I. INTRODUCERE

Documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila Contract Nr. 83/2008 este elaborat de INCD URBANPROIECT, avînd ca beneficiar şi utilizator Consiliul Judeţean Brăila.

Proiectul se constituie într-o documentaţie de amenajarea teritoriului a cărei necesitate este stabilită conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio–economică a judeţului pe o perioadă de timp scurtă, medie şi de largă perspectivă. Strategia de dezvoltare spaţială va viza un orizont temporal de 15 ani, căruia îi corespund propuneri şi un program de măsuri etapizat pe termen scurt şi mediu (3 – 5 ani), mediu şi lung (5 – 10 ani) şi de perspectivă (15 ani).

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean se va corela cu strategiile sectoriale şi teritoriale naţionale şi regionale, cu secţiunile din Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), cu planurile de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) aprobate până în prezent şi cu alte programe de dezvoltare la nivel judeţean, regional, naţional şi internaţional .

Pentru Judeţul Brăila se va avea în vedere corelarea în plan zonal cu Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est, cu “Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea” cu programele de cooperare transfrontalieră/ transnaţională şi convenţiile din care România face parte ca ţară dunăreană.

Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior şi a celor de urbanism .

Lucrarea constă într-un ansamblu de piese scrise şi desenate întocmite conform „Metodologiei de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului" — vol. I., Cap. IX secţiunea 2 şi se va elabora în concordanţă cu prevederile legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritorilui şi urbanismul” . Redactarea pieselor desenate este realizată în sistem Sistem Informaţional Geografic (GIS ARC View) coordonate Stereo 70.

Lucrarea este prezentată etapizat având următoarele faze de proiectare:

Faza I — Studii de fundamentare

Faza II — Identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea, cu evidenţierea problemelor şi disfuncţionalităţilor

Scopul fazei este identificarea elementelor care condiţionează dezvoltarea teritoriului şi se efectuează pe componentele cantitative şi calitative ale caracteristicilor economico-sociale şi de mediu, grupate pe domenii–ţintă, cu evidenţirerea disfuncţionalităţilor şi problemelor specifice.

Faza III— Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaţia actuala şi cea anticipată si dorita pentru orizontul stabilit

1

Scopul acestei faze este formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a judeţului, structurat pe domeniile-ţintă şi componentele acestora, pe baza problemelor şi disfunctionalităţilor identificate în faza anterioară, cât şi a tendinţelor majore care se manifestă în teritoriu. Prin diagnosticul prospectiv se urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale fenomenelor şi proceselor aparţinând domeniilor diagnosticate, pentru evidenţierea problemelor şi oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Problemele, respectiv oportunităţile, vor fi raportate la necesităţile şi obiectivele colectivităţilor.

Faza IV-Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri Strategia cuprinde obiectivele strategice generale care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen

lung. Acestea au un caracter principial şi asigură orientarea spre dezvoltare.

Obiectivele pentru domeniile-ţintă şi pentru componentele acestora trebuie să răspundă problemelor şi disfuncţionalităţilor identificate şi să se încadreze în obiectivele strategice generale, precum şi în obiectivele de protecţie a mediului stabilite în legislaţia privind protecţia mediului, precum şi în documentele programatice şi de acţiune elaborate de autorităţile pentru protecţia mediului.

Programul de măsuri se va întocmi sub forma unui set coerent şi corelat de propuneri de dezvoltare / transformare spaţială a teritoriului. Măsurile de amenajare a teritoriului, subordonate obiectivelor specifice amenajării teritoriului, au dimensiune spaţială şi caracter director, din acestea decurgând implicaţii cu caracter economic, social şi de protecţie a mediului, susţinute organizatoric şi juridic, structurate pe etape, cu durata determinată – termen scurt, termen mediu şi termen lung.

Faza V— Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor

2

II. IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA, CU EVIDENŢIEREA PROBLEMELOR ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢILOR.

1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1. CADRUL NATURAL / MEDIUL

1.1.1. Factori fizico - geografici

Aşezare geografică, suprafaţă

Judeţul Brăila este situat în parte de sud-est a României. Sub raport fizico-geografic este situat în estul Câmpiei Române, la confluenţa Siretului şi Călmăţuiului cu Dunărea.

Este intersectat de paralela de 450 latitudine nordică (Viziru, Tufeşti) şi de meridianul de 280

longitudine estică (est de Brăila şi Măraşu) şi are următoarele coordonate geografice: 28010' longitudine estică (comuna Frecăţei); 27028' latitudine vestică (comuna Galbenu); 45028' latitudine nordică (comuna Măxineni); 44044' latitudine sudică (comuna Ciocile).

Se învecinează cu judeţul Buzău în vest, judeţul Vrancea în nord-vest, judeţul Galaţi în nord, judeţul Tulcea în est şi judeţele Constanţa şi Ialomiţa în sud. Suprafaţa judeţului Brăila este de 4766 Km2 şi reprezintă 2% din suprafaţa totală a României. Poziţia sa geografică prezintă un avantaj şi anume, distanţa relativ mică faţă de capitala ţării, Bucureşti.

Relieful

Câmpia tabulară şi lunca sunt cele două forme de relief ce domină aproximativ în părţi egale teritoriul judeţului Brăila. Singurele denivelări de pe suprafaţa câmpiei sunt crovurile, cuvetele lacustre, unele movile antropice, dunele de nisip de pe partea dreaptă a Buzăului şi Călmăţuiului şi malurile văilor. În luncă apar albii părăsite, meandre şi cuvete lacustre. Principale unităţi de relief sunt: Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului), Bărăganul de Nord (Câmpia Brăilei), Câmpia Râmnicului, Lunca Dunării, Lunca Siretului sau Câmpia Siretului Inferior, Lunca Buzăului şi Lunca Călmăţuiului.

Hipsometric predomină altitudinile de 20-30 m, cu maxima de 51 m în zona Bumbăcari, Zăvoaia şi minima de 5 m în Balta Brăilei şi Câmpia Siretului Inferior.

Clima

Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate evidentă a caracteristicilor climei. Verile sunt foarte calde, cu precipitaţii slabe, ce cad mai ales sub formă de averse. Iernile sunt relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire, care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei.

Temperatura aerului prezintă variaţii slabe în cuprinsul judeţului. Mediile multianuale cresc de la vest (10,40C la Ion Sion) către est (11,10C la Brăila). Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici, se realizează în luna ianuarie, luna cea mai rece, când în aer se înregistrează -30C la Ion Sion şi -2,10C la Brăila.

Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. În partea de sud a judeţului (Câmpia Călmăţuiului) cantitatea de precipitaţii se apropie de 500 mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400 – 490 mm/an. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. Din cantitatea de precipitaţii care cade în semestrul rece o bună parte sunt sub formă de zăpadă.

3

Vânturile sunt în general influenţate de relieful uniform al judeţului. Vânturile din nord au o frecvenţă de 21,3% iar cele din sud de 16,7%, fiind urmate de vânturile din nord-vest (18,0%) şi sud-vest (12,8%). Vitezele medii anuale sunt mai mici la Brăila (între 1,5 şi 3,1 m/s) şi mai mari în vestul judeţului (între 2,4 şi 5,3 m/s).

Pe teritoriul judeţului Brăila se înregistrează fenomene climatice extreme cum sunt viscolul şi seceta. Viscolul constituie un risc climatic de iarnă la producerea căruia concură în mod deosebit viteza vântului şi cantitatea de zăpadă căzută. Pe o scară cu 4 trepte de vulnerabilitate, judeţul Brăila se află în aria cu cea mai mare vulnerabilitate la viscol. Seceta este un fenomen de risc climatic de vară la producerea căreia concură ciclonii mediteraneeni, aducători de aer cald tropical, care determină fenomene de uscăciune.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică are o densitate foarte scăzută variind între 0-0,3 Km2 şi are drept colector principal, fluviul Dunărea, delimitând la est, prin braţul Măcin şi Dunărea unită, judeţul Brăila de judeţul Tulcea. Graniţa de nord a judeţului o formează sectorul inferior al Siretului, care confluează cu Dunărea în amonte de Galaţi. Pe teritoriul judeţului se mai desfăşoară sectoarele inferioare al râurilor Buzău, afluent al Siretului şi Călmăţuiul, afluent al Dunării. O caracteristică importantă a hidrografiei o reprezintă existenţa, în spaţiile interfluviale a unor zone semiendoreice întinse.

Dunărea în cadrul judeţului este reprezentată prin braţele principale, Cremenea şi Măcin (Dunărea Veche) şi braţele secundare, Vălciu, Mănuşoaia, Pasca, Calia şi Arapu în arealul Bălţii Brăilei şi prin Dunărea propriu zisă, din dreptul municipiului Brăila şi până la confluenţa cu Siretul. Debitul mediu multianual al fluviului este de cca. 6000 m3/s.

Siretul, pe teritoriul judeţului se desfăşoară între localitatea Corbu Vechi şi confluenţa cu Dunărea pe 47,4 Km lungime. Faţă de debitul mediu multianual de 153 m3/s analizat la staţia hidrometrică Lungoci, situată în amonte de câţiva kilometri, pe teritoriul judeţului Galaţi, debitul maxim este de 4500 m3/s, iar cel minim de 26 m3/s.

Buzăul pe teritoriul judeţului se desfăşoară pe o lungime de 141 km, între Făurei şi confluenţa cu Siretul la Voineşti. Debitele medii multianuale sunt de 25,4 m la staţia hidrologică Băniţa, situată la 10 km în amonte de limita judeţului, debitul maxim fiind apreciat la 1800 m3/s, iar ca minim de 0,200 m3/s.

Călmăţuiul are o lungime totală de 70 km şi se desfăşoară între localităţile Ungureanu şi Gura Călmăţuiului. Debitul mediu multianual este de 1,20 m3/s la Cireşu, cel minim este de 0,200 m3/s, iar cel maxim de 50 m3/s.

Lacurile sunt de tip crov (Ianca, Plopul, Movila Miresii, Secu, Lutu Alb, Tătaru, Colţea, Plascu etc.), limanuri fluviatile (Jirlău, Ciulniţa, Câineni) sau lacurile din Lunca Dunării.

Apele subterane se împart în două tipuri: ape freatice - se găsesc cantonate în depozite loessoide şi nisipuri eoliene de pe interfluvii şi în aluviunile fluviatile din luncile Dunării, Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului, iar adâncimea lor variază de la 0 m în luncile joase, până la peste 20 m pe câmpurile acoperite cu nisipuri; ape de adâncime - se găsesc cantonate în pietrişurile de Frăteşti (arealul Bălţii Brăilei şi cursul inferior al Călmăţuiului) şi în depozitele nisipoase de vârstă cuaternară (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului).

Solurile

Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, pe teritoriul judeţului Brăila s-a dezvoltat o gamă de soluri puţin variată. Cea mai mare răspândire o au cernozionurile şi cernozionurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidrofilie (cernozionuri freatic umede şi cernoziomuri carbonatice freatic umede), care acoperă aproape în întregime câmpurile netede interfluviale. În partea de nord a Câmpiei

4

Brăilei, ca şi la sud de Lunca Călmăţuiului s-au dezvoltat solurile nisipoase în diferite stadii de evoluţie. O pondere mare au solurile aluviale, local gleizate şi pe alocuri salinizate întâlnite în luncile largi ale Dunării, Siretului şi Buzăului. O bună parte dintre acestea au fost mlaştini sau lacuri, în prezent redate agriculturii prin lucrări de îndiguire şi desecare (Insula Mare a Brăilei, zona Vădeni-Baldovineşti). Soloneţurile şi salonceacurile ocupă de asemenea suprafaţe destul de întinse pe Valea Călmăţuiului şi a Iancăi, în jurul lacurilor sărate din Câmpia Brăilei şi în Lunca Siretului.

Vegetaţia

Judeţul Brăila se situează în două mari areale biogeografice: arealul de stepă şi arealul de luncă. Pajiştile stepice puternic modificate cu graminee şi diverse ierburi xerofile şi pârloage stepice, reprezintă vestigii ale vegetaţiei de stepă, înlocuită azi în proporţie de 95% cu plante de cultură. Vegetaţia naturală de stepă se mai găseşte în prezent pe versanţii depresiunilor de tasare, în spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, în zonele necultivate temporar. Asociaţiile de bază sunt cele de pajişti xerofile presărate din loc în loc cu tufărişuri constituite din arbuşti de stepă.

În spaţiile interfluviale se mai găsesc asociaţiile de nisip (vegetaţie psamofilă), pe dunele semifixate şi fixate din Câmpia Călmăţuiului, şi asociaţiile de sărătură (vegetaţia halofilă) în depresiunile de tasare.

Vegetaţia de lunca este mult mai bogată. Datorită umidităţii mari a solului, aici se dezvoltă o vegetaţie arborescentă de esenţă moale şi ierboasă cu adaptări la condiţiile ecologice. Flora acvatică propriu-zisă reprezentată prin macrofite a fost mult redusă prin dispariţia lacurilor.

Vegetaţia forestieră

In 2009, suprafata fondului forestier a judetului Braila era de 23821 ha, reprezentand circa 5,4 % din suprafata judetului. Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi, de salcie, de amestec cu plop sau în regim de plantaţie sub forma perdelelor de protecţie (80% în zonele inundabile ale fluviului Dunărea şi râurilor Buzău şi Siret – salcia, plopul; 20% în câmpie- salcâm şi stejar)

Fauna

În judeţul Brăila, predomină speciile adaptate stepei cultivate, ca rozătoarele (popândăul, şoarecele de câmp, orbetele) şi păsările (ciocârlia de Bărăgan, fâsa de câmp, acvila sudică, pasărea ogorului, şorecarul, prepeliţa, potârnichea etc.). În lunci sunt numeroase speciile cinegetice (mistreţ, iepure, vulpe, căprioară, bizam şi câine enot), nurca şi vidra. De asemenea avifauna este variată: corcodelul, găinuşa de baltă, crârsteiul de baltă, ţigănuşul, raţa sălbatică şi lişiţa. Ihtiofauna este reprezentată prin peşti migratori ce vin din Dunăre pentru reproducere (nisetru, păstrugă, morun, scumbie de Dunăre) şi peşti semimigratori şi stagnofili (crap, salău, somn, ştiucă, lin, roşioară, biban), specii de mare valoare economică.

Resursele de sol

Judeţul Brăila posedă valoroase şi variate resurse de sol, distribuite deopotrivă pe cele două forme majore de relief: câmpie şi luncă.

Cernoziomurile ocupă 70-75% din suprafaţa judeţului şi cuprind o gamă foarte variată: cernoziomuri castanii şi ciocolatii, cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri levigate argiloase compacte, cernoziomuri levigate nisipoase, cernoziomuri aluviale etc. În zona nisipurilor de pe malul drept al Călmăţuiului se găsesc cernoziomurile levigate nisipoase şi nisipurile slab solificate – psamosolurile, reflectând un proces incipient de pedogeneză, ca urmare a fixării recente a nisipurilor de dune. Solurile aluviale sunt răspândite în lunca Dunării (inclusiv Balta Brăilei) a Siretului şi a Buzăului. Sub influenţa predominantă a unui exces de umiditate de lungă durată s-au format o serie de soluri hidromorfe, reprezentate prin lăcovişti şi soluri gleice în diverse stadii de evoluţie. Solurile

5

halomorfe reprezentate prin salonceacuri şi soloneţuri sunt răspândite insular în judeţul Brăila, îndeosebi în arealul crovurilor. Salonceacurile se găsesc pe suprafeţe mari în lunca Călmăţuiului între Ulmu şi Însurăţei, aproape în toate depresiunile de tip crov. Soloneţurile sunt mult mai restrânse în comparaţie cu solonceacurile fiind răspândite în jurul lacului Batogu, al localităţilor Surdila – Greci şi Romanu.

Resurse naturale neregenerabile

În judeţul Brăila, zăcămintele de ţiţei şi gaze se află situate în două unităţi geologice distincte şi anume: în zona sud-estică a Platformei Moesice; în zona nordică a Promotoriului Nord Dobrogean.

Alte zăcaminte existente sunt: zăcăminte de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice, zăcăminte de balast în albia majoră a râului Buzău, zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalaţii nisipoase şi granule de CaCO3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila, argilă marnoasă cu înalt grad de refractaritate la Făurei.

O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic (Lacu Sărat I şi II, Căineni Băi, Movila Miresii, Batogu). În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, două în comuna Victoria, actualmente neutilizate. Resursele de ape minerale şi termale sunt în prezent nevalorificate.

1.1.2. Calitatea factorilor de mediu

CALITATEA AERULUI

Calitatea aerului ambiental s-a determinat prin monitorizarea poluanţelor atmosferici din reţeaua judeţeană raportându-se concentraţiile obţinute la valorile limită prevăzute de legislatia in vigoare.

La nivelul anului 2009: NO2 (dioxidul de azot) – s-au inregistrat valori mai mici cu 20-25% fata de anul 2008; SO2 (dioxidul de sulf) – s-au inregistrat valori mai mari cu 10-15% fata de anul 2008; CO (monoxidul de carbon) – s-au inregistrat valori mai mici cu 15-20% fata de anul 2008; pulberile in suspensie au inregistrat in general o concentratie medie anuala mai mica cu 20-25% fata de anul 2008.

Analizând evoluţiile concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici monitorizaţi pe perioada 2000 – 2009, se constată tendinţele descrescătoare ale acestora şi cu valori situate sub CMA.

Cantitatea cea mai mare de poluanţi este rezultată din activităţi precum producerea energiei electrice, termice şi apă caldă (SC Termoelectrica, Sucursala Electrocentrale Brăila, SC CET SA Brăila, centrale termice de cartier sau instituţii publice) din industria metalelor feroase (SC Promex SA), industria alimentară (SC Marex SA, SC Soroli Cola SA), zootehnie (SC Caruz Brăila SA, SC Cruciani Impex SA, SC Complexul de porci SA, fermele Baldovineşti şi Tichileşti, SC Agrimon SRL, fermele de păsări Oprişeneşti, Traianu şi Plopu, SC Vegetal Trading SRL) şi gospodărie comunală (SC Tracon SRL).

Cu privire la acidifierea atmosferei, produsă prin transformarea emisiilor de oxizi de sulf, oxizi de azot şi amoniac în substanţe acide se constată următoarele: scăderea semnificativă a cantităţii de dioxid de sulf ca urmare a reducerii consumului de păcură la SC Termoelectrica SA, Electrocentrale Brăila; uşoară tendinţa de creştere a oxizilor de azot; creşterea semnificativă a emisiilor anuale de amoniac.

Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili nemetalici, cu metale greşe şi poluanţi organici persistenţi este în creştere ca urmare a creşterii numărului de autovehicule din ultimii ani.

6

Ca urmare a faptului că monitorizarea poluanţilor atmosferici nu a relevat depăşiri ale valorilor limită, se poate afirma că în judeţul Brăila nu se conturează zone critice sub aspectul poluării atmosferei.

Conform Ordinului MMGA nr. 347/2007 privind aprobarea încadrării localităţilor în liste, în judeţul Brăila există localităţi unde:

- Lista 1 – nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranţă: Vădeni – pentru dioxid de sulf; Brăila, Vădeni – pentru dioxid de azot şi oxizi de azot; Brăila, Cazasu, Chişcani, Frecăţei, Măraşu, Vădeni – pentru pulberi în suspensie.

- Lista 2 – nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea limită şi valoarea limită plus marja de tolerenţă: Bordei Verde, Cireşu, Făurei, Gemenele, Grădiştea, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racoviţa, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Siliştea, Stăncuţa, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Şuteşti, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufeşti, Unirea, Viziru, Zăvoaia – pentru dioxid de azot şi oxizi de azot.

CALITATEA APEI

În judeţul Brăila există numeroase folosinţe de apă (servicii de gospodărie comunală, agenţi economici industriali, ferme zootehnice etc.) care evacuează ape uzate în cursurile de apă.

Agenţia de Protecţia Mediului Brăila, urmăreşte aceste surse de poluare, care prin natura activităţilor, a capacităţilor existente de epurare şi a compoziţiei apelor uzate, pot afecta calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. O parte dintre agenţii poluatori dispun de staţii de epurare mai mult sau mai puţin eficiente. Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare se face de obicei după o prealabilă epurare locală, de cele mai multe ori ineficientă. O mare parte dintre staţiile de epurare sunt construite cu ani în urmă şi, datorită lipsei posibilităţilor financiare şi a exploatării îndelungate, au devenit necorespunzătoare cerinţelor actuale. În această situaţie se află staţiile de epurare ale serviciilor de gospodărire comunală din oraşele Ianca şi Făurei. Municipiul Brăila nu dispunea de staţie de epurare, apele menajere uzate fiind deversate direct în Dunăre, în prezent fiind în curs de realizare o staţie de epurare. Principalii indicatori de calitate la care s-au inregistrat depasiri ale limitelor autorizate au fost urmatorii: suspensii totale, CBO5, CCO-Cr , substante extractibile cu solventi organici, pH.

Starea raurilor

In cursul anului 2008 starea chimica a fluviului Dunarea a fost determinata la nivelul a trei secţiuni cu monitoring de supraveghere, si anume: Dunare Braila 1, Dunare Braila 2 si Dunare Gropeni.

In sectiunea Braila 1 s-a regasit stare corespunzatoare la: pentaclorbenzen, fluorantren, naftalina, antracen, cianuri totale si stare necorespunzatoare la : hexaclorbenzen, alaclor. In sectiunea Braila – Gropeni s-a regasit stare corespunzatoare la: pentaclorbenzen, fluorantren, naftalina, antracen, cianuri totale, atrazin si endrin si stare necorespunzatoare la alaclor. In sectiunea Braila 2 s-a regasit stare corespunzatoare la cianuri totale si stare necorespunzatoare la hexaclorbenzen.

In anul 2009 pentru monitorizarea calitatii apelor fluviului Dunare, pe teritoriul judetului Braila au fost amplasate trei sectiuni de supraveghere: amonte Braila (Gropeni), Braila 1 si Braila 2. Global, calitatea apei încadrându-se in clasa a II a.

Starea lacurilor

Din punct de vedere al gradului de traficitate, lacurile sunt de clasa a V-a, ca urmare a prezenţei algelor în număr foarte mare. În funcţie de indicatorii de eutrofizare lacurile se prezintă astfel: Lacul Movila Miresii – oligotrof, Ciulniţa – eutrof, Jirlău – eutrof, Balta Albă şi Balta Amara – mezotrof şi Lacul Sărat – mezotrof în trimestrul III şi oligotrof în trimestrul IV.

7

Zone critice sub aspectul poluării apelor

Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă. Sub aspectul poluării apei subterane cu nitraţi proveniţi din surse agricole, în judeţul Brăila s-au identificat mai multe zone vulnerabile cum sunt perimetrele localităţilor Galbenu, Movila Miresii, Vădeni, Şuteşti, Traian, Chiscani şi Vişani.

CALITATEA SOLULUI CA SUPORT DE DEPOZITARE

Numărul diversificat al activităţilor economice şi sociale din judeţul Brăila, are ca rezultat producerea unei cantităţi însemnate de deşeuri industriale şi menajere. Modalităţile de colectare, transport şi depozitare a acestor deşeuri sunt tratate în paragraful intitulat „Gospodărirea deşeurilor”.

Expertizarea solurilor în jurul platformelor industriale (platforma industrială Chiscani) şi al depozitelor menajere (depozitul ecologic Tracon, depozitele de deşeuri menajere Baldovineşti, Ianca şi Făurei) relevă faptul că solurile nu au fost contaminate cu substanţe poluante, încadrându-se în categoria unui sol normal. Solul din zona de influenţă a depozitului de reziduuri petroliere Oprişeneşti, înregistrează valori normale pentru majoritatea indicatorilor de mineralizare determinaţi.

1.1.3. Zone de risc natural

a. Inundaţii

Teritoriul judeţului este afectat de inundaţii locale. Cauzele principale care generează acest fenomen sunt cele naturale. Inundaţiile se manifestă pe cursurile de apă ale fluviului Dunărea şi ale râurilor ce străbat judeţul: Siret, Buzău şi Călmăţui.

Caracteristicile acestor inundaţii sunt diferite, astfel: fluviul Dunărea se caracterizează prin durate mari ale viiturilor; râurile Siret, Buzău, Călmăţui prin durate mai scurte ale viiturilor.

Fenomenul inundaţiilor este generat de cauze naturale şi antropice. Cauza naturală majoră o reprezintă ploile cu volum mare şi durată scurtă, topografia plată a judeţului, care creează un pericol permanent la inundaţii, peste care se suprapune: reducerea capacităţii de transport datorită colmatării albiilor cursurilor de apă; acumularea de sloiuri în zonele meandrate ale râurilor sau în zona podurilor (zăpoare). Cauzele antopice care favorizează acest fenomen pe teritoriul judeţului sunt: “încorsetarea” cursurilor de apă prin lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor; neefectuarea lucrărilor de întreţinere a digurilor şi albiilor râurilor; creşterea necontrolată a vegetaţiei forestiere în albia minoră a râurilor.

Zone vulnerabile la inundaţii sunt identificate în teritoriul comunelor: Chiscani, Grădiştea, Măxineni, Mircea Vodă, Siliştea,Vădeni, Vişani.

Apărarea împotriva inundaţiilor în judeţul Brăila, este realizată prin lucrări specifice de regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi consolidări de maluri. Sunt în funcţiune cca. 500 km de îndiguiri, 50 km de regularizări şi consolidări de mal.

Problemele majore în privinţa vulnerabilităţii la inundaţii le pune în mare parte fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei şi anume:

pericolul deversării digurilor, în cazul debitelor extreme în zone întinse de pe traseul digurilor principale, datorită scăderii cotelor acestora ca urmare a fenomenului de tasare;

pericolul major de producere a fenomenelor de infiltraţii, sufozii si grifoane datorită duratei foarte mari a viiturilor de pe Dunăre (1-3 luni, câteodată chiar 6 luni);

efectul deosebit de distructiv al valurilor, în special în perioadele de viitură (luciul de apă în faţa digurilor poate depăşi l km, iar viteza vântului depăşeşte 5-6 m/s), la care se adaugă şi efectul circulaţiei navelor;

8

fenomenele de eroziune ale malurilor fluviului Dunărea pe circa 120-130 km în jud. Brăila, care apar datorită scăderii debitului solid, fenomenelor de îngheţ şi în special datorită circulaţiei navelor;

fenomene de înmlăştinire a suprafeţelor îndiguite şi irigate, ca urmare a ridicării nivelului pânzei freatice în urma practicării neraţionale a irigaţiilor şi a masivelor infiltraţii prin canalele magistrale şi de aducţiune a apei.

b. Alunecări de teren

În conformitate Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea - “Zone de risc natural”, din punct de vedere al alunecarilor de teren, judetul Braila se află intr-o zonă în care potenţialul de producere a alunecărilor de teren este scăzut.

Conform studiului realizat de IPTANA în 2007- “Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Secţiunea III. Regiunea 2 - (Sud-Est): Judeţul Braila” pe teritoriul judeţului Brăila procesele geomorfologice sunt reprezentate cu precădere prin sufoziuni, tasări, procese eoliene în câmpurile tabulare, la care se adaugă cele specifice luncilor precum şi subsidenţa din Câmpia Siretului Inferior. Alunecările de teren au o dezvoltare redusă şi s-au manifestat pe teritoriile comunelor Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Suteşti, Grădiştea, Movila Miresei, Siliştea, Vădeni, Vişani, Jirlău, Ianca, Tichileşti, Ulmu, Cireşu, Zăvoaia, Însurăţei, Berteştii de Jos.

Din punct de vedere al vulnerabilitatii la hazarde naturale a teritoriului, judeţul Brăila, situat în estul Câmpiei Române la confluenţa Siretului şi a Călmăţuiului cu Dunărea, reprezintă un areal cu potenţial scăzut de manifestare a proceselor geologice dinamice actuale – alunecărilor de teren.

c. Cutremure

Judetul Braila aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic. În conformitate cu prevederile STAS 11100/1–1993, judeţul Brăila se încadrează ariilor macroseimice 81 la nord şi vest de un aliniament ce trece aproximativ prin apropierea localităţilor Brăila – Roşiori, şi zonei macroseismice 71 la sud de acest aliniament. Conform STAS P100–92, zonarea teritoriului din punct de vedere al coeficienţilor Ks încadrează arealul judeţului zonelor seismice de calcul C (Ks = 0,20), la vest de acelaşi aliniament amintit mai sus şi D (K s = 0,16), la sud-est de respectivul aliniament. În ceea ce priveşte zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de colţ a spectrului de răspuns, majoritatea teritoriului judeţului Brăila se încadrează la valoarea Tc = 1,0 sec.

1.1.4. Gospodărirea deşeurilor

Deşeurile menajere reprezintă o categorie de deşeuri municipale depozitabile, cu posibil impact asupra solului. Principala modalitate de eliminare a deseurilor menajere si asimilabile acestora este depozitarea, intrucat doar un procent relativ mic de deseuri sunt colectate selectiv si valorificate sau tratate pentru ca nu exista instalatii pentru tratarea deseurilor municipale.

Pentru municipiul Braila functioneaza din anul 2002 un depozit conform de deseuri menajere si industriale asimilabile acestora, situat in localitatea Muchea. In orasele Ianca si Faurei exista depozite de deseuri menajere neecologice, neconforme cu legislatia actuala. Aceste depozite au fost programate sa sisteze depozitarea conform calendarului de inchidere prevazut de HG 349/2005 in anul 2009 si respectiv 2017, termen respectat in cazul depozitului Ianca.

Deseurile generate de catre populatia din mediul rural erau depozitate pe un numar de 155 de platforme de depozitare satesti, ocupand o suprafata de 135,26 ha, acestea fiind considerate spatii de depozitare neecologice. Conform legii, in iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe aceste terenuri, platformele au fost inchise prin metode simplificate conform Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea

9

avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, iar terenurile reabilitate.

Deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate menajere provin de la staţiile de epurare orăşeneşti, industriale precum şi de la potabilizarea apei. Apele uzate tratate în staţiile de epurare sunt în principal de la agenţi economici sau de la populaţie, fiind transportate prin reţelele de canalizare şi colectate cu ajutorul vidanjelor de la unităţile neracordate la reţeaua de canalizare.

Depozitarea deşeurilor

Conform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, în prezent este construit şi are autorizaţie de funcţionare un depozit menajer conform cu reglementările de mediu, depozit ecologic de deşeuri urbane construit cu sursă de finanţare din parteneriat public - privat. Deseurile menajere si industriale asimilabile acestora, generate de agentii economici si populatia municipiului Braila sunt eliminate la Depozitul Ecologic Muchea.

Depozitele de deşeuri menajere neconforme de la nivelul judeţului Brăila sunt amplasate la Făurei şi Ianca . Depozitul Ianca si-a sistat activitatea in anul 2009. Consliul Local Ianca a incheiat contract pentru depozitarea deseurilor menajere la platforma ecologica Galbinasi din judetul Buzau.

Colectarea şi valorificarea deşeurilor municipale

In prezent, sistemul de colectare al deşeurilor municipale este asigurat de 6 operatori de salubritate, din care 3 sunt privati si deservesc Municipiul Brăila, ceilalţi trei fiind în coordonarea consiliilor locale ale oraşelor: Ianca, Făurei şi Insurăţei. Sistemul de colectare în Municipiul Brăila nu este de tip selectiv, de asemenea în celelalte 3 oraşe se face în sistem unitar.

Deşeuri rurale

Deseurile generate de catre populatia din mediul rural erau depozitate pe un numar de 155 de platforme de depozitare satesti, ocupand o suprafata de 135,26 ha, acestea fiind considerate spatii de depozitare neecologice. Conform legii, in iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe aceste terenuri, platformele au fost inchise prin metode simplificate conform Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, iar terenurile reabilitate.

Din analiza situaţiei existente se desprind următoarele disfuncţionalităţi: lipsa colectării selective a deşeurilor menajere ; cantităţi crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri; depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici, pe depozitele de deşeuri menajere; depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activităţi casnice pe depozitele municipale.

1.1.5. Patrimoniul natural

Ariile naturale protejate

Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare în scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural. La reprezentarea grafică a ariilor naturale protejate, pe Planşa nr. 2 s-a utilizat harta în sistem GIS din pagina de internet http://maps.biodiversity.ro/spa, cu corecturile cerute de APM Brăila..

10

În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare.

Din totalul arilor protejate din judetul Braila 3 sunt declarate la nivel national (un parc natural si 2 rezervatii naturale) si 2 la nivel judetean (o rezervatie forestiera si un monument al naturii).

Nr. crt. Denumire Actul de

declarareCategoria ariei

protejateSuprafaţa

(ha) Localizare Administrator/ custode

1 Balta Mică a Brăilei

Legea 5/2000HG 230/2004

Parc natural

Zona umedă de importanţă internaţională

(Sit Ramsar poziţia 1074)

17529 În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, ecoregiunea României nr. 20, com. Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu

RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila

2 Lacul Jirlău

Legea 5/2000

Rezervaţie naturală

838,66 Com. Jirlău, Vişani şi Galbenu

-

3 Pădurea Camniţa

Legea 5/2000HCJ Brăila 20/1994

Rezervaţie naturală

1,2 Com. Râmnicelu RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila

4 Pădurea Viişoara

HCJ Brăila 20/1994

Rezervaţie forestieră

1897,8 Loc Insurăţei şi com. Berteştii de Jos

Idem

5 Popina Blasova

HCJ Brăila 20/1994

Monument al naturii

2,3 Insula Mare a Brăilei -

TOTAL 20268.96

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este cuprins în lista „Rezervaţii ale Biosferei, Parcuri Naţionale sau Naturale cu o suprafaţă de 17.529 ha”. Este localizat în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, între localităţile Vadu Oii şi municipiul Brăila, în Ecoregiunea României nr. 20. Din 21.05.2004 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Rezervaţia naturală Lacul Jirlău este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul stâng al râului Buzău, pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenu, pe o suprafaţă de 838,66 ha. Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul.

Rezervaţia naturală Camniţa este situată în comuna Râmnicelu, în cuprinsul pădurii Camniţa, pădure ce ocupă circa 550 ha, formată preponderent din salcâm, plop alb şi negru şi salcie. Ocupă o suprafaţă de 1,3 ha, pădurea specifică acestei suprafeţe fiind un arboret natural de frasin – hibrizi de frasin de Pennsylvania, în amestec cu salcâm, de origine necunoscută, în vârstă de cca. 45 ani. Rezervaţia se află în custodia Direcţiei Silvice Brăila.

Rezervaţia forestieră Pădurea Viişoara, situată în sudul judeţului Brăila, pe teritoriul administrativ al oraşului Insurăţei şi comunei Berteştii de Jos, este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmăţui, ce a favorizat înaintea silvostepei adânc în stepă până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre. Tăiată iraţional sute de ani, s-a regenerat natural. În anul 1994, Pădurea Viişoara este declarată rezervaţie forestieră prin H.C.J. Brăila nr. 20/1994, suprafaţa acesteia fiind de 1897,8 ha.

11

Popina Blasova – monument al naturii este situat în NE Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova, fiind un martor de eroziune hercinica a fost declarată în anul 1994 monument al naturii prin HCJ Brăila nr. 20/1994 datorită unicităţii sale în relieful judeţului Brăila. Compoziţia mineralogică a popinei o formează: detritusuri grosiere – conglomerate de curţit şi gresii. Are vârsta munţilor din Boemia sau din platoul central al Franţei.

Lacul Tătaru este situat în sudul judeţului Brăila, la aproximativ 95 km de municipiului Brăila, pe teritoriul administrativ al Comunelor Dudeşti şi Roşiori, la sud-est de localitatea Tătaru şi la nord-est de localitatea Roşiori, pe partea stângă a DJ211 (care leagă cele două localităţi).

Arii naturale protejate incluse în reţeaua Europană Natura 2000

Reţeaua europeană Natura 2000 reprezintă o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivei CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Directivei CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice.

La nivelul judeţului Brăila, în anul 2007, s-a instituit regimul de arie naturală protejată pentru cinci situri de importanţă comunitară şi pentru şapte arii de protecţie specială avifaunistică.

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, situri de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele:

Nr. crt. Denumirea sitului

Suprafaţa unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Brăila cuprinde în sit (%)

Suprafaţa totală (ha)

1. ROSCI0005Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni

Galbenu: 7%; Grădiştea: 11%Jirlău: 9%; Vişani: 17% 3079,85

2. ROSCI0006Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38% ; Brăila: 18%; Chişcani: 29%; Gropeni: 13%; Măraşu: 5%; Stăncuţa: 35%

21120,16

3. ROSCI0012Bratul Măcin

Frecăţei: 10%Maraşu: 1% 4672

4. ROSCI0259

Valea Călmăţuiului

Bordei Verde: 7%; Cireşu: 18%Însurăţei: 12%; Surdila-Greci: 3%,Ulmu: 16%; Zăvoaia: 15%

8329,02

În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.

Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt:

Nr. crt. Denumirea sitului

Suprafaţa unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Brăila cuprinde în sit (%)

Suprafaţa totală (ha)

1. ROSPA0004 Balta Albă – Amara – Jirlău

Galbenu: 5%; Jirlău: 7%; Vişani: 5% 1175,59

2. ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

Berteştii de Jos: 38%; Brăila: 18%, Chişcani: 29%; Gropeni: 13%; Măraşu: 5%; Stăncuţa: 35%

21120,16

12

3. ROSPA0006 Balta Tataru Dudeşti: 2%Roşiori: 3% 454,76

4. ROSPA0040 Dunărea Veche – Braţul Măcin

Frecăţei: 14%Maraşu: 1% 6392,4

5. ROSPA0048 Ianca – Plopu - Sărat

Ianca: 5%; Movila Miresii: 13%Traian < 1% 2162,3

6. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Maxineni: 4% Silistea: 4%Vadeni: 5% 1795,84

7. ROSPA0077 Măxineni Maxineni: 11%1469,93

Siturilor Natura 2000 li se aplică prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Astfel, administrarea siturilor se va realiza după caz de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică sau vor fi preluate în custodie de către persoane fizice sau juridice.

Conform calculelor efectuate pe baza procentelor indicate în HG nr. 1284/2007 Ordinul nr. 1924/2007 suprafaţa totală a ariilor naturale declarate protejate este estimată la 46705,56 ha.

Principalele priorităţi sunt: asigurarea unui management adecvat (conform legislaţiei din domeniu) în raport de

categoria ariei naturale protejate; preluarea în custodie a tuturor ariilor naturale declarate protejate; încetarea oricăror presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate. conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate

1.1.6. Patrimoniul cultural construit

Monumente istorice

Patrimoniului cultural construit al judeţului Braila a fost analizat din perspectiva dezvoltării teritoriale pe baza informaţiilor cuprinse în studiu istoric de fundamentare a PATJ Braila realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei.

Patrimoniul cultural construit al judeţul Brăila evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 cuprinde:

Monumente istorice Categoria A- valoare naţională

Categoria B- patrimoniu cultural

local

total

I. Arheologie - 41 41

II. Arhitectură 5 73 78

III. Monumente de for public - 9 9

IV. Monumente memoriale/funerare

- 41 41

TOTAL 5 164 169

13

În cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Est poziţia judeţului în raport cu patrimoniul cultural clasat este una de importanţă minimă. Atât ponderea numărului total de monumente cât şi ponderea monumentelor de importanţă naţională sunt cele mai mici: 5,65% şi respectiv 2,95%.

Chiar dacă din punct de vedere numeric se poate afirma că în raport cu celelalte judeţe ale regiunii de dezvoltare, judeţul Brăila are un potenţial cultural construit redus, din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial a relevat remarcabile caracteristici ce ii conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional. Dintre acestea se pot aminti următoarele: - judeţul Brăila este unul dintre cele mai vechi judeţe din teritoriul României, cu o evoluţie relevantă

pentru istoria naţională- valoare remarcabilă din punct de vedere urbanistic şi arhitectural a vechiului centru istoric al Brăilei- monumentele de Categoria A din municipiu sunt îndeosebi ansambluri urbane, fapt care contribuie

la crearea unei identităţi valorose şi de mare atractivitate - valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural, ca rod al coexistenţei

multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării.

Inventarierea monumentelor istorice şi a distribuţiei lor în cadrul teritoriului judeţean relevă o concentrare evidentă în municipiul Brăila (68 %), ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului:- dintre cele 5 monumente ale judeţului de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională)

patru sunt în municipiul Băila: Centrul istoric al municipiului Brăila; Ansamblul "Strada Mihai Eminescu"- sec. XIX; Ansamblul "Piaţa Traian"- înc. sec. XVIII; Biserica "Sf. Arhanghel Mihail”- sec. XIX

- în municipiul Brăila sunt 111 monumente de categoria B, reprezentative pentru patrimoniul cultural local caracterizate prin mare varietate şi vechime : 14 situri arheologice; 69 monumente de arhitectură, 8 monumente de for public, 20 monumente memoriale.

- monumente istorice de arhitectură reprezentative: bisericile “Sf. Nicolae”, “Buna Vestire” (1872) , Sinagoga Mare (1910) Teatrul Maria Filotti (sec.XIX) Casele memoriale “Perpessicius”, “Maria Filotti”, “Ana Aslan”, “Petre Ştefănescu Goangă”, Clubul NAVROM (1910) Palatul Agriculturii.

In restul teritoriului judeţului există 54 de monumente istorice, dintre care:- un monument de importanţă naţională (cat. A), în comuna Măxineni: Ruinele bisericii "Naşterea

Sf. Ioan Botezătorul” ale fostei mănăstiri Măxineni (1636 – 1637) refăcută în 1859.- Monumentele de categoria B din teritoriul judetului cuprind: 27 situri istorice, 4 monumente de

arhitectură, 1 monument de for public, 21 monumente memoriale (cruci de piatră, monumente comemorative).

Dintre localităţile din judeţ care deţin importante elemente de patrimoniu construit menţionăm :Comuna Măxineni, Oraşul Însurăţei, Comuna Bordei Verde, Comuna Cireşu, Comuna Şuţeşti, Comuna Traian, Comuna Gemenele.

Satele cu cele mai vechi atestări documentare, secolele XV-XVII: Brădeanca (c. Jirlău), Esna (c. Movila Miresii), Scheaua / C. Gabrielescu (c. Bordei Verde), Tătaru (c. Dudeşti), Tufeşti, Măxineni, Dudescu (c. Zăvoaia), Pitulaţi (c. Scorţaru Nou), Racoviţa, Voinesti (c. Măxineni), Doiceşt/Bărăganul, Deşiraţi (c. Scorţaru Nou), Plăsoiu (c. Vişani), Vădeni.

14

Fond etnografic

In judeţul Brăila fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi, el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee ( Municipiul Brăila, comuna Gropeni).

Zona etnografică brăileană, conturată într-o perioada lungă de timp este puternic determinată de evenimentele istorice petrecute. Modul de viaţă tradiţional românesc s-a păstrat şi în perioada stăpânirii turceşti, îmbogăţindu-se cu elemnte datorate amestecului multietnic caracteristic.

Mărturii ale meşteşugurilor se păstrează astăzi în muzee şi mai puţin la meşteri populari. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor- câmpia şi Dunărea- şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit, agricultură, bărci, obiecte de depozitare, decoruri pentru case („florăriile”), cojocăritul, ţesutul pieselor din portul popular, al ştergarelor, scoarţelor/ foiţelor de pat, foiţelor de perete, s.a.

Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării, Siretului, Călmăţuiului, Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate.

În raport cu analiza efectuată în ceea ce priveşte patrimoniul cultural construit se conturează următoarele priorităţi de intervenţie: stoparea degradării monumentelor istorice, restaurarea, reablitarea lor şi valorificarea în

circuitul turistic- cu deosebire a ansamblurilor de arhitectură din municipiul Brăila, conacul Orezeanu din comuna Traian, biserica mânăstirii Măxineni Măxineni, Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”sat Şuţeşti;

măsuri severe de protejarea siturilor arheologice şi includerea lor în circuite turistice; valorificarea memoriei locurilor prin restaurarea caselor memoriale existente,

amenajarea de noi case memoriale (ex. Maria Filotti), organizare de circuite turistice care să cuprindă şi satele de deportaţi (Valea Călmăţuiului, Zagna, Latinu) satele distruse complet în război (Cotu Lung, Filiu, Latinu, Vădeni);

stoparea degradării şi alterării estetice a monumentelor memoriale; clasarea în vederea protejării a noilor descoperiri arheologice- siturile arheologice de la

Râmnicelu (comuna Râmnicelu): Aşezarea Latene,sec. IV - III a. Chr.; Aşezarea preistorică, Eneolitic / mileniul IV a. Chr.; Tumulul de la Râmnicelu - "Movila Săpată";

conştientizarea populaţiei rurale asupra valorilor de patrimoniu local, concomitent cu încurajarea dezvoltării unor meşteşuguri şi obiceiuri locale specifice;

promovarea localităţilor vechi pescăreşti şi încurajarea/ revigorarea activităţilor tradiţionale,

promovarea activităţilor culturale ce valorifică elementele de patrimoniu cultural generate de caracterul multicultural al unor zone.

1.2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

1.2.1. Structură, ierarhizare, indicatori de definire

Judeţul Brăila deţine în prezent o reţea de localităţi ce cuprinde 44 de Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) dintre care 4 sunt urbane:- 1 municipiu reşedinţă de judeţ: Brăila, - 212981 locuitori- 3 oraşe: Ianca – cu satele Berleşti, Gara Ianca,Oprişeneşti, Perişoru, Plopu, Târlele, Filiu;

Însurăţei - cu satele Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui; Făurei- 4067 - o singură localitate- 40 de comune care cuprind 131 de sate.

15

Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană

Evoluţia medie a populaţiei în localităţile urbane (la nivelul UAT) în perioada 2000-2006 a înregistrat o reducere la 93,61%. Reducerea de populaţie în urban este mai accentuată şi comparativ cu cea înregistrată de populaţia urbană a ţării (97,29%) şi cea înregistrată de populaţia urbană a Regiunii Sud-Est (94,42%).

Judeţul Brăila avea la sfârşitul anului 2008 un număr de 40 comune. Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de 3201,3 locuitori, mai mică decât media pe ţară de 3426 locuitori/comună. Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de talie mijlocie: 3 comune - peste 5000 locuitori(Viziru, Tufeşti, Chiscani), 20 comune - 3001 - 5000 locuitori, 10 comune - 2001 -3000 locuitori.

În judeţ există o singură comună nouă, formată prin reorganizarea administrativă a comunei Tudor Vladimirescu: comuna Cazaşu, declarată prin Legea 376/2003.

Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale din judeţul Brăila include următoarele ranguri stabilite prin Legea nr. 351/2001:

Rangul I - municipiul Brăila, municipiul reşedinţă de judeţ este un centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionînd ca un sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural important, pol regional important în zona de sud-est a României;

Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;

Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ;

Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.

Concluziile analizei realizate cu privire la structura, distribuţia şi satisfacerea indicatorilor urbani de definire (conform Legii 351/2001) au relevat următoarele aspecte:- densitatea medie pe judeţ a localităţilor urbane este inferioară mediei naţionale ( 0,84 oraşe/ 1000

kmp, faţă de media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp);- populaţia municipiului Brăila reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane a Regiunii Vest, fiind al

treilea ca mărime după Constanţa (305550 locuitori) şi Galaţi (296697 locuitori); în perspectivă se propune prin PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi dezvoltarea unui pol urban cu influenţă potenţial europeană funcţionînd în sistem cu municipiul Galaţi;

- poziţia geografică favorabilă a municipiul reşedinţă de judeţ: situarea pe cursul fluviului Dunărea, în apropierea unor areale naturale de importanţă naţională şi internaţională (Balta Brăilei, Delta Dunării)

- structură puternic dezechilibrată din cauza concentrării populaţiei urbane în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană;

- lipsesc categoriile de mărime medie a localităţilor urbane;- oraşele sunt de talie foarte mică: populaţia lor variază între 4097 locuitori (Făurei) şi 11383 locuitori

(Ianca);- oraşele au caracteristici rurale: sunt înfiinţate relativ recent, nu au suficiente dotări de tip urban

(satisfacere deficitară a indicatorilor de definire a localităţilor urbane, conform legii 351/2001), există un număr mare de sate componente (oraşele Ianca, Însurăţei);

16

- evoluţia medie a populaţiei în localităţile urbane în perioada 2000-2006 a înregistrat o reducere la 93,61%, din populaţia anului 2000, mai severă decât evoluţia medie pe judeţ, de 95,31% ;

- reducerea de populaţie în urban este mai accentuată şi comparativ cu cea înregistrată de populaţia urbană a ţării (97,29%) şi cea înregistrată de populaţia urbană a Regiunii Sud-Est (94,42%);

- scăderi mari de populaţie se remarcă în oraşele Ianca şi Făurei şi municipiul Brăila care se înscrie în valorile medii ale judeţului şi ale Regiunii Sud-Est;

- reţeaua de localităţi rurale este caracteristică zonelor de câmpie având populaţia concentrată în sate relativ puţine şi de dimensiuni mai mari( 3,02 sate/ 100 kmp, faţă de media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp);

- dimensiunea relativ mică a comunelor este consecinţa scăderiilor mari de populaţie rurală în perioada deceniilor industrializării, fapt care are consecinţe asupra structurii demografice rurale (îmbătrânirea populaţiei şi a forţei de muncă, scăderea natalităţii, creşterea mortalităţii, migraţie ridicată);

- exista o singură comună reorganizată: comuna Tudor Vladimirescu, din care prin Legea 376/2003 s-a desprins comuna Cazasu;

- mărimea medie a satelor este de 955,6 locuitori pe sat, dimensiune superioară mediei pe ţară de de 782,4 locuitori/ sat;

- predomină comunele cu număr mediu şi mic de sate: 37,5% dintre comune au 1-2 sate ; 22,5% au 3 sate, grupând 65,5% din populaţia rurală; 53,1 % din populaţia rurală locuieşte în comune cu 2 şi 3 sate ;

- scăderile de populaţie în localităţile rurale (2000-2006) sunt moderate, avînd o scărere medie foarte redusă şi un număr mare de localităţi unde se înregistrează creşteri demografice;

- satele cele mai mari se întîlnesc frecvent pe traseele DN 22, DN 21 şi în apropiere de municipiul Brăila şi în zona central vestică, a oraşelor Ianca şi Făurei, în relaţie cu CF;

- comunele din Insula Mare a Brăilei au număr mare de sate iar populaţia şi densitatea teritorială sunt foarte reduse (ex.comuna Frecăţei, cu populaţie 1611 locuitori şi densitatea 3,7 locuitori/Kmp);

Priorităţi: Întărirea şi consolidarea centrelor urbane mici va constitui un suport şi pentru

dezvoltarea localităţilor din zonele rurale, asigurînd creşterea accesului la sevicii publice de bază pentru locuitori.

Promovarea unor noi relaţii urban – rural este un obiectiv major promovat de Uniunea Europeană în documentele strategice, atât pentru dezvoltarea reţelei de localităţi cât şi pentru revitalizarea zonelor rurale aflate în declin.

Dezvoltarea centrelor rurale cu rol intercomunal sau realizarea de parteneriate între localităţi rurale pentru asigurarea serviciilor teritoriale este de asemenea o modalitate de a antrena dezvoltarea în teritoriile rurale aflate în dificultate.

O mai bună racordare la teritoriul regional/european, acesta urmând a antrena dezvoltarea localităţilor din aria lor de influenţă, prin accesibilitatea sporită pentru locuitori şi mărfuri, prin posibilitatea dezvoltării unor activităţi economice favorizate de prezenţa reţelei majore de transport.

17

1.2.2. Dotări publice

a. Sănătate

Dotările de sănătate la nivel judeţean (an 2006) sunt următoarele:- 5 spitale publice- dintre care 4 în Brăila şi unul în Făurei- 2 centre de sănătate publice- în comunele Dudeşti şi Viziru- 2 policlinici publice- Brăila- 3 dispensare medicale publice- Brăila, Făurei, comuna Surdila-Greci- 315 cabinete medicale, din care 186 publice- 130 în Brăila, 2 în oraşul Făurei, 5 în Ianca, 3 în

comuna Şuţeşti, 2 în oraşul Însurăţei şi comunele Chiscani, Movila Miresii, Tichileşti, Traian, Victoria, Viziru şi cîte unul în restul comunelor

- 133 cabinete stomatologice, din care 55 proprietate privată- din care 40 în Brăila, 3 în comuna Tichileşti, cîte unul în comunele Chiscani, Dudeşti, Galbenu, Gemenele, Gropeni, Măxineni, Movila Miresii, Racoviţa, Tudor Vladimirescu

- 27 laboratoare medicale, din care 18 publice- 57 laboratoare de tehnică dentară, din care 44 publice- 3 creşe- 78 farmacii, din care 5 publice- 2 puncte farmaceutice -publice- 2 depozite farmaceutice- proprietate privată- 7 alte tipuri de unităţi sanitare- publice

Analiza tipurilor de dotări sanitare relevă un nivel redus de asigurare cu servicii medicale la nivel judeţean. Principalele dotări de sănătate că sunt concentrate în municipiul Brăila, oraşele noi Ianca şi Însurăţei nefiind dotate cu unităţi sanitare de nivel superior, respectiv spitale, centre de sănătate.

Nivelul de dotare al localităţilor cu servicii medicale este evaluat prin analiza principalilor indicatori relevanţi la nivel teritorial, respectiv numărul mediu de locuitori ce revin la un medic şi numărul mediu de locuitori ce revin la un cadru mediu sanitar.

Analiza acestor indicatori la nivelul judeţului au evidenţiat următoarele:- insuficienta dotare cu unităţă sanitare de nivel superior este relevată şi prin analiza indicatorului

mediu judeţean, paturi de spital 5,96paturi/1000 locuitori care este apropiată de media regională (5,42 paturi/1000 locuitori) dar inferioară mediei la nivel naţional (6,585 paturi/1000 locuitori);

- o slabă dotare cu servicii medicale de calificare superioară la nivel judeţean, numărul mediu de locuitori ce revin la un medic este mai mare în judeţul Brăila atât în comparaţie cu nivelul mediu regional cât şi cu cel naţional;

- între mediul urban şi mediul rural există mari diferenţe în ceea ce priveşte asigurarea cu servicii medicale calificate: rural - 2328,2 locuitori/medic urban - 536,0 locuitori/medic;

- prezenţa medicilor este la un nivel relativ ridicat doar în municipiul Brăila, în Oraşul Făurei şi comuna Dudeşti;

- se remarcă o predominanţă a comunelor cu peste 2000 de locuitori/medic, nivel foarte scăzut de asigurare a serviciilor medicale;

- evoluţia numărului de cadre sanitare la nivel judeţean în perioada ultimilor cinci ani prezintă o scădere a numărului de medici, concomitent cu creşterea numărului de cadre medii sanitare şi a personalului auxiliar.

18

Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea stării de sănătate presupune următoarele priorităţi: atragere a personalului calificat medical în mediul rural şi oraşele mici, modernizarea unităţilor sanitare existente, crearea de noi unităţi medicale dotate corespunzător.

b. Educaţie

Serviciile de educaţie sunt asigurate în judeţ, la începutul anului şcolar 2006-2007 prin următoarele unităţi:- 4 unităţi de învăţământ superior public, din care 2 sunt publice- în municipiul Brăila- 2 unităţi de învăţământ postliceal-în municipiul Brăila- o şcoală de arte şi meserii- în municipiul Brăila- 23 licee: din care 18 în municipiul Brăila,în oraşul Ianca doua, câte unul în oraşele Făurei, Însurăţei

şi comuna Măxineni- 82 şcoli generale (inclusiv invăţământul special): din care 29 în municipiul Brăila, 2 în oraşul

Însurăţei, şi comunele Bărăganul, Tufeşti, Ulmu, Viziru, iar în restul comunelor câte o unitate.- 32 grădiniţe în mediul urban: din care 29 sunt în municipiul Brăila, câte una în cele trei oraşe - 117 structuri de grădiniţe în mediul rural care aparţin şcolilor generale.

Valorile medii ale indicatorului numărul mediu de elevi / cadru didactic pe UAT la nivelul judeţului (15,9 elevi /cadru didactic, respectiv16,8 în urban şi 14,1 în rural) se situează sub valorile medii regionale(16,0 elevi /cadru didactic) şi aproximativ la acelaşi nivel cu media naţională (15,7 elevi /cadru didactic).

Concluziile analizei cu privire la dotarea localităţilor cu servicii de educaţie au evidenţiat:- un deficit de cadre didactice, implicit servicii de învăţămînt în toate localităţile urbane şi în comunele

situate în partea centrală şi de vest a judeţului şi în partea estică pe axul Brăila;- dotare relativ bună şi diversă a municipiului reşedinţă de judeţ cu unităţi de învăţământ la toate

nivelurile;- dotare relativ bună a oraşelor şi comunelor cu unităţi de învăţământ de nivel primar şi gimnazial;- starea precară a infrastructurii de învăţământ; programele guvernamentale în domeniul educaţiei au

facilitat realizarea de proiecte de reabilitare a unităţilor şcolare, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii infrastructurii scolare(Făurei);

- slaba diversificare a formelor de învăţământ la nivel teritorial;- declinul învăţământului profesional;- insuficienta adecvare a ofertelor de educaţie în domenii adecvate nevoilor de dezvoltare economică

specifice judeţului.

Calitatea serviciilor de educaţie contribuie atât la asigurarea nivelului de trai în localităţi, cât şi la sporirea şanselor de perfecţionare a resurselor umane cu implicaţii directe asupra dezvoltării socio-economice. De atractivitatea localităţilor şi nivelul de calificare/perfecţionare a resurselor umane depinde dezvoltarea pe termen lung a localităţilor, funcţiunile lor în cadrul reţelei de localităţi.

19

Priorităţi: îmbunătăţirea infrastructurii de educaţie în oraşele Ianca şi Însurăţei, precum şi în

numeroase localităţi rurale. asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii- prin

orientarea proiectelor spre zonele cu deficit de infrastructură, corelarea cu programele de transport pentru asigurarea accesului elevilor, atragerea cadrelor didactice

creşterea şi diversificarea serviciilor de educaţie, pentru o mai mare atractivitate şi utilitate a formelor de învăţământ

extinderea şi diversificarea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării resurselor de muncă, prin parteneriate între unităţile şcolare şi diverse instituţii de nivel local şi judeţean sau ONG-uri.

c. Cultură

Serviciile din domeniul culturii sunt asigurate la nivel judeţean de o reţea de dotări ierarhizate conform rangului teritorial al localităţilor. Dotările de nivel judeţean sunt instituţiile pentru spectacole de tip teatru/ casă de cultură, cinematografe, muzee.

Evoluţia dotărilor culturale 2002-2006

2002 2006 % (an 2002 =100)

Teatre dramatice 1 1 100

Teatre de păpuşi 1 1 100

Cinematografe 5 1 0,20

Muzee 5 5 100

Cu privire la infrastructura serviciilor culturale s-au constatat următoare:- Reţea de dotări culturale dezvoltată şi variată în municipiul Brăila - de remarcat prezenţa importantă

a muzeelor şi a teatrului dramatic din municipiul Brăila;- Degradarea fizică a clădirilor cu destinaţie culturală;- lipsa dotărilor culturale altele decât biblioteci în oraşe, conform datelor statistice;- Degradarea construcţiilor caselor de cultură din oraşe şi slaba dotare a lor pentru susţinerea

activităţilor culturale la nivelul contemporan- Ianca, Făurei, Insurăţei; - Reducerea numărului de cinematografe, tendinţele se înscriu în cele la nivel naţional, unde interesul

pentru vizionarea filmelor la cinematograf a scăzut drastic în ultimii ani;- Lipsa dotărilor culturale altele decât biblioteci în mediul rural, dispariţia/degradarea fostelor cămine

culturale; - Numărul bibliotecilor din judeţ este în uşoară scădere în ultimii ani- de la 206 biblioteci în anul 2000

la 193 în anul 2006;Priorităţi : măsuri concertate care să conducă la îmbunătăţirea şi diversificarea dotărilor de cultură

în corelare cu nevoile populaţiei, precum şi cu resursele de patrimoniu cultural ale judeţului- prin reabilitarea dotărilor de cultură, a celor sportive, realizarea spaţiilor verzi , acceselor şi parcajelor, realizarea de spaţii publice cu valenţe culturale complexe, integrarea monumentelor istorice în circuitul cultural;

20

orientarea proiectelor culturale spre localităţile mici, acolo unde se înregistrează dinamism economic şi social, pentru sporirea atractivităţii acestora şi în vederea realizării unor poli de dezvoltare teritorială;

realizarea de proiecte care să utilizeze fondurile comunitare şi naţionale de dezvoltare rurală, orientate şi spre valorificarea patrimoniului cultural local(axa 3), îndeosebi în localităţile rurale cu potenţial de dezvoltare a turismului rural.

1.2.3. Locuirea

Analiza situaţiei existente a locuirii în judeţ a fost întocmită printr-un set de indicatori relevanţi: suprafaţa locuibilă/locuinţă, suprafaţa locuibilă/persoană şi evoluţia numărul de locuinţe/ suprafeţei locuibile în ultimii 6 ani.

Această analiză a relevat următoarele aspecte caracteristice:- numărul total de locuinţe în judeţ este de 135259 locuinţe, din care 96,8% se află în proprietate

privată;- concentare mare de locuinţe municipiul reşedinţă de judeţ şi în celelate localităţi (64,06% faţă de

35,94%);- un confort general redus al locuirii exprimat prin suprafaţa medie locuibilă pe locuinţă – media în

judeţ de 36,77 mp/locuinţă este inferioară mediei pe ţară, de 38,21 mp/locuinţă;- suprafaţa locuibilă pe locuinţă în mediul rural de 39,08 mp/locuinţă este mult mai mare decât în

mediul urban, 35,49mp/ locuinţă, fapt care indică predominanţa locuinţelor de mici dimensiuni în oraşe;

- deficit relativ de locuinţe raportat la nivelul mediu naţional- suprafaţa medie locuibilă pe locuitor este inferioară mediei pe ţară;

- suprafaţa locuibilă raportată la numărul de locuitori pe medii rezidenţiale indică faptul că deficitul de locuinţe este mai accentuat în localităţile urbane, respectiv 12,83mp/ persoană în urban faţă de 14,84mp/ persoană în rural;

- creşteri s-au înregistrat la toţi indicatorii de locuire, astfel: dimensiunea medie a locuinţelor a crescut de la 33,66mp/ locuinţă la 36,77mp/locuinţă; suprafaţa locuibilă/ persoană de la 11,39 la 13,53mp/persoană; creşterile s-au realizat în special pe baza locuinţelor din rural;

- creşterea suprafeţei locuibile peste media judeţeană se înregistrează în 20 UAT-uri, îndeosebi Surdila-Greci, Siliştea, Cireşu, Frecăţei, Chiscani, Ulmu, Ciocile,Victoria, Vişani, Ianca, Zăvoaia cu peste 120% indice de evoluţie;

- dotarea locuinţelor cu instalaţii de apă în interior este redusă raportat la nivelul naţional;- degradarea fondului de locuinţe colective în localităţile urbane din lipsa fondurilor populaţiei pentru

întreţinerea acestora;- deficitul de locuinţe are repercusiuni îndeosebi asupra populaţiei tinere, care din cauza nivelului

scăzut al veniturilor reduce accesul la locuinţe.Priorităţi:Pentru asigurarea unui confort corespunzător al locuirii sunt necesare :

acţiuni de extindere controlată a fondului de locuinţe, acolo unde există presiuni asupra terenurilor prin extinderea intravilanelor

dezvoltarea fondului de locuinţe trebuie să aibă în vedere atingerea parametrilor de confort cu privire la dimensiunile suprafeţei locuibile, echipare cu instalaţii de apă, canalizare şi încălzire, realizarea confortului termic, a siguranţei şi exigenţelor de ordin estetic

21

reabilitarea/realizarea dotărilor conexe locuirii în zonele cu locuinţe promovarea unor modele de construire tradiţionale în construcţia şi reabilitarea

locuinţelor din localităţile rurale, îndeosebi a celor cu valenţe turistice.

Principalele disfuncţionalităţi semnalate în reţeaua de localităţi sunt următoarele:- structura reţelei de localităţi este puternic dezechilibrată prin dominarea exercitată de municipiul

reşedinţă de judeţ atît sub raportul populaţiei cât şi al nivelului de dotare şi echipare şi dezvoltare economică;

- în structura reţelei de localităţi urbane lipseşte segmentul mediu, oraşele fiind de talie mică şi foarte mică au un rol de echilibru redus în teritoriul judeţului;

- nivelul de dotare tehnico- edilitară şi cu dotări sociale de tip urban este foarte redus în toate oraşele;- în teritoriul judeţului există localităţi rurale mici şi avînd accesibilitate redusă, fapt care a contribuit

în timp la declinul socio-economic al acestora;- accesibilitatea locuitorilor la servicii medicale, respectiv asigurarea cu medici şi cadre medii sanitare

este redusă la nivelul întregului judeţ;- slaba diversificare a formelor de învăţământ în teritoriul judeţului, fapt care reduce accesul populaţiei

rurale la un învăţământ adecvat cu nevoile;- locuirea este situată sub nivelul mediu naţional atît referitor la numărul de locuinţe cât şi la

dimensiunea acestora;- evoluţia medie a numărului de locuinţe este relativ lentă la nivel judeţean;- evoluţia medie a suprafeţei locuibile este crescătoare dar s-a realizat în special pe baza creşterilor din

mediul rural şi rămâne sub nivelul naţional îndicând persistenţa confortului redus al locuirii.

1.3. INFRASTRUCTURI TEHNICE

1.3.1. Infrastructura de transport

Reţeaua rutieră

Din analiza echipării tehnice cu drumuri publice – DN, DJ şi DC – a judeţului Brăila a rezultat că reţeaua rutieră cuprinde:- 6 trasee de drumuri naţionale, DN 2B, DN 21, DN 21A, DN 22, DN 22B şi DN 23 din care două

trasee de drum europene E 87 şi E 584; - 21 trasee de drumurile judeţene - 45 trasee de drumuri comunale

Lungimea drumurilor publice este de 1187 km, densitatea este de 24,9%, situată sub densitatea pe ţară (3,3 km/100 km2).

Drumurile naţionale sunt modernizate, în cea mai mare parte, cu o stare tehnică considerată ca fiind bună, situându-se în clasele tehnice III şi IV. Drumurile locale, judeţene şi comunale, sunt modernizate într-un procent foarte mic, cu o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V.

Municipiul Brăila este nod de circulaţie pentru 5 din cele 6 trasee de drumuri naţionale: DN 2B, DN 21, DN 22, DN 22B – drumuri principale şi DN 23 – drum secundar. Singurul drum care nu intersectează oraşul este DN 21A – drum secundar – dispus pe direcţia vest-sud.

22

Priorităţi îmbunătăţirea legăturii directe cu judeţele invecinate prin analiza situaţiei drumurilor

judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale şi realizarea podului peste dunăre la Brăila;

Asigurarea unei legătui cât mai directe între drumurile judeţene existente şi cele naţionale, între centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, prin analiza situaţiei drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

rezolvarea traficului de pe centura Municipiului Brăila, printr-o reţea majoră de legătură cu unităţile administrativ teritoriale;

realizarea drumului expres Brăila-Galaţi

Reţeaua feroviară

Judeţul Brăila dispune de o reţea feroviară în lungime de 158 km din care 124 km (70 %) sunt electrificaţi, 32 km (20 %) linie cu o cale şi 126 km (80 %) linie cu două căi. Densitatea reţelei feroviare pe 1000kmp este de 33,2 km, fiind sub densitatea pe ţară care este de 45,3 km.

Teritoriul studiat este deservit de următoarele sectoare de căi ferate: magistrala 700 – Bucureşti – Urziceni – Brăila – Galaţi, magistrala 600 – Făurei – Tecuci – Iaşi, linia 702 – Buzău –Făurei – Feteşti - reţeaua TEN-F.

Din punct de vedere al numărului de trenuri magistrala 700 înregistrează valori medii de până la 48 trenuri/zi, iar linia 702 are valori mai ridicate de trafic.

Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul brăila este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.

Reţeaua de căi navigabile

Judeţul Brăila dispune de fluviul Dunărea, al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, fiind singurul fluviu european care curge de la vest la est şi un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări, are afluenţi în alte şapte ţări şi trece prin patru capitale de stat.

Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un şenal navigabil fluvio-maritim pe porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- şi un şenal navigabil fluvial dela intrarea în judeţ până la Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană – coridorul 7, care asigură legături pe apă la Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi desfacerea producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii şi întreţinere a navelor fluvio – maritime.

Punctul de trecere cu bacul la Brăila / Smîrdan, pentru pasageri şi mijloace auto spre localitatea Măcin din Judeţul Tulcea, realizează legătura cu Dobrogea, în zona Băi la km 168+700.

Reţeaua de căi aeriene

În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Brăila, care cu toate că dispune de o infrastructură aeroportuară existentă, nu poate fi folosit pentru satisfacerea nevoilor de transport locale şi regionale. Este necesar un program de reabilitare pentru a fi folosit la capacitate.

23

Zona Liberă

Zona Liberă Brăila acoperă o suprafaţă de 80 ha şi dispune în acest moment de trei perimetre amplasate în zone strategice ale municipiului Brăila. Un perimetru este situat în zona 2 a danelor navale, având un sistem operaţional dotat cu macarale de 5 tone, platformă de depozitare şi procesare, la Vărsătura. Alt perimetru este situat în zona 3 plasată către centrul municipiului Brăila, la danele maritime, fiind dotat cu utilităţi moderne care pot fi uşor adaptate la specificul activităţilor zonei libere. Cel din urmă perimetru este situat în zona 1 a danelor maritime, accesul fiind posibil prin îmbinarea mai multor categorii de transport: maritim şi fluvial, cale ferată şi rutier.(conform Planului judeţean de transport durabil –IPTANA-2008)

1.3.2. Gospodărirea apelor

Resursele de apă de suprafaţă

Principalele bazine hidrografice aflate pe teritoriul judeţului sunt: Buzău –Ialomiţa care cuprinde marea parte a judeţului; Dobrogea-Litoral care cuprinde Insula Mare a Brăilei din partea estică a judeţului; Siret care cuprinde cca. 3% din judeţ în partea de nord-vest.

Lacurile naturale de pe teritoriul judeţului sunt de trei categorii: clasto-carstice-lacuri de crovuri (Ianca, Plopu, Lutul Alb,Movila Miresii); limane fluviatile (Jirlău, Ciulniţa, Balta Albă, Lacul Sărat-Câineni; lacuri de meandru şi de braţ părăsit (lunca Dunării: Blasova, pe terasa Călmăţui – Sărat Batogu, Bentu Batogu şi în apropiere de Brăila Lacul Sărat ).

O altă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic, şi anume: Lacu Sărat I şi II, Câineni Băi, Movila Miresii, Batogu. Se mai întâlnesc lacuri cu apă dulce: Blasova, Şeicuţa, Plopu, Lacul Dulce, Popa, şi amenajările piscicole Măxineni, Gradiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zăvoaia şi Jirlău.

Între braţele fluviului Dunărea există Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.

Resursele de apă subterană

Principalele resurse de apă subterană sunt cantonate în: depozitele aluvionare de luncă şi terasele Dunării; acviferul aferent "Stratelor de Frăteşti" şi "Nisipurilor de Mostiştea".

Acviferul freatic din judeţul Brăila are o resursă totală de 6.614,44 l/s, din care resursa totală potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5.830,89 l/s reprezintă ape nepotabile. Acviferul de adâncime are o resursă totală de 17.562,85 l/s, din care resursa totală potabilă (resursa de bilanţ) are valoarea de 8 264,0 l/s, diferenţa de 9.298,78 l/s reprezentând ape nepotabile. Apele de adâncime, în marea lor majoritate nu îndeplinesc condiţiile de potabilitate. Volumele de apă captate din subteran sunt utilizate pentru satisfacerea nevoilor gospodăreşti care nu necesită apă de calitate (industrie şi ferme agricole). Există totuşi sisteme de alimentare cu apă care ca sursă de apă acviferul de adâncime (oraşele Însurăţei şi Făurei).

Captările de suprafaţă din judeţ sunt prezentate în tabelul următor :

Denumire priză Curs de apă

Utilizator/Localităţi alimentate Debit med. (m3/zi)

Pop.deservită

Dunăre-Chiscani Dunăre R.A. APA/m.Brăila 90000(**) 222000 Dunăre - Gropeni Dunăre SC Judeţeană de Apă SA/Localităţi din judeţ 13284 31100Dunăre-Chiscani Dunăre SC Celhart Donaris SA/m. Brăila, Chiscani (*) (*)

Sursă Date: CJ Brăila, 2008

(*) priza folosita doar in caz de necesitate, (**) debit autorizat pentru ambele captari la Dunare/Chiscani

24

Captarea din fluviul Dunărea asigură cerinţa curentă de apă pentru sistemul centralizat judeţean constituit din: priză de apă şi staţie de tratare Gropeni; conductă de aducţiune Gropeni – Ianca, Ф = 800 mm, L = 37,5 km; conductă de aducţiune Urleasca – Movila Miresii, Ф = 200 mm, L = 11,5km; conductă de aducţiune Ianca – Faurei, Ф = 400 mm, L = 20,5 km; conductă de aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni, Ф = 200mm şi L = 1,0 km.

