11. Dispozitive de Scurgere Si Evacuarea Apelor de Suprafata- 4 Ex

PRESCRIPTII PRIVIND EXECUTIA MARCAJELOR RUTIERE,

SC INTO SRL

Sos. Nicolina, nr.10, Iasi

Tel. 0232/218 231 Fax: 0232/218 231

Email: [email protected]

SC INTO SRL

Sos. Nicolina, nr.10, Iasi

Tel. 0232/218 231 Fax: 0232/218 231

Email: [email protected]

CAIET DE SARCINI

- 3-

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA

APELOR DE SUPRAFAT

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR

DE SUPRAFAT

C U P R I N S4CAPITOLUL I

4GENERALITTI

4ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

4ART.2. PREVEDERI GENERALE

4PARTEA I

4NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

4CAPITOLUL II

4MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

4ART.3. CIMENTURI

6ART.4. AGREGATE

8ART.5. AP

8ART.6. OTEL BETON

9CAPITOLUL III

9MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDRII

9DE PIATR BRUT SI BOLOVANI

9ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

9ART.8. PIATR BRUT PENTRU PEREURI SI ZIDRII

9ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDRII

10CAPITOLUL IV

10MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

10ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE

10ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI

11ART.12. GEOTEXTIL

12CAPITOLUL V

12MATERIALE PENTRU CANALIZRI

12ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

13CAPITOLUL VI

13BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI

13ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII

15CAPITOLUL VII

15CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

15ART.16. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

17PARTEA II

17MODUL DE EXECUTIE A LUCRRILOR

17CAPITOLUL VIII

17PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR

17ART.17. PICHETAREA LUCRRILOR

17ART.18. EXECUTIA SPTURILOR

17CAPITOLUL IX

17COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

17ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

18ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

18ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

18ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR

19CAPITOLUL X

19COFRAJE

19ART.23. COFRAJE

19CAPITOLUL XI

19OTEL DE ARMTUR

19ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII

20CAPITOLUL XII

20BETON

20ART.25. PREPARAREA BETONULUI

20ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

21ART.27. NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

21ART.28. TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN BETON

22CAPITOLUL XIII

22ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI

22ART.29. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI

22CAPITOLUL XIV

22AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

22ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

24ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

24ART.33. EXECUTIA PEREULUI N MORTAR DE CIMENT

24ART.34. PEREU DE PIATR BRUT SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

24ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

24ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

25CAPITOLUL XV

25DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

25ART.37. PRESCRIPTII GENERALE

25ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

25ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU

25ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOL

26CAPITOLUL XVI

26CANALIZAREA

26ART.41. DESCHIDEREA SPTURILOR

26ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CMINELOR DE VIZITARE

27CAPITOLUL XVII

27BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

27ART.43. MONTAREA BORDURILOR

27CAPITOLUL XVIII

27NCERCRI SI CONTROALE

27ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRRILOR

28CAPITOLUL XIX

28RECEPTIA LUCRRILOR

28ART.45. RECEPTIA PE FAZE

29ART.46. RECEPTIA PRELIMINAR

29ART.47. RECEPTIA FINAL

29ANEX

29DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT

CAPITOLUL I

GENERALITTI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafat si anume:

- santuri la marginea platformei;

- santuri de gard;

- rigole la marginea platformei;

- rigole la bordura trotuarului;

- rigole de acostament;

- casiuri;

- lucrri de canalizare;

- canale de evacuare;

- puturi absorbante;

- drenuri si dispozitive de colectarea si evacuarea apelor din corpul drumului.

El cuprinde conditiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calittii materialelor si a lucrrilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.

1.2. n prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

- podurile si podetele;

- lucrrile de amenajare si corectare a torentilor;

- lucrrile de canalizare pentru ape uzate si de suprafat.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul su efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. n cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Beneficiarul va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor necesare ce se impun.PARTEA I

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

CAPITOLUL II

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

ART.3. CIMENTURI

3.1. Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor n vigoare n Romnia.

3.2. La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmtoarele tipuri de ciment care trebuie s corespund conditiilor tehnice de calitate:

- ciment Portland

P 40 conform SR EN 197-1

- ciment Portland cu adaos

Pa 35 conform SR EN 197-1

- ciment metalurgic

M 30 conform SR EN 197-1

- ciment hidrotehnic

Hz 35 conform SR 3011.

3.3. Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrrile expuse la nghet-dezghet n stare saturat cu ap cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafat este artat n tabelul 1 pentru betoane si n tabelul 2 pentru mortare de ciment.

Tabel 1

Nr.CONDITIILE DE EXECUTIE SAU CARACTERISTICILECLASA BETONULUITIPUL DETIPUL DE CIMENT

crt.ELEMENTELORBETONCEM I 42.5RCEM II/A-S 32.5RM30Hz35

1Elemente sau constructii cu grosimi mai mici de 1,5 mC 25/30oricare

oricareI

UR

RU

II

I

2Elemente sau constructii masive avnd grosimea egal sau mai mare de 1,5 mC 25/30

C30/37oricare

oricareI

UR

UU

IU

R

3Elemente sau constructii din betoane superioare( C 35/45armat

armatU

UI

II

II

I

NOT: R -ciment indicat a se utiliza

U -ciment utilizat n locul celui indicat

I -ciment a crui utilizare nu este recomandabil din considerente tehnice sau economice

Tabel 2

Tipul de ciment

Nr.Tipul de mortarindicat a se utilizautilizabil n lipsa celui indicat

1.Mortar de zidrie sau tencuial de marca 50F 25M 30

2.Idem de marca 100M 30Pa 35

3.Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricatePa 35M 30

3.4. Cimenturile folosite trebuie s satisfac conditiile artate n tabelul 3.

3.5. Pentru lucrri n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a cror clas minimal va fi precizat prin caietul de sarcini speciale n functie de lucrare.

Tabel 3

CARACTERISTICICONDITII DE ADMISIBILITATE

CEM I 42.5RCEM II/A-S 32.5RM 30Hz 35

nceputul prizei1 h1 h1 h1 h 30'

Sfrsitul prizei< 10 h< 10 h< 10 h< 10 h 30'

Constante de volume pe turteS nu prezinte ncovoieri sau crpturi

Rezistent la ntindere din ncovoiere minim N/mmp

- la 2 zile

- la 7 zile

- la 28 zile3,0

-

5,0-

-

--

-

--

4,0

5,5

Constante de volum Le ChatelierMrimea volumului < 10 mm

Rezistente la compresiune min. N/mmp

- la 2 zile

- la 7 zile

- la 28 zile17

-

4010

-

35-

15

30-

20

35

3.6. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie s corespund prevederilor standardelor respective.

3.7. n timpul transportului de la fabric la santier (sau depozit intermediar), manipulrii si depozitrii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeal si impurificri cu corpuri strine.

3.8. Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului de calitate.

3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depsi 45 zile de la data livrrii de ctre productor.

3.10. Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuintat dect dup verificarea strii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.

Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunztor.

Cimentul care se constata c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

3.11. Controlul calittii cimentului de ctre Executant se face n conformitate cu prevederile tabelului 23.

ART.4. AGREGATE

4.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:

- agregate naturale

- nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7

- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm

sau - agregate concasate- nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8

- piatr spart 8-25 sau 8-40 mm.

4.2. Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.

4.3. Agregatele trebuie s fie inerte si s nu conduc la efecte duntoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului.

4.4. Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.

4.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baz de prescriptii speciale.

4.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatr spart trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 4.

Tabel 4

CARACTERISTICICONDITIILE MINIME DE

ADMISIBILITATEOBSERVATII

Forma granulelor

b/a

c/a0,66

0,33Agregatele care nu ndeplinesc aceste conditii vor putea fi folosite numai dup o ncercare prealabil a betonului.

