16 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 393 miercuri 1.05.2013I

Se ;tie deja că rochia este opiesă de rezisten\ă în garderobaoricărei femei. În primele ei forme,rochia a apărut în secolul XIX,având mâneci lungi ;i gât înalt.

De-a lungul timpului aceasta;i-a schimbat înfă\i;area, ajun-gând la o versiune scurtă în anii'60, fiind o inven\ie superbă la aceavreme. Spre deosebire de anii trecu\i, ten-din\ele anului 2013 sunt variate!

Rochii în culori vii pentruzilele foarte calde

O rochie fluidă confec\ionată dinvoal poate fi purtată la prânz cu opereche de balerini iar seara sepoate opta pentru o pereche desandale cu toc înalt.Această versatilitate face ca o ro-chie să fie o piesă esen\ială aproa-pe în orice garderobă. Fie că este

o variantă scurtă ;i chic, o rochieelegantă din voal sau una u;or depurtat ;i de combinat cu alte ac-cesorii, niciodată nu ai cum să daigre;.

Rochii chic din dantelă

Anotimpul cald ne îmbie la rochiiu;oare din voal care dacă suntasortate cu o pereche de balerini;i un colier supradimensionat, dau

un aer misterios oricărei \inute.Sezonul acesta bumbacul pare săfie favoritul designerilor iar ro-chiile confec\ionate din acest ma-terial se potrivesc perfect cu teni;isau sandale joase. Frumuse\ea seaflă în elegan\a pe care o exprimărochiile, ele putând să fie purtatediferit în fiecare zi, în func\ie deocazie ;i starea de spirit

Flavia C.

Rochia, piesa cheie agarderobei pentru vara aceasta

Am sim\it`ntotdeauna nevoia

s[ muncesc maimult dec]t ceilal\i

EMMY

ROSSUM

pag. 8 - 9pag. 8 - 9

2 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013S[n[tate

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Sirop Momyrtidiab - Pro-prietăţi< hipoglicemiant (pro-dusul este o preţioasă sursăde insulină vegetală naturală,datorită conţinutului în cha-rantină din fructele de Mo-mordica charantia şi în myr-tilină din fructele de afin areşi proprietatea de a stimulainsulele Langerrhans dinpancreasul endocrin pentrusecreţia de insulină cu efectde reducere a glicemiei), hi-pocolesterolemiant, imunos-timulent, antioxidant, anti-septic digestiv şi urinar, de-purativ, antiinflamator, îm-bunătăţeşte activitatea inimii.

Recomandări< Siropul Momyr-tidiab se recomandă ca adjuvantpersoanelor cu tendinţa de creşterea glicemiei, persoanelor cu diabetinsulino non-dependent, precum şicelor cu diabet zaharat insulino-de-pendent, întrucât amelioreazăafecţiunile caracteristice diabeticilorcauzate de circulaţia periferică de-fectuoasă (retinopatia diabetică, hi-pertensiunea arterială, flebitele, ar-teritele), adjuvant în ameliorarea in-fecţiilor tractului digestiv (candido-ză bucală sau digestivă, micoze, di-zenterie, enterite, enterocolite) şi ainfecţiilor urinare, în calculoză uri-nară, gută şi afecţiuni reumatice. Pre-vine sau întârzie tulburările neuro-logice la bătrâni, ateroscleroza cere-brală şi tulburările vasculare de se-nescenţă. Este benefic în ameliorareasechelelor de infarct miocardic.

Sirop de Cătină cu `ndulcitor natural – Hyper stevia rebaudiana

Ajută la întărirea imunităţii na-turale a organismului întrucât fruc-tele de Cătină-albă sunt adevăratepolivitamine naturale> se manifestăprin acţiunea de distrugere aagenţilor patogeni şi de formare deanticorpi, combate formarea radi-calilor liberi cauza stresului oxidativ,în tonifierea sistemului nervos şi sti-mularea activităţii intelectuale> nor-malizarea circulaţiei sângelui, în

special cea periferică.

Sirop de Coacăz cu îndulcitor na-tural - Hyper stevia rebaudiana

Proprietăţi< hipoglicemiant, vi-taminizant si mineralizant, dezin-fectant urinar şi al căilor respiratorii,îmbunătăţirea circulaţiei periferice, prin conţinutul de rutozid şi vita-mina PP, antioxidant, creşte aportulde calciu şi fier.

Recomandări< stimulează se-creţia de insulină, ajută la întărireaimunităţii naturale a organismului>adjuvant în infecţii urinare (cistite),respiratorii (gripe, viroze), în sti-mularea circulaţiei periferice, în hi-pocalcemie şi anemie.

Sirop de Afin cu îndulcitor natural - Hyper stevia rebaudiana

Proprietăţi< hipoglicemiant, an-tiseptic, stimulent al circulaţiei pe-riferice, vitaminizant şi mineralizant.

Recomandări< adjuvant în scă-derea glicemiei (datorită mirtilineicare este numită şi insulina vegetală),diaree, enterocolite de putrefacţie şifermentaţie, dispepsii, infecţii uri-nare, uremie, reducerea inflamaţii-lor hemoroidale, creşterea acuităţiivizuale.

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 – 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Informa\ia zilei 3Miercuri 1 mai 2013 Familie

Cum po\i petrece S[rb[torile de Pa;te împreun[ cu copilul t[u?

Pe lista de pregătiri pentruPaşte, este bine să treci şi câ-teva activităţi pe care să lepoţi realiza împreună cu co-pilul tău.

