special cu Calvinismul, Tratat desprecinstirea si inchinarea sf. ic6ne, Mitropolitul Grigorie Tam-blac, Mitropolitul Filaret II, 1792, Inscriptiunea de la mo-nastirea RezboTenT, Sinodul Constantinopolitan din 1593.A maT publicat apol tot in acesta revista: .Cuvint la ju-bileul de 50 anT al Academiel Romane din Iasi, tinut la26 Iunie 1885 in Mitropolia din IasT, Memoriti despre stareapreotilor din Romania si despre positia for materials simorals. Monopolul luminarilor de cera, Vieta si MinunileCuviOsei Paraschiva.

www.dacoromanica.ro


Din aceste putine cuvinte se pote vedea cat de vastasi variata a fost activitatea lul literara. Efectele acesteiactivitati au fost uimitOre pentru biserica si meritele lulvor remane nesterse.

I. P. S. Mitropolitul Primat Calinic Miclescu a publicataid tote enciclicile si cartile pastorale date de I. P. S. Sade la fondarea acestei reviste si in care pe de o parteapara credinta Ortodoxa fats de atacurile ce i se adusese,iar pe de alta sfatuesce pe preoti aratandu-le cum sa seporte spre a fi bine placuti atat lul Dumnecleil cat si so-cietatei,

I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei losif Naniescu: Cate-drala Metropolitans din Iasi (Notita istorica). Carte pas-torale. Cape la romans din Baden-Baden. Cuvint la sfintireaCatedralei IVIitropoliei din Iasi. Cuvintare tinuta la inau-gurarea statuel lui Gh. Asachi. Cuvintare la punerea pietrelfundamentale la noul edificia al Seminariului Veniamin dinIasi._ Discurs la imormintarea lul M. Cogalniceanu. Cuvintla pomenirea repausatului Episcop de Buzeil Chesarie siscrisorea lul care tineril seminarist. Istoricul pe scurt alinceputului Seminariilor in Romania.

I. P. S. Mitropolit al Bucovinei si Dalmatiel SilivestruMoraru: Discurs tinut la deschiderea congresulul bisericescal archidiecesei Bucovinene in 14 Tulle 1882.

Arch. Neofit Scriban : Cuvint la nascerea Domnului nos-tru Iisus Christos. Testamentul Vechiu studiat duce la cel

Cuvint de Sf. Paste.Arch. Teoctist Scriban : Meditatiuni despre patimele

Domnului nostru Iisus Christos.Archiereul Filaret Scriban : Cuvint la inagurarea ospiciulul

de saraci neputindosi din M-rea Galata (Iasi) 1855 Sept. 1.P. S. Episcop al Romanului Ioanichie Flora: Discurs la

deschiderea cursului Seminarial.Arch. Gab., Rascan : Despre Sf. Neceta. Datoriile preo-

tului in armata. Obiceiut religiose strabune. Sinceritatea.Necrolog. Pastorul in fata Intereselor generale ale socie-tatei. Despre Martini. Obiceiuri superstitiose din popor.

Noll.

www.dacoromanica.ro

140 NUMER. FESTIV DE 25 ANI

Preotul Spiridon Badescu are un merit forte mare pen-tru cetitoril acestei reviste. Acest venerat membru al cle-rului roman a lucrat din tote puterile sale spre a luminape colegil sei si a le da modele alese de predici de totgenul. El a publicat in colonele acestei reviste un numerde 23 de predici tinute in diferite Duminici si serbatoride preste an. A mai publicat o alta serie de 'predict' prac-tice in care invata pe preot cum sa sfatuesca pe locuitoriidin comuna sa la diferitele serbatori marl de peste an,cum sä le esplice insemnatatea acestor serbatori si inveta-turile pe cad trebue sa le traga de aidi. Preotul Badescua facut parte dintre cei mai vechi colaboratorl ai revistel§i in timp de patru ani a lucrat neintrerupt pentru folosulSfintei nostre Biserici.

Tot intre cel mai vechi colaboratorl ai acestei revistegasim si pe Preotul Panait I. Collescu, Paul B. Botc*n,Bartolomeu Bailescu, Pr. Cosma Moescu, etc., care ail con-tribuit fie cu articole teologice, fie cu predici la redactareaacestei reviste.

Toti aceti harnici lucratori in via Domnulul au trecutdin acesta vieta. S5. le fie Carina uOra si memoria nwersa.

Dintre colaboratorii in vieta avem in primul rind peI. P. S. Mitropolit Primat Iosif Gheorghian. I. P. S. Sa apublicat: Cuvintarea tinut5 cu ocasiunea anului nail 1888,Carte pastora15. data In anul 1888, Cuvint pentru morte,Carte pastorala 1889, Carte pa,storala 1892, Enciclica princare face cunoscuta. retragerea I. P. S. Sale, Datoriile so-ciale ale Preotulul, Din istoria lul Socrate Scolasticul si Cu-vinte de penitents in intaia septamana a postulul mare.1VIarea sa inbire pentru biserica si dragostea cea marecatre pastoritii sei se vede lamurit din sfaturile intelepteqi parintesci cuprinse in cartile pastorale date de I. P. S. Sa.Activitatea literara a I. P. S. Sale este destul de intinsa§i pe terenul teologic a publicat un mare numer de opereinsemnate.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel Partheniu Clincenl a pu-blicat Autocefalia Bisericel Romane qi cestiunea BisericelGrecesci din Sulina. In discursul pe care I. P. S. Sa l'a

www.dacoromanica.ro


pronuntat In Senat cu acesta ocasiune a sustinut cu totataria drepturile si prerogativele Bisericei nostre si a luptatdin tote puterile ca autocefalia Bisericei romane sa remandnestirbita.

I. P. S. Ghenadie fost Mitropolit Primat a publicat inacesta revista tote cartile pastorale date ca Episcop deArges si ca Mitropolit Primat. A publicat si rugaciuneaalcatuita de I. P. S. Sa cu ocasiunea inaugurarei podululde preste Dunare si discursul pronuntat la 12 Oct. 1396.

P. S. Episcop al Rimnicului Athanasie Mironescu a in-ceput deja din anul al X-lea al revistei ca sa publice aicimai multe articole instructive si folositore. Primul a fostPesimismul si Crestinismul, apoi au urmat: Ratiunea siRevelatiunea, Memoriu asupra Facilitate Teologie, Pre-dica la inaltarea Domnulul, 0 calatorie in Orient, Dolingersi notice biografice, Bibliografii asupra scrierilor teologicemai de valore, Fericitul Teodorit Episcopul Cyrulul, Eticacresting In present, Etica evulutionista si Etica cresting.P. S. Sa atat ca profesor la facultatea de teologie cat sica Inalt prelat al Bisericei nostre a cautat prin prelegerile

prin articolile si diversele scrieri ce a publicat casg contribue la luminarea clerului si la ridicarea Bisericeinostre romanesci. Suntem convinsi ca si de acum Inainteva lucra cu acelasi zel si deotament si inulte Inca din

.articolile sale vor ilustra paginile revistei nostre.P. S. Episcop al Romanulul Gherasimu Saffirin a tradus

.Si a publicat cele trel Insemnate discursuri ale SfintuluiJoan Chrisostom contra adversarilor vietei monastice si unarticol intitulat: Unirea pldnuita la Roma Intre Biserica Ori-entala si Occidentala.

P. S. Episcop al Dunarei de Jos Pimen Georgescu aa publicat: Discurs cu ocasiunea serbarei patronilor Cate-dralei Mitropelitane din Bucuresci, Discurs la inaugurareamarelui clopot al Catedralel, Discurs cu ocasiunea anulul-nal (1887) in Catedrala Mitropolitana, Predica tinuta inCatedrala Mitropolitana, de anul nal 1893.

P. S. Archiereil Calist Botosaneanul : Discurs tinut cuocasiunea sfintirei bisericel din comuna Cretescii judetulTutova.

4e

tinute,

www.dacoromanica.ro

142 NUMER. FESTIV DE 25 AN1

Pr. Stefan Calinescu, profesor la Seminariul Central siprotoiered al Capita lei e unul din cei mai vechi si matactivi colaboratori in primii ani ai acestei reviste. Sf. Saa publicat un mare numer de articole insemnate privitorela diverse cestiuni teologice si practice, precum si mai multepredict. Articolile publicate sunt urmatorele : Disertatie li-terara despre Sf. Joan Chrisostom, Extract din prima cartea Operei lui Hugone Grotiu, Datoria crestinului de a glo-rifica numele lui Dumnecleil, Despre necredinta si rataciresi despre purtarea preotului cu cei ce se afla In acestastare, Preparatiunea morala a candidatului de preotie, Carepreotii sateni, Familia cresting si datoriile reciproce alemembrilor familiei, Funerariul lui Ghenadie fost Episcopde Arges, Napoleon I. Reflexiuni despre divinitatea cres-tinismului si M*ntuitorul lumei, Chemarea diving la darulpreotiei, Maxime morale extrase din Sf. Scriptural, PoesiaEbraica, Numirea ce se da primilor crestini, Serbatorilenemutabile. Predicile publicate de Sf. Sa sunt in numerde opt.

