UV, UV-Sr-V-1r,

A A c*WNftA A

ROMANAORTHODOXA

REY, PERIODICA ECLESIASTICA

ANUL al XI-lea

DECHEIIIIIRI E.

I Ilat121, BUCUREglTIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESC

34. Sir. Principatele- Unite, 34.

I 8 8 7.

I ditntA dup# %am& Ioneseu de M. I. Call.....

\IV awl 44 44.440AT'.7641kirWW1.,

Mrj+ 4.,

:vim 9ri

13T,-OR(

_1?gar4i. R

411111

AAAk2

11111

=II

1

1100'4 0.

-L

15 r% jii T:t iz,f2_564.q.2 ststt,' , t------ \/ \ \(d

c4..,.

oA

7.-__J;v.t.,=.. ks

* .'...c- I

No. 9.

(6

...se...".

_ ,-- Xc

I,

[

61-eir

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA

MEIWORIO ASUPRA FACULTATE1 DE TEOLOGIE

Urare ve(1.1 No. 8. pag. 677.

II.

Din cele precedente s'a putut observa ca instruc-tiunea religiasa superiara, speciala i temeinica nuse pate castiga fara numai la Faeultati de Teologie.Noul protect de lege al Instructiunei publice recu-n6sce si consacra ast-fel de instructiune religi6sa su-periara 1). Totusi despre modul in care s'ar puteada la not o desvoltare mai mare invefamentului re-ligios exist diferite parer.. Dupre unit s'ar satis-face acesttt necesitate recunoscuth, crehndu-se laFacultatea de Litere §i Filosofie cite -va catedreteologice, cum : Exegesa Vechiului si a NouluTTestament, Istoria si Arheologia bisericesca, Omi-letica s. a. Dupre altil s'ar puteachiar infiinta Fa-cultati de Teologie, dar isolate de Universitate 2).

Aceste si alte Oren. de aseminea natura dispaieTeologia pe de-o parte de caracterul el de sciint&proprie, pe de alta de legatura ei necesara cu cele-1-alte sciint.. Deci fatrt cu ele vom indica mai antipositiunea esternrt a Facultatel prin aceTa, ea, Teo lo-

3 Proiectul de lege, p. 261.2 Desbaterile Adunarei Deputatilor in Sesiunea anului. 1886-87.

No. 76 p. 1163.

www.dacoromanica.ro

758 MEMORIt

gia este o sciinta §i ca atare indreptAtita a constituio Facultate de sine statatore, §i cá Teologia sta instransa legatura cu cele-alte sciintT, ceia ce reclamiica i Facultatea de Teo logie se fie la un loc cu cele-l-alte Facultatf, decd incorporate cu Universitatea.

Nu trebue a se confunda Teologia cu Religiunea :tot omul este religios, insa nu tot omul p6te fi qi teologepitetul acesta suposaza niqte conditiunT deosebitede cele in care este cel ce nu-1 posede, suposazA oactivitate anumitA ca §i epitetul geolog, astronometc, cu deosebirea ca activitatea acestor din urinecade in lumea materials, pe cAnd a celuT dinteitiin lumea ideals, i anume pe terenul ei religiosqi sciintific. ') ; religiunea, -ca fapt constant in is-toria omenireT, da impuls omulul a cugeta asu-prA-T ca qi asupra altor fapte ce cad in sfera ob-servard, qi religiunea produce ast-fel Teologia. Totin sfera ideals se mi§ca i Filosofia, fare ca prin a-cesta sá inceteze dea fi sciinta ; dar pe cand ea arede oblect adeverurT, care in cele din urma se de-duc din principiT demonstrabile cu ratiunea §i si-gure prin acesta demonstratiune, Teologia are deobTect adeverurT, dintre care unele se pot demon-stra cu ratiunea, altele insa intrec puterea cu-noseet6re a ratiunei, sunt supranaturale ; totu§T elesunt sigure pe baza veracitAteT luT Dumnecleti, carele-a descoperit. Acesta este cauza, de ce Teologia senume§te Sciinta de credin(d, qi are caracterul eTpropriti, care departe de a stavila activitatea cu-

1). Prof. Vas. Mitrofanovici,Discurs-t,inut la ins-Waren, sa ca Rec-tor al Universitatei din Cernaup; Octombre 1877. Candela An.III. N. 1. p. 3.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACUf TATET DE TEOLOGIE 759

noscet6re a iratiunei, I da cel maT puternic motiva niizui la cun6scerea si recundscerea adev6rurilorreligi6se, cAcT sciinta nu inceteza and incepe cre-dinta 1). Libertatea ratiuneY nu e sacrificath, datacine-va supunandu-se credinteT propagate de Bi-serica accepteza anticipativ solutiunT forte datar-murite, forte netede despre cele maT grele pro-blerne metafisice si morale ; cad ratiunea exercitalibertatea sa tocmai in acesta supunere 2). Filo-soful crestin, ajungend la resultate sciintifice, con-trare dogmelor credinteT, este avisat prin acesta deer6rea sa, de directiunea gresit'd a activitAtei sale; decTel, tinclend a cauta armonia dintre ratiune si credinta,ce nu pot fi opuse flier odata intre sine, trebue saincepti din nou lucrarile sale, ca fisicul si chimistulcand ar fi convinsr de er6re, ca teoriile for suet con-trare faptelor constante ale scinteT. Teologia decise pate misca liber si este o sciinta ce progre-saza ca si. cele-l-alte, cad religiunea si in deoseblreligiunea Evageliei este duh si viata (Ion 6, 63),pentru acesta i sciinta eT uu maT putin este o

1). Dr. I. Chr. K. v. Hnofmann, Rede uebe die Zukunft dertheologischen Facultiiteu. Erlangen 1875. S. 9. Die Religionist etwas Uebernatueliches, die Theologie, als Wissenschaft diesesUebernatuerliches, ist ale solche gleich jeder andern Wissenchaftetwas Natuerliches ; in nir und mitelst ihrer sucht der Geist desMenscheu mit seiner natuerlichen Kraft die uebernuuerliche Wa-hzheit zu erfassen, sie als Warheit in ihrer Uebereinstimmung mitden Gesetzen seines natuerlichen Denkens und Wolens, wie mitden Beduerfnissen seines Gemuethes und Herzens zu erkenneu u.s. w. Theolog. Studien S, 4.

2). Den wenn auch das Zeugniss der lehrenden Kirche fuer dasGeoffenbartsein einer Glaubeiis =oder Sittenlehre unverwerflichist, so faellt doch die Erforschung und Pruefung der Gruende, antdenen dies Zeugnis beruht, der natuerlichen Thaetigkeit des mens-chlichen Geistes anheim u. s. w. ,Theolog. Studien S. 132.

www.dacoromanica.ro

760 MEMOR111

sciinta vie si capabila de progres continua 1). To-tuqi de la Teologie nu trebue a se aqtepta des-coperiri nOue" sail inventiunT minunate, cad reli-giunea cretins este perfecta in fiinta sa pro-gresul in religiune samana cu al artei, ce tindela esecutarea si represintarea cat maT exacta, aunuT prototip maestru progresul in Teologie vaconsta decT in patrunderea tot maT adinca a inveta-turilor lei Christos, in sisi;ematisarea for sciintifich,in intemeerea for reciproca, in representarea 'or totmai clara §i mai determinate, in desvoltarea for for-mala, de Ore-ce materia, fiinta for e on totul perfectai indefectibila spre acest scop Teologia se folo-

sqte maT ales de filosofie, care-o inviosaza, II daforma sciintifica, siguranta si metod in deosebipentru lamurirea cestiunelor suprara0onale, Teolo-gia sin, pus in legatura tot -derma cu Filosofia, uu-mita, teista 2). i in adever, tend era mai in flare

1). Ciasic espune modul acestui progres in Teologie s. VincentiuLirineuul (-I- 450):

Sed forsitan dixit aliquis : Nullusne ergo in Ecelesia Christiprofectus habeatur religionis ? Habeatur plane et maximus. Nam quiszlle est tam invidus hominibus, tam exosus Deo, qui istud prohi-bere conetur ? Sed ita tamen ut vere profectus sit ille fidei non pe-mutatio. Siquidem ad profectum pertinet ut in semetipsum unaquee-quae res amplificetur, ad permutationum vero ut aliquid ex alioin aliud transvertatur. Crescat igitur oporteLet multum vehemen-terque proficiat tam singulorum plain omnium, tam unius hominis,guan totius Ecclesiae, aetatum ac saeculorum gradibus, intelegen-tia, scientia, sapientia, sed in suo dunzta xat genere, in eodem scilicetdogmate, eodenz sense, eodemgue sententia. Imitetur animarum religierationem corporum : quae licet annorum processu membros suosevolvant et explicent, eadem tamen quae erant permanent.etc", Commonitorium Cap. XXIII Migne.

2) Teologia la desvoltarea invelaturilor religiose cu ajutorul fi-losofiei mar4ine principinl : Credo ut inteligam. ." Nur die Philo-sophie kann -mit der Theologie einen Bund eingehen, die einenlebendigen (persoenlichen) Gott kennt Seele und Leib des

;

;

;

www.dacoromanica.ro

ASURA FACULTATEI DE TEO'. OGLE 761

Teologia cresting ? Cand representantii s6i, pen-tru a o desvolta, se serveati de Filosofia pdgana; deaceia si ast4i Teologia trebue sa stea in curentcu progresele sciintei, maT ales cu ale Filosofiei :,Sa lucre tot-deuna, sa cerce cu diligentd, sa esa-mineze necontenit si sh nu se deie in laturT acolo,unde ar da de resultate nepldcute si necompatibilecu prejudete si cu opiniuni de predilectiune ')". Prinactivitatea acesta progresisth a TeologieT se inlatu-ra si amortirea in vieta religidsa, se purifiedreligiunea de invalisuri daunaciose, de ideT subiec-tive, ce-ar fi lipite de credinta ca superstitiuni, sis'ar face cu putinth impiiretisirea adevkurilor re-ligiose in totd curAtia si taria for dumnelleesc6, a-tat crestinilor simpli, cat si celor cultT, dar streinide ele.

Chiar scopul important al Teologiei, pentru viatapracticd religiosa, ii asigura puternic indigenatulin sciinta caci precum studiul celor-l-alte sciintttinde a produce literati, medici, jurisconsulti si ma-gistrati, tot asa Teologia cultivd preoti, carii trebues'a fie phrintii adeveratY ai poporuluT, propovedui-tori ai credintei si Terarhi ai Bisericei. Aid se ridicalush, obiequnea, ca invethmentul superior al religm-nei la Faculthti de Teologie ar aduce numaT putinfolds Bisericei, de are-ce acei carii ar studia Teolo-gia la Universitate an pardsi relativ mai multi decat ceT din seminare propusul de a se face preoti siMenschen in organischer Wechselbezichung auffast. . and einepersoenliche Freiheit sowohl, als eine freie, filer ewige Zweekegeschaffene persoenlichkeit zugiebt". Hagenbach. A. d. 0. S. 75.confer. Mitrofanovici 1. c. p. 7.

Mitrofanovici 1. c. p. 9.

apatia

;

www.dacoromanica.ro

7G2 M EMORle

ar trece la alte cariere.Dar acesta obiectiune esteun argument mai mult pentru, decat in contra cul-turei superi6re teologice. Despre un prea, mic num&al preotilor si candidatilor de preotie nu s'a plAnsin 'era nostra nimene pan'acum ; exists insa plan -gerT despre num6rul esorbitant al acestora nesufi-cienta culture §i apatia lor, asa ca a se reduce cluarnurnerul actual al preotilor ar fi mesura cea maTnimerita pentru maT bursa for plasare. Biserica intot casul nu perde, data ceX ce s'ar aplica la stu-diul teologic superior ar imbeatisa dupa absolvirealui alte cariere,_ cad cunoscintele religiose ca§ti-gate nu le-ar fi spre dauna nici for i nici societa-tei Negreqit insa este maT mare dauna pentru Bi-serica, data un singur cleric, indata dupa hiroto-nie, s'ar adeveri ca vitreg acesteT cariere, de catdaca o suth recunosc inqiI acesta mai inainte de bi-rotonie §i nu se fac preoti. Drept este cit la acestacontribue forte mult si desconsiderarea units cuintretinerea nesuficienta de pAn'acuna a preotulul ;dar data el se va impune prin o cultura maT inaltacorespunqUare timpului §i c4tigard la §c6le teolo-gice superiore ale statulm, desfa§urand o activitate

0 Die Gesellschaft hat nichts zu fuerchten, wenu junge Leute,ausgetreten aus den theologischen Schulen in die buergerlich nLauthahnen tretten. Sie kann dabei nur gewinnen. l..:ollten diejunge Leute, . . erzogen in einer andern, religicesern, ernstern. . .

Disciplin, nicht in der Welt, in gewissen Angelegenheiten zwischender kirchlichen ued der buergerhchen Ordnung. gleichsam einmittel der Annacherung sein ? Haben wir nicht bisweilen in denGeschmften Mangel an hinreichend in kirehensachen unterrichtteenMiennern. and hat mannicht oft diese Art von Stndien als nuetzlichfuer die Uebung gewisser Functionen errachtet ?" Portalis. Apud.Buss. 1. c. p. 418.

§i

www.dacoromanica.ro

FAM.TATEY DE TEOLOG(E 763

tot mai fecunda, nu -T va fi greti, de a destepta atatstima pentru cariera clericals, cat si incredintareaea ea merits sá se bucure in stat de o positiunematerials mai buna ca pana acum.

In aceiasi categorie cade si parerea, ca inv6ta-mentul teologic superior ar fi impropriil pentru uupreot, ales la Cara; caci tocai preotul de Ora aremai multa necesitate de cultura teologica superi6ra,find acolo singurul de la care poporul, in Vile de

ca si in Vile de grea munca, in sine bune casi in Vile rele, astepta invetatura, incurajare, in-veselire si mangaere sufietesca ; poporul afara deBiseriat n'are alt loc, unde sá se adune pentru a filuininat, mai ales in privirea datoriilor sale cAtre pa-trie si stat. Altmintrelea sta lucrul la orase, ales incele marl' ; societatea are si alte locurT de intrunire :Conferinte publice, cursuriuniversitare, adunari fa-miliare, teatre, sunt atatea prilejuri de luminaresi petrecere, despre care poporul de tam mai iliaidee n'are. Cu acesta nu voim a Vice, ca preotul deoral ar fi dispensat de invetamentul teologic supe-rior el insusi trebue sa aiba tot-deuna nobila am-bitiune de a dest9ta pentru amvon acelasiinteresoce-ldestepta iu ascultatori tribuna ateneului sail ca-tedra universitara, cum si de a sevarsi cu asa dem-mnitate si religiositate augustele serviciT si cere-moniT bisericesti, ca ele sá frapeze ochii si sa misteinimile celor de lath.

Tot asa de prejudicios este a glee in genere: Cetrebue preoti invetati ? seiinta sumeteste. Cine sepronunta asa despre sciintit dovedeste, ca singur

A,PRA

odilma,

;

www.dacoromanica.ro

764 MEMOR1O

n'o posede. Scientia non habet osorem nisi igno-rantem". imprejurarile presente reclarna preoti in-vetatT, tarsi de sigur nu se cultiva in seminare '),nicT chTar in Facultatf de Teologie, cad acestea tre-bue sa dea clerid cultivaft sciintific, i ast-fel declerici cunosc bine cat ar trebui sa mai invete Incaspre a trece de preotT invetaff, coda ce de sigur iffereste de sumetia sciinteT Inchipuite sail false ; ast-iel de clerid vor fi piosi din convingere i asculta-torf superioriT for legitimI, de ore ce culturasciintifica nu primejdueste, ci din contra nutrestepietatea si ascultarea sincerer de superiori. Prin ur-mare, resultate salutare i durabile pe terenul vietefreligiose se vor ajunge numai data fie-care cleric vaposeda cultura sciintifica necesara, din care se des-volta adeverata pietate si simtul de respect si su-punere catre autoritati, ca fructul din flare ; darcultura sciintifica necesara pentru acest stop sep6te cajtiga numaT prin studiul temeTnic al Teolo-gieT in Intregul eT, nu trunchiata, in cate-va catedrepe langa Facultatea de Litere si Filosofie, cad obTec-tele ce constituesc rreologia nu staff numaf in rela-tiune externs cu obiecte ale acelor facultatf, ciin stransa legatura interna Intre sine a), cum se va

1) Das system, der Seminarerziehung, je consequenter es durchgefuehrt vuerde, urn so weniger miter der Vcrhmitnissen unsereezeit. . . den wohlverstandenen Interessen der Kirche und des gei-rtlichen Standes. . . ebenso wenig dern Interesse des Staates und derbuergerlirhen G-esellschaft entschpricht". Theologische Facultmtnsoder seminare ?" Rede von Dr. F. H. Reusch. Bonn 1873 S. 18.-

a) Denn damit wird man loch nicht der theologischen Wissenn-schaft gerecht, dass die Auslegung der biblischen Buechel alsZweig der orientalischen und griechischen Philologie, Kirchen-geschichte und kirchliche Alterthumskunde als Theil der Vcel-

catre

fi

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGTE 765

arAta me jos. Expunend acum ca Teologia este osciinta §i o sciinta eapace de progres continuti, cai cele-l-alte ciintT, decT indreptatith a constitui o

Facultate proprie, ca singurul mijloc de a i se dadesvoltarea cea mai neaparat sciincifica, se va a-precia si parerea, ca Facultatea de Teologie n'artrebui sa fie incorporate cu Universitatea.

Separare §i isolarea Facultatei Teologice de Uni-versitate ar fi funesta intereselor sciintifice ale Te-ologieT, ale profesorilor si ale studentilor eT.

1. Teologia la cercetarea sciintifich i sistematicaa religiuneT in documentele eT sta direct in raportcu Filologia oblect al FacultAtei de Litere de peTanga Universitate ; de aseminea, ca sciinta a crq-tinismului, care a avut §i are eel mai maret rol inomenire, sta direct in raport cu Istoria universals,Tar indirect cu Paleologia, Epigrafica, Numismatica,Sfragistica, etc. i cu istoria cultureT §i literatureTdiverselor popare trite obiecte, ale Facultatel deLitere; mai departe, cercetand sciintific §i sistematicfiinta religiunel cre$ine, adica doctrina despre Dum-neq.eti qi despre sufletul ominesc, despre raportul fi-intelor spirituale cu cele corporale i vice-versa, Te-ologia sta in raport direct cu Metafisica, Tar indirectcu Sci:ntele naturale i matematice, cad totul in

ker and Culturgeschichte, Dogmatic and Ethik als Zw-ig der Phi -

losophie rind Religionsgeschichte behandelt werden DieTheologie als Gauzes ist ein-r wissenschafdichen Pflege ebenso-wohl twhig wie beduerftig, mid hat larum als solche eiuen b-gru-endeten Ausprach darauf, als eine der akademischen Disciplinenu,eine besondere Facultwt zur Vertreterin mid Pflegerio zu haben".Reusch. a. d. 0. S. 6.

www.dacoromanica.ro

766 MFMOR'tr

lume arata §i descopere pe Dumnecleii 1) ; in urnadla cercetarea mijlocelor wclate de Domnul nostruIisus Christos pentru p6strarea si inaintarea religi-uneT sale in omenire, Teologia std, in raport directcu sciintele de Drept §i de Stat, cu Pedagogia, Re-torica, Psichologia si Antropologia practicd, de ase-minea cu Medicina legald, populara §i cu Igiena,precum si cu Estetica §i Artele frum6se..

De uncle se va putea deci aliinenta Teologia curesultatele acesteT sume de sciinti, data Facultateade Teologie n'ar fi incorporata cu Universitatea,focarul intregel sciinti ? N'ar ajuuge ea curat o in-0.rare mecanicd, de articule ale credintel, ca un co-dice de legT, fara aprofundare filosoficd, fara coin-paratiune cu resultatele noud, ale sciintelor, fara cri-ticarea §i admiterea sat respingerea for pe talesciintificd? N'ar infatO, ea in casul acesta un studiusec qi unilateral? Acesta unilateralitate se recundscedespre Academiile duhovnicWI din Rusia, care stintacolo cele maT superiare stole teologice. Socotinta

1) Biserica Ort. Romana. An. X. N. 11, p. 884. Daca aceste sciintrocuprinda-se numai cu efecte ar confunda causa ultima a acestoretecte, cu a care' cuiroscere se ocupa Teologia, en dreptul s'ar a-plica la ele cuvintele lui G-rau, in Tratatul seu Ueber den G-lau-ben als die hcechste Vernunft: ,Das niedrigere Sein ist leichterzu erkennen als das hcechere Sein, und bei Jenem-der Irrthumleichter zu vermeiden als bei diesem, Man denke nur an dieWissenschaft der Mathematik. Diese Wissenscha ftsteht nur da-ram so both, weil ihre Resultate, ihre Smtze so gewis sind; nichtabet weil ihr Gegenstancl so hock stmnde, oder ihre Smize so tiefenAufschluss ueber das Wesen der Binge gmben. ich gebe daherSchopenhauer ganz recht wenn er sagt: Sie hceren nicht auf,die Zuverhessigkert und gewisheit der Mathematik zu ruehrnen.Aber was hilit es mir, noch so gewis und zuverlwssig zu wissendaran mir gar nichts gelenenist", und ,in der Mathematik schegtder Kopf sich snit seinem eigenen Erkenntrussformen, Zeit undRaum herum.... u. s. w. Apud Luthard A. a. 0. S. 218.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FAC TJLTA1 ET DE TEOLuGIE 767

comuna, char si a teologilor din Rusia, este cascalele teologice inalte de acolo ar putea face cumult lnai mult, data s'ar afla in legatura universi-tara, si ca crescerea cea isolata a clerulm este indauna bisericei, depArtandu-se si instreinandu-seclerul de societatea cea culta si neputend apoT in-riuri in mod destul de eficace" ').

Facultatea de Teologie va fi incorporate cu Uni-versitatea, pentru ca acesta sa" fie in adev6r Areo-pagul intregeT sciinti, sa fie in tdtd puterea cuven-tuluT o universitas litterarum 2). Este c'unoscut CaUniversitatile la inceput aveall ca sciinta capitalaTeologia, ce predominA Filosofia si Jurisprudentamai ales la Universitatile din Germania phna intimpul modern, chnd ele desvoltat, asa ca ve-nira pe acelas nivel cu Teologia si se constituira caFacu ltati de sine, fats, cu care acesta trebui sa re-nunte la predominarea de phnd atunci, lar Facul-tatea de Teologie sa fie satisfAcuta cu rangul de,indre a uneY prima inter pares -- intre cele-lalteFacultatl surori. Deci data Universitatea nu esterepertoriul activitiiteT spirituluT omenesc pe tote te-renurile de cunoscinta, cum ea se pote numi Uni-versitate ? Apoi si scopul Universitatei nu e pedeplin atins, isolandu-se de ea Facultatea de Teo-logie. Sc.opul Universitatilor in general este, ca elesá fie un focar al sciintei generale si un institut deculture pentru eel' care voese a ocupa un serviciupublic. Acest stop este comun in special on -cares

1) Prof. Eusev. Popovici 1. c. An. III No. 10 p. 609.2)*Reuseh. A. d. 0. S. 3. Hofmann. A. d. 0. S 7.

s'ad

www.dacoromanica.ro

768 mrvtoitu''

FacultAti de lauga Universitate, fArA indoela ca siFacultatea de Teologie. Acesta Inc A trebue s6, fiefocarul instructiunel religiose si pepiniera viitorilorservitors as altarului. Venind in atingere felurita cucele-l-alte, cum am indicat, ea are cea me mareafinitate cu Facultatea de Drept ; ambele au unterenistoric ; asa Dreptul suposazA statul, Teologia,Biserica ; insusi mersul si aparatele de studiu suntomogene in exterior, asa Teologul are Biblia si le-gile sinodale, Juristul are Corpus juris si Codicelede legi ale statului ; de aseminea activitatea prac-tice a ambelor se misca atilt pe terenul cuventarapublice, cat si pe eel al administratiund si regimu-lui ; ambit se intilnesc apoi: in Dreptul bisericescspre a-1 patrunde '). Precum asa dar Universitatean'ar fi complecta si n'ar corespunde scopuldi seugeneral, isolandu-se de ea Facultatea de Drept, sailfluid lipsith de acesta, tot asa n'ar fi ea complectanice n'ar corespunde scopului seu deplin isolandu-se de ea Facultatea de Teologie, ceia ce trebue sadea Teologiei ea sciintrt, en atilt mat mare impulsa se tinea in emulatiune nobila cu cele-l-altea cultiva si fructifica relatiunele sale ca Facultatecu cele-l-alte Facultati, mat ales ca ea intra in viataCu mult in urma surorilor ea, si a mantinea in cor-pul Universitatea legatura cea frumasa a unitatei sia armoniei 2), ce este atilt de necesara pentru d'ensa

atilt de valorasa pentru Universitate.2. Cultura universitara fata de cultura, ce se 'Ate

1) Hagenbach. Encyklopaedie u. s. w. S. 51. Tot acolo se vedei relqiunea de afinitate a Teologiei cu Iledicina.

') Prof. V. Mitrofauovici. 1. c. p. 16.

si

www.dacoromanica.ro

ASUPRA -FACULTATE1 DE TEOLOGT 769

castiga in scale speciale isolate, are acel avantaj,ca Universitatea este un centru de bArbati, carii desi at" caste un ram special, ins luat in comunca problemA a vietei cultivarea si profesarea sciin-tei in un intreg organic, cu tots varietatea §i deo-sebirea lui. Pe langa. biblioteca, §i inles-niri, pe care o Universitate le ofera cu mai mareabundenta de cat un Seminar, sat" Facultate teolo-gica isolath, contactul personal cu apostolic diver-selor sciintT, desteptarea ce resultrt 'din acesta, bachiar consciinta de a face parte din o corpora,tiuneerudith ca Universitatea si impulsul ivit de aici dea se Linea la acelasi nivel sciintific cu colegii: toteaceste sunt cu mult mai propriT de a facilita unmprofesor universitar de Teologie cercetarT si metodesciintifice, de cat imprejur6,rile ce naturalmiute dom-nese in alte institute, chiar data aceste ,pe langareul inevitabil al isolArei, a insuficientei raijlocelorde cultivare sciintifica, a lipsei de emulatiune si im-puls n'ar mai avea si alte scaderi pe care le-am atinsin privirea Seminarelor.

3. De aseminea pentru student', Universitatea ledit ocasiune cu mult mai favorabila de a face stu-dio temeinice de cat o Facultate teologia, isolata sau.un Seminar. ET pe langa obiectele teologice pe carele pot asculta in mai mare intindere si maT siste-matic, ail la indemana biblioteca §i alte mijloce destudio in mesura mai mare de cat ofera instituteleisolate. Dar avantajul cel mai mare este ca," audito-ria de teologie la Universitate art ocasiunea bine-cu-ventat6 de a se introduce mai temeinic in sciintele

si-ad

cele-l-alte

www.dacoromanica.ro

770 MEMORIU

cu care Teologia sta in relatiune ; el pot ascultacursurT din Filologia clasicA.si medievalg, din Istoriauniversala, cum si din Istoria PatrieT, a limber si litera-tures nationale, din Filosofie, Sciinti naturale, Dreptect. Cunoscintele ce Seminarele mijlocesc despre a-ceste obiecte sent naturalminte insuficiente si de-fectuose ; decl in o Facultate isolata auditorul deTeologie niar avea ocasiune de a-si inavuti cunos-cintele aceste. Numal Universitatea !Ate oferi ingeneral ocasiune la o cultura preste marginele ramu-Jul' de studiti special, in varietatea reclamata de di-versele dispositiunT si apliciirl ale studentilor. Acestintins orizont al studiulni naturalminte preocupaserios pe student cu sciinta si data el are dragosteadeverata pentru cariera ce sTra ales, nimic nu-1 vaputea seduce dea neglija studiul, sail a se abate dinacestA tale.

Drept este, ca viata de student universttar estemaT periclitata moralminte de cat cea din eremita-jul unul Seminar, sail a uneT FacultatT de Teologieisolate ; dar, osebit cá o moralitate, impusa prin es-cluderea mecanich de lume, nu intruneste conditi-unile unei moralitatT adeverate, manifestata din li-bera convingere, clericul, care este chlemat a Ratagrip, de necesitatile religiose ale societatei si decla trai in societate, trebue sa se si cultive in socie-tate, petrecend anil, ce preced intrarea sa in cariera,la un institut destinat si pentru alti tinerT, care vo-esc a servi socienteT, ca mijloc al trecereT din scolain viata practica de sub privigherea pedagogilor lastatoruicia barbAtesch si fermitatea de caracter. Unde

www.dacoromanica.ro

A'L'PHA FACII.TATO DE TE01 OGLE 771

are clericul ocasiuiiea cea mai favorabila de a-:,T cas-tiga cunoscinta de lume si de 6menT ce -i este atat denecesara in viata practica, daca nu in timpul inv6-tamentuluT superior universitar ? AtuncT vine el inatingerT dese cu barbati cultT, cu studentT inteligentlaT celor-l-alte facultatT si asa isT p6te impropria sicultura socialA corespuncl6t6re misiuneT sale, al Ca-riff cerc de activitate e maT mare de cat al tuturorcelor-l-alte specialitatT. Periculele morale suposate,reman mult indarat fata cu aceste avantaje nespuse;atarT pericule sunt tocmaT mijlocul a se putea cu-n6sce studentil cu adev6rata chIernare pentru preo-tie, cad' un tener, care a petrecut aniT universitaricu tinerT de-o virsa de la cele-l-alte Facultati, fara arenunta la cariera clericala, si care, dupa terminareastudiuluT 1,ntruneste, Conditiunile prescrise pentruhirotonie, p6te fi intampinat cu maT multi confi-enta, de cat unul care cultivat in isolarea si disci-plina unuT Seminar sail Facultate Teologiea, se vedede-o data trimis in lume, ca de aci inainte sa de-vina nu numaT ste'p'an pre sine, ci Inca inv6tatorul, sfg-tuitorul F;;i conducetorul altora. De pericule si ispitemorale p6te scrtpa cine-va numai daa, ar esi dinacestA lume, si apol pentru studentii universitariFacultateT de Teologie sunt m6surT preservative res-pectiv de moralitate, dintre care unele s'att si pusin lucrare, Tar altele se vor expune mai la vale. Infine nu se p6te elite ca studentiT celor-l- alte FacultatT,frequentand Universitatea, ar fi dispensati de mo-ralitate, cam far acesta nici ei n'ar putea seversi cevade folds in cariera ce si-au ales.

Biserica Ortod Romanl. '2.

a

www.dacoromanica.ro

772 MEMORIt

Asa dar nun:1M la Universitate candidatit de preo-tie 'si vor putea castiga mai deplin acea culturh sci-intifica ce le este de trebuint'd si profesoriT vor pu-tea desvolta sciinta teologica in contact direct cucele-l-alte sciinti, folosind mai lesne tote ajutorelesciintifiee '). Facultatea de Teologie trebue deci afi incorporata cu Universitatea, cum si prevede noulproiect de lege in deplina cunoscinta de lucru.

Venim acum a expune modal organisatiunel in-terne a Facultatet de Teologie. Acesta are cu deose-bire ') scopul a lumina in destul pe acei cariT seapnea la studiul Teologiet, ca eT nu numaT sá sep6ta orienta bide pe terenul eel vast al principa-lelor ramurt teologice ci i sA-si improprieze cu-noscinta deplinA si temeinica a principiil-or i ade-v6rurilor eT, sá fie bunt teologT, atat teoretic cati practic. ObTectul TeologieT este expunerea

cercetarea sciintifica si sistematica a Re]igiuneT du-pre in vetatura DomnuluT nostru lisus Christos, incre-

1) Prof. Euseviti Popovici 1. c. p. 538. Confer. Die theologischenStudien S. 141: In Deutschland ist es Keine Frage, ob die Uni-versitmten odder Seminarien die geeigneteren St.%tten und Insti-tutionen fuer Zeitgemwsse, gruendliehe Bildung der Geistlichenseien. Nur in der freien Luft der Hochschulen gedeihet, wie wis-senschaftliche Bildung neberhaupt, so insonderheit jene des Theo-logen u. s. w".

2) Iata ce atributittni an in genore Facultatile de Teologie inAustria : Diese ehrwuerdigen Institute sind. . . die geborenenPflegerinen aller theologischen Wissenschaft und die galehrten Au-toritmten und. Instanzen, berufen zur Lcesung und. Beantwortangtheologischer Zweifel und Fragen, zur Schlichtung und Entscliei-dung theologischer Streitigheiten und zur Fdllung wissenschaft-licher G-utachten und Urtheile in theologischen Dingen mid weberden Werth und Unwerth theologisch literarischen Leistungen"Die theolog. Studien u. s. w. S 125. Vergl. Buss. S. 453.

2) Introducerea In Teol. Ortodoxa deJlacarie. Tradas6 de Ar--him. Ger. Timm§ Bucurepi. 1885 p. 5G0.

;

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATEI DE TEOLOGIE 773

dintata Bisericei sale spre conservarea qi propagareael in omenire pentru t6te timpurile. Problema Teo -logieT ortodoxe va fi deaf a dovedi pre tale sciin-tifich eh Religiunea ortodoxh, adich invetaturile decredinta §i morals ale Bisericei Ortodoxe sunt ade-v6ruri dumnecleeqtY, §i pentru acesta sunt santit6reqi mantuitore. Spre a resolvi acesth problems, eapl4ch de la un adever sari principia fundamental 2),anume de la credinta basath pe dovedi rationale iiiiistorice, ca Religiunea creqtinh este descoperith deDumnecleti supranatural, mai int6ii1 treptat, lar inurma deplin prin Mantuitorul Iisus Christos, ca eaeste depush duph dumnecleesch randuelh in santaScriptura qi santa Traditiune, uncle sub conducereaDuhului Sant se phstrezhne§tirbata ti curath pentrutot-deuna de Biserica inv'etat6re, adica de sinodultuturor urma§ilor legiuiti ai Apostolilor. Apoi des-face problema SR. in parts, pe care le ordineza inun intreg sciintific numit sistemul e, care este istoric

doctrinal, aqa ca Teologia consta din o sectiuneistorica qi una doctrinalh.

Sectiunea istorica are de obiect cercetarea, cu-n6scerea qi expunerea Religiund cre§tine in istoriaorigind precum qi in a conservarea i respdndire salein omenire ; cea doctrinala, are de obTect cerceta-rea, cun6scerea li expunerea ReligiuneT cre$ine ininsaqT fiinta §i continutul ei, precum qi in mijldceleexterne pentru conservarea qi respandirea sa in o-menire. Aceste dou6 sectiuni ale Teologiei se des-part in cate dou6 mai mici, qi anume cea istor.ca :1. In o parte, ce se ocuph cu istoria originei Reli-

www.dacoromanica.ro

774 MEMORIO

giund crestiue si are de bass documeutele biblice,pe care le scrutka spre a sc6te sensul adeverat alfor ea se numeste Teologia exegetich ; 2. In oparte, ce se ocup6 cu istoria conservArd si a r6s-pandird religiund ; ea se numeste, potrivit obiec-tuluT sou, Teologia istorica. Sectiunea doctrinalh sedesparte : 3. In o parte, ce se ocupa cu fiinta sicuprinsul religiund crestine si se numeste Teologiasistematich, de ore-ce in ea are eel mai mare rol sis-tematisarea, in urmh, 4. In o parte, ce se ocupa cumijlacele externe pentru pastrarea si propagareaReligiuneT crestine ; ea se numeste Teologia practia.DecT Construcgunea sistematica a sciintd teologiceconsta din patru pArtY capitale Teologia exigeticd,istorica, sistematied si practica.') Fie-care din acestepiirtI se studiaza dupre o procedure cleterminatrt, cese chiama .1Wetod. Acesta, cu respectarea principiuluyfundamental, are a fi la Teologia istorica comun tu-turor obiectelor istorice, ded critic, pragmatic, ob-servand nexul causal ; aseminea la Teologia prac-

1) Dintre Ortocloxt : Prof. V. Mitrofanovici 1. c. p. 10. Dintreromano-eatolici : Buss. 1. c. p. 325: Die Theologie hat und kanunur 4 Haupttheilen. haben den fundamentalen (Exegetischen), denhistorischen, den dogmatischen und den practischen". Dintre Pro-testairta Hagenbach: 1. c. p. 119: Seiner Natur naeh zerfiillt dasStadium der positiven Theologie in das der vier Huptgebiete : derexegetischen, histor., system. und practisehen. El mluce §i temeiulacestei impartiri, 4icend: Indein die positive Theologie auf dergegebenen Thatsache der christlichen Religionsstiftung (Offenba-rung) ruht, geht sic auf den geschichtlichen Ursprung, auf dieStiftungs=oder Offenharungsur kunden selbst zurueek, verfo]gtdann von der Quele ausgehend, den Strom der geschichtlichen ,Ent-tvickelting weiter hinab bis auf unsere Zeiten, sammelt sonach das_durch die Geschichte Gegebene und Fortgebildete in das geistigeBad der Gegenwart, und leitet endlieh aus dem klar gewordenenZusammenhange des Ganzen die Grundsmtze fuer die Wirksam-keit, aus der Teorie die Praxis ab".

:

;

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIE 775

ticA are a fi comun tuturor sclincelor practice, cupreponderanta sintetic 1) ; iar in Teologia sisterna-tick metodul e propriti positiv, adicg teologul vascOte din santa Scripture si st. Traditiune fiinta re-ligiuneT, va ordina si aprofunda logic acest resultat,expunendu-1 in o forma corespunclet6re sentimentu-lui religins, in toeing ca albina care adunand mie-rea si cera de pe flori, o asaqa cu sirguint6 in uleT,fortnhnd acele celule de o regularitate minunata.

irul in care Teologia, dupre principiul funda-"mental, sistemul si metodul indicat, are s'a" lucrezeeste asijderea indicat : ea va pune temeile cu Teo-logia exegetica, apoi cu cea istorica va conduce laTeologia sistematica, si din acesta va seate princi-piT si regule pentru cea practice cu care incheie,dar asa ca cele anteri6re se indrepth continua lacele posteri6re, si acestea se prov6c6 la acelea ').

Constatandu-se tole patru parti primordiale incare Teologia ortodoxa pe basa principiului funda-ment, in sistemul si dupre metodul aratat isT distri-

0 Bei der wissenschaftlichen Behandlung der eigcntlichen The-ologie kann man einen zweifachen Weg einhalten, den der Ana-lyse oder Syntliese ; atif jenem Wege ging die scholastische Theo-logie einher, deren Methode noch heute von der thomistischen undjesuitischen Schule befolgt wird, whrend die neuere, vorzue-glich in Deutschland vertretene Schule der synthetischen Methodehuldigt, in dem sie die lebendige geoffenbarte Wahrheit nicht wieeinen cadaver mit dem analitischen Messer secirt und in seine ein-zelnen Bestandtheile und Gliedmasen zerlegt, sondern auf histo-risch. geuetischen Wege in ihrer leben digen organischeu Gliede-rung und Gestaltung zur Anschaung bringt". Die TheologischenStudieu. S. 132.

2) Es legt sich als die natuerliche, wahre u. richtige Reihen-folge der theologischen Studienordnung dar, dass mit den grund-legenden uncle inleiteuden Disciplinen begonnen, darauf zu den theo-retjschen Gegenstmnden fortgeschritten u. mit den Fwchern derpraktischen Theologie geschlossen werden masse" Die theol. Stu-dien S. 132.

www.dacoromanica.ro

776 mEmoluti

bue problems sa, vom expune acum in deosebY sci-intele care scruteza §i infati§azet resultatele ce eatrebue sa obtie la fie-care din aceste patru part.

A. Teologia exigetic?t 1), studiand origins sail des-coperirea duinnedeesch a Religiunel cre§tine, se im-parte in Teologia exigetich a VechiuluT i in cea aNoului Testament ; inteia scrutha sensul adeveratal vechiului Testament, a doua pe cel al NouluiTestament 2). Avem 8§a dar aid dour" oWcte de stu-dio principale : Exigesa VechiuluT §i exigesa NouluiTestament. Insh aflarea adev6ratului inteles a do-cumentelor biblice suposazh alte cunoscintT §i a-nume : cunoscinta solids a limbed( acestor docu-mente a§a a limbed evraice ,i ca auxiliarea limbeihaldaice, siriace qi arabice. de aseminea a idiomulugrec alexandrin ; apoT cunoscinta solids a geografiel,etnografiel si a evenimentelor externe ce provin indocumentele biblice qi se expun in Arheologia bi-blica ; maT departe cunoscinta solidh a istorid lite-rare a acestor documente, cda ce formeza obTectulIsagogicei ; de aseminea cunoscinta autenticitateTci integrithter for textuale, cu care se ocuph Criticabiblica, tot o data §i cunoscinta legilor logice pentruaflarea sensuluT for adev'erat, obTect al Ermineuticd;concentrand in sine t6te aceste cunoscintY, Exigesatrebue shfaciliteze constructiunea istoriel adeve'ratea originel sail descoperireT dumneq.ee0 supranatu-rale a ReligiuneT crectine qi acesta se expune asta-c1

1) Hagenbach. Eneyklopaedie u. s. w. S. 125-201. Buss. 1. c. p.326 §i 365-374.

2) Osebit de multi a1t1 inv6t4tor1 bisericeqtf, st. Augustin Interne-AA fOrte intuitiv acesta impartire, (lb:send: In veteri testamentonovum latet, in novo testamento vetus patet".

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIE 777

mai sciirgific in done obiecte : unul expune istoria,din afara a originei Religiund crestine si se numeste:Istoria sacra a Vechiulul 5si Noulqa Testament ; aldoilea tratezii sistematic insuqi cuprinsul descope-rirei dumnecleesti qi se numeste propriti : TeologiaV. ;9i a N. Testament; aceste obiecte incoroneza edi-ficiul Teologiei exigetice, care prin ele iqi ajungescopul. Am avea deci. la Teologia exigeticA urma-t6rele obiecte de studiti : Limba evraica, cu dialec-tile sernitice : chaldaic, siriac qi arabic ; apoi dia-lectul grec alexa-ndrin ; Arheologia biblica, Isago-gica, Critica biblica, Ermineutica, istoria sacra siTeologia V. qi N. Testament 9. Irish' fiind imposibilin decursul studiului teologic a se face exigesa laintrega biblie, citirea el cursive dupre traducerearomans cu explicari scurte e neaphrata, cad preo-tul trebue sa fie tot aqa de fainiliarisat cu biblia caqi juristul cu codicile de legi. Tot aqa istoria lite-rafa a st. chili a Noului Testament, pentru maresimportanta a acestor carp' in cre§tinism, pe l'angastudiul ei in Isagogia N. T. se mai tratezh si in unstudiii separat, anume : istoria Canonulea N. T., carecercetka §i expune cum ail fost considerate a-ceste carpi in Biserica cresting in diferite timpurisi cand si ate din ele s'aii recunoscut ca cart): inadever canonice, ca Canon regul6 pentru cre-dint& si morala cresting. De orece istoria Sacra aV. qi N. Testament e cu neputinta sa nu cuprindA

1] Pentru sciintele auxiliare ale Teologiel exigetece se intrebuin-bez'a in deobOe numirea de : Studiul biblic. Ala se dice studiul bi-lic a. V. T. partea arheologica; studiul biblic al N. T. partea isa-

gogica, §. d. a.

www.dacoromanica.ro

778 MEMORIU

§i invetatura religiOsh descoperitA §i strins unitscu faptele externe ale descoperireT dumnecleeOT su-pranaturale, pe care ea le expune ; de alts parte fiind-ca in Teologia sisternaticd aqijderea se trateza cu-prinsul inv6tatureT religiose a V. §i N. Testament, ede prisos a se mai trata, acestA, materie separat, akaca Teologia V. §i N. Testament se p6te contOpi cuIstoria biblica a. V. N. T., remAnend acesta ca o-biectul final al Teologiei exigetice, mai ales cA, ea,nu se mai trateza in alt lam al Teologiei. Toteaceste obiecte propedeutice qi auxiliare ale Teolo-giei exigetice suet indispensabile pentru tine voe§tea se aprofunda§i specialisa in acesta ramura a Teo -logieX, deci ele nu pot lipsi din planul de studitizal unei Facultati de Teelogie. Unele din ele stair inlegaturii cu Exigesa V. T., altele cu a N. T. Cu Exi-gesa V. T. se MO : Gramatica evraicA, Arheologiabiblica, Isagogica, Explicarea cursoricA a bibliei ;aceste sunt obiecte indispensabile pentru studiulExigesei V. T ; Tar cunoscinta limbelor orientale :haldaica, siriaca i arabica se cere pentru speci-ali§ti. Cu Exigesa N. T. se lega : Gramatica idiomu-luT alexandrin, Isagogica, Ermineutica §i Critica

Istoria Canonului. Ca obiect final a Exi-geseT ambelor Testamente vine Istoria sacra. Pen-tru Teologia exigeticA sunt aysa dar indispensabilidot profesor un docent : un profesor va piopuneExigesa V. T. cu Gramatica evraica, Arheologia bi-

Isagogica §i explicarea cursorica a biblieT ;cela-l-alt profesor va propune : Exigesa N. T. cu. Isa-gogica, Ermineutica §i Critica biblica, istoria Ca-

blich,

si

15i

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TFOLOGIF 779

nonuluT N. T. si Gramatica idiomuluT alexandrin ;Tar docentul va poopune : Limbele orientale §i Istoriasacra a V. si N. T.

B. Teologia istorica1) proprit qish se concentrezain lstoria bisericesca, adich in istoria conservhreT sia continuara religiunei descoperite de Dumnecleilprin Biserica crestina. Istoria bisericesca studiazadesvoltarea BisericeT crestine ca aseslament organicintemeTat anume de Dumnesleilomul pentru con-servarea si. continuarea Religiunei crestine in ome-nire. Desvoltarea BisericeT, ca organism, este in a-fara (expansiv) prin latirea sa pe fata painentuluisi inlauntru (spiritualminte) prin desvoltarea mij-16celor aseslate de Intemeitorul el' pentru conser-varea si latirea sa ; aceste mijlace sunt : invelaturareligi6sa cu numele tehnic de dogma, cultul sail in-chinarea de Dumnesleil, si constitutiunea sail formade guvernare data BisericeT ca uneT societatT pro-priil slisa; prin aceste mijlace trebue sa se realisezeo viata religidsa, morala, curata si shah. Deci Is-toria bisericesca este cercetarea si expunerea sciin-tifica a desvoltarea BisericeT crestine, atat in latireasa la diferitele popdre cum si la Romani, cat si ininvetatura, cultul, Terarhia si viata religi6sa moralla inembrilor eT de la intemeTarea sa 'Dana asta-qT,dupa diferitele epoce, periode sail fase prin care atrecut ; inseperabile de Istoria bisericesca suet Geo-grafia si Chronologia biseric4sca, ca ceT doi ochTai eT, duph cum Geografia si Chronologia in genere

11 Introducerea in Teol. oft. etc. p. 574 sq. Buss. 1. c. p. 330. Ha-genbach 1. c. p. 252-352.

www.dacoromanica.ro

780 MEMORIt

sunt ochii Istorcet Universale. 0 inchelere naturalsa Istoriet bisericesti se cuprinde 'in Statistica bise-ricesca, ce trateea sciintific starea de fats a Biseri-eel' crestine atat expansiv cat si intensiv , asa ca,Statistica bisericesca este un obiect integral al Is-toriel bisericesti si trebue propus imediat dup4 a-cesta, formand tbea la un loc un intreg sciintific.Insa materiile ce compun obtectul Istoriei biseri-cestt fiind de mare importanth pentru studiul Teo-logiet sistematice practice s'aii desvoltat in obtecteproprii de studiti, asa : Istoria inv6VatureY religio-nare (dogmet) Bisericel crestine s'a desvoltat in fret'obtecte de sine statatare : Istoria dogmelor, Sim6o-lica qi Patrologia ; de aseminea: Istoria cultulul Bi-sericei crestine, a constitutiunei sale sociale si avietei religiose morale a membrilor el s'a desvoltatin un obiect a parte : Arheologia bisericesca.

Dintre tote aceste obtecte desvoltate in deoseblde Istoria bisericesca, eel de maY mare importantapentru intrega Teologie sistematica (Dogmatica siMorala) este Patrologia, caci ea trateza istoria in-vecatureY religionare a (dogmei) Bisericel crestine,cum all desvoltat-o scriitorit si dasealit bisericesti,carit se numese Bantle Parinti, marturil clasict altraditiunet apostolice, ce nu s'a putut 'Astra in ceamaY mare curatie, fara numai in timpurile vechl(cele opt vecuri dinteid ale crestinismului), si prinurmare ea trebue studiata si cercetata cu de am6-runtul in operile santilor Parintl. Tot atat de im-portanta este Patrologia si pentru Teologia prac-tica, mat ales pentru Omiletica, de ore -ce euventarile

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIE 78 1

shntilor Pal-intl sunt o cornora de elocinta biseri-cesca si mustre neintrecute de predice. Teologulare deci neaparata neeelitate a se familiarisa cuoperile santikr Parinti, impropriindu-si spiritulsi tinuta Ior t) ; Tar studiul Patrologiei se complec-tem' prin citirea si explicarea acestor opere dupretextul original 2). Istoria dogmelor apoi si Simbo-lica, deoseh de tratarea for in Istoria bisericesca, semai expun in Teologia sistematich, anume in Dog-matics, care, spre a fi sciintifica si temeinica, tre-bue sa arate cunt s'a conservat in decursul tim-pului fie-care dogma 5i cum s'a desvoltat ea deBiserica fara a se fi alterat asa dar trebue saexpuna mar int6iii istoria fie -carer dogme si apoitrebue sa arate cum invata despre fie-care dogmasi cele-l-tilte confesiunT crestine desbinate de BisericaOrtodoxa, ceTa ee se rapOrta la .9. imbolica ; tot ast-felsi Arheologia bisericesca se mai trateza in Teolo-gia practica si anume, parte in Dreptul bisericesc,parte in Liturgica 5i Pastorals. Nu este asa si cuPatrologia ; afara de cat forte pe scurt in Istoria bi-sericesca, materia eT nu se mar trateza in nicT unul dincele-l-alte studiT ; Teologia sistematich si practicanumaT se foloseste de materialul PatrologieT, fara amaT insista catusi de putin asupra lui. DecT Patro-logia, pentru importanta eT, reclama neap6rat o tra-

1). Tata ce dice in acesta privire un Teolog Protestant: Ich b;aueberzeugt, dass keiner ein gruendlicher und taktfester Theologewerden kann, der nicht aus den Kirchenvmter emu ernstes stadiumgemacht, und rich an ihren heiligen Sinne und Hirer aecht religi-cesen Anwenduug einer soliden Gelehrsamkeit sittlich und geistigaufgerichtet hat". Apud Hagenbach. 1. c. p. 328.

