121005926-delta-dunarii.ppt

8/21/2019 121005926-delta-dunarii.ppt

1/39

Universitatea “OVIDIUS” Constanta

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Analiza potentialului turisticsi

gradul de valorifcare a acestuiadin

zona costiera martima a sectoruluiDELTA DUNARII

PetculescuFlorentina

Constanta

- 2013 -


2/39

Capitolul I – Consideratii generale

Capitolul II – Elemente avora!ile in aparitia si de"voltarea turismului

#$% Cadrul natural

#$# Cadrul socio&economic

Capitolul III – Anali"a componentelor activitatii de turism'$% (esursele turistice

'$%$% )otential turistic natural

'$%$# )otential turistic antropic

'$# Inrastructura turistica

Capitolul IV – Valoriicarea spatiului turistic*$% +ipurile ma,ore de turism

*$# Flu-urile turistice

Capitolul V – Anali"a S.O+

Conclu"iii

/i!liograie


3/39

)rima coordonata geograica a Deltei Dunarii este situarea 0n emisera nordica1 la intersectiaparalelei de *23 lat$ N 4deci la ,umatatea distantei dintre Ecuator si )olul Nord5 cu meridianul de #63long$ E1 apro-imativ 0ntre delta propriu&"isa si Comple-ul lagunar (a"imSinoie1 pe Dealurile +ulcei4igura % – 7ocatia europeana 5$

Cel mai t8nar pam8nt al tarii1 Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta 0si are originile 0nurma cu apro-imativ %' 999 de ani$

Delta Dunarii repre"inta o regiune ,oasa care acum %9$999 de ani1 0n urma ridicarii niveluluiapelor :arii Negre1 a ost transormata 0ntr&un gol$ Aluviunile transportate de Dunare si cele adusede curentii marini au creat !ancuri de nisip desasurate de la vest la est si1 respectiv1 de la nord lasud$ C8nd acestea au atins supraata apei1 0n gol a aparut uscatul1 respectiv grindurile 0ncadrate de canale prin care se scurgeau apele luviului$

Fig.1

Sursa: www.ddbra.ro


4/39

Relieful se remarca prin dunele de nisip de pe grindurile 7etea 4 ig$#5 si Caraorman 4ig$'5asociate1 de regula1 cu o vegetatie si auna speciice acestor orme de relie$

F8sia litorala & pla,ele 4orme de relie de acumulare alate 0ntr&o continuamodiicare51 cele de la Sulina1 Santu ;


5/39

(elieul Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri ,oase si terenuri inalte$Altitudinea medie a relieului Deltei este de 912 m1 iar altitudinea ma-ima de %' m$ in grindul 7etea$Circa '>* din supraata Deltei este situata la altitudini po"itive si %>* su! nivelul de 9 m$

a5 +erenurile ,oase cuprind mlastini1 lacuri 4Isac1 O!retin1 :atita1 :er


6/39

Reteaua hidrografica de !a"a a acestei unitati i"ico&geograice este constituitadin !ratele Dunarii1 repre"ent8nd principalii actori cu actiune importanta si permanenta 0n desasurarea proceselor moro


7/39

Bratul ChiliaBratul Chilia & cel mai mare dintre celetrei !rate ale Dunarii1 av8nd 0n vedere de!itul1lungimea 4%% m5 si latimea 4G9&99 m5 se ramiica 0nunele locuri 0n !rate secundare 4C8slita1 +atarin1 /a!ina&Cernovca51 care1 la r8ndul lor1 individuali"ea"aostroave1 depresiuni 4% :ai1 )eriprava s$a$5$ Apele

pre"inta pe /ratul C


8/39

Tabel 1 – G!"#$! F%$&!'%( #!" #(%T' #$"'!!


