Embed Size (px)
Citation preview
ANUL Nr.
pRETUL ABONAMENTULUI
sésse . . . .... . . . 5Pentru strinatate sePreciul anunciurilor, 20
Un esemplar 10 Bani.
ETORULAPARE SI DUMINECA
TIRAGIUL SE FACE IN MII ESSEMPLARE
JOUI 23 1875.
ABONAMENTELE
se face Bucuresci la No. 20.In districte laIn strinkate la biurourile postale.
nefrancase se
,
Pactul fundamental al TernRomanilor cele impor-
tante in ordinease participe pe
la afacerilor publice,esercitiul acestor le a-
cea maI libertate.Dupe Constitutiune , lege,
un imposit, nid nu sepóte impune de guvern
concursultieipareanale, esita din sufragiul liber al aleg-torilo r.
mare prerogativd a estetemelia chiar a regimuluY representa-tiv, este avantagiul deete, putem singura ratiunede a
represintapuneliber nu guvern constitu-tional, alegeri nu pôterepresintaliunI nationale.
Ce-ar adevr unvern constitutional care membriT
legiuitóre, in flitde Natiune, s'ar numi direct
séu'inclirect de guvern,de acea putere esecutivd pe care elesunt s'o controteze s'omineze ?
Pentru a se obtine represinta-tiune .fUndamentale aleTerii dreptul tutulor alegdtorilors se se prin
prin publice, asu-pra de interesneral, pentru ca S se luminezese concerteze asupra ce sdea , asupracandidaturi, asupra meritului de-
persónelor ce li se propun,solicitä onórea increderiT
Tot aceste guvernuluTamestic, ori-ce
ce presiune alegeri,care le preced ; co-
penal, la cuaspre pe agentii
fortii publice , cari prin intimidare,corupere abus de putere ar atentala aceste drepturi, sdice s pede la ce
trag dupe dénsele (art. sicod. pen.).
Pentru ca acest sistem politicsulutar s róde
trebue neaprat s prac-ticat lealitate : tre-bue, pe de parte, ca s
drepturile idat, ne nid
; de alta calui s respecte
pe liberul al aces-tor
de acésta, dreptul devet nu va de un obiect de
in mânile alegtorilor, guver-la rândul nu vor -
pentru ale in parte fo-lóse - de s s falsifice
s desnatureze vointa vorrecurge pentru acésta la tótecele ilegale, neoneste arbitrare caresunt necesariT inevitabile ase-menea regimul repre-sentativ nu va esista de
ele, departe de a producebine, va din contra
de nenumrate rele,va da cele maT funeste deplorabileresultate.
Cu un asemenea sistem, vomdea in pe guvern transfor-mând pe publid agentipoliticI ; acestia, schimbul ser-vicielor ilicite li se vor cerut pe
politic, se vor crede, ladul s cele maYscandalóse detrimentul sta-
al particularilor; guvernul,neputincios de a
va silit s le tolereze, sle de multe le
dispretul alpublice.
Sub actiunea coruptóre a ase-menea regim, dreptul de vot chiar,va deveni celor maYun de chivernisire de favoriimorale ; iar pe aceia, carI vorlupta ca s-1 esercite liber vor re-sista presiuniT guvernamentale, vomvedea maltratati,
tóte modurile ca pe nisce res-pentru
nile politice.Vom vedea in nisce corpurl
legiuitóre, compuse mare partede creaturi ale ministrilor, de nisce
care, nerepresintandinteresele vor de
bindle public, nu vor avea vederede satisfacerea inte-reselor personale, vor consideraca a recu-noscinta care puterea care 'I a
care la vot va putea s le a-aminte tot ce tot
ce póte astepta de la dénsa.Nisce asemenea camere, in de
a controla actele guvernuluTtine respectul legilor, nu vor servide ca s dea arbitrare acâtor-va aparinta
spectacululmaY trist servilism.
un asemenea regim de arbi-trar-chiar de s'ar pre sine
de regirn al -caracterele se
vor deprava lesne ; credinta pro-tectiunea legilor va dis-
; justitia nu va de uninstrument ; cri-
delictele se vor ne-siguranta va cresce pe
transactiunileindnstria se
de sar-cinele publice vor
publid se vor cheltuidilapida un control in
treprinderI nesocotite nefo-lositóre ; avutia pén
isvórele eI va deScresce repede,miseria se va preste tótesele tóté firele nationale vortrece pe nesimt.ite unul unulin streinilorteriY.
Tóte rele vor resul-, nu al regimului constitutio-
nal, ci al de arbitrar dedesordine care va luatcare singur va pune miscare vainspira tóte corpurile constituite, tóteactele determinarile
Guvernul constitutional, atund nuar esista de ca de-
El va redus la cesti-une de ceremonial ; despotismul frau-
va luat locul, ast-fel vompe de parte legi institu-
promit tóte ga-tóte drepturile ; pe de alta
natiune sub jugulmaY degradator arbitrar.
