by

AN7 "vr

DE

AL

eu-0.4,-an

ii\YATANiNT RELIGIOSAprobat de Sf. Sinod qi de Onor. Minister al

Instructiunel Pub lice 0. al Cultelor .prin decisiunea cu No. 5811din 29 Aprilie 1894.

P ENTRE"

CLASA III PRIMARADE AMBELE SEXE

DE

ECONOMUL ST. CALINESCU

EDITIUNEA IV'u esplieatiuni despre 20 serbdtori bisericesei i nationale

BUCURESCIEDITURA LIBRARIET SOCEetT & Comp.

21 Calea Victoria zr1 8 9 8

Prep! 80 ban!,

'

ti

I

:

.

-

www.dacoromanica.ro

MANUALDE

INVATAXINT RELIGIOSAprobut de Sf. Sinod de Onor. Minister al

instrucliunel Pub lice .2i al Cultelor prin decisiunea cu No. 5811din 29 Aprilie 1894.

PENTRU

CLASA III PRIMARADE AMBELE SEXE

DE

ECONOMUL ST. CALINESCU

EDITIUNEA IVCu espliegiuni despre 20 serbatori biserieesei nationals

+,1 ...so.

BUCURESCI

EDITURA L113RARIEt SOCECU & Comp.21 Calea Victoriei 21

1898

gi

gi

www.dacoromanica.ro

BUCURESCISTABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU

59, Strada Berzet, 59

54822

www.dacoromanica.ro

AUT OR...

bisiewri,..:E.28!d.. A NU L fry

CLASA III.

TRIMESTRUL I.

David rege §i prooroc.

David I§I stabili re§edinta la Ierusalim, undeiii facu un maret palat,. aducend aci §i chi-votul legei 1), care era o Mita; in care se pastrautablele legei lul Moise, o cups, cu mama §i toiagul luiAron, care toiag, uscat fiind, a inverlilit.

David -a domnit 40 de an peste Israeliti.-In acest timp a guvernat cu mare intelepciune.in cat a facut pe poporul Israel tare §i re-spectat de tote n6murile. David a regulat tot

impartitce privia la serviciul religios ; a peslujitoril religiunei in 24 de clase ; a tocmitse zidOsca un templu maret.

David a scris o multime de imnuri religThsenumite psalmf, dih care s'a format psaltirea.

In ace§ti psalmi se coprind multe proorocil

') Pink aid chivotul legal sta la Silo, mai spre nord de Is-rusalim.

sa

c.; 1L.,

J.POPESCU II .1

www.dacoromanica.ro

-4despre Masi ea (Christos) aratand patimile §i in-vierea sa. Pentru acesta David se numesce rege§i prooroc.

Cand David grep, se cilia din tag inima §iDieu priimia cainta lul.

Solomon.

1. Dupg David urma, fiul sat Solomon.Cand Solomon s'a suit pe tronul tatglui sail,

s'a rugat lui Dumneclet, ca sa-1 dea intelep-ciune, spre a pute carmui pe popor. Dumnecleili-a dat atata intelepciune, in cat el era vestitin tote -tarn° cunoscute pe atuncl §i cunos-cut era numele lui. Lumea se minuna §i din.

tote partite venla sa vacla, sä aucla, pe Solomon§i sal aducg daruri.

2. Solomon a zidit templul din Ierusalim, celproiectat de tatal sail. Acest templu era de afrumusete extraordinary §i era considerat ca-

una din cele 7 minuni ale lumel vechi.Ca probe de irqelepciune a lul Solomon

sint :a) Scrierile sale : 1. Proverbele, cea mai fru-

mOsa carte ce pate citi cine-va cu folos ; 2..

'Eclesiastul, §i 3. Cdntarea Cantarilor.b) 0 femee, careia II murise copilul mic de

tot, a luat pe ascuns copilul alteia. Muma co-pilulul, ce trgia, cerendu-§I copilul, cea-l-alta nuvoia sal dea, c3icend cg este al ei. Atunci mer-

www.dacoromanica.ro

_ 5 _

sera la Solomon sa le faca dreptate. Solomonporunci sa taie copilul in doue §i sa dea fie-care% oath o jumetate. Mama adeverata lncepusä ripe §i ceru sa nu taie copilul, ci mg binesa -1 dea celel -1 -alte. Atuncl Solomon 4ise : dA1acesteia copilul : cad ea este mama adeverata.

3, In cele din urma Solomon luandfemeI idolatre, facu multe lucrud dupre voiealor. Aceste fapte injosira pe Solomon §i-1 facu.ra chiar sa cap In iaolatrie. Pentru ac6sta Dum-neclet ii anunra, c impOratiea sa se va imparri,ca pedOpsa pentru gre§alele sale.

§i intr'adev6r dupa mOrtea lilt Solomon po-porul ceru fiulul sat Robeam sa le scacla biruriledar, Robeam refusand, 1Q triburl se desparriraformand regatul lul Israil.

Lectura din evangelie.Sfatutzt asupra ldcomiel.

§i a ips lul 6Kele care , din popor Invara-torule, cli fratelul met sa imparta cu mine mo§-tenirea! Iar el a Ois omule, cine 'm'a puspe mine judecator, sat imparritor peste vol?§i a qis catre el: vederl §i v0 ferirl de lacomie,ca. nu intiu a prisosi cuiva dirk avuriile sale esteviOra, lul.

§i a clis pilda catre din-§il graind: until ombogat i-a rodit rarina. §i cugeta intru sine qi-cend: ce voi face, ca n'am unde aduna rodurile

sop,

:

lul :

.

;

www.dacoromanica.ro

-6mele? §i a IPS: AcOsta volu face: strica-voitjitnitele mele §i mai marl le voit zidi, §i voitstringe acolo tote rodurile mele §i bunatatilemele. §i void dice sufietului met: suflete, almulte bunatatl strinse spre multi ani, odihnesce-te, maninca, bea, veselesce-te. Iar Dumneqeui-a clis lul: Nebune, intr'acOsta n6pte sufletultau vor sa-1 cera de la tine; dar cele ce algatit cul vor fi.? Ala este cela ce stringecomOra, Tar nu in Dumneqeil se imbogatesce.

§i a 'ills catre invataceil sal: Pentru acestalic voue: nu ye grijitl cu sufletul vostru, ceveil manca, nici cu corpul, cu ce ye veti im-braca. Sufletul este mai mare decat hrana §i

corpul decat haina. Cautati la corbi, ca nusamana, nici secera, care n'at camarl, nici jit-nita, §i Dumneclet if hranesce pe el; cu catmai mult vol sunteti mai buni de cat pase-rile? §i tine din vol grijindu-se p6te sa adaogestatulul sail un cot? DecI data nu puteti nicice este mai mic a face, ce ye mai gri' de

Socotitl crinil cum crest, nu se os-tenesc, nici tore, §i graesc voue : ca nici So-lomon intru tOta marirea sa nu s'a imbracatca unul dinteace§tia. §i de vreme ce ierba, careeste astacli in camp, §i maine in cuptor se a-runca, Dumnecleu aka o imbraca; cu cat maivirtos pre voi, putin credincio§ilor? §i voi sanu cautati ce yeti manca, sail ce veti bea, §i

lui-11

cele-l-alte?

www.dacoromanica.ro

-7--nu ye indoitI. CA tote acestea paganiI lumel lecauta ; iar Parintele vostru scie ca ye trebuescacestea. Insa cautatl imparatiea lui Dumneclet §iacestea tOte se vor adaoga vou6.

Nu to teme, turma mica, ca bine a voit Tatalvostru sa ye dea voile imparatiea. Vindeti avutiilevOstre §i datl' milostenie. Faceti-v6 voue pungi,care nu se invechesc, comOra neimputinata Inceruri, unde furul nu se apropie, nicl rnoliea ostria,. Ca unde este comora vOstra, acolo va fi§i inima vOstra. SA fie mijlocele v6stre incinse§i %chile aprinse. vol asemenea cu Omenifce a§tepta pe Domnul lor, cand se va int6rcede la nuntl, ca viind §i Wend indata sa -ideschicla lul. Fericite slugile acelea, pe care, viindDomnul, le va afla priveghind. Amin, qic voue,ca se va incinge §i-1 va pune pre din§iI sa

§i viind va sluji lor. §i de va veni la adoua streja §i la treia streja 1) de va veni§i-I va afla a§a, fericite sunt slligile acelea. IaracOsta sa scitl: ca de ar sci stapinul easel, incare ora va veni furul, ar priveghia §i n'arlasa sape casa lu.1. Deci §i vol fig gata, cain ora, care nu ginditl, Fiul omului va veni.a cps Petru lui: Domne, catre not clicl pilda a-cesta, sau §i catre toil? §i a qis Domnul: 6re

Noptea se impartia in 4 041, numite streji. Prima stroji .era pink la ora 9; a doua la 12; a treia ping la ora 8, Qi apatra pins la Oitib..

§(1

acjA

sa -I

§i

www.dacoromanica.ro

-8tine este iconomul cel credincios §i ir4eleptpre carele it va pune Domnul peste slugilesale, ca sa le dea la vreme masura de gat'?FericitA este sluga aceea, pe care, viind Dom-nul lui, o va afla Wend aka. Adeverat grAescvoue: ca o va pune pre dinsa preste tote avu-tine sale.

Iar de va. (lice sluga aceea intru inima sa : za-bovesce Domnul met a veni, '§i va incepe abate pe slugi §i pe slujnice §1 a mama §i a bea§i a se imbAta. Veni-va Domnul slugel aceleiain cliva, intru care nu gin desce §i In ora intrucare nu scie §i-I va taia pre el in dou6 §ipartea lui cu necredincio§ii o va pune. Iar slugs.aceea ce a sciut voiea Domnulul sat §i n'a ga-tit, nici a facut dupre voiea lui, se va bate.mult. Iar cela ce n'a sciut §i a facut celevrednice de bataie . se va bate putin: §i totcaruia s'a dat mult, mult se va cere de lael. §i caruia i s'a incredintat inult, maI multvor cere de la el. (Luca, XII, l 3 48).

Parabola despre puterea rugaciunei, IstorieaVame§ului §i a Fariseului.

i slicea for §i pilda: CA se cade ei in URAvremea a se ruga §i a nu se lenevi qicend :Un judecator 6re-carele era intr'o cetate, ca-rele de Dumnepil nu se temea O. de om nu

www.dacoromanica.ro

-9--se ru§ina. Era §1 o veduva, in cetatea aceea, ivenia la dinsul clicend: Isblvesce-me de pi-ri§ul met. §i nu vrea in multa vreme, Iar dupA,aceea a OiS intru sine: de §i de Dumnecleg nu in6tem §i de om nu m6 ru§inez, dar pentru caimi face suparare veduva acesta, o voi izbovipe ea ; ca nu ping in sfirlit venind sa, masupere. §i a chg., Domnul: aucliti ce grgescejudecatoru. 1 nedreptatei? Dar D-dell all nu vaface izblvire ale§ilor sal, care striga catreDinsul qiva §i n6ptea, de§i indelung if rabdapre din§ii? I2ic voile, a va face isbavire forcurind. Insa, cand va veni fiul omului, Ore vaafla credinta pe pgmint? §i a clis §i catreOre- caril, ce se nadejduia intru sine, cum cgsunt dreptl §i defaimall pe cei-l-alti, pilda a-ceasta :

Doi. Omeni s'ar'i suit in bisericg sa se r6ge:unul farisea §i altul vame§. Fariseul stand-a§a se ruga intru sine, Dumnepule, multumes-cull, c nu sunt ca cei-l-alti Omeni rapitori,nedrepti, adulteri, sat ca §i acest vame§. Pos-tesc de douo on in septowang; dat lecialadin tote cate ca§tig. Jar vame§ul de departestand nu vrea nici ochil sel la cer sail ri-dice, ci-§1 batea pieptul sail clicend: Dumne-4eule, milostiv fii mie pacatosului. I)ic voile:s'a pogorit acesta mal indreptat la casa sadecat acela: ca tot cel ce se 'nay. pre sine se

www.dacoromanica.ro

10

va smeri, iar cel ce se smeresce pre sine se va

§i aducea la el i pruncil, ca so se atingade el ; iar invataceil veclend i-a certat predin:lit Iar Iisus chiemandu-I la sine pre el a clis :LasatI pruncil sa, vie la mine §i nu-I opritl, ca, aunora ca ace§tia este imparaVea lul Dumneclet.Amin, clic voue: on -cine nu va priiml impa-ratiea lul Dumnecleti ca pruncul, nu va intraintr'insa. (Luca XIII, 1-17).

Note

1. Din cele spuse pink aci s'a vedut ca fariseilerail emeni, care socotiat ca numal el sunt cel maldinstin§1 Omeni, cel mal bine crescuti, mal invatatT,de nem bun, si numal el sunt Omenl care fac faptebune, au credit*. drepta.

Acestea tineat el sa, le arate la tots, lumea, ca sa-Iscie, sa -i cundsca, sa -i laude lumea. Pentru acesta sifkceafi rugkciuni lungi prin colturile stradelor ora-sului. Faptele for insa nu se potriviau cu ceea cecliceat i invatat el. De acea Iisus voclendu-1 ca suntmindri, ingimfaff, semet1 §i se credeall prea mult,despretuind pe cel l laltl II numesce fatarnici, falsile al atk ca mal multk osindk. dobindesc.

2. Vame§il erail functionarl, care incasat banf lavama. Acestia erat cunoscuti de lume, ca fac multeinsklatorii si erat consideratl ca cei mal rei si malpAcktol Omeni.

3. Cu tote acestea, prin modestiea sa, vamesul prinsmereniea sa si prin faptul ca el iti cunosce grese-

Inalta.

www.dacoromanica.ro

11

lele si-T pare rot de .ele, fagaduind a se parasi,cerend iertare se indrepteza, §i Dumnecleti 11 ierta;iar pe Fariseul mindru si semen 11 departeza. Deaceea, dice lisus; tine se inalta, se smeresce; si tinese smeresce, se inalta.

POVESTIRI MORALE

Cine este deplin incredintat in sufletul seu

despre adever, nici chinurile, nici chiar mOrteanu-1 pOte departa de la adever. §i ace§tia suntorneni, cari stralucesc in fume, §1 numele forremane cunoscut §i pomenit cu lauda in tad,lumea.

Iata o istoriOra cre§tinOsca despre a§a lucru.§i apol ce clic? Nu este numal o fapta de po-vestit, sunt mil §i mil de asemenea fel la cre§-tin!. De acea vedeti in calendar pe fie-care cii

mal multi sfint,i mucenici. Acum insa ye spunnumai una din aceste mil de istoril de ale cre§tinilor, care all volt mai bine sa mOra, decat sa tO.gadueasca adeverul, despre care eratiincredintati.

Ascultati cate-va povestiri despre asemeneatarie.

In Africa, pe unde astaili este tinutul Tunis,in vechime era o cetate, care se chiema Car-tagina.

Cam pe la anul 205 dupa Iisus Christos,printre alti cre§tini in Cartagina ail Post supuse

www.dacoromanica.ro

12

la grozave chinuri §i doue femei, una numitaPerpetua, alta Felicitate.

Perpetua era maritata de curind ; abia aveavirsta de 22 ani §i avea un copil mic, caresugea la masa.

Perpetua era, fiica unor 6meni nobill, a unor6meni de alesa familie. Din tdta familiea einumal tatal sail nu era cre§tin. Inainte caPerpetua sa fie dusk la inchis6re, tatal el a-lOrga la ea, ca sa o faca schimbe hotari-rea. El o silia fOrte mult a spune, ca nueste cre§tina. Dar pe cand el o sills ast-fel, eaII arata un vas §i intreba pe tatal situ sa-ispue, dacg, acelul vas i se p6te da alt numede cat cel, care se cuvine a i se da? Tatalrespunse ca nu-i SQ 'Ate da altul. Atunci eaIlse: el bine, nicl ea nu pot sit fill de catceea ce sunt. Atunci tatal sari, ca §i cum arvrut sa-1 sc6ta ochit Apol se retrase in zapa-

§i nu se mai veclu de cat dup . cate-vaMile. Dupa ducerea in inchisOre, ea, care avusesecre§cerea in locuinta buns, cam fu atinsa depositiunea, ce i se gatia in inchis6re. Cu t6teacestea, nici brutalitatea soldatilor pazitorf, nicilocuinta, nici nimic nu o nelini§tia, ci numallipsa copilului de linga ea. I se aduse copilul,care tipa de fOme. Pe linga tote aceste rele, decare suferia, Perpetua veclend ca mama sa ve-nise s'o vacua, era f6rte trista, ca tOta familieal

cell

salt

fi

www.dacoromanica.ro

13

el se afla in mare durere din causa el. Dartote trecura.

Intr'o cli un frate al el, care se numia Satur§i tare era §i el inchis, il clise : Tu, sora mea,al multa trecere inaintea lui Diet, rciga-1spue, daca al sa mori, sat daca al sa fii trimisainapoi.

Perpetua, care era incredintata despre buna-tatea lui Diet, il promise ca-I va spune a douach. Ea facu rugaciune catre Diet, §i dupa ru-gaciune, i s'a aratat in vis o scar de aur,care se inalta ping. la cer. Scara era a§a destrimta, in cat nu incapea de cat o singurapersOnA,; pe amindoue laturile erail a§eclate sabilascutite, land, a§a ca urcarea trebuia sa se fad,cu mare bagare de sema §i sa se uite in susalt-fel, cel ce se urca ar fi putut fi ranitdin tote partile. In josul scareI era un §arpeingrozitor, care sta gata sa sara asupra celorce se urcat. Satur se urcase §i din inaltimeascarel ii qise : Perpetuo, to a§tept. Dar bag&bine de soma de carpe; iar et, dice Perpetua,II respunsel: Nu-mi va face nici un MO; sperin Domnul nostru Iisus Christos cel atot pu-ternic.

Mes apropial intr'adevOr, dice ea, §i atunci,§arpele intOrse capul ca §i cum ar fiavut frica de mine. Pusel piciorul pe capul lul,care imi servi ca intaia trepta. Suita in virful

biniser,

www.dacoromanica.ro

14

scarei, descoperii o graaina intinsa §i in mijoculel un betran respectabil, sub forma unui cio-ban, incunjurat de o multime de pers6ne, ,t6teimbricate in alb. Acest pastor imi vise: bine alvenit fiica mea, §i-mi puse in gura ceva, demancare fOrte bun. TOte pers6nele din prejurulpastorului respunsera : amin.

Acest amin pronuntat, odata me de§teptai,§1 bagal de semi ca, mestecam ceva dulce ingura. A doua vi Perpetua spuse acest vis frateluisag. §i amindol intelesera prin acesta ca vormuri ca martini.

