10. Perle Si Substante Organice

7/27/2019 10. Perle Si Substante Organice

http://slidepdf.com/reader/full/10-perle-si-substante-organice 1/102

PPerleerle şşi substani substanţţe organicee organice

Prof.Dr. Corina IonescuProf.Dr. Corina Ionescu20120111

UniversitateaUniversitatea ““BabesBabes--BolyaiBolyai”” ClujCluj--NapocaNapoca. C. Catedra de Mineralogieatedra de Mineralogie..

No reproduction, copy or transmission of this file or part of thNo reproduction, copy or transmission of this file or part of this fileis file

may be made without permission of the author. The file is onlymay be made without permission of the author. The file is only forfor

internal use in the Chair of Mineralogy, Babesinternal use in the Chair of Mineralogy, Babes--BolyaiBolyai University of University of

ClujCluj--NapocaNapoca, Romania., Romania.



1.1. Perle (natuPerle (naturale)rale)

2.2. Perle de cultur ăPerle de cultur ă

3.3. Alte Alte ““perleperle”” (abalone, conch)(abalone, conch)

4.4. ImitaImitaţţii de perleii de perle

5.5. Ambr ă Ambr ă6.6. ImitaImitaţţii de ambr ăii de ambr ă

7.7. CoralCoral

8.8. Alte substan Alte substanţţe organice utilizatee organice utilizate î î n gemologien gemologie



Perle



Marine:Marine: forme rotunde sau subrotundeforme rotunde sau subrotunde

•• Pinctada margaritiferaPinctada margaritifera (perle negre, gri, argintii)•• Pinctada maximaPinctada maxima (perle argintii, aurii, crem)

•• Pinctada penguinPinctada penguin (perle galbene, oranj)•• Pinctada martensii Pinctada martensii (perle Akoya; roz, alb, verde, gri deschis)

Apă dulceApă dulce:: orice culoare; forme neregulate,orice culoare; forme neregulate,

subrotunde, rotundesubrotunde, rotunde

•• Unio margaritiferaUnio margaritifera

•• Hyriopsis schlegeli Hyriopsis schlegeli

•• Anadonta plicata Anadonta plicata



PerlaPerla ((naturalănaturală))

•• ProdusProdus natural alnatural al mantamantaleilei mmooluluşştei catei ca

reacreacţţie la un corp str ăinie la un corp str ăin: bob de nisip,: bob de nisip,fragment de coral, parazifragment de coral, paraziţţi (viermi).i (viermi).

•• CompoziCompoziţţie:ie: – – 92% CaCO92% CaCO33 ((cristale de aragonit)cristale de aragonit) – – 66% m% materie organică aterie organică (conchioli(conchiolinănă)) – – 22% a% apăpă

•• Culori: elemeCulori: elemente urmă nte urmă î î n CaCOn CaCO33 sausaupigmenpigmenţţii î î n conchiolinăn conchiolină



MoluMoluşşte marine (ate marine (apă săratăpă sărată). Exemplare adulte de). Exemplare adulte de Pinctada maximaPinctada maxima

(stânga)(stânga) şşii Pinctada maculataPinctada maculata (dreapta)(dreapta)(din Dilhan & Saquet, 1996)(din Dilhan & Saquet, 1996)



Moluşte de apă dulce. Hyriopsis cumingi.



Zone cu moluZone cu moluşşte perliferete perlifere•• Golful Persic (Iran,Golful Persic (Iran, Arabia Saudită Arabia Saudită, Kuweit, Qatar), India (Madras,, Kuweit, Qatar), India (Madras,

Gf. Mannar, Bombay); Sri Lanka, Marea RoGf. Mannar, Bombay); Sri Lanka, Marea Roşşie, Africa de Est (Sudanie, Africa de Est (Sudanla Madagascar)la Madagascar)

•• Australia, Noua Guinee, Ile. Solomon, Indonezia, Malaezia, Fili Australia, Noua Guinee, Ile. Solomon, Indonezia, Malaezia, Filipine,pine,

Ila. Noua Caledonie, Ile. Fiji, Ile. Samoa, Polinezia, Gf. Calif Ila. Noua Caledonie, Ile. Fiji, Ile. Samoa, Polinezia, Gf. Calif orniei,orniei,Panama, Venezuela, Mexic.Panama, Venezuela, Mexic.