Dl..Gheorghe P. Samureanu a publicat mai multe croniciinsemnate predum si.' urmatOrele articole : Monica mumafericitului Augustin, Un hrisov de danie al lui AlexandruCoryatovici principe al Podoliei, Alt hrisov de danie al

. principelui Iurin de Chelm Imperatul si Monahul, Despreca.' sa'toriile mixte, Teofilantropistii, Samarineanul iubitor deomeni, Ecumenicitatea ortodoxiei.

Ali mai colaborat la acesta revista: Eusebiu Popovici,pr. Simion Popescu, pr. C. Nazarie, pr. G. Floru, pr. I.Constantinescu, Diac. I. Popescu (Baden-Baden), pr. V.Popp, pr. Alex. Popescu Cernica, pr. N. Cesarescu, pr.I. Iordachescu, pr. Mihail Nita Duhovnic, protosinghelulVarlaam, pr. St. lonescu, pr. Gh. M. Popescu, pr. I. Be-rariu, pr. V. Diaconescu, pr. N. Niculescu, pr. G. G..Cernescu, pr. I. Mitescu, pr. Anton I. Sachelarie, pr. N.Popovici, diac. Coman Vasilescu, pr. Emilian Micu, pr. Gh.Luceanu, pr. Ilie Teodorescu a publicat mai multe predict,pr. I. Antonovici, pr. Ovid Musceleanu, pr. Joan A. Gri-goriu, pr. Gh. Luceanu, pr. Coman Vasilescu, pr. Const.C. Vasiliu, diac. I. Andreescu; pr. D. Gerota, pr. Ath.Vasilescu, pr. D. Ganescu precum si d-nii Dr. C. Chiri-

www.dacoromanica.ro


cescu, Dr. Badea Cireranu, A. D. Xenopol, Gh. Ventu,I. Mihalcescu, I. Malaescu, Antipa i Evghenie Macedo-neanul, I. Mateescu, fost profesor la Seminar de limbaDina., Dr. Gh. Marinescu, D. G. Ionescu, V. P. Samurian,Vesp. G. Erbiceanu, I. Georgescu, N. D. Niculescu, St.Popescu fost profesor de musica la ambele SeminariT dinBucuresd, M. Bendeski, G. Musicescu, G. A. Cosmovici,Const. Stamati Clurea, Ilie C. Cretulescu, D. Ivanceanu§i Georgescu Nedelea, Al. Rasmirita.

In momenlul de fata ca redactor' aI acestel reviste nu-mit' de Sf. Sinod sunt : P. S. Arh. Calistrat Berladeanu,C. Erbiceanu, Dr. Dragomir Demetrescu, P. Garboviceanu§i sub semnatul.

"---24M---- -

Mihail Popescu.

www.dacoromanica.ro

,,REVISTA BISERICA ORTHODOXA ROMANA

Primul num.& al revistei <<Biserica Orthodoxy Romana»a lesit cu 1 Octombre 1874. Hotarirea de a apare acestarevista a luat-o Sf. Sinod, care dupd multa discutiune avotat in sedinta de la 6 Noembre 1873 si un regulamentasupra scopulul si chipulul el de aparitie. Se la' cusera maimulte incercari particulare de a intemeia diferite revistebisericesti, insa nici una n'a avut vista trainica, de ore cenu erau destul de puternic sustinute de cititori. In urmaacestel durerose constatari s'a hotarit Sf. Sinod, ca sa deala lumina o revista oficiala a sa pentru cultura clerulul ro-man si pentru luminarea poporuluT roman crestin ortodoxasupra diferitelor chestiuni religiose.

Pentru sustinerea unel reviste de asa importanta Sf. Si-nod a mijlocit- si la Guvern ca dea sprijin. Guvernula promis tot sprijinul seu si a si pus la dispositiunea Sf.Sinod 6000 lei pentru revista. Cu asemenea ajutor si cuconcursul cititorilor, revisfa a aparut pand In anul 1878.In acest an din pricina .resboTului revista inceteza si nureapare de cat in anul 1880. Pe langa resboiii insa tre-bue sä mai fi fost si alte cauze de n'a aparut acesta re-vista timp de dour anT. Acesta se pote vedea din frumo-sul apel, pe care '1 face cetitorilor presedintele comitetului

sa-I

www.dacoromanica.ro


redactor dupd vremuri reposatul P. Sf. Silvestru, fost E-piscop de Hui si in care terming cu cuvintele sf. Scrip-ture : .«Ve rog pre vol fratilor, pentru- numele Domnululnostru Iisus Christos, sa nu fie intre vol imperechieri, cisa fiti intemeiati Intr'un end si intr'o intelegere. Tote alevostre cu dragoste sa fie. Tar Dumnecleul rabdarii si almangaerii sa dea voue aceal sä ganditi intre vol intruChristos Iisus. Cu toti intr'un suflet si o gurd sa maritipre Dumnecieti si Tatal Domnulul nostru lisus Christos (1Cor. I. 1; XVI, 2; Rom. XV, 5-6).

De aci Inainte revista iese regulat pang astd-41 si acestadatorita in primul loc Sf. Sinod si In al doilea loc ceti-torilor, care T -ail dat tot concursul posibil.

Timp de 25 de ani revista . Biserica Ortodoxa Romand»a fost un isvor de cunotinte pe intinsul teren at studiilorde teologie. in ea s'aii publicat lucrari pe care trebue säle urmar6sca toti acel, cart vor sa cunosca trecutul bise-ricii n6stre, cum si spiritul de care a fost si e calduclitdin indeplinirea sfintei ei chiemari!

Serbatorim acum 25 de ani de la intemeerea acesteTreviste, serbatore forte rara in vieta revistelor nostre li-terare si sciintifice! Dorim din suflet ca acesta revista saserbatoresca si 50 -de ant' de existents si ass mai departe,cdci numal bine va resulta pentru biserica nostra din viaIndelungatd a unei asemenea reviste!

P. Garboviceanu.

Biserica Ortodox Romanit 10

www.dacoromanica.ro

PREOTUL $1 INVETATORUL.

Cei dour factors principali in mijlocul poporulul nostrurural sunt preotul §i invetatorul. Sunt acesti- factorl la inal-timea chiemarii lor, atunci putem avea deplina convingere,ca poporul nostru va merge tot inainte din punct de ve-dere intelectual, moral si material. Din contra, daca acestifactors nu sunt destul de pregatiti pentru chiemarea lor,sail nu sunt destul de constienti de acesta chiemare, atuncipoporul rural nu numai ca va sta in loc, ci tote pacatelepot sa-1 coplesiascd si slabiascd, in lupta pentru vieta.Si o DOmne! Pote nici un popor n'are nevoie de mai multaincordare sufletescd, de mai multd muncd priceputa ca po-porul nostru! Traim in niste vremuri, cand vieta patriar-,hald nu mai e cu putinta!

Sa lasdim insa la o parte teoriile!In satele nostre, unde preotul si invetatorul sunt pri-

ceputi si harnici avem o noue vieta. Parintii trimit debung voie copil la scold., si asculta de sfaturile frumosesi folositOre ale preotului si invetatorului. Scolarii impre-una cu invetatorul merg in fie-care Dumineca si Serbatorela biserica si cants in cor, Tar biserica e plind de lume,de tinerl si betrini. Satenil au inceput sd-si cultive gra-dinele cu zarzavaturT si pomi roditorl si nu le mai tin capang acum pline cu Mara si pustil. S'ai1 intemeiat socie

sa-1

'si

www.dacoromanica.ro

NUMER FEST1V DE 25 AN1 147

tap economice, unde satenii pot sä depuna micele for e-conomii si sa nu le mai chieltuiasca la carciuma si pe ni-micuri si de unde pot sa se imprumute la nevoie cu odobanda mai omenesca. Si acesta schimbare in bine nuse datoreste de cat preotului si Inve'tatorulun

E o maxima latinesca care dice: Longum iter est perpraecepta, breve et efficax per exempla. Si adeverul asaeste!