Dupa, acesta se respandi sgomotul ca Perpetuaimpreuna cu eel inchi§i vor fi du§i sa li se facadiferite intrebari. Atunci tatal ei veni din noella temnita §i vise Perpetuei Fiica mea, aibimils, de peril mei eel albi; aibi mils, de tataltat ! Te-am crescut cu atata grija! Data to -amiubit mai rnult de cat pe totl copil,nu acoperi cu ru§ine betranetea mea I Gandesce-tela mama ta, gandesce-te la copilul tar), carenu pOte sa traesca fara de tine; lass, Jncolo in-capatinarea acesta, care ne va perde pe toti.i pe cand vorbia a§a, it lua mainile §i le uda

cu lacriml. §i find ca Perpetua singura a scriscele ce s'au petrecut in acest interval, ea singuraspune : Aceste staruinte ale tatalul meb imipatrundeau inima, §i-1 plangeam, pentru casingur din tag familiea se intrista de mine, ca

cel-l-alti

www.dacoromanica.ro

15

am sit fit martirisata. Cu tote acestea, ii cliseI,fart a and turbura! La interogatorit se va in-timpla ce o vrea Dumneclet ; cad nod nu suntemin puterea nOstra, ci a luI, §i atuncT se retrase.

A doua Ali, pe cand prancliat, venira de odata sl o duct la judecata. Tot ora§ul aflase§i - pieta era plint de lume. Perpetua, Felicitate§i furl dui spre a fi uci§I ; dar mat in-tait li se facu pe rind intrebare despre ore-dinta tor. Totl marturisira limpede, ca cred inIisus Christos. Veni rindul Perpetuet Tatal sailveni cu copilul in brate, staruind §i mai multde cat alta data. Judecatorul clise §i el: crutabetranetea tatalul §i pe copil, §i adu jertfepentru prosperitatea imparatilor. Nu volt aducejertfe, clise ea. Atuncea eti cre§tina? Da, suntcre§tina.

Cand a venit cliva spectacolelor, totf cel in-chi§i spre a fi uci§1 §i prin urmare §i Perpetuacu Felicitate furl sco§1 §i adu§i la amfiteatru.Bucurie mare era pe fetele tor, pare ca cinescie la ce frumcisa distractie ar fi mers ! Per-petua mergea in urma cu ochil in jos. Satur-ninu §i Satur ameninta cu maniea lul Diet pepoporul idolatru, care era imprejurul lor §1

cand se apropiara de judecatorul, care -T con-damnase, iT cslisera : to ne osinde§cI darin curind Dumneq et to va judecaz §i pre tine

Paganii se aprinsera de manie, cand au-

cei-l-a1 t1

asta-II,

insu-tI.

www.dacoromanica.ro

16

lira aceste vorbe, §i cerura ca pre ace§ti cre§tinisa-I bats cu biciul. Dar martiril se simtira §i

mai vesell acum, ca s'at invrednicit a fi ase-menea cu Iisus Christos supu§1 la suferinte.Toti furl sfa§iati de flare. Satur fu dat la unmistret, dar animalul sari asbpra conducetoru-lui, care tot it intepa; dupa aceasta fu datla un urs, .de care lui Satur mult II era frica,dar animalul nu voia sA esa din culcupl sal§i a§a tins rul Satur ramase pink, aci nevetamat.

Acura Perpetua §i Felicitate furl aruncate ina-intea unei vaci furi6se, care lua in cOrne pe Per-petua §i apoi o aruncA pe nisce nisip. Ea i§1strinse §1 lega perul §i apoi voclu pe Felicitateca zAcea pe nisip ranitA; o atacase §i pe yaanimalul furios. Perpetua it date mans §i o fri-dica. Perpetua uimita, uitase ca a fost atacatA§i o intreba: cand o sa le arunce la acel animal?I se arata CA hainele-I sunt sdrentuite de ani-mal §i pline de singe, care curgea din rAnilece i-se fAcuserA. Atiinci ea, intilnind pe unore -care anume Rustic, it rugs, sA chieme pefratele sell, Satur. Dupa ce veni Satur it in-demna cu cAldura sA mOrgA cu statornicie laorl-ce suferinta; cad este lucru vrednic de oma iubi adeverul cretin §i a se sacrifica pentruel. Nu trecu mult §i Satur. fu aruncat pentrua treia Ora la un leopard, care it sfi§ie. Avuputin timp de vorbA cu un Pudens, care de-

www.dacoromanica.ro

17

venise §i el cretin veclend chinurile celor-1 alai;§i dupa ce muie inelul in sangele sat §i-1 detelui Pudens spre imita, caclu mort. Acum seimplini vedeniea sat visul Perpetuei, ca Saturva muri erpetua scapase cu clile pinaaci Acum insa, cap in mainile unui gladiator§i fu ucisa.

Iata dar puterea lui Dumneclet cum intarescepe 6meni ! Chiar din fiintele cele mai slabe face6meni de o tarie ne mai pomenita. Din copil sidin femel face eroi, ce uimesc lumea. Acestelucruri dovedesc ca evangeliea cre§tina esteinvatatura Dumnecleesca.

Esplicarea rugaciunei Domnului.Luca xi; 1-4

Si a fost cand era El la un loc rugandu-se,dupa .ce a incetat a clis unul din invataceil luicatre dinsul : D6mne invata-ne pre nol sa nerugam, precum §i loan a invatat pre invataceilsal. Si le-a clis for : cand ye rugati qiceti : 1.Tatal nostru, carele e§t1 in ceruri, sfintOsca-seNumele tat. B. Vie imparatiea ta. 3. Fie voiea ta,precum in cer §i pre pament. 4. PAinea nostra ceaspre fiinta, da ne o noue in t6te clilele. 5. Si ne iertanoue pacatele, ca §i .nol iertam tuturor celorce ni sint datori nou6. 6. i nu ne duce pre nolintru ispita. 7. Ci ne isbove§ce de eel viclOn.

51821. Cl. III. Ed. IV. 2

intait.

a-1

www.dacoromanica.ro

-18Ce ne Inv*" Iisus Ohristos prin cuvintele :

Tateil nostru, care e2ti in cerurE, sfinie'scet-se nu-mele tail?

1. Ne face sa intelegem ca Dumnesleu estetata al nostru; adica el ingrijesce de Omeni.Intocmai ca un parinte de fiil set

2. Ne Inv* sa scim, cg, de §i el este tata alnostru, Insa el nu este ca pan* no§tri cel depre pamint, ci este a-tot puternic, este In cer,adica, este nevoslut de nol; cad este ne material,adica fara corp.

3. Ca trebue sa vietuim ast-fel, in cat numeleluI Dumneclea sa fie merit §i sfintit prin alen6stre fapte de aid .

Ce cerem prin cuvintele: ,,vie impereitiea ta" ?1. Cerem de la Dumneslet sa, ne sprijinesca

in calea vietel, ca sa, putem vietui cre§tinesce :sa traim ca nisce frail, iubindu-ne unul pe altul§i facend unul altuia tot binele.

2. Cerem, ca in tote lucrarile nOstre sa dom-nese& pacea §i dreptatea, in cat lumea, §1 inparticular, Cara nostra sa fie o adeverata familie,condusa dupre vointa lul Dumnesleti. Acestaeste imperatiea, ce cerem sa vie.

Ce cerem prin cuvintele : fie (faca se) voiea ta,precum in cer ii pre pamint?

Prin aceste cuvinte cerem ceea ce am cliSMal sus, adica sa traim a§a, in cat sa, facemvoiea lul Dumnesleil, intocmal cum fac ingerif

www.dacoromanica.ro

19

in cer, spre a fi marit numele lui Dumnecleapre pamint, spre a fi §i not

Ce cereal prin cuvintele: Pdinea nastrd cea sprepita da ?18-0 noue astaolt?

Cerem ca Dumnecleu sa ne dea putere §1 des-tula intelepciune, ca sa scim cum sa lucrampentru agonisirea celor trebuinci6se vietel nOstre,atat corpului cat §i sufletului : hrana, imbracit-minte, sciinta, etc.

Ce cerem prin cuvintele: Si ne ie'rtd noue gre-§alele ndstre, precum §i not iertam greNilor noVri.

Cerem de la Dumnecleu, ca atunci, cand fa-cer vre-o gre§ala, pe care o cundscem §i nepare ret, ca am facut-o, Dumneclet sa ne ierte,cum iertam §i not celor ce ne gre§esc noun.

Ce cerem prin cuvintele: Si nu ne duce intruisp ita ?

Cerem ca Dumneclea sa !ne intarOsca in calea-faptelor bone, §i ca unit ce suntem slabl §i

curse multe ni se intind de eel rei, cerem caDumnecleg sa ne dea sprijinul sot, spre a nufi tiritf spre req; sä nu ne lase a fi supu§1 laincercarl grele, care at' covir§i puterile nOstre §ine-ar put6 intOrce de la bine.

Ce cerem prin cuvintele: Ci ne isbelvesce de celreit?

Cerem ca Dumneclet sa ne apere de tote re-lele preveclute §i nepreveclute de nos; cats nu-mai El este a-tot puternic §i 'Ate inlatura ori-

www.dacoromanica.ro

-20ce ar pute sä ne vie din ori-ce parte §i de laori-cine.

IstoriOre morale aplicate la rugaciuneat Tatal nostru Es.

Pe la anal 166 imperatul Romanilor, MarcuAureliU pornise o Ong, fOrte sangerOsa in con-tra cre§tinilor. In tote" partile impgratiel pestrade erat numai gramecli de corpuri ale cre§.-tinilor. GI-Ona se lati pida la cele mai departatelocuri ale imperatiet In Asiea era un ora§ careeste chiar §i in qilelenOstre, care se numia Smirna.In acest ora§ se afla un om f6rte insemnat §i forteinaintat in virsta ; el traise peste 90 de ani ; eraEpiscop al Smirnef 0 se numia Policarp. Fiind cl,Omenii insarcinati cu omorirea creVnilor venisera§i la Smirna, cre§tinii de acolo cu mare greutate atreu§it sa faca pe Policarp a se retrage la marginileoraplui, intr'o casuta, spre a nu fi gasit deuciga§i. L'at cautat cat-va ; dar, in fine, at dat pesteel ; caci nici acolo nu voia sä se a scunqa, ci candauclia de mOrte clicea DOmne, fie voiea ta.

Cand at* ca at venit omoritorii, Sf. Policarpveni sä vorbesca cu et Cand insa ei vNura peacest betran §i cuvios om qisera : Ore trebuianot sa ne- grdim, ca sa prindem pe acest bunbetrdn? Trimi§i fiind ca sg, °more, totql simtirac insgrcinarea for este pre uricidsci, cdnd aft

:

www.dacoromanica.ro

- -21sa omdre asemenea om bun. Sf. Policarp gatiuciga§ilor masa. Apol el ceru vole, ca sal' facarugaciunea ultima.

Sf. Policarp se ruga pentru biserica intreg4§i se ruga cu atata pietate, cu atata caldura,in cat chiar ucigtoril remasera uimiti §i plinide mirare pentru multa lul credinta §i pietate.In fine, it dusera in Smirna. Aci cel, ce Linealocul imperatului, if clise : blestema pe Christosi to las sa to duel. Iar botranul Policarp clise :

sunt 85 de anf de cand if slujesc ; nu mi-a facutnici un ret, §i cum a§ pute sa blestem peRegele, care m'a mantuit? Afla ca eii sunt §iremait cretin De animale, de foc cu care meamenintati, nu me tem ; cad focul se stingP,iar focul, ce arde pe nelegiql, nu se stingenici odata. Facqf cu mine ce void §i ce yeplace, §i fata ha era vesela §1 voiOsa. De §fpoporul pagan striga sa-1 arunce la flare, darproconsulul porunci sa fie ars de viii. Paganiiales gall §i adunara lemne. Cand tote eraii gata,Sf. Policarp se desbraca; ei voira sa-1 lege sprea-1 pune pe foc. El insa nu voi, ci se sui sin-gur pe foc qicend: Dome, fie voia ta. Flacarafocului se ridica imprejurul corpului ca o bolta,.Si nu-1 ardea. Mail atunci it strapunsera cu osable, dar sangele stinse focul. Atunci all saritasupra-f §i 1-ail sfa§iat ca nisce flare.

Cci ce sunt adeveratf §i credincio§i urmatoriwww.dacoromanica.ro

22

al invataturel Domnulul nostru Iisus Christos, nunumai iertail altora gre§alele, dar chiar se rugafllul pentru iertarea lor.

Ast -fel in Ierusalim pe vremile cele d'intaiilale cre§tinatei era un om f6rte bun, om cu spi-ritul luT Dumnersleil, cu credinta §i cu dragostecre§tinesca catre totl; acesta se numia §tefan.§tefan adese vorbia Iudeilor, ca legea lul Noi-se trebuie sa se schimbe; cad a venit legea luTlisus Christos. Ebreil auclindu-1 spunend acestelucrurl, 1-at dus intr'un loc §i all aruncat cupietre in el spre a-1 ucide. Pe cand el da cupietre, Sf. §tefan DOmne, for canu Fig cq fac, §i aka qicend §i-a dat sufletul,fiind cel mucenic, adica eel d'intait cre-tin, care a fost omorit de cei ce urall Evange-liea Domnulul.

Pe acest intaiil mucenic sau martir cre§tinescit serbatorim noT la 27 Decembrie tot-d'a-una.

Thriea credintel cre§tine§ci la ConstantinBrancoven Basarab.

Pe la anul 1700 donania in Romaniea Con-stantin Brancovenu. Tara nostra pe vremea a-ceea find supusa, turcilor §i luT Constantin Bran-covenu aducendu-i-se diferite acusatiuni, Turcilall gasit pricina, ca sa aduca pe Brancovenu la

idrta-le

D-feu

1icea:

www.dacoromanica.ro

23

Constantinopole, spre a-I cere sa respuncla lacele ce i se imputati.

Nu numai Brancovenu singur, ci intrega fa-milia domnesca fu luata din Bucuresci.

La Constantinopole insa, s'a dus numai Con-stantin Brancovenu cu 3 copil al sei.

Iata intrega poveste despre Brancovenu, cuma suferit el t6te, ba §i-a dat chiar §i vieta, nu-mai sa remaie cretin neclintit in credinta cre-tinesca:

Brancovku Constantin,Boer vechit §i Domn crestin,De avers ce tot stringea,Sultanul se tot grija

de mOrte-1 hotara,MI vizirul 11 pira.Intr'o Jol de diminetA,loi scurtarel lul de viata,Brancovku se scula,Fata blauda el spala,Barba alba isf peptena,La icOne se inchina,Pe fer6stra apol cata

amar se'nspaimanta!Dragii mei coconi iubiti,Lasatf somnul, v6 treziti,Armele vi le gatiti,Ca pe nol ne-a inconjuratPap cel neimpacat,Cu ieniceri, cu tunuri marl,Ce sparg ziduri cat de tars.

www.dacoromanica.ro

--24Bine vorba nu sfar§aPe tus-patru mi-I prindea§i 1 ducea de-i inchideaLa Stambul in turnul mare,Ce se 'nalta lingg, mare,Unde zac fete domnekici§i soli marl impOrate§ci.Mult acolo nu zacea,Cg, Sultanul i-aduceaLinga, foiprul luiPe malul Bosforului.Brancovene Constantin,Boer vechiti ghiaur haM !Adever ca al chitit,Pin'a nu fi mazilit,Sa desparti a to domnieDe a nOstra impOratie,Ca, de mult ce e§ti avut,Bani de our ai batut,Far'a-ti fi de mine terra,Far'a vr6 ca sa-mi dal sema ?De-am fost bun, reil la Domnie,Dumnedet singur m6 scie ;De-am fost mare pe pamint,Cata-acum de vedi ce sunt !

Constantine BrancoveneNu-mi gni vorbe viclene,De-ti-e mild de copilT de vrei ca sa mai fil,Lag, legea crwinosca§i to da in legea tureesca.

Fad, Dumnedeil ce-o vrea,Iar pe toti de n'-eti taia,Nu mo as de legea mea.Sultanul din foisorwww.dacoromanica.ro

25

Dete semn la Imbrohor ;Doi gelati venia curind,Sabine fluturand,§i spre robi daca mergea,Din coconl 10 alegeaPe cel mare §i frumos§i-1 punea pe scaun jos.§i cat pala repel:paCapul lute -i reteza!Brancovku grew ofta,§i din gura cvinta:

. DOmne, fie voiea ta!C4-I gela1I iarasi mergea

din dol iii alegeaPe eel gingas mijlocitiCu Or neted i galbia,

i pe- scaun 11 puneai capul II repunea,

Brancovenu gret oftadin suflet cuvinta:

Domne, fie voiea ta!Sultanul se ininuna§i cu mila se 'ngana:Brancovene Constantin,Boier vechit i Domn cre§tin !Trei coconl to ai avut,Din trel doT ti-T -ai perdut,Numal unul ti a r6masCu Vile de vrei sa-1 las,Lash legea cre§tinesca,

to da in legea turcesca.Mare-i domnul DumneVet,

Cretin bun m'am nascut et,Tact draguta nu mai plangeCa'n piept inima -mi se frange,

§i

Si

Si

i

www.dacoromanica.ro

26

Tad §i morl in legea ta,CA to ceru-I chpota.Imbrohorul se incruntaGelatif se 'nainta§i pe blandul copilaDragul tati fedora§La pAmint it arunca.§1 tlilele iI ridica,BrancovOnu gret ofta§i cu lacrAmi cuvinta :Winne, fie voiea ta.ApoT el se 'ntuneca,Inima I se despica,Pe copil se aruncaIi bocea, If saruta,§i turband apoi striga :Alelei, Wharf pAganf 1

vol feciorl de cainl;TreT coconl ell am avutPe tus -trel mi -I ai<i perdut !Dar'ar Domnul DumnecleuSb. fie pe gandul met,SA ye §tergetf pe pamint,Cum se §terg nail la vint,Sa n'aveti Joe de ingropat .

Nici copil de sb,iutat ;Turcil crunt se otelia,Haine mandre i-le rupea,Trupu-I de piele jupuea,Pielea cu pale o umplea,Prin noroil oi d'un paltin o lega,

§i riOnd aka striga:Brancovene Constantin,

tavalia,

Alel,

www.dacoromanica.ro

27

Ghiaur vechia Ghiaur hain !CascO ochil a to uita,De ti cunoscr to pielea ta?COinf turbatY! turd liftA rea!De iii manta si carnea mea,SA sciV c'a murit crestinBrancovenu Constantin.

TRIMESTRUL II.

Ilie.

Profetul Ilie pOrta numele de Ilie Tesvit6nu,de la Tesvi sat Tesbi, locul nascerei sale in Pa-lestina.

Proorocul Ilie era fOrte cunoscut §i forte re-spectat la Iudei §i este Inca §i intre cre§tintNumele Ilie it pOrtA Mile multi atat intre

cat §Si intre cre§tinl.Marea insemnatate, de care s'a bucurat Ilie, s'a

veclut la venirea lui predice ; cad popo-rul, qicea ca Isus-Christos este Ilie.