SuprafaSuprafaţţa unei perle (naturalea unei perle (naturale şşi de cultur ăi de cultur ă))

SEM



Perle naturale din TahitiPerle naturale din Tahiti



PPerleerle naturalenaturale dede apapăă dulcedulce ““rosebudrosebud””,, caractaristicecaractaristice pentrupentru America. America. DDenivelenivelăăriri, m, muuchiichii şşii luciuluciu foartefoarte ridicatridicat..



Perle naturale marinePerle naturale marine



Perle naturalePerle naturale

•• Densitatea 2,67 g/cmDensitatea 2,67 g/cm33 (fa(faţţă deă de 2,722,72 lala

perle de cultur ăperle de cultur ă))•• 1 grain = 0,25 ct = 0,05 g1 grain = 0,25 ct = 0,05 g

•• 1 ct = 4 grain1 ct = 4 grain•• 1 Momme = 18,75 ct = 3,75 g = 75 grain1 Momme = 18,75 ct = 3,75 g = 75 grain

•• 1 kan = 1000 momme1 kan = 1000 momme



SEM: secSEM: secţţiune prin perlă naturală iune prin perlă naturală (cristale fine de(cristale fine de

aragonitaragonit şşi straturi de conchiolinăi straturi de conchiolină))



Perle de cultur ă



MoluMoluşşte marinete marine şşi de apă dulcei de apă dulce(lamelibranhiate, gasteropode)(lamelibranhiate, gasteropode)

Nucleu: un fr Nucleu: un fr agment mic de sidef (cochiagment mic de sidef (cochilie)lie)de moluscă de apă dulcede moluscă de apă dulce

Nucleu: fragment din mantaua unei scoiciNucleu: fragment din mantaua unei scoicimargaritifere sacrificatemargaritifere sacrificate



Zone cu moluZone cu moluşşte perliferete perlifere

•• Golful Persic (Iran,Golful Persic (Iran, Arabia Saudită Arabia Saudită, Kuweit, Qatar), India, Kuweit, Qatar), India(Madras, Gf. Mannar, Bombay); Sri Lanka, Marea Ro(Madras, Gf. Mannar, Bombay); Sri Lanka, Marea Roşşie,ie, Africa de Est (Sudan la Madagascar) Africa de Est (Sudan la Madagascar)

•• Australia, Noua Guinee, Ile. Solomon, Indonezia, Malaezia, Australia, Noua Guinee, Ile. Solomon, Indonezia, Malaezia,Filipine, Ila. Noua Caledonie, Ile. Fiji, Ile. Samoa, Polinezia,Filipine, Ila. Noua Caledonie, Ile. Fiji, Ile. Samoa, Polinezia,Gf. Californiei, Panama, Venezuela, Mexic.Gf. Californiei, Panama, Venezuela, Mexic.



Fermă de perleFermă de perle î î n Ila. Balin Ila. Bali



(din Dilhan & Saquet,

1996)



Prepararea implantului, din mantaua unei scoici sacrificate

(din Dilhan & Saquet, 1996)



IntroducereaIntroducerea

nucleuluinucleului î î n scoicăn scoică(din Dilhan & Saquet, 1996)





SecSecţţiune prin perle naturaleiune prin perle naturale şşi de cultur ăi de cultur ă

Perle de cultur ă cu nucleu din sidef (sus)şi cu nucleu din fragmente de manta

Perle naturale











Recoltarea perlelor (extragerea sacului perlifer Recoltarea perlelor (extragerea sacului perlifer î î nn

care se află perlacare se află perla, molu, moluşşte marine)te marine) (din Dilhan & Saquet,1996)



Perle de cultur ă de apă dulcePerle de cultur ă de apă dulce (China)(China)



(din Dilhan & Saquet,1996)






Perle de cultur ă cu nucleu de sidef Perle de cultur ă cu nucleu de sidef



Perle de cultur ă de apă dulcePerle de cultur ă de apă dulce (nucleu din(nucleu din ţţesut mantelic),esut mantelic),perfect sferice (China), 10 mm diametru.perfect sferice (China), 10 mm diametru.