In fata rele unor asemeneaperspective , sub-semnatiT , profundconvinsY acest regim numentine de necontenit in-
nationale umilind dince ce maI multtru salariind consciintele, satis-facere intereselor ilegitime alimen-
cupiditatea ;
Considerând asemenea starede ar causa inevitabil ruina
materiald a trii ;Am priimit ni s'a
incredintat de un mare numr de a-din Capitald, a lucra
modurile pe tóte legalé pen-tru a obtine represintatiune natio-
liber alrepresintand adevratele interese.Pentru acésta, constituindu-ne in
comitet electoral, ne-am a lu-era pentru revendieareagerilor am fundat acest jurnal, tri-
a acestd idei.Comitetul nu va lupta numelé
vre-unui partid politic. Membriisunt de constantdInviolabilitateak r6spectul Constitu-tiuniY al Credincios man-
ce i s'a dat, el vapul propagand ideialiberilor alegerl prin presä, prin in-
publice prin tótepuse de lege la dispositiunea sa.
face apel la aleg-tutulor colegielor din
se constitue comitete debere se pue
dânsul asupra msurelor generale
de luat. Convictiunea sa estede bine si iubi-
de legalitate se vor uni spre aface libertatea vaasiguratä éra le va datora salva-rea
Alesandru Dimitrietianu, Sturza,ni, Predescu,tescu, Emanoil Protopopescu Pache,Grigore Lahovari, Georgepolu, ion Ghika, Römba, ionlianu, Cdmpineanu, Pd-cleanu, Fleva, Mcolaederolu, Remus . Opreanu,
Vasile Constantin.
Acest manifest este cea profe-
de a nostru.
Pentru aale trebuesc revendiea drep-
turile singurT, prin iubireaa public,
mul pot face cafesteze liber vointa sa propria. Prin actiune
de atât de puternica ,
, puteatiunea ce téra datbile destinatele con-
duse adeverata cale a binelunationale singure sunt permise a in-
spira guvernul.Timpul de asteptat, aproprie. Peste
putine lunT ,
pentru alegerile generale.Nu este de ; sunt me-
a aveanu hotaritóre pentru viitorul Natiunit.
datoria de conserva téra.prin ce dat, con-
sacrat drepturile de a veghiapra esistentel binelul Intelege-vor ,
fine , suveranitatea este a unii
pe cine ar voi ar avea ce va
rrea sórta tremurand dinainte aopresiunh, gata a fugi a o-
norit al legit la pericol , vor
contribui indirect unii la corupereapublic , propagarea in-
care deja disolve
societatea da am-
ale caror veder nu
raiicat o data presus de intereselepersonale.
num6r de multe sute deinspiratI de datorit. s'an întrunit
prima la 4adunare s'a convins curajul civic
conducerh sunt datorit in-dispensabile stat Ea anumit acest comitet, l'a a
energia pentru libertatea a alegeri-stimulându-se spiritul public, luptandu-se
legal pentru vointa natiunilsu-se manifesteze
Programa este prin urmare co-manifestul sen. Mal aci,
acest nu este organul vre partidpolitic. Interesal binele comun prin res-
- Alegetorul liber -
, Intruni pecredem eel
lositor fundamentale ade a se
verna prin
, ea acest fie
respectat de ar avea In
ar fi dispus i
aeia dar sub egidalupta va
atat leala cu In
In iubirea publicsingurele nóstre
Lumea moment prinultimele evenimente , a
din ochi! asupra celor ce sefrancia. Discutiunea legilor cnstitutionale
interesdestainuirile,
de la de orator!din differitele partide, re-
semnatiunea care ele fost priimite,acsta adunare
lasitudinesurprindere, este de
este ultimaa corp4olitic, care,, simtindu-
se agonie nu se a fostdar a ridica
cessiunea impune testainentulpolitic, incertitudinea neputinta.
Nu incercareva isbuti a libertatea , a opri Inrentul acest iresistibil al demo-
tóte casurile, desbaterile ce eaa ma! interes ; pro-
de constitutionale pe care spiritulumoristic frauces in vederea septenatulut ce
organisese numit risdupe numele celui-ce l'a propus,
a suferit criticele cele amare
oratori ce sucedat laDupe discursul elocuent al ilustrulut
Favre , a venit in cele din urma, lovitura degratie de D. Jules Simon
sedinta de la 25 D-sa cu ocasiades-
asupra senatulul, a-minte ora apropie depu-
tati vor trebui depue mandatulredea suvranitatea
dintre credut, JulesSimon nu priimit de la sufra-giul de mandatul de apacea , acestea, adunarea a affirmatputerea constituanta ; voim a
care o consti-
Cu astea , nu
constitutionale, adaose D. Jules Simon,uni de pe terenul
toral. Daca facep constitutiune,retrage cu satisfactiunea d'a fi
opera D-stra, nu
regretul de a fi prelungitesistenta D stra, cand nu
esista.Aceate cuvinte cari nualt de cat casurile
dupe desbaterea acestor leg!, a fostresemnatiune töte
partile. Elle 'avut un ecofrancesa, fora deasebire de partide, de-
adevarul
Corstitutiune disolutiune, Curi-rantiei.
