20
Intrebare Raspuns1 Da Raspuns2 Da Raspuns3 Da capacitatea de vapo 0 incarcarea te 1 factorul de form 0 Ajutajul este: spatiul dintre doua 1 spatiul dintr 0 spatiul dintre s 0 Amplasarea preincalzitorului 300 grade C; 0 250 grade C; 0 cu 200 grade C p 0 Arderea combustibilului in fo coeficientul de exc 0 raportul aer- 1 sarcina caldarii 0 Arderea combustibilului in fo arderea este fara a 1 coeficientul 0 sarcina caldarii 0 Autoetansarea cu abur este po doar in cazul CIP, 1 doar in cazul 0 ambele variante 0 Avantajul esential al utiliza un randament ridica 0 excluderea po 1 o exploatare mai 0 Batiul ca organ fix al masini de a sustine intrea 0 de a asigura 0 de a sustine blo 1 Calculati cantitatea de energ 1,05Gcal; 1 1050 Gcal; 0 10,5 Gcal; 0 Calculati cantitatea de energ 1002 Gcal; 0 100,2 Gcal; 0 1,002 Gcal; 1 Calculati cantitatea de energ 160Gcal; 0 1,6 Gcal; 1 16 Gcal; 0 Calculati cantitatea de energ 21 Gcal; 0 0,21 Gcal; 0 17 Gcal; 0 Calculati randamentul unei ca 0,65; 0 0,79; 1 89%; 0 Calculati randamentul unei ca 0,81; 1 0,75; 0 70%; 0 Calculati randamentul unei ca 70%; 0 80%; 0 0,78; 0 Calculati randamentul unei ca 0,75; 0 0,89; 1 60%; 0 Calculati randamentul unei ca 70%; 0 0,85; 0 0,78; 1 Calculul grosimii izolatiei t sub 55 grdC; 1 60 grdC; 0 65 grdC; 0 Calculul la rezistenta a capa forma(semisferic, p 1 temperatura a 0 debitul de abur; 0 Caldarea de abur cu volum mar timpul de punere in 1 raportul dint 0 circulatia apei 0 Cand presiunea si temperatura se deschide rapid v 0 se deschide i 1 se deschide robi 0 Cand trebuie sa deschida supa inaintea supapelor 1 odata cu supa 0 dupa supapa de s 0 Cantitatea de caldura degajat putere calorica inf 0 putere calori 1 entalpie; 0 Cantitatea stoichiometrica de natura combustibilu 1 presiunea de 0 presiunea de ref 0 Cantitatea teoretica de aer n densitatea combusti 0 temperatura l 0 componenta chimi 1 Capul de alimentare este form valvula de retinere 0 valvula de re 0 valvula de retin 1 Care cuplaj consta din doua f cuplaje semielastic 0 cuplaje rigid 1 cuplaje elastice 0 Care din cele patru diagrame de mai jos reprezin 1 0 0 Care din operatiile urmatoare se controleaza cali 0 se constata c 0 se curata caldar 0 Care din parametrii caracteri diametrul interior 0 numarul de co 0 diametrul exteri 0 Care din rolul functional al asigura miscarea na 0 regleaza debi 0 reduce gradul de 1 Care din urmatoarele armaturi valvule; 0 subare (regis 1 supape de sigura 0 Care din urmatoarele categori pierderile prin ard 0 pierderile pr 1 pierderile gazel 0 Care din urmatoarele elemente carbonul si hidroge 0 azotul si oxi 1 cenusa; 0 Care din urmatoarele manevre, izolarea sticlei de 0 demontarea st 0 inlocuirea sticl 1 Care din urmatoarele marimi n debitul de gaze de 0 debitul de ae 0 debitul de combu 0 Care din urmatoarele material snur si panza din a 1 snur si panza 0 straturi din vat 0 Care din urmatoarele sisteme distributia cu sert 1 distributia c 0 distributia cu s 0 Care din urmatoarele sisteme sisteme de propulsi 0 sisteme de pr 0 sisteme de propu 0 Care din urmatoarele suprafet economizorul; 0 vaporizatorul 0 preincalzitorul 0 Care din urmatoarele tipuri d caldarea triunghiul 0 caldarea triu 0 caldarea triungh 1 Care din urmatoarele tipuri d inversare de mars c 0 inversare de 0 inversare de mar 0 Care din urmatoarele tipuri d cartonul obisnuit; 0 cartonul din 1 cauciucul; 0 Care din urmatoarele tipuri d cartonul din azbest 0 snur din azbe 0 cauciuc; 0 Care din urmatoarele tipuri d ITG de tip clasic c 0 ITG cu gaze c 0 ITG de tip clasi 0 Care din urmatoarele tipuri d valvule principale; 0 valvule auxil 0 robinete de cont 0 Care din urmatorii factori in natura combustibilu 1 patrunderile 0 presiunea de ref 0 Care dintre urmatoarele marim lungimea tuburilor; 0 numarul de co 0 grosimea peretil 1 Care dintre urmatoarele solut pe toata lungimea c 0 in zona centr 0 in zona tuburilo 0 Care dintre valvulele care co valvula de inchider 1 valvula de re 0 valvula de inchi 0 Care este cea mai mare presiu presiunea de deschi 0 presiunea de 0 presiunea de pro 1 Care este locul de amplasare in zona focarului; 0 imediat dupa 0 inaintea vaporiz 1 Care este presiunea maxima ad 17,7 bar; 1 2,1 MPa; 0 35 bar; 0 Care este presiunea maxima ad 25 bar; 0 35 bar; 0 3,2 MPa; 1 Care este presiunea maxima ad 30 bar; 0 2,5 MPa; 0 150 bar; 0 Care este presiunea maxima ad 45 bar; 0 3,2 MPa; 1 25 bar; 0 Care este presiunea maxima ad 30 bar; 0 2,5 MPa; 1 35 bar; 0

10_ifag

Embed Size (px)