4.7. Din punct de vedere al continutului de impuritti agregatele trebuie s respecte prevederile din tabelul 5.

Tabel 5

Conditii de admisibilitate

Denumirea impurittiiNisip natural sau de concasajPietris sau piatr spart

Corpuri strine - resturi animale sau vegetale, pcur, uleiuriNu se admitNu se admit

Pelicul de argil sau alt material aderent pe granulele agregatelorNu se admitNu se admit

Mic, % , max.1%-

Crbune, %, max.0,5-

Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)galbengalben

Argil n bucti, %, max.1%0,25

Prti levigabile, %, max.2%0,5

Sulfati sau sulfuriNu se admitNu se admit

Observatii:n cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia n nisip si pietris verificndu-se ncadrarea n conditiile tehnice din tabel.

4.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor s ndeplineasc conditiile de admisibilitate indicate n tabelul 6.

Tabel 6

Caracteristici fizico-mecaniceConditii de admisibilitate

Densitate aparent, kg/mc, min.1.800

Densitate n gramad n stare afnat si uscat kg/mc, min.1.200

Porozitate total pentru piatr spart %, max2

Porozitate aparent pentru pietris sau piatr spart max2

Volum de goluri n stare afnata pentru:

- nisip, % max.

- pietris, % max.

- piatr spart, % max.40

45

55

Rezistenta la strivire %

- n stare saturat, min.

- n stare uscat, max.60

15

Coeficientul de nmuiere dup saturare, min.0,80

Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri n stare saturat N/mmp, min.90

Rezistenta la nghet-dezghet exprimat prin pierderea procentual fat de masa initial, % max.10

4.9. Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, iar continutul n granule care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimiteaz sortul nu trebuie s depseasc 10%, dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu trebuie s depseasc 1,5 d max.

4.10. Granulozitatea nisipului este dat n tabelul 7.

4.11. n cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 8.

Tabel 7

Sortul de nisipTreceri, in % prin sita sau ciurul de:

0,20,5123,157,0

0 - 2 min.

max.

0 - 3 min.

max.

0 - 7 min.

max.-

-

5

30

2

2110

50

-

-

-

-45

85

35

75

20

7090

100

-

-

-

--

-

90

100

56

87-

-

-

-

100

100

Tabel 8

Balastul pentru betoaneTreceri, in % prin sita sau ciurul de:

3,1551620d max.

0 - 31 min.

max.

0 - 71 min.

max.

0 - 40 min.

max.

0 - 63 min.

max.20

50

10

30

-

-

-

--

-

-

-

30

60

25

2555

85

35

65

-

-

-

--

-

-

-

55

85

45

8080

100

80

100

80

100

80

100

4.12. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calittii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dup ce analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.

4.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pstrate n conditii care s le fereasc de impurificare.

4.14. Controlul calittii agregatelor de ctre Antreprenor se face n conformitate cu prevederile tabelului 19.

4.15. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calittii agregatelor astfel:

-ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

-ntr-un registru rezultatele determinrilor efectuate de laborator.

ART.5. AP

5.1. Apa utilizat la prepararea betoanelor si mortarelor poate s provin din reteaua public sau din alta surs, dar n acest din urm caz trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n tabelul 9 conform STAS 790.

Modelele de determinare sunt regelementate prin STAS 790. Verificarea se va face de ctre un laborator de specialitate la nceperea lucrrilor.

5.2. n timpul utilizrii pe santier se va evita ca apa s se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9

Caracteristici chimice si fiziceConditii de admisibilitate

Continutul total de sruri gr/l max.

Sulfati gr. SO42 / litru max.

Substante organice gr/litru max.

Cloruri gr.CL/litru max.

Azotati gr. NO3/dm3 max.

Magneziu gr. Mg2/dm3 max.

Materii n suspensie gr. max. 4

2

0,5

0,5

0,5

0,5

3

ART.6. OTEL BETON

6.1. Armturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS 438/1.

6.2. La livrare otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor.

6.3. Otelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii si diametre.

6.4. Suprafetele de stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact cu solul, cu materiale sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.

6.5. Armturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate n asa fel nct nici un element s nu sufere deformatii permanente n timpul transportului sau manipulrii.

6.6. Controlul calittii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

CAPITOLUL III

MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDRII

DE PIATR BRUT SI BOLOVANI

ART.7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE

7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie s aib continut de fractiuni sub 0,09 mm de max. 12%.

7.2. Pentru mpnarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.

ART.8. PIATR BRUT PENTRU PEREURI SI ZIDRII

8.1. Piatra brut folosit la pereuri si zidrii trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare fizic, chimic sau mecanic, trebuie s fie omogene n ce priveste culoarea si compozitia mineralogic, s aib o structur compact.

8.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie s corespund prevederilor din tabelul 10.

Tabel 10

CaracteristiciConditii de admisibilitate

Rezistenta la compresiune pe epruvete n stare uscat, N/mmp min.

Rezistenta la nghet-dezghet:

- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatr spart % max.

- coeficient de nmuiere pe epruvete % max.80

0,3

25

8.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este artat n tabelul 11.

Tabel 11

CaracteristiciConditii de admisibilitate

Forma

naltimea, mm

Dimensiunile bazei, mm: - lungime

- ltime

Piatr necorespunztoare dimensiunilor, % max.neregulat, apropiat de un trunchi de piramid sau de o pan

140...180

egal sau mai mare ca nltimea

80...150

15

8.4. Piatra brut pentru zidrii va avea forma neregulat, asa cum rezult din carier avnd dimensiunea minim de cel putin 100 mm si o greutate care s nu depseasc 25 kg.

8.5. Pentru zidrie cu rosturi orizontale se va folosi piatr brut stratificat care are dou fete aproximativ paralele.

8.6. Pentru zidaria de piatr brut opus incertum pietrele trebuie s aib o fat vzut destul de mare; cu muchiile de cel putin 15 cm, fr ca muchia cea mai lung s depseasc mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.

ART.9. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDRII

9.1. Bolovani de ru trebuie s provin din roci nealterate, negelative si omogene ca structur si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.

9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui s fie dup cum urmeaz:

- rezistentele la sfrmare prin compresiune

min. 60%

- rezistenta la uzura cu masina Deval

min. 11.

9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie s varieze n limitele artate n tabelul 12.

Tabel 12

DimensiuniConditii de admisibilitate

- lungime, ltime a fetei, mm

- nltime

Piatr necorespunztoare dimensiunilor % din mas max.80...140

120..160

15

9.4. Bolovanii folositi la zidrii au dimensiunile n medie cuprinse n limitele 80...200 mm.

CAPITOLUL IV

MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

ART.10. MATERIAL PENTRU FILTRE

10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie s aib un echivalent de nisip (En) superior lui 40.

10.2. Balastul trebuie s fie curat, s nu contin elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie s aiba o granulometrie continu pentru a prentmpina contaminarea lui de ctre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie s se supun regulei filtrelor lui TERZAGHI.

D 15 > 4 d 85

unde:

D 15 - dimensiunea ciurului care las s treac 15% din materialul filtrant

d 85 - dimensiunea ciururilor care las s treac 85% din materialele filtrelor

10.3. Pietris ciuruit 8/25 (8/31) mm conform SR 662 asezat n zona tubului perforat al drenului de adncime.

10.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.

Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ NP 075.

ART.11. TUBURI PENTRU DRENURI

11.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:

-tuburi rigide de policlorur de vinil (P.V.C.) STAS 6675/2

-tuburi de polietilen (PE) STAS 10617/2

-tuburi ondulate riflate perforate

11.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt artate n tabelul 13.