Nimic nu 'Dote sa mince, nimic nu pote sa atraga caexemplul! Acesta ne-o spune lamurit si Mantuitorul canddice Apostolilor: « Voi sunteli luminalumil ,si sarea fidmin-tului. Asa sd lumineze lumina vostrit inainlea o'menilor, cavecjend faptele vostre cele bune sd prea mdrescd pre Tatavostru din Ceruri».

Prin urmare, o indreptare a lucrurilor in marea masa apoporului nostru rural atarna de la priceperea si harniciapreotului si a InvetatoruluI, cum si de la buna intelegeredintre ei. Daca el' vor avea neincetat inaintea ochilor nu-mai binele poporului; daca vor merge mans in mans Intote imprejurarile; atunci putem nadejdui ca o none vietava incepe pentru poporul nostru rural: o vieta ,trainica sinationala!

Chiemarea precitului si a invetatorului fiind de o asamare importanta, se cere din partea nostra o deosebitagrija pentru cresterea si instructiunea lor. Scola In carese formeza acesti apostoli sa fie cea d'intaiii, care sä a-traga bagarea nostra de serna. Cum va fi scola, asa vorfi si el. Cum 'I vom forma, asa '1 vom avea. Voiii aveaore fericirea sa ved, ca acesta scola" speciala e cea maibuna din Cara romanesca ?

P. Garboviceanu.

www.dacoromanica.ro

Comorile $tizntei .,.si fnleleAcitinel unui .odor suntinstql conducelorii lui neobositi, sunt marii lui das-edit', sunt fioveluitorii lui de suite/.

Respectiv de acesta, iata ce dice un Erarh despreunul din maril metropoliti al' neamului nostru: c Nu

1.1-1

..4.4 0C.,1 (1)

Cn %1 . I

a)...,co

*i.1.,

TN

N('),

,4.1.

:**4-

0..c:!,

CI

3Nr.,..,

.4.4

c)

a)'I:3J1,

K.,1

?NZ

4,4,''

cp

>cl...CI

al-.F'

t)

V'0>

o0

L.)

vv4tee,

(-)

c,,,

c-)

...,tI''

v

0.Lna.)

,-31

Z

www.dacoromanica.ro


stingea fard numai lumina chid: luminarea 'Jul: Gri-gorie, nici apuca n6ptea aprinderea ei. Singur vecle-tor sunt al acestor osteneli necontenite ale lul Gri-gorie Iar martorii nemincino0puhu inainte cartile lul cele folositOre de suflet, tipa-rite i de alti repausati Arhierei §i de Prea Sfintituli de Dumnec,leil alesul Metropolit al Moldovei Ve-

niamin » (cuvint la ingroparea mare-lui Metropolit al Ungro-Vlahiei Grigorie Miculescu,de Episcopul Ilarion al Argeului: 1834 Iunie 24).

t Cal list Ialomiteanu Botosaneanu.

www.dacoromanica.ro

DISCURSULpronunrat de P. S. ArchiOreii Melchisedek in

palatul Mitropolitan din Bucuregti la hirotonia sade Archiereti In diva de 24 Martie 1902.

Ina& Prea Sfintite Stapane,

Cu ajutorul lui Dumnedeil si prin chiemarea Harului ce-lui intru tot sfint, s'a sevirsit asta-di asupra mea umili-tului ridicarea la cel mai inalt grad ierarhic «hirotonie deArchierea».

Acest mare act pentru mine este, pe cat cel mai in-semnat in viata mea ca om, pe atat si cel mai greil jugpus pe slabele mele umere, dar, calauzit de marile si sfin-tele cuvinte ale Mantuitorului nostru Iisus Christos: (cLua(1jugul meu preste voi si vi' invelati de la Mine ca suntblind si smerit cu inima, si yeti afia oa'ihnd sufietelor yds-tre, cd jugul meii este bun )51 sarcina mea u,s-ord», nadej-duesc, Jnalt Prea Sfintite Stapane, ca voi fi gata la on -cesacrificiii ce se va cere din partea mea, si pe cat puterile mevor ajuta, spre a lucra cu rivna crestinesca in scumpa nos-

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 Al 151

tra patrie si sfinta nostra biserica spre ajungerea Inaltululideal religios-moral, urmarit atat de agerul si Inteleptulnostru Rege Carol I, cat si de Ina lt Prea Sfintia \rostra,impreuna cu to' P. P. S. S. membri aT Sfintului Sinod.

Ina lt Prea Sfintite Stapane, in timpul preotieI mele laCathedra la acestel de Dumnecleil pazite eparhil a sfintelMitropolii a Ungro-Vlahiei, cat si ca Arhimandrit de scaunla cea de Dumnecleil pazita Eparhie a Duriarei-de-jos, amfost un urmator nesovait al Inaltelor Prea Sfintiei VostresfaturI, pe car' cu prilej le-am avut, Inaintea ochi-lor mince' mele, ca o lumina prernergetore; si de cart cA-lauzindu-me, am putut indeplinica sa clic ap.--cu sfin-tenie datoriile impuse mie, de care greaua. sarcina a pre-

Deci, Inalt Prea Sfintite Stapane, si P. P. S. S. ca unmaT mic si smerit Intre frati, Ve pot asigura ca; nu numaidatoria de Archiereil me va face ca la tote rugacIunelece eu umilul le voiii InAlta DumnecleuluI nostru, sa amintescnumele blinduluI nostru Arhipastor si Mitropolit Primat Iosif,dar si datoria care se impune fie-carui om, adicA: qrecu-nostinta si veneratiuneaD, aceste sublime surori, sunt sivoiu fi dator sa le port in sufletul mai ca ast-fel, atatfata de Inalt Prea Sfintia \rostra, cat §i de intregul corpal Sfintulul Sinod sa merit a fi mangaiat in sufletul menspre Indemnare la lucru In via Domnului.

Asa dar, Inalt Prea Sfintite Stapane si Prea Sfintiti E-piscopi din slabele mele graiuri, ajutat de Dumnecleii, voIndice in tota a mea viata:

Sa traitI Malt Prea Sfintite Stapane D.D. losif anT multipe Tronul primatial al Sfintei nostre biserici Ortodoxe Au-tocefale Romlne.

Sa trait' prea SfintitI EpiscopI D.D. Gherasim al Arge-§ului si D.D. Pimen al Dui-IL-el-de-jos, cari harul lui Duni-necled ajutat ca sa Ve osteniti la inaltarea mea umilulla inalta trepta a ArhierieI.

Sa traiasca Majestatea Sa Regele Carol I cu tOta au-gusta sa familie.

ori-ce

otiei.

vat

www.dacoromanica.ro

CUGETARI SI REFLEXIUNIdin partea

D-lui Defensor eclesiastic, P.P. C.C. Revisio' eclesiastic' ,siP.P. C. C. Protoierei.

Cugetarea omulul nu se margineste ca a animalelor Inmarginele lumel vedute. Ea pardseste pe cele vedute pen-tru cele nevedute si desfacendu-se de materie se duce dese aprofundezd in contemplarea fiintei A Tot Puternice,Nemarginite. Acolo este marirea nOstrd fiind-ca numal a-col° gasim principiul fiintei nostre, temeliile moralel nostresi Intr'acolo sa tindem necontenit, daca voim sd fim pedeplin fericiti.

G. 0. Ventu.Defensor Ecclesiastic

C U GE T A R E.«Ceea ce face valorea si importanta vietii nostre, ceea

ce inobileza pe om si '1 da curaj si constiinta de sine estemunca. Valorea muncil Insa depinde de scopul el, Tar sco-pul muncil nimenl nu l'a aretat mai bine de cat Cresti-nismul. In vederile Crestinismului nu munca pentru casti-guff materiale si temporale constitue scopul pentru careomul e lasat pe pamint, ci munca pusd in serviciul WIDumnedeil.

De acest principiii s'a condus revista «Biserica Orto-doxa Romand" » in patrarul de veac trecut. Dea Dumnedeilca in aceleasi vederi, lucrand si in viitor, sä faca aceeasicinste bisericei si neamulul nostru».