Citation preview

Sheet1IntrebareRaspuns1DataRaspuns2DataRaspuns3DataRaspuns4Datacapacitatea de vaporizare a combustibilului;0incarcarea termica (tensiunea termica) a focarului;1factorul de forma al focarului;0puterea calorica inferioara a combustibilului.0Ajutajul este:spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;1spatiul dintre doua palete mobile in care aburul se destinde, crescandu-i viteza;0spatiul dintre stator si rotor;0spatiul dintre doua palete fixe in care aburul se destinde, scazandu-i viteza.0Amplasarea preincalzitorului de aer din figura CAN 58 pe traseul de gaze este inainte de evacuarea gazelor in mediu ambiant. Care trebuie sa fie temperatura maxima de incalzire a aerului300 grade C;0250 grade C;0cu 200 grade C peste temperatura mediului ambiant;0temperatura aerului este mai mica decat temperatura de saturatie a gazelor ( temperatura punctului de roua).1Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare galben deschis, cu varfuri incolore, fumul la cos este incolor, dacacoeficientul de exces de aer este 0,85;0raportul aer-combustibil este corect;1sarcina caldarii este de 50 %, iar consumul de combustibil este maxim;0s-a micsorat tirajul si s-a marit cantitatea de combustibil.0Arderea combustibilului in focar prezinta aspectul: culoare rosie, varfurile flacarii sunt negre, nu cuprinde intregul focar, fumul la cos este negru, dacaarderea este fara aer suficient;1coeficientul de exces de aer este 1,82;0sarcina caldarii se reduce, iar cantitatea de combustibil scade;0raportul aer-combustibil este corect.0Autoetansarea cu abur este posibila:doar in cazul CIP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare;1doar in cazul CJP, datorita existentei vidului;0ambele variante a) si b);0doar in cazul CJP, presiunea aburului din interiorul carcasei depasind-o pe aceea a aburului de etansare.0Avantajul esential al utilizarii caldarilor navale cu dublu circuit este:un randament ridicat comparativ cu alte caldari cu aceeasi productie de abur si aceiasi parametri de functionare;0excluderea posibilitatii formarii crustei in circuitul primar;1o exploatare mai usoara;0un grad mai inalt de automatizare.0Batiul ca organ fix al masinii cu abur cu piston are rolul:de a sustine intreaga constructie a masinii;0de a asigura legatura postamentului de osatura navei prin suruburi;0de a sustine blocul cilindrilor si de a delimita spatiul de miscare a capului de cruce, bielei si arborelui cotit;1de a asigura, prin locasurile special prevazute, fixarea lagarelor de pat care sustin arborele cotit0Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa.1,05Gcal;11050 Gcal;010,5 Gcal;00,5 Gcal.0Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 35 bar.1002 Gcal;0100,2 Gcal;01,002 Gcal;10,61 Gcal.0Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 10 to/h abur cu temperatura de 500 grade C si presiunea de 2,5 MPa.160Gcal;01,6 Gcal;116 Gcal;00,8 Gcal.0Calculati cantitatea de energie termica (in Giga calorii) pierduta orar in cazul scoaterii din circuit a supraincalzitorului izobar care furniza 20 to/h abur cu temperatura de 400 grade C si presiunea de 2,5 MPa.21 Gcal;00,21 Gcal;017 Gcal;02,1 Gcal.1Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=40 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...0,65;00,79;189%;00,9.0Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 400 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...0,81;10,75;070%;095%.0Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=10200kcal/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...70%;080%;00,78;00,86.1Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 55%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...0,75;00,89;160%;080%.0Calculati randamentul unei caldari cu supraincalzitor intermediar izobar pentru care se cunosc urmatoarele date: presiunea de vaporizare p1=60 bar, presiunea intermediara p2=0,25 p1, temperaturile de supraincalzire t si= 500 grade C, temperatura apei de alimentare taa=tsat-100 grade C, debitul nominal de abur D=20 to/h, randamentul vaporizatorului de 60%, puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi=40MJ/kg.Destinderea in prima treapta a turbinei se considera adiabata...70%;00,85;00,78;190%.0Calculul grosimii izolatiei termice a tubulaturilor de abur are in vedere urmatoarea valoare a temperaturii la suprafata exterioara a izolatiei:sub 55 grdC;160 grdC;065 grdC;075 grdC.0Calculul la rezistenta a capacelor colectoarelor caldarii se face in functie de:forma(semisferic, plat, etc.);1temperatura aburului;0debitul de abur;0prezenta armaturilor externe.0Caldarea de abur cu volum mare de apa se caracterizeaza prin.timpul de punere in functiune redus;1raportul dintre volumul de apa si suprafata de incalzire este mai mic ca 0,026 (m cub/m patrat);0circulatia apei este peste tevi;0circulatia gazelor este prin tevi si focarul este cu suprapresiune.0Cand presiunea si temperatura aburului au atins valorile nominalese deschide rapid valvula principala de abur pentru alimentarea consumatorilor;0se deschide incet si treptat valvula principala de abur;1se deschide robinetul de purja de fund pentru eliminarea namolului;0se deschide valvula pentru instalatia de stins incendii cu abur.0Cand trebuie sa deschida supapa de siguranta montata pe supraincalzitorinaintea supapelor de siguranta montate pe tambur;1odata cu supapa de siguranta montata pe tambur;0dupa supapa de siguranta montata pe tambur;0la atingerea presiunii corespunzatoare nivelului maxim.0Cantitatea de caldura degajata prin arderea totala a unui kg de combustibil solid sau lichid sau a unui m3 de combustibil gazos poarta denumirea de:putere calorica inferioara;0putere calorica superioara;1entalpie;0caldura fizica a combustibilului.0Cantitatea stoichiometrica de aer introdus in focar depinde de:natura combustibilului;1presiunea de aspiratie a ventilatorului de gaze;0presiunea de refulare a ventilatorului de aer;0temperatura de aprindere a combustibilului.0Cantitatea teoretica de aer necesar arderii unui kg de combustibil se calculeaza in functie de:densitatea combustibilului;0temperatura la care se face arderea;0componenta chimica a combustibilului;1sarcina caldarii.0Capul de alimentare este format dinvalvula de retinere si valvula de control;0valvula de retinere si valvula de purjare de fund;0valvula de retinere si valvula de inchidere;1valvula de inchidere si valvula de golire.0Care cuplaj consta din doua flanse forjate sau impanate pe arbori:cuplaje semielastice;0cuplaje rigide;1cuplaje elastice;0cuplaje speciale;0Care din cele patru diagrame de mai jos reprezinta diagrama teoretica a masinii cu plina introducere:1000Care din operatiile urmatoare se executa mai intai in cazul spargerii unor tuburi la caldarile acvatubulare:se controleaza calitatea apei;0se constata cauza si se iau masuri corespunzatoare;0se curata caldarea in interior, daca situatia o impune;0se opreste accesul combustibilului in focar.1Care din parametrii caracteristici ai suprafetelor auxiliare de schimb de caldura ale caldarii depinde in cea mai mare masura de regimul termic de lucru:diametrul interior al tuburilor;0numarul de coturi al serpentinelor tuburilor;0diametrul exterior al tuburilor;0grosimea peretilor tuburilor.1Care din rolul functional al placii calmante din figura CAN 68asigura miscarea naturala a apei in colectorul superior;0regleaza debitul apei de alimentare;0reduce gradul de umiditate a aburului , determina o vaporizzare ordonata;1modifica presiunea de fierbere a apei.0Care din urmatoarele armaturi sunt utilizate in mod special pe traseele de alimentare cu aer a caldarii:valvule;0subare (registre);1supape de siguranta;0robinete cu cep.0Care din urmatoarele categorii de pierderi de caldura are drept cauza principala nerealizarea unui raport optim intre combustibil si aer:pierderile prin ardere mecanic incompleta;0pierderile prin ardere chimic incompleta;1pierderile gazelor de ardere la cos;0pierderile prin radiatie si convectie in mediul exterior.0Care din urmatoarele elemente alcatuiesc asa-numitul balast interior chimic al combustibilului:carbonul si hidrogenul;0azotul si oxigenul;1cenusa;0umiditatea.0Care din urmatoarele manevre, care trebuie efectuata in cazul spargerii unei sticle de nivel, este gresita:izolarea sticlei de nivel prin inchiderea robinetelor care asigura comunicatia cu caldarea;0demontarea sticlei sparte;0inlocuirea sticlei sparte cu o alta de rezerva in cel mult 1/2 ora de la aparitia deranjamentului;1urmarirea cu o deosebita atentie a nivelului apei in caldare prin cealalta sticla de nivel.0Care din urmatoarele marimi nu intervin in reglajul arderii la caldarile de abur:debitul de gaze de ardere;0debitul de aer;0debitul de combustibil;0debitul de apa de alimentare.1Care din urmatoarele materiale termoizolante se utilizeaza pentru izolatia tubulaturilor cu temperaturi sub 200 grdC:snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 10-12%;1snur si panza din azbest cu adaos de bumbac 8-9%;0straturi din vata de sticla prinse cu ajutorul sarmelor metalice;0foita din aluminiu cu grosimea de 0,008-0,011 mm.0Care din urmatoarele sisteme de distributie se utilizeaza numai in cazul distributiei exterioare a aburului la masinile alternative cu piston:distributia cu sertar plan;1distributia cu sertar cilindric;0distributia cu sertar cu acoperitoare;0distributia cu supape0Care din urmatoarele sisteme de propulsie navala prezinta avantajul celei mai mari autonomii de mars in conditiile dezvoltarii unei puteri mari de propulsie:sisteme de propulsie cu turbine cu abur;0sisteme de propulsie cu turbine cu gaze;0sisteme de propulsie cu motoare cu ardere interna;0sisteme de propulsie pe baza de energie nucleara;1Care din urmatoarele suprafete auxiliare de schimb de caldura produce abur pentru alimentarea turbinelor auxiliare sau principale:economizorul;0vaporizatorul;0preincalzitorul de aer;0supraincalzitorul.1Care din urmatoarele tipuri de caldari sunt prevazute cu un singur circuit de gaze:caldarea triunghiulara normala simetrica;0caldarea triunghiulara normala asimetrica;0caldarea triunghiulara asimetrica ecranata;1caldarea cilindrica normala simetrica.0Care din urmatoarele tipuri de dispozitive de inversare a sensului de mars este utilizata in mod special la actionarea masinilor auxiliare (vinciuri, cabestane, servomotorul carmei etc.):inversare de mars cu un excentric;0inversare de mars cu doua excentrice;0inversare de mars cu trei excentrice;0inversare de mars cu sertar diferential1Care din urmatoarele tipuri de garnituri se recomanda la imbinarea tubulaturilor de evacuare a gazelor si la unele tubulaturi de abur cu presiune pana la 16 bar:cartonul obisnuit;0cartonul din azbest;1cauciucul;0snurul de azbest.0Care din urmatoarele tipuri de garnituri se utilizeaza la imbinarea tubulaturilor de abur saturat sau supraincalzit, cu presiuni pana la 50 bar si temperaturi de cca. 450 grdC:cartonul din azbest;0snur din azbest;0cauciuc;0paranit.1Care din urmatoarele tipuri de instalatii de turbine cu gaze (ITG) este conceput dupa principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna in 2 timpi cu inalta supraalimentare si baleiaj in echicurent:ITG de tip clasic cu ardere la presiune constanta si cu circuit deschis;0ITG cu gaze cu ciclu deschis si cu recuperarea caldurii gazelor evacuate;0ITG de tip clasic si cu circuit inchis;0ITG cu generatoare de gaze cu pistoane libere.1Care din urmatoarele tipuri de valvule au rolul de a declansa automat la depasirea