Tabel 13

DIMENSIUNISTAS 6675/2STAS 10617/2NI 8500-80 IPMP BUZU

TUB P.V.C.rigidTUB P.E. rigidTUB PVC

Diametrul exterior mm75110,075110,065,080,5

Grosimea nominal mm3,65,34,36,30,60,7

Lungimea ml6,06,05-125-12140170

Greutatea kg/ml1,1202,6100,9722,0800,2200,325

Suprafata activ cmp/ml24-45neperforat24:45neperforat24:4524:45

11.3. Tuburile riflate din P.V.C. (N.I 8500-80 tip Buzu) de 80,5 mm se folosesc la drenuri spate si la drenuri forate tubate, nvelite n geotextil.

11.4. Tuburile rigide perforate P.V.C. sau P.E. de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.

11.5. Tuburile neperforate din P.E. sau P.V.C. de 110 mm se folosesc la:

- intrri si iesiri din cminele drenurilor

- la cap de dren

- la cap de aerisire

- ntre chesoane pentru evacuarea apelor.

11.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie s fie ntr-un numar care s realizeze o suprafat activ (de intrare a apei n tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.

11.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buz, fr talp D=200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816 - tabel 15.

ART.12. GEOTEXTIL

12.1. Caracteristicile geotextilului trebuie s corespund prevederilor Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ NP 075.

12.2. Se va accepta materialul care prezint defecte de cel mult 10% din suprafat. Zonele cu defecte se vor nltura la punerea n oper.uri circulare fr talp cu muf pentru mbinri umede si uscateTuburi circulare cu talp cu muf pentru mbinri umede si uscate

Diametru DAbatere la perpendic.LungimeaGrosimeaDiametru DAbatere la perpendic.LungimeaGrosimea

NominalAbatere limita suprafetei frontale pe axeperetilor

NominalAbatere limita suprafetei frontale pe axeperetilor

200+33100026----

300+44125036300+44100045

400+44150042400+44250050

500+55200050500+5558

600+66250058----

Tabel 14

Tabel 15Tuburi circulare fr talp cu cepsi buzTuburi circulare cu talp cu cepsi buz

Diametru DAbatere la perpendic.LungimeaGrosimeaDiametru DAbatere la perpendic.Lungimea

NominalAbatere limita suprafesei frontale pe axeperesilor

NominalAbatere limita suprafesei frontale pe axe

200+3326200+3326160

300+4436300+4436240

400+44100042400+44100042320

500+5550500+5550400

600+6658450

CAPITOLUL V

MATERIALE PENTRU CANALIZRI

ART.13. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU

13.1. Pentru canalizarea cu scurgere liber se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu sectiune circular cu cep si buz sau cu muf, cu talp sau fr talp, de diverse diametre conform STAS 816 artate n tabelele 14 si 15.

13.2. Folosirea tipului de tub cu cep si buz sau cu muf, pentru mbinri umede sau uscate, cu talp sau fr talp se va face n functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale (tabelele 14 si 15).

13.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816 cu diametrul de 500 mm si 250 mm specificate n tabelul 16.

Tabel 16

SPECIFICATIA TUBULUIDIAMETRUL INTERIORLUNGIMEAGROSIMEASTAS 816

Tubul interior la care se racordeaz canalul 500108560Fig.19

Tubul superior500700

900

100060Fig.20

Tubul racord200-26Fig.21

Cot cu muf20031526Fig.12-14

Toate dimensiunile sunt n mm.

13.4. Pentru cminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm conform STAS 816 precizate n tabelul 17.

Tabel 17

SPECIFICATIA TUBULUIDIAMETRULLUNGIMEAGROSIMEASTAS 816

Tubul la partea superioar10001000140Fig.22

Tubul de la partea superioar10001000120Fig.23

Tubul racord800

1000500120Fig.24


13.5. Pentru cminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile si grtare de scurgere din tipurile prevzute n STAS 2308, respectiv 3272, conform precizrilor din caietul de sarcini speciale.

13.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie s aib suprafata interioar cu aspect de beton nesclivisit.

Suprafata interioar trebuie s fie neted si s nu aib defecte.

Pe suprafata exterioar se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, dac nu au influent asupra calittii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g s se obtin un sunet clar, nedogit.

13.7. Tuburile trebuie s fie impermeabile ndeplinind conditiile prevzute n tabelul 18 privind valoarea medie a pierderilor de ap determinat sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie s difere de medii cu mai mult de 30%.

Tabel 18

DIAMETRUL NOMINALPIERDEREA DE AP LA PRESIUNEA DE 5 M (H2O)

D MMCMC/M LUNGIME (LA TUBURI NTREGI) MAX.CMC/DM2 SUPRAFATA DE NCERCARE

200

300

400

500

600120

160

210

270

3001,9

1,7

1,6

1,5

1,5

13.8. Absorbtia total de ap determinat pe cioburi de tub conform STAS 816, va fi de maximum 6%.

13.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburi de prob, avnd o vechime de 28 zile, ncercate conform prevederilor STAS 816 trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul 19.

13.10. n cazul cnd prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca minimum 30, agregatele vor trebui s ndeplineasc conditiile prevzute n STAS 1667, iar betonul trebuie s aib cel putin clasa BC20.

Tabel 19

DIAMETRE NOMINALE D MMNCRCAREA MINIM P, N/M

200

300

400

500

60027000

30000

32000

35000

38000

13.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si socuri.

13.12. Se interzice cu desvrsire: descrcarea tuburilor prin cdere liber, manipularea tuburilor agtate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte.

13.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea captului cu muf (n cazul tuburilor cu muf), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.

Depozitarea se face si pe vertical, cu conditia asigurrii planeittii terenului de depozitare.

13.14. La transport tuburile se aseaz pe suporti din lemn, n cazul ambalrii pe mai multe rnduri, suportii trebuind s se gseasc pe aceeasi vertical. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte materiale care s asigure tuburile mpotriva deteriorrii.

13.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si n pozitia vertical.

13.16. Fiecare lot de livrare va fi nsotit de documentul de certificare a calittii, ntocmit conform dispozitiilor legale n vigoare.

13.17. Tuburile se vor transporta dup 28 zile de la data cnd au fost fabricate, iar n cazul cnd au fost supuse la tratamente speciale de ntrire, la termenele cnd se realizeaz rezistentele betonului la 28 zile.CAPITOLUL VI

BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, SANTURI SI CASIURI

ART.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII

14.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS 1139 a cror dimensiuni trebuie s corespund datelor din tabelul 20.

Tabel 20

TipulMrimeaLtimea

6+/-2nltimea

4+/-5Lungimea 1+/-5Observatii

A

B

I

PA2

B3

I

P200

100

300

600300

170

300

3001000;330

750;500

600

400Utilizat la trotuare

Utilizate la drenrile spatiilor verzi ncadramente laterale, etc.

Utilizate la intrri

Carosabile


14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile sunt artate n tabelul 21.

Tabel 21

CARACTERISTICI MECANICECONDITII DE ADMISIBILITATE

Rezistenta la rupere medie la ncovoiere pentru tipurile A si B kgf/cmp40

Rezistenta la rupere la ncovoiere a unei singure epruvete de prob pentru lungimile de 1000, 750 si 500 mm Kgf/cmp30

Rezistenta la uzur mm max.1,3

Rezistenta la nghet-dezghetla 20 cicluri nghet-dezghet fr s apar fisuri sau stirbituri

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate n tabelul 22.

Tabel 22

DENUMIREA DEFECTULUICONDITII DE ADMISIBILITATE

Sgeata fetelor vzute, 0/00 max.3

Deformri pe fetele vzute mai mari de 2 mmNu se admit

Devieri de la unghiul de 90, % max.3

Stirbituri, mm max.Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din prob cu lungime de max. 3 mm si adncime de max. 2 mm.