Econom Stavrofor N. FilipRevisor eclesiastic al Sf Episcopil itimniculuT.

www.dacoromanica.ro

IsTUMMA FRSTIV DR 25 ANI 153

In Vechiul Testament totul se Invirtea in jurul ceremo-niilor, sail cu alte cuvinte partea esentiala a legel mosaiceera cultul. «Tot arhiereul, (lice Sf. Ap. Pavel, pentru casa aduca darurl si jertfe se pune», de care legea mosaica(Evr. VIII 3). Ratacirile, sbuciumarile si desilusiile lumerpagane antecrestine au fost resultatul predomnirel mate -rialitatel a unul cult in care se intrupa dorintele, nece-sitatile si pasiunile omenesti. Mantuitorul Iisus Christos des-fiinteza ambele culturl cu tote ceremoniile for spre a ri-dica pe om de la forme, de la sensuri la o activitate purspiritualaadorarea lul Dumnecleti in spirit si adever, pre-facend chiar corpurile nostre in temple.

Tata pentru ce Imperatia lui Dumnecleil se 16.este cufutela fulgerului.Dupa 2000 de ani Insa putini, forte pu-cini isl deschid sufletele Evangheliei si multi crestini stallreel. Acosta pentru ca cultul si ceremoniile au ajuns iarasila predomnire. Si cu tote ca teologii recunosc ca acesteasint numal forme in care pornirile religiose ale sufietuluiajung la expresiune, ele totusi alcatuesc obiectul princi-pal al activitate) bisericesti de asta-di, si cu deosebire la.not. Consecinta ne isbeste la on -ce pas: in gall de cult,crestinuI inceteza de a fi spirit incorporat, care sa tindala Dumnec,leil binele suprem si armonia actiunilor nostre.Egoismul, avefitul ambitiunilor si satisfacerea dorintelor etot ce ocupa pe crestin in tot locul si timpul. Deci cul-tul nu e pedagog, dar instrument incrddintat adeveratuluipedagog-clerului, care prin activitatea sa invetatOre e da-tor sa educe si sa conduca spiritele spre Dumnecleil, sin-gurul isvor ce pote stinge setea nOstra de fericire. Aces-ta-I esentiala datorie impusa de Evanghelie clerului. DacaPavel si Apolos uda si Dumnecleil creste (1 cor. III 5-8)atunci a uda nu insemna a face pe pastoriti sa asistenumal la cult, ale caruia acte se Indeplinesc cu mai multaon mai putina atragere, dar insemna a inveta, a cultivape acestia facendu-I apt) sa se inchine in spirit si in a-clever lui Duumecleii, care ii creste in perfectiune si-t faceferi citl.

Diacon Ioan P, TincooaLicentiat al Academiel Spirituale din Kiev

Revisor Eclesiastic al Eparh de Roman.

si

www.dacoromanica.ro

154 NUMER FESTLV DE 25 Aril

Lumea, ca un lucru trecetor, trece si isi perde putincate putin principiul vietei cel miscator. Corpul omululacest frumos, care exprima lumea in miniatura, Inca sevestejeste ca o flor-e a campului care naste si sera piere.Insa spiritul vietei ce l'a miscat, Insa sufletul sell eel nea-dormit, care n'are repaos ziva si nciptea pe acest pamint,nu piere ca cele-l-alte lucruri na'scute in timp, ci triumfandpeste dinsul si peste materia cea mutes si inerta, sbora sise uneste cu facetorul set' ceL Nemuritor. Asupra lul (asufletulul) deci trebue cu deosebire a se Indrepta totes a-tentiunea, perfectionandu-1 spre a fi demn de acea unire.

Icon. It5n Andrews=Revizor eclesiastic al Eparhiel

Hu§ilor.

Prea Santite SMpdne,

La ordinul P. S. Vostre, m'am gandit mult cam ce asiputea respunde potrivit cu misiunea Inalta, pre care o arerevista Sf. Sinod in biserica Ortodoxa. Si gandindu-mela micimea mea am esitat mult de a respunde.

Cugetarea ce mi se cere este nu a mea, ci a lumiT in-tregi, pre care mi-o impropriez.

Toth lumea Se plange de feu] inEnit de-mare pe care'lproduc acji citirile de scrieri rele. Si toil se gandesc si seintreba: Se pote Iupta contra potopulul de noroiil si denelegiuirT produs al scrierilor rele ?

Citirile de scrieri rele turbura, desradacineza si stingcredinta cea drepta si adeverata si umplu sufletul de pre-judiciile cele mai nenorocite. Fundamentul moralei estecredinta; credinta fiind sdrobita, ce principiil de moralesmai 'Ate remane in piciOre ? Deci, citirile rele slabese sisting simtul moral. 0 scantee, consumes cate-odata o pa-dure mare, tot asa, un cuvint, o linie, aprinde un suflet, ofamilie, un popor Intreg. 0 data a clis Napoleon I: «Eiinu sunt capabil sa guvernez omeni, cart citesc scrierile luiVoltaire si Rousseau».

S'ar putea dice Inca ca autoril presei impie si licentiosaau deschis si populat puscariile cu victimile lor. Cate miTde sinucideri, cate crime n'aii fost si sunt resultatul lec-

www.dacoromanica.ro


turei de romane, cart ar trebui sa fie acoperite de dispretsi aruncate In noroiii! Kathie preotului nu trebue sa semurdaresca ca sa atinga asemenea scrieri. El trebue säse feresca de scrierile rele, cum se fereste de tigru, deserpe, de ciuma si otrava, de hoti sail de asasini. Prinurmare preotul trebue sä dea exemplu bun, caci EA selduhovnicesti vor crede mai mutt in exemplul luT de catin vorbele sale. Dar pre langa exemplu trebue sä incura-jeze si sa respandesca scrierile cele bune. «Contraria con-trariis curantur», dice proverbul latin. Din momentul cedmul vrasmas respandeste presa cea rea, trebue ai opunepre cea buns. .

Acest lucru l'a fa'cut si Onor. Redactori al' revistei Sf.Sinod, timp de 25 de ani. .

Acesta Revista a fost in acest interval sprijinul cel maiputernic al Ortodoxismului crestin, stindardul nationalis-rnului si antidotul cel mai tare contra scrierilor cad ne-norocesc si pustiesc familiile, turbura si sting credinta,slabesc si surpa morala cea sanatosa si corup sentimentulnational.

.Merits dar sa traiasca sute de ani; 'far Redactorilor sei

li se cuvine cinste si lauda de la Cel Prea Ina lt.Acesta este gandirea mea dilnica.

Supus servitor

soon. Stavrofor V. PredeanuRevizor EeelesiastiC al Eparehiel Argeplui.

La 25 de ani de via-0 ai Revistei Biserica Orthodoxa Romans ".

Rugaciuni la Cer sa-nalti,Esti dator preot roman,lireniti toti, o! Tubiti frati.

i! crestin,Sta- nflorit p-al Romanies,Teren sacra, ra11.1 divin,Agru sant al mantuirei.

www.dacoromanica.ro

156 NUMAR FESTIV DR 25 ANT

Bine, bine c'ai sosit,Tats totT ne-am asteptat,Santa di de amintit.Eroind de serbat!_Ridicati la CerurT, fratT,Lune sante, fitT ma.'retT,C-aveti asta-c11 sa serbatT,AT Bisericel atlep.

0 pleTada de'nvetatT,RobT ideilor crestine,Toff crestini, preotT, prelati,Hero 1c1T faptelor strebune0 patrime dintr'un veac,Dat -au sante 'nvetaturT.0! voesc sa spun, nu tac,C -au fost buns si mult cuminte,Socotind a da 'ndrumareAstor tinerT din neam mare.

R; da vostra in veci remane,0! atleti al mantuireT.Alunca vostra sa ne fie,Imbo ld noua tinerimeT.Natia, credinta nostra,Aste-ail fost devisa vostra.

soon. J. Diclioesouevizorul eclesiastic al EparhieT

DunAril-de-Jos.

Propunere spre bine.

Dupa 25 de anT de existents a Revistel 4Biserica Or-todoxd Romeind» si la inceputul anului al 26-lea este binesa ne gandim si la aceea ce ar mai trebui sa se infiintezepentru viitor.

Acum din punct de vedere cultural sihtem alt-fel, decat eram acum 40 de ani. Pe fie-care an es scolarT din

)

.

www.dacoromanica.ro

NUMtEt FESTIV DS 25 AM 157

seminare si de la facultatea de teologie. E sporadica mis-carea teologica la nol, dar speram ca peste 20-30 de an!top clericii vor poseda un capital bun de cunostinte si en-ciclopedice si teologice speciale.