2] La alte institute teologice superiore, cursul acesta se prevedu,chiar anume, cu remunerariu deosebit. Prof. Is. Onciul 1. c. p. 236.

www.dacoromanica.ro

782 MEMOR11

tare maT desvoltata de cum T-o da Istoria biseri-cesca i trebue sa se propunk separat in fie-care an.

Alt obTect al IstorieT bisericesti, ce s'a desvoltataparte si 'Ana acuin se OA Inca in formatiune esteIstoria bisericesca a Romanilor ; acest obiect, afarade importanta luT pentru Biserica nostra, suposazaun studiti aprofundat al insusT isvdrelor istoricenationale i streine, chTar din pricina ea lucrarTsciintifice, critice si sistematice asupra acesteT ma-terii de tot interesante, din nenorocire nu puteminregistra multe pana asta -c i.

Peutru a se da acestor obTecte desvoltarea nece-sara nu e suficienta numaT catedra de Istoria biserricesca, singura avend un material vast osebit decele-l-alte obfecte, care de si desvoltat a parte,dar apartin eT '). Tot asa n'ar ajunge dou6 catedre,cad una din aceste compensaza numaT bine Patro-logia sunt asa dar de trebuinta i pentru Teologiaistorica doT profesorT si un docent 1171 pr of esor v.propune numaT Istoria i Statistica bisericesca uni-versals de la inceputul crestinismuluT pana asta-c1T;cela-l-alt va propune Patrologia dimpreuna cu cetireai explicurea operilor st. ParintT de pe originale

Tar docentul va propune : Istoria BisericeT Romane,Istoria dogmelor i Arheologia bisericesca.

C. Teologia sistematicd studiaza religiunea in') Da hat man eine Menge kirchengeschichtlichen Stoffs in be-

sondern Nebenwissenschaften wie. . . Synodologie, Dogmen=undKetzergeschichte, christliche Archeologie und theologische Lite-raergeschichte, . . . . welcher aller in der Kirchengeschichte zuverarbeiten ist". Buss. 1. c. p 332. Vergl. Hagenbach. a. a. 0. S.312.

2). Introducere in Teologia ortodoxii. de Macarie etc. p. 596-608.Buss 1. c. p. 332-342. Hagenbach 1. e. p. 352-421.

s'ati

;

:

;

C)

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACUI TATET DE TEOLOGIE 783

ins4i fiinta si continutul eT dupre resultatele casti-gate prin Teologia exigetica si cea istorica, de orece ea concentreza in sine si intemeiaza pe tote cele-1-alte OW ale TeologieT, se si numeste propritiTeologie ') si este tratarea sciintificA a inv6tatureTcredintei si moraleT crestine, constatkore din dou6pArtT: una ceKcetezhsi expune sciintific in ce constareligiunea sau legatura dintre Dumneded si om;invetatura Mantuitoriului Christos in acestA privireluinineea pre om, incredintandu-1 despre ade'e'rataluT legatura cu Dumnected, pentru acesta se si nu-meste : invetatura credintei. dogmel crestine, sailTeologia dogmatic?; a doua cerceteza si expune sci-intific insasi regula de purtare -ce decurge pentruoin din adev6rata sa legatura cu Dumnedeti, Tar in-vetatura DomnuluT nostril lisus Christos in acestAprivire nu numaT trebue a fi imbratisatii cu cre-dinta, ci si realisata cu fapta in viata, pentru a-cesta se numeste invetatura moraleT crestine, sauTeologia morale. Teologia dogmatics si morals stallin cea maT stransh" legatura intre sine, cacT inveta-tura credinteT crestine este temelia moraleT cres-tine; ambele la un loc infatisaza religiunea cres-tine tocmaT in intregul eT, cacT crestinismul estecredinta si viata nedespiirtita una de alta (Mat. 7,21. Iac. 2, 26) 2) Teologia dogmatica si morale sunt

1). Teologie im eig,ntlichen un 1 engsten. Shine umssaft und be-zeichnet niehts als llogm%tik und Ethik..." Teolog. Studien S. 6.

2). La morale ne peut etre que la consequence d'une philosophieou d'un dogme... On ne peut Bonner a la vie humaine une direction,sans avoir des croyances ou des opinions arretees sur la nature,l'origine et la fin de Phomme... Ceux qui a lmirent et acceptentTune (la morale) comme la perfection, en decriant et en repoussant

www.dacoromanica.ro

784 MEMORit

inima intregel Teologil §i tote cele-l-alte oblecteteologice suet sail numal pregatiri cAtre ele, sarinumai deduced din ele, ') pentru acesta nu pate ficineva teolog fare cunoscerea for temeinica. Par -tile for constitutive s'ail desvoltat a§ijderea in obYec-te de studiti separate, cum e Apologetica, Pole-mica, Irenica etc. Cel mai ponderos intre tate pen-tru Dognaatica qi Morala este Apologetica, ce setrateza asta-cli cu preponderen0. pentru aparareacredintel §i moralel cre§tine, fa a cu directiunea maide tot negativa, a timpului; cat despre PolemicaIrenica nu e a§a mare necesitate de a se trata caoblecte separate, cad expunerea sciintifica qi te-meinica a Dogmaticel §i Moralel naturalminte tre-bue sa produce lumina i pace 2). Dogmatica sedesface in o parte generala, ce se nurne§te §i Teo-logie fundamentala, pentru cg, cerceteza expuneprincipiile fundamentale ale Religiunel creqtine, qiin o parte speciald, ce se nume§te propriti Dog-mailed §i tratezti sistematic dogmele crevine pen-tru importanta cea mare §i intinderea materiel, la

l'autre (le dogme) comme absurde, tombent eux-memes dans cetteabsurdite d'admettre is consequence sans vouloir le principe quil'a produit et qui lui donne toute son veritee, toute sa beaute, touteson efficacite." Bautin 1. c. p. 15.

1). Der Mittelpunkt des ganzen theologischen Stadiums liegt inder Dogmatik and Moral... In dies m Mittelpunkte hat sich allesBestrebeu der Lehrer zu concentriren, so dass in alien Hilfswis-senschaften... dem richtigen und graeudlichen Vartrage der Dog-matic and Moral vorgearbeitet wird" Wappler Geschichte dertheol. Facultaet ff. Wien 1884. S. 129 u. 246.

2). Wer ein fester Dogmaliker, ist, der ist such einsattelfester Polenziker Dogmatik, Moral... sullen geuebt werdenim Geist und mit dcm Willen d Friedens.' Buss. A. d. 0. s. 375.378. Vergl. Dr. Karl. Hasellaudbuch der protestant. Polemik gegendie roemisch-katholisshe Kirehe. 4 Aufl. Leipzig 1878. S. XIV.

§i

si

Moralist..

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATEI DE TEOLOGIE 785

alte Facu ltdtT ea se propune in doue cursurl deose-bite 1), ca sa i se path', da desvoltarea cea maT in-destulatare. Mora la ins de si se desface asijdereain o parte generala §i alta speciala al caror cu-prins Inca s'a desvoltat in obleete de studiii sepa-ratecum e d. e. doctrina despre binele suprem,despre datorinti, despre virtutT, revendicarea su-perioritateT moraleT crestine fata cu morala diver-selor sisteme filosofice etc. ce se pot expune si incursurT extraordinare, totusT ea basandu-se pe prin-cipiT, positive, tratate deja in Apologetica si Dog-maticii, se pate expune in mesura suficienta ca in-treg unit; Tar importanta acestuT studiti pentruviata practiea nimeuT nu o va contesta 2). DecT

pentru Teologia sistematica sunt iarAsT neeesarTdol profesorT si un docent: un protesor va propuneDogmatica (generala si speciala); ait profesor va

1 In Anbetracht, dass die beiden Gegenstaende, Fundamen-taltheo logie und. (specielle) Dogmatik wegen ihrer besond3renWichtigkeit and ihrer grossen Umfanges nicht ferner (seit 1867)von Einem Professor in gehoeriger Ausfuerlichkeit and Gruen-dlichkeit vorgetragen werden koennen, wurde die Verfuegung ge-troffen, das von dem Professor da Dogmatik kuenftighin nurmehr die (specielle) Dogmatik vorgetragen, fuer die Fundamentaltheologic MT:gegen ein eigener &cent bestelltt werden." Wap-p]er. a. d. 0. S. 311. Tot din aseminea motiv e ne .esar un Docent-pentru Apologetica.

2). L'enseignement d'une morale religieuse importe plus quel'on ne pense au Men de Phumanite ; elle fixe les incertitudes, parcequ"elle consiste en maxime positives; elle regle la sentiment ens'emparant du coeur; elle console la raison, en lui laissant entrevoirtoutes les jouissances que l'on ne pent avoir que par le sentiment.En developpant la, morale evangelique dans son auguste simplicite,en prechant la fidelite aux lois, l'amour du prochain et toutes lesvertus sociales, en ecartant in pretendue science des opinions pro-bables, qui n'est que le fruit d'une fausse metaphysique. les mi-nistres de la religion deviendront les vrais bienfaiteurs de l'huma-nite." Portalis. 1. c. p. 310. Confer. Sailer. A. a. Werke. I Band.S. 95 ff.

www.dacoromanica.ro

786 MFMORIt

propune Mora la; docentul va propune Apologeticasi Simbolica.

D. Teologia practice 1) cercetka si expune sciin-tific si sistematic mijhicele externe aseclate deDomnul nostru Isus Christos, spre conservarea sipropagarea religiund crestine, Teologia practicesare o parte teoreticdce studiazA aceste mijloce insine, si 0 parte practices, ce arata cum au ele sá seaplice de ministriT religiuneT. Mijlocul general a-selat de Mantuitorul spre conservarea si propaga-rea religiuneY este insusT guvernAmentul sail consti-tutiunea BisericeT, cu a cami cercetare si expunerese ocupa Dreptul bisericesc sail canonic; Tar mij-16cele speciale sunt acele, pe ewe Mantuitorul in-susT le-a exercitat, adica misiunea invetatorescg,preocesca si pastoresca, si pe care le cercetezii siexpune Teologia practice propriti visa.

Dreptul bisericesc expune raporturele j uridice in-terne si externe ivite -prin infiintarea bisericeT casocietate cu caracter propritl, adica expune orga-nismul conducetorilor ei, drepturele si datoriile lor ;organismul niembrilor eT., cu drepturile si obliga-tiunile lor; apoT inijlOcele cu care conduckorif sagierarhiT bisericesti na6ntin pe membri in drepturilesi datoriile lor; in urma raporturile BisericeT titreStat si catre eel ce nu sunt membriT eT. Ca sciintAdespre organismul social al BisericeT, care e o so-cietate in stat, Dreptul bisericese sat in raport directcu Iurisprudenta ; dar intru cat organismul social si

1). lntroducere in Teol. ort. etc. p. 608 618. Buss. 1. c. p.340-344 i 347-365. Hagenbach 1. c. p. 421-524.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATEI DE TEOLOGIE 787

raporturile juridice ale Bisericei cunt intemelate casi densa de Mantuitorul Christos ca mijloc generalpentru conservarea si propagarea, religiunei, Dreptulbisericesc este curat de raportul Ieologiei ; de aidurmez6, ca teologul are neaparata necesitate de astudia Dreptul civil, ales in partile ce yin in atingerecu raporturi iuridice bisericesti, pentru ca sa scieale concorda i armonisa ; tot aseminea &;i juriscon-sultul are trebuinta sa cunasca cel putin principiilecele mai fundamentale ale Dreptului bisericesc, sprea putea decide in plink cundscere de causA despretrebile in care Statul se atinge cu Biserica, cum sidespre .raportul existent intre biserica si stat ; a-cesth necesitate se satisface la alte Universitati, pro-punendu-se la facultatea iuridica si dreptul biseri-cesc, din care auditoria de la drept Inca a fi esa-minati ; asa la Universitatea din Viena 2), Cernautietc. Lipsa cunoscintei Dreptului bisericesc, in spe-cial a Dreptului BisericeT ndstre ortodoxe Romane,dusk la grave eresii de drept canonic nu numai peunit Teologiapuseni celebri 2), ci chiar pe unii juris-consul V Romani. Ca studill de complectare a Dreptu-lui bisericesc sunt : Explicarea canonelor bis. duprecele mai bune codici in original, apoi Stilul curial

1) La Universitatea din Viena, pe Maga, Dreptul bisericesc ro-mano-catolic se -propane chiar gi Dreptul bis. ortodox, a earn' pro-punetor a dat la lumina opere de dreptul bis. ortodox importante,cum e : Das Eherecht der or. Kirche" gi Die Synoden u. die Epis-copal=Aemter ". Ambele de Dr.los. Zhishman. Wien 1864 gi 1867.

2) Aga Hergenroeter; care dupa ce da cate va notiVi istorice des-pre Biserica nostra de la 1860 in Nice, vorbind gi despre organisa-rea ei, (lice ca Biserica (romaua) e incat4ata de Biurocrafe : DieKirche ward bureaukratisch geknechtet" VOA : Handbucl derallgemeinen Kirchengeschiehte von Cardinal I. Hergenroeter II.Band 2 Aufl. Freiburg im Breisgan 1980. S. 936.

Bisrrica OrtodoxI Roman'. 3.

ad

www.dacoromanica.ro

788 MEMORIES'

bisericescadica stilul aplicabil in instantele sat' cu.riile bisericestT si catre diferite autoritatT politice.

Teologia practice proprit. (Asa, numita in intelesmai intins Teologia pastorala, cerceteza si expunesciintific si sistematic mijlacele speciale, cu care Bi-serica conserve si propaga religiunea, precum simodul in care trebue sa se aplice aceste mijloce deministrii AltaruluT. Mijlocele aceste sunt eminamentemorale, si anume tot acele de care a usat insusTDomnul nostril Iisus Christos in opera mhntuireT,deci misiunea invetatoresca, preotesca si pasto-resca , de aci results intreita impartire a TeologieTpractice : 1. in sciinta misiuneT invetatoresti a Bi-sericeT si a moduluT cum ea sa, se exercite, numitaDidactica bisericJscet ; 2..in sciinta lucrareT preotesda Bisericei si a moduluT cum ea sa, se seversasca,numita Liturgica bisericesca §i 3. in sciinta lucrareipastorestT a Bisericei si a modului cum ea trebueaplicata, sciinta care se numeste Teologia pastoraleproprig disei, de Ere ce Teologia pastorala, in sensmai intins, se numesc tustrele partile aceste aleTeologieT practice, pentru cuventul ca ele abea laun loc alcatuesc intrega activitate a pastorulul desuflete, care trebue nu numai sa s6versasca slujbabisericesca maT singura la care se marginestepana, acum activitatea preotuluT nostru ci si salumineze poporul, invq/andu-1 adev6rurile credinteTsi ale moraleT, se -1 conduch pe calea cea drepta avirtutei, sa-1 feresch de tot aceTa ce -'T p6te fi Vara-mator corporalminte si moralminte, sa influentezeasupra mince' luT curet pe tale morals, indrepth,nd

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATEf DE TEOLOGIE 789

asa vointa si inobiland asa inima luT. Pentru acestscop malt, are a intrebuinta servitorul BisericeTtote cunoscintele castigate prin studiul temeTnic alTeologieT, tot ,zelul si tot devotamentul seu, cacTnumal asa p6te fi el adev6rat om al luT Dumneqeiii parintele poporuluT ; num:.T asa religiunea va in-

sufleti totA viata familiilor, fiind toTag si sprijin ce-luT avut i caul sarac ; numaT asa religiunea va a-vea un cuvent de mangaere si de intarire, can dmana mortd se atinge de aT nostri, vdrsand in i-nima celuT intristat o raza de sperantA numai asareligiunea va intinde mana Ca .8A scOtA pre cel ca-(jut din prapastia pTerqdrei i sa-1 aducA la viata '),la progres adev6rat, la perfectiune, la mantuire.

Didactica bisericescA InsasT se desface in done particapitale Catilietica §i Omiletica ; acestA din urmase propune de regula in legAtura cu LiturgicaPastorala, formand impreunA un obTect capital alteologiei cu numele de Teologia practicA ; Tar Ca-tihetica, de si parte integrals a TeologieT practice,a-a este sciinta misiuneT inv6tatoresti a BisericeTsi a moduluT cum ea trebue sa se indeplinescA fatA cuceT incep6torT in cunoscinta ReligiuneT crestine, maTales cu copiii, tot propune ca obTect apartedin causa intindereT si a deosebiteT sale importance,cAcT una din lucrarile cele maT principale i maitrum6se ale Preotului este crescerea junimeT : deaci legatura strinsa ce trebue sa fie intre c61A, giBiserica, ceTa ce s'a edificat in copilarie durezAt6ta viata, §i cine castigat junimea e sigur de

1) Prof. V. Mitrolanovici 1. c. p. 14 Confer. §i p. 12.

0

www.dacoromanica.ro

790 MEMORIt

viitor. A da copiilor educatiunea curat umana esteatributiunea Sc61eT, Tar a le da educatiunea curat xe-ligi6sa este atributiunea BisericeY, care trebue sh', oimplinesch prin servitoriT self. Preotul este decd( na-turalminte educatorul i inv6tatorul religios al co-piilor din pastoria sa, k;i face acesta propunend co-piilor invetatura religionara parte in qc61a, parte inBiserica sub forma de Catihesii, Tar aptitudinea &4icunoscintele necesare spre acest stop i le ofera Ca-tihetica ; deei acesta trebue sa se propuna temeT-nic in Facultatea de Teologie, nu numaT teoretic, ci §ipractic, initiandu-se studentif la compunerea de ca-tihese §i propunendu-le sub conducerea docentuluicopiilor din §c61e1e primare, in tocmai ca §i la Omi-letica, care Inca, nu trebue propush, numaT teoretic,ci i practic, initiandu-se studentii la compunereapredicilor l rostirea for in° capela sub conducereaprofesorilor. Necesitatea Catiheticei, ca obTect destuditz la Facultatea de Teologie, se recun6scedin imprejurarea, ca numai ast-fel s'ar putea, in-timpina lipsa forte sinatith la not de Catihismemat metodice pentru qc6lele primare si secundarede ambele sere. DecT pentru al patrulea ram capitalal TeologieT sunt inch necesarT dot profesorT qi undocent, aqa ca un profesor va preda Dreptul bige-ricesc impreuna cu explicarea can6nelor, i in con-cordanta cu legile statulul i regulamentele SantulufSinod; aqijderea stilul afacerilor biserice§tT; vela -l-altprofesor va preda Teologia practices propria c,lisa.

(Omiletica, Liturgica i Yastorala), Tar docentul vapropune Catihetica.

si

www.dacoromanica.ro

ARTIPR k FA rITLTATET DE TE(T (IMF 791

Acestea sunt obiectele care compun Intregul sis-tern al Teologiei ; §i pentru ca studentul sa, path a-vea chiar de la inceput o ideie clara §i precisa des-pre acest organism, a§ijderea o cunoscinta deter-minata, despre forma §i problema fie -cares parts alui, o orientare sigura pe acest vast teren, pentruca sa scie destinge in el ceia ce este numar auxiliar§i Intregitor de ceia ce este indispensabil §i capital,precum §i procedura sail metodul dupre care trebuesh studieze, mai este de trebuinth un obiect auxi-liar anume : Enciclopedia 5si Aletodologia sciincelorteologice, care tocmai satisface cerintele mentionate,facilit'and o repede privire preste tot terenul teolo-gieT, aratand problema ei, metodul dupre care o re-solve, relatiunea ei cu cele-l-alte sciinti §i metoduldupre care sa se studieze_ fie-care ram al ei.

Dar Inca nu e de ajuns ca studentul in Teologiesa se pota orienta bine pe vastul ei teren, el trebuesa cunosch a§ijderea chiar de la intrarea in Teo-logie §i natura religiund, sa-'§i path da sama cuajutorul ratiunei sanatase despre dorul de Dumne-dal ce -i inradacinat adine in cugetul, sentimentul§i voia omului, cum §i despre raportul religiuneicu morala i cu arta ; tote aceste sunt obiectul Fi-losofid religiund, care este o conditiune ne-cesara pentru studiul sciintific al Teologiei 1) §i

care faciliteza candidatuluT de Teologie privirea re-ligiunei in maiestatea qi strelucirea ei ceresca sprea se devota ei chiar de la inceput cu tot sufletulsell, stabilind armonia Intre ratiune §i credinta cii.

1) Prof. V. Mitrofanovici. 1. c p. 10 Confer. Buss. 1, c. p. 327.Hangebach. Enciclopmdie n. s. w. S. 75=81.

www.dacoromanica.ro

792 MEMORIt

preparAnd ast-fel cdtre studiul sistematic al reli-giuna in Dogmatics si Mora la. Deci Filosofia reli-giund Inca trebue sa se cuprindd in planul de stu-dal complect al Facultate de Teologie.

LTn alt docent va preda asa dar Enciclopedia simetodologia sciintelor teologice dinpreund, cu Fi-losofia religiunei.

Constatandu-se din cele expuse, numerul obYec-telor ce trebue sa cuprinda planul de studili al Fa-.cultdtei de Teologie, spre a fi sistematic si complect,cum si numerul profesorilor si al docentilor ce tre-bue sd aiba acesta, spre a fi bine si deplin organi-sata, vom insira acum aceste obiecte, si spre maimare ldmurire le vom deosebi in principale si s e-cundare. Obiectele principale, cum si unele dintrecele secundare, d. e. Limbele Orientale, Enciclo-pedia, Catihetica, trebue sd se predea nesmintit infie-care an scolar, iar cele-l-alte obiecte secundare,cum si unele din obiectele intregitore ale ExigeseiN. T., d. e. Ermineutica si Critica biblica, Istoria Ca-nonului, Gramatica grecitatel N. T. se propun de re-gula in rotatiune, adicd asa, ca studentul in cursulintregului studiti sd le pita asculta pe fie-care.

Asa dar obiectele principale, ce sunt indispensa-bile la o Facultate de Teologie, sunt urmatarele :

I. Exigesa V. T. cu partile el' constitutive : ara-matica evraica, Arheologia biblica, Isagogica siExplicarea cursorica.

II. Exigesa N. T. cu Isagogica, Ermineutica siCritica biblica, Istoria canonuluT si gramatica gre-citateT N. T.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATEr DE TEOLOGIE 793

III Istoria biserice'sca universals s.i statistics.IV Patrologia cu cetirea §i explicarea operilor s.

Paring( grecT §i latinT dupre testul original.V Teologia dogmatics.VI Teologia morale.VII Dreptul bisericesc.VIII Teologia practice (Omiletica, Liturgica §i

Pastorala).Obiectele secundare §i auxiliare, ce servesc spre

aprofundarea §i complectarea studiului teologicsuet:

1. a). Enciclopedia §i Metodologia sciintelor teo-logice.

b). Filosofia Religiunet2. a) Limbele Orientale (haldaica, siriaca ,i

araba).b) Istoria Santa a V. qi N. T.c). Teologia santelor carti a V. qi N. T.3. a) Istoria bisericesca a Romanilor.b) Istoria dogmelor.c) Arheologia bisericesca.4. a) Apologetica cre§tina ortodoxa.b) Simbolica, atat istoric cat 0 doctrinal, ea Teo-

logie comparata.5. Catihetica.Timpul ce se cere pentru a se putea inveta §i

impropria sciinta teologica, in m6sura cea mai ne-aparat necesath, este de patru ant La unele Facul-Off de Teologie romano-catolice era piescris odi-nitira, chiar cincT alai, s'ati redus insA, tot in patru 1).

1). Wapler. A. a. 0. S. 225 n. 242. Vergl, Die theol. StudiPn 8.40 u. 53. Buss. a. a. W. S. 378.

www.dacoromanica.ro

794 MEMORIt

FacultAtile de Teologie protestante all un curs nu-maT de treT dar se recunosce, ca timpul acestanu este suficient 1). Admitend un curs de patru auise vor distribui sciintele teologice care urrn6za :

Anul I.

Enciclopedia i Metodologia sciintelor teologice,Filosofia religiunei, Gramatica evraica, Arheologiabiblica, Isagogica, Limbele orientale, Istoria sacraa V. si N. T., Explicarea unor parts din N. T.

Anul ILIstoria bisericesca universala si statistica ') Exi-

gesa N. T. Isagogica, Ermineutica i Critica biblica,Istoria CanonuluT, Gramatica grecitata N. T., Exi-gesa unor parg mai grele din V. T., Explicarea cur-sorica a Biblia Teologia santelor cart): a V. si N. T.(ca pregatire pentru Dogmatics i Morala).

Anul III.

Teologia dogmatica, Teologia morals, Istoria bi-sericeT romane, Istoria dogmelor, Apologetica, Sim-bolica, Patrologia, Lectura si comentari patristice,Arheologia bisericesca (ca pregatire pentru Dreptulbis. i Teologia practich), Exigesa N. T.

Hagenbach Encyklopmdie u. s. w. S. 43 : Doch duerfte einsolches [Triennium) bei den jetziges Stande der Wissenschaft kaumausreichen". Vergi. S. 524.

2I ktoria bisericesca, dupa locul ei in organismul obiectelor teo-logice trebue sa se predea numal in anul al II. Mann kann mitihr nicht antonym, weil sie erst mit der Stiftug der Kirche am Pfin-gstfert begint : sie hat also die Geschichte der religion and Offen-barung bis zur Himmelfahrt Christi [Istoria sacra] zur Vorausset-zung.." Buss. et..a. 0. S. 330. Afara de acesta predarea ei in maimulti ant ar ingreuia patrunderea diferitelor ei parks, ce stau inforte stransa legatura intre sine §i cu intregul.

ani,

;

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET DE TEOLOGIE. 795

Anul IV.

Dreptul bisericesc ortodox in concordanta cuDreptul civil roman qi cu Regulamentele st. Sinod,Explicarea Can6nelor, stilul afacerilor biserice0i,Teologia practica (Omiletica, Liturgica *i Pasto-rala) cu exercitii de predicts, Catihetica, cu exerci-ta catihetice.

Tote aceste obiecte teologice se distribue pe se-mestre ast-fel :

Anul I. Semestrul I. Enciclopedia qi Metodologiasciintelor teologice, Gramatica evraica, Arheologiabiblica, Limbele orientale, Explicarea unor partidin N. T.

Semestrul 2. Exigesa V. T., Isagogica, Limb ele o-rientale, explicarea unor partY din N. T., Filosofiareligiund, Istoria Sacra a V. §i N. T.

Anul II. Semestrul 1. Istoria bisericesca §i statis-tica, Exigesa N. T., Isagogica, Ermineutica, Expli-carea unor part' mai grele din V. T., Explicarea cur-sorica a Bibliet

Semestrul 2. Istoria §I statistica bisericesca, Exi-gesa N. T., Isagogica, Istoria Canonulm, gramaticagrecitateI N. T., Teologia santelor cart' a V. *i N. T.

Anul Ill. Semestrut 1. Teologia dogmatica, Teo-logia Morals, Patrologia, Istoria bisericeT romane,Istoria dogmelor, Apologetica, Exigesa N. T.

Semestrul 2. Teologia dogmatics, Teologia mo-rals, Lectura qi comentari patristice de pe originale,Simbolica, Arheologia bisericesca.

Anul IV. Semestrul I. Dreptul bisericesc, expli-cad la candne, Teologia practica (Omiletica §i Li-

www.dacoromanica.ro

796 MEMORIt

turgica generala), ExercitiT de predice, Catihetica.Semestrul 2. Dreptul bisericesc, explicarT din Ca-

none, stilul afacerilor bisericecti, Teologia practica(Liturgica specials, si Pastorala), exercitiT in com-punerea si rostirea predicilor, Catihetica cu exer-citiT in compunerea si propunerea catiheselor.

Oblectele principale se distribue necesariamintepe opt catedre, cele secundare pe cinch. Pentru celeopt catedre sunt indispensabill opt profesorT; pentrucele-l-alte cinci sunt a, se a§ecla docenti. Profesorilsunt ordinail, cand obtin numirea definitiva la ca-tedra, §i extraordincol, cand in virtutea unel numirTprovisorie ocupa catedra, pentru care s'all calificatconform leget Docentil sunt publics, cand obiectece predati sunt aprobate prin lege, ca obiecte depropunere la Facultate, §i cand el, pe Tanga ca suntnumiti de minister, obtin §i un remunerar ; Tar do-centii privaft, propun obiecte de tot speciale ') cuaprobarea MinisteruluT, pe basa recomandatiundDecanatuluT, dupre decisiunea colegiuluT profesoral.Extraordinarl sunt toff profesorii incepetori, timpulin care functionezA ca Atare nu li se computa pen-tru pensie, i prirnesc a.ijderea un remunerar maTmic ; insa in general atat a§eqarea docentilor cat §ia profesorilor e de atributiunea guvernuluT, duprepropunerea colegiuldi profesoral existent §i in vir-tutea recomandatiuneT autoritdteT supreme biseri-ceqtT, a card consultare din partea guvernuluT, atatla numirea provisorie, cat §i la cea definitive a pro-

1) Die theologischen Studien S. 131.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACLTLTATEI DE TEOLOGIE 797

fesorilor, o cere InsusT firea lucrului, cacY Biserica esterinduita de Dumnecleil ca depositara religiunei stu-diate prin Teologie ; drept acesta, ceT chematT aprofesa Teologia trebue sä aiba nu numaT lucre-derea patrieT, la a caret' scale o propun, ci si in-crederea BisericeT, pe a caret' invetatura religionarael trebue sa o intemeTeze si cultive sciintific, asij-derea sa o apere pe tale sciintifica de ipoteze siinvetaturT opuse. Crearea de docent' publici laFacultatea de Teologie, char si la cele-l-alte Fa-cultati ale Universitatei se cere si din motive deprevedere pentru casuri &and o catedra ordinara 9ar deveni vacanta, ca invetamentul sa nu sufereprin o eventuala intrerupere a cursurilor el, si cafacultatea sa se inzestreze pe viitor cu profesorTcu seiinta si capabilitate trebue a fi probatT prin opractica suficienth ca docenti.

In cat priveste starea personala a docentilor siprofesorilor, adicA de trebue sa fie eT cleria intrepte erarhice sau afara din aceste trepte, nu im-porta asa de mult, intru cat eT posed increderea Bi-sericeT si a Statului si intru cat Teologia ca sciintApate deveni proprietatea orT-carui spirit ; esceptiunepate face in acesta privire numaT Dogmatica siMorala. 2) Totusi sta in firea lucruluT, a fi preferati

1) Se numesc ordinare tote catedrele ce s'ar fixa prin. lege, pentruothectele principale si secundare.

2) Dogmatik und Moral, als (lie wissenschaftliche Behandtungder k. Glaubens..=und Shtenlehre kann grundsaetzlich nur von Greis-tlichen gelehrt werden, well zur autoritativen Unterweisung in derGeoffenbarten Wahrheit kirchliche Sendung und zn dieser der Em-pfano. des Ordo, oder der Weihe erfordert wird". Die theol. Stu-dienS. 6.

eT

www.dacoromanica.ro

798 mEMORItT

ca docentl si profesorT la Facultatea de TeologieclericT din treptele Terarhice, dacd ar poseda titlurlacademice si ar intruni conditiunile de admisibi-litate tabilite prin lege in echivalentd cu clericiTafara din treptele Terarhice.

Numeral orelor s6ptamanale se pate fixa la ceptepentru un profesor ordinar, cinci pentru un profesorextraorclinar si trek pentru un docent public.

In aceste conditiuni, Facultatea de Teologie arfi organisatd in mesura cea maT corespundRare cuprogresul actual al seance si cu raodul in care suntorganisate alte Facultatl de Teologie din apus ; ')opt profesorT si cincT docenti ar executa in marge-nile putintelor si in mesurd cat maT deplina planulde studiti ce am asternut me sus ; asa (IA inveta-mitntul teologic superior ast-fel numai ar ajunge lanivelul invetamentului superior in genere, si ar pro-cura aspirautilor in cariera clericals o cultura spe-ciala de o potriva cu cea a aspirantilor in alte ea-riere necesare Statului. Fara opt profesorT insa,Facultatea de Teologie n'ar putea corespunde nicInecesitatilor BisericeT, nicT progresului sciintific ;asa eh' in casul eel maT extrem, organismul interndefinitiv al FacultitteT, de o cam data, necesariamintetrebue sd, cuprindd opt profesorT pentru cele opt ca-tedre principale, in care sens s'a si -facut mijlocirecatre locurile competente 2) din partea colegiului

1) Facult. Teol. din Wiena a avut de la 1875-1884 none pro-fesort, un Catechet, un agregat §i un profesor onorar. Center.Wappler Geschichte der theol. Facultaet....Wien. 1884. S. 338..Co lifer. Die theolog. Studien S. 140.

2) Conf er. pag. 16 Nota 1. Dintre obieetele secuudare sunt unelece in tot c asul nu pot lipsi din planul de studiu al Facultatea, d. e.Enciclopedia, Istoria bisericesca a Romanilor, Catihetica pentrudeosebita for importanta, parte teoretica qi parte practica.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA FACULTATET i)v TROLOCIP 799

profesoral actual al Facultatei, cu naclejde tare ase va cinea in sema justa hit solicitare si se va in-zestra Facultatea cu forcele necesare, spre rea-lisa nobilul eT stop in mesura cea mai necesara.

(Va urma) Dr. Al. MiroBesea.

PROFETIlLE MES1AN10E.

(Urmare. Vedi No. 8, Anul

§ 4. Profetiele lug Ageu si Alalalaiu, despre aldo 'lea templu in care trebuea set vie )Jlesia.

Intrunesc done profecii, pentru ca avend acelasT°Meet se lamuresc una pe alta.

Ageu profetisa la lerusalim, indata dupa intor-cerea Iudeilor in cetatea acesta, sub autoritatea luTZorobabel, nepotul lul Iehonias si al luT lesus, fiulluT losedec marele preot, dupre permisiunea ce liacordase Cirus. Descurajaci prin obstacolele ce leincerca pentru reconstruirea templuluT lor, IudeiTcliceati ca n'a sosit Inca timpul pentru reconstruire.Spre indemna la- acesta puue pre profe-tul Ageu, ca sa-T intrebe data nu cumva este ru-sinos ca ei s t locuesca in palate strelucite Tar casaDomnuku se o lase parasita, si care-T incurajaza.

a-sT

XI).

a-I

www.dacoromanica.ro

800 PROFETIILE MESIANICE

la construire, asigurandu-1 ca D-deti va fi en el qica faptalor'I va fi plAcuta. Spre a-I indemna §4i maymult, le propune un motiv qi may mare §i toemai a-cesta e §i profetia de care ne ocupam. Acestea diceDomnul a tot tiitoriul: Inca ()data, ed void clati ee-riul §i pamentul marea §i uscatul. Si void clatitote nemurile, §i vor veni cele alese ale tuturor ne-murilor, §i void umplea casa acesta de marire, diceDomnul a tot tiitoriul. Al med. este argintul, §i almeti este aurul, dice Domnul a tot tiitoriul: camarirea cea de pre urma a easel ace§tia mai mareva fi deck cea dinteid, dice Domnul a tot tiito-riul, qi in locul acesta void da pace, dice Domnul atot tiitoriul, j pacea sufletuluT spre ocrotire la toteel ce zidesce, ca sa ridice biserica acesta".

Malahia eel din urma dintre profeti §i in urmalui Aged cu opt-dee' de any, are o profetie relativala acela§I obiect: Tata ed trimit angerul meil §i vagati calea inaintea fete): mele, §i indata va veni labiserica sa Domnul, pre carele voY cautati, qi angerullegatureI pre care voI voitl: Tata vine, dice Domnulatot-tiitoriul". (Mal. 31).

De sigur aiei este o predicere, prin carea Aged §iMalahia prevestesc venirea und persdne insemnate,n'avem deck sa o aplicam §i se arAtAm ca profe-tiile acestea s'ad implinit literal §i cu tate impreju-rarile lor, in persona lui Is. Chr., §i spre a dovedi a-cesta pun trey propositiuni:

1. Persona prevestita in profetiile acestea esteMesia.

2. Persona acesta a venit de mult timp.

www.dacoromanica.ro

PROFFTIILE MESIANICE 801

3. NumaT Iis. Chr. intruneste tote caracterile ve-nireT aceste pers6ne.

I. Persona prevestita de Aga. si Malahia, esteMesia.

Acesti doT profetT presinta deosebite caliati alepersona prevestite si deosebite imprejurari. , caretrebue sa insotesca venirea sa, care nu pot convenideck luT Mesia.

1. Se numeste de Ageu, doritul nemurilor, si

Malahia 4lice Ca este dorit de natiunea iudaica. Dinaceste doue calificatiunT, cea dinteiti este intrebu-intata in mal multe parti din Scripture, spre a ex-prima pre Mesia. Am veclut ca lacob se servi deexpresiunea 4cesta spre al anunta lui Iuda ; si maT'nainte, D-cleti promitea patriarchilor ca intru unuldin urmasiT for se vor bine-cuventa tate nemurile.Isaia predicand pre Mesia, it presinta TarasT cu acestcaracter. A doua insemnare este si maT positives simai lamurita. Care este persona pe care-1 cautaiiIudeiT, it asteptaq cu nerabdare, daca nu Mesia,care-1 astepta si actin ?

2. Persona prevestita se numeste de Malahia,T °Annul, angerul legatureT. Iudeil cunosceti asa debine ca denumirele acestea sunt propril lui Mesia,ca intrebuintail in tote C,Iilele la rugaciune, cuvin-tele din profetia acesta, spre a cere venirea sa. Desigur, un trimis al luT D-cleil trebue se se intelegaprin cuvintele angerul legature. Dar care trimis,afarh de Mesia, pate sa, fie numit Domnul prin ex-celinta, stepanul.

3. La venirea pers6nel acestia, D-clet va pune

www.dacoromanica.ro

802 PROFETITLE MESTANICP

in mtscare ceriul si pamentul, va tulbura -tote ne-murile. In scripturti se face adesea amintire de a-cesta cutremurare a lumei sail a nemurilor; si tot-deuna spre a prevesti daruri extraordivare si eve-nimente de cea maT inalta importanta. Dar nisteasenainea expresiunl cuT se pot potrivi ? Cine patesa cutremure lumea, si se tulbure tate nemurile,deck numal acela care avea sa adune tate nemu-rile si se le supue legeT sale ?

4. Domnul eel dorit, acel al legaturei, asteptatde nemurT, acest om carele are sá pue in miscareuniversul, trebue sa vie in templul sett. De tine sa,pate dice cá templul e al set data nu de Mesia?

In urma acestor evenimente, va umpleade glorie templul al doilea, si prin gloria acesta vaintrece pre eel dinteit. Pic ca este o urmare apresenteT luT Mesia in acest templu. Mal( ur-marea textuluT o arata, pentru ca indata dupre cea c;lis ca doritul natiunilor va veni, profetul adaugeen templul se va umplea de glorie. Apol este si-gur, cA, templul luT Solomon in tate privintele in-trecea pre templul luT Zorovavel; ii lipsea acestuTamulte care facea stralucirea si gloria celui-l-alt.Chivotul legeT, toiagul luT Aron, urim i tumim,tablele legeT nu se aflati. Apol nisi nu era decoratcu acelasT magnificentA. In prima carte a lui Ezdracetim cc batrhnii carii vequse templul eel vechiti,plAnget1 privindu-1 pre cal not'. Iudeil singuri clicca asa de mare deosebire era intre templul luYSolomon si al hi Zorovavel, chta deosebire esteintre sere i luna. Dar uniT dintre eT, ea sa nu se

intern,

D-den

www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MEBJANICE 803

pota aplica profetia acesta la aparitiunea lui Mesiain templu, clic ca Aged vorbind profetic ad anun-at infrumusetarea templului de catre Irod. Dar mai

anthill nu este adeverat ca chrar cu decorarile (a-cute de Irod, templul cel nod ar fi fost de o po-triva cu eel vechit in magnificenta. i apoi cumputea sa fie de o potriva, on cat de frumos ar fifost el pre din afara, cand in launtru ii lipsea lu-crurr sante? Dar D-c,letz n'a umplut de glorie casesa prin aceste infrumusetari exteridre, cera ce se do-vedeste si mai mult prin cuvintele : al meu este au-rul fi argintul, adech acestea inaintea sa nu valo-rad nimica. Numar prin presenta lui Mesia in tern--plul acesta s'a facut mai strelucit de cat al luiSolomon.

Asa dar profetiile acestea prevestesc pre Mesia.A doua propositie. Persona prevestita in aceste

profetii, adeca Mesia, a venit de mult.CO doT profeti declara positiv at, doritul natiu-

nelor, stepanul dorit de Iudei, va veni in templul,care se construea atuneT ; trebuea prin urmare savie atunci pe and templul se afla. Dar templul edaramat de mar multe sute de anT, si prin urmareMesia a venit de mult.

Acesta demonstrare simple dar lamurita a camnelinistit pre Rabini : cea mai mare parte dintre eT,siliti a recuiidsce, ca profetiile lui Aged si Malahiacunt znesianice, qic ca. Mesia trebuea sa vie nu intemplul construit de Zorobabel, ci in templul sea,zidit de el. ET pretind ca in tot capitulul citat, A genvoeste a injosi templul ce-1 construea si a inalta

Biserica OrtodoxI RorainI. 4.

www.dacoromanica.ro

804 PROFETIILE MESIANICE

pe acela pre care era s5,-1 ridice insu0 Mesia.Dar acesta nu maI este o interpretare, ci o con-

tra4icere formala cu textul profetic. Aged nu nu-mai ca nu cauta a injosi templul ce se reconstrueaci canta prin tote mijlacele incuraja la edifi-carea lui §i dice, ca va fi onorat primind in launtrulseti pre Mesia. El nu compara templul acesta cual treilea ci cu eel dinteit : dice ca marirea easel'ace,§tia va fi mai mare de cat cea dinteiti. Cum 1§1pate inchipui cine-va, ca ar fi vorba aici de untemplu, ce ar avea sa se zidesca pregte mai multevecuri, cand aici se Slice lamurit : voiu utnplea deglorie casa acesta, voiu da pace etc. Cuventul acestarepetat de trey ori, arata ca el a avut in vederetemplul ce se zidea, atunci.

Proposicia a traa. TOte caracterile personel pre-vestite se intr'unesc immai in persona luI Iis. Chr.

1. Inainte de persona prevestita trebuea sa, vieun anger, sad dupre insemnarea cuventulm acestma,uu trim is, care avea sa gatesca calea inaintea luY.ls. Chr. a avut inainte un mergetoriti, care a declaratsingur ca are misiunea acesta.

2. Se vice ca la venirea doritulm neinurilor ce-riul i pAmentul si t6te uemurile se vor tulbura.Daca intelegem prin cuvintele acestea un eveni-ment mare §i insemnat, de sigur nu pate fi altulde cat intruparea lur D-cleu Cuventul ; nu 'Ate fialtul care sa fi avut urmarr, ce influentara atat inprivinta religiosa cat §i cea civila. Daca am lua cx-presiunele acestea in intelesul eel rnai strans, isto-ria evangeliea ne arata, ca, la venirea lui Iisus Chr.

a-I

www.dacoromanica.ro

I'hOFETIILE MESIANICE 805

ceriurile s'aii cutremurat si angeriT au vestit veni-rea sa pre pament ; la botezul si schimbarea sa lafats, s'a audit glas din ceriti, care-1 proclama de fluiubit al Celui Prea Inalt la patima sa, sarele s'aintunecat, i.arh la sfersitul misiuneT sale ceriurile s'adeschis ca sa-1 primesch. Phmentul si nemurile Inca,

miscat cand, dupa predicarea EvangelieT, s'auparasit superstitille si au alergat sa se supue legeisale.

3. Malahia 1.1 numeste Domn, dar tine altul, a-farh de Mesia, putea primi acest titlu.

4. Angerul legaturei este prevestit dar si acestacalitate convine de minune luT Iisus Chr. care a a-dus o lege noua.

5. Acest Dominatoriti, acest anger al legaturei,trebuea sa vie in templul sai. Ca Iis. Chr. s'a are-tat in templul din Ierusalim numai pate fi indoela,si qicem cu Malahia, ca a venit in templul seti pen-tru ca acolo se adora adeveratul

6. Un alt caracter este, ca la venirea sa D-detitrebuea sa dea pacea, dar acesta este una din dog-mele nostre, ca Iis. Chr. a imp6cat ceriul cu pa-mentul. Dar el a adus pacea si in intelesul acela,ca a predicat unirea inimilor, iubirea fratesca si avoit sa stings tote vrajmasiile prin preceptul seueel nou de a iubi pre vrhjmasT. Prin urmare in a-ceste dou6 profetiI a luT Aga. si Malahia, nu estenick Un cuvent, care sa nu se aplice Mantuitoriuluinostru : si profeiile acestea s'a implinit numai in-tru el.

IudeiT s'ati silit ca sa gasesca, si uniT dintre eT dic,

sail

;

;

D-den.

www.dacoromanica.ro

806 PRUFET1ILE MESIANICE

ca s'ar putea aplica profetiile acestea sail lui LidaMacabeul, pentru ca el curati templul, seu lui Si-mon, fratele set, pentru cá a avut o domnie

Dar am mai spus ca pentru a aplica o profetieunei persone sail unul fapt, nu este de ajuns a ar6tao analogie Ere -care intre pers6na acea sail faptulacela si vre-o particularitate a profetiei ; trebue catotalitatea profetiel sa convie pers6nei sail faptului;trebue a ar6ta ca tote imprejuearile prevestite sepotrivesc cu acea persona ; data unele din carac-tere, mai ales data caracterile principale, daca maitote caracterile nu se pot aplica, de siguraplicareaeste falsa. Iuda Macabeul a curritit templul profa-nat de Antioh, dar nut -a dat o glorie mai mare decat acea a templului lui Solomon. Simon a guver-nat in pace, dar tot asa au domnit si altii. SA ni sespue cum s'ar putea da lui Iuda si Simon titlul dedoritul nemurilor, de angerul legaturei ? Cum sep6te dice ca a venit in templul seu ? Care este pre-mergetoriul care le-a pregatit calea ? Si Ore la ye-nirea for sa clatit ceriul, pamentul si tote nemurile?

6. Ast-fel indreptandu-ne catre Iudei, be clicetn ;dupa, textele acestea luate din cArtile sante pe carele recunosceti si vol. Mesia asteptat de catre parin-tii vostri, a trebuit sa vie pe and Inca sta templulal doilea ; decl asteptarea v6stra e zadaruica. AcestMesia a trebuit sa intrunesca caractere pe care levidein realisate tote literal si deplin in persona lui

Chr. El este prin urmare Mesia.Indreptandu-ne catre necredinciosi, le oicenr tex-

li-ni§titg.

Iis.

www.dacoromanica.ro

PROFETIILE MESIANICE 807

tele lu/ Ageti i Malahia sunt ni§te precliceri ; suntprofetii divine, data pe de o parte implinit cuexactitate §i pe de alta, implinirea lor, n'a fost pre-veluta prin perspicacitatea omenjsca, nici din in-ternplare. Dar cum putea Age §i Malahia s'a, pre-vada, ni§te evenimente, care pe timpul for erati a§a deindepartate qi putin probabile? Ar fi iara§i nepotrivitca din intemplare se convie a§a de bine atat fapteleprincipale cat §i tote imprejurarile ce le insoteti cucele preqise. Totu0 vedem ca s'a implinit literal,pans in cele mai mici ameruntimi, in persona lui.Iis. Chr. prin urmare el este obiectul acestor pro-fetii divine misiunea sa este divina religia sa deaseminea divina.

§ 5. Urmdrile comfirmarea paragrafelor precedence.

Daca am avea numai o profetie care se deter-mine timpul venirei lui Mesia, intr'un timp, care atrecut de mai multe vecuri, am avea deja o dovadaputernica in contra Iudeilor i le-am putea (Ace :De ce mai asteptati pre Mesia ? A§teptarea vdstrae intemeiata pe profetii, care-I prevestesc, i iata oprofetie, care ne spune ca a venit de mult timp.

Ast-fel chiar motivul care indemnara pre parin-tii vo§trii a-1 a§tepta trebue sa ye incredinteze ca avenit. Dar ceia ce le spunem not este si mai con-vingetoriu : nit este numai o profetie, o simpla in-dicare a timpului in care trebue sa vie Mesia, ci notaducem un §ir de prevestiri, o multitne de semnefacute in diferite timpuri §i in diferite chipuri, carelegandu-se minunat, cad in acelaqi timp i arata

§i

s'an

;

ssi

www.dacoromanica.ro

808 PROFETIILe MESIANIGE

una si aceiasi vreme ; §i acel timp este tocmai a-cela in, care Chr. a venit in lume. Sceptrul fese dinIuda ; cele septe-decr de septamani se implinesc ;cele patvu monarhii stepanesc pamentul, templullui Zorovavel se darama, in timpul venirei lui Es.Chr. Incheiem dar si dicem : daca nu credeti inprofetii vostrii, de ce mai asteptati pre Mesia ?Daca credeti, cum puteti sa mai asteptati ?