Amenajarea bazinului hidrografic

Judeţul Brăila se află în bazinele inferioare ale râurilor Dunăre, Siret, Buzău şi Călmăţui. Majoritatea măsurilor de remediere sau protejare a resurselor de apă privesc acţiuni în bazinele superioare ale acestora. Factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafaţă şi subterane îl reprezintă folosinţa agricolă excesivă a terenului. Acest tip de folosinţă se asociază şi cu fenomenele de deşertificare şi aridizare apărute în ultima perioadă de timp.

Principalele lucrări hidrotehnice existente în judeţ sunt:

Derivaţii şi aducţiuni

Pentru asigurarea cerinţei de apă potabilă şi industrială a principalilor consumatori din judeţul Brăila, există conducte de aducţiune a apei, având ca loc de priză fluviul Dunărea.

Cele mai importante aducţiuni sunt: aducţiunea Dunăre – Ianca (L = 37,5 km, Q = 270 l/s); aducţiunea Lieşti – Vadu Roşca – Brăila (L = 41 km, Q = 510 l/s); aducţiune Urleasca – Movila Miresii (L = 11,5km); aducţiune Ianca – Faurei (L = 20,5 km); aducţiune staţia de pompare Gropeni – localitatea Gropeni (L = 1,0 km).

Lucrări de îndiguiri şi regularizări

Aceste lucrări hidrotehnice au ca destinaţie apărarea împotriva inundaţiilor a aşezărilor umane şi a obiectivelor socio-economice şi diminuarea efectelor acestora.

În judeţul Brăila principalele lucrări hidrotehnice sunt:Îndiguiri: pe fl. Dunăre (sectoarele Brăila, Noianu-Chiscani, Vărsătura, cu L = 6,8km);

pe r. Siret (sectoarele Latinu – Vădeni, Nămoloasa – Măxineni, Corbu Vechi, cu L = 59,8km) ; pe r. Buzău ( sectoarele Latinu – Deşiraţi, Măxineni – Racoviţa, Mărăloiu – Grădiştea – Suteşti, Grădiştea de Jos – Crestata, Nisipuri – Deduleşti, Nisipuri – Moeseti, Nisipuri – Cotu Ciorii, Nisipuri – Vişani, cu L = 90,6km); pe r. Călmăţui (sectoarele Călmăţui, Berteştii de Jos, cu L = 103,6km).

Regularizări: pe r. Călmăţui, L = 59,5km; pe r. Buzău la Suteşti, L = 0,38km.Apărări de maluri: pe r. Buzău, la Grădiştea şi la Pitulaţi, L = 0,252km; pe r. Siret, la

Nămoloasa şi la Măxineni, L = 0,535km.

1.3.3. Echiparea hidroedilitară a localităţilor

Alimentarea cu apă

Sisteme centralizate de alimentare cu apă există în toate cele patru localităţi urbane municipiul Brăila şi oraşele Făurei, Ianca, Însuratei, precum şi în 36 din cele 40 de comune ale judeţului.

Sursa de apă de suprafaţă este fluviul Dunărea, reprezentând sursa principală de alimentare cu apă. Aceasta alimentează cele două sisteme zonale, şi anume:

sistemul zonal Brăila, din care sunt alimentate localităţile Brăila, Chiscani (Chiscani, Lacul Sărat, Vărsătura), Cazasu, Vădeni (Vădeni, Baldovineşti). Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în dreptul localităţii Chiscani. Apa captată este tratată în două staţii de tratare, una la Chiscani cealaltă la Brăila;

25

sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul Calia al Dunării, în zona localităţii Gropeni. Apa captată este tratată în trei staţii de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii, care asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi 13 comune astfel: ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti; ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde, Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.

Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. Există totuşi sisteme de alimentare care au ca sursă de apă acviferul de adâncime, oraşele Însurăţei şi Făurei. Fronturile de captare existente asigură debitul necesar pentru consumul public şi gospodăresc.

Sursele de apă, atât cele de suprafaţă cât şi cele subterane, sunt exploatate la capacităţi maxime, pentru acoperirea pierderilor mari de apă apreciate la: Brăila - 43%; Ianca - 35%; Făurei - 29%.

Consumul real de apă în localităţile branşate la sistemele de apă existente este determinat de volumele lunare şi anuale de apă facturate, raportate la numărul abonaţilor din fiecare sistem de alimentare cu apă.

Pentru localităţile rurale care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în intervalul 2005– 2007 (în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004) sistemele au fost dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adăugat consumurile pentru animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total cca. 100 l/om/zi.

Dotările infrastructurii de alimentare cu apă la nivelul fiecărei localităţi sunt:

● municipiul Brăila: are sistem centralizat de alimentare cu apă, sursa de apă a acestuia este fluviul Dunărea. Captarea apei se face printr-o priză de mal, situată pe canalul de aducţiune al S.C. TERMOELECTRICA S.A. – Sucursala Brăila. Tratarea apei brute prelevate se face printr-un proces convenţional de tratare în cele două staţii de tratare: Chiscani şi Brăila.

Înmagazinarea apei se realizează în două mari complexe: Radu Negru (un rezervor de 20.000m3, o staţie de repompare) şi Apollo (ouă rezervoare cu capacitatea totală de 20.000m3, o staţie de pompare).

Reţeaua de distribuţie a apei potabile în municipiu este inelară, cu o lungime de 484 km şi diametre variind între 50 - 1.000 mm. Vechimea reţelei de distribuţie variază între 1 – 115 ani.

● oraşul Ianca: alimentarea cu apă se face din sistemul regional Ianca – Gropeni. Înmagazinarea apei potabile pentru oraşul Ianca se realizează în două rezervoare, având capacităţile de 850 m3 şi 2.500 m3, amplasate în incintă comună cu staţia de tratare şi grupurile de pompare a apei în reţeaua de distribuţie.

Reţeaua de distribuţie a apei în oraş şi în satele componente (Plopu, Oprişeneşti, Perişoru, Berleşti, Tirlele Filiului) are lungimea totală de 58,9 km. Reţeaua de distribuţie a oraşului are o lungime de 28 km. Branşarea consumatorilor la sistemul de alimentare cu apă al oraşul este realizată în proporţie de 79%, iar contorizarea în proporţie de 99%.

● oraşul Însurăţei: are un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă. Sursa de alimentare cu apă constă în 5 foraje de medie adâncime, care dau un debit total de 169m3/h. Conducta de aducţiune a apei, de la foraje la înmagazinare este în lungime de 900 m. Înmagazinarea apei se face în două rezervoare de 500m3 şi 2500m3, situate în incintă comună cu staţia de tratare a apei. Distribuţia apei se face printr-o reţea cu diametre de 150 mm, 200 mm, 250 mm. Branşarea consumatorilor este realizată în proporţie de 93%,din care cca. 50% sunt contorizaţi.

● oraşul Făurei: are sistem propriu de alimentare cu apă. Sursa de apă a sistemului este apa subterană, captată prin 4 foraje de mare adâncime, situate în perimetrul localităţii Jirlău. Debitul total

26

captat este de cca. 136m3/h. Apa captată din subteran este colectată la staţia de tratare - pompare Nisipuri, într-un rezervor cu capacitatea de 50 m3. Înmagazinarea apei potabile se face într-un rezervor de 2.500 m3 şi un castel de apă cu capacitatea de 300 m3. Reţeaua de distribuţie a apei potabile are lungimea de 18,8 km. Branşarea populaţiei la reţea este realizată în proporţie de cca. 97%, iar contorizarea este realizată 90%. Oraşul are posibilitatea de a prelua apă şi din sistemul zonal Gropeni – Ianca. Există o aducţiune Ianca – Făurei în lungime de 20,5 km.

Comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat, au ca surse de apă sursele de suprafaţă (com.Chiscani, Cazasu, Vădeni, Gropeni, Tichileşti, Tufeşti, Traian, Bordei Verde, Surdila-Găiseanca, Grădiştea, Suteşti, Râmnicelu, Movila Miresii, Gemenele, Racoviţa, Viziru şi Unirea) şi sursele subterane de apă (com. Roşiori, Dudeşti, Bărăganu, Victoria, Berteştii de Jos, Jirlău, Salcia Tudor, Sileştea, Romanu, Tudor Vladimirescu, Surdila Greci). Sursele de suprafaţă sunt cele două sisteme de alimentare cu apă, Brăila şi Ianca – Gropeni, care sunt alimentate din fluviul Dunărea. Sursele subterane sunt surse independente, realizate prin diferite surse de finanţare: HG 577/1997, HG 687/1997 şi OG 7/2006.

Canalizare ape uzate

Sisteme de canalizare a apelor uzate există în toate oraşele judeţului (Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei) şi numai în trei comune, Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii.

Epurarea apelor uzate colectate se face în doar 4 localităţi, oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi localitatea Movila Miresii. În prezent staţiile din Însurăţei şi Movila Miresii nu funcţionează.

Dotările infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul fiecărei localităţi sunt:

● municipiul Brăila: are sistem mixt pentru canalizarea apelor uzate. Sistemul de canalizare funcţionează în proporţie de 95% gravitaţional, restul fiind sub presiune. Reţeaua de canale are o lungime totală de 262 km. Reţeaua de canalizare nu acoperă toată trama stradală a municipiului. Sistemul are 9 staţii de pompare, amplasate astfel încât să preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisar (fl. Dunarea). Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu poate prelua tot debitul de ape pluviale. Staţia de epurare, în curs de execuţie, este amplasată în zona de nord a localităţii, pe malul stâng al Dunării, în imediata vecinătate a digului de protecţie împotriva inundaţiilor.

● oraşul Ianca: are sistem unitar de canalizare, constituit din reţea de colectoare, staţie de pompare a apelor uzate şi staţie de epurare a apelor uzate, cu evacuarea apei epurată în râul Buzău. Reţeaua de canalizare, care are lungimea totală de 15,75 km. Staţia de epurare are capacitatea de prelucrare de 1080 m3/h, procesul de epurare făcându-se în două trepte: mecanică şi biologică. Receptorul efluentului din staţie este râul Buzău.

● oraşul Însurăţei: sistemul de canalizare al oraşului funcţionează în sistem unitar, deservind un număr de 10 blocuri şi instituţiile existente în oraş. Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului, la circa 0,5 km de ultima locuinţă şi circa 1,0 km de zona industrială, situaţie care nu corespunde normelor sanitare prevăzute în legislaţia din domeniu. În prezent staţia nu funcţionează.

● oraşul Făurei: canalizarea apelor uzate se face în sistem unitar. Reţeaua de canalizare a apelor uzate are o lungime de 5km, şi acoperă doar zona centrală a oraşului. Staţia de epurare este dimensionată pentru un debit de 22 l/s; din cauza gradului avansat de uzură fizică şi morală, nu poate asigura efluentului condiţiile de calitate prevăzute în normele în vigoare, fiind declarată la ora actuală în stare de conservare.

Majoritatea localităţilor rurale din judeţ nu dispun de sisteme de canalizare sau staţii de epurare. Localităţile limitrofe municipiului Brăila, Chiscani şi Cazasu, sunt racordate la sistemul de canalizare al municipiu, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.

27

Sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate din 6 localităţilor rurale. Comunele Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii au reţele de canalizare pe o lungime extrem de mică. În satul Movila Miresii există şi staţie de epurare, cu capacitatea de 213mii m3/an, apa epurată fiind evacuată în râul Buzău. În prezent, staţia nu funcţionează, aflându-se în proces de retehnologizare. Sunt în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodă şi Deduleşti.

Analiza situaţiei existente evidenţiază principalele probleme care sunt în asigurarea apei potabile, a canalizării şi epurării apelor uzate în localităţile judeţului Brăila, şi anume:

Din punctul de vedere al surselor de apă, captările subterane sunt exploatate la capacităţi maxime, există pierderi mari de apă din reţea şi sustrageri ilegale de apă din reţea, prin branşamente ilegale;

Forajele de apă subterană, executate înainte de anul 2000, sunt foarte slab echipate din punct de vedere al automatizării, iar instalaţiile hidraulice şi hidromecanice prezintă uzuri foarte mari.

Din punctul de vedere al înmagazinării apei tratate, s-a constat ca o mare parte din rezervoare prezintă uzuri mari la instalaţiile hidraulice. Capacităţiile de stocare, în special în mediul rural, sunt subdimensionate sau nu există de loc, reţelele de distribuţie fiind alimentate direct de la sursă;

Din punctul de vedere al staţiilor de pompare a apei potabile, o parte dintre echipamentele electromecanice aferente nu mai corespund, având durata de viaţă depaşită;

Din punctul de vedere al reţelelor de distribuţie a apei potabile, vechime mai mare de 40 ani pentru un procent de 50% din lungimea conductelor de apă potabilă; grad avansat de uzură al acestora;

Existenţa unor zone nou construite care nu dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat.

1.3.4. Alimentarea cu energie electrică

Producţia energiei electrice

În judeţul Brăila principalul furnizor de energie electrică este termocentrala Brăila, având in componenta trei grupuri de cate 200 MW si un grup de 330 MW (scos din functiune) pe amplasamentul caruia va fi construita o noua unitate de 800 MW. În 2004 s-a realizat reabilitarea grupului 1 al centralei, grup care foloseşte atât gaze naturale cât şi păcură, putând funcţiona fie pe unul din cei doi combustibili, fie pe ambii, în diverse proporţii. Prin modernizarea acestui grup s-a realizat şi o creştere a puterii instalate de la 210 MW la 230 MW.

La nivelul judeţului exista în faza de proiecte trei centrale electrice eoliene pentru producerea energiei din surse regenerabile: CCE Insurăţeide 126 MW, două CEE de 78 MW şi 90 MW cu racordare în staţia 400/220/110/20kV Lacu Sărat.

Transportul energiei electrice

Teritoriul judeţului este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice:

- linii de 400 kV (LEA 400 kV): Lacul Sărat – Gura Ialomiţei; CET Brăila G4 – Lacul Sărat, Isaccea – Lacul Sărat, Smârdan – Lacul Sărat, Isaccea – Smârdan circ.1, Isaccea – Smârdan circ.2

- linii de 220 kV (LEA 220 kV): Fileşti - Lacu Sărat; CET Brăila G1 – Lacu Sărat; CET Brăila G2 – Lacu Sărat; CET Brăila G3 – Lacu Sărat.

Volumul de instalaţii – linii electrice aeriene – de transport (400 kV şi 220 kV) este de 122 km.

Distribuţia energiei electrice

28

a. Linii de 110 kV: Brăila – Romanu – Măxineni; Brăila – Urleasca – Ianca – Făurei – Jugureanu – Colţea; Brăila – Însurăţei – Gura Ialomiţei; Gura Ialomiţei – Bărăganu – Jugureanu – Ruşetu; Brăila – Chişcani – Lunca – Lebăda – Zatna ;

Volumul de instalaţii linii electrice aeriene de 110 kV: LEA 110 kv – 499,04 km

b. Reţele de distribuţie publică de medie tensiune

În judeţul Brăila reţelele de medie tensiune de 20 kV sunt majoritare, mai fiind prezente şi reţelele de 6 kV. Volumul de instalaţii: linii aeriene de medie tensiune – 2636,5 km (15 km de 6 kV; linii subterane de medie tensiune – 494,32 km (35 km de 6 kV).

c.Reţele de distribuţie de joasă tensiune

În mediul rural şi parţial în mediul urban reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 4488,50 km. În mediul urban, în zonele centrale / sistematizate, reţelele sunt de tip subteran (LES 0,4 kv) şi se întind pe o lungime de 543,74 km. Alimentarea reţelelor de joasă tensiune se face din reţelele de medie tensiune prin intermediul a 2137 posturi de transformare.

Staţii de transformare

a. Staţii de transformare de sistem: Lacu Sărat – 2x400 MVA + 2x200 MVA + 2x10 MVA (în curs de retohnologizare)

b. Staţii de 110 Vv/20 kV: în municipiul Brăila (Pisc, Brăiliţa, Port, Hipodrom, Brăila Sud), Gropeni, Cuza Vodă, Însurăţei, Spiru Haret, Lunca, Lebăda, Zatna, Bărăganu, Dudeşti, Colţea, Jugureni, Făurei, Ianca, Urleasca, Lacu Sărat, Romanu, Maxineni.

Indicatori energetici: densitatea liniilor de medie tensiune - LEA – MT = 0,60 km/kmp; densitatea liniilor de joasă tensiune - LEA – JT = 0,36 km/kmp; lungimea reţelei de MT aferentă unui post - LES + LEA–MT/post = 1,53 km/post de transformare; lungimea reţelei de JT aferentă unui post de transformare - LES + LEA – MJ/post = 1,00 km/post transformare.

Disfunctionalitati - CET Braila a inregistrat in anul 2007 o depasire cu 3,6% a cotei maxime alocate, adica a eliberat

peste ratia stabilita circa 17.000 tone de dioxid de carbon . Acest fapt s-a produs intr-un context special cand alte doua termocentrale apartinand de Termoelectrica, Doicesti si Borzesti, nu prea au avut activitate in 2007 si a trebuit sa fie suplinita productia acestora.

- gradul ridicat de uzură fizică şi morală a unor echipamente;- liniile electrice de transport a energiei electrice nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii

capitale;- liniile electrice subterane (LES) sunt în parte învechite, având depăşită vârsta medie de funcţionare;- menţinerea tensiunii de 6 kV în reţelele de medie tensiune;- sisteme de iluminat public depăşite fizic şi moral, cu randamente luminoase scăzute la consumuri

energetice mari, în special în mediul rural.

Priorităţi

In activitatea de exploatare comercială a instalaţiilor de distribuţie a energiei şi activitatea de furnizare a energiei este necesar:

Reabilitarea staţiilor electrice de 110/mt;

Reabilitarea E.M.S.-SCADA ;

Monitorizarea on-line a funcţionării transformatoarelor de putere 110/mt, având în vedere că acestea sunt cele mai costisitoare echipamente dintr-o staţie;

29

La medie tensiune, în mod etapizat, unităţile de transformatoare cu ulei se vor înlocui cu transformatoare uscate, iar LEA de m.t. şi j.t. vor fi cu coronament compact şi conductoare preizolate, secţiunea acestora fiind mărită;

Introducerea, în mod treptat a automatizărilor în reţeaua de distribuţie concomitent cu scurtarea lungimii LEA de m.t.

Programului de electrificări i se va acorda în continuare atenţie fiind corelat cu cererea de energie şi cu dezvoltarea reţelelor .

Lucrări de modernizare şi retehnologizare pentru principalele tipuri de instalaţii de distribuţie ale SDFEE Braila (Linii electrice aeriene şi subterane de 0,4 kV, de mt şi de 110 kV PA + PT, Staţii electrice 110kV/mt)

1.3.5. Alimentare cu energie termica si gaze naturale, retele de titei si produse petroliere

Alimentare cu energie termica Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în

Municipiul Brăila,în oraşele Făurei şi Ianca, ele fiind în prezent într-un proces de restrângere. Cauzele principale ale acestei restîngeri sunt : extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, utilizarea de surse de energie termică care folosesc acest combustibil, creşterea preţului energiei termice livrată centralizat.

In Municipiul Brăila sursa de producere a energiei termice şi electrice CET II Brăila, amplasată pe platforma industrială SC Celhart – Donaris SA, la o distanţă de circa 9,4 km de zona urbană, este echipată cu următoarele instalaţii principale: 4 cazane de abur viu; 3 grupuri turbogeneratoare de câte 25 MW. CET Brăila poate debita o putere electrică nominală instalată de 75 MW şi un debit total de abur viu instalat în cazane de 600 t/h. Centrala este în prezent în patrimoniul public al Municipiului Brăila, conform HG 1081/2001.

Staţia de reglare măsurare predare (SRMP) aferentă CET este racordată la reţeaua de transport gaze naturale aparţinând SNTGN TRANSGAZ Mediaş. Capacitatea SRMP este de 20.000 m3N/h.

In Municipiul Brăila, sistemul primar de reţele termice de apă fierbinte are o lungime de circa 95 km, conductele fiind amplasate atât suprateran, cât şi subteran. Alimentarea oraşului se face prin 2 magistrale de termoficare care se ramifică dintr-o reţea de transport 2 DN 900 mm în lungime de circa 9 km. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al Municipiului Brăila este compus din 58 puncte termice urbane şi din reţelele termice de agenţi termici (apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră). In Municipiul Brăila sunt în funcţiune şi un număr de 12 centrale termice de cuartal şi o centrală termică modulară, combustibilul folosit fiind gazele naturale.

Consumatorii industriali deserviţi sunt amplasaţi pe platforma chimică Chiscani, agenţii termici utilizaţi fiind aburul de înaltă şi medie presiune şi apa fierbinte.

Centrala termică de zonă din oraşul Ianca nu mai distribuie energie termică pentru consumatorii urbani, iar centralele termice de cuartal din oraşul Făurei şi-au redus foarte mult activitatea, cantitatea de energie termică livrată scăzând de circa 10 ori în 2005 faţă de 1995. Faptul că în aceste două localităţi există distribuţii de gaze naturale constituie soluţia alternativă comodă la alimentarea centralizată cu energie termică, precum şi principalul concurent al acesteia. In aceste localităţi, în apartamentele din clădirile de locuit condominiale sunt instalate microcentrale termice murale, dar şi convectoare pe gaze şi, în cazuri izolate, sobe pe combustibil solid.

In celelalte localităţi ale judeţului unde sunt realizate distribuţii de gaze naturale care alimentează şi consumatorii casnici (Cazaşu, Chiscani, Siliştea), alimentarea cu căldură şi apă caldă menajeră, precum şi prepararea hranei se realizează folosind în principal acest combustibil.

30

In localităţile fără distribuţii de gaze naturale sau în care acestea nu sunt distribuite populaţiei, pentru încălzire sunt folosiţi combustibilii solizi (lemne şi cărbuni), iar la dotările de interes public şi combustibilul lichid şi gazele petroliere lichefiate (GPL) în sistem mic-vrac. Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz, dar şi cu resturi vegetale, în special în perioada de iarnă.

Priorităţi: Eficientizarea SACET prin înlocuirea sursei (actuala CET Chişcani) printr-o centrală în cogenerare,

ceea ce va conduce la livrarea către utilizatorii finali a energiei termice cu parametrii corespunzători şi la un preţ rezonabil, existând şi posibilitatea asigurării unui grad de reglare la nivelul fiecărui utilizator final;

stoparea pierderilor de energie termică la clădirile racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) în localităţile care benefiaciază de acest sistem; montarea unor sisteme moderne de racordare la SACET, precum şi reabilitarea sistemelor de transport şi distribuţie a agentului termic primar

reabilitarea SACET în paralel cu reabilitarea termică a clădirilor.

Gaze naturale şi fluide combustibile

Sistemului naţional de transport al gazelor naturale străbate şi teritoriul judeţului Brăila. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 45 bari. Din punct de vedere al condiţiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă.

Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile petrolifere situate în zona de vest a judeţului, la Jugureanu.

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere. In general, conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat.

In judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale : Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de transport gaze naturale

DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimentează (din zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre Moldova şi Galaţi şi trei conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN 800 mm – Jugureanu).

Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN 600 mm, conducta import gaze Isaccea – Gropeni – Siliştea.

O conductă de înaltă presiune de la STC Siliştea cu DN 350 mm alimentează municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km1 al şoselei spre Focşani, la intersecţia cu DN 2B. Reţeaua de repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori.

Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chişcani (Combinatul de celuloză şi CET). Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000 m3N/h.

De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare a gazelor)

31

Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.

Cea mai importantă disfuncţionalitate din cadrul judeţului în ceea ce priveşte alimentarea cu gaze este constituită din faptul că înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale s-a realizat numai în zonele care sunt traversate de conductele de transport realizate înainte de 1990.

Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport gaze naturale, o constituie faptul că, în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor.

De asemenea, nu există documentaţii şi planuri de urbanism actualizate la nivelul primăriilor comunale, orăşeneşti, a Municipiului Brăila şi Consiliului Judeţean care să fie prezentate la S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. pentru a fi marcate traseele conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale şi alte obiective aparţinând TRANSGAZ.

Pentru toate lucrările executate fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş în zonele de protecţie şi siguranţă a conductelor este necesară prezentarea de către cei în cauză a documentaţiei aferentă construcţiei conform Legii nr. 351 (Legea Gazelor) şi a Ordinului nr. 47 / 21.07.2003 pentru intrarea în legalitate. Lucrările de creştere a gradului de siguranţă a conductelor de transport gaze naturale în zonele unde s-au realizat construcţii fără avizul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş se vor efectua pe cheltuiala solicitantului acordului.

Priorităţi : reducerea consumului industrial de gaze naturale, creându-se astfel condiţii pentru alimentarea

consumatorilor casnici din reţelele existente; extinderea sistemului de transport a gazelor naturale spre localităţile importante şi în care se

justifică înfiinţarea sistemelor de distribuţie a gazelor din punct de vedere al densităţii consumatorilor şi al existenţei investitorilor.

Retele de titei şi produse petroliere

Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de ţiţei din câmpurile petrolifere situate în zona centrală a judeţului : Ianca, Oprişeneşti, Lişcoteanca, Jugureanu, Cireşu.

Conductele de transport ţiţei s-au montat din necesitatea legării câmpurilor petrolifere cu rafinăriile învecinate şi, de asemenea, a porturilor dunărene şi a portului Constanţa cu rafinăriile aflate în zona petroliferă subcarpatică. Aceste conducte, în lungime de circa 4500 km, fac parte din Sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului (SNTTGCE).

Conducta de transport ţiţei urmăreşte traseul Constanţa – Feteşti – Oprişeneşti – Ianca – staţia de pompare Măxineni - Borzeşti, traversând judeţul Brăila de la sud la nord, cu un racord DN 250 mm dinspre Jugureanu. Conducta de transport ţiţei are diametrul DN 500 mm este amplasată la o adâncime de circa 1 m la creastă, iar presiunea maximă de pompare a ţiţeiului este de 40 bar.

Firma SC CONPET SA Ploieşti (str.Anul 1848 nr.1-3) este unicul concesionar al acestui sistem şi are în administare pe teritoriul Judeţului Brăila o conductă magistrală de transport ţiţei Ø 20” (DN 500 mm) Bărăganu –RAFO Oneşti, precum şi trei conducte locale Ø 8 5/8” (DN 200 mm).

Pe teritoriul judeţului Brăila este amplasată şi conducta de produse petroliere Ploieşti – Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi, având DN 250 mm. Din această conductă se ramifică conducta spre Feteşti – Constanţa.

32

Această conductă este parte componentă a Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere (SNTCPP). La ora actuală conductele acestui sistem sunt în patrimoniul Ministerului Finanţelor din cauza falimentului PETROTRANS SA.

Amplasarea reţelelor de ţiţei şi produse petroliere, ca şi a exploatărilor petrolifere şi depozitelor aferente a condus la poluarea accentuată a solului şi subsolului, iar depăşirea duratei normale de funcţionare, uzura conductelor, ca şi prelevările ilegale de combustibili pot conduce la incendii şi explozii.

De asemenea, o problemă o constituie faptul că, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991, s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în imediata lor vecinătate, ajungându-se uneori la realizarea unor construcţii ilegale în zona de siguranţă a conductelor şi/sau la dificultăţi în realizarea întreţinerii şi reparaţiilor, deşi Legea fondului funciar 18/1991 (cu completările ulterioare) şi Legea petrolului 238/2004 conţin prevederi exprese în acest sens.

Producţia de ţiţei, în special, dar şi cea de gaze naturale au un impact semnificativ asupra mediului, în special asupra solului şi apelor freatice şi de suprafaţă. Activitatea de transport a ţiţeiului poate ridica probleme din cauza coroziunii, fisurării, spargerii conductelor, dar şi din cauza prelevării ilegale a fluidelor tranzitate.

Priorităţi: exploatarea durabilă a resurselor de petrol şi gaze, reducerea riscului de poluare a solului creşterea siguranţei transportului, scăderea agresiunilor infracţionale asupra conductelor.

1.3.6.Surse regenerabile de energie

Potenţialul specific şi studiile realizate în anii precedenţi au determinat orientarea interesului spre producerea energiei din alte surse decât cele convenţionale: energia solară, eoliană, nucleară.

Cea mai importantă resursă regenerabilă care poate fi utilizată în prezent în judeţul Brăila o constituie energia solară, judeţul aflându-se în zona de eficienţă energetică II, zonarea energetică referindu-se la gradul de acoperire energetică pe care îl pot asigura sistemele pasive de încălzire solară. Potenţialul energiei solare al judeţului Brăila este de circa 5100 MJ/m2.an, iar al Municipiului Brăila de circa 5000 MJ/m2/an.

În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90…95oC. Sondele aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi se află în custodia primăriilor locale. Actualmente aceste sonde nu sunt utilizate.

În ceea ce priveşte utilizarea energiei eoliane, la nivelul judeţului exista în faza de proiecte trei centrale electrice eoliene pentru producerea energiei din surse regenerabile: CCE Insurăţeide 126 MW, două CEE de 78 MW şi 90 MW cu racordare în staţia 400/220/110/20kV Lacu Sărat.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a clădirii şi, de asemenea, cu condiţiile climatice.

Priorităţi: utilizarea energiei eoliene şi a celei geotermale utilizarea energiei fotovoltaice pentru producerea energiei electrice utilizarea instalaţiilor solare locale de preparare a apei calde menajere.

1.3.7. Telecomunicaţii 33

Operatorul de telefonie ROMTELECOM S.A. acoperă cu reţea automată (digitala) toate localităţile judeţului. De asemenea piaţa telecomunicaţiilor din Brăila este deschisă pentru toţi operatorii de sisteme de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil). În prezent (2007) la o populaţie de 373.897 locuitori ROMTELECOM are 51.898 abonamente la telefonie fixa, ceea ce reprezintă o densitate (grad de telefonizare) de 13,9 %.

Trasee de fibre optice ce străbat judeţul sunt: Brăila – Galaţi ; Brăila – Insurăţei – Slobozia; Brăila – Ianca – Făurei – Cireşu – Ulmu – Ruşeţu; Ianca – Bordei Verde; Ianca – Suţeşti – Grădiştea – Salcia Tudor; Brăila – Siliştea – Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Râmnicelu – Măxineni. Traseele de cablu coaxial de I.F. şi J.F. ce sunt amplasate în teritoriul judeţului: Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi; Brăila – Însurăţei – Ţăndărei – Slobozia;

Disfuncţionalităţi

Cu toate ca in ultimii ani au fost realizate o serie de amplificari ale retelelor de telecomunicatii, gradul de telefonizare a judetului ramane scazut. Nu toate localităţi judeţului au acoperire GSM. Operatorul Cosmote nu are semnal în localităţile Măraşu, Frecăţei, Ţăcău, Zăvoaia, Batogu, Târlele, Gropeni, Tufeşti, Berţeştii de Sus, Lişcoveanca, Băndoiu.

1.4. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Judeţul Brăila se caracterizează prin predominanţa reliefului de câmpie, cu avantajul situării în zona de luncă a Dunării. Aceste condiţii geografice influenţează structura utilizării fondului funciar, a cărui principale caracteristici sunt:- pondere foarte importantă a terenurilor agricole (81%), ponderea mare a terenurilor agricole

determină caracterul predominant agricol al judeţului;- ponderea pădurilor în judeţ este deosebit de redusă;- judeţul deţine importante suprafeţe de luciu de apă; situarea în lunca Dunării este de asemenea unul

dintre elementele determinante în utilizarea trenurilor;- structura terenurilor agricole este dominată de terenurile arabile cu o pondere de 90% din totalul

agricol; există un procent mic de păşuni(8,5%), terenuri cu vii (1,2%), livezi (0,2%); - terenurile arabile sunt predominante în jumătatea estică a judeţului, dar sunt preponderente în toate

comunele (doar 4 comune nu au peste 50% teren agricol din suprafaţa totală).- o varietate relativ mare în utilizarea terenurilor se prezintă în zonele din apropierea văilor Râului

Călmăţui şi a Râului Buzău.

Un specific al teritoriul judeţului îl constituie zonele de luncă internă ale Dunării întinse pe o lungime de 70 Km între Braţul Măcin sau Dunărea Veche spre Podişul Dobrogei şi un braţ complex – Dunărea cu braţe secundare (Valciu, Cremenea, Calia şi Cravia).

În urma desecărilor s-a constituit zona numită Insula Mare a Brăilei, cu pondere de peste 90% a terenurilor arabile în zonele de teren agricol. Astăzi o parte a braţelor de pe malul stâng funcţionează în regiuni de protecţie naturală ca Parc Natural Balta Mică a Brăilei.

Terenuri cu destinaţie specială (conform Legii nr. 54/1998, Ordinului MLPAT 91/1991) cuprind: terenuri folosite pentru transporturi, terenuri folosite pentru construcţii şi instalaţii hidrotehnice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, exploatări miniere şi petroliere, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile istorice şi altele asemenea.

Zona Liberă Brăila deţine o suprafaţă de 80 ha şi dispusă în trei perimetre amplasate în zone strategice ale municipiului Brăila: primul perimetru este situat în zona 2 a danelor navale, la Vărsătura; al doilea perimetru este situat în zona 3 la danele maritime; al treilea perimetru este situat în zona 1 a

34

danelor maritime, accesul fiind posibil prin îmbinarea mai multor categorii de transport: maritim şi fluvial, cale ferată şi rutier.

In cadrul intravilanului localităţilor sunt prevăzute zone cu destinaţie specială cu caracter urban formată din:  unităţi militare, unităţi aparţinând serviciilor speciale;  penitenciare; unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;  unităţi de poliţie. Asupra acestor terenuri se fac aprecieri la nivel de Plan Urbanistic General.

Zonificarea teritoriului după criterii referitoare la potenţialul natural, demografic şi economic cuprinde areale caracterizate de o relativă omogenitate:- zona periurbană a municipiul Brăila, caracterizată de concentrare a populaţiei, activităţilor

economice şi infrastructurii teritoriale - cuprinde municipiul Brăila, comunele limitrofe Chiscani, Cazasu, Vădeni, întinzându-se de-a lungul Dunării până la Gropeni- cu potenţial pentru dezvoltarea industriei şi serviciilor prin valorificarea structurilor economice existente, a potenţialului demografic, a infrastructurii de transport şi a cadrului natural oferit de situarea pe malul Dunării, zone lacustre şi împădurite;

- zona centrală a judeţului situată pe principalele artere de transport rutier şi feroviar pe axul diagonal spre Făurei, unde se înregistrează relativ dinamism economic în localităţile urbane Ianca şi Făurei, comunele Traian, Movila Miresii, Jirlău; activităţile economice sunt complexe: industriale, agricole şi de servicii;

- zona sud-estică, având ca puncte de dinamism economic: oraşul Însurăţei şi comunele Cireşu, Bărăganul, Stăncuţa, Frecăţei - unde se dezvoltă activităţi agricole importante şi de servicii;

- zona comunelor limitrofe din latura nord-vestică a judeţului, unde predomină activităţile agricole, lipsesc cele industriale, iar populaţia este afectată de declin demografic; o excepţie este comuna Măxineni unde se dezvoltă activităţi ale industriei prelucrătoare, alături de cele agricole, existând un potenţial important de diversificare a activităţilor economice;

- zona comunelor din Insula Mare a Brăilei - cu accesibilitate redusă şi predominanţă a activităţilor agricole.

Priorităţile cu privire la armonizarea dezvoltării în teritoriu au un caracter complex: creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila încurajarea sectoarelor economice performante dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie specială valorificarea în scop turistic a patrimoniului natural specific valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane: echiparea tehnico-edilitară a localităţilor

urbane Ianca, Insurăţei, reabilitarea şi extinderea în oraşul Făurei; reabilitarea fondului construit, reabilitarea spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie şi cultură

diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale în acord cu potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., promovarea activităţilor tradiţionale

dezvoltarea reţelei de transport şi a transportului public între localităţi.

2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ35

Evoluţia populaţiei

La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Brăila număra 363979 locuitori, din care 236590 locuitori în mediul urban şi numai 127389 în mediul rural.