Fiindca la curtea regelui Ahab §i a Izabeleldomnia desfrenarea §i Inchinarea la idolI, fiind-ca religiea paganescA, era sa iea locul celelcare marturisea pe adev6ratul Dumnept, Ilievine imbrAcat simplu in hainl de Or de ca-mila §i incins cu cure §i anunta CA pentru acestenelegiuirl nu va cadd pe pdmint pidie 3 ani sisase luni ; spune a in mana sa este vergeua

israe-litI

Iisus sa

www.dacoromanica.ro

28

pedepsel. Seceta incepe §i el se ascunde lingarIul Crit. Riuletul secand de seceta, Ilie se re-trase tocmai in Feniciea in ora§ul Sarepta, a-

pr6pe de Sidon. 0 saraca vaduva, care n'aveade cat putina Mina. §i putin unt-de-lemn, i-a procuratcele de hrana ; iar el pentru recunoscinta a facutca faina §i untul-delemn sa nu se maI impu-tineze cat a stat in gazda acolo ; §i cand amurit unicul el fiu, Ilie 1-a Inviat.

Cand era pe sfir§it cel trei anI §i §ase lunis'a intors iara§1 la Ahab sa-1 spue ca preotii pa-ganesci in tot timpul secetei n'au putut dobin-di prin rugaciunile for catre idolul Baal §i As-tart nicl o picatura de pldie. Prin acestaarata el ca acel idol' nu sunt DumnecleI, §i

preotil for sunt fal§1, nu sint al adeveratulul

Atunci Ilie a propus ca sa faca preotil luiBaal §i el cate un sacrifichl, §1 daca ei sail elprin rugaciunile for vor put6 pogori foc din cerspre a arde sacrificiul, Dumnecleti adeverat va fi

numai acela, pe care 1-a rugat cel ce a pogoritfoc asupra sacrificiului.

Preotil lul Baal s'au rugat de dimineta pinasOra, §i nu s'a veclut nici un semn.

A venit rmdul lui Ilie, care imediat prin ru-gaciunile sale catre D-cled a pogorit foc §i s'aconsumat sacrificiul.

D-clet.

www.dacoromanica.ro

29

Atunci poporul a omorit pe totl preotii luiBaal ca fal§1 preoti.

Dupa acesta the a trebuit sa fuga spre anu-1 onion' Izabela.

Ilie avea un ucenic al sail Eliseil, caruiai-a lasat cojocul, cand el s'a suit la cer.

Proorocul Isaiea.

Proorocul Isaiea a fost fiul lui Amos; iaratatal sail Amos era frate al regelui AmasiO,care a domnit in regatul Iuda pe la 838 inaintede Iisus Christos. El a profetisat de la anul810 724, in timpul regilor Ozia, Ioatam,Ahaz §i Ezeehiea. Tot timpul activitatei saleeste aprOpe de 60 de anl, iar anil vietei saletree peste 80. Intre anil 696 §i 688, pe tim-pul regelui Manase, Isaiea a fost taiat cu fe-restraul intr'o virsta inaintata.

Profetul Isaiea este aka de mult pretuit,pentru ca preclice aprOpe tOte patimile lui IisusChristos, in cat in biserica cre§tina el 'Artanumele de evanghelistul Testamentului vechit.Isaiea dice despre Mesiea, ca se numesce Emanoil(cu not Dumneclet) §i ca, acest Emanoil are sase nasca din FeciOra. El spune despre Iisus Chris-tos, cum ca, ca om se va nasce din Iese, §i canddin radacina lui Iese va e§i spiritul intelepciunii,atu. ncl toii Omenil se vor iubi qi din tOte n6-

www.dacoromanica.ro

30

murile va ebsi noul Israel. Isaiea preclice ca po-porul Israel va fi liberat din robie de catreCiru, al carol nume it spune el cu sate de aniinainte de a se nasce Ciru, regele Per§ilor.Isaiea preclice §i despre biruinta cre§tinismulai§i despre intinderea lui in tOta lumea.

Proorocul Ieremiea.

Proorocul Ieremiea este fiul preotului Elchieadin Anatot. El a fost chiemat de Dclell la mi-siunea de prooroc din anil tineretei sale. Iere-miea a inceput sa proorocesca, de pe la anul 626inainte de Iisus Christos §i a continuat ping,dupa. anul 588 inainte de cre§tinism, adicg,

in timpul robiel din Babilon el Inca profetisa.Ieremiea nu prea putea sa, vorbesca bine, §i

de acea cam fugia de misiunea §1 de sarcinaprofeticg. Ieremiea a preclis t6te evenimentelecele nenorocite ale lui Israil : darimarea lerusa-limulul §i a templulul, ducerea poporulul in ro-bie §i altele. Din acesta cause, el a fost fOrtepersecutat, lucru care fOrte mult it amarise.

Pre ling acestea, el a preclis, ca D-cle0 vaincheia o noul alianta cu casa lui Israil §1 alui Iuda §i ca acesta noua alianta sail testamentnu va fi scrisa pe piaci de pietra, ci in inimi,intelegend negre§it noua lege adusa, de IisusChristos §i data easel lui Israil §i apoi la tote

www.dacoromanica.ro

31

nOmurile spre a o primi §i a vietui dupre cumit va invata acesta lege.

Ieremiea a plans mult ruinile Ierusalimuluf§i ale templulul ; iar in urma ducOndu-se inEgipt a fost ucis cu pietre de ebreil, can e-

rat acolo.

Istoriea tinerului bogat.

i iata 6re-carele viind la el a clis lul: Invata-torule bune, ce bine vol face, ca sä am viewde veer? Iar el a clis lul: Ce-mi (lid' bun? Nimeninu este bun, fara numai unul Dumneclet. Iarde voe§cI sa intri in view, pazesce poruncile.12is'a lul: Care? Iar Iisus a SA, nu ucizi, sanu fil desfrinat, sa nu furl; sA nu flu marturiemincindsa. Cinstesce pre tatal tat pre mu-ma-ta i sa iube§ti pre vecinul tail ca insuii pretine. 12is'a lul tInerul: TOte acestea le-am pazit-din tineretile mele; ce Inca iml lipsesce?12is'a Iisuslui: De voesci sa fil desaver§it, mergi,averile tale §i le da saracilor §1 vel aye comOrain cer, §i vin-o §i urmeza mie. Iar tinerul auctindcuvintul s'a dus Intristat ; ca avea avutil multe.Iar Iisus a clis invataceilor sal: Amin graiescvoue, ca cu anevoe va intra bogatul intru im-peratiea cerurilor. graiesc voue: ca mallesne este a trece. camila prin urechile aculul decat bogatul a intra intru imperatiea lui Dum-nelet. Iar invataceii lul auclind s'ail ingrozit

clis:

i

vindeil

i iara§I

www.dacoromanica.ro

32

fOrte clicend: Dar tine 'Ate sa, se mantuesca?Iar Iisus cautand a clis lor: La Omeni acdstaeste cu neputinta. Atunci respunOnd Petru a(ills lui: Tata not am lasat tote §i am urmat Tie,dre ce va fi noue? Iar Iisus a cliS lor: Amingraiesc vouo, ca vol eel ce ati urmat mie, intrua doua nascere, cand va §ede Fiul omului prescaunul marirel sale yeti §ede §1 voi pre doue-spre-clece scaune, judecand pe cele dou6-spre-clecesemintil ale lui Israil.

§i tot carele a lasat case, frati sat surori, sattats, sail mama, sail femee, sail feciori, sail holde,pentru numele met, insutit va lua §i vieta veci-nica va mo§teni. §l multi dintaiU vor fi preurma §i de pre urma intaiil. (Mateiil XIX,16-30).

Note

1. MO tots cei bogati nu prea vor sa audk desprenecazurile si suferintele celor lipsitl de avere. Deci bo-gatil hind in asa stare, nu prea voesc a se deslipi cuusurintk de bunurile pAmintesci spre a lucra pentrubinele §i fericirea omenirel. mai adesea roman legatlde averea lor, chiar de s'ar prapadi cea-1-altk lume.

S. Cu tote acestea sunt i omens bogati cu inimabunk si cresrinesck. Unit' ca acestea muncind cinstit inlume; isi maresc averea ; o administrezA cu intelepciunesi fac bine omenirel. Dar negreqit, bogatil eel bunt'sunt rarl.

3. Prin vorba cdmila aci se intelege funie grOskpentru corabie, care grecesce se numesce xcepiXot.

www.dacoromanica.ro

33

4. Daca Isus lice a mai lesne este, ca funiea corabieisa trOcA prin urechile aculul de cat bogatul sa intreIn imporatiea Jul Dumneclet, negre§it aci intelege pebogatil, care nu at in Band alt nimic de cat sa stringsbani, chiar de ar trAi ca cel mai nenorocit om dinlume, cum se v6d multi omen! bogati §i sgarciti.

5. Dad, Iisus vice ca acela se va mantui, care pen-tru el va lasa tot in lume, §i va urma lui; apol prinacesta intelege ca atunci era neap5rat ca tine se faceaucenic al lni, trebuia sa lase 1 tot ce avea. §i acestanegrqit pentru ca ca ucenic trebuia sa strabatA lumea§i s'o aduca la cunoscinta adevorului. i acesta n'ar fiputut face nimeni, dacA nu parasia tot.

Parabola fiului risipitor.

0 data Iisus voind sa faca pe auditorii sala intelege, ca Dumneclet este gata sa priimescape pacato§ii, cari se caesc §1 se intorc de larele, le spuse urrnatOrea parabola : Un omavea doi fii : cel mal tiner, priimindu-§I partea,de mo§tenire parintesca, se duse in tail de-partate §i risipi starea printr'o vieta neregulata;ajtinse intr'o cumplita miserie ; o fOmete gro-zava pustiea Cara, uncle el era ; §i, find silit sebaga slug la un arendmit, care-I puse sa pa-zesca porcii, §i sa manince din ceea-ce mancall aceste animale. Sdrohit de ru§ine, mustratnecontenit de cugetul sail, i§l qicea : VaI ! catiservitori traesc in indestulare la tatal met, §iell imi disput demancarea cu aceste animale

5482,. Cl. III. Ed. IV. 3www.dacoromanica.ro

31

necurate! In sfir it, ne na,i puteri sa ducaTniseriea, volt duce la tatal met,

volt tata; am gre§it inaintea Cerului§i inaintea ta, §i nu mai sunt vrednic de a menumi fiul tat priimesce-me ca pe unul din serfvitoril

Pleca dar spre a se interce la .casa parintesca.Cand sosi, stand in apropiere, sa anunteCa a venit fiul cel mic. Tatal e§ind §i veclendu-Idin departare, alerga, it imbrAi§a saruta;dar el patruns de caiqa, qicea catre tata-sat :TatA, am gre§it inaintea Ceruluf i inaintea ta ;numal sunt vredniC sa me numesc fiul tn.Cu tete. acestea tatal porunci sa, aduca vqmintepentru fiul sat i sa se Witesca un ospq debucurie, Ca s'a gasit cel pierdut. Fiat metacesta era molt §i a inviat; pierdut era §1 s'aaflat. Tata, a§a este mila i iubirea lui Dumne-led pentru Omeni, cand se indrepteza i se pa-rasesc de rele !

TRIMESTRUL III.

Iuda Macabeu.

Iuda Macabet era . fiul preotului NIata,tieaAcest preot veclend asprimea cu care Israeliperat tratati de Sirieni, si tot-deodata veclend

Elise':

§i-I :

tai.

§i-1

:

qise

www.dacoromanica.ro

85

jafuirea ce Antioh, regele Siriel, facuse in tem-plul din Ierusalim §i in tot Ierusalitnnl, atatde mult s'a inflacarat §i cupans de amaraciurie,in cat cu trel feciori aT sal §i cu mint popors.'a intarit in cetatea, Modin.

Dupa acesta ail inceput faca resbOie con-tra inimicilor. Pre stegurt at pus cuyintele lulMoise: Gine este asemeneci lie intre D-clet Nrn .lie", care in limba evreesca a§a erat intocmite,in cat literile incepetcire ale cuvintelor formatcuventul : Macava, ce insemneza, ciocan. De aei§i fiT lui Matatiea, §i mai ales Iuda s'a numitNacaveii.

Dupa mai (mite batalii fericite contra vraj-ma§ilor, Matatiea era aprOpe sa, mOra i atunci,chiemand pe fiT sal, le spune, cum cel ce atzit legea, s'at inaltat. De aceea §i el sa pa-z6sca legea : Intaritive, vice el, §i ye imbar:batatl in lege, GA, intr'insa ye yeti marl.

i Iuda Macaveul, care este. cu putere taredin tineretile sale, acesta va fi capetenie o§tirei,ca sa facql. resboit asupra popOrelor (Macay.IL 64, 66).

Si s'a sculat Iuda, care s'a chiemat Macavet§1 ajutandu-i fratil §i toil call se lipisera de ta-tal lui §i all purtat rosboiul lui Israil cu yese-lie ; (1 Ma3ay. III, 1, 2) §i sit r etras cel farade lege dinaintea IsraeliVlor: Si Iuda era im

sa

0-

www.dacoromanica.ro

36

bracat cu za, §i a incins sabiea, aparand tabara,.§i gonind pe cel fara de lege.

Dupa pornirea inimicilor, Iuda a adunat petots Israelitii risipiti de frica vrajma§ului. §1 s'a.vestit numele de Iuda in tOte

Cu tote. acestea, regele Siriei a pregatit onumerosa armata contra lui Iuda. 0§tenif luiIuda vepnd multimea inimicilor qiceati: Cumvom put6 noi stam improtiva unel o§tiria§a de numerdse? Iar Iuda le respundea : Nuintru multimea o§tirei este biruinta resboiului,ci din cer este puterea. Aceia vin asupra 'As-tra cu semetie multi,, §i cu fara de lege, cane pterda pre noi, §i pre femeile nOstre §i prefill no§tri, ca sa ne prade pre noi, iar noi neluptam pentru sufletele nOstre §i pentru legilenOstre; §i insqi Dornnul II va sdrobi pre eide care fata nOstra §i vol nu ye vatf temede ei.

Dup . aceste vorbe apropiindu-se generalisi-mul Siriei, Iuda a sarit ca un leh §i Fa tran-tit jos, iar pe armata lui a pus-o pe fuggy,.

Tot cu asemenea succes Iuda Macaveil apurtat resbOiele contra vrajmaOlor lui Israil.Dar In fine, o noun, armata fu organisata deSwieni supt comanda lui Bachid §i Alehim. DarIuda de asta-data a caqut in lupta. Ionatan insan'a lasat comanda armatel, piny sandau e§it biruitori i au putut sa fie in pace.

.pArtile.

sa,

sg,

IsraeliDil

www.dacoromanica.ro

37

Fratil Macavel at luptat eroicesce §i at is-butt, pentru ca luptat pentru dreptate ne-mului, pentru lege, iar nu pentru asuprirea ni-menui.

Daniil.

Nascut in Ierusalim dintr'o familie distinsa.De tiller fu luat in captivitatea babilonica. Acolofiindu-1 cunoscuta familiea, fu luat impreuna enalti trei spre a fi crescut petltru serviciul curt-1regale ; de aceea i-s'a dat 0 numele de Baltasar.La cate patru li se da bucate regale ; dar el,tinendu-se de legea lor, at preferat legumi§i apa.

Dupa trel ani fura tort examinati 0 gasitmai inteligenVi i mai instruiti de cat toti tineriidin Babilon, in special Daniil avea i darul.de a esplica on ce vedenie i on -ce vis. Acesta,Puse pe Daniil in 'mare favOre pe linga regeleNabucodonosor.

Nabucodonosor visand un vis, pe care 1-a

uitat pins diminqa, nimeni n'a putut sa rea-mint6sca regelul ceea ce visase, ci numai Daniil.Acesta 1 a inaltat mai pe sus de tots magic,Inteleptil §i demnitaril imp6rqiei.

Dupa acesta Daniil S'a retras in vieta privata0 nu s'a mai vorbit despre el cleat tocmai, cand1-a chiemat Baltasar spre a-I esplica vedeniea

www.dacoromanica.ro

38

man(41, care scrisese pe parete : Mdne, Techel, fa-res. Daniil spune ett aceste vorbe insemnezael s'a cantarit si s'a aflat- usure, de acea imperci-tiea lui se va imp Cirti. Mai tarclit Darit Medul iara-si a ridicat pe Daniil la rangul marilor demni-tail ai statului, unde a stat pina In timpul lugCirus. De' aici .inainte nu se mai scie nimic.

In timpul lui Nabucodonosor Daniil Bind pis-muit pentru marea sa insemnatate, in malmulte rinduri a suferit persecutfuni. Demnitarilbabiloneni voind sa comprornita pe Daniil a,

dispus pe imparat ca sa se faca rugaciuni pu-blice toti sa piece genuchiele inaintea statuelimparatului ; tine nu va pleca genuchile sa fiearuncat la lei.

Daniil, ne vrend sa se departeze de la legeasa; n'a plecat genuchile si a trebuit sä fie a-runcat In gr6pa cu lei.

Imparatul, ducendu-se sa yap pe Daniil ingrOpa, a voclut pe Daniil stand la o parte si pelei la alta ; pentru acesta a poruncit sa, fie a-runcati la lei acusatorii. Alta data a fost aruncatcu alti doi intr'un cuptor ars, si a fost gasititoti nevatamati plimbandu-se In cuptorul aprins.

Daniil a proorocit ca din anul domniel luiA rtaxerxe i pina la nascerea restignirea luiIsus-Chrisfos aveat sa, tr6ca 490 de ani.

ca

i

si

www.dacoromanica.ro

39

Marcu Capu IV.

§i iar6§1 a inceput a invata linga mare; §i s'aadunat la dinsul popor mult, cat a intrat el incorabie, qi a §edut pre mare; si tot poporul stapre uscat linga mare. §i-i invata pre din§ii inpilde mult; §i grAia lor intru invatatura sa. As-cultati: Tata a e§it semanOtorul sa sernene. §ia fost and semana, una adica a cadut lingacale, si a venit pas rile §i o a mancat pre dinsa.Iar alta a eadut pe petri§, unde n'avea pamintadinc. Deci rearind sorele s'a palit §i pentruca n'avea radacina s'a uscat. Tar altile au ca-dut intre spini §i s'au inaltat spinil §i

intunecat §1 n'at dat rod. Iar altele a aptpre pamint bun §i a adus una trei-dedi, iar alto,§ase-deci, iar alta o suta. §i dicea lor: Cela ceare urechl de audit, O. auda.

