I

BAsERicA

ORTHODOXA REAMRevista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL XV-lea, No. 2.

TABLA MATERIILOR. Oc-\Pag.

I. Atanasie Comnen Ipsilant.. . . 97II. 10 Mai si jubileul de 25 ani al M.

S. Carol I, Regele Romaniei de lasuirea Sa pe Tron. 117

III. Chesari3 Daponte 124IV, Triodion 127V. Bis. Ort. in lupta cu Protestants 133

VI. Privire istorica asupra Bis. Arm. 146

VII. Memoriii 178VIII. Patria, Muma si Fiul . . . 186

IX. Donatiuni. 191

DIJCURE*TI.

tgjraf4a ta Tibiae cgideiteedc.034. Ste. Princilifattle. Unite, 34.

I 8 9 I.

E

ti

e emwAy., A v~A

_

>A,

(ty7

.EsCTIA

I 'LA)

----____

/

I $

1

q

Soi

------,L)

%/FAVAIY"~Y/WWW

MAI_M _ ------- .,,Lf

I

. .

I. . , . . , 5. . . . . . . ,

''L.\

t'.

, .--

t..41,21, i1,l

1\1

'

www.dacoromanica.ro

BISER1CA ORTODONA RONIANA.

Atanasie Coninen Ipsilant, in scrierea sa intitulata : rapteBisericestf i politiee lutamplate dupe caderea Constantino-polului", ne-a conservat un material f6rte pretios pentruIstoria 'Astra nationals.

In corpul scrierel gasim causele suiref §i caderef Dom-nilor Rornant din Prineipatele Moldova si Valahia. cum §ifaptele mat insemnate seversite de et. si tote acestea inrelatie en Istoria Universala, dupe metodul sinehronistie.Atanasie Comnen Ipsilant, ce a trait in seculul al XVIII-lea,ajunge en istorisirea faptelor pana la anul 1789. De lael s'a conservat mantiscriptul numat, pe care l'a publicatArhimandritul Gherman Atthonid Sinaitn1 in Constantino-pol. la 1870. Dupe finele cartel a X are un adaus intitulat:

'000)!.;.cotx-ii; BacalelacObiceiurilii ImperatieiOtomanicein care adaus, la cap. XII trateaza despreObicourile unora din provincii, adica, ale Moldovei i Va-lahiei. In expunerea faptelor istorice cum si a obiceiurilortrebue sa dim tota creclarea celor narate de el, pentru cspe langa ea era om invetat, deli rosent in Constantinopol,s'a educat in Moldova si a fost om politic in epoca numitafanariota ; apot el a ocupat functiunea de Spatar mare(11paroarca0Cyto0 in Valahia, la 1764, prin urmare enno*teade aprope Moldova si Valahia din tote punctele de vedere.In clecimt de locuri spune Ipsilant ca a veC,lut cu ochitcele ce istoriseste despre Not, on ca le sue prin sine. Pentruca Istorich nostri politics si Bisericesti sa pato, folosi $i a-

'E',Otu.a. .614

1i

ai

www.dacoromanica.ro

98 ATANASIE ONINT,EN 1P ,ILANT

test material, care descrie starea tarel din punct de vederemilitar si economic, precutu si a diferitelor dart catrti Porta,i causele sporird iributului, am cred.at ca fac un bine co-

mun si am tradus t6ta acesta parte ce ne privelte pe not

Act ,-VNA1:IOI KOMNINOT TIl'IAA.Vf or.

ExAVria-tacrrtx.:Zy 'hod rcoAcrt7.65v TADV ,30.;;E)(7.

13:CALAV VIII. IX. xat X. Ti 6),(03t, pag. 777.

ATANASIE COMNEN IPSILANT.

Cartea a VIII a IX qi a X dup6 ciiderea Constantinopolulul, dincele dod-spreiece drti ecclesiastics qi politico.

Alipo.; T9tu.4c -mono e-mxpxttitiv. Partea 12. Obicelurileunor

Se numeste Malichianes o tntindere 6re-care de piimemtsi loc, care nu este Vacuf sail care se tine de un-a. dinGeamie. Sultanul Mustafa al II-le a reinoit Mdechianedelece se desfiintase deja, cu aceste Imprejariiri. Cumpartcine-va un be cu sate multe sail putine sari numaldupe malichiane. v4snclendu-se la mezatul tefterdarulul. &Indo sumC, care se dice Illuatzeles, §i care trebue sa se plAteschpesin (Tzscp.',,t), dupe ce i se Incredintaza Muatzelenul trebuesit pliiteasca anual si- o cantitate de lei, care -se numetsteMiri. La. strigarea telalulul ce se face la Tefterdar-Capusieine vs, da mai multa sum& pentru Muatzelon pentruMiri, acela, devine proprietar Mua.tzelonului. ' Lti stepanesteOra more, dupe ce more fl. Ta Imneratul vindeiarAsi la un alt cumprirAtor cu aeeiasT .forma. CrestiniiRomel n'aii voe s& cumpere Malichiane, numai dragomaniaPortei are unul, care este a Mantzupului $i nu a rers6nei.

illucatas este plata ce se &á is o Geamie anual cu tes-elp retia zapciului pentru vre-un loc de vie, grAdinA, saillivede, ce se tine de aces Geamie. Este de dotty feluri.simplu mucatasi si pedeli- usur- mucatasi. Cumperi de exem-pla via de la G'leorghe cu Bata, dar mucatntia o platesti

anual la Geamie. Cand more proprietarul far5. mos-

(

Romauit.

S.1:,

FLETi T'%10

IB',

Eparhil-Provincii.

unul,

si'l

tarsi

si

turbot

www.dacoromanica.ro

SPRE OWICEll RILE I% 0 Bowl VAI Ailit1 99

-tenitor o to Geamia. Tar daca este podeli-usur-mucatasigrAdina sail livede, daea este pe numele pArintelui n'oerediteaza, nici fiul nici film; in cat gradina sail livada ceeste podeli-usur-umeatasi este mai rea si chiar de cat Va-euful, si de cat mucatas, pentru ca pe acele le clirono-miseste fiiul de la on -care din parinti, acleca tata sail mama,dar la, podeli-usur-mucatasi grAdina sail livedea (nu insasi viai, lucrul se intampla cum s'a c is. Vacuful simplu itclironornisete Oni Ce copil de la ambit parinti. Cand pro-prietarul more fara, succesori, atunci devine .11ahluli sailo is Vacuful. Toti muntit Bostorulut eel dm Europa suntMucatas a ultanului Bagiazet. Darea anuala ce platestepentru un Vacuf se numeste ltzares. Este mutevelis

muftiulut, tar a geamiilor, a lui Sultan- Mehuiet si alui Sultan Selim, este Vizirul Azemi, la a lilt Sultan AdmetGalata Voevolasi, la Santa Sofie este mull orinduit. si. laaltele altii, clironomii ctitorilor sari altil.

iiinarSistema ee se compune din done sau fret sateimpreuna cu agrele din jurul lor, care se Bail mai alesla Spahii, pentru nutiimentul Fit plata lor.

Zulcadir-Vilaeti si Allai-devlet-rnernlecileti numesc ()to,manic pamenturile din provincia Asiel Mici, care se milr-gineste cu munch Capadoeiei. cu Veiia din Siria, cu Ar-menia Mare, en Arnasia, si Adanu]. Pe locuitoril acesteiprovincii Cedrinos ii numeste /1/n7/v/rt.

Maniati stint un popor in Morea, ce locuesc intriun muntenestrilbatut si ne invins. Sunt 12 relit de resbeluitori, ur-mast de at vechilor Lacedemonieni. Venetianil n'ttirt pututsii-I supitn-a, ai Otornanil acum mai in urmil inblanditin cat-va, prin G-ezaerli Hasan-Papa Capudani-derghla, ne-dreptAtindu-1 i jAfuindu-1 forte nertisinos. Platesc putintharagl, pentru act voesc, far nu- pentru cui I locuesc inmunte

Tn jurul Dirahiulin pe confiniile provinciei Venetienilor-este un munte, numit Monte-negru si locuitoril hit se nu-mese Munteneg-reni. Sunt Horvati, &tient forte resbolnici sitie nurnera" ca la 40 mil, cant port acme, si su.nt nesupuF,4cu total

Moldavia se divide in douil, in cea de sus si in r' a dejos, de aceea si eel dot Vorniel of el se numesc: V4a.niede tara de sus si Vornic de Cara de jos (6'6,1./.. Si 74.p elsaok xai 6'6pvtx Si t.(4:( Si tr,.6.-.). Cea de jos se intirLde sine

,:t

Chea-haiaua

Imperatiei.

- ft

www.dacoromanica.ro

100 ATANA ilE COMNEN resa ANT

resArit, de la Iasi, metropola Domnitorului, pAnA, la Ti-gina, care acum se nurneste Bender. Catra arelimits Ga1a01 pe Dunarea gi ca ra apus are limits Va-lahia si muntii Transilvaniei, carii se intind pe drumulnumit Trotus, carp ai sunt parte din Moldavia, si nu aTransilvaniei. Alta-data cuprinth a tot& Basarabia pe careTatarii aeum o numesc Bugeac, unde suet si don oraseinserunate: Achermanul (numit de. Herodot Oxia si deLatin' renuroit pentru exilul hn Ovidiu, Tangacare este si un lac, care de tetra local! se numes,;te Lacullui Ovidiu) si Chilia (numit de cei vechI Lycostom) si-tuate la partea nordicA a gurel celel mai marl a Dunarei,numitit Sulina-Bogazi, spre Pontul Euxim. Are *i alteora*e, edits Benderul pe Nistru, Gherghina pe Siret langa,Galati, ziditil de Tralan, Craciuna pe riul Milcov, numitde Herodot Taifalia. Tanga riul Prut spre Falcin, Soroca,nurnita din vechime 011ionia, pe acelasi riii Nistru, si in fineIasul pe Bahlm, departe de patru ore de Prut, care in ve-chime se numea 1Eras (iipstco.: . Moldavia de sus incepe dela Iasi si spre rElsArit are acelesi confinii cu cea de jos, darspre apus are limite munch Carpati, alt-fel Alpil Transil-vaniei si se termina in orasul Podoliel Sneat1n. Moldovade sus are orase intarite Sueeava (Metropola Domnitorilor,inainte de a se preda Turcilor) orasul numit Neamtul,Romanul Qi Hotinui.

S'a predat cum s'a aplis, Bogdania (Moldova) Turcilorca feud, cu tratat scris, Sultanului Suleiman pentru pre-rogativele (privilegiiie ei, care tratat s'a conservat in Via-timie pan: la anul 1686, and Regele Lesilor, loan So-bieski nal-Mind asupra Moldaviei l'a ars lucrand forte-nebuneste, dicend Molaovenilor acesta: Vedeti in ce chip

elibereaza pe voi Regale de supunerea Turculm". Pre-rogativele ce s'aii dat pentru Biserici gi Manastiripastrat. Dar peschisul s'a ridicat si sat adaus si damn.

Sultanul Suleiman a resturnat prornisiunea lui subun pretext fats, pentru rnAcelul Tatarilor la Chilia. si afacut gi peschisol de 12 mils de galheni ; a pAstrat insprerogative pentru alegerea Domnitorului. Acura nu sepilzegte nice acesta, gi darea sail Miri este de 130 de pungi,Tar peg hesurile maT ca n'at margine. Inceput ret1 a unorast-fel de peschisuri a fost Nicolae Mavrocordat, care co-rumpend cu nesatiti. prin ban!, dar de buns -voe, cele ce atuncl

nsiaza-si.

Iu

ves'an

Immo

www.dacoromanica.ro

DESPRE OBICEIUR1LE MOLDOVA $E VALAH1L 401

intAmplat, cele de bung -voce ail devenit obiceIu inevitabil.Dar causa mai veche a unor aseminea a fost tefan Lo--custa. Cad Domnitorul Petru Rares neprimind adausulla peschis a Sultanului Suleiman (find invoiala cu 4000.galbeni, 40 cal si 80 de soimi) a preferat mai bine sa sedimisioneze din Domnie, de cat sa se fncarce cu adaus dede dare a 12 mil galbenl, de aceea s'a dus in Transilvaniala anul 1537.

Facendu-se dupe el Domnitor §tefan Locusts_ a primitdarea, si cu trecerea timpului s'a, ridicat mai Inuit, ca safie darea, Miri 130 pungi si lei 139, si Bairam-pesches 170pungi, afara de cele catra oficiali si peschesurile catra

izir ce sa dail la tersifat. Dar larasi cu trecerea timpuluiau erescut si asta -4i asa stet darile : 500 pungi pentrutevtzihatul de tree atli, 130 pentru Miri, 170 pentru Bai-ram pesches, 240 la, Curtea lui Vizir-Azemi la tersifat,30 pentru Lamih-pabasi in curtea aceluiasi, 30 la Ramaza-nie, 20 Balgi-baslic Hanulul si Calgalei, in totul 1200 pungipe faVi la aratare ; dar adese cu cele pe ascuns eraii 1900pungi. Inc. si geaizesul Sultanului, pungi 500, dupe in-taiul an, pentru mucarerul anului al doilea se daft 250pungi si cele-l-alte ca mai sus, de asemenea si pentrumucarerul a anului al treilea aseminea. Acest mucarer a-nual este fdrte de curand, impus de -ati-va ant, pe tim-pal imp'6ratului Mahmut, cand domnia, Mihal-Voda, atunciand din Domnia, Valahiel s'a transferat in a Moldaviel.Terminandu-se trieniul sau utz-senede pie tahvil, mai adeseon se suspends din Domnie si ge tidies altul cu aceleasidart. Iar 'daca se da', celui ce a fost pe un al doilea trienia,da larasi aceleast sume. i aceste sunt cele vequte si detoti stiute, iar cele secrete si promisiunele la unit din mi-nistri, pentru cttstigarea Donmiei, ce este de trebuinO, alemai spline? Intru atata s'a pierdut prerogativa alegerel,ca la conventiune a fist ca boerii se alega pe care voescpewra a le a Domnitor si Impera0a sa-1 confirme, forasa se dual in ronqtantinopol, Tar peschisul sa-1 trimita inConstantinopol °data pe an cu boeri. Ast-fel ail urmatpans, la tefan Locusts, si atunci marindu-se peF;chisul la 12.mil galbeni s'a adaus si acea ca sa vina Domnitorul infie-care trei an! odata in Constantinopol, sere a se inchinaImperatulul. Ast-fel erau st dupe Sultanul Suleiman lu-crurile; dar cu curgerea timpulul resvatindu-se unit din

-s'a

www.dacoromanica.ro

1012 ATANAS E (-0MNEN IPSILANT

Domnitori *i fugind, dupe imprejurAri, unit in Po "Ionia, Taraltii in Germania, a cerut P6rta boeri Moldoveni ca ga-riultie pentru Doninitort, sa stea in Constantinopol. Decicu timpul sfarimrind Porta prerogativele alegerei a inceputa da Domnia unora, dintre amintitir zalogt ; deci urmilndacesta indeajuns timp a ineeput a da Domnia i unlitRomeo din Constantinopol, dintre carii eel intain a fostDimitrie Caiitacuzin, fdeendu-se Domnitor din girtvaergiu,in anul 1674. Dupe acesta s'a facut Antonie Rossetacesta Duca Rumeliotul. apoi Necolae Mavroeordat, a*ain urma !Ana asta-41 urmeza din ace*tia.

Onoreaza Imperatu pe Donmito in Constantinopol nearlimit de cat pe 13;4ale. Dupe regula Sultanulni Suleiman,care a imbracat atunei pe Bogdan Voevodul (acela care s'apredat Impel:10m Int at a veniz pentru intimpinarea Lupe-ratului in ors ul Sofia) en cued tii en caftan, dandu-i 4i uncal imparate*te impodobit insotindu-1 pe el and FA in-t6rce en patru beicizi al Iui, ast-fel si acum it imbrat cucaVadi, *i impreuna en el imbracit 0 24 de boeil setinaititea Viziruti 1 la Arzi-Odasi, -care este la PasaCapisi;apoi en alai de ceau0 *i en 6inent de al Jut i Tersilatgi,Cu ioti) ripe Ia Patriathie *i se fac cele *tithe tu-turor in Biseriea Patriarbiti. Dui e ce'o teminl afacFrilesale, intr.() Marti. and se aduna Galamba- Divan, se ducela Palat, qi cat timp VIzirul este la Divan Berle Donmulen Dragomanul Portet i cu boerit lot in o sala situataTanga Diva.i. Dupe ce se ridied masa Vzirtilui, dupe obieetu,adult: masa *i Domnitorulni mAnfinea en ceill3R1 insetn-mitt din at hit. Dupe aeeea vine Tersifagiul spune gise pogard la antretol dinaintea sales sta in piet6re inrand en boerit lui. InnbrAea pe Domnitor en Cambanita siAtugzur Aga it plate pe cap Cuca *i t tine Calpacul luiMugzurAga, and are a dice : Daa, nu vet trai bine, to voininebide", sat' ,,e01 din ordinul lanicerilor", imbraca spot en23 cavade pe 6menit lui Tersifagiul. stati in pieldre.

e*ind din Divan treee pe acolo ca FA se ducat laArz-Odasi sore intimpinarea Imp6ratultu se inchina Dom-nitorill la Vizir and treee, dupe aeeea tree si alp Past *iCazascher zt si-Isaluta pe et. Apo) Tercifagiul it to ducefa, A'z 0 I; si numai cu natl.)] 6meni at lut.Capacilar-Chia-gbiasi star d la ula Arz Odasi, dupe ceuda permisiune, infracu cei pati u boerT at lui, intrand in frunte Capicilar Chia-

*i_dupe

si

*i

*i Vi-z;tul

ai

ei

ettlihrt,

ei

ei-i

;

gi ell

www.dacoromanica.ro

DESPRE OB1cETCRII E Mei EroVEI BSI VALAHIEI 103

ghiasi. Tin pe Domnitor dot Capegi-bast de oparte si de alta.Se inchina de trei on la Imperatul, si Imperatul dice

ce sta in piciore, spre a-1 spune ca5 audend ineredintarealtii 1-a miluit eu Doinnia. De aceea sa nu snpere raiana, sasevirsasca serviciile Imperatetr si sa se ingrriatwa de trimi-terea zahereleY, si se serveasca Cu credinta. Face tti acestamultemire sl inchinandu-se de trei on, tesind afara de usaa dotia, incaleert cu boeiii InY in rand, si sta calare -acoloin aceiasi ordine pana ce va trece Ianicer-agasi, tot retza-lizit. apoi si Viziru' cu suita lui, i i Dorunul stand calare-cu $menn lui se inchina la Pasale. Dupe ce tree eu totifse mit,;ca si el cu suita sa s,i cu alatul seu si incepe me-terhaneaua (rousica) si &Alva si asa vine pan( la Conaculsett en Meterhane, lucru ce la alt Vizir, afara de Epitrop(Primal Vizir) nu se face. Mnsur-ages, daces nu va fi platitbine nu-t des inapot Oalpacul. Dupe aceea trimite pe boeriteel mat insemnati at hit ca sa is de la Miri-Atem-Aga stegul(sangeacul), bele &pin, tugii §i meterhaneaua si o aduc lacasa lot, si la fie-care chindie canta meterhaneaua, lucruce n'are drept sro facia Met tin alt Vizir in Conqantinopolafara de Epitrop. Apo]. se numeste unul din agale, carese eluarnit Isch4mne-agasi, ca asaze in mum in Iasi.

i roiscandu-se din Constantinopol tem en mare alai, aye idsi pe cei dot beichizi at Imperatuim, dot ac-elnulalides sidot ceaust si cn acestia se duce pana la Iasi, uncle infra ell-mare pompil. Se duce Domnitorul la Biserica Sf. Nicolai sise unge cu mir de eatra Mitropolitul pentru Downie, dacaeste intai,

Are Moldova 17 districte si hoer' oficialt de rangultau 12, stint si alti ofieiali de rangul al doilea ill' al treilea.La fie-care din cele 17 districte este cite nit Ispravnic,prin care se face adunarea darilor anuale. Acesta inven-tiune a Ispravnicilor este ceva nou si s'a inventat d-e Ma-vrocordat Constantin Nicolae Voevod in Valahia si de acolos'a introdus ai in Moldavia.

VALAHIA.

Obligatiunele Donmitorului catra Porta. din partea Im-pel atulut stint aveleasi nesehimbate, care s'au spur pentruD unnitorul Moldaviei.

Valahia are 17 districte on eparhit, dintre care met

sa-1

In-

Viztrtt-lui,

www.dacoromanica.ro

104 ATANASIE COMNEN IPSILANT

aunt dineolo de riul OltCara-Iflac turceste, pe care lest6paneste Imperatia de la anul 1739, impreuna cu Bel-gradul, si care erau mat inainte sub Nemti. Iar cele-l-alte12 aunt dine6ce de riul Olt, numite Iflac-memlecheti, acarora descriere

1) Slam -Ramnie a carol capitala este Focsanit Cu dis-trictul Slam Rananic margineste districtul Braila, careeste un orasel turcesc, cu multi 6meni si ca intariturl (ce-tate). Iar in districtul Ramnicului la satul G-radistea existsasa numitul Vizir-Chislasi, alt-fel odaia Vezirului, be ad-ministrat de turd si acesta departe de satul Gradistea deopt Ere.

2) Buzeti, care are de capitala' iarast Buzeul, avend siEpiseop ce sttl sub eel al Ungro-Vlahiei, numindu-se Ba-ze6nul.

3) Secuenii, aicea stint oene si vii multe.4) lalomita, in districtul acesta este satul Oras pe ma-

lurile Dunaret in fata caruia stA Hirsova, orasel turcesc.Mat este si alt sat al Ialomitel Liehirestii, in fata caruiapeste Dunarea, este Distra, ()rase' si acesta turcesc,lade si un Pasta cu trei tugii.

5) Ilfov, a caruia capitala este Bueurestii. In districtulIlfovului este oraselul numit Oltenia pe malurile Dunarm,in fata caruia sta. Turtucar peste Dunarea, si acesta oraselturcesc.

G) Vlasca, cu acest district se margineste districtul Giur-giu, care-1 orasel turcesc, cu multi Omen!, din vechime substepanirea Domnilor Valahiei, situat pe malurile Dunarei,in fata caruia, adica peste Dunarea sta Ruriucu, §i acestaora§ turcesc.

7) Teleorman, in acest district este oraselul Zemniceape malurile Dunarei, in fata caruia, adica, peste Dunarea,este Sistovul, si acesta oras turcesc cu multi Omen!.

8) U tul, in acest district curge pe de o parte riul Olt sipe de aim Dunarea. In acest district este orasul numit Uda,(Vede) Tanga care este Cale, oras turcesc, numindu se roma-neste Turn, la revarsarea din a stanga, a riului. Este situatsi acest Cule ca si Giurgful. Braila si Vizir-C,hislasi pe pii-tnentul Valahiei. In fata en Turnuf peste Dunarea este Ni-copolul, cetate si (was si acesta turcesc.

9) Prahova, care are de capitala10) Dambovita, care are de capitals Targovistea, unde'si

Ploestii.

iat'o

,e

mode

www.dacoromanica.ro

DESPRE OBICF It RET E MCLDOVET $r VALAITIET 105

aveati re*edinta for Domnitorif vechf, inainte de a se predaValahia Turcilor. Eliserica Mitropoliel din Targovistea esteminunata, avend 360 de ferestre.

11) Muscel, avend capitala Cii.mpul Lung, in acest dis-trict este si orasul la marginele Transilvanief numit Cane-nil, de unde yin gazete in Bucure*ti, din st6panirea Nem-Oor-

12) Argesul, are 4 capitala Pite*tii, in districtul Argescurge riul Olt. Argesul este situat cam la capatul distric-tultd Otis Oltu.

Ca sa, descrid si positiunea topografica, a acestor 12 dis-tricte trebue sa spunem: cti Slam-Ramnic sa compune aidin localitatl campene si munt6se, prin partea campeana semargineste cu Moldova *i cu districtul Braila, nunnita, kti

Proilavia, tar cu partea munt6sal.cu Transilvaniasi Ardelul.Iar cele-l-alte cincl, adica Ialomita. Ilfovu, Vla*ca, Tele-orman *i Olt, aunt la aes pe campil, fara munti kAi se mar-ginesc cu Dunarea, curgend pe langa ele 4isul rfn Dunarea

ati urrnaterea situatie. Ialomita _este alaturea *i se mar-gine*te cu partea ses6sa a, Slam-Ramnicultd, si aceatwa ifurnueza cele 1-alte, Ilfov, V,a ca, Teleorman qi Oltul inscurgerea Dunaret. Pe partea Ardealului, locurile mutt-tosetBuzeul se margineste cu partite munt6se a Slam -Ram-niculut si acestuia it urn eaza cele-l-alte districte de peste

13) Romanati pe *es, pe marginea si malul Dunaret, ca-pitala acestuia este Caracal, are *i un orasel Izlaz, in fataNicopolulni.

14) Dolj, pe ses, pe marginea si malul Dunaret, capitalaacestuia este Craiova, se (lice Jiu de jos, *i are ortilelCalafatul pe malurile Dunarel, in fata cant% este Vidinulpima le. Fetislam ; despre malul Dunarea, in partea de josspre curgerea Dunarel sa margineste nu numat cu Dunarea,dar trece departe.

15) Mehedinti, In campie, marginit cu Dunarea o partecu munti, prin care parte se limiteaz1 en Serbia Nerutilor,tar campia Mehedintului sail fot san o parte a districtulutse nurneqte CampulSeverin. Capitala acestuia este Cernetul*i in fata lui peste Dunarea este Festilam. ormel si acestaturcesc. bine populat, putin mat sus de Cernet existaresturile podulut Int Tralan, mat sus de acesta catarac-tele Dunarel (Portile de fer), lattga care este si numitul

si

Olt.

matgi

s,i

in

si

si

si

www.dacoromanica.ro

106 ATIVslAS1E CUMNEN IP&ILANT

Ada-Calesi, insula in Dunhrea ce suksista de must timp.Mai sus de confiniile Valahiel se mnrgineste cu ImperatraNemtilor on cu riul Vodita, lar in fata insulel este Rusava,care fare un district situat pe teritoriul Nenutesc, in lungi-mea Mehedintului.

Lui Ada-Calesi, care pii,geste a,e6sta insula, ii plateste Dom-nitorul Valahiei 500 lei pe -limb, care sums se socoteste indarea Valabiei. Intre Cernet §i V9dita este Demir-Capu,cale forte stranapta, de aceea se numeste acesta si catarac.tul Dimir-Capi si sunt pietre man, stand in spa si Dunareaarolo este forte ingusrA si curge cu mare revejune.

16) Villcea. situara indaratul Romanatulni, tot este mun-tos si se ruargiueste eu Serbia Nemtilor. Capitala acestulapare Ramnicril en Episcopia de _Hamitic, ce este sub alUngro V hahiei. Ocnele marl aunt in Valcea.

17) Gorj, situat indaratul distrietului Doli, tot este muntossi se margineste cu Serbia Nemtilor. Gorj se (lice si Jiulde jog. Capitala acestuia este Taligul-Jiulin. Areste orase :Craiova, Caraal, °erne+ Mamie, Ocnele sise clic orate marl (óp t.).6cpe), adica capitalei in care stairIspravnicii si altir.

Lung-innea Valahiei pe cursul Dunarei, de is confiniiledistrictului thrtila pana la partea de pe urma a Alehedintilor,sau panic la rinl Vodita este de 99 de ore, lar latimea 45 dre.

De la eisa Vodita pana la Rusava este un drum forteaugust pe ses, care-1 in stepamirea limper:10u Tureest, princare mnbla supusii set neinpedicati din Valalda la Rusava,in continuitatea acestui drum sunt munti in rota intinderea1uT care stint granitile Nemtilor. Prin Rusava trece riulCerna. Iar sesul nemVse eft este peste Vodita, dincolo detuuntii qisului drum si, de Rusava, se numeste Serbia nemtilor, este Banatul Temesvarului. Dincolo de Duniireala Fetislam este agialetul Fetislain, cc se Intinde la o de-partare de ore.... pe care -1 srepanesre Fetislam.bei, iar scumo stepaneste Dotnnul Valalaier, luAnd'o ca malichianNisangi-pasa. In amintittrl agialet este Indata Semendria, lamalurile Drinpro, ce se Intinde in lungime de.... ore incare intindere stint in Duntirea cele dona eataracte, nu-mite Tahtali. La sfarsitul districtului Semendria este Bel-gradul Tanga care da in Dumirea riul Sava. Pasa de Bel-grad stepaneste tout Semendria, la riul Sava stepaneste JoeIn intindere de.... dre, dupe care urmeza Bosnia. Iar partite

TargulJiuitti

undo

a hit

www.dacoromanica.ro

DES1'RE ORICF11:KILE MOLDOVZI VALAHlEi 107

din fata Saver cunt supuse Nemtilor i aunt Horvati. A-ce:4e 14 male tureesti, adica: Braila, Arizir-Chislasi, Sis-tovn. Hirsova, Silistra, Tortocat, Ruseincu,copolul. Cule, Vidinul, Fetislani, Orsova sail Rusava. siAda-Gales', dau mult suprtrare qi pierderi Valahiei.