Perle de cultur ă de apă dulcePerle de cultur ă de apă dulce (nucleu din(nucleu din ţţesut mantelic),esut mantelic),

perfect sferice (China), diferit colorate.perfect sferice (China), diferit colorate.



Perle marine, dePerle marine, de cultur ăcultur ă



PerlePerle dede cultur cultur ăă,, fafaţţetateetate



TratamenteTratamente•• IradiereIradiere,, pentrupentru obobţţinerea culorilor inerea culorilor î î nchisenchise

(negru,(negru, gri)gri)•• Vopsire, cuVopsire, cu săruri de Agsăruri de Ag:: pentrupentru obobţţinereainereaculorilor culorilor î î nchise (negru, gri)nchise (negru, gri)

•• Injectare in interiorul scoicii de lichide cuInjectare in interiorul scoicii de lichide cuconconţţinut de metale cromoforeinut de metale cromofore

•• Î Î ncălzirencălzire (pt. intensificarea culorii)(pt. intensificarea culorii)•• DecolorareDecolorare•• Acoperire cu lac Acoperire cu lac•• VopsireVopsire î î n culori variaten culori variate



Criterii de evaluare a perlelor Criterii de evaluare a perlelor •• LuciuLuciu•• Calitatea suprafeCalitatea suprafe

ţţeiei (netedă sau cu defecte)

•• FormaForma (rotundă la neregulată/baroc)•• CuloareaCuloarea•• MărimeaMărimea

•• GrosimeaGrosimea şşi calitatea stratului de sidef i calitatea stratului de sidef (pentru cele decultur ă cu nucleu de sidef)

•• Potrivirea inPotrivirea in şşiragirag•• TratamenteTratamente (decolorare, vopsire, decojire/

şlefuire)

•• Tip de perlă Tip de perlă (marină/apă dulce, naturală/cultivată, înteagă/jumătate)





Calitatea suprafeCalitatea suprafeţţeiei şşi a luciuluii a luciului



Marime: 8 – 12 mm diametru

Calitatea luciului: foarte bun la slab

Formă: sferică (rotundă), simetrică,asimetrică

Culoare: roz – alb – crem – argintiu – auriu – bronz – gri -negru



Perle negre de Tahiti, dePerle negre de Tahiti, de cultur ăcultur ă

(calitate excep(calitate excepţţionalăională))

C d b l l l



Cum se deosebesc perlele naturaleCum se deosebesc perlele naturale

de cele de cultur ăde cele de cultur ă•• Testul perforaTestul perforaţţiei (linie de culoareiei (linie de culoare î î nchisă carenchisă care

marchează limita nucleumarchează limita nucleu/sidef)/sidef)•• Diametrul perforaDiametrul perforaţţiei:iei: ≤≤ 0.04 mm (p. naturale)0.04 mm (p. naturale) şşii

0.060.06 mm (pmm (p. d. de cultur ăe cultur ă))

•• Forma. CeleForma. Cele perfect sferice sunt de cultur ăperfect sferice sunt de cultur ă•• TestulTestul ““extincextincţţieiiei”” ((p.p. de cultur ăde cultur ă))

•• Testul dungilor (p. deTestul dungilor (p. de cultur ăcultur ă))

•• FluoresceFluoresceţţă UVă UV•• Raze XRaze X



“Perle” abalone (paua)



Scoica AbaloneScoica Abalone == HaliotisHaliotis irisiris == pauapaua,, abaloneabalone



P lP l b lb l d lid lit t ii d fd f t



PerlePerle abaloneabalone de calitatede calitate şşii cucu defectedefecte



“Perle” conch

““Perle conchPerle conch”” ((““perle de scoicăperle de scoică””



Perle conchPerle conch (( perle de scoicăperle de scoică ,,

““perle rozperle roz””))

““PerlPerlăă

““ conch de 3 ct. cu formconch de 3 ct. cu formşş

perfectperfectăă şş

ii culoareculoare de bunde bunăă

calitatecalitate

CochiliiCochilii dede gasteropodgasteropod StrombusStrombus gigasgigas (Queen conch =(Queen conch =



scoica reginei)scoica reginei)