Nu numai atata. Pe langa armonia perfecta cedomneste intre diferitele precticeri despre timpul,in care avea sa se arate acesta persona mare, pro-fetiile spera un caracter si mai admirabil din di-versele caractere ce-i da. Sunt o multime de cali-tact §i de imprejurari predise in timpuri asa deindepartate unele de altele, care tote Idea exceptiese intr'unesc in persona lui Iis. Chr. Propunem siIudeilor si necredinciosilor, acest concurs minunatde particularitati prevestite in mai multe feliurT di-ferite ; si desfidem §i pre uniT si pre altii de a ex-plica, cum au putut sa fie prevedute asa de positivsi efectuate literal, fara presciinta diving, si faraputerea divina. De sigur planul providentei divine,aretand in diferite profetii timpul venireT lui Mesia,le descoperi in acelasi timp multe am6runte, pentrueh apropiindu-le de tote profetiile acestea, unireafor in feliurime, reuniunea intr'un singur pullet aathtor raze luminase, ce pleca din puncte asa dedepartate sa lumineze tote spiritele §i sa faca cu-noscut cu siguranta pre trimisul ceresc.

Dar clic necredinciosii, daca, niste profetii asa deClare anuntati pre Mesia intr'un timp determinat,

www.dacoromanica.ro

PROFETIIIE MESIANICE 809

de ce Mesia in acel timp nu era asteptat de Iudet?Pe acel timp erau, Filon si Iosif, scriitori celebri,cariT n'ar fi tdcut despre acesta asteptare a Iudei-lor, data ea ar fi Post

Socotinta, ce se opune doveclei nostre devine eainsasi prin falsitatea sa o confirmare a dovecleI n6s-tre. Oda ce dovedeste adeverul si evidenta prole-tiilor despre timpul venirei lui Mesia, este Ca, petimpul tut Iis. Chr. cu totii erau incredintatT catimpul se apropiase, si Ca pers6na cea f6rte adeseaamintita, asa de mult asteptata, asa de vitt doritit,trebuea sA, se arate : avem dovec,li conving6t6re inistoria evangelicg, in scrierile Iudeilor si ale pa-

In evangelic videm nu mime pre batrinul Simeon,caruea i-se descoperise, ca nu va videa mdrtea panace nu va videa pre Mesia, dar si altiT asteptaii totast-fel, pentru ca Ana prorocita, avend fericirea avidea pre pruncul Iis. vorbea de densul tuturor ce-lor ce a5steptau rescumperarea lug Istrail (Luc. 10,38). Irod tulburat de cele ce-i spuneau magiT, in-trait nude are sa se nasca Chr. Dupa opiniuneaacesta a veniref apropiate a luT Mesia, Filip slicelut Natanael, am aflat pre acel prevestit de Moisisi de profett 'MinunAndu-se de virtutile SantuluiI6n Botezatoriul, Iudeii trimiserg, la el o deputatiunespre a-1 intreba data, este Christos. Cat-va timpdupa aceia pun aceasi intrebare, la diferite ocasil,chlar luT Iis. Chr.

Sainarinenca dice, cá are sA, vie Mesia, care vainveca tate. Eraii asa de incredintati, pe timpul a-

real a.

ghnilor.

www.dacoromanica.ro

810 PROFETIILE MESIANICE

cela, ca acest trimis ceresc a§a de dorit se va aratacurind, eh pe atunc me multi amagitorT, folosindu-sede acesta, se incercara de a-§$ face parta§i, §i a in-demna la revolta contra Romanilor. Faptele apos-tolilor §i Istoricul Iosif amintesc de Iuda Gauloni-tul si Teudas, carii aveati P ectatori. Se §tie ca. Bar-chochebas dandu-se ca Mesia ; aduse resboiul, carefu tip de funest pentru natiunea Iudaica. Grotiusciteza pe un inv6tat ebreti, anume Neemia, anteriorlui Chr. cu cind-ded de ani, care clicea, ca venirealui Mesia nu era sa intarqie mai mult de cinci-q.ecide ani. Rabinul Manase-Ben-Istrael, dice ca, in tim-pul resboialui lui Vespasian, multi Iudei, a§teptandatunci evenimentul pre cps de profetii lor, se dadurAin manile Romanilor, Tara altii din contra, lucre-dintati ca Mesia are sä vie pe cand templul existaInca i la seversirea celor epte-c;leci de se'ptamam,se mangaera 'Ana in sfer0t de greutAtile r6sboiulm.Ni se obiecteza tacerea MI Filo si Tosif, dar ace§tiscriitori find prieteni Romanilor, nu puteati sa vor-besca de o persona in carea Tudeii '§i puneati totesperantele lor. Dar Tosif aminte§te ce-va. El (pee :Gem ce indemna mai mult pre Lida a purta acestresboi nenorocit, fu neintelegerea unui loc din Scrip-tura, care clicea cfi, vor vedea pe timpul acela unom care e§ind dintre el va st6pani tot pamentul.Acesta inciedintare despre apropierea timpului luiMesia, nu era numai pintre Iudei ; ea se respandisein tot orientul ; 0 trebuea sa fie generala §i forte,.pentru ca dm autori pagani, carii at scris pe tim-pul acela istoria te'rei lor, amintesc §i de acesta.

www.dacoromanica.ro

PR( FF.TIIT F MFSTANIrE 811

Suetoniti dice (in Vesp. cap. 4), cá era o traditieveche, statornica, publica in tot orientul, cá dinIudea va esi pe timpul acela un domnitoriti ; si Ta-cit dice (Histor. 1. 5 c. 13). ca dupA cartile preotilorse r6spandise acestd incredintare.

Ast-fel prof etiile despre timpul venirei lui Mesiase unesc de minune cu opinia generala despre tim-pul insemnat de profett Profetiile intemelase con-vingerea, si incredintarea fixa sensul universal re-cunoscut al profetiilor

(Va urma) Gherasim Pitietenu.

MITROPOLITUL DOSOTHEt AL MOLDAVIEI.

Cetind acum de curend Prolagele sail. V ieteles'antilor, traduse din greceste si acomodate inparte, la noi, la Romani, am extras acele pal-0 cecontin date istorice fapte, care creciend ca ar in-teresa pe cititorii jurnalului, le-am dat publicitatei.Scopul nostru nu este dar de a trata in extehs viatasi activitatea literals a acestui distins Prelat al Bi-sericei Rornane, ci a presenta numal o alegere dedatele faptele istorisite de Dosotheit ca in treacetin ProlOgele sale. Seim ca eruditul MitropolitulDosotheiti s'a nascut in Moldova de sus din parinticrestini ortodoxY Barila si Misira, ca sY-a facut stu-diile sale in Monastirea Pobrata, asta-cli in Buco-vina, invetand romaneste, greceste, latineste i po-loneste. Apo]. la 1658, Maiu 10, a fost ales Episcopde Husi, iar la 1659 Decemv. 16 a fost transferatla Roman, ca Episcop, dupre datina veche a tareT

i

si

www.dacoromanica.ro

812 DOSOTElt,''

Moldovei, de a trece de ordinar Episcopul de klu§ila vacanta, ca inaintare, la Episcopia de Roman via-poi de aicea la Mitropolia de Ia§T. Asa se int'ampldsi cu Dosotheiti, pentru care la 31 Iunie 1671 ilintalnim Mitropolit al Moldovei. Tara pe atunci fi-ind plina de nestabilitate §i prefaceri au trebuit sdle Indure si acest distills Prelat fatalminte si sa sutereresultatele triste si anevouSse ale acelor imprejurarii timpurb De aceTa, aupa multe neajunsuri §i supa-

ran, pentru c6, Inca la 1673 se refugiase in Poloniacu Domnitorul Petriceicu dinaintea lui Dinnitra§cuVoda, ce vinea Doinn nod in Ora; apoi la 1674 sereinforce in Cara §i sta afara de Mitropolie, probabilla Cetatuea, pang la 1676 cand i§i reocupa iara§iscaunul Mitropolitan. Din nenorocire Insa, in vadandPolonii. in Moldova trece §i el pentru tot-deuna, la1687, in Polonia impreuna cu santele mo§te ile san-tulur Joan Nod din Suceva §i en documentele vechiale Mitropolia Moldovei, §i nu se mai reintorce intars. Petru eel Mare al Rusiei, apreciand meritelesale, 11 nume§te Episcop la Azov la 1701, uncle pas-toreste pana la 1711, card i se termina filml vietain localitatea din Rosia umnita Taganrov.

Dupa acesta scurta biogPafie, lasand la o partecele-lalte scrieri ale sale, ne marginim acurn numaila publicarea notitilor ce urmeze, extrase dinPrologele sale §i care contin un material insemnatpentru Istoria politica §i bisericesca a tArel nostre.Cartea, dupa care am lucrat, este a Academia ro-mane §i cuprinde tote lunile de peste an, numalparte din volumul al II si anume dela luna lui Ju-lie in. 10 sunt scrise de man_t, insa scrierea esteveche, adicA din seculul trecut, asa ca acest exem-plar este eel mai complect din ate am putut cu-n6sce pana acum. Scrierea se terming cu luna lui Au-gust in 16 dile.In Metropolia 1VIoldavieiamintimpi-nat i un autograf probabil all sed, in Grecete-Vlastar.

www.dacoromanica.ro

DOSOTE1 813

NOTITE ISTORICE EXTRASE DIN VIETILE SANTILORALur

DOSOTEIU.MITROPOLITUL MOLDAVIEI

Proldgele bleep ca tuna Septemerie, dapre datina Bisericet Orientale,ccind incepe anal eclesias tic.

11Septemvrie 2. Intr'acestasi 4i pomenirea dintru Stint!

parintele nostru Pavel, A rhiepiseopul de Tarigrad, Ispoved-nicul, si pomenirea Sfintilor Preoti : El eazar si Finees.Sfintit Mucenic] Aithal si Ammon.

In Sinaxarul grecesc a lu] Nicodina Aghioritul se (lice :vx evrco r zo ybo4 xxi to C1.7Ctre.)47 sit -si spuna neamul siprofesiunea, tar et ati respuns : ca stint crestim. Acestimartin de burnt sama sunt dintre Ronan], adica colonist].de a hu Tralan, trecuti de Aurelian preste Dunarea.

A.cesti Sfinti mucenic], tarnplandu-se Ravdul mat mare inThrachia Udriului, fura lae (Mitsui elevetit] cad] sint cres-tim. Si luandti-le sawn, se marturisira crestint. Si nevoindu-]sa.jratvasct idolilor nil se'nduplicara. Deci neputendu-] dinrespunsur] infringe tiranul, sa cerca cu. garbace de bou sitdornol4seii taria eredinte] lor. Dee] atatal-t-au ucisu-I, catintr'acensi ucicletura, ist cl4dera la Domnul Dumnecleu su-fletele".

Putem presupune ca Thracia, d.e care se vorbeste, estetam locuita de Romanic lui Tralan, transferhtt pe aeolo deAurelian. Ast-fel Dorotheiu atunci au lost la crestinh Ro-mani si nude an suferit martirul pe timpul In] Iulian Pa-ravatul.

770 ctomvrie 9. Dorotheiu purnrea pomenitul aufost E

piscop carele stiind t to istoria sfintei Seriptur], siimbla fugind pentru gdna ce era asupra erestinilor , lavamat apo] dupa roortea Diocletian si a lni Lichinie, rn&rsaiaras]. la Tir si pasc Biserica liu D-4.eu pana la vremeaprestipniculut khan. Si de vr4rne ca intait. acela Iuliannu omora in vedere pre nime, ce'ntr'ascuns onora pre cres-tini, Cu mijtocul Boearilor sec. in vremele paganatatei lut,au4endu-1 sfantul Dorotheiu, se duse la Tir si m4rsa la Thra-

lin

Si

Tirolm,

www.dacoromanica.ro

814 DOSOTEIt

ce nici acolo nu scapa de idoloslujitelt, ca princlendu-se de buerii hit Iulian *i raband multe munci, batran fiindca de 107 an!, si ineracelea menet wall dat sufletul in ma,--nile

In acesttl pericopii Dosotheni gase*te ocasie potrivita dea spune *i el ce fac Turcii crestinilor si ce s'au intamplatla 1674 in Rosia *i eke ora*e ati distrus prin sabie si foe,or! facut Turd!

Octomvrie 24. La viata Sf. Mucenie Areta, cetim la fine :77 Osebi de narodul eel milt al orasultu twat, and

all intrat intaiii, ma! apoT pre eel -alt! cat! au remas vii, fi-ner' si batrani si tola varsta, robit pre top, cum vedemacnau in c,Iilele n6stre, c'asi facut Agareni! a trey -spre-clece()rase in tara rusascii, la Umani ii la Ladijini *i si laalte, in anul dela Sfantul nascut 1674 Septemvrie. Asa siatuncea sfantul marele mucenie Areta".

Acesta presupun ea-i Ionitiu din Imperial Romano-Bul-gar., si numai din lipsa de date Dosotheiti se exprima canu erau pe atunci crest-inf. Not *tim ca ionitiu au ucismulti Greci luptand contra lor, spre a putea institui un Inn-periu independent in Peninsula Balcanica. Mai stim ca elate facut mare ma,cel in Tesalonie on Solun. Alt Rege cunumele de Ivan nu cundseem.

La 26' Octomvrie. La viata Sf. Mare Martir Dimitrie,cetim urmAtoreanota istoriea:

Spun istoricit, cum Bolgarit avea un imperat Cram al lor,ce -lehema Iovan; era cu mare vrajmasie asupra Greeilor,mergea de prada tarile si orase si tot sub sabie punea. Pre-m.-1m feacera arum Agareni! Sfintilor cre§tini in tara ru-sasca. Atata cat ii qicea acelnia, ltu Iovan, ucigatorului Eli-nilor. Acela Iovan au mers tii papa la Solun, si cum era intort, uncle descalicasa, asa v6,de pre Sfantul Dimitrie ealareviind cu sulita asupra-i de departe, si incepti a arata Boea-rilor si a dice: Cautati, tea cum vine calare eel Gree, grijitbine de resboiu si cauta dirept la mine en sulita, tineti'l ea-lea de-1 prindeti adueett la mine; et qicea: Not nu vedempre nime, cum spin' Maria ta. El incepu a striga taco s'auapropiet, nu-1 lasarett ; et nitnic nu vedea. paint ce au sositasupra-i *il-au ]ovit en sulita in piept *i dat sangele pregura, tip'And si racnind. Si se micsurara pismasit crestinilor.Ca pre ac61e vremi Inca nu era Bolgarii curatiti de paga-natate".

cilia,

hii P- fled"

I-ail

eel -all

T-au

si -I

i-au

www.dacoromanica.ro

DOsoTEit 815

Din motivul acestora s'ar constata ca Sfantul ApostolAndreiu au predicat si in peninsula Balcanica, si atuncifiira reson se combate ideia cd au venit chiar pima la Du-narea. Daen Sf. Apostol Andrein att predicat numai inScithia asiatica, atunci cum se explicit &ail hirototiisit E-piscopi pentru Macedonia si p6te si pentru alte localitatidin peninsula Balcanica on Dacia Aureliana?

Octomvrie 3.1. Sf. Stahie, Amplie, Urban si Irachi -, dineel 70 ucenici apostoliei.

77Dintiacestia sfantul apost. Stahie fu pus Episcop in Vi-

zantea de Sf. Apost. Andrei. S'au facut si Biserica in Ar-ghiropol, in care se stringea mare multime de crestini,inveta euventul Sfintei Evangelic 9i asa petrecend 16 ant inpace au reposat. tarn Sfautul Amplie si Urban Etatandei Episcopi de :-;fantill Andrei Apostol hirotoniti, AmplieIn Odissopol, iara Urban in Machedonia. i pentru mar-ruria de Hristcis, si pentru oboritul idolilor fu ornoriti deJidovi si de Elini si i declerit la D -deu fericitele lair suflete"...

Acest fapt se petrece tit ocasia convertir er la arianismGotilor prin Ulfila. Si anume a aeestor din Regatul Romande astach. Acest fapt ni mac spune ca Gotii au fost ortodoxila incept si apoi si eaud an primit arienismul, multi dintreGOV, ca si din populatia coloniilor romane re remasese inDacia lul Traian, n'au primit arianismul; ba Inca ist aveaui preotii for ortodoxi. ea Leandru. Ca Linvighild au su-

pus pedepsei en mane pre fiul seu Erminighild se cons-tata si din Sinaxarul Itti Nicodim Aghioritul, tom. 4 pug. 4,nude se dice expres ea acestia erau Visigotii. Ast-fel stintdar ea Gotii Visigott au fost ort doxi In inceput si apoiau devernt arieni twin Ulfila.

Noemvvie 1. intr'acesta cli Sfantul MucenicErminighild.77 Acesta s'au naseut din tata Linvighild, Crain Gotilor,

ce le clic acme Stec:It, find arian en rota limba lui si invetan-du se aeuventillui pravoslaviei delaLeandru pravoslavniculEpi-cop. 5i tata seu maniindu-se pentru mutare, '1 -an su-paratu-1 si en bine si en yen in tote lava tinerul sta ne-mutat din pravoslavie §i neclatit. Pentr'aceea 1-ati lepadattata-sed de rnostenia imperatiei. Si 1-au legat de roam side piciare si '1-au aruncat in terimita intuneeata. Si era laPasti i trimise tata-sett la popa al, sett ispitind sa-1 magu-liasea, sa-1 corm-mice arieneste a i sa-I pout cam -va intoree laarreme si nu Tad priimit pre popa, ce Inca Tati tinut red

si

a

Pele,

si-t

www.dacoromanica.ro

816 DOSOTElt

si'l au gonit de de'nainte-si Penteaceea inveth tatit-set de -Itaia capul in temnita asist. Si se feacera cantari de ingeriinprejur trupui fericituluf Erminighild sa audia in tots. Sipravoslavnicii proslavea pre D-den. Tara Sugubittul seturburii si se inspaima de minunea Sfintilor ingeri, cat sesilia sa se pocatasca de :3atra pdganatie ce feace. Si nucu zibavit '1-aft lovitu-1 bola de-1 scotea de'n omenie. Si che-ma pre Leandru, provoslavnicul Episcop, strigand imperatpre hii -seat eel mar mic, Rehader. Si rugandu-1 sa-1 inveteblagovestie, cum au invetat si pre Erminighild, Sfantulmucenic si al telt fiu, si graind acestea mum Tara Rehardluand samanta pravoslavnica feace si tara sa fie pravoslav-nica cu den,u1. Si cauta promaslenia lut D-cleu. Ca era sa,fie junghiat Ermingheld slairtul naucenic pentru blagocestie,si intorsa si nemul tot catrii credinta pravoslavnica".

Noenzvrie 30. Viata Sf. Apost. Andrei.77Acesta deca urma ltu Christos, cand fu dupa Inaltarea

Sfintiet sale si dupa pogorirea Sfantului Duh, de-si luaratot! sort' si mearsar6 Cine in ce tarn, an ariitat sortul; acestuia sfant I s'au venit Vithinia si Marea Neagra. Sipantile Propontulm si IIalchidonul si Vizandia, aeniuTariaradul. Si Thrachia si Machedonia, si sosind la Duna-;rea, ce -i clic Dobrogea alte ce's pe lava Ditnitrea, siThessalia si Ellada si partile Ahattei si Amintinul; si Tra-pozontul, Sinopul Iraclia si Omastrul. Aoestea t6te le auimblat, nu asa curand, precum se spune si treace cuventul.ce prin tote tarile si urasele p ttir;i multe nevot §i multegreutati si ne lesne lucruri. Sit vat, eft tote le biruia en da-rul Domnului Christos, si en ajutorul Sfintiet Sale. Dintrucare orase voiti aduce numal unul, lasand pe cele-l-alte pesama cm le stiu "

Meritosul literat Dosothein extrage viata St. Apostol Au-dreiu din Nicodim Aghioritul. in care este espusa mat pelarg. Cu t6te acestea s6 aminteste si in acestil descriere avietet sale ca, prediea St. Andreal s'au intins si la Dunare siin Dobrogea st in alte locuri chiar, pe care nu le enumera.Nos din mare insemnatatea acestel istorisirf, pentru ea in ease spune hotiirit ca crestiniscnul ati fost predicat chiar deSt. Apostol Andreiti-inainte de eolonisare in aceste parts. Lu-crul se confirma de aghiografii si de taditia bisericesca..

lanuarie 22. Intr'aceasi di sfintil Mucenicl: Manuel,

under!

www.dacoromanica.ro

DOSOTEIU 817

Gheorghie, Petru, Leontie, Sionie, Gavriil, loan, Leon,Parod si alp tree -sute sapte-ded si sapte. Still:

Cu lance Manuel inpartt taeat doue,cinstind netaeate firs aim Christos doue;Pre Gheorghie si Petra pentru'nchinaciune,tae pismash lin Christos en uraciune;De Gavriil, Sionie ii depitrtata,Erica lance] la grumaz apropia.ta.Drepti Voevodi de lance neavend t6ma,loan si cu Leon viteji farii sama.

Acesti Sfintt dela osebite Eparhii si locurt fiind, la Udreilocuia; 'tam Bolgarii nemultamitorii si nerecunoscetorit, ye-nira pre Greci rasipind, pre Thracht si pre Machedoni no-bind si tocma la imparatesa cetate navalind. La Udrii ve-nira, si acolo tree Bile zabovind, it dobandira. Acestea aufoss, cAnd era irnperat necredinciosul Leon Armeanul, siDomnia Bolgarilor Crum Si data dobandi Crum UdriulscOse pre rots orasanii afara. 40,000. Si cu densh depreunasi pre Arhiereu, pre carele trantindu-1 jo-, '1-au calcat pregrumaz. Iara de aci murind Crum smut in lout-111m Du-cum, si acela eichinind cu rand, statu Domn Bulgarilor Di-ceg, crud si neornenit, carele taind in done bucati pre Ar-hiereul Manuil si manile si umerile, '1-au data -I camilor sanyinanee. :.'i lovindu-lintunecactune fu ucis de 6menii sei.Si luand Domnia Murtogon omori pre tots crestinfi, cavil nuvrura sit se ]eapede de Dornnul Christos. i pre alti ba-gAndu-i in legaturi si sucituri, pre alti muncind cu neome-nite si aspre cazne, 'i-au scos din viata. lard pre sfinthArizierei Gavriil si Gheorghie si Petru Episcopal, hacu-indu-I cu toeage le taea capetele, aseminea au omorit sipre alp 477 de crestini, si pre Leonte si Ioan crestinii Voe-vc di. Iar lui Leonte sfAntill Episcop din Niehea, ce era E-piscop '1 tate preste pAntece cu sabia. lara pre Parodsfantul preot, '1-au pus prosea del-au ueis cu pietre. Omo-rit-aii -si pre altt multi, caznindu'i en multe feluri de cazne,si nu numai acesta pagitin Murtogon, ce pre urma lui fa-cutit domn1 bulgaresti ail dat la morti cu multe feluri decazne pre multi crestini, tiimitendu-i la Christos".

Persecutiile rut Crum si a altor Crai Bulgaresti asupracrestinilor aflati in Dacia Aureliana, dovedesc in deajuns cain acele timpuri erati crestini in Dacii.

In acesta, pericopa intiilnim numele ma! multor Episcop!

www.dacoromanica.ro

818 DOSOTElt

si preoti martirisati de Bulgari, apol si o persecutie in care allmurit martiric mal multi crestini. Cine putea fi acei crestiniin Dacia Aureliana ? De sigur eii numai colonistii lui Tra-ian, on stramosiT nostri-Romanii. Ver,li si Nicodim AghioritulVol. 6. pag. 106 si 107.

Fegyruarie 25. Stantul Martir Alaxandru. Martirulpriimit in Thracia.... De aice ducendu-I laMarchianupolpus cu capul in jos si '1 all ars cu foaclie aprinsa. Dupa a-celea munci aducendu-1 la Thrachia taiat sfantul cap".

Tracia se stie ca n'ail fost locuitri nurnai de Greet exclusiv,dupre cum voesc sa sustina unit. ci mai ales de colonistil luiTraian palm la venirea Bulgarilor ; dupa acea de acestiaimpreuna cu Romanii Grecii loculatt mai ales orasele pecand pamentul era al populatiunelor, ce succesiv it stapaneati.

La finele celor vase luni a Pro]ogarului cetim urmatorele :Si sosind panii aicea rugam pre milostivul sa ne

spodobasca si inainte alte vase ]uni, sa le putem face ; Tarace om hi gresit s'avem ertare dela iubirea lui Cliristos sisfinth cititori. Ca not ca niste prostaci, pre cat am biruita grai in limba romanesca, am nevoit de am scris, cumne-au indreptat mil stivul Dden, de pre izvdde grecesti".Subscrierea imprimata: Smeritul Dosotheiti Mitropolitul Su-cevei. Si tiparnicii: Iromonah Mitrofan, facetor tiparelor cuucenicil sei Pavel si Ursul, Andreitt",

La Martie in 8, la finele vie(ei sfantului Theofilact, E-piscopul de Nicomidia, cetim :

De la sfantul imperat, eel intaiti al Tarigradului, mareleConstantin, au imperatit in Tarigrad 87 de inaperati, vidintr'ensb d4ca trecura dela Constantin Sfantul 33 de im-WO, statu Leon Isavru, inthiul iconoboret, inselat de nistejidovi astrologi, si mull dojenit sfantul Gherman pa-triarhul, din sfanta Scriptura si nu vru spurcatul. Acesta,all facut pre Amira de Danaasc de ati taiat maim sfantuluiIoan Damaschin la Decheinvrie 4. Si dupa densul spur-catul sett fiti Constantin cufuritul, carele cufurit inscaldat6rea botezulul, si rnurind cumplit cu pedeapsa a-mara s'ati potolit g6na depre sfintele icdne, al 37 Imp6ratConstantin cu Irina maica-sa. De aid Nichifor vi Stavra-chie si Mihail Rangare. Dupa acestia 5, iarasi statu unspurcat de iconoboret in dilele sfantului patriarh Nichifor,carele asisderea 1-ati dojenit si pre acesta si nu vru sa sepocaiascA, carele peri reit, cautand Catavasia. Bbetx

'T -ail

m-pg

D-deli

salt

www.dacoromanica.ro

DOSOTElt 819

poplin J11060Biff (Ca era cantaret de calita bine). i atunceain cliva de Craciun '1 taiara in Biserica Leon Armenie, aldoilea iconotnah si fiul sett Mihail harcavul, travlos, si Theo-fil, barbatul sfintei Theodore, carea, duo mOrtea lui, cu fiiulei au adus sfintele ic6ne la cinstealui 1) -deli in satitaBiserica, si s'att taiat de atuncea iconoborenia de la impe-rap. S'au odihnit crestinii dela 46 de imperatie pang. la87 de imp6ratie, la Constantin Paleolog, child ati luat Tur-cit ; 35 de'ntam *i 40 deapoL numai eel 6 ce-i gi,em artfost iconoboretf. Dar acinu nu demult o semanara Calvinsi Luter prin Anrdeal si Nemo ; done feluri de eretici Cal-vinit *i Luteranit ; preaciun feacera, asa isi si luara platade la, D-deli; concenire vietii- sale".

Ac6sta bucata, ce contine consideratiuni istorice obser-vari chronologice, este scrisa de insusi Dosoteiti, pentru canu se afla in Nicodim Aghioritul.

Martie 2G. Inteacesta luna 26, sfinth mucenici donecleci si *ase de mucenici in Gothia, ce rnarturisira. Di.i caresint preoti dot', Vathusis si Vircas cu dot feti ai sei si o fataArpila Inocesvuind; lam mireani: Avip, Aghios, Reas siGathraxa si Scoosa, Sylas, Sighita, Sonirilas, Suirnvla,Uirco *i Animae. Acestia era in Vele lui Uingghuith, imWatul Gothilor. *i a lui Gratian, imperatul aRainlenilor, sipentru credinta si mArtuTia in Christ(); 'tiara cununa mu-cenicief cu focul, dela lunguih, carele au ars Besdrica cre*-tinilor, in care an ars *i ace*ti sfinti mucenici, cand tam-plandu-se de an ars *i ttn om ce aducea prescure la Beserica".

In acest loc se face amintire de persecutia cre*tinilor dinpartea Regelm Gotilor Iugurih, si intre numele ce intimpi-nam stint multe, care ne dovedesc ca stint de origins roniana,ca d. e. : Vathusis Vircas, Reas, Sylas, Sighita, Uircu etc. Asadar putem dice ca pe timpul lut Gratian, Imperatorul Roma-nilor, erau a*a de multi crestint intre Got., si de sigur *i din-tre colonistii Jul Traian, incat au provocat ac6sta persecutieoribila, and au fost arst de vii crestinii in Biserica.

La finele luna Aprilie, cetim:77 Conel a lui Aprilie *i slava lui D-4eu in veci, arnin.Si eu stneritul Dosothein na6 rog cu umilenie nu me ui-

tareti la sfanta, raga pre no misel si netrebnic, sery luiDunineslet si Dlor V6stre sfinti crestini. Ce m6 pomenitii n)6 ertati".

Este forte impresiona,tare espresiunea rog cu umilenieBiserica Ortoaoxl Romans. 6.

Mihail

si

0116

www.dacoromanica.ro

820 DOSOTE1t

sa nu me uitareti la santa ruga",apoi ca nurneste, dupredalina veche, pe crestinii timpului sell Sfinti cregi0.

Maiu in 5. Traducerea troparului la Mucenita Irina.17Mie1u§aua ta, Iisuse, striga en mare glas, pre tine mirele

mai dorind si cerchnd chinuese si'mpreunit cut tine m6 ras-tignesc si eu tine mo'ngrop in botezul tall si pat pentrutine, ca sii imp6riitese cu tine, si moriu pentru tine, pentruca pururea sa vietuesc cu tine si ca 0 jratfli neocitu prii-measte-m6, care cu dragoste m'am jratfit tie. Pentr'a ei rugi,Cbrist6se D-cleu, mantueste sufletele ndstre ".

Si Condacul glas al III.Cu fetestele fr6rnseti inpistrita femora si cu rnueenicesti

isteme Irino, in sangele muceniel stropita, inminuet scripind, fulgerAnd a vindecarilor en bung, credinta,dobandisi plasm vitejasca de biruinta a vitejiel tale".

Am - transcris inadins acest tropar si condac, spre a se pu-tea videa ce progres au facut limba biserie6sca in acest res-timp. S6 pate presupune cu tatii siguranta, ca aceste buciitisint traduce pentru intaia data de nemuritorul Dosoteiu inromaneste.

Main 8. La finele vietei st. Arsenie cetim :7)Idolii de lemn ciopliti si de piatra si varsati de arama si

de argint. Cei varsati, greceste honevta, latineste conflea-tile, eel sapati, greceste glipta, sculptilia. 113saaaa 'iffy &lama.Cumir era idol cu fr6ms6ta, feme6sca, Xoanon trebiste,irnp6rates chip cioplit ; agalma, Cumir femeesc. Capisteidol mancaclos, cum era Vil de manta malt. Cauta-1 la Da-niil. Glay. 14".

In acest be and explicatie cuvintelor din idololatria pa-gAnilor, se inc6rca a face putinri, filologie.

Maiu 9. La finele vietel Sfantulut Isaia se ceteste notaurmatore:

7/ lnteadstasT di pronesenia Sfintelor IVI6ste a SfAntultiparintelul nostru Necolae de Miralichia, din Mira in Bardupa 780 de and a -pristrivirei Sfintiei Sale, in Iilele 1111 A-lexie Comuin, imp6rat de Tarigrad, si Patriarh fiind Nico-lae, sand era Cneajd mare la Mist Vsevolod, in Kiew, siVladimir in Cernigov".

Si ac6sta, nota, este asa proprie, pune in comparatieregil rusesti cu Imperatorii bisantini.

Main 19. Inte aceasi di Preacuvios parintele nostru loanEpiscopul Gothilor. In dilele imperatulm Constantin acest

www.dacoromanica.ro

DOS )TEI 821

sfant locuih in laturea G-othilor, nascut din parintf casi Sa-muil si din tinere unght se deade la post si la ruga de fulacao lift Is. Christos "

Este de observat ca in Nicodim Aghioritul nu existt.la Maiii in 19 acest sfant Joan Episcop al Gotilor, ceeace presupun ca tocmaf fiind vorba de Goti '1 -au decopiatdin alte colectiunf.

La finea lunet lug .Maiu cetim:;Anna Dorofictovna Leatavova Marsalcova Staro Du-

bovsca dat -au ajutoriti la tipare si s'ail.r6paosat in taxa Le-sasca in 7194 Iul. sa o larte".

Din acesta insernnare sthn eft aCeSta dam a, din socie-tatea inalta poloneza- an dat ajutor banesc MitropolituluiDosotheiii la imprimarea acestel scrierl.

La funie in 3. La finele vietel Patriarhului Nicifor cetim:1)In tr' ac 6sta §i di Sfantul Mare mucenic loan Novie de

B al grad.Acest slant Taste din Trapezont, laturea tare Armenia,

riegutioriti. Fost-aa atunct anul 6860. Tara and statuDoran taref Moldovei Alexandru eel Bun, ce adus presfantul bun in Suceva la sfanta Mitropolie, era 6907.se praznueste Jot dupa Rusale, milueste §i ne spa-seste, amin".

Cu alte cuvinte ni spune lamurit data cand au adusDomnitorul Alexandra cel Bun mastele St. I6n eel Nollla Suava.

lunie in 9. Cetim urmat6rele scrise de insusf Dosotheiu :17Iubite cetitorule! Sa §tiT ca putine dile sint preste an sa

nu. fie sfinvi intiensele dela tara Rusasca, in divuri inchipuri minunatt sfinti si facetori de minunT, santu-le sisfintele moste intregi. Macar manes §i eel' in Kiew inpiastera, licere-a0 ca'sit 100, dar mai multi or hi, oa num'am priceput sa.-1 nuraer. Trupurile for intregi cu tdtacarnea si pelita, cum an hi de vr'o luny adormitf si svin-tat]. Palmele, unghele, urechele, nasal cu totulut intregi,neprabusio, si hainele, rase, mantii, eamease, bran, nafra-miora. Unit' descultt, unghele intregi, m'am mirat de mi-nune mare, atata de multi si toti intregi. Dar mirosul lor,cela de cela mai intr'alt chip mirosul lor, cumu-I husniocu,minta, trandafiru], carofilul, lacramiealele. toporasele, denu-0 samana si careasi de cares so'ntrace en mirosul. Asaacele trupuri sfinte, care de care mai frumbse mirosese, de

D-4eti

SiD -c eti

www.dacoromanica.ro

822 DO:OTElt

m'am mirat. Pre la t6te m'am inchinat si le-am serutat.Parintele Petra, Movil8, fratele hit Moises Voda, le-an facuttuturor secrie, precum mi-ati aratat parintele Varlaam Ar-himandritul, caruia i -am fost la hirotonie, si Parintele Du-bina i cand am Intrat eram bolnav stricat si am iesit atatsanatos, cat am venit pe jos naintea tailor, in treapad BA-rind de so mira to', s'am mers, cat ar hi apatra parte demilt, tot in sarite si n'am mai ostenit, si a dotia 4i ca maisanatos, fiindu-mi om de 60 de ani.

Deci multi-sfinti se fac la Rusi si pitina, astAcif se fac,am veclut pre Arhimandritul Inochentie in Percesca depatru luni murit, parea ea% din acest teas adormit,parea ca'i scaldat. Asa era de curat, nemica acru sail grewceva, ca nisternoste trupul lui. Ca si'n vremea dOemu multisfinti sint de petrec cu nos, care numaf D cleft if stie lainima lor. Dana tocmai si din Rumani multi sint carii am sivet,lut viata si trawl lor, dam nu s'ati cautat fara numaiDaniil de Voronet si Rafait de Agapia, am serutat si sfin-tele mostii. Apucat-am in c,lilele n6stre paring naltila burnitati si podvig si plecati la smerenie adanc : Parin-tele Chiriac de Bisericani, gol si tialosit in munte 60 deani, si Chiriac de Tailatt. Epifanie de Voronet, Parteniede Agapia. Da-ra loan de Rasca, Arhiepiscopul eel sfant siminunat, Inochentie de Pobrata si Istatie. Ca D-deli Sfintiasa nict un neam de rodul ominesc pre pamant nu lasa ne-partnic de darul Sfintiet Sale. Ce preste tot att. tins Ennasa s'ati deschis tuturor usii, de spasenie". e.Erbicena.

SCURTA PRIVIRE

EVANGELIEt SANTULUI MATEIV

CAPITULUL XIX.

Capitulul XIX a Evangelistului Mateiu se desparte inpatru part! :

In partea antOia, 'Ana la vers 13, se trateza despre di-vort si celibat.

In partea a &ma, dela vers 13 pana la 16, se vorbestedespre impunerea manilor pe capul copiilor ce se adnceala Iisus Ckristos.

In partea a treia, de la vers 16 panic la 23, se vorbeste

'ti

1<A

ca

'ti

www.dacoromanica.ro

SCURTA PRIAIRE 823

despre tenerul ce cauta calea &titre fericirea eterna si-pre careDomnul 1-a inv6tat 85 pAzescri poroncile legel.

In partea a patra, de la vers 23 paMi la capet, se arata,cat de grew se mantue omul bogat, ce remuneratie voravea eel ce au. lrtsat t6te ca sa m6rgri, in urma lui Christos.

NOTITE.

Vers. 3 6. La intrebarea propusa de farisei, de are drept bar-batul a se desparti de femeea sa, Mautuitoriul respunde cu auto-ritatea Santelor Scripture ca nu trebue a desparti acem ce a unitDumne4eu insuoT.

Vers. 7 9. La obiectia ca Moisi a Ingaduit despartirea, In. adoua lege capit. 24, vers 1, Iisus respunde ca s'a invoit numaldin causa acelor timpuri barbare, cand femeea se privia nu ca omci ca lucru, i cand barbatul dispunea de viata el dupre placere .Atuncea legea Jul Moisi era uu liman pentrn femee. Si in adeverMoisi prin legile sale a fixat pentru femee niote drepturi, ce nu sepreveduse papa la Christos In nice o legislatie of la nici un po-por altul afara de Ebret. Dupre Moisi fetele nu erau private dedreptul mootenirei. Un barbat care ar fi calumniat pe femeea sa,se condemna la batae sau la o amenda de una-suta sicli de argintin folosul socrului sell, i oprit a se desparti (Ad. I. 22, 13). Darin casu cand femeea se dovedia ca o'a calcat credinta catre barbat,barbatul, avea putere sail O. se desparta de ea sau sa cera a fipedepsita cu torte.

Vers 10. Apostolil deprinO cu obiceiul de a privi pre femee cape o sclava a barbatului oi a se desparti de ea pentru cea maimica causa, se jignesc (ca barbati oi et) ca Christos suspenda, saudesfiinteza niote drepturi aoa de marl' a barbatului asupra femee,of -o exprimg parerea ca in aserninea casu mat bine este sa nu semar insure cine-va.

Vers. 11 12. Avesta da ocasie Mantuitoriului de a vorbi despreeelibat (burlacie).Cuventul Eunuc (Eivorixoc), compus din E5v-ii=patof din Ex =am, Insemna pazitorini patultd, sau. Ministru de cash.Aoa se numia din vechime toti servitorii camerei regeoti; dar marpe urma coruptia moravurilor, poligamia of gelosia bgrbatilor facupe eel' marl sa scopesca.",pe servitork de palat. Mantuitoriul intre-buinteza acest cuvent spre a insemnt : 1) Pe omenit cart de la

§i

www.dacoromanica.ro

824 ASUPRA VANGELIET S-TULUT MATElt,

natures sunt lipsili de facultatile progeniturei; 2) pe cei scopiti,Eau deveniti netrebnici spre casatorie, din r6utatea 6menilor sat"din a for proprie ; 3) pre 6menii cars renunta, de bunt': vole la a:-et-boric, numai din acel slat stop de a putea servi mai Tiber (findscutiti de grijele casnice) invelaturei lui Christos oi binelui comun.Cel ce pdte cuprinde, stt cuprincld, adica, tine se p6te infrana de cii-sgtorie, ca mai lesne sa", poth irgi ere tinatatea, sa o faces,; dar datanu, mai bine sa sa insOre.

Vers 23. Prin bogatt se inteleg numai avarii, laril nu oi aces ceintrebuintezg, bine averea

Vers 24. Mai multi esplicatori cred ca vorba insemnaCablul sau funia tea grosa a corabiei.

CAPITULUL XX.

Capitulul XX a Evangelistului Mateiit se desparte intrey pairti :

In partea anteia se cuprinde parabola contra celor ce selaudti cu meritile Tor, a caria sens principal este de a aratacrt, viata vecinicii este un dar gratuit a lul D-deli ; dupes a-cesta urmeza predicerea relativit la patimile Mantuitorului.

In partea a doua, de la vers 20 pans la 29, se renoe§teambitiosa intrebare despre primat (intaetate).

In partea a treia, de la vers 29 pana la finit, se cuprindeInsanetoarea a dos orbs, ce s'ati presentat pe calea delaIeribon.

NOTITE.

Vers. 1 7. Invetatura, acestei parabole sta.' in nemijlocit'a le-gAtura cu cele cuprinse in vers. 27-30 din capitulul precedent, yieste acesta : Dumnedeu chiam6; of trimite mai multi predicator' oimarturisitort, ca sa latesca religia cretins in tad lumea. Uniiprogreseza mat mult, altit mat putin, unit se ostenesc un timp maiindelungat, tam a4it un timp mat scurf. Dar pumneclet va rernu-*nera pre tots de o potriva, data vointa qi zelul for pentru Evan-gelie va fi acelaqi la toti; of prin o aseminea purtare din partea, luiDumnecleu, nu se face nimenui nici o strimbatate ; ea nu pote fitemeiu de cartire sau gelosie.

Iiip.)1Xov

www.dacoromanica.ro

SCURTA PR IVIRE 825

Vers. 8 16. Prin dialogul intre lucratori i Domuul vies, Iisusvoeqte a ne inveta sa ne ferim de gelosie calumnie ; sa fim rnocle§ti in tota purtarea nostra i sa nu ne deprindem a inalta meri-tele nestre propril mai pre sus de ale altora.

Vers 9. Dinariul este o moneta romans, compusii, din 10 a0 saugologani ; cam aprdpe de valorea leului nostru.

Vers. 17 19. Iisus din nou previne pre discipulii sei pentru an-ferintele i mortea sa, ca ei sa nu despere atuncea de triumful seuasupra ignorantel qi a mortei.

Vers 22. _nil lux Zevedeu cer ranguri, servicii inalte, avend Incagretdta socotinta despre o imperatie temporala a lut Mesia. Man-tuitoriul ii intreba daces aunt gata a suferi dinpreuna Cu El aortacea amara §i mortea; spre a-i inveta ca, in imperatia lui nu sunt de a-teptat bunuri pamenteqti, ci mai ales persecutil qi necazuri de totfeint. pe care §i ei aunt chi ematt ale sufPri.

Ebreii obicmuia a asemana sOrta cearamara cu un pahar plin cuyin amar. Asemine. nevoile §i nenorocirile se asemena cu valw:i deaid, in care se cufunda dmenit sortiti spre acesta.

Vers 23. Vafend Mantuitoriul ca Iacov §i Ion nu pricep sensulcuvintelor sale, qi continua a starui pentru vrednicii omene§ti, leglee : Voi aveti sa, suferiti necazurile qi nevoile, aveti sa patimitipentru numele men; dar remuneratia pentru acesta nu se da dinpartea mea, awe pe pament, ci din partea lux Dumnetleu in ceriuri.

Vers. 24-2i . Iisus invatape upostolii sex ca nici unuia clintein-§ii nu se cuvine a domni a se ridica peste altii, ci mai ales sa sesilesca fie-care a se inalta prin modestie, umilitate §i prin, amoreade a servi altora. Spre mat mare indemn, Mantuitoriul aduce esem-plul seu propriu, ca El n'a venit pe pament pentru. mann i dom-nil, ci ca sail jertfesca viata pentru binele §i fericirea tuturor.

Vers 29. lerichonul, un ora§ in semintia lui Benjamin, se afla de-partat de Ierusalim ea la trPi mile.

Innocent M. Ploeijtenn.

CRONICA BISERIUSCA

Biserica ortodoxa autocefalet din insula Cypru.

Insula Cypru este situata in marea Diediterana, intro Asiamica qi Syria. Istoria acestei insule se perde in cea mai adAncg,,anticitate a dorninatiunei Egiptene. Acosta insula a trecut substepanirea Romanilor la anul 57 inainte tie Christ. Families Lu-signan a ocupat tronul de -Cypru de la anul 1191 'Ana la 1473dupa Christ, cand ea a fost cedata Venetienilor. Amurat III,Sultanul Otoman, a cuprins acesta insula la anul 1751, .13i de a-tuncf pana la anul 1878 era sub stepanirea turcesca. In anul 1878,in urma unui tractat intro Turcia §,i Anglia, insula Cypru a tre-cut sub stapa,*nirea angleza, actualmente formand posesiunea ex-teribra angleza in Asia.

gi

gi

www.dacoromanica.ro

826 CRONICA BISERlaSCA

insula Cypru are o suprafap, de 9601 kilometri quadrats of opopulatiune de 186,173 locuitori, in anul 1881, tend s'a facut ul-timul recensement, de catre guvernul anglez, in acesta insula.

In timpul de fate insula Cypru se administrezA, de guvernulanglez, avend gi ore-care privileges. Actualmente jef suprem al ad-ministratiunet din Cypru este sir H, E. Bulvver, care in fie-carean raporteza, in mod amenuntit, despre starea acestei insule, gu-vernului anglez din Londra.

In Cypru trgia un popor de origina elena, avend mult comuncu Hetteit bibliei, Syrienis, Egyptenii, Armenii, Georgienii princultur§,, civilisatinne oi felurite relatiuni. 8)

Dula anul 1453, cfind Constantinopolul, capitala, imperiuluiRoman de resArit, sub ultimul seu imperator, Constantin XI Pa-leolog, a ca4ut sub teribilul Sultan al Otomanilor, Mahornet alII-le, Cyprienit eu greit purtail relatiunile lonneintrerupte cu cei-l-alti Greci. Mahometanii in genere distrugeau tot, ce este nobil,frumos, stump in amintirea aeelut popor, care cadea sub jugulgrew' mahometan. Ceea ce aft facut Mahometanii in tarile cuce-rite de denoii, s'a estrins mat tartliu of -in insula Cypru, de qinu in acelaoi mod, ca in alte incurs, ceea ce se expliea parte princaracterul Cypriani]or, destul de cunoscutin anticitate oi in timpitmoderns. 4)

Creotinismul a fost propagat In insula Cypru forte ae timpu-riu : ;if. apostoli Barnaba of Paul (fost Saul, originar din ()raptTars, Cilicia), au fost trimesi de trisuoi St. Spirit, ea sa propagesublima invetatura a Jut Iisus Christos in insula Cypru, veninddin Seleucia. 6) Biserica din Cypo tot-deuna piizea strict reli-giunea ereotina, in forma confesiunei ortodoxe : imperatorul Bi-zantin lustinian (527-557 p. Chr.), care este renurnit prin construi-rea maretulut templu al st. Sofia din Constantinopol, a mare-Willitemplu din muntele Sinaiu 8), qi alte fapte neperitare in domeniulreligios of politic, pentru deosebite, scumpe amintiri, pe basa unulcanon al sinodulut al 3-lea ecumenic, din Efes, din anul 431 dup6,,Christ, a recuuoseut biserica insulet Cypru de autocefald. De atancibiserica din Cyptu era in relatiunt directe perpetue cu cele -1 altebiserici autocefale ortodoxe. Mat multi arhipastori al bisericei dinCypru all facut forte mult pentro ridiearea nivelulut moral of in-telectual al pastoritilor acestei biserici. Unii dintre denoii suntconsiderate ca,santt, de biserica ortodoxa: st. Epifaniu este serbatde biserica ortodoxa la 12 Maiu st. v., st. Therapont la 25 Maiu,st. Isaakiu §i ille/etiU la 21 Septemvrie, st. Sofronilt 'la 9 Decem-vrie. etc. 7) In memoria st. Epifanin exists, o monastire

Almanach de Gotha", 1887, pag. 784.2 Almanach de Gotha", 1857, pag. 749,789.3. Xpncriancaoe ilrenie", Petersburg, 1887, NNo. 3-4, pag.298,299, 3244) Mahometanii, din seculil VII XIII, mai ales Arabi!, au vontribuit mult la

desvoltarea sciinfei, cares erst apr6pe pitrasitil. de Europe! pang in timpul crucia-delor. Mahometanii 'Pure! ail ajuns asa de puternic!, in cat ail cucerit mare partedin Asia si Africa, o parte din Europa, erau sit cuceesell ¢i Viena, capitala Aus-trio!, dad' n'o salva loan Sobiesky, cunoscutul rage al Poloniei .

5). Faptele St. Apostoli", cap. 13, vers. 2-5.0). Biserica Ortodoxil Bucureati, 1887, No. 5, pag. 475, 477.7), A. Op:avails. Pyccititt Kaaemlapi,", Petersburg, 1887, pag. 18, 20, 36, 46.

oi ma-t).

l)

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICESCA 827

rep, in apropiere de orasul Leucosia, capitala insulei Cypru.Primul arhipastor al bisericei din insula Cypru in genere purta

(si pOrta) titlul de arhiepiseop" al Cyprului, dar multi it numescsi mitropolit", sustinend e6, limba Iiturgica in biserica din Cypru.este cea araba ), pre cand, in realitate, este cea greed. In cursultimpultu, in biserica, autocefala ortodoxa din insula Cypru, s'aupetrecut si multe evenimente triste, multamita nestatorniciei tim-pulul, imprejurarilor politice nefavorabile ortodoxiei : s'au facutmai inulte desbinan, au,, sosit in Cypru felurit: sectairtiprecum maronifit §i altii, carii au causat nu putin reu ortodoxiei :maronitii sustin, ca corpul natiane: for n'a fost nict odata monote-lit. Au fost maroniti monotelith Cei din Cypru s'au unit cu Romala anul 1445, dupa vonciliul din F/orenta 2), care conciliu a avutloc la anul 1438, avend de scop unirea biicei ortodoxe cu cearomano catolica, sub Papa RomeT E genie al IV, la care conciliu aasistat si Mitropolitul Roman, cu resedinta in Sureva, Damian,care a fost excomunicat de biserica ortodoxa, pentru ca a subscrijlucrarile acelui conciliu. 3)...