CrpturiNu se admit

ART.15. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ

15.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevzute n proiectul de executie care pot fi cele indicate n STAS 10796/2 sau alte tipuri.

Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier respectnd ntocmai elementele geometrice date n detaliile de executie si conditiile impuse n caietul de sarcini speciale.

15.2. n lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi fcut fie cu elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc a cror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini speciale.

CAPITOLUL VII

CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

ART.16. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR

16.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare si ncercrilor de retet definitiv conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrrilor rutiere.

16.2. ncercrile preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din fiecare balastier, carier sau uzin propus de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt artate n tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Rezultatul acestor ncercri va trebui s fie conform specificatiilor prevzute n prezentul caiet de sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

16.3. Consistenta ncercrilor de retet si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material n parte n tabelul 23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.

Nici o alt tolerant dect cele care sunt precizate n prezentul caiet de sarcini, completate eventual de cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admis.

Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse n depozit n afara santierului prin grija Inginerului.

NCERCRI PRELIMINARE SI NAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR

Tabel 23

ncercri sauFrecventa ncercrilor

Materialulcaracteristici care se verificMetode conformncercarea de informarencercarea nainte de utilizare

Examinarea datelor din certificatul de calitate-La fiecare lot-

Constante de volumSR 196/3O determinate la fiecare lot aprovizionat-

CimentTimpul de prizSR 196/3nu mai putin de 100 t pe o prob medie-

Rezistente mecanice la 2(7) zile

Rezistente mecanice la 28 zileSR EN 196-1O prob la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul aprovizionat-

Starea de conservare numai dac s-a depsit termenul de depozitare sau au ntrziat factorii de alterareSR EN 196/3-Dou determinri pe siloz sus si jos

Examinarea datelor din certificatul de calitate-La fiecare lot aprovizionat-

Parte levigabilSR 667-O determinare pe lot de 100 mc

HumusSTAS 4606La schimbarea sursei-

AgregateCorpuri strine, argil n bucti, argil aderent, continut de carburanti, micSTAS 4606-O determinate pe lot de 100 mc

Granulozitatea sorturilorSR EN 933/1O prob la maxim 500 mc pentru fiecare sort si sursO determinare pe lot de 100 mc

Echivalentul de nisipSTAS 730O determinare pentru fiecare sursO determinare pe lot de 50 mc

Rezistenta la uzura cu masina tip Los AngelesSTAS 730O determinare la maxim 500 mc pentru fiecare sort si surs-

Piatr brutExaminarea datelor din certificatul de calitate-La fiecare lot aprovizionat-

pentru pereuri si zidrii deRezistenta la compresiune a rocii pe epruvete n stare uscatSR EN 1926-O ncercare pe lot de 100 mc

piatrRezistenta la nghet-dezghetSTAS 6200/15-O ncercare pe lot de 100 mc

Bolovani pentruExaminarea abaterilor din certificatul de calitate-La fiecare lot aprovizionat-

pereuri si zidriiRezistenta la sfrmare prin compresiuneSTAS 730-O ncercare pe lot de 100 mc

Rezistenta la uzura cu masina DevalSTAS 730-O ncercare pe lot de 100 mc

ApAnaliza chimicSTAS 790Pentru apa potabil nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reteaua public de ap potabil o analiz pentru fiecare sursOri de cte ori se schimb sursa sau cnd apar conditii de poluare

Otel betonExaminarea datelor din certificatul de calitate-La fiecare cantitate aprovizionat-


Material drenantEchivalentul de nisipSTAS 730O determinare pentru fiecare sursO determinare pe lot de 100 mc

GranulometrieSR EN 933/1O prob pentru fiecare sursO determinare pe lot de 100 mc

Tuburi PVC sauExaminarea datelor din certificatul de calitate-La fiecare lot aprovizionat-

PE pentru drenuriSuprafata activ-Trei determinri pe fiecare lot aprovizionat-


Tuburi din beton pentru canalizareDimensiuni (diametre si grosimi) ecarturiSTAS 818Determinri obligatorii dac cantitatea este mai mare de 100 ml si pentru fiecare sursO serie de determinri pe fiecare lot de 100 ml

Examinarea vizual a suprafetelor interioareSTAS 818


Borduri de trotuare din betonDimensiuniSTAS 1137ncercri obligatorii dac cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursO ncercare pe fiecare lot de 500 mc

Rezistenta la ncovoiereSTAS 1137IdemIdem

PARTEA II

MODUL DE EXECUTIE A LUCRRILOR

CAPITOLUL VIII

PICHETAREA SI EXECUTIA SPTURILOR

ART.17. PICHETAREA LUCRRILOR

17.1. Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrrilor, n functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor.

17.2. Pichetarea se face de ctre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta ntocmai si se aproba de ctre Inginer consemnndu-se n registrul de santier.

ART.18. EXECUTIA SPTURILOR

18.1. Spturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate Bun pentru executie. Ele vor fi duse pn la cota stabilit de Inginer n timpul executiei lucrrilor.

18.2. Spturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei si a profilului din plansele cu detalii de executie (ltimea fundului, nltimea si nclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului acestora fat de axul drumului sau de muchia taluzelor n cazul santurilor de gard.

18.3. Spturile pentru drenuri si canalizri vor fi executate cu respectarea strict a ltimii transeei, a nclinrii taluzelor, a cotei si pantei precizate n plansele de executie.

18.4. Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente acestea cad n sarcina Antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.

18.5. Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat si pus n depozitul stabilit de Beneficiar la o distant, care nu va putea depsi 1 km dect n cazul unor prevederi n acest sens n caietul de prescriptii speciale.

18.6. n cazul canalizrilor, dac este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a asigura securitatea personalului realiznd sustineri joantive sau cu interspatii, n functie de natura terenurilor, care ns nu pot depsi dublul ltimii medii a elementelor de sustinere.

18.7. Pmntul pentru umplerea transeelor va fi curtat de pietre a cror dimensiune depseste 15 centimetri.

Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat elementar nu va depsi dup tasare 20 cm. Densitatea uscat a rambleului va trebui s ating 95% din densitatea optim uscat, Proctor Normal.

CAPITOLUL IX

COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR

ART.19. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR

19.1. Mortarele vor avea urmtoarea compozitie si ntrebuintare:

-Mortar M50 - Destinat zidriilor si pereurilor din piatr brut sau bolovani avnd un dozaj de 30 kg ciment la mc de nisip;

-Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidrii de piatr sau prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400 kg ciment M30 sau Pa35 la mc de nisip.

ART.20. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT

20.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este msurat n ldite sau n roabe a cror capacitate prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit.

20.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafat plan si orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la omogenizare perfect. Se adaug atunci, n mod progresiv, cu o stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de ap strict necesar. Amestecarea continu, pn cnd mortarul devine perfect omogen.

n toate cazurile mortarul trebuie s fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu mna, s formeze un bulgare usor umezit ce nu curge ntre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortare pentru protectii, pentru matri, s.a. delegatul clientului poate s accepte si alte consistente.

20.3. Mortarul trebuie s fie folosit imediat dup prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va ncepe s fac priz trebuie s fie aruncat si nu va trebui niciodat amestecat cu mortarul proaspt.

ART.21. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR

Clasificarea dup rezistent a betoanelor este indicat n tabelul 24 n care sunt indicate rezistentele pe care trebuie s le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.

Tabel 24

Clase de rezistenta la compresiuneRezistenta caracteristica minima pe cilindri fckcil N/mm2Rezistenta caractenstica minima pe cuburi fckcub N/mm2Cantitatea minima de ciment[mc]

C8/10810240

C12/151215250

C16/201620260

C20/252025280

C25/302530300

C30/373037300

C35/453545320

ART.22.COMPOZITIA BETOANELOR

22.1. Compozitia betoanelor este definit de proportia n volume a diverselor categorii de agresare uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Dac caietul de sarcini speciale prevede proportiile agregatelor trebuie s fie determinate n greutate.