““PerlelePerlele”” conch:conch: albealbe,, rozroz,, galbenegalbene ((auriiaurii),), brunebrune,,sausau oranjoranj (salmon colour)(salmon colour)



Imitaţii de perle



•• Bile goale de sticlă umplute cu cear ăBile goale de sticlă umplute cu cear ă

•• Sticlă acoperite cuSticlă acoperite cu ““esenesenţţă de perleă de perle”” şşiislefuite manual după fiecare stratslefuite manual după fiecare stratacoperitor acoperitor

•• PlasticPlastic

•• Sidef Sidef

ImitaImitaţţieie dede perleperle obobţţinuteinute dindin sidef sidef dede TridacnaTridacna clamclam..TipicTipic ptpt imitaimitaţţii:ii: increincreţţituriituri îînn juruljurul perforaperforaţţieiiei



TipicTipic pt.pt. imitaimitaţţii:ii: increincreţţituriituri î î nn jurul jurul perforaperforaţţieiiei

ImitaImitaţţii deii de perleperle: bile de: bile de sticlsticlăă (stic(sticlălă



ImitaImitaţţii deii de perleperle: bile de: bile de sticlsticlăă (stic(sticlă lă

““alabastrualabastru””), din J), din Japoniaaponia



Ambra (chihlimbar)

A b (Chihli b l)A b (Chihli b l)



•• RăRăşşină fosilă naturalăină fosilă naturală:: amestecamestec dede hidrocarburihidrocarburi sisi acidacidsuccinicsuccinic

•• Produsă de tipuri variate de copaciProdusă de tipuri variate de copaci, inclusiv conifere, acum, inclusiv conifere, acum6060 -- 2020 M.a.M.a. (Paleocen(Paleocen -- MiocenMiocen))

•• Ambra dominicană este produsă de leguminacee Ambra dominicană este produsă de leguminacee•• Se cunoaSe cunoaşşte ambr ă din Cretacicte ambr ă din Cretacic

•• CompuCompuşşi cu coni cu conţţinut de sulf inut de sulf ((dibenzotiophenedibenzotiophene))•• Reziduuri bacterialeReziduuri bacteriale şşi material organic de originei material organic de origine

continentalcontinentală ă •• Materii mineraleMaterii minerale

•• Resturi de planteResturi de plante şşi animale fosilei animale fosile•• Insectele din ambr ă au contur neclar din cauza zbateriiInsectele din ambr ă au contur neclar din cauza zbaterii î î nn

momentul prinderiimomentul prinderii î î n r ăn r ăşşinăină

Ambra (Chihlimbarul) Ambra (Chihlimbarul)

•• latlat SuccinumSuccinum; n; nume vechiume vechi:: succinitsuccinit



•• lat.lat. SuccinumSuccinum; n; nume vechiume vechi:: succinitsuccinit

•• Grecii:Grecii: electrumelectrum = produs de soare)= produs de soare)•• Alte denumiri: Alte denumiri: piatr ă de mare piatr ă de mare ((sea stonesea stone),), ambr ă de plaj ăambr ă de plaj ă

((strand amber strand amber ),), aurul Balticii aurul Balticii

•• DensitDensitateaatea: 1: 1,,050050--11,,096096 g/cmg/cm33

•• R.I.: 1R.I.: 1,,44 (44 (numainumai rumanitrumanitulul)) --11,,54 (m54 (majoritateaajoritatea))•• DuritateaDuritatea: 2: 2,,55 ((cea mai dur ă este ambra din Myanmar cea mai dur ă este ambra din Myanmar (burmit),(burmit),

cea mai moale este ambra dominicanăcea mai moale este ambra dominicană

•• Luciu:Luciu: r ăr ăşşinosinos•• La apăsare cu o lamă de cuLa apăsare cu o lamă de cuţţit se spargeit se sparge•• Î Î ncepe să sencepe să se î î nmoaie la 150nmoaie la 150ooCC•• Se topeSe topeşşte la 250te la 250--350350ooCC