Iar cand a fost deosebi, 1-ati intrebat pre elde pilda cel ce era ling, el impreuna cu celdoispre-dece. §i lea dis lor : Vou6 s'a dat a scitainele imperatiel lui Dumnedet; iar celor deafara tote in pilde .sunt lor. Ca privind sa pri-vesca §i sa nu vada, §i audind sa amp, §i sänu intelega, ca nu cum-va sa se intOrca si sase ierte lor pacatele. §i lea dis lor: At nu scitipilda ac4sta? i cum vett .intelege -Lae pildele?Semanatorul semana cuvintul. §i ace§tia §untcel de linga cale, unde se semana cuvintul, si

beau

www.dacoromanica.ro

42

cand fI aud indata vine Satana §i iea cuvintul,carele este semanat intru inimile lor.

§i ace§tia sunt a§i§derea cei ce semana pepietri§ cari, cand aud cuvintul indata cu bucurieit primesc pre el. §i nu at radacina intru si-ne§i, ci sunt piny la o vreme; dupa acea facen-du-se necaz, sat gOna pentru cuvint, indata sesmintesc. i ace§tia sunt cei ce se semana inspinl, cari aud cuvintul. Dar grijile v6cului a-cestuia §i in§alaciunea bogatiei §i pofta celor-l-alteintrand, inoca cuvintul §i se face neroditor. §iace§tia sunt eel setnanati in pamint bun, cariaud cuvintul §i-1 primesc §i aduc rode ; unultrei-geci, iar altul §ase-geci, iar altul o sun,. §igicea lor: All dOra facliea vine sa se puny subobroc, Sat supt pat? Au nu ca sa se puny insfe§nic? Ca nu este ceva tainuit, ci ca sa, vieintru aratare. De are cine-va urechi de audit,sa auga.

i gicea lor: Vedeti de augiti: cu ce mesuramesurap, se va mesura vouo, §i se va adaogavou6 celor cc audits. Ca eel ce are i se va da

iar eel ce n'are, §i ce are, se va lua de ladinsul. i Iicea: A§a este §i imparniea lul Dum-negeti; In ce chip este, daca arunca omul se-mi* in pamint. §i d6rme §i se sc6la noptea§i giva §i seminta resare §i cresce, cum nu scieel. Ca pamintul, din sine rodesce, intaitl ierba,

lui,

www.dacoromanica.ro

43

apoi spic. Tar cand st cObe rodul, ihdata trimitesecerea, ca a sosit seceripl.

§i clicea : Cui vom asemena imperatied lui Dum-neclet ? gat cu ce pilda o vom potrivi pe ea ?Cu grauntui de mu§tar, carele, and se se-mana in p5mint, este mai mic de cat t6te se-mintile pamintului. i data se semana, cresce0 se face mai mare de cat t6te buruienile, 0face ramurI marl, cat supt umbra lui pot sa lo-cuiesca paserile cerului. §i cu pilde ca acesteamulte graia lor cuvintul, precum putea aucli.Iar fara de pilde nu graia lor, iar deosebi in-vataceilor sal le deslega, tote.

§i a clis lor, in qiva acea facendu-se sera:sa trecem de ceea parte. §i lasand el. poporul,1-a lust pre dinsul a§a, precum era in corabie,§i erat §i alte corabii cu dinsul. §i s'a facutvifor mare de vent; iar valurile intra in cora-bie, cat mai se umplea ea. §i el era la carmadormind pe capatiit ; §i 1-a .de§teptat pre el 0 i-aclis lui: Invatatorule, at -null este grija ca pe-rim ? §i sculandu-se at certat venturile §1 a clismarei : Taci, inceteza, §i a_ statut ventul 0 s'afacut lini§te mare. §i .a, (-ills lor : Ce sunteti a§africo§1 ? Cum nu aveti credinta ? §i s'ar'i infrico-§at cu frica 0 graia unul catre altul : Ore tineeste acesta? Ca 0 ventul 0 marea il asculta.pe el ?

www.dacoromanica.ro

44

Parabola smochinului neroditor.

Iisus, voind sa arate ca cine.va de nu facebine §i nu da rOde sat fapte bune in vieta, va fiaspru pedepsit, a spus urmatOrea parabola : Unore Care om avea un smochin sadit in .viessa, §1 a venit sa caute rod intr'insul §i n'a aflat.Atunci a clis catre vier : IAA trel ani stint desand vit cautand rod in acest smochin §i nuaflu ; taie-1, de ce Impresora in zadar pamin-tul I iar el raspunOnd qicea lul : DOmne, lasa-1§i intr'acest an, piny -1 voit sapa imprejur §i-ivol pune gunoit. i de va face rod, bine ; iarde nu, dupa avea it vel taia. (Luca, cap. 13,vers. 6-10).

Stapinul este Diet ; smochinul inchipuescepe on -ce om, care este dator sa lucreze, safaca bine, sa se vacla r6de bune de pe urmafaptelor sale. Alt-fel un a§a om, ca smochinulneroditor, traie§ce degiaba §i numai spre povaracelor -1 all Omeni, ne aducend societatel nici unfolos.

Lectura din evangelic: Mateid Cap. VI.

Luati aminte, sa nu faced milosteniea v6s-tra inaintea Omenilor spre a fi v6csluti de din-§i1; iar de nu, nu yeti aye plata de la Tatalvostru, care este in ceruri. Deci, cand fad mi-lostenie, sa nu trambitezi inaintea ta, precum

www.dacoromanica.ro

45

fac fatarnicil intru adunari 0 ulite, ca sa se ma-resca de Omeni. Amin clic voue, call ieatplata lor. lAr tu facend milostenie, sa nu, §ciestanga ce face drepta ta ; ca sa fie milostenieata intr'ascuns , §i tatal tat cel ce vede intr'as-cuns acesta, va resplati tie intru aratare. §i candte rogi, nu fii ca fatarnicii, ca iubesc, prin adu-nari 0 prin unghiurile ulitelor stand, sä se rOge,ca sa .se arate Omenilor. Amin Oic voue callieail plata lor. Jar tu, cand te rogi, intra incamera ta i incuind up ta, rOgit-te tatalui tellcelul intr'ascuns, §i tatal tail eel ce vede intr'as-cuns va resplati tie la aratare. §i rugandu-v6sä nu batologhisiti precum paganii, ca li se pareca intru multa vorba a lor, se vor aucli. Decinu ve asemanati lor, ca scie tatal vostru de ceaveti trebuinta, mai nainte de a cere vol de ladinsul. Deci a§a saa ye rugati voi : Tatal nostrumcarele eV in ceruri, sfintesca-se numele tellvie imperatiea ta ; fie voea ta, precum in ceri pre pamint; painea nOstra, cea sere fiinta,

dane-o noue astacli §i .ne ierta noue datoriile nOs-tre, precum 0 not iertam datornicilor no§tri ;0 nu ne duce pre not intru ispita, ci ne isba-vesce de eel viclen. Ca a ta este imperatiea 0puterea §i marirea, in veci, amin.

Ca de veci ierta Omenilor gre§elile lor, ierta-va §i voue tatal vostru cel ceresc; iar de nuvets ierta Omenilor greplele lor, nici Tatal vos-

www.dacoromanica.ro

46

tru nu va ierta voile gresalele vOstre. i candpostiti, nu RI ca fatarnicii tri§ti : smolesc fetelelor, co, sa se arate 6menilor ca postesc. Amin

vouo, calf tat plata lor. Iar tu, cand pos-tesci, unge-t1 capul tat, si fata tap spala ; casa nu to arati Omenilor ca postesci, ci Tatalultat, cel ce vede intr'ascuns va resplati tie la ara-tare. Nu ve adunatl voue comori pre pamint,unde moliile §i rugina le strica, si unde furii lesapa §i le furl ; ci ve adunatl voile comori incer, unde nicl moliile, nici rugina nu le strica,

unde furl nu le sa,pa nici le fura. Ca undeeste com6ra vOstra, acolo ya fi si inima vOstra.

Luminatorul trupulul este bchiul ; deci de vafi ochiul tea curat,. tot trupul tell va fi luminat.Tar de va fi ochiul tat ret, tot trupul tat vafi intunecat. Deci daca lumina care este intru-tine, este Intuneric, dar intunericul cu cat maimult ? Nimeni nu pOte servi la doi domni ; casat pre unul va dri §i pre altul va iubi ;-sat de unul se va tine si de altul nu vaingriji ; nu puteti servi lui D-clet si WI Main-.

Pentru acesta clic voue : nu ve grijiti cusufletul vostru, ce Yeti maraca §i ce veti be ;nicl cu corpul vostru, cu ce ve yeti imbraca.At nu sufletul mu mare este de cat hrana 41trupul de cat haina ? Cautati spre paserile ceru-lui ; ca niCi semana, nicl secera, nicl aduna, injitnite §i tatal vostru cel ceresc le' hrinesce pe

mcina

lie

si

www.dacoromanica.ro

47

clinsple. MI nu voi mai multa deosebire avetide acestea ? Dar oine din voi grijindu-se, petesa-§I adaoge statulul sail un cot ? §i de haina ceye grijitl? Socotiti crinil campulul, cum cresc ;nu se ogenesc, nici tore : iar (pc voile, cat niciSalomon intru tOta marimea sa, nu s'a irnbracatca unul dintre ace§tia.

Deci daca pre ierba campulul, care este astagi,§i maine se arunca in cuptor, Dumneclet a§a oimbraca, nu cu mult mal vertos pre voi putincredinciopor?

Deci nu ye grijitl, clicend ce vom manca ?sail ce vom be ? Cu ce ne vom imbraca? Ca a-cestea tote nemurile le cauta; ca scie Tatal vos-tru cel ceresc, ca trebuinta avetI de tote aces-tea. Ci cautatl mai intaia imperatiea lul

§i dreptatea lui §1 acestea tote se voradaoga vouo. Drept aceea nu ve grijitI de cliva'de maine ; Ca qiva de maine se va griji de sine.Ajunge chid reutatea el.

N o t e.

1. Cand facem bine cul-va, sa nu ne laudam inain-tea Omenilor: milosteniea sail fapta buna, ce am facuts'o scink numal not qi cel ce a prima mila : cad dacane laudam, atunci nu facem binele pentru ca simtimnecazul altuia, ci pen tru ca voim sa ne §cie lumea,ca sa ne recomandam, urmarind interese in ascuns.Damneget eel ce scie tote, scie fapta nOstra cea bunai ne va r6splati el, cand nici nu no gandim.

Dum-neclet

www.dacoromanica.ro

48

2. Din cuvintele lul Iisus Christos : Iar tu, cand terogi, infra in camera to Ysi te ro'gd tatcilui Mu in as-cuns, nu trebue sa intelegem a numai in casa la noltrebue sa facem rugAciuni lul Cad Iisus a cjisacOsta pentru ca sa mustre pe fariseT, care voiat sA,fie veclutf cu on ce pre de lume, cand se rugat. Alt-fel, Iisus Bice : unde sunt dol sat trel adunati intrunumele met, acolo sunt si

3. Prin cuvintele : Cciutati la crinif campuluf §i lapaserile cerulal etc. care nu se'rneind, nici secerei, nicitort si cu tOte acestea traesc ; nu vrea 135, gia ca omulnu trebue sa lucreze, ca tOte iT vor veni de a gata. Acilisus arata numal, ca nu trebue sa fie cine-va ma delacom, in cat sA, nu se mai gandesca la nimica de catla adunare de avert, iar dreptatea, adev6rul, mila, iu-birea catre omeni sa le uite.. De aceea dice :Cautati maT intait Imperatia lul Diet, adica, drepta-tea, pacea, iubirea fratesca sa domnOsca intre voT; caddata sunt acestea, cele-I-alte bunurl din lume le putemstapani in lini§te.

4. Se scie ca omul este supus gre§elei; de multeoil gre§esce, on cu sciinta onT cu nesciinlA.

Cand cine-va grersce din nesciinta, atunci negrqt,ca merits iertare on tine; iar cand gresesee cu deplinasciinta, atunci ar crede tine va ca nu trebue sa iertepe eel ce gresesce. Trebue sa aiba cine-va in vedereca multi greqesc, sciind bine ca fac ret; dar firea forfiind atat de slabA, nu se pot stapini. Inca In urma,cunoscinduli faptele se caesc, plang ca nu at pututsa se oprOscA de la greq61a. El bine, si acestora trebuesa be acordam iertare pentru ale lor gre§ale. Unul gre-§esce dintr'o causA, altul din alta, dar totl recunoscgre§ala §i le pare ret. DecI tuturor trebue sA, le ier-tam, cand el i§i cer iertare.

D-Vet.

ea.

cei.l.alti

www.dacoromanica.ro

-45Negresit, c6, dac6, nu-0 cer iertare, Du le -o putem

da fara vole. Dad. nu iertam altora gresalele, cumvom put6 s5, nu ruOm : si ne ierth noue gresalelen6stre, precum si nol lert6,m gresitilor no§tri?

Tobie.

Tobie era fiul lui Tobit. Tobit era unul dinIsraelitii dusi in robie la Ninive de caute im-paratul Asirian Salmanasar. La Ninive toil Is-raeli i1, ca robl, erat fOrte ret tratatl de invin-gotorii lor, ce-1 adusesera robi. Nu era cli sa nufie mai multi morti, las* pe strade si prin once loc, mutt' si neingropati. Tobit pe subt as-cuns, nOptea se ducea si ingropa pe fratii sal.Din averea sa facea milostenie tuturor celor ceaveail trebuinta de ajutorul lui.

Auclind imperatul din Ninive c Tobit faceatata milostenie fratilor IngrOpa pe celbmorill, 1-a pedepsit, luandu-1 tOta averea. Chiardupa ce i 'a luat averea si a rOmas sarac,Tobit facea tot faptele bune de mai nainte.Din intimplare insa chlend in ochii lui Tobitnisce gunolt de pasere, a rOmas orb.

In starea de saracie, in care se gasia si lipsade vedere, .a chiernat pe fiul sat Tobie, si ia

sa caute un om, cu care sa se duca la Ec-batana ; caci acolo este un datornic al sat a-mine Fanuil ; iea de la el datoripa. Ba-ietul vine cu un Ore-care, anume Rafail,' care

5482!. CI, III, ,Ed. 117. 4

sal si

dis

11i sa

www.dacoromanica.ro

50

era ingerul Domnulul. Rafail se invoesce sa sedud, cu Tobie pins la Ecbatana §i sa, vie Ma-poi cu el. Rafail vorbind cu Tobit, dupa putinpl6ca cu Tobie. In calea atm Ecbatana seopresc la riul Tigru. Aci un pe§ce se repedespre Tobie sa-1 inghita. Dar ingerul Rafail, pecare el ii ma! numia §1 Azariea, it dice : To-bie, prinde pe§cele acesta §i-I iea inima, fica-tul §i fierea. Tobie prinde pe§cele §i face, cumII dice ingerul. Dupa acesta plecand, ajungla un loc, numit Raghis. Atunci ingerul Rafailglee : In noptea acesta vom r6man 6 aid laRaguil, care este de aprOpe tie. A.cestula chiarII vom spune sail dea pe fiica sa in casatorie,dupre dorinta tatalui tau. Atunci Tobie spune,nu crecl acesta, pentru di, fata lug _ Raguil, afost maritata de §apte or! §i toti barbatilaceia pina dirninOta at fost morel, pentru ca unduh reu ft omora nOptea. Rafail ingerul dice :vei lua spuza §i peste spuza sa presati prafdin inima §i ficatul pe§celui, ce al prins, §i

atuncl prin fumul ce se va face, va fi gout du-hul cel Mu .,i ruf vel muri.

In fine, el ajung la Raguil ; span eine sunt.Raguil i sotiea sa Edna se bucura. Rafail des-chise vorba despre casatoriea lug Tobie §1 Raguilpriimind, Tobie iea in casatotie pe Sara, fiicalug Raguil, inlaturand primejdiea prin ficatul §iinima pevelti.

www.dacoromanica.ro

51

Ne putend imediat sl se duca la Ecbatana,sä iea banil de la Fanuil, atunci Tobie dice lulRafail 0. iea el o slug% de la Raguil §i scri-sOrea, ce le-a dat Tobit §i cu ea sa duca laFanuil In Ecbatana, ca sa iea el banil. Ra-fail ingerul primeve, i plecand se intOrcecu banii, §i chiar cu Fanuil, care era invitatla nuntl, ce a tinut 14 Mile.

DupA terminarea nuntei §i dupa aducerea ba-nilor, Tobie, Sara §i Rafail se intorc la Ni-nive spre a nu se nelini§ti Tobit de intax-Oiere.

La intOrcere, Tobit, dupre- sfatul WI Rafail,iea fierea peFelul §1 cu ea unge ochil tataluisail, care se cur*, de albOta §i Tobit incepua ved6. Acestea saver§ite, Tobie §i Rafail, spunlul Tobit cele intemplate §i cele aduse din ca-latorie.

Tobit, recunoscetor pentru Rafail, clise WITobie sa platesca lul Rafail serviciul calatorieicu el. Tobie spuse c5,-1 dl §i jumetate din ceea-cea adus, pentru ca Rafail i-a adus baniI, a tA-

maduit pe sotiea sa, a vindecat pe Tobit §ipe el 1-a adus sanatos inapol. Tobit a chiematpe Rafail §i 1-a rugat sa iea jumetate din tot.Iar Rafail a rOspuns, ca, Diet voQlend catAiubire are Tobit pentru fratil sal, ate faptede milostenie gsaa saver§it, 1-a trimis pe eladuca aceste servicii, ca resplatl a virtutei sale.

www.dacoromanica.ro

-52--§i acestea clicendu-le s'a facut nevelut, dupa cele-a spus cg, se sue la cer.

Trecerea de. la vechiul testament lanoul testament.

. Testamentul vechi ne face cunoscut istorieafagaduintei despre venirea lul Mesiea §i a numene povestesce despre creatiunea lumei, despregre§ala lul Adam §i a Evei, despre fagaduintaca Dumneqea va trimete lumei un r6scumpa-r5.tor, care sa §torgg pacatele lumel §i sa im-pace pe om cu DumneOet.

Dui-A acesta istoriea vechiului Testament nearata pe toti proorocii, care ate preclis desprevenirea lui Mesiea, ca Moise, David, Isaiea, Za-hariea, Ieremiea, Daniil §1 altil.

Iar in cele din urrnA. vechiul Testament nearata ca Mesiea eel promis s'a nascut in timpulRegelui Irod.

Daca not n'am invata istoriea vechiului Tes-tament, n'am sci cine este Iisus Christos; §i

cand s'ar vorbi despre El, on cine ar socoti caeste ca toti Omeni, despre care se isto-risesce.

Ins, invatand istoriea vechiului Testament,scim ca Mesiea este Christos, iar Christos esteFiul lui Dumneqet% intrupat pentru mantuirealumel.

cei-l-alti

www.dacoromanica.ro

53

Istoriea noului Testament ne arata, istorieanascerel lul Mesiea-Christos lucrarea sa pentrumantuirea nemuluI omenesc. De aceea intrOgaistorie a vechiulul §i a N. Testament formezaistoriea ingrijirei §i a darului lul Dumnecleupentru fericirea omenirei. Prin acOsta on tineintelege strinsa legatura, dintre vechiul §i noulTestament, in cat unul ftra eel -l-alt nu are niciun inteles.