Dar un absolvent de seminare sail licentiat in teologienu pote fi la masura ceruta chiar de titlurile lor, daca vorremane stationari. Stagnatiunea amorteste, patina sail multastiinta se evaporeza, cum am dice, daca cine-va nu se maiocupa. Un om trecut prin scold, citind si scriind in orelibere, se formeza, isi disciplineza stiinta; se face price-put la graill in on -ce ocasie a vietei si misiunei sale; pOteimprovisa cuvintari de on -ce natura in interesul public.Cel ce nu se mai ocupa, nu scrie nimic, pierde si putinadeprindere din scold, si peste putin devine tabula rasa, nemai putand deschide gura cu rost si cu folos.

Nu este suficient sa citesca cine-va numal tesele celorce trec examenele de licenta. E bine, negfesit. Dar tre-buesc consultate iswirele teologice, pe care pana acumputini veclut, macar in parte. Aceste isvore sunt scrie-rile parintilor bisericei.

In tote tarile si ortodoxe si eterodoxe operile parintilorbisericei se aft' traduse in limba teren Numai la not ni-mic! nimic!

Deci propunerea mea este acesta: sa se caute mijlocul dea se infiinta: Biblioteca pdrintilor bisericei, ca pe fie-careluna sa apara cite un volum. Facem acesta ? Aducem ser-vicii incalculabile eulturei bisericesti!

Biserica pentru bine si lumina in lume a fost instituitade lisus Christos. Sa dam ierarhiei bisericei nostre- ratio-nale putinta de a respunde scopului sell si atunci sa stimca servim adeveratele interese ale nemului romanesc careprin biserica a fost scapat in cursul vecurilor.

Econ. St. CilineccuProtoiereti al de Sus

din Capital&

qMoise de si mai vechin, lntrecu pe top legiuitorii an-«

«Luther cu Cat se apropia mai mult de Christos, cucatat fu mai mare politic.

le-au

Pass

tichitatii.

www.dacoromanica.ro

158 NU111gEt FESTIV DE 25 ANI

«Christos insa, ca om, YT intrecu pe totI, legile sale fiind»pline de umanitate.

«Veacurile trec, Tar Evangelia sa in veac remane»,Econ. A. Protopopescu

Protoiered al Pli 4i1 de Josdin Capita la

Superioritatea nediscutata a religiunel nostre Crestine,resulta si din faptul ca preceptele sale nu au de comba-tut de cat usOra critica a spiritelor semi culte si afectatede un scepticism de mode, nu de convingere; Omenil cultIindeplinul late les al cuvintului, pans si geniile puternicecart apar pe domeniul tuturor stiintelor chiar si acelor po-sitive, se impaca cu preceptele bisericel crestine, pentruca gasesc in practicarea for rationale nu numal o caldamangaiere sufletesca la grelele conditii ale existenteI, darsi isvore noun de puteri pentru lumina si adever.

Icon. Gh. V. °rivetsProtoiereul Judetulul Bacd.d.

Puterea Bisericel.

and privesc in trecutul Romanilor si socotesc faptelefor marl ce au sevirsit, nu me pot opri a clice: /aid' o fardde era.

Puterea Romanilor a stat in Tubirea nemarginita .de Bi-serica si Patrie, salvandu-le pe amandoue.

Biserica intarea bratul Domnitorilor inflac'arind poporulsi entusiasmandu-1 pentru dorul de Patrie.

Biserica prin representantiI seT, lucra impreund cu Na-tiunea, fiind tot-d'auna in fruntea el la faptele cele marlsi strelucite si ca o buns mama ingrijea si mangaea pefiii el in Bile de restriste si se bucura in Bile de linistesi veselie.

Ast-fel au lucrat parinta, mosii si stremosiI nostri siDumnedeii, in care isT puneail nadejdea, I-a scapat detote nevoile.

Tot aceeasi putere care inflacara pe parintil si strebu-nil nostri la fapte marl pentru mariiTa Patriel, a insufletitsi insufleteste pe conducetoril Revistel «Biserica Ortodoxa

www.dacoromanica.ro


Romana», care acum implineste un patrar de veac, adeca25 de ani si care fiind condusa cu inalta pricepere si in-telepcIune, e intocmai ca fagurul de miere, cu care mumanostrA, Biserica, hrAneste pe flit' patriel el si de aceea clic:Sa trAiasca conducetorii Revistei «Biserica Ortodox& Ao-mind>) multi si fericitl ant', conducend-o si de aci inaintepe calea progresulul, pentru binele BisericiT si al Patriei.

Econ. Ion TeodorescuProtoiereul judetuluI Buzed

Omul creat de Dumnecleil pe parnint, vieta lui i se potecompara cu o barca pe valurile ocenului; dar Dumnedeilspre a-1 incuraja a pus in inima lui treT virtuti: Credinta,Speranta si Dragostea. Ast-fel ca in tote valurile vietiIuzand .constiinclos de ele, reuseste a fi fericit atat in lu-mea acesta cat si in cea viitore.

Deci dupa cum barca in conducerea el pe ocean arenevoe de raze luminose, asemenea. si fie-care om in vietasa are necesitate de aceste trel virtuti teologice.

Econ. Constantin VasiliuProtoiereul Judetulul Boto§anl.

j 01M ARK Adating popular&

Mercuri sera sail JoT dimineta (Joia mare) Inainte de Sf.Pasci, dupa apusul sOrelui copiii sa duc in Joimarica (peunele locurl dis si Joimarita) mai multi copil in grupuri fiechiar copilandri o Tau cu deaste amatu prin sat cu clo-pote la gat si cutreera tote casele. Ajunsi pre prispa caseTsail In garliciurile bordeelor Catl cati ? Tors'ai calti ?Doue oue 'condeete, puse bine pe perete. Stapana easel leese inainte si le da cate-va oue.

Mamele pun pe copil sa adune surcele sail boclii uscatide Mercurl sera si le pun in tinda easel, spunendu-le canoptea vine Joimarica si face focu in batatura, cautand saparlesca fetele care n'aii terminat de'tors lana si canepa,

clic:

www.dacoromanica.ro

160 NI.MgEt FESTIV DE 25 ANI

precum si pe baetii care n'ail grabit sa termine de arat.Mamele fac dimineta o turta de pane si o dail la un

unchias sail baba, Insa preste pragul usei. Credinta care sepastreza si asta-di in poporul din Oltenia.

Econ. I. qtefinesouProtoiereul Judetttlui Braila,

Cu un cler instruit, cu barbati chemati de o adeveratavocatiune, crescuti de la sinul mamei for In adeverata cre-dinta crestina; Incercati si examinati, fara de nici o pa-siune; numai cu un ast-fel de Cler, ne vom Inalta si ne

-vom sustine Biserica si Patria.Econ. qt. Virgo lici

Protoiereul Judetulul Covurlul.

Revista (Biserica Orthodoxy Romana», ca un focar delumina duhovnicesca, revarsa Invetatura Ortodoxa trebu-inciosa clerului si poporului Roman, aduce progres litera-turei bisericesti si nationale, desvoltand clerul si poporulRomanesc.

Pe cat jurnalele politice si Revistele celor-l-alte stiintisunt de sustinut si Incurajat, caci aduc fie-care in ramu-rile for folOse societatei, pe atat sciintele teOlogice tratatein acesta Revista, sunt de preferat, de ore-ce dail socie-tatei: morala, baza tuturor sciintelor.

Serbatorind Implinirea a 25 ani, de cand acesta Revistarespandeste Invetaturile strebunilor nostri, in unghiurile Ro-manies si in afara de Tara, Clerul Dorohoian feliciteza co-mitetul Redactor al Revistel si riga pe Dumnecleil, ca Re-vista «Biserica Ortodoxa Romanao sa alba vista nemuritoreca si Invetaturile el sa lucreze cat va trai poporul Roman.

Econ. C. CiocoinProtoiereul Judetulul Dorohoiti.

CUGETARI.

Ornenii marl de suflet si intelepti 'si resbuna prin dis-pret; cei _mici de suflet si ignoranti prin persecutiune.

Rabdarea este cea mai puternica army cu care desigur putem invinge in on -ce lupta de vista.

www.dacoromanica.ro

NUMAR FEST1V DE 25 ANT 161

Cine n'a invetat ce e suferinta nu va sti se compati-mesca si sa ajute pe altii.

Omul, cercetand in trecutul vieter sale spre a vedeacine '1 a f6.cut mai mult fell, se va gasi pe sine insusi.

Este o -insusire forte pretiosa a omenilor Intelepti camai bine sa faca putin, de cat sä fagadurasca mult.

Ca sa ne putem pastra prietenir, trebue sa le aco-perim defectele.

Mai bine sa ne Invetarn not minte din suferintele al-tora,- de cat altif din ale nostre.