presiunii de regim a caldarii:valvule principale;0valvule auxiliare;0robinete de control;0supape de siguranta.1Care din urmatorii factori influenteaza in mod deosebit cantitatea de aer necesar arderii:natura combustibilului;1patrunderile de aer fals in zona cosului de fum;0presiunea de refulare a ventilatorului de gaze;0omogenitatea amestecului de combustibil-aer0Care dintre urmatoarele marimi caracteristice constructiei sistemului de tuburi fierbatoare al caldarii este influentata in cea mai mare masura de regimul termic de lucru:lungimea tuburilor;0numarul de coturi ale tuburilor in forma de serpentine;0grosimea peretilor tuburilor;1numarul tuburilor.0Care dintre urmatoarele solutii de dispunere a prelungitorului tubului de alimentare in colectorul caldarii este optim din punct de vedere al sigurantei in functionarea caldarii:pe toata lungimea caldarii, in zona tuburilor ascendente;0in zona centrala a colectorului;0in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in sus;0in zona tuburilor descendente cu orificiile indreptate in jos.1Care dintre valvulele care compun capul de alimentare se va monta direct pe corpul caldariivalvula de inchidere;1valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este de 4-8 bar;0valvula de inchidere daca este montata intre doua valvule de retinere;0valvula de retinere, daca presiunea de alimentare este mai mare de 8 bar.0Care este cea mai mare presiune din caldarea cu arzator.presiunea de deschidere a supapelor de siguranta0presiunea de alimentare cu apa;0presiunea de proba hidraulica;1presiunea aburului supraincalzit.0Care este locul de amplasare a fasciculului supraincalzitorului de radiatie:in zona focarului;0imediat dupa vaporizator;0inaintea vaporizatorului, dar in afara focarului;1inaintea economizorului, dar dupa preincalzitor.0Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 125 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8.17,7 bar;12,1 MPa;035 bar;040 MPa.0Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,7 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8.25 bar;035 bar;03,2 MPa;140 bar.0Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8.30 bar;02,5 MPa;0150 bar;03,2 MPa.1Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 1 mm, factorul de slabire de 0,8.45 bar;03,2 MPa;125 bar;015 MPa.0Care este presiunea maxima admisa intr-o caldare acvatubulara construita din otel cu rezistenta admisibila de 175 N/mm2, grosimea tamburului s=10 mm, diametrul tamburului D= 0,9 m, adausul de corosiune c= 3 mm, factorul de slabire de 0,8.30 bar;02,5 MPa;135 bar;020 MPa.0Care este principalul factor care influenteaza timpul de ridicare a presiunii la caldarea navala in etapa de punere in functiune:cantitatea de combustibil care arde in focarul caldarii in perioada de ridicare a presiunii;0temperatura de vaporizare;0presiunea de vaporizare;0cantitatea de apa.1Care este principalul parametru de care depinde reglajul arderii in focarul caldarii:temperatura in focar;0presiunea aburului livrat la consumator;1temperatura aburului livrat la consumator;0debitul apei de alimentare.0Care este rolul antretoazelor la caldarile ignitubulare:rigidizeaza legatura intre cele doua placi tubulare;0asigura transmiterea caldurii de la gazele calde in toata masa de apa a caldarii;0transmit caldura spre spatiul de apa al caldarii;0asigura rigidizarea intre peretele din spate al cutiei de foc si peretele posterior al caldarii.1Care este rolul functional al paravanului separator din figura CAN 70asigura separarea apei de alimentare de apa existenta in caldare;1asigura separarea vaporilor de apa dupa densitate;0asigura separarea si evacuarea spumei;0asigura separarea si evacuarea namolului.0Care este rolul functional al prelungitorului tubului de alimentare reprezentat in figura CAN 69regleaza debitul de apa;0regleaza presiunea de saturatie;0mareste viteza de vaporizare;0asigura alimentarea cu apa fara a perturba circulatia naturala a apei-aburului.1Care este rolul instalatiei de virare al turbinelor:realizeaza pornirea turbinei;0turbinele nu au viror;0realizeaza oprirea turbinei;0roteste arborele turbinei pentru a preveni curbarea acestuia.1Care este rolul regulatorului de turatie in sistemul de reglaj al unei turbine:sesizeaza dezechilibrul dintre puterea furnizata de turbina si consumator;1modifica debitul de abur de alimentare;0regleaza presiunea din interiorul turbinei;0modifica turatia turbinei.0Care este rolul turbionatorului ca piesa componenta a camerei de ardere a unei instalatii de turbine cu gaze:de a stopa aerul primar pana la o viteza de 10-20 m/s;0de a ajuta la stabilizarea flacarii in focar;0de a omogeniza amestecul combustibil-aer in interiorul caldarii;1de a micsora timpul de ardere a combustibilului.0Care este sursa de agent termic pentru preincalzitorul de combustibil al caldarii:aburul extras de la o priza a turbinei in cazul sistemelor de propulsie cu abur;0aburul saturat luat direct de la tubulatura auxiliara a caldarii;0aburul supraincalzit luat direct de la admisia turbinei;0aburul prelucrat in diferite masini auxiliare de la bord.1Care este utilitatea aparatului Orsat in studiul arderii combustibilului in focarele caldarilor navale:analiza chimica a gazelor de ardere;1analiza continutului de carbonati si bicarbonati de calciu si magneziu in apa de alimentare;0determinarea salinitatii apei-aburului;0determinarea coeficientului de patrunderi de aer fals in caldare.0Care sunt cauzele care pot produce fisura corpului caldarii:incalzire neuniforma si o racire brusca;1incalzire neuniforma din cauza ventilatiei din compartimentul masini;0racire brusca prin executarea unor purjeri de suprafata mai prelungite;0tratarea incorecta a apei.0Care sunt elementele componente din fig.CAN 561-serpentine, 3-colectoare, 4-distantiere.02-colectoare, 3-camere sectionate;01-serpentine, 2-colectoare, 3-elemente de sustinere;11-serpentine, 3-colectoare.0Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:lipsa apei in tuburi;1placa tubulara s-a incalzit neuniform;0debit mare de abur catre consumatori;0nivel maxim al apei in caldare.0Ce fenomene pot provoca supraincalzirea locala si spargerea tuburilor:placa tubulara s-a incalzit neuniform;0dupa mandrinare nu s-au punctat prin sudura;0coroziunea accentuata a tuburilor;1depuneri de funingine pe tuburi.0Ce produce excesul de hidrazina.cresterea continutului de oxigen;0alcalinizarea apei prin descompunerea hidrazinei cu formare de amoniac;1cresterea continutului de dioxid de carbon;0marirea aciditatii apei.0Ce reprezinta duritatea permanenta.continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;0continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;1continutul total de ioni de calciu si magneziu;0continutul total de saruri de calciu si magneziu.0Ce reprezinta duritatea temporara.continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;1continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;0continutul total de ioni de calciu si magneziu;0continutul total de saruri de calciu si magneziu.0Ce reprezinta duritatea totala.continutul total de bicarbonati de calciu si magneziu;0continutul total al sarurilor de calciu si magneziu cu exceptia bicarbonatilor;0continutul total de ioni de calciu si magneziu;0continutul total de saruri de calciu si magneziu.1Ce reprezinta elementele din figura CAN 642- ventil, 3-corpul armaturii;01- corpul armaturii, 4-contragreutate;13-tija, 2- element de reglare;04-contragreutate, 1-organ de inchidere.0Ce reprezinta figura CAN 65robinet de purjare continua;0robinet de purjare intermitenta;0supapa dubla de siguranta;0cap de alimentare.1Ce reprezinta marimea Q1 in ecuatia bilantului energetic al unei caldari de abur: Qd = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6caldura pierduta prin gazele de ardere evacuate la cosul caldarii;0caldura pierduta prin ardere chimic incompleta;0caldura utilizata pentru transformarea apei in abur;1caldura pierduta prin saturatie si convectie in mediul inconjurator.0Ce reprezinta raza de excentricitate la masina alternativa cu piston:raza excentricului masinii;0raza sectiunii transversale a arborelui cotit;0raza cercului descris de centrul excentricului;1raza manivelei sertarului0Ce se intelege prin fenomenul de ebolitiune:vaporizarea brusca a apei in tuburile caldarii;0vaporizarea brusca a apei in colectorul caldarii;0stagnarea circulatiei apei si aburului in tuburile caldarii acvatubulare;0fenomenul de fierbere turbulenta a apei in colectorul caldarii.1Ce semnifica marimea c1 in diagrama triunghiurilor de viteza la o turbina cu abur:viteza absoluta a aburului la intrarea in palete;1viteza absoluta a aburului la iesirea din palete;0viteza relativa a aburului la intrarea in palete;0viteza relativa a aburului la iesirea din palete.0Ce semnifica punctul de roua acida:temperatura la care se condenseaza vaporii de apa din gazele de ardere la cos;0temperatura gazelor de ardere in zona de evacuare la cos;0temperatura la care se condenseaza vaporii de apa in zona economizorului;0temperatura la care se condenseaza anhidrida sulfurica din gazele de ardere.1Ce tip de ajutaje se folosesc la treptele de reglare ale turbinelor cu abur:convergente;0divergente;0convergent-divergente;1divergent-convergente;0Ce tip de pompa de ulei se foloseste uzual la instalatia de ungere a turbinei:pompa cu piston;0pompa cu membrana;0pompa cu angrenaje;1pompa centrifuga cu rotor si palete;0Ce tipuri de garnituri se folosesc la cutiile de etansare ale masinii alternative:klinghenit;0carton;0piele;0azbest.1Ce trebuie sa permita dispozitivele de inchidere ale indicatoarelor de nivel.controlul calitatii apei;0purjarea separata a spatiilor de apa si a spatiilor de abur;1controlul calitatii aburului;0montarea unor sticle de nivel etalon pentru verificarea exacta a nivelului.0Ce unitati de masura se utilizeaza uzual pentru presiunea din traseul de gaze al caldarii de abur cu arzatorbar;0MPa;0mmCHg;0mmCA.1Cel mai mare consum de energie se inregistreaza in cazul tirajului:artificial direct;0artificial mixt;0artificial indirect;1natural dinamic.0Cel mai sigur sistem de ungere, care asigura un debit constant si suficient de ulei in toate zonele de ungere ale masinii cu abur cu piston, este:ungerea prin barbotaj;0ungerea prin picurare;0ungerea prin circuit inchis sub presiune;1ungerea prin gravitatie0Cele mai mici pierderi prin ventilatie se inregistreaza la:turbinele Curtis;0turbinele cu admisie axiala;0turbinele cu reactiune polietajate;1turbinele cu actiune cu admisie partiala.0Cele mai raspandite tipuri de turbine auxiliare utilizate in domeniul naval sunt:turbina Curtis;1turbina Laval;0turbine radiale;0turbine cu mai multe trepte de presiune.0Cerintele nefavorabile ale patrunderii aerului din spatiul de abur, respectiv din spatiul de apa al condensatorului sunt:cresterii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;0inrautatirii vidului, respectiv cresterii continutului de oxigen dizolvat in condensat;1inrautatirii vidului, respectiv scaderii continutului de oxigen dizolvat in condensate;0scaderea randamentului turbinei.0Circulatia apei in instalatia de alimentare a unei caldari este.preincalzitor de apa, sistem fierbator, economizor;0economizor, sistem fierbator, preincalzitor de apa;0preincalzitor de apa, economizor, sistem fierbator;1sistem fierbator, economizor, preincalzitor de apa.0Circulatia naturala a apei in caldare este datoratadiferentei de temperatura dintre temperatura de vaporizare si