•• Culoare: galben pal, galben, oranj, brun, verde, brunCuloare: galben pal, galben, oranj, brun, verde, brun--roroşşcat, gr cat, gr iialbăstruialbăstrui, n, negruegru

•• Transparentă la opacăTransparentă la opacă



Culori de ambr ă

Culori de ambr ă

OcurenOcurenţţe mondiale dee mondiale derărăşşini fosileini fosile



r ăr ăşşini fosileini fosile((DahlstromDahlstrom && BrostBrost, 1995), 1995)

•• CenozoicCenozoic – – DanemarcaDanemarca

– – RusiaRusia

– – PoloniaPolonia

– – ŢŢările Balticeările Baltice – – GermaniaGermania

– – RomâniaRomânia

– – ItaliaItalia

– – ChinaChina

– – Myanmar Myanmar – – JaponiaJaponia

– – IndoneziaIndonezia

– – Rep. DoRep. Dominicanăminicană

– – MexicMexic

•• CretacicCretacic – – CanadaCanada

– – LibanLiban

– – FranFranţţaa

– – Austria Austria

– – Rusia (Siberia)Rusia (Siberia) – – SUA (Alaska, N. Jersey)SUA (Alaska, N. Jersey)



•• VarietVarietăăţţi de ambr ăi de ambr ă:: ambr ă de Balticaambr ă de Baltica,,,,

rumanitrumanit,, burmitburmit,, simetitsimetit,, almaschitalmaschit,,muntenitmuntenit,, delatynitdelatynit

•• RăRăşşini fosile similare ambreiini fosile similare ambrei:: gedanitgedanit,,retinitretinit,, glessitglessit,, kranzitkranzit, copal, copal

RăRăşşini fosileini fosile



((Manutchehr Manutchehr --DanaiDanai, 2000), 2000)

•• SuccinitSuccinit == termen ietermen ieşşit din uz pentru ambra de Balticait din uz pentru ambra de Baltica şşi România.i România.ConConţţine mult acid succinic:ine mult acid succinic: (CH(CH22COOH)COOH)2.2.

•• RumanitRumanit == varietate brunăvarietate brună--gălbuie sau rogălbuie sau roşşcată de ambr ăcată de ambr ă, c, casantăasantă..ConConţţine acid succinicine acid succinic şşi Sulf. Coli Sulf. Colţţi (România). Oligocen.i (România). Oligocen.

•• AlmaAlmaşşitit == ambr ă verde sau neagr ă din zona Almaambr ă verde sau neagr ă din zona Almaşş (România). Are(România). Arefluorescenfluorescenţţă UVă UV..•• MuntenitMuntenit == VVarietarietate deate de ambambr ă dinr ă din RomaniaRomania•• TelegditTelegdit == varietate de ambr ă din Româniavarietate de ambr ă din România..•• SimetitSimetit == Varietate brunVarietate brun--roroşşcată cată şşa oranj pal,a oranj pal, de ambr ă de pe râulde ambr ă de pe râul

Simeto (Sicilia). Are conSimeto (Sicilia). Are conţţinut ridicat de O si Sinut ridicat de O si S şşi foarte scăzut de acidi foarte scăzut de acidsuccinic. Fluorescensuccinic. Fluorescenţţă puternică la UVă puternică la UV (galben la verde).(galben la verde).

•• DelatinDelatinitit == VVarietarietate deate de ambambr ă de lar ă de la DelatynDelatyn ((Polonia), bogaPolonia), bogată tă î î n C,n C, f ăr ă Sf ăr ă S, pu, puţţin acidin acid succinicsuccinic..

•• GedanitGedanit == varietate foarte casantăvarietate foarte casantă, g, galben deschisăalben deschisă, d, de ambr ă dine ambr ă din

zonazona Gdansk (Gdansk (PolPoloniaonia). Con). Conţţine foarte puine foarte puţţin acidin acid succinisuccinic.c.•• RetinitRetinit == Ambr ă cu compozi Ambr ă cu compoziţţie f.ie f. variabilăvariabilă. Nu con. Nu conţţine acid succinic.ine acid succinic.•• GlessitGlessit == varietate brună de retinit care aparevarietate brună de retinit care apare î î mpreună cu succinitulmpreună cu succinitul

pe malurile Mării Balticepe malurile Mării Baltice..•• CopalCopal == Termen mexican pentru o r ăTermen mexican pentru o r ăşşină fosilă recentă ină fosilă recentă (Cuaternar).(Cuaternar).