In timpul de fata, biserica autocefala ortodoxa din insula Cyprueste pastoritd de I. P. S. arhieniseop Sofroniu, care ocupa acestscaun de mai mult timp, find uu prelat invetat i zelos aparatoral ortodoxiel, mat ales de la anul 1878, cand Cyprul a trecut in po-sesiuuea Angliel, gi, prin urmare, felurite propagande eterodoxe,men ales cea reformat'', 'si-au maim, libera pentru a eonverti pe or-todoxi. Au fost malt- cazurrl, cand ortodoxii s- uneau ea Turcil-ma-hometani, numat spre a putea lupta contra propagandei protestantesi catolice....

Arhiepiscopul Cyprului, Sofroniu, s'a adresat catra, turma sa cuo reclama, relativa la infintarea scolelor pe la monastiri, can mo-nastiri s'au decis a acorda, in folosul scolelor, o parte din venitu-rile sale. 'Top mitropoliti: sunt invitati, pentru acest scop, a luaparte la sedintele Sinodului. In aeelasi timp Turcii-rnahornetani,in mare numer, continuau a trace la orto loxie, veaend mijlOcele,pe care be intrebuintau catolicil si protestantil cu locuitoril pacinicidin insula Cypru 4).

Multumita bunel administratiuni, in insula Cypru, in anul 1884s'a facut in venitur o ironomie de 424,025 lire. si acesta a imbu-curat atat pe Cyprieni, cat si pe administratiunea centrala dinLondra, capitala mare' Britanii.

In. Parlamenful din Cypru sunt 15 deputati, din eari 6 Angleji,numiti de guvern, 6 Grew 3 Turei. Greeit Turcii sustin inte-resale insuler, ast-fel guvernul de multe on este nece-litat sa-qi

indarat propunerile sale. Presedinte al parlamentului este I. P.S. Cyprian, Mitropolitul Cytiei 5 . ileum in insula apar 5 (Dare,

1). ,,Hevista Theologi .ii", Iasi, 1884, No. 20, pag. 15.9.2 . Revista Theologica", Iasi, 1884,No. 18, pag. .139.8). Episcop Filaret Scriban Istoria bisericescii a Romanilor", Iasi, 1871, p.161.

. BocToss", Mosqua, 1884, NN. 294-2.97, pag. 145.5). Mitropolitul Cyprian a decedat la anul 1886: el a studiat la universita-

tatea din Kerkira (Corfu), undo a terminat cursul la 1850. Sub mitropolitulCyril a primit monahismul si s'a ridicat pans la inalta treptii de mitropo-lit ; a fost un prelat fella invetat, Iisand gi mai 'unite scrieri de valet e iu limbagreert ; pentru biserica din Cy ru el a fileut forte mult, luptand contra feluri-tilor inamici intern si extern ai ortodoxiei; tett lumea green s'a intristat demortea

gi

gi gica,

4

raligioto,

m

www.dacoromanica.ro

828 CRONICA BISERIC1SCA

din care 3 in orasul Leucosia §i 2 in orapl Lemisos.Grecia ortodoxa, avend o flotila militara escelenta, pote avea un

viitor stralucit, si, and ea, Grecia, va reuni cu sine pe Green' or-todoxi din Epir, Macedonia sudica, Thracia, Asia mica, Creta

Cypru §i alte insule din Arhipelap, apoi, intr'adever, va fi onatiune mare. In genere Grecit ortodox' voesc s6, se unesca in-tr'un stat mare, si acesta aspiratiune este forte legitima, tact nutriaiin unire, in solidaritate, pote fi progres real... 1).

In anul 1884, in insula Cypru, an fog 243 scot], din care 162grecest" (cu 6400 elevi), 76 turcesti (cu 2100 elevi), 5 catolice (ma-ronite) i 1 armena 2).

La 23 Mart 1885, in orasul Lemisos, Cypru, in timpul procesiu-net religiose, in strada, s'au ofensat G-reeii-ortodoxi de Anglejii re-format'. Mai multi Greci. indignati la culme pentru acesta. s'au a-dunat si au atacat clubul anglez, aruncand in el cu petre si s'aulinistit numat atuuci, cand au sosit autoritatile angleze cu armata.Grecii fac un meeting, cu stop de a exprima indignarea for contrafaptelor provocatore ale Angiejilor. 3)

I. P. S. Sofronin, arhiepiscopul bisericei antocefale ortodoxe dininsula Cypru, dupa recunoscerea bisericei ortodoxe, romane, ca an-tocefala, de catre Sanetitatea sa, Ioachim al IV, patriarh ecumenic(acum repausat`, s'a adresat catra I. P. S. CaZlinic Miclescu, mitre-polit al Ungro-Valahiel, Primat al Romaniei, (acum repausat) cu oscrisore, prin carea recunbsce si I. P. Sa, arhiepiseopul Sofroniu,autocefalia biserica ortodoxe romane acesta scrisore, carea presinfamult interes, a fost tradusa in limba rotnana de P. S. Gennadiu E-nacenu, actual episcop at Rennnieului, autor al mat multor scriertimportante, si tiparita, cu bine-cuvOntarea st. Sinod al bisericei au-tocefale ortodoxa romkne, in organul seu. 4)

Arhiepiscopia din insula Cypru, ea si in anit din lima, a fostin cele mai hune relatiuni cu tote bisericele ortodoxe. Fiind substepanirea angleza,, populatiuuea ortodoxa, si mat ales cea necres-tina, era forte expusa, la felurite propagande eterodoxe, mai alesprotestante. Biserica, fiind clestul de saraca, cu grew putea sa facaceva pentru ortodox' ; cu tote aceste, dupre puterile sale, a con-tribrtit mutt la ridicarea nivelulut intelectual si moral at cleru-lui, a trines mat multi finer' la renumita Facultate teologica dinAtena ete. 6) Dionisiu al V, noul patriarh de Constantinopol, aanuntat despre suirea sa pe scaunul st. apostol Andreiu, cel in-teiu chietnat, pe Sotroniu, arhiepiscop de Cypru, la 1'7 Fevruarieanul 1887. 6).

4). Bocrowb", Mosqua, 1884, NN. 300-301, pag. 166, 172.21. Bocross". Mosqua, 1885, NN. 309-310, pag. ?50.8]. Bocrowb", Mosqua, /885, No. 3/6, pag.4]. Bis r ca Ortodoxa Romani's.", Bucureati, anul /885, No. 12, pag. 930, 93/.8). Biserica Ortodoxa Romand," Bucureati, anul 1887, No /5, pag. /246.6 . Ilepsommit Btcrunsb", Petersbu g, /887, No. 24, pag. 406. Instinian,

imperatorul Bizantin. and mai multi. ondle, de cat s6 cuvinea, patriel sale,Ohrida, a facut-o arhiepiscopie ai a ridicat-o ping la trepta de biserica au-tocefalii, numindo Iustiniana I. De aseminea ai pre biserica Cyprului el a EL-cut-o arhiepiscopie, numindu o Iustiniana II, dandu-I el aceleatif drepturi, precare le-a dat Ohridei, gi acdsta in ondrea sotiei sale, impergtesa Teodora. Ve-chiul oraa Ulpiana a fost reedificat de acest imperator sub numele de Instinian L II.

dia),

q02.

www.dacoromanica.ro

CR ONICA BISERICtSCA 829

Marca arhiepiscopiet bisericei autocefale ortodoxe din insula Cy-pru este un vultur eu doue capete, incoronat cu mitre,, in dr4ptaIinend crucea si in stanga carja. Vulturul a fost marca imperiu-ui roman ; la anul 399 (dupa Christ) Theodosiu eel mare. im-

peratorul roman, murind, imperiul trriparlit in 2 imperil. Arca-diai cel dot Theodosiu, an oenpat : intaiul, scan-nul imperiulut roman de rasarit cu capitala Constantinopol; ai aldoile, scinnul imperiulut roman de apus cu capitala Roma.. Vultu-rul, marca Romer antice, a trecut ea mama a Constantinopolului,suss doue capete, de ore-ce, rnai ales dupa anul 476 (dupa Christ)sand Roma, sub ultimul seu imperator, Rornul Augustul 2) a caclutsub lovituri le barbarilor, a ram is un singur imperiu romanacel derasarit (seu bizantin, gree). La 1453 (dupa Christ) a caclut siConstantinopolulRoma nouAsub Turci, gi, spre a nu se perdemarca imperiuluf roman Vulturul cu doue capete", ea moste-fire mai ales a imperiulni bizantin, acesta marca a trecut inRusia, in anul 1480, sub marele duce de Mosqua-Ioan at III,carele s'a casatorit en Sofia Paleolog, fia lui Toma Paleolog, des-pot de Morea si nepota Jut Constantin al XI, ultimul imperatorbizantin si s'a alipit in marca Mosquei St. George. purtatorul de

fiat lui loan al III, s'a casatorit cu Elena,fia lui Stefan -eel mare, Domnul Moldovei. Acest Dimitrie primuls'a incoronat in marea catedrala din Mosqua (Adormirea" dinCremlin , unde pana asta-4' se incoroneza tut,' suveranil rul. Mar-ca Mosque) St. George" este conservata pana acum in memorialui George Dolgoruky (maim lunga) 5], car-) a zidit Mosqua la anul1147 dupa Christ, a earui descendent este actualul guvernatorgeneral al Mosque', prineipele V. A. Dolgorucov, dupre cum ulti-mul a declarat acesta d-lut P. S. Aurelian, actualul Ministru al lu-crarilor publice al Romanies, si d-lui Gr. G. Tocileseu, actualul ins-pector general at scolelor, in Inliu 1882, cand a oferit d-lor eateun exemplar dire ()put seu Guide de Moscou", fiind atunci la Mos-qua si subsemnatul, ea secretar-interpret al acestor dot demni bar-bat). at Romanies. St. George, originar din Lida (Cappadocia, A-sia mica, made a fost arhiepiscop, in Cesaria, St. Vasile eel mare,renumitul parinte al bisericei), este patronul a.rmatei in ,R-maniasi Rusia, in ultimo. t era existand $i ordinal St. George, care se a -corda numai celor ce se disting in serviciul militar, fiind infiintrtla anul 1769 de Ecaterina II (1762-1796), marea imperatesa aRosier. 4). Vulturul cu 2 capete este marca nu numal a Rusiei, ci

1 ). Acest imperator, care a flicut mult bine sub administratia sa, a fest opritde la Impartasire de renumitul st. Ambrosiu, episcop de Mediolan (Milan), pen-tru ca a pedepsit forte aspru pre unit supu.i ai sei, catrf au distrus statue ixnperiala... Cam rar aunt scum aseminea demni

2). Ce coincidentrt I Primul rege al Romer a fost Romul, primul imperator alRoutti a fost August, ultimul imperator al Roma a lost Romul Augustul... Pri-mul imperator al nourti Rome a fost Constantin eel mare, carele a proclamatcref,dinismul, ca religiune dominant:', in imperiul roman universal, si ultimulimperator al nourti Home a lust l onstantin al XI... Actualul moot nitor al Gre-ciel 146 nurne0e Constantin, duce de Sparta .. Mama Bucure§tilor, duprecatedrala st. Mitropolil a Ungro- Valabiel, este et. Constanti, t3i Elena...

Pentru ca tindea a cuceri multe numit aqa Artaxerx Longiman, re-gele Persia..

4). Almanach de Gotha", 1887, pag 388.

Honoriu, fii ai lui

biruinta". Dimitrie,

libere

8]. sari s'A

x)

prelals..

www.dacoromanica.ro

830 CRONICA BISERICESCA

gi a Austriel, din timpul lui Otton eel mare, carele purta titlul deimperator al sacrului imperiu roman, gi chiar malt tirnp suvcranulAustriel purta titlul de imperator roman, iar rege apostolic al Un-gariel se numegte gi acurn. 3)...

Asupra bisericei autocefale ortodoxe din insula Cypru se pot a-fla pitting seiri, mai ales, ea tarile ortodoxe n'au representantidiplomatic' gi eonsulari al for in Cypru, afara de regatal Greciel,care le are, ea consul al seu, in orasul Larnaca, din Cypru, pre d.A. C. Anargyros. 2)

In anii din urma mai multi invetatt europeni, mai ales angleji,german:, franceji, se ocupa forte mutt cu descoperile anticedin Syria. Palestina, Egypt, Cypru ; din aceste descoperin auntmulte forte importante gi din punctul de vedere religios ; maimull. monumente antice din aceste t ari au fast transportatela museele ain Londra, Berlin, Paris, gi parte in arsenalul st. Irina,din vechiul seral al Sultanului din Constautinopol, mai ales mul-tamita domnilor G. Smith gi M. Breal, carii an sacrificat total pentrumarele interes sciintifie 3).

Cu acesta ocasiune s'ati facut mai multe eotnunicatiuni intere-sante pentru starea vechilor biserici din Oriental cretin, atat derenumit cand-va si acum dat uitarei, gi chiar, pe nedrept, bu totuldispretuit de multi autori catolici gi protestant', earii,_cu tote acestea,and este vorba de a converti la catolicism seu protestantism pe po-porele din Oriental ortodox, sustin sus gi tare, ca acest lucru me-rita lauda gi eeunoscinta eterna..

Din adanca anticitate in Oriental cregtin a predilminat con-fesiunea nrtodoxa, mai ales Grrecii au sustinut din r-.sputeri or-todoxia, cand ea, ortodoxia, era arnenintata de Pergi, Arabi, Turcigi de eregtini eterodoxi, cand patriarhi ortodox' din Orient, din..ausa saraciei, an ajims de oficiau serviciul divin cu trichele de fergi cu potire de plumb. dupre marturisirile istoricilor contimporani,gi 0 spera, ea, ca tote stortarile inamicilor ortodoxiei, Orientalcregtin va remknea tot ortodox, progresand in bine, trumos, a-clever 4).

Actualul arbiepiscop de Cypru, I. P. S. Sofroniu, a respuns lanotificarea alegerei I. P. S. Mitropolit al Ungro-VaIa,chiel, Pri-mat al Romanies, Josif Georgian, la 22 Mart 1887, gi scrisorea ar-hiepiscopului de Cypru s'a tradus din limba elena in cea romang,de d. Constantin Erbicenu, lieentiat in teologie de In Facultatea dinAtena gi profesor la Facultatea teologica din Bueuregti, publicandu-se in organul St. Sinod al St. Biserici autocefale ortodoxe romane 5).

Gheorghe P. Samurianu.

1). ,,Almanach de Gotha ", 1887, pag. 3.2). ,,Almanaeh de Gotha , 1887, pag. 757, 1024.8 . X pffeTialiticoe ikenie", Petersbu g, 1887, NNo. 3-4, pag. 291.4). Maimulte informaViunT despre biseiica autocefalli oetodoxii di i insula Cy-

pru mi-au fast comunicate de onot4 d. Ep. 1. Franeudi, profesor la eatedra delimba si literatura elenala Universitatea din Bu uregtI, eirula if exprim profundamelt reeunoseintil.

-1. ,,Biserica Ortodoxii Homing.", Bueuresti, aunt XI, No. 7, pag. 604 606.

www.dacoromanica.ro

Fala

i hi

A tota

l aPa

roh

Paro

h'

Bis

er

FAlc

ilo

Paro

l

:u1

une

etA

ct y

al d

inte

a u

irea

Cin

ale

com

puC

iort

e§tii

tiobo

rani

i

No.

dint

r'o

No.

Fam

iliilo

rdi

n o o.

iser

tcao

r di

tVo

Paro

hie

No.

Pre

o0or

act

ual!

din

o

Nd.

Fal

cilo

de

pAm

entl

a un

ef

No.

de p

Am

'eut

a (m

ei

l4is

eric

! di

prop

raet

itiPa

rohi

l actu

ale

cfir

ora

Cot

une

se

Paro

hia

PENTkU IMPARTIREA PAROHIILOR IN JUD. VASLUI. 831

0

NUMIREA ,o

Parahlei au blserica Catedrala illCotunile dill care se oompune, pro-mo el departarea acestora de la .5..

blserlee Catedrala.....c

A '2a.

51. Parohia : qtiobortinit,avend Catedrala bise-rica cu hramul St. Ni-colas din Cotuna Stio-boranii ; acesta parohiese compune din Cotu-nile :

1. tioboranii 134 81/22. Balta0 in depar-

tare de 2 chilometri 158 397 3 2 81/2 193. Valea Sili§to in de-

partare de 3 chilom 105 252. Parohia : Ciortectit, a-

vend Catedrala bis. cuhramul St. loan din Co-tuna Ciorte§tit ; acestaparohie se compune dinCotunile :

1. Ciorte§th 2502. Coropeenii in de-

partare de 11/2 chiloin. 142 81 213. Crasnita in depar- 558 4 4 25' 2

tare de 4 chilom 504. erbestii in dephr-

tare de 31/2 chiloin 116 812

53. Parohia : fl'restiana, a-vend Catedrala bis. cuhramul St. Joan din Co-tuna Trestiana ; acestaparohie se compune dinCotunile :1. Trestiana cu Poiana. 87 8112 450

2. Pocreca in depar-tare de 3 chiloinetri 146 312 3 2 17 450

3. Slobozia in depar-tare de 3 clam 79 81 2

54. Parohia: Schitul Duca,avend Catedrala bis. enhramul Adormirea diuCotuna Schitul Duca.;acesta parohie se com-pune din Cotunile :

'.,E

.,.9.

ii

85/

Sa.2cis

_z

it.

a

_

41

www.dacoromanica.ro

No.

Fam

diilo

r di

ntr'o

Cot

una

No.

tota

l al F

amili

ilor

din

o Pa

rohi

e

No.

Bis

eriii

lor

din

oPa

r M

er

No.

Pre

otila

r ac

tual

lI

din

o Pa

rohi

e

No.

Fal

cilo

r de

pam

enti

a un

eT B

iser

ict

No.

Fal

cilo

r de

pam

ena

uneT

Par

ohi!

Yen

itul u

neT

Bls

eric

T d

in

prop

riet

ati p

riva

te

Ven

itul d

in p

ropr

ieta

tpr

ivat

e a

uneT

Par

ohit

Num

irea

Com

unel

or a

ctu

ale

din

ale

caxo

raC

oltu

ne s

e co

mpu

ne P

aroh

iale

§th.

Mon

t. de

sus

Poia

na-C

arn.

832 PROECT

NUMIREAParohlel ou bleerloa Catedrala alCotunile din care se compune, pre-Gum al depiirtarea aoestora de la

biserica Catedralit.

1, Schitul Duca.... 40 81/2}2. Dutnitre§tii G-itlaVt

in departare de 2 chit.. 363. Blaga Dimitre#ii in 229 2 2 25Th

departare de '2 chilom. 264. Hi lita in depA.rtare

de 5 chilom 127 1755. Parohia : IlfuntenR de

sus, avend Catedralabis. en hramul S. Tre:Ierarhi din Cot. Man-teni: de sus ; acesta pa-rohie se compune dinCotunile :1. Muntenii de sus.. 239 8722. Mora Greci: in de- 318 2 2 17

partare de 3 chilom... 86 87256. Parohia : So/e§ta, a-

vend Catedrala biser.cu hramul St. Gheor-ghie din Cotuna Sole§-tii ; acesta parohie secompune din Cotuuile :

Soleqtii 1371 81/212. Bouprii in depar- 257 3 1 8 '/2

tare de 5 ebilometri 120157. Parohia : Delenii, a-

vend Catedrala Bis. cuhramul St. Nicola' dinCotuna Delenii ; aeostaparohie se compune dinCotunile:

1. Delenii de sus 2702. Deleuii de jos 2293. BulbOca 28 538 3 3 1 8

4. Sehitul Delenii indepartare de 3 chit 11 8

58. Parohia : Dobrovep-Ru0., T) avend Catedralabiserica cu hramul St.Treitne din Cotuna Do-brovetu-Ru§ii ; acesta

x Biserica din o rov6cu- u§le intrelinuts de Stat.

%.,,,

a.

0z

A.

www.dacoromanica.ro

No.

Fam

iliilo

rdi

ntr'o

Cot

una

No.

tota

l al F

amili

ilor

din

o Pa

rohi

eN

o. B

iser

icilo

r di

n o

Paro

hie

No.

Pre

olilo

rac

tual

ldi

n o

Par

hie

No.

Fa

Icilo

r de

pam

entl

a tin

e( B

iser

ici

No.

Fal

cilo

r de

pla

ten

a un

d Pa

rohi

T

Ven

itul t

ine

Bis

eric

i din

prop

riet

ati p

riva

te

Ven

itul d

in p

ropr

ieta

tipr

ivat

e a

unel

Par

ohil

Num

irea

Com

unel

or a

c-tu

ale

din

ale

caro

ra C

otu-

ne s

e co

mpu

ne P

aroh

iaM

iele

§tii

Dob

rove

tu1

PENTRU ImPARTIREA PAROMILOR IN JCL). VASLUIt 83 3

NUMIREAParohlet ou bIserioa Catedralit IICotunlle din care se oompune, pre-cum 11 departarea acestora de la

blserioa Catedralit.

parohie se compune dinCotunile :

1. Dobrovetu-Rusi 219 1712. Dumasca, in depar-

tare de 3 chilom 82301 3 2

8%25i/29. Parohia : Dobrovep-

MoldovenI, avend Cate-drala biserica St. Panteleimon din CotunaDobrovetu-Moldovenr ;acesta parohie se corn-pune din Cotuna :

1. Dobrovetu Moldovent ,, 26.6 266 1 1 17 17

60. Parohia, Micle§tii, a-vend Catedrala bisericacu hramul St. Nicola,din Cotuna Miclestii ;acesta parohie se com-pune din Cotunile :

1. Miclestil 150 81/2

2. Chircestir in de-partare de 2 chilom 141 383 3 2 81

17

3. Popestir in depar-tare de 2 chilom 93 j

61. Parohia : Muntenit dejos, avend Catedralabis. cu hramul Trer le-rarhl din Cotuna Muntenir de jos ; acesta parohie se compune dinCotunile:

1. IVIuntenir de jos 108 81/a

2. G-ura Muntenir indepartare de 11/2 chil 723. Mora Paladi in de-

partare de 2 chilom 2 300 2 2 174. Paiu in departare

de 21/2 chilom 135. Chitocu in depar-

tare de 5 chilom 105 811.2

. .

www.dacoromanica.ro

No.

Fam

iliilo

r di

ntr'o

Cot

unA

No.

tota

l al F

amili

ilor

din

o Pa

rohi

e

No.

Bis

eric

ilor

din

oPa

rohi

eN

o. P

reol

ilor

actu

al,I

din

o Pa

rohi

e

No.

Mel

lor

de p

amen

ta

und

Bis

eric

T

No.

Mel

lor

de p

Am

ent

a un

eT P

aroh

it

Ven

itul u

neT

Bis

eric

T d

in

prop

riet

AtT

pri

vate

Ven

itul d

in p

ropr

ietA

tIpr

ivat

e a

unel

Par

ohiT

Num

irea

Com

unel

or a

ctu

ale

din

ale

cAro

ra M

u-ne

se

com

pune

Par

ohia

Tan

acu

Mun

teni

a de

jos

I

834 PROECT PENTRU IMP. PAROH. IN JUD. VASLUltr.

NUMIREAParohleT ou biserioa Catedrala alCotunile din care se oompune, pre-cool al depirtarea aceetora de la

biserioa Catedrala.

62. Parohia : Bahnarii, a-vend Catedrala bis. cuhramul Adormirea dinCotuna BahnariI; a-cesta patohie se com-pune din Cotunile :

I. Bahnarii. 174 8V212. Dobarcenii in de- 281 2 2 (I17

partare de 1 adorn 107 81/21

63. Parohia : Tanacu, a-vend Catedrala bis. cuhramul St. Voevocl, dinCotuna Tanacu ; acestaparohie se compune dinCotunele :1. Tanacu 3242. BurghelWit in de-

partare de 1 chilom 30 513 3 4 1 1

3. Bene0ii in depar-tare de 21/2 chilom ... . 159

64. Parohia : Illinjeftit, a-vend Catedrala bisericacu hramul St. Nicolaidin Cotuna Minje§tii ;acesta parohie se corn-pune din Cotunile :

1. Minjestii. 2382. Secula In depar-

tare de 2 chilom 47 32 1 2

3. Doblireenit-raza§iin departare de 1 chil. 33

in total : §ese 'Pet §i patra parohii 155 Biserici, cu 125 Preo-tA, 5Diatom, 169 antarett §i 12 paraeclisiarhi, la un numer de 21,257 fa-

cuprincl.end in totul 83,809 sufiete.1857 Octomvii6 10.

.5

;LI

i z

,.

.

mill!,

www.dacoromanica.ro

RAC)

4'

a.29,r-'°-01-4.;')ArtS, A A.

4:04,4). 00000 04,%XIS VlfV VV VA, VA,

tCo

{11"W" §ec-i.ket9 g

47 ?RS-

15 8.11 At

/.',.k.

0'0-0-0-0*pma 7 L

11.

ta

4

'Vba.

6 0604).04,......

ORTHODOXA REAM

REY. PERIODICA ECLESIASTICA

(o

'dr

ANUL al XI-lea

ex,

MARTIE.

7

z

ItAAAAArrr`c(--- AA.An,

IN y BUCUREgiTIPOGRAFIA CARTILOR BISERICES( T

Str. PriticiPattle- Unite,

I 8 8 8.

Meniltat dupll 2.M& Imes.

4.464.4.464.4a.

. _

de m. I. Ctlinesca

ra

I

9

000

d.

6)...,77f:

eY

4,

a

40, 1:44:5

4 P(es

No. 12.

_VIEA

5e.,"X54Eas---asEsagE gEb

1 tDgRaE,

0.

S2-

1,11II Idel =Mil

;

jS

Ix

5-EF5150

fi

G5-

Ira ?

www.dacoromanica.ro

escrierea manuseriptelor Mitropolitului Antim Iviremil.

I). Manuscriptul ce-1 avem in rnhni n'are nici o introduceresi nici un titlu. Incepe cu cuventarea urmatdre: Acgsta o am

arid m' am Mout Mitropolit". Titlurile predicelor, literileinitiale si unele capitale din continuarea predicei sunt cu ros, siInca, imitate In unele titluri literile de tipar. La majoritatea dis-cursurilor exist si infloriturt in ros si negru, desemnate cumulti abilitate. Manuscriptul este nu m erotat, dar incepend cutifra 1 merge regulat numai Van a la 130, de acolo incepecu 200; apoi dela 210 sare la 300, si se fineste cu 363.

Acesta neregularitate in paginare este provenita de si-gur din gresala, pentru ca nu se vede nicaeri vre-o intreru-pere in text.

a). Forma manuscriptulaa este 4°, lungimea este de 20 centi-metre, latimea de 15, grosimea de 3. Este scris pe hartie albatare si tot de una si aceiasi mina. Scrierea Mitropolitului An-tim din aceste predici este acea mijlocie; scrisOrea in manus-cript nu-i nici prea ingrijita, ca cea din documente, dar nici toc-mai pusa, ca in alte lucrari literare ale sale, mai ales inacele traduse. Scris6rea-1 citeta, regulat executata, st literabine manuata. Fara nici o ind.oela acesta-i scrisorea lui An-tim cea mai probatg, ca autentica, dupre cum se p6te vedeadin specimenul pus in fac-simil a scris6ret variate a luiAntim. Multe din infloriturile sale la inceputul predicelorsunt executate cu o arta de val6re, respectiv de timpul sett.Acesta prob6za c4" Antim era in adever un bun ealigraf si de-

lis

eurent

www.dacoromanica.ro

1020 DESCRIEREA MANCSCRIPTb.T.OR

sinator ; el mai era si un abil xilograf. Spre a se dovedi acesta,am reprodus §i un fac-simil din Evangheli:i imprimata de tin-tint la Snagov, icdna Santultu EvanghclistLuca, sculptata deel in lemn i unde se vede subsemtratura sa in initiltla. La fi-nele mai multor predict'. manuscriptul are subsemnatura saprescurtata, in monograms dar in alts forma de cat acea de peiconii, si care cate o data este inflorita, alta data numai negra.

b). Continutu/. Tot nianuseriptul cuprinde : 19 Predict'la Duminici s6rbatori haperatesti, 8 la Saito marl, pre-cum si done apologii ale sale eatre Domnitoriul ConstantinBrancovenul ; apoi discursul ocasional la suirea sa pe scau-nul Mitropolitan, care este la incept-It. Mai cuprinde inc.i 4discur uri panegirice; in fine o predica despre pocaintase termina eu o invetatura despre ispovedanie. La finele a-pologies a doua, dupa cuvintele: Obeditul rugatoriu al Ma-rie] Tale", se vede scris prescurtat: tier; ", adiea : Al Un-gro-Vlahiet. Man uscriptul a fost recetit, probabil de autor,mai pe urma, §i corectat pe icl colea; apoi ail mai fost in-dreptate si inlocuite unele cuvinte veeln en allele mai nounde o alta mama. Eu in imprimore m'am tinut in tot -deunade seri-area lui Antim.

II). Al doilea manuscript original, tot de predict', este laPrea santitul Melhisedec, pe care acum nu pot a-1 analisa,dar o void Lace -o cand se va publica.

III). Alta scriere, manuscript original tot a lui .Antim Ivi-r4nul, intitulat: A pecatosilor spasenie. Acesta scriere, desi se pare a fi, dupre titlu, cam tot una cu aceea ce va urma,nutnita: Alcintuirea 1A'ccttolsilor, dar atat in forma exnunereicat qi a continutului se vede a nu fi acesta a ,lotia de cat ocontinuare a aceluiasi sujet. Manuscriptul este o lucrare cutotal de continut moral, tradusa din grecetite.

a). Forma este 4°, lungimea de 19 centimetre, iar lati-mea de 15. Hartia este alba tare, man iscriptul complect,dar cam deteriorat din cauza vechimei, cuprinde 202 file.Se incepe cu numerotarea de la fila 1. Cu modul acestascim positiv ea din volumul urmator, de sub No. IV, care in-

$i

1i

qi

1i

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITMAIT ANTI\ 1021

cepe cu fila 208, lipsese numal 6 file de la inceput. Acdstane mai prob6za cu siguranta. Ca acest manuscript este ante-rior scris celuTa -lalt ce va urma.

In interiorul manuscriptului se aflii Inseam area urmat66re:

17Ac6sta carte este a schitultn TiganestiTIsvoranii, nemene

sa nu indrazasca a o instreina. 'sea lit Teofil, Ierom. Staritulacestul Schit".

b). Continutut. Cuprinde descrierea pecateior, de cite -tposibil ortml a fAptui si de vindeearea for grin crestinism.Tate acestea sent expuse in XXXVIII de capete, care-s di-vizate uncle in mai multe paragrafe. Ae6sta lucrare literary,a lul Antim este o traducere, dar acomodata la imprejura-rile sociale ale timpulul sell, ceea ce face sa cresca i(Isem-nittatea ei 1). Vorbind despre mariuscriptul urmator void' a-duce si o proba din chiar textul manuscriptului, punendfata in fata textul original cu traducerea facuta de Antim,din care se va proba acomodarea la time si Imprejurarl.Limba este f6rte curata si ingrijita si am inampinat in elsi un Insemnat numer de expresiunt vecht.

In ceea ce priveste scrierea, apoi de la pagina, 1 pan&]a pagina 82 este condelul ordinar al hit Antim, si carese intampina in deconiun in lucrarile lut literare traduse.Dela pagina 83 pana la pagina 123 este o scris6re matschimbata, adia ceva mai rotunda, mat apropiata de ceadin chrisave; are mai putine aruncaturt si litcrile au totemat aceiasi grosime. De aicea pana la pagina 130 pare a fitarasi alt condeiu, dar de la pagina 130 pana la pagina 169 re-vine tar4i Antim la scrisorea sa urdinara; in sfarsit pana lafinit se serveste de scrierea sa mat rotunda. Din studiul

1). Cartea depe care a tradus Antim amandoue aceste volumede sub No. Ill oi IV e intitulata: 13,6)0:ov Wpa.tOrcycov zaiso:y.svoloA pLapT(0).6)v atotir is de Agapie Ieromonahul din Creta, imprimatain Venqia la 1681 oi scrisa la 1640, dupre cum se probezk din pa-gina 191 a acestei earth Antim a scris precuventarea numai lavolum. I, oi apoi a continuat traducerea intrega a amandaror par-tilor a acestei cart', id.cend acomodari pe uncle a credut de nevoein ambele volume.

yinztisut,

www.dacoromanica.ro

1022 DESCRTEREA VTANT'SCMPTET OR

ce am facut asupra continutuluisi a limber, a trasurilor se rierei,mi-am format convingerea ca i acest manuscript este tot a luiAntim Ivir4nul, autograf de sigur nu numai in partile scri-se cu caracterile lui obicinuite, dar si in partile in carescrisOrea este putin departata de scrierea sa ordinary,. Acestmanuscript este p6te cel intaill in seria lucrarilor literarea lui Antim, data se tine socotelit si de paginatie, i scris cumult Inainte de a fi Mitropolit. Cand ? Probabil la 1692.

IV). Manuscriptul acesta trebue a fi considerat ca a 2 parte amanuscriptului anterior si cuprinde tractate religidse- morale,traduse acomodate si acestea pe alocurea la trebuintele

El p6rta inscriptia pe legAtura : llidatuirea pecatosilor".a). Forma este 4c, lungimea de 20 centimetre, iar latimea

de 15, grosimea de 4. La inceput lipsesc din cap. I s4se file.Hartia, pe care-I SeF1S manuscriptul, este ordinara alba : larenurnerarea paginilor incepe cu 208 si continua !Ana la finelemanuscriptului, dar neregulath. Acesta probeza ca ac6sta seri-ere este o continuare a scrierei celei precedente a lui Antim Ivi-r4nul. care incepe cu paging 1, cum am ve4ut.

b). Continutui. Tot manuscriptul, care --T destul de volumi-nos, confine dou6 scrieri: 1).Tractate religiose- morale, tradusedin cartea greca Ap.xp-cwACov acornpix, partea II, cu acomodare lasocietatea r_rnA,nesca depe timpul vrednicului Mitropolit, Si 2).Minunile Precista La finele acestea scrieri se ceteste notascris de o o alta maim : Vendut-am acesta carte Parin-taut popit Mihail Cam...(?) drept taleK cinch', bane; noue-4eci, sa-t fie pentru citanie si de spasanie. Ogl-tine ar cetisa -'t chat: Dumnecleit, sa-1 Iarte. Let. 7244-1736. Subscris:Constandin Diac".

Scrierea in amandou6 aceste (AM este a luT Aydin, cutOtA certitudinea.

Cartea intala este divisata in capituie. La finele ef se ce-teste : Dome Iisuse Christose Fiiul si Cuventul Prtrinte-lut rugele 1tilaIcei tale, prea cnratei Feciare,si ale tuturor Sfintilor indrepteza viata mea ,si a tuturorcdti vor citi acesta carte".

ceresc, pentrulet,

sItimpulm.

www.dacoromanica.ro

MITROPOUTULUf ANTIM IWIZENUL. 1023

Iarla ineeputul cartel a dons incepe o scris6re a lui Antimcu maT multi ingrijire si mai frum6sa, de cat in cartea I si incontinuarea cartel a II-a.

Pe langa cele dise, apoi daert maT adaogim probele extra-se din interiorul serierel, atunei se constata pe deplin ca Antimeste si scriitorul si traducetorul acestui manuscript. lath, probe-le pe care intamplator le-am putut aduna din scrierea intaia aacestui velum:

La capitulul IV, f6ia 239, Se intampina frasa: Cu adeverat,far de niei o minciuna, dentaiasi data ce au ineeput Biserica litChristos, Sthpanului nostru, a se ridica, pana in c,liva de asta-qicare sint 1692 de ani, au fost pururea si se aft' iarasi barbatifemei, carii nu numai s'at lipsit de bucuriile castigurile toteale lumei ace.Aia, s'aulasat de voie avutia i cinstea ce au a-vut, ci si in nevointe forte cumplite s'ail dat. ..." Iata textul o-riginal, din care se constata acomodarea facuta de Antim :1N Iii 4EDUO-TITI eCII6 Tay 7cpc7nov, 6Tcou dox.tat Toll Xpiatori p.x4

ikricria gCilc Tip/ 015(J.EpOV7 onto.) Eivat xiAtot g,ax66tot TE60'/OZOVTItX.P6V0E, ilTOV TC&VTOTE xal Eopi:0-1.0`)TOA MpE4 Y. yllVOCTAE4, 67t0ll OU 116-

vov UCTTEA0110-2V ecTca Talc xxpar.4 %xi aitaxuae OA.at; TOUTOU TOT) xcio--

p.ou xcd ipnxacnv gtou6ior4 Tay TOoircov X7I TE!.1.-rjv OTtov i'Lxoccrav 1). In

cest loc ne spune autorul ca a scris la 1692, dar tocmai in acesttimp era Antim in activitatea sa literara, traducea p6te el Liarpronunta discursuri; iar ceea ce i f6rte de eredut, este di, el tra-ducea aseminea scrieri, spre a putea fi cetite de der si mai inspecial de,monaht. Mai obsery ca Antim nu traduce literar inlucrarile sale textul original.

La capitulul XVII, intitulat : Pentru ca trebue sa des-cinstim avutia petrecet6re ,si sa adunam com6ra in cerig,prin mijlocul se'racilor", la f6ia 359, dupa ce cu multitarie combate luxul i destrabalarea, cum si nepasareacelor avuti de eel s6racI, aduna avert' mart prin on -ce mij-Mee de a le Idsa apoi fiilor tor, spre a petrece si et in destra-balan ca parinth lor, apoi dice: iertati-mo Dumnea-V6straboeri,caci am trecut putintel hotarul, de dice pentru aceste

ce se fac fara de isprava. Nu ca dora dintr'o zavistie1). 'A p.avrwi,ebv oonvia, part. I, pag. 191.

§i

'Ex-

gi

gi

si

1i

p

sill

Ciln-

crm'i,

www.dacoromanica.ro

1024 DESCRIEREA MANUSCRIPTELOR

acestea le-am grait, ci dii. Dumne4eesea rivna, m'am por-nit, care qise, cap vor avea mince, stiu ca nu se you scan-daluil ci inca mat vertos cunoscend adevertil infruntarilorinil vor multarni si se vor grijui de spasania lor. Insavenial thrall la cele dintaT dise " In acest be se a-dresaza scriitorul catra bogatt cerendu-si ertare de aspri-mea cuvintelor intrebuintate in ae6sta cuOntare a sa. Pro-babil ca, Antim pronunta in Biseriet aseminea tractate mo-rale, ca omiliT.

La capitulul XII, f6ia 324, unde se vorbeste de datoriilepreotilor, dupe ce traduce textul, alto' adauge: Pana aidstilt cuvintele lut Zlataust, care le-am scris asa elineste,precum all fost, pentru mat ntulta incredint ire pentruca sat, intel6ga fieste-tine, de vreme ce nu sint f6rte grele,nicT prea infasurate. Acum dar de reme ce trebue sa fiepreotul asa de iscusit, cu mult mai mult trebue sa fie Ar-hiereul, cu cat taste si la vrednicie mai inalta. Sa stip dar,Preasfintitilor tamitl at Preasfintel Troite, vrednicia (teamare ce Ittat', Gi precnni v'atT cinstit mat" mult de eat in-geriT si ayett atata putere pre pament, intr'acestast chipsá ye fie si viata si petrecania ingeresca. i nu facet] altegrozavii de care si mirenii se rusineza, de a ye videa; pen-tru ea Ore cu cuviinta Taste preotii sa cante ciintece si sa,j6ce in hora si sa se j6ce in carti far de rusine, si altele a-seminea jocurt necuviOse? 0! nebunie si blestematie aV6stra! Pentru ce defaimati, becisnieilor, vrednicia ceamai alesa, de cat a ingerilor ce at luat? Ce se faca mi-renii, and ve ved pre vol facend lucruri ca acestea? Ceosebire e to dela densii liana la voi! Plangett, fratilor, a-cuma Orl, cand. aveti vreme de mult pre] si nu o petre-(tett indesert, grijiti--ve de sufletesca spasanie si nu de pa-tima cea dulce trupesca, feriti-ve, de tote cele de mai sus cegraeste Ioan Zlataust ". In acest loc de burnt sant a, An-tim descrie starea clerului timpului seu si stigmatisaza a-buzurile ce le videa in el.

In alt loc, cap. XIII, 46ia 328, "combate vieiile si super-

sa

s

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULO ANTIM IVIRENUL. 1025

stitiile femeilor din timpul s6u. Pentru patru p6cate cefac muerile se muncese mat mult, adic8 intar, permit ci seimpodobesc infrurnusetazA trupul lor cie vapsele, ca -aarate mai fruniOse de cat fire sca pod6ba, care le-ail datZiditoriul. A doua, pentru vrajele lor si descantecele cecauta, varsii (stinge) carbuni, pune lacate si sort sa-sivadt noroeul lor, nu imprumut6za is ineeputurile lunilorpre nimene, 'lief foe nu dau cite -va Mile, cred in glasu-rile cc cosilor si altele aseminea vr,.jt fac. A treia si pen-tru elevetitura, ce fac nu numai acasui, ci si la biserica, si

nu se grijesc de cele vise. A patra, si mat rea de cat tote,taste ea nu e ispoveduese bine, sa-si spue la duhovnic totep6catele lor, ci-si spun putuntele cevasi pentru insenonareanumai ea s'an ispoveduit..." Si in acesta perieopa se ra-porta iarast de Antim tote Obiceiurile si superstitiile socie-tatet de atunei si din care majoritate exist pana astadt si inpoporul nostril.

Din aceste doverli sedse din insasi cartea, se probeza, sper,prea evident ea aceste tractate ort cazanit religiose-moralen'ati putut fi re spandite deck de un cap invfl-at ca a luiAntim si de un condem destul de abil de a zugravi stareasi obiceiurile tirnpului, expuse intro limba popularA, si inurnia a le combate dovedind cue nu sunt in conformitate cucrestinismul. Aceste in ceea ce priveste intaia scriere din a-cest volum.

Treeetn acum la, a doua. scriere, cuprinsa tot in acest vo-burn. A dona scriere, cum am veclut la ineepui, sunt Alinu-nile Preciste (1). Formatul este acelasi, hhaia de asemineasi probabil si timpul serierei. Continutul este expunerea Mi-nunilor 141aicel Domnului, care aunt expuse in 69 de islori-siri rninunate. In interiorul scrieret cetese nota urrnatdre:1814, Fevritarie 3. Marla en care am seris va putreli, tar

Acest manuscript e tradus dupre cartel gre .esea Ap.xpraiX6ivluity,La, in care in a 3 parte a arestei carti se cuprind : HinunileMaicei Domnului" de monahul Agapie, lasarninetradus Canonul siAcatistul Maicei Domnului.

ai-st

www.dacoromanica.ro

1026 D' SrTIF12FA MANT.1qCRIPTELOR

care va ceti sa died: Dumnedea sa-I Tarte. In dilele Marie!Sale I6n Gheorghe Caragea Voevod, and au murit rah deomen! de ciuma, Mitropolit fiind Chir Nectarie al Ungro-Vlahiei; si am scris cand me aflam la mosia M6ra Dom-nescti, sud. Prohova. Iscalit: Varlaam Visternic.

V). 0 copie manuscript : Minunile Maice Donnultd, farainceput si fara sfirsit, tradus de Antim Ivir6nul si continutin manuscriptul de sub No. 1V. Scrierea ar avea apropieremare cu a, lui Ivir6nu, insa nu este Intocma cu a sa, ceea cemi-a format convingerea ca-i scris de vre-un ucenic al F. eil,ce-1 imita atat in infloriturile literilor capitale cat si in uneletrasuri a literilor. Este insa fara nici o indoela, decopiata du-pre traducerea minune;or Maicei Domnului de Antim, cu-prinsa in manuscript. N. IV.

a). Forma este 40, lunglmea manuscriptulul este de 19centimetre, Tar latimea de 16. Hartia este alba, ordinara,tare. Manuscriptul incepe cu pagina 17, si nu este tot nu-merotat. Ceea ce-i curios in acest manuscript este, ea in mij-locul cartel- deasupra unel pagini se afla o figura. in patrulaturi desemnata cu ros si in care se vede un mune ce 1U1-am putut discifra, fiind format din initiale si in el desem-nata o figura barbatesca civila, apol data: Noem. 28, 1761.Daca ar lipsi acesta data, s'ar putea usor atribui scrie-rea chiar liar Antim, mai ales considerand multele figurTbine desemnate, si flori formate in deosebite locum din ma-nusciipt, si in fine cand s'ar tines soma, si de subsemnaturaprescurtata a lui Antim, ce este pusa pe ic6nele seulptatede el si care se intampina forte adesea si in A cest manus-cript. Posibil ea aeea, figura sa fie facuta mai pre urma, Taraasta odic pentru enventul ca, in nici un manuscript a luiAntim n'am intarnpinat data serierel. Prin urmare subscrie-rea lui Antim este representata prin alto monograma in a-cest manuscript.

b). Continutul. Din Minunile Maicei Domnului cuprindede la. ruinunea 3, pentra ca. la inceput lipsesc minunile 1 si

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITULUT ANTIM IVIRENUI 1027

2, apoi de aiceaurnAza pana la minunea 65. De alt-fel res-tul manuscriptului este bine conservat, dar necomplect.

VI). Alt manuscript intitulat: De o calugdritet ce o artaflat in pustia Iordanulta". In interiorul cartel la o literainitialiL florat5, se ceteste: Acestd carte taste a Lefterbagiul, cu ostenelalui' pldtit des' au scris. La 7237=1729.Probabil ca si ackta carte, pentru ca-I prescrisii, s5 fie totdintre traducerile In Antim, pentru ca continutul ii cu totulmonastic, bucitt alese din Pateric, §i aprope de titnpul s6u.

a). Forma. i acesta, ca mai t6te scrierile acelm timp, este4°, de lungime 19 centimetre si de latime 15. Haxtia este alba,ordinara si tare. Manuscriptul e-,te corect lisibil i complect.Se intAlnesc in el cloud sub-semnaturi imitate de ale lui Antim,dar care difer5 in forma conturnlui si a figure! de cele dinmanuscriptul No. IV. De bun t sem 6 facute de prescriitor.

b). Continutul. Cuprinde vieti alese din mai multi parintiai bisericei, cu deosebire din ace] ce prin viata for plina depet ipetii pot procura mat multe indemnuri catra mantuireasufletesea si in special catra viata curata monahala. Dupreac6sta scriere, care ar putea fi numita si selecte din Paterie,mai tontine manuscriptul si urmatdrea scriere: Inceputulcivetodavaniet, sits un restunat de cronologia omenirei pangla Alexandru al Macedoniei, dupr, Biblie.

Pe langa aceste manuscripte cunoscute pana acum, maiposed un Evangeliti scris cu multa probabilitate de minalui Antim insust, cu cea mai mare ingrijire si ornat cu Cate-va vignete colorate la inceputtil fie-cUria Evangelic, avendysi figurile Evangelistului Mateitt, apoi a lui lisus Christos,predicand in fata lul Theofil, catra care Luca is] adresazaEvangelia sa. Aceste vignete si figun bunt incolori si exe-cutate probabil de ma'am lui Antim. Pe 'Amp. scrierea sa,care-1 apr6pe necontraclisii, apoi la fine mai poseda manus-criptul si subscrierea sa in monograma. El a prescris acestaEvangelic de sigur de pe alt manuscript romanesc mai ve-chid, de si o insemnare pusa la finele Evangehuluiui Mateiti: pisat Nicola mnovogrepzic, dar acea insemnare

lui

exists

.

A..

s'ag

www.dacoromanica.ro

1028 DESCRIER EA MANUSCRI PTELOR

nu insamna ca. in realitate ace] Nicolai a scris, ci ca An-tim a prescris credincios ceea ce a...grisit in manuscriptuldepe care a decopiat. Nu cred sA, existe .o- alta scriere maicaligrafica din ale lm Antim ca Evangeliul. data s'ar probape deplin ca este a Jul Antim. Limba in care-i tradus acest Evangeliti dovedeste ca este mult mai vechiti mantis-criptul original depe care s'a prescris, deeat timpitrile hii An-tint. La inceputul Evangelinlui lm Mateiti se vede, ca Antima mtreprins a face o corectie manuseriptului spre a-limprima,day in multi dand peste greutati s'a abtinut. Coreeturile fa cutestint de mama lut Antim. Mai adaug ea manuscriptul continesivariante importante, pentru constatarea progresului Umbel.Mannscriptul contine 217 file nutnerotate din 10 in 10 file.

Presupun ca acest manuscript este scris de Antim intineretele sale ; apoi trebue sa mai Beim si ac4sta ea el nuse potriveste de Joe en limbs din Noul Testament iinpritnatde Antim la anul 1703 in Bucuresti.

Nit inchem aicea numerti) manitscriptelor ce ati putt iesidin pana laboviosului ilfitropolit Antini, pentru ca probabil86 tn;11" pot descoperi Inca si altele. Chiar imprimatele Julnu stint Inca tote Liana asta-cli eunoscute, pentrit ca eu insusiam dat peste asemine publicatii necunoscitte. Pentru acestctivent rn'ana si abtinut de a formula un catalog regnlat si de-finitiv al manuscriptelor si imprinuitelor sale, lasand acestaviitorului. Stint multamit caam putut aduce la eitnoseinta li-teratilor no§tri macar aceste manuseripte, ce o fericith in-tamplare nu-a proeurat placuta ocasinne de a le afla.

Acura tot spre complectarea biografiei acestui distinsPrelat al Romanilor, date si cate-va date din actele ce cunoscpalm act-1m ca sigure si in care se aminteste numele lui An-tim ca Tipograf ..zi Egumeu la. Snagov. lata-le:

I]. 1696. 0 niesoriste §i planul mosiei Rapaea, erns de insusiAntim si care porta data 7204, din care se vede ca era Egu-men si a volt singer a mesura mai multe 'nosh de ale Monastirei

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITL'LUI ANTIM IVIR1 1029

si a le radica planul. Acest act ne dovedeste ca se pricepeaAntini si in ale ingineriei. Asa gasim hotarul mosier Negora-nilor despre Ursa la, Valea Calug6ruhu etc, care plan h scris sisubs,ris in tree locum de insusi Antim, tii pentru a i se conser-va subserierea sa am si reprodus-o in fac-simil. Ac4sra 1t:ra-re este proba cea mar convingetare despre scrierea lni Antini.