Prea rar ne aducem aminte de ce sufer altir de lanor; nici o data ins' nu &tam ce suferim nor de la altil.

Ec. Gr. Petrescu.Protoiereul judeW1u1 Dambovita.

«Pop Ore civilisate sint numai cele crestine, independent«de marturisirea credintei,desi singura si adeverata re-«ligiune, este numai cea ortodoxa de resarit».

«In familie, mamele sunt cele dintaid chemate a insufla«copiilor sentimentele religiose si indeplinirea cu sfintenie«a acester datorii constituesc pentru dinsele podoba cea«mai ales', asa precum nimenT dintre muritori n'a des-«cris-o mai bine ca « Carmen Sylva,» in cuvintarile OD.

Econom Ieremia Eagiu.Protoiereul JudeWlul

0 CUGETAR E.«Un act de dreptate, un sacrificiu, o renuntare la c'astig

fata de semenul nostru, resistenta la solicitatiunile unelsocietatT ne oneste cu tote atacurile la care ne espunemdin parter, o isbanda ore-care castigate asupra patimilorin folosul spiritului, lase in inima un sentiment duke, vre-oamintire placuta, care Inalta sufletul, 'I face se respire ae-rul curat al unel sfere superiore da constienta desprenobleta sa originala».

ctefan Nicolaeseu.Protoiereul Judetulul Gorjiu.

Biserica Ortodoxii. RomAnA

FAlcid.HuO.

si'T

11

www.dacoromanica.ro

162 NUMAR FESTIV DE 25 AN!

Protoiereul si preo0 judetului Ilfov pa'trunsT de impor-tanta si folOsele ce revista Sf. Sinod «Biserica OrtodoxaRomana» a adus Bisericel si Clerulul de la aparitia sa sipana pe de o parte 's1 permit a aduce respec-tosele si sincerile for felicitarl IntreguluT Sf. Sinod, precumsi tuturor colaboratorilor seT, cart cu atata demnitate sipricepere au stiut a o conduce; Tar pe de aka parte aruga pe A Tot puterniculul Creator sy le insufle acelesTforte si dragoste crestinesca, pentru a lucra si pe viitorcu maT multa ravny si pricepere pentru bunul mers al sf.nostre bisericT.

Econ. Ohiriao G. BidoianuProtoiereul jud. Ilfov.

«Iubirea interesata care altil, nu numal ca nu are nicTo valore, dar este chiar cea maT mare injosire la care 'Atesä ajunga omul, care nu are constiinta de ceea ce trebuesa fie el».

Econ. O. GeorgescuProtoiereul Judetulul

Prey Sfintite,

Biserica Romana, in urma IncordareT unanime a inaltilorPrelati si a fruntasilor TereT, devenind autocefala, a pro-gresat In asa grad, in cat e privity de bisericile ortodoxevecine, cu lacomie, ca demna de imitat.

Acest mare eveniment, de mult asteptat, o data reali-sat, a dat Sf. Nostre Biserici prilejul sa-'s1 creeze institu-tiuni folositore si sa organiseze clerul pe base solide; siast-fel, de acum 25 de an!, Sf. Sinod a inlesnit culturapreotului, dandu-I putinta si folosinta ca sa alba la inde-mana depositul cunoscintelor si al luminel revista «BisericaOrtodoxa Romana», carea sub conducerea P. S. Vostresi concursul colaboratorilor, face fala Bisericel.

Rog pe Dumnedeil, sa Ve dea curagiul de a continuasi a transmite si urmasilor cat maT departe aparitia aces-tei edificatore reviste.

PrimitT Ve rog, Prea Sfintite, respectele mele devotate.Econ. D. Ione=

Protoiereul Judetulu! Muscel.

asta-di,

Iasi.

www.dacoromanica.ro

NUMgR FIIST1V DE 25 ANI 163

Ce ar trebui de fa'cut pentru ridicarea demnitcitil isinivelulul cultural al preolului roman.

Chestiunea acesta fiind prea dificila qi in acelai timpspatiul acordat de Onor. Redactiune fiind mic, me mar-ginesc numai a arata, ca intre alte multe mijloce, cars arcontribui la ridicarea demnitatii i nivelului cultural al preo-tuluT, ar fi ci urmatorele:

1). La fie-care Protoierie din judet sa se infiinteze ateo bibloteca, inzestrata cu tote cartile trebuitore until preot,ca: de teologie, filosofie, de istoria i literatura romana,de agriculture i reviste noui de tote ramurile activitatilsatenului.

Protoiereii sä tina conferinte dese cu preotii pe p141,cand va obliga pe fie-care preot sä prepare cate o ches-tiune, Imprumuta.'ndu-le card din biblioteca. Ei sä lucrezein aqa fel ca pe iarna preotii sä se emuleze In a impru-muta carp din biblioteca Protoieriei qi a le citi.

Necesitatea de a se Infiinta asemenea biblioteca vine deacolo, ca forte cu greil se pot forma biblioteca parohiale;i acelea chiar infiintandu-se vor fi forte mica, incomplecte,

fare control serios din partea Protoieriilor 0 In majoritateacasurilor necercetate de preoti.

2). Apostolii Mantuitorulul Christos nu se margineatisa adreseze numaT cuvinte frumose crWinilor, ci 'T tama-duiaii de diferite maladit Ba chiar Evangelistul Luca, se-cretarul Ap. Petru, cunoqtea qi medicina umana i bineinteles Ca fa'cea us de ea.

Demnitatea preotului ar fi bine stability in societate,atunci cand el ar avea ore -cars cuno§tinte de medicina qipe langa rugaciuni ar administra pastoritilor sea i medi-camente. De o cam data ar fi suficient dace farmaciile co-munale nu s'ar mai Incredinta Primariilor, ci preotilor.Caci, cine altul este mai in stare a cunoqte pe satenii bol-navi de cat preotul ? *i din myna carula ar primi mai cuincredere medicamentele de cat din myna preotului ?

Respunsul celor ce vor obiecta, ca unit preoti sunt in-culti, este acesta: la asemenea preoti sa nu li se incredin-teze farmacia, pana cand in locul for nu vor veni preotlcu seminariul complect.

www.dacoromanica.ro

164 NUMtEt FliSlIV DE 25 ANI

3). Revista Biserica Ortodoxa Romana de asemenea arcontribui forte mult la cultura preotilor. Dar pentru acelscop Revista trebueste a fi facuta si mai interesanta pentrulumea clericala. Si dupa parerea subscrisulul, acestavista ar fi si mai interesanta in casul cand ar trata chestiunila ordinea dilei, laudand diferitele institutiuni clericale cese creeza in tara, aratand ce ar mai trebui de facut sidupa aceea puind in curent pe cititori cu tot ce se pe-trece in lumea clericala din tote Wile. Iar pentru reali-sarea acestei dorinte, ar trebui ca Onor. Redactiune säfie abonata la diferite Reviste streine din earl' sa se faceresumate in Revista Biserica Ortodoxa Romand. Cate sectereligiose nu apar in lume, cu totul necunoscute de preo-tii romani? Cate propagande nu se fac de Romano-Catolicisi alte rituri, lucruri cari reman cu totul ignorate de pre-otii tariff nostre ? Tot ceea ce este not' ne impresioneza sine intereseza mai mult. .

4). Preotii ar trebui sa fie obligati a veni la conferinteand vor fi chemati de Protoierei si a li se refine din sa,-tacit* in casul and nu se vor conforma si nu vor preparasubiectele ce dat spre tratare. Fats cu preotii, ac-tualmente, se intrebuinteza prea mult duhul blandetei. Suntobligati a veni la conferinte si in casul and lipsesc re-man nerespuncietoril Protoiereii se aleg numai cuordinele date si pentru preoti un motiv ca sa nu mai vinela o alts conferinte.

5). Ar trebui ca preotii sä fie obligati sub penalitate cain fie-care serbatOre mare sä tina predict* la biserici. A-daog aci, ca este cu totul nefolositor pentru sateni, capredicile sa fie copiate si pur stiintifice, pe cad nu le in-teleg si se plictisesc ascultandu-le. Predicile sa fie practice,combatand viciile de cari sufer satenii, dandu-li-se sfaturiigienice, de gospodarie, etc., aratand lipsurile de care aretrebuinta biserica, cimitirul si alte institute de cultura sibine faced; in fine predica sa urmaresca buna stare mo-rale si materials a crestinului roman.