temperatura apei de alimentare;0impulsului de circulatie creat de diferenta de greutati specifice intre apa din tuburile dispuse la distanta mai mare de focar si tuburile din vecinatatea focarului;1cantitatii de substante folosite la tratarea apei;0presiunii apei de alimentare.0Coeficientul de exces de aer specific caldarilor se incadreaza in limitele:minus 1,5 - 1,9;02 - 3;01,05 - 1,4;10,5 - 0,9.0Colectoarele caldarii se construiesc din:tevi laminate cu diametrul de peste 500m;0toate sudate elicoidal;0table sudate pe generatoare;1toate solutiile de mai sus sunt aplicabile in functie de tipul caldarii0Compensatoarele de dilatatie utilizate pe tubulatura de abur pot fi:lira;0ondulate;0de ambele tipuri;1doar ondulate.0Compensatorii sunt portiuni de tubulatura cu configuratie speciala, montati in diferite locuri de-a lungul retelei de tubulaturi, avand rolul de:a asigura alungirea tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;1a asigura dilatarea in grosime a tubulaturilor fara a se afecta etansarea si fixarea acestora;0a facilita montarea retelei de tubulaturi in spatiul afectat acestora pe nava;0a nu permite deformarea tubulaturii datorita greutatii proprii.0Condensatorul este agregatul in care:aerul esapat din CJP se mentine la presiunea atmosferica;0aburului esapat din CJP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice;1aburului esapat din CJP i se mareste presiunea peste valoarea presiunii atmosferice;0aburului esapat din CIP i se micsoreaza presiunea sub valoarea presiunii atmosferice.0Condensoarele utilizate in instalatiile de forta cu abur pot fi:de suprafata;0de amestec;0de ambele tipuri mentionate;1doar de amestec.0Conform instructiunilor de exploatare de la bordul navei, nu este admisa functionarea caldarii cand numarul tuburilor tamponate, comparativ cu numarul total de tuburi, este:1%;03%;05%;0peste 10%.1Consumul orar de combustibil la o caldare este:direct proportional cu debitul de abur;1invers proportional cu diferenta de entalpie: abur-apa;0proportional cu randamentul de transfer;0direct proportional cu puterea calorica inferioara a combustibilului.0Controlul sticlelor de nivel se face prin purjarea acestora la un interval de:10 minute timp de 1 secunda;010 minute timp de 2-3 secunde;015 minute timp de 1 secunda;015 minute timp de 2-3 secunde.1Cresterea de volum specific al aburului de la admisia in CIP pana la evacuarea din CJP datorata destinderii aburului in TA se compenseaza prin:pastrarea constanta a sectiunilor de trecere a aburului;0cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin micsorarea lungimii paletelor, in special in primele trepte;0cresterea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;1scaderea sectiunilor de trecere a aburului, prin marirea lungimii paletelor, in special in ultimile trepte;0Cresterea temperaturii apei din condensator este efectul:infundarii tevilor de racire;0cresterii presiunii din condensator, deci reducerea vidului in acesta;0scaderii presiunii din condensator0cauzelor de la punctele a si b1Cu ce trebuie prevazute indicatoarele de nivel.sita de azbest pentru izolare termica;0cu robineti de retinere pe partea de apa;0cu robineti de retinere pe partea de abur;0cu dispozitive de inchidere atat pe partea spatiului cu apa, cat si pe partea spatiului cu abur.1Culoarea alba a gazelor de ardere la cosul caldarii semnifica:aer de ardere insuficient;0exces mare de aer;0o ardere buna;0spargerea unuia sau mai multor tuburi fierbatoare.1Culoarea gazelor la cosul navei este alba.combustibilul este insuficient omogenizat;0cantitatea de hidrogen din combustibil este mare;0apa in combustibil sau tuburi sparte;1temperatura gazelor este mare.0Cum este circulatia gazelor in figura CAN 60naturala cu un drum de gaze;0artificiala cu doua drumuri;1artificiala cu trei drumuri;0naturala cu doua drumuri de gaze, primul drum fiind canalul de gaze unde este montat economizorul 2.0Cum se procedeaza la punerea in functiune a unei turbine termice in cazul constatarii unor zgomote sau vibratii in turbina:se opreste imediat turbina si se cerceteaza cauza;0se reduce turatia pana la disparitia vibratiilor, dupa care turatia se mareste din nou;1se lasa turbina sa functioneze in continuare cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratia nu dispare, se opreste turbina;0se lasa turbina sa functioneze cu vibratii timp de 1 minut si, daca vibratiile nu dispar, se reduce treptat turatia pe turbina pana la disparitia acestora.0Cum se realizeaza schimbul de energie termica in supraincalzitorul de abur din fig. CAN 56radiatie si conductie;0convectie si radiatie;0izocor si izentrop;0convectie de la gaze la tuburi; conductie; convectie de la tuburi la abur.1Cum trebuie sa fie presiunea uleiului din instalatia de ungere in comparatie cu presiunea apei de racire din racitorul de ulei:mai mica;0mai mare;1egala;0indiferent.0Daca gradul de reactiune la turbineare valoarea mai mica decat 15% turbina este cu reactiune;0are valoarea de peste 15% la turbina este cu reactiune;1are valoarea de 50% turbina este cu reactiune totala;0are valoarea de 50% turbina este cu reactiune pura;0Daca la incalzirea caldarii robinetului de aerisire s-a blocat in pozitie inchisa, se procedeaza lase deschide robinetul de purja de suprafata;0se intredeschide o suprafata de siguranta montata pe colectorul superior;1scade nivelul apei la minim si se intredeschide valvula principala de abur;0se face purjarea de fund pentru un minut.0Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:modificarea compozitiei combustibilului;0cresterea duritatii apei;1variatia excesului de aer;0tubul prelungitor de alimentare nu este pozitionat corect.0Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:deschiderea brusca a valvulei de abur catre consumatori;1capetele de alimentare sunt defecte;0supapele de siguranta se deschid la presiuni mai mici;0presiunea apei de alimentare este prea mica.0Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, care pot fi cauzele posibile:duzele pulverizatorului de combustibil sunt infundate;0pompa de extractie condens s-a uzat;0continut sporit de impuritati mecanice si uleioase;1vidul din condensator nu este reglat.0Daca nivelul apei in colector prezinta variatii excesive, ce masuri trebuie luate:se face o extractie de suprafata si se reduce consumul de vapori;1placa calmanta nu este pozitionata corect, deci trebuie repozitionata;0se verifica capul de alimentare;0se verifica nivelul in basa.0Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt cauzele posibile:nivelul apei in basa este maxim;0s-a defectat instalatia de automatizare;1s-a defectat pompa de extractie condens;0nu s-au executat purjerile programate.0Daca presiunea aburului creste peste valoarea normala, care sunt masurile ce se iau:se reduce cantitatea de combustibil, se asigura alimentarea cu apa la nivel maxim;1se reduce cantitatea de aer;0se verifica compozitia gazelor de ardere;0se reduce presiunea apei de alimentare.0Daca se constata pierderea apei din sticla de nivel si aparitia unui miros specific de cauciuc ars, ce masuri se iau:se verifica cablurile electrice ale motoarelor electrice;0se porneste pompa de alimentare si se reduce consumul de abur;0se consemneaza incidentul;0se opreste caldarea, se face controlul suprafetelor de incalzire; se lasa caldarea la rece; se depisteaza si se remediaza defectiunea.1Daca se constata spargerea turburilor, ce masuri se pot intreprinde:se opreste caldarea , se lasa la rece, se goleste, se depisteaza tuburile sparte si se tamponeaza ;1se face comanda pentru inlocuirea placii tubulare;0se opreste alimentarea consumatorilor cu abur si se regleaza procesul de ardere;0se consemneaza fenomenele aparute.0Daca se observa abur intens pe cos, care sunt cauzele posibile:temperatura gazelor a ajuns la valoarea de saturatie;0spargerea tuburilor, la o supraincalzire locala;1coeficientul de exces de aer prea mare;0umiditatea aerului este de 85 %.0Daca tubulaturile de abur trec prin locuri unde pot fi supuse diferitelor socuri mecanice, este necesar ca izolatia termica sa fie acoperita cu:foite de aluminiu cu grosimea de 0,8 mm;0site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm;0site din sarma zincata cu o grosime de 0,9 mm si ochiuri de 10 x 10 mm cu aplicarea unui strat de sovelit sau azbomagneziu;0table din fier zincat si din duraluminiu.1De la cat timp dupa oprire este necesara inceperea actiunii de virare a masinii cu abur cu piston:imediat dupa oprire;0dupa 10 ore de la oprire;0daca stationarea dureaza peste 24 ore;1daca stationarea depaseste 48 ore0De regula, cele mai multe tuburi la caldarile acvatubulare se sparg in zona ultimelor randuri (zona tuburilor descendente). Precizati care este cauza:lipirea bulelor de abur de suprafata interioara a tuburilor; se inrautateste astfel transmiterea caldurii;0instalarea incorecta a prelungitorului tubului de alimentare, adica in dreptul tuburilor de ascensiune;0lipsa de apa, determinata de mentinerea nivelului apei prea coborat in sticlele de nivel;1coroziunea excesiva a tuburilor in zona respectiva.0Debitul corespunzator functionarii caldarii cu un randament maxim, reprezentand 80% din debitul nominal, poarta denumirea de:debit de varf;0debit economic;1debit specific;0debit de regim.0Debitul de abur livrat de caldare.este constant daca viscozitatea combustibilului este corecta;0este variabil functie de temperatura combustibilului;0este constant daca se regleaza temperatura de supraincalzire a aburului;0este functie de cerintele consumatorilor, dar trebuie mentinute presiunea si temperatura aburului.1Definiti elementele componente din figura CAN 751-colector (tambur), 3- pompa de circulatie, 6- pompa de alimentare;18-supraincalzitor, 5-economizor;07-preincalzitor de aer, 5-sistem fierbator;07-economizor, 8-supraincalzitor, 9- supapa de siguranta.0Definiti elementele componente din figura CAN 765 pompa de alimentare , 6-tubulatura de umplere supraincalzitor;02- preincalzitor de aer, 4-sistem fierbator;0pompa de circulatie, 1-cap de alimentare, 2- sistem fierbator,01-cap de alimentare, 3- supraincalzitor.1Definiti elementele componente din figura CAN 774- supapa de siguranta, 6-regulator de presiune;02-manometru, 5-acumulator-separator de vapori, pompa de circulatie;07-pompa de alimentare ,1-caldarina recuperatoare;12-manometru, 4- supapa de evacuare abur in instalatia de stins incendiu cu abur.0Definiti elementele componente din figura CAN 786-pompa de alimentare, 5-cap de alimentare, 8- basa, 13-supapa de siguranta;19-condensatoe de abur cu vid, 16-manometru;08-basa, 15- supapa de siguranta;01- focar, 15-supapa de aerisire, 7- pompa de circulatie.0Definiti elementele componente din instalatia de alimentare cu combustibil reprezentata in figura CAN 791-tanc de serviciu, 6-tava de scurgere combustibil purjat, 13-robinet actionat electromagnetic pentru aer comprimat;017-tubulatura de surplus de combustibil, 18-vas de separare aer din apa;08-tanc de amestec ( de omogenizare), 12- incalzitor de combustibil, 16- magistrala pentru alimentare arzatoare;118- oala de condens, 3- robinet de aerisire.0Depresiunea din focar se obtine la caldarile cu tiraj fortat cuventilatorul de aer de introductie;0arzatorul de combustibil cu doua diuze;0ventilatorul de extractie;1injectorul de combustibil cu abur.0Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizare in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 60 bar, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...310 