POVESTIRI MORALE.

Ce lucrurl minunate a Mout in lume copii,invatatura evangeliei ! Ce Omenl sfintI i iubitoride adever a produs invatatura evangeliel ! CandatI cerceta vot, copii, lucrurile §i faptele cele marlsaver§ite de cre§tinI, tot-d'a-una atl dice Mareeast Ddmne, minunate sunt lucrurile tale. Tot-d'a-una atI Minunat qt1 Name, intru

tai.Ca sa ye incredintez despre cele ce ye spuIti

ye volt' povesti cate-va istoricire de ale creti-nilor.

Pe timpul Traian se afla un epis-cop la Antiochiea. Acesta se numia Ignatit, carela not se numesce Ignatie §i Ignat.

Acesta este sfintul Ignatie, care se serbeza la20 Decembre, numit Ignat.

Imparatul Traian ura pe cre§tini §i-I supuneala marl suferinte.

§i

bsi

lice:

imperatuffil

www.dacoromanica.ro

54

Cand Traian se dusese prin Asiea, Sfintul Ig-natie s'a dus §i el la imparatul, sa se rOge, casg, inceteze Om, contra cre§tinilor. Cand Traianyelp pe Sf. Ignatie, it rise : Tu e§ti, care, ca unspirit reti lndrasnesci sa calci poruncile mele §ifad pe cei-l-alp a se pierde?

Sf. Ignatie clise: Cel ce slujesc Dumnepuluicre§tinesc nu pot fi spirite rele. Dupg mai multerespunsuri, Sf. Ignatie fu trimes la Roma, ca safie aruncat la fiarele selbatice in circ.

Avencl a se duce cu corabiea pe mare, Sf.Ignatie in caletorie se abate pe la Smirna. Acia voit sa vaclg, pe Policarp, care ca §i el fuseseucenic al Sfantului loan evangelistul.

Poporul cretin din Smirna afland ca Sf. Ignatieeste trimis la Roma, ca sä fie .omorit, 1-a e§itinainte, in mare numer, §i I-a rugat sg, le deavoie a mijloci pentru scaparea lui. Sf. IgnatieMsa a staruit din t6te puterile, ca OA lase ase duce mai curind la Iisus Christos, caruia aservit, §i care insu§i s'a jertfit pentru omenire.

Ajimgend la Roma, cre§tinii scieau despre ye-Mrea lul §i indata i-at edit inainte. Sf. Ignatiecum a edit din corabie, a ingentichiat, s'a rugatlul Diet, ca sg, protega biserica sa, inteo ta-cere estraordinara din partea tuturor. Cum s'asculat, a fost aruncat la lei, care 1-at sfa§iat.

Cu putin timp inainte de Imparatul Romani-lor, Constantin §i mama sa Elena, cari sunt

www.dacoromanica.ro

55

pationii Sfintei Mitropolil din Bucure§ti, in Galieasail Franta de astacli, se afla un prefect de ocruQime rara. Acest prefect se numla RictiusVarus. In timpul acestui prefect era o marefuriOsa gona contra cre§tinilor. Rictius Varus caun fulger alerga in tote partite Galiei §i faceasa se verse sangele nevinovatilor cre§tini. InGaliea era un ora§, care atuncl §i acum senumesce Amian. Aci venind Rictius_ Varus, gasipe Cventin, fiul unui senator Roman, care spuneain gura mare ca este cre§tin:

Cand aucli prefectul despre acest tinor, it citasa, se infati§eze Inaintea tribunalulul sail, sprea respunde la ce va fi intrebat.

Intrebandu-1 cum se numesce, Cventin, respun-se : Eu sunt cre§tin §i acesta este numele met;iar dad, vrei sa scil mai Mult, atuncI afla caparintil mei m'ati numit Cventin. Prefectul in-treba: Cine sunt parintil tai? Atunci el.respunse :Eu sunt cetaten roman, sunt fiul senatoruluiZenon. La acestea prefectul adaoga : Cum se'Ate sa fii de o familie a§a de nobila §i sa tola§i a fi stapinit de aceste nebune superstitii ?

Atunci -Cventin ciise Nobletea cea mai marepentry om este sa cunOsca pe Dumneclet §i saasculte poruncile sale. Iar numele de superstitiece dal legal cre§tine nu se potrivesc cu ea ;pentru ca religiunea ere§tina conduce la bineleeel mai mare, la fericire, facend omului cunos-

§i

7

www.dacoromanica.ro

56

cut pe Dumneclet §i pe. fiul. sat unic IisusChristos, care este facotorul tuturor. Atuncisupusera pe tinerul; Qventin la chinuri ingrozi-tOre; el insa le spune ca nu se teme de nimic,nici de cleil lor, nici de chinurile lor. Flind in-tins cu un scripete, i se rupsera mai 'Lae Oselede la locul lor ; it baturl cu lanturi de fer §ipeste rani turnara unt-de-lemn fiert, sm615. §iuntura topita.

Veclend CA nici a§a nu m6re tinerul cre§-tin, prefectul puse SA-1 umple gura cu var §i cuqet. Nesfar§indu-se nici prin acesta, fu condam-nat de judecator sa, i se tale capul. Cand it du-sera la locul de taiere, clise calailor : Sunt gata,faced cu mine ce vi s'a poruncit. Atunci ii ta-iara capul. Dupa acesta aruncara reina§itele luiin riul Som. 0 femee cre§tina, numita Eusebiea,gasind corpul martirului, it lua inmormintaintr'un del vecin.

A st-fel au fost Omenil adeverului cre§tinesc;ei au fost pAtrun§i de invatatura Domnului Iisus;at pecetluit-o cu sangele lor.

Dar semi* Evangeliel a crescut, s'a facutun munte mare de granit, care s'a intins pestetota lumea.

said

www.dacoromanica.ro

Esplicarea serbatorilor marl bisericesci §i nationale

din cursul anulul §colar

8 Septembre. Nascerea Maid Domnului

La 8 Septembre biserica ortodoxa serbeza clivanascerei Maici Domnului nostru Iisus-Christos.

In legea vechie tot poporul Israil consideraca cea mai' mare ru§ine In lame §i ca cea maimare pedepsa din partea lui Dumnept asupraeasel celor ce nu aveat copii. Niel un dar, nicio bine-facere din partea celor fara copil nu erapriimita la templul din Ierusalim.

Ioachim §i Ana, parintil Maici Domnului, seaflati tocmal supt aasta apasare de aceea ne-contenit se rugail lui Diet sa -1 scape de aceaosinda, indoita, invrednicinduI sa, alba un copil.Copilul ce ar dobindi ii fagaduiad sal dea ilkserviciul. templului.

Dumneclet cunosand j irlla for §i hotarind a-Imangala, i-a anuntat ca e va darui un copil.Acesta copila a fost numita Mariea §1 cliva na-

54901 1

li

AN, OA,

oca ee,

J.POPESCIT mk,IENAilf .

-

www.dacoromanica.ro

-2scerei el a fost la 8 Septembre. Deci not ser-bAm in acesth iii nascerea. sfintel FeciOre Mariea,Maica Domnulul nostru Iisus Christos.

Nimeni in lume nu este mai mare dintre fe-mei §i nimeni nu s'a nascut pentru mai marebine al lumei, de cat santa Feci6M, Mariea, carea nAscut Sfintul Sfinfilor, pe Domnul §i Man-tuitorul lumel, pe cel ce s'a jertfit pe sine pen-tru lumina §i fericirea lumei. Deci se cuvine sgo veneram cu cea mai adinca pietate gi respect,rugandu-o se. fie tot-d'auna rugatOre pentru notcatre Domnul nostru Iisus Christos.

14 Septembre. Inaltarea Crucei

La 14 Septembre serbAtorim Inaltarea sfinteicruel.

Sfinta Elena, mama imperatului Constantin celmare sciind minunea aratarei semnului sfintelcruel csetre fiul set, cand venla din Galiea; fiindconvinsa cb, sfinta cruce este semnul §i armade biruinta asupra barbarilor, s'a dus la Ierusa-lim cu gandul hotarit s fact cercetari pentrUaflarea crucel, pe care a fost restiknit IisusChristos.

Trecuse mult timp de atunci. Cei ce afl fostmartorl la rastignire, §i in acela§ timp vrg§masiai Mantuitorului lumei, avusesera grija ca sa, in-gr6pe adinc tote crucile de la rAstignire. Ierusa-

pe

Dieul

www.dacoromanica.ro

-3limul de atuni suferise multe prefaceri, mai alesdupa ce a fost distrus de Titu Vespasian.

Deci a trebuit sa se faca cercetari sä se aflece s'a pastrat din spusele celur din nain,te. Infine, s'a dat de urrna despre locul, ar fifost ascunse- nisce cruel.

S'ail facut sapaturi Cu mare grip, §i in celedin urma la o adincime 6re-care s'aul gasit treycruel intregi §i nevatamate; ad nu se atinsesede ele aerul spre a le distruge.

Par acum era mare greutate a deosebi i cu-n6sce care era crucea pe care _a fost rastignitDomnul.

Macarie, episcopul Ierusalimului, impreunl cuimperatesa Elena ad gasit cu cale sä se faca oincercare spre dovedirea adeverului. Inaercareade facut era intemeiatA pe o credintA.neclintitain puterea dumnege6sa a lui Iisus §i in putereace El a dat cruces, pe care s'a rastignit.

Deci all luat ate trele crucile i le-ad dusla nisce bolnavi din cetate. Cand a atins cu cru-cea Domnului de bolnavi s'ad facut sLato§1,nu §i la atingerea cu cele-l-alte. Inca o inter-care, de §i nu era permis a ispiti pe D-qed; darDied insu§1 permite lucruri, care sa, intarescape cei slabl. Deci all atins cu crucile de un mort,§i and alai atins cu crucea Domnului, mortul ainviat. La ac6sta veste tot Ierusalimul s'a ridi-cat in piciOre, s'a inflaarat de o sfinta pietate

unde.

www.dacoromanica.ro

-4si credinta §i a cerut sä vacla crucea Domnului.Episcopul Macarie s'a suit cu crucea intr'un bemalt §i a arnat-o poporului, care, and a ye-lut-o, a exclamat : Dbmne miluesce, cum qicemnot la scOterea crucei in mijlocul bisericei.

Cu 14 ani '-painte de anul 628 al domnielimperatulul Eraclie, per§ii, in luptele for asupralocurilor sfinte luasera crucea Domnului i o ti-neatl in Persiea. Eraclie la 628 bate pe Coscroe§i iea inapoi crucea Domnului.

Cand s'a adus sfinta cruce in Constantinopole,s'a facut o impunatOre §i stralucita procesiune,purtandu-se inainte sfinta cruce §i cantandu-sein tot timpul procesiunei : Sfinte D-fleule, cumcaptain not acum in bisericA, cand se scOtesfinta cruce din altar.

Cand procesiunea a ajuns la locul destinat, pa-triarhul s'a suit cu sf. cruce pe.un loc Malt casä o arate poporului.

Fiind-ca crucea fusese lua ta, din mainile bar-barilor prin biruinta imperatului Eraclie, popo-rul a cantat : Manluesce, DOmne, .poporul tiu fibine-cuvintivi mo4-tenirea la, biruinta implratuluinostru asupra barbarilor dciruesce cu cruceala pizesce pe .poporul tee, intocmai cum cantam§i not astacli.

rata dar ce este ingltarea crucei §i cum inacestA serbare sunt amestecate lucruri, care pri-vesc §i la aflarea crucei in Ierusalim i la InAl-

ei

www.dacoromanica.ro

_ 5 _

tarea el Inaintea poporului, dupa, aducerea dinPersiea. Crucea Domnului stralucesce in biserici,pe biserici, la respantiile drurnurilor, in caselecre§tinilor, stralucesce pe corOnele imperatilor.Ea este arma de triumf a cre§tinatatel.

Decl el sa ne inchinam §i cu ea inainte tot-d'a-una sä, mergem in tote faptele cele bune,clicend :

Crucei tale ne inchincim Stdpine sfinta in-vierea to o lchca'dm ,si o mdrim.

Domne, arma asuftra vrcijmaplui crucea to aidat-o noue, cd se scuturd ,si se cutremurd,neputenda cdula sj5re juterea el. Pentru acesta ne inchi-nam sfintelor tale patimi §i invierel tale.

26 Octombre. Sfintul Mucenic Dimitrie

Tatal sfintului Dimitrie era voevod in armataroman pe timpul imperatulul Diocletian. Amin-doi parintii sfintului Dimitrie erat cre§tinl inascuns. El nu aveau de cat un singur copil, pesf. Dimitrie.

Cand copilul s'a facut de 7-8 ani, el 1 -atdus intr'o camera a lor, unde aveail icOna luiIisus Christos in secret. I-atil exlipcat cine estecel de pe icOna. Copilul f6rte de§tept a intelesdeplin ca idolil paganesci nu sint ci niscelei fal§1, §1 numal Iisus Christos este Diet ade-

D-del,

www.dacoromanica.ro

-6verat, care a fAcut cerul §i pamintul, §..i a cerutsa se boteze.

La virsta majora sfintul Dimitrie a imbrati§atcariera military a tatalui sea.

Dupa putin murind tatal sfintului Dimitrie,Imperatul Maximian pentru marea consideratiunece avea catre tatal sfintulul Dimitrie §i sciindbravura §i numele ce tinerul Dimitrie I§I Mouse,1-a chiemat §i i-a incredintat grija de a curatiTesalonicul de cre§tini, asupra carora pornise ofuricisl: Ong.

Sfintul Dimitrie in loc de a ucide pe cretinI,cum i se poruncise, ii apara §i declara In publicCa §i el este cre§tin. Aflandu -se de acesta, sfin-tul Dimitrie este chiemat i intrebat: data estecreltin ? El declara ca este cretin §i indataeste aruncat in inchiscirea cea maT umeda.

Maximian avea un om fieros numit Lie, pecare it punea sa se lupte cu crepiii, pe careInvingendu-I II arunca jos intr'o sulita.

Un tiller numit Nestor, voclend cat sange ne-vinovat varsa paganul Lie, s'a dus la sf. Dimi-trie in inchisOre §i 1-a rugat a-I cere ajutor dela Diet sa se lupte cu Lie.' Sfintul DimitrieWend rugaciune a insemnat pe Nestor cu sem-nul crucel §i 1-a trimis sa biruesca pe Lie. Cuma inceput lupta, Nestor a aruncat pe Lie in su-lita, in care el arunca pe cre§tini. Maximian au-lind, a ucis pe Nestor §i intelegend ca sf. Di-

www.dacoromanica.ro

7

rnitrie 1-a factit indrasnet, 1-a ucis §i pe el intemnita, mal ales v60end ca, nu-§1 tagaduescecredinta.

Pe mormintul sfintuluI Dimitrie, in Tesalonic,s'a zidit o. mare biserica §i sf. Dimitrie a fostpatronul oraplul, tot-d'auna aparandu-1 prin ru-gaciunele sale catre D-qeti.

Cand s'au scos mqtele sale din morrnint §iat fost puse Intr'un sicrit, impra§tiaa un fru-mos miros de parfum, din care causa, sfintulDimitrie este numit isvoritor de mir.

Iata imnul sat in biserica :Mare aparator te-a aflat intru primejdii lumea,

purtatorule de chinuri, pe tine cela ce al biruitpe paganl. Deci precum mandriea lui Lie alsurpat §i la lupta indrasnet af Mout pe Nestor,a§a, sfinte Dimitrie, pe Christos-Dumneclet 1'6-gag sa ne daru6sca noue mare mila.

8 Noembre. Arhanghelii Mihail §1 Gavriil

La 8 Noembre sa serbOza arhanghelii Mihail4i Gavriil. Ingeril sint fiinte fara de trupuri, darinzestrate cu volt* libera, cu minte. El sintanuntatoril vointei lui Dumneclet catre Omenl ;el sint protectoril copiilor, al cetatilor, al impe,ratilor §i indemnatoril no§tri spre bins.

Arhanghelul Gavriil a anuntat nascerea luiIisus Christos etc. Deci not serbatorim asta'i pe

www.dacoromanica.ro

-8mai marii o§tilor ingeresci, rugandu-1 sa neajute, sa duck, inaintea lui Dumneclet rugAciu-nile nOstre §i sa ne fie protectori in tote lucra-rile n6stre cele bune §i de folos in lume.

22 Noembrie. Intrarea In biserica

La 21 Noembrie Ioachini §i Ana, dupe, a forfAgaduinta, all adug pe copila for Mariea la tern-plul din Ierusalim, §1 all lasat-o in serviciul tern-plului.

AcestA, qi se numesce intrarea in biserica sailin templu a sfintei Marii.

In serviciul templului a stat Maica Domnu-lul piny la virsta de 15-16 ani.

In acest timp nu mai traiau parintii ei §i nemai putend sta la templu a fost data suet ingrijirealui Iosif, un betran din ora§ul Nazaret, care erain Palestina de nord, numita atunci Galilea n6-murilor, fiind-ca acolo locuiat Omeni de diferiten atiuni.

6 Decembre. Sf. Nicolae

In partea de sud-vest a Asiei mid*, apr6pede tarmul mares era in vechime tinutul Liciea.In Liciea se afla ora§ul Mira.

In acest ora§ vietuia pe la sfir§itul secoluluial III-lea §i inceputul celui d'al IV-lea, sfintul

www.dacoromanica.ro

-9Nicolae. El traia necunoscut §i ne pus in evi-denta de nimeni. El se ducea tot-tl'auna dis dede dimineta, la biserica, ca om necunoscut §ifara nici o insemnatate.

Dupa, mOrtea episcopului din Mira §i dupamai multe consfatuiri ale celor in drept sa alegaalt episcop, s'a luat decisiunea sa, se faca ruga-ciuni catre D-clet sa-1, lumineze pentru alegereacelui mai bun om. In timpul noptei unuia din-tre alegetori i s'a descoperit in somn de la

§i i s'a clis sa alega pe eel ce ar venila biserica dimin6ta. Top alegetorii intrunindu-sedis de dimineta, la biserica, observafl cu aten-tiune sa yap. cine vine intahl Intaiul venit afost sfintul Nicolae. Toti au veclut in acesta oinsuflare de la D-clet, i at ales pe sf. Nicolaearchiepiscop al Mirei.

Veneratiunea §i respectul ce s'a dat acestuisfint a inceput intaiii in Asiea i a trecut i inpartile apusului.

Atat in orient cat §i in occident, este fOrteintinsa, forte respandita veneratiunea lui ; proba,este numele Nicolae forte usitat in tot orientul§i occidentul.

Sf. Nicola,e a Mcut o multime de minuni, deaceea se §i numesce facetor de minuni.