AAmbra balticămbra baltică



33--8%8% succinicsuccinic acid (CHacid (CH22COOH)COOH)22•• PalaeogenPalaeogenăă, sedimente marine, sedimente marine

•• R.I.: 1.54R.I.: 1.54

1 kg

10 kg





RumanitRumanit (Col(Colţţi, Romania)i, Romania)D it d fliD it d fli lili ((SE d b CSE d b C ţţilil )) iiii



Depozite de fliDepozite de flişş oligoceneoligocene ((SE de curbura CarpaSE de curbura Carpaţţilor ilor ):): gresiigresii

•• 11--5%5% acidacid succinicsuccinic (CH(CH22COOH)COOH)22; 1; 1--3%3% sulsulf f

•• R.I.: 1.44R.I.: 1.44--1.451.45

•• FluorescenFluorescenţţă UVă UV î î n culorile curcubeuluin culorile curcubeului



Amber Amber (Goitsche mine in(Goitsche mine inBBiitterfeld, Germanytterfeld, Germany))

•• Acid s Acid succinicuccinic (CH(CH22COOH)COOH)22

•• Nisipuri micacee cu conNisipuri micacee cu conţţimut de materii vegetaleimut de materii vegetale

•• VârstaVârsta:: limitalimita OligocenOligocen//MiocenMiocen•• CondiCondiţţii marineii marine ((nanoplannanoplanccton,ton, glauconitglauconit))

•• I.R.: 1.54I.R.: 1.54





AAmbr ămbr ădindin Santo DomingoSanto Domingo (Republica(Republica DominicanăDominicană))

•• SSinonim: ambinonim: ambr ă dominicanăr ă dominicană•• SSursaursa:: o plantăo plantă leguminoleguminoasăasă,, Hymenaea sp.Hymenaea sp.

•• DepoziteDepozite Miocene:Miocene: lignitlignit sausau şşisturiisturicărbunoasecărbunoase î î nn alalternanternanţţă cu gresii si silturiă cu gresii si silturi•• NNu conu conţţine acidine acid succinicsuccinic

•• I.R.: 1I.R.: 1,,5454



1P, P+



1P, P

Tratamente de ameliorare a calităTratamente de ameliorare a calităţţiiii



•• Ambra cu aspect neclar, translucid Ambra cu aspect neclar, translucid(incluziuni gazoase) se(incluziuni gazoase) se î î ncălzencălzeşştete î î nnulei de seminulei de seminţţe de rapie de rapiţţăă

•• Uleiul intr ă Uleiul intr ă î î n goluri (bule de gaz)n goluri (bule de gaz) şşi lei leface transparenteface transparente

•• Dacă ambra este r ăcită prea rapidDacă ambra este r ăcită prea rapid, apar , apar fisuri de presiunefisuri de presiune î î n formă de discurin formă de discuriluminoase (luminoase (““iridiscent spanglesiridiscent spangles””,, ““sunsunspanglesspangles””))

ImitaImitaţţii de ambr ăii de ambr ă:: r ăr ăşşina copalina copal



•• Copaci tropicaliCopaci tropicali•• Aceea Aceeaşşi densitate cai densitate ca şşi ambra (i ambra (1,081,08 g/cm3)g/cm3)•• Se dizolvă Se dizolvă î î n eter (n eter (o picătur ă de eter lasă o pată mată peo picătur ă de eter lasă o pată mată pe

suprafasuprafaţţa copalului)a copalului)

•• Se f ărâmiSe f ărâmiţţează uează uşşor la presiune (cuor la presiune (cuţţin, deget)in, deget)•• Când este fisurat, suprafaCând este fisurat, suprafaţţa prezintă o rea prezintă o reţţea caracteristică deea caracteristică de

cr ăpături finecr ăpături fine

AmbroidAmbroid == ambr ă reconstruită ambr ă reconstruită = a= ambr ă mbr ă



presatăpresată•• BucăBucăţţi mici de ambr ă i mici de ambr ă (de(de calitate acceptabilăcalitate acceptabilă),),