kg/h;0480 kg/h;11,7 to/h;00,17 to/h.0Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=0,5 bar, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...496 kg/h;10,65 to/h;00,75 to/h;0910kg/h.0Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 100 grade C...0,16 to/h;01,6 to/h;0840 kg/h;1430 kg/h.0Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 10 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...105 kg/h;0480 kg/h;10,58 to/h;01,2 to/h.0Determinati cantitatea de condens necesar pentru pulverizat in camera de amestec a unei instalatii de reglare a temperaturii aburului supraincalzit izobar. Date cunoscute: presiunea nominala a aburului p= 5 MPa, temperatura de supraincalzire reglata t si=500 grade C, presiunea de condensare P cd=20 K Pa, debitul de abur 15 to/h, cresterea de temperatura 50 grade C...1,5 to/h;00,6 to/h;0815 kg/h;0720kg/h.1Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,9; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].Ce=0,2Kg/CPh0Ce=300g/KWh0Ce=0,468Kg/Kwh1Ce=0,120Kg/CPh0Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 10000[kcal/kg].Ce=140g/CPh0Ce=250g/CPh0Ce=250g/Kwh0Ce=0,423Kg/Kwh1Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].Ce=0,200Kg/Kwh0Ce=0,043Kg/Kwh1Ce=0,150Kg/CPh0Ce=0,025Kg/CPh0Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,25; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 42700[kj/kg].Ce=0,3kg/Kwh0Ce=0,22Kg/CPh0Ce=0,415Kg/Kwh1Ce=0,5Kg/CPh0Determinati consumul specific de combustibil pentru o instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: randamentul politropic 0,3; randamentul mecanic al turbinei 0,95; randamentul mecanic al liniei axiale 0,95; randamentul caldarii 0,9; puterea calorifica inferioara a combustibilului Qi= 40[kj/kg].Ce=0,369Kg/Kwh1Ce=200g/CPh0Ce=1,2Kg/CPh0Ce=1,2Kg/Kwh0Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 4[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].Mam =250 to/h;0D=2000 m cub/h;0Mam =2552,6 to/h;1D=1050 m cub/h;0Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=30[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].D=150 m cub/h;0Mam =600 to/h;0D=600 m cub/h;0Mam =3200 to/h;1Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].Mam =3205 t/h;1D=262 m cub/h;0Mam=612 to/h;0D=1500 m cub/h;0Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[CP]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=500 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].D=200 m cub/h;0Mam =3497,5 to/h;1Mam =2000 to/h;0D=500 m cub/h;0Determinati debitul de apa de mare necesar unui condensor care deserveste o turbina pentru care avem urmatoarele date: puterea politropica Ppol =10000[kW]; debitul specific de abur d pol= 5[Kg/kwh]; presiunea initiala p1=45[bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]; randamentul 0,8. incalzirea izobara generata de pierderi 50 [kj/kg]; diferenta de temperatura a apei de mare 6 grade C; caldura specifica a apei de mare C am=4,2[kj/kgK].Mam =4358,8 to/h;1D=1100 m cub/h;0D=200 m cub/h;0Mam =1200 to/h;0Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,75; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].d am =91 Kg/Kwh1d am =61m cub/Kw0d am =10 Kg/CPwh0d am =20 Kg/Kwh0Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].d am =3 m cub/h0d am =30 Kg/Kwh0d am =1000 Kg/Kwh0d am =88 Kg/Kwh1Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=30[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].d am =150 Kg/Kwh0d am =89 Kg/Kwh1d am =200 Kg/Kwh0d am =30 Kg/Kwh0Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].d am =110 Kg/Kwh0d am =91,5 Kg/Kwh1d am =50 Kg/CPwh0d am =25m cub/CPwh0Determinati debitul specific de apa de mare pentru condensare de la instalatie de forta cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400 [ grade C]; debitul nominal Dn=15[t0/h]; randamentul intern 0,85; presiunea de condensare Pcd=20[kPa]; incalzirea izobara generata de pierderi 50[kj/kg]; diferenta de temperatura pentru apa de mare 6[ grade C]; caldura specifica a apei de mare cam=4,2[kj/kgK].d am =45 m cub/Kwh0d am =16 Kg/h0d am =88 Kg/Kwh1d am =50 Kg/Kw0Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 70 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...dif ch = -12 Kg/h;0dif ch =+5Kg/h;0dif ch = - 5Kg/h;0dif ch =22,3 Kg/h;1Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 375 K, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...dif ch = -11,2 Kg/h;1dif ch = +11,2 Kg/h;0dif ch = +5 Kg/h;0dif ch =-3 Kg/h;0Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 KcalKg...dif ch = + 3 Kg/h;0dif ch = -15 Kg/h;0dif ch = -10,1Kg/h;1dif ch = 0 Kg/h;0Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 38 500 KJlKg...dif ch = + 6 Kg/h;1dif ch = -6 Kg/h;0dif ch = -10 Kg/h;0dif ch = +10 Kg/h;0Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=1,1MPa, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 9800 Kcal/Kg...dif ch = + 4 Kg/h;0dif ch = -4 Kg/h;1dif ch = -11Kg/h;0dif ch =+10 Kg/h;0Determinati diferenta de consum orar de combustibil pentru o caldarina care produce 2 to/h abur saturat cu p=16 bar, este alimentata cu combustibil cu Qi1=40MJ/Kg, randamentul de transfer 80 %, temperatura apei de alimentare t aa = 60 grade C, cand se alimenteaza cu un tip de combustibil cu Qi2= 10 200 Kcal/Kg...dif ch = + 3 Kg/h;0dif ch = -10,2 Kg/h;1dif ch =+ 14 Kg/h;0dif ch =+ 2 Kg/h;0Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 20 bar, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...2 mm;020 mm;05,6 mm;110 mm0Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,7 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...10,1 mm;115 mm;05 mm;030 mm0Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...5,0mm;070 mm;025 mm;012,7 mm1Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...25 mm;016,6 mm;12,5 mm;017,5 mm0Determinati grosimea necesara colectorului unei caldari acvatubulare care functioneaza la presiunea nominala p n= 5 MPa, are diametrul exterior al colectorului De= 0,9 m, adaosul de coroziune c=1mm, este construita din otel cu rezistenta admisibila de 200 N/mm2, iar factorul de slabire este de 0,85...24 mm;014,2 mm;130 mm;05 mm0Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 30 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...21,2 mm;07,7 mm;121,8 mm;032,4 mm.0Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 125 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...14,5 mm;110,2 mm;030,5 mm;012,5 mm.0Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,2mm...11,2 mm;010 mm;017,9 mm;125,2 mm.0Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De= 0,85 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...30,3 mm;022,5 mm;020 mm;012,2 mm.1Determinati grosimea necesara pentru capacele de forma semieliptica de la colectorul unei caldari acvatubulare pentru care avem urmatoarele date: presiunea nominala pn= 50 bar, diametrul exterior al tamburului De=0,75 m, rezistenta admisibila de 150 N/mm2, coeficientul de slabire de 0,9, adaosul de corosiune c=1 mm, inaltimea partii bombate h= 0,3m...5,8 mm;09,7 mm;130 mm;015,3 mm.0Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=15[kpa].p1=60 bar; t1=700 grade C; Pad =3231 CP;0p1=4 bar; t1=150 grade C; Pad =322 CP;0p1=18 bar; t1=215 grade C; Pad =351CP0p1=25 bar; t1=340 grade C; Pad =2500 Kw1Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].p1=150 bar; t1=710 grade C; Pad =21000 CP0p1=17 bar; t1=405 grade C; Pad =3351 CP0p1=23 bar; t1=340 grade C; Pad =2330 Kw1p1=25 bar; t1=300 grade C; Pad =1115 Kw0Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].p1=10 bar; t1=600 grade C; Pad =10000 CP;0p1=12 bar; t1=325 grade C; Pad =3410 CP;0p1=23 bar; t1=340 grade C; Pad =4500 Kw1p1=25 bar; t1=600 grade C; Pad =3232 CP0Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=35[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=450[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].p1=100 bar; t1=250 grade C; Pad =8000 CP;0p1=22 bar; t1=440 grade C; Pad =2550 Kw;1p1=2 MPa; t1=300 grade C; Pad =2500 Kw0p1=3MPa; t1=350 grade C; Pad =2000 CP0Determinati parametrii aburului la intrarea in ajutaj si puterea adiabata aunei turbine care inregistreaza in ventilele de reglare o pierdere de 50[Kj/kg]. Date cunoscute: presiunea aburului in caldare pk=45[bar]; temperatura aburului dupa supraincalzitor tsi=350[grade C]; debitul de abur D=10[t0/h]; presiunea de condensatie p cd=25[kpa].p1=30 bar; t1=330 grade C; Pad =2385 Kw;1p1=38 bar; t1=200 grade C; Pad =2100 Kw;0p1=60 bar; t1=300 grade C; Pad =400 Kw0p1=10 bar; t1=300 grade C; Pad =1100 CP0Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=15[t0/h].p2'=10 bar; t2'=110 gradeC0p2'=0,4 bar; t2'=80 gradeC0p2'=0,06 bar; t2'=35 gradeC1p2'=0,6bar; t2'=80 gradeC0Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].p2'=0,6 bar;t2'=110 gradeC1p2'=2 bar; t2'=75 gradeC0p2'=2,5 bar; t2'=85 gradeC0p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC0Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru varianta de functionare de 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,9; debitul de abur D=20[t0/h].p2'=1,3bar;t2'=60 gradeC0p2'=1 bar; t2'=115 gradeC1p2'=0,9 bar; t2'=165 gradeC0p2'=0,9 bar; t2'=35 gradeC0Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=tsat+200 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].p2'=1,1bar; t2'=170 gradeC0p2'=0,3 bar; t2'=40 gradeC0p2'=0,5 bar; t2'=32 gradeC0p2'=0,8bar; t2'=180 gradeC.1Determinati parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu reglare prin laminare pentru variantele de functionare100% si 75% din puterea nominala Pn =5000[CP]. Date cunoscute: presiunea initiala p1=5[mPa]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; randamentul intern 0,8; debitul de abur D=20[t0/h].p2'=4 bar;t2'=130 gradeC0p2'=0,8 bar; t2'=120 gradeC1p2'=0,2 bar; t2'=40 gradeC0p2'=0,2 bar; t2'=60 gradeC0Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 4[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3100 kj/kg;0t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg;0t1=300 grade C;p1=20 bar; i=3000 kj/kg;0t1=460 grade C;p1=55 bar; i=3320 kj/kg;1Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.i=3050 kj/kg; p1=4,5 MPa; t1=340 grade C1i=2500 kj/kg; p1=7 bar; t1=160 grade C0i=2860 kj/kg; p1=11 bar; t1=175 grade C0i=3300 kj/kg; p1=19 bar; t1=400 grade C0Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,8.t1=300 grade C;p1=2 bar; i=2600 kj/kg;0t1=350 grade C;p1=25 bar; i=3110 kj/kg;1t1=300 grade C;p1=2 MPa; i=3000 kj/kg;0t1=390 grade C;p1=25 bar; i=2800 kj/kg;0Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 20[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,85; randamentul intern 0,9.i=3060 kj/kg; p1=20 bar; t1=590 K1i=3000 kj/kg; p1=15 bar; t1=250 grade C0i=2800 kj/kg; p1=5 bar; t1=500 K0i=3500 kj/kg; p1=25 bar; t1=600 K0Determinati parametrii initiali ai aburului de la o turbina cu urmatoarele date cunoscute:debitul specific (destindere politropica) d pol= 5[kg/kwh]; presiunea de condensatie p2= 30[kPa]; titlul aburului (destindere izentropica) x= 0,8; randamentul intern 0,8.p1=16bar; t1=300 grade C i=3000 kj/kg;0p1=15 bar; t1=300 grade C i=3050 kj/kg;0p1=60 bar; t1=360 grade C i=3060 kj/kg;1p1=15 bar; t1=300 grade C i=2800 kj/kg;0Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w pol.= 1000[m/s]; titlul aburului x pol.