II). 1698 lanuarie in 11. Documentul este scris de maim,lut Antini Snagovdnnl, sub data: 7206 Ghenar 11, din care seconstata ca Antim era in acest timp Egumen Monast. Snago-vului. Documentul incepe asa: Adeca, Ea Filoteiu dela,sfanta Milhastire Gran satip si marturisesc cu acest al menadeverat zapis. ca sa fie de bung credint r la mama Egume-nulur Antim dela sfanta Manastire dela. Snagov

III). 1698 lanuarie in 11. Din actul din 7206 tot Ghehar11, se constant tarsi cd. Amin) era Egumen la Snag° :

77Adeca en jupanesa Visa a Stolnicului Mateia Vaarescul

seriti si marturisese cu acest al mai adeverat zapis, Ca safie de bung, credinta la mana sfintiei sale Chir Antini, Egu-menul sfinto Manastiri Snagov...." Acest document estesins tot de Antim.

IV). 1698 Decemv. 6. Din alt act tot cu data din 7206Decemv. 6 se constata ca Antim era tot Egumen la Snagov :Dat-am cartea Vladiciei mele sfintet si Dumnecleestei Mit-nastiri Snagovul si Jt Diana Egurnenulut Chir Antim....".Scris tot de mana KIT Antim.

V). 1702 Maiti 7. Din un act cu data Sin 7210 Main in7, care incepe asa: Dat-am scrisorea nostra, la mana sfin-tiei sale parintelui Antini Egumenul dela sfanta ManastireSnagovul".

VI). 1703 Main 26. In un alt act din 7211 Main 26 seconstata Ca Antim se numea si Tipograful. Actul incepe asa:

77Adeca ev Egumenul Ignatie dela sfanta Manastire dela

G-ruiti dat-am zapisul men la mama sfintio sale orintelurAntini Tipograful, si la tots parintii sfintei Manastiri Sna-

"

www.dacoromanica.ro

1030 DESC.R1gRE.A. MANUSCRIPTELOR MITR. ANT. IVIRNUL

govuluit4 Acest act este scris de popa Stoica de Tul-

bati cu qisa sfintiei sale 1).Cat despre martea acestui Mare Prelat at Bisericei Un-

gro-Vlahiei de alta data, mare Roman_si cultivator neobosital cartel strabune, transcriti aicea disele ce ni le a lasat des-pre mdrtea sa martiric un Cronicar Roman, a citrus namenu-1 sciti precis, dar care-i aprdpe contemporan evenimen-telor. Acesta confirma si clarifica spusa lui Delchiarc, adusade Prea santitul Melhisedec in biografia acestui Mitropolit.Tata ce dice cronicaral : Vedi, o cititorule, ce luerez t, fa-tarnicia, cis, spun eel ce stiti pentru acest Dome, adeca Ne-eulal Voda Mavrocordat, ca adeve'rat ati fost un filosof fademare, si asa au fost de politicos in at Turcii it Linea lamare credirita, dar asupra crestinilor mare turbata, catraMitropolitul Antim inecat la Udriu, in apa ce se nu-meste Maruta. Multi boeri marl si al doilea all taiat, maltecase ati pustiit Manstiri; biruri grele pe tara i pe boerisi pe Mfinastin ari. pus, in cat nimenea nn mai putea sa pla-tesca. Izvodi feluri de feluri de dfijdii, in cat 4ic ca si pefrate-seil loan Voda el sa-1 fi otravit, pentru binele allfacut scos din manile Nemtilor de la robie i multau cheltuit pentru densul. Mai pe urma die: ca 1-ati otra-vit si pe el boerii si ati but si el paharul. carele alt a-mestecat si el altota". Acesta notitii este pusi la fineleCronografului manuscript initulat: Istoria Tara Roma,-nqti, de cdnd art descalicat PravoslavniciI cre,stint in tara.Bind cursul anilor 6838=1230. Acest Cronograf este pu-blicat de nemuritorul B ticeseu; insa intre acela si al meuexist variante forte insemnate si bucati marl eu totul necu-noscute. La finele manuscriptului, am intalnit ac6sta notace trateza despre mortea martirica a netutatultil nostru Mi-tropolit Antim, si am credut c bine a o publica.

Aceste notice le dati numaT ca material, pentru a se intregisi complecta cu timpul cat mai amfinuntit biografia Mitro-politului Antim, pe care o a seititat Prea, santitul Melhise-dec, punendu-I basele.

C. Erbicena.

1 , Tote aceste acte, impreunit cu altele relative tot la MonastireaSnagovul, gasite la Caldaru§ani, s'du luat spre conservare de Aca-demia Romana din Bucure§ti.

i

'1 -ail

si

ce-idel-ad

1i

1-i

www.dacoromanica.ro

Acte relative la Istoria bisericei romalle.

Pentru mai nainte stiinta BisericeiBrasovului, care cu ti-nutul el se affit pana, aciim in tara Vlahiei Grecesti.

Noi 6ruenii romani carii locuim la Bolgarsec langa, cetatea Brasovulut supt inila si sprijinirea a smeritului de Dum-nedeti prea puternicului imperat Carolus Cesarul Romei.

Not cei mai Sus ponienitli cu plecaPiune ne rugam ca sani se endirepteze aceste lucruri.

De c'and cu mila hu D-qeti ni s'ati zidit casa Dumnedeescds-ta Bisericii in acest pament al cinstitei cetate a Bravo -vului, ati descalecat stramosii nostril aici anul 1392,pe credinta lege] vecbi grecestis'ati zidit si pe aceia an traitstritmosii, mosil nostri i not pe aceia pana acum suntemcrestim. Tar dupa ce ail vrut D-deli de an dat aceste Omen-turf sub n.illa luminatulm Imp6rat al Romel supt mila milos-tivilor imp6raV, Nina acum am trait in pace, not §i bisericanostra, neincetat rugand pe D-del pentru mairea a prea-puternicei imperatii si a totaiubitorea de Christos Este. Ma-car ca la unirea Vladikii lui Atanasie pe not ne-ati intrebatce dicero, ce not cunoscend mila imp6rat6sca ca, nfi e sila,am remas in ce am Post. i daca s'atl unit Vladica Atanasie,nu ni -au silit ca pomenim, ci numai venitul Vladicesci-am dat, cand trebuit preot, am dat nurnai darul (po-don) Vladikil acestuea, tar darul, adeca hirotonia ati luatde la Vladica din tara Munten6sca, cad ca pana nil se unise

11

d6ea

sa-1

1i

1i

www.dacoromanica.ro

1032 AC1 E RELATIVE LA ISTORIA BISERICEI ROMANE.

Vladica Atanasie, tot in taxa Muntenesca se hirotonea si Via-di cii, si pentru aceia not am remas de ne- tinem tot de cene -am si mai nainte. Pentru aceste randuele s-ta Bi-serica ac esta a Brasovulut are 9 biserici care sent in sateledin prejur, inteit Zernestit, 2 Tohan, 3 Rosnov, 4 Prasmir,5 Feldiara, 6 Turch 7 Satul-lung, 8 Terlung si 9 Vladenit.Si polls care all fost mai batrin in Brasov an fost protopoppeste aceste biserici pant', scum. i cele ce ati fost porun-cile Vlaklicii din Auld' t -au venit si dajdiele si birsagurilevladicestt. an shins protopopul si ati trimis

Si am trait in pace panic acuni inteasta r&nduela. TarV]adikil din taraRomanesca nimic nu am dat nict darn, nu-mai cad ]uim preutia deacolo. De aceia ne rugain en multiplecaeitine si en laerime, ca sa avem acesto mila se traim inl6gea nostra in pace intr'acest pantent al luminatului Im-pent. Si s-ta Biserica cu ierarhia ce au avut mat inainte.randuela sa aiba si de scum, ca si in chlele altor Vladict tota,a all fost.

Ca si not astfelifi 6meni romant, earn locuirn aict tot-deunaam fost cu dreptate si ascultatori de domni ca niste robs sitote poruncile si dajdiele care ne yin le dam si alte poruncile ascultarn tote, ca putem si not trai in pace cu biserieele si cu preuth nostri, intr'acesta lege veche grecesca incare ne-am pomenit, de care lege nu suntem bucuros si nedepartam Cu capul deodata, mat bucurosi suntem a muri,deck cat de putin sa ne schimbam din lege, cast si in vre-mile Crutilor si cand s'a't batut en Turcit, multi 6ment deat nostri au dat ajutor Imperatului multi ati peritla r6sboi, altii stint roloYsi scum latatari, inert si din fecioriipreutilor din Brasov, si remanent si de scum gata a ascultapre luminatul Imp rat si at sluji cu dreptate, tocma si capula ne pune raua-tai in lege avem pace si sufletele sfi, nu nise tulbure".

limit

Vladiet.

sa

si tent, si

se

www.dacoromanica.ro

ACTH RELATIVE LA ISTORIA BISERICEI ROMANE. 1033

Lamp achta not' Schell caH traim in pamentul lumina-tului Imp6rat gi avem vii in tara muntendscA tiindu-le cumulti cheltuela, ne mom de randul Tamil cand aducemvinurile aid la Brasov, sit nu fim ingreuiati cu vama asamare, ci sit avem mila ca sit dam mat usor si de vama mirfitcare ducetn no! Brasovenii in tara si emit aducem marfadin tara romanesca, ne mom ca sa dam si noi la suta defiorinti tree, precum dati. str6inii, awl fiindu-le for vama peusor el se pot cheni, ear no! nu ne putem cheni, ca sa pu-tem castiga ceva ca sa ne putem da dajdiile.

I.

Antim milostig bojiic .Arhiepiscop Mitropolit vse zemiiUngrovlahia.

Clicernicilor preoti si altor clirici a! sfintei biserici dinScheia Brasovului, tuturor de obste sanatate, viata §i spa-senie ye poftim dela D-cleii ; lar dela Smerenia mistra ye tri-mitem molitva si blagoslovenie. Scris6rea care ni-ati trimisni at! venit, si de aceia ce scnis de tote Pm inteles. Pen-Ira 2 gramatici ce ati trimis la not ca sa-T hirotonim.Iata ca dupa pohta vostra, far de zabava am hirotonit preunul diacon, iara pre altul diacon si preot, caruea i-am datsi blagoslovenie de duhovnicie, impreuna en cartea ndstraiscalita. i slant mir Inca, v'am trimis. i cand ye va lipsi orimir. orT alte trebi ce ati avea, sa avem stire si v6 vom facedupa pohta \rostra. Pentru niste cartulit, ce ne pohtitl saye triuntenl, pentru ,upararea ce aveti de papistasi, n'amputut sa le ispravim, ci va ma! fi ingaduela pana va trecepraznicul sffintului Constantin, si dupa aceia vom sta cu totdinadinsul de vom ispravi si ye vom trimite. AcOsta acumsi darul lui fie pururea en vol.

Mai 17 let 7221 (1713 .

Cu uiilele bun prietenului nostril marelui judet u ruga,nadela Duninecku intrega sanatate si tote fericirile si sa avemcreclement ca n'am avut vreme scriem deosebi.

Biserica Ortodoxl Romans 2.

ni-attaid

D-clett

A.

sa-t

i.

www.dacoromanica.ro

1034 ACTE RELATIVE LA ISTORIA BISERICLI ROMANE.

Antim cu mila lul Airhiepiscop al Ungrovla Metpreacinstit ,si, exarh,

Cucernicilor preoti, si Dumnevostra Gogimanilor si jura-tilor si altor cliricl, caril ye aflatt la sfanta biserica. a Schei-jorBrasovulut, tutuor de obste dela milostivul llutnnecleti,v6 rugam sanatate, pace, vista curata .si spasente sufletesca;Tar dela Smerenia nostril molitva si blagoslovenie trimitem.Done scrisorl ce ni-atI trimis venit si cele ce scrisInca am inteles. Diaconal gi gramaticul ce neti trimis, dup.cum ne scriett, s'atl hirotonit amandoi, diaconul preot $i gra-m atieul diacon. Caril viind aril vor inpazi randliela encinste dupa cum se cuvine. lar pentru supararea ee a' ellde catre vladica de acil si de catraceia-lalti papistast, sai, matfie ingaduela ca pentru putintele 4ile ye vom tritnite altascrisdre intru carea pre larg ye vom scrie pentru tote lueru-rile ce vett face. Si ve vow trimite cartea aceia ce ampu, de o face cu carea sa ye putetn apara. Acosta acum simila lui Duruneleti farai rugam sa fie pururea cu volCu toll.

Febr. 15 let. 7221.

NOTE.

Pe un penticostar scris de Alexandru Dascalu la 7203 seciteste nota urmatere ]a fine:

Acesta sa se stie de and aft venit Tokoli grof en Cons-tantin Vorla Brancovann la Zarnestt de s'ati batut Cu Generarisul Heater si cu Aga Constantin Balagentd, Lunt sereMarti sera, la apusul sOrelut. Resboi lute a fost at nu sep6te spline si ate apart pre Netnti Ttu eit, Crutii, Muntenii,tatarii an peril si Aga Balagenu, si Generarisul tern Arde-

plaiurilor,

i

si

11.

D-Sled

nt-an M-ati

www.dacoromanica.ro

ACTE RELATIVE LA ISTORIA BISERICEI RONIANE. I035

lulus Tdldki Mihai i pre Henter Prins rob, mesita Au-gust 12 let. 1690.

NB. Si am scris eti Vasii sin protopop Vasii ot zavot Skei.

Alta nota gasita intinn vechiti liturgier en data din 1662:

NB. Acesta sfanta leturgie datu-o au protopop Vasii otsvet trgv. ot Sehei sa fie a sfintei biserici pang in vac, cao alt dat pentru poineanic pentru preotesa Nee§a; Tar tines'are ispiti a ov inderea sail a o departarea de sfanta bisearicasail a stergerea pisaniei acesta, sat, fie proclet *i anathema siIepadai de 318 oteti si de Vladiea Cliristos. pis. Gen. 18Pi,pa Via sit.

Ca si se stie de scriserea acestei laturgii a popeluilake de Braseti, precum at de ail scris Va ileova Gelasie,etlugar dela iniinastirea dela Dobrornirna si apoi s'ati pristavit. Duna aeeia am)) apucat en Ion Diacul Unguren dinArden din Omani eetatii de Balta de pe Tranava cea micadin sat din Cergid eel mare, feciorul lui Aron Bob Andoniede am scris en multi ostenela. zlataust, presvestena, otpus-turi, acatistul de o a,m sever* (quid am sedut in Moldova lamanastirea Bistrit in dilele lui Istratie Dabja Voevod Tarin tarn unguresea au fost Crai Apafi Mihai, and au arsCara si all robit Tureii Tatarii vlet 7170 (1662).

4,1;,4, Ceia ce esti mai birnitOre de cat oinicii ceia ce's

alesi de biruire. Ceia ce esti mai biruitere de cat voinieil Ta-rigradulin, ca ne-ai izbavit din greotatea, ceia ce esti bineetiventatil. 6 Binelaud. scriem tie serbii tei Naseeterea lui

Ce cum ai tinere nebiruitii, 6. ce cum a! put6re ne-birinta. din tare greutatile ne slobocleste pre not ca sit -ti stri-gam tie : Bucura nevasta nenevestita. 5. Bucura nevastatot feciert.

Cantare de biruire a cantaintrucantari eantand graind.Luati de mancati ca esta este trupul melt ce Taste pentru

voi franta intru ertarea pecatelor. Bat[ dintr'ens toti, ca cesta

§i

§i

§i

I-an

Vasi-

www.dacoromanica.ro

1036 ACTE RELATIVE LA ISTORIA EISERICEI ROMANE.

este sangele mieil a legit nouit, ce pentru.vol si pentru multiEste vrasat intru ertarea pecatelor.

Asa dintr'a tale tie aducem din tote si pentru trite.Ceia ce esti alesii, o prea sfantiteurata §i prea blagoslovita

despuit6rea n6strii, Niisc6torea Jut Dumnecleti si pururea fe-ciera Marie..

De mare insemna.tate sent cele done scrisori ale Mitropo-litului Antim, diet prin ele ne esplicam mai usor, cum oparte din Transilviineni nu dat induplecati nict la, ame-nintarile, nici la ademenirele celor ce voiati unesea cubiserica Rome!, ea sti-si parascisca legea stramosasaa. Eratipusi la grea incercare, cue! t6te cele-lalte nationalitatt eratiprivilegiate, numai Romanii in tara for erail considerate caDoti, confesiunea for nu era recunoscuta de stat. Ei vedeaticu durere cum catolicii, reformatii, unitarii I. a. iv eserci-tan drepturile, ear Romanii ate fost nevoiti sa se pue subseutul romano-catolicilor ea sa-si salveze nationalitatea. To-tusi mat de lauda sunt Brasovenii cu satele de prin prejur.Ei sunt may bucurosi sa mora de al sa lese ceva din legeain care s'al't pomenit i de care nn se pot desparti ()data encapul. Plateau en multamire dajdiile ce li se impunea decatre Vladica Calvinesc (Superintendent), numai sa fie lasatiin pace. T6te suferintele lor le impartasesc Mitropolituluidin Bucuresti, adeveratul for pastor sufletesc, care 11 trime-tea mangaere siintarire prin diferite epistole, precum si carpedificatare pentru ca sa, p6ta, resista ademenirilor confratilorlor. Eruditul Mitropolit Antim, ca acestor martini sa, nu lelipsesca nimic, hirotonindu-le preoti diaconi si trimetin-du-le cele necesare pentru cult, cum: st. mir, cart! liturgice§i de cele apologetice, fara sa be pretinda nimic, precum

declara in scrisorea lor catre Imperatul Carol, cesarulRomei, cu ei isi dadeau poclonul la Vladica Atanasie, earVladichii din tara Romanesca nimic n'am dat nici dam,numai cad laam preutia de acolo. De mare insemna tate este

sfi-1

sin -

gore

s'an

qi

www.dacoromanica.ro

ACTE RELATIVE LA ISTORIA BISERICET ROMANE. 1037

si petitiunea Scheenilor catre Imp6ratul Carol, mat ales eaeste scrisii, cu litere latine, si e de regretat ca timpul nu ne-apermis a-I transcrie cu ortografia sa.

Cu ac6std ocasie aducem multamirele n6stre Pr. VasileVoina, care a bine-voit a ni pune la dispositie biblioteca bi-serico st. Nicolae din Brasov, si ast-fel a comunica eititori-lor revisteT n6stre niste documente asa de insemnate pentruistoria Bisericei Romane.

In ceia ce privesce Liturgierul terminat la 1662, este des-tul a reproduce cite -va bucati din el, spre a ne convinge deinsemnatatea gui limbistica. Studiarea acestuJ tesaur ar a-duce multi, lumina asupra istoriei literatures n6stre.

Gherasi Timm.

0

www.dacoromanica.ro

SERBAREA SEMINARULUI DIN BUCURESCIIn cliva 3o Ianuarie 1888.

DISERTATITJNEADOMNULUI PROFESOR CONSTANTIN ERBICEANU

Despre viata 59i activitatea Mitropolitulta VeniaminCostache ca Mitropolit al Moldova.

Seminariul central -din Bucuresci a serbat in anul acesta1888, ca in tot! anit, in qina de 30 Ianuarie. pe patronii ei,pe ces Trel-lerarEn at lutnet cre*tine, mart doctor' si das-

at bisericet, pe Santis Vasilie-cel Mare, Grigorie Teo lo-gul qi Ion G-ura-de-Aur.

Serviciul divin a fost oficiat de rectorele Se,minarulut,P. S. S. Arhiereul Dionisie Craiovenu, in biserica S -tel E-caterina, cu t6ta pompa cerut,i de ritul nostru. Ali asistatla sfanta leturgie D. Ministru de Culte Qi instructiune pu-blica, Dim. A Sturdza, P. S. S. Inocentin Ploesc6tm. vica-rul S-tet Mitropolii, represintand pe I. P. S. S. MitropolitulPrimat al Romanies, P. S. S. Arhiereul Timu* Pite*tenu,decanul Facilitate] de Teologie, D. profesor Cratunescu, mem-bru in consiliul superior de instructie, D-nil profesori at Fa-cultatei de teologie, D. Vilner, deputat. D. doctor AlexandraVitzu, inspectorul general al scolelor, directorul liceulni S-tuSava, D. Herescu, corpul profesoral al Seminariului *i altepers6ne.

I. P. S. S. Mitropolitul Primat fiind bolnav n'a putut a-sista la ac4sta serbare.

call

www.dacoromanica.ro

SERI3AREA SEMINARUIXT DIN BUCURESC1 1 039

"pupa serviciul divin, s'a deschis solemnitatea In sala Se-minarulta prin tirmatortil discurs al P. S. S. Directoruhti :

Domnule ministru.Prea san t,Onor. adunare,

Mare, solemn of sant este scopul, pentru care ue-am adunat as-tä-41 in sala acestut institut. Qiva de asta-ch ne da amintire de pa-tronii acestur Seminar, marii Arhieret oi Santa ai bisericei: Vasilie-cel-Mare, Grigorie cuventatorul de Dumneleil gi loan Gard de-Aul.,earl cu invetaturile, abn-gatiunea si devotamentul for pentru bi-serica of pastoriti. nu putern sa-I numim de cat fo arele bisericei or-todoxe, a.deveratit dascalt al bisericei ; et au dat invetaturi creoti.nests, eorespurnletore, atat cu trecutul, cat oi cu viitorul; ast-felinvetaturile for sunt adeveratul spirit evangelic al MautuitoruluiDomnul nostru Isus Christos, putem slice, isvore nesecate pentrubiserica creotina. Aceott marl Arhieret at bisericei au aparat creoti-nistnul contra fortunelor oi a gonelor, ce veneau asupra pastoritilorfor of a bisericei creotine, din partea reir. voitorilor. Aceotia, pentruamintirea jertfiret ce a facut Domnul nostru lisus Christos Mantui-torul inure], au dat o dire .tiune si o sistema in biserica cresting pen-tru serviciul divin. prin clre se reaminteotc mortea of inviereaDomnulut nostru lisus Christos, of din care se santesc tort cre-dinciosit.

Nemerit a fost, of forte nemerit, ca aoeott sand oi mart Arhierets'au Jura de patrons at Seminariilor, tocmai corespuncletor en des-tinatiunea lor, Seminariile sunt menite de a da bisericei oiserer romane titter] formatt pentru a fi adeverati preott de attar oicu sentimente intionale.

Nu numai de dorit, dar este absoiut necesar, ca aceott tiller' de-venind preott sa nu fie cl, m .serie, sq. nu considere preotia ca unmij toe de exploatare miteriala, ci sa alb% mat inteiu cunoscinta deSanta Santelor, conducend pe prtstoritit for pe calea evangelicaoi nationala, dandu-le pururea probe de morrtlitate oi virtute creo-tinesca, si numai ast-fel urmand, vor fi demni de cuvintele santeiEvangelic, uncle sa dice Ccutta0, mat inttri31 inip&qia cerurilor, ciapoI tote se vor adoge voce", de nude resulta ca nimeni din not sa nune indoim urmand ast-fel, ca vrednic este lucrettorul de plata sa",si chiar Psalmistnl mat asigura 4icend : c4 n'am vNut pe dreptulpdrdsit aac't se'anata lut cerend pane.

Imi voiu permite si (Tie, ea troop dice un preot ca este preot; uoor

ca

fiind-ca,

www.dacoromanica.ro

1040 SERBAREA SEMINARULUI DIN BUCURESCI

dice un arhiereu ca este arhiereti; dar ore clad exprimam acestefind cu myna pe inima 0.` pe con§ciinta, reflectand catu§i

de putin la valOrea for interns, n'ar trebui sa ne surprinda un res-pect extraordinar, o tremurare! o jale ! §i chiar un plans ? amin-tindu-ne, ca sitngele §i ccrpul Don-1mila' nostru Isus Christos, Res-cumperatorul lume!, este Incredintat noue, amintindu-ne ca suntemexecutor" ai invetaturilor acestor mar" Arhierei, patronii de adl aiSeminarului, amintindu-ne ea suntem urmatori aT Apostolilor, cartprin lipsa, abnegatiune §i persecutii de la adversari, an latit cumare succes preceptele Mantuitorulu" nostru, Domnul nostru IisusChristos.

Ace0a sunt temelii ale religiunel cretine, yi tine va putea punealts temelie afara de cea pusa de Domnul nostru Iisus Christos ?precum insup santa Evangelic de asta-0 adeveresce acesta 4i-and. : Ceriul gi ptimentul vor trecellar cuvintele mele nu vor trece.

Daca. am Os ca pe preoti §i pe no" arhiereii, servitor' at Alta-rului, sa ne surprinda un respect extraordinar, o tremurare, o jale

un plans chiar, drept am Os i a§a este : cam. menirea nostra estecu totul diferita de a mirenilor §i a pastoritilor noytri ; cam delanot se reclama de Biserica Natiune sa fim model de abnegatiune,de virtu-0 creqtine§ti, sentimente nationale §i in plus marea consci-inta, cle Santa Santelor. In fine de la no' se sere sa fim in depositde moralitate pentru a putea da cu prisos fiilor poporului roman,spre a deveni bum cre§tini, bunt patrioti qi bunt cetatem, §i aratan-du-le pururea ca imperatia Dumnedeu este dreptatea, paceabucuria in Duhul Sdnt. Cred ca data in Vita viata nOstra am inveta,

ul ma pe calea evangelica, numal in cat-va ne-am putea apropiade idealul ce-1 urmaresce Biserica i Natiunea, §i ca dovada voiucita purtarea unuia dintre dascali al Bisericei §i patronsSeminariului, loan Gurlt- de -Aur, care intru atat respecta darulpreotie §i intru atat era convins de marea lul santenie, ast-fel cala inceput a refusat sa primesca preotia. Fatty cu acestea, cred eanu cursul until seminariu intreg, ci tOta viata va trebui chew atulla preotie sa'i -o sacrifice pentru practicarea virtutilor creOine§ti.Ca dovada voiu cita barbati din legea veche, carii au indeplinit cusantenie preseripfunile lege vechi qi care nu era de cat o umbra,o Inchipuire a lege" not'', §i anume : Noe, barbat drept, 100 de anta luerat la facerea corabiel, ca sa," pots scapa cu tot" ai se'.Dar ore candidatul la preotie va putea intra in Santa Santelorfie cum va fi ? Moisi a facut chivotul lege din lemn tare §i sana-tos §i I-a imbracat in aurul eel mai curat, pentru ca sa puns in eltablele legei. Apol Ore candidatii la preotie vor putea sa primOsca

numiri,

gi

gi

lut

gi

mari" al

pi

www.dacoromanica.ro

gERBARF A SEMINA R ['LW DIN 13( CUR FSCT 1041

pe Datatorul legei si isvorul vietel, fie on cum vor fi? Solomon,cel mai intelept dintre barbatit lut Israel, 8 ant a zidit la pomposaBiserica, intru cinstea Domnului, si 8 Mile intregt a serbat santirea.Dar ore candidatului la preotie i se va putea ineredinta cu usu-rinta corpul gi sangele Mantuitoriulut lame' ? despre care avemsa ne darn in viata eterna sema, si tote cele savergite de preotie, inpreotie, in legea noua, sent o realitate, prin mortea si inviereaDonznulut nostru lsus Christos.

Cu tote acestea, sa nu ne descuragiam gi sa ne pattern pe lucrucu devotament, si sa ne sacrified,in chiar, cat se 'tote de malt, ca o-menire, ca sa dam buni preott, burn cetatent si bunt romans, si sane mat aducem aminte si de dulcele, santele gi prietinosele cuvinteale Domnulut nostru Iisus Christos Venift tog cet ins6rcinaft fi oste-

gi eu ve' voig odihni pre vot. Sa nu ne descuragiam Inca, ci safim convinsi si veseli chiar, ca ni se va putea realisa acesta dorintasi sant stop, prin marele devotament si protectinne parintesce, ce-0da I. P. S. S. Mitropolital Primat losif Gheorghian.

Prin marele devotament, prin marele stntimente crestinesci, ba-sate nutnat pe adever si drep'tate, de care este inspirat D. DimitrieSturdza, Ministrul bisericei si al scoleidovada, ca in inima gi su-fletul sea lucreza cuventul lut Dumneclen ; cam de la venirea D-salela acest minister, a fost si este neobosit pentru ridicarea Bisericeisi a Saw. Dar data am dice, ca n'a faeut de cat aceea ce a tre-buit sa face ? Da. Asa este. Dar putini suet, ca fat aces ce tre-bue sa face.

Venirea Dial Sturdza la acest minister este nestersa din inimilecelor de bine.

Oeea ce ye adresez, D-le Ministru, adeverate si drepte sunt;caci ai veselia adearatet conseiinft, precum dice insust apostolulPavel: ctt lauda omulut bun este mbErturia consciincet §i a faptelorsale". alt be dice : natbt bun conseiinfet fi vet avea tot-deunaveselia adeve'rattl". Bnna consciinta suporta gi invinge tote huleleprovenite dela eel mitt la suflet si in rnijlocul acestora este pHnde veselie.

Apoi, D-le Ministru, tocmaa acesta eminenta calitate o aye-0, sa-dita in inima gi sufletal D-v6stra.

Singur esti, ceea ce esti, pentru Scola 4i Biserica. Nu esti matvesel fiind laudat de catre eel de bitte. Ric] mat intristat, find hu-lit de eel mitt la suflet.

Iata un adeverat Ministru al Bisericei si al ScOlet.Tata un laptator pentru done focare sacre ( Biserica si cart

sunt germenile naliunet romane.

nitt

ScOla),

ySiin

www.dacoromanica.ro

1042 cFRRAPPA clrivirs141Z1,1T'i DIN 1311-71'RFSC1

Mergett inainte, D-le Ministru, caci avett un tesaur nepretuit,care nu-I strica, nits molia, nits rugina.Veselia conseiinfel" mer-geti fara sa tinett compt de aceia pe cart Arita Evangelie iT ase-mena cu semanta cacluta in petrio, etc.

Not n'avem de cat sa multumitn calduros evlaviosului, scurnpu-lw, bravulut §i nepretuitulut nostru Reg care este neadorm t pen-tru prosperarea patriet Sale.

N'avein de cat sa multamim gnvernului Majestatet Sale inspecial marelui barbat de Stat, marelui patriot I. C. Bratianu, careinbindu-§t tera adeverat creOne§te ysi national, a incredintat Bi-serica @i Se6 la D-vostra.

Terrain, anuntand cu plaeere i multamire sufletesca, ca cu a-eesta oeasiune solemna, D. Costache Erbicenu, profesorul de la a-c ,st seminar, prin o disertatiune, va ar'ita viata nemuritorulut Mi-tropolit Veniamin.

Traiasca bravul nostru Rege Carol I!Traiasca M. S. Regina!Traiasca I. P. S. S. Mitropolitul Primat Iosif Gtheorghian!Traiasca guvernul Majestatei Sale r

Dupii acest discus D Ministru a rost;t itrmathrele cu.N.inte:

Prea .sonte pitrinte,

Este o a leverata bucurie sufletes-a peutru on care bun creVinde a asist't la serb trt religiose, c tct ele ne inalta de 1't cele pamente§tila cele eenasti, de la tole trecetere i timporare la cele nestremu-tate §1 Neeinire.

Ati aratat cu d re pt cuvent pe sintit Trot-Ierarlti,Vasilie-^el-Mare,Gri.gorie-Cuventatoru L-de Dumnecleu si -Gura- le-A ur, ct, tretmart invetatort at crestinatatei, ca trei mart pastors at bisericei, §i bi-ne at, invo at ca ocroti tort at ac st i ,cola, a elem.-dui pe aeesti sant]harbati, can prin viata tai scrierile Ion au incaNit $i .au luminat sn-fletele c mtimporanilor Ion gi a nosteritatei.

.4teptam tot, cn evlavie sa andim euventarea D-lut profesorErhieenn despre un alt barbat &int, en deosebire sentry inimelornostre, e e§it din viata poporulut nostru,ateptam, clic cuevlavie sa aucliin ortventarea despre Mitropolitul Moldovet Venia-min Cotache.

Nu putea D. Erltieenu sa alega peutru acesta serbare un subjectmat nemerit va imaginea acelut barhat, care este um, din figurilecele nrirt ale bisericet §i ale natiunei. nOstre.

$i

Ion

fiind-rn

www.dacoromanica.ro

SERBARFA SEMINARULUT DIN BUCUREscl 1043

De ce insa amintirea Mitropolitului Veniamin e Thcongiurata deatata veneratiune? Respunsul e forte scurt: pentru ca el era un a-deverat preot al altarului dumnedeesc, un preot in tota puterea cu-ventului.

Preotul este eon lueetorul nostru sufletesc. Telul spre care el neconduce este telul insusi a vietei nestre, adica de a trai ast-fel inviata cea trecetere de pe acest pament, ca sa ne facem vredniel deviaia cea vecinica, promisA celor drepti.

Pentru a ne putea conduce spre acest tel, preotul insusi trebuesa strelucesca prin virtutile evangelice, earl, practicate cu cre-dinti ai eu convine1iune, ridich pe om, nascut in pecate, spre pr-fectiunea cea eeresea.

la preot datoria merge inainte deNote, ba datoria e chiar maiantoiu legata de misiunea lui de cat in ors -care Ott trepta socials.

Acesta datorie a unui preot este euratenia vietei lui proprii. Cineinvata pe altul curqenia sufletesca, trebue singur sa, fie curat si latrup si la suflet.

Din acesta curatenie a sufletului Getup o alta calitate, aceeaa bunatatei si a blandetei, caci bunurile morale curg abundeut

lesne din sorgintea for een, limpede si puternica. Mare e Ca-litatea de a fi bun si bland pentru un preot; caci tine e cbe-mat a deslega pe altul de pecate in numele >zi prin puterea Dunme-deului celui viu, acela trebue sa practice inteun mo 1 larg poruncaevangelica, de a erta, de septe-cleei de on eate septe cleci pecateleapropelui seu. Zavistia si ura, pasinnea si resbunarea, mindria sirapacicata trebue sa, fie isgonite ett deseversire din inima unuipreot, caw numai atunci el va avea acea putere, dinaintea Areiase va pleca inima, cea mai imprtrita.

Daca po langa aeestHa preotul e un neobositlivrator in via Dom_nului. pacific si prevedetor la munca. atunci se afla asedat cu te-meinicie fundamental, pe care se ridiea intrega vista si activitatea preotnlut, enci a'unei intrega lui fiintt e dominate de him luiDuninedeu, e'ird pentru ors -earl- om, mai ales p ntru nn eyes-tin, este un isvor neseoat de bunatati.

Aceste tote ins% duc po pi eot mai departe, la. ultinia lui perfee-tiortare. Avesta consists in predicarea cu ealdura a cuventillui siinvetaturei Dotnnutui. pentru a imbarbata si a intari pe erestini infapt, bune. i fiind-ea faptele cele bone se adreseza tot-deunacatre a,propele nostru, in cercurile mat restranse ale families si incercul seal hag a: Statal al, le ace -a a pl.-0111m, pe langa predi-carea apostolicesca, trebue sa fie in familie un exemplu de inbiresi de buna-vointa, in Stat un exemplu de patriot luminatsi devotat.

si

dill-

fii

www.dacoromanica.ro

1044 SERBARNA SEMENARULUT DIN BUCPRESCI

Nu 'Ate dect fi preot adeverat adica apostol al Domnulul ofMantuitorului nostru lisus Christosde cat acela, care duce o viataneprihanita, care iubeote pe apropele sell, caruia ii este frica deDumnetleu, care munresce mutt of bine in ogorul sufletelor ome-nesci, rare predica en caldura of cu dragoste cuventul Domnulul,oi care fapt trece fara abatere dupa densul in familie of in Stat.

De aceea vette! Nan noi oi va venera posteritatea memoria Mitro-politulat Veniamin, fiind-ca el poseda in forte mare grad tote a-ceste insuoirt of virtuti ale unui adeverat preot. El va fi tot-donnainvocat ca un exennplu demn de imitat pentru top of tote timpurile.

Fie ca tinerimea, care ese din Seminarii, sa imbratioeze mare?.lui figura cu caldura. Spre acesta tinti. trebue sa conduca Semina-riile pe. scolarii, ce i se ineiredinteza.

Sa nu se uite mai ales un Item de capetenie, ra Mitropolitul Ve-niamin ast-fel strelucea in patria lua ca preot, ineat intrega creoti-natate ortodoxa it privea pe el, ca pe cel intaiu Episcop al el, prindarurile of faptele lui sufletesci gi bisericesm, in cat lumea ortodoxavenea din tote partile ca sa vada eu ce credinta, cu ce evlavie, cuce frumusete el servea la altarul lui Dumnetleu.

Si asta-cli, dupa aprope jumetate secol, trebue sa dorint ferbinteoi puternic, ca clerul nostru sa se inalte In area trepta pe care staMitropolitul Veniamin, pentru ea el, clerul, sa, fie lumina terei, lu-mina creotinatatm ortodoxe, spre care inimile tuturora se intorc cudrag of cu iubire, cu ineredere cu veneratjune.

Asta-d1 lurrul e mai uoor de cgt in acele timpuri grele in care atrait of a lucrat Mitropolitul Veniamin. Asta-cli tara nOstra este oCara libera, care nu cundsce alte legi de rat ale ei proprif, rare nucunesce alt stepan peste densa de cat pe Dumnecleu cel A-Tot-Pu-ternic. Asta-di poporul traeote yi se desvolte in pare sub domniauntil Rege pins oi intelept. a earuia gandire oi cugetare este con-tinuu atintita spre marirea Regatului of a Biserirei.

De aceea se oi cuvine se aducem lauda lua Damneder of sa stri-gam din tota inima

Sa traiasca MM. LL. Regele §i Regina!

Dupe acestea, D. Profesor Constantin Erbieenu citi urmatorea disertaie :

Viala Activitatea Mitropolitulut Veniamin caMitropolit al Moldova.

Onoratui consiliu scolar al acestui Seminariu facut distinsamore, de a-1 represinta in acesta cli, patronul Seminariei Bata1 rei lerarht,spre a ospata onorata adunare cu o hran, sufletesea,

§i

'mi -a

i

www.dacoromanica.ro

SERBAREA SEMINARULUI DIN BUCURESCT 1045

in conform itate cu menirea acestei serhari. Subiectul ce 'mi-am ales,pe care-1 voiu expune celor presents la acest ospa1 serbatoresc, esteviefa gi activitatea Mitropolitulla Veniamin Costache, ca Mitropolit alMoldova, de la 1803-1842. In speran1 ca voiti satisface a0epta-rea confratilor met, rog atat pe adunata adunare cat §i pe eolegiimet erta lipsurile §i insuficienta, ce fara voea mea ar intalniin expunerea acestui subiect de continut biseri esc §i national,

care se legs in aprepe de tote faptele petrecute in acesta jumetatede secul aprOpe.

Pentru a aminti in scurt cursul vietet Mitropolitului Veniamin,inainte de a se sui pe tronul arhipastorese al Mitropoliet Mol-dovei, voiu citi o notita scrisa de el insuyi. Cu modal acesta onorataadunare va putea tine firul vietei sale intreg in memorie. Ea gla-sueyte ast-fel :

Smeritul talmacitor cartel aeesteia s'a nascut in luna lui De-cembre a annuli 1 768, din nAseetorT bine-cinstiton de DumnedeuG-rigorie Costachi, ce se poreclea Negel, §i din Maria Canta, trupesce, tar duhovnicesce din santul Botez in di anteiu Ianuarie aanului 1769 de Elena Costachi primit ; tar la anal 1784 a fostImbracat in shima monahicesca in santa episcopie a Huyului §i

hirotouit diacon de prea santitul Episcopul et lacov, tar la 1788,dupa ce mai inainte a fost tras la santa Mitropolie a Moldov deprea santitul Mitropolit Leon, s'a hirotonisit ieromonah. Deci1789, Martie, s'a randuit egumen In monastirea santulut Spiridondin Tap. Apot la 1792, Iunie 27, s'a hirotonisit episcop Huplut destaretul seu, acela§i Iaeov, provivasindu-se Prea santia sa la scau-nul Mitropoliet. Iar la 1796, Iunie 1, s'au provivasit la Episcopia

Romanulut de acelayi Mitropolit, yi la 1803, Martie 15, '1-a diado-hisit, dupa trecerea sa din viata acesta, trecencl to scaunul Mitro-polio Moldovet. (Acesta notita autografa mi s'a comuuicat devenerabilul D. Sandu Dudescu din I8§1.

Paa, la acesta data 1802, Martie, 15 activitatea .MitropolitulutVeniamin s'a desfa§urat mat molt in fapte de misericordie §i in lu-cran de administratie canonic,, de imbunatatin locale pe in locayu-rile sante, pentru ca sfera sa era restransa prin demnitatea sa deepiscop eparhiot. (Consulta cronicalluplui yi a Romanulut de PreaSantitul Melhisedec, Episcop de Roman.)

Mat observa,m ca pana la acesta epoca n'avem nimic do inregistratdin viata sa-literara, precum niet din vederile sale largt yi nationale,religiose yi politice.

Era de 35 de ani cand s'a ridicat pe scaunul mitropoliei Moldo-

a-mT

gi

la

:

n

www.dacoromanica.ro

1046 sKRBARRA. SEIINARULUI DIN BUCURESCI

vet, a avut predecesorl pe Varlaami, Dositei, Iacobf; de sidar setos de a bine-face, ravnitor neohosit de a indrepta lipsurilenevoile biserieei, bantuita, pe de o parte de ingerintl streine, lovitape de alta prin impregiurarile tragice ale anilor trectrti, mai alesde la 1770-1803, cand pamentul Romlnilor a fost teatrul atatorreshele distrugetOre, (Pea ce a facut oatagnare fu desvoltare, o des-trabelare in moravuri si o stare de jale In not in Societate si Bise-rica. In aceste timpurT de grea eumpana. mule aprope totul lipseasi totul era de Pleat nal ea din non, Mitropolitul Veniamin is to-iagul arhiptistoresc in mane, tinde /Mane sale cu unailintaspre ceriu,si, tare in sperantaca-lva lumina ajnta Dumnedeu in greutati siprimejdii, conduce en cea mai mare intelepciune, rebdare si blan-dete, timp aprdpe de 40 ani, turma sa spirituale eNtre phqum ma-nose priinciOse, sfatuind, indemnand, suferind tote neajunsurilepersonale ale eonfratilor set. Prim Pa a poi si asculti cu tota aten-tia sfaturile si propunerile tuturor in binele Petrie. Cu venirea sala canna navel It Christos. ca un ghibaeiti eonclueetor, trecesea bares Religiose, si prin ea pe cea Nationald, printre Sila §i Ca-ribda, prin furtuni inspaimantattire, printre static] neveclute si prinvalurl nesfersite, si o mane, en incredere in Durnnecleu, spre ter-mul dorit de sufletul sett. Ca un bray soldat al lu Christos a per-sistat nestremutat la postal seu, opunendu-se cu amorea evanct,elicaamenintarilor streine si intrigelor politiee. In mijlocul nelinistelvrenailor el cugeta cliva si noptea, de a afla mijidce nemerite pentrua trezi neamul seu din amortirea, provenite, din obosela si sdrun-einul atatoe clecimi dP ani. Luera spre a-1 redestepta si a-1 ehiemala viata nationals prin Biserice, spre a-I vedea alaturT ca poporelecivilisate. Sufletul sell nobil si crestin ardea vecinic de dorul clA avedea pe patrioti si Patria sa in fericire inflorire. De aceea de lainceput, fare nici un preget, punea piept curs gios on -cuT ar fl voit,strain sail p menten, de a opri mersul spre desvoltar. a iubiteT salePatrii. Camd puterile sale nue' ajungeau de a se impotrivi reului,plansul seu, sdrobirea inimeT sale, incluios.a ehiar inimele eele maiimpetrite,insusi ale -vraimasilor see. In tots durata arhipestorieisale fl gasim Cen,trul in giurul aruia Sc grupail tote elementele ac-tive ale timpulut seu, boeriT erei, literatii timpulm, artistii, profe-sorit si chiar poporul de jos, seracimea. El era sorele care -1 incal-clea, el arborele tufos sub care s;i. adaposteati, el fructul delicios dincare tot gustau, el bucuria, el alinarea tutulor eompatriotilor. A-vea farmecul de a atrage si a pleca spre iubirea catre sine chiar sipe inimicii set. Dupa cum magnetul atrage elementele simile lasine, aka si el pe pristoritii see prin vocea sa blanda, prin

si

si

si

arie-

Qi

infatisa-

toner,

www.dacoromanica.ro

SERBAREA SEMINARULUI DIN BUCURESLi 1047

rea sa plina de umilinta cresting, prin simtul gin integru, sincer yileal de care se atragea tot eel ce vinea in contact cu el. Era plisto-rul cel bun, ce scia pune sufletul sat' pentru aT ci-f cunosceaii glasultut; nu era ntiImit a cdruia voce sti nu o cundsca oile qi stE fugd !....

Mai mare oi mai evangelic pastor n'a avut nen mul romanesc; ase_menea bun patriot oi cu durere de neamul of vatra stramooesca n'aavut multi tera nostra; mai zelos aparator al legei ortodoxe of altraditiei biserieesci n'a avut de mult biseriea intrega, a Rasaritului.Pentru el Biserica §i Patrie compunea nn singur euvent, cand pro-nunta pe unul avea in minte yi pe eel -alt.

Dar sit venim la fapte. Ele ni-1 vor desnrie cu o exactitate posi-tiva of ne vor da putinta de a apreeia eantitatea of calitatea fapte-lor sale.

Cel intaiu fapt ce-1 severseote dupa suirea sa pe tronul arhipas-toral este infiintarea de scolt romaneso, ca contra-pond scalelor cu-rat greeeset of din cari nu prOfitRu atat de mult flit Romanilor indesvoltarea simtului originei neamulni tor. .Limba romfinesea seconsidera pe atunci ca eeva necivilisaf, proprie numai pentru te-rani ; iar in casele si in salonele boerilor nu se auclea pe aeele tim-purl de cat grecesce si frantuzesce. Mitropolitul Veniamin, indemnape boerii din Obianuita 011tesca Adunare de a cere de la Domnitorinfiintarea de mai multe scoli romane, car!, primind voiosi propu-nerea Mitropolitulut, fae anafora catre Voda si o presinta en totitin corpore ; tar Domnul terei, Constantin Moruzi, o confirma, si daoi un hrisov la 1803, Main in 24, in care sa citesc dispositiunile nr-tore, privitOre 1t seoh :

1) Pentru administrarea averei oi conducerea morala a scoh-lorse institue o Eforie iudependenta, compusa din Mitropolitul teretca preoedinte si trei hoer' mart at tenet.

2) Pe Tanga scola de mold° .7enesce si elinesce din lap, se maiinfiinteza, de o cam data, Inca alte .oese vole romane prin judsi anume : I t Focoani, Galati, Berlad, Chioinau, Roman of Huoi.

3) Scolele sent deschise de o putrivd §i pamentenilor oi straini-lor, si seracilor yi botilor. Pentru copit saraci sa infiinteza 50 debnrse.

4) Pe langa, veniturile, ce dupa obiceirt se strangeau nutria'de la preoti §i diaconi pentru scale, kcate 4 let pe an), se matpreleva din visteria ere o suma insemnata,, cu o anume dead-natiune pentru scale.

A doua fapta si mai mareta Inca este infiintarea seminarului inmonastirel Socola, oi care, pentrurespectul ce-i datoresee, ii porta

a-0"

www.dacoromanica.ro

1048 SERBAREA SEMINARULUT DIN BUCURESCI

numele de Seminariul Veniamin, §i ii va purta cat rom inism pepament va via!, (1).

Spre tinea cuveutul dat catrg, hoer', de a infiinta o scolaclericala, Mitropolitul Veniamin nu perde timp, se duce curend.la Voda Constantin Moruzi, it comunica planul seu §i cere prinanafora a i se slobo4i un hrisov prin care sa se vestesca in .aradeschiderea cursurilor acestei iutaiu scoli romanescl clericale, inmonastirea Socola, ce pana atunci era monastire de main. Lu-crul se §i termini.

La 1804, in luna Octombrie, se da hrisovul domnesc qi cursu-rile Eie §i deschid in aceiap tomna. (2) Neultatul Gh. Asachi, dice :

(11. Intl episodul infiintiirei serninariului din monastirea Socola ,extras dinjurnalul Foe pentru minte, inimd gi, literaturd din 1883 (trA.surl de viata Mitre-politulul Veniamin: I

Ceti -va boeri se scandalis6zA torte pentru rildicarea in ranguri nobilitare adoT fii de popi, sari cu propriile mijlOce ale Mitropolitulul Veniamin prim se oeducatiune sistematieil in Universitiltile streine. La o audientA. ore -care, ne-greait panic a nu se face seminariul, intro Yenta nin si miff din a ei boeri avuloc urmatorul dialog :

Nu cum-va, malt Prea. Sfintite, atf uitat cil suntetl mladita anticel famililBoldur care a dat tatia eroi Moldovel ?...... diserri boeril.

Diu contra*, boerilor, respunse Mitropolitul, in memoria mea start intiptiritenumele tnturor eroilor, earl, cu ariny in mans, ail aparat clironomia nostra, 8ide ceea am mila si respect eatre toti rgzasil si mazilif, dare tote treptele dejos, pentru ea nutria prin viuele Ion conga sangele bras ilor Moldovenl, can&dupil coin scim, noel putint din class nostra earl nu sunt cu totul streinl prinneprecurmate cuscril en

lnaltveneticil, totusi ail perdut originalitatea for

Cu tote acestea, Prea Stintite Parinte, aveti datoria art sprijiniti classnostra Qi st. nu intindeti mane de njutor cioeoil r", ca sA se urce pe ruineb-fillor unstri ; diet num 1 singura aristoeratia a tinut si tine existents Moldovei,aristocratie al cilrui cap ai pilrinte sunteti insusi malt Prea Sfintia Viistra

C'hiernarea flea, fratilor, este sa fiu parinte tuturora, si mai cu semi a veduvelor, a seracilor si a orfa iilor Si in pirerea mea este o nebunie sA mai pas-trim furnmi aristocratice. E ridicol a 80 gAsi, in o Ora mica' ca a nostra, pre-tentii mail ca ale D-vostre ; apol remAnil vorba intre noT, scim Cu toth picotla ce grad aiistociatia acesta fantastici a sprijiuit sistema Patriei - D-vOstit lust boetilor, prin o purtare morale, de care aveti mare lipsi, suntbti in starea vii sprijini flit, ca at nu cads, din clasa Ion ; dar cu tota opunerea nu yeti iz-buti nici-odat a puneatavila meritului casino se once in linia uncle vii gitsitf D-v6s-frit Si in sfersit earii stint eiocoir cirora 4icet,1 ea le-am intim nanit de ajntor ?