D-lu Simon, le Rappel , a
smuls majoritati emotionate dar ,
ora suprema a disolu-a sunat.
Desbaterile, pune cestiuueaIn toata
538 membri nationale care
votat trecerea la a 2-a legilor
constitutionale, s'a pus alternative do aconstitu! a se disolve. D-lu Jules Simona putut adnnari :
nu este adunare, nueste D-lu
Jules Simon a pututs'a ivit.
fata acestil comisiaacestor
leg!, trecutcum propus, era
definit, lu articelul I,puteri era numittitlu de Republice1, adit se suprime acest
se 2, careprevede easul mareealul Mac-Mahon arcomite acte de trädare.
Cu idee, noua
Arta a laNu censtituaiune
in lume, al 1-iu articol astfel reda-
tat casul In care arculpabil. de cutare cutare
ce stan lucrurilefrancia.
adunare care dreptul de aconstitui, primit dela natiune, se
constituents, constituevoeate a In fine putere au-
toritate, principit, prestigiu chiar
Atita confusione, atita con-
unor refiectim
nu ridica In minteaPe de de
asediu marepalulu Mac-Mahon.cauta pue toate posturile in administra-
In justitie, i se oca-siunea, creaturele sale:principit. gasim gazeta Tribunalelordiscursul Robinet de numit procu-
rore la Curtea de Lion, pro-
nuntat de tactchiar judecatorilor de la CurteTribunale, a numeros public,
generalul Burbaki, eroul inretragere, care a avut rarul noroc de a nu
reuei se omóre a bravura
D-lu Robinet de o In
Ne permitem a va pasage,posesiune de acest dice
d. Robinet de dreptul sace cine snot.
Sunt un soldat luat din pus
cele Ministrul _carnia datoscie voin combate pina
la ultimele mele forte, pentru sacra aa Viitorul este
sperie. Franta deschis la töteintreprinderile, fara lege politica.
se agita in gol. Combinatiilese alta , fragede castele
de care abia lass pe vestigele
ruinelor In acest tiinp, stradele jos,
les bas suvenirele triste ale1793 1871 sunt publicamente obiectul
cult odios se ca evangeliulsociale.
acestea stint adeverate, a
cestea nu ma de
totul, s'ar ca sa fienumele
trebue sa ne Nu ,
pentru acest nume contine o Intreitacare va fi salvarea ,
autoritäti, amorul pa-trie.
Mac-Mahon, descendintele regilorIslanda, capul valor6selor legiuni de la
Malacof, la Magenta Reichsoffen, va
dea In pregiurul pe tovarapiluptelor sale, pe amici
pe aceia la 4
Ianuariu 23
Mal 20 Noembrie, ca osalvaguardie- de agitatiunile
sterile, Franta de la el vointa
s'o : o va curaju ,
.
mare cetate sSionului undetre! de care vorbit,
vie.
Credinta pri ntr'u n t respeetatcare activitati laboriase a dio-
care va chiema asupra lucrarilorimaculate de la
A , un militar (Bur-n'a tara
popular Ins'a ilustrat in
Ca acest amor de patrio ne
ne El arta suutal terivom afara, lu
de spirit, de
masca vom vedea pretu-aceiaal un
.
Póte mal pasionat, ma!
reactionar, fanatic decat acest discurstinut public, d'un general al
de apel francia?ce ce ce earactere
se la cele in
francia, protectiuneeste se serveate
cu !
amorul pentru patriebertate, a la un gradde poporulut !
ULTIME DIN FRANVA.
La art. al de lege constitu-tional s'a pus amandamente.