Analiza dinamicii populaţiei judeţului Brăila între anii 2000 şi 2006 a dezvăluit o scădere a populaţiei totale cu 4,7%, populaţia urbană a zonei scăzând cu 6,4% (la nivel de municipii şi oraşe), iar populaţia rurală a zonei înregistrând o scădere cu numai 1,3%. Pe teritoriul judeţului Brăila cele mai importante scăderi de populaţie s-au înregistrat în oraşe şi numai izolat în rest. 32 dintre cele 40 de comune ale judeţului se încadrează în intervalul de variaţie ±5%.

Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei în judeţul Brăila este de 77,1 locuitori/km², valoare mai scăzută decât cea de la nivel naţional( 90,5 locuitori / km2, la 1 iulie 2006). Densitatea populaţiei în municipii şi oraşe este 518,9 locuitori/km², iar în comune aceasta are valori scăzute – 29,8 locuitori/km². Populaţia este foarte concentrată în municipiul Brăila, densitatea populaţiei având valoarea de 4936,6 locuitori/km², urmată de oraşul Făurei: 223,5 locuitori/km². La extrema cealaltă, oraşul Însurăţei are o densitate mai mica chiar decât a multor localităţi rurale: 34,4 locuitori/km².

Structura populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă

Judeţul Brăila înregistra în 2006 o populaţie totală de 367661 locuitori, a căror distribuţie pe medii este: 65,2% în urban (cu cca 10 procente mai mare decât la nivel naţional si regional) şi 34,8% în rural, pondere mult mai mică decât cea înregistrată la nivel de ţară sau regiune.

În ceea ce priveşte structura pe sexe a populaţiei zonei studiate aceasta nu diferă de cea înregistrată la nivelul ţării. Realizând o analiză a structurii pe sexe a populaţiei pe medii se observă că ponderea femeilor este mai ridicată în mediul urban, fiind de 52,0%, faţă de mediul rural unde atinge doar valoarea de 49,9%.

Pentru a analiza evoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi ai mişcării migratorii. În ultimii 5 ani populaţia judeţului Brăila a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire, în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) a crescut de la 15,3% în 2002 la 16,5% în 2006, iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 16,2% la 14%.

Piramida vârstelor pentru Judeţul Brăila la nivelul anului 2006 ne indică faptul că segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 35 şi 39 de ani, urmat fiind de cele între 30 şi 34 de ani şi 25 şi 29 de ani. Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se poate observa o scădere dramatică a natalităţii în ultimii 15 ani.

Calitatea, amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în zona studiată sunt direct influenţate de evoluţia demografică în general şi de mişcarea naturală şi de procesul de îmbătrânire demografică în special. Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după (raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei) şi ne arată sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte. Pentru judeţul Brăila acest indicator în 2006 are valoarea de 438‰ ( 647,1 în urban, 346,9 în rural), valoare aflată peste media pe ţară – 433‰ (461,4 în urban, 433,0 în rural), ceea ce înseamnă că 1000 de persoane în vârstă de muncă susţin 438 de persoane inactive, deci sarcina socială a populaţiei în vârstă de muncă din zona studiată este mai mare decât cea pe care o suportă populaţia ţării din aceeaşi categorie.

Durata medie a vieţii în judeţul Brăila se situează puţin sub media pe ţară. Din 2002 în 2006 aceasta a crescut atât la bărbaţi (cu 1,9 ani) cât şi la femei (0.6 ani). Creşterea duratei medii a vieţii a fost mai pregnantă în mediul rural al judeţului, de la 69,78 ani în anul 2002 la 72,78 ani în 2006.

36

Populaţia după etnii

După etnie, populaţia judeţului Brăila este destul de omogenă. Astfel, majoritatea locuitorilor judeţului Brăila (97,2%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români, 1,6% romi, 0,9% ruşi-lipoveni şi 0,3% alte naţionalităţi. Această distribuţie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional, unde românii reprezintă numai 89,5% iar alte etnii 10,5%.

Populaţia după religie

Din punct de vedere al religiei, la recensământul din anul 2002, 98,1% din populaţia judeţului era ortodoxă, 0,7% creştină de rit vechi, 0,3% romano-catolică şi 0,9% de altă religie. În mediul rural, numai 0,8% din populaţie aparţine unei alte religii decât cea ortodoxă, în timp ce în urban numărul acestora este mult mai mare: 1,2% sunt creştini de rit vechi iar 0,9% de altă religie.

Mişcarea naturală şi migratorie

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală (natalitatea şi mortalitatea) şi mişcarea migratorie .

În anul 2006 în judeţul Brăila rata natalităţii avea valoarea de 8,6‰, valoarea înregistrată în rural fiind mult mai mare decât cea înregistrată în mediul urban (9,6‰ faţă de 8,1‰). În urma analizei comparative rural-urban între anii 2000 – 2006 se constată o scădere a natalităţii la nivelul ambelor medii, mult mai accentuată însă în rural (de la 11,8‰ la 9,6‰). Rata natalităţii în Brăila este însă mult mai mică decât cea înregistrată la nivel naţional.

Rata mortalităţii avea în 2006 în judeţul Brăila valoarea de 12,4‰ valoare superioară celei înregistrate pentru România (12 ‰). Rate ale mortalităţii deosebit de mari (peste 20‰) se înregistrează în localităţile Tudor Vladimirescu, Racoviţa, Scorţaru Nou şi Gemenele. De fapt, 36 din cele 44 de localităţi studiate au rate de mortalitate situate peste media pe judeţ.

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între natalitate şi mortalitate. Sporul natural pentru zona de referinţă înregistrează o valoare negativă (-3,8‰).

Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul zonei studiate, iar datele care reflectă acest fenomen demografic arată că în zona supusă analizei demografice sporul migrator înregistra în 2006 o valoare negativă de -3,1‰, cu o diferenţă semnificativă între cele două medii, -5,1‰ în urban, faţă de 0,5‰ în rural.

Sporul anual al populaţiei, calculat luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă, în judeţului Brăila în 2006 a fost de -6,9‰.

Resurse de muncă

Analizarea datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică prin Fişa Localităţii privind resursele de muncă ale judeţului Brăila la 1 ianuarie 2002 şi 1 ianuarie 2006 prin indicatorii specifici (resursele de muncă, populaţia activă, populaţia ocupată, şomerii) a relevat următoarele:

S-a observat că deşi resursele de muncă cresc în perioada analizată cu aproximativ 2,9%, populaţia activă înregistrează o uşoară scădere, iar cea ocupată este în stagnare. Creşterea înregistrată de resursele de muncă se poate explica şi prin faptul că a crescut vârsta de pensionare în perioada 2002-2006 şi de asemenea legislaţia muncii a acordat pensionarilor dreptul de a se angaja pentru a-şi suplimenta veniturile.

Dacă rata de ocupare a resurselor de muncă s-a menţinut la un nivel relativ constant în 2006 (55,8%) comparativ cu 2002 (55,3%), există o tendinţă de scădere în cazul ratei de activitate a resurselor umane în 2006 faţă de 2002 de la 61,4,9% la 56,9%.

Rata şomajului are o evoluţie pozitivă dacă comparăm valorile înregistrate în 2006 cu cele din 2002, înregistrând o scădere de la 11% la 5,7%. Cea mai mare pondere a populaţiei inactive o regăsim

37

în mediul rural, aceasta reprezentând peste 60% din totalul populaţiei inactive a judeţului şi circa 41% din populaţia totală a judeţului. Atât în mediul rural, cât şi în mediul urban, ponderea persoanelor inactive de sex feminin o depăşeşte pe cea a inactivilor de sex masculin.

În perioada 2002 – 2006 numărul mediu de salariaţi ai judeţului Brăila a urmat un trend uşor ascendent crescând cu aproximativ 1%. Pe sectoare ale economiei naţionale, salariaţii erau distribuiţi astfel: 7,5% - în sectorul primar, 49,7% - în sectorul secundar, 42,8% - în sectorul terţiar.

Activităţile economice care se remarcă prin numărul mare de ocupaţi sunt: agricultura, vânătoarea şi silvicultura, industria prelucrătoare, comerţul şi construcţiile.

Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei ocupate a judeţului pe activităţi economice înregistrează valori scăzute în cazul următoarelor activităţi: agricultură (9,3%), construcţii (59%), transport, depozitare şi comunicaţii (64,8%) şi tranzacţii imobiliare (66%)

În perioada 2004-2007, rata şomajului a avut o evoluţie pozitivă, înregistrând o scădere de 4,7 puncte procentuale ale ratei şomajului, mult mai spectaculoasă decât scăderea înregistrată la nivel regional (2,5 puncte procentuale) şi naţional (2,2 puncte procentuale). Deşi, atât în cazul bărbaţilor cât şi în cel al femeilor rata şomajului a cunoscut scăderi semnificative, este îngrijorător faptul că rata şomajului în rândul bărbaţilor are o valoare de două ori mai mare decât în cazul femeilor

Prognoza populaţiei 2006-2025

Din analiza situaţiei existente cu privire la stadiul de dezvoltare socio-demografică a judeţului Brăila, rezultă că, în profil teritorial, se manifestă o serie de disfuncţionalităţi în dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a zonelor şi localităţilor acestuia, cu evoluţii spre situaţii critice , care necesită măsuri de atenuare şi eliminare prin politici specifice.

În elaborarea proiectării demografice a populaţiei judeţului Brăila s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere coroborată cu Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de INS.

În perioada 2006-2025, la nivelul judeţului Brăila se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (-19.9% în urban faţă de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitaţi ale judeţului sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.

Distribuţia pe vârste a populaţiei judeţului Brăila, conform Proiectării populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de Institutul Naţional de Statistică, va avea următoarea evoluţie:- în cifre absolute populaţia va scădea la nivelul tuturor grupelor de vârstă, cea mai mare pierdere de

populaţie fiind preconizată în rândul populaţiei adulte (50542 persoane), urmată fiind de populaţia tânără (17769 persoane). Populaţia de 65 ani şi peste va înregistra o creştere procentuală (ca pondere în populaţia totală) de 3,4%, şi o scădere în cifre absolute de aproximativ 1200 persoane.

- populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural.

Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Deşi dezvoltarea economică nu conduce în mod necesar la o creştere demografică bazată pe spor natural, ea ar stimula, într-o mai mare măsură, reducerea emigrării din zonă. Creşterea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

38

3. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE

3.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

3.1.1.Potenţialul funciar

Structura utilizării terenurilor este adaptată formei de relief predominante, câmpia precum şi existenţei lucrărilor de amenajare şi ameliorare funciară. caracteristicile categoriilor de folosinţă a fondului funciar reprezintă o bună oportunitate de desfăşurare a unor activităţii economice viabile şi profitabile în diverse sectoare de activitate ale economiei rurale din judeţului Brăila.

Judeţul Brăila are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole, care la sfârşitul anului 2007, însumau 81,4% din suprafaţa totală a judeţului.

Terenurile forestiere ocupă 5,9% din suprafaţa totală (28300 hectare) fiind extrem de scăzute în raport cu media naţională (28%). O caracteristică deosebit de importantă a judeţului Brăila este dată de ponderea însemnată ocupată de ape şi bălţi (6,5%), pondere aproape dublă faţă de media naţională (3,5%). În condiţiile trecerii la economia de piaţă majoritatea componentelor fondului funciar au fost privatizate într-o proporţie considerabilă: 69,1% din suprafaţa judeţului.

Terenuri agricole

Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi semnificative de dezvoltare a economiei rurale, prin practicarea unei agriculturi diversificate, cu largi posibilităţi de îmbinare a ramurilor şi de dezvoltare a unei agriculturi complexe.

La sfârşitul anului 2007 cea mai mare pondere în structura fondului funciar agricol a fost deţinută de terenurile arabile (90%) care au fost urmate de păşuni (8,5%). Se poate discuta, în cazul judeţului Brăila, de existenţa unei ponderi însemnate a terenurilor arabile, care se situează mult deasupra mediei naţionale (64,5%). Ponderea celorlalte categorii de folosinţă este redusă ele însumând împreună numai 10% din totalul suprafeţei agricole.

Prin aplicarea legilor fondului funciar, în judeţul Brăila, ponderea terenului agricol aflat în proprietate privată a crescut an de an, ajungând în anul 2007 să reprezinte o pondere de 80%.

Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilităţi semnificative de dezvoltare a economiei rurale, prin practicarea unei agriculturi diversificate.

Analiza la nivel de localitate a ponderii păşunilor a condus la identificarea unor microsisteme rurale, în funcţie de ariile de convergentă geografică favorabile acestor categorii de folosinţă: zona de sud-est se caracterizează prin prezenţa unor comune în care ponderea păşunilor şi a fâneţelor deţine valori mai reduse de 4%; zona vestică a judeţului unde sunt localizate o serie de comune care deţin păşuni şi fâneţe într-o pondere cuprinsă între 24,75% şi 46,31%.

Ponderea viilor şi livezilor în suprafaţă agricolă totală defineşte, în sens statistic, oportunităţile economice de care anumite zone rurale ale judeţului pot beneficia. În anul 2006, în judeţul Brăila viile prezentau următoarea structura: 18% vie altoită şi 82% vie hibridă. Acest fenomen a avut loc contrar tendinţei ţărilor europene care au eliminat viile hibride. Un potenţial viti-pomicol mai însemnat se găseşte în comunele: Tichileşti, Viziru, Tufeşti şi Berţeştii de Jos.

3.1.2. Calitatea solurilor

Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetaţia, timpul, dar şi de factori antropici.

Datorită uniformităţii condiţiilor pedoclimatice, în judeţul Brăila s-a dezvoltat o gamă de soluri mai puţin variată: cernoziomurile carbonatice cu variantele lor afectate de hidromorfie, soluri nisipoase

39

(cca. 25ooo ha), solurile aluviale, inclusiv aluviunile (cca. 150000 ha), solonceacurile şi soloneţurile (cca. 54000 ha).

Terenurile agricole se clasifică din punct de vedere geomorfologic în următoarele clase principale:

I. Clasa cernisoluri (molisoluri): kastanoziomuri (soluri balane), cernoziom (tipic, cambic), faeoziom;

II.Clasa hidrisoluri (hidromorfe): gleisol (lacoviste, sol gleic); III. Clasa solurilor halomorfe: solonceac, solonetIV.Clasa solurilor neevoluate (protisolurilor): regosol, psamosol, aluviosol (sol aluvial,

protosol)

Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţialul productiv redus, se regăsesc în următoarele grupări de soluri: soluri sărăturate sau afectate de sărăturare, soluri afectate de exces de umiditate, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eoliană, zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Gruparea terenurilor in clase de calitate (după pretabilitatea la folosinta arabila)

Din punct de vedere al calităţii, pe baza notelor de bonitare, terenurile agricole se clasifică în 5 clase de pretabilitate la arabil (I, II, III, IV, V). Cele mai severe limitări se întâlnesc la terenurile din clasele a IV şi a V-a (11,5%) din teritoriu. Dintre acestea cca. 4,3% sunt terenuri neproductive.

Clasa I. (Foarte bună)- Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil (48.615 ha - 10,2% din total judeţ)

Clasa a II-a. (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil (184.024 ha – 38,6%) - în general aceste terenuri au o pretabilitate bună la arabil, ele constituind a doua clasă ca pondere în cadrul judeţului.

Clasa a III-a. – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării 198.805 ha (39,7%) - este clasa cea mai răspândită în cadrul judeţului iar împreună cu clasa a II-a are o pondere de cca. 78,3%. Şi aici limitările moderate sunt cele legate de sol, de teren. Apare ca nouă limitarea de pantă, pentru terenurile moderat înclinate (15-20%) situate pe versanţii văilor din cuprinsul judeţului.

Clasa a IV-a. – (Slaba)- Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil (34.497 ha -7,2%).

Clasa a V-a. – (Foarte slaba)- Terenuri cu limitări extrem de severe care nu pot fi folosite ca arabil (20.634 ha -4,3%)

3.1.3. Lucrări de imbunatatiri funciare

Judeţul Brăila ocupă unul din primele locuri din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa amenajată cu sisteme de îmbunătăţiri funciare (irigaţii şi desecări).

Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe aceleaşi terenuri) şi pentru prevenirea degradării terenurilor prin eroziuni ale solurilor în judeţul Brăila au fost executate, în majoritate înainte de 1990, următoarele tipuri de lucrări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii (379.579 ha), desecări (257.915 ha), combaterea eroziunii solului (2.247 ha).

Judeţul Brăila a urmat tendinţa generală de reducerea a suprafeţelor cu lucrări de îmbunătăţiri funciare ce a caracterizat întreaga ţară.

40

Amenajările de îmbunătăţiri funciare din judeţul Brăila sunt de tip complex - irigaţii şi desecare care funcţionează simultan sau alternativ primavara, vara sau toamna în funcţie de necesităţile zonei:

Amenajări pentru irigaţii

În prezent utilizarea acestor amenajări rămâne redusă: în anul 2007 a fost irigată efectiv o suprafaţă de numai 111776 hectare (31,1%). Reducerea suprafeţelor efectiv irigate reprezintă de fapt rezultatul unui cumul de factori dintre care cai mai importanţi sunt: scăderea interesului micilor producători agricoli care sunt lipsiţi de mijloace materiale; reforma funciară care a pulverizat terenurile agricole în mici proprietăţi şi numeroase parcele; costurile mari pentru irigarea culturilor; reorganizările instituţionale frecvente; constituirea cu dificultate a Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) al căror cadru legal a fost creat prin Legea Fondului Funciar nr.138/2004 etc.

Amenajări pentru desecare

În scopul ameliorării procesului de sărăturare a solurilor, în sistemele hidroameliorative există amenajări de îmbunătăţiri funciare aplicate în regim complex: irigaţii şi desecare – drenaj, care au şi rolul de spălare a solurilor.

Amenajari pentru combaterea eroziunii solului

Pe teritoriul judeţului au fost amenajate lucrări de Combaterea Eroziunii Solului executate în majoritate înainte de 1990, pe o suprafaţă de 2247 ha în sistemul Ialomiţa Călmăţui.

Disfuncţionalităţi legate de utilizarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

- După anul 1990, degradarea şi devalizarea instalaţiilor existente, costurile ridicate şi lipsa instalaţiilor de udare pe terenurile particulare constituie principalele cauze ale neaplicării irigaţiilor pe suprafeţele amenajate. Începând cu anul 1994 s-a declanşat acţiunea de modernizare a unor sisteme de irigaţii. Lipsa resurselor financiare face ca procesul să demareze greu. De asemenea, procesul de degradare al unor sisteme de irigaţii se amplifică din lipsa fondurilor necesare întreţinerii şi supravegherii lor.

- Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinţă imposibilitatea de exploatare, în condiţii de eficienţă economică, a suprafeţelor amenajate.

- Lucrările îmbunătăţiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi necesită măsuri de reabilitare şi modernizare, unele din acestea fiind nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare. De asemenea necesită adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în regiunea studiată.

- Gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute, fiind în funcţiune aproximatix 160.000 ha. din întreaga suprafaţă amenajată cu acest tip de lucrări, din totalul de aproape 400.000 ha cât au fost amenajate până în anii 90.

- Proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate.

- Pe de altă parte, irigarea neraţionala are efecte negative atat asupra productiei cat si asupra solului si, in general, a mediului inconjurator.

- O problema deosebita o ridica amenajarile de desecare, unde datorita depozitarii reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in urma precipitatiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducand la colmatarea canalelor, podetelor, existand pericolul inundarii unor suprafete de teren sau chiar gospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari (sau rauri).

- Degradarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului din lipsa fondurilor pentru întreţinere. 41

3.1.4. Potenţialul agricol

Suprafaţa cultivată la nivelul judeţului Brăila, în anul 2006, a fost de 294.254 ha reprezentând 3,7% din suprafaţa cultivată la nivel naţional. În perioada 2002-2006 s-a înregistrat o scădere cu 12%, tendinţa de scădere a suprafeţei cultivate fiind înregistrată şi la nivel naţional.

Ponderea suprafeţelor cultivate de sectorul privat, în judeţul Brăila, a ajuns la 98,8% în 2006 cu diferenţe în funcţie de culturi: astfel ponderea sectorului privat variază de la 91,2% la furajele verzi la 100% în cazul culturilor de sfeclă de zahăr, tutun, mazăre, cartofi de toamnă, pepeni verzi.

Principalele culturi întâlnite, la nivelul judeţului Brăila, sunt porumbul, grâul, floarea soarelui, legumele şi cartofii. Din suprafaţa totală cultivată cu aceste culturi, ponderea cea mai mare o deţine porumbul 38,6%, urmat de grâu 35,1%, floarea soarelui 24,4%, legume 1,5% şi cartofi 1,5%.

Ponderea mare a suprafeţelor cultivate cu cereale în judeţul Brăila este specifică unei agriculturi extensive cum este, de fapt, întreaga agricultură românească. Dintre cereale, în anul 2006, porumbul ocupă o pondere de 56,9%, urmat de grâu 33,3% şi de orz şi orzoaică 8,6%.

Producţia vegetală

În perioada 1990-2005, producţia medie la majoritatea culturilor a înregistrat valori oscilante şi reduse în raport cu potenţialul natural existent. Această situaţie a fost determinată în principal de condiţiile climaterice, dar şi de fragmentarea puternică a terenurilor agricole, insuficienţa investiţiilor în agricultură, calitatea seminţelor şi respectarea tehnologiilor de cultură.

Producţiile medii pe hectar la culturile de cereale, în judeţul Brăila, au înregistrat o creştere de 1,1% în anul 2006 faţă de 1990, existând fluctuaţii anuale mari, în funcţie de condiţiile climatice. În anul 2006, producţia medie la cereale la nivelul judeţului Brăila este de 3.641 kg/ha mai mare decât media pe regiune 3.152 kg/ha şi pe ţară 3.081 kg/ha. Valorile producţiei de porumb la hectar sunt cuprinse într-un interval de la 1.514,4 kg/ha în comuna Roşiori până la 4.900,1 kg/ha în comuna Frecăţei. Grâul este a doua cultură ca importanţă la nivelul judeţului, cultivată pe o suprafaţă de 87.658 ha, producţia totală de grâu este de 217.954 tone, cu o productivitate medie la hectar de 2.486,4 kg/ha.

Dintre categoria plante pentru industrializare, pe teritoriul judeţului Brăila, se cultivă: tutun, plante oleaginoase şi sfeclă de zahăr.

Plantele de nutreţ prezente la nivelul judeţului Brăila, sunt: furajele verzi anuale, porumb verde furajer, furaje perene (lucernă şi trifoi). Producţia medie la hectar, în perioada 1990-2006, a crescut la următoarele culturi: furaje verzi perene 12,4% (lucernă 9,5%) şi porumbului verde furajer 115,7%; şi a scăzut în cazul furajelor verzi anuale 35,4%.

Suprafeţele ocupate cu vii pe rod, în judeţul Brăila, au înregistrat o creştere, în perioada 1990-1995, de la 5.409 ha la 7.754 ha având la bază creşterea suprafeţelor cu vii hihride. În perioada 1990-2006, producţia de struguri a evoluat cu variaţii mari de la un an la altul sub influenţa mutaţiilor semnificative ale suprafeţelor cu vii pe rod şi a condiţiilor de umiditate si căldură specifice.

Producţia totală de fructe, în judeţul Brăila, a fost de 10.608 tone, în 2006. Această producţie reprezintă 6,4% din producţia de fructe a regiunii de dezvoltare Sud-Est şi 0,7% din cea a ţării. O revigorare semnificativă a avut loc, în perioada 2002-2006, la majoritatea fructelor, producţia totală de fructe a crescut de la 4.128 tone la 10.608 tone.

Potenţialul zootehnic

Judeţul Brăila are tradiţie în creşterea animalelor, dar cu toate acestea, din cauza lipsei de integrare a activităţilor dintre sectorul agricol (vegetal şi animal) cu sectoarele de procesare şi comercializare, zootehnia a devenit o afacere neatractivă pentru mulţi crescători de animale.

42

Exprimat în unităţi convenţionale şeptelul judeţului Brăila, în anul 2006, însuma 284.804 UVM. Faţă de anul 1990, numărul de unităţi vită mare a scăzut cu 38,6%. Categoriile de animale care au înregistrat cele mai accentuate scăderi au fost bovinele (54%) şi porcinele (51%).

În anul 2006, structura producţiei de carne, din judeţul Brăila, a fost următoarea: 73,6% carne de porc, 10,8% carne de bovine, 9,3% carne de păsări, 6,3% carne de ovine şi caprine. Producţia de lapte de vacă a fost compusă din 90,9% lapte de vacă şi 9,1% lapte de oaie.

Exploataţii agricole

La sfârşitul anului 2005, numărul exploataţiilor agricole din judeţul Brăila era de 61314 unităţi, din care 352 exploataţii cu personalitate juridică şi 60962 exploataţii agricole individuale. Numărul total al exploataţiilor agricole din judeţul Brăila, în perioada 2002-2005, a scăzut cu 3,75%, reduceri înregistrându-se atât la nivelul exploataţiilor individuale (3,74%) cât şi la nivelul unităţilor cu personalitate juridică, de la 373 la 352, respectiv cu 5,63%.

La sfârşitul anului 2005, cele mai multe exploataţii agricole din judeţul Brăila deţineau, la categoria construcţii agricole: adăposturi pentru păsări (37380), urmate de adăposturi pentru porcine (35098), adăposturi pentru bovine şi cabaline (30873), pătule/şure sau fânare (24203), magazii/hambare pentru cereale (17528) şi saivane/adăposturi pentru ovine şi caprine (12915). Un număr de 215 exploataţii agricole deţineau silozuri pentru depozitarea nutreţurilor, iar staţii de epurare şi bazine pentru dejecţii deţineau doar 12 exploataţii agricole.

Unităţile agricole cu personalitate juridică din judeţul Brăila au înregistrat, în perioada 2002-2005, o scădere numerică de 5,63%. Asistăm totuşi la o dinamică pozitivă a numărului de societăţi comerciale, care creşte de la 189 la 199 de unităţi (5,29%).

Gradul de mecanizare

Parcul de tractoare şi maşini agricole din judeţul Brăila a înregistrat o evoluţie ascendentă în perioada 2002-2006, la majoritatea categoriilor. Cea mai importantă creştere se înregistrează la categoria combine autopropulsate pentru recoltat păioase (20,26%), cultivatoare mecanice (10,91%), pluguri pentru tractor. O dinamică ascendentă, mai moderată însă, regăsim şi la categoria tractoare agricole fizice, de 2,42%. În acelaşi timp, numărul combinelor autopropuslate pentru recoltat furaje scade cu 25%.

Această dinamică pozitivă a parcului de tractoare şi maşini agricole se datorează, în principal, eforturilor depuse de sectorul privat, care deţinea, la nivelul anului 2006, cea mai mare parte a numărului de unităţi, din totalul judeţului Brăila, pe categorii: tractoare – 96,72%, pluguri – 98,76%, cultivatoare mecanice – 98,01%, combine pentru recoltat păioase – 99,34.

Priorităţi: Finalizarea reformei proprietăţii funciare Protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii productive a solurilor Încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole Susţinerea activităţilor destinate valorificării producţiei agricole Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură Încurajarea pluriactivităţii în agricultură, mai ales în comunele cu profil ocupaţional mixt Asistenţa tehnică şi logistică acordată fermierilor.

43

3.1.5.Silvicultura

În judeţul Brăila, vegetaţia forestieră este slab dezvoltată. În anul 2007 cu o suprafaţă de 26900 hectare pădurile şi terenurile forestiere ocupau aproximativ 5,9% din suprafaţa totală a judeţului. Judeţul Brăila datorită poziţionării geografice deţine numai păduri de foioase (plop, salcie, salcâm, stejar, etc.).

În ceea ce priveşte volumul de lemn recoltat, în perioada 2002-2006, acesta a scăzut cu 18,26%, de la 95,8 la 78,3 mii mc. La nivelul structurii pe specii, volumul de lemn recoltat la categoriile stejar şi diverse specii moi scade cu peste 80% (la stejar), respectiv 21,01% (diverse specii moi), în timp ce la diverse specii tari creşte de la 7,3 mii mc la 9,3 mii mc (cu 27,39%).

Cantitatea totala de masa lemnoasa pusa in circuitul economic a fost mai mare cu cca 7000 m3

in anul 2009, fata de anul 2008. Aceasta a fost valorificată catre populatie in vederea incalzirii si mai ales de catre agenti economici in scop industrial. In principal este vorba de esente moi (salcie si o cantitate mai mare de plop), rezultate in principal din produse principale (ca urmare a taierilor rase si de regenerare), dar si produse secundare (din curatiri si rarituri) si produse accidentale.

La evaluarea resurselor forestiere un aport important au „produse accesorii ale pădurii”. Această denumire se referă la natura produselor şi la volumul acestora care în raport cu lemnul reprezintă o cantitate şi o valoare economică mai redusă. În categoria prezentată intră produse diverse cum ar fi: fructele de pădure şi ciupercile comestibile, carnea animalelor, păsărilor şi peştilor de pădure, produsele obţinute din culturile agrosilvice etc.

Suprafaţa fondului cinegetic din judeţul Brăila acoperea, la nivelul anului 2006, 462955 ha. Principalele specii de interes cinegetic ce deţin ponderi însemnate în fondul totalul al regiunii de dezvoltare Sud-Est sunt: fazan (27,02%), iepure de câmp (22,65%), vulpe (15,61%), potârniche (12,20%) şi căprior (12,18%) .

În perioada 2002-2006, producţia unităţii silvice a crescut de la 4314,1 la 11278,5 mii lei, respectiv cu 161,44%. Această tendinţă este evidentă şi la nivelul categoriilor de produse silvice, unde cifra de afaceri înregistrează creşteri importante: produse accesorii – de la 5,8 la 17,6 mii lei, alte valorificări – de la 147,8 la 338,1 mii lei. Excepţia face categoria produse vânătoreşti, unde cifra de afaceri scade în intervalul 2002-2006 cu 50,79%, de la 97,7 la 48,1 mii lei .

Starea de sănătate a pădurilor s-a înrăutăţit în ultimii ani, atât din cauza condiţiilor naturale şi din lipsa preocupării pentru igienizarea pădurilor, realizarea în timp util a lucrărilor de îngrijire a arboretelor, lipsa de conştiinţă civică a locuitorilor etc.

La nivelul anului 2007, 1309 ha de sol acoperit cu vegetaţie forestieră prezintă riscuri datorate umidităţii, sărăturării şi a altor fenomene de degradare, ceea ce reprezintă doar 4,8% din totalul suprafeţei fondului forestier al judeţului.

Conform Rapoartelor anuale privind starea factorilor de mediu în judeţul Brăila, întocmite de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, problemele apărute la nivelul fondului forestier în anul 2009 au fost determinate atât de cauze naturale, cât şi activitatea antropică:

Cauze naturale: O suprafata totala de 15878 ha de padure a fost afectata in anul 2009 astfel: 12 ha de incendii (in Padurile Cravia, Lacu Sarat, Balaia si Jirlau.), 15721 ha de inundatii si 145 ha de seceta.

Taierile ilegale : Probleme deosebite s-au intalnit in fondul forestier situat in imediata vecinatate a localitatilor rurale - padurile Visani, Camnita, Gradistea, Custura si Boarca. In anul 2009 a fost sustras prin taieri ilegale un volum lemnos mai mic, de 152 m3 fata de 270 m3 in anul 2008.

44

Pasunat : In Balta Mica a Brailei a continuat forma de pasunat abuziv in regim de salbaticie, insa in proportii mult mai reduse prin comparatie cu anii precedenti, ca urmare a masurilor intreprinse de catre personalul silvic, cat si de cel de paza din cadrul administratiei parcului natural.

Conform Ordinului MAPAM nr.130/2005 pentru aprobarea zonelor deficitare în păduri, toată suprafaţa judeţului Brăila este considerată deficitară.

Conform evidenţelor Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Focsani, in anul 2009 s-a împădurit o suprafaţă totală de 653 ha, din care 197 ha regenerări naturale şi 456 ha prin împăduriri. Tot în acest an s-a mai împadurit prin lucrări de reconstrucţie ecologică, contractate la nivel de ITRSV Focşani, o suprafaţă de 426,34 ha, finanţate din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică şi din bugetul de stat.

Priorităţi: Finalizarea reformei proprietăţii forestiere creşterea suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţirea

managementului forestier Întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic Conservarea fondului genetic şi ecologic specific Valorificarea eficientă a produselor pădurii Reconstrucţie ecologică terenuri degradate

3.1.6.Piscicultura

Judeţului Brăila deţine o bogată reţea hidrografică alcătuită din cursurile Dunării, rîurile Siret, Buzău, Călmăţui şi numeroase lacuri naturale şi artificiale şi bălţi.

Pescuitul se realizează în cursurile de ap şi în lacurile amenajate pentru piscicultură şi pescuit sportiv:- Lacuri artificiale : Maxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Însurăţei, Brotăcelu, Ulmu, Rezi;- Lacuri naturale: Blasova, Ianca, Jirlău, Plopu, Lacul Dulce, Şeicuţa, Popa, Vultureni, Zăvoaia;- Alte lacuri/bălţi: Movila Miresii, Iezna, Seaca, Filipoiu, Gura Călmăţuiului, Corbu şi Corbu Nou,

Albina, Iazul cu crapi.

Ihtiofauna este reprezentată de peştii autohtoni (crap, caras, plătică, roşioară, somn, şalău, ştiucă, lin, mreană, oblete, ghiborţ), precum şi de peştii migratori care se reproduc în fluviul Dunărea (nisetru, cegă, morun, scrumbie).

La nivelul judeţului Brăila, activitatea de pescuit se desfăşoară, în cazul majorităţii bazinelor piscicole, în regim privat.

Priorităţi: amenajarea drumurilor de acces către bazine piscicole şi în jurul acestora; amenajarea locurilor de pescuit; asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de pescuit ; asigurarea serviciilor complementare; combaterea practicilor menite să influenţeze negativ regimul natural de hrănire al peştilor sau chiar

potenţialul biologic al bazinelor piscicole; identificarea resurselor piscicole aflate în administrarea acestora, care pot deveni obiectul unor

investiţii durabile, în viitorul apropiat.

45

3.2. INDUSTRIA, CONSTRUCŢIILE

Industrie

Economia actuală a judeţului Brăila se caracterizează printr-o industrie dinamică, ce are în componenţă o serie de obiective industriale de interes naţional. Printre acestea se numără: Şantierul naval de la Brăila, SC Laminorul SA, SC Promex SA, SC Braiconf SA, Combinatul de celuloză şi hârtie.

Principalele caracteristici ale industriei sunt: industria este concentrată în marile oraşe (cu pondere de peste 90% în mun. Brăila), reprezentată semnificativ în localităţile din proximitatea municipiului Brăila şi mai puţin în celelalte localităţi rurale. Industria prelucrătoare reprezintă principala ramură economică ce contribuie semnificativ la realizarea cifrei de afaceri, veniturilor şi în acelaşi timp la contribuţia populaţiei ocupate sau a numărului de salariaţi.

Structura agenţilor economici

Pentru analiza structurală a întreprinderilor brăilene, s-a realizat o comparaţie a numărului unităţilor economice active la nivel judeţean, regional şi naţional. Conform datelor furnizate de INS, se observă că în judeţul Brăila activau în anul 2006, un număr de 6823 unităţi economice ce reprezentau 11,58% din unităţile Regiunii SE. Această structură s-a menţinut şi la nivel naţional, deoarece la nivelul Regiunii SE activau un număr de 58930 unităţi economice reprezentând 12% faţă de totalul unităţilor din România.

Unităţile locale active în industria brăileană reprezintă 11,79% din totalul unităţilor active la nivel judeţean. Se observă că industria prelucrătoare contribuie cu 97,9% la numărul total de unităţi industriale judeţene, menţinând aceeaşi tendinţă şi la contribuţia unităţilor la nivel regional (12,6%). Industria extractiva şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei, sunt ramuri ale economiei care nu se înscriu în trendul evolutiv al Regiunii de SE, acestea reprezentând aprox. 1% din unităţile economice active pe plan judeţean.

În perioada 2002-2006, industria brăileană a urmat un trend ascendant privind numărul de unităţi economice active, excepţie făcând industria extractivă care înregistrează relative stagnări.