6). Ar contribui mult la ridicarea demnitatii preotuluisi congresele preotesti, dace li s'ar pune inceput; cad, inacele congrese s'ar discuta cu mai multa claritate nevoilece se ivesc in calea pastorale, stabilindu-se o uniformitate

Re-:

li s'aii

www.dacoromanica.ro

Numta FESTIV DE 25 ANY 165

de vederi si de mesuri pentru progres. Congresele celor-1-alte ramuri de activitate si resultatul lor, sunt destuleprobe pentru confirmarea celor spuse.

7). In fine ca ultim desiderat, parerea sub-scrisului esteca In fie-care judet sa se Infiinteze cate o societate eco-nomics de ajutor reciproc al preotilor, cu obligatiunea cafie-care cleric din judet ss figureze ca membru.

D. GoliciuProtoiereul Judetulul Mehedinp.

Misiunea socials a Preotului.«Me adincesc cu gandul In trecutul nemului romanesc,

cand preotulin special cel ruralvedea cu deplina mul-tamire indeplinit Apostolatul pacea si Tubirea Intreomen. De era liniste on resboTil, era strInsa legatura intreproprietar, administratie si popor; sufletul acestei uniri afost preotul, cast el era cuvintul, adica mintea si virtutea;Tar prin cuvint facut tote faptele marl, s'a salvat na-tiunea romans, nascut eroii.

Si Domne! Cate probleme mai sunt asta-di ?Legatura intre stratele sociale pare rupta, prin abusuri

si neincredere, ori prin invidie, lacomie, saracie si vitiT.Nu e asa ca legatura trebue sa esiste ? Ore intrega ci-

vilisatie nu urmareste acelasT scop : pacea si dragosteasingura si neschimbata problema a bisericei crestine ?Hotarlt rolul preotului 1s1 are fiinta si IT tot de aceeasivalore ca si in trecut.

Dar cu cine sä lupte el ? Cu proprietarul in primu] loc,cad el represinta elementul statornic si mat vechiii in tarn.Ar putea aceste doue persone sa indemne, sa starue chTar,cu ore-care sacriflcii, ca top sa duca un tral mai Intelept,cumpatat, moral-crestinesc.

Iata pentru ce timpurile trecute me fericesc; si adaug:trecutul e povetuitor presentului ca si viitorului; Tar acestalupta, ar avea si caracterul national, fiind-ca ast-fel autrait romanii in curgerea a ca.tor-va sute de ant, si'ml vinea dice, ea fats cu greutatile de Invins, au fost adeveratieroi».

Econ Gh, PopoviciProtoiereul Judetulul Neamtu.

sal:

s'atis'ail

sl

www.dacoromanica.ro

166 NUMtEt FEStrIV DR 25 ANT

Vartejul lume acesteY, impedica pe om a-si manifesta«sinceritatea; adica expresiunea adeverului,legatura i-nimii cu limba; fiind-ca modernismul ne-a rapit dragosteacrestinesca, singura army de lupta. Insa unde dragostealipseste, onorea e vatamata. Cu l '1 place onOre, trebue apazi sinceritatea. Insa, vai!! asta-d1 se manifesta forte rar!!;Caci minciuna si prefacetoria sunt forte puternice!, carecu mare usurinta si faith remuscare 1mbraca figura adeve-rului. De aceea bazarul nesinceritatel e cel mai cautat as-ta-di?; in el &esti eftinitafea cea mai mare, in lupta pen-tru a trai. Cunoscut insa sa fie ori-cul!, ca deosebirea since-ritatei si practicarea sinceritatea '1 Inzestreza cu incredereatuturor acelora care se silesc a o poseda.

Econ. Dobre B. PopesouProtoiereul Judetulul Olt

Slatina.

Daca preotil, ca pastori si luminatori al poporului, arfi mai cults ca pastoritil lor, si daca si -ar putea Indepliniin constiinta inalia lor chemare (I Kor. IX, 16, 18) nefiindfortati a se deda muncii campului, alaturea cu pastoritil lor,pentru agonisi existenta impovaratelor lor familii; sidaca mamele si -ar creste copiii in frica de Dumneden,ducendu-I regulat la Biserica, iar scola ar continua si corn-plecta opera parintilor, atunci ateismul, ananhismul, in-deferentismul si materialismul nu sl-ar mai gasi asil, decat in inimile amenilor dements.

Icon. Ch. BonteaProtoiereul Judeuluf Putna

Foc§anl.

Eternitatea.«Nimic nu piere in natura, totul revine la- origina.Cultul este asa de betrin ca si lumea: jertfa lui Abel.Dupa rationamentul pagan, Saturn ass mananca copiiI,

si cu drept cuvint: regnul animal, vegetal si mineral, dupalegile firii, revin pamIntului care le produce si care larandul sea va reveni haosului din care a esit.

a-sl

www.dacoromanica.ro

NOMAD FESTIV DE 25 ANI 167

Dupe rationamentul Crestin, sufletul omenesc este deorigina Diving, si cu drept cuvint: sufla Duh de viata;urmeza deci, dupe aceleasT legT, sa revind Divinitatel dela care a emanat si care este eterna: cel vechin de dileo.

Econom Stavrofor N. N. De loam.Protoiereul Judetulul Romanap.

S'a ciis de multi, ca a trai nu e grew. Dar a till onest,conform cu maxima Romana «Honeste vivere, alterum nonlaedere, suum cuique tribuere» in mijlocul uneT societatiunde sublima invetatura a Lul Christos este aprope uitata,unde blandeta predicata" de Mantuitorul Nostru este inlo-cuita cu celebra lege a taliunel atat de des practicata ads,si unde prietenia sincere e inlocuita cu pretinsa, interesatasi fatarnica, trite() ast-fel de societate aude cu alte cuvinte«Homo, homini lupus o a trai onest, a trai cinstit, e o vir-tute. Si pentru ca cineva sa se intaresca si sa castige a-cesta frumosa virtute, pentru ca ast-fel la adapostul eT, sa'Data usor sa se ridice deasupra valurilor grele a lumen a-cestia, are nevoe ca si pentru inceperea unel intreprinderimars, de curaj eroic, de forte morale. Tar corabia, care neva. conduce in tot cursul vietel cu succes rostogolind va-lurile, e Credinta Crestina, care a6um prin Invierea Dom-nuldi Nostru Iisus Christos, ni se arata noua atat de ma-reap' .

Econ. Th. TheodoresouProtoiereul Judetului Roman.

CUGETARE.«A munci pentru neamul si Tara ta, este o datorie pa-

triotica, si un sacrificiii national.FericitT aces ce desinteresati sa." trudesc pentru gloria

PatrielqA munci pentru Biserica este o datorie de credinta si

devotament crestinesc;Fericiti sunt cars, uitand de sine, jertfesc totul pentru

drepta credintaD.Dar mult maT fericiti sunt aces ce au . stiut sa dea, de

o data si Cesarulul si lul Dumnec,leil ce li se cuvine; Tar

si'!

D .

www.dacoromanica.ro


acesti, indoit fericiti, sunt IntemeetoriT revisteT «BisericaOrtodoxa RomanaD, caror Patriea si Crestinatatea le da-toreza tot respectul si tota recunostinta; cad nu -'T putinun sfert cle veac, de munca drepta nesovaitore, consacrata,de o data, pe altarul Patriel si a Bisericel stremosesti.

M. Mat.Protoiereul R.-Valcea.

Nu am cuvinte spre a manifesta bucuria si multami-rea sufletesca ce am simtit -la vestirea ca Comitetul Re-dactor al Revistel «Biserica Ortadoxa RomanaD a pro-ectat de a jubila un patrar de secol, de cand numita Re-vista a aparut in Romania si care prin focarul el de luminaa facut, ca nu nuthaI clerul, dar si multi dintre crestini sauabonat spre a se adapa din isvorele ce a reversat per-cepte de religiune si povete de moralitate. In numele nostrusi al clerulul din acest judet, precum si al drept credin-ciosilor crestini, multamim cu mult respect membrilor Co-mitetului cad au lucrat si vor lucra la clisa" Revista. Leuram vista indelungata spre a'si pune tot asemenea zelde activitate ca si pand acum. Recunostinta. si devotamentPrea SantieT Vdstre care a'ti diriguit si regulat festivitateasi membrilor Comitetulul.

Econ. Gh. ZarieanProtoiereul Judetulul Suceava.

I.

Unirea Bisericelor ar aduce mare progres Evanghelielsi deci mult bine omenirel.

H.

Vieta sfinta si devotamentul preotului, pentru indepli-nirea datoriilor sale, sunt argumentele cele mai convinge-tore in fata necredintei.

Criticarea altora si lauda de sine, stirbesc din meriteleunui om si mai ales din ale servitorulul AltaruluT.