Cel doT fiT of protopopesei....Pe densii, boerilor, '1-au inaintat meritul tor, educatia si invetatura Ion.Insil P. S Parinte, ati facut chiar qi o nedreptate celor-altl fit de popa,

indemnand educatia numal acestor doi tineri.Aicea aveti cal/kit, respunse Mitropolitul, Qi ca sil-niI Indrept gresala fitga-

du se ea in cite -va dile voiu infiinta o seminarie pentru edneatiunea tuturorfiilor de popa din 'Ora.

(2 . Panit la data acestui hrisov, monastirea Socola, infiintatrt de Dom-nitorulni Alexandru Litpusnenu, Ruxandra, era o monastire de ms.Ici, pe careMitropolitul Veniamin o desfiinteza tlimitend maicele la Agapia. Apol ai mo-nastirea Agapia era de calug ii. si tot Mitropolitul Veniamiu o preface in monastire de maid. Avenile, moyiile si alte venituri ale Monastirei Socola le afie-rosesee Mitropolitul Veniamin, de la ae6stA datrt, numal entru seals. (VediRevista teologica, autil II, pag. 247. idem Uricarul tom. III, peg. 40, idem Revista teologica, anul 11, pag. 332, 333, 334. idem. rag, 342)

a-11

qi

-fica

www.dacoromanica.ro

SERBAREA SEMINARULUT DIN BUCURESCI 1049

Drept aceea el a intemeiat, la 1804, eel inteiu Seminar la Socola,in apropierea Iasulului, in care se trada (preda) inteia data gra-matica romana si alte cunoscinti ce se socoteau trebuitOre pentruepaughelma de parohi". Gh. Asache chestia Invetaturei pu-blice, pag. 9).

Lasa veniturile monastirei pentru intretinerea scolei, oblige, preEpiscopit eparhioti ca, impreuna cu Mitropolia gi monastirile mairenumite romanesci, sa contribue cu sume anuale pentru intreti-nerea se6let Cursurile se predaunumai in romanesce ; fi numesceprofeson, ii fundeza o biblioteca in care -pi depune multe din car-tile lui si un numer de manuscripte, traducers de ale sale si neimprimate, si can se conserva pana acli in acea biblioteca. Acestasag era pOte singura localitate-i de distractie, pre care forte a-desea o visita, cunoscea copies fit faeea o placere in a-I intrebasi privi qi in clase si in jocurile for ! De multe on da, ea un a-deverat pariute i fundator, presente copiilor student, fie in banssau haine, one cart], mai ales celor ce se distingeau in invetaturacantare. Numele seu a remas legendar pana asta-4L in acea sc6lasi pot dice ea traesce inca sub protectia si umbra aeestui mare bar-bat patriot si neasemenat Pastor ; de aceea era destul pentru unabsolvent al aeelei scoli a 4iee: Sunt socolen, aeesta era identic cua spune : sunt procopsit la invetatura.

Dar pentru ca scOlele romantsci infiintate si sustinute de el sa-siajunga scopul si sa dea resultate dorite desvoltarea graiulni ro-manesc si introducerea limber nationale §i in clasele mai inalteft trebuia Omen' capabili educate, can sa scrie qi sa traduea dinalte limb' cacti valor6se spre a excite, gustul catre literatura natio-nala. Pentru aceea trimite cu propriile sale cheltueli mai multitines' romans pe la Universitatile europene, ca pe fratii Asachi siGh. Seulescu, Scriban etc., stipendiaza elevi in Cernauti i Bu-curesci, la S-tu Sava, numai pentru avea in urma ca profeson Sicultivators ai sciintei in romanesce (1). Cam pe la 1805, glsim intreomens] literati ce-1 ineongiurau si pe G-rigorie (renumitul Metropolit al Valabiel) gi G-herontie, lucrand in literatura bisericesca,compunend si mai ales traducend si imprimand diferite scrieri, atat in tipografia monastirei Neintulului cat si in Mitropolia deIasi. De in acest time Mitropolitul Veniamin este vecinic inconju-rat de -6meni invetati bisericesci i civil], en can i i petrece tim-

(1 . Pe h./JO' Asachi in Italia, pe Seulescu in I-lios, pe Scriban Vasile (Ail ereal Filaret, repausat la Chievv yi pe alth la Atena. Apoi a Bustin t ca sti-pend4ti studenti la S-tu Sava, in Bueure:;t1 gi in Cern tit' Vedi Istori ul Mtropoliet Moldaviei, pag. 414 gi 41(1).

Biserica Ortod xS R mans(.

(Vecli

a-i

si

si

ao

www.dacoromanica.ro

1050 SERBAREA SE/VIINARULDY DIN BUCURESCI

pul, in traduceri mai Cu sema pe can Ii'protegea si le imprimalucrarile. Era raza ce inealclea in tots darul emulatiunea spreromanism si graiul stremosesc. Cu drept euvent Grigorie si Ghe-

\zontie Ii dau Inca din acest timp Mitropolitulni Veniamin titlul dectitor al limbo romcine (1).

Pentru ca slujbele Dumnecleesti sa se serbeze in santele Locasuriin tota podeba, maretia si imposanta reclamata de simtul nostru re-ligios si de sublimul Dumne4eirei, a lucrat din resputen de a dao desvoltare cat mai mare seelelor de cantari bisericesci, infiiatandatat in Mitropolie cat si in Seminarul seu din Soco la catedre, undese invata regulat si sistematic psaltichia, dupre sistema noua, nu-mind si profesorii capabili de a paradosi. Acesta ingrijire de pre-dilectie a sa a facut ca in scurt timp serviciul bisericese In Mol-dova sa la un avent din cele mai bine-facets re pentru desvoltareaimnologiei 1 isericesci si a chnturilor populare nationale, si i ivali-sa, ba chiar mar in urma intrecea, Romani, prin pompa bisericescaConstantinopolul. Tot barbatul dotat cu voce era in giurul Mitro-politului Veniamin ; arhiadiaconi, diaconi, preoti, psalti si ajutatonde psaltr, tots erau ales, exPrcitati placea sa -1 au911

to puteai deslipi de serviciul hisericei Mitropolitane. Curendsi restul terei, prin fructele elite din aceste scoli, a Post inavutitcu preoti r;!i dascali, cantarep si priceputi in ale serviciului biseri-cese. Ceea-ce se mar vede inea ca pompa religiose, ca servieiu ma-ret, ca eantare atragetOre in biserica nOstra romana, mai cu sernain partea de sus a term, chiar pana asta-41, sunt inca reflectul raze].timpului Mitropolitului Veniamin. Malt a contribuit la marepa, sisplenderea cultului Durnnedeese, si insusi persona saplina de simtreligios, impunetore in rugile sale ce le adresa Creatorulu,, umi-lita si demna in acelasi timp, simple, neprihanita, branda si rabda-tore (2). Cat a lucrat de cu" energie la ridicarea Bisericei natio-nale, si prin acesta, la desvoltarea simtaiui patriotic, numar in a-cest resting) de 5 aui, nu-1 de ajuns condeiul meu a o deserio siv'orba mea a o expune ! Un singur fapf ar fi suficient de a imorta-lisa numele cur-va!

Pe la 1806 se ridica non grop de in Nord si ameninta tulburansi preschimban in vezduh. Rush uneltesc prin unit din boerit te-rer greci romanisati, de a ponegri meritele saritului Prelat, can nu-rmar dau de acum nice stima, pier atentiurrea de ma, inainte ; ha cer

(1). Ieromonahul Gherontie In prefata de la : Descrierea Moldovei de Cante-miru, nun esce pe Mitropolitul Veniamin, infocat r1vnitor spre tot folosul deobace,dal mai ales spre inmultirea euirtilor atftt bisericesci cult @i politicesch (ConsultitA. Vizauti, opera Venimin Costache, pag. 47).

(2). Consultii documentele Mitropolid Moldovei.

gi

si-t1nu

pi

www.dacoromanica.ro

SERBAREA SEMINARULUT DIN BUCURESCT 1051

mai mulVt it calomniau. Rusia si Turcia se insfaca in resbel la1808 ; de aceea, pentru siguranta RuOlor, trebuia a fi inlocuit Mi-tropolitul Veniamin, dar pentru ea acestd manopera sa aiba apa-rentd canonica, trebuid Inca mai de timpuriu subminat

numai pentru ca era neaus roman si verde pat 'jot. Pe acestetimpuri Mitropolitul representa Tara impreuna cu boerii, Domnulera spre mazilie ; el era dar seful conducetor al romanismului, darsub forma religiOsa. In jalba ce preparara dintre boerii desange strein, Il acusa cam in felul acestal... ca Mitropolitul Mol-daviei si cu Episcoph find -Linen qi cu nesciintd de invelatura incele bisericesei, urmeza multe ataxia si greseb, atat in trebile celeduhovnicesci cat si in oranduelele cele politicesci, dupre intempla-rile de acuma a vremilor. Drept aceea pamentenii fac cerere ca-tre Luminarea sa ea sa se randuiased Exarh asupra acestor Eparhirpre mai sus numitul proin Mitropolit Chiovias, chir Gavriil"(Consulta documentete Mitropoliei No. 40). De si boerii mai greiat teret din sange romanesc protesteza contra calomniilor printr'unact soleinnel, ce face more n6mulur nostru, de si enumera fapteleindeplinite si activitatea Mitropolitului Veniamin, ca mai presusde ort-ce atac. declarand : 1) ea serviciile bisericeser qi bisericilele-a adus In cea mar mare randuela si podOba, care nice odata n'afost ; 21 ca a infiintat scoli, care in flier g vreme n'a tost ; 3) a tal-macit emir si le-a dat la tipar pentru folosul si luminarea neamuluinostru ; 4) ca la tote afacerile se sirguesce cu rivna si os'ardie, caury cinstit patriot, ca un adeverat parinte obstesc (Veqr document.No. 41, arhiva 1VIitrop.) ; cu tote acestea lucrul fiind preparat maidinainte, tatalmente Mitropolitul a trebuit sa se supuna si sa-st deaditnisia la 1808, Martie 1, child boerii divanistt, fara voia lor, Ii a-nunta ca i A'a admis ca loc de retragere monastirea Slatina, duprecererea sa. Adica s'a indeplinit formalitatea de a putea veni laseaunul Mitropolitan Gavriil Chiovias, roman i acesta de neam,exarh peste amen4oue Prineipatele (vecli document. No. 42). Cutote acestea Mitropolitul Veniamin nu s'a dus de la data demisieilui, 1808 pana la 1812, la Slatina, dupre cum ne spun documen-tele, cisi-a ales loc de petrecere monastirea Nemtului. (Au be-neficiat insa de veuiturile monastirea Slatina, cu care a putut in-timpina cheltuelile imprimatului cartilor in monastirea Nemtuluisi persOner sale).

Retras in monastire, a facet abnegatiune de sine, uitatpentru moment drepturile toiagului pastorese, a

realitatearenuntat la egois-

mul seu si a imbracat in totul si forma §i until simplumonah. Se spune de batreni monahi din Mon. Nerntu ca adesea

Mitropoli-tul,

cats -va

$i -a

ea_

www.dacoromanica.ro

1052 SERBAREA SEMINARULL7i DIN BIJCURESCY

manta finpreuna cu ob§tea, adica la trapeza cu totifacea si ascultare, servind la masa pe calugari. Atata umilina

la tin suflet asa de bine-fdator ! Ocupatia Pula,' a sa era cititulsi scrisul, tradueerea, mai ales din grecesce, diferite tratate si o-pere de ale santilor Parinti, impreuna cu meritosul Grigorie, pen-tru not Romanii, eel Mare, qi cu neobositul Gherontie. ToV acetitrey erau in acele timpuri de la 1808 1812singurele potsfade ce mai luminau spuneau, prin activitatea lor, pe facuteinsd, ca romanismul nu va per ]., va veni §i lui ranaul de a res-pira odata aerul dulce §i placut a libertatei i independen1ei natio-nale. Lucrau la desgroparea literatures', cares strabune, §i impri-matt deosebite lucrari de ale lor. Din acest timp avem mai multescrien §i traducer] imprimate ca Chiriacodromiul, Orologiul, Vietelesantilor etc. etc.

In fine noptea negra §i inviforata incepe a disparea, dar cu tune-vede cu durere on-ce roman ruinele nopte] furtunOse,

privesce casa descoperita, jefuita, gola, ha, spre durerea sea maimare a families romane, constata ca nice macar nu i-au lasat'o in-trega, o parte din mo0a stramo§esca a case]. ii este rapita cu vio-

Basarabia ni se lease la 1812.Dupa retragerea armatelor rusesci, totul trebnia sa intre in sta-

rea normala, prin urmare §i pastorul prin excelentd al patriei tre-buia sa-v. reia locul seu. Daca constatam ca vre-o data resbuna onresplatesce Dumnesleu suferinIele dreptului, apoi odata nu pu-tem vedea mai clar acesta bine-facere eeresca, sperarairta celui ne-dreptatit realisata, de cat in imprejurarea cand a fost ehemattropolitul Veniamin din monastirea Neamtului de all reocupascaunul.

(Va urma).

monahh,ba

gi mai

clitul ,mile,igt

lenta

nits

Mt-

www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA.

Scurfa concordanta a legilor lui Moisi.

(Urmare. Vec1Y No. 11, anul XI-le, pag. 968).

Legi civile pentru guvernarea lsraeliilor. AdministrareaJustitiet.

Instructiunile ce prescrie Moisi pentru regele pe care is-raelitii vor putea sa'§i-1 al4ga, cunt diferite de acele pe careSamoil le numeste dreptul regelut (Ad. lege 17, 14-20 ; 1,

Imp. 8, 11 si urm.). Cele Ant 6iu cuprind datoriile sale si cetrebue sa faca spre a places lui Dumnedeu, pe cand cele deal doilea contin drepturile lui si ce p6te face el drept saunedrept. Regele, dupre Moisi, trebuia sa/fie ales de popor,dupre cum '1 va fi recomendat Domnul; trebuia sa fie luatnumai din numerul fratilor sei si nici cum dintre stroini. Eraoprit regelm de ail immulti numerul cailor, si de a angajapoporul sa se intarca in Egipet spre a mai cump6ra de a-colo. Era oprit aseminea, sa aiba un prea mare nuttier defemei, care putea sa-1 ademenesca inima si sa se faca st6-pane preste spiritul lm. Nu trebuia sa adune multi bans,nice sa se ridice cu mandrie mat presus de fratit sel.In fine, Dumne4eU '1 ordona sa traga o eopie de pe cartealegei, sa o cetdsca in t6te dilele vietei sale, si sa, nu se abatadela ea nici la dr6pta the). la -stinga.

www.dacoromanica.ro

1054 SANTA SCRTPTUR

Samoil vorbind de dreptul regelui, slice Israelitilor ; Re-gele ce o sd alegeti va lua pe flit vostri si 1 va pune sit rnaeear6ie sale; el va pune preste e pristavi ;;;.i sutmi; va facedin altii muncitori a piimenturilor sale, s6ceriltori a grinelorsale, si mestesugari care sa-i faca armele carele. Va luafetele v6stre si va face din ele parfumiires-ele, bucativeselesi brutAresele sale. El are sa, v6 Ta og6r6le, vile si eel maibuns maslini ai vostri ca sa le dea servitorilor sei; va ureadijma secerisului si a vinitretului si o va lasa eunucilor sisclavilor sei. Va lua servitori si servit6rele v6stre, tinerifvostri si asinile v6stre, spre a le intrebuinta in serviciulVa lua dijma din turrnele v6stre, si vot o st fiti servitorit

Resbelul era principala datorie a regilor lui Israil. Era omare diferenta intre resbelele ordonate contra Hananeilori intre cele intreprinse in scop de cuceriri, sau pentru site

ratiuni ale statului, in contra terilor streine. Se oferia maianti iti pace celor ce era sa fie atacati (Ad. lege 20, 10 siurm.); li se propunea conditiuni uuiane si juste, dupre na-tura afacerilor si dupre imprejuriiri; numai dace refusau a-Geste conditiunf, li se facea resbel. Daca era sti se asediezeun oras, data asediul era lung si trebuia sa se incunjure orasul cu santurf §i sa se fa prin mijlocirea de turtarrf §i pa-rapete, era oprit a se taea arbors roditori sad a se face altestricacittni ; nurt, arbors neroditorf se intrebuintati la, aoele

(Ad. lege 20; 19, 20). Orasui luat cu asalt, se treceatipe sub ascutitul sabiei tots bitrbatit, si se crutau femeile,eopiii, animalele si mobilile, care tote erau ale invingeto-rilor si se impartiail la tdtii armata ; dar data orasul eraHananeil, se ucidea tot ce avea in sine viatft, dupre unordin special al Celui ce are drept asupra vietei si morteituturor creaturilor sale.

Ave'nd a se bate in batae regulate, mai 'nainte de a seincepe, un preot, in fruntea armatei, incredinta pe luptittoripromitendu-le ajutoriul luiDumnecjeti (Ad. lege 20; 16, 17).Dupa ac6ata capii si ofiterif umblail strigand prin siruri cit-cef ce'st zidise case nowt, sat s'a plantat pr6spet o vie. sail

si

tarn'

1m".

www.dacoromanica.ro

SANTA SCR Pi ['kA 1055

ertsatoriti de curind, sa, se intorea pe la vetrele for ; Oitasi eel slabs si fricosi erati somati sa se retraga, ca sa nu facaimpresie rea arrna,tei hotarite pentru lupta (Ad. lege 20, 2al uym.).

Pratlile luate dela mimic se impartja egal tuturor solda-tilor, atat celor ce se luptase cum si celor remasi pentrupaza lagdrului (Ad. lege 5, si urm.). Mai 'nainte de a be a-duce in lagar, pradile trebuia sa fie purifieate ; si laza cumse fikea acesta. Metalurile si tot ce putea sa resiste foculuitreceau prin flacari ; hainele si alte lucruri ce nu se puteatiexpune la foe se curatiaii prin apa expiatiunei (curative*Femeile care se lua in resbelele contra pop6relor nehananee,deveniati selave invingetorilor. Damn, soldat voia s is defemee pe una din aceste captive (Ad. lege 21, 10 si urm.),o ducea la el aeasri ; ea 'si taea perul si unghiile, lepada hai-nele in care era cand a fost prinsa, si petrecea o luna in-trega in doliu plangend perderea parintilor sei; dupa CareIsraelitul putea sa o is de fame; daca se intempla sä sedesguste de ea mai in urma, el nu putea sa o Venda nici sao mai alba ca sclava, ci era obligat sa o lase libera a seduce mule va voi.

In lagarul lui Israel se pazia cea mai mare ordine si dis-cipline. Se vede cum era aseclate in pustie triburile in jurulcortului marturiei si ordinea ce se pazia in maruri (Num. 2).Se k ede mai ales o mare ingrijire de curAtenie; femeile ne-curate se scoteati afara din tabera, si chiar aceia carora lise intempla vre o necuratie prin soma era obligati sa iasitsi sa nu se intoreit in lagar de eat sera dupe ce se va fi cu-ratit, prin spalarea for si a haiuelor (Ad. lege 23; 10, 11).Fie-care soldat purta la brain un tents en care facea o gropein pfiment in care ascundea necesitatile sale naturale, afarade lagar (Ibid. vers 13, 14). Intoreendu-se din luptii solda-01 nu intrati in lagar deck dupa §epfe Bile, din causa necuratiei contractata prin atingerea de morti; el se curaciartmai anteiii spalandu-si corpul si hainele (Num. 31 ; 19, 20,

www.dacoromanica.ro

1056 SANTA SCRIPTURA

24). Dar cancl OW, armata, va fi fort in batae, acest preceptnu -se putea observa.

Politia vechilor ebrel nu ne este bine cunoscuta. ti ni entote acestea ca regele si preotul eel mai mare erati eel maimarl judecatort at natinnet. Da-ne un rege care se`z ne ju--

dece, cliceatl Israelitii lui Samoil (1 Imp. 8, 6). Preotul eelmare era stabilit prin insusi Moisi ca judecatoriti in aface-rile cele mai grele (Ad. lege 17; 12, 13). Mara, de acestiaera judecatori in tote orasele, sari in tote portile, dupre es-presiunea Sante]. Scripture (Ibid. 16, 18) pentru ca, justitiase distribuia la portile oraselor. Moisi ordona sa se dea marerespect judecatorilor si magistratilor, pe care scriptura 'tnumeste clef (Esire 22, 28; Psalm 81, 1 ; Esire 23, 8 ; Ad.lege 16, 19; Esire 23 ; 2, 3, 6, 9).

Se ordona ea judecatorh sa fie incoruptibili, sa nu pri-m6scii presente, si sa nu aiba nice o consideratiune pen-tru persOne; sa dea dreptate saracului, data o are, cu a-cetasi mesura, ca si bog tulm; sa nu se pedepsesca pa-rinte]e pentru copil, nice copilul in locul parintelui (Ad.lege 24, 16); sa nu se time corpul celut spAnzurat pe lemnacolo, decAt pima la apusul s6relui; celor ce se v-or con -demna la batae cu verge sau cu bete, sa nu li se aplicemai mult de patru-geei loviturL; sa se pedeps6sca Cu teamai mare asprime marturii false si calumniatorit; sa fieadeea pedepsiti cu aceasi ped6psa, care se aplica la crimace o imputa ei fratilor lor; sa, fie tratati mila, ochitipentru ochiti, dinte pentru dinte, etc. Sa nu fie niminecondemnat dupre o marturie; sentinta contra a-cusatului sa fie sprijinita pe eel putin done sau tree mar -

turii (Ad. lege 21 ; 22, 23; 25, 2-4; 19, 18-20; 19, 15).Parintii, 'Ana la darea legei, fusese singurl judeca,torit

copiilor Tor. Moisi margineste ac6sta putere si o da jude-catorilor; ordona insa acestora sa pedepsesca, en m6rte pecopiii care-gi defaima parintil, care'i lovesc, si care li stintcu indaratnicie neascultatori si desfrenati; unit ca acestiaerau condernnafi la morte numai dupa simpla plangere a

fara

.singes

www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 1057

parintilor for (Lev. 20, 9 ; Esire 21, 15 ; Ad. lege 21, 18si urm.). Legea nu prevede parricidul, ca cum ar fi ore-dut imposibila acesta crima. Parintele p6te sa venda pe co-piii set ca sclavl, in casts de o estremri, necesitate; dar andist vindea copila, o facea numai in presumtiunea ca ea aresit devina sotiea celui ce o cump6ra, sail a fiulm aces-tma: daca, nu se intempla acesta, stepanul nu putea sao tiny numai ca sclava; daca nu'-i placea, trebuia sa-i dealibertate sa se ducat unde va voi (Esire 20, 12; 21 7-9).In genere parintii vindeati fetele for numai acelora carise insotimi Cu ele; a cumpera femee, sati a se casatori,era tot una.

Ueigasul de bunk vole era pedepsit en marte {Esire 20,13; 21; 12, 14); dar pentru ucigasul din gres61a, fara vole,legea ordona niste orase de asil. unde sa path, scapa neno-rocith de fe]inl acesta. Trei de aseminea orase erati de ceeaparte si trei de cesta parte de Iordan. Fugariul se presentainaintea judecatorilor orasului in care- a scapat, le dadeaseam, de cele petrecute; dupa aceea, daca ndmurile celuiucis it cerea, el se trimitea ea escorta la locul uncle s'a se-versit °mom], si daca se dovedia ca en voie a s6versit 01110-rul, it idea rudelor mortului spre a fi pedepsit ; daca nuse gasia vinovat, se trimitea indarat la orasul de asil, underemAnea, fara sa mai iasa, !Ana la mdrtea preotului celuimare (Num. 35, 12-25; Ad. lege 19, 2). Daca se gasia elafara din orasu de eatre vre unul din rudele mortului, acestaputea sa-1 ucida, fart sa-1 astepte vre o pedepsa. Aceste legscunt in fav6rea Israelitului si a str6inutut (Num. 35; 15, 26,27). Ucigasul volontar, nice intr'un chip nu era ertat demorte ; nu putea sa se rescumpere en bani ; ci chiar delaaltar, daca, fugia acolo, era smuls si ucis (Num. 35, 16 siurm. 35, 31. Esire 21, 14).

Daca din dot 6meni care se certati, unul ,raneste pe to-varasul seti, asa ca acesta trebue 85, sten, bolnav in pat, a-cela care is va fi lovit era obligat- sa platesca, pe media sisa despagubesca pe ranit de tot timpul perdut (Esire 21 ;

www.dacoromanica.ro

1058 SANTA SCRIPIURA.

18, 19)r Cel ce ucidea pre sclavul sea era pedepsit ca om-ucid (Esire 21, 20). Daca lute() arta dintre dot 6meni, afemee care intervine este ranita ast-fel ca ea avortka, frurk,sa morn, eel ce va fi causat acest reti este condemnat la oamenda cat va socoti barbatul femeet arbitrit nurniti spreacesta ; dar data mums more, ucigasul va plati ctt viata sa.Daca un st6pan causeza sclavului sail servitorei sale per-derea unit] ochiii sari unui dinte, este obligat pentru acestasa-T puna in libertate (Esire 21, 23 si urm.).

Data un boil ucide cu cOrnele sale un om sau o femee,va fi omorit cu petre nimene nu va Luanca din carneaDaca boul era stiut de mat 'nainte cu acest narav si stepa-nul lut era prevenit de vecim, si nu 1-a inchis, se va widesi stepanul si boul ; data stepanul i a cere sa -at rescumpereviata, 'i se va acorda ac6sta cerere, dar va trebui sa dea totce i se va cere (Esire 21, 28-31). Daca baud ucide un sclavsau sclavii, stepanul lut va da tret-qeci sicli stepanului sela-vuluT, boul se va ucide en petre. CALA un bott ucide altboil, se va vinde boul viii si pretul lui se va imparti- egalintre st6panit ambilor boi ; vor imparti egal carnea bou-lui ucis ; data insa stepanul boulm agresor, stia ea boul settimpunge si nu 1-a inchis, va da bou pentru boil., i boulcis va fi al lui (Esire 21, 32-36). Daca, un om sapu un putsail o cisterns, it lasa descoperit si cade vre o vita si se in-neca acolo, stepanul cisternet plateste vita innecata, si car -nea et remane a lut (Esire 21, 33-34).

Femeea adultera se peciepsia cu morte, impreuna cu corn-plicele ei (Lev. 20, 10; Ad. lege 22, 22). Violarea unei fetepromisa pentru maritagiti, data se face la camp, numai bar-batul violator va muri; data se face insa in oral, vor fi pe-depsiti cu matte si until si altul ; cad fata n'are scusa; pu-tea sa, tipe sa corm ajutor (Ad. lege 22, 23 si urm.). Cri-mele contra natures erati a eminea pedepsite cu morte. Celce va fi desonorat o fata. se va indatori sa o is de nevasta ;sat, data parintit nu vra sa o dea dupa el, culpabilul vaplati fetes zestrea ce ea spera sa alba. Daca afacerea se tra-

si

si lm.

si

1i

li

www.dacoromanica.ro

NITA SCR1PTURA 1059

duce inaintea judecatori or, si se va dovedi Ca a mijlocit oviolentrt asupra fetei, to .erul va plati cinct-clect sicli amendaparintelut fete!, o va In t de sotie i nici-odata, nu va puteas o lepede (Esire 22; 16, 17. Ad. lege 22; 28, 29). Seopreste barbatul sub ped6psa de morte a se atinge de fe-meea sa in timpul incomoditatilor et ordinare; mai ales datalucrul este tradus inaintea judecatorilor (Lev. 20, 18 ; 15, 24).

Desi legea se pare a se Milltarni de ordinar a regula es-teriorul si a infrena faptele cele rele, totusi nu pregeta a oprisi dor ntile cele rele; ea nu permite sit se poftesca averea,femeea, sail animalile altuia ; toleroz livortul, si permitepartilor separate a se casatori tara§1, dar nu mai permite ase relua dnpa, ce femeea se va fi maritat dupfi un altul (E-sire 20, 17; Ad. lege 5, 21; 24; 1, 4).

Legea opria in genere tot feliul de furtisag (Esire 20,15; Lev. 19, 11); insa chipul cu care se urmiria diferitelefeliuri de furturi este forte variat. Asa furarea unut om liberspre a-1 reduce in sclavie sari pentru a-1 vinde ea sclav, erapedepsita cu morte (Esire 21, 16; Ad. lege 24, 7). Furtulunui bon se pedepsia cu inapoiarea de cinci on indoit,eel a unei 01 de patru on; dar data aceste animale se ga-siau Inca vit la thlhar, le inapola nurnai indoit (Esire 22;1, 4). Cine. va putea sa ucid-L fara tema de pedepsa pe untalhar de n6pte care se gasia spargend un zid, dar daca-1ucidea difia mare, omoritoriul era tratat ca om-ucid. Dacahotel n'are ce restitui celul pagubit, se putea vinde spre a-cest finit (Esire 22; 4, 5). Qe1 ce va fi facut stricaciune intdrina sail la viea altuia, va da Indarat din Wins, sail dinviea sa costul stficacinnei ce va fi facut. Tot asa va satis-face data se va intempla ca din gresala sa, se va aprinde se-ceratura sail snopil vecinulut (Esire 22; 5, 6 si urm.). Dacaceea ce s'a lasat in deposit la un altul se perde, depositariulva restitui indoit, data se va constata frauda ; data nu. seva elibera pe juramentul ce va presta inainteajudecatorilor.De aseminea eel ce s'a ineredintat niste vite sit le pasto-resca, trebue sa respunda de ele; data se perd din gresala

www.dacoromanica.ro

1060 SANTA SCRIPTURA

sau negligenta pazitorjuluf, acesta este dator sri le restitue;daca insa morn sub ochii luf sau se fur de inimici, prizitoriulse va scusa pe bass jurSmentului ce va presta. Daca un a-nimal este numai imprumutat sari inchiriat, si data se in-templa sa mdra in presenta proprietariuhu, cel ce l'a luatnu plateste nimicu ; dacri insa, proprietariul lipseste, impru-mutatoriul va restitui Incrul (Esire 22, 7 si urm.).

Usura este aspru pedepsita prin legea Israelitilor ; li estetolerata numai pentru streinf (Esire 22, 25; Lev. 25, 37;Ad. lege 23, '20). Creditoriul voind sa la emanete dela de-bitoriul seu, nu putea sa -i intre in casa, ci trebuia sa asteptela usa 'Ana ce debitoriul aducea ceva (Ad. lege 24, 10).Nici intr'un chip nu putea sa-f la, ri nijile cu care se serviala mricinat, nici llama veduvei ; si data ar fi luat o hainasau o invelitore, s6ra trebuia s5 o dea inapoi, ca sa, alba fra-tele seri en ce se acoperi n6p tea (Ad. lege 24, 6; 24; 12.13; Esire 22, 26). Cei ce lua lucratori cu diva, era datorf

le plat6sca mai 'nainte de a inopta (Lev. 192_13 ; Ad. lege24; 14, 15). Bogatil sa nu refusa a imprumuta pre s5raci ;ebreii sa se ajute intre ef asa ca sa nu fie saraci in Israil(Ad. lege 15, 8 si urm.); nirninea sa nu atinga hotarele

vecinului seu (Ad. lege 19, 14); caud sa secera sau sriculege sa nu se adune culacomiespicele sau-cArceif de stru-gun, ci sa le lese sriracilor care merg pe urma seceratorilorsau culeotorilor; la ospetile religiose sa nu se lute siiracul,streinul, veduva, orfanul si levitul (Lev. 19, 9-11; Ad.lege 12, 12; 14, 26-28; 164 11, 14 ; 24, 19 si urm.; 26,11 ; 24, 19-21). Streinul cu deosebire este forte recoman-dat ebreilor: Ingrijitf de str6ini, (lice 11Toisi, pentru ca sivoi ati fost streini in Egipet, si stita ce sufer strcinif afanridin t6ra for (Esire22, 21; 2-3, 9 ; Lev. 19, 34; Ad. lege 10,18-20)".

Dumnedett voeste ca eI siu iubesca si sa ajute nu nurnaipre fratif si arnicil kr, ci chiar si pre inimief ; sa se ferescade r6sbunare §i sa o lase lui Dumnedeu (Lev. 19, 17 ; Ad.lege 32, 35). V6ciend animabil inimiculuf for cadut sub po-

sa

mo-siel

www.dacoromanica.ro

SANTA SCR1PTURA 1061

v6ra, sa-1 ajute sa se scale, daca gasesc vre o vita a lin re-tacith, sä 1 o aduca a cash (Esire 23, 4 ; Lev. 19, 17 ; Ad.lege 22, 1 si urm.). Numai contra Hananeilor trebuia safie cu ura, resbunare; nict o amicitie, nice o unire,nici o aliatie cu ei; din contra ordin de a-i prapadi. Inacesta ebreii Bunt r6sbunatorii glories lui Dumne4eu siesecutorii decretelor sale (Exit e 23. 32; 34, 11 ; Lev. 19,17; Ad. lege 7, 2-16). Era permis cul -va sa intre intr'ovie si s L manance struguri, sari sa manance spice din ogor ;nu era permis insa, sa, ia si a casa (Ad. lege 23; 24, 25).

Era pintre ebrei sclavi de amendonefeliurile, adeca, si na-tionali streini. Acestia era sclavi pentru tot-deuna, darsclavil ebrei se eliberau in anal sabatic. Daca socotiau sa nuprofite de ac6sth prerogativa ce li acorda legea, ei se pre-sentau inaintea magistratilor, faceau cuvenita declaratie,stepanh luandu-i a casa, li se strepungea urechea en o sulu, lausa easel. Daca sclavul intra la st6pA,n cu femeea si eopiiisei, esia impreuna en es ; daca insa stepanul I-a insurat intimpul selaviei, femeea si copiii capatati din eilsat( rie vorrerahnea stepanulm ; lar sclavul de va voi sa rasa, nu-1 p6teniminea opri (Esire 21, 2 si urm.). Nevoit find un ebreusa se venda pentru saracie la un strein de neam, rudele luifiind in stare, stint d.atori sa1 rescumpere (Lev. 25, 39 siurm. Ad. lege 23, 15). Daca un sclav, silit de asprimea ste-panului seu, iss gaseste refugiu in Ora ebreilor, s5 nu fieestritdat, ci sa alba \ me a trail in on -ce orasu va avea placere.Daca un parinte ist vindea, fats, cumparatorul sau fiul aces-tuia vor putea sa o ia cu titlu de femee de rangul al doilea ;ne luhnd-o in aseminea calitate, era datorI sa o libereze inanal sabatic. Daca stephnul sau fiul acestuia mai lua peurma si alta femee, cea dintein trebuia sa fie ingrijitaca femee a sa; la din contra trebuia sa fie pusa in libertate simai 'nainte de anal sabatic, adica imediat (Esire 21, 7 si

urm.).Pentru a inspira umanitate catre 6meni, legea o ordona

chiar si pentru animate. Ea porunceste ca in qiva shmbetei

$i

isT

sera i

gi si

1i

www.dacoromanica.ro

1062 SANTA SCRIPTURA

animalele sa nu lucreze, si in anul sabatic sa pascl on undevor voi ; se pare Inca en aceta indulgentii se intindea si a-supra animalelor selbatice 23, 12; Lev. 251- 7). Legeamai opreste, si nu se ferba edul in laptele mamet sale; sanu se to dintr'un club si muma si puii sari oti6le sale, s( nusa tae animale, sa nu se lege gura boulut ce treera, sa nu seimperechieze animale de diferitv, specie (Esire 23, 19 ; 34,26; Ad. lege 14, 21; 22, 6 ; Lev. 22, 24; 19, 19; A 1. lege25, 4; 22, 10). Tot pentru un aseminea stop moral se opriaa vorbi de reit de un mut, sati a pune pedica unui orbit(Lev. 19, 14).

Israelitii nu miincaii cu indiferenta on ce fel de animale,pas6ri sau pests; era un mare num6r de acestea care la et seconsiderate ca necurate si de care nu usa nici o data. Dintreanimale patrupede necurate era acele care nu aveati copitadespicata si care nu rumega. Dintre pest]. nu mancau dealpe cei ce ate aripi6re si solcp. Era si multe felurn de paserisi reptile ce nu se manta. Ca vii, aceste animale nu spur-ca pre cei ce se atingeati de ele, dar cadavrele for imprimao pAngariciune care tines pans sera si care nu se curatiacleat prin spalarea corpultu si a hainelor (Lev. 11, 2 si urm.20, 25; Ad. lege 14, 4). Nervul cdpset nu se mantanici dela animalele curate, din causes nervului copse] tutJacob, atin-3 de anger (Facere 32, 32); nu se manta nici a-nimalul mort de sine sati pe care 1-ar fi cfasiat vre o fents6lbatica. Sangele si grAsimea animal elor nu mai putin eratioprite (E;ire 22,31; Lev. 22, 8 ; Fac. 9, 4 ; Lev. 3, 17 ; 7,

23-27; 17, 10-14 ; Ad. lege 12. 23 ; 15, 23).Taerea imprejur a partei barbatest fu comandata lut A-

vraam; ea era obligatore sub pedepsa de m6rte(Fac. 17, 10-12;Num. 5, 2 ; 19, 11 0 urm.). Era mai multe neenrittenillegale, dintre care unite separa de intrebuintarea celor sante,si altele de oil ce relatittne en 6menii. A fi atins un mort, afi fost in cast unde era el, a -fi asistat la serviciile fpnebrey tefacea necurat pentru septe Vile, si te obliga sa fie curatit cuapa espiatiunei, sub pedepsa de mOrte (Num. 5, 2 ; 19, 11

www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 1063

si urm.). Lepra, blenoragia, incomoditatea ordinary a femei-lor imprima pangariciune tuturor celor ce suferiatl deele ; si dupa vindecare trebuia sa aducti o jertf de curatire.Cel ce s'ar fi apropiat numai de pers6nele cu asemine suferintise considera ca spurcat, numai !Ana s6ra (Lev. 13, 44-46 ;15, 2 ; 15, 19 ; 15, 20 si urm.). 0 femee lehusa, era nu maiputin taxata de necurata, patru-deci de ;Tile intregi, dupa nas-terea copilului, si opt-deci de dile, dupa nasterea unet fete.In tot timpul acesta ea nu putea sa se atinga de lucrnrile santenici sa, se pre,inte la usa costulut mirturiei ; dupa, espirareaacestor dile ea venia si oferia pentru curatirea sa un miel, oturturica sau un put de porumbel ; daca era saraca oferia nu-mai done turturele sau dot put de porumbel (Lev. 7, 4 siurm.).

T6te pop6rele care n'aveati taerea imprejur, trecea denecurate la hide' ; et se serviau de cuventul netdiat impre-jur spre a intelege ceva necurat, pangarit. Hananeii si

Amalecitii erati dati anatemei (Esire 17, 14; Ad. lege 25,17-19). Famenit, bastardii, sari eel nascuti din prostitutie, nuintra in biserica Domnulul palm la a , legea generatie ; adeca,nu profitaii de drepturile Amonitii si Mo4vitil nuintrati nict la a decea generatie (Ad. lege 13, 1 ; 23, 3). Eraoprit a face pace ;a a trai in amicitie cu aceste popare (Ad. lege23, 6). Idumeit si Egiptenii puteau fi primiti in Israel dupaa treia generatie, primii pentru ca, Isav parintele for era Irate luiIacob, si _eel de al doilea pentru ea Israelitii traise ca streinipe pamentul for (Ad. lege 23, 7).

Moisi opreste tot felul de fraude si inselaciuni in comertii.Ordona ca negutitorit sa alba rnesuri egale si pentru vendutsi pentru cump6rat (Lev. 19, 35 ; Ad. lege 25, 13 si turn.).El mai ordona sã se onoreze betranii si nimene dintre finer,sa nu Oda jos inaintea sail in presenta for (Lev. 19, 32).Indatoreste pre tots Israelith sa p6rte ciacurf la cele patrucolturi a mantalet for si fimbri pela margenea hainelor, caresa le amint6sca de legea Domnului (Num. 15, 38 ; Ad. lege22, 12).

Israelitilor.

www.dacoromanica.ro

1064 SANTA SCRIPTURA

Fete le la ebrel n'aveau d rept de mostenire cleat numaiin lipsa de baeti. Fetele ereditare trebuia sa se ruarite dupabarbati din tribul lor, pentru ca ereditatea until trib sa nutr6ca la altul (Num. 27; 8, 12; 36, 3-4 ; 27, 6-8; 36, 6-8),Cand cineva more fara copii, fr4i set vor mosteni avereasa; data n'are frap, succesiunea va fi a unchilor see de tata;data nare nici unchi paternI, sucesiunea este a celui mai deaprope dintre rude. Cand cineva murind nu lasa copit, fra-tele sett este obligat sa is de satie pe v6cluva fratelui mortsi face-a se perpetua memoria r6posatului, canna el este suc-cesor de drept. Daca refusa, femeea -1 cita la p6rta orasulm,ii scotea papucul din picior, it scuipa in fats c,licea: Asaset traazd cel ce refuzd a edifica casa fratel0 .36A in Israel(Ad. lege 25, 5 si urm.). Daca un barbat avea vre un prepuscontra femeei sale, putea sa o oblige sa bea ana gelosiei(Num. 5, 14 si urm.); si Dumnaleti fasuse ac6sta concesiunepentru duiitatea Iudeilor, acordandu-le sa alba ac6sta do-vada, sere a se inlatura alte nenorociri mai man. El toleraInca ca barbatul sa-si acuse femeea cand n'o gasia cinstita ;dar data acusatia se dovedia nedrOpta, barbatul trebuiafie batut cu verge si sa plgtesca o suta de sicli arnenda inprofitul tatalut sotiei, si nu mai avea:drept sa se despartl, deea vre o data (Ad. lege 22, 14 si urm.).

'Ora Hanaanului trebuia sa fie impartita cu sorts Si egalirtre tote triburile, precat era cu putinta, avendu-se in vederesi numerul populatiel fie-carui tribtt (Num. 33, 54 ; 34, 15).Cand se zidea o casa tot Israelitul era dator sa-i faca in jurulacoperamentultu lat si sesu un fel de mur sau coronamentde jur imprejur, pentru ca sa nu cada tine -va de acolo si sai se causeze morte ; mai ales ca pe acopereminte se suian sise rugau in timpul noptei [Ad. lege 22, 8].

Era mai multe feluri de voturi sari promisiuni ce puteausa faca Iudeii. Puteau sa se devoteze ei lush sau sa devotezepe alt cineva [Lev. 27, 2 si urm.). Persona devotata trebuiasa se rescumpere cu o sum.m ore -care. Un oin de vrista de la20 'Ana la 60 am, da pentru rescump6rarea sa cinct-demsicli,

www.dacoromanica.ro

SANTA SCRIPTURA 1065

si femeea trei-deci. Un baeat, dela, eine' 'Ana la done -deerani, da dou6-c,leci sicli, si o fate de aceeasa vresta qece.Un om mat sus de sese-q.eci atil da tint]-spredece sicli, si fe-meea de ac6sta etate, dece. SOracii da, dupa puterea tor, taxaeare li se impunea de preot. Un animal carat pentru sacri-fieiu, care va fi fost promis, nu se va putea rescumpera, civa fi jertvit. Un animal necurat se va estima de preot, sldata proprietarul va vrea s L-1 rescumpere, va da pentru ela cincea parte din val6re pe de asupra. Daca este o casa, seva estima si se va vinde in profitul preotilor; voind propri-etarul so o rescumpere va plati a cincea parte peste taxapreotulni. Un camp consacrat se va estima de aseminea,dupre val6rea venitulm si dupre timpul ce mat rename paintla iubileu; proprietarul va putea sa-1 rescumpere adaogenda cincea parte mai molt; si data proprietarul rescum-pOra, campul si este vendut unm altrua, eel ce I-a promis nu,va mat putea antra in stepanir ea lm nice in anal iubileupentru ca este santit si devenit ca un fond ealtigat de preoti;for dar li revine in anal iubileu.

Lucrurile animalele devotate anatirom, nu se rescum-porn, dar animalele erau noise si casele sau lucrurile rOman eauale preotilor. Primogenith, apartinend Dornnulm, nu puteaufi devotatl. Dijmele parnentului si din animate pot fi rescum-porate adaogend a cineea parte in plus la val6rea tor. Fie-care era obligat sa acliite exact si grabnic ceea ce va fipromis. Daca o fate care se va afla In in casa parintescaface o devotirme, cu stirea tatalm ei, o va indeplini nunoatde-cat; data din contra, tatal nu consimte la promisiunea fete],acea promisiune va fi nula si fara efect. Dacii ceea ce a pro -mis este femee maritata, barbatul va ratifica sau va anulapromisiunile date de femee. U femee despartita sari vOduvava fi tinuta salt indeplinesca promisiunea ce va fi facut.

Nazoreii era un fel de 6rneni ce se consacratilm Dumneden,si carit se abtinea de vin si de tot ce putea, sa itnbete, cannu-si tundea perul si nu asista nici o ceremonie funebra,in tot timpul Nazoreatulul for (Num. 6, 2-21). Dupil espi-

Biserica Ortodoxl Romani. 4.

nu-st

si

]a

www.dacoromanica.ro

1066 SANTA SCRIPTURA

rarea termenului, preotul trebuia sa -t presinte la 11§3 cortulmmarturiei si sa aduca un miel tot-ardere, o 613 pentru pecatsi un berbece pentru o jertfa de pace. Dupa seversirea aces-tora, se taea perul nazoreului si se atunca pe focul de pe altar ;dupa aceea preotul punea pe bratul nazoreului o spat deberbece si dintre ofrandele de pane si prajituri; acesta ina-poindu-le, preotul le ridica inaintea Domnului, si dupa acestaceremonie nazoreul putea sa bea vin. Daca se intemplri ca intimpul consacratiei sa mora cine,va, el se indatoreste sa re-inc4pa din noti tote eeremoniile nazoreatulm sett si sä aduca.dm porumbei pentru curittire de intinaciunea sa.

Tata fora llanaanulm fiind cufundata in idolatrie, pe latimpul caud an intrat ebreit in ea, Dumnecleu li ordona dea sfiirima tote semnele si tote urmele falser religiuni, precumdumbravi consacrate, altare, petre. col6ne, status ridicate inon6rea mincinosilor der. Ordona sa se ridice de o cam datain on6rea sa un altariu de brazde de pament la p6lele Sina-iului (Esire 23, 24; 34, 13; Ad. lege 7, 5; 12, 3; Esire 20.24); dupa aceea i se facu unul de lemnu Im.bracat cu tablegr6se de araunii, si desert in launtru, pentru Tabernacul.Focul se facea pe un grilaj de aceast materie ase4at cam lajumatatea altariulut (Esire 27, 5 . Ordona de aseminea caindata ce vor intra in pamentul promis, sa se sme pe muntilGleba] si Garizim : 0 parte din triburi trebuia sa se urcepe Garizim si sa pronunte bine-cuventarile Domnului asupracelor ce vor pazi legea, si o alta parte, de pe muntele Ghebal,sa pronunte blasfeme contra celor ce o vor calca. Acolotrebuia sa ridice un intins si mare altariti tencuit cu var, pecare sa se pita scrie cuvintele leget Domnulut : Un feliu demonument care fu executat de catre Iosua (Ad. lege 11, 29 ;27, 12-14; Iosua 8, 30-33).

pin Innocent M. Ploe§t6nn.

N5f

www.dacoromanica.ro

RATIUNEA SI REVELATIUNEA

(Urniare) 1)

ARTICUL AL II.

Basa certitudine Suprarationale 5si obiectiunilecontra e.

Pand aid s'a aratat ca invetatura credintei cre§-tine are o certitudine rationala si una suprarationalasau mistica. Acum se va arata basa certitudindmistice §i se vor aprecia obiectiunile aduse con-tra ei.

§. 1. Basa certidudine Suprarationale sau mistice.Fenomen va se 4ica aparitiune. Cu tota nahndria

sa omul a primit acesta espresie spre a insemnatote ce se arata ochiuluT sau spiritului seu, convinsca sunt ca fantomele ce apar in teatru find puse inmi§care §i aduse pe scene de alts putere. In adever,este evident ca tot ce are inceput §i sfer0t, ce vinein spirit §i ese, nu pate exista de sine, ci este o rea-litate trecetare, dupre care e ascuns un temeiu maiinalt. Pe temeiul acesta omul, on undo a vequt unfenomen, a conchis la causa lui §i deveni ast-fel unaxiom a ratiuneT ca nu esista fenomen fara causa.

Acum de 6re ce este o certidudine mistica, pe caream numit'o convingere fare sciinta, purcesA din o lu-

1j. Biserica Ort. Anul, X. No. 11. 880-899.

www.dacoromanica.ro

1068 RATIUNEA SI REVELATITJNEA

mina mai inalta, si libera de tote Indoielile, trebue nea-paratsa esiste si causa acestei certidudini. Conformal tui principiil a ratiunei, on -ce fenornen stain prop o-rtie cu causa sa, adicainsusirile fenomenului se afia inun mod anumit si in causa : in efectu, quod priesnon fuerit aliquo rnodo in causa ", caci ea n'ar fi pro-dus fenomenul, de n'ar avea, de sip6te in grad maiinalt insusirile lei. (causa este puterea ce producefenomenul, deci find in lume o certitudine mistica,este §i o putere mistica.