Structura populaţiei ocupate şi a numărului de salariaţi

În anul 2006, populaţia ocupată în activităţi industriale era de 34,5 mii pers., aflându-se în regres cu aprox. 21,59% faţă de anul de baza, populaţie ce reprezintă 26,9% din totalul populaţiei ocupate pe ramurile economiei brăilene. În acelaşi an, populaţia ocupată în construcţii era de 8,3 mii pers. fiind în creştere cu 23,9% faţă de anul 2002. Populaţia ocupată în construcţii reprezintă 6,5% din totalul populaţiei ocupate la nivel judeţean.

Analizând tipologia activităţilor industriale se observă că, pe teritoriul municipiului Brăila industria extrativă se dezvoltă în proporţie de 2,4%, industria prelucrătoare 90,7% şi industria energiei electrice de 6,9%. Industria prelucrătoare este compusă din subramurile industriei textile, alimentare, construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria lemnului. Pe teritoriul oraşul Ianca se dezvoltă industria extractivă în proporţie de 60%, industria pelucrătoare 27,7% (prin ind. alimentară peste 50%, ind. textilă şi cea a lemnului) şi industria energiei electrice cu 12,3%. Oraşul Făurei este reprezentat în proporţie de 65,8% de industria prelucrătoare (prin ind. alimentară şi textilă) şi 34,2% industria energiei electrice. Oraşul Însurăţei este reprezentat în proporţie de 38% de industria prelucrătoare, prin subramurile industrie alimentare şi de prelucrare a lemnului, respectiv de industria energiei electrice cu 62%. Localităţile Măxineni, Jirlău, Vădeni, Tichileşti, Traian şi Cazaşu sunt localităţi pe teritoriul cărora sunt prezente numai activităţile industriei prelucrătoare.

46

Prezentarea ramurilor industriale

Industria extractivă

În cadrul acestei industrii se remarcă exploataţiile de ţiţei din jurul lacurilor Balta Albă, Ciulniţa, Ianca, Plopu şi valea Călmăţuiului. Principalele centre de extracţie a ţiţeiului sunt la Bordei Verde, Plopu, Filiu, Oprişeneşti, iar cele de gaze naturale sunt pe raza localităţilor Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu şi Oprişeneşti. Din categoria rocilor utile şi a materialelor de construcţii, se extrag argile comune, în mun. Brăila, argile marnoase la Făurei, nisipuri şi pietrişuri (la Brăila şi Însurăţei), balast (la Grădiştea).

Industria prelucrătoare

Structura producţiei globale industriale a judeţului Brăila scoate în evidenţă ca ramură principală, industria construcţiilor de maşini şi echipamente, reprezentată de Şantierul naval Brăila, prin SC Promex SA. În cadrul SC Promex SA se produc excavatoare pe pneuri şi pe şenile, rulouri compresoare, vagoane siderurgice, rotoare pentru turbine hidroenergetice, piese forjate pentru motonave şi cargouri, roţi dinţate cilindrice şi roţi de mare complexitate, linii de fabricaţie pentru fabricile de ciment, piese hidraulice pentru cărămizi prefabricate, motoare, cilindrii pentru laminoare, etc.

Industria metalurgiei feroase - Tot pe raza municipiului Brăila se află şi SC Laminorul SA, societate comercială în cadrul căreia se laminează oţeluri aliate, se produc sârme speciale, fier-beton, bare trase, etc. Industria textilă şi a confecţilori – reprezentată în mun. Brăila de societatea Braiconf, care produce în proporţie de peste 80% pentru export, pentru mari brand-uri europene ; industria textilă fiind reprezentată de mici întreprinzători, pe teritoriul localităţilor Brăila, Făurei, Ianca şi Însurăţei. Industria chimică, producţia acestei subramuri industriale se realizează în mare parte la Combinatul de fibre artificiale, de pe raza localităţilor Ciscani-Brăila. Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului – Combinatul de industrializare a lemnului, cu sediul în mun. Brăila, produce plăci aglomerate de PAL, chibrituri şi mobilă. In oraşul Făurei se află societatea “Arta lemnului„ care produce diferite sortimente de mobilă. Industria alimentară – se dezvoltă pe raza mai multor localităţi brăilene, printre care menţionăm : mun. Brăila (fabricarea făinoaselor, pâinei şi produselor de panificaţie, prepararea brânzeturilor, industrializarea cărnii, a produselor zaharoase şi a berii), la Vădeni (producţia de conserve din legume şi fructe), la Însurăţei, Făurei, Cireşu, Viziru, Bărăganu, Movila Miresii (prepararea brânzeturilor), Ianca (prepararea brânzeturilor şi a produselor zaharoase). Industria celulozei şi hârtiei – se dezvoltă la Chiscani prin Combinatul de Celuloză şi Hârtie unitate economică activă din punct de vedere economic, care şi-a restrâns activitatea la începutul anului 2009.

Industria energiei electrice şi termice, gaze şi apă

Din anul 1973, principalul producător şi furnizor de energie electrică de pe plan local este Termocentrala Brăila.

În Municipiul Brăila sursa pentru producere a energiei termice şi electrice este reprezentată de CET II Brăila, amplasată pe platforma industrială SC Celhart – Donaris SA, la o distanţă de circa 9,4 km de zona urbană.

Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a afectat dezvoltarea infrastructurii în domeniul alimentărilor cu apă, precum şi dinamica consumurilor în domeniul casnic şi în cel industrial.

Prezentarea întreprinderilor mari

Intreprinderile mari, cu peste 250 de angajati, pot actiona ca adevarate locomotive de crestere economica atât la nivel judeţean cât şi regional. Desi numarul lor este foarte redus in comparatie cu cel al IMM-urilor (sub 1%), ponderea intreprinderilor mari in forta de munca ocupata si respectiv in cifra de afaceri totala este semnificativa.

47

In anul 2007 în procent de 88% acestea se aflau pe teritoriul municipiului Brăila, desfăşurând activităţi economice precum : fabricarea de articole de lenjerie (BRAICONF S.A, DORIA CONFEZIONI SRL, MISTRAL DUE SA, BLAZER SRL), construcţii şi reparaţii de nave (AKER BRAILA S.A), fabricarea de articole de îmbrăcăminte (SOLO TEXTIL SRL, ENTERPRISES ET CO BUCURESTI SRL), fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii (PROMEX SA), produsţia şi conservarea cărnii (MAREX SA), producţia şi distribuţia energiei electrice (CET SA), produsţia metalelor feroase (LAMINORUL SA), captarea, tratarea şi distribuţia apei (Compania de Utilităţi Publice), activităţi de construcţii (TRACON SRL, CONCIVIA SA), activităţi de transport (BRAICAR SA), construcţii şi reparaţii de nave (GREENY YARD SAL), construcţii de clădiri (ALCO PLUS SA).

Unităţi economice active - IMM-uri

Analiza procentuală a unităţilor locale active, grupate pe activităţi ale economiei naţionale, şi în acelaşi timp împărţite pe clase de mărime a acestora, în funcţie de numărul de salariaţi, relevă că ponderea cea mai mare o deţin IMM-urile.

Unităţile locale active ce funcţionează în activităţi de servicii, sunt în proporţie de aprox. 90% microîntreprinderi şi întreprinderi mici ce au în structura lor sub 50 de salariaţi. Excepţie fac unităţile din construcţii şi transport-depozitare, care au o distribuţie relativ mare pe toate clasele de mările, înregistrând creşteri a populaţiei ocupate de 23.8% respectiv 5.8%. Unităţile economice ce desfăşoară activităţi industriale, au o distribuţie constantă pe toate clasele de mărime analizate, înregistrând scăderi drastice a populaţiei ocupate (sub 20%).

În anul 2007, ponderea IMM-urilor active din totalul unităţilor economice brăilene reprezenta 99,52%, în industrie 44,68% şi în construcţii 99,19%.

Distribuţie teritorială relevă faptul că cele mai multe IMM-uri sunt microîntreprinderi (sub 9 salariaţi) ce activează mai mult pe plan rural, excepţie făcând municipiul Braila, oraşele Ianca, Însurăţei şi loalităţile cu influenţe economice favorabile, amplasate în zona mun. Brăila şi pe axa centrală a căilor de comuniaţie.

Zonele libere

Zona Libera Braila – a fost infiintata prin H.G. nr. 330/1994, această hotărâre fiind modificată şi completată prin H.G. nr.478/1999 si 535/2000. Zona liberă Brăila deţine o suprafaţă totală de 110,6 ha fiind formată din trei perimetre, dispunand de o zonă portuară şi extinderea cu suprafaţa de 4,01 ha.

Priorităţi: consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de

excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei.

Sprijinirea spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine, prin facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor şi dezvoltarea infrastructurii de afaceri.

Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite.

Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu eficientizarea şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural.

48

Construcţii

Activitatea de construcţii la nivelul judeţului Brăila, se realizează în mare parte de către agenţii economici din mediul urban. Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie (2007), pe baza situaţiilor financiare depuse de către agenţii economici locali, s-a constatat că principalii contribuabili la formarea VAB judeţean şi regional erau: AKER Brăila –obiect de activitate, construcţia şi reparaţiile de nave; ALCO PLUS – societatea are ca obiect de activitate construcţia de clădiri şi lucrări genul acestora; TRACON SRL - societatea are ca obiect de activitate construcţia de clădiri şi lucrări genul acestora; CONCIVIA SA – societate ce funcţionează în vederea desfăşurării activităţilor de construcţii de clădiri şi lucrări de genul acestora.

Unităţile economice active ce desfăşoară activitate în construcţii, se cifrau în anul 2007 la un număr de 370 unităţi, ceea ce reprezintă 6% din totalul unităţilor economice la nivel de judeţ, 10,11% faţă de cele regionale şi 1% faţă de cele naţionale.

Priorităţi: Construcţia de noi locuinţe; Promovarea investiţiilor; Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni; Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă; Transferul de know-how occidental.

3.3. TURISMUL

Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief spectaculoase, pe teritoriul judeţului Brăila se întâlnesc totuşi elemente geografice reprezentative pe seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente şi fondul piscicol aferent, resursele hidrominearale cu calităţi terapeutice dovedite, ariile protejate - dintre care Parcul Natural Balta Mică a Brăilei joacă un rol important şi lacurile piscicole din bazinele râurilor Buzău şi Călmăţui.

Resursele turistice naturale

Cadrul natural al judeţului se prezintă destul de monoton, dar are în componenţă şi areale de mare atractivitate turistică. Acestea sunt legate în principal de hidrografie - cursul fluviului şi lacurile, destul de numeroase, cu apă sărată sau dulce şi de vegetaţia forestieră şi ierboasă asociată Luncii Dunării şi mai ales Parcului Natural, care îmbogăţeşte aspectul cadrului natural prin peisaje pitoreşti, asemănătoare Deltei.

Fluviul Dunărea dispune de un potenţial de mare valoare turistică, constituit din luciul de apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele şi insulele formate de braţele desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic. Valorificarea prin turism a resurselor fluviului deschide largi perspective dezvoltării turistice a judeţului; lansarea proiectului guvernamental „Croaziere pe Dunăre” ar contribui la introducerea în circuitul turistic european al judeţului şi conectarea oraşului Brăila la marile oraşe dunărene ale Europei.

Rezervaţia ştiinţifică „Parcul Natural Balta Mică a Brăilei” reprezintă în plan turistic o resursă importantă în dezvoltarea şi promovarea turismului ecologic şi ştiinţific. Prin Planul de management al parcului au fost stabilite, de către Administraţia Parcului, modalităţile şi nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale, activităţile permise a se desfăşura în parc.

Rezervaţia naturală Pădurea Cameniţa, în suprafaţă de 1,30 ha, se află pe teritoriul comunei Şuţeşti; este importantă pentru turism prin aspectele peisagistice şi valoarea florei şi faunei adăpostite.

49

Rezervaţia naturală Lacul Jirlău – Vişani, este un lac format pe cursul inferior al râului Buzău, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenul şi are o suprafaţă a luciului de apă de 930 ha. Lacul are importanţă turistică prin fondul piscicol pe care îl deţine şi prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apă.

Pădurea Viişoara este situată pe teritoriul administrativ al oraşului Însurăţei, valoarea pentru turism fiind dată de speciile forestiere componente (stejarul brumăriu, stejarul, frasinul, arţarul tătăresc) şi fondul cinegetic adăpostit (căprioare, fazani, mistreţi, iepuri).

Lacurile de câmpie şi de luncă de pe teritoriul judeţului Brăila sunt numeroase, peste 30 la număr, a căror geneză şi caracteristici hidrochimice conduce la gruparea lor în mai multe categorii. Cele mai importante pentru dezvoltarea turismului sunt cele sărate, cu caracter terapeutic şi cele foarte slab mineralizate, utilizate ca lacuri piscicole.

Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase, dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Cu toate acestea, prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului. Acestea sunt: Lacul Lutu Alb situat pe teritoriul administrativ al comunei Movila Miresii, Lacul Blasova situat în Insula Mare a Brăilei (spre extremitatea sa estică), pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei, Lacul Zăton situat pe teritoriul administrativ al comunei Măraşu,

Lacurile sărate din Câmpia Bărăganului, situată la nord de râul Ialomiţa, au ape cu un conţinut ridicat de cloruri şi sulfaţi alcalini, la care se mai adaugă bromuri şi ioduri de sodiu, alături de cantităţi apreciabile de nămol terapeutic, motiv pentru care au fost recomandate de aproape un secol, de cercetătorii balneologi, în tratamentul balnear. Dintre lacurile sărate ale Câmpiei Romîne, de pe teritoriul judeţului Brăila, s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial, prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare, resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă, Lacul Sărat / Brăila, Câineni şi Movila Miresii.

Resurse balneare. Pe teritoriul judeţului Brăila sunt prezente numeroase locaţii ce au potenţial turistic ridicat, dar în acelaşi timp se confruntă cu o insuficientă valorificare a resurselor existente. Localităţile cu resurse balneare insuficient valorificate sunt: Grădiştea, Movila Miresii, Însurăţei, Câineni Băi, Mihai Bravu, Berţeştii de Jos.

Resurse turistice antropice

Obiectivele turistice antropice ale judeţului sunt preponderent culturale şi concentrate în cea mai mare parte în reşedinţa de judeţ, municipiul Brăila. Multe din acestea au fost declarate monumente şi incluse pe Lista monumentelor istorice 2004, conform Ordinului 2314/ 2004, judeţul Brăila totalizând 163 de obiective, din care municipuilui îi revin 115. O bună parte din acestea au valoare pentru turism, putând fi introduse în circuite la nivel judeţean sau naţional.

Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Româneşti, Vlaicu Vodă, care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Printre monumentele reprezentative pentru turism menţinăm:

- Muzeul Judeţean Brăila - a fost înfiinţat prin decret regal, în anul 1881; adăposteşte colecţii de arheologie, istorie, artă plastică şi decorativă, etnografie şi artă populară, ştiinţele naturii, memoriale;

- Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) – este o instituţie culturală, cu o tradiţie de peste o sută de ani, bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu;

- Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” (înc. sec. al XVIII-lea) – este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila;

- Biserica „Sf. Nicolae” (1860 . 1865) – este pictată de pictorul Petre Alexandrescu,

50

Biserica „Sf. Arh. Mihail”

- Biserica „Buna Vestire” – fostă biserică greacă, construită în 1872, în stil bizantin, cu aprobarea domnitorului Al. I. Cuza;

- Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1872-1894);- Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea

Stanculescu; - Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny;- Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite dupa planurile inginerului roman Anghel

Saligny, la care s-au folosit, pentru prima oara în lume, prefabricate de beton armat;- Gara fluvială (1906 – 1907);- Ansamblul Piaţa Traian (sec. al XIX-lea);

Mănăstirea Măxineni (1636 – 1637, ref. în 1859) – monument de arhitectură, inclus pe Lista monumentelor istorice, este una dintre cele mai importante şi frumoase ctitorii ale lui Matei Basarab, realizată ante 1637;

Conacul Orezeanu (1908), comuna Traian - monument de arhitectură, inclus pe Lista monumentelor istorice.

Ansamblul de arhitectură populară, satul Corbii Mari, comuna Măxineni – cuprinde perimetrul din vatra satului, între locuinţele Chirpac Nicolae – Sandu Virgil.

Biserica „Sf. Nicolae” (înc. sec. XIX) – satul Lacul Rezii, oraşul Însurăţei.

Mănăstirea Lacu Sarat - statiunea Lacu-Sarat, construcţie în întregime din lemn, amplasată într-un cadru natural atactiv; este un important punct de atracţie pentru turiştii sosiţi în staţiune.

Manifestări, festivaluri – la Brăila au loc manifestări culturale repetabile, cu dată fixă, mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu" ; Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara" ; Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee" ; Concurs internaţional de muzică populară; Concursul de pantomimă şi teatru mimat. Aceste manifestări care atrag mulţi participanţi iubitori de muzică, o bună parte dintre aceştia sunt veniţi din afara zonei sau a ţării, în scop turistic.

Forme de turism practicabile

Diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din judeţ favorizează practicarea unor forme de turism variate, respectiv:

Turismul balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice deosebite, reprezentate de lacurile: Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent), Însurăţei, Victoria, M. Bravu, Movila Miresii, Câineni şi Balta Albă.

Turismul urban se referă la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în oraşe, pentru vizitarea acestora şi pentru desfăşurarea unor activităţi de natură foarte diversă, cum ar fi vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expoziţii, efectuarea de cumpărături, călătorii de afaceri etc.

Turismul cultural este în plină expansiune, deoarece nivelul de cultură şi gradul de civilizaţie cresc de la an la an, amplificând dorinţa de cunoaştere a turiştilor. Pe plan local trebuie avut în vedere o relansare a acestui tip de turism şi o valorificare corespunzătoare a monumentelor culturale ce se află pe teritoriul localităţilor: Brăila, Traian, Movila Miresii, Râmnicelu, Suteşti, Însurăţei, Mircea Vodă, Măxineni.

Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic dinamic, favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130

51

locuri; hotel Triumph – 80 locuri, hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre cele mai dinamice forme de turism.

Ecoturismul – prezenţa pe teritoriul judeţului a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), zonă umedă de interes internaţional(sit RAMSAR), favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului, precum birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu ghid, foto-safari.

Turism ştiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul PNBMB. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti, studenţi, iubitori de natură.

Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării, precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism.

Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării, dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului (Zăton, Blasova, Lutul Alb, Esna etc.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare;

Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă, fiind situată la intersecţia a câteva drumuri importante (E 584, E 87, DN 22, DN 23, DN 25, DN 2B).

Turismul de weekend este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei, staţiunea Lacu Sărat, lacurile de apă dulce sau sărată din judeţ), dar şi faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva oraşe emiţătoare de turişti, importante (Brăila, Galaţi, Slobozia, Buzău, Focşani, Rm. Sărat).

Infrastructura de cazare

Dezvoltarea turismului se poate realiza numai în ipoteza existenţei posibilităţilor de cazare şi odihnă a turiştilor. De aceea, capacitatea de cazare condiţionează în cea mai mare măsură volumul activităţii turistice. Beneficiind de atracţii deosebite, judeţul Brăila, şi în special zona de nord-est a judeţului, s-au construit de-a lungul timpului o serie de structuri de primire turistice.

Analiza evoluţiei capacităţii de cazare a arătat că din punct de vedere al evoluţiei numărului de structuri de cazare, în anul 2007, cea mai mare pondere este deţinută de hoteluri peste 50%, urmată fiind de celelalte tipuri de structuri într-o proporţie mai mică de sub 10%.

Se observă o importantă schimbare în structura unităţilor / locurilor de cazare din judeţ, în 2007 hotelurile deţineau 67,3 % din numărul de locuri de cazare, taberele 19,2%, iar restul de 13,5 % se împarte între moteluri, pensiuni turistice, vile şi popasuri turistice.

Conform datelor culese din baza de date a MIMMCTPL, în iunie 2008 existau clasificate 21 unităţi, cu un total de 850 camere şi 1.723 locuri de cazare. La acestea se adaugă o serie de alte unităţi neclasificate sau unităţi la care, la data amintită, aveau certificatul de clasificare expirat.

Circulaţia turistică

Circulaţia turistică exprimă cererea reală sub diferite aspecte şi trebuie analizată prin prisma a trei indicatori principali: sosiri turişti, înnoptări în structurile de cazare şi durata medie a sejurului. Toţi aceşti indicatori au fost analizaţi pentru perioada 1989 şi 2003-2007 rezultând următoarele:- la fel ca în cazul capacităţii de cazare, circulaţia turistică din judeţ înregistrează în ultimii 5 ani o

uşoară ascensiune (atât numărul de turişti cazaţi, cât şi numărul înnoptărilor acestora a crescut în medie cu 2,8 % anual);

- chiar dacă per total, în ultimele două decenii, fluxurile turistice s-au redus la jumătate se observă că odată cu deschiderea frontierelor naţionale numărul de turişti străini a crescut cu 10,5 %, iar

52

înnoptările acestora au crescut cu 128,7 %. De asemenea, ponderea turiştilor străini a crescut de la 5,1 % în anul 1989 la 11,8 % în 2007.

Sezonalitatea este o caracteristică de bază a activităţii turistice. Prin prelucrarea datelor statistice, coeficientul de concentrare pentru judeţul Brăila destul de scăzut (0,05143), mai mic decât la nivel naţional (0,1415), ceea ce indică o sezonalitate redusă a activităţii turistice, iar acest lucru este normal dacă se are în vedere faptul că principalele forme de turism practicate în judeţ sunt turismul balnear şi turismul urban, caracterizate prin variaţii reduse ale activităţii turistice de-a lungul anului.

Durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4,80 zile faţă de 2,95 zile), dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară, ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear, iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare.

Pe destinaţii turistice, se observă o diferenţă mare între durata sejurului din staţiunea turistică Lacu Sărat (8,32 zile) şi durata sejurului din municipiul Brăila (2,5 zile) şi din alte localităţi şi trasee turistice (1,48 zile).

Un indicator extrem de util în analiza activităţii turistice este gradul de ocupare sau indicele de utilizare a capacităţii, indicator sugestiv în aprecierea eficienţei unităţilor de cazare, ce face legătura între cerere (numărul de înnoptări) şi ofertă (capacitatea de cazare în funcţiune). După o perioadă în care acest indicator s-a aflat pe o pantă descendentă (reducându-se de la 79,5 % în anul 1989 la 51,1 % în 2003 şi la doar 42,8 % în anul 2006), se observă că în ultimul an supus analizei (2007) s-a înregistrat o importantă revigorare a activităţii turistice din judeţ, gradul de ocupare ajungând la 49,2 %.

Priorităţi: Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în

conformitate cu principiile dezvoltării durabile; Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi a capacităţilor de cazare; Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă; Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent (odihnă şi

recreere, turism balnear, turism cultural, turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni, vânătoare şi pescuit sportiv, turism religios, circuitul conacelor foştilor proprietari de moşii din cadrul judeţului);

Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului;

Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu;

Declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură;

Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement, atât în Brăila, cât şi pe teritoriul judeţului. Amenajarea, echiparea şi dezvoltarea zonelor de agrement şi a pădurilor de agrement în vederea

dezvoltării ecoturismului şi turismului de weekend; Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului

turistic; Conturarea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să

individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact; Accesarea fondurilor europene, naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului

Brăilean.53

3.4. SERVICIILE

Serviciile pot condiţiona apariţia şi dezvoltarea pe verticală şi pe orizontală a celorlalte tipuri de activităţi economice (industriale, de construcţii, agricole, turistice).

Distribuţia teritorială la nivel judeţean a agenţilor economici din activitatea de servicii este omogenă atât la nivel urban cât şi la nivel rural. Activitatea comercială se situează pe primul loc la nivel judeţean, în funcţie de numărul societăţilor economice şi cifra lor de afaceri.

Se evidenţiază dezvoltarea şi promova activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare tehnologică şi reducerea decalajului informaţional la nivel judeţean şi regional. Contribuţia IT&C la creşterea economică depinde atât de dezvoltarea sectorului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, cât şi de gradul de utilizare a TIC în economie. Există întârzieri în special în ceea ce priveşte accesul la internet, serviciile societăţii informaţionale şi integrarea aplicaţiilor IT în economie.

Cercetarea ştiinţifică are de suferit ca urmare a nivelului mereu în scădere al investiţiilor în domeniu din partea sectorului public şi privat, reducerii numărului de specialişti cu înaltă calificare, precum şi ca urmare a numărului extrem de redus al centrelor de excelenţă. La nivelul judeţului se constată un număr redus al agenţilor economici ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul informaticii, cercetării-dezvoltării şi inovării.

Serviciile financiare şi bancare întâmpină dificultăţi datorate unei insolvabilităţi financiare ce stă la baza crizei economice şi financiare naţionale şi internaţionale.

Priorităţi:

Sprijinirea micilor întreprinzători prin înfiinţarea unor centre de consultanţă pentru IMM-uri, inclusiv pentru accesul acestora la finanţare europeană;

Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate rezolvării unor probleme regionale (armonizarea planurilor privind infrastructura de servicii, crearea unor centre de afaceri);

Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale.

3. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Analiza contextului suprateritorial a dezvoltării spaţiale a judeţului Brăila implică mai multe niveluri de interacţiune:- nivelul regional- interacţiunea dintre strategiile de dezvoltare ale judeţelor învecinate şi înscrierea

în strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul, respectiv Regiunea Sud-Est; zone cu valenţe sau probleme specifice de dezvoltare;

- nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare specifice zonelor din care face parte judeţul, cum sunt cele legate de relaţia cu fluviul Dunărea;

- nivelul naţional- inscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile PATN şi conceptual strategic de dezvoltare spaţială al Romaniei aflat în curs de elaborare;

- nivelul transfrontalier/transnaţional- Programe de cooperare teritorială europeană transfrontalieră şi transnaţională generate de caracteristica specifică, situarea pe fluviul Dunărea Euroregiunea Dunărea de Jos.

Judeţul Brăila este situat în partea de vest a României, având limita estică constituită din braţele Dunării respectiv Dunărea Veche sau braţul Măcin, care formează şi limita estică a judeţului, are 96 Km lungime.

54

Judeţul este cuprins în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, care este a doua ca mărime dintre regiunile României. Potenţialul de dezvoltare al regiunii este deosebit de complex având deopotrivă zone montane, zone de câmpie, zone litorale, zona Delta Dunării, cursul inferior al Dunării.

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a regiunii este creşterea PIB regional pe baza creşterii ratei de creştere economică superioară a mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Planul Naţional de Dezvoltare a României pentru perioada financiară 2007-2013 reprezintă documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a UE. PND reprezintă documentul pe baza căruia a fost elaborate Cadrul Strategic Naţional de PND-ul României pentru perioada 2007-2013.

Conceptul Strategic de Dezvoltare Spaţială-România 2030 este un document strategic privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României, aflat în prezent în faza de consultare. Conceptul asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României în conexiune cu evoluţiile spaţiului european şi internaţional şi se bazează pe practicile curente în domeniul planificării teritoriale.

Aderarea României la Uniunea Europeană impune racordarea problematicii dezvoltării spaţiale la cadrul conceptual, la suportul fizic-teritorial şi la orizontul temporal luate în considerare în spaţiul comunitar. Pe plan conceptual sunt adoptate următoarele documente care conţin principiile de dezvoltare spaţială:

Principiile directoare pentru o politică de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi ţărilor candidate, adoptate la Conferinţa informală a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene - „SCHEMA DE DEZVOLTARE A SPAŢIULUI COMUNITAR” (ESDP) – POTSDAM, 10/11 MAI 1999

Principiile de dezvoltare spaţială europeană, adoptate la Conferinţa europeană a miniştrilor responsabili cu amenajarea teritoriului – CEMAT, Hanovra 2000, sub titlul de „PRINCIPII DIRECTOARE PENTRU DEZVOLTAREA TERITORIALĂ DURABILĂ A CONTINENTULUI EUROPEAN

Strategia Lisabona / Goteborg, adoptată în anul 2004, având ca scop convergenţa strategiilor ţărilor din Uniunea Europeană în vederea creşterii coeziunii la scara UE prin acţiuni interconectate şi mutaţii structurale în cinci domenii importante

Situarea judeţului adiacent cursului Dunării şi în proximitatea Deltei Dunării a generat două tipuri de relaţii au loc în cadrul suprateritorial al zonei: colaborări şi schimburi de experienţă şi informaţii, care au loc între parteneri interesaţi în studiul şi monitorizarea zonelor umede, acţiunile comune care au la bază un plan managerial comun; schimburile de mărfuri şi circulaţia de persoane aferente proceselor economice ce depăşesc cadrul zonal.

Cooperări teritoriale internaţionale generate de situarea pe cursul inferior al Dunării: Acordul privind realizarea rezervaţiei transfrontieră "Delta Dunării şi zona inferioară a râului Prut în anul 2000; “Coridorul verde al Dunării”- în 1999; Convenţia privind cooperarea utilizarea durabilă a fluviului Dunărea; Euroregiunea "Dunărea de Jos"; Cooperarea pentru „Zona Naturală Protejată transfrontieră a Deltei Dunării şi Prutului inferior”.

În analiza situaţiei existente au fost evidenţiaţi polii şi vectorii teritoriali care acţionează asupra teritoriului judeţului în context suprateritorial. Dintre aceştia sunt de consemnat:

55

- poziţia strategică la nivel european şi naţional şi poziţie geografică favorabilă- situarea pe cursul navigabil fluvio-maritim al Dunării, apropiere de frontiera naţională cu Ucraina şi republica Moldova, apropiere de Delta Dunării, între Zona Montană şi Marea Neagră

- situarea judeţului şi a municipiului Brăila într-o regiune de dezvoltare cu potenţial natural deosebit de important şi variat, care generează probleme de competiţie cu teritorii din regiune de mai mare atractivitate(zona litorală, zona montană);

- apropierea dintre cele două municipii Brăila şi Galaţi este favorabilă creării unui pol de dezvoltare teritorială de importanţă naţională, dar sporeşte, în lipsa unui cadru de cooperare legiferat competiţia dintre acestea;

- conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi (Legea 351/2001), municipiul Brăila deţine Rangul I, sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; în CSDTR municipiul este propus pol de nivel supraregional;

- judeţul se conectează la reţeaua de localităţi naţională doar prin intermediul municipiului Brăila, celelalte localităţi fiind de importanţi foarte redusă, fapt ce poate genera dezechilibre teritoriale;

- judeţul este situat între traseele coridoarelor europene de transport rutier şi feroviar, ce se constituie în axe de dezvoltare teritorială de importanţă majoră la nivel naţional şi european;

- în prezent racordarea teritoriului judeţean la cel naţional este asigurată prin reţeaua majoră naţională de transport rutier şi feroviar orientată în special pe legătura cu capitala ţării;

- legătura cu judeţul Tulcea şi implicit Delta Dunării nu este suficient susţinută prin infrastructura de transport- perspective de dezvoltare prin prevederile PATN Secţiunea reţele de transport;

- Conexarea teritoriului judeţean la cel european este realizată prin transportul naval pe Dunăre şi proximitatea regiunii frontaliere- Coridorul VII.

Priorităţi : realizarea proiectelor de infrastructură ce vor contribui la îmbunătăţirea relaţiei cu teritoriul

regional, naţional, european- pod peste dunăre, aeroport, modernizarea portului, drumurile expres prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport care vor asigura legătura cu Coridoarele IV şi IX

întărirea rolului localităţilor urbane în cadrul reţelei de localităţi, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, susţinerea dezvoltării economice

dezvoltarea localităţilor rurale şi a cooperării între aceste în vederea realizării proiectelor de infrastructură şi valorificarea produselor agricole

dezvoltarea cooperării dintre localităţile urbane şi cele rurale în vederea întăririi rolului teritorial al acestora şi echilibraării dezvoltării teritoriului judeţean

promovarea activităţilor de servicii, transport, industrie prelucrătoare practicarea unei agriculturi durabile, concomitent cu rentabilizarea activităţilor din agricultură îmbunătăţirea calităţii fondului construit în municipiul Brăila şi a celorlalte oraşe, concomitent cu

valorificarea patrimoniului cultural în activităţi culturale şi în turism valorificarea patrimoniului natural constituit îndeosebi de suprafeţele acvatice valorificarea patrimoniului etnografic în zonele cu tradiţii piscicole şi susţinerea practicării

agroturismului.

II. DIAGNOSTIC GENERAL

56

Scopul elaborării diagnosticului general este acela de a pune în relaţie problemele specifice relevate prin diagnosticul pe domenii şi subdomenii în vederea evidenţierii principalelor caracteristici ale potenţialului de dezvoltare a teritoriului judeţean.

În continuare se prezintă diagnosticul general al zonelor principale, prin sintetizarea elementelor de favorabilitate care pot influenţa evoluţia pozitivă a teritoriului, precum şi a principalelor probleme, disparităţi şi disfuncţionalităţi ce caracterizează structura teritoriului.