î î ncă

lzite lancălzite la 180180ooCCşşi presatei presate î î n forme (sfere,n forme (sfere,

blocuri) sau pr blocuri) sau pr in site cu ochiuri mariin site cu ochiuri mari

•• Caracteristici: textuCaracteristici: textur ă fluidală r ă fluidală (de curgere),(de curgere), î î nn

şşiruri paraleleiruri paralele

Ambr ă reconstruită Ambr ă reconstruită, cu, cufalsificarea incluziunilor falsificarea incluziunilor



Plastic cu bucăPlastic cu bucăţţeleele

de ambr ă de ambr ă naturală naturală (2 cm(2 cm

diametru)diametru)

de insecte:de insecte: amestecamestec dedeambr ambr ăă şşi plastic, cu oi plastic, cu oinsectinsectăă actualactualăă



Ambr Ambr ăă spalatspalatăă inin alcoolalcool ((suprafasuprafaţţaa devinedevine albicioasalbicioasăă).).

RemediereRemediere: re: re--şşlefuirelefuire

Cum se deosebeCum se deosebeşşte ambra dete ambra de



imitaimitaţţiiii•• Sticla are duritate mai ridicată Sticla are duritate mai ridicată (5(5--6)6) şşi e rece lai e rece la

atingereatingere

•• SticlaSticla şşi imitai imitaţţiile de plastic au densitate maiiile de plastic au densitate maimaremare•• Lichid pentru testarea densităLichid pentru testarea densităţţii: 10 linguriii: 10 linguriţţee

rase de sare (50rase de sare (50 g)g) se dizolvă

se dizolvă

î î n 0n 0,275,275 ml apă

ml apă

(solu(soluţţie cu densitatea 1,13 g/cmie cu densitatea 1,13 g/cm33). Ambra). Ambra şşiir ăr ăşşina copal plutesc; sticlaina copal plutesc; sticla şşi plasticul sei plasticul sescufundăscufundă..

•• Ambra Ambra şşi copaluli copalul – – atingere cu un acatingere cu un acincandescent, emaincandescent, emană miros de tămâienă miros de tămâie; p; plasticullasticulemană miros neplăcutemană miros neplăcut, u, uneori de păr arsneori de păr ars



Coralul



•• Resturi scheletale ale unui polip marinResturi scheletale ale unui polip marincolonial; ape subtropicale pucolonial; ape subtropicale puţţin adânciin adânci(Mediterana, Australia, Japonia, Malaysia)(Mediterana, Australia, Japonia, Malaysia)

•• Culori: alb, roz, roCulori: alb, roz, roşşu, oranj, auriu, albastru,u, oranj, auriu, albastru,violetviolet

•• CompoziCompoziţţie: CaCOie: CaCO33 + MgCO+ MgCO33 + FeO ++ FeO +substansubstanţţă organicăă organică

•• Aragonit (fibros) Aragonit (fibros)•• Densitate 2,35Densitate 2,35--2,7 g/cm2,7 g/cm33

•• EfervescenEfervescenţţă cu HClă cu HCl



• Corallium rubrum

• Corallium nobile• Corallium japonicum

Coral preCoral preţţios: roios: roşşu, alb, roz, rou, alb, roz, roşşuu î î nchisnchis



C. preC. preţţiosios este dur,este dur,se poate tăiase poate tăiaC. comunC. comun este casanteste casant, n, nuuse poate tăiase poate tăia, s, se spargee sparge

Evaluarea calităEvaluarea calităţţii:ii:--Culori extremeCulori extreme--Culori omogeneCulori omogene









Alte forme de coral: Alte forme de coral:



•• Coral albastruCoral albastru•• Coral negruCoral negru

•• Coral auriuCoral auriu

•• Coral porosCoral poros

•• CoralCoral--bambusbambus

Coral albastruCoral albastru



Coral albastru vopsit artificialCoral albastru vopsit artificial



Coral negru (Akaba, Coral regal, Horn coral)Coral negru (Akaba, Coral regal, Horn coral)