Am cis, ca certitudinea mistica este o convingerefara sciinta, deci puterea mistica pote covinge faraconcursul resonamentului si a sciintei. Acesta con-vingere este libera de on -ce indoiala, este convin-girea cea mai dep'ina, deci puterea mistica ce oproduce, este in stare, fara literatura, fara sciinta ;fara resonament, asa qicend cu totul tacit a produceo convingere ce coverseste on-ce convingere. Acestacovingere este transluminara. deci puterea mistica,fara, concursul literature', a resona mentului si a sciin-tei, trebue sa p6ta resphndi o lumina, ce eelipsezalumina literaturei a resonamentulm si a sciintei.Nearedinciosii trebue sail sa conceda acesta, sail sanege fenomenul certitudine" mistice. Daca admit acestfenornen ca convingere ce nu vine din resonamentulliteraturei sail a sciintei, atunci ea trebue sa alba unalt isvor ; acesta vom arata. Tar data nu admit pute-rea mistica asa cum o admite biserica, tot trebue saadmita o putere ce produce atari efecte, si ast-felindirect ajung la acelasi resultat.

Dar ce va se clica o lumina ivita in sufletul nostrufara literatura, fara resonament, lath sciinta ? Esteacesta cu putinta? Se pdte intelege ?

ET! chiar de n'am putea-o bine intelege, nu suntneliniscit, eu repet Inca : Daca pentru invetatura cre-(lintel crestine esista pe asta lume o convingere fara,

Ni0il

www.dacoromanica.ro

RATIUNEA 5f REVFLATITINFA 1069

sciinta, transluminara, libera de orT-ce indoiala, atunciesista si o cause cu acelesi calitati ce lucreze inspiritul omuluT. Dar se trecein maT departe.

D-c,leil nu priveste obiectele ca um; El, luminasubstantiala si depth* nu croeste ca not o calerationala, dupre care sa stabilesca principii si sa tragaconclusiunT si dela aceste sa seint6rat iar Ja acelecum procede lumina intelectuala, rationala, logica,naturala, filosofica sail cum s'ar mai numi ea. Nu,D-deti vede si recumiste t6te cu o singura cautdtura,cand el din locuinta sa eterna priveste la cele cepeste multi secull_ se vor intempla, ochiul sett nuclipeste, genele sale maT puteriiice deck a le cleuluIolimpic nu s sting; el urmareste en ochire sigurastarile diferite a lucrurilor create. i Ore not sa nuparticipam in un grad anumit la acesta lumina su-prarationala, supraintelegibilli, la acesta luminaa luT D-cleti? El and omuluT capacitate de a stabiliprincipiisi de deductiu, sa nu-T fi impartasit si un gradanumit a lumineT sale propril pentru un stop inalt ?Omul avend puterea deductiunel si a inductiuneisan'aTba si puterea intuitiuneT? Top avem acesta pu-tere pentru lucrurT mai pe jos de cat acela cu carene ocupam aid. Intuitiunea, acesta viata interns,farce principiT si deductiuni este tocmaT puterea in-teligentei omenesti.Toti cunostem presimtirile. Admite-le necredinciosiT

s au ba, ele tot sunt o marturie istoricA. Cine n'a avut in-ca nicT una,va ava in viitor. Insa ce este presimtirea?Esti singur a cash, intristarea cuprinde sufletul teu,zadarnic to intrebT, pentru ce? 'TT TeT sema, esti totacela ca maT nainte. Afacerile 't1 stail bine, WImultemit cu sine, ce-tT face tot-deuna numaTbucurie , si cu tate aceste esti trist! Dupa °ate-va dile primesti stire, ca un amic, o ruda de aprOpea murit tocmaT in ora cand eraT trist farce a §ti pen-

www.dacoromanica.ro

1070 RATILINEA $I REVELATIUNEA

tru ce. DecT cum aT simtit acesta ? Sigur ca, nu pecalea principiilor si a conclusiunilor, nici prin in-ductium si deductiunT, ci prin o intuitiune secrets,neesplicabila, prin o lumina maT pre sus de cealogica.

Intalnesti pe tine -va prima data. Nu cunostT niciviata, nici nemul, nici rangul lui, nici binele, nicireul ce a facut , it privesti ca Iisus pe tenerul dinEvangelie: Iar Iisus cauta,nd sere d'ensul l'a iubitpre el" (Marc. 10, 21); sufletul zugravit pe fisiono-mia luT to atinge, tu'l iubesti; intuitiunea shnpaticala minut efectua in tine, ce logica ani intregi n'arfi putut.

Priveste mai departe o britalie, geniul militar ,200,000 de ameni de o parte si 200,000 de alter;din mijlocul fumului de praf, din valmasagul acestelmase de 6meni generalul primeste d'abea numaTstiff sporadice, cad amenii pe care astepta, all caclut :atuucT IT trece de-odata prin minte o lumina, cumdice Bossuet in funeralul printului Conde, 11 vine ointuitiune, (la ordinul cel de pe urma, si apoT se punela odihna, asigurat ca totul e sfersit.

Un pictor voeste a zugravi ceva pe panzer; Ore cuinstrumente matematice va grupa el persOnele si leva da viata si realitate ? El pate, dar nu vrea sa facaacesta, ca nu cum va numaT prin calcul, fara intuitiunesa esecute o lucrare mecanica, o fiinta marts.

Daca in ordinea firesch este ast-fel, data tot ce-Tmare pe pament se afla cu puterea intuitiuneT, cumafla Christofor Columb lumea nou'a, apoi judech cetre'bue sa fie, cand e vorba de ordinea eterna, determul nema,rginit a lumei viitOre, cand e vorba dea afla pe D-cell ? Pentru acesta mare opera avietei sa nu fi dat D-clew o intuitiune d-deesca, oputere mistica si o lumina cu efect a tot puternic ?

DecT putem Tar incheia ca, esistand o convingere

www.dacoromanica.ro

RATIUNEA $1 REVELATIUNEA 1071

mistica, adica Para seiinta, transluminara si libera deon-ce indoiala, esista neaparat si o putere mistica,sail o lumina mistica, care e in stare a produce acestaconvingere.

Dar numai acesta putere mistica n'ar putea explicafenomenul certitudinei mistice, caci esistenta unefputeri nu-1 de ajuns spre a produce efectele; ea tre-hue Inca a se pune in legatura cu fiinta asupra cariavies sa produca aceste efecte, Tar acesta se pate nu-mai, data puterea afla in acesta fiinta ceva cores-pundator el. Eil vorbesc en un animal, Insa el nume intelege, cine'l de villa? Cuvantul nu e; potTvorbi cu un om sau cu un animal e tot una ; darpentru ce animalul nu me intelege ? Pentru ca-Tlipseste organul interior, corespundetor vorbeY, adicaorganismul rational.

Ast-fel, ca sa esiste o certitudine mistica, trebuenu numai sa esiste o putere mistica, ci si un orga-nism in om, care sa fie pus in miscare de luminamistica, cacY almintrelea in zadar ea ar straluci, n'araye asupra-ne efect.

Asa dar dupa principii logice esista nu numai-olumina mistica ci si un organism mistic, receptacula intuitiuneT divine. Omul este dee/0 fiinta religi6s6si acesta e prima consecinta din principiul despreexistents unem convingeri fara stiint6, trasluminarasi libera de on -ce indoiald, convingere produsade invetAtura credinteY crestine.

Omul este o fiinta religiOsa, pentru ca are unorganism religios sat" mistic ; el e aseminea o fiintarationale pentru &á are un organism rational si ofiinta animals propriil disa pontru-ca are un orga-nism animal. Daca string eu eui-v a man a si el are bu-n4tRte a'mY respunde tot prin o strhngere de mhn6,atuncea me adresez la organismul seii fisic ; data aduco dovada in favarea opiniuneiluT, me adresez la orga-

www.dacoromanica.ro

1072 RATIUNFA ST REVET ATIPNEA

nismul s6il rational, rar data it. clic : Omule, vina-tiin sine, arunca o cautatura asupra vietei tale, cadein genunchi si marturise§te-ti pecatele tale", atuncim6 adresez la organismul seil mistic; aceste cuvintear fi absurde pentru organismul fisic si chiar pentrueel rational, iar organismul mistic le intelege sipentru acesta ne marturisim pecatele.

Deci omul este o fiinta religiOsa, mistica ; dar datael se scOla in protiva religiuneY, data o respinge,atunci s6 aiba el ore un defect fisic sail rational? Nu,nici de cum, ci nuinaI organisthul seu mistic e sla-cit, sdruncinat sail tampit, caci acest organism setampqte mult mai lesne cleat eel rational, avendnatura mult mai ginga§a ; §i data cun6§tem omul §iputerea, ce pasiunele ail arupra luT, este o minuneca se pate Inca inriuri lesne asupra acestuT orga-nism. In atare caz trebue sá se crate marimea bu-natatei lui D-cleq, adica sa se restabilesca de-plin organismul religios cu ajutorul lui D-cleil.

Din cele precedente r3sulta Inca, ea omul fiind ofiinta religiOsa ; religiunea este adeverata. Cad 6renatura nastra sail vre-o putere a lui Dumnecleil sefie falsa? Nici un organism, laice o putere nu estelaNa, de §i pot fi falsate. Tot ce esita independentde not este adeverat; precurn de esemplu puterea e-lectrica este adeverata caci afla be apareitiuni ele c-trice, a§a este adeverata §i puterea mistica, fiind-caail lac aparitiunei mistice ; tot asa este §i eu orga-nismul fisic qi rational. Aceste consecinti suet evi-dente. Dar cum unit cauta a le inlatura ? Voin ve-dea mai departe.

§. 2. 1?ein/rdngerea obiectiunelor contra certitudindmistice.

Se intelege de sine ca in sfera supranaturalulul voresista si trebue se esiste enigine §i mistere pentru

www.dacoromanica.ro

RATIUNEA SI REVELATTTTNFA 1073

spiritul omenesc. Dar, are pe terenul accesibil espe-rientei si stiintei omenesti nu esista multime de mis-tere ? Noi Omenii cum5stem numai forma din afara,concreta, sensibila a lucrurilor ce neincunjura, nuinsa si natura lor cea mat interna, fiinta lor, tact atuncAcunostinta nastra ar trebui sa fie absoluta, intuitt-va, D-cledasca, ceia ce ea tocmal nu este. Les-ne vet intelege comfusiunea aversarilor nostri, cands'ar afla pe virtu" Alpilor o picatura de liquid enproprietati necunoscute si s'ar duce inaintea inve-tatilor toti ar fi in miscare, picatura s'ar lua in pas-trare si spre esaminarea el s'ar nutni comisiuni, carear tine intrunirt cu lunele, pe strade s'ar intreba 6-menii despre noutatea ca la Academie este o pica-tura de apa, cum nu s'a mat vec,tut. Si cu tot drep-tul, caci si picatura de apa e o minune Dumnecle-esca. eei mat mart invetati ar avea de lucru cu esa-minarea ei. Ea e o creatiune a lui Dumnedeu, vor-beste de Dumnecleu, invata ceva despre Dumnecleil.Nu voim a ride pe invetatil. care s'ar intruni spre aceststop. Niel St. Scriptura nu a ris pe Solomon istori-sind ca : 7,a grait de lemne de la cedrul cel din Li-ban si pang la isopul, ce iese prin zid," [3 Imp. 4,33], dela plants cea mat de nintic, !Ana la arborelesuperb, ce crake palate regale si far'a fi vitt,p6strezasub authrii si tablouri u3. fel de nemurire ce T-a datDutnneclett.

Fie ca n'am avea drept a ride stiiuta pentru greu-tatea cu care analisecla o picatura de apa, dar cande vorba de aparitium ca certitudinea mistica, cande vorba de miliane de dment, care admit o convin-gere ca principiti al vietet lor, avem drept a cerede a nu fi indiferenti catre aceste fenomene. Caddaca merita consideratiune un fenomen sitnplu, ma-terial, cu cat mat mult un fenomen ce priveste peintrega ornenire, un fenomen social sail si mai inalt,

;

www.dacoromanica.ro

1074 RATIUNEA SI REVELAT1UNEA

care nu este a unui singur popor ci a tuturor pop6-relor. Fiind cu mult mai comod a nega cleat aafirma, uniT incep cu negarea. Acesta este tot-deu-na inteiul pas al necredintei.

Dar se pate nega marea miscare mistica, ce amaratat? Fenomenul convingereT filed stiinta, trans-luminara si libera de on -ce indoiala este o martu-rie sat]. nu? Nu'l adiveresc miliOne de Orneni. clicendNot tinem invetatura credintei crestine si anume,

n' avem credinta invetatilor ci credinta cea simpla?"Far'a mai vorbi de modul cum eT dovedesc convin-gerea lor cea curata, conformand cu ea tata vietui-rea lor, ceia ce desigur e demn de observat, candatati a se j ertfesc pentru convingerile lor, vom spu-ne numai ca certitudinea mistica are pentru sinemarturia a opt-spre-clece seculi si ca multe milionede ameni au acesta convingere. Ce se pate obiectaaid, cleat dar a-T acusa pentru egoism sail pentrufatarnicie. Dar acesta va face numai acela, care nuare o mama crestina, o sofa, sotie, fiica sati amicT,crestini; cum, o mama crestina nu-'ti a aratat nici odata pe Christos in it-time', eT ? N -ai simtit nici o datamangaere crestina la serutarea unui amic? De opt-spre-d.ece secule erestinismul nu-ti a vorbit Inca lainirna? Ar fi decI o infatnie acuzi de fatarnicie.Crecli d6r pe rudele si amicii teT, creqi in virtu-tea lor, IT iubesti IT admiri si despre eT ca si Po-linuctes despre Paulin :Virtutea lor este pra mare,ca sa nu fie sinceri".

Ia sarna numai la feliul uneT convertiri ; intreba peun crestin de curind convertit ce s'a petrecut in su-fletul WI? El IT va spune: Am citit, am rationat,am voit, Ins n'am ajuns la tinta, si Intr'o di, singural nu still cum, n'am mai fort omul din nainte ; amcreclut; apoi am cetit din nod, am rationat Tar si amintarit credinta mea prin ratiune ; dar ce s'a petrecut

sa -T

slid

www.dacoromanica.ro

RthUVITA SI REVELATIUNEA 1075

in mine mornentan cand am fost asa de tare convinsde credinta, difera cu totul de ceia ce am simtit ina-inte si dupa aceea.

Acesta este tocmai istoria luT Iisus dupre inviereasa [Luca 24, 13-42]. Doi ucenici mergeau la E-maus; Iisus II intalneste, ii intreba ce vorbesc si dece sunt asa tristl. Et nu-'1 cunoscura ci unul IT res-punse : ,Tu singur est,T venit de aiurea in Ierusalimde nu stir ce s'a intenaplat cu Iisus din Nazaret, pro-rocul cel mare, puternie in cuvent si fapta inaintealui Dumneclea si a Omenilor? Preotii si domnii nos-tri 1-au osindit si 1-au omorit ; Tar noi nadojduiam cael va isbavi pe Israil si iata, a treia qi dupa restigni-rea sa piste femei mersera de dimineta la morment,unde li se arata un roger si le Clise ca Iisus este viu."0 nepriceputilor si impetritilor, le clise Iisus, au nutrebuea sa, patimesca Christos si se intre in marirea,sa ? i el vorbi de Moisi, David si Isaia, esplicadu-le tote profetille, dar ei tot nu-1 cunoscura. Ajungin Emans, se pun la masa. Acura Iisus iese din sferaputerel rationale, face semnul cruces, bine-cuvinte-za panea si le iinparte. Pe loc ochii lor se deschid,acum '1 cunose ; eiresistara putereirationale, dar ceTmisticY se supun.

Daca nu se pate nega un fenomen, trebue a-'1 es-plica. Dar cum? Adversaril ne Iic: Bine, sa admi-tem un fenomen", insa voiu singuri recunastetY canu este rational. Cum se pate discuta asupra unullucre, despre care clic insusi apdratorii luT, ch." nu esterational. DicetT ea se petrece in vol ceva ; petrece-seon -ce, treba vastra, dar in sfera ratiunei nu ititra ;acesta probeqa marginire si slabiciune de spirit, insanici odata nu pate fi obiect de disputa."

Tactica cu care necredinciosii combat adeveruleste forte batatdre la oche. Fineta acestel tactice stain a desparti puterea rationala si cea mistica din

www.dacoromanica.ro

1076 RATIUNEA Si REVRT,ATTUNFA

misteriul credintei, spre ale combate pe eke una:cad eke una a parte nu pot resolvi deplin dificul-tatea. In adever, daca opunem adversarilor nostrTputerea rationala a credintei, ne clic: trebue dor saaveti in vedere pe top Omenii, socotiti ca copiii, fe-meile si cei neinvOtati vor resolvi aceste cestiuni?De aid conchid ei ca majoritatea nu pate ajungela convingerea rationala. Tar data le opunem pute-rea mistica, ne respund: acesta putere nu e rationa-la, ea se potriveste numai pentru copii, si dovedesteslabiciune de suflet. Ast-fel de o parte ar fi preamult, iar de alta prea putin. Insa nu putem ad-mite acesta partitie a puterilor nOstre. Daca credin-ta unuT Chrisostom n'a fost slabiciune de suflet, a-poi nicl credinta.unm copil, unuT inuncitor, uuui ne-Invetat nu este slabiciune de suflet. Se intelege caaeestia au ajuns la adever pe alta cale, cleat Chri-sostom, Insa acesta nu dovedeste nimic mai mult decat ca sunt done cai la adever. Adeverul, iar nucalea pe care ajungi la el decide,dach, spiritul este slabsari nu. Adeverul admis de Chrisostom si sancti-onat prin geniul sal nu se pate privi ca o slabiciunede spirit. Deci on pe ce cale ajungl la adev6r, el eadever, esti st6pan pe densul. Ce importa data to suTin palatul regal pe treptele de on6re sail pe o calesecreta? 0 data ajuns, esti in apartamentele re-geluT, in un loc fruinos si forte onorific. Tot ast-fele si cu .adeverul. Daca, eta, om de rind Fain aflat incalea mea la drepta sail la stanga, de ce-asi fi rims-trat? Intrega maiestate a erestinismului oferascut si ajutor. Daca armele mele nu sunt biue *-lite, apol cele a fratilor, parintilor si stremosilor meifost-ail cercate in destul.

Asa dar nu trebue a desparti puterea rationala decea mistica, ele nu se pot desparti, find dou6 capetea le unui si aceluia-si arc, adica a credinta cresti-

'mY

www.dacoromanica.ro

RATIUNEA SI REVELAI 1UNEA 1077

ne. Biserica are un corp si un suflet: corpul esteputerea rationala, Tar sufletul e cea mistica. Pre-cum corpul fara suflet este mort, asa puterea ratio -nala a credinteT crestine fara puterea mistica ; raracesta ar fi o ilusiune fara puterea rationala, careo arata si o adivereste.

Adversarii maT obiecteza, ca tote religiunile isTatribuesc acesta putere mistica, pe care not o susti-nem numai pentru religiunea crestina; ca sipaganiio pretindaeti ; ca si diferitele secte crestine se laudacu ea. Se incepem cu paghnii. Chiar daca admitemca paghnismul a avut o putere mistica, ce resultade aicT? De sub vestmentul phngarit al paghnismu-luT neintrerupt a lucrat phna la ungrad o putere misti-ca. Paghnismul numai a profanar, a incarcat cu ides siobiceiurT monstruOse cultul original eel adevarat.Caci data Far fi lepadat cu totul. paganismuln'ar fi mai avut nicY un cult ci ar fi degenerat inNihilism. Inse puterea mistica n'a putut si nupate fi gonita din lume, precum nu se pate isgoniTputerea electrica sau magnetics, Cu tOta nestiintasa despre adeveratul Dumnec,leu, paganul, diceTertulianti, in bole si necazurT striga: O D-deulmai" ! si in casurT de bucurie: o cat e de bun

! Pagane, intreba Tertulian, tine ti-a spusacesta ? Oraculele tale to -au invetat acesta limba ?Nu, to o sch de aiurea, acesta este limba unui sufletdin fire crestin anima humana naturaliter christi-ana" adica un suflet in care puterea mistica n'a in-cetat a lucra, Ce maT remane de clis in privinta paga-nismului, se vede din cele ce vom slice despre sectelecrestine.

Te afli in America la o mare adunare. 0 femeiese sc6la si FraWor, spiritul shut in'a inspirat,sa facem in acest moment cutare fapta buna" ! Unom cu minte sanatOsa respunde : Mai inainte de a

0.tunci

dice:

D-det"

www.dacoromanica.ro

1078 RATIUNEA SI REVELATIUNEA

asculta pe tine, care vorbesti in nutnele puterei mis-tice, probeza-mi puterea to rationala. Insusi Christos,cu care nu to poti to asemana, cad el fost D-cleti,s'a silit a (ace minum, spre a dovedi dumneqeirea misi-unei sale si puterea mistica de care dispunea". DecTcand e vorba de puterea mistica trebue sa existe cearationala. Si data Protestantii invata ca santul spiritajuttt pe fie care individ a explica santa scriptura,le opunem lipsa de unitate a acestei explicarT indi-viduale. Lipsindu-le dem puterea cea rationale sineaparata, a unitatei, invetatura for este ca si ocladire fara temelie.

Credinta crestina cu puterea rationala si cu ceamistica a durat pe phment o cladire, a cares exteriorsi interior se sustin reciproc, indestuland tote nece-gitatile sufietulm omenesc. A postolul iubit a veclutacesta la Patmos, unde era esilat prentru credinta.El in un extaz aut).i. sunet mare si cautand v6clu peFiul omului, ca slobollea din gura o sabie de mall-doue partile ascutitA (ADoc. 1, 12-16). Acesta sabiecu dou6 taiusuri este icdna fidela a puterea indoite,peste care Christos a zidit biserica sa. Sabia cresti-nismului ded are doue trasun : cu unul, adic6, cuputerea rationala, combate pe eel invetati dar su-meti ; cu cel-lalt, adica cu puterea mistica, cuce-reste pe copii, pe necarturan si chiar pe carturari.

Asa .dar credinta crestina luerezA asupra inteligen-tei nOstre cu o putere indoite si produce o certitu-dine indoite, adica : cu puterea rationala producecertitudine rationala, sail covingere rezemata pedovezl si neschimbabila ; iar cu puterea misticaproduce o certitudine mistica, sari convingere farastiin,a, transluminara, (mai pe sus de ratiune) si li-bell de oil -ce indoiala. Una din aceste puterl eviclibilA, si lumea este plina de splendarea el, cea-laltaeste inviqibilA si sufietul crestinului este plin de

www.dacoromanica.ro

RATIUNEA §I REVELATIUNEA 1079

fenomenile eT puternice si iresistibile. Ele se sustinuna pe alta : puterea v4ibilA se descopere chiar a-celor, care nu voesc a o vedea, Tar puterea inviclibilasustine pe d n launtru t6ta cladirea, precum putereamatematica, tot invidibila, mentine o opera de ar-hitectura. Nimic nu exista pe lume, ce n'ar fi de o-data vigibil si inviciibil ; negand asa dar unul putereamistica, nega tot o data puterea matematica. Cinea veclut puterea matematica, tine a atins'o sail asimtit'o afara de taria launtrica ce da ea unul edi-ficiu?

Esistand ast-fel o putere viclibila si una inviclibilasat' mistica, pe care credinta crestina le poseda siproduce prin ele atat o certitudine rationala cat siuna supra rationale sa vedem acum ce cunostintane ofera credinta crestina ? In ce raport sta acestacunostinta cu cea castigata numaT prin ratiune siprin urmare in ce rapori sta ratiunea sari stiinta o-menesca cu Revelatiunea sate credinta crestinesca ?

Cestiunile acestea se vor expune in urmatareledoue articule.

Icononi. Dr. Alex. Mireneseu.

11-001.

www.dacoromanica.ro

Copie de pre Raportul No. 19 din 13 Ianuarie 1888,a ProtoTereuluT de Bacati, catre Presancitul Episcopal Eparhiel Romanulul.

Prea Scintite Stepeine!

0 statistica esacta in on-ce ramura de activitate sociala ef6rte necesara, cact in ea se oglindesce starea de progressau regres in mersul institutitlor, in ea se vede starea realapentru present *i tot prin ea vell.end neajunsurile se pot luamesun de Moreptare pe viitor.

Predominat de acesta ideie eti am volt a cundsce in ame-nuntime positia materiala a preotilor si bisericilor din acestjudet, drept care en ordinul circular No. 538 din 29 Octom-brie, aim] contenit, am invitat pe preott ea, pe langa cele-laltesciintr statistice, sa-mi arate salarele ce le an et *i

cleriet prin budge tele comunelor, a Statului, a Epitropiei St.Spiridon *i a Epitropiilor bisericesci, precum st remunera-riile ce le an din angajamentele cu poporanit ; de asemineai-am indatorat sa-mi comunice cifrele afectate prin budgetepentru cheltuele anuale a bisericilor si cheltuele in plus prestecifra budgetary.

Tote sciintele adunate de pe la preott le-am asternut intabloul statistic, ce aicea it alaturez.

Cu permisiunea Prea Saatiei Vestre, void da loc cifrelorsa vorbesca.

La o populatinne ortodoxa de 26, 632 familii, sau 110, 425suflete cu 225 bisercr. cunt 148 preoti, 8 diaconi, 327eantarett *i 53 Paraeclisiarht.

In tot judetul in pre-ent stint 132 parohii, la can re-partisand nurnerul familiilor *i al suflttelor vine in terrainmiditi de fie-care parohie cite 201 familit sau 836 su-flete.

Pentru a putea calculi in privinta remunerariilor ce au

cer-lalo

www.dacoromanica.ro

R APORT 1081

clericii din budgetele comunelor rurale si din angajamente,precum si a cheltuelilor bisericilor afectate prin budgete,e neeesar mai inteiti a lasa la o parte bisericile statuluTuncle clerul e platit mat bine, bisericile din coruunileurbane &watt si Targu-Oena, care mai mult sail maiputin veniturile for propril, si bisericile EpitropieiSt. Spiridon din Lissy -Schitul MAgura si Slanicul.

Sint deci in judet 8 biserici de a Statului, Cu un per-sonal de 17 preoti, 1 diacon, 14 chntiireti si 7 eelisiarhicu care statul cheltuesce 21, 020 lei anual Tar nmterialulbisericilor se urcil, la suma de 1710 lei anual.

Epitropia St. Spiridon are 2 biserici, cu un personalde 2 preott, 1 diacon, 3 etintiireti si 1 cclesiarc platitianual cu suma de 1996 lei. Tar cheltuela bisericilor e de710 lei.

Bisericile urbane ce se intretin mai mult din veniturilefor propril sunt in nurner de 12, avend 8 preoti, 5 diaconl21 cantareti si 5 paraeclisiarhi, platiti anual cu 7754 lei si756/0, Tar ca cheltueli pentru bi ericT intrebuinteza sumade 19 i 2 lei.

In total 22 biserici cu 27 preoti, 7 diaconT 38 canta-rep si 13 paraeclisiarhi, en care se cheltuesce suma de30, 775 lei 75%, Tar cheltueli materiale in suma de 4392lei, ati a se seadea din totalul general al tablourilor defata.

ReutAn asa dar e03 biserici cu 121 preoti, 1 diacon,289 Cantareti si 40 eclesiarhl.

Din suma de 46, 970 lei 90 °/,, salariul servitorilordupe budget scadent 30, 775 lea si 75 °hi salariele clericilorde pre la bisericile meutionate (46, 970, 90-30, 775, 75=16,195, 15), remane 16, 195 lei si 15 balii, tifra cu care contribue coratinele rurale la plata servitorilor bisericesq.

Tifra adsta repartizata la personalul bisericilor in nu-met' de 451 (16, 195, 15 : 451=35, 91) vine in terminmedia cate 35 let 91 bani de fie-care cleric anual.

Dar sere a v6 face o ideie mat jnsta de salariele clericilorse adaogarn la tifra de 16, 195 lei 15 barn si suma de 54, 013lei veniturile din angajamente ; avem asa dar 16195.15+,54013=7020815, care repartizata la numerul totatl alclericilor de 451, vine cate 155 let si 67 bani de fie-carecleric anual (70208. 15 : 451=155. 67).Trecend la cheltuelele bisericilor afectate prin budgeteavem

Biserica Ortodoxa Rominl 5.

's'att

www.dacoromanica.ro

1082 RATORT

lin total de 7437 lei 96 bani, ins din acestea data se scale4392 lei car se cheltuesce cu bisericile despre care am fa-cut mentiune mai sus (adica 7437. 96 43923045, 96)re-mane 3045 lei 95 bani, tifra pe care daca o repartisatn la203 biserici (3045. 95: 203=15) vedem ca in terrain demijloc comunele contribuesc anual cu tifra de 15 lei.

Inca ()data data e bine a se Gti. ca un cleric e platildin budgetul comunei cu 35 lei 91 bani anual. tar pentrucheltuela unei biserici comuna contribue cu 15 lei anual

Pentru demnitatea bisericei nostre si a representantilorei, eu nu voiti mai dice un cuvent mai mult, ci voiti ltisa caPrea SantiaV6strA in inalta-v'a intelepeiune sa aprecia dacan'ar fi 6re timpul ca sl se puns odata capet tnultimeipreotilor, singura solutiune paractica de a-I ridica la locu,ce li se cuvine.

Al pre Siir4iet VOstre prey plecat qi supus servitor

(Subscris) Protoieres Teodor Man asin.

0.0

www.dacoromanica.ro

TELTrifi fi4tar111bikr1gilor, vgalt111110gi IinItiIil igniatii 14 pavolgito din judgiut

pARrittiir

II; "4,7i.:2iS ---titlii,

ft i'f:.6ittui.

nts.:,:.iRcl.A It T.: ia,:- t-...

,,

R tt

'.

I:.

-.,-,:,'

V 1,' & 1 ii I L :;: ii i.., i-. 1' tl i: L i i 2-T-i-i-i

---iii

I,Fi

-

--

-;;11i: C1-

L :I: ij.

-!°::-:-...1-7,::

i-, E. i 1

. _...inkt...!-!!!".

1-,EI 15.,

H-1,t1s4ti.''': cti.ai-maxttt-Pzel. !-10.

-

--it ii,11-..;.:t TA:

,;if. NiPfilai5.1-'iAH I:1

--.4: Iiiiiiif Imperat

iiiiiiii..7W4:___

k-ii, 'Ililiii...

1-ifiiiii iii..;:diii It

;,

-- ,

A-fiti;iitt

__,1

Qiiiiiiii=

l .:-1; i-R-1ii

M't

qiiii '4triiiii=jtil1±0 Fir,'"

-,;=. 1 W. 1

1 1- .)..

1 1 cA 1

I

1

ii_

i_

;35-ii 11I

llii700

1 111

j0ii

160070i i

1'9-no

'-4i-ii-i

9'40i 0

Q

ali-i

s'601

6i iti

5110;5:I::--;-1-4-;-*

-2 71J

1

VIAA 1-11WriliTA Mi;7

1-)

9

10

Viforanii)7

)7

d-eoseiuHorge§tilRecea

Le tea

Bo twilPf

Pl

FUll 1. llaeiie.Geosen1

77

77

Letea7)

7)

Viloran ii&testi'13arta§e§tiGagteni de SUPlen tr

Elorge§thRecea

aIei iiCentruRadornire§tiChiptaD-ia Maria

163129361348

1362527

14532

12693

59253616250

241514468`4

5931155:i4337

1

11

1

1

1

121

2 1

21

11

1

I . Intretinutl de Stat.

1

36 1449 149.5 100 100

26 26 30 30 4160 160 100 100 8' 2

875 75 GO 6061 61

740 740 60 201) 260 8

2°5 364 589

digrunlIgri ralliargt1111ridpariglIglarbliir,

ri" :2 -t- :2 L. H -6 i'li Y. igi a 2...; :5: T i-i iri iv

.e4

tk

i 2

5`st

A ft

2li.

0:

=27,

-; -

12nTALa1.-21.

in v!ne

.71:--:.

1,,

i -21. is

-5 .22

il_

0.;

SiliiiE Fi.

Ed liti'd&E:

Se.tv.iliZ

Iii-ii4iiii-

i

;3

ti

itii Ifq

fi

A100 14 02 g 1 1 c;;:-- .e.',1--,-- i .791 i 70

.10

_Ak 1-17ITI3362307 sa1e1or, 23227027061117r,

-,,g

1

www.dacoromanica.ro

I1.,

:co

rzo

:cc)

-tP

iV

gi:C

:e.7

11:=

,=0

Z1J

,,..,,

,:C

.%.1

-I:C

.);

CC

M7,

11^

,...-

1:C

7i:

Ir.

L.D

CO

Ir.,

T.-

I

DI

LSI

.LV

.11.

5 W

i(07

7111

PAL

g iiii iiii:OAF1 :Ai::,:. ir,17.4: i=7;

dilie. :45 i-1-..1.-tutyii7,1Aiiifiel,

P t-t Al ;I 1.1- -tt- .>1: .E3 T -Li 14

t4,:::4767,e, i. i,

',1:- -,45.,

Et 5, :....LI

-4 14 *.,

S ,1

--qi-s LI

.,=

= ii-P.-, =

tg. ii EP. ^"

.-+ .;-;

V it Pi

q.;17;;I'A=.7;.=,Ah=..illZI;W,i'.-

i T:=;'.

A.

''.

ti is_ I I.; Is

nititUL'.

L TA:

f,- ict p 14 i-7. i-. ii-, i3c.

1.;;Nlia ;,-E;lea

.., -a,2-,=:=.--T- ;...1

,"--,, ,...

..;_j i A.'''''''`"1...-t '.'Iii'-i-E

r_.'hijiiiiilh:,,F;4"-=.1 R:0 iii;4-.24:

az..j,.._.:i_,,.`1:-'::'-''''''''

E I ft_ L r... I tx. t: e ! 11E:

11

-12

13

1415

16

17

Liiikitisziiii

i5

;9

!F

AltiP.ei1)

Nane§ti77

7)

,Pance§th

77

17

17

27

Panacea

Socii77

1-_,gkvs -11!,;-;;,-,

f?

ift

.

77

Narteti77

7)

,,Pancestif

77

);

77

77

Panacea

Petre§ti77

iTtignigfiT

t-iht6.

Alatm:Iki hi visgiq

VP:ittiiiiiii:ii.

Valea luiDrobCentruMarascuVladuicuCeutruCentruDine tDelu Dine tFulgeri§MotocaCentruSchitCentruS o eh

i-ii.-0

AN_,Ii 0

408

aiii

0001UO5204253

525387250113

5167

680

532414

1

1

1

11

1

1

.

g

-

2

12

2

21

1

i1

1

11

1

111

1

bU

At---1

36

2838

50

7on

NO

5204052

420550

340

220178

lg!..

t'hi.

:1 :Y-1

5564052

448588

390

2'20178

10

103030

20

Fiii

FICI

iid

50

306060

100

100100.

fl ri

5r-i

174

60

409090

120

100100

1 i i

t-5,7

1

81 2

812

81 2812

..t

i..ic.-41414-14

4

_,S

A

..0 =

.1 r

Z

L t F 1 ii- bti .i.71,

15

.iiiiii A,'

11i4fisf4ih".

A71&

001804

1:.-.),;4

4014008.0

1301013

10518870321312

170

11089

.1i

*.':1

10:1

1

74 ell i

'toot Aii.

1 l

www.dacoromanica.ro

DI&

1.1

.VE

3 1.

).10

1'11

1IPi

L

PAR_Illit

f.f...;1ia rtrtilt ;IF ii,Xt4

0t.CI a EHtiiiilti.

t-: 11 AS I-3 #1 -stIr tr. t I -t. it fl Zt

i' ii,-i-Di

LT)

i; i- .c. +- i--.; -

tEl e _

-

.KidiTi-i-iti;ri-iiiiii-iFittii

I.7, ii ni i: 4'?..

- Fi

i-i ., t-i-, .1 -r.

Ptir..114;;Itte.tteit2

-rt-vrALtti_talnliitpltImr

r.-

4,13

, --r.,.

'' g.

E

...., -a.

.,1 n,b-'' a 0-

=.,:tlin- IP a;;ana ta:.

t , ? p-.. . t t i i I L 11, L- . F i P. :L: ;.: t i 1- . -1, :-. I il :.

Tel

1 -i

VI i

21

kiinii11,;.P.il,knCi 1

31

11.b.isitinfi

Zi

Iltigi

33

)7

37

Ta m ai77

)7

),

Pf

Pf

Pisii-rsii il-iin A/Nil

ria::4Iiiii 11:P.:I:Pi:I

f1,1..,-,...tii 2-111-A il,amli

33 Mq-R4,Iiin-11- Vtif f41-1-

11-qii-i-iiiiiii t-dclii:ii3 iqiiiiii-iii6-Fiti

Thip (-!.ilIi:ii: Piitiii .1;

33 1.giii@iti

77Izvorele

37 BaltataTainaii Centru

/7 Chetris,,, Fantknenu77 Racova37

FurnicariiIralea-SacaiValea

fill 37i:M 170al :_pt4 i Nii

A5 110A 0 5,71

17 100J...:; IA00 7;.140;kil AFfi-i

§0 14427 8627 9371 O6013 5920 7052 22032 12656 198

1

1

1

1

1

11

1

1...1-

1

1

1

1

1

1

1

I-i

11

1

1

1

1

1_,

-TI

c410

100

90

170

I 1-15

iifit

N40180

200

300

1 14

61

Arlo101 0 ii

290

470

iTio

t-1fi

40

10

Ru

10

16 0

hri

oo

1_7P-4

200

10

cu.,

--

ii

4

x312

8' 2

-319

PLASA BISTRITA DE SUSz2 Berbincenii Berbincenii1Centru 89 350 1 1 1 1 267

IValenii 37 144 1111Fundenii 82 32S 11 1 328

1 2671 1111 3.28

2

.s-oA In

t:cii:1),A ttlir

sa-0 -,,2:t..

:t..

el_

- ''.4-air

'rgmr,uL

_

. .

it

.ii

I

',

'

a

1

1

1 I

www.dacoromanica.ro

Dus

ii.v.

cs

4si 15:15:E E4 n-!=tt 6 C. t T " t4 A J.; ti

L

t-4

x.

xi t,

t 1' 1-I rt. I t-fi

i-ittiut!!;:f

F

`14

,!!t Et-"7 Alt'

14

. tqsr;FF7 v! "

zof It I L a I F°8

Mt 16

>6.,Ort

32

540

200

01

2

1.3

141

17

6

fi

;11-1

27

28

29

30

3132

5i

5f

ipotele

Buhoeiu mare

Cal ugara

Ilie§1Delu non

55

14grqt!

Ltiricplt1-ittft-ti0,11:6_,

ft

37

Buda

Buhoeiu

Cillug. mare

Luzi Clugarnautna§1

'Dela nou55

i--tuvOirnift

t

aaiii=t1 +I.I1

ivrt

CentruS'ipoteleCentrunoCiu mic

8atnl. nouCentruSohodo] ulCentruRepCiumayiPagetel

CentruSanaa

04

100

;313

1338 1281

1924958

2279119

130Si2436

20053

9i A

41.1

A40

if it i

722179248911389

76544335

91140158187

1

1

9

2

1

1

A

I

1

1

1

2

2

21

22

1

11

1

1

1

1

1

1

1

1

1

60

60

30

1-000

It7:1

192

454182

7625016064

144400

A74

252

514182

761010

10430

Ott

10

40

8080

50

i00

-Mt

22

500

9090

60200

Ainn:vr..1:11114

C T t

nnfffilA-t,

tt

C L. P..

r -4

ti It

... ±"

-6 ii

-

k1 f.4

tt5TALUL--14tt t t t

5:5iju ":4!:`

!!!!/4774'4U7.7ii F I55.1

ii= L

'43i4

1122:231

Fii4T

1-114.67 i-1/0-10.0t

i14

0f5 1

1 1

11Riti

Miltkin

IMO

'3:7j0

Vi.1i itiz)

I

?

2

Ite§ti77 77

77

1

71

'Iitlemul 32 !

Th,,,,,,, ,

Kit1711n7ntt 1

Ma w,: :, 1121 e 90 90Reii- o 1 fi

1

1

,,

,, Diego 1

1-

www.dacoromanica.ro

I lE

r011

111t

111

1:11

1,1

II

1:ri

lir

:

V+N 1 i i i 7 4 . t' L .5' I l t i L v r 4 I T 1 , 1 11 i L 12 : I i . t 0 t . - 1 : tt t, i i i1.: Fis,11.Fti-ii76

,., 47i;;;-. uir. TkliFii7i-i i.., ii;!,-.. ti, T.-TZr.7_.Q r, . - ..xtiitn- sir- ',?::"."'":!' __,`:T .:u! u-&-q- ... -7 ,i...,:i. CliE!!!!! ni : iiiiHi--

ii < q K ItE .:.sere fi ti ii it i,,i -is f-,. Ft .T. 14 rd if, ..i: u -.e LI e iii iiiiAiiHi --!!w_y.nm.,v. ulu,:

A ,I, C:'-et -Z .,--: ,- ,--, P411 t i, F i I 1?, il F. i fl . L ; I II, L i; i L .- 'I P . L ;, 1 14,

aa PAii3i011-1.1 Vfiti,i Hi Aft Wii I 1 :.-1:,:1 ! ii1hi i Iiiii :,1111

Iiiiiqiiiii 0.9: 3'j

iiiii=11i6b-bi i,i Fii 1;;

4 14-iiiii'a 3- i1f.:14: 1,111:a j00 M40 / 1 1 ii 0i) 000 ..

Viiippliii 3:5 i k I i 100 100,---,

ft V-0:;:i -14:it :1ii 2 no 1110 100:-1 14-11.11riitsgt1 Wilt!til4ii: 1,'"5 r111) 1 1 1 1400 1400 00 00

T..I itiiii:;1-k in-b.-it:if-J.61616 flii-iiti.iii 140 104 1 1 4 40 10 z,-, 10.1 . -i=iA 17

A tii.irii=iii '31 04Tt raiiiiIiiio. rilth.,,ipt !ii Aiii 1 -1 1 dr/ 1=.411 ! .50 2 ;--3 M11 1iI43 fit.:

37 itli11WA. 1

77

RacilaTee lei 12 67

38 G-arleni Racila 78 188 1 1 2 1 60 60 10 100 110 3i 2

1/

G-arleniPaladest]. 53 191

39 Garleni 59 209 1 1 2 1 20 251 50 271 50 5 50 55 81

)7Lespecli 40 140 1 1 5 5 5 50 55 9!

2,

)7'-'1u rin a 21 82

Gloduri 13otez 67 268 1 177 81240 Luncant Luncani Centru 195 809 1 1 1 1 70 40ft 470 15 60 75

,, focila 46 200Mar cr 70 263 2 1 140 140 80 80ineni Centru0 - 13

ff Grheraeti. 15 5377

Valea Bud. 35 13041 Mariiqtildesup Maraytii Vale 13201249 1 2 1 40 1000 1040 1

al. .aia

i! L...r-.Lq -5,1

-t-',,,, _.F.

F ht---.---

I

.'.,-

7. '-'

it

-,,t

if

ii

)1

;5

1

.--...--iii-i

.,

! 1 1

1

I

1

_

- ----

1

Ai

,

,

www.dacoromanica.ro

pral

it;;I

LSI

,LV

IS

Y6

402121

4n

40

474849

5051

52

iFFN,:,ttmg. ttp.7dirrtd grertxlnf

-144-ittrir,n

nlnita fit:Th-4-d

Oi/111:Tti

Fagibnii

Praja§ttRacovaLeticana

SA,nce§tiRohn

Citta levtt71

Li 14! it M fr 7_7 1.1 A.Ls

iy U

1 513 01.11j 1

0:111

200 IOUTU-th, is 04

Lib-tr4T.Mdr-giirEirr 911

q0-4, 00ji or a ti 1)3

rit6 16gtl gi :40 1

A ii :17011 30 06

Once§ti Jud. Tec. Tarnita 115 345Prajaqti Centru 76 120 1Racova Ceutru 170 850 1

71 Leticana 58 246 1

G-ura Vail 60 '280

SancestiHalmaeioiaCentruHoltu

70 268213 465114 570

11

Costeiu 60 300Sacueni Sacueni 82 309

Campeni 70 298spineni CaVale§til 150 1

Peletiuci 160 1079Spineni t60

7.E

-.4.t2r4t-ruat t: t'1;rii1 .:,;....ii, i,. '.al I_

ir.; k,i, !-..H-42.12.:-ttitt

Or 4, 1 4 fi-

91 1

1 1 1

1 1 11 1

2 1

2 1 1

1 1 1

1 1

{4 11

1

601212

125125

70

1

9t.-R4

N00

121H

Tge,

:fl7817ii120490200680192240280

200

C.htliii.IF 1-:-.ePF Via a;:i-,

-- - -

6-iii-i;itT§TA-Li-ii,-.1i..q:1,',r

L L i FL

Et

il'''.tz F ;

300

1 Rilitat_

1

120490260692204204208125125

200

70

"fAiri

201010

5050

{60

220200150

10050

453045

224210160

150100

1180

128,1

2

81

12

2,2

812

812

812

ittit

ii

0 0 T

Nave,

Flied11

e)

0

9 -

E

i

4221.A

1

1.

1

110

/2 It P' I- "1 r I::

-rrn!iuriltrrou.e.

t- T :E.;

;-41441

T15

2

EE

.....,..,-! L R-

(Ant gin

Odebegt7

Sauna::111nsia

i J ,,EIViE,

ieuttalInes,

,entent

34

8.6

11

2

1

1

1

1

44

1

34

100

1

www.dacoromanica.ro

DJ.

LSI

IV,L

S

,9-E

=

VA140i-ta

iiii ;;444 i--i--i.

Ziii-A ift ....- i-tE-ft

iki iiF*EciiT,ilt 4 fg; iiiiii-

t 6 i4 ti -14 A "..iJ "-,i1"1 :4 A-

Nillii_ww,i14b.

miirEi..;;;; !

Flini-4-11

1v.444

iltitgit

TiRtii

e.7,

,-..---., ii

'.i" -;:ki

L..' gi . N

a L;.

1

1

11 DA

1

To=f4f_t,i_i t,

renaiiMmr--7- _- .. -:i._

Ili.,j.r7ttr a ..i,

--fit ituAita rA--

to-rki--141thtl=1=E--",

La!

7P-A

..y 5.:

E 7,

E 6

._. .;,..;

i g

1.' =.:

it,

-5

1

1

..-i

.Ai,

0-

1

_ui; . ,-- --

,,,,,,g1;.. g.P4 "4-74

g...r... 'ir""2

:-.._ t_

16o

i 7

tir I

no

_;t-, t tzi7 17.- E 1 -II . 17.- E I -13`. I 1-- ...= i 15, ,

:IA

h.' 4

55

lvitisgti

!I

',.'::...3 j:k? ii,T.

Tirdath

Oi iiii, tat 14Aiita

,-5

Av114-i.

V;-1,-;:i i-,:t iia-,

-7-7

04 4177

1 041 -17A

11. i

MI WO00 :10

---eti1 Oh

i1 i-170 1

I

1

f.i

00

4iR)

oi-i

1Uoo

:00

110kiltI

1,77 tiN

s'i)

1010i 0

40

NO

1:0rift

40

IWO

7riiiii

1117

PLASA TAZLAUL DE JOS.

56

57

585960

61

Al diem

Barsaneo]7

CaraclauBrate§tiStramba

Ora gen].

Ardiora

Barsane§t]

77

Beret]

Berzuntz

Centru

HemeeniiCentruAlbileCaraclauBrate§t1CentruGura Coalim.

ROMA ne§tiPrisa ca'entru

130 60040 15013 44120 60036 200178 638118 596232 1015

40 15450 18060 280120 5S0

1 221

1 22

1 2

1 21 2

2

2 2

1

11

1

1

1

1

1

11

50

80

60302200

2932

52080

400

3501040160200240690

1 57080

180

60652

1240

1602002402922

10

1010103530

2020170

100

1010

1209595

4030

110

2020130130125

6050170

812166.S

1

82

151 2

Intretinuta tie Stat.

ter 1-1

i -

to

,P.iiiiik:.4E:tiZiiii

I)

1

ff

1

I

1

gLiLE

iii

1

8

5 1-, r: n Itt I. -. _ _ -. - ,-...ii.F.:

_

070810

5 5

Ilieqth

8

5

www.dacoromanica.ro

Ito

w:a

mpi

tz:d

:sts

tatx

.,mm

"Pc

:LI

'1.1

N

31.L

SIJI

WIS

VIA

L

:..e.,.

1',

.-'Cs!

-ii4 ir i

1-5 ilEft .?!1. V.:. ::L' :

Ems. ire; re4iTlii - EAU.

IL. i'l ,,I: t i Ti A ri 6 -I: it i.-i A

K

t

.-.

t,

,L1

.-'

iri tt t,..

-I.it'

-11

V ti Ti I tE,,,iii-ju. ilit,

..:41°' i=Fsi 1;i:Rir-;:i

ti 1 it L t-6-i--::-1- 1' :..... ... :z--gWIlltn*-,

l'Cj:1:AL.tiLIttitiiiilril

6?4ii-Tleigi,iL:-,11t-,ittitI--;;;-1;:17, iiiifia

TP-lrfit:PLii'eatiitia!lt

"ztki M

...,..

-57.1

iii -_-1,-;;li,1r;H-,iiii471

*-' ':' * R- 1.' ' * 12 ier. '' 1 i..... L F. I I*: I 1-: F. I t F i li

`,,:1.2

(1.

b066768

69

70

7172

_

Eti!Thilgti

Ri4tt: Of* 3,1t.3

liTcit: A4vsil-pi ezittDragugulit 1DeleniCatAuia

77

Nasoe§ti.17

Ver e ti

ScoqemG-rigoreni

111Lititimi

tilA

1lir lid ,-::-, -

Nadi ti71

71

77

8andulescu

Scoqem

-1:17 11 i 4 I t ti i g - . E i i i 4

A"Vaiiilin ,.1..N.ti.

tRri'NI:2.

qh11P.i'liii-oli,..ivirimiiimiiIli:at, itA AqhFi,4 j a iiii-ii6 "i:iFifF ..11-1e;,:iii

00:fit:i.i. :

Driid-q16'60ioDeleniCentruletatuia

Nasoe§tiRachitio.Verse§tilSanclulescuCaloiurisa-matee§tiPrisacaCentraGrigorenii

I 1 i i

0061Ai44

1 AoAO

04VA

il AI_11

'2132481307080708986304515

-308205

ji-sf'i i

A00A019hi

A00_;tillAA i

2t=1-

424MO860974 r

500300235216400259154156

70707793

I.