= 0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%t1=300 grade C;p1=15 bar; i=3000 kj/kg;0t1=290 grade C;p1=7 bar; i=3050 kj/kg;1t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3200 kj/kg;0t1=500 grade C;p1=25 bar; i=3100 kj/kg;0Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 0,9t1=200 grade C;p1=16 bar; i=2800 kj/kg;0t1=250 grade C;p1=10bar; i=3400 kj/kg;0t1=300 grade C;p1=4 bar; i=2600 kj/kg;0t1=280 grade C;p1=5 bar; i=3025 kj/kg;1Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 80 grade C]; randamentul intern de 80%t1=305 grade C;p1=6,5 bar; i=3070 kj/kg;1t1=400 grade C;p1=20 bar; i=3020 kj/kg;0t1=320 grade C;p1=15 bar; i=3070 kj/kg;0t1=450 grade C;p1=25 bar; i=2900 kj/kg;0Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1000[m/s]; titlul aburului x=0,98; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%t1=300 grade C;p1=22 bar; i=3050 kj/kg;0t1=250 grade C;p1=11 bar; i=2800 kj/kg;0t1=320 grade C;p1=0,7 MPa; i=3090 kj/kg;1t1=310 grade C;p1=8 bar; i=3070 kj/kg;0Determinati parametrii initiali ai aburului pentru o turbina cu actiune pentru care avem urmatoarele date cunoscute: viteza aburului la iesirea din ajutaj w= 1100[m/s]; titlul aburului x=0,965; temperatura aburului evacuat t2 =[ 60 grade C]; randamentul intern de 80%p1=20 bar; t1=250 grade C i=3200 kj/kg;0p1=25 bar; t1=355 grade C i=3125 kj/kg;1p1=15 bar; t1=400 grade C i=3000 kj/kg;0p1=25 bar; t1=400 grade C i=3100 kj/kg;0Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=20[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].Dif. Pad=2800Kw;0Dif. Pad=2800 CP;0Dif. Pad=2385 CP;0Dif. Pad=1330 kw;1Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=5[mPa]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].Dif. Pad=3050CP;0Dif. Pad=2560 CP;0Dif. Pad=1810 CP;1Dif. Pad=3920 kw;0Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,2; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].Dif. Pad=3220CP;0Dif. Pad=2420 Kw;1Dif. Pad=4215 Kw;0Dif. Pad=3520 kw;0Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=0,25 [bar].Dif. Pad=3010Kw;0Dif. Pad=2000Kw;1Dif. Pad=4110Kw;0Dif. Pad=2810Kw;0Determinati pierderea de putere adiabatica in cazul defectarii supraincalzitorului intermediar pentru o turbina in doua trepte. Date cunoscute: debitul de abur D=30[t0/h]; presiunea nominala p1=60[bar]; raportul de scadere a presiunii intre trepte 0,25; temperatura de supraincalzire t si=500[grade C]; presiunea de condensatie P cd=15[kPa].Dif. Pad=2420Kw;1Dif. Pad=3600 CP;0Dif. Pad=4010 Kw;0Dif. Pad=2525 kw;0Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=15[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].Dif. Pad=2500 CP;0Dif. Pad=3626 CP;1Dif. Pad= 2733 Kw;0Dif. Pad=2835 CP;0Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[mPa]; presiune de condensatie p cd=0,15[bar]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].Dif. Pad=4210 CP;0Dif. Pad=3750 CP;0Dif. Pad= 3725 Kw;0Dif. Pad=3890 Kw;1Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=450 [grade C].Dif. Pad=3055 CP;0Dif. Pad=3835 Kw;0Dif. Pad= 3530 CP;0Dif. Pad=3200 Kw;1Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=5[MPa]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].Dif. Pad=4445Kw;1Dif. Pad=4000 CP;0Dif. Pad=4505 CP;0Dif. Pad=3250 Kw;0Determinati pierderea de putere in cazul defectarii supraincalzitoarelor pentru o turbina in doua trepte cu supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debit nominal D=25[t0/h]; presiune nominala p1=50[bar]; presiune de condensatie p cd=25[kPa]; raportul de scadere a presiunii 0,25; temperaturi de supraincalzire t si=550 [grade C].Dif. Pad=3720 CP;0Dif. Pad=6045 CP;0Dif. Pad= 3720 Kw;1Dif. Pad=3350 Kw;0Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,8; cresterea de presiune 0,4[bar].0,062 Kw/kg;10,09 Kw/Kg;00,055 Kw/kg;00,165 Kw/kg.0Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar] in condensor.0,041 Kw/kg;00,066 Kw/Kg;10,05 Kw/kg;00,1 Kw/kg.0Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,85; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].0,0029 Kw/kg;00,083 Kw/Kg;10,028 Kw/kg;00,051 Kw/kg.0Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=40[bar]; temperatura initiala t1=500[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,83; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].0,16 Kw/kg;00,2 Kw/Kg;00,14 Kw/kg;00,047 Kw/kg.1Determinati pierderea de putere politropica specifica, in cazul defectarii condensorului pentru o turbina cu abur. Date cunoscute: presiunea initiala p1=50[bar]; temperatura initiala t1=400[grade C]; titlul pentru destinderea izentropica x ad=0,80; randamentul intern 0,85; cresterea de presiune 0,4[bar].0,15 Kw/kg;00,17 Kw/Kg;00,07Kw/kg;10,25 Kw/kg.0Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]p=0,5kw/kgh; p2=0,3bar; x=0,9; t2=70 gradeC1p= 0,2kw/kgh; p2=0,5bar;x=0,8;t2=80 gradeC0p=0,139kw/kgh;p2=0,155 bar;x=0,95; t2= 55 grade C;0p=0,2kw/kgh;p2=0,8 bar;x=0,95; t2= 55 grade C.0Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=900[m/s]p=0,2;x=0,9; p2=2 bar; t2= 160 grade C;0p=0,11;x=0,99; p2=0,6 bar; t2= 115 grade C;0p=0,11; p2=0,15 bar; t2=60 grade C;0p==0,31;x=0,95; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;1Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1300[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]p=0,189 kw/kgh; x==0,9; p2=0,6 bar; t2= 90 grade C;0p=0,21kw/kgh;x=0,87 p2=0,06 bar; t2= 75 grade C;0p=0,139kw/kgh;x=0,97; p2=0,06 bar; t2=35 grade C;1p=0,139 kw/kgh; x=0,9; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;0Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=10[bar]; temperatura initiala t1=tsat+150 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]p=0,2kw/kgh; x=0,95; p2=0,5 bar; t2= 85 gradeC;0p=0,139 kw/kgh;x=0,9; p2=0,2 bar;t2=60 grade C;0p=0,139kw/kgh; x=0,99; p2=0,2 bar; t2=60 grade C;1p=0,3kw/kgh;x=0,9; p2=0,4 bar; t2=75 grade C;0Determinati puterea specifica si parametrii finali ai aburului pentru o turbina cu actiune. Date cunoscute: presiunea initiala p1=15[bar]; temperatura initiala t1=tsat+100 grade C; viteza aburului dupa destinderea izentropica W ad=1200[m/s]; viteza aburului dupa destinderea politropica Wpol=1000[m/s]p=0,3kw/kgh; x=0,85;p2=2 bar; t2=90 grade C;0p=0,139 kw/kgh;x=0,96; p2=0,25 bar;t2=65 grade C;1p=0,2 kw/kgh; x=0,9; p2=0,4 bar; t2= 105 grade C0p =0,14kw/kgh; x= 0,8; p2 =0,6 bar; t2= 90 grade C.0Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=5[MPa]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.Pad= 6645 Kw; Ppol=5300 kw;1Pad= 6000 Kw; Ppol=5100 kw;0Pad= 5100 Kw; Ppol=6370 kw;0Pad= 6000 Kw; Ppol=5500 kw;0Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 450 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.Pad=5940 Kw; Ppol=5500 kw;0Pad= 5820 Kw; Ppol=4655 kw;1Pad= 4750 Kw; Ppol=4000 kw;0Pad= 5940 Kw; Ppol=6300 kw;0Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd = 30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext=0[t0/h]; randamentul intern=80%.Pad=6320 Kw; Ppol=5800 kw;0Pad= 7000 Kw; Ppol=6315 kw;0Pad= 7610 Kw; Ppol=6090 kw;1Pad= 6330 Kw; Ppol=5315 kw;0Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =20[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.Pad= 7645 Kw; Ppol=6300 kw;1Pad= 5000 Kw; Ppol=6000 kw;0Pad= 4500 Kw; Ppol=4000 kw;0Pad= 6650 Kw; Ppol=5315 kw;0Determinati puterile unei turbine cu o treapta de supraincalzire intermediara. Date cunoscute: debitul nominal de abur D=20 [t0/h]; presiunea initiala p1=60[bar]; raportul de reducere a presiunii 25%; temperaturile de supraincalzire 500 [grade C]; presiunea de condensatie P cd =30[kPa]; debitul de extractie dupa prima treapta D ext= 5[t0/h]; randamentul intern=80%.Pad=6000 Kw; Ppol=4500 kw;0Pad= 6360 Kw; Ppol=5085 kw;1Pad= 6360 Kw; Ppol=5000 kw;0Pad= 5050 Kw; Ppol=4050 kw;0Determinati randamentele si parametrii initiali ale unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=323[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.rand.int=0,8;0rand.int=0,68;1rand.int=0,9;0rand.int=0,75;0Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1; apa de alimentare se preincalzeste pana la valoarea taa=tsat-100 grade C.rand.int=0,852;0rand.int=0,685;1rand.int=0,825;0rand.int=0,753.0Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,15.rand.int=0,61;1rand.int=0,8;0rand.int=0,7;0rand.int=0,8;0Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,95; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=800[m/s]; diferenta de titlu 0,1.rand.int=0,4;0rand.int=0,8;0rand.int=0,58;1rand.int=0,75;0Determinati randamentul intern al unei turbine. Date cunoscute: temperatura aburului evacuat T=343[K]; titlul aburului dupa destindere politropica X pol=0,98; viteza aburului la iesirea din ajutaj(politropica) W pol=1000[m/s]; diferenta de titlu 0,1;rand.int=0,8;0rand.int=0,5;0rand.int=0,75;0rand.int=0,69;1Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 kj/kg K...100 grade C0131 grade C;1150 grade C;070 grade C.0Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 3 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...128 grade C0108 grade C;1118 grade C;0138 grade C.0Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,85 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...141 grade C1120 grade C;0105 grade C;085 grade C.0Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p=16 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...121 grade C0141 grade C;0151 grade C;0131 grade C.1Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=40 MJ de 30 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...110 grade C0125 grade C;0167 grade C;1205 grade C.0Determinati temperatura de preincalzire a condensului de 60 grade C necesara pentru a asigura o economie de combustibil cu Qi=42 MJ de 20 Kg/h la o caldarina care livreaza abur la presiunea p= 25 bar cu randamentul de vaporizare de 0,75 si debitul de 2 to/h. caldura specifica se considera 4,2 KJ/kg K...135 grade C1105 grade C;0115 grade C;0165 grade C.0Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=10 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.46 kgf/m2;1110 mm col H2O;00,2 bar;00,15 kgf/cm20Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,15 kg/m3, temperatura gazelor tg=200 grade C.40 Pa;0128mm col H2O10,1 bar;00,7 kg/cm20Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,3 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.0,3 bar;052 Pa;092 mm col H2O;10,8 kg/cm20Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 750 torr, temperatura atmosferica 20 grade C, densitatea aerului 1,22 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.48 Pa;11,1 kPa015 torr;070 mm col H2O;0Determinati tirajul static pentru o caldare avand urmatoarele date cunoscute: inaltimea geodezica de evacuare H=20 m, presiunea barica 760 torr, temperatura atmosferica 0 grade C, densitatea aerului 1,31 kg/m3, densitatea gazelor 1,2 kg/m3, temperatura gazelor 150 grade C.0,2 bar;095mm col H2O;11,01kgf/cm2;040 Pa.0Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=16 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,1dif cs = 0,1 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 0,05 Kg comb/Kg abur,0Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=30 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....dif cs = 0,084 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 0,011 Kg comb/Kg abur,1dif cs = 0,1 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 0,05 Kg comb/Kg abur,0Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar, randamentul de transfer =75%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=42 MJ/Kg....dif