Darea (tributul) Valahiei a font 400 pungi pe timpulStiltanu lut Mllet, Manuel Ipsilant, intatul blanar a Viziru-luT de atunci Ibraim Pala, a organisat prin Mehl:net Cheag aca sa se dea Valahia Domnitorulni Moldaviet Ra-covitzit i se treacsa, Nicolae Vodii din Valahia in Moldova.0 ast-tel de transferare a 1ui Mihal-Voda a obtinueo200 de pungt, pe care i-au ordonat Cheltaiarta sn, le trimitala un zeraf al set, Is un ennosent Ali-Efendi. Din imam-plare a audit de eantitate Feizulah mulas, cunoscut destul

acesta cu Cheagia, dar amie a lui Neculat Voevoda gipresupuntuid eit se face pentru vre-un intere3 de Domme,a instiintat pe luliano Capieluhaiana Ini Neculai Voda, careau ind de adsta miscare. pentru a o impedica a prom'sadaus Is dare 100 pungi ci cu aces ce era la anul 1720s'a fitent dares Valahiei 500 pungi cu calemiaua sa. PeTanga acestea s'au adaus si Rite 100 pungi la 1740 pentruluarea de Is Nemti a aeelor cinci districte de peste Olt, sisite, nou-spre lece pentru alungarea Silistrienilor de Ismor sI heles,tee si pat si lei 900 pentru Tungultitighi a Seiculut-Tslam, si 500 pimp pentru Geaizei-hu-matuni, in anul intaiu, tar in al doilea si al treilea late400 si 170 pentru Bairarn-peschesi si 240 in timpul Tersi-fatului, is eurtea V ziruluT, §i 10 uputieli is haunt si yaCalgan si 1000 pentru Tevtihatul Dommei, la anulsi 500 pentru mucarerul anului al doilea gi cele-l-alte deaseminea. i dup6 trei ort se mazikste Domnul onise da pe alts tree ani en 1000 de pungi numai pentruTevtihatul trenulni nou, si 400 lui Ghirpad.agasi pentruhalate si cerahoidt si cele-kt-e ca mat sus, Meendu-setote pungt 2250. Aceste eele regulate si pe fata date, dar-en rele pe ascuns adese intrecea cifra de 3000 pungi.

Muc.trenul nu era in Intrebuintare pe timpul men, g1 ast-fel au mmat wita scum. Stavrache hirurgul si ManoliCe-lebi de la Cuciuc Chtoi prinI sgiatizadL heehimbasi,Cherseli-Ahmed-efendi si Amenc,li-Suleiman efendi reusitpe timpul Sultanulm Mahmnd, fiind Vizir Chior-Ahmed-pasa, se dea Domnia Tut Mihal Voila in, Valaltia snspen-

Giurgiul, N1-

Mihail

arni

yl

et?

ei

ail

www.dacoromanica.ro

108 ATANAS E COMNEN IPSILANT

'land pe Constantin Mavrocordat ce domnea atunci. .Acestaintamplandu-se, Manole devenind deja Spatar, temendu-seca sa nu-1 is Inainte amenii lut Constantin Voda si asa sit-T

domnia, a cernt sa se facA, mucarerin Domnie, sail a sereinoi in anul 1742 si aceiasi a fault pe la finele attainial doilea, pentru conserva domnia; de atunci dar a de-venit canonic obicend mucarerului anual, $i s'a transmisobiceitil din Valahia, si la domnia Moldaviei. Dar si astfeln'a sciipat Manoli de ceea ce se temea. In annl al treilea,cu trei lum inainte de terrnin si finitul anulul, ConstantinYoda luand inainte pe Manoli, inainte de a face acelamucarerul, a luat Domnia cu multe eheltuelt. Acea triminiea dornnit Mihal-Voda in Valahia, prima la finea, abului altreilea, insa cu multe suptIrari. Ati cautat Manoli si Sta-vrache in acest restimp se reia tarast Domnia pentru MthalVoda. dar nereusind a invins Constantin Voda si dupecele trei luni nu numai s'ati fAcut stepan, dar Inca si peManoli pe Scavrache si pe fitul lui Stavrache, GheorgheSpatarul, 1-all trimis in exil.

Ait -fel Romeit Constantinopolului in scurt time, de laanul 1674 adaugAnd ate putin darile si tributul, acumpe timpul nostru atI progresat si s'ati idicat mai la ne-crequt, sari la un grad greti de credut pentru serach cutotal de a3olea, sehinginindu-1 nu nurnai pentru acestedart Imperatesti Si alte cheltuelt a Cutlet, dar si de catraboerit loeali Valabt, en rele moravuri in adever, fiind iubitortde castig rusinos si adese pentru tolos individual, aeestiafceatt intrigt si Domnitorilor mana cite odata si panaTa destituirt complecte. Cite pre Constantin Mavrocordatpe nedreptul si f1ra nisi un euvent l'a, predat Nemtilor.-Cel ce era atunci Protospatar scriindu-le spus si clitta

ora navalirei, ajungend et dupe spusa In! in Bucuresti,dupe nateclul-noptii li-ati desehis lam vuet Ki in mare Ii-niste Curcei, prin gardistit Seitneni, care se supunsi asculta on de ce ordin a Protospatarttlui. Dec! intrAndin case au gAsit pe Niaolae Voda dormiud in pat, ea unulce nn Stia si nici presupunea ceva, on fn genere presimtindceva, si I'ati dus sclav in Ungaria, impreuna cu co' din ju-rul seu, rapind si cele mai multe din averile rut. Nu ,nu-mai atata, dar adese reclame calotnnio,ce trimitea la CurteaImperAteagel contra multor Domnitort. ea alta dath contralui Matetu Voda, contra lui Constantin Voda Mavrocordat,

a'si

portile

la

si

si't

a

www.dacoromanica.ro

17T.M'RK OBLCE1111LE MO DOVE! $1 VALA1 1 1 109

calomn'Andu-1 ca a luat clAjdit de la locuitorit Val:Atte'10 wit de pungt, pentru care calomnit au Post suspendattamendot Doutnnorit. De aceste qi multe de felul acestorai altele nenumerate sunt intrigile lor, pline de calomnit ski

viclen i, pe care a-le descrie, ski pe scurt numat, nu este un lu-cre cum s'ar intampla, ti a cele(calomnu) contra but ConstantinCantacuzin Brancoveanu Voevod, indraznind sa be faca sale fabrice. Deci intrigile boerilor Valaht lasandu-le revin]a cele 240 punt, tersifatul Curter Vizirului,, care se im-part in urrnatorul mod: 80 but Sahip-Devlet, 30 but Chi-haia-bei, 15 lut Reisul-Chitap-efendi. Ceausulut Aga let.celor dot TeseherEzibi but Mehtubgi efendi let 250, butTalhigi Aga let.... Beilicgiului-efendi lut Amegi-efendi

Ghedicilor Agaleti a but Sahip-devlet la C.atiOtha lei.... la Ghedtet-Agalari a lut Chiagia-bei iCi Celorde la Alai-Ceauslari

Are Dornnia Valaltiet i trei grade de oficiall, intre emitsi oficialt de at arcuatet. Si eel al pedestrimet se numesteAga, din vechime hind supus Spatarulut si until din ca-pitanit but prefect, en titlu de Capitan de venittorit Spam-riet in Bucuresti ; dar cu 90 de ant in urrna, tin Domnitorl'a einstit pe el cu acetast boerie ti independenta. lar ge-neralul ettlaretilor se numeate Protospatar, oficiu mare declasa intata qi de mare insemnatate, mai cu se rna in rim-purile \Tech]. Are relatit si mat ca o predominare gi asu-pra celor 17 districte ale Valahiei prin Capitant, fiindea c ipitanil aunt sub aseultarea lut i atarna de ordinileInt. Fie-care dintre Capitant are sub el un numer hotaritde Menzilt Slugeri, barbati ce erau aka data in cata-logul armatet prin cant din vechime se se% erte s,i toteatacerile politice si la cele 17 districte sli prin aeestia i ea-pitanit for se strangeau si tote ditrile, mat inainre de ainventa Constantin- Neeulat Mavroeordat Ispravnicti, ca-rers dat stet anirea districtelor, luAnd'o de la CApitani.S'a micsurat boeria cu modul acesta i i s'a imputtnat sislugeril ei ski din eel niulta card ii aveau irnpra,tieti la cele17 districte, am gasit en numat urmatorit, cud m'am neutProtospatar in Valahia Is anul 1764 April 2,4. fiind steptinpe frincfe !Ana la anul 18 August 1765, in care 4i avenit in Buchresti stiinca despre noila Domnie a lut ScarlatGhica.

let.

si

vt

Qi

le-an

www.dacoromanica.ro

110 AIANAsIE CO vINEN IPNILANT

La Slam-Ramnie am gasit capitiivate nou4, si urruatorilsluj :

Slujit Manzi/.

Avea Capitanul de Focsam la bairacul lin . . 200Avea cea ce sa cltiamg, buctuen1 sett. 103 --Avea Capit. Menzilulul eel de Foclauf . . 40

,, 77 77

77 17 r77 77 77

77 17 77

77 71

71 77 77

7) 71 77

77 77 77

eel de Burtesco , . . . 6eel de Crucea-Comis(SLI 25eel al Incnnietilui . . . 10 50eel de la, Balta numitaMortaloit 10eel din 13elsugata. . . 10

.eel din Maesinern. . '36eel din Uniur6sa . . . 50eel din Gradistea . . 50

364 226

L't Gradieea am gasit eine' capitanate:.Avea CApit. eel din Girbov. 47

77

7, ,,

17 77

77 17

eel din. Stelnica 30eel din Lichirestt 60eel din Slobozia . 70eel -din ora§ 54

411 440

La Iltov am aflat Base capitanate:Avea C4pitanul eel din Cioeaneet 50

77 71eel din Obileet 60

77 77eel dela Podmil Pitarulut sailal diitrictulm , 40 --

77 77cel din Oltellita,

17eel din Glierghitaeel din Copacent

71

605566

431. 731

La Vlasea am gasit n )ua capitanate:Avea Capitanul eel de la Cacalesn :0

77 77eel de la Calugarent 32

71 17eel de la Podul D6ainet 50

77 17eel de la, Battu]. 50

77 71eel de la Frisineni 20

77eel de la, Grte§ti 20

77

.

--

,,

.

-

. .

-

. .

www.dacoromanica.ro

DE S.PNE C BICEWRII E vo ...DOVI I VA' ATIIEI 1 11

fAujit. Mqt zitAvea Capitanul eel de la 110-divoi . . . .

eel de la Isvor numit Mortalott 3977 17

eel de la Vedeni, numitt capi-tanii Slabuluieel de la. Cimiras-ot-Meri. .

La Teleortua,n

Avea Capitanul

77

77

17

77

77

77

am gisit §apte capitanate

294

571 937cu urmatorii

din Bolagi . 29eel din Rulit-de-Vede . . . 11 60eel din Viisora 30eel din 'Pratra saa Cataneu 50eel din Zemnicea 40eel al Vinatorilor 37eel din Ciolanevi 50eel din Ilu§ii-de-Calaraip. . 40 11

La districtul Oltuluf am 084 larasi §aptecapitaniate cu urmatorii :Avea Capitanul de Vede . . .

clel al Baneseieel de Slatinaeel de Giurgiu

77 77

77 77

77 77

17 77

77 71

7/ 77

77 r,

77 17

eel de Sarbanevieel de Visina-SacaCatanele de Slatinaeel de Buzetieel de Ploegtq Praliovei

718 1148

3011 --35

2050

324030 5030

926 1318La Set ueni am gasit tree capitanate:

Avea Capitanul de Gag-em . 5077 77 eel de Margineni 5077 77 SlUjitorii district-du' 86

1012 1368La DAmbovita am gasit dour', capitanate:

Avea CApitatul cel din Wein 1517 77 eel din Florestt 25

Cazacti Agai la rargovistea 8077 77

la (Allyn-Lung 3377

71la Calinesti 10 --

77 77 la Cimirasi-Brane§ti, tot la Muscei. 3

1150 1396

17

-slujitori-manzilt:

/7

77

7')

/7

_ 32

.

. .

www.dacoromanica.ro

112 ATANASIE COMN e.N IPSLANT

La Arge§ am gasit dotal capitanate si altislujitori.

Avea Capitanul Vinatorilor77

eelcel din Loviste sau Ca.nenI

nenumerati

Slujit. Manzi',

2050

Erad st cei ce se numead Salairucbt . . . 3.

La Pitesti sau Qurtea de Arges . . 14La Cimiras 8

1220 1421La cele cinci distlicte dincolo de Olt am giisit slujitoti

si manzilt:La Romanatt am gasit einct capitanate:

Avea Capitanul de la Caracal 62 307/ 77 eel de prada catanelor, qisi

catane si pradaa . 30Avea CApitanul de Podul-Bali 50

eel de la Leu. .77 77 2077 77

cel de la Izlaz . , 18

1312 1536La Dolj am gasit patru capitanate:

Avea Capitanul eel de Calafat. . . 20,, 77

cel al districtulut sub Iianulde Craiova 80

77 77eel de la Tintirent . 40

77 77 eel de la Cioru-lung 70.,7 I, eel de la poterti, . . . 12

Catane sub acelast Ban al CraioveT . . 64 ____

Calarash de Craiova $i manzilii . . 102 521616 1681

La Mehedinti am gasit un spre-dece capitanate sub pol-eovnicul din ( ernet:Avea Capitanul din Vodita. 102

,, 1, eel de la Bata de Arama . 2577 77 eel de la Jilcturri . . . . 107, ,, eel de la Dumbravi . . 15n .7, cel de la Ocol 15,, ,, eel de la Plamnita . 2277 77 eel de la Gogosi . . 6

77 77 eel de Plasa MunteluI. . . 1077 77 eel de Plasa Campului . . 10r 7, eel de Albanitt, . .

15

. .

1836 1696

. --

.

.

. .

. .

. . .

. . .

.

.

.

.

.

5

www.dacoromanica.ro

DESPRE OB10EIURILE MOLDOVA SI VALAMET 113

La Valcea am gasit doue capitanate:Slujit. Mangil

A districtului Ramniculul, Capita la . . 41Avea Capitanul vanatorilor 20A Catanelor 20

1917 1696La G-orj am gasit doua capitanate :

A districtului Targul-JiuluI in Capitala. . 112Avea Capitanul la CarbunestI cel al Pradatilor 10A Volintirilor 19Suma celor 17 districte a Slujitorilor-Menzili. 2048 1706

Catalogul sllljitorilor sezetorT in Bucuresti, compusi dinSeimenizi, Socotelnici, Lufegii, Catane de Cara, Menzill siCatane streine.

Selmenizi cuprinclend in acest numer si peeel vase capitani al lor, afara de bas-beluc-basasi cei. 28 de zapcii si cei doi surmagil. Se im-part in 7 bairacuri, atata am gasit eu facendu-me in anul amintit . . 436

Socofelnici, deosebiti in doue-spre-c,lece bat-racuri, cuprindend in numerul for si pe ceidaspre-clece Capitani al for si pe cei treT-4ecisi case de zapcii sari odapasizi, ceausi si stegari. 608

Catanele de Ora en Capitanul, cu eel treezapcif al luf, acestia aunt curieril inscrisurilorDomnesti la cele 17 districte . . . 67

LufeciziI Spatarului in tree cete deosebiti.Aduc si acestia scrisorile Domnesti, divizatisate septe-tied si atata . ..... . . 162

Lufecizii Cripitanului Spatarului Lufecizilor. 108BucurestiuluI, deosebiti in done cete

§i divizatI eke septe-decl, adeca o ceata. Ati siCapitanul lor 150

3429. 1856Adeca totalitatea slujitorilor si a menzililor din Bucuresti

si din cele- 17 districte compun_ suma de 5285 barbati, siatata am aflat eli cand am fost facut Spatar, de si din ye-chime erati peste 20 de mil. Dar si asa, nict pe acestia nui -alt lasat liberi, ci l-au pus la bir de lel 2567. Acest r6il nus'a Intimplat numai la slujitori, ci si la MI birnici,

Biserica Orthodoxi RomanA. 2.

Spatar .....

Menzilii

.

.

www.dacoromanica.ro

114 ATANASIE COMNEN IPSILA NT

cu vointa SpataruluT G-heorghe, fiul lui Stavrache, intatulCapu-chihaie in Constantinopol a Domnitorului de atunci inValahia, Stefan Vod4, fiul lui Mihail Racovita. Voevod, pentrucastig de bane, inselftndu-se forte tare de un °patinas dre-carecu numele State Z igureanu, sery gi scriitor al lui la inceput,care a fost si al doilea Vistier al Dornnio si in care aveat5t4, increderea. Deci irnultindu-se r6lele din multe cause,pe care si de ale descrie nu-i cuviinclos, si Spatarul Gheor-ghe a fost spandurat inaintea case lul sitnatii spre Mirc-Tai4x, si Stefan Vodit dup6 trecerea de 17 luni, in locuIcelor trel ani promist s'a suspendat din Domnie, pentrunu a putut s'o administreze corect, si din, neactivitatea a-facerilor politice si din retusul de a primi sf:ituire in acelece nu stia si nu avea putere de a le realisa amintitul Domn.

Cheltuelele beschiplut Bairamulza in ban gata.

Cele ce da inlauntru.La Pa lat 10,000. Sultanei-Valide 5,000, Bag-Cadinel

2,500. Lui Darusaade-agasi 2500. Hasnadarultu-Ago.-Cluurc-paha 1,000. Lui Pap- us -Saade -agasi 100. Total 21,100.

Cele ce dddea Epitropulu (Mamba Vizir).

Epitropulul 7,500. HasnadaruluT 1tu 500. Tallt.'sgiulut-aga, 250. Capicilarului chiagiasi 350. Selamulm-agasi 350.Capicilarului-beluc-pasa 250. Caraculacului 100. Ba-Cio-hadarului 50 Mehter-pa*a 50. Celor Opte 0-hedic-aga-lari, adieu Silihtar-aga, Cichadar-aga, Muhurdar-aga, Di-vitar-aga, Caftan-agasi, Analitar agasi sI Ceamasir-agasi700. Total 10.100.

Cece ce dddea lug Chiagfa-bet.

Lui ChiagYa-bei 3500. Lui ChTagia-chiapiti 500. LutAfendi.Calfa 100. Chehalalei Jul Chtagfa-bei 250. Hasna-darului lui 250. H Lsnalet-chiapiti a sa 200. Muhurdaruluilui 200. Coroculac dui lui 100. Bag Ciohadarulul lin 50.Baq Ceaulului lui 40. Perdegiului lui 15. Total 5,205.

cO.

www.dacoromanica.ro

ATANASIE COMNEN IPSII ANT 115

Cele ce da tut Tefterdar clench.

Lut Tefterdar efendi 2,500. Chelimalei lut 250. Hasna-darului lui 150. Chesedarulm, Multurdarulul, Mehter-basercate 100-300. Lui Mehterler Clnagasi a lut 25. Lin Bas-Capi-Cula-aga 300. Marehn Maden-efendi 200. Celui micMaden efendi 100. Lui Maden Chesedari 50. Saghirdisilorlut Maden-Calemiti 32. Caftangiului Im 32. Total 3,940.

Cele ce .da ln' -Reis efendi.

Lui Reis-efendi 2,000. Chehaialei hit 200. Chesedarulmlui ca lut Musalehan, care erau la, inceput 50 let, 250,Lin. Ceaus-bat;sa-aga 1,000. Lux Ceau§lar-emeni 75. LinCeauslar-chiapiti 75. Lui Culautz-Ceau§ 40. Lin Doagi-Ceaus 20. Total 3.660.

Cele ce da celor 1 altr rogializi a Porter.

Lui Pechnic-tescheregi 500. Cluuciuc-tescheregi 500.Lui Bactupci-efendi 500. Lui Beilicci efendi 500. Lui Ter-sifagi-efendi 500. Lyn Amegi-efendi cu Musulcahan 500.LW Tersifagi-Calfasi 100. Lui Tersifagi-Chesidori 100.Bas-calfet lut Mehtutpi-efendi 100. Chesedarului de la Di-van-Chelem 100. Chesedarulut lul Mehtupci-efendi cu Mu-salialtan 200. Lui Iliac Chiaphi 50. Total 3,650.

La, alft ore-care.

Dn. Alai Ceauslari 36. Meterhanelei Sehrihiari 22.Meterhanelet Sadriali lei 60, 16. Meterhanelet-Culr lei60, 16. Total 90. T6te cele date in bun compun somade lei 47,745.

Cele ce da in blanur)-, materit de atlas pi cumapurr.

Blana de samur Impe-ratulut tahta cu dinainti deosebite;bland de ris Imperatulw tahta ; Blana de samur SultanetValidi, blana de samur bas-Cadinei, bland, de samur lutDarusaade-agasi, bland de pacea de samur lui Hasne-Chia-

www.dacoromanica.ro

116 DESPRE OBICEIURILE MOLDOVET VALAHIET

gasi cu dinainii de samur, tree blam de pacea de samur-hu Bostangi-basa, o bland de samur, 10 cot' de stofa siun donluc

Aceste blani costisesc (valoreaza) 38;300 lei. Tote chel-tuelele aceste Bunt de 86,046 Id.

Dairelei (musicel) din lAuntru palatului da 24 bucaii deatlaz (urmeaza numele lor, dar n'ati nice o importantapentru noi).

Daeralei de afara 28 bucali de atlaz (urmeaza saresinumele lor).

Ma! da si altor agale bucalt de atlaz.Acestea le da tare grey Domnul Valahid la Ramazan--

Bairam, tar Domnul Moldovei la Ourban-Bairam.

C. Erhicena.

31

sal.

www.dacoromanica.ro

10 MAI'§i jubileut de 25 aul al Iiajestitel Sale Carol I, Regele Romaniei de la

suirea Sa pe Tron.

piva de 10 IVlai este o 4i de marire E i mandrie-Nationala, pentru ca ea ne aminte§te rede§teptarean6stra, reca§tigarea cu bratul bray al soldatilor Ro-mani independenfa, §'apoi ca o urmare fireasca Re-galitatea nostra. Din vremurT indepartate Domniino§tri Romani purtail pe capetele for corone, pecare drept in urma urma§il for it pierduse, sub pre-sitmele pop6relor reli-voitOre Romani lor, inlocuin-du-le cu Cucele Orzentale. Din independenti deaka data, cum ne spun cronicarii, am ajuns maiin urma tributary Turcilor, expu§i navalirilor, jafuri-lor si truchierilor A ustriacilor i Ru§ilor, §'apoi pradafan ariotilor nemilo§i. Sabia luT Mircea §i a lui StefannumaT era purtata §i invirtita cu atata dibacie deurmae, Tar bratul puternic si voinic a luT Mibaiii esteintrernmpt prin. tra dare, ca o eclipsa solara in mieclulMiles. Tara de fapt era prada streinilor, Tar Romanisin vatra for munceau,t6ta viata numaT pentru a seturagura fare satin a lupilor streln/ si a eator-va privile-giatli boerT Romani.

Biserica n6stra Ortodoxa Nationale a imparth,Otin totul suferintele §iumilirea cu poporul. Dace corn-

www.dacoromanica.ro

118 10 MAI SI TUBILEUL DE 25 ANT AL M, S. CAROL 1-,

param trecutul trist de trei veacuri ce 1-a induratRomanii, mai ca nu-i gasini tovaras de s6rta inlume. Era mai ferieit6 raiaria din pasalicul turcesc,de cat Romanii din Bogdania (Moldova), Cara-iflac(Oltenia) si Iflac-Menalecheti (Valahia).

E mai de suferit o mOrte grabnica, de cat o ti-ranie pe viata. si acesta stare din urma era parteaRomanilor. Cat de mandre trebue sa fie in regiu-nel e ceresti astAcli geniile viteze ale poporului Ro-man, in (pa de 10 Mai, cand privesc la urmasii forca s'ati recastigat gloria strtunosasch cu singuravrednicia bratului lor. Visul si dorul arqetor delibertate, al stramosislor si parintilor nostri, a deve-nit fapt indeplinit in timpurile n6stre. Suntem ainostri, stepani pe viata, casa si masa!

Nestatorniciile in Domuiele din vremurile tre-cute, li oprea Domnilor cugetarea numat asuprapresentului; vrajm6siile intre boerii pamentem sistreiui zguduiati siguranta tronurilor si ripeati linis-tea tare' ; Tar nesatiul Turcilor de barn silea spreruinare si pe eel mai tare caracter romanesc.

C'and suferinta Romanilor, umilita papa la robie,a umplut paharul durerei, redesteptarea on m6rteatotals nationals trebuia natural sa se fixate. Este olege a fires, rectia sa'si mauifeste puterea ei. Misc6-rile de Independents naticnala in Romani apar inseculul trecut, cand sub un Horia si Closca, candsub un Riga-fereil si Tudor Vladimirescu; Tar dincenusa for resare, dupe un patrar de secul, ca pri-mavara prin forta natures, ideia Romanisrnului desaca puzd eria, si Romanii dupe revolutia de la 1848 tineputernic a uni arborile despicat al Romanismului,pe care numai streinii it culegeati mancau fruc-tele, cultivendu-1 ca De un miel gatit spre jun-ghiare.

Duceti-ve si nu ve mai intorceti timpuri fatale-

¢i -i

www.dacoromanica.ro

REGELE ROMANIET DE LA SUIREA 'SA PE TRON 119

preste neamul nustru! Intrati pentru vecinicie inInfern! Bucurie atunci s'a simpte cat este de mare,cand se ctie bine ci hothrit reul de care al scApat,pentru acea am descris in scurt cele ce am suferit.

In istoria mistrii, nationals din sutele de Domnice ne-all condus destinele tares, in timp de case se-mile trecute, nu aflam de cat treT, tarsi c'au serbatjubileul Domniei de argint ; Mircea eel Mare 13861418, Alexandru eel Bun 1401-1433 ci MareleStefan 1457-1504. Caci Constantin Brancoveanuin ajunul serbarei a fort martirisat de Turd! Dom-niatele lungi de eke 32 de am a lui Mircea eelmare ci a lui Alexandru eel Bun ne-ati pus baseleconsolid6rei Statelor nascende Romane. De la unulavem primele notiuni de legislatiune, organisaresocials, ci institutiuni Religiose ; dela eel -l-alt dovadapipaita de bravura ci patriotism! simtul de inde-pendenta nationalA probat prin resb6e crancenepan6 la extrem. Marele Stefan este ultima fasa incare Romanic lupta ca leis pentru a'ci scapa casaci mocia de cotropirea musulmanA, timp de 41 ant

Sub Domnia lui simtul religios ci patriotic iciatinge apogeul sell la Romani, catetatelii all purtat,atatea. Biserici lui D-dell a ridicat, aca se exprimitCronicarul.

Bratul eroic ci indraznet al lui Mihaiti Bravul se a-semana cu un meteor, ce predomina constelatiafirmamentului pentru un timp, dar care nu lassdupe disparitiunea lui de cat dorul continuu de areaparea. Dar el numai revive.

Din aceste date de indelung6 Domnie tragem in-v6tamentuI popular, sigur ci nestramutat: Schim-barea Domnilor, bucuria nebunilor".

Trainicia in Domnie este dovada statorniciei unuipopor, ce are de resultate crecterea, desvoltarea la

www.dacoromanica.ro

120 10 MAT $1 JUBILEUL DR 25 ANT AL M. S. CAROL I,

pace qi inflorirea institutiilor acelui popor. Neamulnostru ne da exemplul eel mai conving6tor despreacest adev6r. Multi DomnitorT Romani vor fi avutgandiri bane qi priinciose progresuluT thrilor Ro-mane, dar desele schimbari T -atr oprit in mersullor de a'§1 realisa scopurile lor. Numal stabilitateada mijldce indemanatice Guvernatorilor popdrelorde a se ocupa en ingrijire de inaintarea lor; pentrucare la din contra devin responsabilT §i inainteaomenilor §i inaintea luT Damneder". Omul este fi-intd perfectibila; ca colectivitate considerat nu nu-mai ca nu'§i pierde acestii, notd, ci inch §i-o maiere§te.

Poporul stationar In progres este de sigur con-demnat la disparitiune, ca §i individul la, morte.Omul este dar prin firea luT progresist,mane tre-bue sa fill mai malt, de ce sant astadi. Daca Parintiino§tri Romanii incruciqati rnanile §i sufereat" a maipurta pre grumazul lor jugul ru§inos al robieT in-jositdre, noT n'am fi ce suntem astadi. Un poporfart' eroT e un cadavru fart' viata. Unde lipsescmartirT nationali, acolo lipse§te focal sacra ce in-cald.e §te simtul de Patrie. Dacii, pentru viata zbu-rdtorelor este necesar aerul; apoT cu atilt mai maltpentru viata intelectuald este necesara libertatea,ce-T conditia progresulul. Restrangerea libertate%nationale se asamand cu lipsa de siinetate a corpu-luT. EOT._ bolnav, nu poti lucra, esti privat de liber-tate nu poet progresa. Dulce-T libertatea, arriarA-Tsclavia! Una duce la nemurire, Tar alta la abruti-sare. NoT Romanii am aruncat departe de noT jugulrobieT ce ne ameninta, ne-am reedstigat en sangelenostru libertatea si trebue s'o apAram pans, la ulti-ma respirare. E mandru si maret poporul indepen-dent, pentru liber qi stdpan deplin pe el §idestinele luT. E trist §i ovelit eel sclavit, pentru ea

www.dacoromanica.ro

REGELE ROMANIE1 DE LA SUIREA SA PE TTON 121

gi cugetarea, Tar nu numaT vorba, ii este interclisa.Eternit dar amintire in 4itia de 10 MaT 1891 tuturorStramogilor nogtri, celor ce sacrificatg'ail lucrat]a reinvierea drepturilor n6stre de popor indepen-dent gi la proclamarea liberttitilor sociale.