Cantittile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate nainte de a ncepe prepararea acestuia de ctre Antreprenor:

-fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa BC 7,5;

-fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, dac Inginerul accept.

n aceste dou cazuri, Antreprenorul trebuie s prezinte Inginerului pentru acceptare, ntr-un termen de minimum 15 zile nainte de data prevzut pentru nceperea lucrrilor de betonare, studiul compozitiei si justificarile necesare.

22.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de Practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat CP 012 lund n considerare:

- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;

- rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.

Tabel 25

Nr.TIPUL DE ELEMENTE DE BETONMIJLOC DELUCRABILITATE

crt.TRANSPORTNOTARITASARE cm

1.Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente masivebasculanteL 23+/-1

2.Idem sau fundatii de beton armat, tlpi, grinzi peretiautoagitatorL 38+/-2

3.Elemente sau monolitizri cu aglomerri de armturi sau dificultti de compactare cu sectiuni reduseidemL 412+/-2

22.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt artate n tabelul 27.

22.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dup cum urmeaz:

- pentru fiecare sort de agregat

+/- 3%

- pentru ansamblul de agregate

+/- 2%

- pentru ciment

+/- 2%

- pentru apa total

+/- 5%.

Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si ap sunt efectuate de Inginer n momentul betonrii.

Tabel 27

AgregatLimite% Treceri n mas prin site sau ciurul de:

021371626314071

A. Pentru betoane de clasa < C 6/7,5

0-31max

min10

225

1842

3260

5080

70-

-100

95-

--

-

0-40max

min10

228

1638

2852

4274

64-

-90

82100

95-

-

0-70max

min8

118

632

1345

2216

3870

5077

5784

68100

95

B. Pentru betoane de clasa < C 12/15

0-31max

min8

122

1437

2755

4576

66-

-100

95-

--

-

0-40max

min8

120

1233

2347

3769

59-

-88

80100

95-

-

0-70max

min8

118

632

1345

2261

3870

5077

5784

68100

95

C. Pentru betoane de clasa > C 16/20

0-31max

min7

118

1032

2250

4072

62-

-100

95-

--

-

0-40max

min6

116

828

1842

3264

54-

-86

78100

95-

-

CAPITOLUL X

COFRAJE

ART.23. COFRAJE

23.1. Stabilirea solutiei de cofrare si ntocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.

23.2. Cofrajele proiectate trebuie s fie capabile s suporte sarcinile si suprasarcinile fr s se deformeze.

23.3. Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o tolerant de +/- 1 cm.

Ltimile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor prti ale lucrrii nu trebuie s prezinte reduceri mai mari de 5 mm.

23.4. Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie mbinate la nivel si alturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxim admis n planul unui parament ntre dou scnduri alturate de 3 mm.

CAPITOLUL XI

OTEL DE ARMTUR

ART.24. FASONAREA SI MONTAREA ARMTURII

24.1. Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate n cofraj.

24.2. Fasonarea n cofraje nu este admis, dect cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru nchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.

24.3. Barele lsate n asteptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate mpotriva oricrei deformatii accidentale. ndoirea si ndreptarea barelor lsate n asteptare este interzis.

24.4. Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de Inginer sau de delegatul acestuia nainte de betonare. Inginerul poate ordona tinnd seama de importanta lucrrii ca betonarea s nu aibe loc dect dup aceast verificare.

CAPITOLUL XII

BETON

ART.25. PREPARAREA BETONULUI

25.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor n malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse n betonier n ordinea urmtoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni;

- cimentul;

- nisipul;

- agregatele cu cele mai mici dimensiuni;

- apa.

25.2. Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de tururi:

- malaxor cu axa vertical

10 tururi

- malaxor cu axa orizontal

20 tururi

- betonier cu axa orizontal

20 tururi

- betonier cu axa nclinat

30 tururi.

Duratele maximale nu trebuie s depseasc de 3 ori duratele minimale.

25.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de ap introdus n betonier va fi determinat tinnd cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui s fie msurate cel putin o dat pe zi.

25.4. Utilajele de fabricatie trebuie s permit msurarea agregatelor, liantului si apei n limitele tolerantelor stabilite la art. 22 pct. 22.4.

25.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobrii Inginerului nainte de executie.

ART.26. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

26.1. Betoanele curente sunt puse n oper prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de sarcini speciale.

26.2. Betonul trebuie pus n oper nainte de a ncepe priza, Inginerul va fixa un interval maxim de timp pentru punerea n oper a betonului dup fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus n oper n intervalul stabilit sau la care se va dovedi c a nceput priza, va fi ndeprtat din santier.

26.3. Betonul trebuie s fie ferit de segregatii n momentul punerii n oper. Dac n timpul transportului nu a fost amestecat, el poate s fie amestecat manual la locul de folosire nainte de turnare.

26.4. Dac este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie s fie puse n oper prin vibrare si modul cum trebuie s fie fcut aceast operatiune.

26.5. La reluarea betonrii, suprafata betonului ntrit este ciupit dac este cazul si bine curtat. Suprafata este abundent udat astfel ca vechiul beton s fie saturat nainte de a fi pus n contact cu betonul proaspt.

26.6. Paramentele necofrate trebuie s prezinte formele si pozitiile prevzute n desenele de executie. Ele vor fi reglate si finisate n timpul turnrii fr aport de beton dup nceperea prizei si fr aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometric a suprafetei va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dac acesta din urm a fost pus n oper prin vibrare.

26.7. Prin caietul de sarcini speciale sau n lipsa acestuia, Inginerul, se va stabili tinind seama de situatia lucrrilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzis sau nu este autorizat dect sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradrile de nghet.

Aceste mijloace, fie c sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie c sunt convenite pe santier cu acordul Inginerului, trebuie s mentin n toate punctele betonului o temperatur de cel putin +10 timp de 72 de ore.

Cnd este posibil s se reia turnarea betonului ntrerupt datorit frigului va trebui, n prealabil, s se demoleze betonul deteriorat si apoi s se aplice msurile artate la pct. 20.5.

26.8. Antreprenorul va trebui s ia msurile necesare pentru ca temperatura betonului n cursul primelor ore s nu depseasc 35C. Un numr oarecare de precautiuni elementare vor fi luate n acest scop, ca:

- temperatura cimentului nu trebuie s depseasc 40C;

- utilizarea apei reci;

- evitarea nclzirii agregatelor la soare prin acoperire;

- protectia betonului proaspt turnat mpotriva insolatiei.

Dac aceste precautiuni nu permit s se mentin temperatura betonului sub 35, Beneficiarul va ntrerupe betonarea.

26.9. Dup terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaz prin stropire cu ap. Beneficiarul va stabili durata tratrii pentru fiecare parte a lucrrii n functie de calitatea betonului si conditiile climatice.

ART.27. NCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR

27.1. n scopul de a verifica corectitudinea fabricrii betonului, Inginerul poate, n orice moment, s ordone ncercri de control.

27.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrrile cu cantitti importante de betoane, va fi prelevat, pentru fiecare parte din lucrarea n executie, la iesirea din betonier sau din malaxor si de fiecare dat cnd Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea urmtoarelor ncercri:

la 7 zile

la 28 zile

- compresiune

3

3

- ntindere

3

3

27.3. Dac ncercrile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunztoare acestei vrste Inginerul va trebui s opreasc lucrrile de betonare, convenindu-se pentru ameliorarea calittilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o nou ncercare de a relua lucrrile de betonare.