1. Zona municipiului Brăila- cuprinde municipiul Brăila şi comunele Vădeni, Chiscani, Cazasu, şi Tichileşti.

Factori favorabili:- poziţie geografică favorabilă- situarea pe cursul navigabil fluvio-maritim al Dunării, apropiere de

frontiera naţională cu Ucraina şi republica Moldova, apropiere de Delta Dunării, între Zona Montană şi Marea Neagră

- resurse naturale: fond funciar cu potenţial agricol ridicat, resurse hidrografice (cursul Dunări, Braţul lui Arapu, al Siretului, Lacul Sărat, Lacul Chiscani s.a.); resurse minerale apa şi nămol spropelic- Lacu Sărat; argilă-Baldovineşti; ponderi de suprafeţe forestiere relativ mai mari decât în restul judeţului

- insuficientă apărare la inundaţii (comuna Chiscani), seismicitate foarte ridicată, zone cu pericol de alunecări de teren de dimensiuni reduse

- valori de patrimoniu natural de importanţă naţională şi internaţională- parte din zonele protejate Parcul natural Balta Mică a Brăilei şi Lunca Siretului Inferior

- prezenţa celui mai mare centru urban, cu cea mai mare dezvoltare socio-economică din judeţ- localitatea cu cea mai bună dotare tehnico-edilitară- în municipiul Brăila- cea mai mare concentrare de patrimoniu cultural al judeţului- cea mai mare concentrare de reţele de infrastructură de transport ( rutiere, feroviare, navale), reţele

energetice şi de telecomunicaţii- concentrare de reţele de alimentare cu gaze şi relativ multe localităţi racordate la sistemul de

distribuţia- stare relativ bună a infrastructurii rutiere- existenţa perimetrelor de zonă liberă

57

- localităţile rurale au sisteme de alimentare cu apă, dar fără canalizare- localităţi cu creşteri de populaţie(excepţie Brăila) şi fenomene demografice pozitive (natalitate,

migraţie pozitivă, mortalitate redusă)- creştere a numărului de locuinţe şi a confortului locuirii- cele mai bune servicii de sănătate şi de educaţie- cea mai bună rată de ocupare- creştere importantă a numărului de salariaţi- pondere mare de salariaţi în industrie şi servicii- volum şi pondere mare a salariaţilor şi activităţilor în construcţii- cel mai mare dinamism economic şi perspectiva creşterii populaţiei (prognoza an 2025)- producţii medii şi mari la cereale, plante tehnice, legume- cele mai mari producţii de animale Tichileşti, Chiscani, Brăila)- relativ bună utilizare a sistemelor de irigaţii- existenţa proiectelor şi studiilor de fezabilitate pentru extinderea infrastructurii rutiere

Probleme principale:- insuficientă apărare la inundaţii (comuna Chiscani), seismicitate foarte ridicată, zone cu pericol de

alunecări de teren de dimensiuni reduse- existenţa surselor de poluare a aerului, a apei ( din activităţi industriale, creşterea animalelor,

transport petrol, - Brăila, Baldovineşti, Chiscani, Tichileşti), zone critice sub aspectul poluării apelor subterane, poluare sonoră din cauza traficului

- lipsa staţie de epurare în municipiul Brăila- lipsa aeroport- grad redus de modernizare a portului- legătură rutieră deficitară cu judeţul Tulcea- congestia traficului în zona municipiului Brăila- transportul pe calea ferată neadaptată cerinţelor actuale- sistem deficitar de alimentare cu energie termică (distanţa mare de transport, dependenţa de

producţia industrială)- accesibilitate redusă a satelor din cauza unor tronsoane de DJ nemodernizate- comuna Vădeni- degradarea fondului construit din patrimoniul cultural- degradarea fondului de locuinţe şi pericol sporit de degradare din cauza seismicităţii ridicate- pericol de degradare a zonelor naturale valoroase din cauza formelor neorganizate de practicare a

turismului- insuficienta valorificare a patrimoniului cultural şi natural- insuficienta dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor pentru turism- dimensiune relativ redusă la exploataţiile agricole, grad redus de mecanizare- presiune asupra terenurilor construite

Priorităţi :

58

- îmbunătăţirea infrastructurii majore de transport- construcţie aeroport, modernizare port, pod peste Dunăre spre Măcin

- proiecte dezvoltare integrată a zonei periurbane- parteneriat cu municipiul Galaţi pentru proiecte/strategie de dezvoltare teritorială- protejarea mediului natural şi valorificarea prin turism durabil- utilizare eficientă a fondului funciar agricol- studii de amenajare peisagistică a zonelor verzi- protejarea şi valorificarea în scop turistic a patrimoniului cultural din municipiul Brăila- Îmbunătăţirea calităţii fondului construit şi a spaţiului public în municipiul Brăila- dezvoltarea serviciilor de transport, sprijinirea industriei prelucrătoare, sprijinirea dezvoltării

infrastructurii pentru turismul de tranzit, cultural, balnear, de weekend, ecolologic

2. Zona Ianca- Faurei - zonă centrală , situată şi axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN2b, magistrala CF Bucureşti-Brăila – Galaţi

Factori favorabili:- prezenţa a două localităţi urbane Ianca şi Făurei- prezenţa traseelor şi nodurilor majore de transport naţional rutier şi CF, magistrale de transport

energie electrică, gaze naturale, produse petroliere, cablu fibra optică- potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole- resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Movila Miresii, Lacul Sărat

Câineni, Jirlău, Plopu, Esna, Lutul Alb, Ianca)- arii naturale protejate (Balta Albă- Amara- Jirlău-Lacul Sărat Câineni, Inaca-Plopu-Sărat, Movila

Miresii)- zonă cu relativă concentrare de valori de ptrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu cultural,

fond etnografic şi tradiţii pescăreşti (comunele Traian, Bordei Verde şi cele din lunca Buzăului)- resurse minerale: resurse energetice- zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale (oraş Ianca, comunele

Surdila-Greci, Bordei Verde); roci utile(Grădiştea)- relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală- prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF

Probleme principale:- oraşe de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi dotare deficitară, caracter rural al localităţilor,

calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice- deficit de vegetaţie forestieră- peisaj lipsit de varietate- frecvente scăderi de populaţie, populaţie îmbătrînită, îndeosebi în partea vestică- deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive- volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare- insuficientă valorificare a potenţialului hidrografic, infrastructură turistică slab dezvoltată- localităţi cu zone inundabile-cursul râului Buzău insuficient apărat- păduri cu tăieri abuzive- risc de poluare a apei, aerului, solului

59

- seismicitate ridicată- insuficientă dezvoltare a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism- suprafeţe relativ mici ale exploataţiilor agricole

Priorităţi :

- susţinerea dezvoltării localităţilor urbane sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit

- realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport

- diversificarea activităţilor economice în rural

- protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism

- utilizarea eficientă a terenurilor agricole, creşterea suprafeţelor împădurite

3. Zona Însurăţei- zonă situată între braţul Dunării şi limitele de sud şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 21, avînd ca principală localitate oraşul Însurăţei

Factori favorabili:- prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport- rutier şi CF, magistrale de transport energie

electrică, produse petroliere, cablu fibra optică- patrimoniu natural valoros: suprafaţă mare de zonă protejată din Parcul natural Balta Mică a

Brăilei , Valea Călmăţuiului, Blata Tătaru, Pădurea Viişoara- potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole- resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Lacul Tătaru,

Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei)- resurse petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganu, Berţeşi de Jos)- zonă cu relativă concentrare de valori de ptrimoniu natural, alături de cele de patrimoniu cultural,

Valea Cămăţuiului, fond etnografic şi tradiţii pescăreşti Valea Cămăţuiului şi malul Dunării- relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală- relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole- prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF

Probleme principale:- caracter rural al localităţilor, un singur oraş de dimensiuni foarte reduse, cu echipare şi dotare

deficitară, calitate redusă a fondului construit şi a spaţiilor publice- peisaj lipsit de varietate pe areale întinse în partea de sud şi de nord-est- frecvente scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, densitate redusă a populaţiei- deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive- volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare- insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată- dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism- seismicitate ridicată- risc de poluare a apei, aerului, solului , de degradare a fondului forestier

Priorităţi :60

- susţinerea dezvoltării oraşului Însurăţei sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit

- imbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor- realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la

reţeaua europeană de transport- susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole

şi a serviciilor din agricultură- protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism- protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar, creşterea suprafeţelor împădurite- proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Ialomiţa şi Buzău

4. Zona de nord-vest

Factori favorabili:- zonă adiacentă limitelor de nord şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 23- prezenţa traseelor majore de infrastructură de transport- rutier, magistrale de transport energie

electrică, gaze naturale, cablu fibra optică- patrimoniu natural valorosLunca Siretului inferior- resurse hidrografice şi piscicole- Valea Siretului, Valea Buzăului, Lacul Măxineni- potenţial agricol ridicat şi cu posibilitate de diversificare a activităţilor agricole- patrimoniu cultural: Mînăstirea Măxineni, fond etnografic ansamblu de arhitectură populară, tradiţii

legate de pescuit- relativ mare productivitate agricolă, varietate in producţia vegetală, producţie animală- relativ mari dimensiuni ale exploataţiilor agricole, utilizare a utilajelor agricole- prezenţa industriei prelucrătoare- com. Măxineni- prevederi de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi CF

Probleme principale:

- caracter rural predominant, lipsa oraşelor

- slaba dezvoltare a activităţilor industriale şi a serviciilor

- insuficientă valorificare a potenţialului agricol

- slabă dezvoltare a sectorului zootehnic

- număr redus de salariaţi, raport de dependenţă după vârstă ridicat

- scăderi de populaţie, mortalitate ridicată, mortalitate infantilă ridicată, densitate mică a populaţiei, populaţie risipită în numeroase localităţi

- deficit de servicii medicale şi de educaţie, insuficiente dotări culturale şi sportive

- volum şi pondere mică a salariaţilor în industria prelucrătoare

- insuficientă valorificare a potenţialului natural, infrastructură turistică slab dezvoltată

- risc de poluare a apei, aerului, solului , de degradare a fondului forestier

- dezvoltare foarte deficitară a activităţilor economice: industrie prelucrătoare, servicii, turism

- risc de inundaţii, seismicitate mare61

- deficit de vegetaţie forestieră

Priorităţi :- susţinerea dezvoltării unui pol de dezvoltare rurală sub aspect social, economic, al echipării

edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit- imbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor- realizarea drumului expres şi a podului peste Dunăre care vor creşte accesibilitatea localităţilor la

coridorul IX de transport european- susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole

şi a serviciilor din agricultură- protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism- imbunătăţirea calităţii fondului funciar şi creşterea suprafeţelor împădurite- proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Vrancea şi Galaţi

5. Zona Insula Mare a Brăilei- teritoriu cuprins între braţele Dunării: Dunărea Veche (Braţul Măcin) şi Dunărea Nouă (Braţul Cremenea) - cuprinde comunele Măraşu şi Frecăţei

Factori favorizanţi:- din teritoriul care a funcţionat în regim liber de inundaţie, 60 mii de hectare au fost amenajate

pentru agricultură în perioada socialistă- potenţial natural valoros- situare între două zone protejate de mare importanţă naţională şi

internaţională Dunărea Veche-Măcin şi Parcul Natural Balta Mică a Brăilei- bogat potenţial hidrografic- cursurile braţelor Dunării, Lacurile Zăton şi Blasova- potenţial agricol foarte ridicat- producţie agricolă importantă- cultura cerealelor şi creşterea animalelor

Probleme:- grad mare de izolare din cauza deficienţelor de infrastructură- populaţia risipită în localităţi de mici dimensiuni , densitate foarte mică de populaţie- scăderi de populaţie, natalitate scăzută, mortalitate infantilă ridicată- grad de ruralitate ridicat, slabă echipare edilitară a localităţilor- servicii sociale deficitare- slabă diversificare a activităţilor economice

Priorităţi:- imbunătăţirea infrastructurii tehnice a teritoriului şi localităţilor- protejarea mediului natural- studii de funcţionare şi protejare a întreg arealului fostei bălţi, acţiuni

ferme de protejare şi control a zonelor protejate existente- valorificarea potenţialului natural prin dezvoltarea unui turism durabil- rentabilizarea activităţilor agricole- dezvoltarea serviciilor de transport şi a celor conexe agriculturii.

62

III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ

OBIECTIVELE STRATEGIEI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEŢEAN

Obiectiv fundamental : dezvoltarea echilibrată a teritoriului judeţean, prin optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de dezvoltare, în vederea creării premizelor de dezvoltare economică şi socială eficientă şi durabilă, a creşterii calităţii vieţii locuitorilori şi în condiţiile protejării mediului natural.

1. STRUCTURA TERITORIULUI

1.1. MEDIUL

1.1.1. Protecţia şi conservarea factorilor de mediu

Obiectiv specific: îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu prin limitarea şi/sau eliminarea impactului negativ asupra acestora.

Pentru fiecare factor de mediu s-au stabilit strategii de rezolvare a problemelor create de poluare şi degradare în raport cu situaţia existentă.

Strategia pentru aer

Pentru calitatea aerului şi implict pentru calitatea de emisii provenite din diferitele procese de producţie există cerinţe legale standardizate ( HG.nr.738/2004 privind aprobarea Planului National de Actiune în Domeniul Protecţiei Atmosferei, OUG nr. 12/2007 privind modificarea şi completarea unor acte normative care transpun aquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului)

Având în vedere importanţa fenomenelor ce determină schimbările climatice în prezent, este necesară menţionarea acţiunilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto, care a intrat în vigoare în 16 februarie 2005, are ca principală realizare definirea unor constrângeri legale şi cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru fiecare ţară industrializată.

Emisiile de gaze cu efect seră care contribuie la schimbările climatice reprezintă una din cele mai importante zone de interes ale Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice. Aceasta demonstrează respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în perioada 2008-2012, cu 8% faţă de emisiile anului de referinţă 1989.

Directiva 2003/87/CE, implementată prin HG 780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de seră, reprezintă un instrument utilizat de UE în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice.

Pe teritoriul judeţului Brăila au fost identificaţi patru operatori economici ce intră sub incidenţa HG 780/2006 şi care au fost autorizaţi în vederea comercializării de certificate de gaze cu efect de seră: SC CET SA Brăila; SC Termoelectrica SA; SC Celhart Donaris SA; SC Promex SA. In conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 1887/2008, operatorii au depus la APM Braila pana la 01 septembrie 2009 propunerile de Planuri de masuri pentru monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera realizate pentru anul 2010, cu exceptia operatorului SC Celhart Donaris SA care si-a incetat activitatea.

Obiectivul specific: Îmbunătăţirea calităţii aerului şi gestionarea zgomotului ambiental

63

Direcţiile acţiune prin care se va realiza acest obiectiv se orientează spre măsuri de reducere a poluării de la agenţii economici, precum şi măsuri de reducerea a poluării prin pulberi şi zgomot rezultat în urma traficului auto: reducerea emisiilor de substanţe poluante (SO2, NOx, CO2, pulberi) în timpul proceselor de

producţie până la valori sub limitele admise la agenţii economici SC CET SA Brăila, SC Termoelectrica SA;

modernizarea şi adoptarea unor tehnologii nepoluante la toţi agenţii economici care poluează atmosfera sau sunt susceptibili de poluarea atmosferei;

reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) din intravilanul localităţilor prin fluidizarea traficului, utilizarea centurilor ocolitoare, modernizarea şi întreţinerea drumurilor existente;

crearea perdelelor de protecţie de-a lungul arterelor de circulaţie pentru reducerea poluării atmosferice şi retenţia gazelor cu efect de seră;

stabilirea concentraţiilor emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul la care să permită prevenirea interferenţelor antropice periculoase cu sistemul climatic.

reducerea poluării fonice prin utilizarea de tehnologii şi echipamente cu nivel redus de zgomot

Strategia pentru apă

Pentru calitatea apelor evacuate în emisari, în reţelele de canalizare, cât şi pentru calitatea apelor de suprafaţă şi cele subterane, există cerinţe legale standardizate.

Strategia de rezolvare a problemei îmbunătăţirii calităţii apelor urmăreşte reducerea încărcării cu substanţe a apelor evacuate, asigurarea unei preepurări la agenţii racordaţi la canalizare, remedierea funcţionării staţiilor de epurare acolo unde există şi realizarea unor noi staţii de epurare.

Obiectivul specific: îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt: încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele evacuate de diverse

unităţi socio-economice, în emisarii naturali şi/sau în reţelele de canalizare ale localităţilor; extinderea şi modernizarea în scopul obţinerii unor randamente superioare de funcţionare a staţiilor

de epurare Insurăţei şi Făurei în conformitate cu prevederile documentului de poziţie referitor la Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate;

repunerea în funcţiune, extinderea şi modernizarea în scopul obţinerii unor randamente superioare de funcţionare a staţiilor de epurare Ianca şi Însurăţei în conformitate cu prevederile documentului de poziţie, referitor la Directiva nr. 9/271/EEC privind epurarea apelor uzate;

construirea unei staţii de epurare în municipiul Brăila pentru apele uzate din clusterul Brăila, format din aglomerările Brăila, Chiscani, Cazasu şi Vădeni, într-o primă etapă (2007-2013);

realizarea unor staţii de epurare în localităţile Şuţeşti, Tichileşti, Bărăganu, Jirlău, Gropeni, Victoria, Tătaru, Ciocile, Vişani şi Dudeşti, în a doua etapă de finanţare (2015-2018);

modernizarea şi extinderea staţiilor de epurare ale unităţilor industriale şi agricole ca urmare a prevederilor documentului de poziţie referitor la Directiva nr. 76/464/EEC privind substanţele prioritare/ prioritar periculoase;

eliminarea posibilităţilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a petrolului în zonele de extracţie a acestuia;

desfiinţarea batalurilor de stocare a reziduurilor lichide de orice natură care nu au protecţie impermeabilizată din industria chimică, industria extractivă etc.;

64

aplicarea Codului Bunelor Practici Agricole în zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole, în confomitate cu prevederile Directivei nr. 91/676/EEC.

Strategia pentru sol ca suport de depozitare

Poluarea solului este produsă în zonele de exploatare a hidrocarburilor şi ca urmare a managementului defectuos al deşeurilor. În domeniul calităţii solului, standardele nu sunt suficient de ferme, sau în unele cazuri nu există.

Obiectivul specific: remedierea şi/sau reconstrucţia ecologică a solurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a solurilor.

Conform Planului de implementare a HG nr. 1408/2007 au fost intocmite si transmise catre ARPM Galati propunerile APM Braila privind lista siturilor contaminate si lista siturilor potential contaminate din judetul Braila. Cele doua liste propuse de APM Braila contin 19 situri contaminate si 2 situri potential contaminate. H.G. nr. 1403/2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de către autoritatea compententă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc.

Conform Anexei din Ordinul nr. 1552/743 al MMDD şi MADR din 03.12.2008- pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitatile agricole , au fost identificate UAT-urile care prezintă risc de poluare din cauza prezenţei surselor de nitraţi din activităţi agricole.

Conservarea naturii şi a biodiversităţii

Judeţul Brăila deţine o varietate de ecosisteme terestre şi acvatice, caracteristice regiunii biogeografiece stepice. Strategia pentru biodiversitate urmăreşte conservarea ei, nutilizarea durabilă a componentelor sale, precum şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate.

Obiectiv: reabilitarea tuturor ecosistemelor deteriorate ca urmare a impactului direct sau indirect al activităţilor umane, şi asigurarea măsurilor de ocrotire şi conservare a tuturor bunurilor de patrimoniu natural

Direcţiile de acţiune propuse pentru atingerea acestui obiectiv sunt:

stoparea defrişărilor şi intensificarea programelor de refacere a pădurilor;

reconstituirea pădurilor până la 20% din suprafata judetului (conform Studiului privind Dezvoltarea Silviculturii in Romania 2000-I.C.A.S. Bucuresti)

crearea unor perdele de protecţie a câmpului în scopul îmbunătăţirii topoclimatului ;

restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică periclitate, vulnerabile şi ameninţate;

utilizarea durabilă a bunurilor din patrimoniul natural în limita capacităţii de suport a sistemelor ecologice şi păstrarea integrităţii funcţionale a tuturor ecosistemelor;

renaturarea parţială a Bălţii Brăilei şi transformarea ei într-o zonă de dezvoltare durabilă;

asigurarea măsurilor de ocrotire şi conservare a bunurilor de patrimoniu natural, altele decât zonele protejate precum cele cu rol de coridoare ecologice, vegetaţia malurilor şi a luncilor râurilor, a

65

malurilor lacurilor, zonele umede naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole şi vegetaţia naturală de-a lungul căilor de comunicaţie;

administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de măsuri care să asigure un regim special de protecţie şi conservare conform OG nr. 57/2007.

1.2. ZONELE DE RISC NATURAL

Obiectivul general care decurge din din Strategia Naţională de Protecţia Mediului – 2004-2025 îl reprezintă ”Protecţia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale”.

Obiectiv specific preluat la nivelul judeţului prin „Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor” şi „Planul Local de Acţiune pentru Mediu” 2006: Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

Alunecări de teren

În conformitate Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea - “Zone de risc natural”, judeţul Brăila se află intr-o zonă cu potenţialul scăzut de producere a alunecărilor de teren. Localităţile în care se semnalează fenomenul alunecărilor de teren conform Legii 575/2001 sunt următoarele: Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Şuţeşti. În aceste zone se recomandă:

Întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile tehnice de consolidare a versanţilor instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.)

Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane): îmbunătăţirea drenajului natural al solului prin lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare aplicate în complex cu alte tipuri de lucrări (hidroameliorative şi agropedoameliorative) funcţie de modul de utilizare a terenului; lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor) pe terenurile afectate de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate.

Măsuri şi acţiuni pentru eliminarea sau reducerea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din cauze antropice: stoparea defrişărilor ilegale; stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânţare cu amestec de ierburi care, prin consumul mare de apă, asigură protecţia antierozională şi stabilizarea terenurilor ; evitarea executării de constructii de orice fel şi căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe terenuri instabile

In zonele afectate de eroziuni şi alunecări de teren indiferent de cauza acestora se recomandă întocmirea hărţilor risc la alunecări de teren (conform Legii 575/2001) în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca ”zone de risc la alunecări de teren”.

Măsuri de reducere şi combatere a hazardului la alunecari de teren care decurg din Studiul IPTANA SA 2008 „Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean Brăila”.

Fenomenele de instabilitate a masivelor de pământ au drept cauza două tipuri de factori: cei favorizanţi (care reduc până aproape de limită echilibrul masivelor de pământ) şi cei declanşatori (în general fenomene intense care activează instabilitatea).

Principalele elemente şi masuri necesare pentru reducerea instabilităţii zonelor supuse hazardului natural la alunecări de teren

Măsurile pentru prevenirea sau atenuarea/stoparea alunecărilor de teren prin acţiunea asupra factorilor perturbatori pot fi grupate astfel: modificarea geometriei iniţiale, reducerea presiunii apei din pori, măsuri fizice, chimice, biologice, măsuri mecanice.

66

Cele mai importante măsuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de pământ sunt: măsuri de drenaj, structuri de sprijin, îmbunătăţirea terenului.

Seisme

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este VIII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor sunt: Municipiul Brăila, Oraşul Făurei, Oraşul Ianca, Oraşul Insurăţei.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul MLPTL are în subordine la nivelul Comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele)

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.

Programul de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor cutremurelor (Conform Studiului IPTANA SA 2008 „Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila”)

Măsuri imediate pentru reducerea riscului seismic- Punerea în siguranţă, în următorii ani, a construcţiilor care prezintă un pericol ridicat de prăbuşire şi

care adăpostesc un număr important de persoane.

- Creerea unor spaţii tampon pentru adăpostirea provizorie a locatarilor, în cazul necesităţii părăsirii temporare a locuinţelor, pe timpul executării lucrărilor de intervenţie sau în caz de cutremur.

- Continuarea acţiunii de inventariere şi expertizare a construcţiilor din zonele seismice.

- Creerea condiţiilor tehnice şi organizatorice necesare colectării, stocării şi procesării automate ale informaţiilor relative la construcţiilor cu risc seismic.

- Completarea cadrului organizatoric pentru luarea măsurilor de urgenţă post-seism (în special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapidă post-seism şi de punerea provizorie în siguranţă).

- Măsuri pentru îmbunătăţirea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic şi de măsurile pentru reducerea acestuia.

Strategia de informare şi educare

Programul de educare antiseismică a populaţiei trebuie să fie o acţiune care să pună accentul pe formele de educaţie referitoare la condiţiile concrete de hazard, vulnerabilitate şi risc din aşezările respective, avându-se în vedere următoarele direcţii principale: programe de educaţie generală a populaţiei; programe de educaţie specifică.

Inundaţii Obiectivul principal al strategiei cu privire la riscul de inundaţii este inclus în strategia de amenajare a bazinelor hidrografice prezentată detaliat la capitolul respectiv..

67

Obiectiv specific: prevenirea şi protecţia faţă de riscul la inundaţii în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

Politica de gospodărire a apelor din judeţ se înscrie în strategia şi politica naţională de gospodărire a resurselor de apă. Este o politică de gospodărire durabilă a apelor şi are ca scop asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătatea oamenilor şi a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp 2008- 2013).

La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Brăila” întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ord. 951/2007, elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.

Obiective specifice

Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Brăila” sunt:- Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a

deseurilor- Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în

scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului- Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor şi

reciclarea acestora. Pentru imbunatatirea calitatii managementului deseurilor se impune implementarea legislatiei

actuale armonizata cu directivele europene. In vederea atingerii obiectivelor propuse se are in vedere respectarea aspectelor legislative şi instituţionale.

Măsurile care vizează managementul deşeurilor privesc:

- Managementul adecvat al deşeurilor industriale, împreună cu managementul deşeurilor menajere produse în mediul urban şi rural în conformitate cu metodele şi practicile valabile în zilele noastre, asigură o protecţie integrată a mediului ridicând astfel nivelul de trai al cetăţenilor şi conservând natura.

- Întărirea capacităţii de monitorizare şi control din partea autorităţilor care se ocupă de mediu la nivelul judeţului şi al oraşelor poate contribui pozitiv la dezvoltarea de noi activităţi care se bazează pe curăţenie, siguranţă şi un mediu igienic.

- Întărirea capacităţii Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului de a dezvolta noi practici pentru monitorizarea şi controlul emisiilor accidentale de substanţe poluante din partea sectorului productiv

- Modernizarea tehnologiilor existente de colectare, depozitare, tratare şi reciclare a deşeurilor menajere şi industriale de orice fel

- Dezvoltarea staţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor industriale, a apelor poluate şi a deşeurilor chimice

68

- Campanii de conştientizare în problema reciclării şi protecţiei mediului- Reabilitarea zonelor afectate de poluare împreună cu dezvoltarea unui management adecvat al

deşeurilor de orice natură în acord cu standardele şi practicile de astăziÎn angajamentele asumate de România în procesul de negociere pentru aderare la UE este

prevazută pentru judeţul Brăila realizarea a 2 depozite conforme cu reglementarile de mediu: Depozitul controlat de deşeuri menajere şi asimilabile industriale din localitatea Muchea, depozit conform de deşeuri muncipale în localitatea Ianca.

ROMAIR Consulting a elaborat Master planul pentru managementul deseurilor, tinand seama de aspectele tehnice primare ale sistemului de management integrat al deşeurilor pe fiecare componenţă de investiţii (colectare şi transport, tratare, depozitare, închidere depozite neconforme) si de evaluarea opţiunilor tehnologice în funcţie de particularităţile judeţului.

În cadrul analizei opţiunilor de management integrat al deşeurilor s-a optat pentru construirea unui nou depozit de deşeuri la Ianca, ce urmează să deservească zonele de transfer 2 şi 3. De asemenea, se vor mai construi: o staţie de transfer la Însurăţei şi două staţii de sortare şi de compostare lângă depozitele de deşeuri de la Muchea şi Ianca.

Zonele de colectare şi transfer

În urma analizei multicriteriale a rezultat Impartirea judetului Brăila in trei zone: Zona 1 – BRĂILA – Depozit; Zona 2 – IANCA; Zona 3 – ÎNSURĂŢEI

Planul investiţiilor prioritare pe perioada 2009 – 2013, necesare implementării sistemului integrat de management al deşeurilor solide include:

- Componenta de transfer: Staţie Transfer Insurăţei- Componenta de tratare: Staţie de compostare Mucheea, Staţie de compostare Ianca, Staţie de

sortare Muchea, Staţie de sortare Ianca- Inchiderea depozitelor neconforme din judeţ- Depozit Ianca

2. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL CONSTRUIT

2.1. PATRIMONIUL NATURALAriile naturale protejate

În scopul garantării conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, pe teritoriul judeţului au fost identificate o serie de arii naturale, care necesită a fi supuse unui regim special de protecţie şi conservare.

Din totalul arilor protejate din judetul Braila 3 sunt declarate la nivel national (un parc natural si 2 rezervatii naturale) si 2 la nivel judetean (o rezervatie forestiera si un monument al naturii): Balta Mică a Brăilei, Lacul Jirlău, Pădurea Camniţa, Pădurea Viişoara, Popina Blasova.

În scopul compatibilizării legislaţiei naţionale privind protecţia naturii cu cea a Uniunii Europene din domeniul respectiv, Guvernul României şi Ministerul Mediului au adoptat noi acte normative pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Conform Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, siturile de importanţă comunitară din judeţul Brăila sunt următoarele: ROSCI0005 -Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Căineni, ROSCI0006 - Balta Mică a Brăilei, ROSCI0259 - Valea Călmăţuiului

69

Cele şapte arii de protecţie specială avifaunistică din judeţul Brăila, instituite conform Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, sunt: ROSPA0004 - Balta Albă – Amara – Jirlău, ROSPA0005 - Balta Mică a Brăilei, ROSPA0006 - Balta Tataru, ROSPA0040 - Dunărea Veche – Braţul Măcin, ROSPA0048 - Ianca – Plopu – Sărat, ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior, ROSPA0077 – Măxineni.

Obiectivul principal îl constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin: menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora

şi fauna sălbatică; asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare în situ a bunurilor de patrimoniu natural.

Pentru atingerea acestor obiective se va institui un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare a categoriilor de arii protejate menţionate mai sus.

Managementul ariilor naturale protejate, pe categorii, sunt stabilite prin Anexa nr.1 Scopul şi regimul de management al categoriilor de arii naturale protejate din OUG nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Planurile de managementul sunt elaborate de administratorii ariilor naturale protejate.

Managementul parcului natural urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. În cadrul parcului este permisă dezvoltarea activităţilor de recreere şi turism, precum şi a celor ştiinţifice şi educaţionale. Managementul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei se realizează conform planului de management realizat în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 aprobat prin Ordinul MAPM 1456/14.03.2003, în curs de revizuire.

Managementul rezervaţiilor naturale Pădurea Camniţa (custode Direcţia Silvică Brăila), şi Pădurea Viişoara (Consiliul Judeţean Brăila), în funcţie de caracteristicile acestora, urmăreşte menţinerea habitatelor, şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi turistice şi educaţionale. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, ele au caracter predominant forestier.

Managementul monumentului naturii se va face după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice, iar în funcţie de gradul de vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis. Popina Blasova fiind o arie naturală protejată de interes judeţean (HCJB 20/1994), managementul este în responsabilitatea Consiliului Judeţean Brăila.

Managementul ariilor de protecţie specială avifaunistică (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va evita deteriorarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a perturbării speciilor pentru care zonele au desemnate.

Managementul siturilor de importanţă comunitară (reţeaua europeană „Natura 2000 în România)” va necesita menţinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale specifice judeţului Brăila.

2.2. PATRIMONIUL CULTURAL CONSTRUITAnaliza elementelor de patrimoniu cultural al judeţului Braila, întocmită în etapele precedente

a evidenţiat acele aspecte caracteristice, pozitive şi negative care constituie suportul elaborării strategiei de protejare, promovare şi valorificare a patrimoniului cultural construit din perspectiva amenajării

70

teritoriului. Informaţiile, aprecierile şi propunerile sunt extrase din „Studiul istoric privind patrimoniul cultural construit din Judeţul Brăila” realizat de un colectiv al Muzeului Brăilei condus de domnul Ionel Cândea.

Patrimoniul cultural construit la care se face referire a fost evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice şi Listei Monumentelor istorice aprobată prin Ordinului ministrului culturii şi cultelor 2314/2004 privind aprobarea LMI actualizată, şi a LMI dispărute şi prin OMCC 2182/01.07.2005- pentru aprobarea LMI 2004 -modificări şi completări, astfel:

Monumente istoriceCategoria A

- valoare naţionalăCategoria B

- patrimoniu cultural localTotal

I. Arheologie - 41 41

II. Arhitectură 2 76 78

III. Monumente de for public - 9 9

IV. Monumente memoriale/funerare - 42 41

TOTAL 2 168 170

Cadrul legislativ şi strategic general de conservare, protejare şi valorificare a patrimoniului cultural s-a dezvoltat în contextul modificărilor socio-economice din ultimele decenii în vederea armonizării cu legislaţia comunitară.

- Legiea 422/ 2001 pentru protejarea monumentelor istorice- Legea 5/2000, de aprobare a PATN Secţiunea III-Zone protejate - Legea 378/2001 pentru modificarea şi completarea OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice de interes naţional- Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului- Florenţa, 20 oct. 2000 (document al Consiliului Europei)

Strategia de dezvoltare pentru patrimoniul cultural naţional- 2008-2013 –MCC- Abordează dezvoltarea patrimoniului cultural într-o manieră complexă ce cuprinde politici de prezervare, politici speciale de promovare şi receptare, de creaţie şi afirmare culturală.

Strategia de dezvoltare a Regiunii de dezvoltare Sud-Est 2007-2013 cuprinde referiri la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit în cadrul priorităţilor 4, 7 şi 8, ca posibilitate de îmbunătăţire a mediului de viaţă şi a calităţii vieţii locuitorilor din oraşe şi sate, precum şi prin posibilitatea generării de activităţi noi economice.

Strategia de dezvoltare a Judeţului Brăila 2009 elaborată de Consiliul Judeţean Brăila are printre obiectivele sale majore conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural- istoric şi cuprinde un set de proiecte pentru perioada până în 2012, care sunt preluate în planul de măsuri al PATJ.

Strategia de dezvoltare teritorială propusă prin PATJ Brăila cu privire la patrimoniul cultural se încadrează în palierele strategice de nivel teritorial superior şi este fundamentată de analiza efectuată în etapele precedente asupra elementelor de patrimoniu cultural. Orizontul de timp are trei perioade: scurt (2-5 ani) şi mediu 2015 şi lung 2025.

Obiectiv specific: Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit valororos în scopul dezvoltării culturale, economice şi sociale şi a creşterii atractivităţii localităţilor.

Direcţiile de acţiune propuse pentru acest obiectiv se orientează spre:

71

- Protejarea elementelor de patrimoniu şi a zonelor cu valoare culturală naţională şi locală în conformitate cu legislaţia în vigoare, prin dezvoltarea de acţiuni concertate de către autorităţile publice, instituţiile de cultură specializate, deţinătorii/administratorii de obiective de patrimoniu;

- Cunoaşterea istoriei locurilor şi promovarea valorilor de patrimoniu cultural local- prin cercetări de identificare/ localizare/cartare de noi elemente valoroase, acţiuni de informare şi implicare a populaţiei/investitorilor în vederea dezvoltării unei identităţi culturale brăilene;

- Valorificarea patrimoniului construit prin acţiuni generatoare de dezvoltare economică, socială şi culturală în vederea creşterii atractivităţii localităţilor pentru locuitori şi investitori;

- Prezervarea peisajelor culturale specifice şi dezvoltarea identităţii culturale a zonelor prin corelarea elementelor de patrimoniu cultural cu cele de patrimoniu natural, ca potenţial specific de dezvoltare teritorială.

Măsuri – termen scurt şi mediu

- Protecţia şi valorificarea zonelor cu valoare istorică şi a ansamblurilor cu valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice de urbanism (PUZCP) şi studii de dezvoltare integrată.

- Protejare, conservarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu construit. Acţiunile de protejare, conservare şi valorificare se referă la monumentele istorice cuprinse în LMI şi la cele propuse spre clasare cu prioritate a celor aflate în patrimoniul naţional şi a celor situate în zonele de concentrare menţionate mai sus. Pentru fiecare monument din judeţul Brăila - aflat în Lista Monumentelor Istorice – este obligatorie respectarea zonei de protecţie, conform legii în vederea păstrării nealterate a monumentelor.

- Restaurarea, reabilitarea şi conservarea monumentelor aflate într-o stare avansată de degradare, în conformitate cu studiile de specialitate: monumente de arhitectură: conacul Orezeanu comuna Traian (incendiat după retrocedare 2004), imobile din municipiul Brăila; situri arheologice (Insurăţei, Cireşu, Bordei Verde); monumentele memoriale (Oraşul Ianca, Comuna Chiscani, Comuna Galbenu, Comuna Jirlău, Comuna Mircea Vodă, Comuna Racoviţa, Comuna Surdila-Greci, Com. Şuţeşti Comuna Tufeşti)

- Elaborarea studiilor de specialitate pentru inventarierea exactă - localizare precisă, relevee, expertiza structurală- a monumentelor istorice categoria B, atât cele clasate cît şi cele propuse în vederea clasării. Măsura are ca scop pregătirea valorilor de patrimoniu de importanţă locală cu valoare identitară deosebită, în vederea protejării şi realizării proiectelor de valorificare a lor în turism şi servicii.

- Valorificarea în scop turistic a valorilor culturale şi istorice care nu sunt cuprinse in LMI (case memoriale, sate de deportaţi, sate distruse în război.

- Reconversia funcţională a unor obiective culturale în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic.

- Dezvoltarea unei reţele de obiective culturale, conţinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelare cu itinerariile turistice: traseu turistic Brăila - Mănăstirea Măxinen; traseu turistic Brăila - Baldovineşti, intitulat Lumea copilăriei lui Panait Istrati, traseu turistic numit generic Să nu uităm - între Brăila şi Valea Călmăţuiului (fost Rubla). Alături de aceste trasee cu valoare culturală sunt propuse trasee turistice care să valorifice patrimoniul cultural în relaţie cu cel natural. Aceste trasee turistice se pot relaţiona între ele în funcţie de lungimea şi direcţiile dorite.

72

- Dezvoltarea integrată a zonelor cu concentrare de valori de patrimoniu cultural (municipiul Brăila, zone cu valoare etnografică - Subzona dunăreană brăileană, Subzona Călmăţuiului, Subzona Buzoelelor, Subzona Ianca)

- Promovarea prin documentaţiile de urbanism a regulamentelor care să păstreze tipurile tradiţionale de aşezare rurală, specificul locuirii, tehnici de construire în scopul păstrării peisajelor culturale specifice.

- Realizarea studiilor istorice de fundamentare a PUG al localităţilor din judeţ ce conţin monumente, ansambluri, situri istorice clasate şi cele propuse spre clasare şi avizarea de către MCCPN (măsură cu caracter obligatoriu).

- Realizarea infrastructurii de acces, informare şi semnalizare a obiectivelor istorice şi culturale.

- Propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu locală.

Monumente propuse spre clasare/declasare:

Sunt propuse spre clasare(conform studiului istoric al PATJ şi PUZC Brăila): - Biserica Înălţarea Domnului ( Bulgărească ) , Biserica Adormirea Maicii Domnului a cultului ortodox, Biserica Luterană, Biserica armenească cu hramul Sfânta Maria, Biserica romano – catolică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Biserica calvină, Templul Coral al cultului mozaic – municipiul Brăila, Siturile arheologice de la Râmnicelu (comuna Râmnicelu), Tumulii din localităţile Cuza Vodă (c. Stăncuţa) şi Tufeşti.

Propunere de declasare a Monumentului eroilor din satul Silistraru BR-IV-m-B-02179 din LMI întrucât nu mai există cel original.

Alte propuneri avansate mai sunt: de amplasare de plăci memoriale - case memoriale; de protejare a monumentelor din perioada modernă şi contemporană

3. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

3.1. STRUCTURA REŢELEI DE LOCALITĂŢI

În judeţul Brăila sunt cuprinse în prezent (an 2009) 44 de UAT (Unităţi Administrativ Teritoriale). Localităţile ce intră în componenţa UAT-urilor sunt în număr de 144.

Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din: 1 municipiu : Brăila, reşedinţa de judeţ; 3 oraşe: Ianca, Însurăţei, Făurei; 40 de comune cuprinzând 131 de sate.

Strategia de dezvoltare a reţelei de localităţi se fundamentează pe potenţialul de dezvoltare al localităţilor, pe oportunităţile legate de realizarea infrastructurilor majore de transport şi au ca scop reducerea disfuncţionalităţilor semnalate, dar are în vedere înscrierea în strategiile teritoriale de nivel superior (nivel european, naţional, regional) şi în prevederile PATN privind Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi aprobat prin Legea 351/2001.

Strategia de dezvoltare teritorială a reţelei de localităţi propune următoarele:

Obiectiv principal: Dezvoltarea unei reţele de localităţi policentrice, echilibrate în teritoriu şi racordate la sistemul urban naţional/regional.

Dezvoltarea localităţilor este necesar să fie orientată către echilibrarea reţelei de localităţi, în vederea asigurării condiţiilor de viaţă echivalente tuturor locuitorilor, respectiv asigurarea şanselor egale de acces la locuri de muncă, confort al locuirii, servicii de sănătate, învăţământ, cultură s.a.

73

Conform principiilor şi criteriilor europene ierarhizarea are în vedere volumul populaţiei şi satisfacerea unor funcţiuni obligatorii: industrială, turistică, de transport, de educaţie, administrativă şi decizională (ESPON).

Principalele elemente ale reţelei sunt polii şi axele de dezvoltare, structurarea relaţiilor în teritoriu fiind determinată de intensitatea cu care aceştia se manifestă.

Structura propusă pentru reţeaua de localităţi este în conformitate cu Legea 351/2001 privind aprobarea PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi:

Rangul I - Municipiul Brăila: municipiu reşedinţă de judeţ centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionând ca un sistem urban împreună cu Municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural important, pol de dezvoltare de împortanţă supraregională în sud-estul României;

Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;

Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ; Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.

Direcţii de acţiune:

- Constituirea unei reţele de axe şi poli de dezvoltare, bazate pe accentuarea rolului polilor de dezvoltare şi structurarea/ facilitarea relaţiilor de cooperare între aceştia şi localităţile din teritoriul suport, în scopul de a echilibra forţa de dominare a Municipiului Brăila şi a scoate din izolare localităţile din zonele periferice;

- Constituirea sistemului urban Brăila –Galaţi, bazat pe un parteneriat liber consimţit şi cu şanse egale de dezvoltare pentru ambele localităţi, în scopul potenţării rolului lor teritorial şi creşterii atractivităţii pentru investitori;

- Sporirea gradului de dotare /echipare al localităţilor, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă a locuitorilor din oraşele mici şi din mediul rural;

- Mărirea mobilităţii pe căile de comunicaţii şi transport în vederea dezvoltării şi diversificării relaţiilor dintre localităţi;

- Sporirea confortului locuirii prin reabilitarea fondului de locuinţe existent şi construirea de locuinţe noi după standarde moderne şi adaptate specificului local

Măsuri:- Creşterea rolului teritorial regional/naţional al Municipiului Brăila prin întărirea bazei

economice, a mediului de afaceri, dezvoltarea serviciilor de importanţă supraregională şi a celor specifice activităţilor de transport.

- Promovarea strategiilor de dezvoltarea urbană integrată în Municipiului Brăila, pentru optimizarea utilizării potenţialului său specific, pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor şi a atractivităţii sale pentru investitori.

- Crearea prin parteneriat voluntar a Zonei Periurbane a Municipiului Brăila în vederea cooperării eficiente şi reciproc-avantajoase a municipiului cu localităţile urbane şi rurale din vecinătate.

- Realizarea parteneriatului dintre Municipiul Brăila şi Municipiul Galaţi în scopul funcţionării sistemului urban Brăila –Galaţi ca un pol de dezvoltare de importanţă naţională şi internaţională.

74

- Imbunătăţirea nivelului de dotare a localităţilor urbane mici, conform legislaţiei în vigoare (Legea 351/2001) pentru asigurarea îndeplinirii funcţiilor centrale, echilibrarea reţelei de localităţi şi creşterea nivelului de trai al locuitorilor

- Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane aflate la distanţele mici, Ianca- Făurei

- Crearea de parteneriate bazate pe voluntariat între localităţile urbane mici şi localităţile rurale învecinate(zona Brăila; zona Ianca-Făurei; zona Însurăţei; zona de nord-vest - Măxineni).

- Promovarea specializării funcţiilor economice ale localităţilor în paralel cu asigurarea relaţiilor de complementaritate în zonele de cooperare, pentru eficientizarea utilizării resurselor

- Sprijinirea creării de parteneriate între localităţile foarte mici, cu putere economică redusă, în vederea realizării de proiecte comune de infrastructură tehnică, sociale, economice s.a.

- Dezvoltarea localităţilor rurale cu rol de servire în zonele de rural profund propuse ( în partea de nord a judeţului – comuna Măxineni; în partea sud-vestică- comuna Dudeşti).

Obiectiv secundar: Asigurarea condiţiilor de accesibilitate a localităţilor, prin:- Asigurarea condiţiilor de transport între centrele intercomunale şi localităţile din zona de influenţă

prin modernizarea arterelor de circulaţie, asigurarea capacităţilor de transport, îndeosebi pe Dc şi Dj.

- Dezvoltarea transportului suburban, prin promovarea formelor diversificate de transport şi adaptate la solicitările din localităţile polarizate.

3.2. DOTĂRI PUBLICE

Obiectiv general: Asigurarea unei reţele de dotări pentru servicii publice de calitate superioară şi diversificate, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru locuitori şi creşterii atractivităţii localităţilor.

Educaţie

Obiectiv specific: 1. Asigurarea accesului egal şi sporit la servicii de educaţie pentru toţi locuitorii.

Direcţii de acţiune şi măsuri:

- Amplasarea echilibrată a dotărilor de învăţământ în vederea asigurării accesului populaţiei şcolare la forme diversificate şi superioare de învăţământ (acoperirea deficitului din localităţile: Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru şi oraşele Ianca, Însurăţei, Făurei).

- Reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi campusurilor şcolare din localităţile. - Completarea şi modernizarea reţelei dotărilor de învăţământ, în funcţie de nevoile proprii şi

exigenţele contemporane- prin asigurarea dotărilor pentru învăţământul preşcolar şi primar în toate localităţile şi accentuarea rolului său educaţional

- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea unităţilor de învăţământ existente din mediul rural.- Dezvoltarea învăţământului gimnazial în localităţile rurale cu număr optim de elevi şi

accesibilitate bună, precum şi în localităţile urbane, în funcţie de necesar.- Se recomandă comunele cu potenţial demografic, relativ dinamism economic şi amplasare optimă

în teritoriu: comunele Jirlău, Gropeni, Dudeşti, Chiscani, Şuţeşti, Vişani, Stăncuţa, Mircea Vodă, Ulmu, Viziru.

- Asigurarea spaţiilor de cazare pentru elevii interni in învăţământul liceal -Însurăţei, Ianca, Făurei; Brăila .

75

- Dezvoltarea învăţământului liceal, a celui vocaţional îndeosebi corelat cu specificul activităţilor din zonă.

Se recomandă diversificarea specializărilor în unităţile existente în domenii cum sunt: tehnologiile ambientale de refacere a mediului, informatică, turism, textile, prelucrarea produselor alimentare, agricultură/ piscicultură, constructii, arhitectură, restaurare şi urbanism.

Obiectiv specific: Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor de educaţie

Măsurile specifice realizării acestui obiectiv converg cu cele precedente şi cele referitoare la perfecţionarea resurselor umane:- Un interes deosebit este necesar să fie acordat dezvoltării unui învăţămât superior performant în

Municipiul Brăila, pentru creşterea rolului său teritorial şi asigurarea serviciilor de educaţie de nivel superior pentru tinerii din judeţ.

- Dezvoltarea învăţământului universitar în Municipiul Brăila în vederea acoperirii necesarului de specializări în domenii de excelenţă şi crearea unui centru de cercetare – dezvoltare-inovare în domeniul tehnic, corelat cu nevoile sectoarelor economice locale şi regionale;

- Diversificarea specializărilor în unităţile de învaţamânt liceale şi postliceale în domenii cum sunt: informatică, turism, textile, prelucrarea lemnului/produselor alimentare, agricultură/piscicultură , restaurare, construcţii.

- Imbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a unităţilor şcolare din toate localităţile prin: reparaţii curente, asigurarea condiţiilor igienice de bază, asigurarea echipării specifice a spaţiilor specializate – biblioteci, săli de sport, ateliere, grădină, locuri de joacă/sport s.a. – facilităţi pentru persoane cu nevoi speciale, spaţii de cazare pentru elevi;

- Extinderea ofertei de servicii în domeniul perfecţionării şi orientării resurselor de muncă, prin parteneriate între unităţile şcolare şi instituţii de nivel judeţean sau ONG-uri.

Sănătate

Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor optime pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate

Direcţiile de acţiune necesare pentru realizarea acestui obiectiv sunt:- amplasarea echilibrată în teritoriu a dotărilor de sănătate;- dotarea localităţilor urbane conform statutului lor de servire în reţeaua de localităţi;- modernizarea şi echiparea corespunzătoare a unităţilor sanitare;- realizarea dotărilor publice de sănătate dotate corespunzător şi asigurarea cu cadre medicale a

cabinetelor medicale din localităţile rurale;- asigurarea infrastructurii de transport şi a transportului public către centrele cu dotări de sănătate de

nivel superior pentru toate localităţile;- realizarea de parteneriate între localităţi pentru asigurarea serviciilor medicale de tip superior;- politici de atragere a personalului medical cu calificare înaltă în localităţile urbane mici şi în cele

rurale.

Măsuri : - Modernizarea /reabilitarea/extinderea unităţilor medicale existente din toate localităţile urbane; - Modernizarea şi extinderea dotărilor de sănătate de nivel superior în Municipiul Brăila;- Asigurarea necesarului de cadre medicale şi dotări minime de bază în toate localităţile rurale –

îndeosebi Tufeşti, Ulmu, Victoria, Stăncuţa, Măxineni, Mircea Vodă, Zăvoaia, Galbenu, Jirlău, Cireşu, Gropeni, Măraşu, Berteştii de Jos, Cazasu, Tudor Vladimirescu ;

76

- Dezvoltarea serviciilor de educaţie sanitară în vederea prevenirii îmbolnăvirilor şi a fenomenelor de devianţă socială.

- Construirea centrelor sociale pentru bătrâni în zonele cu populaţie îmbătrânită - Sprijinirea ONG-urilor în asigurarea serviciilor de consiliere, ajutor şi asistenţă pentru persoane

cu probleme deosebite.

Cultură

Obiectiv specific: Îmbunătăţirea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei şi resursele de patrimoniu cultural

Direcţii de acţiune:- îmbunătăţirea şi diversificarea dotărilor de cultură în corelare cu nevoile populaţiei, precum şi cu

resursele de patrimoniu cultural ale judeţului- prin reabilitarea dotărilor de cultură, a celor sportive, realizarea spaţiilor verzi , acceselor şi parcajelor, realizarea de spaţii publice cu valenţe culturale complexe, integrarea monumentelor istorice în circuitul cultural

- orientarea proiectelor culturale spre localităţile mici, acolo unde se înregistrează dinamism economic şi social, pentru sporirea atractivităţii acestora şi în vederea realizării unor poli de dezvoltare teritorială

- realizarea de proiecte care să utilizeze fondurile comunitare şi naţionale de dezvoltare rurală, orientate şi spre valorificarea patrimoniului cultural local(axa 3), îndeosebi în localităţile rurale cu potenţial de dezvoltare a turismului rural.

Dotări sportive

Obiectiv specific: Asigurarea accesului locuitorilor la dotări de sport şi agrement Măsuri:- Amenajarea/ modernizarea dotărilor sportive şi de agrement din localităţile urbane- Diversificarea ofertei de dotări sportive şi de agrement, prin utilizarea resurselor naturale zonale,

pentru desfăşurarea unor activităţi sportive de interes turistic: turism sportiv, ciclism, sporturi nautice, înot, pescuit şi vânat sportiv s.a.

- Crearea bazelor sportive şi de agrement în zone cu potenţial turistic- Brăila, staţiunea Lacu Sărat, lacurile Câineni Băi s.a, Movila Miresii, Balta Albă, Jirlău, în localităţile Însurăţei, Gropeni, Berteştii de Jos, Frecăţei, Măraşu, Stăncuţa, Bărăganu, Ciocile.

- Creşterea gradului de dotare cu săli de sport şi terenuri sportive în localităţilor rurale.

3.3. LOCUIREA

Obiectiv specific: Asigurarea condiţiilor de locuire la standarde moderne pentru populaţie

Direcţii de acţiune:- acţiuni de extindere controlată a fondului de locuinţe, acolo unde există presiuni asupra terenurilor

prin extinderea intravilanelor- dezvoltarea fondului de locuinţe trebuie să aibă în vedere atingerea parametrilor de confort cu privire

la dimensiunile suprafeţei locuibile, echipare cu instalaţii de apă, canalizare şi încălzire, realizarea confortului termic, a siguranţei şi exigenţelor de ordin estetic

- reabilitarea/realizarea dotărilor conexe locuirii în zonele cu locuinţe

77

- protejarea fondului de locuinţe vechi din Municipiul Brăila, a celor de patrimoniu şi a celor cu valoare ambientală

- promovarea unor modele de construire tradiţionale în construcţia şi reabilitarea locuinţelor din localităţile rurale, îndeosebi a celor cu valenţe turistice.

Măsuri:- Sprijinirea construcţiei de locuinţe conform standardelor europene; asigurarea confortului locuirii

prin realizarea dotărilor/amenajărilor din zonele de locuit, utilizarea eficientă a resurselor de teren prin realizarea documentaţiilor de urbanism ;

- Reabilitarea fondului de locuinţe în vederea îmbunătăţirii confortului şi a valorii estetice în toate localităţile urbane şi rurale din zonele situate pe artere majore de circulaţie şi în zone cu potenţial turistic ;

- Dezvoltarea fondului locativ în scopul acoperirii cererii de locuinţe noi, a modernizării şi creării unui circuit de imobiliar adaptat nevoilor pieţei ;

- Reglementarea prin documentaţii de urbanism a construcţiei de locuinţe cu respectarea specificului local (dimensiuni, materiale, tratarea faţadelor, amenajarea spaţiilor verzi, împrejmuiri) în localităţile rurale unde s-au identificat prin studii istorice valori de construire tradiţionale.

4. INFRASTRUCTURI TEHNICE

4.1. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Reţeaua rutieră

Dezvoltarea infrastructurii rutiere va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritare fiind: construcţia de autostrăzi şi drumuri expres, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în Reţeaua trans-europeană de transport; modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor; sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic.

Strategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de C.N.A.D.N. are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.

Pentru judeţul Brăila, programul de reabilitate de perspectivă până în anul 2012 şi după prevede eşalonat pe etape, lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale: DN 2B Brăila – Şendreni, DN 21 Brăila – Drajna, DN 2B Buzău – Brăila, DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila

Îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene este considerată o prioritate importanta de dezvoltare a comunicaţiei internaţionale, interregionale şi intraregionale. Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport prevede următoarele lucrări:

Autostrada: Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Drum expres sau cu 4 benzi: Târgu Secuiesc – Focşani – Brăila – Tulcea, Brăila – Buzău,

Râmnicu Sărat – Hârşova – Constanţa, Brăila – Galaţi. Lucrare de artă: pod rutier/feroviar la Brăila

De asemenea pentru reabilitarea reţelei rutiere locale - drumuri judeţene şi comunale - şi îmbunătăţirea condiţiilor de transport rutier sunt necesare :

78

lucrări de îmbunătăţire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale .îmbunătăţirea calităţii drumurilor locale prin creşterea siguranţei traficului şi a fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transportreabilitarea şi extinderea reţelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiereelaborarea de programe pentru modernizarea reţelei locale astfel:modernizarea drumului judeţean DJ 221B pentru mărirea accesibilităţii comunei Vădeni realizarea centurii ocolitoare a municipiului Brăila, care să facă legătura între arterele de intrare-ieşire în oraş şi zonele industrialereabilitarea drumului ocolitor Brăila - Galaţi drum expres, la patru benzi de circulaţie, racordat la Zona Liberă şi la frontierăreabilitarea infrastructurii de turism-drumuri de acces către obiectivele turistice din judeţ, către portul de agrement Brăila, şi zona turistică Insula Mare a Brăilei .

Orice lucrare de dezvoltare în perspectivă a reţelei de drumurilor judeţene şi comunale situate în zona drumurilor existente sau a culoarelor viitoarelor proiecte C.N.A.D.N.R. va fi realizată cu respectarea prevederilor O.U.G. nr.43/1997 privind regimul drumurilor si cu avizul C.N.A.D.N.R.

In cazul extinderii zonelor rezidenţiale amplasate în zona viitoarelor proiecte C.N.A.D.N.R. autorităţile locale vor prevedea măsuri adecvate de menţinere a culoarelor necesare dezvoltării obiectivelor.

Pe terenurile rezervate dezvoltării reţelelor de transport rutier stabilite prin PATJ Brăila se va interzice autorizarea executării construcţiilor definitive fără avizul M.T.I. Eventualele construcţii executate fără autorizaţie de construire pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului , al judeţelor, oraşelor sau comunelor vor fi desfiinţate pe cale administrativă de către autoritatea administraţiei publice locale competentă, conform prevederilor legale.

Reţeaua feroviară

Dezvoltarea infrastructurii feroviare va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritare fiind:

modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciiloreliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim pentru exploatarea feroviară

Programul de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprinde: programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă, programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare, programul de reparaţii capitale şi modernizare.

În Strategia de dezvoltare elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport, pentru modernizarea infrastructurii feroviare sunt prevăzute următoarele obiective:

Linie de cale ferată cu viteză până la 160 km/h - - Galaţi – Brăila – Făurei - reţeaua TEN-F Linie de cale ferată de interes local pe traseu nou - - Brăila - Măcin - Isaccea - Tulcea Lucrare de artă - pod rutier/feroviar la Brăila

79

„Planul privind strategia pe termen lung a sectorului feroviar în vederea restabilirii echilibrului financiar al administratorului infrastructurii şi în vederea modernizării şi reînoirii infrastructurii” aprobat prin H.G. nr.817 /14.07.2005, defineşte directiile majore in care trebuie orientata reforma în acest domeniu.

Reţeaua de căi navigabile

Zona studiată este străbătută de Coridorul VII Paneuropean care leagă portul Gdansk de la Marea Baltică de bazinul Mării Negre. Pentru reţeaua navigabilă Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport prevede:- Lucrări de amenajare a căilor navigabile: Dunărea - sectorul Brăila – Ceatalul Ismailului; sectorul

Brăila – Ceatalul Ismailului şi Ceatalul Sf. Gheorghe; sectorul Brăila - Cernavodă – Călăraşi- Lucrări de modernizare în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în portul

Brăila- Bac Smârdan şi Bac IMB- Punct de trafic RO-RO nou în portul Brăila - Lucrări de modernizare în porturi existente pentru nave pasageri în portul Brăila- Port turistic şi debarcader Brăila- Regularizarea râului Siret, pentru a permite navigaţia, în amonte de municipiile Brăila şi Galaţi

Direcţia Generală Transport Naval din cadrul M.T.I. are în program derularea următoarelor lucrări de reabilitare: îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, de la Călăraşi – km 375 - la Brăila – km 175; sistem de supraveghere şi control al traficului de nave pe Dunăre

In portul Brăila sunt necesare investiţii în infrastructură: construcţia danei din avalul Portului, în cadrul cheului de mărfuri şi finalizarea cheului vertical de 150 m; finalizarea frontului de acostare cu încă 150 m, pe structura deja existentă; dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement, din zona centrală a municipiului Brăila; dană de descărcare produse petroliere pentru reconversia pe cărbune la Chiscani la 12 km amonte de Brăila.

Prin realizarea acestor obiective se urmăreşte întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii de căi navigabile. Realizarea acestor obiective privind dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european vor avea ca rezultat integrarea reţelei de transport naval în sistemul european de transport.

Reţeaua de căi aeriene

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I Reţele de transport prevede construirea unui aeroport nou în zona Galaţi – Brăila - Tuluceşti. Realizarea acestui obiectiv constituie o necesitate pentru dezvoltarea economică, şi nu numai a zonei Brăila – Galaţi. Amplasat în vecinătatea aglomerării urbane Brăila – Galaţi va fi dispus în zona de nord - vest a municipiului Brăila. De asemenea pentru aeroportul Ianca este necesară conversia sa într-un complex aeroportuar pentru agrement şi aviaţie sportivă.

Zona liberă Brăila

Zona Liberă Brăila constituie un punct de atracţie pentru investitorii străini - oferind avantaje multiple. Prin investiţii în modernizarea infrastructurii şi nu numai, Zona Liberă va deveni din ce în ce mai profitabilă. Deşi zona oferă o serie de avantaje fiscale, este nevoie de investiţii în completarea infrastructurii existente pentru că fondurile de care dispune acesta, sunt insuficiente comparativ cu necesităţile.

Pentru Zona liberă Brăila există un proiect de infrastructură regională şi locală – Parc Industrial Brăila – care are ca scop major creşterea atractivităţii regiunii pentru investitorii români şi străini prin

80

crearea unei infrastructuri la standarde europene, care să sprijine dezvoltarea unui mediu de afaceri la nivel regional.

4.2. GOSPODĂRIREA APELOR

4.2.1.amenajare bazine hidrografice

Politica de gospodărire a apelor din judeţ se înscrie în strategia şi politica naţională de gospodărire a resurselor de apă, care are ca scop: realizarea unei politici de gospodărire durabilă a apelor prin asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

Conform prevederilor legale din domeniul apei (legea 310/2004 - legea apelor) instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic este Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic, care stabileşte orientările fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi orientările pentru protejarea zonelor umede.

Obiectivele specifice privind calitatea şi cantitatea apei vizate de schema directoare a unui bazinului hidrogragic sunt:

asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor de suprafaţă şi subterane;

valorificarea potenţialului apelor;

apărarea împotriva acţiunii distructive a apei.

Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic este componenta prin care se face gestionarea cantitativă a resurselor de apă. Principalele obiective ale acestui plan sunt:

inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterane;

determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;

identificarea amenajărilor structurale existente care asigură disponibilul de apă la surse şi principalii parametrii de performanţă;

determinarea viitoarelor cerinţe socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;

identificarea opţiunilor fezabile pentru realizarea echilibrului dintre disponibilul de apă la sursă şi cerinţele de apă ale folosinţelor;

evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii;

identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea scopului pe care-l are schema directoare;

identificarea constrângerilor, a conflictelor de interese şi a soluţiilor de rezolvare;

analiza de impact şi evaluarea riscurilor induse de acţiunile, măsurile şi lucrările propuse în planul de amenajare al bazinului hidrografic.

Planul de Management al Bazinului Hidrografic este componenta de gestionare calitativă a apelor. Principalele obiective ale acestuia sunt:

atingerea şi menţinerea stării bune a apelor;identificarea presiunilor antropice importante şi a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă;diminuarea efectelor negative şi reducerea surselor de poluare;

81

determinarea cerinţelor de calitate asupra resurselor de apă.

Din punct de vedere administrativ, judeţul Brăila se înscrie în bazinele hidrografice: Ialomiţa – Buzău (cea mai mare parte a judeţului), Dobrogea – Litoral (Insula Mare a Brăilei) şi Siret (cca. 3% în nord-vest). Până la finalizarea schemelor directoare a acestor bazine, pentru judeţul Brăila administratorii bazinului hidrografic Ialomiţa – Buzău, care are cea mai ridicată pondere pe teritoriul judeţean, îşi propun :

acţiuni de recalibrare a lucrărilor de apărare existente; întreţinerea albiei râurilor prin îndepărtarea vegetaţiei forestiere;

reabilitarea lucrărilor existente sau lucrări noi de apărare împotriva inundaţiilor, în zonele cu risc major de inundare;

actualizarea documentaţiilor tehnice privind apărarea împotriva inundaţiilor, care să ia în considerare clasa de importanţă a noilor construcţii aflate în vecinătatea apelor;

realizarea unor documentaţii tehnice pentru rezolvarea problemelor majore la vulnerabilitatea la inundaţii existentă pe fluviul Dunărea, în Insula Mare a Brăilei (pericolul deversării digurilor, producerea infiltraţiilor în diguri, eroziunea malurilor, înmlăştinirea suprafeţelor îndiguite şi irigate);

realizarea hărţilor de risc la inundaţii, acţiune prevăzută şi în legea 575/2001- „Plan de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V- Zone de risc natural”. Pe baza acestor hărţi şi a prevederilor normativelor existente în domeniu, se va putea realiza amenajarea teritoriului judeţului în condiţiile apărării împotriva inundaţiilor.

4.2.2. Echiparea hidroedilitară – alimentare cu apă şi canalizare ape uzate

În calitate de ţară membră a Uniunii Europene, România este obligată să îşi îmbunătăţească calitatea factorilor de mediu şi să îndeplinească cerinţele Acquis-ului european. Astfel, ţara noastră a adoptat o serie de Planuri şi Programe de acţiune atât la nivel naţional cât şi regional, toate în concordanţă cu Documentul de Poziţie al României – “Tratatul de Aderare, Capitolul 22”.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu a fost elaborat în conformitate cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013, respectiv “Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului”, precum şi cu prioritatea 1 a CNSR, respectiv “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”. Programul se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale.

Printre obiectivele specifice care stau la baza realizării obiectivului major se află şi “Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare a apei uzate, în majoritatea zonelor urbane până în 2015, precum şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare”.

Acţiunile necesare pentru atingerea obiectivului sunt conforme cu propunerile din „Master Planul pentru sectorul de apă şi apă uzată din judeţul Brăila”, elaborat de firma TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD, în iulie 2008. În conformitate cu Directiva europeană 91/271/CEE, Articolul 2(4), analiza se face la nivelul „aglomerărilor”.

Realizarea obiectivului privind asigurarea calităţii apei pentru consumul uman şi îmbunătăţirea performanţei operaţionale a infrastructurii de apă în judeţ în vederea asigurării viabilităţii finaciare şi operaţionale presupune următoarele direcţiile de acţiune: modernizarea şi reabilitarea sistemului zonal de alimentare cu apă Brăila; extinderea sistemului regional de alimentare cu apă Gropeni - Ianca - Movila Miresii; reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile în toate localităţile

82

alimentate cu apă din surse de suprafaţă sau subterane; realizarea lucrărilor de alimentare cu apă în localităţile fără alimentare cu apă în sistem centralizat.

Un alt obiectiv al Master Planului este şi “identificarea investiţiilor necesare pe termen lung în domeniul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare al localităţilor, pentru a le aduce în concordanţă cu Directivele relevante ale CE.”

Propunerile pentru alimentarea cu apă şi canalizarea apelor uzate se fac pentru aglomerările: Brăila (m. Brăila, Baldovineşti, Lacu Sărat, Vărsătura); Însurăţei; Ianca; Făurei; Tufeşti; Viziru; Chiscani; Vădeni; Ulmu; Jirlău; Surdila Găiseanca; Suteşti; Bărăganu; Zăvoaia; Tătaru; Ciocile; Vişani; Dudeşti Tichileşti; Gropeni; Cazasu; Victoria; Lanurile; Movila Miresii; Mircea Vodă.

Tot ca investiţii pe termen lung, Master Planul propune şi extinderea actualului sistem regional de alimentare cu apă Gropeni – Ianca cu: o captare de apă de suprafaţă; o staţie de tratare a apei de 81.512 locuitori echivalenţi pentru localităţile racordate la acest sistem; aducţiuni de apă cu lungimi de 125km; staţii de pompare şi repompare a apei în sistem (5 bucăţi).

Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate în zonele rurale situate în afara aglomerărilor şi zonelor prezentate documentaţia Master Plan face deasemenea propuneri specifice.

Acţiunile propuse vor avea un impact pozitiv asupra mediului, ele acţionând pe mai multe căi, în mod direct sau indirect

4.3. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

Obiectivul general care decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii -2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) îl reprezintă ”Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare” pentru orizontul de timp 2008- 2025.

Obiective specifice ale sectorului de îmbunătăţirilor funciare propuse pentru judeţul Brăila sunt următoarele:

Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciareCrearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Pentru refacerea şi sporirea potenţialului agricol sunt necesare următoarele direcţii de acţiune şi măsuri de realizare a acestora:

1. Modernizarea, completarea si reabilitarea sistemelor hidroameliorative (lucrărilor de îmbunătăţiri funciare)

2. Creşterea eficienţei tehnice şi economice a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

În amenajări de irigaţii

Creşterea randamentului amenajărilor prin: reducerea pierderilor de apă pe câmpul irigat; înlocuirea agregatelor de pompare din staţiile de pompare degradate moral şi fizic (cca. 600 buc.)Achiziţionarea echipamentelor de irigaţie moderne pentru suprafaţa de 159.000 ha (descoperită în momentul actual), în concordanţă cu programul SNIF de punere eşalonat în funcţiune a amenajărilor.;

- Reabilitarea prizelor de apă de la Dunăre şi râurile interioare;

Creşterea suprafeţei irigate de la actualele ponderi anuale reduse la ponderi apropiate de nivelul maxim, prin politici guvernamentale de încurajare a producătorilor agricoli;

83

Modernizarea sistemelor hidrotehnice pentru: contorizarea consumului de apă la beneficiar; dispecerizarea automatizată în sistem informatizat pentru asigurarea distribuţiei apei la consumatori.În amenajări de desecare şi drenaje

Monitorizarea stării şi reabilitarea digurilor la Dunăre şi râurile interioare (383 km dig);Creşterea randamentului amenajărilor de desecare;Creşterea randamentului amenajărilor de drenaj prin inventarierea perimetrelor amenajate, desfundarea tuburilor, refacerea gurilor de descărcare a scurgerilor.3. Dezvoltarea politicii investiţionale si organizatorice pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare

Asocierea proprietarilor de pământ în scop de exploatare, asigurându-se condiţii de aplicare raţională a udărilor, de efectuare a activităţilor ameliorative pe terenurile cu exces de apă, de valorificare superioară a utilajelor şi instalaţiilor cu rol ameliorativ;Dezvoltarea asocierii proprietarilor particulari în forma Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI).

4.4. REŢELE ENERGETICE

4.4.1. Alimentarea cu energie electrică

Productia si transportul energiei electrice

TERMOELECTRICA SA a incheiat un parteneriat de un miliard de euro cu Enel si E.ON pentru constructia unei centrale pe huila, la Braila. Memorandumul de intelegere incheiat prevede infiintarea unei firme mixte care va construi o termocentrala noua pe huila, de 800 MW, pe platforma actualei centrale pe gaz din Braila. Acesta ar fi una dintre cele mai mari unitati de productie a energiei pe baza de huila din Romania.

Statia electrica de sistem de la Lacul Sarat va fi retehnologizata de consotiul AREVa – Electromontaj Bucuresti pana in anul 2012.Aceasta statie situata in sud-estul municipiului Braila reprezinta un nod energetic important care asigura conexiunile intre partea de sud-est si nord-est a ţării.

Retele electrice de distributie de medie tensiune

Retele electrice de distributie de medie tensiune urbane

Se vor realiza retele de distributie de medie tensiune noi, ca urmare a dezvoltarii urbanistice a localitatilor cu respectarea urmatoarelor principii :

Posturile de transformare de tip retea se vor realiza in constructie supraterana independenta, (in anvelopa de beton sau metal), sau inglobate in cladiri,Transformatoarele, cu puterea instalata de maxim 630 kVA, vor fi de tip cu ulei/uscate, de constructie etansa/ermetica,Celulele vor fi de tip capsulat (independente sau in carcasa comuna), in SF6, cu intreruptoare in vacuum, Celulele vor fi prevazute cu detectoare de puneri la pamant pe LES m.t. cu afisare locala si la distanta,Posturile de transformare se vor pregati pentru integararea in sistemul SCADA, fiind prevazute cu unitate de control si monitorizare la distanta (R.T.U.), iar celulele cu intreruptor avand dispozitiv de actionare cu electromotor,

84

LES noi de medie tensiune. vor fi exclusiv pentru tensiunea de 20 kV, realizate cu cable de aluminiu avand sectiunea minima de 150 mm2 , cu izolatie de polietilena reticulata , instalate in profile tipizate, cu traseul marcat,Retelele de distributie de medie tensiune se vor realiza de regula in solutia LES si vor functiona in schema buclata (racordate la capete pe bare de statii diferite), cu functionare radiala, avand intreruptor telecomandat in punctul de separare,

Retele electrice de distributie de medie tensiune rurale

Se vor realiza retele electrice. de medie tensiune, si joasa tensiune noi cu respectarea urmatoarelor principii :

LEA de medie tensiune vor avea lungimea maxima de 20 – 25 km (axe + derivatii), si vor functiona in configuratie buclata sau radiala;Posturile de transformare de tip retea se vor realiza in solutia PT aerian pe 1-2 stalpi in functie de puterea instalata si vor fi amplasate cat mai aproape de consumatori;In funcţie de specificul consumului, pentru alimentarea unor consumatori izolaţi sau a unor consumuri concentrate, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici, amplasate cât mai aproape de centrul de greutate al consumului;Izolatia va fi de tip compozit (cauciuc siliconic)Protectia contra supratensiunilor atmosferice se va face cu descarcatori cu oxid de zinc, in anvelopa compozita;

Retele electrice de distributie de joasa tensiune

Retele electrice de distributie de joasa tensiune urbaneRetelele electrice de distributie de joasa tensiune, se vor realiza deasemenea in solutia LES, cu sectiunea minima de 150 mmp;

Configuratia acestora va fi deasemenea in schema buclata (racordate la capete pe bare PT diferite), cu functionare radiala;

Retele electrice de distributie de joasa tensiune rurale

Retelele electrice de distributie de joasa tensiune, se vor realiza in solutia LEA, avand conductoare izolate torsadate (TYIR);LEA j.t. se vor monta pe stalpi sau pe cladiri, si vor avea lungimea maxima de 500 m;Bransamentele electrice monofazate se vor realiza cu conductare coaxiale in scopul reducerii posibilitatilor de consum fraudulos de energie electrica;Neutrul retelei se va lega rigid la pamant, iar valoarea prizelor de pamant, se va stabili cu respectarea tensiunilor de atingere si de pas conform STAS 12604/1992,Protectia contra supratensiunilor atmosferice se va realiza cu descarcatoare cu rezistenta variabila montate pe axul LEA;

În conditiile in care localitatile se extind, iar consumul de energie electrica se mareste, sunt necesare lucrari ce vizeaza imbunatatirea nivelului de tensiune.

Serviciul de iluminat public local

Strategia de dezvoltare a municipiului Brăila în sectorul de iluminat public, prevede următoarele obiective: organizarea, exploatarea, gestionarea unui serviciu de iluminat public care să asigure satisfacerea cerinţelor şi nevoilor de utilitate publică a comunităţii; funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economică a infrastructurii aferente serviciului; pogramarea şi finanţarea lucrărilor şi serviciilor aferente modernizării, menţinerii şi exploatării sistemului de iluminat public; extinderea sistemului de iluminat public pentru zonele în care în acest moment nu există iluminat public.

85

4.4.2. Alimentarea cu energie termică

In prezent alimentarea cu energie termică este tot mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale astfel încât principalele sisteme de alimentare cu căldură trebuie să ţină seama de această interdependenţă, valabilă şi pentru judeţul Brăila.

Pentru Municipiul Brăila locuinţele colective şi o parte a dotărilor din sectorul terţiar sunt alimentate cu căldură din sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) de la CET Chiscani care funcţionează în sistem de cogenerare (termoficare).

Strategia şi studiul de fezabilitate privind „Eficientizarea sistemului centralizat de producţie şi distribuţie energie termică din Municipiul Brăila” reactualizate, aprobate prin Hotărârea Consiliului Local Municipala Brăila nr. 13/31.01.2007, propun ca soluţie de asigurare a necesarului de energie termică a consumatorilor din Municipiul Brăila alimentarea în sistem complet centralizat, cu realizarea unei surse unice noi de energie termică cu putere instalată de 100 Gcal/h, amplasată la intrarea în oraş, pe terenul fostului Depozit de lemne.