Pitta de 10 MaT este pentru noT Ali memorabila,pentru eh s'a gters i ultimele urme ale nenoroci-rilor ti'ecute de deasupra poporuluT nostru, procla-mandu-se Tara nOstraPatric din Doniniat laBegat. Pita de 10 MaT este gi va remanea succe-siune in secull poporului Roman, pentru ca eaamintegte Independenta Tare proclamarea Re-gatulul Roman. pitia de 10 Mai este serbZitOreaserb6torilor nationale, cad ea resuma vitejia nea-mulul gi redegteptarea puterel stramosesti, ce facepogibila continuarea firulul vieteT poporuluT Roman.Iiva de 10 MO este reala gi adeverata inviere asinatulul roma,nesc, este diva dilelor in care Roma-nul de sine gi de neamul lui, saluta cudemnitate concertul popOrelor din care face gi elparte. pitta de 10 MaT cuprinde in sine tote faptelemarete §i pline de glorie nationale pe care poporulRoman le-a indeplinit in timp de 25 and al Domnielintelepte gi gloriose a MajestateT Sale Carol I.pilla de 10 Mal este adeverata cli de Primavara apoporuluT Roman, cand, sub eerul sett vesel gi peprimentul stramogesc, plin de frumusetele sale na-turale, in entusiasmul for de bueurie RomaniT tin-cjend manile for catra Cer multamesc luTpentru bine-facerile cu care l'a acoperit, glorificandnumele luT. pitia de 10 MaT este cartea in caretot Romanul cetegte voTos gi plin de miingaere giWA, nationala faptele marl, resboele vitejegtT, lute-lepcTunea si prudenta, cu care calitatT mad a inzes-

sail

i

mandru

D-clew

www.dacoromanica.ro

122 10 MAI $1 J "BILEUL DE 25 ANI AL M. S. CAI OL I,

trat DumnedeU pe representantul Providentei Salela Romani, pe Carol I, Regele glorios si plin deint6lepciune pentru Romani. 1,)itur de 10 Mai trebuesh, fie respectath de tutu suflarea romftneasca siconsecrate lui D-cell ca c i de serbatara a neamului.Numai amintirea faptelor marl si sevhsirea lucra-rilor nationale ce au avut loc in timp de 25 de ant,sub mbitul Nostru Rege Carol 1, trebue sh fie astadi-obiectul convorbiret la tot poporul Roman, spre adeveni o adeverata 1i de jubilet national. Betre-nul, garbovit de povara anilor, purtand inch pecorpul sell urmele trecutuIui trist sh povesteascafiiilor easel' ce am fost in trecut, -si cat de fericitisuntem in timpurile presente, desfasmand cumpe-nele prize care am trecut si barbatia err care amluptat! Pain de 10 Mai in fine este clitia in carepoporul Roman va pronunta, cat timp Romanii vorflinta, cu respect si admiratiune prudenta, barbatiasi gloria Regelm for Carol 1. Numai stabilitatealucrurilor omenesti chibzuita prin o prudenta supe-ridra si de admirat a facut posibi]a serbatorea de10 Mai. Numai barbatia sefului iucurajaza si in-deamna la munca variata pe popOre, `far bratul luthotarit si viguros impune respect celor ce-1 incon-jOra. Numai sefii gloriosi al' neamurilor all drept larespectul si iubirea sincere a poporului lor, duprecum Carol I, Regele glorios al Romanilor, pentruca prin El si sub El, prin conluerarea Lui si subscutul Lui s'au indeplinit faptele marl' ce fac astadifala neamului si gloria Lui. pitia de 10 Mai apar-tine poporulul Roman, dupre cum si insusi RegeleNostru Carol I, chci si El este proprietate eterna, entrup si suflet, a istoriei Neamului Romftnesc. Indiva de 10 Alai este si va A vecinic incrustat laRomani. Ca intr'o stinch de granit, nurnele gloriosal Regelui nostru Yubit Carol, I.

www.dacoromanica.ro

REGEIE RC AI4NIEI DE LA SU1REA SA PE TRON 123

Biserica Romans OrtodosA Nationala va aminticu recunostinth in seculi nesfarsiti numele nernuri-tore al MajestatilorLor Carol I si Elisabeta Regina,pentru c6, sub Domnia Lor Biserica nostrii nationalas'a redobandit autocefalia sa. Intreg Clerul natio-nal va pronunta bucuros numele for stump, pentruca n'au pregetat a ajuta din resputeri BisericaOrtodoxa-Nationala, restaurand si radicand templein care sa se prea mareasca c ilnie Numele Preasantal Durnneqeulm parintilornostri. Recunoscetor Cle-rul pentru atatea bine-facerT ce a primit, nu va in-ceta de a multami lul D-4eti pururea pentru indu-rarile darurilor ce a dat poporuhn Roman prinRegele for Carol I, cerendu-I cu caldurA in totepele de a-I adaogi dar preste dar si a-I, avea subpaza sa plin de sanetate, tarie sufietesc6 pentrua urma in anY indelungati drumul glories pe careni -a condus in timp de 25' ant

Datoria dar a BisericeT Ortodoxii Nationala este ainalta astaclicatra D-dell, In clitia de 10 Mai si in tot-de-una ciintarT de multamiri pentru ceea ce ne-a datsi ceriri cu umilinta pentru a -pazi sanetatea Ma-jestAtilor Lor Carol I, Regele Romanilor, MajestateiSale Elisabeta Damna si Regina Romanies si asuccesorulul Tronului Romania Ferdinand; apmpentru pacea Tarel, linistea Bisericel: si pentru pro-pasirea Romanilor pe calea virtutilor crestine, sin-gurele ce-I pot apropia de Dumnecleii.

C. E.

'4.as

www.dacoromanica.ro

CHESARIE DAPONTE.3IATERIAL PENTRU LITERATURA BISERICESCA.

Abundentul scriitor grec din seculul al XVIII, Con-stantin Daponte, numit in calugarire Chesarie, a imprimatla Venetia in anul 1780, Patericul Santului Grigorie Dia-logul i '1-a afierosit eruditulm Episcop de Riimnic Che-sarie, cu acaruia bani s'a imprimat si insa t cartea. De-dicatia cartel' descriind meritele literare ale Episcopuluicarturar Chesarie, tradueend'o o dam publicitatm spre a.servi de material literatures nostre bisericesti. Iat'o :

Alult respectate al mc-il parinte si stepan.Propriti este numai lui ca sa faca si se clued la

sfarsit acea ce voeste, ca singurul Atot-puternic, dupe cumeste stria, tote eke a voit Domnul a facut in cerIu si prepament". Iar omulut it este proprin sã doresca cele ce secuvin si se faca cele placute lut Dumnec,leti, si sa le aducala sfarsit tote prin ajutorul lui Dumne4eil, pe unele insacu ajutorul apropelut, cand bine-voeste Dumneleti. Devisi ett smeritul am dorit am lucrat (dupe cum socot eu)un lucru din cele de trebuinta i placute lut Dumne4eii,traducend cartea Patericul a celui intro Sfinti Parintelutnostru Grigorie Dialogul, dar neputend singur o duela sfarsit reclam (cer) ajutor, i m6 rog ca contribuitor lalaptele bune pe eel dupe Dumneq.eu bun, (de la care este

sa

D-r,tes

ti

www.dacoromanica.ro

GLESARIE DAPONTD, MAT. PENTRU LITERAT. B13ERICESCk 125.

tot bunul si frumosul) si dat nestle bun pentru lueruri bune,si pastor prea bun al oilor cuventat6re si arhiereu pe respe-ctabilitatea vostra. Scopul ultim al cartel a acestei not tra-duced este tiparul, pentru ca tiparul se respandeste ; alt-felar fi ca o fonta.na inchisa, si un izvor astupat. fontanaeste inchisa si izvorul astupat ce folds avem ? Dec! printiparire se face respandirea, iar prin respandire folosul, prinfolds respectul $i amintirea Sfintilor, iar prin amintire tnAri-rea lui Dumnecleil, eel glorificat in amintirile Sfintilor lui.Din gloria lui D -4eu ca din un izvor surge si se respandestecu imbelsugare si plata meritata temporala si eterna catracausatorul imprirnarei. Tiparirea nu este lucrul mew, ci a6menilor bogati, a iubitorilor de D-4eii pentru suflete, estetreaba boerilor si a Arhiereilor, Si cine este mai iubitorde D-cleti dintre Arhiereil de acum a acestei demnitatiarhieraticesti ? Sau cine este mai ajutator si mai contri-buitor la fapte bune si placute lui D-cell, de cat respec-tabilitatea vostra? Martur pe lang5, altil este Romnieul siCraiova, scaunul el, in care s'au revarsat neincetat si curgcontinuu bine-facerile but-IA.04d tale eel KIT Christos ur-inatare. Restaurarile Bisericilor, reinflintarile de Tipogra-fil, infiintari de sae, sprijinirea orfanilor, ajutorinta ne-voesilor. Si ca sa nu be enumer una cote una ca, totele face cele placute sufletul vostru cel cugetetor

iubitor de D-clew. Pentru acestea, prea iubitorule deett smeritul cu curaglu v'e dedic ac4stiti sfincitA

presents carte, pentru ca sA se reusasa, a se tipari, sprecare scop s'a fault. Seversindu-se acesta va avea dupevrednicie si Theofilia vostra cartea ca vestitor a bine-fa-cerel v6stre, ca trompeta a dispositiel v6stre eel iubit6rede binele obstesc pentru cuvintele cuprinse In ea, la caretrebue a se adaugi folosinta si bucuria. D-lett n'a dattotului ceva mai de pret de cat omului, iar omului de catratinnea, ratiunei de eat mintea, mintei de cat IntelepeI-unea, Intelepclunei de cat cartea, cartel. de cat adeverul,adeveruluI de cat folosul si multamirea. Acestea amen-

Wand

luisi

dic:

D-qeS si

www.dacoromanica.ro

1\26 C1-1E.SARIE DAPONT1, MAT. PE NTRIJ LITERAT. BISFR'GtSCX

dottA, ca afilt de pretuite, a prey respectate §i sfintite cap,le cuprinde de-opotriv& inteuna acesta carte Patericul.In acest torn, 'ea intr'un loc proprit §i de onore cu cinstese resurnA. Va avea In adever, va avea pe sfintil cuprinsiiIn acest tom ca sub un acoperernent, rugAtori pentru harulfii,cut cu tipttrirea acesteT carp'. §i arhieria vostrA se va in-vrednici a fi intr'un acoperemint ca el. i impreuna cueT .1;i cu to Sfintii sa se glorifice marirea Domnulni, ealul se cuvirie tot& mArirea, cinstea §i inchinticiunea inveacul veacurilor. Amin.

In anal mantnirei 1777, Inllie 1.

A respeetabilitatel vOstre de D-tleu nibitbresery smerit

CHESA.RIE DAPONTE.

Cartea lul Daponte pe lang& viata §i dealogurile 1111Grigorie mai cuprinde si. viata ;4i cuvintele Santulta Epifa-nie. Canturi in stihuri cats Nascetorea de Dumnelet Iliun engomit la inchisorea sa in Constantinopol, in form&de epiStoliti in stihuri, qi ultim, slujba Stintului Mareluititan asie.

C. E.

---A, T ci i-..

www.dacoromanica.ro

Cel Main Trioditi imprimat in romilnete.

TRIODION.Acum intaIu in acest chip tipIrit in Sfanta Episcopie a Rimui-

caul, si deseve'rsit mai luminat in limba RomanescI asedat.Cu nevointa si on totri, cheltuiala a Prea Sfintitului li de D-deii

lubitoriului, Chir Inochentia, Episcopul Rimnicului: in anul de laChristos 1731 Iu lie 20.

Acesta este titlul celui intaiu Triod, tradus in Romanestede pe originalul Grecesc de Damaschin, Episcopul deRomnic de la 1710-1726. Episcopul Damaschin a Postunul din mail carturari as t,6rii Roraanesci, mai intau pro.fesor -si Episcop la Buzeu §1 in urma la Minnie. In OMMO sa s'a ocupat cu traducerea cartilor de ritual biseri-cesc de pe originalele grecesci. Ca om literat, cacti §tialimba greca, latina §i slavona, a tradus in romaneste Anto-logiul tot (adica- mineul prescurtat), apoi Penticostarul,Triodul, Octoihul si in fine a luat parte activl la tiparireaintaei Biblii romanesci, sub Domnitorul §erban BasarabBrAncoveanu. Daca succesorul seri Episcopul Inochentie alROmniculul nu spune clar in dedicatia $a, cep tine be deprefacA la Triod, ca. traducerea Triodului aparcine till Da-maschin predecesorul sou, si O. el n'a esecutat de cat im-primarea acelo traducers, acesta rote an facile() fArA in-tentiune de a tAgildui manta literarti, a ILA Damaschin, ci

www.dacoromanica.ro

128 TRIOD:ON

ca p6te in cadrul unei dedicatit nu putea intra acesta.In prefata Penticostariului insa, imprimat in 1643, tot 1 asRomnic sub Episcopul Climent se citeste : m'am indemnatsi am dat in tipar acesta sfanta carte ce se amnia Penti-costar fiind talmacita de pe limba elinesca, slavon4sea

latinesca deplin pe limba nostra roman4sca, prin °stet:161as?i rota osardia si nevointa celui intru Dumneqeti reposatparinte Episcop ti daseal $i al nostru intru Duhul Stant trateChir Pamaschin. Inocentie insa nu indrasneste a afirmanicAiri in dedicatia sa, sit exprima numaf, ca lipsita fiindChesariasca Valahie a avea card in limba cea de movie, cese chiama romanesca, acesta carte nu s'a dat in luminalimb i n6stre celel romanesei; precum nisi in alte part'uncle se afla patria romanesca. Pe langa acestea EpiscopulInochentie al Romniculut afirma, ca cu tote ea se introduse-se in bisericele romanestI din ambele Principate pe atuncflimba romAn6sca de pe timpul lni Vasile Lupu Matei,Basarab, dar nu s'a tradus imprimat de atunci in roma-neste tote cartile de ritual bisericesc, ci numai cate-va, ca:.Evangelia cu Kazaniile luiVarlaam, Molitfelnicul, Parimiarul,Psaltirea i Prolog-Elle lui Dosethei, Liturgiarul etc., dar car-tile volumin6se ca Octoihul, Triodul, Penticostarul Mi-neele abia in seculul al XVIII-lea s'ati putut imprima inromaneste. De aceia Climent Episcopul Romnicului sa pro-nunta, c6, se indestula bisericele cu limba elin6sca si sla-vonesca chiar la inceputul secululuI al XVIII.

In ceia ce priveste titlul dedicatiet. Observam: in timpulcat au ocupat Nemtit Oltenia, Episcopul Ronanicului era inrelatii eeclisiastice si canonice cu Mitropolitul Belgradului,ce era sub stepanirea Austriet, tar nu cu al Ungro-Vlahietdin Bucuresth Acosta insemn4za atata cu: puterea lumescaschimba raporturile canonice intre eircumseriptiunele mitropolitane dupe divisiunele on cucerirele politice. In ceea cepriveste limba acestui Triod intrtfu imprimat observam caeste forte coreeta, curget6re $i exacta, cu originalul grecceea ce insemna c?1, nu putea fi traducetorul acestel 011.0

si

si

si

si

gi

www.dacoromanica.ro

TRIODION 129

om mediocru, ci un bun cunoseetor al limbelor clasice. Intot Triodul nu se gaseste de cat o singura nota, dar $i a-ceea ne complecta pe care pentru curiositate o reproduc:Acest slant Triod l'am dat eti bisericat luandu-1un Ali-marzac Cantimir Og lu si trecend pe aid pen Ora pela Obi lead m'am intamplat eti aeolo, Constantin Mavrodinvel- capitan Zalefgiti tai Pam scos de la Tatars si pren ruga-clunea dumnealut Sterian vatav, l'am daruit la acesta sfantabiserica , den Bucuresct, hramul Uspeniet liogoro-dice". Acest Triod a servit ca carte bisericesca in desfiinta-ta scum biserica, cu ocasia deschiderei noului bulevard, nu-mita Caimata. Stampele acestuf intalu imprimat suet lucratein WA, de un sculptor de, bunk semi, roman, dupe cum sacite§te pe o figura cu litere latine Demitir (Dumitru) 7238egal cu 1730.

PREA.DOSLOVIE

adica Cuvent inainte.

Prea Sfincituhd prea pravoslavnictilut Arhiepisegpulutal Belgradului Mitropolitulut a tot cre§tinescul norod desub stepanirea prea Sfintitulm Imperat at Rome, in Servia,in Slavonia, in IIungaria, in Horvatia, in Sirmia, in Un-gro-Vlahia Chesaricesca, in banatul Temis-Varulm, si alprea Inanatei Chesaricestit marirt sfetnic, Chiriu Chir Vi-chentie Ioanovici, cu smeritcl plecaciune inchin.

Viti e Domnul $i bine e cuventat eg, yoe§te sA semfintuiasai. toi 6menii $i la eunostinta cea adeveratrt sA, vie.Chipurile ruantuirm, si cararile cunostintei, scrisu-s'att cumulte felurt de trestii ale limbelor, prin carturart, grabniciscriiton, prin Petru mat marele Apostolilor, prin

apostoli graind: Tresvici-ve, privighiatt pentru ea piz-masul vostru diavolul umbla ca un lets racnind, cautand pecine ar inghni (Petru. cap. 5). Si tarasi (lice tuturor afar-situl s'a apropiat, deci intelepc4i-ve si ye trezvicf in rue,-

Biserica Orthodox RomanK. s.

si

si

si

ei

D-den,

www.dacoromanica.ro

130 TRIODION

ctuni (Apostol Jacob. Cap. 4). Lepadand tom spurcaciunearamasita reutatei, intru blandete st6 primitt cuventul eel

sada, carele p6te sa mantmasea sufletele v6stre. Prin PavelApostolul invetatorul limbelor : ProslaviV pre Dumnedeitintru trupurile v6stre in sufletele v6stre, care aunt alelui Dumnedeu (Corintheni, cap. 7). Si tar socot4i-v6 prevot a fi mortt pecatulut, i vii lui Dumneded, intru Chris-tos, Iisus Domnul nostru (Rimien, cap. 7). Ca si cum ardice: Omorati trupul vostru. cu patimile i cu pohtele. A-dica sa petrecett in post si in rugaciune prin Iacov, intarindcu niste cuvinte ca acestea : supuneci-ve hit Dumnedeit,

stair in protiva diavolulut, fugi de la vot (Iacov,cap. 4). InelepOi-v6 (da) si v6 trezvitt in rugaclunt (1.Poslanie a iur Petru, cap. 4). Cu aceste doua bunatati, a-dica, cu mintea intrega cu trezvirea, rugaciunea, cu pos-tul ca o pasare cu doua aripi zb6ra la Cern]. Multe stintintru acest lucru bun, in cartea ce sit chtama. Triodion, darcu nevointa i cu ostenela ni sh, cade sa le seversim sit leimplinim. Cu ostenela 6menilor celor de Dunanelett alert inpravoslavnica Beserica, taste noue mos:tenitore. Sa ne ne-voint i(dar) si not, ca rata ostenela 6menilor celor de Dum-nedett ales!, (cartea ce sa chiama Triod) taste inaintean6stra, care ajunge pima la Sfanta Inviiare a Domnulutsi Niantuitortulut nostru Iisus Christos. Clod vet ceti intru-

acesta carte ?.e sa chiama Triod deplin, care cu osardi6sadragoste, cu ostenela gi cu multa cheltuiala, acum de nonadica dintalu Pam tiparit pe limba romanesca cetind cucuviinta Cu umilinta, vet afla OW. orandmala Bisericit

folosul postulul si al mantuirei sufletulut. Si vet fi deacum inoindu-se tineretele tale ca ale vulturulut. Attmccagura to intru ac6sta carte va grai intelepciune, ca prin in-elepciunea lut Dumneden i puterea, vet dice cu psalom-

nicul : Tote cu intelepctune le -at facut (Psalm. 107. stih. 25).Ac6sta carte, ce sa chtama Triod, lumin6za pre tot omulce vine in lume, ca taste candela cea indestulata, cu untul-

si

si

si si ' a

si

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

TR1ODION 131

de-lemn, de va fi strigare in miezul noptit; Tate mirelevine in miedul noptii. Ca nu se inputin4z5, dinteensa untul-de-lem al rugamunet si al postulul, cu fectorele cele inte-ldpte vei esi intru intimpinare, ca luminandu-se cu lumi-narea acestor talmaciri ale Triodului, veT putea in t6tavr6mea si tot ciasul ca cu o trAmbita en tret rasunari, adica,cu fret cAntarl a glasui. Imperatul David, numat in dilelePraznicilor poruncia sa dea glas in trAmbite. Trambitati,dice, la Irma none cu trambite intru vestitele Mile ale Praz-nicilor Domnului (Psalm. 89). Pentru aceea antareaadsta alesu s'au a se data numal in osebitele ;tile cele dejale ale sfantulm post al paresemilor spre mantuirea su-fletului. _Cu acesta trambita a Triodului In t6ta vremea vetputea trAmbita inpreuna cu eel de Dunmerjeu incorunatProrocul David, intr'acestasi chip. Sera si dimineta si a-meza-qi, spunevoiu $i vont vesti, vet au Ii glasul men(Psalm. 54, stih. 19). Inpreuna cu totf eel ce s'au ostenitintru acest lucru bun. si se vor nevoi intru acestast chipcu osardie dupe cum ;lice Apostolul Pavel, acela sa yefa,ca pre voi deplin, sa ye intAresca sa ye dea putereasi sa ye inoTa,sca (Petru Poslanie, cap. 5). Dew eu sate-ritul vddend acesta Eparhie a patriei nostre, lipsita de o co-mora ca adsta, care taste f6rte trebuinclosa Sfinteinet al R63arituluT am socotit dar si eu en ce mijlocire as'putea inmulti talantul Srephnilui mei" eel dat mie, F,,41 intantam pus in cupt. grija Sitntelor BiserecT, din Eparhia sme-reniet nostre, dintr'adsta Chesariciasca Valahie, vNend San-tele Biserict prea lipsite de trebuinciosele carts in limba n6s-tra cea de movie, ce se chiama ronAn6sca ; dar maT mult deadsta prea trebuinciosa tolositdre carte ce sa elnamaTriodion, care Taste plina de umilinta i indemnatore sprepocainta sufletulm crestinesc, fiind-ca de alte cart! in limbanostra s'au mat tiparit, Tar adsta carte pang, acum matinainte din Tipografie nu s'au dat in lumina limber astreeel romanestT sa se fie tiparit, precum nici intealte DAV

si

si

si

si

ai

Bise-

www.dacoromanica.ro

132 TRIODION

ande se Oa patria romanescA nu s'aft mat tiparit. Ci pAnOacum cu limba Ellinesca $i Sloven 6sca s indestula $i acestri.limba romanesca ; care carte, si acesta acum prin Blagos-lovenia Arhipastoriet tale tiparindu-se, TarAqi ca un dar mic,dupe datoria mea, (ce) catra prea sfintia to am, o aduc, careain pArinte§tele tale brate primeste-o, in vistieriile haru-rilor tale o a§az5., pentru not flit t61 cat.ra Dumneclett tofa mijlocitor prin sfintele tale rugaciuni Dumneleit Intrutrite sA-ti ajute intru indelungati ani. Amin.

Al Prea SO,ntieI tale plecat.

INOCHENTIE EPISCOPUL RAMNI CUM.

C. E.

$i

sisi

e--2---://k

6-------A7/A--,----

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA

NLUPTA CU PROTESTANTISMULIN SPECIAL CU CALYINISMUL

IN VEACUL XVII-lea

CELE DON. MODE DIN MOLDOVA CONTRA CALVINILOR

DE

EPISCOPUL MELCHISEDECMembru at Academies Reutilize.

Sedinta din 17 (29) Martie 1890.

(Urrnare, veclI anul al XV-lea, No. 1, pag. 17).

Articolul X Nol credem, precum ne-am si inv6cat acrede; in asa numita santa catolica (ecumenical aposto lienBiserica, si carea intru adev6r este asa, carea cuprinde pretoti eel ce cred in Christos si de pretutindenea, orT-cine arfi et, carif acum, aflandu-se in pamentesca cAla,torie, nusail salasluit Inca in patria, cea cer4scl. Insit nicf-de-cumnu amestecArn biserica chierdre cu Biserica, carea a ajunspatria, pentru aceea nutnat, precuin cugeta, are-carif dintreereticf, una si alta fiintezi, ca amendouli, alcatuescore -cum dourt turme ale until Archipastor Dumnedeii, sise santesc de acelasi Duch sant. Ast-fel de amestEscare nuare Lae" si nu este cu putirup fiind-ca una se luptii, si seaflit Inca pe cale, Tar alta acum triumfeza biruinta, a ajuns

e si

sr

www.dacoromanica.ro

134 BISERICA ORTODOXA fN LUPTA CU PROTESTANTISMUL

in patrie si a dobandit resplatireal lucru ce va urmacu tota Biserica ecumenica. Flind-ea omul este supus mortetsi nu p6te fi de apururea cap al Bisericei; de aceea insusiDomnul nostru Iisu, Christos ca cap, tiind canna, dirige-ret Bisericet, o dirige prin mijlocirea santilor parinp. Pen-tru acesta Duehul sfint Bisericelor partiale, intemeiate duprelege si care legiuit se compun din madulari, le-a pus.episcopi ca dirigetori, clipetenil ineepetori, cartsunt ast-fel nu prim vre-un abus, ci legluit aretfind in a-cesti paston chipul incepetorului si seversitorulut mantuireindstre, pentru ca societatile credinciosilor sub aasta, di-rigere s i se inalte in puterea lui. ereticit, inlrealte necucernice opiniuni, afirma aceea ca simplul preot§i Archiereul aunt de o potriva intre sine, ca se pate siOra de Archiereti, ca catt va preott pot dirige Biserica,ca a chirotoni pe preot pdte nu numat archiereul ci sipreotul, si cart -va preott pot chirotoni si pre archiereu,respandese votbe, ca Biserica Resaritului impreuna cudemi], este pat tasa unel asemenea, ratAcin; de aceea not,potrivit cu socotinta, carea din vechinge domnesce in Bi-serica de Resarit, afirmam ca chtentarea Episcopului asaeste de neaperata in Biserica, in cat fart de ea nu numatnu p6te fi, dar nici a se numi Biserica Biserica, nice cres-tinul cretin. Caci episcopal, ca urrnas apostolic, cu pu-nerea manelor supra-chiemarea tiantului Duch, pri-mind clironomicesce puterta data lui de la Dumne4eu adeslega i a lege, este chip vin al lut DumneIetl pe pament

dupe puterea cea terutgitdre a santulut Duch, este unimbelsugat izvor al tuturor tatnelor Biserieei ecumenice,prin care se dobAndesce mfintuirea. Not afirmam, ca Epis-copal este atilt de neaperat pentru Biserica, pe cat sufla-rea pentru om i sdrele pentru lume. Pentru aceea bine clicdn-carii spre lauda diregatoriei arelneresci: Ce este Dum-nedeu la cerium in Biserica celor intat-nascuti sdrele inlume aceiasi este fie-care archiereti in Biserica sa par-tiala ; asa ca prin el turma se lumin&a, se incalclescese face locos al lut Dumneqeu". Ca talna fi chtemarea ceamare a Episcopului a trecut la not prin clironomie, acestaeste adeverat, caci Domnul, carele s'a fagaduit a fi cu notpapa, in yea en t6te ca se afla cu not $i sub alte formeale charuluI §i ale Dumnei,leescilor bine-facert; insa primterurgia episcopala comunica ca not intr'un chip deosebit,

pastor],

nind-ca,

cu

In

ti

si

li

1i

ci,

li

www.dacoromanica.ro

EISER1CA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 135

petrece Ili se unesce cu not prin mijlocirea santelor tame,al carora eel inta,Tu deseversitor Terurgisitor, dupre pu-terea Duchului, este Episcopul, si nu ne lasa sa cadem ineres. Pentru aceea santul Ioan Damaschin, in a patra saEpistolie catre African', dice, ca Biserica ecumenica In ge-nere incredintat Episcopilor ; ca urmasi ai lui Petruse cunosc in RomaCliment inthTul Episcop, in Antio-chiaEvodie, in AlexandriaMarcu ; ca santul Andrei apus la scaunul Constantinopolitan pre Stachie ; 'ar in ma-rea santa cetate a Ierusalimuldi Domnul a pus Episcoppe Iacov, dupe carele a fost alt Episcop, 'ar dupe acelaInca altul, si asa pans la not. Pentru aceea Tertulian,in epistola catril, Papian, pre toti Episcopil IT numeste cli-ronomi al Apostolilor. Despre a for succesiune, vrednicieapostolica si putere de asemenea, marturisesce EvseviePamfil si multi din parinti, pre carii ar fi de prisos a-Inumera; de asemenea datina universala si antics a Bise-icei ecumenice. Vederat este de asemenea, ca diregatoriaepiscopala se deosebesce de diregatoria preotului simplu.Caci preotul se chirotonesce de Episcop, Tar Episcopul sechirotonesed nu de preotf, ci dupre canonul apostolic, dedoi sail de tree archiere!. Pe langa aceea preotul se alegede Episcop, Tar pe Archiereu it aleg nu preotiT sau prez-viterii, si nu puterea lumesca, ci Sinodul Bisericei superidredin acea tera, unde se afla cetatea, pentru carea se menesceeel chirotonit, sau eel pun Sinodul aceleT province, undetrebue a se face Episcop. Une-ori insa alege si intregacetate, dar nu simplu, ci alegerea sa o face cunoscuta Si-nodulu!; si, daca ea se va arata potrivita cu canonele,apoi pre eel ales it deseverese prin nnjlocirea chirotonieiepiscopale, prin chiemarea santului Duch. Mara de acestapreotul primesce numai pentru sine puterea si chant] preo-tiei, Tar Episcopul preda acestea si altora. Cel dintAiu pri-mind preotia de la Episcop, seversesce numa! santul Botezcu rugamunile, ferurgisescQ jertfa cea fitra de sange, im-parte poporului santul Trup Sangele Donahului nostrulisus Christos, unge cu santul pair pe ceT botezati, cununapre eel ce cu cucernicie infra in casatorie, se roga pentru

bolnavi, pentru mantuirea aducerea la cunostinta a-deverului a tuturor Omenilor, Tar mat cu gala pentru ter-tarea lasarea pecatelor ortodoxilor celor viT si celor morti,si in sfarsit, find -ca el (preotul) se deosebesce cu cinema--

bra:

eel

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

136 BISERICA ORTODOXA IN LEPTA CU PTOTESTANTISMUL

rea i cu fapta buna, de aceea, dupre puterea data Jul deEpiscop, invacA pre aceia dintre ortodoxi, carii yin la densul,aretAndu-le calea catre dobAndirea imp6rAtief ceresci,este pus predicator al sante Evangelic. Dar Archiereulafara de aceea ca severcesce tote acestea (cacI el, precums'a ;Us, este izvorul dumnedeescilor tame §i al daprilordupre puterea santuluI Duch), numal unul el sevirtlescesantul Mir, numal lui unula este insusita santirea in totetreptele diregatoriele biserices ©t ; el cu deosebire cuprotie are puterea a lega §i a deslega §i a face, dupreporunca Domnulul, judecata placuta lui Durnneqeti ; elpredica Banta Evangelie intaresce pre ortodoxi in cre-dinta, car pre cel nesupuel ii departeza de la Biserica, capre nisce pagans 9i vame§i, mar pre eretici If preda lepa-dare]. §i anatemei, pune sufletul sett pentru ol. Din t6tepartite se veder4za necombatuta deosebire a Episcopuluide preotul simple, Tar °data cu Acesta. ea toll pre* dinlume nu pot sa\ pastoresca Biserica Jul Dunoneclen k4i cqdesevirOre sa o diriga. Insa cu dreptul s'a insenonat deunul dintie parintl, ca intre eretici nu este ucor a afla unom cu judecata; pentru ca et parasind Biserica, sunt pa-/asiti de santul Duch, §i nu remane in el nicilumina, ci intuneric §i orbie cam, daca n'ar fi acesta a-deverat, ei n'ar lepada lucrul eel mai vederat, precumeste d. e. taina cea intru adever mare a Episcopatului,despre carea graesce Scriptura, pomenesce istoria biseri-cdsca scripturile santilor carea de-apururea a fostadeverita qi marturisita de Biserica ecumenica.