Rmne la latitudinea Inginerului de a decide dac, tinnd seama de rezultatele obtinute, de destinatia lucrrii si de conditiile sale ca si de toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executat poate s fie acceptat, trebuie s fie modificat sau consolidat. El poate subordona acceptrii sale, lucrarea sau prti de lucrare n cauz, cu o refacere la un cost total care poate s ating 20%.

27.4. Dac rezistentele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea s ordone demolarea lucrrii sau o parte din lucrarea n cauz pe cheltuiala Antreprenorului.

27.5. Consistenta betoanelor va fi msurat cu conul lui Abrams. Ea va trebui s se situeze ntre 0,8-1,0 din tasarea obtinut cu betonul de prob corespunztor. n caz contrar cantitatea de ap va fi modificat pentru a reveni la tasarea de referint.

ncercarea va putea fi repetat ori de cte ori Inginerul o va considera necesar.

ART.28. TOLERANTE LA LUCRRILE EXECUTATE DIN BETON

28.1. Toleranta asupra oricrei dimensiuni msurat ntre paramentele opuse sau ntre muchii sau ntre intersectiile muchiilor este dat n functie de aceast dimensiune n tabelul 29.

Tabel 29

Dimensiuni n mTolerante n cm

0,10

0,20

0,50

1,00

2,00

5,000,5

0,7

1

2

2

3

28.2. Deviere maxim admis a unui element cu directie apropiat de vertical este dat n functie de nltimea si natura acestui element de tabelul 30.

Tabel 30

nltimea n mTolerante n cm:

abc

1

2

3

5

101,5

2

2,2

2,6

3,31,8

2,3

2,7

3,2

42,3

2,9

3,3

4

5

Not:tolerante a pentru elemente portante verticale

tolerante b pentru elemente portante cu fruct

tolerante c pentru elemente neportante

28.3. Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau nu cofrat este caracterizat de sgeata maxim admisibil pe ntregul segment de lungime "1" a acestei muncii sau a acestei generatoare. Aceast sgeat este egal cu cea mai mare dintre valorile:

- 1/300

- un centimetru.

CAPITOLUL XIII

ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI

ART.29. ZIDRII DIN PIATR BRUT SAU BOLOVANI

29.1. n momentul folosirii, piatra brut trebuie s fie usor umezit fapt pentru care grmezile de piatr brut sunt n prealabil stropite cu ap, din abundent.

29.2. nainte de folosire, mortarul trebuie s fie ntotdeauna depozitat n jgheaburi sau pe platform de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de cldur este interzis s fie nmuiat prin adugiri de ap.

29.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mna pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare n asa fel ca s se obtin o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafat prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatr nfipte si strnse astfel ca fiecare piatr brut sau bolovan, precum si aschiile nfipte, s fie acoperite n ntregime cu mortar. Rosturile de pe fata vzut a zidriei de piatr brut sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatr si se va cuta ca aceste rosturi s aib o grosime redus care nu trebuie s depseasc 3 cm n cazul pietrei brute.

29.4. Fata vzut a zidriei va fi realizat din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.

29.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mic de 40 cm, se va cuta s se foloseasc pietre care s cuprind ntrega grosime a zidului, n numar de cel putin dou bucti pe metru ptrat.

29.6. Paramentul vzut al zidriei, dac Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui s fie rostuit.

Cnd paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi ndeprtat cu grij fr bavuri si bine netezit cu mistria.

29.7. Cnd paramentul unei zidrii noi trebuie s fie rostuit se curta rosturile, nainte de a face priz mortarul, pe 3 cm adncime. nainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafetele rostuite sunt adncite fat de planul zidriei cu circa 1 cm.

29.8. Cnd rostuirea este fcut pentru consolidarea unei zidrii vechi, curtarea rosturilor se face pe o adncime pn la 5 cm si curtate cu ap mult. Mortarul este pus n loc cu mistria si netezit sau prin procedee mecanice.

29.9. Pe timp uscat, zidriile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapid. Zidriile trebuie aprate prin toate mijloacele mpotriva uscciunii, ploii si nghetului.

29.10. Dac zidriile de constructii trebuie s fie ntrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va lua msuri de acoperire la partea superioar cu rogojini, pmnt sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La reluarea lucrrilor orice zidrie avariat este demolat si reconstruit.

29.11. Cnd se aplic o zidrie nou pe o zidrie veche, suprafetele de contact a acesteia vor fi curtate, udate si la nevoie desfcute si refcute.

CAPITOLUL XIV

AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI

ART.30. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

30.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate n proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz n functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate ntocmai de ctre Antreprenor.

30.2. Extrem de important este s se respecte cotele si pantele proiectate.

Panta longitudinal minim va fi:

- 0,25% n teren natural

- 0,1% n cazul santurilor si rigolelor pereate.

30.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie n conditiile n care panta lor depseste panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului.

30.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date n tabelul 31.

Tabel 31

DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PMNTURIPANTA MAXIM ADMIS %

Pmnturi coezive cu compresibilitate mare0,5

Pmnturi coezive cu compresibilitate redus:

- nisipuri prfoase si argiloase

- nisipuri argiloase nisipoase

- argile prfoase si nisipoase1

2

3

Pmnturi necoezive grosiere:

- pietris (2-20 mm)

- bolovnis (20-200 mm)

- blocuri (peste 200 mm)3

4

5

Pmnturi necoezive de granulatie mijlocie si fin:

- nisip finos si fin (0,05...0,25 mm)

- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm)

- nisip cu pietris0,5

1

2

30.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date n tabelul 32.

Tabel 32

TIPUL PROTEJRII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUIPANTA MAXIM ADMIS %

Pereu uscat din piatr brut negeliv rostuit5

Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul fiind: - clasa BC 7,5

- clasa BC 1010

12

Pereu zidit din piatr brut negeliv cu mortar de ciment sau pereu din dale de beton simplu clasa BC 10 pe pat de beton15

Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit din piatr brut cu mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunztoare la piciorul taluzului67

Pe portiunile n care santurile sau rigolele au pante mai mari dect cele indicate n tabelul 32, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel.

30.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii n urmtoarele situatii:

-la ramblee cu nltimea 3...5,00 m n cazul curbelor convertite si supranltate

-la ramblee peste 5,00 m.

Descrcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.

30.7. Santurile de gard se recomand s fie pereate, indiferent de pant.

30.8. Amplasarea santurilor de gard se va face la distanta minim, de 5,00 m de muchia taluzului debleului, iar cnd este la piciorul rambleului la distanta minim de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul rambleului si santul de gard va avea pante de 2% spre sant.

30.9. Antreprenorul va executa lucrarea n solutia n care este prevzut n proiectul de executie. Acolo ns unde se constat pe parcursul executiei lucrrilor o neconcordant ntre prevederile proiectului si realitatea dup teren privind natura pmntului si panta de scurgere situatia va fi semnalat Inginerului lucrrii care va decide o eventual modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.

ART.31. EXECUTIA PEREURILOR USCATE

31.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip gruntos si aspru, n grosime de 5 cm dup pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afnat, de aceeasi calitate, n care se aseaz pietrele sau bolovanii. Grosimea initial a acestui strat este de 8 cm.

Pietrele se implint vertical n stratul de nisip afnat, unele lng altele, btndu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatr s fie bine strns de pietrele vecine. Pietrele se aseaz cu rosturile tesute.

Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaz la o prim batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.

Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru mpnare care se ud si se mpinge cu periile n golurile dintre pietre pn le umplu, dup care se bate din nou cu maiul pn la refuz.

31.3. Suprafata pereului trebuie s fie regulat, neadmitndu-se abateri de peste 2 cm fat de suprafata teoretic a taluzului, refacerea fcndu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.

ART.32. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT

32.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia c dup prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar de ciment, M 100 dup care se piloneaz pn la refuz nainte de a ncepe priza mortarului.