Faptele lui de milostenie sunt numerOse. 0familie gasindu-se intr'o mare nenorocire, el

Dieu intait

www.dacoromanica.ro

10

in mai multe nopti le-a aruncat bani pe ferestr6,§i a scapat familiea de peire sigura.

In t6te partile Asiei sf. Nicolae este veneratnu numal de cre§tini, ci chiar §i de mahome-danil corabierl. civa de 6 Decembre este ceamai mare serbatOre pentru toti corabierii dinorient. AcOsta dovedesce sfintenia vietel acestuiierarh §i numer6sele fapte bune sevir§ite de el.

Pentru acOsta biserica it mAresee cu laude §icantAri : Indrepta tor credintei chip bldndetilorinvigtor infrincirei to -ai ardtat pe tine turmetale adeverut lucrurilor ; pentru acesta ai cd saga'cu smereniea cele inalie cu stirticlea cele hogate,Pdrinte Ierarhe Nicolae, roger pe Christossd mantuesca sufletele nOstre.

Sf. Nicolae a fost venerat in timpul vietel ;dar duper trecerea din acesta viOtA i mai multa fost venerat in WO, lumea cre§tinesel desub sore.

25 Decembre. Craciunul Nascerea Domnului

La 25 Decembre, serbam cliva Nascerel Dom-nului nostru Iisus Christos.

Dupa ce Adam Eva at cglcat porunca lulD-clef §i au fost goniti din rain, Diet a pro-mis ca se va nasce Mesiea, care va sfarima ca-pul §arpelui, amAgitorul §i causatorul pecatuluilu! Adam.

§i

fi

¢i

www.dacoromanica.ro

-- 11

De la facerea lumei §i pina la nascerea luiMesiea at trent 5508 ani.

Sfinta FeciOra Mariea, fiica lui Ioachim §i aAnei, pe cand sta la Nazaret sub ingrijirea be-tranulul Iosif teslarul (dulgherul), i s'a aratatArhanghelul Gavriil §i i-a vestit ca va nasce unfit, care se va numi Iisus, adica mantuitor, pen-tru ca avea sa mantuesca pe popor de pacatulce facusera Adam §i Eva §1 va aduce pe om lacunoscinta adeveratului Diet, de la care se de-partase prin gre§ala.

Vestirea s'a implinit §i Iisus Christos s'a na-scut in ora§ul Betleem in Palestina, cum vesti-sera proorocii. In pestera de la Betleem §i anumein eslea staululul. find pus Iisus, ingerii au ve-stit nascerea Domnului cantand :

Marire intru cei de sus lui D-clew pre pd-milli pace fi intru omeni bunci voire.

Atund o std s'a aratat pe cer facend cuno-scut venirea in lume a Domnului Iisus Christos,s'a nascut ca sa aduca lumea la lumina sciintel,a cunoscintel WY Diet ; de acea in biserica secanta :

Nascerea to Chrislose, D-geul nostru, reedril-alumei lumina cunoscinlei cdci intru dinsa cei ceslujau stelelor de la sie s'azi invatat, sd se inchineTie sorelui dreptdtei 4-i sd to cunosca fie tine re-saritul de sus, Domne, mdrire

,ri

;

cel

www.dacoromanica.ro

12

I m n

Feciora astd-gi fie cel mai fire sus de fiinidnasce fidmintul fiepiera Celui neafirofiiat aduce;ingerii cu j5astorii doxologesc magii cu steuacadloresc, ca pentru not s'a ndscut firunc liner,D-gezi cel mai nainte de veci.

SerbatOrea nascerel s'a inceput pe la anul360, mai intaiil in apusul Europel mai peurmg, s'a Intins in tote pgrtile cre§tinatatei.

Nol serbgtorind nascerea Domnulul, serbg-torim qiva venirel in lume a lui Iisus Chri-stos pentru mantuirea lumei, pentru luminareamintil Omenilor, pentru ajungerea la cumiscerea

§i pentru gonirea intunericului, caref.cea pe Omni sa se inchine la animale, la sore,la stele, creclendu-le ca sint Dumneqei. Serbgmtriumful luminei asupra intunericului, al adeve-rului contra minciunei, al inaltarei omului con-tra cgclerei, al libertatei contra robiel.

Deci cine este cretin §i se inching lui IisusChristos, este omul adev6rului, omul luminel,omul lui fiul lui

§i

gi

lui D-Oeil

D-geil,

www.dacoromanica.ro

13

6 Ianuarie. Botezul Domnulul(Boboteza = bog = rusesce D-4eti, §i botez)

La 6 Ianuarie cre§tinii serbka botezul Dom-nulul, in amintirea faptului ca Iisus Christos, caom, implinind virsta de 30 de ani, tocmai pecand sf. Than botezatorul predica linga Iordan§1 boteza in Iordan pe eel ce venian la el, avenit §i El sa se boteze. Sf. loan botezatorulse sfiia sag boteze, nu indrasnia sa pue manape capul lui Iisus spre a-1 boteza, qicend ca luii se cuvine sa, fie botezat de Iisus ; dar IisusChristos 1-a Is sa lase tote la o parte §i sa-1boteze, ca §i el sa se supue legei §i rinduelel, caorl-ce om. loan intrand in rift a botezat pe IisusChristos. La botezul lui Iisus Christos semn s'aaratat : cerul s'a deschis ; sfintul Duh in formauntil porumbiel sta d'asupra Mantuitorului, unglas din cer a clis: acesta este fiul met cel iu-bit, intru care am aratat buna-vointa mea, peacesta sag ascultati.

La botezul Domnulul s'a descoperit lumei sfintaTreithe : Tanl vorbia din cer : acesta este fiulmet tel iubit intru care am aratat buna-vointamea ; Fiul care in chip (de om se boteza §i Duhulsfint, care s'a aratat in fdrma de porumbiel.

Taina, mare s'a descoperit lumel in acea di :cunOscerea sfintei Treimi !

De aceea in rugaciunile ce se citesc in acea Aliwww.dacoromanica.ro

14

qicem: vedutu-te-au apele Dumnedeule s'au intorsinapoi, Iordanul s'a intors vedend focul Dumne-deirei trupesce pogordndu -se intrdnd in aid.

Cand a tot puternicul Dieu a facut. atatealucruri §i atatea semne §i minuni numai pentruluminarea mine nOstre, ca sg cunOscem peDiet cel adeverat §i sa judecam drept §igre§ala, despre tote, se cade sg, maxim bungta-tea lui Dumneqet sg sadim adinc in inimelenOstre recunoseinta, iubirea, respectul, pietateai credinta n6strg in Dieu §i in El sa punem

tOta speranta fericirei n6stre, speranta Ca elnici odata nu ne va parasi ; ci ca pe nisce. fii

ne va ocroti in tote chile vietei nOstre.ne inchinam deci cu credinta, cu dragostecu nadejde In Diet care s'a aratat moue

asta-cli in sfinta Treime.

Imnurile botezului

In Jordan botezdndu -te -tu Domne, inchinareaTreimei s'a ard tat, ca glasul Parintelui a mar-turi sit Tie, Fin' iubit pe Tine numindu-TeDuhul in chip de 'crumb a adeverit intarireacuvintului. Cel ce Te-ai ardtat, Christose Dum-nedeule ,ci lumea ai lvnzinat, mdrire Tie.

Altul :

Ardtatute-ai astddi lumii si lumina Ta, DOmne,s'a insemnat preste noi, care cu cunoscinjd to

fara

Sa

u-

si

si

iubiti

www.dacoromanica.ro

15

dam, I/enit- al ,si to -ai aratat lumina cea ne-aprofiiatel.

24 lanuarie

Dragii mei copii ! Multe sufelinte a induratnemul romanesc in cursul v6curilor trecute;multe loviri at lost indreptate spre a-1 strivipierde ; dar Romanul a avut tare credinta inputerea ocrotit6re a lui D-qet, in a carui manysta, vieta tuturor fiintelor ; a avut credinta §Si inputerea sa de. viOta. Romanul a lucrat neconte-nite §i §i-a pus nadejdea in Diet, a§teptand dela El intarire in necazuri, imputernicire spre arespinge lovirile. Cand n'a putut e§i in fata dug-manului s'a retras in locuri ascunse, piny canda vOclut timpul §1 imprejurarile prielnice. A§a adus -o multe vecuri. Nu putea da inainte repede,caci nemul romanesc era prea risipit. De aceeaOicea §i el : unde-i unul, nu-1 .putere la nevoila durere ; unde -s doi puterea cresce ,ci dufmanulnu sporesce.

Cu aceste gandiri neintrerupte a dus.o Roma-nul sute de ani, lucrand sa ajunga odata sä numai fie romanil risipi i, ci toil la un loc uni i.Dar acesta sete, care a prigorit inima romanescasecole intregi, trebuia sa se potolesca ; cadD-qet nu sta improtiva fratiei, ci uriciunei §ireutatel.

pi

si

www.dacoromanica.ro

16

Din contra, sfinta scripture slice : Ce estemai bun §i ce este mai frumos, de cat a fi fra-tif impreunit ?

Dorinta cea mare a n6mului romanesc pen-tru unirea tuturor la un loc a venit negre§it laresultatul a§teptat.

Unirea din timpul lui Mihaifi a tinut numalcate-va Mile.

Unirea cea tare s'a facut la 1859, Ianuarie24, sand amendoue tarile, Moldova §i Munteniaall ales acela§ domn.

Mai mare cli nationals de cat acesta nu este!Implinirea dorintelor de atatea vOcurl, sä se

face cu atata inlesnire?!Daca acesta qi a venit prea tarclia, acesta

intra tot in grija lui D-clew de not?! El nu ne-alasat sa perim prin necazurile trecute ; ne-a sus-tinut sa trecem prin ele, ca sä scim §i mai binea pretui unirea. Cand too, suflarea roman6scas'a incredintat de binele-unirei §i de relele ne-unirel, unirea s'a facut numal de cat, fail ceamai mica suferina. Dieu a deschis mintea tu-tulor harbatilor marl, i-a insuflat, i-a intarit salucreze, §i unirea s'a facut pentru marirea no-mului romanesc. Fie bine-cuvintat Numele Ma-relul D-feu, care nu §i a ridicat mana protec-tOre de d'asupra Romanului , fie bine-cuvintatapomenirea tuturor patriotilor, care at lucrat pen-tru unire!

www.dacoromanica.ro

17

Sa serbdm cu dragoste cliva 24 Ianuarie, cachi de marire §i putere pentru nemul Romanesc§i sa rugam pe Mamie §i puternicul D-clet sane dea puterl, gandiri §i simtiri romanesci pen-tru marirea §i fericirea nemului romanesc.

30 Ianuarie. Trei lerarchi Tresfetitele

La 30 Ianuarie biserica ortodoxa din t6te ta-rile serbeza pomenirea sfintilor trel lerarchil ma-lt dascall ai lumei: Vasilie cel mare, Than Gurade Aur Grigore Teologul.

Ace§ti trei sfinti erail serbatoriti mai nainte,fie-care In parte : Vasilie la 1 Ianuarie, Gura deAur la 27 Ianuarie, iar Grigore la 25 Ianuarie.Dar pe timpul lui Alexe Comnenul (1081), eramare disputa in Constantinopole intre cre§tini.Unil credeau §i sustineat ea Vasilie este celmai insemnat intro ace§ti sfinti pentru tarieacaracterului sn, pentru asprimea catre eel vi-tio§i §i pentru inalta lul invatatura, pe care opredica credincio§ilor, Altii ca sf. Ioanera mai mare, pentru ca el era mai bland ca-tre toti §i pe cei abatutl iT aducea cu dulcetacuvintulul sn. la indreptare. El era mai frig-duitor §i mai simtitor pentru slabiciunile ome-nesci cu dragoste voia sa indrepteze pe totila bine. Iar al ii sustineat ca Grigorie Intrecepe tog prin sciinta §i propoveduirea dogmelor

54931 2

i

Oiceat,

www.dacoromanica.ro

18

cre§tinesci §i a intrecut cu sciinta greca pe totsGrecii.

A,cesta certa tot crescend §1 turburand sufle-tesce pe credincio§1, sfintil s'au aratat in vede-nie lui Than, episcopul din Euhaite, §i spasca nicl unul' din ei nu este mai mare ; ci ceeace se dice de unul se cuvine §i celui-l-alt. Pentruacesta sa dispuna ca serbarea for sa nu se maifad, deosebi, ci impreung..

De aceea pe timpul imperatului amintit s'a ho-tarit sg, se faca serbarea acesta Trel Ierarchi,intr'o Ali, adica la 30 Ianuarie. Iar Than episco-pul, fiind om invatat, a compus intrega slujba aacestor Trel Ierarchi.

Ace§ti santi 6meni tag, vieta for all inchi-nat-o pentru Invatarea credincio§flor fli al bise-ricel. Scrierile for pentru explicarea invatatureicre§tinescl sint isvOre nesecate de lumina pen-tru on -ce om in lume. De aceea se §i numescmarl dascali ai lumei. EI all suferit multe du-reri de la eel marl ai timpulul. Dar nu datindarat de la adeverul cre§tinismului curat §isfint. Pentru acesta omenirea cre§tinOsca tot-d'a-una va serba cu dragoste §i respect pe ace§timarl invatatori al lumei §i se va adresa lascrierile ion ca la nisce isv6re de apa limpede§1 bine-facetOre pentru taa suflarea omenesca.

sail

i-ail

www.dacoromanica.ro

19

2 Februarie. Intimpinarea Domnului

La 2 Februarie biserica nOstra serbeza Intim-pinarea DomnuluT.

La 40 de Mile dupa nascere, Iisus Christos afost dus la templul din Ierusalim, dupre obice-iul legei, cum se face §i la not asta-iii, candmama merge la biserica cu pruncul sea la40 de Mile.

Cand pruncul Iisus a fost presentat la ternplu, acolo se afla un botran numit Simeon.Acestuia Dumnecleu II descoperise §i-1 spusese cael are sa traiesca Inuit i n'are sa Mora pinye and nu va vede pe Mesiea eel ce se va nasce.El traia in betraneti adinci §i a§tepta implini-rea fagaduintei lui

Tocmai cand sfinta FeciOra Mariea veni latemplu cu Iisus Christos se afla si Simeon

Acum tot prin descoperirea DumnecleescaeunOsce el, ca acest copil este Mesiea, despretare i s'a facut cunoacut si pe care-1 a§tepta.

Betranul Simeon ese inaitte, iea pruncul dinmainile sflntei Feci6re Mariea i lice Acesla va

fi sire cdderea sire ridicarea multora inIsrail.

Acum slobodesce pe robul tizi slcipine in 'ace;.ca vedurci ochii mei nuinluirea, care al gd lit-o ina-intea tuturor fioporelor lumind sere descoperirea

D-qea.

acolo.

4-i

www.dacoromanica.ro

20

(luminarea) nimurilor marine i5oporului Mg.Israil.

Iata ac6sta este s6rbat0rea, de la 2 Februarie,.§i in aducerea aminte de acesta intimpinare dinpartea botranului Simeon se amintesc insem-natele cuvinte profetice pronuntate, ca desco-perite Jul de insu§1 Dumneclet, de Ore-ce s'at im-plinit Intocmai.

25 Martie. Buna-vestire

La 25 Martie, cre§tinatatea serbatoresce Buna-vetire, numita alts data Blagovgteniile.

Ac6sta cli se serbatoresce in amintirea vestetaduse de Arhanghelul Gavriil sfintei Feci6re Ma-.riea in Nazaret despre nascerea lul Iisus Christos-

Ingerul se arata sfintel Feci6re anuntaea va nasce un fill, care se va numi Iisus, pen-tru, ca, El va mantui pe popor de pecatele sale-

Pentru ac6sta se cants in biserica :

este ince fici tura mcintuirei nostre ,si arci-tarea tainei celei din vie. Fiul lui Dliea fig-Feciorei se face Gavriil darn/ it tine-vestesce.Pentru acesta not impreunti cu dinsul Ncisce-lord de Dumnea'ezi sd-i stri gam : Bucurci-te teatplind de dar, Domnul e cu tine.

qi-I ca.

Astoilli

ji,ri

www.dacoromanica.ro

21

8 Aprilie. Aniversarea Nascerei Regelulnostru Carol I

La 8 Aprilie in tOta Cara se serbatoresce ani-versarea Regelul nostru Carol I. l2lua acesta alost o 0 alOsa de D-cleil pentru poporul Roman.Prima dinastie intemeiata in Cara a fost pentruRomaniea o adeverata bine-cuvintare a lul Dum-neclett.

De cand Maiestatea Sa Regele Carol I a puspiciorul pe pamintul acestei taxi, din Ili In cli-taxa a sporit in calea progresului.

Dumneclet a cercetat pe poporul romanesc §iin clilele de grea cumpana a luminat minteaRomanilor spre a alege pe Barbatul doririlor Ro-manesci.

Deci tota suflarea romanesca sa merga la bi-serica i sä se r6ge Celui a tot puternic spre a}Astra pe Regele nostru Carol I deplin sanetospe tronul tares §i Intl-6ga Dinastie a Romanielpentru binele, prosperitatea §i fericirea patriei.

23 Aprilie. Sfintul Gheorghe

La 23 Aprilie se seri:16a, pomenirea mareluimucenic Gheorghe.. Sfintul Gheorghe era de o familie ilustra; eltraia pe timpul lui Diocletian, sub care a fostin serviciul militar. A fost pirit ca este cretin

www.dacoromanica.ro

22

0 a suferit cu mare, curaj martirisarea 1a 23A.prilie. A- priimit cununa de mucenic in anul303. Corpul sat a fost luat de la Propontidedus la Iope sat Tab, in Palestina.

Veneratiunea acestuf mucenic este forte vechIe-intre creqtini §i de prin secolul al V-lea a in-ceput sa fie. serbatorit §i in Occident. Atat inpartile resaritului cat §i ale apusului in totepartile s'at zidit biserici sub patronagiul sfin-tului G-heorghe, vestit ca om, care in militiescapa pe eel robitl, pe cel saraci ii ajuta, iarca militar desevir0t I§I faces datoriea pentruimparatul sat. De aceea biserica slice despre el :

Ca un isbdvitor al celor celor sei radfolositor, neputinciofilor a'oftor, 11;011ra/dor aju-teitor,, fiuridtorule de biruinid , mare muceniceGheorghie,roga .e.Christos Dumnedeg, set mdntu-isca sufletele nostre.

24 Aprilze. Aniversarea onomasticeiReginei nestre Elisabeta

La 24 Aprilie biserica ortodoxA serbatorescepe cuviOsa Elisaveta ; iar tan. qi .biserica ro-manesca serbatoresce §i onomastica MaiestateiSale Elisabeta, Regina Romaniel.

Regina nOstra Elisabeta este una dintrerele §i extraordinarele suverane din lume.

Nu este act de caritate publica, nu este act

robi/i

.ra7

3i

www.dacoromanica.ro

23

de bine-facere, nu este act de interes public, depropa§ire a artei, la care sa nu iea parte cu odragoste §i devotament entusiast.