77ArtiCOL1 Credem, ca madulari ale Bisericei ca-

tolice sunt tots credincio§ii, §1 pe lftnga aceeanumaiadica eel ce fara indolalit marturisesc curata credinta aMantuitorului Christos (pre carea not o am primit de la,insuO Christos, de la Apostoli de la sAntele sin6de ecu-menice), macar de ar fi unit din el supuel la, felurite pe-cate. Caci, Alma eel ce cred, insa pecatuesc, nu ar fi ma-dulari ale Bisericei, apol fief nu ar fi supuo judecatelDar ea ii judeca, II chiama Ia pocainta O-I aduce la caleamtuatuitorelor porunel pentru aceea el, cu t6te ca se supunpecatelor, reman §i se numesc madulan ale Bisericei ca-tolice, numal daca nu devin apostatl, §i se tin de Bisericacatolica ortodoxa.

nici §tiinta,

ei,

@i

§i

0i @i

si

i @e

;

si @i

et.

www.dacoromanica.ro

BESER1^A ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 137

Artico/u/ Xi/. Credem, ca santul Duch Invata preBiserica catolica, OA el este acel adeverat mangaetor, precarele Christos II trimite de la 'Fatal, pentru ca sA inveteadeverul alunge Intunericul de la mintea credincm-silor. Santul Duch inva0 Biserica prin sunlit pArinti sidascalii Bisericei catolice. Cad premm tota scriptura, du-pre universals adevericiune, este cuvint al Duchului sant.,nu pentru ca el nernijlocit o a grait, ci a gait In ea prinapostolf prin proroci: asa Biserica se invata de laIncepetorul de viata Duck, dar nu altmintrelea, de cat prinmijiocirea santilor parintt si dascali (ale cAror canine suntadeverite de sin6dele ecumenice, lucru ce nor nu vom in-ceta a repeti), pentru aceea ,not nu numat suntem con-vinsi, dar marturisim fart Indoiala, ca pre un adevertare, eft Biserica catolica nu p6te sh gres6sca sari sa rAtti-.cescA, sad sA grAiascA minciunA in loc de adever ; caciDuchul sant carele de-apururea lucreza prim servitorit cucredinta pArintl si dascali al Bisericei, o feresce de OW.ratacirea.

Artico/u/ X///. Credem, ca omul se indreptha nusimplu prin singura credinta, ci prin credinta confap-Anita de caritate (dragoste), adica, prin credinta si fapte.Ideta ca credinta, tiind locul faptelor, agonisesce Indrep-tarea cea intro Christos, o marturisim deseversit necncer-nica. CacT credinta, In, asemenea inteles, s'ar putea insusi-fie-caruia, si n'ar fi mel unul, carele sti nu se mantwasca,lucru ce vederat este minciuna.

71D121 contra, -not credem, ca nu unica mascA a credintei,

ci credinta, carea este in not. ne indrepteza, in Christos prin-fapte. Iar faptele nn be socotim numai marturie, carea In-taresce chemarea nostra. ci rodurt, care fac pe credintan6stra lucrat6re dupre dumnedetasca fagaduinta, pot sAaduca fie-canua resplatirea mefitata, buna sari rea, potrivitcu aceea ce a facut el cu trupul sed.

II ArticoM IV. Credem, cA ornul, caqut prin calcareade lege, s'a asemenat cu dobit&ele cele fa'ra de minte,atlica s'a Intunecat si s'a lipsit de perfectie si de nep6,ti-miciune, dar nu s'a lipsit de aceea natura si putere, precarea o a luat de la prea bunul DumnelEti. Cacr la casulcontrariti, el s'ar fi facut nerational prin unnare neorn ;ci el are acea natura, cu carea s'a plazmuit, si puterea na-

si sit

si

si

si,

si

1i

www.dacoromanica.ro

138 B.SERICA ORTODOXX IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL

turala, sloboda, vie, lueratore, asa In cat el dupre fire p6tesa alega filch' binele, pate a se feri si a se infiora de

Iar cum ca omul dupre fire pate sa theft binele laacasla arata Domnul, cand dice, ea pag'anii iubesc preaces ce-i Tubes° pre densii, qi forte larnurit invata ApostolulPavel (Rom. I. 19 §i In alte locum), unde dice, ea pageinit,neavend lege, din fire fac ale legit. De aid este vederat, cabinele, pre earele II face omul, nu pate sa fie pecat caeibinele nu pate sa fie -reit (Binele acesta) fiind firesc, facepe om numai sufletesc, ear nu duchovnicese, si el singurfora de credinta, nu conffiptuesce spre mantuire : fnsa nisinu servesee spre osandire; cao binele, ea bine, nil p6te ficausa reului. Iar cei renascuti prin char, el (binele), fiind im-puternieit de char, se thee deseversit $i face pre om vred-nic de mfintuire. Cu tote ca omul, mai inainte de renas-cere, pate fi de la fire plecat spre bine sa alega $i sit facabinele moral, dar pentru ca renasei3ndu-se, sä alega gi safaca, binele duchovnicese (caei faptele credinto, fiind causamantnirei $i ca seversite de charul eel mai presus de fire,ordinar se numesc duchovnicesci), pentru acesta este ne-ape'rat, ca charul sa precede, precum s'a dis despre eeipredestinate, asa in cat el (omit]) tm p6te singur de la sinesa faca lucrun vrednice de viata cea intru Christos, cipOte numai sa dorasca sa nu dorasca a lucra in co-nunire cu charul.

77ArtiCOlill X 17.Credera, ea in Biserica cunt Taine evan-

gelice, in numer de septe. Nici mai putip, nisi raqi mult,de cat acest numer de Tame in Biserica nu avert). Nu-mend Tainelor, afara de septe, s.a nascocit de nepriceputiieretiel. Iar numerul de septe al Tainelor se baska pe S-taScriptura, asemenea ea cele-l-alte dogme ale eredintelortodoxe. Si mai intAiu S'antul Botez ni Pa predat Domnulin aceste cuvinte: Merge'nd invera0 t6te limbele, botezon-du4 in monde Tatalui si al Fiala i al SantuluE Duch(Mat. XXVIII. 19). (,'el ce va crede ,si se va boteza, se vamcintui; i'ar eel ce nu va crede se vo oscindi (Marc. XVI. 1(3).Tacna &Minim Mir sari a Santo mirungeri de asemenease intemtiaza pe cuvintele Mantuitorului : Jar vot sedett incetatea lerusali2nulut, pana ce ye vets i9nbraca cu putere desus (Luc. XXIV. 49), cu care putere Apostolii s'att im-bracat dupe pogorirea Santului Duch asupra lor. Puterea

si setreal.

sail

si

si

;

si

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISML'L 139

acesta se comunica, prin tama mirungerii, despre careajudeca si Apostolul Pavel (2 Cor. I. 21, 22), tar mat

Dionisie Areopagitul. Preotia se intemeiaza pe ur-matdrele cuvinte: Acesta sit /ace ft intzt pomenirea nzea (1Cor. XI. 24); asemenea: Ort-cote vett lega pe pament, le-gate vor fi la cerurt: si ort-cote vett deslega pe pament, sevor deslega la cerurt (Mat. XVI. 19). Jertfa cea fare desinge pe tele urmatore: Luati, mancart, acesta este trupulmen; bets dintr' acesta toff, acesta este songele men al noulutosezamint (1 Cor. XI. 24. 2); de nu veil' manta trupulFitulut omenesc, nict veil beasangele int, nu vett avea viataintru vot (Ivan VI. 53). Tama nuntet are teraeiti Sn cu-vintele lut D (lett insust, pre care le-a graft despre ea inAsezam1ntul vechitt (Fac. II. 24), pre care cuvinte le-aintarit si lisus Christos, clicend: Ceea ce D-deu a preu-nat, sa nu desparta (Mat. XIX 61. Apostolul Pavelnumeste nunta, Taina Mare (Efes. V. 32). Pocainta, encarea se intrunesce marturisirea secreta, se bas6zti pe a-ceste cuvinte ale Scriptures: Carora vett feriaterta-se-vor lor: si carom be vett tinea tine-se-vor (loan XX.23), de asernenea : De nu ve vett pocai, toil asa yeti peri,(Luc. XIII. 3). Despre Taina Santulm deft (Maslu) saltdespre eleul santit prin rugactune, pomenesce evangelistulMarta, ma! lamurit marturisesce fratele Domnului (lac.V. 14. 15). Tainele se compun din lucrurt firesci si su-pra -fig esci, si nn sunt numat nisce simboluri ale faga'du-intelor dunmedeesd. Not le recundscem de organe, careprin char neaperat lucrezli asupra celor ce se apropie dedensele. Insit lepedam, ca pre o streina de invqatura cres-

acea socotinta, ca perfectia Tamet are be numai intimpul intrebuintarei (d. e. tend se mananca s. a.) lu-crului pantentese (adica aceluI ce e3te santit prin Tama,si care dupe santire r6rnane lucru simplu). Acesta e-tecontra Tomei comunicarei, carea find asezata de euvintuleel supra-fiintial si santita prin chemarea Santului Duch,se seversesce prin presenta celor ce se insemnis, prin ea,adica a trupultn si a sangelul lui Christos. i s6versireaacestel Taine neaperat precede intTebuintaret ei prin co-municare. Cam dacti, ea nu s'ar fi sever§it mai inainte decomnnicare cu ea, atunet eel ce se comunica cu nevred-nicie nu ar manta si nu ar bea spre judecata sie (Cor.XI. 29); pentru ca, el s'ar comunica simplu cu pane si

la-rnurit

maul

pikatele,

tina,

www.dacoromanica.ro

140 I31SERICA ORTODOXA IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL

eu yin. Dar comuniandu-se Cu nevrednicie, el sie Jude-cat& mAnancA, i bea. Prin urn,are Tama Eucharistiei nuse seversesce chiar in timpul cornunicAret en ea, ci ma!inainte de acesta. Tot in asemenea mod not socotim detot mincinosA si neeuratA acea invetaturA, chi prin neper-fectia credintet se surpA intregimea perfectia Tame.Caci ereticit, pre emit ii primesce Biserica, and el se le-pedA de eresul for se unese cu Biserica ecumenicA, allprimit botez. perfect, rnAcar ca. avea credintA neperfectA.Si and el in urmA dobAndesc credinta perfecta, nu-i bo-tedi, din not.

17A?' tiC0 X17.1.Credem S-tul Botez, carele este

poruncit de Domnul si se seversesce in numele SantaTreimi, este neaperat. Cad fat% de el nimene nu se potemantui, precum graesce Domnul : eine nu se va nasce dinapa ,si din Duch, vu pdte sa intro in imperatia lui D-cleu(Ioan III, 5). Pentru aceea el este trebuincios pruncilor,cAci si el cunt supust pecatulut origami si far& de botez nupot priori lertare de acest pecat. Si Qomnul, aretand a-cesta, a grAit MrA de nici escludere, simplu : Gine nuse va nasce; adicA, dupe venirea Mantuitorulut Christos,top eel ce a1S sa infre in impe'rAtia cer6scA trebue sa serenasca. Deci, dacA, pruncii au trebuintA de mtintuire, apolail trebuintA si de botez. liar eel nerenascup, earn pentruacesta primit tertare de pecatul strAmosesc, neaperataunt supusi pedepsei pentru acest pecat, ski prin urmarenu se mtintuesc. Si asa pruncilor, botezul este neaperattrebuitor. Pe MITA aceea pruncil se mantuesc, precum sedice la Evangelistul Mateiu, dar eel ce nu se boteza, nuse mantuesc. Prin urmare pruncil neaperat trebue sa seboteze. Si in Fapte se spune, ca se botezaft top casnicil(XVI, 33), prin urmare si pruncii. Despre acesta lAmurit'inarturisese i vechil parinti at Bisericet, anume : Dionisie

cartea despre ierarchia bisericescA, si Justin in intre-barea 57 dice : Pruncil se invrednicesc de bunurile cese daruesc prin botez, dupe credinta celor ce-I aduc preet la botez". Augustin de asemenea marturisesee : Estetraditie apostolicA, ca pruncil se mantuese prin botez".Si in alt loc : Biserica da pruncilor _pictOrele altora, casat mergA, inima ca sa credA, limba ca eft marturiseseA".Si Inca : Maim Biserica le dA, for tii inima cea de mumA".

$i

si

1 ca

ci

0

n'aul

in

www.dacoromanica.ro

BISFRICA ORTODOXA ftt LUPTA CU PROTESTAMISMUL 141

,Ce se atinge de rnateria Tainel Botezului, acesta nupote sA fie alt fluid, afarA de apa curata. Ea se sevesrsescede preot, iar de nevoe p6te sA, se seversescA, si de omulsimplu, dar nurupi sA fie ortodox, si pe langa aceeasAintel6gA val6rea dumnedeescului botez. LucrArile botezuluiin scurt sunt urmAt6rele : intaiu, prin el se dAruesce ier-tare de pecatul stramosesc si de tote cele-l-alte pecate fa-cute de eel ce se boteza. Al doilea, eel ce se boteza, sesloboqesce de pedepsa cea vecinicA, cAreia este supus fie -care. precum pentru pecatul innascut, asa si pentru pro-priele pecate de morte. Al treilea, botezul dAruesce fericitanemnrire; c,ci, slobodind pe 6meni de pecatele anteri6re,ti face lAcasuri ale lui D-deli. Nu se p6te dice ca, botezulnu deslegA de tote pecatele anteri6re, ei, cu tote ca elereman, NA, nu mai au putere. A inveta in acest mod esteo estremA necucernicie (asevie), este dArlmarea credintei,iar nu mArturisirea et. Din contra, tot pecatul, care fiintezasail a fiintat inainte de botez, se nimicesce, se soc6te ca sinefiintator, sau ca si can(' nici odini6rA n'ar fi fost fiintat.Caci tate tipurile sub care se irifatisezq botezul, arata pu-terea lul cea curatitore, i graiitrile Santa Scripturi, atin-get6re de botez, dati a intelege ca prin el se capota curatiredeseversita ; lucru ce se vede chiar din numirile botezului.Daca el este botez cu Duch si cu foe, apoi vederat este,ca el aduce curAtire desev6rsitA, cAci f3uchul curAtesce de-86\76'1.14 ; daca, el este lumina, apoi tot into nerecul se go-nesce de densul, data el este renascere, apoi tot ce estevechiu trece; data eel ce se boteza se desbraca de omuleel vechiti, apoi se desbracA si de pecat ; dacA el se im-brad, in Christos, apoi in pdever se face farA de pecatprin botez; cAci Dumnedeti departe stA de pecatosi, siApostolul Pavel lAmurit grAesce despre acesta Proemprin neascultarea unul one mu4t s'au facut pecdfog, asaprin ascultarea unuia, multi drepti s' au facut (Rom. V. 19).Deck, data dreptlapoi si slobo;11 de pecat; cad in unulsi acelasi our nu pate -9A petreca viata, si martea. DacAChristos inteadever a murit, prin urmare este adeveratasi lertarea pecatelor prin Santul Duch.

De aici se vede ca foci pruncii, caril au murit dupebotez, tar& indoiala primesc mantuirea, in puterea morteilul Iisus Christos. Cad data ei sunt curatI de pecat, pre-cum de eel comurl (stramosesc) pentru ca se curatesc de

www.dacoromanica.ro

142 BISERICA ORTODOXA. 1N LUPTA CU PROTESTANTISMUL

dunmedeescul botez, de asernenea si de cele propril, caci.ca prunci, Inca nu au . vointa lor, si pentru aceea nu pe-crttuesc; apoi fax& de tata, indoiala el se mantuesc. Bo-tezul pune o pecete nestersa, cad celui ce s'a botezat le-ginit nu este cu putinta a se boteza a data bra, macarde ar fi facut el dupe aceea mil de pecete, sau chiar des'ar fi lepedat de credinta. Cel ce voesce a se intorce ca-tre Domnul dobandesce prin Taina pocaintei infierea ceaperduta.

Artico/ul X 17/1.Credem ca, tot s-ta Taint a SanteIEucharisiii, pre carea nol mai sus o am pus a patra innumerul Tainelor, este Taint pruncita, de Domnul inacea nopte, in carea el s'a dat pre sine pentru mantuirea,lurnel. Cad' el, luand pane si bine-cuvintand, a dat uce-nicilor si apostolilor 861, dicend, luati, mancati, acesta,este trupul meti.". Si luand paharul and lauda, a dig:beti dintr'acesta toti, acesta este sangele meu, carele pen-tru vol se varsa, spre iertarea pecatelor". eredeni ca inacesta ierurgie este present Domnul nostru lisus Christos,nu simbolic, nu tipic, (Tyr:m:4. eizovvz.04). nu cu prisosintaCharulul, orecum in cele-l-alte Taine, 1111 cu supra-venire,precum unii din Wit ci rliceau acesta despre botez, si nuprin impanire (mc-r Evapttcruov.per impanationem). asa casi cand Dumnedeirea cuvintului sr intra fiintial (15-coararc-zw;) in panea propusa pentru Eucharistie, precum destulde neinteleptesce si nevrednic tfilcuesc urmatorii lui Luter ;ci intru adever si in fapti, asa in cat dupe santirea panelsi a vinului, panea se schimbt, se transubstantiaza, sepreface, se transforms in insusi adeveratul trup al Dom-nulul, carele s'a nascut in Vetleem din purure-feelbra, s'abotezat in Jordan, a patimit, s'a inniormintat, a inviat, s'ainitiltat, Bede d'a drepta lui Tatalui, are sa se arate penorii Tax vinul S P preface si eP substantiszt inInsul adeveratul sange al Donmulur, carele Iu timpul pa-timirer lui pe truce s'a, versat pentru viata lumei. Inca,credem, ca dupe santirea panel' si a vinului, ele retrain nuinsusi pane si vin, ci insusi trupul si sangele Domnului,sub forma si chipul panel si a vinului.

credem, ca acest prea curat trup si sange al Dom-nulul se impartesc si intra in gurele maruntaele celorce se comunica, at at ale celor cucernici, cat si ale celor

D-deliet-1111M

Incasi

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA IN LUPTA. PROTESTANTISMUL 143

necucernici; de catcelor cucernici si celor ce primesc envredniciele aduc lertare de pecate si via veelnica; Tarcelor necucernici si celor ce le prirnese Cu. nevrednicie legatesc osandire si chinurl vecinice.

Inca credem, ca trupul si Angela Domnulul, cu tote ea,se impartasc si se filing; ins& acesta se face in tatna en-minicaturet numai cu formele panel si a vinulul, intru careele pot fi vedute, pipaite, lar insust ele in sine sunt dese-vesrqit intregi si nedespartite. Pentru aceea si Biserica ecu-menica dice: .,Frange -se si se impartesce eel ce se fringe,dar nu se imparte, eel ce de-apururea se mananca, si nisiodini6ra nu se imputinezh', ci pre eel ce se impartasesc(se intelege eu vrednicie ii santesee".

Inca credem ca in fie-care parte, pang, la sea mai micaparticica a panel propuse si a vinulul, se afla nu 6re-caredeosebitit parte a trupului si a sangelui Domnulul, ci tru-pul lut Christos de-apururea intreg si in tote pArtile unul,si Domnul Christos este present dupre fiinta sa, adica ensufletul si cu Durnnedeirea, ca un Dumnedett deseversit siom deseversit. Pentru aceea, cu tote ca in unul si acelasrtimp se fire multe Terurgisin in tota luniea, insa nu suntmulte trupuri ale lul Christos, ci unul si acelasT Christoseste present intru adever si in fapta, un trup al lul unsange in tote deosebitele Biserici ale credinclosilor. *i a-cesta nu pentru ca trupul Domnulul, ce se afla in cerurr,se pogara pe altare, ci pentru ea panea propunerel, carease pregAtesce in deosebT in tote Bisericele, si carea dupesantire, se preface si se transubstantiaza, devine una si a-ceeasi sit trupul ce este la eeruri. Cad tot-deuna Domnulare un trup, Tar nu multe in multe locum. De aceea tam,acesta, dupre socotinta comuna, este cea mat minunata,ajunsa nurnal de credinta, tar nu dg rationamentele inte-lepcinneI omenesci, pre a eareia de§ertaclune §i Debunk'cereetare in privirea lucrurilor celor Dumnedeesci o res-pinge ac¢st& jertfa Banta s,i de sus menita pentru noi.

77Inc4 credem, ca acestul trup si sange al Domnulul, in

talna encharistieT trebue a le dt deosebita cinste si adora--tiune cuviinci6se lul Dunmedeii. Gael en ce fel de adora-tiune suntem nol datori insusT Domnuluinostru Iisus Chris-tos, cu aceeasi si trupului si sangelni Domnulul.

Inca credem, ca acesta este jertfa adeverata, milostivi-tore, carea se proaduce pentru toti acel ce vietuesc cu eu-

1i

www.dacoromanica.ro

144 BISERICA ORTODOXA !N LUPTA CU PROTESTANTISMUL

cernicie, §i pentru eel reposatI si, precum se ;lice in rugA-clunile acestei taIne, cele predate Bisericel de Apostolidupre porunca Dornnulul: Pentru mantuirea tuturor".Inca credem, ca jertfa acesta, precum inainte de intrebu-intare, indata dupe santire, atsa si dupe intrebuintate, pAs-trata in santitele vase, pentru comunicarea celor ce repo-seza, este adeveratul trup al Domnului, nici cum deosebitde trupul lui, asa ca si inainte de intrebuintare dupe n-tire, si in insist intrebuintarea, si dupe aceea, de-apururearemane adeverat trup al Domnulul. Inca credem, ca 4i-cerea transubstantiare (u.s-cown4)g,c)prefacerea, nu lhmu-resce- modul cu care panea §i vinul se prefac in trupul §iin sangele Domnului cite' acesta nimene nu pate cuprinde,afar% de insusi Dumnec)eft si opintirile eelor ce doresc acuprinde acesta pot fi urmare numat a nebuniel si a ne-eucerniciet : ci ea aratA numai aceea, ca panea si vinul,dupe santire, se schimbl in trupul si in sangele Domnulul,nu tipic, nu simbolie, nu en prisosinta charului, nu princomunicare numai, sari supravenirea dumneckirei Un-nAs-euttilut, si nu vre-un are-care intamplator avut al panelsi al vinulul se schimb in vre un intamplator avut al tru-pulut si al sangelui lul Christos prin 6re-care schimbaresitu amestecare, ci, precum s a cps mai sus, adeverat, realsi fiintial panea se face insult' adeveratul trupul Dornnulul,iar vinul insult sangele Donmulul. Inca credein ca acestataina a saiiteI eucharistel sit seversesce nu de fie-carele, cinumai de cucernicul Iereu, carele a primit preotia de lacucernicul si legIuitul Episcop, precum invat6., BisericallesAritului. Tata o scurta invetaturii, a Bisericei ecumenicedespre taina eucharistiei; lath adeverata maxturisire §i ceamai antica, traditie. pre carea eel ce doresc a se mantuisi lepeda nouele §i nangiiritele pseudo-filosofisarr ale ere-ticilor, nici inteun chip nu trebue a o schiMba ; din con-tra stint datorl a 'Astra in intregime Ili cut -nevAtAmareacesta legiuita. traditie. Caci pre acel ce o schimonosese,Diserica -cea catolica a lui Chriltos fi cateriseste §i itblesternA.

,Articolul XVILLCredem, ca sufletele mortilor se fericesc sad se chinuese, potrivit cu faptele lor. Ele despartindu-se de trupurl, indata tree sail la bucurie, sad laintristare si mahnire ; 1110, nu simtesc midi fericire per

;

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA tN LUPTA CU PROTESTANTISMUL 145

fectii, nici chin perfect; cad perfecta fericire sat chin per-fect fie-carele va lua dupe obstesca inviere, and sufletulse va uni cu -trupul, in carele a vietuit virtos Bait vitios.

77 Sufletele 6menilor cOuti in pecate mortale, si care, Intimpul mortei nu s'ail desnadajduit, ci Inca inaintea des-partireI de viata actuala s'au pocait, de cat n'au apucat aaduce vre-un rod de pocainta (precum : rugaciunl, lacrami,ingenuneheri in timpul privigherilor la rugaciune, infran-geri, mangaerea seracilor si o reala esprimare a dragosteicab% Dumne;leil. si catra apropele, pe care tom Bisericacatolica chiar din inceput le recun6sce insuflate de Dumne-clea si de bona trebuinta), sufletele unor-ast-fel de dment sepogork in lad si sufer pedepse pentru pecatele facute dedensii, fara insa a se lipsi de nadejdea usurarei de ele.

_far usurare primesc ele dupre nemarginita bunatate,prin rugaclunile preotilor $i prin bine-facerile ce se sever-sesc pentru cei morti ; $i mai cu sem& prin puterea jertfeicel fara de singe, pre carea in deosebi o proaduce san-titul servitor pentru fie-care crestin si pentru cei de apr6peal lul ; 'far in genere pentru tots o proaduce Biserica ceacatolica si apostolich.