Acela al Diu! relativ la camere,a Naquet care o
acela al Laboala ye care gu-republicei, Orma forma
de guvern ceia ce nu facéproectulMajoritatea a respins amendamentul
; Laboulaye a cu
359 contra 335, s'a priimit articolul dinproectul
Ast-fel provisoriul a priimit de
organisare o majoritate 24 din
694 de Solida
Din Spania nimic de o cam Non]
rege triumf sub egida
a care dominaignorenta. D'o data s'a a
budgetul nainte detöte a la 28 milihe real! lista
negrepit a urma pentru po-por fagaduintele date, care nu sunt altele de-
imposite pentru plata acestor sinecure caredisputa nefericitulut popor.
corespondinta a independintet belgicecate-va arata situatiunea :
ce acea
regat a voit atapeze
sa la resurectiunea privilegielornatic intru
in nóstra coreseon-dinta Madrid este acest
Care este_in acest momeat pre-ocuparea dominanta cercurile
contra plecareapentru Saragosa? sleirea Nu,
mie acestea nu spiri-tele, cat cestiunea de a cine pe
parintele Claret ca duhomnic regal,ce depinge Spania bine dectt
celle ma! lung! discursurt.
RATIUNEAam dic, nu este bine ne
ru fundamentele lucru!solid basele o-
pere , edificia va ? Ornamentele, stilulesterior, .
carca pe slabe base
xul tot d'auna n'a servit alt-ceva degolul asupra
lux servesc nu-care
lasa uitare ca operaCe de
ca , déca este destinata a fiatac al furtunil ?
Acestea le valorez subiectul cepropus a ; de impor-
tant el, mele, sum vor fia-1 cum trebue atingén-
du'l marturisescaceste cuvinte pentru a
atrage asupra cestiunilorde gravitatea , ar trebui ocupe
de mintile Da. os'a acórdat de la dorul des-
coperiril al persuasiuniT, trebue se
a propaga care se vaesistenta prosperitatea
care mi ales tratezeste : Ratiunea ; argument asupra ,
numal a ;
gmnent o importanta detrebui s de
atinge nu veni di-nainte refle-
pot aduce asupra ; de mi acupat dar
a fi pe discntiuneaocasiune studielor
nerilor tutulor viitor ca s putemperi cat se ma! In-
nóstre nu: ratiunea , mi se pare de
legatá cele alefletele nöstre n'ar putea de s ce
ce multratiunea : séle,
scopul ce are vedere, pentru ce la cetinde mal bine trebue toti
a sacre,rora trebue se sub aineninta-rea sanctiunT. nu vorbe pro-nunciate de
materiale, a sanctiune lumea inorganica
ditrugrereIn luea böla
mesórteas. de legile create ca a-
sigure ordinea in umanitate, precumordinea naturá.
progreséza depóte, numal prin propria fortá a legilor inerintesie. Cine tinta scopul care merge ?Cine póte ptrunde ratiunealegilor séle? Imenseimpunerl se supune fi
paliac te. Ratiune incoroprehensibile, inevitabilä,
Dar din momenta!se deslipirk , ca s esprim ast-fel , din
alte , nude la dénsa
cari apartin emorale.
Lucrurile töte naturiT.
Garibaldi , liberatorul Italic!, a sositEl hotarit a camera
legislativa, uude a fost ales deputat. O multi-me de 4000 la
Strigatul de Garibaldi a eait dintöte pepturile apropiarea poporuli-a dus trasura i eutusi-asmat piciöre lu a trebuit sa seoprésca drum, neputand ajunge la ce
i se destinase. Camera unanimitete l'a primit In aplause, cu ca ea este
Dar de ea este italieni
ulta o data eroul de la Mar-sala, care a preferat regat, de
a fi intemeiat unirea a fi eel
soldat ala auginentat garnisona ;
pele consemnate.
nu inspira puteri! asupritarechiar un cirje , el este virtutea,
, abnegatiunea cand
23
cele-ale nepetrunse, este
descoperit, evident :este esistenta. trebuiati esisteconform cari
univers ? lume sedesveli :
dUpe cum esista un, nepetruns dar real, progresul
cel-alt , De sigur ,
devisa nu alta de a mergedar noua a
la lumina esistentel ceratiunea arse ca sufletul
desvolta mod petrecuttóte acestea. Este lucru, mi se pare, amerge de la cele cunoscute cele necunoscuteputincióse. a a uita acesteregiunt, arunca intuneric singur,
a din cepropus a avea tratez Destul
ómenit, sociabiltcesitatea de a calea cea mal pen-tru mare bine al
trebue intereselecum ar putea esista
instincteleDe la mod
pate tacit, spre ajutorul altora, dartotusb un fel s
Familielerasele. primele timputale nasceril aprópe de fortele materiel carenu putea cede fortelor avan-tagiele asociatiuni ale celor
ati trebuit Cultul era a-
tund singur, netemperat, oribil estede impodobit fasturile ipocrite
ale civilisatiunl false , nucivilisatiune unde glasul eel tare
mal mult ascultat.acele acei
fi numite de nescrise,puterea Ratiunea ?
tenta, siguranta secietatea Scopul? Multumirea, prosperitatea, era
cios atunci, dominapunea su-pus
Din ce in ce se progresa. Limitele ce seSi precum unul
prea plin i se largesc barierile, barierileperspectivet umane largite. Ratiunea vorbiadin ce ce Sentimentefe purificaa,
materialemorale. A pentru a nu fu
singura a ómenilor. seaceia cred sublimul dar din a
numal pentru bindle altora. Barbaria, ne-progres
suflete ale acestora. noroculideilor puternice,
dreptatea tronezesemenilor Dreptate
marginite dar era a-meliorare
Ce Cecrops, .Danaus Grecia,Man Confucius ale
istoria nu nu le?
aleeate soliditate. era
a mergespre dénsa. sunt
astfel cheia destinulutProgresul repede.