cs = 1,2 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 0,01 Kg comb/Kg abur,1dif cs = 0,6 Kg comb/Kg abur,0Determinati variatia de consum specific de combustibil pentru o caldare care are abur saturat cu p=6 bar, randamentul de transfer =90%, alimentata initial cu condens la temperatura de 70 grade C cand se preincalzeste apa de alimentare cu 75 grade C. Puterea calorifica inferioara a combustibilului este Qi=39 MJ/Kg....dif cs = 0,15 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 0,012 Kg comb/Kg abur,1dif cs = 0,2 Kg comb/Kg abur,0dif cs = 1,4 Kg comb/Kg abur,0Diafragmele sunt:pereti transversali semicirculari montati in peretele carcasei, in care sunt fixate ajutajele;1pereti transversali semicirculari montati in carcas, in care sunt fixate paletele mobile;0pereti transversali semicirculari ce despart treptele consecutive ale TA;0pereti longitudinali ce despart treptele consecutive ale TA.0Diafragmele turbinelor cu aburi au rolul:de a delimita spatial de abur;0de sustinere a ajutajelor;1de izolare a rotii de reglare;0de preluare si diminuare a socurilor generate de variatiile de temperatura si presiunea aburului.0Diagrama din figura reprezinta:diagrama teoretica a masinii cu abur cu piston cu expansiune;0diagrama teoretica a masinii cu abur cu piston cu avans la admisie si evacuare;1diagrama reala a masinii cu abur cu piston cu avans la admisie si evacuare;0diagrama teoretica a masinii cu plina introducere0Diagrama prezenta mai jos, cu referire la masina cu plina introducere, reprezinta:diagrama reala a masinii cu expansiune cu avans la admisie si evacuare;0diagrama teoretica a masinii cu expansiune cu avans la admisie si evacuare;0diagrama teoretica a masinii cu expansiune;1diagrama reala a masinii cu plina introducere;0Diametrul interior al valvulelor si al tubulaturilor pentru purjare inferioara trebuie sa fie1012 mm, daca debitul de abur este 500 kg/h;040...60 mm, daca debitul de abur este 500750 kg/h;0cuprins intre 20...40 mm1minim 20 mm.0Diferenta dintre turbina cu actiune si cea cu reactiune consta in:in turbina cu actiune, destinderea aburului are loc numai in ajutaje, iar in rotor se produce numai devierea curentului de abur, pe cand in cea cu reactiune, destinderea se produce atat in ajutaje cat si in rotor;1in turbina cu actiune, destinderea se produce in rotor, iar in cea cu reactiune numai in ajutaje;0in turbina cu actiune destinderea se produce numai in ajutaje, iar in cea cu reactiune numai in rotor;0in ambele, destinderea aburului are loc numai in ajutaje.0Din punct de vedere termodinamic, supraincalzirea aburului este un proces in care:temperatura aburului este inferioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;0temperatura aburului este superioara temperaturii de saturatie corespunzatoare presiunii la care acesta se afla;1entropia ramane constanta;0entalpia ramane constanta.0Din punctul de vedere al circulatiei apei, caldarinele recuperatoare sunt:cu circulatie naturala lenta;0cu circulatie fortata (artificiala) repetata;1cu strabatere fortata;0cu circulatie naturala accelerata.0Dispozitivul de protectie al turbinelor cu abur impotriva suprastructurii:reduce debitul de abur pana la scaderea turatiei sub limita periculoasa;0turbinele cu abur nu au un asemenea dispozitiv;0limiteaza debitul de abur la o valoare prestabilita;0intrerupe alimentarea cu abur a turbinei.1Distributia aburului la masina cu abur cu piston in cazul introducerii interioare si exterioare a aburului se realizeaza cu ajutorul:sertarelor plane;0sertarelor cilindrice;1unor sisteme de supape actionate de mecanisme speciale;0sertarelor diferentiale0Dupa modul de fixare al labirintilor acestia pot fi:rigizi;0elastici;0doar elastici;0de ambele tipuri.1Dupa reducerea considerabila a umiditatii aburului in separatorul de umiditate, agentul este supus:unei etape suplimentare de supraincalzire, in scopul cresterii randamentului de utilizare;1unei raciri, in scopul eficientizarii utilizarii aburului;0esaparii in atmosfera;0condensarii0Duritatea permanenta este produsa de prezenta ionilor de calciu si magneziu in saruri ca:CaSO4, CaSiO4, CaCl2, MgSO4, MgSiO3, MgCl2;1CaSO4, Ca(HCO3)2, MgCO3, CaCO3;0MgCO3, MgSO4, MgSiO3, MgCl2;0MgSiO3, CaSiO3, Mg(HCO3)2, CaCl2;0Duritatea temporara reprezinta concentratia de:hidrocarburi de sodiu si potasiu;1bicarbonat de calciu si magneziu;0carbonati de sodiu si potasiu;0sulfati de calciu si magneziu.0Duritatea temporara se elimina prin:incalzirea apei pana la temperatura de saturatie;1utilizarea de aditivi specifici;0pulverizarea apei;0decantare.0Economizoarele fierbatoare pot fi utilizate numai de:toate tipurile de caldari;0caldarile cu circulatie naturala;0caldarile cu circulatie artificiala;1caldarile acvatubulare0Economizoarele nefierbatoare pot fi utilizate numai de:toate tipurile de caldari;1caldarile cu circulatie naturala;0caldarile cu circulatie artificiala repetata;0caldarile ignitubulare.0Economizorul este prevazut cu .un manometru montat pe partea de iesire a apei;1un manovacuumetru montat pe partea de intrare a apei;0un vacuumetru pentru (-2. -0,5) bar;0un manometru montat pe partea de intrare a apei.0Economizorul unei caldari navale are rolul de a:mari randamentul caldarii;0reduce consumul de combustibil;1mentine parametrii functionali in limite nominale;0creste randamentul caldarii numai daca este fierbator.0Efectele negative ale umiditatii aburului sunt:scaderea randamentului turbinei;0erodarea paletelor rotorice;0franarea discului rotorului, erodarea paletelor si scaderea randamentului TA;1erodarea diafragmelor.0Ejectorul aer-abur are drept rol functional:extragerea aburului, prin circularea apei intr-un ajutaj convergent-divergent;0extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent;1extragerea aerului din spatiul de abur, prin circularea aburului evacuat din CJP;0extragerea aburului, prin circularea aburului auxiliar intr-un ajutaj convergent-divergent.0Eliminarea dioxidului de carbon se realizeaza prin.amoniacul gazos ce se formeaza prin descompunerea excesului de hidrazina;1utilizarea materialelor neferoase pentru tuburile condensatoarelor;0condensarea vaporilor de apa in vid;0utilizarea apei acide.0Este caldare de abur cu circulatie naturala, conform figurii CAN 59, daca.pompa de alimentare are presiunea de refulare pa >p vap.- presiunea de vaporizare0miscarea amestecului apa-abur in sistemul vaporizator este ascensionala si se bazeaza pe diferenta de densitate intre apa de alimentare ce intra in vaporizator si amestecul apa abur ce iese din vaporizator;1capul de alimentatre este plasat in partea inferioara a caldarii;0prelungitorul tubului de alimentare este corect pozitionat.0Etansarea cu abur este formata din:succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de abur;0succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de abur;1succesiune de labirinti si camere de abur, reducand dar nu eliminand scaparile de ulei de ungere;0succesiune de labirinti si camere de abur, eliminand total scaparile de ulei.0Etansarea intre partile fixe si cele mobile ale unei turbine se realizeaza cu:mansete de etansare;0presetupa;0labirinti;1cu toate dispozitivele mentionate anterior.0Etansarea la arbore cu apa este mai eficienta decat cea cu abur, deoarece se realizeaza prin centrifugarea apei, dar prezinta ca principal dezavantaj;dependenta de debitul de abur vehiculat in TA;0dependenta de umiditatea aburului;0dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar dupa depasirea cu 50% a turatiei de sincronism;1dependenta de turatia arborelui, fiind efectiva doar inainte de atingerea a 50 % din turatia de sincronism.0Etansarile penetratiilor rotorului prin carcase se fac in scopul:reducerii scaparilor de abur spre exterior la CIP si CJP;0reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire;1reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si reducerii patrunderii de aer la CIP, ultima aflata sub vid pe durata manevrelor de pornire;0reducerii scaparilor spre exterior la CIP si CJP si patrunderii de aer la CIP si CJP, aflate sub vid pe durata manevrelor de pornire.0Fenomenul de ebolutiune are loc in cazul:deteriorarii placii calmante;0introducerea apei de alimentare cu temperatura prea scazuta;0cresterea rapida a sarcinii turbinei;1schimbarea timpului de combustibil.0Fiecare caldare de abur trebuie sa fie prevazuta cu cel putino supapa de siguranta;0trei supape de siguranta inseriate;0doua supape de siguranta cu arc, de aceeasi constructie si aceeasi dimensiune montate pe tamburul caldarii si o supapa de siguranta montata pe colectorul de iesire al supraincalzitorului;1doua supape de siguranta inseriate.0Forma tronconica a TA se datoreaza:cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de joasa presiune CJP spre cea de inalta CIP, simultan cu scaderea presiunii aburului;0cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu scaderea presiunii aburului;1scaderii volumului specific al aburului cu scaderea presiunii;0cresterii volumului specific al aburului dinspre partea de inalta presiune CIP spre cea de joasa CJP, simultan cu cresterea presiunii aburului.0Gazele evacuate din caldare sunt utilizate pentru obtinerea gazelor inerte. Ce implicatii are daca preincalzitorul de aer din fig. CAN 58 este fisuratscade presiunea aerului din focar si creste infiltratia de aer fals;0scade puterea compresorului de aer, deoarece o parte din aer scapa in gazele de ardere;0creste continutul de oxigen in gazele inerte;1reduce temperatura gazelor si reduce poluarea cu oxizi de azot0Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,3. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]p2=0,8 bar; p' 1=3 bar;0p2=1,8 bar; p' 1=0,5 bar;0p2=1,5 bar; p' 1=3 bar;0p2=0,8 bar; p' 1=3 bar;1Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati parametrii aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]p' 1=1,1bar; p2=5,0 bar;1p' 1=4 bar; p2=10 bar;0p' 1=0,2 bar;p2=12;0p' 1=0,5bar;p2=15 bar;0Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=300 [grade C]p2=1,5 bar; p' 1=3 bar;0p' 1=3,5 bar; p2=0,5 bar;1p2=1,5 bar; p1=4 bar;0p2=0,5 bar; p1=0,3 bar;0Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,2 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=40 [bar]; temperatura initiala t1=400 [grade C]p' 1=2 bar; p 2=0,1 bar;0p' 1=10 bar; p 2=2,5 bar;0p' 1=6 bar; p2=1,2 bar;1p' 1=8bar; p 2=3 bar;0Gradul de reactiune al unei turbine cu abur este 0,4. Determinati presiunea aburului, pentru o destindere adiabata, dupa ajutaj si la evacuare. Date cunoscute: puterea specifica ps = 0,25 [KWh/kg]; presiunea initiala p1=3 [MPa]; temperatura initiala t1=400 [grade C]p2=0,3 bar; p' 1=4 bar;0p2=0,8 bar; p' 1=8 bar;0p2=0,5 bar; p' 1=0,4 bar;0p2=0,4 bar; p' 1=3,5 bar;1Gradul de reactiune:defineste o turbina ca fiind cu actiune sau reactiune:1are valori proportionale cu viteza aburului in ajutaje;0are valori proportionale cu viteza aburului in paletele mobile;0este o marime utilizata de motoarele turboreactive.0Impulsul de circulatie a apei in caldarile navale se refera la:presiunea pompei de alimentare;0presiunea pompei de circulatie;0diferenta de presiune pe conturul de circulatie;1presiunea initiala la caldarile ignitubulare.0In care categorie de fenomene anormale, ce se pot ivi la caldari in timpul functionarii, se incadreaza pierderea apei in sticlele de nivel:fenomene anormale care permit functionarea in continuare a caldarii doar o scurta perioada de timp;0fenomene anormale care pot de