Suverana Romaniel nu numal prin faptele deadeverata mama. pentru !Anita rasboiutui din1877-78, di §i prin inalta cunoscinta literary §iartistica sta in rangul cel mai de sus al su-veranelor europene.

Talentul artistic, rabdarea extra ordinary, cucare a lucrat evangeliea de la Curtea de Arge§,

.sint doveclile cele mai marl, el suverana Rerva-niei este unica In tOta, Europa, chiar daca n'ammai numera multele §i pretiOsele lucrarI literaree§ite din condeiul kfaiestateI sale.

De aceea tot poporul la 24 Aprilie cu entusi-asm sa lea parte la Tedeum, urand din inima andmulti In deplina sanatate Maiestatel Sale Regi-mei Elisabeta, Maiestatei Sale Regelui §i intregelAuguste familii regale.

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este Qiva intrarel triumfalea lui Iisus Christos in Ierusalim.

Dar ce este aeesta intrare ?sambata Iisus Christos fusese In Betaniea, un

ora§ apr6pe de Ierusalim. Acolo gasise pe prie--tenul sate Lazar mort §i pe surori plangendu-l.Iisus le-a spus sa nu mai planga, cad Lazar

www.dacoromanica.ro

24

d6rme, nu e mort. Una din surorl dice, ca emort de 4 chile §i a Inceput sa puta. Dar Iisusi-a spus, ca Lazar va invia. Sora ii respunde :&it ca va invia in vremea cea de apol. AtunaIisus a clis : EU sint via §i invierea. Cel cecrede intru mine, de §i va muri, va apolsere sag dud, la mormint. Dupa ce s'a ridicatpiOtra de pe mormint, a lis : Lazare vino afarA,§i s'a sculat Lazar.

Acesta a spaimintat multimea §i a umplut-ode credinta in puterea dumnepesca, a lul Iisus.Mtiltiea venita acolo s'a intors iute in.Ierusa-lim, facend cunoscut invierea Jul Lazar. Tot Ie-rusalimul afland ca Iisus are sä vie, s'a sculatIn piciOre sa-1 priimesca inteun mod stralucit.

Cand Iisus Ware pe un asin a intrat in Ieru-salim, lumea luminata alerga sa-1 intimpine Cuflorl, cu ramuri de finic, a§ternend halne, cov6re,pe calea pe uncle trecea el, pe asin stand. TOMlumea striga osana ajuld -n0 Fiul lul Da-vid, tine-cuvintat este cel ce vine intru numeleDomnului.

AcOsta este intrarea in Ierusalim, numita Du-minica Floriilor. Fariseii §i carturaril veclend ace-sta, s'at turburat §i-1 clicea : N'aucti ce clic ace-§tia ? Iar Iisus a ciis : De nu vor striga eI, vorstriga pietrele. Miercurl dupa acesta, 1 -at osinditla mOrte.

invia;

www.dacoromanica.ro

25

.ro Haig'

l2iva de 10 Malt este cliva, cand Cara Roma-n6sca s'a inaltat la trepta de regat, adica capulStatului, de la 10 Malt, in urma rasboiului pen-tru independenta nu mai 'Arta numele deDomn, ci numele de Rege al Romaniel.

Rasboiul pentru independenta purtat de CarolI cel Mare, Regele Romaniei in fruntea valorO-sei armate, compusa din Urea fiilor Romaniei,ne-a adus inaltarea Statulul roman la gradul deregat, ceea ce ping, aci nu avusese Cara. Acums'a implinit ceea ce marele poet al Romaniel, Bo-lintinenu, a pus in gura lul Mircea -voda, candclicea :

Valor de our Ora nos/rd areprev'e§i j5rin vieuri a el indliare.

Fericit poporul, care avend in sinul sat su-flete marl, suflete care inalta inimile §i aspi-ratiunile nOmulul; iar el scie sa urmaresca cu in-telepciune, rabdare §i statornica ajungereascopurilor pentru marirea, inaltarea §i fericirean6mului sail.

Multe vecuri furtun6se at trecut peste nemulromanesc, multe sguduiri ingrozitOre at venitposte Romani din partea nemurilor, ce yen-turat peste Sara ; dar Romanul a trebuit sa,

.,Si

runnel,

s'at

www.dacoromanica.ro

26

lupte un §ir de vecuri necontenite cu o tarie §io statornicie ce trebue sa impuna tuturor admi-ratiune pentru val6rea acestul popor.

E ceva, care pune in uimire pe un serios cu-getator, cum acest vinjos popor s'a putut 'Astraintreg intr'o lupta crancena de la 274 §i pinala 18781

El bine, Qlua de 10 Mait este incununarea.luptelor grele §i indelungate pentru pastrarea.credintei, limbei, a numelui §i a existentei ne-mului romanesc.

Carol cel Mare al Romaniel a fost regele. celdestinat de Dumnecleil sa fie` in fruntea armatelromane §i in capul tarel, spre a ne duce la ma-rirea dorita de suflarea romanOsca.

Regina Romaniel, dui6sa mama a tuturor ra-nitilor pentru independenta §i marirea Romanieleste geniul tutelar al impartirei gratiilor §i carita-tei peste sufletele, care s'ail jertfit pentru patrie.

Daca este lucru nenorocit pentru piciOre; candn'ail cap , apol tOta dragostea, respectul iiubirea caldurOsa trebue sa, le dam Capulul tarel,Capului, care carmuesce cu atata intelepciune §iconduce destinele RomanielMarelul capitan alRomaniel, Carol cel Mare §i suveranel nOstreRegine, care este uniCa Regina in Europa, prininima Sa pentru marirea poporulul roman, prinsciinta §i iubirea artelor frumOse in sinul nOmu-lui romanesc.

www.dacoromanica.ro

-27

Unde este Regele Carol §i Regina Elisabetasi intrega dinastie romans, acolo sa fie lipitainima tuturor Romanilor, daca voim sa mergemtot inainte in calea binelul.

Acestea ne fac sa serbarn liva de 10 Maiticu tOta dragostea cuvenita §i cu devotatnent,pe care romanimea din cele mai departate colurs catune ale taxes 1 -a aratat Printului mo-

Oenitor in timpul primejdiei, de care era ame-nintat, §i cu acea caldura sa clicem intr'un glas :

TralOsca Maiestatea Sa Regele 'Carol I.TraiOsca Regina Romaniei Elisabeta.Traiesca, dinastiea romans,.TraiOsca Romaniea mare §i gloriosa.Acesta sa, fie, copil, visul nostru, acestea .sa

fie dorintele tuturor Romanilor, acestea sa, neincalysca sufletele nOstre §i tot acestea sa, lelasam moOenire urmaVor no§tri.

Daca, vom face a§a, atunci Romaniea va ayeadeveratl fit, care sub conducerea dinastiel deHohenzollern va merge cu pa§1 repecli si siguriin calea viitorului I

27 Haig. Sfintul Constantin

La 21 Malt hiserica ortodoxa serbOza, pome-nirea sfintului Constantin cel Mare, imperatulRomanilor §i a mamel sale Elena.

Imparatul Constantin era fiul lui Constantiu

§i

www.dacoromanica.ro

28

Cloru, care, in timpul gdnelor pornite asupracre§tinilor, mai ales in timpul lul Dioletien, elera peste armata din Galiea (Franta de 41) §1feria pe cre§tinil de acolo de orl-ce foc al g1:5-nelor. Tot asemenea §i mama sa Elena era apa-ratOre a cre§tinilor. Dupa mOrtea lul ConstantiuCloru, a urmat fiul Mu Constantin, in capularmatei.

Armata din Galiea a proclamat pe Constantincesar sat. imparat. Dupa ac6sta,. El a pornit incapul armatei spre Roma, unde Maxentiu torturaingrozitor pe cre§tini. In cale i s'a arltat pe cersemnul Crucel cu aceste vorbe : Prin acest semnvei invinge.

ImpOratul Constantin atuncl a intrebat §i pealtii, dacA §i el vOd semnul. Totl au respuns ca -1vecl §i citesc acelea§i vorbe. Atunci imparatula poruncit sa se fact, un stOg, pe care a pussemnul cruces cu vorbele, ce se citiat pe cer.St6gul .s'a numit Labarum, adica. biruinfa. Ainaintat asupra Romel contra lul Maxentiu, carea remas biruit li s'a Inecat in Tibru. Dupa bi-ruinta Constantin a ridicat in Roma un monu-ment al victories. Pe monument, in loc sl punA.semnele §i armele imparatesci, a pus crucea,care stralucia ca semn §1 army, de biruinta.

Nu mutt dupe, acesta, a biruit §i pe Licinit,care era persecutor al cre§tinilor §i in urmA adeclarat ca religiunea cre§tina este religiunea

www.dacoromanica.ro

29

Statulul, ne mai avend nimeni dreptul de a per-secuta §i chinui pe cre§tini.

Imperatul Constantin prin acOsta a facut caere§tinismul sa se pal lati, intinde in pace intoo, imperatiea romans, dandu-1 tot sprijinul caun adevarat apostol al evangheliel.

Pentru aceste motive biserica ortodoxa intote tarile savir§esce pomenirea marelul Constan-tin §i a maicil sale Elena la 21 Mail cantandcu credinta, cu dragoste §i pietate :

ChOul trued' tale pe cer veclindu-1 ca Pavet.chiemare nu de la omeni luand, cel intre imparatiApostolul tau, Domne, impercitesca cetate in mai-nile tale o a pus, pre care mdntuesce-o tot-d'a-unain pace, pentru rugd ciunile Nciscitarel de D-clew,unule iubitorule de omeni.

Alt imn :

Constantin aster -cli cu maica sa Elena' cruceaau arcilat, lemnul cel pre cinstit, care este rufi-narea Inturor jidovilor fi armor credincio)cilor im-Ocirati asufira celor protivnici. Ca pentru not s aardtal semn mare fi in rci sboie

29 funie. Sfintil Apostoli Petru §1 Pavel

La 29 Iunie biserica nOstra ortodoxa savir§e-sce pomenirea sail amintirea sfintilor ApostoliPetru §i Pavel.

infriccvat.

§.1

www.dacoromanica.ro

30

Acesti doi Apostoli afi predicat evangeliea inRoma §i all intors la cretinism pe inte-meind biserica din Roma.

La anul 64 a dica la 34 de ani dupa inaltareaD-lui la cer, amindol all fost omoriti In perse-cutiunea lui Neron contra cre§tinilor. Apostolu-lui Pavel i s'a taiat capul, iar Apostolul Petrua fost rastignit cu capul in jos.

Toti Apostolii all cutreerat tarile imbracati IncojOce, sAraci, in lips5. mare §i pretutindeni go-niti §i batuti pentru predicarea evangeliei. Darcu deosebire Petru §i mai ales Pavel, mult §ipeste masura trudit, ca s aduca, lumea lalumina evangeliei §i s'o. scot, din Intunericulpaganatatei. Numai muncel §i alergaturel. fara,preget a acestor mars Apostoli se datoresce resa-rirea sOrelui cre§tinesc peste Mace-doniei, Greciei §i Italiel.

Dragostea si jertfirea repaosului acestor Apo-stoli pentru luminarea lumei este cunoscuta. dela rasArit §i pina la apus ; cad in tot pamintula ajuns vestirea for §i pina la marginile lumeicuvintele lor. TOO, truda, tag, munca for nuera pentru vre-un folos al lor ; cazi ei se duceallca oile inaintea lupilor ; ci numal pentru luminalumei intregi.

.De aceea cre§tinatatea ii serbatoresce la 29Iunie cu cantari §i cu laude.

Ce este §i mai mult, cand acep marl Apo-

mull, .

s'a1

tarile'Asiei,

www.dacoromanica.ro

31

stoll at fost incununati unul cu thierea capululaltul cu rastignirea, tocmai atunci se face incu-nunarea §colarilor pentru lumina ce all dobinditprin inyatatura.

Apostolii at fost incununati cu mOrte pentruluminarea lumei, §colaril sunt Incununati cu cu-nuni de lauda pentru ca s'all adapat din isvorulluminei, ce Apostolif at predicat in lume. .S, -tiubim, copil, §i sä savir§im amintirea Apostolilorcu dragoste §i cu pietate, cu respect §i devota-ment ; cad sangele for a udat tarina, din care a

sarit. lumina lumei.Tata unele din imnurile cu care biserica nOstra

amintesce pe ace§ti mari Apostoli.

I m n

Cei ce sintefi hare Aposidi mac intaili prescaun fecielori si lumei invd dlori, StOpinului.tu-Juror ruga/i-ve, pace luMel sa ddruesca sufle-ielor nostre mare mild.

Alt imn :

Pe 15ropoveduitorii cei lari si de DumneAg ye-stitori, ccifieteniea ucenicilor tai Domne, prii-mit intru desfalarea bundtatilor tale si °eland, cachinurile acelora 4.1 mortea ai firiimit, mac vireos.de cat tots rOda, unule, cela ce scii cele din inimci.

i-al

¢i

www.dacoromanica.ro

32

PascilePasci este ,vorba ebreesca §i insemn6za tre-

cere, adica trecerea for prin marea &lie, candera goniti de armata Egiptenilor.

La not cre§tinil pascl insemn6za tot trecere,dar trecere de la intuneric §Si nesciinta la luminaGunoscintei, trecere din m6rte la vidta aratataatat prin invatatura cre§tinesca cat §i prin in-vierea Domnului nostru Iisus Christos, care abiruit mOrtea §i ne-a asigurat despre inviereacea de ob§te. Omenii find morti prin pacat, prinIisus Christos a dobindit vieta cea vecinica §ifericita.

Pascile sint diva invierei Domnului, prin careIisus Christos 1-a aratat puterea sa dumnele-6sca §i prin care a incredintat lumea, ca El esteFiul lui Diet.

12iva invierei este intaia serbatOre cre§tin6scanumita de la inceput : diva Domnului, Dominica-duminica.

Pascile sat invierea Domnului cade in tot-d'a-una In diva a aptea a saptamanei, sat du-minica. T6te duminicile sint repetirea ciilel Pa-scilor , de acea in t6te duminicile serviciul divineste despre invierea Domnului.

l?iva invierei fiind diva de biruinta a luminelasupra intunericului este numita : sfinta ,ri lumi-nata fel a invierei, a Pascilor. Tag serbatOrea

www.dacoromanica.ro

33

este cii de lumina §i de bucurie ; de aceea clicem in biserica : sei ne luminam cu ISrciznuirea;sa clicem: frafilor ! i celor ce ne uresc ; sa,

uitam t6te fientru inviere §i sa cantam : Chri-stos a inviat din mods, cu morle fie morle ca.cdnd ,ri celor din morminturi vield daruindu-le.

Pascile sint cea mai mare serbatOre cre§tine-sea ; serbatore de mare bucurie pentru tag, su-flarea, cre§tina ; caci lumina a biruit intunericul,vieta rasarind din mormint.

In sambata Pascilor, in vechime, se botezautoll eel pregatiti pentru botez, numitl catecu-meni, sail cum se numesc in Iiturghie, chiemati.El fiind botezati sambata, in qiva de Pasci eraripriimiti cu mare pompa imbracatl in hainealbe §1 li se cants la intimpinare : cati in Chri-stos v'ati botezat, in Christos v'a /i 4.i imbrdcat,aliluia (laudati pre Domnul).

Cei botezaV in sambata mare purtail hainele albetag septamana, care pentru acOsta se numesceseptamana lutninald pant in Duminica Tomi.

Pascele in biserica nOstra ortodoxa p6te cadede la 22 Martie pina, la 24 Aprilie, tot-d'a-unain intaia duminica dupa luny plina, in urma echi-noptiului de primavara (21 Martie). La alti cre-§tinl, care nu sint ortodoci pOte axle mai naintede 22 Martie.

Intaia duminica dupa Pasci se numesce a Tomi,pentru ca, Iisus Christos, aratandu-se Apostolilor

;4901 3

,

www.dacoromanica.ro

-34spre a-I incredinta despre invierea sa, a clis luiToma sa pue degetul In ranile cuielor §i In costaundo a fost impuns cu sulita.

La 40 de Mile dupa. Pasci, tot-d'a-una Joia,este serbatorea Ina IWO la cer a Domnului ;iar la 50 de Mile dupa. Pasci, este duminicaPogorirei Duhului sfint asupra Apostolilor informa de limbi de foc. Acesta duminica semai numesce duminica sfintei Treimi ; iar popo-rul o numesce Rusalli.

Cele mai multe din imnurile §i carkarile dincliva de Pasci sint compuse de marele invatati teolog al bisericei ortodoxe, Than Damaschin,

care a trait in secolul al VIII.Acest mare parinte bisericesc fiind cel mai

mare teolog al timpului sat, era Inzestrat deDumnecleil §i cu un stralucit geniti poetic. Dinunirea unei inalte cunoscinte a dogmelor §i tai-nelor cre§tine cu geniul sat poetic a e§it aceafrumusete de imnini, care sint poddba neintre-cuta a serviciului divin §1 mai ales al invierei,sat duminicilor de peste tot anul.

Cine cundsce bine cre§tinismul cu t6te frumu-setile Scripturei tot-d'a-una va sci ce scrie §i cevorbesce despre Evangheliea Domnului ; iar cinenu cundsce acestea bine, tot-d'a-una ratacesce §ieste bine sa, nu vorbOsca, §i sa nu discute ceace nu cundsce bine qi ]impede.

Serviciul divin, care se savir§esce in cliva dewww.dacoromanica.ro

35

Pasci In partea luT de .capetenie este tot eel cese savirrsce duminica, sat. duminicile i in ier-batorl, afara de unele imnurl ce. se cAnta nu-maT la Pasci §i in tOta septemana luminata.

Pogorirea sfintului Duh

Iisus Christos dupa inviere a qis Apostolilor,sa stea in Ierusalim dupa inaltarea sa la cer ;sa a§tepte acolo, piny cand se vor imbraca cuputere de sus ; caci le va trimite pe Duhul sfint,care iT va invata tOte.

La 10 clue dupa linaltare i la 50 Ole dup.,inviere, Apostolil aflandu-se in Ierusalim §edeauascur* intr'o casa de frica Iudeilor, care iT ur-mariat sa-I omOre, ca ucenicT al Domnulul.

Stand ApostoliT ast-fel §i a§teptand sa se im-plinesca fagaduinta Inver atorului lor, se pome-nese ca, in odaiea, unde se gasiail, vine o suflarerepede de vent.

Suflarea ventului, venita peste eT in casa in-chisa, de o data \Ted, ca asupra capului fle-ca-ruia din eT sta cate o limber de foc.

Din acel moment ApostoliT simt,- cunosc ca eTpot sa vorbesca diferite limbi. Es afara din casa§i se duc in mijlocul lumil.