32.2. Suprafata pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile.

ART.33. EXECUTIA PEREULUI N MORTAR DE CIMENT

33.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip gruntos si aspru, n grosime de 5 cm dup pilonare.

Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 n care se implint pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare n asa fel ca s se obtin o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafat prin toate rosturile.

Se continu apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rmase ntre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dup care mortarul este netezit cu mistria.

33.2. Suprafata pereului trebuie protejat contra uscrii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

33.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.

ART.34. PEREU DE PIATR BRUT SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON

34.1. Peste terenul bine nivelat se toarn stratul de fundatie n grosimea prevzut n proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pn s nceap priza betonului se trece la executia pereului din piatr brut sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 n conditiile artate la pct. 33.1.

34.2. Conditiile de suprafatare sunt cele de la pct. 31.3.

ART.35. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC

35.1. Peste terenul bine nivelat se toarn direct pe pmnt stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 n grosimea prevzut n proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.

35.2. Betonul turnat trebuie protejat mpotriva soarelui sau a ploii ncepnd din momentul cnd ncepe priza prin acoperire si dup ce priza este complet terminat prin stropire cu ap, att ct este nevoie, n functie de conditiile atmosferice.

ART.36. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON

36.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5 conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.

36.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevzute n documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrrii.

CAPITOLUL XV

DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTAREA SI EVACUAREA APELOR DIN CORPUL DRUMULUI

ART.37. PRESCRIPTII GENERALE

37.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaz n functie de posibilittile de scurgere prin:

- drenuri transversale de acostament;

- strat drenant continuu;

- dren longitudinal sub acostament.

37.2. Drenurile transversale de acostament au o ltime de 25...30 cm si adncime de 30...50 cm situate la o distant de 10...20 m n functie de panta longitudinal a drumului.

Panta longitudinal a acestor drenuri este de 3...5% si se execut normal pe axa drumului cnd declivitatea n profil longitudinal al drumului este mai mic de 2% si cu nclinarea de cca. 60 grade n directia pantei cnd declivitatea este mai mare de 2%.

37.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pn la taluzurile drumului, el se recomand n special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.

37.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau n cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate n zon.

37.5. Nu se prevd msuri de evacuare a apelor din corpul drumului n cazul rambleelor executate din pmnturi necoezive sau permeabile.

37.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevd n zonele de debleu sau la nivelul terenului unde nu exist posibilitatea evacurii apelor prin santuri.

n acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pn la dren, iar panta longitudinal a drenului va fi de minimum 0,3%.

ART.38. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT

38.1. Dup executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pmnt la nivelul acesteia, nainte de cilindrare se vor realiza spturile n acostament la dimensiunile, nclinarea fat de axe, panta prescris si distanta ntre ele artate la punctul 37.2.

Pmntul va fi evacuat n afara amprizei si n locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71 realizndu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioar a fundatiei.

38.2. Odat terminate aceste operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenurile executate crora trebuie s li se asigure evacuarea la o cot superioar santului cu cel putin 15 cm.

ART.39. REALIZAREA STRATULUI DRENANT CONTINUU

Acesta se realizeaz odat cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor Caietului nr. 4, respectiv ART. 2. PREVEDERI GENERALE.

ART.40. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOL

40.1. Sptura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.

Dac se sap manual ltimea acestuia va fi n functie de adncime si anume:

- pentru H = 1,00 - 1,50ltimea = 0,60 m

- pentru H = 1,50 - 2,00ltimea = 0,80 m

- pentru H = 2,00 - 4,00ltimea = 1,20 m.

n cazul drenului spat mecanizat ltimea va fi n functie de ltimea cupei, dar min. 25 m.

40.2. n cazul spturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval ctre amonte, sprijinite corespunztor, cu asigurare permanent a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmtor se atac numai dup ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin pn la jumtatea adncimii lui, cu corpul drenat.

40.3. n cazul executrii drenului prin spare mecanic este necesar s se coordoneze sparea si executarea corpului drenului astfel nct s nu se tin sptura deschis.

40.4. Spturile se vor executa cu pereti verticali, fr sprijiniri pn la adncimi de:

-1,00 m n pmnturi plastic vrtoase si nisipuri n stare indesat;

-1,50 m n pmnturi tari.

Cnd adncimea spturilor depseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va spa cu taluze.

40.5. Este interzis s se mentin spturile deschise. Corpul drenurilor se execut imediat ce sptura a ajuns la cota prevzut.

40.6. Materialul rezultat din sptur se va ndeprta de la locul spturii la o distant mai mare de 0,50 m.

40.7. n functie de solutia prevzut n documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton BC 7,5, la cota prevzut n documentatia de executie care poate avea o pant longitudinal de 0,2- 10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talp sau din balast, care nu poate avea o pant mai mare dect santurile si rigolele neprotejate.

40.8. Pe radierul pregtit se pozeaz tubul de drenaj perforat, cu talp din PVC avnd diametrul de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de executie.

40.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeaz prin compactare n straturi de 30...40 cm grosime si pe msur ce se execut acesta se demonteaz sprijinirile dac acestea exist.

40.10. Se interzice ntreruperea lucrrilor n stadii care pot periclita lucrrile executate, stabilitatea terenului sau a constructiilor existente n vecintatea lor.

40.11. n cazul spturilor mecanizate, lucrrile de sapare si umplere se succed astfel nct s nu rmn spturi deschise la sfrsitul zilei de lucru.

40.12. Capacul de nchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatr brut sau bolovani cu mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.

CAPITOLUL XVI

CANALIZAREA

ART.41. DESCHIDEREA SPTURILOR

41.1. Spturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avnd ltimea egal cu diametrul exterior al tubului, mrit cu o supralrgire de 0,25 m de o parte si de alta.

41.2. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect si este compactat, dac este cazul, de asa manier nct densitatea uscat a solului s ating 95% din densitatea uscat optim Proctor normal.

41.3. Cnd n transee se ntlnesc bancuri stncoase, ele trebuie s fie derocate si aduse la o cot cu cel putin 10 cm sub fundul spturii si nlocuite pe aceast grosime cu pmnt fin, nisip sau balast.

ART.42. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CMINELOR DE VIZITARE

42.1. Tuburile trebuie coborte cu grij n transee unele n prelungirea celorlalte, facilitnd alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucti de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzis.

42.2. Tuburile sunt pozate ncepnd din aval, bine aliniate si cu o pant regulat respectnd prevederile proiectului de executie. mbucarea, cnd exist este ntotdeauna dirijat spre amonte.

42.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minim. Legtura ntre tuburile circulare cu mbucare pe jumtate de grosime este efectuat cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minim ranforsat cu o armtur si turnat pe loc n interiorul unui tipar. El este executat cu mortar n loc.

42.4. Umplerea transeelor nu se va face dect cu avizul Inginerului. Aceast umplere va fi executat pn la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grij pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi executat cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, n straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grij ca s ajung la o densitate uscat de 95% din Proctor normal.

42.5. La executia gurilor de scurgere si a cminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicat n proiect, cota radierului si cota de racordare.

42.6. La gura de scurgere betonul plcii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab armat.

42.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va depsi cu cel putin 10 cm jur mprejur baza gurilor de scurgere.

42.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur grtar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M 50.

42.9. La cminele de vizitare mbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment M 50.

42.10. Fundul cminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment n grosime de 3 cm cu M 50 si va pstra exact forma si panta canalului n continuare.

42.11. Gurile pentru treptele scrilor vor fi executate pe toat grosimea peretelui, cu ngrijire pentru a nu deteriora tubul.

Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine ndesat.

42.12. Pentru racordarea cminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ngrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaz pe tub.