Nu intraSe scitI de care fu progresul imens
al Bunulnu este secret pentru nimenea.pentru folosul care mi se parea fort ratiunea legilor de aturici.
Natiunea nu era ca CetateaPatria. Dar de bine
abstracpune al intereselorpentru interesul absorbpune adelor marea sa indiyidualitate ! Legea :
vor fi pentru a asigura esistentaa era dictat acésta.
Religiunea era a , cetateniiminunele si ale noro-
cite pentuse putuse infiltra tarie ace-
precepte sufletul statul,cetatea dura Precepte inspirate tótede ratiune vorba de Progresul
nu ; dar
'"-
Patria,caractere
lumea.Astfel
carimal molt
era nrganisatit pea forma le-
iejusta umana a ser-era pentru !
aface-rile
pentru actele utilear fi desonorat unul care trebuenumal armele
atata timp, acele legtimposibile. Dar nu va putea nega spiri-tul de ce le domina. Da, multe
petrecut acele legi.aminte de timpurile ale
Atenel,splendide state jugul
numal suferit.pentru diva de
unormat ordinea, sufletulsistenta. din ca lume.Virtutea, Patriotismul, care
éra, o-
blectulplecand la tiraniile, la
ne-mai cerénd din drepturile omululet acel pen-
virtutileun ce glorie venerabila,
universulutai : frate frate fu doctrina . . .
Doctrina? cugete,Principiele celor cart,din
de animale ? Cine numai are patrie mai un frate ? Dar estede observat, cine-va nu maide el pentru el, cand
este nesuferita, ce 'Ifruntea, caute un pe care
atunci, pentru nufi alt-ceva, este iubitor de ómenl, estelit, cum s'ar . cel ce
semend nu esplicapune . .
Acele.puternice state, acele splendide socie-.in disolutiune, se una
una, pentru nu aveati ratiune de aesista sub forma ce la fine.voia cand de nucunosceati de de ames-chinulub interes personal; când de ordele bar-
nu a venit tim-care ideiele mari falsificate
sentimentele generóse nu speculatedetrimentul celor
ce face caracterul, ceea ceeste ideile
nobile, nutrirea sinpmentele marl, or-in scopul acea
necesitate de actiune, care ideilesintimentele precum masinele de
?
bine, mai resisteacele care mal
pe care se ratiunea esiste cum esistatt ? sacrevigurósa progresul, puterea.Cultul fuse'se confundat alta
sancpunea nu avutere, cand glasul li se amuti, nu-mal patimelor se supuneati, edificiele a
ele se sgo-din acele magnifice state, nu mal
de ruine, obiect al studiulutperpetu.....
la care voiti respundes'ar putea Acei n'aveati, nu
libertatea. acelea eraa aspreun jug. libertate nu póte
adevarat progres bine." Este adevarat, res-de care libertate este vorba?
se printeacésta?de or! acest pronunciandu-se
s'ar parea 'nimic nu este mai lesnede acésta. Déra, seluare ce mare
adesea ca ca un instrument deeu care se face mare adver-
De care Libertate, este vorba? Delibertatea vitiulul, a patimelor, a de
libertatea a tot ce este mare sa-cru ? ! se fimi se va
a fi préda intereselor meschine,rele !
1011.
vor popor ca un copilcare, majoritatea casurilor, a merge
imale natu e
face a pretinde originede patime, este un suflet
un un catrea ti supus salutaria.
cari sunt bine fi permise,cele-l-alte oprite; de uncle nu distrugereatea. nu spimeam la esistenta
? n este relativa,parte fiintelor individuale ce'l corn-
pull, trebue a fi preservat de abine. cale
nu fie Ast-fel se
progres, adevratalegea este ceia ce spre bine,
Legea va consacra adevaratalibertate, este dibertatea de a merge
de a ne perfectiona din ce cede a face a crea
morale acestea, de a sta-bili acea a unuia pentru a tu-tabor resurn : unde nu este vir-tute, amor póte esisterata libertate. antice permiteatt,chiar adesea acésta, esigiati sacrificie,
degenerap nu scie detóteacestea. majoritatease declarara unicele dorinte :
De atunci pentru pentru a-cele fine, de a esista,
seAm parte a justificarea
ce voesc a espune de la inceput,continua a-
supra timpurilor posterióre, din cece mai multa justificat, acest
acest resultat al mature:ar un nu
solid un scop, scop secreteleséle, destinul bun ce trebue peMergerea catre acest scop este regulata
de lege din fundulnecesitatilor sanctificata, sa-crat a timpurilor viitóre.