1

1

4.

111

1

1

11

1

.7.

1;,A

is

z,

21

1

2

21

1

i

1

1

2

i

1-

1

1

1

1111

11

1

11

40

400.0

006030

30

45

210

-,-_-J',5

',144

i =`4

A:i0

"ili.1z.i.hi

6 523003902102402104600

700820

t),341"&i4

fliTiii

;314IT,II

912360420210270210615

910820

AO

161116101212

10

2020

006666

1-1-0

g0

00i '.ii

101040

40

10040

I

I

-10

7 13,',

1 ii76

1 A 0

1212

101050

40

12060

6 ii

Rt.j-4:,

l,,

A

31

6

6

812

2

812

) Rlze§T.

7"toltTibiubitit..

PI 4

L.,

,--, :i3 22

VNN.

i

1

64

g

2

1

i

A5g3

www.dacoromanica.ro

OL

LSI

LV

.LS

aVal

EIF

IL

...:: 1-.4-n4-iiii,,,-a*--- ?, t. t., 5 yr t -F t i i .tt t R

T...i-li ..-i-i-47,i;il ijt ttentt: ...-ii: -s--i

t -a ;T., '..,,,1., ,I, tz;147;I.: am _.0101_ ;,..,,-.i,,i,v- t-Tmit.mit mtt f.i A a' eg 5-1 ;: .2:.,,i-,:,'1,ili: ---iiiii.iiii Ott

2. '--:.,0,,,. "_

'' 1.-- i 'I t 5. I b: t .1. t fl: t.:

i it I ' ;stli,ptt 5 ' I 'gti_FItt5 i 1 j irt Litjr a 1713 ;541 -I- 1 1 140 iU(.1 fA/ -1-Eit-I 1711

5-5-1A-i:tili 6 A i i

ii i il-m- titts-V,I-aa. I--itiN. iirtig-a TO 1) g i Of--4 i 8(1 ....A-`,:- Ail ,IA0ItillAa itAn, Oh J.;:ii 10 g1-0I ,unpa 14 70

55 PtiPill4q 1-1 rl aa=-'.., -it,.., 1 10 ,,rtacis., 00g i;,i 1 t'1 1 mi.1

7.i i

o Tiltltiii. >--,4-; ox '4 I g1:1 1-f-10 -,1-40 1..:.i 11.11.1 00 Aqs

PLASA TAZLAUL DE SUS76

77

78

79

80

Bahnasent

Campenn

17

Luda§11

Brusturosa

Goiasa17

Buhnaseni

17

Basasti17

Brusturosa

CentruBorg. luT Mari§T

CatnpemTari-taParjolLudas'BasastiHainelaCentruCotumbaCiughiqGoiasaSaltaPalanca

70 61740 120

100 36030 10050 180

(15065011100 500

80 320168 659100 37334 170

132 608121 588107 535

1

1

1

1

1

11

21

22

212

1 1

11

111

1

1

11

11010

110

1090

26060

26030

260

140120400

20010010060

250130510

20019010060

26060

26030

20

202020

202020

4040

404040

100100100

10030

100100

100100100

120120120

1205050

140140

140140140

8

8

8812113

812

81281 28'2

q.

:::-I a ::; WA:4-.e4.11- L1_ r..iP-acolift se py F.;:i.

i- ii H. ft f4 A. i7i A 1,

0,,

--_,..-__ tA " -= _-

t. 2

a

C=s1 .

_

.§14

V..-,

Iii.

k' if 4: i. I i- i: t- r i-,

6.1:::011, ;ii-Tr

g '5R 13

gi. i 'I -a I L i t V.. i t A

1h

if

riiiiiiia,ny

iiii

iig

4(1

1.

1. 1

Vt_1t_4

00

I

I

1

I

_tio

gijO

i:t. i i

17

,

,,

Pt

,,,

30

www.dacoromanica.ro

DIL

SIIB

MA

....kt:ti-c.PIA

F. iFXatil :=P

6 m tt f_.4 A. i- k-i -T, 4 -4v,-;;; 4:_ KlEiliii`

:- 11-;Wit.

-i Of4"tkijAaiii tilil'-;iiii 1 It.i 64

k!4

858687

88

89909192

.;;

ffiaiei

.77

LelenaAseuDarman*

71

Plop

DoftenaCucueLargaLeontenet

17

iiai1ei

Darman.epti)1

77

17

Doftena

77

Leontene§-ti17

rf1 P1

inhi

i":b lii p4

rs 11414

iianLunca AsciiLeliaAseuCentruBoi§teaPoona Uzul. 33PlopLapo§CentruCucuecl Doftenit

Largaentru

Dianca

iii17

100A

40iN

110.

lohA iA004 gM53 212

170 720160 640

537 2075

12485

25070

1059530

2135133641250

350481407137

1

1

1

1

1

1

1

1

1

;.!

222

41222222

1

1

1-

1

1

1

11111

11

L

i !

7(1

;10

Ill

294

294300299

1630

31060

148100243050

f6'.-1=-fri

200

ii40

248170200

70210360

80

;WO

294640299

11529

559230348170234390130

6 Lit,i-14tittltt

4, 1.

ill

111

92 1092 10

1092 10

, 60

303020z0203030

805070

15030

100100

10

10

RI/tin906080

60

3030

1705020

130130

Z.; iz

xii

. .

114womiti

014:1714/

F Ft

0 .0

Lst-enii.

1

00giA

iiiidA:fito-f14: 1n011 iilis.ritt F47

AMqiiiplii14-ii 58 in

AA

1

5»II

n

f:4

1.

2

14 t tt 5 13,

tit'Sg!atint. In't- 4.6i, tie eh

:74..2:7,1172.7tni."-7

wt92

92340

899

:1;;;W.,74 ''""-s-Ti-47.rbuttatt

t j, a a

4f

ti-Y) 111

fi0710

40504g04

I

in

Ili

i- i

11.1

10

..,

61_

_ _

i

1

1

1

1

Ins

229

6

311

5

1711

i

11;

81%

8054

2

16

8811,81,81,6

www.dacoromanica.ro

Iiit-

..r m

o.a:

:1.

3I.U

39U

Lii.1

Ji

ul+

lblfi

11.

. 1-2 t- t Y. 1-4 t..

rr.:

8 ie -4- g

..., -P #7 I -I- it 4 I t- -PTif.-lif,t-ii,:-,;:-wq

P TT

i,..,L,ilt., LI_

,-;-...:,,-i ----

I-: / t- f,T9Ttli4-1-l-1-.

rq-..ii,..1;!,-,!.. L.E.Aitod..-

'1

-=4-.4

ol--;

if2,-,

I.--._ a..i,adti

'32.12!-JOi i.!!!!angajalr.t..n.c

t: i t tt L i ! -: L i

-1i-

Or):

013

07

OA

99

100 Prohozesti101

102

103

104

105

!.i...eitini-j,1i

tifirsg4-,.,1

Vrtittp5tift

53

V46-.ii: i

ft

55

Poduri)7

Schit

Solontzn

CucuetiLucacesti

11

77

Valea Arinilor.

Tvir4eiy.gli,

11

;;

IWIiiiii

Viiiiiii:i

Schit FrurnOsa

Solontz

Valea Arinilor

nn

,,

Iik3titiiiAtii:FtAipr4ja,,,,.,:ti

Aluifilti1-ii ii a a__...Fliql1 1-10.i ql

va,1,.Prifilll'iiP

r="' Li it 8 .,.: v. til_

Oseb. Prohoze§ti

Rusae§tiP r ohoze§t)CentruReteniCentruSarataCucue taCentruTazlauChiliVal ea Arin.

30200

ii-it;_ltir,A Miirl....-

'1 411i1

7(1 ?1(i0

10A --1 P.to 'gig/AO 1 %-111

1-:tif/ 1.ft-i

ri _e-J A01iiii .Iii.20 0.2

70 21040 12075 375

228 44298 181

282 115860 150

136 454110 59092 490

124630

1

. 1.

1

1

i 1I

1

1

1

2.

1

1

1

1

i--i-,,k-i

A.

1

i'I7-

1

1

22

21'2

21

12

1

i.

1

1

1

1

1

1-

;:i

1

-1

I1

11

1

11

111

1

1 1

1 1

1

NI.V40cr,Iiii

;'i0i;i114

ft ;i0

2232

150

150450

210

80e,,

!-0,1,1

40

280

337 50

490120270500

400

tnlm

20Ai 0

4,q1/

280

3372232

640120420950

610

51

00

fti-1

I 008050

170

26 6626

6666

10

2000 100

150200

200

00

Fin

008050

170

226126176200

'210

666666

k1I,

ti0

81 2

89,8

81112

.

f-itiill-iiii-i-

OH iFi:fil- fii.

-;44:iut gF. FEkEza;;;ii "4 F.--Ati'itiit

- Jii...

r- t-6

-4il

it'5 IV!r. _7.

T;i ;: iiiHi-

,,, 2A.

E-

I

i.* 93'1- e ! il:1. t

n1 / .6.

.,

ft

§i-/Lito.ii§tti 74Aiii44.--i nfil

I I

au

giii-1

,tir_i

1

. ,

26

m

91

www.dacoromanica.ro

DL

LSI

.LV

.LSi

1.10

71E

N".

11

...67

vAmottizt

t., u;:it,r4 t,,r,,,.ii Re. t E til.:-.1:s:57;;; a; 74:iFXiii,

.. tt.t ....-..

C-- 0 111 LT 11 A - '' - -

T..ii7.77i.iTii==tt-cr-:-,'cl.--I.

..

i; f, i, fi. 14

7.-

cs g

L

:-

I

-6;.:-.--=------- -----4 r-a---

;"i, t fl

- --g-ii;iaiix -AF

---2-4--"-1----

i: ; t ii

TOTAI-j--ri;....._.

i-, ; Ta-

I;itiKi-_Ti-ii.,Lii-,Kfii-,;iii-,;.iiipr.;

- ---,:_....... _ ..waail-;i:-

-- - ---1:,;17-,,..111.-.

f.t.. titi.t.

. . . . .- " -",..

.t.. ,-.-

iiffi Viiaci.'..i

107141=174:a:4

Vb616gii--41.4iiIr A-iii:e:119_1.Itii-Lant'i-i attpinittin

PA-1 1:31-1- - -- -111:,11,_ IOM_

4 I 69itg-i iiAl

NO 10

-1

i

3- 3-

Ar3

1-

,srl'

ziA

I1

111-

"j1-0

ill At`

AA Ail

A-lk

ii;i

9.1-0fic:iit

_A _ii

AA

10'zi.

1 t:i

T-ti I

mo

inO1 tit)

liti.%a

ii

.1:

-i

10A

109

110

111

112

113

77

GutinasRadeana13ogdaneti

Popenii

77

77

114 CuriaM-re a Statulul.

Bogdane§ti

Caiut

77

rLANA_ TVA-a-LITT

Vales. saes 47 166CorbuG-utinaqRadeanaCentruBahnaPopen1PraleaCaiulNegoe§tiCentruCarjeuPochitaV1acaCuria

45 20682 27292 353

232 84814 70

140 28010 2080 16570 135

302 115254 22240 15428 9290 440

A

1

12

1

2

1

1

221

1

1226

2

1

1

1

11

11

1

13

1

.j.ftAIu175150

75

3737

11237

360

120

500

5050

164306

600

300

360

339456

75

37 5037 50

712 5037 50

660

480

1

t-4Fi 21.)

25 25 8825 25

20 80 100 14

8'281

40 40 812

70 650 720 14

30 150 180 '3112

_

14 A 't"1

1LI

11-

V+

5ttil .R..

ti, ,,,:-P

6 ;

1. P. CI i '-i HP. I- H P

,;...ti..

! 4, ; t ii i ;, i ti t: t i ti

."'-

Ai ',1

12Tlg At,

dii

11pRdatip-._i)

77

17

Cain.1)

114; a ailfl

,,

gain

;rsti 1114 70.

23`x'83`ana 3_14 X401

1 dirt207 2828 310 320 15

www.dacoromanica.ro

I;K

OT

1111

7fal

,31

.1.S

late

.LF:

4.-,

t.,

:=4

tiff iithik

giiiiii; Dr.w.iiiii2,

i ^ i 1 4 ti f i ! A i-+ i-i 1.' ti f.-1&

-''''

K f-i t'

i.g 4r, ,:,-; e

.-: 4 ,.,,,,-,:,

ii g i=i I T.1 fi. 1 f, i=: i-4 g .z :-.7

i-71:115F.H1F..,,.414-..i ilr,ivi

ii,ti ii.LE

g I: T I; _a:

cit.:zit:1E1f It

1 471

1-h-14,P1-:th.t!tut:Pta.

-e% -4

2

ii -',.--i'.

iiii iiii,ii;Ei

4.: 7. t 5, i" 70

,...i._;;i__'''''';'` ---------7---i,Eii1f.2:11H:""2"'

I: e i gl.ti, i_r_: 1.74,

i1 5

1.16

11755

t-Viriy,iTA

120

121

122

123

124

125

.--1-i-:::,-...!0;

ilf.pii.i:

JAvi-,-.7176-1

7,-,-

t:i

M-rea Cain 1One§tiFilipeqtiRacauti

tupelo de jog Ripele)7

Borze§ti7)

77

17

(4.i.n.---,i, ,---,ii-4.ii

1A-T=iiiiifd 0:::iiii'ii1.4s4-5rsin,

_55 Faitlii,..tA.114i-k-1,

-1.4.vveui i.-1-1-iiii-

.. 1116P. Fin;i--st:

il lfiAnwlia

i ..;

tt I a it

B9i§t0 RaZaqiBoillte Galin

NI rea Calin CentruOneti Centru

n Filipe§ti27

mullBuciumiRip. (le jos

8 §1 de sus11

IBorzep,Cruceadepiat.

17

n IPatra§cani11 IMotore§ti

.-40 15Lii. i)i-T-i

0 27il;-A 07

160 7`g0il i t-41A

4r, 1fiill

110titl 17:i

1)4 24020 91

8 44125 1770

110 55060 312

115 474242 1059

1326 112929 13025 1204.1 24333 161

...

(11

i1

1

211

1

11

,

i:9

,.4,.

22223

42

2

I

i

i

1

1

1

1

1

11

111

1

2

211

1

MOA.0

%no

00

223216016016090

180140

1.; t 2 ,: 1 0

7N1h00

440

500240460

1429145125220255

I ed-il40,q

:140',1iii

MO

223266040062090

1609285125220255

8i i

!-.0

1010

10

17040

' 404040

40202020

in

100i NI

A0

160160100200

240706080

I ;3. 5-

40

1 r,I0

i nri

:.i.0

170200200140240

2809080

100

-i

4:1)1_-

12' 2n 2

8 24

intrec. de Stat.

T

4

14 tA-t1 it

Tr:

t;,,i'll 21 " itiit. Z1-.' 0

-21tr.

;.1!

.

ti!

1.:HAttt Ng 8.a....al...

iiR tii-i..;.0:Wi

;;

i:NiFi:iFil

TIj

Ii

gft

1

4 J AAR

(

www.dacoromanica.ro

. I L

SII,

SC:a

4: .8

1017

1117

/1..;

Lt..

Fe:5_-kAnt,...thk-

-;,-ii 4t4- i- il ST it t-4 z t-. ri '4. 1-1 #7 -e,

rAnti.-4-X:41

V. V4-0 4

F ii.. ii i- tr. ,..-.

r'-r,.ii

v :-.4 t p tt it, 1 t E.'

p""°`

r-,11pt-pttpLiL,eif.tie.itii

i.L I ---,7.-r,

:.--. §_qiiii .t. i-;.7=

---f-''2-"''''

- - ,hi.-ti,.

_ t 5.

iN kiiiit, *4h-ilia

M rKu Viittittrottit0

.:At Ilizalai130 St. VOuvq1i131 Sf. Joan

Sf. TreimeSf. GeorgeC. ParaschivaSf. Im neratiSf. Apostoliiehint. la fat;

132 Sc. Mag. 3Sf. Grigore Teol

;;

Tx. lint:Jig

"Oi 6011ej5

77

77

"77

nn

77

n

tat_Ainti4J5iii---: :

VI4eititOf,fti-filair-;;Intiln(13:1i11

1i1.Di

ii

ftgad. OitstiltCentruG. S14'ilicTise§tiCentruValeniValceleMosoreleSchitPenetenciar(cast.

R:a U.-',A

1,17 Fill0mii 44504 111-1070 .44

0- ',;q1F1

4 1 541 A b

21.2.i 70 A

45 i il:,i120 420118 70861 361

110 62570 19034 11494 45347 195

11

A

11

2

i

11

1

25

1

r>4

1

221221

112

1

1

1

1

1

1

1

ii

i1-

1

11

11

1

11

111

1:111

10710110721:30

adfAAr,--1,4

i'2418012012048080

13090

1576480

li-iii

400

1H4,- lil

1171l-1

472244330

10.6040107110Fs

4077:stA

Fdi0AU4

44464236445048080

13090

1576480

r,-10

2056

[ =`..!0

2n()

Trin--4. t1

626401650

270405050

36060

Oil5fi

i:1

8i

6030

138

100dri50ill

atii

4A0- c-7-1

ti',I61d046

188270405050

36060

,4 1 ,

0i

Totalul General 26632 familii, 110,425 suflete, 148 preoti, 8 diacon , 327 cantareti, 53 paraclisiarlu, 225 biserici, 46,970 lei §1 90b. salariile servitorilor dupa budget,54013 salariile din angajamente. 100983 lei §i 90 b. totalul veniturilor, 7437 lei qi 96 b. chel-tuelile bisericei dupa budget,14510 lei cheltaell in plus, 219471ei,b. 96 totalul cheltuelelor, 11801ei )4 pamintul bisericei in falPi.

[SubSeninaq Protoeret. I. AtanasitiNo 3, 1888 Ianuarie 5.

11. Epitrop. st. Spiridon2). Intretinute de Stat3). Schitul de monahi in!retinut de st. Spiridon din Iasi

9_i

iiii r';.q.iiiiii ilF fEw."--

;11 v74

ti :1,o tel tt =

-

ii-

T'74T--''Ali7aliat-..,..,.

a

T-

-."-

E i4

'aa

-2 .. .t. I.

t- .iii..L., :,= a

--t;.---::-..7.1114 Ettelf.nk

z...3._ItirIni zni

h F. I

/-21.-Aiii,;!i!;_.iii 02.

LE: 4 1

NI

1-1:C-ifiqli

VT4iAi:ii..

21,

11-- 14

J

7)

7)

r g 1

l'IA0i

.

=1 4

bo.,1:1

..-

_

,

.5

Z

2 -

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERIUS CA.

Biserica din America.America, numita aga de la Amerigo Vespucci, un italian, care

a facut eel intaiu cea mai complecta descriere a acestei parts a tu-nnel, a fost descoperita de Christofor Columb, la anul 149 dupaChrist, dupre cum in genere este admis, dar, dupre alte scin, Ame-rica era cunoscuta Europeilor forte de mult T). America trebuea sikse numesca mai bine Columbia", dupre descoperitorul seu, pe&and in memoria lui s'a pastrat numai numirea unui stat (provin-cie) in State le-Unite din America de Nord....

Nu vom vorbi aci despre starea religiOsa a popOrelor din feluri-tele state oi colonic europene din Europa, uncle exista felurite con-fesiuni, ci numai despre biserica protestanta din Statele-Unite dinAmerica de Nord, oi Inca nu in mod detaliat, ci vom face o scurtaochire asupra stare' religiose a Americanilor, gi apoi despre 3 secteinsemnate, can s'au ivit aci din Europa, din Anglia, vechiatropola a`Statelor-Unite, can state cu drept caveat se numese demulti Anglia noua", de Ore-ce atat limba, cat of mai multe de aleAuglezilor, s'au pastrat aci aprOpe intacte, pana in timpul de fata,oi se creole, ca se vor pastra mult timp

On-ce forts, on -cat de bine-facetore ar fi ea, numai atunci pOtesa aduca tot folosni, cand este regulata in unele conditium cunos-cute, de can se margineote oi se conduce. In afara de aceste condi-tiuni forta cea mat bine-facetore sau Igt perde partea sa cea huna,sau chiar are un caracter distructiv. Focul este elemental eel maibine-facetor oi eel mai necesar pentru viata omenesca gi cultura, oi,cu tote aceste, tot acest foc, in ors -ce moment, daca,nu s'ar observacunoscutele conditiunr, pose sa eresca in Baran forte mart gi dis-truge oraoe oi sate intregt, pe car'f le preface in cenqa. Aoa esteoi in domeniul religiunei. 0 credinta puternica, oi un simtiment re-ligios via pot mioca =nth, dar ele, in acelaoi timp, in lipsa condi-tiunilor, admise ca regulatoni, pot da nascere la fenomene, can potIngreuia forte malt consciinta poporului. Aga fenomen se observa

1). Contemporantil", Dff., 886, No. t, pag. 556.Biserica Ortodoxi Romani. 6.

me-

..

www.dacoromanica.ro

1098 CRONICA BISERICESCA

in starea religioso-morala a poporului american din State le-Unite.Acest popor se distinge prin o energie puternica a simtim6ntuluTreligios, si de aceea este forte sirntitor catre interesele adeverululreligios, pe cand sistemul principal confesional, in care se esprimacristianismul in America de Nord, nu da o garantie indestuldtdreconsciintei religiose nu -numai pentru incredintarea conservarel a-deverului, dar chiar contra ocolirei directe a lag (adeverulul). A-cesta este protestantismul, carele este principiul confesional pre-dominator in America de Nord, caruia acesta Cara fi datoreste co-lonisarea sa, fiind-ca el (protestantismul), evitand persecutiile inLumea Vechig, cauta pentru sine libertatea desvoltarei in LumeaNona, unde, folosindu-se de cea mai compleeta libertate, putea,fara stavila, salt expuna, in tots deplinatatea, esenIa sa confesio-nala, si de aceea datele cele mat compleete, pentru a-si face tine -vao idee justa despre confesiunea protestanta, le pote dobandi din stu-diarea starer religioso-morale a Americei 1), asupra carui subjectvoin reveni pe larg cu alta ocasiune, acest subject Rind forte inte-resant.

In Statele-Unite din America de Nord nu sunt autoritati bise-ricese,t, supuse guvernului federal din Wasington (capitala State-lor-Unite), de ore -ce constitutiunea tare' a prescris separatiuneapomplecta a bisericei de stat 2), dupre cum cu insistenta acesta secere si in republicana Francie, carea, de si persecuta la sine bise-rica catolica, totu§t ea ardOre sustine catolicismul in tote partilelumei 3). Numai nominal confesiuuea protestanta (si mai ales bi-serica anglicana) este considerata, ca predominanta in America deNord, in realitate insa in. Statele-Unite este o anarhia religiOsa,carea este resultat al protestantismului radical. Papa Rome' are 11ai hiepiscopi catolici. protegiati de Francia, Italia, Ispania, in Sta-tele-Unite, in orasele cele inai principale 4), dispunend de forte marlmijloce. Biserica crtodoxa este representata in America prin unepiscop rus, Vladimir, care recede in San-Francisco (California),care porta titlul de episcop al insulelor Aleute si peninsulei Aliasca,care, la nail 1869 s'a cedat de Rusia Statelor-Unite, pentru sumade 60 miliOne ruble 5), prin preotul Nicolae Bierring, care a primitortodoxia In Petersburg, la 1870, si care este ingrijitorul bisericeiruse din Wasington, fiind colaborator, Impreuna eu cunoseutul Dr.Owerbec, anglez ortodox, la The Orthodox Catholic Review",din Londra, revista, sustinuta de biserica rusa, ea qi Union Clire-tienne" din Paris a cunoscutului franeez ortodox. eruditulut par.Wladimir 61-uette 2). Biserica greca din Constantinopol $i Athenaare vr'o cats -va preoti in Wasington, New-Yore, Boston. In genereortodoxia se spent a merge ma bine In Statele-Unite, dupa ulti-mile evenimente din Anglia, ca.rt au avut resunet si in America,multamita Owerbec gi altii. in Statele-Unite din America de

I) Xpueriaueuoe Petersburg, aik 1887, NN. 1-2, pag. 135-136.2). Olroanach de Gotha", 1b81 pag. 5:18.8 . ,,gepicasahnt BhcTunive, Petersburg, 1887', No. 6, pag. 104.4 . Almanach de Gotha, 1887, pag. 533.") CocTaui. CB. Cuuoga", Petersburg, 1887, patf. 74.6). Aepuoeubut Btenuuts", Petersburg, 1887, Nku. 6, pag. '20 (part. Ofie..

tut

`rein ",

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERIaSCA 1099

N-nd. se observa, eg, protestantismul, sub forma a ma! mult de 300de secte mitt, cart formeza sub- divisiuni ale sale, a ajuns la corn-plecta sa desvoltare. Cugetatorit religiosi numai asculta de auto-ritatea bisericei, ci fie-care esplica religia crvtina dupre parerilesale, une-ori forte curiose si de loc ne-crestine. Ra %ionalismul a a-juns la apogeul seu, pe carele de mult it dorea, in State le-Unite,la care au contribuit mai multe conditiuni locale, proprit Amerieeide Nord. si spiritul timpului. Predicatorn au ajuns la mare arbi-tragiu ; is" iau, ca subjecte, pentru predicile lor, ast-fel de lucruri,cam n'ar trebui de loc luate de Die' un crestin, ori-cat de liberal-radical ar fi el, si din acesta causa predica a ca tut cu totul, a de-viat cu totul de la antica Homilia" din timpit primitive ai christia-

§i este acum mat mult o eloquenta parlamentara, sau ju-diciary cu multe gesticulatiuni ridicule, de can se rusineza ces maimulti americans religiose gi moral]. Bisericile parohiale apropen'au niel un venit, si pastorit" ved numat de interesele for per-sonale. Mai multi sectanti intuneca.ti, spre realisa scopurile forinfernale, au constituit mai multe societati quasi religiose, cu stopfilantropic i pentru mantuirea sufletulut, dar in realitate cu totalpentru alt-ceva.

Cele 3 secte ma," insemnate, despre cart am amintit mat sus, sicart au produs atata sgomot in Europa, sunt Biserica indepen-denta catolica", Biserica fisiologica", Armata mAntuirei". Elesunt resultatul doctrinilor exeentrice ale predicatorilor americans,cart aprOpe propaga ateismul i necredinta in felurite forme.

Biserica independenta catolica" a fost infiintata in Sfatele-Unitede F. Hinkley, adept al teoriilor filosofico-religiose ale lut Strausssi Ernest Renan, metnbru al Academies frauceze de sciinte, autor alscrieret Vie de Iesu" (,Viata lu" lisus"), cunoscut prin lupta sacu demnul episcop de Lion-Dupanloup, acum decedat. In capulmiscaret religiose din State.e-Unite suut Omen! torte cunoseutt, caParker, Emersohn, Bicer. Indata dupa constituirea sa, acesta Bi-serica independenta catolica" a cerut de la guvernul central re-cunOscerea sa, ea persona juridica, ca i cele-l-alte adicaabere

avea drept de a face casatorii, a avea proprietati immobile, li-de on ce dart, si altele. S'a instituit o comisiune, spre a videa,

in ce consta noua biserica", aci s'a ineeput o discutie forte vio-lenta intre Hinkley si presediutele comisiunei, numita de guvern.S'a constatat, ca Hincley, cu adeptii set nu cred nici in Dumnc-4eu, nits in Christos, nisi in biblie, ci recunosc numal ore-careForta", carea este mat presus de omens. Dupre multe discutiunisi desbatert furtunose, intre liber eugetatort ", in presa, si par-lament, acesta biserica" a fost recunoscuta, ca persona juridica,de catre stat, si acum ea numera multi fit at set in felurite orasesi sate nu numai din Statele-Unite, ci si aiurea ; in orasul New-Yore s'a format o sectiune a acestet bis.riet", nutnita Societateaculture' morale". In Boston representantul et este Adler, un jidan,care nu recunbsce theismul, nits nemurirea sufletulut, dupre cumpropaga de pe catedra templulut adeptilor set, din cart cea matmare parte sunt jidan], cart s'au lepadat de talmud ; mat multi pa-

aseminea au fost adusi la Biserica independenta catolica".

igi

gan'

nismulut,

a-gt

www.dacoromanica.ro

1100 CRONICA BNERICgSCA

In anii 1870-1874 s'a facut un membru influent al acestei bise-rica" cunoscutul cugetator si scriitor american Orest Brounsohn,carele a lost presbiterian, rationalist, unitarist, transcendentalistde Boston, si, desperat, ca nu-si mite satisface simtimentul seu re-ligios, s'a facut flu 'devotat al bisericet papale, la anul 1876, canda si decedat ; si dupa el multi tree la alte secte mici din America,vecTend cPle ce se petree in biserica independenta catolica". Duprescirile cliarelor ai.gleze si germane acesta biserica" n'are viitor,si in curand sau mat tarqiu, se va disolva cu total, fiind dispre-Oita atat de guvern, cat si de personele partiettlare mai de va-lore ; totu-0 ea deo-cam-data numera vr'o 80,000 mernbri I).

Biserica fisiologica" s'a infiintat la anul 1880, in New-Yore,de un medic Dr. Linner. Ea se baseza pe amagirea grosolaua siexploatarea nerusinata a Omenilor lesne erecletori. Predica in Ame-rica este forte respandita, ea acolo formeza o prafesiune separata,la carea se aleg eel mai eminent' orator', can primesc, pentru a-cesta, same enorme. Henrich Bicer, eel mai renumit predicatoramerican, decedat la 8 mart 1887 2) care a fost admirat de lumeaintrega, primes, ca salar anual, suma de 25,000 dolari ; locurile deintrare in biserica fisiologica" se platese une ori forte scampmat malt de o mie dolari un locluandu-se in consideratiuue tim-pul si predicatorii ma' insemnati. In biserica fisiologica" princi-pals canta insult dr. Linner, fundatorul bisericet ", acompaniatde sunetele fisgarmonice in onOrea nature', dupa aceea predica des-pre puterile misteri6se ale natures, ca conclusiune dr. Linner pro-pane, nu, mai cored, itnpune ascultatorilor se', pentru un pre'forte mare, brosurile sale de continut medicinal si une-ort f6rtelicentios, si, ast-fel, tot serviciul divin" se termina prin distri-buirea carOlor de visita ale doctoruluipredicator, in can se facereclama pentru arta nu medicala, carea 'Ate vindeca chiar mala-diile ceie invechite, si recunoscute, ca incurabile.... 3). Ast-felfiind lucrurile, biserica din America perde cu total caracterul bise-riceT adeverat-crestine, carea este unirea tuturor credineiostlor inChristos, formand o fraternitate complecta, in carea nu este nictiudeu, nict ellen, nice sclav, Diet liber, prin urmare nici avut, niciserac, dar tote in Christos 4). 1mpunend taxe marl pentru intrareain biserica, biserica din America devine plutocratick putend fivisitata puma' de eel avuti, si iata de ce poporul de Jos, claseleserace in orasele marl sunt lipsite de eel mat mare bine aaucli adeverul divin, si acesta este cu atat mai gray, Ca in ehris-tianism trebue sa existe intre omens o complecta egalitate, si chiarse simte forte greu acesta in republica democratica din Statele-U-nite, unde este proclamat principiul de complecta libertate; acestaeste numai ceva teoretic- in America (ea aiurea), si in practicade loc nu corespunde dr pturilor celor mar sacre din evangelia luiChristos 2). De aceea, o miscare religiosa energica in masele popo_

Xpacriaucsoe grexie", i etersbnrg, 1887, NN. 1-- 2, pag, 13-4, 141.5). IkepROBliblA 137,CTIIIIK'b", 1887, No. 1 i, pag 214.8 . Xpncriaacaoe Ilrenie", Petersburg, 1887, NNo. 1-2, pig. 1:)1.4). St. Apostol Paul. Epistola c tre Colosseni, cap. 8, vers. H.5). XpacTiaame theuie", Petersburg, 18b7, NN. 1-2, pag. 148.

si

11.

www.dacoromanica.ro

CR 0 NT1CA BISERICESCA 1101

mini de jos din America n'a Intar4iat sa se ivesca, cam poporul a-merican, fiind forte energic si simtitor, neputend sa-s] satisfacacerintele religiose, s'a devotat la tot] aces predicator' falo, can fipromiteau a-1 propaga adeverata invetatura a lui Iisus Christos...

Ast-f el se explica marele succes, pe carele -1 are secta amerieandArmata mantuirel". Aeesta secta merita o atentiune deosebita,ca un fenomen caracteristic al seculului nostru, fenomen, provocatde decadenta extrema a principiilor christianismulu" in societateacontimporana din Europa si America, gi (le acea larga respandirea uoului paganism", despre care fie-care bun cretin se Infrico-seza. Armata, mantuirel" s'a nascut din secta angleza a metho-distilor". Secta Armata mantoirel" are di. stop sa mautuesca peomen' Intenn mod original, Intorcendu i de in calea peirei spre ca-lea mantuirel Intru Christos.

Secta Armata mantuireee (The salvation army") s'a fundat deunspredicator-calator methodist, Wiliam Boot (nascut la anul 1829),carele a sosit in Londra in anul 1565. AvOnd zel pentru binele spi-ritual al apropelui, si cu mare durere veclend starea trista religioso-morali. a maselor de jos ale poporului, el a inceput, impreuna cufemeea sa, sa predice es angelia pe strade gi piete, intre masele demeseriast si lucratori. Predica lui a avut mare succes, ast fel caBoot a creclut nemerit sa formeze o societate, carea ma] pe Tama, s'aintarit gi imputernicit prin fundarea a eator-va sub-divislum si sec-tium. Nunnta la inceput ,,Misiuuea cregtina", societatea de la anul1878 a inceput a se numi Armata, mantuirei", si a prima o orga-nisatiune destul de complicata, determinate. Secta

',Armataman-

tuirel" este o societate de omen', care s'au intors la Duirinecleu,legate intre sine in viata qi aotivitate prin implinirea aceloragt ce-rinft de offline gi disciprind, cart sunt adnzise in serviciul militar, in-armatd ; de stop at seu acesta societate are intoreerea omenilor laDuttnecleu, caruea trebue sa se supuna, sau eel putin sa fie a-tenti la amorea divina, la euv8ntul m'antuirei, calea catre care searata de el, si sa recunosea necesitatea amoral si servirel lui Dum-ne4eil." 1). Acesta secta n'are o confesiune separata, gi nici nuvoesce an alba ; invetatura el este invetatura tutulor credincio-..silor In Christ, adica printipiile, adeverurile crestine fara a meste-care de ore -care particularitatI confesionale ; intr'un cuvent Armatamantuirel" propaga doctrina, ear nu confesiunea, recunosce peChrist de unicul Invetator tpreceptor), comunica religiunea tutu-lor acelor, can se afla in selavia pecatului, si pe tot' de o potrivafi chiama catre Dumne4e1].. Constituirea gi activitatea Armateimantuirei" sunt curat militare. Villiam Boot clicea, ca on-catetemple, case de rugaciuni, ar construi tine-van'are insemnatate,pe cat timp dureza actuala stare de lucruri din biserica crestina...Biserica a deviat din ceea ce a fost In timpi primitive, gi de aceeordona, ArmateI mantuirelL" sa ajute pe Omen', can au caclut 'fortemult moralmente. Dar, pentru acest stop, trebue de luptat, a purtaresboiu, gi suceesul la resboiu 11 are numai o armata bine organi-sata, adicA trebue sa fie ceva Intreg si regulat, bine instruit, pre_

1). ,Ciparuunn", Petersburg, an. 1882, No. 8, peg. 651.

gi

D-4eu

www.dacoromanica.ro

1102 CRONICA BISERICESCA

parat pentru lupta. Poporul lui Durnneqeu din Vechiul Testamenta fost organisat militareste, ca sa indeplinesca ordinile lui Dum-necieu, relative la pagans, tot militaregte trebue sa fie organisat' sidmenii actual' ai Jul Dumnecleu, earl* igt sau asupra-si serviciul luiDumnecleu, gi cars indeplinesc voirrta, Ast-fel salve ioni§tise(Armata mantuirei") se numesc soldaft, au imbracat costumul se-mi-militar, avend cusuta litera S ('Salvation-mantuire), facuta dinmetal, spre a se distinge prin acesta de eel, can nu apartin sectei,si spre a atrage cat se 'Ate mai multi membri intre societatea lor.Dengii au grade militaregeneral, colonel, locot.-colonel, majorcapitan, locotenent, sub-locotenent.... General este insugi WilliamBoot, pe cand fia sa Ecaterina, care propaga in Paris, se numestemaregala". Officerii, servind tot timpul armatei mantuirei", pri-mesc salar regulat din case, carea se formeza din colecte bene-vole ; dengii nu se ocupa cu nimic alt-ceva; pentru prepararea os-tagilor-salvationisti la Londra, New-Yore gi in alte °rase mar', existsscoli, unde viitorii ostagi ai

operatiunilearmatei mantuirei" invata numai bi-

blia gi se exercita in militare"; studiarea sciinfer, invederea tristelor resultate ale instrucfiunet sciinfifice a cleruta din fe-lurite Lisericz, aci nu este admisel, hind considerate', ca un 9. Gra-dele inferiOre gi soldatii armatei mantuirei" se ocupa cu afacerilefor ordina e, dar sunt in fie-care moment preparati pentru a intrain lupta. Activitatea principala a armatei mantuirei" este indrep-tate contra satanei i lucrurilor intre omens. Acosta seeta dis-pune de multe mijlOce, scote 2 cliare in 40,000 exemplare, membrii:et propaga doctrine for in temple, scoli, teatre, circuri, hospitale,aresturi, in fine desfagura o activitate extraordinara, mai ales intremasele neculte, can aunt fOrte expuse et, mai cu seine in oregelemart din Statele-Unite ale Americei de Nord, cat si ale Angliei,Franviei 2).

Aceste secte, precum gi in genere starea religioso-morala a po-porului american, au pus pe ganduri mat multi omen' de mare va-lore din Statele-Unite, 1.-au fortat sa recunosca, ca protestantismuleste pe cale de disolvare complecta, mai curand sau mai tarcliu, gide aceea, impreuna cu mai multi Omeni de valore din Europa, saugandit, ca nu pOte fi alts scapa,re de disolvarea societatei actuale,decat unfree religiose. Acosta a fost pe la anii 60 at seculului nos-tru, eand s'a aprins crudul resboiu intre Statele-Unite din Americade Nord cu cele din sudul Americei. Cu timpul, tot s6 urma-rea acesta ideeunirea religiose ; ea s'a pus in migcare la anul1876, cand s'au adunat representantii bisericilor ortodoxe si pro-testante la congresul vechilor catolici" din Bonn (Germania); la.anul 1884, in America, a avut Joe Congresul biserieilor" ; acesteveniment a fost trecut cu viderea de multi, dar el are mare ins'em-natate, eaci aci s'au adunat representairtii tutulor comunitatilor re-ligicise din America, §i daca nu s'a ajuns nisi la un resultat posi-tiv, cau.,a este, ca n'a fost unitate de ides macar in privinta unorquestium de principii; acesta insa nu trebue sa despereze pe ni-

9. "CTpaillunci.", Petersburg, 1882, No. 8, pag. 653.2). ,,XpueTiaticaoe greuie", Petersburg, 1897, NN. 1-2, pag 162.

lm.

ha

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISER1CtSCA. 1103

mene, cam tot, ce este bun, folositor, se ajunge cu mare greutate,Tar r'e'ulcu mare usurinta... La convocarea acestui congres"au contribuit mult : ,cunoscutul invetat american, d. Adams, carea mai asistat si alts data la conferente, cu stop de a se uni bise-ricile crestine 1), decedatul acum episcop de Florida-Friman Iungh,decanul Cheyl, profesorul Schilds 2).

Tata, de ce cm 2000 rust -units din Galitia, fugiti din patria ]or, dincausa persecutiilor iesuitilor, creclend, ca in America, in oraqulSenandach, vor fi satisfacuti in cerintele, for religiose, au simtito mare deceptiune, gi, in desperare, recurg tot la fostul for arhi-pastormitropolitul de Liov Silvestru Sembratovici cerendu-1preoti, pentru a le efectua cele ale bisericei 8).

Pentru a se face cat se pOte mai curancl unirea bisericilor, gu-vernul din Wasington a Inceput o corespondents, pe calea diplo-matica, cu d. C. V. Struve 4), ministrul plenipotentiar al Rusieidin Statele-Unite, i prin all e mijlOce ; dar despre resultat nu se tiepang in timpul present absolut nimic. Viitorul va arata....

George P. Samuriann.

11. Biseriea Ortodoxa Romano", an. I, No 4. pag. 317.4),XpicTiatieKoe %eine", Petersburg, 1887, NN. 1-2, pag. 163, 169,171, 173.81. ,,I3ovrowb", blosqua, 1885, NN. 31,2-305, pag. 2U2.4 . Ilepuommai BleTumm", Petersburg, 1187. No. 2, pag 33.

www.dacoromanica.ro

ROMANIA

SANTA MITROPOLIEA

UNGURO-VLAHIE1

No. 212.

Anul 1888, lung Fevruarie, cliva 4

Protonreul de Delmbovita, prin raportul No. 41,imi comunicd cet Domnul Matlteiu Corbescu, lostdeputat, lar acum advocat in Bucuresti, a donat Bigsericel pronumita Stolnicu" din Targovistea cinchcandele de argint.

Comunicandu-ve de aasta,am on6re a a ruga,Prea Santite, sd bine-voip a lua cuvenitele dispo-sitiunr, set se publice prin acel cliar multamirt cal-Arose piosulza donator.

7/ Primiff, Prea Santite, ale mele intru Hristoslrettesn imbratoserL

t Iosif Mitropolit Primat.

Director, Dr. Cornoi.

Prea Santitului Presedinte al jurnalului Biserica Orto-doxii Roma net".

www.dacoromanica.ro

BISERICA

ORTHODOXA ROLM

ANUL AL Xl lea, 1887--1888.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BISERICA

ORTHODOXA ROMANA

REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA

Anul al XI-lea, 1888.

Predick cuventul"11. Tim. 1V 2.

BUCURETI

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESCI.

34, Strada Principatele-Unite, 34

1888www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA

T A Ei LA AMateriilor din Revista periodica eclesiastica .' Biserica

Ortodoxa Romano" pe anul al XI-lea (1887-1888),insocitafi de numele autorilor.

Partea Ofie lalii,

Adresa Episcopiei de R6mnic, pag. 104. Adresa Episcopiei deRomnic, pag. 296. Act de Donatiuni, pag. 570 575. Proces-Verbal,pag.592-593. Adresa Episcopiei de RCiinnic, pag. 674. SumareleSedintelor St. Sinod, pag. 27-42 ; 43 58 ; 59 -74; 75-82. Scriso-rea de notificare a alegerei 1. P. S. Mitropolit Primat i respunsu-rile Bisericilor ortodoxe, pag. 597-611. Protect pentru imparti-rea parohiilor in jud. VasluT.... pag. 739,754 ; 831-834. A-dresa Mitropoliei Ungro-Vlahiei, pag. 920. Adresa Sub-protoie-riei plapi Mosti§tea, jud. Ilfov, pag 921.

I. P. S. Mitropolitul Prima Iosif

Cuventarea. t,inuta du ocasiunea an. nou 1888

I. P. S. Mitropolitul Moldovei Iosif.

Cuventul facut de I. P. S. Arhiepiscop Mitropolitul lloldovei iSucevei Exarh plaiurilor, D. D. Iosif Naniescu, cu ocasiunea san-tirei Bisericei celei marl, Catedrala Mitropoliei din Iasi, pag. 203-216 ; 319-331.

P. S. Episeopul Melliisedee.

Sch4e biografice din viata Mitropolitului Ungro-Vlahiei FilaretII, 1792 .... pag. 3-43; 126-163.

P. S. Episeopul Silvestru al Iluilor

Cartea pastorale, pag 299-318. Invetaturile pastorale adresatede P. S. Silvestru Episcop Eparhiei Hu§ilor preotilor pag.978-991.

www.dacoromanica.ro

VI

P. S. Arhtereti Inocentie Ploe46nu

Seurta privire asupra Evangeliei Santului Mateiu, pag. 357-366;508-527 ; 729-733 ; 822-825 ; 878-890. Diverse le nature aleomului, pag. 430z-439. Santa Scriptura, pag. 440-446 ; 968-978 ;1053-1066. Un discurs pentru inmormentare, pag. 956-961.

P. S. Arhiereii Gherasiin PitestenuPsalmii, pag. 44-70 ; 239-247 ; 367-374; 424-429. Profetiile

Mesianice, pag. 71 -80; 191-198; 248- 272; 386-392 ; 447-467 ;528-545 ; 628-634 ; 721-728 ; 799-811 ; 909-916 ; 1003-1008.Familia Cantemir, pag. 348-356. Biserica Africana, pag. 640-652 ;853-866. Marturisirea de crediuta a Bisericei Africane, pag. 925-948. Acre relative la istoria Bisericei romane, pag. 1031-1037.

C. Erbie6nuSantirea Mitropoliel Moldovei, pag. 107-125. Progresul sciintei

prin credinta in mister, pag. 222-230. Reflexiuni religiose asupradesvoltarei simtului religios in omenire i formele variate subcare au aparut, pag. 231-233. Necesit itea Religiei pentru omenire,pag. 236-238. Costantin Daponte, numit Chesarie din calugarie,pag. 332-347 ; 410-423. Material pentru istoria biserieescanationala a Romanflor, pag. 491-507; 620-628. Ocupatiile Pre-otului roman pe Tanga eele pastorale, impuse de misiunea lin strictreligidsa, pag. 612-619. Omul considerat ca fillip religiOsa pag.712 720. Mitropolitul Dosotei al Moldovei, pag. 811-822. Des-crierea manuscriptelor Mitropol. Antim Ivirenul, pag. 1019-1030.

611. El'hiCe1111.

Reflexiuni religiose cu ocasiunea restaurarei i san-tirei St. Mitro-polii din Moldova, pag. 164-182.

Pr. Al. illironeseuMemoriu asupra Faeultatei de Teologie, pag. 677-711 ; 757-

799 ; 837-853. Ratiunea qi Revelatiunea, pag. 1067-1079.

Gheorglie P. SainuriannCronica Biserieesca, pag. 81 -103; 280-287; 375 -385; 468-

479 ; 575 -591; 656-672 ; 825-830"; 898-908 ; 1009-1018 ;1097-1103.

Pr. C. EnesenDiscurs tinut in biserica S-ter Mitropolil la 19 Noem-

vre 1897, cu ocasiunea aniversarei XV-a a fondarei SeminaruluiNifon Mitropolitul", pag. 891-898.

www.dacoromanica.ro

VII

Preotul G. Flom

Oda la Consacrarea de Arhiereu a Prea Sf, S. D. D. GherasimPiteotenu, pag. 199-200.

Preotul I. AntonoviciFaraonix contemporani lux Moisi, pag. 217-221.

Dille. C. I. IalontitanuDiscurs pronun1at cu ocasiunea santirei. Biserice) din co-

muna Certeqti, jud, Tutova, pag. 734-738.

Pt.. 1). GerotaDiscurs funebru, pag. 288-291.

Pr. Gk. Pa ladePredica rostita ca ocasiunea unei casatorii religiose..., pag. 996-

998. Cuventarea funebra pag. 999-1002.

Preotul D. GftnescuDiscurs tinut cu ocasia distribuirei de premix la scola rurala din

com. Gropeni, jud. Braila, pag. 561-570.

Glteorglie A. Cosmovici.

Cuvent tinut la santirea Bisericei Santa lui Ierarh Nicolae dinurbea Neamtu...., pag. 992-995.

NicolescuDiscurs pronuntat cu ocasiunea unei casatorii religiose pag.

653-655.

1). Geniel6nu.

Discurs rostit cu ocasiunea unui botez..., pag. 183-190.

ltedactiuneaFapte Cre§tine§ti, pag. 292-293. Testamentul Mitropolitului.

Veniamin, pag. 395-409. Anunt, pag. 487; 594; 922. Materialpentru istoria Episcopiei Romnicului, pag. 546-561. ProgramulFacultatei de Teologie pe an. scol. 1887-88, pag. 673. 0 multa-mire, pag. 1018. Tabela materiilor din Biserica ortodoxa Romana"pe anul XI-lea (1887-1888), pag. IVIII.

www.dacoromanica.ro

VIII

Diverse

Distribuirea premiilor la scOlele din orwl Ramnicul-Valceapag. 480-486. Darea de sama despre visita Invetatorilor din iu-d.qul Valcea la Santa Episcopie a R6mniculur-Valcea, pag. 6:',4640. Biografia Vornicului Teodor Burada, pag. 867-877. Pr() esVerbal incheiat cu ocasiunea infiintarei Societater Speran .a°din corn. Grindu, jud. Ialomia, pag. 911-919.

Statistica

Statistica Clerului §i a Bisericilor din cuprinsul Eparhiel Ramni-cul Noul Severin pe anul 1886, pag. 295. Statistica eclesiastica ajud. Bacau, 1080-1096.

Illonitorul oficial

Serbarea Seminarului din Bucure0i In cliva de 30 Ianuarie 1888,pag. 1042-1052.

Epoeft,

Jubileul de 25 ani al Arhieriei P. S. Melhiseclec al Romanulur,pag. 951-955.

Vointa National ii

Visita Canonic a I. P. S. S. Mitropolitului Primat Iosif Gheor-ghian la Ploe01 gi Giurgiu, pag. 273-279. Toastul D-luiMinistru D. Sturdza Iinut cu ocasiunea Inaugurarei liniei feratePeatraROmnicul Valcei, pag. 294. Serbatorea dela Izlaz din No-emvrie 1887, pag 962-967.

CAI

*IV

Redactitinea.

www.dacoromanica.ro