Biserion Orthodox Romani.

(Va urma .

4.

www.dacoromanica.ro

PRIYIRE ISTORICA AMA BISERICEI ARMENE.

(Urmare. Vefy Nr. anul al XV-lea, p g. 33).

10. Starea Bisericei Armene dupe Sinodul dinChalcedon.

Cea mai mare parte dintre istoricil bisericesti, si maiales ar.ei mai noT, nu impArtAsesc nisce idel solide in pri-vinta Bisericel Arrnene. clic cum ca, ideile Arhirnan-dritului Eutihie in privinta dogmei hristologice din seco-lul al cincilea, nu numai, ea au aflat resunet intre Episcopiiarmeni, ci dogma monofisitil a Post recunoscutit in Arme-nia ca bunk si hotarirea, Sinodului armenesc de la Va-garsabad (491) in contra hotarirelor Sinodului din Chal-cedon, a f&cut pe ortodoxi, ca privesca pe Armeni eape ruste monofisiti. Dar 6 ast-fel de espunere a incepu-trim de desbinare intre cele doll& Biserici este de bun&sem5, pieziF,a. Nu trebue a se privi Biserica Armera numaide cttt ca o Biserica eretica, pentru e espunerea scolas-tic& a invetAturei desp e cele doll& natur1 in ilisus Chris-tos a venit numai superficial& in Armenia ; ei n'ait con-simtit en hotarirele Sinodului din Chalcedon ; dar ei nu

arAtat inver§unaV In contra inveyaurei ortodoxe, cimar mult defensivi; ei conservA', ca i Piserica ortodox&simbolul nicean ca temelia credincei lor. Iat& acest simbol,care s6 vede ceva deosebit (19 al nostril, dar de unde s&cunosee forte bine, ca ef n'aii primit invecaturile lui Eu-

1,

XI

0,

:'ail

www.dacoromanica.ro

PRIME IS10RICA ASUPRA BISERICET ARMENE 147

tihie, ci din contra prin acest simbol sa combat: CredemMtn/ unul Dumnegell, Tatra Atot-tiitorul Facetorul Ce-rulul si al pamentului, vedutelor tnturor si nevequtelor..$i_ intru unul Domnul lisus Christos, Fiul lui Dumnegal,unul nascut carele din Tata] s'a nascut mai inainte detop vecii. D geil din D-geti, lumina din lumina, Dumnegetladeverat din Dunmegai adeverat. nascut car nu facut, eelde o fiinta cu 'fatal, prin carele tote s'ati &cut, cele dinterm si cele de pre pamenf, vegute si nevedute. Carelepentru not thnenit ,si pentru a nostra mcintuire s'a pogoritdin cetht ,si s'a intrupcd, s'a facut OM si s'a nascut cu de-se,ve'r,sire de la Santa Fedora Maria, cu luerarea DuhultaSant, de la carele' a primit trup, suflet fi gand ,si tote cutesunt in oin, cu adeverat fi, nu dupre grind. Carele a pati-mit, s'a restingnit, s'a ingropat si a inviat a treia qi. Si_s'a suit la cerTuri en acelag trup. Si code de a dr4ptaTatalui si iarasi va sa viva cu acelaF,41 trup si Cu slavaTatalui, ca sa judece viii si mortil ; si a Ciirllia imperatienu va avea sfarsit. Credem si intru Duhul Sant, nefacutsi deseversit, carele a grait prin lege, prin proroci si prinEvangelic ; careles'a pogorit in Jordan si a propoveduitpre eel trimis (Christos) si a locuit intru eel &anti. Credemsi intru una. santa, sobornieesca si apostol4sca Biserica,inteun botez, intru pocainta spre lertarea peea,telor, intruinvierea mortilor, intim. judecata vecinica a sufietelorli atrupurilor, intru imperatia ceriurilor si in viata vecinica.

Tar eel ce die at a fost un timp, cand nu ar fi fostFiul si ea a fost un timp, cand nu ar fi fost Duhul Sant,sag ca. din nimieA s'aii facut, sau ca Fiul si Duhul santar fi fie-care de o alto fiinta, sail ea se pot schimba; preunit ca acestia if blastema catolicesca si apostolicesca Bi-serica".

El recunose pang. astadi cele Frei sinode, Nicean, Con-stantinopolitan si Efesan si resping chiar invetatura 10Eutiliie in uncle canone, dintre care unele provin cliTardin secolul al cincilea. Este dar nedrept, din punctul de-videre istoric, a privi pre Armeni ca eretici.

www.dacoromanica.ro

148 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE

El aunt sh,ismatici. Si cum aii devenit?Istoria intemelerit Bisericel armenestl ne arata o prefa-

cee totals a poporului pagan devenit crestin. Grigorie-iluminatorul voi ca poporul intreg sa se supue Celul Res-tignit, Tar nu fie-care individ in parte. El n'a fost un evan-gelist misionar, ci de la inceput chiar un Episcop misio-nar. Acesta se intelege de sine cared e vorba de un mem-bru al unel dinastil. Domniele asiatice consolidattronul tot-deuna prin sprijinul religiunei de statconsiders ca fii ai lul Dumneqee Gi ca represi:AantiT selpre pament; o religie individuals este nebagata in sema,pentru ca individualitatea asiaOlor se multameste numaicu cugeta'rT contemplative primite din traditie. Religiuneaoficiala, influintand mai mutt asupra celel private, a facutca tronul lui Ardsir Babegan sa se intaresca. Dace Ar-menia era sa rernae un stat, fie si vasal, trebula sa fie onCu totul pagans, ori cu totul crestina. Grigorie stia bineacesta si de aceia trebui se. Ingadue paganilor la trecereafor uncle concesiunT, ale caror urine se ved i 'Ana astitiqiin servicie. Fiind-ca le promise preotilor pagani ca voravea posiciunea asigurata dace vor trece la crestinism,

el fiind casator41 aveau mulVl copil i familil, nuputeae trai fare. Ere -care veniturl, care constae ma! alesIn jertfe, de aceia Grigoriu introduse jertfele pentrureposacl. Jertfele acestea, ce constail mai ales din bol, eraiijunghiate de catra -preoti nu ca darurl de impacare, ci nu-mal ca daruri pentru cei morti, aduse spre amintire inaintealul D-401, care stepaneste preste via0 i morte. Cu regeleTiridat fu castigate. la cretinism nobilimea, Tar prin preocipoporul. Grigorie a crestinat un popor intreg asa de 3.1-pede cum nimene nici inainte nici dupe densul n'a facut.Trebue se. admiram talentul i meritul S-tului Grigorie,a stint se. castige inima poporului pentru crestinism. Se-menta crestinismulul incolti repede, dar nu aduse rodulasteptat, ea nu se cimente, asa de puternic in cat sit nufie influergata de uncle obicelur! pagane. El venerati mai..

s'ai'lregal sa

sifiind-ca

si

ca

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORVA ASUPRA BiSERICEI ARMENE 149

mult crucea de cat pre Cel restignit, rnirul mai mult decat ungerea.

Grigorie si urmasii s'ei Earl indoialA cunosceati scade-rile ce insotati lucrul tor, dar furl nevoid a le tolera.Totusi se silirg, a aduce preoti invetag de prin Verne ve-eine, spre a interneia scoli pentru predicarea cuventului,a resfidi stiinta grecg, pe pamentul Arrneniei spre a

calea, tiparira Santa Scripture cu earactere haicaneaflate de eurand. Secolul al cincilea al erei crestine sedistinge prin o aetivitate neobosita din partea 1w Isac F,tia lui Mezrob, ca sA se traduce, sail i parafrasese tote ope-rile mai insemnate, pe care le produsese crestinismul partaatunei Ri altele privitbre la Scripture. Filo, Iosif, scrierilelui Ignatie, Ipolit. ale lui Efrem Sirul, Evagriu din Pont,Grigorie Tavmaturgul, Eusebiu din Emesa, eel trei Ca-padocieni, At'tnasiu, Ciril, Teofil, Epifanie, Eusebiu Pamfil,-Chrisostom, se traduserrt in cele dinteia decenii dupe ce

inventat caraeterile de Catra Mezrob. Cronicul luiEusebiu gi unele scrieri ale lui Aristotel ni s'ati conservatnumal in traducerea armenA. Preotimea cea mai alesa aArmeniei se fa cuse eunoscuth cu viata teologick careadomnea prin orasele principale ale Asiei, fiind cultivat5,prin numerose eoli. Afar de aceia mult contribui la uni-tatea Bisericei legatura patriarhilor cu Biserica mumti.Grigorie fusese hirotonit Episcop pentru Biserica Armen&de catrA, Leontie, Episcopul Cesariei. Asa, cä de si erail cu-totul independenti, totusi hirotonia o prirneatt Patriarhil-tot de la Episcopul din Cesaria pang la Isac cel Mare.Ast-fel Biserica armenk a stat in strinsa legaturA cu Bi--serica ecumenicA, si a lust parte la conciliele ecumenicein ce imprejurAri independents de vointa for facu sase izoleze cu totul.

Sasanidul Hazkert (Iesdegerd) II, dupe sttngerea Arsa-cidilor armeni, hotari a face din Armenia o satrapie aImperiului persesc si a nimici cu totul independenta terel.

ajungerea scopului sell If veni in ajutor gi nobilimea

i

fulesni

si

sad

Zn

www.dacoromanica.ro

150 PRIVIRE ISTORTCA ASUPRA B1SERICET ARMENE

arnAna, care spera ca va fi in favore si la noul cuceritor._Et egpatarg averT, locuri inalte in armatg si la curteapersascg, ba Inca pentru nisce aseminea daruri nu numaica renuntara la patria lor, ci inca si la crestinism, pre-ferand a se inchina foculul. Spre a indeplini si mai bine-piano" regelui persese, el se intarserg en o multime demagi spre a atrage in partea lor pre preotil si pre popo-rul crestin. Unul dintre renegati anume Mihr-Ners a striao carte indreptata catra preotimea terel, in care se combatinvetaturile religiei crestine, lgudandu-se invet5turile luiZoroastru si indemnandu-I a mgrturisi credinta stepanito-rului lor. Acesta scriere este pastrata in Istoria secoluluial V-lea a Episeopului Elise' din Amadun. Negresit caen niste aseminea mij16ce era cu neputinta, ca credintapoporului amen sa nu fie sdruncinata, mai ales ca nuera ma de inradacinatg. Un mare numer de vasali, baehlar F,Ii unit dintre preoti urmara pre renegati. CO maiinsemnati dintre noil convertitl filth Basag principe deSinia si Vardan, ce se tragea din nemul imperatilor chi-nezi, din familia Marngon, se future de catra regele perseseunul gubernator, tar altul capul armatei. Totusi elita preo-timei, Vartabeclii (carturarii), derii (cilluggril) si Episcopifdin scala St. Isac; a lot Mezrob si Moisi de Corene, re-masera cred;nciosi si tart in credinta lor catra Cel restig-nit. El se adunara pe langa losif din Ararat, pe careleMezrob it alesese in locul Wei, si 18 Episcopi adunati la.§ahapivan 447, redactara, o apgrare in contra, scrierel luiMibr-Ner§ in care dernonstrarg Satrapulut si supusilor skinimicnicia mitologiei pggane si siguranta religiunel des -

coperite. Nu lipsi din acesta scriere nici intepAturi dialec-tice, spre a combate pe contrarl si fu impodobita cu nu-merose locnri din Santa Scripture, precurn §i din marturi-sirele credintel. Dar un avent puternic se observe, cu deo-sebire la sfarsitul acestei Apologia : .T6tg averea F,si stepa-nirea nostrg aunt in manile tale. Esti stepan pe viatanostra. Fa ce vrei cu noi. Dacii, ne vet lasa in credinta

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 151

n6strA, nu to vom lasa nici not pre tine pentru nici undomn pitmenten ; precum nu parasim nici pre Iisus Chris-tos pentru nici un Dumnecleil strein, cAci afar de el nueste all Dumneclea. Dar dacA to dupe acestA marturiesoletnnA a n6stra vei cugeta alt-fel ; IatA darn trupu-rile n6stre. Fa cu densele ce vei voi. A ta este judecata,a nostra supunerea ; a ta este sabia, grumazul este atnostru. Nu voim sa fim mai ref de cat strebunii nostri,carii lanai averea ysi chlar viata pentru acestA marturisire.Si chiar cand am fi numal muritori, trebue sa murim yide ce n'arn face acesta din mbire pentru Christos. Caci$i el, de si era nemuritor, a avut asa de mare iubire chtrA

asa ca singur a suferit mortea, ca prin mertea lul safirn mantuiti de mortea vecinicA. De aceia, and El n'acrutat viata sa nemuritore, putern si not sa murim pentruel ; chiar dacA ne-ar lasa pentru un moment mortii, indatavom fi prim4I de el intru nemurire. Dupe -tote acesteanu mai cere nimic de la not ; cad legatura nostrA nu esteInchelata cu un om, i nici nu putem fi amAgiti cu ju-caril copilaresti, ci este inchelatA cu Dumneclat si nu semai p6te desface, de aceia nu o vom cAlca, si nimic nune va desparti de ea ; acum gi pururea si in vecil vecilor"!

Acosta scriere ce tontine o marturisire sincera intaritAsi mai mult pre regele persese si pre satrapil sei. El po-runci ca 6menif eel mai viteji, caril se destinserA in luptelecontra Alamlor si Hunilor sa trecA in Armenia, sã dA'ximebisericele crestine, sa arda exemplarele SAntei Scripturl sisa nimicesea on ce ar in cale, sa prinda pe Pa-triarhul Iosif impreunA cu Episcopil Moisi din Erzerumi Isac din Rastum, precum prectil Leontie, Cariag

Arsenie, pue in lancuri i sa -1 bage in temnitA. Fiindca acestia iii pastrarA credinta nestrArnutata pAnA, la sfArsittrebuira sa sufere morte mariiricA si furl decapitati inanul 449 Iulie 31, Intr'un targusor, apr6pe de orasul Ni-sapor. Sfersitul for fu un triumf pentru Crestinism, nunumal pentru &A el sa resignarA cu curaj in voia Dom-

11

sä-1

not,.

intalni

si si

www.dacoromanica.ro

152 PRIVIRE 1STORICA ASUPRA 131S3RICET ARMENE

nului, dar si pentru ca, unul din eel mai invetati magi(Mog-bed), veclendu-1 suferind cu atata rAbdare, ceru cumare foc botezul si ast-fel se' invrednici $i el de botezulsangelui. Vestea despre mOrtea acestul not martir trecuca fulgerul prin tote pArtile si contribui forte mult la incu-rajarea poporulul armen. Imperatul Teodosie II nu voi saunu putu sa, le dea nici un ajutor, cu tote rugadiunile lor.Dar cei ce rernasesera credinciosi sit strinsera pe Tanga no-bill si-i indemn5, sii, se pue In fruntea Tor; intre acestea sedistingea prin vitejie si arta oratoricA Mamigonul Vartan.Se facu un fel de liga seinta intre principi si episeopi, aju-tati de popor, darimar'ci, templele consacrate foculul si incA°data cercara norocul armelor pentru credinta si neatilr-flare. Dar vitejia fiind lovit'a mai mult de tradare, de catde lupta perduta la riul Dahmud, in care Vartan spAla custmgele set caderea sa de mai inainte din crestinism, pre-gati as-fel mormentul libertatel armenesti. Acosta se in-ta'mplii, In anal 451 dupe Christos. Vartam eel mare si-urmasii 861 din familia Mamigonilor remasera de atuneleroii eel mai lubiti, cAntati de popor in cantecele lor popu-lare, care si pAna asta4I cu duiosie chnt5, prin cAntari ele-giace apunerea neatarnarei haicane.

Secolul urmAtor fu un timp de mare strimtorare si gro-zavA pustiire pentru Ora,. Cei bogati isi ascundeat avereaprin pesteri si se aparat pe cat puteat. Conducetorii bi-.sericesti, ve4end c5, nu se pot improtivi puterel persesci,fugira in pustietati sat se ascunserti, in naktutstiri, unclescripar5, multe scrieri preti6se din timpul de our al litera-ture) haicane si tralaii acolo in cea mai mare miserie. La,continuarea unor aseminea lucrAri nici nu se gandea th-mene. Ba se gasesc pe ici colea unele fragmente de omelilsi rughciuni care se atribue luI Mambre Verdsans si Patri-arhului Ion (480-487), dar si in acestea se OA tanguiripentru Angelo versat si pentru unitstea sfasiat5, a popo-rului armen, ceia ce/nu se prea potrivesce cu cele lise deMoisi de la Corene si Eliset. in istoriele Tor. Pentru cat-va

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 153

timp se afla Cara in lint te, flind-ca se sui pe tronul Sasa-nidilor un rege mat omenos fiind-ca prin staruinia Ma-migonului Vahan, repot vitezului Vartan, care deveni totasa de popular ca si unchiul sett, se obtinu fagaduintadin partea lui ca va tngadui libertatea religi6sa poporululsal (485). Dar toleranta persascit remasa pentru tot-dennano sigura, tact in timpul acesta nu inceta persecutia incontra crestinilor pe fie-care qi se vedeall martini, califaparatt cu euraj credinta for inchinatorilor focului ; mar-turisirele for sunt privite de biserica ca F,4i Santa Scriptura.

Pe cats vreme Cara se afla sub dominatiunea persasca,ati fost cu neputinta ca sa existe vre-o relatiune intre preo-time si imperiul bizantin, ba chiar li se interlise anume ti-nerilor armeni de a studia la sc6lele din Constantinopole,Alexandria sau Atena. Miscitrile cele marl', care zguduiraBiserica IruperiuluT bizantin, mai ales de la Sinodul dinChalcedon (care se tinu chiar in anul cand Armenia ivperdu independenta sa) despartind pentru tot-dduna preraonasiti de diofisiti, nu putura sa alba resunet in Arme-nia sub niste ast-fel de imprejurAri. Nu se alfla nisi un do-cument din vecul at cincelea, care sit ne dovideasca vre-ohotarire a vre unul Sinod armenesc, ca ar fi pentru saucontra hotiirirelor Sinodului din Chalcedon. CaIId Nesto-Tianul Var-Suma din Nisibis voi sa respandesca in Armeniainvetatura despre despartirea celor douit nature si unitdintre Episcopi, deprinsi cu discutiunele dialectice, ca E-leseu, diseipul al singurulul filosof arm6n David nebiruitul,incepura a inclina catra el, Patriarhul Cristapov (475-480) atrase atentiunea asupra pericolului ,ce ar results dinacesta invetaturii. care via% a despArti in Christos omeni-rea de dumne4eire. Dar despre Sinodul din Chalcedon nuvorbesce nimic. Mat intrau se bleu un feliti de opunere incontra invetatureT christologice ce venea de la Roma sicare era primita de Biserica bizantinit. Si de buns sema ciinicT suprema0a persascii nu facu pe armeni 86, se irupro-ttivesca hotarirelor Sinodului tinut in Imperiul bizantin,

si

si

www.dacoromanica.ro

154 PR1VIRE ISTORICA ASUPRA BISERICEI ARMENE

nici chiar mandria poporului, care Linea asa de mult la,

traditiunele parintesti, voind ca cel putin in cele bisericestisa alba ceva, care sä fie numai al lor. -Ceta ce impedeca cudeosebire primirea terminilor Chalcedonent fu mai ales urace se observa pretutindenea in istoria religiosa a armenilorde a espune tainele credintei in mod mistic. Crestinul ar-tan eundste pre minunatul Restignit numai ca object alinehinArei sale. Tainele, lucrarile bisericesti, preotia auntnumai pentru aasta. In Christos este Dumnedeii si tineare pre Emanuel, are intr'ensul pre Dumnedeu si pace cuDumnecjeti. Dumnedett s'a facut om, dar numai ca sa pa-tim6seA si sa m6ra pentru pecatele nostre. Formula luiPetru Fulo Dumnedeu s'a restignit s'a primit de timpuriuin liturgic armena i figur4z1, in rugactunea ce s'a adaus lablestem. Apoi deosebirea filosofica intre persona qi natura,nu se putea face aici, cu atat mai mult, ca limba haicanapentru aceste dourtidei, are numai un singur termin puntiun(subiect individual). Doi puntiun in Christos nu putea fi,ertei atunci s'ar fi admis invetAitura gnostico- manicheicidespre cele doua principh. Ast-fel sa multamira et a'si es-pliea relatiunea celor doua naturi ca si Ciril din Alexandriaprin asenAnarea unirei sufletului cu trupul.

Ast-fel invetaturile acestea ale Armenilor s'ar fi tinut Inca,mult timp in o stare defensive in contra scolasticismuluLinvtaturei ortodoxe, data starea politica din secolul alVI lea, nu i-ar fi facut sa o curme. Patriarhit din Georgia,.mit ca si cci armenesti purtati titlul de Katolicos, Inca dela inceputul ereqtinarei for se hirotoneati in Armenia. Deore -ce acesta era tot mai mult subjugata de Pero, Gear-gienii ea sg, nu-si p6rda, independenta se puserit in rela-.tiuni mai strinse cu Grecii, si in anul 580 Catolicul Chirionhotari intr'un sinod tinut atunci, ca sa primesca canoneledin Chaleedon. Patriarhul arm6n Abraam, informandu-sede acesta, aiurisi pre G-eorgieni $i declare in anur 596 'in,velatura halcea'onaa despre cele doua nature de eresie. Else putea intemeta pentru acesta pe Sinodul din Valarsabad.

www.dacoromanica.ro

PRIV RE IsToair21. ASIIPRA B'SERICEI ARMENE 155

care in anul 491, sprijininduse pe henoticul indoios al Im-peratului Zeno, condamnase atAt pre Nestoriu cat si preEntibie, desaprobAnd formula din Halcedon bra a o cora-bate formal. Georgieni! incereara o impecare la o serba-tore in Constantinopole, unde luara parte si trimisi dinArmenia, 597. Cu t6te acestea remase fie care in socotin-tele sale. Zapae4la ce alb urmat cu deosebire de prin anal532 din causa lipse! de 6ment invetatt earl! se OM face-calculele in privinta serbatorilor anuale, a facet sit intro-duca o cronologie bisericesca nowt. Patriarhul Moisi II aadunat in Torin un Sinod in anul 552 si spre a curma t6tegresehle cronologice, ce se facura pAnA, atuncl, s'a decis ca1 Julie 552 sa se considere ca prima ;Li a anului I-iu dinera noua haicani. De almintrelea se tine era acOsta de sis-temul Julian, tip eft diferinta intre cronologia armena sicea dionisiana este de 551 de an! 1). Se intelege de lasine ca numerarea anilor de la nasterea ltu Christos, erarespandita in tot imperiul Roman pe la jumetatea seeoluluial VI-lea si era haicana era intewelata tot pe acesta enu-merare, dar el voiati ca sä nu li se impue nimic strein sise fie neatarnati in acesta privinta.

Cu cat preotimea armOna avea aerul ca in privinta a-c6sta sa desparta obicelurile poporului de acele ale greci-lor, pe. atata se incercara si imperatorii bizantini pe cat

stat in putint, ea prin ademenin nebagate in somasa-1 aduca la unire. Asa Mauriciu, care din nastere era ar-mOn, numi un patriarh anume pentru armenif supust seep-trulyi sell din Armenia mica, si care recunoscu Sinoduldin Halcedon. Dintre acWia se afla si pant acum unelecomunitat! din Asia mica §i Mesopotania. Et se numescdupe Iccalitatea for principala Armeni-Agnate dintre earl!.se afla forte multi handler! prin Constantinopole. Impe-ratul Eraclie, (pare se facu renumit prin resboele sale si cudeosebire prin recucerirea Cruces let Christos, fu forte sti-mat de Armen", asa ca scrierea sa wExOecrt; Cp0o365o,., IlicsrEwc

Dupe Era arznena, am numera acum anal 1340 in lac de 1891_

le-ail

9

www.dacoromanica.ro

'156 PRIV,RE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE

fu primal la un mare Sinod tinut in Cavin (Erzerum) 629si Catolicosul Esdra III, recunoscu serbatoreste pentru totsArmenia Sinodul din Halcedon. Numai calugerul Ion Mai-ragom din Monastirea Mair se improtivi si adunand Incapre cati-va admise parerile aftartodocetice sail si fantasisteale mut Itt lian din Halicarnaz, recunoscend o deosebire intreLogos si Corpul mut Christos care remase neconrupt (icpeapto,;)prin urmare doua maturi, dar diceatt ea corpul este nu--mai pgrut, de acela li se dada numirea de fantasists.Acesti Iu Hanisti ati fost persecutati de sese Catolicosi, tariffse succedara Ezdra, Nerses III, Anastasius, Israel, SabagIII si Elias. Timpul cand au condus acestia Biserica anmend se primeste ca un timp in care cele don& Bisericterati unite. Asa ca Inuit timp unitii castigara in yartea forpoporul, mai ales ca se aratarit caldurost inchinatori atsantelor moste ce end f6rte mull venerate de popor alesantelor martire armene at. Hipsime si Galana. Cu t6teacestea se forma, o reactiune provocata de unit clerics, califvoiau a uniforma liturgia arm6na cu cea bizantina. Irupe-ratul Constantin II autorul Tiposulul lua afacerea acestaasupra sa si voi sa o introduce cu armene. Preotit trimislde densul cautail a combate traditiunea cultului armen intrei puncte: a amesteca vinul cu apa la S-ta Liturgie, aintrebuinta pane dovita si a serba Nasterea Domnu lui.Dar partida nationals, dupe plecarea Imperatului, sub, con-ducerea lui Ion din Ticor, botarira la un Sinod tinut laManazkert (651) ca sa renunte formal la unirea cu _Hal-cedonul, declarand ca eresie serbatorea Nasteret Domnuluisi hotarind serbatorile in runner de patru Epifania, Pas-cele-, Cincizecimea si serbat6rea profetului David 1), apoia se face liturgia cu pane dospita, si a amesteca apa, pre-cum si impartasirea in Joia mare, ordonand un post maiTiguros de cat grecii. De si mai multe sin6de din secolulal VIII -lea se pronuntara in contra Sinoduiui din Manaz-

1) Seibare de po^hinta pentru armeni, in care se antau eu de-osebire psalmii de taints ai lui David.

si

www.dacoromanica.ro

r RIV RE ISTOR'CA ASUPRA BISERICEI ARMENE 157

chert, mai mult in favorea I3isericei ortodoxe, cu tote a-cestea obiceiul vechiii al Bisericet armene s'a conservat $iin punctele acestea se intimpina, mare resistenta din par-tea annenilor, and voesc a se impeca cu Coustantinopolesari en Roma. Afara de postul mare, de Mercurile ski Vi-nerile de preste anpostese Inca cate einei dile inainteacelor patru serbatori mart, apol la aflarea si inaltareacinstitei Cruet, la St. George, St. Iacob, St. Grigorie Lu-minatorul s. a. preste tot anul aunt 156 de Bile de post.De va tinea tine -va cu rigOre posturile si va educe regulatdarul sea in ban! la biserica, i se promite ertare de 'A-nte on cat de grele ar fi si fericire.

Dar sa reluam iarasi firul istoric. In secolul al septelea,Cala hit Mohamed cucerira Persia si intinsera, stapanirea.for si asupra Armeniei. Catolicul Ezdra muri de spaima,sand ail intrat pentru prima ore Arabi' in tarn. Ea seimptirti si mat departe in doua park : Armenia mare simica ; si pe and Califit din Bagdat trinieteail acolo Os-digenT (guvernaton), Imperatul din 13izant aseza dincoceCuropalati. Si unit si altii autati a'sI trage in partea forfamiliele nobile. Asa el Mahomedanii, cari la inceput voiailsea facI proseliti $i dintre Armeni, and aflara cii acestideneni mai bueurosi primesc martiriul de at se fie rene-gap', in timp de maT multe secule, a preterat sit stea, asaclicend la usa terei, si munal in efite va locum uncle se a-semsera el" zidira, moschele si exereitara cultul lor. Cu ca-derea domniei Abasinilor in a doua jumetate a secolulutal noulea si tot odata cu ocuparea tronulm bizantin deatre principii Armeni, reusira a mai lua incit odata titlulde rege. Se reintemeia regatul Arrueniei, de sigur un re-gat vasal, dar destul de pompos, cu doua orase de rep-dinta, Ani, unde era resedinta regelul din familia Bagra-ditilor, ce se trAgea din casa renumitulul Imperat VasilieMacedo, si de la anul 993 se stramuta acolo si resedintaCatolicosulut, oral care se imfrumuseta apol, avend 100,000de case si peste o mie de biserid. Din scrierile contim-

www.dacoromanica.ro

153 PRIVIRE ISTOR1CA ASUPRA BISERICEI ARMENE

purane se vede oil regil acestia 'si chidurit tote silinta catara sti, infloresca. i in privinta bisericesca se aratardunit patriarchf imp6catt cu invetatura halcedonemi ; asaPatriarhul Ion IV, (705) la Torin si Patriarhul Zaharia I(862) la Siragaron, dar in curend Isac Mhrub intrerupseors -ce relatie cu Fotie din -Constantinopole, Grigorie IIscrise in contra biseriee! grecesti pentru .Azimitt i chiarrenumitul istoric Ion VI, era un amarnic vrajtuas al gre-cilor. Numai In lupta contra Paulicianilor, care se ivi insecolul al ciecelea',In partea apusana a Armenia!, at fost deacord atat ortodoxii cat si Gregorianh. 0 riimasita dintreManiheil gnostic!, Tontrachitit at fost nimicitt cu foe sisabie de catre Grigorie Magisdros (t 1058).