United States Constitution

United States Constitution

Documents
Star Wars Prequel Trilogy Trivia (Episodes I-III)

Star Wars Prequel Trilogy Trivia (Episodes I-III)

Documents
Puntuación PAEF,s

Puntuación PAEF,s

Documents
The Last Carnival I Ever Saw

The Last Carnival I Ever Saw

Documents
Steve Jobs' Commencement Speech at Stanford

Steve Jobs' Commencement Speech at Stanford

Documents
Do you admire Leonardo da Vinci?

Do you admire Leonardo da Vinci?

Documents
Rubik's cube solution

Rubik's cube solution

Documents
1 시스템분석입문

1 시스템분석입문

Documents
Explore The Levels of Creation

Explore The Levels of Creation

Documents
Introduction to Six Sigma

Introduction to Six Sigma

Documents
Daniel Zanella and Alexander Weygers

Daniel Zanella and Alexander Weygers

Documents
Tragic Heroes

Tragic Heroes

Documents
The Best American Humorous Short Stories

The Best American Humorous Short Stories

Documents
расписание электричек Москва-Железка

расписание электричек Москва-Железка

Documents
Heidegger Kritik

Heidegger Kritik

Documents
Cakes Recipes

Cakes Recipes

Documents
Basic Buffer Overflows Explained

Basic Buffer Overflows Explained

Documents
Oedipus The King: The Ideal Tragic Play

Oedipus The King: The Ideal Tragic Play

Documents
Fortran

Fortran

Documents
Who Killed God

Who Killed God

Documents
Jan Van Eyck and the Man In A Red Turban

Jan Van Eyck and the Man In A Red Turban

Documents
Simple Functions in Haskell

Simple Functions in Haskell

Documents
How Computer Keyboards Work

How Computer Keyboards Work

Documents
Bhagavad Gita

Bhagavad Gita

Documents
(Tesla) - The Tesla Magnetic Car Engine

(Tesla) - The Tesla Magnetic Car Engine

Documents
Algorithms

Algorithms

Documents
Compressing And Decompressing Folders

Compressing And Decompressing Folders

Documents
Chapter 24

Chapter 24

Documents
Chapter 23

Chapter 23

Documents
European Colinization of Latin America

European Colinization of Latin America

Documents