Ca lungesc 'mele, vin d'a dreptulla timpurile de a de-linea mal mult,cacI
presume nisce forte pe care nu simt a le a-vea, care trebue fie care esteRatiunea de acum.
clasificatiune s'ar da nu seva putea din acésta. Sciintele se in
: lucrurilor ce dejamea materiale, ceia ce este positive,studiul ce sunt pot fi,crurilor supuse perfectibilitatin ceia ce trebue
Stiintele morale Intárindu-sesciti la ce resultate ajuns
diferitele grape ale face maigloria timpurilor moderne.
despre acésta, vream spunva cuvinte despre morale, basatulul mett.
Ele cele ce s'a ocupat se
special despre despre sórtadespre Nu
ele cele ce inspira pe Legiuitort ?Cinenósce pe va cunósce séti va fi malt
a destinatele séle, sciindu'lce este va putea ce trebue Su-
vointa omeniril nu mal sunt, mareparte, un secret pentru dânsele. cine va vreaprofite de puternicele resultate,
va procurand tesaure de Fi-losofia, Dreptul, nu aunt principalele tinte aleocuparilor ? Nutrit, s'a putut debine-facerile n'am de curs refle-
relative la subiectul a artadrumul pe care m'am pus mi se pare a fi
drumulDa, esiste , justitiei.
acest incele mai perverse. de
in este Fericipaft
caespresiune, sublima, alt-cevavedere de a da fie-caruia ce este al câte
n'a fost la parte?ori nu s'a creat cu apa-
s'a justitia, ;
interesele, pasiunile umaneputernice, majoritatea n'a
positiune de a putea vedea mai debor. A venit puterea a servit
aceste interese s'a decretat este just ceeeace se face. De multe ort un natiune,
de fostsatisface celor ce aveatt puterea,
legi barbare ca deade legalitate
interese. Am interesele in-juste, acelea se Dai
interese interese al respecteste datorit, ce defini ce
Interese cari aunt inerintesistentel precum miscarea este inerinte
interese naturacari flied imposibi le
este indispensabil adesvolteza putin ideia Ori-ce
trebue s esiste ori-ce pentru acésta trebue datlui; interesul esistente pe
pe natiune trebuenu pe a altuia. Si
s'ar nescesocietate, vor s'a dis,
teresele vor fi nu tree peste cer-
Acésta este interesul bineles. ideia regulezenile va da peste aceste intereseva combina sensul eel va
Intr'alt-fel nu se va puteaface, s'ar face abstractiune de lume
negresit va fi parte care numele justi-pure va desposa pe va face
interesele sale cândne Inregularea a intereselor, re-
de de necesitatilecheia sociale!
Lurninele necesariasul, libertatea, moralitatea ; atmosfera ce respi-
trebue fie acestede de sigur, lurnea n'ar mai
putea trai devenite indispensabile orga-pentru nu ne-am
putea misca ele devenit intereselecele sacre ale societatil. dar alterese.
Ce fac sé trebue legiuitorit ? Ada-rog, a minte ce spuneam 'nainte.
Primul pas se va face câtre sigurantaesistentit ? Un nu el va
Cu caretéia are interes?
veni spun cred for-mat natiunile. E destulstitue admirabila varietate a Na-
esista, acésta trebue e-
pe de care le-a begat natura cudestinatele ce natiune sa-
este martira nedreptatii, untiv nu va fi invocat ocasiune, ca
un motiv barbar, crud imensamente ne-drept. Dreptul este mai sa-cru, bine s'a anticitate de mareorator roman : reipublicae suprema lexest. Timpul confundarei napuniloreste perdut la orizon,si ce pretinde al vedeaeste prada ilusiunilor
de credinta.Se vede, din acestea, care va fi Ratiuneace va avea asigureze esistentasigur Lege va totul eava putea dispune despre es-
Dar ce este acésta ? Un bun orga-nism interior nu este el stare a resiste celormai esterióre? Roma a esistat
1000 de Venetia peste 1200 deacésta ce
apetiturile strainilor disolutiuneape le
ce putere va putea natiunestrâns de ce dat pentrucare este a lupta la estremitate ?
care mecanismulputerilor Statulul. Ele vor fachpe dând poporulut puterea
conform progresulul moderne.Fia-care sciindu-si sine por-pune din mare cine le va puteaface schimbe acésta, pe cele
inamicilor ? Se va nascea a
care este stare a face cace dureze perpetua.
nimic nu este durabildevotament, amor de
sacrificial cetatian pentrubinele vor töte aceste
sufletele acésta?In töte
structiunea vor recompensa
al trecute.