9/39

Tabel 2 – Grin)urile *aritime


10/39

Vegetatia terestra de pe grindurile Caraorman si 7etea 4padurile de ste,ar1 plop1rasin1speciile de plante agatatoare dau un aspect e-otic1 su!tropical padurii de pe grindul 7etea siCaraorman? liana greceasca1


11/39

Tabel 3


12/39

2.2 Cadrul socio-economic

Delta DunHrii este un teritoriu comple- at8t datoritH varietHii patrimoniului natural1 de!iodiversitate1 c8t Ji datoritH celor '# de localitHi1 din care #2 0n interiorul re"ervaiei1 caregH"duiesc o populaie de apro-imativ #$999 locuitori4ig65$ n cadrul reelei de localitHi seremarcH Sulina – singura cu statut de oraJ1 0nglo!8nd peste #9 din populaia alatH 0n (e"ervaia/ioserei Delta DunHrii$ Celelalte localitHi sunt incluse1 administrativ1 0n comune alate integralpe teritoriul re"ervaiei 4Ceatalc


13/39

Fig.+


14/39

sursa:Romanescu Gh., Delta Dunării : privire geografica , Iaşi, Editura Glasul Bucovinei, !!"

Tabel 4


15/39

Tabel 5


16/39


17/39

Fig.1


18/39

'$% (esursele turistice'$%$% )otential turistic natural

Rosca-Buhaiova-HreciscaRosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica

în depresiunea Matita, între grindurile Letea si Chilia, are

o suprafata de 15.!! ha. "ici se cui#areste în fiecare

pri$avara cea $ai $are colonie de pelicani din %uropa.

&egetatia lu'urianta $ai gazduieste si colonii de egrete,

lopatari si starci gal#eni()fig.11*

+erisor-atoane-rezervatie faunistica în estul

depresiunii ranov )în sudul localitatii

f./heorghe*. +e o suprafata de 1.0!! ha se

cui#aresc cele $ai nu$eroase le#ede precu$ si pelicanul cret, cor$oranul. ucleul rezervatiei

este for$at din lacurile atonul Mare si atonul

Mic()fig.10*

2ig.11- colonie de pelicani

ursa3foto3444.dandindeltadunarii.co$

2ig.10

ursa 3444.popovicidaniel.#logspot.co$


19/39

)eriteasca&7ea


20/39

#adurea $araorman are o suprafata de !!! ha si este un loc foarte #un pentru adapostul

avifaunei. %a cuprinde alaturi de un variat ar#oret-sleau de lunca for$at din plop, frasin si ste7ar,

su#ar#oret de zalog si o vegetatie ier#acee de nisipuri.)fig.1*

2ig 1

ursa foto3444.peisa7e.co$


21/39

n (e"ervatia /ioserei Delta Dunarii1 cu deose!ire 0n "ona limitroa>continentala1 segasesc numeroase vestigii1 monumente1 mu"ee1 care atesta etapele de locuire din Antic


22/39

Fig 15 Fig 1-

Fig 12ig 18

Sursa foto: %%%.c&tulcea.ro


23/39

BS!"!C# $!C%"!&E" 4la %2 m deIsaccea5 &cea mai vec


24/39

Fortareata medie'ala de la Enisala -se ala la # m de localitatea Enisala1pe un deal care domina "ona lacurilor (a"im si /a!adag$ Cetatea ost construita 0n scop

militar1 deensiv si de supraveg


25/39

Fig 22.

ENISALA

Fig.24 Fortareata Noviodunum

Fig. 23 Fortificatia roesmis

Fig.2! Fortareata Arrubium

Sursa foto: %%%.turismland.ro


26/39

Edificii culturaleEdificii culturale

:u"eul Deltei Dunarii&+ulcea1 cuprinde urmatoarele sectii@ stiintele naturale 4ce 0natisea"a lora si auna Deltei1 si include un acvariu ce pre"inta dierite specii de pesti din DeltaDunarii1 dar si e-emplare e-otice51 istorie si ar


27/39

Ar


28/39

Fig 25 – /asa lipo0eneasca ona )eltei

Fig 2- – ort popular lipo0enesc


29/39

Satele turistice

Sate de interes cultural-istoricV8rsta localitatii Nuaru se pierde 0n negura vremurilor@ se considera ca s&a

ridicat pe vatra unei cetati romane1 )rislava$ 7a Nuaru1 sapaturile ar


30/39

n privinta capacitatii de ca"are se remarca o crestere a numarului de unitati de ca"are1

de la GG1 0n anul %661 la %**1 0n anul #99G1 cu un total de *$#G de locuri 4inclusiv municipiul +ulcea51 0n