Pe timpul BagradiOlor Inflori intru cat -va $i literatureArmenilor. Cu tote ca se cultiva mat mult prin manAstirf,dar era mai productivit de cat in apes, pe timpul acela.Cu deosibire liturgia a fost forte imbopiitii prin scrierilelui Grigorie din manastirea Nareg {97Q] intitulate Cartede elegii Ante". i comentarii la citrtile vechiulu! testa-ment (Cantarea-Cantarilor, fob, tap. 38) scrise acest el,-luger poet. Sirianul Nana con3enta Evangeliul St. IonAnania din Sanahia, Tanga Tiflis, scrise ma! mult dupeChrisostom Comentaril la epistolile Pauline. Alcil se incer-eara a face istoria timpului in cuvent:tri parenetice saiielegi!. ajar $i traducer! din clasici! bisericesci nu lipsir.i.Asa *fan din Sjunic (750) traduse scrierile lin Grigoriedin Nissa, Ciril al Alexandrie! si Dionisie Areopagitul,multe din aceste scrise! revelute. Dar nisi un Armen nustieluci in vecui a -eats atat ca luptAtor si om de stat, catsi ca scriitor si teolog, ca renumitul G-regorie Magisdros(980-1058). Trogendu-se din -familie princiara, ce se In-rudea cu Vasilie si Roman Bulgaractonit, cari pe atunc!Peupaii tronul bizIntin, se distinse in o lupta pe care o avuimpreuna cu Constantin Monomahul $i Sibarid Orpelian,prineipi din Georgia, de si era intr'o etate inaintata, incontra armatei infricocate seldjuche a lui Togrul Beg, lupta

www.dacoromanica.ro

PR1VERE IS I ORICA ASUPRA BISERICF T AR MENE 159

care avu be in Vanaut langa Cabadrhu 1049, si in careinvinse pre turcomani si-i respinse in stepele lor. Inainte siduo, aceia fu el guvernator al Mesopotamiel, istoric, rela-tiv actor al ma' multor scrieri aseetice si in Orele deecreatie traduse el pe Euclid, Olimpiodor, chiar si Fe-dron si Timeti a Jul Platon in limba armena.

Sabia Afestrului Grigorie sustinu regatul armen cevamai mult de tilt Califatul, pe care'l cuceri SeldjuchidulPipin 10 7; dar cu m6rtea lui Grigorie 'fit perdura siprincipii armeni independenta lor. Sub Aly Arslan intrara,Seldgiucii in inima terei si in anul 1064 mistuira orasulvestit Ani cu t6te palatele, bisericele si monumentele sale.Un mare punier de manuscripte pretiose, care se pastrasein Anif Inca de prin secolul al septelea fury nimieite sidin causa lipsei celei marl, mii de Jamilii pAilisira Ar-menia, spre a'si psi adapost in alte ter!. Un numer de40,000 trecu Marea NOgra si s6 agela in Cara n6stra, deunde apoi se respandi o parte pilna in G-alitia, undeprin secolul al 17-lea Jura, convertiti de catre GalandusRi unit" cfi Roma. Cam vre-o 20,000 suflete formOza bi-.,

serica unita, condusa de un Arhiepiscop, cu resedinta inLemberg.

13agradith. din Ani si Cars fury zdrobitt de Selgiuct, asaca Armenia proprie, Cara dintre lacul Urumiah si Van,parnentul de langa Arax, muntir Masis si platoul Arara-tulut n'at1 mai fost sub domnia hatcana Inca din vOculal un-spre-decelea. Cu tote acestea Georgia, Cara produc-tiva Kur si Cilicia, care purtati un cornerciu renumit cut6rile vecine, precuru si provinciele mArginase: Mesopota-mia si Siria apartinura cat-va timp unei Unit din casa Ba-graditilor. Intre Bagraditii din Georgia, se destinsera, a-fara de David si Georgie Inca doua regine, prin frumu-sete, virtute si tarie: Tamar si filen, sa Ruzdan, admiratede contimpuranif lor. Ele luara, general' din familia chi-nOsa Orpelian 1); ski sand acestia facura causa comuna cu

I) Istoria acestei case reuumite in Rusia, a fost scrisa Inca dinsec. 13 de Episcopal Gregorian tefan Orpelian. Sibarizii Orpelia

www.dacoromanica.ro

160 PRIVIRE IsTORICA ASEPRA BISERICET ARMENE

can mongol! Culegu Batu, in sec. 13, cazu catronurile crestine din Georgia si Imeretia. Regina Ruzu-dan nu putu sa parasasca gloria sa asa lesne si luandotrava muri.

Mat mult timp se tinura Bagraditit Rupenizt pe tro-nul Ciliciel si Comagenet. Poporul Armen cat mai rema-sese desvolta activitatea sa in sec 12 si 13 prin ora-sele mai insemnate ale acestui regat. Rom-Cla pe Eufrat,Tars si Sis in Cilicia. De la darimarea orasului Ani Ca-tolicosul nu avea o resedinta stabila, ci se schimba inmat multe manastiri. Acosta dadu loc la mat multe certeintre manastirl, voind fie-care din ele a avea in sinus settpe capul bisericel si asa se intampla in sec. 12, ca du-pe mOrtea Catolicosului, patru manastin isi alese lie. careCate unul. Ac6sta schisms, se curma Inge repede. Cu toteacestea din anul 1113 se ivi una noun, care durdza siasta-qt. Cand Catolicosul Grigorie III Pehlivierul parasiresedinta, ce o avea in mannstirea Garmirvank, in pro-vincia Caradag gi apoi se straniuta la Rom Cla, unde era

curtea Rupenizilor, archiepiscopul David Orpelian dinAgtamar, care se bucura de mare on6re la. Georgien!, de-dark ca acesta stramutare este necanonica si fu recunos-cut de dare episcopii sef ca adeveratul. Catolicos. Agta-mar este o insula mica in lacul Van unde se afla omangstire bogata. Puterea acestuia u.0 se intinse cu multmat departe de cat prin imprejurimile laculut Van; cutote acestea ca aveati pretentiunt ca singuri aunt catoli-cosh canonici si de acela se pt,stte;la, si asta-di succesiu-nea lor. In ceea ce privesce activitatea Ion, de but:A-shriftCa a lost si este f6rte marginita.

Cet din Rom-Cla facura mai multe incercari de unire

an fost in timpul for tot asa de viteji ca §1 Vartanii-Mamigoni!Interesante sunt insciintarile, ce le da amintitul istoric despreincreltinarea curtei Mongole. Mangu-Cham, nepotul lui Gingis-Chan zidi o biserica in LaracTorum, ear pre Hulagu sotia saDoguz-Hatm ii nume§ce istoricul ceva mai putin bine-facetoriaI Cre§tinismului" de cat Constantin §i Elena.

si

's1

si

@i

ci

www.dacoromanica.ro

PR1V1RE 1STORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 161

cu biserica ortodoxa, mat ales ea pe deoparte preotimeasi nobilimea teret find constrinst adesea de Saracint, Mon-poll si Selgiuci, alergan la ajutorul pop6relor Crestine, Tarpe de alts parte cruciatii trecend prin Cara tor, nu le o-ferea sprijinul de cat cu conditia convertiref tor. Copilcrestinilor din Roma si Constantinopole se intreceu care decare a'st revendica onorea convertirei tor; dar preotimea ar-mena in frunte en Catolicosul din Rom-Cla intra in tratatittot In acelasi timp Ili 4cu unit si cu altit. In cern ce pH-vesee principit se margined, dupa trebuinta, a se inrudi atatcu Comenit din Imperiul Bizantiu, pe cat a mat avut siel vidta, cat si cu principir franc' din Antiohia (Linia Bo-emund din Tarent), precum si cu Regit din Cipru (LiniaLusignan). Cu t6te acestea s6- gasesc dintre clericit mat in-semnati armeni din sec. 12, s' barbati de aceia, can nu ca-utati a face unirea numai din interes, ci de a o face peniste temeTuri solide, bazate pe marturisirea de credinta._Cand renun3itul Nierses Claiensis (adeca din Rom-Cla, pa-triarh 1166-73), se sui pe tronul episcopal, tint' o cu-ventare forte frurn6sa in care areta poporului si clerului ne-cesitatea uniret. Urmasul sett Grigorie IV Deha, in toutvista sa nu avu alta grija de cat de a indemna pre pas-toritit set de a se uni larAsT cu biserica ortodoxa, si con-voca in anul 1179 un sinod national la Rom-Cla. Ajci in-naintea Catolicosulut armen, sirian si alban, inaintea. a 31de Episcopi, a mat multor doctor" in teologie, a multorprincipi si cavaleri, tin"' o cuventare minunata, care poteservi de model al literature' armene si care s'a tradus inmat 'unite limb' sub numele de Adenapanuthiun, rentni-raitul retor si arehiepiseop din Tars Nerses Lampron, ne-potul lut Nierses Claiensis. In ac6sta cuventare indemnael pe auditor', ca pe baza cuvintelor apostolulut din e-pistola eatre Corintent sa se pastreze I.Tnitatea corpulutMI Christos" -si primindu-se canonele din Halcedon se seunesea cu biserica din Constantinopole. Scantela cerescaa pace' crestine se parea eä Incepu a se aprinde in cres-

Biserica OrthoZoxl Roming. 5.

www.dacoromanica.ro

162 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE

tinismul armen. Cu tote acestea Seldjiuctii din Asia micanu lasara Sa treat pe acolo trimi$ii, can duceu o stireasa de imbucura.t6re la Constantinopole; ImperatulComnenul, care se arata forte favorabil unirei muri grab-nic, iar Nerses, care pentru zelul sea eel mare pentruunire fu declarat ea sfant, muri si el pe tale, fiind inteomisiune la Constantinopole (1198), pe care o intreprinsesingur spre a se intelege cu Grecii. Ambii Nerses, un-child si nepotul aunt renumiti ca preoV si scriitori asce-tic!. Rugaciunile 4ilnice ale edit' dintelu fora traduse in24 de limb! streine pe care le vont reproduce mat jos.Nerses Claiensis este renumit si ea istoric, iar NersesLampron esplica cet doi-spre-c,,lece protet1 ai scrise o ex-plicare pe larg a, liturgies. Se incerca si in biografi!, des-criind mai multe momente insemnate din biserica sirianasi romana, traduse in armenesce regula St. Venedict siscrise viata lui Grigorie eel Mare. Fiind-ca eel doi Ner-ses ate scris si confesiunea credintei armene o reprodu-cem aici dupe editia din Londra 1780.

1) Confesiunea credintel Bisericel Armeng

Marturisim cu tarie si credal din tota inima, ca Dumnedet. Ta-tal este ne facut, ne nascut i fara inceput. Inca si nascetor alFiiului si purceptor al Spiritului sfant.

Credem ca Duranedeit Cuv'ontul este nefacut, nascut si avend iu-ceputul de la Tatal mai 'nainte de veci; care nu este mai in ur-ma nici mai mic, ci precum Tatal este Tata asa si Fiul

Credem in Spiritul sfant, nu facut, no temporal, ne nascut, no nas-cut dar purce(lAnd din Tatal, de o fiinta cu Tatal si de acoialiglorie cu Fiul.

Credem in sfanta Treime, do o fire, o Dumnedeire, nu sunt trotpoi, ci un Duranegea, o vointa o domnie, o stapanie. Creator colorvequte si ne vedute.

Credem in sfanta biserica, spre ertarea Scatelor si comuniuneasfintilor.

Credem ca unul din eels trel persOne. Dumnegeii Cuventul, nas-cut din TAM mai 'nainte do veci, in timp s'a pogorit in pururea

Fitt

Mihail

si

www.dacoromanica.ro

13141VIRE ISTORICA ASCTRA BISERICET ARMENE 163

fedora Maria, a primit din sangele el si s'a unit cu acela Dum-nedeirea sa. Nou6 lunl a stat in pantecele prea curatel feciore s'afacut acel Dumnedeil perfect gin des6versit, cu suflet minte §icorp: o persOna, o fata i o natura unita.

Dumnedeii s'a facut om far& mutare, frog, schimbare. Fara sO-mOnO, I-a fost conceperea, §i fara stricaciune nascerea.

Precum Dumnedeirea sa nu are inceput, asa $i omenirea sit nuare sfersit. Pentru ca Iisus Christos erl si asta-di, acelasl si in veci.

Credem ca Domnul Iisus Christos. dupe ce a umblat pre pamenttrei-deci de ant a venit la botez, fa marturisit de Tatal: Acestaeste Fiul meu eel iubit. Si Spiritul Slant in forma de porumb s'apogorit. A fost ispitit de satana si l'a invins pre el. A predicat6menilor mantuirea. A lucrat cu corpul, a obosit. a flamandit in-setat, dup6 aceea a venit la patima de buna vole, s'a restignit sia murit cu corpul, dar este viii prin Dumnedeirea sa. Corpul sea alost pus in morment unit cu Dumnedeirea ; cu sufletul set s'apogorit in lad nedespa4indu-se Dumnedeirea, a predicat sufletelora sfaramat ladul si a liberat ace() suflete. Dupa trel Bile a inviatdin morg s'a arOtat ucenicilor sot

Credem ca Domnul nostru Iisus Christos cu acelasi corp s'a in-naltat in cartari seqe dea drepta Tatalut Earas1 va veni cu a-celasI corp si cu slava Tatalui, ca sa judece viii si mortfi. Caml,

este §i inviere a tuturor omenilor.Credem $i in resplata faptelor ; celor dregcl se va da vista veci-

nick far pocatosilor mama vecInica.

Este de observat ca confesiunea acesta se deosebescede simbolul armenesc Intrebuintat asta-41 la cultul Duni-neqeesc pe care Pam reprodus deja dupe liturgic armena,dar acela este eel mai vechiti si care se asenuana cu eel A-postolic qi Niceno Constantinopolitan. In aceea nu se nicec4 Duhtil sfant este purees din Tatal, pe cfind in confesi-unea acesta se afirma adeverul acesta de mai multe oo.De aseminea nu se voibesce nici in simbol i nici in confe-shine despre adaogul Filioque, ceia ce ne probeza ca ac4stil,inovatie, nu era cunoscutrt Armenilor ; si cu tote ca Catoli--cosul din Sis inc a din anti 1250 a decis sinodse recunoscit purcederea santului Spirit de la amendot a4ctroque, totup preotimea au respins Cu desgust acesta ino-

si§i

si

si

i

§i

si

ifitetut sa

www.dacoromanica.ro

164 PRivIRE 1SiORICA ASUPRA MEMO ARmENE

vaOune impusa de biserica Romei. Monofisitismul se aflrmain confesiune, pe eand, in simbol nu se vorbesce nimicdespre acesta ; de almintrelea 14 partea din urma a confe-siunel se arata ca, armenil nu impartasTail in totul opiniu-nile monofizitilor. Confesiunea at:6sta este formata sail ex-trasi din mai multe confesiuni, compuse in diferite tim-pun. Cele mai principale sunt cinci: Prima a lui Grigorieepiscopul din Nariek, care a vietuit sub patriarhatul lui Va-han Vasburakensis, ill timpul imperatilor Vasilie si Con-stantin, cam pe la anul de la Christos 951, scrim spre tre-buinta credinciosilor natiunei sale. A dorta §i a treia a lulThersis Claiensis patriarliul Armenilor catolici, cea int6iticAtre biserica liaicana, cea din urma in epistola catre Ema-nuel, Imp6ratul bizantin. in anul mantuird 1170. A patraa Li Nierses Larnpronensis Arhiepiscop sub patriarhul ar-menilor Grigorie Delia, in respunsurile sale serise in e-pistola catre Alexie eel Mare, ginerile lut Emanuel, campe la anul 1177; adunate in cartea intitulata Universa-lium. A cincea este acesta reprodusa de noT, larasi a 1111Nierses Claensis, scrisa in versuii titmice in anul 1365.Tote aceste confesiuni find interneiate pe simbale vechi seconsiders, de catre armeni ca ortodoxe si provenind de lanisce barbati, cari au dat esemple de o cultura Naha siall avut o purtare exemplars, in eat sunt venerati ea sfinti,de- se ved si pana asta-qi reproduse in diferite cantiinliturgice. Apt)] mai este de observat ca in nisi una din-tre acestea, nu este vre a contradicere, ci tote continemsi invetatura pastrata prin traditib inea din timpurilecele mai vechT. Ast- feliii ea confesiunea acesta, care se im-punea mai ales catehumenilor, ca si sinibolul apostolic,de unde-si are originea, se pare a avea mai multi autorT.

Grigorie Nariekensis, vorbind despre llumnedeti Tataldice: Credinta adeverata si ortodoxa este, ea sa credemca Duainedeu Tatal este fiinta adeverata, Existenta per-fecta, ne facut, fara inceput, fara tiny, fara causal. nepri-ceput de minte, ne vedut, ne spus, ne apropiat, simplu, ne-

&-

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 165

patruns, ne strebatut, ne scris irnprejur, fart, and, faraunder ne cuprins, ne schimbat, nemutabil, insusi existentarinsusi lumina, mai mare de cat on -ce s'ar putea spune,care nu este facut de nimenea, nici insusi pre sine s'afacuti inainte earn% nimene n'a fost, si deopotrivit cu den-sul nu este nimic, si find ca -este el inceputul este $i

-causa a tote". Nascerea Fith MI din 'Fatal, o numesce Nier-ses Lampronensis taina mare minunatel, din natura Ta-talut, lard scadere, tetra corp, mai inainte de yea lntr'ocantare de la serbarea nascerei de Durnnedeti nascetOrei,se (lice despre sfanta Fedora ; carea l' a nascut, pre eelnascut fara timp din Tatal, se nasce aster -cli din pantecesterp [al Anet]. Asti -di s'a implinit fagaduinta lui Dum-necleti eAtre Patriarhi, din semanta for a exit bine-cuventarepentru tote nemurile, fiind-ca din radacina for a odraslitsfanta FeciOra, carea a nascut pre cuventul".

Pre Dtfmnedeu Fi,t,tf '1 numesce Gregorie Nariek: Unulnascut cuventul lui, si nascere mat pre sus de cuvent,forma si strelucirea Tatalui, caracterul Frintei lui, sigiliuvitt, intelepcmne Were, avend t6te atributele ce se77cuvin lui Dumnedeu TatAl dupre fiinta: adeca ca, acela

7

ce este de o fiinO, (bu.cdUcto;) prin naturii, este Durnneqeudin Dumnedeti, nefacut de la cel nefacut, fart timp de la.,acel 9e este fart timp, vietit din vieta, lumina din

Iar Niersr,s Clatensis espune aceste cuvinte si mailamurit in Coniesiunea sa pentru biserica Harcana. Lu-mina Fiul dice Patriarhul, ,,din Tatal lumina, si focul77Dumnedeirei Fiulur din foc,u1 Dumnedeirei Tatalui, pur-

cqend prin nascei e, nu aunt una si alta, ci una si acefaofire. In adever exeruplid nascerei Fiului este fara esemplu,',este cam asa precum nasce in mintea 'Astra cuventul,77dar exemplul acesta nu este uici de cum potrivit spre a

., spune tot adeverul. De aceia se numesce -Cuvent, fiindca nasterea este fara scadere, Irma se numeste Fill, fiind-ca.,este din natura Tatalui ; nici nu este strein de ea, niciereatura, dupe blasfemia lui Arie. Chipul nascerii este

si

gi

lu-ll

.4e

www.dacoromanica.ro

166 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE

77nepatruns de mintea omen4scit, precum dice sfanta scrip-

tura. N'a fost cand-va cand sa nu fi fostDuhul slant, dar precum Tatal totde-una este Tate §i nu

mai pre urma primit nurnirea acesta a paternitateT, deasemenea si Fiul tot-de-una este Fiu, de o potriva, vectnic

Cu Tatal 801.Despre Duhul sfAnt dice Nierses Lampr. Duhul slant

este tot-de-una Duhul hit Durunedeu, nedespartit de Ta-tal si de Fiul, de o fiinta, de o fire, in trei pers6ne se17

intelege, purcedend de la 'Fatal sau din Tatal 'ExTrops,J6-p.VIO% 7.10. -co-.) llocp64. Duhul slant este spiracie din Tatalnespus, nu ca Fiul prin nascere, dar prin purcedere din77esenta lui dtif)e cum dice [I6n 15, 261, Duhul adeverulvt

carele din ntal purcede. Asa dar, biserica armena nu scianimic de adaosul hope al Romano -Catolicilor, nisi chiarin secolt 1 al patru-sere-decelea. In o cantare din serbAta-rea cinci-decimei se dice : .,0 Duh adeverat care esti ne-

cunoscut dupre fi'uta si nespus, purcedere din 'fatal,fora inceput si consubstantial cu Flul unul nascut, te bi-ne-cuentam pre tine Durnnedeul Parintilor nostri. Siin alt loc: Duhule necreat care esti trimis din Tatal, siconsubstantial prie m jlocirea economics, a celui de o fi-inta en tine, ca sA fit mangaitor sfincilor Apo-toll, te ru-gam, atbi indurare, etc. $i este de notat ea cantarileacestea aunt f6rte vechi in biserica armena, Inca din tim-pul hit Moisi de la Corene.

Despre Santa Treime in genere, die acesti ilugtri scrii-ton armeni: Nimenea nu este mai mare sail mai mic inSanta Treime, ci de o potriva intr'o fiinta, este fie -care,afara de proprietatile personale si cele ee se tin de ele. A-cele personalitati aunt: Tatal a nasce, Fiul a se nasce siDuhul Sant a purcede. In acele ce privese o natura co-muna, apol until este Dumnedeil si de o fire, Dumnedeire,iy.7.iczt, de o putere, de o rnarire, de o slava, cinqe, princreaciune, prin providenta, si altele. (Greg. Nariek). Ovointa este a celor trey persone si o putere, si o crea-

Tatal,

a

l;iui pi

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 167

tiune. Tatal a voit a crea faptmile vedute si nev6qute,Fiul le a adus la existenta din ceia ce n'a fost si Duhul

Sint le-a randuit tote cu in.celepciune" dice Nterses Cla-iensis.

Despre Biserica tarasi invata lamurit : Credern in o Bi-serica vniversalet ,si apostolica, Et4 !limy 7.100Lxiiv xoci 'Atroa---rolocip 'EvAlt]a[ocv. Biserica este acel corp mistic al cre-dinciosilor, atat al celor trecuti din viata, cat si acelor vii,avend de cap pe Christos ; care 5-6 numeste Santa, fiindca, este curatita de pocate prin sangele lui Christos, sifiind-ca capul si membrele-i sunt sante, avend comuniunecu cele sante. In IntPlesul acesta se numeste Biserica77cetatea llei Dumnedeii, temple nestricacios, in carele a

rresArit sorele dreptatei, altarul santeniei, fontana nesecata,

,' locul de scapare, adunarea turmei rationale, locuinta An-gerilor, limanul celor drepti, si expierea pecatelor". Tarca mijloc pentru iertarea p6catelor propune in prima liniemeritele Mantuitorului nostril lisus Christos si apoi insti-tutiele bisericesti: Botezul, Cainta, Credinta, Marturisirea,Iertarea preotasca, Darurile, Jertfa cea fart de gauge,Euharistia, tote faptele bune ale celor piosi, Rugaciunea,Milostenia si altele. Comuniunea Sonrilor se intelege pedeoparte a membrilor Bisericei cu Christos si pe de altaa membrilor intre-olaltA. (iTrexopyiyb.).

Deipre taina cea mare a intruparei lui Dumnedeu Cu-ventul, Tata ce invata ei: Unul din cele trei pers6ne,care este nascut din Tatal, fait timp, mai inainte de veci,de o fiinta si de aceiasi glorie cu Duhul, prin vointa sibunatatea acelor carii sunt de o fiint4 cu el, sa urnilestedin gloria nespusa, si inaltimea nemesuratA, pentru rescumpe-rarea chipului celui deformat si conrupt, treat de densul;nefolosindu se de puterea naturala a a-tot puterniciei sale,ci TcavTopixZvco si in multe chipuri en intelepciunea ; prinvestirea .A.ngerului locueste in sinul, curAtit de Duhul, alprea fericitei si slavitei Feciore Maria". (Grig. Nariek).Acelasi cuvent al lui Dumnedeil, care a facut pro om

77

www.dacoromanica.ro

168 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICE! ARMENE

dupre chipul BM, si i s'a aratat dupe calcarea poruncei,si tuturor dreptilor, lui Noe, Abraam, Isaac, Iacob, Moisi,A-ton, Iosua si altor profeti si a vorbit cu densii, in tim-purile din urma prin buns -vestirea Angerului Gabriel s'apogorit in sinul Feci6re Maria". Mai departe spune NiersesLarupron, ea: a luat corp din natura el cu spirit si cuminte, neparasind sinul Parintelui, pentru natura dum-nede4sct cea scrisa imprejur, s'a nutrit cu lapte ca om

si s'a preatnitrit de angel ca Dumnedeti". Dupe pricepe-rea nostril, asa a fost chipul unirei in sinul Feciorei, dupece a romas acolo noun luni si cinci dile pentru intam nas-tere, acel care putea intr'un moment as fie perfect, acrescut din di in di, de sigur ca sa rusineze pre acei cesustin ea a fost om numai in aparenta (-Ayr. 6?Ootly-Cv)I, s5

na4te ca un am, Dumneleil trup s a Rem padind fecioriaNaseat6ret nestricata, (Niers. Lampr.) ,si s'a f dcut Dumne-cleu des6veroit om desveroit (2:Eivepurcov). Fiind-caespresiune a dat nastere la multe certe in Biserica primi-tive si mai ales eresie lui Eutihie, de ace :a armenii adau-sera in simbolul tor: suflet, minte §i corp, adeca tote par-tile esentiale ce formha pre om. Cad corpul nu este faro,miute, cum lice Apolinarie, ea Durnnedeu Cuventul ar fisalasluit in trup fare suflet, en inteo statue,, not fugimde acesta ca de niste aspide veninate.

In simbol se dice mai departe: o pers6nA. o fail, ti.Ex

irn66roccrt4, 'iv 7C pocrconov, de aceea, dice Nterses, nu impartingpre unul Christos in cloud naturt" si in cloud persone, cumface Nes,toriu. Din cuvintele acestea se p6te intelegeArmenil nu confunda cele doua nature in Christos, cineintelegerea provine mai mult din confundarea espre-siunilor. De almintrelea recunosc doua naturiin Dom-nul Christos, asa Nierses dice,: care at aratat naturato omenesca in acea nopte, cuprins find de fried. Candeste vorba insa de persona Fiului lui Dumnedeti s' al o-mului in concret, din causa unirei celei strinse intre ele,afirma a este o naturd, cea ce si pun in confesiunea for :

17

siesta

ca

www.dacoromanica.ro

PRIV RE 1STORTCA. ASUPEA BISERICET ARMENE 169

Fiul 1111 Dumnecleti intrupat este unit intr'o fire. Acosta adat nascere la multe controverse intre greet si armeni,care dureza si piing inqiva de asta-(11. Pe de o parte grecilaruncand calomniLasupra armenilor, tar pe de alta aces-tia aparandu-se pre cat li st5 prin putinta in contra lor. Causacertet a provenit din cuvintele lui Ciril Alexandrenul. careaparand ortodoxia in contra lut Nestorie a clis To5),Oyo,.)

o-ecrotpaoiv-co; Ocrev. cela ce ati adoptat si armenii qi-cend ca una este natura cuverctului celul intrupat. Dar sus -tinend $i o natura in Christos, acele cuvinte auinceput a fi suspecte si de aceTa Priserica orm4na ae aparasi In contra NestorianismuluI si in contra.. Eittihiatiiimulni,precum se p6te constata din apologiele for indreptate ca-tre imparatii greci.

1). Armenit ;tic ea este o natura a cuventului intrupat,din causa uniret nedespartite, in opunere cif eresia luiNestorie; precum se vede din scrierea lut Nierses Claten-sis catre Emanuel : -ortodoxi, statorind unireanedesparOta a celor doua naturi a ha Dumnecleti si a o-mulut opusera 1nT Nestoriii si celor impreuna cu el, carii

aunt doua naturi deosebite si Impartite, Tar nuunite in unul Christos. Not anatematisara st pre- ace caridespart pre unul Christos ca Nestorin in doua naturi, clicendca altul este Dun3nOeft si altul om ; omul acel restignitsi mort; Tar Dumne4eit, neriistignit si nemuritor; si nuatribue din causa unirei la amendoue, patitna si nepati-mire, mdrte si nemurire".