ILI.

www.dacoromanica.ro

NUMER FESTIV DE 25 ANY 169

Iv.

In momentul acela, and fie-care roman si-ar face da-toria, pe cat pOte, causa nationals ar fi castigate.

V.

Atitudinea si cuvintele nesincere, din partea celui ce-'lcrec,II amic, sunt mai durerose de cat loviturile cele maiteribile din partea unui vrajmas.

Econ. I. AntonoviciProtoereul Judetulut Tulova.

Aniversarea de un sfert de veac a existentei RevisteiqBiserica Ortodoxa Romana> ne umple mintea de inchi-puiri frumose pentru viitorul neamului nostru si ne cufundasufletul in amintirile pilduitore unor vremi de mult apuse.

In timpurile de grea cumpana, cand streinismul casu-nase sus o primejdiosa schimbare la fats a nationalitatiin6stre, jos la temelie poporul ingenuchiat sub povara ne-legiuirilor, dor el se mai ruga lui Dumnecleil in limba dulcea stremosilor. on cat departe ne-am intorce in nopteavremilor trecute, 'Dana chiar in linistea pustie dupe nava-lirea barbarilor, vom gasi primele inceputuri de vieta na-tionals tot in biserica literatura pod6ba unei natiuni seincepe la not tot prin biserica.

Si daca biserica ne-a pastrat limba in calea vremilorsbuciumate, slujitorii altarului s'ail aratat pilde neintrecutede cald patriotism.-1848, data memorabila in cartea nea-mului roman, ne povesteste fapte sublime de netagaduitajertfa pentru preotii nostri.

Pe campia Izlazului preotii Sapcd, Florea si Procopie,scormonind cenusa vremilor strebune, atata poporul spreporniri uriase de libertate.

In deosebi cuvintul lui popa Sapce and puternic si ve-chement, cand dulce si tanguios era insotit de un larggest de intonare catre cer, poporul era atat de fermecat,ca i se parea ca acest sfint preot crescu, crestea luandproportiuui grandiose pand sus in slavi, de unde primeasfinta libertate, ca sa o imparts poporului.

Sedus de omens, a caror sinceritate, pentru intaia ors.12

www.dacoromanica.ro


se incredea poporul, se reversa dincoce de Olt asemeneaunui torent navalnic, sfa.'ramand lanturile robiel si purtAndpretutindeni stegul biruintei.

Si acest popor fericit de isbanda, inmortalisa pe popaSapa, in lapidarele versuri:

Sa traiasa Popa Sapa.C'a scapat tara de claca.

Asa stiiat Rarintii nostri sa slujesca" Domnului si sa -siTubesca tara.

Tata cum biserica este strins legata de nationalitateanostra si face parte din patriotismul national.

Crestin si patriot, aduc prin aceste rinduri de piosa a-mintire, omagil de respect tuturor conducetorilor Revistei«Biserica Ortodox'a. Romana» cart in un patrar de veacau luptat pentru prosperitatea biserici nostre nationale ro-mana.

Econ. H. ConstantinesouProtoiereul Judetu'uT Teleorman.

Omagiul met..Pe sirul anilor, ce alcatuesc pand de fat5. gloriosa Domnie

a Majestdfa Sale Carol I, InteleptuI nostru Domn si Rege,stiut va fi, ca faptele marete se inlantuesc si nu permitrestimp.

La ce s'a mai amintesc, cä Biserica isi alege din acestsirag de fapte marete, pe cele mai multe!

Si apol putut'a ore fi alt-fel, and, de la Majestatea Sa,aducend vestea bung a Autocefaliei Sfintei nostre Bisericiin 1885, plecail cuvinte atat de pretiose ca acestea: «Bi-serica, din a cdrei apdrare in secolii trecuti, Romanii 1,.51fac glories lor, a fost tot-ci cz-una nedespdr/ild de destineleTerei. Pit trims de aces/ adever istoric si cunoscend credinfanestrdmzdald a poporului in religiunea lui streMosascd, dincea intdi 27i si in tot limpul Domniei Adele, am avid dina-Mica ochilor mei un fel constant: marirea si inta fire&bisericei rornane....>

Tata Inaltul tel constant, canna isi datoreste obirsia sifalnica revirld a Bisericei Ortodoxe Romane,far puternic,ce de un patrar de vec lumineza in calea servitorilor al-

www.dacoromanica.ro

1\ 'Mita FESTIV DE 25 AN! 171

tarulul;alciutii dulce, care canta armonios mdrirea ,s-i in-icirirea bisericei romdne.

Cu ce asi putea intimpina ac6sta dulce alauta, in divacand IsI canta primul sal jubileu, de cat c'o urare:

SA tina Dumnedeil sanatos pe Cel ce este reazemul pu-ternic al Bisericei Romane, cu 'URA. Augusta Sa familie,spre a-i fi Inca multi anI: -

Sa tiny Dumnedeu sanatosi pe Inaltif membri al Sf.Sinod, spre a merge in fruntea bine-credincIosula poporal scumpei nostre Teri cu Dumnedeesca lumina a hive-tAturei crestinestl si spre a inmulti cu luminile Lor aniiRevistei ;

SA Tina' Dumnedeil sAnatosI pe Onor. membri din Co-mitetul redactor al Reviste, spre a ne canta Inca multefapte mar* pentru Biserica, ale Augustului nostru Rege;spre a ne canta desavirsita desrobire intelectuala si ma-terials a clerului roman; spre a ne canta frumusetele vii-toreI Catedrale a -pre; spre a ne canta Jubileul de 50de aril al acestei falnice reviste a Bisericei OrthodoxeRomane.

Econom Loan A. Grigoriu.Protoiereul JudetuluT VasluT.

Prea Santite,

Spiritul Intelept si plin de Iubire Care Sfinta nostrabiserica, care Va animat in implinirea acestor 25 ari, dela aparitiunea Revistei cBiserica Ortodoxa Romana» fiindun isvor nesecat de frumose Invetaturi si exemple, nu meface de cat sa Ve multamesc, pentru neobosita misiune cu.care v'ati implinit sacra datorie, pans in ultima di; candse implineste solemnitate? Rugand pe Cel A Tot puternic,sa Ve darufasca sanatate si putere cu, imbelsugare, ca siin viitor, sa, fiti condusl tot de acelasI cuget, ca sä putetIvedea ImplinitA marea si sublima misiune ce Ve e lucre-dintata.

SA traits Prea Santite Stapane.Sa traIasca Onor. Comitet Redactor, al acesteI Sacre

Reviste, care un sfert de veac, ne-a adapat cu frumoseleLor InvetaturI.

Econ. Pandele PopesouProtoiereul Judetulul Vlava.

www.dacoromanica.ro

172 ITUMoR FESTIV DE 55 ANI

Niel palosul TataruluT, nici iataganul Turculul, nici in-sinuarile Jesuitilor, nici .amenintarile si torturile Ungurilor,cum s'a intamplat cu Mitropolitul Savaputut a smulge ortodoxia din pepturile Romani lor,ci easta profund infipta in inima tutulor.

Istoria Bisericei Romane e stfins units cu istoria nostranationals; clerul fiind eminamente nationalesit din si-nul natiunei, a lucrat cu natiunea, a insufletit, a aprinsfocul sacru al Inbirei de Biserica si patrie; n'a fost faptamare si gloriosa la care sä nu fi luat parte si clerul;In bune ca si in qile de durere, suferind, luptand cu na-tiunea, au trecut peste tote nevoile si cu ajutorul lui Dum-necleA au triumfat.

Ca dovada strelucita de focul sacru si iubirea netarmu-rita a Romani lor pentru Ortodoxiecredinta vie si adeve-rata data de Mantuitorul omenireisunt nenumeratele Mo-nastiri si Biserici-monumente vii care marturisesc bung cre-dinta a stremosilor nostripresarate peste to' tritinderea

facute de Romani pentru adorarea Celur Etern.Romani! prin credinta in Dumnecleu, insufletiti de iubi-

rea de Biserica, patrie si neam, vom scapa de tote nevoile,precum odiniOra strebunii nostri, care se strecurara printote pericolele.

Diac I. Costescu DucaProfesor.Buthl.

Urare pentru Revista BisericeI Ortodox° Romane".

In anul acesta Revista «Bisericei Ortodoxe RomaneD,implinind 25 de ani, 'I urez viata Vulturulul si putereaLeuluf.

D. I. C. do la Buz 611.

Brancovici,n'au

Orel,

www.dacoromanica.ro

Documents

1902 01