31/39

abe"u" #. $nitati de ca%are in arii"e &rote'ate

abe"u" (. Structuri de ca%are2))#

abe"u" *. +entre de informare si estimarea

numaru" de vi%itatori

abe"u" ,. -erioada de

functionare si gradu" de ocu&are in toate

structuri"e de ca%are &e "ocatii


32/39

+.1 &i)urile ma,ore de turism

turismul !alneo&climatic & de la Sulina p8na la Capul :idia 4si 0ndeose!i pe pla,ele de laSulina1 S8ntu ;


33/39

Flu-ul turistic din perioada %6%& #99'1 se constata1 o crestere treptata de la cca9$999 de turisti 0n %6% 4'%$999 rom8ni si **$999 straini5 la %*$999 0n %66 426$G99 rom8ni iș6$G99 straini5$ Dupa aceasta perioada s&a 0nregistrat1 cu unele luctuatii1 o scadere de p8na la2*$G#* de turisti 0n anul #99G 4*#$'2 rom8ni si %%$6

straini5$ Cau"ele acestei descresteri sunt mai multe1 printre care mentionam perceperea de ta-epentru turistii straini1 posi!ilitatile inanciare modeste ale turistilor rom8ni1 lipsa unei structuriadecvate & alimentarea cu apa pota!ila 0n ase"arile rurale si prolierarea unor poli1 constituirea(/DD care a impus limitari 0n spatiul deltaic 4ariile strict prote,ate si "onele de tampon51promovarea sla!a a oertei turistice 0n strainatate si 0n tara1 inrastructura necorespun"atoare$

Dinamica lu-ului de turisti

Sursa?)etre ;8 tescu –ș Delta Dunarii (e"erva ie a /ioserei1ț /ucure ti1 #99ș

+.2 Flu/urile turistice


34/39

#'($)E )*RI#'($)E )*RI #'($)E S+*BE#'($)E S+*BE

ediulediul

- #atrimoniul natural al onei DeltaDunarii constituie o importanta reervade /iodiversitate de o inestima/ilavaloare, ce acopera cea mai mare partea teritoriului administrativ considerat.- E0istenta unor structuri institutionale1cu aatri/utii inconservarea si protectiamediului 2*#, *(DI#R3, GardaEcologica1.- Specificitatea si valoarea peisa&ului

onei si mare numar de situri,monumente si ansam/luri depatrimoniu.

- #rocese antropice ce pun in pericol integritatea mediului natural:

activitati nespecifice Deltei, supradimensionarea e0ploatarilorspecifice, lucrari hidrotehnice ce produc modificari in mediulnatural, poluarea apelor.- +ocalitati care nu sunt, sau sunt superficial aparate impotrivainundatiilor cu diguri neintretinute.- Starea de uura fiica a patrimoniului construit si degradareaspecificului onei datorita neincadrarii noilor constructii incaracteristicile peisa&elor.- Iolarea localitatilor Deltei si populatia redusa a acestor aseari

face dificil accesul locuitorilor la dotari de /aa si la locuri de

munca.

Reteaua de localitatiReteaua de localitati - 3ona deservita de o structuraadministrativ - teritoriala ce contine 4ranguri de localitati ur/ane- municipiu, 5 orase si 64 centrecomunale7 predomina satele medii cu.888-4.888 de locuitori.

- 3one lipsite de aseari ur/ane pe o raa de 4"-68 9m - $hiliaeche, #ardina, aliuc, ahmudia, Sf. Gheorghe.- Dotarile teritoriale, scolare, de sanatate, comerciale, suntconcentrate in localitati ur/ane,fac;nd dificil accesul locuitorilorDeltei la aceste servicii.- Specificul localitatilor este periclitat de constructiile noi, fapt ceimpune un regulament de ur/anism pentru intreaga ona.- Reteaua de drumuri comunale nu este moderniarta, transportul

nu permite vitee mai mari de h.- 'nele localitati componente ale comunelor alimentate cu apa nu auretele de alimentare cu apa.


35/39

Infrastructuri tehniceInfrastructuri tehnice

- E0istenta drumurilor nationale si &udetene, aunei linii de cale ferata a unui aeroport si aunor porturi fluviale, constituie o echiparevariata si un atu pentru devoltarea onei.