In cliva acesta in Ierusalim era adunata mul-time de lume din tOte nemurile §i chiar dintreRomanii din Italiea.

,

www.dacoromanica.ro

36

Apostolii incep sa vorbesca In limbile tuturornethurilor, ce se aflat atunci in Ierusalim.

Iudeil, ve4end pe Apostoli ca vorbesc in tOtelimbile, all inceput O. ilia intre el : De undesciu ace§tia diferite limb! (cad el nu scieati depogorirea Duhulul sfint asupra lor) ?

Dec! pe de o parte nepricependu-se de undesal, cad pins aci era nisce pescari pro§ti, sä-racr, neinsemnati ; car pe de alts, parte din reu-tate §i ura, pentru ucenicil pomnului, all inceputsa clic, cum ca Apostolii sint betl. El nu gasi-sera alt-ceva de clis, ci numai ca sint befi. Ne-gre§it ca ei nu gasisera o proba convingatOre ;caci cel bet nii mai pOte vorbi nici limba ma-mei sale, dar sa mai pal vorbi §i alte linibl.Dad, prin imbetare s'ar invata limbile, atuncinimeni n'ar mai studia, ci s'ar imbata, iar dupa,trezire ar sci tOte limbile I

Apostolul Petru auqind ce se clicea pe soco-tela for §i veclendu-I in ap nepricepere, incepesa le spue cu bland*, ca e timpul pre de di-mineta, este cesul 3, sail dupa cesornicul nostruera 9. DeOi n'ail avut cand sa se imbete. Apolbe esplica pogorirea Duhului sfint asupra lor.

In predica scurta §i limpede Apostolul Petruarata ca acesta a fost pre4isa de mult de pro-orocul Toil, care proorocise ca va veni timpul,cand Dumnecieu va trimite Duhul stint pestefill si fiicele lu! Israil §i ace§tia luminati de Du-

www.dacoromanica.ro

37

hul sfint vor prooroci. Acesta proorocire s'a im-plinit astap, vice Petru.

Acesta este causa pentru care ne vor-bind limbile nemurilor adunate aid, iar nu casintem betl.

Poporul sciind §i proorociea lul Ioil, veclendminunea vorbirel §1 Apostolilor §i con-vin§I de predica lul Petru chiar in ac6sta iii, peloc trel mil de in§1 all priimit botezul §i all for-mat biserica cre§tina din Ierusalim.

Duhul sfint acum s'a pogorit in limbide foc peste Apostoll, s'a implinit deplin cun6-scerea tuturor persOnel6r sfintel Treimi.

De aceea duminica pogoiirei Duhului sfint senumesce Sfinta Treime §i Duminica mare (Ru-sali1). Spre a arAta pogorirea Duhului dint informa de limbi de foc, se impa:rte poporulul folde nuc, care at forma de limbs.

Tata unul din imnurile ce se cants la pogo-rirea Duhului dint :

Bine e4.11 cuvintat, ChrisiOse D-d eul nostru, Celace lrea injelepi 15e pescari al ant' tat, trimilendu-lefor Duhul stint, firintrinfii lumea ai vinat,lubitorule de omeni, mdrire Tie.

Rugaciune catre Duhul stint

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adeve-.rulul, carele pretutindinea e§t1 §i t6te le 1mpli-

1umin ril

Piind-ca

aunt

www.dacoromanica.ro

38

nesci, Vistierul bunatalilor §i Datatorule de vieta,vino §i to sala sluesce intru not §i ne curatescepe not de tOta spurcaciunea §i mantuesce, Bu-nule, sufletele nOstre.

Dare de sema despre duminica,

Am spus in alt loc ca duminica .insemnOza4 iva Domnului, adica cliva cana Domnul nostruIisus Christos a inviat din mortf dupa rastigni-rea §i inmormintarea sa.

Acum sa vedem ce servichl divin se face du-minica in biserica.

In sera ori-carel sambete se face un Serviciudivin intre orele 3 4. Acesta, slujba bisericescase numesce vecernie, adica serare, serviciti reli-gios de sera. Tot ce se citesce §Si se canta sam-bata sera §e raporta la qiva duminicei, adica,face parte din serviciul duminicei.

Se citesce un psalm de incepere : Bine-cuvin-tezd, sa flete al meg, pre D9mnul etc. Dupa acestase indemna, poporul a se ruga lui D (Jet pentrucapul statului, pentru mitropolitul sail episcopal,clerul §i poporul din acea parte a tarel , apoise incep cantarile.

La jumetatea slujbel vecerniel, preotul ese dinaltar pe 1.19,a din spre miacla-ncipte §1 apoi intraiar4 in altar prin u§ile din mijloc, numita. u§ileImperatesci.

www.dacoromanica.ro

-39E§irea din altar a preotului insemneza, veni-

rea lui Iisus Christos In lum e,. pentru ca sa oinvete. De aceea acum se dice o rugaciune laadresa lui Iisus Christos, numindu-1 lumina, cada predicat invatatura luminel prin bland*, li-ni§te, nu cu forta ; deci El este lumina anti.

Dupa intrarea preotului in altar se urmezainainte slujba. Catre sfir§it se dice rugaciuneadreptului betran Simeon : Acum slobodesce prerobul titi, Slcipine, in pace, ca verclurei ochii meimanluirea ta, care ai pitit inaintea tuturor po-porelor lumina spre descoperirea nimurilor 4.i mti-rire poporului teie Israil, prin care aratam §isfir§itul clilel, dar mai ales 'esprimam, ca §1 drep-tul Simeon, dorinta, ca atunci cand va veni ter -meriul vietei n6stre, sa trecem cu pace din acOstalume.

La unele vecernil de serbatori, se aduc paini,spre a fi bine-cuvintate. Aceste paint, tot-d'a-una sint 5 sail 10, representand cele 5 'AI',cu care Iisus Christos a saturat in pustietate5 mil de Omen', iar rugaciunea de sfintire pri-vesce la inmultirea painilor, spre a nu fi nici odata lipsa in lume.

Serviciul divin din dimineta duminicei

Serviciul divin al duminicei se incepe princitirea a §ase psalm', care sint de o frumusete

www.dacoromanica.ro

40

§i insemnatate f6rte mare. Dupa ace§ti psalmlse incepe Indemnul poporului a se raga pentruepiscopul loculuI, pentru capul statulul pen-tru tot poporul. Apoi incepe cantarea :este Domnul fi s'a aratal noul, vorbind de IisusChristos, care a luat natura de om, ca sa searate noue, cimenilor, spre a-1 vede §i a-1 ascultainvatatura.

Dupg, acOsta cantare se citesce din psalmil lulDavid, sail din psaltire, care coprinde §i ruga-ciuni frumose §i laude marete la adresa lul D-cleua-tot-tiitorul.

Se canta cate-va imnuri §i se citesce evange-liea diminetel numita a Invierel. Iar dupa ace-sta se incepe cantarea imnurilor marelui Dama-schin, despartite in nou6 par16T, numite tote canon,adieg, regula, pentru ca t6te se cantg, dupa oregula, puss, in fruntea fie -cares despartift Canta-rea a noua este consacrata la adresa Maicei Dom-nulul nostru Iisus Christos.

Dupa acesta se canta nisce imnuri numitelaude, pentru ca, incep cu voerbele : laudafi preDomnul etc. La sfir§itul laudelor se canta doxo-logiea mcirire intru cd de sus lid D-slew fi firepimint 'ace, intre. Omeni ounci voire etc.

Cand s'a terminat doxologiea, se incepe ser-viciul liturgieI proprii Elise, prin cuvintele :

Binefcuvintata este Imp-Mlle Tatcilui a Fiu-,si

si

www.dacoromanica.ro

41

lui fi a sfintului Dula, acum pururea fi invecil vecilor.

Dupl pronuntarea acestor cuvinte se Indemngopoporul a se ruga lui Diet pentru capul tarellpentru mitropolitul sat episcopul locului, pentructitoril sat fundatorii bisericei, pentru b5rbatiicarmuitorl al tarel, pentru enoria§ii fie -caret bi-serici §i pentru ton. suflarea cre§tinesca de subsore.

pupa cantarea mai multor imnurl, se cantaunul direct la adresa lui Iisus Christos, care inpersona preotului sat archiereului slujitor acumese in mijlocul bisericei cu evangeliea inainte capredicator : Unule ndscut, Fiule cunoscutul lui

cela ce ecti fcird de morte fi al priimitpentru mantuirea nOstrci a Te intrufia din sfintaNei scitorea de pururea Feciora Mat-lea;Carele neschimbat Te-ai intrup at fi rdstignindu-Te,Christose cu mortea fire morte al cdlcat.Unul find din sfinta Treime, impreunci mcirit cuTata cu Duhul sfinl, mantuesce-ne pre noi

Fiind-ca Iisus Christos in persOna arhiereuluisat preotului savirFor al liturghiei se afla ye-nit in mijlocul bisericei pentru predict,, poporulin cor canta Venqi sa ne inchindm sd cda'emla Christos! Mantuesce-ne pre noi Fiulcel ce al inviat din mor /i, .fire nol, care-ft' canteimTie, aliluia (lciudafl fire Domnul).

Evangeliea este purtata inainte de catre dia-

,

,ci

si

Didn't'

,ei

lui

www.dacoromanica.ro

42

con; sat de insu§i preot, ca inainte mergetoral Domnului.

Cantandu-se mai multe imnuri, corul intonezaimnul : Sfinte D-deule, sfinte tare, sfinte flint demorte, miluesce-ne pre noi.

La Pasci, la pogorirea Duhului sfint, la Bote-zul §i la Nascerea Domnului nostru Iisus Chri-stos, find botezati in ajun cei ce erat pregatiti,numiti chiemaii sail catecumeni, In loc de sfinteD-deule, se Mita : Cap in Chrislos v' all botezat,in Chrislos v' ail 9-i imbra cal ete., la adresa lor..

Dupa ac6sta urmeza citirea Apostolului §i aEvangeliel, ca din aceste citiri sa asculte §i sainvete poporul din biserica cuvintul lui Ddezispre luminarea mintei, pentru cunOscerea ade-vgrului.

Dupg, terminarea Evangeliei §i a rugaciunilorce urmOza sa faca poporul dupre indemnul dia-conului sat al preotului se pune In vedere celorce se pregatese pentru botez, ca el trebue sastea in biserica numal ping. la sfir§irea citireievangeliel §i a esplicatiunel ei, dacA ar face-ocine-va In biserica ; iar de aci inainte trebue saremaie in biserica numai eel luminati prin bo-tez. Pentru acesta diaconul sail preotul anunta :cei chiemati gill, §i tot In acest timp se Include§i perdeua de la altar, unde eel chiemall nu maipot privi de aci inainte ; cad de aci inainte seis corpul Domnului §i sangele adunat in pahar

www.dacoromanica.ro

43

la Golgota pe cruce §i se aduce de Iosif §i Ni-codim sä fie pus in mormint.

Acesti aducere a sfintului Pair §i a sfintuluiDisc, in care se aflk trupul Doinnulul, luat depe cruce, se numesce e§irea cu sfintele daruri.

Fiind-ca unul din tilhart pe cruce a recuno-scut nevinovgiea lui Iisus C1]ristos §i a creptiiitr'insul rugkndu-se pomenesce -me, Dbmne, cdndvel veni intru impardliea Ta, tot poporul se Mg :pomenesce-ne, Dbmne, and vei veni intru

to ; iar clerul slujitor pomenesce numeletuturor credincio§ilor la acOsta wire cu sfinteledaruri.

Corpul Domnului pus in mormint pe sfintamask din Altar, se face tamalere, spre a arAtaungerea cu aromate a corpului Domnului, canda fost pus in mormint de catre Iosif Arimatenul.Apoi se pune d'asupra darurilor un mare aco-beremint, care represinta pietra pusa pe u§a mor-mintului Domnului.

Putin dupa ac6sta se indemna poporul de ase iubi unul pe altul ca fratil, din care causain vechime to' cei din biserica se skrutat. Apo'clice diaconul said preotul usile cu inie-lepciune sd ludm aminte. Acum se deschid usilede la mijloc pentru intrarea in altar, se ridickperdeua §1 se citesce Simbolul credinfei.

Acoperemintul sfintelor daruri se cletina d'a-upra Potirului si Di scuba, insemnknd cutremu-

impe-rdlia

.

:

www.dacoromanica.ro

- 44 -rul facut la invierea Domnulul; iar cand se pro-nunta, cuvintele Simbolului: ,ci a inviat a treiaca dupre Scripturi, se da la o parte acoperemin-tul sat piara de pe u§a mormintulul.

De aid inainte se atrage luarea aminte a ere-dincioVor din biserica spre a sei ca peste putinsfintele daruri, adica painea§i vinul, care pinsaci at representat corpul Domnulni, prin putereaDuhulul sfint at sa se prefaca in insu§I corpul§i sangele .Domnului. De aceea preotul sat dia-conul (lice : Set slam bine, sa slam. cu frica, saludm aminte sfinta jerlfei cu pace a o aduce.

Cand se cants : Pe Tine te lciudcim, pe Tinebine te cuvintiim, Tie ill mulftimim, Dbmne, 4.ine rugam Tie, Dumnefleul nostru, preotul satarhiereul in altar lice cu nespusa pietate : Incaaducem Tie acesici jertfti cuvinlettore 4.i feint desiinge, fi ne rugam 4.i ne cucerim Tie! TrimileDuhul Teti cet sfint peste not ,ci peste aceste da-ruri ce sint use inainte ; fi fit adult" painea ace-sta pretios trupul Christosului Teg ; iar ce estein aces! pahar, pretiosul siinge al ChristosuluiTag etc.

In timpul cand se cants : pe tine te lclua'cim,tot poporul nu sta in strani, ci in picidre §i totiimpreuna cu preotul din altar se rOga cu pie-tate pentru venirea nevequta a Duhulul sfint sasfintesca dartrile §i sa le prefaca in insql cor-pul §i sangele Damnulul.

www.dacoromanica.ro

45

Dupg terminarea tuturo- r cantarilor §i rug-ciunilor, se slice : sd ludm aminte sfintele sfing-lor ! Adicg sa lugm aminte cg sfintele darurl,adicg, corput §i siingele Domnulul ail O. se deasfintilor, adicg credincio§ilor din bisericg. Pentruacesta in altar preotul sail toti cati sevir§escliturgiea se impIrtg§esc cu corpu/ sangele Dom-nulul iar in urmg chi6mg el pe popor la im-pgrtgqire clicend : cu frica lui cu credinict

cu dragoste sd ve" apropiati.La sfir§itul liturgiel se aratg poporului sfintul

Potir, insemngirid cea din urmg aratare a lulIisus Christos catre Apostoll, lar ducerea sf. Po-tir in altar insemneza ingltarea Domnulul la cer.

Acestea terminate, se distribue poporulul, carenu s'a impartg§it, anaford, care este 041 de lapregatirea sfintei impgrtg§iri i se dg credincio-§ilor in loc de impartg§ire.

Dupg ce am veclut intregul serviciulul sailslujbel, ce se face duminica §i serbatOrea in bi-sericg, sa lugm in bagare de senig ce s'a fgcut.

Iisus Christos avea sa vie in lume pentru casä aducg pe om la starea cea bung, ce el aveainainte de a cade in gre§alg.

El bine, tota slujba din biserica descrisg pingac;i, represintg mares lucrarea sevir§ita de Man-tuitorul pentru ridicarea omului din cgdere.

In partea de la inceput a serviciulul se faccitirl multe din Scripturg, cu proorocil relative

D-fleg,

si

;

,vi

www.dacoromanica.ro

46

la' venirea lul Mesiea 8ail. Iisus Christos. Canta-rea a 9-a din canonul diminetei ne infati§ezaanuntarea adusd Maici Domnulul, ca va nasce unfit. Doxologiea (marire intru cal de sus etc.) nerepresinta nascerea lui Iisus Christos. Tot ser-viciul de la inceputul liturgiei propril clise, re-presinta activitatea lul Iisus pentru predicare §ipatimile sale'; de la simbolul credintel inainte,invierea sa din mortI, sevir§irea sfintel cinl im-preuna cu sfintil Apostoli, porunca ce le-a datde a sevir§i taina sfintel cinl pentru aducereaaminte de Dinsul §1 pentru ieftarea pacatelorpoporului. In fine, in cele din urma ni se repre-sinta inaltarea Domnului la cer §i §ederea d'adrepta TataluI.

Iata dar ce este liturgiea cre§tinOsca, ce scopare, §i cum tote ne Infati§Oza opera de mantuirea omulul, sevir§ita de Iisus Christos. Deci on -cecre§fin std, in biserica, sä intelega marea insem-natate a liturgiei §i sa iea parte la serviciu cucredinta, cu dragoste §i cu respect, cad tot ces'a facut §1 se face, pentru nos, pentru sfintirea§i pentru fericirea nOstra se face, iar nu esteo representatiune de teatru cu scop de distractie.

www.dacoromanica.ro

A ka

Noftaeblis

r;4

1. 4 4.41

Zvi

.1"

8.77

Z\ Arbicu.est

-,- . N. iRieron.C. / -..,

...'4 ti244.... .......I\

eiwil.a."`1....

"

tea. A

i7

261,1400, 4'5,

*t? r2-9Mt6eg./

Gaect.

,,

erSclea,

I

preeca

,

.!star

ac

a E 4 4

"Z

ZY

42.

I

a,-

4, r. ,d'a.,:k6\1. c \

0, 4 C

dywAy

0

-301°

et0't

l'As

Rahr..16no;4;r4.41f../

ar

PALESTINAIMPART trA. 111 AM= 5t PR OV II I C if

( 'ON

II ma a Li&

ofvflideee/

SkingratIVSoceeiLl uotrese4

(t, cr rr iA

Ca 44/

p_sT4s :

/.

0 A.e.a, Am.0. 0, t

,,,c1

si " t ge N M Tra....r. ria4 f..."cadara,

42%, ,i

4V

1 C

13 0.b

iZ) c) '

444 1-1 7 .Al ...

i, 1,-,4,,I i 4z."- 'IN

\ ...17ntania

dY,t3www.dacoromanica.ro

DE ACELA§ AUTOR:Lei. B.

Mora la cre §tinii pentru seminare,licee etc. 3.Catehism de dogme1e- bisericei pentru §c6-

tole secundare 2.Manual de grainatica romatta pentru sco-:

lele secundare (etimologiea) 3.Sintaxa romane in colaboratiune cu

d. C. S. StoicOcu 1 50:Manual de inv'- On lint religios pentru cl.

III primare cu explicare despre serbatori 0.80Idem pentru clasa III primal'',Idem pentru clasa IV primary, 1

Manual de Sintaxa limbel romanescipentru §cOlPle secundare de asociatiuneadidactic4 2 40

Lectiuni de teologiea dogmatics 5.Incercari de literature . . 6.50

V

,-

limbei

n ;

-

4

..... . . . . . .

--

421. .

,

www.dacoromanica.ro