CAPITOLUL XVII

BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

ART.43. MONTAREA BORDURILOR

43.1. Ltimea spturii va fi egal cu ltimea elementului majorat cu 0,20 m.

43.2. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect si este compactat, dac este nevoie, ca s ating 95% din densitatea optim Proctor normal.

n cazul unei spturi mai adnci fat de cota prescris, Antreprenorul trebuie s compenseze diferenta de cot prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cnd lucrrile sunt montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.

Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau de evacuare a pmntului rezultat din spturi.

43.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minimum 10 cm grosime.

Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si a dispozitivului destinat s asigure scurgerea apelor infiltrate n corpul drumului.

43.4. Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar M 50.

43.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmrind cotele, aliniamentele si declivittile stabilite prin detaliile de executie.

43.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fat de cotele precizate n profilele transversale corespunztoare si n profilul n lung.

CAPITOLUL XVIII

NCERCRI SI CONTROALE

ART.44. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRRILOR

Independent de ncercrile preliminare de informare si ncercrilor de retet privind calitatea materialelor elementare care intervin n constitutia lucrrilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la:

A. NCERCRI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste ncercri care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si ncercri de studii sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor.

B. NCERCRI DE CONTROL DE CALITATE

ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n conditiile de frecvent specificate n tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.

C. NCERCRI DE CONTROL DE RECEPTIE

ncercrile de control de receptie sunt efectuate fie la sfrsitul executiei uneia din fazele lucrrii, fie n momentul receptiei provizorii a lucrrii, n conditiile precizate n tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de sarcini speciale.

Tabel 33

Denumirea lucrriiNatura ncercriiCategoria de controlFrecventa

ABC

- Studiul compozitiei((- Pentru betoane de

Betoane > C 8/10- ncercri la compresiune(((clase > C 8/10

- ncercri la ntindere(((- Pe prti de lucrare

Betoane < C 8/10- ncercare la compresiune(- Pe prti de lucrri la

- ncercare de plasticitate(cererea dirigintelui

Cofraje- Controlul dimensiunilor de amplasare si soliditate(- naintea betonrii fiecrui element

Armtur- Controlul pozitiei armturilor(- naintea betonrii fiecrui element

Lucrri executate din beton sau- Controlul dimensiunilor sii ncadrrii n tolerante(- La fiecare lucrare

zidrie din piatr brut sau bolovani- Controlul corectrii finisrii a fetei vzute(

Lucrri de- Amplasamentul lucrrilor((

protejare a santurilor rigolelor- Dimensiunile si calitatea lucrrilor((- La fiecare lucrare

si casiurilor- Profilul longitudinal sectiunea si grosimea protejrii((

Drenuri- Amplasamentul si nclinarea(

transversale de- Dimensiunile(- La fiecare lucrare

acostament- Posibilitatea de scurgere n sant(

- Amplasament((

- Cotele radierului(

Drenuri- Realizarea corect a filtrului(- La fiecare lucrare

longitudinale- Amplasarea camerelor de vizitare((

- Controlul functionrii((

- Amplasament((

- Cotele radierului(

Canalizare- Pozarea corect a tuburilor si realizarea mbinrilor ntre ele(- La fiecare lucrare

- Realizarea corect a umpluturii(

- Asezarea si executia corect a gurilor de scurgere si a cminelor de vizitare((

- Racordarea ntre gurile de scurgere si canalizare(

- Controlul functionrii((

- Amplasament(((

Borduri de trotuar- Realizarea corect a fundatiei(- La fiecare lucrare

- Respectarea cotelor((

A: ncercri preliminare de informare

B: ncercri de control de calitate

C: ncercri de control de receptie

CAPITOLUL XIX

RECEPTIA LUCRRILOR

Lucrrile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafat vor fi supuse de regul unei receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrri ascunse, care necesit s fie controlate si receptionate, nainte de a se trece la faza urmtoare de lucru cum sunt lucrrile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faz de executie.

ART.45. RECEPTIA PE FAZE

45.1. n cadrul receptiei pe faz (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrare ce se receptioneaz s-a executat conform proiectului si atest conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.

45.2. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze n care se confirm posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmtoare.

45.3. Receptia pe faz se efectueaz de ctre Inginerul lucrrii si Antreprenor, documentul se ncheie ca urmare a receptiei si poart ambele semnturi.

45.4. Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:

a. Pentru drenuri:

- trasarea si amplasarea cminelor;

- executarea spturii la cot;

- realizarea radierului si pozarea tubului drenant;

- la realizarea umpluturii drenante.

b. Pentru canalizri:

- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si cminelor de vizitare;

- executarea spturii, la cote la canal si cmine;

- pozarea tuburilor si realizarea mbinrilor dintre acestea;

- realizarea radierului din gurile de scurgere si cmine de vizitare;

- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru nltime si la realizarea

umpluturii la cota final.

c. Pentru lucrri din beton si zidrii: santuri ranforsate, santuri zidite, camere de

cdere, s.a.

- trasarea;

- executia spturilor la cote;

- executarea cofrajului;

- montarea armturii.

d. Drenuri transversale de acostament

- la realizarea acestora.

45.4. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct si comisiei de receptie preliminar, sau final.

ART.46. RECEPTIA PRELIMINAR

46.1. La terminarea lucrrilor sau a unor prti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrrilor verificndu-se:

-concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de executie;

-daca verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n totalitate;

-dac au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;

-conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatrile consemnate n cursul executiei de ctre organele de control (Client, Inginer, etc.).

n urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminar si n care se consemneaz eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandri cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.

ART.47. RECEPTIA FINAL

La receptia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile, dac au functionat bine si dac au fost bine ntretinute.ANEX

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFAT

DOCUMENTE DE REFERINTA

I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 -Norme metodologice privind conditiile de

publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 -Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 -Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

NE 012 -Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat.

III. STANDARDE

SR 183-1 -Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.

SR 183-2 -Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 196-1 -Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.

SR EN 196-2 -Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimic a cimenturilor.

SR EN 196-3 +

+ SR EN 196-3/AC -Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priz si a stabilittii.

SR EN 196-6 -Metode de ncercri ale cimenturilor. Determinarea finetii.

SR EN 196-7 -Metode de ncercri ale cimenturilor. Metode de prelevare si pregtire a probelor de ciment.

SR 227-2 -Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finatii de mcinare prin cernere pe proba de 100 g.

SR 388 -Ciment Portland.

STAS 438/1 -Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mrci si conditii tehnice de calitate.

SR EN 459-2 -Var pentru constructii. Partea 2. Metode de ncercare.

STAS 539 -Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere.

SR 648 -Zgur granulat de furnal pentru industria cimentului.

SR 667 -Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

STAS 790 -Ap pentru betoane si mortare.

SR EN 933-2 -ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.

SR EN 1097-1 -ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistentei la uzur (micro-Deval).

Partea 1: Determinarea rezistentei la uzura (micro Devall)

STAS 1275 -ncercri pe betoane. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice.

STAS 6400 -Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 10796/1 -Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10796/2 -Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie.

STAS 10796/3 -Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

ntocmit:

Verificat:

Ing. Ioan OLARU

Ing. Sorin MIHAILA1Str. Cuza Vod, Bloc 43, Sc. A, Trgu Frumos, Jud. Iai telefon/fax: (+40)0232-218231; mobil: (+40)0757021838

Reg Com. J22/812/22.03. 2005, Cod fiscal: RO17386373

2Str. Cuza Vod, Bloc 43, Sc. A, Trgu Frumos, Jud. Iai telefon/fax: (+40)0232-218231; mobil: (+40)0757021838

Reg Com. J22/812/22.03. 2005, Cod fiscal: RO17386373

_1315382335.dwgInto

Documents

11. Dispozitive de Scurgere Si Evacuarea Apelor de Suprafata- 4 Ex