•• Material cornos (gorgoniMaterial cornos (gorgoninănă); fibre lungi (ca ni); fibre lungi (ca nişşteter ămureler ămurele),), flexibile, de pâflexibile, de până lană la 11--3 m lungime3 m lungime

•• Arh. Malaezia, N Australia, M. Ro Arh. Malaezia, N Australia, M. Roşşie;ie;

•• Densitate 1,3Densitate 1,3--1,4 g/cm1,4 g/cm33



Coral negruCoral negru şşi coral auriu obi coral auriu obţţinut prin decolorareainut prin decolorarea şşii

vopsirea coralului negruvopsirea coralului negru

(Z. Dt. Gemmol.Ges., 2005).(Z. Dt. Gemmol.Ges., 2005).

Coral auriu:Coral auriu: collagen, densitate 1,44 g/cmcollagen, densitate 1,44 g/cm33



““Foam coralFoam coral”” (coral poros) (din zonele inferioare(coral poros) (din zonele inferioare

l lil )l lil )



ale coralilor)ale coralilor)

CoralCoral--bambus (Ilele Hawaii): calcit +bambus (Ilele Hawaii): calcit +substansubstanţţă cornoasă ă cornoasă (gorgoni(gorgoninănă))



CoralCoral--bambus, vopsitbambus, vopsit



ImitaImitaţţii de coralii de coral



ţ

•• PlasticPlastic•• Coral alb vopsitCoral alb vopsit î î n roz sau ron roz sau roşşuu

•• ““FildeFildeşş vegetalvegetal”” vopsitvopsit î î n roz. Nuci den roz. Nuci depalmier palmier , corozo nut , corozo nut ; 2; 2--3 c3 cm diametru;m diametru; structur ă celular ăstructur ă celular ă, cu celule ovale, cu celule ovale

ImitaImitaţţie de coral: sie de coral: sidef idef vopsitvopsit(Kennedy 1998)



(Kennedy, 1998)



Fildeş

FildeFildeşş, ivoriu, ivoriu



FildeFildeşş de elefant (actual)de elefant (actual)



FildeFildeşş de mamut (fosil)de mamut (fosil)



ReferencesReferences



•• DahlstromDahlstrom, A. &, A. & BrostBrost, L. (1996) Amber book., L. (1996) Amber book. GeoscienceGeoscience PressPressInc. TucsonInc. Tucson Az Az., 134 p.., 134 p.

•• Dilhan, J.Dilhan, J.--F., Saquet, J.F., Saquet, J.--L. (1996) Perlen von Tahiti. Perle di Tahiti.L. (1996) Perlen von Tahiti. Perle di Tahiti.

ScoopScoop-- Au Vent des Iles 57 p. Kennedy, S.J. (1998) Pearl Au Vent des Iles 57 p. Kennedy, S.J. (1998) Pearlidentification. Aust. Gemmol., 20: 2identification. Aust. Gemmol., 20: 2--19.19.•• Krause, von K. (1998) Bernstein an den KKrause, von K. (1998) Bernstein an den Küüsten und im Binnenlandsten und im Binnenland

der norddeutschen Tiefebene. Aufschluss, 49: 205der norddeutschen Tiefebene. Aufschluss, 49: 205--212.212.•• Superchi, M., Castaman, E., Donini, A., Gambini, E., Marzola, A.Superchi, M., Castaman, E., Donini, A., Gambini, E., Marzola, A.

(2008) Nuccleted cultured pearls: what is there inside? Z. Dt.(2008) Nuccleted cultured pearls: what is there inside? Z. Dt.Gemmol. Ges., 57/1Gemmol. Ges., 57/1--2,: 332,: 33--40.40.•• ¤¤¤¤¤¤ (2005) Z. Dt. Gemmol. Ges., 54/4, p. 161.(2005) Z. Dt. Gemmol. Ges., 54/4, p. 161.•• ¤¤¤¤¤¤ (2005) Z. Dt. Gemmol. Ges., 54/4, p. 138.(2005) Z. Dt. Gemmol. Ges., 54/4, p. 138.

Documents

10. Perle Si Substante Organice