2). Dupe cum se crede in genere, armenii ferindusede Caribda Nestoriana s'ati lovit de SPyla Eutihiana ; daret se apara din tote puterile in contra unei aseminea acu-satiunI. Asa Nierses Lampronenses, in cuventarea sa -tinutuin sinodul din Tars in anul armenesc 644 si de la Chris-tos 119), dice : nu qicem o natura despre cuventul intru-pat, confundand proprietatea esentelor, precum cred el, ci.,pentru negraita unire a celor doua intr'o personabili-

71tate si Dumnef,leire (persona diving) ". Apo). adauge : pi-

pixy

Eutibie

.4,Parintii

liceati ca,

www.dacoromanica.ro

170 PRIVIRE ISTOR1CA. ASUPRA EfSERICEI ARMENE

77cern o natura in Christos, nu prin amestecare ca Eutihie,ei ca Ciril Alexandrenul in contra lui Nestorie 1), el este o

natura -a euventului intrupat, precum clic si Parintit, siParintil citeza pre Atanasie 2), si alt inaintea lul. De a-

17ceia si not, dupre cum am primit de la acesti pftrinV or-

todoxl, anatematizam pre aces, carii pentru amestecare sipschimbare tilt, ea este o natura a cuventuluilintrupat ;sad ca. nu din materia n6stra s'a luat natura omenesen, pe

care o a unit cu Dumneleirea,"ea insusi s'a treat corpin sinul Feciorei ; satt caTar Cadus din ceriu ; sau IarasicA, inaintea ochilor apace ca om, da nu a fost adeverat ;

oi pre to ace?; cavil 'lie en, este o natura in feliul acesta".,,Dar not asa credem, ca Dumne4eu Cuventul,t, carele este-nascut din 'fatal mai 'nainte de veci, nevelut nepatimi-tor, nemuritor, a luat natura n6stra din Feciora, si o aunit eu natura sa divina, prin o unire neanpestecatn, sinedespartita; ca eel nevelut ca Dumneleu s'a facut ye-chit dupe natura nostril emenesca"... In acelasi apologiecatre Imparatul bizantin Manoil, compara acesta unite acelor doua naturi, cu unirea sufletulul si a trupulul inom. Dar marturisind ca este o natura in Christos din ca-usa unirei celor doua fir], impreuna cu Ciril Alexandr6-nul el recunosc impreuna en Grtgorie Teologul naturadumneleesea si omen6sca ca remaind. intregi s1 neschim-bate : a lice ca sunt doua naturi pentru unitatea a-mandurora nu este strein de adeN en, data nu se despartein done unul Christos. Ast fehu data se dice o nation. pen-

AUO REV Cpu'O'Et4 ilvi6creat pO JAV, p.Eti tIv evagnv SE, (;);ti Etc 600 6tato1J.11: iav elvat TCtaTiU0ELEV Tip TOU

Ocou poa-cv, (`,04 gvac.. FIViv ivooMpthiti,cravTo;, xal crEaapx,;(..tgvou.Cuvintele acestea ale lui Ciril se afla si in actele Sinodulut dinEfes, in Epistola catra Eulogiu si in contra lut Nestorie.

2) `OtLcaoloijtLEv chat Tov at'srOv ot6v tot .CO') MatzULOV of CoOptOrcou 7.0CTi aapra, oU `860 ciP:iEtc 'thy gvcc Utav

p.tav npoaxirrri-riiv, xod [Lily itscocrx6vrtov, ei:X?4 µiav meaty Tot?'

E .171 AO-you CrE67.E1.1.0p.iv1V, !J.ETCC Tic crap76;- CZUTOI.) pr.t,d, T:poaxu-v-OEJ. xal Despre intruparealui D-4eu Cuventul,.

4i

')Frip.ivrr .4j;-ri

'..*;EoT.),

Tcp,:do-xuvoup.atyriv.

eons

11,615p.a,

www.dacoromanica.ro

PRIV.RE ISTORICA ASEPRA BISERICEI ARMENE 171.

tru unirea nearnestecata, si nedespartita, tar nu pentru confusiune ; si dolt naturt pentru ne-confusiune, ca neschim-bate intelegendu-se, si nu pentru desptrtire, pe antandouale tine ortodoxia". Si ast-fel a numi pre Christos Dumne-deu si om este a recundsee doua naturi ; cad este evident,cet tine marturisepte Dumnecleg om, intaresce ,si o nature

alta in o persona. Chiar si termenii admisi de bisericapentru combaterea monofisitismului si pentru stabilirea invetaturei pentru cele done naturt in Christos (communi-catio idiomatund nu aunt streiDe armenilor : eic-cpg7r0.4 avi.-

-tyotcitcoc, nemutat, neschimbat Cv3tvpircuc, eccruvut wo-,

zcop(gto.l. Proprietatile celor doua naturt, (lice Greg. Nariec.conservat neomestecate ,si imprevnate vegrait mat pre

sus de on -ce imprevnare pi vnil e in until 1111 ,si in vnulDomnul lisys Christos din doua naturt perfecte. Cum caarmenii" credal astfelti, marturisesce Teorianus, care a-duce chiar cuvintele for [Leg. Arm. pag. 6 : Aiyov.cv !.11.0cv

cpirrtv 6.4 TOv Xput-TOy, of xovra TOv Eirruzitx crunxiovrE4, OUTS

XaTa TOV 'ATCOAEV4LOV OCAatousice.1, x-x-c4 kUpiX),ov TOY

2.AXEEscypEi/c; OTE ECTiV ^Y1 co,:xng -col)" A6Tcu CETOLOZO)V4VI). Ace-

parere despre unirea naturilor in Christos, o a scrisAbul-Pharajus si lid Sever, Patriarhul Antiohiet [1st. Di-nast]. Pe timpul acesta [Anastasie Imperatul Grecilor] s'adistins Sever Patriarhul Antiohie, caret c mpus multecarts spre a respandi invetatura despre o naturt din douiinaturt divinrt : si umana, bra, amestecare, fara confusiune,sail conruptiune; ci remasera, asa precum au fost, precumsi natura omen6sca, consta din dotia naturt : a sufletului sia corpului, corpul din doua naturi: materia $i forma,asa ca nici sufletul nu se preface in corp, nict materia informa, sau din contra",

Din cele Elise Oita scum, se pate constata lamurit cade si se aflii in marturisirea arru6na cuventul o natura,pentru care stint si acuzatt de monofitism, en tote acestea,din esplicarile date de ea mai insemnati barbatt invecattai tor, reesa ca et au admis espresiunea ac6sta numai spre

,si

s'aii

§i

,si

gi

pig.

www.dacoromanica.ro

172 PRIVIRE ISTOR1CA ASUPRA BISERICEI ARMENE

a esprima unirea, strinsA a celor doua firl tntr'un ipostas.i pentru ca sit nu fie nici o indoialz despre ortodoxia

kr, au si suprimat espresiunea acesta din simbolul Niceanpe care-1 recitez6, in liturgiele lor.

12) Rugaciunile pe can le-a Malt Nierses, PatriarhulArmenilor pentru toti credinciosiI in Christos.

Era cretina, 1170.

I.

Cu credirfta to naarturisesc si me inchin tie, Parinte,Fiule si Duhule sante, fire necreata si nemurit6re, Creatorulangerilor si al 6menilor si al tuturor celor ce existA.

AIM mild de faptura ta §i-mi da Iertare de gresale.

Marturisesc cu credinta si me inchin tie, lumina nedes-partita. n Treime Ana si o Dumnedeire ; care al treat

si al impraqtiat intunerecul, alunga si din sufletul menIntunerecul pecatului si al nestiintel mele ; luminezA,-ml min-tea in mornentul acesta sá me rog dupe cum voeti togi sa ascultt cererea mea.

Si me milueste pre mine eel ce am pecatuit molt.

III

earinte cerese, llumned,eii adeverat, care al trimis preFiul tea eel iubit sa caute 61a cea ratAcitA; pecittuit-am laceriti si inaintea ta, primeste-me ca pre fiul eel risipitor sirne'Jmbraca cu llama cea dinteirl, de care m'am desbrticatprin pecate.

Milueste zidirea ta si-ml Tara pecatele.

IV.

Faule al lut Durnnedeii, Dumnec eti. adeverat, carele tealpogorit din sinul parintesc si al luat trup in Santa Fedora

lu-mina

_ea

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 173

Maria pentru rescumperarea nostra, eel ce to -aI restignitsi te.al ingropat si al inviat din morti si to -at suit la 'Fatal ;pecatuit-am la ceritt si inaintea ta, pomeneste-me ca pretalhariul, cand vet veni intru imperi4ia ta.

§i me milueste pre mine mult pecatosul.

V.

Duhul lut Dumnecleti, Dumnec eti. adeverat, care to -alpogorit in Jordan si preste apostoll si rn'aI luminat cu bat's,botezului; gresit-am la ceriti si inaintea ta ; curilteste-me'Mast cu focul tett cel Dunmetieese ca pre apostolic tel culimbi de foe.

Si milueste zidirea ta, dandu-ml iertare de pecate.

VI.

Fire riczdita gresit-am in protiva ta, Cu inima cu minteasi cu trupul, sa nu-ti aduci aminte de pecatele male trecute,pentru numele teft cel sant.

Si me milueste pre mine mult gresitul

VII.

Cela ce ve;l1 tote, gresit-am tie, cu gandul, cu cuventulsi cu fapta ; sterge inscrisul gresalelor mele si scrie numelemeti in cartea vietil.

Si milueste aptura ta, dandu-nu lertare de gresale.

VIII.

Cela ce cervicele aseunse, greit am inainta ta, cu volesi Para de vole, cu stiinta si cu nestlinta; vinovat sent lar-tit-me pre mine peckosul, caci de la renasterea mea prinbotez si Oita in 4iita, de astA-41 am pechtuit in contra Dum-neqeirei tale cu simtirele si cu tote madularile corpululmett. Si me milueste pre mine mult gresitul.

Ix.Domne, protectorul tuturor, pune inaintea ochilor met

frica ta cea santa pazit6re, ca sit nu yacht deserUiclune; siurechilor mele ca sa nu audit cuvinte necuviinci6se; si gureri

www.dacoromanica.ro

174 PRIVIRE ISTORICA ASUPRA ARVIENE

mele ca sa nu grAiasca" minciuna; si inimei mele, ca sa nucugete cele rele; manilor mele, ca sA nu lucreze nedrep-tatea ; §i piciorelor mele, ca sa nu merga in calea nedrep-tAtei, ci indrepteA mirarea lor, ca A fie intru tote dupeporuncile tale.

i miluqte zidirea ta, dandu-rni iertare de gre§ale.

X.

Christbse, focul eel diltAtor de viata. aprinde in inima meafocul dragostel tale pe care l'al reversat pre prtment ; ca Aarda balele sufletului meii i A sRntascA con0iinta sufletu-lui meit, sa curete de pecate trupul melt 4i sä aprinda lu-mina cuno§tintel tale in inima mea. i me milue§te pre minemult greOtul.

XI.

lisuse, Intelepeiunea Tatalui, mie intelepciune, sacuget cele bune, sa vorbesc §i sa lucrez numai cele placatetie ; ptizindu-me pre mine de ganduti, vorbe fapte rele.

miluete zidirea ta, iarta mie gretlalele.

XII.

Doane, iubitorul bineluT, care stepaneFAI vointa, nu melasa sa, urmez vointei sufletului mett; ci me povetuWe, casa rnerg tot-deuna pe cararile vointei tale, care conduc labine.

i me miluete pre mine mult gre§itul.

XIII.

Imperate ceresc, da-mi imperatia ta, pe care ai fagAduifocelor ce te iabesc pre tine; haat-We inima mea, ca sa urascapecatul, sa te lubesca, numai pre tine §i sa faca vola ta.

i miluete zidirea ta, dandu-mi iertare de gre§ale.

XIV.

Cela ce porti grijA de fapturile tale, pAzeOe cu semnul-crucii tale sufletul Gi trupul meil de ademenirile pecatului,

dA-mi

BliERICET

1i

Qi

ei.m1

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 175

de ispita diavoiului, de barbatul nedrept si de totiti pri-mejdia ce ameninta mintea si trupul met.

Si me milueste pre mine mull gresitul.

XV.

Christose, pazitorul a tote, drepta ta s5, me sprijineseitcsliva si noptea, on &eqend in casa, on mergend pe cale,on de vont dormi, on void priveghia, ca sti, nu me clittesc.

Si milueste zidirea ta, aandu-mi iertare de gressele.

XVI.

Dumnecieul met, care deschigi mains ta si umpli OMcaptura de mila ta, Tie 'ti incredintez sufletul met ; to pa-zeste F, li ingrijeste de cele, trebuinciose sufletului si trupu-lui mat acum si in veci.

Si me milueste pre mine mult gresitul.

XVII.

Cel ce indreptezi pre cei ratticiti, intorce-me de la obi--ceiuri role la mat bune ; sapa in mintea mea diva cea in-fricosatA, a moilei, frica de gheena si dragostea irnperrqielcereal, ca sdrobit de durerea pecatelor sá lucrez dreptatea.

Si milueste zidirea ta si-mi iarta greF,4alele.

XVIII.

Isvorul nemurirei, seote din inima mea lacrimi de po-.csainta, ca pecatosa. ca sa spal intinaciunea sufletului met,mat "nainte de a esi d,in lume.

Si me milueste pre mine pecatosul.

XIX.

Datatorul milel, dilrueste-mi mie ca cu credinta orto-dox5, si cu fapte bune, Fssi prin impartIsirea cu santul te4trup, si singe sa merg la tine.

Si milueste zidirea ta, si 'ml iarta gresalele.

www.dacoromanica.ro

176 PRIVIRE ISTORICA ASEPRA BISERICLT ARMENE

Bine-facetorlule, Domne, incredinteza-me kngerului celuibun, ca en pace 0, indrepteze sufletul meti, si BA me trecanevetlmat prin cursele demonilor cele intinse prin aer.

i me milueste pe mine mult gresitul.

XXI.

Christose, lumina cea adeveratit, invredniceste sufletulmeii, ca cu bucurie sri, vadA lumina slavei tale, cand mevei cinema in cliva hotAritit, si sa odilmeset, cu sperantabunurilor, in locasurile dreptilor, panit in qiva, cea mare aven irel tale.

i milueste zidirea ta, andu-mi iertare de gresale.

X XII.

Judecatortule drepte, and vet veni intru slava Tatalui,ca sa judeci viii si mortii, sa nu intri in judecath, cu robulten ; ci me seapa, de focul eel vecinic si me fit O. ascultvocea cea fericita a celor drepti intru imperAtia ceriurilor.

§i me* milueste pre mine pecAtosul.

XXIII.

Milostive D6nme, milueste pre ton. eel ce cred intru tine,ai mei si pre streini, cunoseuti si necunoscuci, pre cei.vil.si pre eel morti ; iarta vina gresalelor celor ce-mi suntvrajmasi si celor ce ine tires°, si risipeste sfaturile viclene-ce le fac in protiva mea, ca sa se faca vrednici de mila ta.

*i milueste zidirea ta, dandu-mi iertare de gresale.

X X I V.

Donnie, cela ce strelucesti intru miirire, primeste ruga-eiunile robului Oil si implineste cererile mele, prin mijlo-cirea Santei Naseetorei de Dumnecteii .si St. Ion Botezatorul,

www.dacoromanica.ro

PRIVIRE ISTORICA ASUPRA BISERICET ARMENE 177

a st. tintelului mucenic Stefan si a santului Grigorie lu-minAtorul nostru, si ale santilor apostoll (profetilor, san-tilor mucenicit dascali $i patriarhi, pusnicilor feciorelor)$i ale tuturor sanOor te1, caril sunt in ceriu si pre raiment.

Jar Oe, slava si inchinAciunea, prea santit Treime ne-tlesparOta, In vecil vecilor, Amin !

Biserica Orthodoxy Bernina.

(Va urma).

6.

ei

www.dacoromanica.ro

MEMORIUDe starea bisericelor si a parohielor rurale ortodoxe din

cuprinsul Judetillui Roman, 1890.

(Urmare, vecIT anul al XV-lea, No. 1, pag. 84).

19). Comuna Elisabetha Domna. AcestA parochie cu opopulatie do 242 cap. familie, iar suflete 1052, este si-tuath pe termul drept a riului Moldovel.

Biserica de la Cimitirul Comunei, cu serharea Sf. IerarhVasilie e de lemn, in stare bunk, adasa, de la Cot. But-narescii (Com. Bogzescii) si cladita aid in anul 1880.

Satul Nott Elisabetha Donna" are pentru Biseria, 17pogOne parneht.

In acesttt, Cornunit Dl. Panaite Donici. proprietarul Mo-siet Valea-Ursului (jud. Roman) a f&cut o biseric6, fru-mosa de zid carAmida si piatra. Ea inch nu este gala. Nu-mele fundatoruluT acestut maret Temp lu, va remanea devecmica amintire atilt locuitorilor presents cat si celor vi-itort.

Preotul acestei parochil e C. Muresianu, seminarist degradul I-ift.b

20). Comuna Galbenii. Parochia Galbenil e situatit inpartea de Sud a judetuluT §i se compune din 4 Cotune,anume :

a) Galbenii , aici e resedinta ComuneT.h) Buciumii-Precistei.a) Cota-GrosuluT sid) Filipescii.Numeral contribuabililor ortodocF,I1, duph roluri, este 287,

www.dacoromanica.ro

DE STAREA B S. $1 A PAROH. DIN JCDETUL ROMAN 179

din care: 134 in satul Galbenii, 98 la Buciumii-Precis-tei, 34 Cotu-Grosului si 21 In Filipesci.

Biserici sunt doua :1) Stint& Dimitrie, din Cotuna Galbenii edificatk din

anul 1865, de dl. Dimitrie Boldescu. Biserica e zidita enarkinida si piatra, acoperitk en tinichea si In stare bunk.

Acest templu nu e dotat cu pkment, dupe legea rurall,fiind sat rezesesc. Mostenitorii insa, ai fundatoriului Biseri-eel', au hkrazit din pament, proprietatea lor, vre-o sese Wet,de car! In present se folosesc actualii servitors, dar n'atifacut nici un act in regulk, despre asemenea donatiune.

2) S. S. Voevocli, din satul Buciumii-Precistei. Bisericae claditk de lenm, in stare bunk. Nu se scie and si detine este facutk, neavend vre-o inscriptie sail veleat.

Parochienii cei mai inaintati in verstk spun ck ar fi fk-cuta la anul 1801.

Templul S. S. Voevodt din Buciumii-Precistei e dotatduple legea ruralk cu 81/, aid pament.

Acesta parochie se invecinezk cu : Comuna Carligii, A-nexa Ruptura (jud. Roman) si Comuna Berestii, AnexaClimestii (jud. Backii), tote in depArtare aprOpe 2 Kilm.

Locuitorii ortodocsi din Cotunele ce compun acesti Co-muna Galbenii se cautk la trebuintele religi65e de Preotii :Sachelariul G-h. Ghlorghiescu (curs caihichetic) si IoanNksturas (Seininarist de gradul Iiiii).

21). Comuna Hociungii. Acesta parochie e situatk inpartea de Vest a jud. Roman. Numerul contribuabililorortodocsi este de 180.

In Comuna Hociungii sunt dotia biserici :1) S. S. Voevoqi, din centrul satului (Hocungu din

-deal) este in stare bunk, fiind de curend reparatk, cladita-din lemn si vklktuci de pkmeat. N'are nici o inscriptie sinici veleat, care sk probeze data edificarei. Parochieniispun, ca biserica ar fi fost facutk In anul 1800 id ca fun -datoriX sunt: Costin Bentes, Theodor H n.miceanu, Preo-tul Stefan, Andrei Vaideanu, Petrache Wtrjovanu, GI].Bontes, Gh. Popescu, Toma Diaconu, Stamatin Hulubo siDavid lasanu, toti rezest din Comuna Hociungii.

2) Biserica Sf. Nicolal. Acesta biserick este iarksi devAtktuci si in stare bunk. Parochienii cars apartin de ea,-aratk ca ar fi de 52 de ani.

Pe catapetesrak si pe epitaf se gAsesce scris-: an. 1856.

www.dacoromanica.ro

180 mEmortitt

Tot enoriasii aratk ca fundatorii sunt: TimetteM Cim-bru, Grigoras Ciocan, si Radu

Aceste dolt& Biserici, dupii legea ruralk n'au fort do--tale cu pament, Rind locuitoril reze,i, dar mat tfirzill,

bisericei. Sf. Nicolal, din Hociungii in Vale, ail. in-zestrat-o cu 18'/2 aid pament.

Parochia se invecinezA: La Est cu Com. Porcestii, dis-tanta 2 Kilm.1 In partea de Vest cu satul Silistea (judet.Neamtu) 4 Kilm.; La Nord cu Corn. Bajovenii 4 Kilm.0 la Sud cu satul Corn. Brostenii 3 Kilm. Paroclwl acestordoua biserici este Gh. Ciocan, seminarist gradul

22). Comuna On4cani/t. Parochia Oniscanii, in apro-piere de riul Sirett (pe termul drept).

Se compune din mai multe cotune, anume :a) Targusiorul Oniscani, aid e resedinta Comunai.b) Satul Oniscanii.c) erbAneseii.d) Harlescii.e) Aldescii.f) Bucenta.g) Cornescii.Nurne'rul contribuabililor ortodocsi, de prin tote Cotu-

nele este 152, dar pe Cotune in parte e precum urmeza:In Targul Oniscanii 10. Satul Oniscanii 56. erbAnescil 9..Harlescii 60. Aldescii 7 si Cornescil 10 cohtrib.

In intreaga Parochie e nurnat o biserica, anume in Co-tuna Harlescii, cu subarea S. S. Trel lerarcliT.

Acbta biserica este in stare bunk cltidita, de zid, ea-ramidk si temelie de piatrA, edificatA in anal 1862 deokra D-na Pulcheria, nAseutA Adam.

Biserica dupg tabela de irnproprietarire, e dotata cu 81/pfalci p&rnent, dar in realitate are numal 6,12 falet

Parochia Oniscanii e invecinata cu Comunele: Carligii7 Kiln)., Brostenii 9 Kiln). si Secuienii 5 Kilm.

Locuitorii ortoaocsi din tote Cotunele ce compun Co-muna Oniseanii se cauta la trebuintele for religiose de-Preotul D. Constantinescu, carele isi are resedinta in Har-losei uncle e si biserica.

23). Comuna Porcescii. Parochia este situate in parteade Vest o judetulul. Ea se invecindza: La Est cu Co-muna (satul) Secuenii, departare apr6pe 2 Kilm., in par-tea de Vest cu Comuna Hociungii 1 Kilm., la Sud cu

Mighiti.

Cti-toril

Ia.

www.dacoromanica.ro

DE STAREA B1S. $I A PAROH. DIN JUDETUL ROMAN 181

satul Brostenil si in parte de Nord cu Barjo-venil 4 Kilm.

Parochienil ortodocsI In Comuna Porcescil, sunt 300.Bisericl sunt doua.

1) Biserica cu serbarea Sf. Ierarh Nicolain (din satulPorcescil In deal) e pe temelie de piatra paretic de vi-latuci i tencuip, edificatO in anul 1835 de Mit locuitorilrezesi de aici.

2) Biserica tot cu serbarea Sf. Nicolat (din satul Por-cescil In Vale) este facuta din lemn yi vblatud, are tre-buing de reparatiunt N'are inscriptie si nicl veleat. Mi,s'a spas c5, si la acestO biserica au contribuit top locui-torii, prin indemnul unuia dintre denE,a, numit VasileSava".

Amendou5, bisericele nu sunt dotate cu pOment findsatul rezesesc.

Poporul intregei Comuni se cautO de preotii r G-r. Bog-za Gh. Porcescu, ambit seminaristi de gradul

24). Comma Secuienii. Parochia Secuienii, situata inpartea de Sud-Vest a judetuluI Roman, e InvecinatO :Sud-Est cu satul HArlescil (Corn. Oniscanii) distal-4A 3Kilm., la vest en Comuna Porcescil, 2'/2 Kilm., car In par-tea de Nord cu cotuna SofrOcescil (Corn. Trifescii) 3 Kilm.

Comuna Secuienii ce formeza acesta parochie, se compunedin unnatdrele cotune :

a) Secuienii, aici e si resedinta Comunei.b) Basta.c) Quciulatiid) MircescitNumerul contribuabililor ortodocsi este 200.In parochia Secuenii, e numal o biserica la resedinta

`Comun cu serbarea Prea Cuvi6sa Paraschiva.AcestO biserica nu se p6te sci positiv, in ce an ar fi

fauna, nefiind nici o inscriptie. Ea este ziditO de cara-mida pistrA. de catra` Costaclie Varnav si sotia sa Despa,earl' se ved desemnati pe un tabloii vechiii, tinend in manso biserica.

Pe clopot este o inscriptie Ghiorghie Varnav vel Pa-harnic 1802". Biserica ajunsese intr'o stare de perfectaruinO, dar in urma sthruintei ce am pus (1885-1886.),s'a reparat radical, cheltuindu-se mal mult de 10.000 lei.

Kilm.

si,

si

ei

I-1a.

La

si

www.dacoromanica.ro

182 MEMORlt

Templul e dotat dupa legea Tura la cu 8'/$ falci pament.Preotul parochiei, e loan Mano lit, semin. grad. I.

25). Comuna Parochia Trifestii In partea deVest a judetului e compusa din doua cotune:

a) Satul Trifestii, aiei e resedinta Comund.b),,Satul Sofracescil.Acesra parochie se invecin4z6 la Est cu Satul-Not (Eli-

sabetha Damna) in departare 4 Kiln.; in partea de Vest,cu Comtina Bogzescii aprope 9. Kilm., la Sud cu satulSofracestiI, ce este cbiar unit cu Trifestii, iar spre Nord-Vest cu Comuna BrAnistenii distanta. 4 Kilm.

Nume'rul contribuabililor ortodocsI (din ambele sate)este 344.

Biserici aunt doua :1) Biserica din satul Trifestii (resed. Comunel) cu ser-

barea santului Ierarch Nicolas. Aid' este o icona. a MaiceiDomnului facetOre de minuni i).

') Din spunerile Preotilor batran: §i a locuitorilor din satulTrifescii, se pastreza in popor traditianea, ca acesta santa iconas'a gasit In nasip, pe marginea riulu: Moldova, de catra un pas-tor de a:, pe titnpul cand apa Moldove: trecea pe locul, uncleasta4 se (lice Moldova-Seaca, qi ea, Santa" a fost a§eqata atunc:intr'o bisericuta de lemn, in satul din Vale (locul unde acum senumete Si4te). Tot din traditiuue se :nal spune: Ca satul dinVale a fost desfiintat de eatre proprietarul mo§ic: Lupu Balo§ VelLogofet Vornic Tere: de jos a Molduvei, din causa multor- in-vasiuni acolo ale Ungurilor, §i s'au stremutat tot atunci §i santaicona in satul de pe deal, adica in Trifescii de asta-41.

Pe i,mbracatnintea argint a Santei icone, se gasesce urmat6-rea Ascriptiune : Acesta Santa Icona a Prea Sante: Stepanenostre Nascet6re de Dumnetleit §i pururea Feciore: Marie:, ce seafia la Biserica din Satul Trifescii, s'a ferecat Cu tOta cheltuelaDomnie: sale lordache Rusit Vel Visternic, fiul Domniei sale Ni-cola: Rusit Vel Logofet de Cara de glos, §i a Area iubitei sotie:lla Dumisale Prochirite: Visternica, fica Dumisale Constantin Ba-

Vel Logofet de tara, de jos, spre vecinica pomenire §i doritamantuire a sufletelor Dumisale gi nemulu: Domnilor sale, cars s'ausever§it la anal 1800 Iunie 20.

Pe langa inscriptiunea de mal sus, nu gasesc de prisos de a da§i o insemnare, ce se gaseqte trecuta intr'un Mineiu al bisericeidin Trifesci pe luna lui Maiu, editiune de Ramnic, din 1780, incuplinderea urmatOre: La veleat 1793 Main 13 Mile, Vineri a treiaseptamana dupa PaVr, dupa Liturghie, s'au uitat o luminare a-prinsa in biserica; eOnd preotul din biserica, s'au aprins scan-nul cel :hare ce era sfe§nic dinaintea icone: Precistei qi a ars

Trileptif.

si

de

las

www.dacoromanica.ro

DR STAREA BIS. SI A PAROH. DIN JUDETUL ROMAN 183

Pentru acesta in cursul anulul multe pers6ne suferinde,alerga la acesta santa icena, facend rugacIuni si cererl in

-ajutorul lor.Biserica este facuta de catra Constantin Balos, fiul lul

Lupu I3alos si sotia sa Ancuta, fiica lul Constantin Ca-targiu, intre anil 1797-1799; precum probeza inscrip-tia sapata in o piatra si asezata in zid, deasupra usei Prid-vorulul, in cuprinderea urmatere :

Aeest sant si dumnedeesc local, unde se cinsteste si sepraznuesce hramul SAntului Ierarh Nicolai, s'a zidit dintemelie si pana s'a seversit cu tote cele trebuinci6se,cu chieltuela Dumisale, Constantin Balos vel Logofet deTera de jos, fiul reposatulul Lupu Ba1oE,4 Biv. vel Logo-fet, si a prea iubitel 841 Dumisale Ancuta fiica repo-satului Constantin Catargiu, Biv, vel Logofet, care s'agatit la 1799, August 15, spre vecinica pomenire si do-

mantuire a sufletelor Dumilor-sale si tot nemul.Cladirea bisericel e forte solids, find zidita pe temelie

de piatra, destul de adenca, iar zidul in sus de caramida,amestecat cu piatra.