Pe viitor, la clădirile racordate la SACET, pe lângă schema clasică cu alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice de cuartal la care să fie racordaţi consumatorii există şi posibilitatea montării la fiecare consumator a câte unui micro punct termic compact alimentat cu apă fierbinte direct din reţeaua exterioară şi în care se vor prepara apa caldă de încălzire şi apa caldă menajeră pentru respectivul consumator. In cazul aplicării acestei soluţii, la locuinţele individuale, la scări de bloc, la blocuri şi chiar la apartamentele din clădirile colective de locuit se pot monta module termice alimentate cu apă fierbinte.

In localităţile în care sunt instalate distribuţii de gaze naturale soluţia alternativă a fost simplă din punct de vedere tehnic prin montarea microcentralelor termice de apartament.

Localităţile în care nu au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură, precum şi consumatorii individuali din localităţile fără distribuţii de gaze sau care nu sunt racordaţi la acest combustibil folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică măsură, GPL. In prezent există tendinţa ca, la noile clădiri, să se monteze instalaţii de încălzire centrală cu cazane funcţionând pe unul dintre aceste tipuri de combustibil.

In ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face, ca şi până acum, în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, dintre care unele cu randament ridicat fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului.

In concluzie, în toate cazurile, deşi cheltuielile cu reabilitarea instalaţiilor termice sunt amortizate mult mai repede, totuşi trebuie realizată şi izolarea termică suplimentară a clădirilor.

4.4.3. Alimentarea cu gaze naturale

In Municipiul Brăila existenţa sistemului de distribuţie a gazelor naturale reprezintă la ora actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie un avantaj imediat din punct de vedere al consumatorilor.

Debranşarea de la SACET şi trecerea pe gaze naturale a circa 62% dintre apartamente, amplasate în general aleatoriu, constituie o dezechilibrare majoră a reţelelor aferente sistemului centralizat de încălzire, dar şi a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale şi de alimentare cu apă rece proiectate iniţial.

Soluţia microcentralelor termice de apartament şi cea a centralelor termice de bloc / scară de bloc prezintă avantaje şi dezavantaje,

86

Pentru localităţile în care sunt în funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, concurenţa dintre acestea şi sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură şi apă caldă menajeră.

Conform normelor tehnice în vigoare, în localităţi conductele subterane de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă: zone verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil.

In paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a lor, inclusiv pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor, remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea reţelelor, reechilibrarea lor etc.

Acolo unde este cazul, pozarea reţelelor de gaze naturale şi, pe cât posibil, a branşamentelor, ca şi a celorlalte reţele, se va executa înainte de realizarea carosabilului ţinând seama de circulaţiile şi lotizările proiectate.

4.4.4. Reţele de transport gaze naturale

Reţelele de transport de gaze naturale de înaltă presiune traversează în principal judeţul Brăila de la est la vest, alimentând localităţile importante amplasate de-a lungul traseelor acestora.

Dezvoltarea sistemului de transport a gazelor naturale trebuie să se facă în concordanţă cu cerinţele de înfiinţare a noi distribuţii de gaze naturale în primul rând în localităţile fără astfel de distribuţii, dar amplasate în apropierea traseelor conductelor de transport, precum şi în noile zonele cu potenţial de dezvoltare.

Amplasarea conductelor de transport se va putea face în principal în paralel cu căile de comunicaţie. De fiecare dată trebuie însă întocmit un studiu de fezabilitate privind presiunea de transport a gazelor (înaltă sau medie), fiecare dintre ele având avantaje şi dezavantaje specifice, de care trebuie ţinut seama în contextul actual, când terenurile sunt proprietate privată.

Este recomandabil ca alimentarea cu gaze naturale să fie cuplată cu alte surse de energie termică, în special surse de energie regenerabilă : energia solară, fotovoltaică, eoliană, biomasa (prin montarea unor sisteme hibride), atât pentru economisirea combustibililor fosili, cât şi pentru reducerea emisiilor de gaze nocive.

In conformitate cu prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea şi executarea conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 şi publicate în MO 960 bis / 29.11.2006. (care a înlocuit Normativul Departamental pentru proiectarea şi construcţia conductelor colectoare şi de transport gaze naturale - indicativ ND 3915/1994), în vederea asigurării funcţionării normale a conductelor şi evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de siguranţă şi în zona de protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii.

Traseele conductelor din amonte şi de transport gaze naturale sunt marcate cu prize de potenţial şi borne de schimbare direcţie, toate din beton, iar zilnic sunt supravegheate de operatori transport pe conducte şi reglare gaze naturale.

In conformitate cu Normele tehnice mai sus menţionate, zonele de siguranţă şi protecţie vor fi stabilite de S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ în conformitate cu clasa de locaţie a conductei (1…4) pentru proiectarea, execuţia şi verificarea conductei de transport, care este în funcţie de numărul de clădiri (existente şi prevăzute în planul de dezvoltare urbanistică a zonei) pe secţiuni aleatorii cu lungimea de 1600 m şi lăţimea de 400 m, având conducta ca axă longitudinală, precum şi de evaluarea stării tehnice a conductei şi de urmărirea comportării în exploatare a acesteia.

87

Zona de protecţie a conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale se întinde de ambele părţi ale conductei şi se măsoară din axul conductei. In zona de protecţie nu se execută lucrări fără aprobarea prealabilă a operatorului licenţiat care exploatează conducta (SNTGN TRANSGAZ SA MEDIAŞ).

Zona de siguranţă este zona care se întinde, de regulă, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanţă de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construită nici un fel de clădire care adăposteşte persoane (locuinţe, spaţii de birouri etc.)

Pentru autorizarea executării oricăror construcţii în zona de siguranţă a obiectivelor din sectorul gazelor naturale este obligatorie obţinerea avizului scris al operatorului conductei S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ prin intermediul EXPLOATĂRII TERITORIALE BRĂILA.

In conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351 / 2004, activitatea de transport şi cea de distribuţie ale gazelor naturale constituie servicii publice de interes naţional , iar lucrările de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întreţinere a obiectivelor / sistemelor de transport şi distribuţie gaze naturale sunt lucrări de utilitate publică.

Retele de ţitei şi produse petroliere

Conductele de ţiţei şi de produse petroliere care traversează teritoriul administrativ al judeţului Brăila trebuie să rămână în funcţiune, condiţiile esenţiale pentru o funcţionare a lor în bune condiţiuni fiind respectarea distanţelor de protecţie şi siguranţă faţă de diversele obiective, precum şi împiedicarea prelevărilor ilegale de fluide vehiculate.

In cadrul actelor normative specifice se definesc:

Distanţa de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării SNTTGCE, respectiv SNTCPP, inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de alta a acesteia.

Distanţa de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate al obiectivelor din cadrul SNTTGCE, respectiv SNTCPP, şi vecinătăţi. Aceasta se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.

Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.

In concluzie, nu se propune dezvoltarea sistemului de transport a fluidelor combustibile (ţiţei, gazolină), ci doar respectarea distanţelor minime de protecţie şi siguranţă ale acestora, facilitarea întreţinerii şi exploatării de către firmele abilitate, împiedicarea prelevărilor ilegale de combustibili, fapt care creează pericolul unor explozii devastatoare (în special în cazul conductelor de gazolină şi benzină).

4.4.5. Utilizarea surselor regenerabile de energie

In ceea ce priveşte utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), în judeţul Brăila la ora actuală pot fi utilizate cu diverse grade de eficienţă energia solară, eoliană, hidrogeotermală şi cea rezultată din arderea sau descompunerea biomasei.

Zona de câmpie din sud - estul României este o zonă cu potenţial din punct de vedere al utilizării componentei termice a energiei solare datorită nivelului radiaţiei solare (circa 5000 MJ/m2.an). Energia solară se poate utiliza nu numai pentru prepararea apei calde menajere, dar pentru

88

început pot fi montate experimental şi sisteme solare pentru încălzire, aceasta putând fi legată eventual de dezvoltarea turismului ecologic.

Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice, soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale.

In ceea ce priveşte energia eoliană, fiecare kWh de electricitate produsă prin energia vântului reduce poluarea cu circa 1 kg de CO2, de asemenea, înlăturându-se poluarea cu pulberi, SO2 şi oxizi de azot (NOx). In judeţul Brăila potenţialul eolian scade de la est către vest, valorile arealului în care se încadrează judeţul scăzând de la 7,5 m/s la sub 4,5 m/s.

In judeţul Brăila, zăcămintele de ape geotermale sunt cantonate în zona de sud – est a judeţului (Insurăţei – Mihai Bravu), dar ele sunt utilizate numai într-o mică măsură, la Insurăţei.

Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul estimat al biomasei ce ar putea fi folosită în judeţul Brăila este de 204 TJ, în timp de consumul anual este de 182 TJ.

Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.

4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

Propunerile de dezvoltare au la bază Strategia Directiei de Telecomunicaţii Brăila în domeniul telecomunicaţiilor, care prevede:- Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii moderne, bazat pe cele mai noi

tehnologii şi aplicaţii în domeniu. - Creşterea gradului de digitalizare a localităţilor judeţului concomitent cu îmbunătăţirea calităţii

serviciilor prestate. - Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin încurajarea dezvoltării infrastructurii în

bandă largă şi a aplicaţiilor societăţii informaţionale. - Conectarea la Internet de mare viteză a şcolilor, institutelor, bibliotecilor, muzeelor. - Instalarea de telecentre satesti

5. ZONIFICAREA TERITORIULUI

Prin zonificarea teritoriului se asigură suportul metodologic de realizare a obiectivului major al amenajării teritoriului, respectiv dezvoltarea spaţială echilibrată şi armonioasă a reţelei de localităţi, activităţilor economice, infrastructurii tehnice şi sociale, în relaţie cu resursele naturale ale judeţului.

Obiectiv: asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioară şi eficientă a resurselor zonale în scopul atenuării dezechilibrelor de dezvoltare teritorială.

Principale direcţii de acţiune pentru armonizarea dezvoltării în teritoriu:- creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare ;- dezvoltarea integrată a localităţilor din zona periurbană/de influenţă a municiliului Brăila- încurajarea sectoarelor economice performante ;

89

- reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila;- dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic;- protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie specială;- valorificarea printr-un turism durabil a patrimoniului natural specific;- valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural;- creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane, prin îmbunătăţirea echipării tehnico-

edilitară,; reabilitarea fondului construit, reabilitarea şi amenajarea adecvată a spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie, sport şi cultură;

- diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale prin valorificarea potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., valorificarea prin turism a meşteşugurilor legate de pescuit;

- asigurarea accesului localităţilor din interiorul UAT-urilor spre localitatea reşedinţă de comună/urbană;

- asigurarea accesibilităţii tuturor comunelor spre centre urbane;- dezvoltarea reţelei de transport diversificat şi a transportului public între localităţi.

Elementele de zonificare a teritoriului sunt prezentate împreună cu structura activităţilor în Plansa nr. 2.5.

Obiectiv: Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor

Dinamismul dezvoltării localităţilor învecinate municipiului Brăila are ca efecte o creştere a presiunii asupra trenurilor prin solicitări de zone de producţie, zone de depozitare, terenuri pentru infrastructură, terenuri pentru locuinţe. Presiuni cu efecte periculoase se exercită şi asupra terenurilor din zonele de interes turistic pentru realizarea de locuinţe de vacanţă/reşedinţe secundare.

La propunerile de extindere a intravilanelor este necesară creşterea exigenţelor cu privire la configuraţia şi amplasarea acestora astfel încât să se evite extinderea de-a lungul călor rutiere, defrişări/ afectări ale vegetaţiei, reduceri de terenuri arabile. Pentru zonele industriale în declin sunt necesare studii şi documentaţii de urbanism de reconversie sau de amenajare de parcuri industriale.

Pentru realizarea acestui obiectiv se recomandă întocmirea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism în zona de influenţă/periurbană a municipiului Brăila, documentaţii de urbanism de tip PUZ /PUD pentru toate zonele de intres turistic din proximitatea zonelor protejate naturale sau culturale.

1. Zona Municipiului Brăila- cuprinde municipiul Brăila şi comunele Vădeni, Chiscani, Cazasu, Tichileşti, Siliştea,Tudor Vladimirescu, Traian, Unirea, Gropeni.

Măsuri:- Îmbunătăţirea infrastructurii majore de transport- construcţie aeroport, modernizare port, pod peste

Dunăre spre Măcin, pod peste Braţul Macin.- Realizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru pregătirea strategiei de

dezvoltare integrată a zonei.- Parteneriat cu municipiul Galaţi pentru proiecte/strategie de dezvoltare teritorială integrată- Valorificarea prin turism durabil a zonelor de patrimoniu natural concomitent cu măsuri severe de

protecţie- cu deosebire în Balta Mică Brăilei şi ariile sale adiacente.- Utilizare eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.- Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere asigurată şi prin studii de amenajare peisagistică a zonelor

verzi.90

- Protejarea şi valorificarea în scop turistic a patrimoniului cultural din municipiul Brăila.- Îmbunătăţirea calităţii fondului construit şi a spaţiului public în municipiul Brăila.- Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de transport(naval, sprijinirea industriei prelucrătoare,

sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru turismul de tranzit, cultural, balnear, de weekend, ecolologic.

2. Zona Ianca- Faurei- zonă centrală , situată şi axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN2B, magistrala CF Bucureşti-Brăila – Galaţi

Măsuri:

- Susţinerea dezvoltării localităţilor urbane Ianca şi Făurei sub aspect social- economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.

- Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport.

- Diversificarea activităţilor economice în rural prin dezvoltarea serviciilor conexe transporturilor şi prin dezvoltarea industriei prelucrătoare/extractive.

- Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Movila Miresii, Lacul Sărat Câineni, Jirlău, Plopu, Esna, Lutul Alb, Ianca); arii naturale protejate (Balta Albă- Amara- Jirlău-Lacul Sărat Câineni, Inaca-Plopu-Sărat, Movila Miresii)

- Utilizarea eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.

- Creşterea ponderii suprafeţelor împădurite asigurate de studii de amenajare peisagistică a zonelor de agrement.

3. Zona Însurăţei- zonă situată între braţul Dunării şi limitele de sud şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 21, avînd ca principală localitate oraşul Însurăţei

Măsuri:

- Susţinerea dezvoltării oraşului Însurăţei sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit, astfel încât să se constituie într-un pol de echilibru judeţean.

- Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.

- Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport; se estimează o dinamizare a zonei în condiţiile realizării autostrăzii.

- Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură în localităţile rurale- îndeosebi cireşu, Dudeşti, Stăncuţa, Bărăganu.

- Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural.

- Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi a tradiţiilor pescăreşti prin strategii de dezvoltare integrată Parcul natural Balta Mică a Brăilei , Valea Călmăţuiului- Lacu Rezii-Pădurea Viişoara.

- Protejarea şi valorificarea prin turism a resurselor hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Balta Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei)

91

- Valorificarea în condiţii de protejare a mediului a resurselor petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganu, Berţeşi de Jos) ca alternativă la activităţile agricole.

- Asigurarea serviciilor de protecţie socială pentru populaţia vâstnică.

- Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.

- Modernizarea fermelor agricole şi sprijinirea diversificării activităţilor agricole.

- Creşterea suprafeţelor împădurite, protejarea şi extinderea suprafeţelor cu vegetaţie specifică; realizarea perdelelor de protecţie; amnajări peisagistice în zonele de agrement.

4. Zona de nord-vest - În zonă se conturează un pol de dezvoltare rurală - comuna Măxineni - a cărui dezvoltare este importantă să fie sprijinită pentru a atenua caracterul rural-periferic din prezent.

Măsuri:- Susţinerea dezvoltării comunei Măxineni, pentru asigurarea funcţiilor de centralitate în teritoriu-

sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.- Valorificarea patrimoniului cultural în strategia de devoltare integrată a comunei Măxineni-

Mînăstirea Măxineni, fond etnografic ansamblu de arhitectură populară, tradiţii legate de pescuit.- Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural, sprijinirea

dezvoltării comunei Movila Miresii ca al doilea pol de dezvoltare rurală în zonă.- Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.- Realizarea drumului expres şi a podului peste Dunăre care vor creşte accesibilitatea localităţilor la

coridorul IX de transport european şi vor contribui major la ridicarea economică a zonei.- Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.- Realizarea amenajărilor hidrografice specifice pentru protejarea la inundaţii a localităţilor din

apropierea cursului Siretului.- Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei

agricole şi a serviciilor din agricultură.- imbunătăţirea calităţii fondului funciar şi creşterea suprafeţelor împădurite.- Proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Vrancea şi Galaţi.

6. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

Potenţialul demografic

Prognoza populaţiei judeţului Brăila, în varianta medie (cea mai probabilă) indică faptul că în perioada 2006-2025, la nivelul judeţului se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (-19.9% în urban faţă de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitaţi ale judeţului sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.

Până în 2025 populaţia cu vârste între 0-14 ani va scădea cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu anul 2006, iar cea vârstnică va creşte cu aproximativ 4 puncte procentuale. Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural.

Analizele realizate surprind o serie de fenomene demografice negative care vor afecta evoluţia populaţiei judeţului în perioada proiectată, cele mai importante dintre acestea fiind: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.

92

Obiectiv general

Plecând de la obiectivele generale şi specifice formulate pentru domeniul resurselor umane în cadrul planurilor şi strategiilor naţionale şi regionale precum Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud Est pentru perioada 2007-2013, se poate formula următorul obiectiv privind dezvoltarea resurselor umane:

Creşterea competitivităţii şi atractivităţii judeţului prin dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiective specifice

1. Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (îmbătrânirea demografică, reducerea efectivelor de populaţie tânără pe baza emigraţiei);

2. Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate;

Direcţii de acţiune şi măsuri propuse

Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice

Redresarea situaţiei demografice / a declinului demografic la nivel de judeţ poate fi realizată printr-o politică care să stimuleze în primul rând creşterea natalităţii prin sporirea atractivităţii localităţilor urbane şi rurale pentru populaţia tânără. Dincolo de aceasta, pe termen scurt, trebuie identificate soluţii pentru a compensa deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă în prezent anumite domenii de activitate (ex. construcţii, confecţii, turism) ca urmare a emigraţiei populaţiei tinere în afara ţării.

Direcţii de acţiune:- diversificarea ofertei de servicii şi a facilităţilor adresate populaţiei tinere;- îmbunătăţirea calităţii locuirii; - creşterea mobilităţii intra-judeţeană;- compensarea deficitului de forţă de muncă în domenii care se confruntă cu această problemă.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:- diversificarea ofertei de servicii oferite familiilor cu copii – înfiinţarea de noi creşe, grădiniţe cu

orar prelungit, dezvoltarea unor servicii tip babysitting- identificarea domeniilor economice în care există deficit de forţă de muncă şi orientarea ofertei

educaţionale spre aceste domenii- atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea activităţilor economice după intrarea legală în

inactivitate- dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii confruntate cu deficit de forţă de

muncă- crearea de locuinţe sociale pentru familiile tinere în mediul urban- construirea / modernizarea infrastructurii de utilităţi (canalizare, apă potabilă, gaze)- dezvoltarea reţelei de transport intra-judeţeană- diversificarea oportunităţilor pentru activităţi de timp liber prin crearea / modernizarea /

reabilitarea infrastructurii sportive şi socio- culturale

Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate

În perioada 2002-2006, populaţia judeţului Brăila a cunoscut un proces de îmbătrânire, fenomen care va afecta în viitor într-o mai mare măsură potenţialul demografic al judeţului, dacă luăm în considerare prognoza demografică a populaţiei pentru perioada 2006-2025. Creşterea ponderii

93

populaţiei vîrstnice determină o serie de nevoi sociale specifice acestei populaţii şi are drept consecinţă creşterea presiunii asupra serviciilor medicale şi a celor sociale.

Dincolo de necesitatea dezvoltării serviciilor medicale şi sociale determinată de o anumită categorie de populaţie trebuie avută în vedere şi accesibilitatea acestor servicii.

Direcţii de acţiune:- reabilitarea şi modernizarea infrastructurii pentru servicii de sănătate – spitale, centre de

sănătate;- îmbunătăţirea accesului la servicii medicale în mediul rural;- creşterea calitativă şi diversificarea serviciilor sociale.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- reabilitarea şi modernizarea clădirilor ce adăpostesc spitale şi a centrelor de sănătate, mai ales a celor din mediul rural;

- asigurarea accesului la servicii medicale primare (medicină de familie) prin atragerea de medici generalişti , în special în zonele rurale;

- construirea, reabilitarea, modernizarea, restaurarea cladirilor pentru servicii sociale multifuncţionale şi rezidenţiale şi dotarea acestora cu echipamente

- dezvoltarea serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice.

Resurse umane

Obiectiv general: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă şi incluzivă, în care oferta de muncă să fie capabilă a se adapta permanent condiţiilor economice.

Obiective specifice:- Crearea de noi locuri de muncă;- Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă;- Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie;- Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii.

Direcţii de acţiune şi măsuri propuse

Crearea de noi locuri de muncă

Direcţii de acţiune:- susţinerea dezvoltării mediului investiţional;- creşterea mobilităţii intra şi inter judeţeană;

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:- dezvoltarea mediului investiţional prin crearea unor centre de pregătire / consultanţă în

domeniul afacerilor;- suport pentru înfiinţarea de noi IMM-uri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural;- dezvoltarea infrastructurii judeţene şi locale de transport.

Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă

Direcţii de acţiune:- creşterea oportunităţilor de integrarea pe piaţa muncii prin formarea de abilităţi compatibile

condiţiilor economice;

94

- promovarea programelor de perfecţionare continuă şi a celor de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă;

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- dezvoltarea programelor de perfecţionare profesională continuă adecvate exigenţelor pieţei muncii;

- aplicarea instruirii profesionale către domenii cu potenţial ridicat de dezvoltare;- furnizarea de cursuri şi dezvoltarea unor programe de susţinere a inserţiei pe piaţa forţei de

muncă a grupurilor vulnerabile;- crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă şi

asigurarea accesului la aceste servicii;- identificarea necesarului de forţă de muncă şi a exigenţelor de calificare prin consultări

permanente cu agenţi economici.

Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie

Direcţii de acţiune:- dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi a campusurilor şcolare / universitare din mediul urban şi rural;

- dotarea laboratoarelor şi unităţilor şcolare cu echipamente moderne;- dezvoltarea infrastructurii de învăţământ în zonele rurale izolate;

Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii

Direcţii de acţiune:- crearea ofertei educaţionale pe baza feedback-lui oferit de piaţa muncii;- implicarea agenţilor economici în programe de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;- creşterea nivelului de instruire al populaţiei judeţului.

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

- dezvoltarea ofertei de învăţământ vocaţional, profesional şi tehnic în raport cu evoluţia şi exigenţele pieţei muncii

- înfiinţarea unor centre de orientare şi consiliere profesională destinate elevilor / studenţilor din anii terminali şi proaspăt absolvenţilor

- dezvoltarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic care să faciliteze inserţia proaspăt absolvenţilor pe piaţa muncii

- implementarea unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii

- crearea unui sistem structurat de formare profesională continuă a resurselor umane din învăţământ

Constituie priorităţi proiectele prevăzute în strategia judeţeană cu privire la infrastructura de educaţie.

95

7. STRUCTURA ACTIVITATILOR

7.1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

Calitatea solurilor

Obiectivul general care decurge din “Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Braila” il reprezinta: Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat.

Judeţul Brăila are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole-81,4% din suprafaţa totală a judeţului. În aceste condiţii menţinerea calităţii solurilor la un nivel ridicat este determinantă pentru economia judeţului. Pentru protecţia, refacerea şi sporirea potenţialului agricol se propun ca obiective specifice:

- Implementarea unui management integrat al calităţii solului- Protectia calităţii solurilor prin măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare

Direcţii de acţiune şi măsuri:

Promovarea agriculturii ameliorative:

- Tehnica agricolă ameliorativă - componentă esenţială a programului de îmbunătăţiri funciare, asigurând înmagazinarea şi conservarea apei, promovarea soiurilor şi hibrizilor cu consumuri reduse de apă, prevenirea degradării şi ameliorarea solurilor slab productive care contribuie la accentuarea secetei solului.

- Monitorizare, sistem de prelucrare, prognoză şi valorificare a resurselor naturale de apă, inclusiv, din rezervoare freatice;

- Ameliorarea cadrului climatic nefavorabil agriculturii prin promovarea lucrărilor de amenajare a perdelelor de protecţie, a zonelor împădurite şi extinderea zonelor umede;

- Perfecţionarea sistemului de diagnoză şi avertizare a secetei.Creşterea capacităţii de producţie a terenurilor prin aplicarea lucrărilor ameliorative:

Alături de solurile productive, de tip cernoziom, în judeţ există o serie de soluri care necesită lucrări hidro-ameliorative (soluri sărăturate, soluri afectate de exces de umiditate, soluri nisipoase, soluri compactate etc.). Toate aceste soluri reclamă aplicarea unui complex de lucrări specifice fiecărui tip de degradare.

Pe fondul unor lucrări de îmbunătăţiri funciare eficace şi un sistem corespunzător de agricultură ameliorativă solurile cu potenţial superior, de tip cernoziom au nevoie numai de aplicarea irigaţiilor pentru completarea necesarului de apă.

Agricultura

Sectorul agricol este prin tradiţie un domeniu de performanţă pentru judeţul Brăila. Cu toate că în ultimele decenii a fost afectat de acelelaşi probleme care s-au manifestat generalizat în România, importanţa sa în cadrul regiunii de dezvoltare şi la nivel naţional este una majoră.

Pentru perioada de timp 2007-2013 strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cu privire la sectorul agricol se va înscrie în Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru a oferi agricultorilor posibilitatea beneficierii de sprijin financiar.

Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse sunt:

- încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;- susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole; - promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului (agricultură

ecologică); 96

- promovarea/susţinerea activităţilor de legumicultură în comunele existente ( Traian, Movila Miresii) şi în alte zone pretabile.

- încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent un profil ocupaţional mixt (Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile);

- asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;

- identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;

- susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;

Măsurile de sprijinire este necesar să se îndrepte deopotrivă spre lansarea economică a localităţilor cu performanţe, dar şi spre atenuarea problemelor economice ale celor aflate în dificultate.

Silvicultura

Obiectivul specific: Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor

Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse:- Finalizarea reformei proprietăţii forestiere;- Monitorizarea atentă a activităţii de exploatare a pădurilor; - Elaborarea de studii şi proiecte de extindere a vegetaţiei forestiere adecvate peisagistic cadrului

natural şi configuraţiei localităţilor; - Dezvoltarea fondului de pescuit şi vânătoare în accord cu măsurile de protejarea zonelor

avifaunistice;- Cercetarea şi promovarea activităţilor de prelucrare tradiţionale a lemnului îndeosebi în

localităţile rurale.

Piscicultura

Obiectiv specific: Dezvoltarea durabilă şi eficientizarea activităţilor de pescuit şi de prelucrare piscicolă

Măsuri pentru stimularea şi modernizarea activităţilor de pescuit :- amenajarea locurilor de pescuit ;- sprijinirea investitorilor actuali şi potenţiali;- popularea cu puiet certificat;- asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de pescuit ;- asigurarea unor servicii complementare;- amenajarea drumurilor de acces către bazine piscicole şi în jurul acestora; - evitarea unor practici menite să influenţeze negativ regimul natural de hrănire al peştilor /

potenţialul biologic al bazinelor piscicole;- evitarea utilizării bazinelor piscicole simultan pentru piscicultură şi pentru pescuitul sportiv.

Sprijinirea activităţilor /investiţiilor de procesare piscicolă şi maketing, se recomandă în toate localităţile cu potenţial piscicol şi în mod deosebit în localităţile care necesită o diversificare a activităţilor economice: Măraşu, Tichileşti, Măxineni, Movila Miresii.

97

Pentru perioada de timp medie armonizarea acţiunilor cu PNDR crează posibilitatea finanţării unor activităţi legate de pescuit şi prelucrarea peştelui prin Program operaţional pentru pescuit.

7.2. DEZVOLTARE RURALĂStrategia de dezvoltare rurală

Formularea şi implementarea liniilor strategice ale evoluţiilor rurale generează o abordarea specifică comunităţilor din judeţul Brăila, începând cu specifictatea profilului ocupaţional şi demersurile strategice, propuse sau în curs de concretizare. Obiective generale:

- Dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale din judeţul Brăila prin diversificare economică, ocupaţională;

- Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat;- Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor;- Îmbunătăţirea calităţii mediului şi a spaţiului rural;- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii publice rurale;- Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice;- Valorificarea potenţialului turistic şi cultural;- Dezvoltarea parteneriatului public – privat.

Obiective specifice: integrare europeană; mediul de afaceri; educaţie; protecţie socială; sănătate; ordine publică şi protecţie civilă; agricultură, silvicultură şi piscicultură; reforma administraţiei publice; turism rural; infrastructură şi gospodărie rurală; infrastructura rutieră; infrastructura socială; industriile locale şi meşteşugurile; servicii; reducerea şi prevenirea poluării mediului.

7.3. INDUSTRIA, CONSTRUCTIILE

Industria

Strategia de dezvoltare economică a judeţului Brăila cuprinde obiective ce se încadrează în sfera programelor operaţionale şi sectoriale, dar şi a strategiilor la nivel regional şi naţional.

Obiectivul specific rezultat din strategia de dezvoltare a sectorului industrial este reprezentat de : “Creşterea competitivităţii industriei prin valorificarea eficientă a resurselor umane, financiare şi materiale, în concordanţă cu fiecare activitate industrială”.

Direcţii de acţiune ce stau la baza obiectivului enunţat anterior sunt:- Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de

excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei;

- Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de susţinere a iniţiativelor industriale în vederea dezvoltării cooperării industriale;

- Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine;

- Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite;

- Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural;

98

- Redefinirea profilului industrial al localităţilor urbane într-o viziune integratoare la nivel judeţean.- Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei şi crearea polilor de

excelenţă pentru industria textilă şi confecţiilor, industria alimentară, industria costrucţiilor metalice, construcţiilor de maşini şi echipamente, industria metalurgiei feroase, celulozei şi hârtiei, industria de prelucrare a lemnului, industria extractivă şi cea a energiei electrice, termice, gazelor şi apei

- Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine

- Dezvoltarea resurselor umane în activităţile industriale competitive în vederea creşterii productivităţii acestora şi înfiinţarea de locuri de muncă bine plătite.

- Menţinerea unui mediu rural atractiv, strâns integrat cu mediul urban, simultan cu creşterea valorii adaugate şi diversificarea activităţilor economice din mediul rural.

Construcţiile

Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului construcţii este reprezentat în principal de:

Dezvoltarea activităţilor din construcţii corelat cu creşterea nivelului de dezvoltare economică

Principalele direcţii de acţiune pentru dezvoltarea acestui sector vizează: - Construcţia de noi locuinţe- Promovarea investiţiilor autohtone şi străine- Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare- Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă- Transferul de know-how occidental- Construcţia de noi locuinţe - Promovarea investiţiilor- Dezvoltarea şi implementarea proiectelor imobiliare de mari dimensiuni- Stoparea migraţiei externe a forţei de muncă- Transferul de know-how occidental.

În perspectivă, dezvoltarea sectorului construcţiilor va depinde de dezvoltarea economico-socială a judeţului. Piaţa terenurilor şi migraţia externă a forţei de muncă specializate reprezintă factori determinanţi în evoluţia activităţii în construcţii.

7.4. SERVICII

Obiectivul specific al strategiei de dezvoltare a sectorului serviciilor îl reprezintă:

Dezvoltarea activităţilor de servicii şi a infrastructurii tehnice

Se ştie că activităţile din servicii pot condiţiona apariaţia şi dezvoltarea atât pe verticală cât şi pe orizontală a celorlalte tipuri de activităţi economice, spre exemplu: activităţile industriale, de construcţii, agricole, turistice. Subliniind astfel importanţa dezvoltării sectorului serviciilor pe plan teritorial, acest obiectiv se va realiza prin aplicarea următoarelor direcţii de acţiune:

- Dezvoltarea activităţilor de servicii- Sprijinirea micilor întreprinzători - Iniţierea unor proiecte comune cu judeţele învecinate, destinate să rezolve probleme intra-

regionale- Extinderea reţelelor de comunicaţie la nivelul tuturor localităţilor rurale

99

7.5. TURISM

Obiectivul specific: Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural şi cultural.

Direcţiile de acţiune ce stau la baza formulării obiectivului specific al strategiei de dezvoltare pentru sectorul turism, sunt:- Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în

conformitate cu principiile dezvoltării durabile;- Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă;- Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent - Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe

teritoriul judeţului;- Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila, acordându-se o

atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu;- Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement, atât în Brăila, cât şi pe teritoriul judeţului.- Amenajarea, echiparea şi dezvoltarea zonelor de agrement şi a pădurilor de agrement în vederea

dezvoltării ecoturismului şi turismului de weekend;- Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului

turistic;- Crearea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să

individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact;- Declanşarea unei campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila, punându-se accentul pe

cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi, de anvergură;

- Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism şi a capacităţilor de cazare;- Accesarea fondurilor europene, naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului

Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, - Crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piaţa externă şi internă- Revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent

Localităţile pentru care se propun măsuri de relansare şi valorificare corespunzătoare a diferitelor forme de turism sunt: Staţiunea Lacul Sărat, Însurăţei, Victoria, Mihai Bravu, Movila Miresii, Tătaru, Gradistea pentru turismul balnear; Mun. Brăila, pentru turismul urban şi de afaceri; Mun. Brăila, oraşul Însurăţei, Traian, Movila Miresii, Râmnicelu, Suteşti, Mircea Vodă, Măxineni şi Chiscani, pentru turismul cultural şi religios; Mun. Brăila, Balta Mică a Brăilei, Stăncuţa, pentru turismul ştiinţific; Balta Mică a Brăilei pentru turismul ştiinţific; Mun. Brăila. Lacul Zătoan, Lacul Blasova, Lacul Esna, pentru turismul de agrement; Staţiunea Lacul Sărat şi Balta Mică a Brăilei, pentru turismul de weekend; Corbu Vechi, Vişani, Gropeni, Tufeşti, Stancuţa, Frecăţei, Măraşu, Râmnicelu, Racoviţa, Grădiştea, Roşiori, Ciocile, Ulmu, pentru turismul rural sau agroturismul.

- Introducerea şi promovarea unor noi forme de turism adecvate condiţiilor specifice existente pe teritoriul judeţului

- Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al Municipiului Brăila, acordându-se o atenţie specială restaurării şi conservării clădirilor de patrimoniu

- Modernizarea infrastructurii generale şi cu specific turistic pentru creşterea calităţii produsului turistic

100

- Crearea unor produse turistice specifice, originale, cu puternică amprentă locală, care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă, de maxim impact

8. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Obiectiv strategic: Integrarea armonioasă a teritoriului judeţean în spaţiul regional şi naţional, racordarea la reţeaua naţională şi europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială

Direcţii de dezvoltare: Creşterea nivelului de dezvoltare socio-economică şi a gradului de dotare cu servicii de tip urban

a municipiului Brăila pentru îndeplinirea rolului teritorial, conform PATN Secţiunea IV Reţeaua de localităţi;

Realizarea proiectelor de infrastructură: pod peste Dunăre, aeroport, modernizarea portului, traseu autostrada, drumurile expres prevăzute prin PATN Secţiunea Reţele de transport care vor asigura legătura cu Coridoarele IV şi IX; Delta Dunării şi zona Carpatică;

Crearea parteneriatului de dezvoltare între municipiul Brăila, municipiul Galaţi şi localităţile din aria de influenţă a acestora- formarea sistemului urban Brăila-Galaţi ca pol de dezvoltare de importanţă naţională;

Întărirea rolului oraşelor în cadrul reţelei de localităţi, prin dezvoltarea infrastructurii tehnice şi sociale, susţinerea dezvoltării economice;

Dezvoltarea cooperării dintre localităţile urbane şi cele rurale în vederea întăririi rolului teritorial al acestora şi echilibrării dezvoltării teritoriului judeţean ;

Dezvoltarea localităţilor rurale şi a cooperării între aceste în vederea realizării proiectelor de infrastructură şi valorificarea produselor agricole- clustere agricole

Valorificarea patrimoniului natural constituit îndeosebi de suprafeţele acvatice în practicarea unui turism durabil, care să protejeze aceste resurse şi să confere un spor de identitate teritoriului judeţean;

Realizarea de proiecte de dezvoltare rurală cu localităţi din judeţele vecine pe zone rurale cu potenţial turistic;

Realizarea de proiecte în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră .

101