- liber 23
vor fi ca nedemne de timpul care pe altul, pe atrageau capitalurile In visteriile sale,trhim ca cu drept cuvént rnajoritatea le vor fac rind avantage beneficit cari agricultori principiele, da-
a nu va fi de a adevr vor desvolta nostri erad departe a le realisa. Bonurile tele reusi a salvava valora prin operele ceia ce face celor-l-alte
nu inima.tutulor acele Astfel va Cedorneniale, municipale, boutiri- de crud
acordate ce-va ? Si vorbesce de cand le de sunt laboriase de la din orase se
prite inimele, cum vor fi iubite ce con- splendórea este lux, cand vorbele agricol. preocupe in mare grad. Prinasemenea lucrurl? Sórta, nu cele frumóse ascund faptele cele role, definitiv , cine acele de control administratia
va decide de posipunea Siguranta cand nedreptatea peritru fe- prumuturt, cine acele nerale a aacésta va va avea ricirea cator-va lume acele conditil grele, daca nu tot agricultura. reale desvoltarea materiale aceea ce i se bunele séle opere. miserA ? majoritatea nu va fi
malt de morale germine esteintelectuale fi a de de bine, cand nu vor
volta liber pe calea cea Manifestarea cu- fipornite alte interese de cele per- se lama se concede streinilor depus de cats se esplicat,
asernenea. Fructele oneste sonale, cand ratiunea Legilor nu va a un monopol de jefuitor. Produ- comentat de acer
vor fi folosinta tutulor. din crea, a conserva a sustine Patria, jus- npstri se ved prin lege prin datinele asemenea notiunl.ceea-ce este avantagiul tutulor nu va fi titia virtutea, am nu va ade-
. a'sI vedea vom putea dar sta indiferiutiSciintele vor fi puse supt sacra a legilor vrath civilisatiune !
In pe nostri facandu-sece le ono-
Remu N. Oprean la cari con- ce sunt arap. Calea tutulor demnitätilor
ce se vor distinge prin virtute damnatt, scirea Productia Lupta pentru revendicarea drepturilor
capacitate printre Inaintez care era a cate nu va aMISERIA TERANILOR NOSTRI cauta leeste incontestabil printre pasiunile agriculture! se prin ma-
mane, ambitiunoa este una dintre pu- moderne in relu nostru al !se taMoul peirel ce presinta starea
ternice. bine, se va da drum Pu-rificath, moralisath, in interesul classelor spe- de porumb, remasese
Protopopesco-Pake.ea este, póte, un stimulent incomparabil cial de progressele indu- ramura de care o visamergerea striale face. nostri cultivatorl, probul era productiunea viei,
opresc aci pcntru un moment. Cine s'a prin munca de a- productiunea care, luase óre-care DE BOLA TRIHINOSAocupat materA a cele schimb procura sa- Trebuia fie acea pentru deumane pasiuMle, a in regularea tutulor de sul Imposituld bauturilor spirtuase dup multe ce asecretul moral nu
cari ne vaste facut de a observat catrebue a se face abstractiunl de Denu, grämädite, nedreptäpte, se trurl de consumatiune numite orase , de a putea trage din acésta carne ce se consuma
vulcan, care ar cea solicitudine a care produso pieWe capitalei, esteinfiltrata un nu-orbesce sa. se de comun, si porumbul este spe- mr considerabil de equino-
Proprietatea va pe cele civilisate, in Englitera, In a sermanilor nostri daca Aceste parasite introduse in stornacIns este a se acel absolut drept Belgia, in in Prusia, Austria so a salva carnea, nu de ajuns ceal Da, ori-cine va dispune, cum va vrea, de
nu cari celucrul nu va sacre ele nu mor de cat la temperatura de 70ale Ast-fel, de esemplu, continent, positiunea Cat pun in pericol viata consuma-tar, nu va putea instreina locul se, ar fi adevarate guvernul nostru nu se In-dovedit acésta drepturile int teelie crea debuseuri, de acolo lumei se face
mare control asupra de ;are un drept de Intr'un mod social mi cateva chile mult, le vor consiliele de igiena an mare
abstract, de espune, esta Francia , ea fu espusa la derisorif, a putea duce supraveghere, spre a impedicatóte apartin Patriei, carele le un resbel crud barbar de pana asemenea de
Justitia va fi cel mai impartial secase vitale, eu siguranta din cea destinat La ce face consiliul de alEste cestiune de ordine aceia tiunea sa reluit norma pent agricultorul va manca pu- Primariel Ce a luat
de a fi asigurate dreptätile le ar Francia ranele, starea materiale , tin va Sermanul,e1 e nevoit Media denu vre clash a ar pu- starea asigurata, putu permite munca pe viitort, pentru merg la numal spre a lua
tea fi, care pentru densa nu a se lupta po persuasiunel, spre a do- scapa vor credodreptate. cu vorbim de majoritate, de
?