Biserica e in stare buna reparata intre anil, 1874-1880.Biserica de lemn ce a fort inaintea acelteia avea hramulInalta,rea DomnuluI.

Biserica actuala e dotata, 'dupa legea rurala cu 251/2flci pament.

2) Biserica din satul Sofracescii (Corn. Trifescii) cu ser-barea santulul Ierarch NicolaI, este inceputa edificarea elin anul 1833 de catra domnul George Varnav proprie-tarul rnosiei pe timpul acela. Zidirea el -e pe temelie depiatra, iar zidt1 in sus de caramida.

Pe catapetesma, se gasesee urmat6rea inseriptie :Acesta santa biserica, facut din temelie cu chel-

rtuiala tota a Dumisale Cuconului Ghiorghe Biv, Vel pos-telnic Varnav - in vremea Pre Sfintiel Sale D. D. Ve-niamin Mitropolitul Moldovel si Succevel la anul 1834,

tot, cu tote facliile ce erau intr'insul ei s'a aprins ei strana Fa-cetorei de minuet ei a ars ei poeusteala TcOnel pe jumetate, latrel ceasuri din cli, in (tilele lui Mihaa

Pe cat se vede din centinutul acestel insemnari, faptul s'a pe-trecut, ye and santa icona era Inca in Biserica Veche de lemn,de tire ce data intemplarei taptului este cu chill sau ease am mainainte de a fi terminata biserica actuala.

rita

salt

Bata.

www.dacoromanica.ro

184 MEMORIU

August 4". Biserica este clotata dupa legea rurala (1864)

cu 8',/, falcI pAment.La acesta parochie Trifescil sunt dot preotl din

car!, unul C. Popescu paroh si ingrilitor Biserice! dir. Tri-fesci altul N. Petrovanu, ajutorul de parochiI, ambit se-minarist! de gradul

Plasa Siretului de sus.

26). Comuna Beira. Parochia Beira, uncle e resedintaComunel $i tot °data si a Sub-prefecture! PlaseI Siretu-lid de Sus, se compune din 3 Cotune:

a) Targu Beira.b) Balornirescilc) Otelenil.Numerul contribuabililor ortodocsi in cotunele maI sus

arkate, se ridica la 149, din car! in Beira 74, la Balo-rniresci 33 si in cotuna Oteleni 42.

Biserici sunt doua, la Beira i Otelent1) S. S. Voevor,II, din targusorul Beira este durata din

lemn ajunsa asta-q! in rea stare. Nu se gasesce la eanice o data, ala ca nicl se scie de cand ar fi facuta si detine anume. Pe clopote se aft urmat6rea inseriptiune:Aceste clopote sunt tacute de D-lor Chiriac i GavriilEpisteti, daruite bisericei din satul Beira cu hramul Sf.

77 Voevocli Mihail si Gavriil in anul 1803".

cred ca, acestia sa fie, daea nu fundatoril, eel pu-tin initiatoriI edificarel bisericel.

Parochia Beira este situata in partea de Nord a jude-tuluI $i se inveeineza: La Est cu satul (comuna) Boghi-cea, departare de 4 Kilm., despre Vest cu cotuna Bu-h6nca (Comuna Doljesci) 472 Kilm., in partea de Sucl-Est cu satul Vulpasescl 5 Kilm. si la Nord cu cotunaHandrescil (Corn. MielausenI) 472 Kilm. Biserica posed&dupa legea rurala 872 laic! pament.

2) S. S. Voevodi din Cotuna Otelenit Biserica e dinzid cu caramida, pe temelie de piatra i in stare bun %.In pridvorul acestu! Tempi se gasesce o piatra aseqatain zid cu urmat6rea inscriptiune: Cu buna-voirea Tata-lui, cu sporirea Fiulul cu seversirea prea Sf. Duh, dintemelie s'ati zidit acesta sf. biserica, la satul Oteleni ti-ffnutul Romanulul, unde se cinsteste si se praznuesce hra-

siI-Ia.

si

si

E

si

www.dacoromanica.ro

Da STARFA BF. $I A PAROH. DIN JUDETUL ROMAN 185

-77 mul sf. mat marl Voevocli Mihail §i Gavriil, cu osardia,,qi cu t6t5., cheltuiala Dumilo -sale, Vasilie Kiriac Scobi-horn Vel Saradar §i a soviet sale Maria is ajutorul sotiel,,Dumi -sale reposatei Ecaterina Pitareasa, spre pomenirea

F}i a neamului Dumisale, sfintindu-se la anul,,1809 lunie 13 qile.

Biserica Oteleni are 81/2 aid pament.Preoti sunt dot la acest6, parochie, anume: C. Ciocan

(seminarist gradul I.), la re§edinta Comunei in Bara is

G-hiorghie Munteanu (curs cutihetic) in satul Oteleni.27). Comuna Boghicea. Parochia Boghicea e formati

din Cotunele:a) Boghicea, aict e reFi;edinta Comunei.b) Slobozia.c) Nistrea.d) Ghideon.e) Vadu-Vejei §if)Numerul locuitorilor ortodoc§t se ridieg, la 591. Biserica

aunt douit ; in Boghicea i Ghideon.1) Biserica cu serbarea TAierea, capulul loan Bo-

tezAtorul" din cotuna Boghicea, este facuta la anul 1842,din material de carAmida, de catrA, d-na Profira Scortescu.N'are nicl o inscriptiune.

Parochia Boghicea se invecinez6, la Nord-Est cu judetuliar In partea de Sud-Vest cu satele : Otelenii (Corn.

Bara) Poenile-Oancei (Com. Stanita).Biserica poseda, dup5, legea rurala, 872 Net pament.Preotul paroch e 0. Theodorescu (curs catichetic).

(Va urma)

ICONOMUL I. CONSTANTINESCILProtoIereil JudetuIuI Roman.

Cau§enii.

qi

8-1111

Iasi,

www.dacoromanica.ro

PATRIA, MUMA SI FIUL.

(Nuvela istorico-noralh%

I.

Iorgu un mic §i drOgalag eopil, care odiniOra se d.esfAta sub-gin-ga§ele mangaien ale par intilor, cam era unicul for fiu, a% u neno-rocirea de a plerde Inca din primil am al copilariel pe mbitul §inepreluitul seu tataun Capitan reformat pentru infirmitati cor-porals.

tibia implinise atunci §ese ani.Cat de anevote se deprinse el en lipsa tatalui. Adese -ori pro-

punea mamei sale n4te inti ebari aka de curiose, in cat cu greu ifputea da respunsul, pana cand in fine se deprinse, concentrandulttit,'" afectiunea asupra scumpet sale inume.

Dalce ca nectarul §i frumos ca un heruvim, Ioi gu, cre§tea sise desvolta langa sinul mamei-sale, ajutat de o nobila si distinsaeducatiune ce i se dadea.

II.Pe la inceputul anulut 1876, ten6rul Iorgu, in etate de aprope

20 am, priminduii bacalaureatul, intra, ca_ voluntar in annatn, §1se inrola in ,Batalional al II-lea de v'Onatori, unde prin studiilece facuse, i prin buna sa conduita, fu inaintat la gradul de Sub-locotenent pana la anal; adica, tocinal in timpul pe cancl Rusiase prepara a declara xesbel Turciel, tar Guvernul Roman lua cu-venitele preea,utiuni pentru on-ce eventualitate, precautium can,se §i comunica,sera de urgenca §efilor superior' at armatel.

Dupe cite -va septamani, Sub-locotenentul Iorgu, primind in-structiunile necesaril, precum §i ordinul de a fi gata in on cemoment, voi sa visiteze pe mbita sa mama.

Era inteo Duminia, de dimineta, din luna lui Aprilie 1877;un sore drAgastos §i dulce ca §i dilele de prima--vara imbalsamaatmosfera cu un prof am imbatator, acompaniat de melodiOselecantece ale pasarelilor libertine, (land vietit acea dulcep care de-lectez1 chiar §i pe cm mai nenorociti.

Iorgu, in frumOsa-i uniforma ofiIeresca de venatorY, cu falfai-tdrele pene de la palarie, care-1 prindea de minune, sosi in pragul

www.dacoromanica.ro

PATRIA MUMA SI FiUL 187

uqei parinteqt" toemai cand iubita sa murna dorea. Ce bucurie t11'1 vecluse de o lung. aprope, eacm serviciul nu'i permisese fiindocupat Vita cliva cu instruirea resboinica a Omenilor din batalionnlseu. Putin tras la fata dar frumos §i nobil ca tot-deuna, aratamat ineantator.

Mutna sa, care pentru onorea mubitulum §i uniculut seufiu se des-tinase vaduviet, de &I] Inca era tenerd la pierderea ineomparabi lulueI sat, fl privi un moment utmita, apot i cuprinse cu braOle,saruta eu acea sarutare materna, pe care data nu tot] dar in ma-joritate am gustat'o. §i in netarnuirita-i cugetare, exelama : lor-gale ! Scumpul §i neprquitul men fiu! De ce nu trale§te arumlubitul teu tata ca sa te vatla ? !

LTn §iroiu de laeramm respuuse is acesta durerOsa, amintire;Iorgu, sub infoeatele priviri ale mumel sale, pleca capul ca uncopal de tree an], lasandu-se a fi mangamat cu cele ma] ealduroseeuvInte pe earl numaT o mama demna le §tie §i le poto pronunta.

Dupe cate-va momente, lorgu care avea un stop al venire], sereculese, i @t imbarbata fiinta, i de '4i prevedea durerosul resultat,totugl se hotari a vorbi.

Mama! Seumpa mea mama, _clise el in fine : E in adever a-prope o luna de (life de and nu 'dal veclut ; sunt vinovat, pote,ca to -am neglijat, dar cred §i sunt sigur ca me vet terta, candIt" voiu marturisi ca piedica a fost numat datoria serviciulum.

Nu tt potm inchipui cat am fost de ocupat in acest Camp, §i catde nelini§tit gandindu-me la D-ta. hum venea sa. sbor spre a te im-bratO dar nu nnterun ; aveam ordin sa nu parasese easarma, §iD-ta Qtim forte bine ca ordinul pentru mine e ureasa ro§esc in fata superiorilor met ; mat bine primes,' de la D-tao dojana cat de aspra, cact e plina de iubire, de cat sa fiu mus-trat de superior', pentru vre o nesupunere sau negligenta.

Mama draga, trebue sa §ti], ca, cat de gren e a fi militar, matplaeut e a fi mbit de superiors atunel on -ce greutate cEspare

§i asprimea discipline' militare a primed cu placere.Mama; mbese armata ca gi pe D-ta; §i, daca simt o greutate ca

nu pot fi tot-deuna }Amiga D-ta, me consolez cu ocupatiunilemilitar. Da-mi vole uumai sa -ti marturisese ca data clue-

va vome§te a fi bun patriot, urmeza a fi bun militar, Si deem, eu,nu mat patin voiesc a fi bun militar, dupe eum ered ca sunt bunp atria.

E un egoism din parte -mi, o §tin, dar n'am nimic a'mi reproa,i daca vorbesc ast-fel, vorbesc via,a vis de scumpa gi nepretuita

mea mamaMat §tiu §i stint convins ca, dintr'un punct Ore-care de vedere,

iubirea de patrie cu iubirea de mama nu se pot pune pe aceia§t]inie, de drepturile for asupra aceluiaqi fiu sunt egale, pentruca una te apropie §i'ta ocrote§te viata, mar cea-l-alta, e nevoita a tedeparta cerendu-t1 sacrificial vietim ; dar pe cand cea dinteiu e-personala, cea-l-alta e comuna, §i deer, urmaiulull povetele ce'mi-ardat in timpul copilariel, ca : a mbi patria e a te jertfi pentru ea,cred Ca bine fac, daca o mbesc.

Ce insetnneza cuvintere acestea fiule !

it

II

alum. N'a-te

de

ser-viciulut

of

www.dacoromanica.ro

188 PATRIA MUMA SI FIUL/Fii curagiosa dragit mama, §i ascultandu-me, nu ulta ca

- odata cu laptele, pe Tanga dragostea parintesca, 'nu-at Insuflat §iiubirea de patrie, acest vers armonios care face gloria natiunelor.

Al D-tale e meritul clack* m'ai Meat sä cunosc cat de frumos e afi militar.

Dar cre4t ore ca frumusetea militarului sta numai in aurita-iunifonna §i i'ntr'o tinuta majestosa2 Nu, labia mama. Na! Fru--musetea militarnlui, sta in popoba pteptului, care este icOna vie,a meritulul, dobandita pe eampul de mire mesurandu-se cu ini-mical patriel. Name atunet, eu anal, in'af crede demu de uu-mele de militar; numai atunci, dic, a'§1 fi mandru de iubireaD-tale, and dupe o lupta cu vra§ma§ii terer inele, sau ai natiu-nilor aurora', m'a§t Intorce decorat!

Vat, scumpul meu fiu! Cuvintele tale me InfiOra; ele 'nitTravestesc ceva trist!

Nu, drags mama. Adu-ti numai aminte cat de malt admiralcuragiul nepretuitei mume a lut Stefan eel Mare, and 41 eiteamistoria. Ei bine, ell, am credinta, ca iubirea D-tale qi dragostea cucare me invalui, imi garanteza succesul; un succes de care nupalin te vet bucura.

SA, te auda Banal Dumnecleu!Asculta dar, draga, mama : Peste cate-va Mile, data nu manearmata Romans, va pleca la granita pentru paza hotarelor,

caci nu me indolesc ca ai audit de declararea resbelulut Ruso-Tare.

Ah ! Iorgule mama!!Ca militar, negre§it ea vote pleca qi eu ea batalionul meu ;

'fii sigura.' Insa ca, noI, nu mergem sit ne batem ; §i apot, Turcia fiindforte slaba, lute va fi invinsa de puternica armata a Rusiel. CrecyInsa ea nu gre§ese preveninda-te ca s'ar pritea intampIa §i cofitra-riul; er bine atrium, mar malt ca on cand trebue sa te lacurajezr,§i sa atbr credinta in ruganda-I, sa me protega.

Vat Iorgule tubitul meu fiu! Inceteza en asernent presupuneri,triste! Mi se rumpe inima aseultandu-te ; aeesta inima de mama-a earia speranta e§ti tu, numai tu, cad numai pe tine te am ;Iorgule, mama! Pieptul imi svaene§te cu putere, curagiul Ina sla-be§te §i fortele me parNsese aadindu-te vorbiud ast-fel ! Dorul §iiubirea de mama m'a invins! Iorgule ! &naval §i unicul meufiu! Iorgule! Albr mild de mine ; ailst mila de mama to

Destul! Destul ! Mama!Oare Ora Inteatat a slabit curagiul atale. D-ta, nobila qi man-

!Ira mea mama, at vrea ore sa fit mar pre jos! Cu aceste cuvintemole§itore voie§ti sa porne§tr pe fin' tea, acolo unde Patria it tri--mite faca datoria de va fi trebuinta? Ast-fel de imitatore safi lasat ilustra, mama a lut tefan celllare ?

Nu cred! Un moment seuzabil de slabiciane materna §i nimicmar mult! Alt ceva a§teptarn de la o mama ca D-ta! Doresc caseunipa mea mama sa dea exempla tuturor ; volesc ca seumpamea mama, departe de a me descuraja, sa-mi impale Implinireatuner a§a scumpe datorit ; §i nu me indoiesc ea ast-fel trebue sa fie.

Ai dreptate Tabitul meu fiu!

'

-chtar,

D-Veu,

1

salt

www.dacoromanica.ro

PATRIA MUMA FM, 189'

Er bine, data este a§a, draga mama, dii-int vole alt reco-manda, rabdare, euragiu si speranta. Profits de aceste trey calitatt§i fit sigura ca vet fi fericita ; §i ca arnintire, luta, chiar acum vc-nind aci, luaiu de la fotograf aceste pose, cart me represinta a§ade bine. la-le, una iusa o opresc, tar din cele-l-alte oprind catevotestt, da restul pe la eel mat de aprOpe amitn.

Cat pentru mine, nu te ingriji ; am mare speranta in Dumnedert,ca proba, priveste : (0 iconita mica imbracata in argint, care re-

presinta pe Mama DomnuTut en Fiul in brace, se vedu atarnand pepteptul sea caml i T desfacu tunica t§i camasa). Acosta santa iconitao primiu din mina dubovnicului meu parinte tot asta dt ; el mio.dete insotind'o decele mat frumOse §i incurajatore cuvinte, pentrucare tot-de-una it voiu pastra recunostinta; de seem Pic, am maresperanta in Da rnePeu, si din acest moment chiar, me pun sub-seutul Prea Santet Feciore.

i in fine, scnutpa mama, fiindca timpul e deja inaintat, pri-meste fiesta mea sarutare, §i imbrati§aza-me, caw mane pote, voiufi prea departe.

Un tablou sfasietor se desfasura.,in acest moment. Mama deso-lata ii imbrati§a, fiul ; §iroele de lacrami §i neintreruptele-i sus -pinttrT impiedicau de a'§i eprilna aceia ce dorea recomanda.

Fiul de asemenea, cadut pe pieptul mamet sale, sorbea au ne-satiu incomparabila iubire de mama, ne§tiind ce-i pastreza vii-torul ; ji ar fi stat malt a§a, data, in acel moment, gOrna careconducea un pluton de cavalerie tocmat pe acea strada, arfi clesteptat. Inca. o sarutare materna, inso%tta de cuvinteie : Dotefiule ! Date iubitul men lorgu! Date acolo unite Patria te trimite L

datorfa pe deplin, si Durnnecleu fie cu tine ! Apoi, un : larevedere" puternic, e§it din pieptul acelut bray militar, §i totalintra in tacere.

III.Peste cate-va pile, muma Sub-locotenentului lorgu, primi o scri-

sore de 'la fiul sea; el ii Berta ca plecase chiar a doua P.i dupe ul-tima intalnire §i ca mum se afl4 la un pichet pe malul Danarei.De aci inainte, mania-sa primea la fie-care doua dile cate o seri-sore si se- bucura de printirea for ca §i cum ar fi veput pe Inuitdoritul ei Ea.

Intr'una din Pile, insa, resfoind un jurnal politic, citi sere mareasa desolate un articol in care se spunea ea, armata romana, a tre-cut grabn'c Dunarea pe la Nicopoli si alte puncte, spre a veni inajutorul armatei rusesci care la Plevna intimpinase o reistentaingrijitOre.

Cand fini de citit, sermana muma, caclu le§inata la picaOrele fo-toliului pe care sedea. de§teptandu-se toemat dupe" ce Inserase bine,in care interval avu fel de fel de videnii, can mat de cart, matinfioratore.

1V.

A doua di de dimineta, o dOmna in costum sitnplu dar nobil,acoperita cu un voal negru, care nu era alta de cat mama Sub-lo-

of

o

nu-:

FAA'

itt

a-i

www.dacoromanica.ro

190 PATRIA MC MA $1 FIL L

cotenentului Iorga, se presenta la Eforia Spitalele Civile, depuseuna mie lei ca ajutor pentru Societatea Craft°. Ro0e, §i ceru in-s-rierea sasub un name streinla ambulanta patronata de MariaSa Domna Elisabeta; §i, dupe 24 ore, in care timp 41 facuse pre-parativele, pleca spre carnpul de resboiu cu adresa de admitere.Dupe cite -va dile ajunse ambulanta dorita, in apropiere de Plevna,victual in momeutul sand armata roinina primise botezul de singe,intimpinand impreana Cu distinsele sale colege, pe primii osta§iranitimartiril Patriei, ale caror dureri, scadeau sub inangarevile qi ingri,jirile acelor matrone routine.

Scopul et insa, era altul. Doea sa §tie nude se afla, batalionalat 11-lea de Venatori; §i pe cand. facea cereetart despre (torta a-celut batalion, o veste cruda lovi personalul atnbulautei: Bata-lionul al 11-lea de Venatori e sfaramat eomplect, e nimicit". 0grOza de nedesetis cuprinse pe Ott. TOte paturile portative furapornite eu sanitaaa la Local sinistruluT to mar§ fotat.

Domuul 'Terel, al carat cuartier era in apropiere, generals, colo-nels, in fine tot Statul-major porni la teatrul resbelului spre a dala nevoie, ajutor ran'tilor, expunenlu-se cell, mi mare pericol, deOre-ce nerespectind umanitaral semn al Crucei Ro it, arun-eau protectilele tor, bets de q victoria momentana, paste nenorocitilrauitt deja, si in personalul saintly.

Doinna X, mania Sub locotenentului lorgu, care de aserneueaa4ise de area catastrofa, rutnp6ndu-1 perul, alerga ca o desperataprin mijlocul cadavrelur, cautandu-§1 flub. acel odor s amps pentrucare §i-ar fi dat einar vii4a. Nict o fort', nu era in stare sA, oopresea, gpuniaud ca o leorea, i§f eauta flub, pe care de atatea orsit visase sangeraud, dar nu'l gasea.

Era o a leverata vale a plangerei. Vaietele §i mugirile ranitilor,unite eu cloneaniturele pasertior cadaverice, can in stoluri negrese invarteau d'asupra, Ion, faceau un constrast ingrozitor. Corpuritrunchiate, unele fara mail, altele fara pictOre sau fara cap, zaceauiutinse pe pament ; cele cu eate o s'antee de via-0, irnplorau mor-tea, explind unul dupe altul in cele mat cuniplite d.urert. Numailorgu, nu se gases. puma -sa, innotand in sange intoreea cadavrele,§i se luta in figura lor, lasindu-le apoi sa se o Mines tact nu eraacela pe care-1 cauta; §i, tot atergaud din ca lavru in cadavru, a-junse un grup de grade superiore, in mij local carora se afla DoniuulTerei, to 'mat sand rtalica un ofiter ranit gran qi iu nesimOre, pepieptul canna bunal Domn, infigea. cu Augusta Sa mina mectaliavitejilor ostfq ; tit atunci, un ttri." pateni resu -na din piepta-tante asistentilor, pentru ea animal Terei, pe langadecorare, pro-nuqase i inaintarea acelui °titer ranitcare nit era altul de catbravul Sub-locotenent lorgu, ce Inca Linea in mina -i un stag luatde la inimicila gradul de Locotenent.

lmediat, disperata mama recunoseendult fiul, exclama: forgulemamb.! each le§inata; din fericire insa, lorgu nu autli strigatuIitibit-a sale mum,, caci s'ar fi uttut intimpla vre-o catastrofa, detire-ce el, nu tia ca manna -sa se afla acolo. Revenindu-t in sim-

sermana muma, qi lasandu-0 voalul se apropie de ranit centpri i

Toren,

Fa

si, F

si

www.dacoromanica.ro

PATRIA MUMA F1UL 191

-celor de fata a'l da sub ingrijirea sa personala, lucru care i sesi admise.

lorgu fu. dus indata, cu patul, de dot, sanitari la sediul am-bulantel.

Aci medicii desbracandu-1 Il veclura, ranit la un pie tor, la manssi sub barbie, rane care presintau ore-care ingrijire. Cand insa iidesfacura camaga, a minune ! 0 iconita -ce atarna de gatul seu,imaginea Santee Fcciore cu. Fiul in brate, find lovita de un glontedrept in Inijloc, se indoise si intrase putin intre cOste aparandviata tenerulm si curagiosnlut osten, cam lovitura era pornita toe-mai in dreptul inimet. Tot' remasera uimitt de acesta minune, re--cunoscend ca fara acesta, santa si minunata iconita, Iorgu ar fifost deja snort; si in cele din urina, serutand'o cu evlavie, de siera stropita de sangele vitezului ranit, detera slava lui Danmecleasi Prea Santee Fectore aparatorea tuturar crestinilor.

Malt timp, scumpul nostru osten, r-mase in ennipana, din causaranet de la gat, dar in cele din urma, tot ajutorul Prea Sante' Fe--more, scapa.

Dupe parasirea patnlut, Iorgu, de si ar fi dorit a mai lupta con-tra inimiculut, nu'l fu Cu. putinta eau Plevna, caguse si odata cucaderea el, resbelul fu terminat. Era insa trist, forte trist pentruca Batalionul seu, al 11-lea de Venatort, se stinsese ; acel bata-lion, care va ocupa locul de (more in istoria Patriet, relativ in acestresbel, pentru eroisinul seu exceptional.

Cu tote aster,, lorgu, intra mandru si radios in Capitala, cugradul de Locotenent si decorat cu mat matte medalil Romane siRuse pe cart le dobandise pe campul de onOre pentru distinselesale acte de vitejie, facend ast-fel fala Patriet si a iubitei salemame, dupe cum a, dorit.

Preotul Anton 1. Saehelarie.Biseriea St. Gheorghe Veelliu.Bucure§ti 1391.

DONATIUNI.Preotul si epitropit Bisericet cu hramul Santis Vontli din C0111U-

na Maruntivi, plam113uzeu, acelasi judet aducem multumiri, in nu-mele enoriashor, urmaterelor persOne :

Sfintii.1 sale parintelni Dositeiu duhovnic din monastirea Cjola-nu, care a oferit acestet biserici un Triod in legatura de lucs enplele rnarochin in valore de 70 let ; si

D lui tefan Banica comerciant din cotnuna Patarlagele care aoferit 450 scanduri pentru imprejmuirea curter acestet Biserici.

D-nii Dimitrie P. loanide si G. Ionescu din comuna_ Contestsdistrictul Teleorman, daruind bisericii din aeesta comma, eel din-dam un rand de vestninte preotesti in valore de 120 lei, Tar eel dinurma o caclelnita ; li se aduce vii si caldurose multumirt.

-00-a>---

$1

www.dacoromanica.ro

192 DONATIUNI

Un numer de 35 locuitori din comunele Vinju-Mare, Recea siCearangal, judetul Mehedinti, contribuind cu suma de lei 369bani 50 pentru acoperirea din nou a bisericei din Vtujiu.Mare, liBe aduce multamin pentru acestA piosa ofrandA.

Epitropia St. Biserici Progresnl" multumece cu recunoscintad-lut Gbita Cosacliu Orleanu, pentru ca a dat un clopoto pereche paftale de argint cu incingetorea lor, la Rasta st. Biserica.

Preotul Theodor P. Sachelarie-cu sotia sa Alexandrina d nullonita N. Libar cu sotia sa Maria, an daruit Bisericei cu hramulAdormirea Maicei Domnului din catunu Greci-de-Jos comuna,Micsunesti-G-reci, judetul Ilfov, un Epitaf frumos lucrat, in va-lore de 100 lei, pentru care Epitropia multuinesce acestor per-sOne piose.

CantAretul de la Biserica din Com. Gropenii plasa Balta jud.Braila, Um Stoian, a bine-voit ea prin propriele sale mijkwe sacompere complect: Santele vase ce servese la santul sacrificiueel fara de singe, al Dotnnului Nostru Iisus Christos", lucrate deargint poleite cu our costand lei 350; lar Veduva Stanca IonCarlan, un sfant Chivot lucrat de argint proba No. 10; si locui-torii Oancea Chink in asociatiune en Dinu Mocanu, un rand de-vesminte preotesti lucrate in lava cu mAtase. Tuturor acestor Oastdonators, Epitropia respectiva le aduce vii si caldurose multumin.

ANUNCIOIn biblioteca Setninarului reuiamin din Iasi se ai1a urmatOrele

tarns depuse spre v6nclare, cu preturile notate mai jos ; doritoriise pot adresa Directiunet Seininarului, care pote-satisface pe on-eine, triznitend costal eartilor prin mandat poqtal.

1) Introducerea in Santele card a V. si N. Testament de Archim.Melehisedec (actual Episcop de Roman) a 3.20 esemplarul.

2) Teologia Morala de Archiereul Filaret Scriban 1.60. esemp.3) Istoria bisericesca a Romanilor de Archiereul Filaret Scriban

2.00 P s e tit pl a ru 1 .

4) Istoria Bisericesca generala de Archiereul Filaret Scribau1.50 esemplarul.

5) Ermineutica Sfintita de Arch. Filaret Scriban 1-95 esemplarul._6) Sintaxa Elina de G. Erbicenu 3.20 esemplarul.7) Gramatica Romans franceza de Gh. Vida 1.59 esemplarul.8) Catechismul hit Platon Mitropolitul Moscovel. tradus de Ve

niamin Cnstachi 1.00 esemplarul.9) Psaltirea prooroeului David, tiparit de Archim. Ghermano

Vida (1842) Iasi, 2.00 esemplarul.10) Aghiasmatar mic, cuprin4etor de rugacinnile cele mai( tre

buitdre lucraret preotestt 1.50 esemplarul.11) Istoria santit a V. Testament de Arh. F. Scriban a un leu.

esemplarul.

§i

qi

nee,

ci

www.dacoromanica.ro