- E0istenta echiparilor pentru alimentarea cuapa ?n toate unitatile administrativ teritorialecuprinse ?n ona, cu e0ceptia comunei I.$.Bratianu.

- $analiarea apelor uate este realiata ?ntru-un numarfoarte mic de comune- +ipsa statiilor de epurare a apelor uate ?n localitat siimportante 2)ulcea si acin1.

- (ecesitatea utiliarii potentialul eolian si fotovoltaic pentruechiparea energetica a localitatilor onei.- Dificultatea e0tinderii retelei de transport si distri/utiegae naturale spre localitati din ona.- 4 one cu un profil predominant agrar inefficient sau

insuficient utiliate @ ona deltaica $hilia @#ardina cu marie0ploatari, ce intra ?n conflict cu procesele de mediu7 onacontinentala insufficient utiliata pentru culturicomplementare.

3onificarea teritoriului3onificarea teritoriului

- 3ona cu mari suprafete agricole, acvatice2stufopiscicole1 si silvice, ce poseda o marevarietate de resurse primare.- Resurse turistice variate distri/uite ?n toateonele caracteristice ale reervatiei.

- E0istenta unor one industriale si pentruservicii constituie un avanta& ?n devoltareaactivitatilor secundare si tertiare.

- E0ploatari silvice daunatoare echili/rului ecologic ceproduc saracirea potentialului /iodiversitatii Deltei Dunarii.- Insuficienta si diversitatea scauta a dotarii ?n oneleturistice nu face posi/ila valorificarea deplina a resurselorturistice.

- Declinul unor ramuri industriale si a serviciilor punepro/leme ?n asigurarea locurilor de munca si ?n devoltareaoraselor.


36/39

n apele #unrii se gsesc rei)uuri )e pestici)e 6/6 si ##T7 8n concentra9ii

me)ii anuale care)epesc ma;imele a)mise, cu 3< i respecti0 45n i /), a caror influen9 asupra florei i faunei ac0aticeeste)eterminat )e )epairea limitelor a)mise pentru ape )e suprafa9, ac9iunea acestorcompui asupra proceselor )e metabolism, )e0oltare, ?rnire i 8multire este bine reflectat 8nlucrrile)e specialitate.=sca)erea gra)ului )e o;igenare a apelor #unarii in ona )e intrare 8n )elt, curepercusiuni)eosebit )e importante asupra poten9ialului )e refacere biologic, a con)i9iilor ?i)roc?imice ,

concomitent cu preen9a unor compui consumatori ai o;igenuluicompuisulfuroi7, i?i)rogen sulfurat, rei)uri petroliere i uleioase, alte substan9e organice.=transportul )e ctre#unarein ona )eltei a unor cantit9i )e rei)uri )e pestici)e, at@torgano=clorurate c@t iorgano=fosforice.

$n raport al ')ministratiei eer0atiei Aiosferei #eltei #unarii 'A##7 a aratat camarirea traficului na0al pe #unare a )us la cresterea poluarii apei cu pro)use petroliere.ractic, )in25, momentul in care traficul na0al s=a intensificat, s=a inregistrat o crestere )e)oua ori mai mare a poluarii cu pro)use petroliere )eoarece nu toate na0ele sunt )otate cu

separatoare )e rei)uuri petroliere eficiente sau, atunci can) acestea e;ista, sunt e;ploatatenecorespunator.


37/39

In Delta Dunarii se poate eectua o gama mai larga de activitati de

rela-are si agrement decat in orice "ona turistica1 ie montana ie litorala$Este necesara o a!ordare ecologica a acestui ecosistemdeose!itde ragil care este Delta1 e-pus1 din pacate in ultima vreme unei agresiuniara precedent Este !eneica sporirea numarului de turisti in Delta1 prininormare1 ara ca Delta sa suere$


38/39

Condura eanu :arinescu Simina &ț )arcuri si re"ervatii naturale pe glo! 1 EdituraAl!atros1/ucuresti1 %62Erdeli ;1 ;RRR$iucn$org > Deinitii si Clasiicari ale ariilor prote,ate

>RRR$mmediu$ro>RRR$planeta$com& )laneta$com ? ;lo!al ,ournal o practical ecotourism


39/39

Documents

121005926-delta-dunarii.ppt