semai numerost Ei Populatiunea este
prin sine, prin mandatarl voelelor vor acestacestia siguranth magis- de terribile,tratilor nu con- trist tablod nu de ajuns starea victime sunt tocmai ceivictiunea a nu Basa fundamentale a a fost a se de obicinuit carneeste pentru se va numèra, se este cultivatorul agricultorul Timpil de seva vedea forte, si dand drumul fu-
dementar, i s'a tagaduit tot-d drop- , descrisi Facem apel la depentru ordine esis-tul la , care a indurat ,, Populatiunea a nitate al destul
care se cea mal gasi hrana pe solul natal, emigraFamilia va pe basele a fost de an-Legilturile vor Ignominia va , care pere do acest al buna Jules si alte epidemit, s nuasupra celer respectul Duval, Istoria emigratiunef, uvragiu curo- espusa a peri prin negligenta
consideratiunea asupra odor ce si le implinesc nat de academia francesa, din a controla alimenteledispretul va sdrobi mele constitutionale economice trecutul danubiene au asistat
ameliorareade vinovat, ómenii nu vor mai avea admi-
ar trebui seratiune de pentru merit, cine va cutezade la a ispira mila, elle avut preciseze conditiile dea face o pläcere din profanarea sanctuarelor
domestice? Inteun de concordiA, de 1864, acel pretest al de stat din 2 alte cause de cat dura conditie a teranilor ;...
tament, de amor, de virtute, ce incopard- remase salutarid, natiunea fortele sale vitale, a cere urgente msuri devor lua Si acei viitori cantate atatea tonurl de tim- emigrad In mase al secol mësuri impuse de lege
la ce va fi Sub regulamentul organic, au Primar medicilor respectivimentinerea legilor sacre ale Natiunii CineEste adev6rat in mare parte reul se reinceput, trecue in
iubesce familia, va iubi Patria, cine-si iu- msurt de siguranta ar tre-incomplecte,besce Patria , va iubi Discutiune pentru tara, ca
rationabile nu se isca asupra acestor ce fost eu ocasia chiar in Acest nenorocitl sermanilor abia li s'a reservat aCel ce spune iubesce umardtatea numai, aplicare a reformelor ce ne datd. Nu gasit regimul turc austriac gusta din de singura caresce este indiferent, de Patriä, fa- putea da improprietarirea, pentru ferabil aceluia al le a remas accesibile. S óre condem-
definitiv, nu iubesce Salvarea productiunea dupe economice nu este tMonitorul voind a contra nati a i acestmi se pare este sanctificarea resultatul al agentilor natu- da jurnalele despre recente,
a domestic, unde trebuesc asupte laptele Inca al care un al
Ce frumos speetacul! Justipa, binele , treilea factor. Se nu dispunead ast-fel de ar epoca de
singura ratiune Regulate pe bash de brate, lise trebuea epoca de opresiune de sub Regulamentultóte interesele , virtutea norma conduitei a se avisa la Inlesnirea capi- ganic, tot D. Jules Duval In Istoria dupe eu copii si la masa,
fi ordine mai talurilor trebuia a se ne ca esemplu casul se plea la postul Copiide ? Si când vor avea o ratiune audistraine,nu prin care o colonie de de 30,000
nu cumputea se cuIntrevedem
Pe in petrunsese casa lui Velciu-Velicu, care
cea mare soliditate a ferea agricultorilor so pro- solvat, cea mare parte erasurpr
Cine se va abate din calea Binelg, brat mulga civile,care reproducea regulele cele luat drumul (1), negresit gasind talharii odaea deva lovi crutare : cine merita inapoiate privinta creditulut real! avintagios regimul barbar. curtede la sa, '1 va protege si '1 va imprutnuturilor pe , sociale, are remedil contraduce , troducea reguli cari datad in 1806 cari bittrini,teoristi si de eu
ordine, prosperitate, de mai multe mii de lei dinin fine, se vor la cea mai
ConstantinEeonomi oembre 18 pag anun-
mare time. serbhtóre perpetu va intro cand agricultura se lupta se tie tate la descoperireaaceleiasi natiuni; cumnu vor iubt de capital , guvernele nóstre inepte, asupra
No. 12.