Cum îl poţi implica pe copil înpregătirile pentru Paşte şi ce activi-tăţi îi poţi propune în această pe-rioadă? Iată nişte recomandări. Îţipropun o serie de activităţi pe carele-ai putea desfăşura şi în casa ta,pentru această perioadă specială.

1. Implicaţi-vă cu toţii în cu-răţenia dinaintea acestei sărbători.Fiecare ar putea să vină cu puţinajutor, indiferent de vârstă. Faptulcă cel mic îşi aranjează jucăriile, lesortează şi le aruncă la gunoi pe celestricate, îşi face curăţenie în dulap,îşi aranjează hainele sau are grijă deanimalul de casă, în timp ce părinţiise ocupă de altceva, este foarte im-portant.

2. Mergeţi împreună la cumpă-rături. Pentru a evita neplăcerile,realizaţi împreună lista de cumpă-rături şi explică-i celui mic faptul cădoar obiectele de pe listă vor fi cum-părate.

3. Vopseşte ouăle împreună cucopilul tău. Îl poţi implica în vopsi-rea obişnuită a ouălelor sau puteţi

fi creativi împreună folosind acua-rele sau carioci pentru a crea modeleoriginale. Vei vedea că o astfel de

activitate îi va trezi interesul celuimic. Poţi profita de ocazie pentrua-l învăţa mai multe despre tradiţiile

de Paşte şi despre tehnica de încon-deiere a ouălelor.

4. Realizaţi împreună activităţipractice  potrivite acestei sărbători.Veţi petrece timpul împreună într-un mod inedit şi plăcut. În plus, îistimulezi copilului imaginaţia şicreativitatea. Puteţi realiza împreu-nă un ou cu surprize sau un coşuleţde ouă special.

5. Căutaţi reţete de Paşte pe caresă le gătiţi împreună. Puteţi surprin-de membrii familiei în acest an cugustări pe care până acum nu le-aţimai aşezat pe masă. Şi cât de frumosar suna dacă le-ai spune musafirilor<”Felul acesta de mâncare l-a pregătitcopilul meu”

6. Vorbeşte-i copilului despresemnificaţia tradiţiilor de Paşte.Căutaţi semnificaţia lor prin cărţi,pe internet. Copilul tău ştie de ceexistă tradiţia vopsirii ouălelor înroşu? De ce luăm lumină în timpulslujbei de Înviere?Academia Părinţilor te învaţă sădezvolţi o relaţie armonioasă cucopilul tău, bazată pe comunica-re, înţelegere, acceptare. Pentru

detalii şi înscrieri poate fi contactată< psiholog

Ramona Grad (www.psyadlerian.com,

0742.707.468, 0770.589.991)

Dezvoltarea social[ ;i emo\ional[ a adolescentului:tim c[ adolescen\a este

perioada marilor schimb[ri,`ns[ de foarte multe ori cap[rin\i nu reu;im s[ ge-stion[m situa\iile prin caretrec copiii adolescen\i.

Psihologul Gyorgy Gaspar abor-deaz[ pe blogul personal aceast[tem[, pun]nd accentul pe marileschimb[ri `n dezvoltarea social[ ;iemo\ional[ a copiilor.

Adolescentul `;i formeaz[o identitate independent[

"Pe parcursul adolescen\ei ve\iavea ocazia s[ observa\i schimb[ri`n ceea ce prive;te felul `n care co-pilul dumneavoastr[ interac\io-neaz[ cu familia ;i cu prietenii. Dez-voltarea social[ ;i emo\ional[ a ado-lescentului difer[ de la caz la caz,fiind influen\at[ de o combina\ieunic[ de factori precum genele -dezvoltarea creierului, mediu, ex-

perien\ele cu familia ;i prietenii, co-munitatea ;i cultura. Schimb[rilesociale ;i emo\ionale dovedesc c[adolescentul `;i formeaz[ o identi-tate independent[ ;i `nva\[ s[ de-vin[ adult. P[rin\ii `;i pun `n modfiresc ̀ ntrebarea< cum ̀ l pot sprijini`n procesul de dezvoltare social[ ;iemo\ional[? V[ ofer c]teva idei desprijinire ;i suport<

Strategii de rezolvare a conflictelor

P[rin\ii trebuie s[ fie un model`n ceea ce prive;te dezvoltarea ;imen\inerea rela\iilor pozitive< stilullor de interac\iune cu prietenii, co-piii, partenerul ;i colegii e un modelde rela\ionare pentru adolescent.Copilul va `nv[\a de la dumnea-voastr[ prin observa\ie ce ̀ nseamn[respect, empatie ;i strategii de re-zolvare a conflictelor. Trebuie toto-dat[ s[ fi\i deschi;i pentru acunoa;te prietenii copilului dum-neavoastr[. Acest lucru v[ permite

s[ r[m]ne\i `n contact cu rela\iilesociale ale adolescentului. E bine de;tiut pentru adolescent c[ p[rin\iisunt deschi;i fa\[ de prietenii lor.Asculta\i emo\iile ;i st[rile adoles-centului< dac[ el vrea s[ v[ vor-beasc[ e important s[ `i acorda\iaten\ie. Dac[ sunte\i implicat `ntr-o activitate important[, stabili\i oanumit[ perioad[ de timp `n carepute\i s[ `l asculta\i. Respecta\iemo\iile adolescentului ;i `ncerca\is[ `i `n\elege\i perspectiva, chiardac[ e diferit[ de ceea ce g]ndi\idumneavoastr[.

E recomandat s[ fi\i explicit ;ideschis fa\[ de ceea ce sim\i\i, s[ `ispune\i adolescentului cum v[sim\i\i atunci c]nd acesta are unanumit comportament. Trebuie s[fi\i un model ̀ n ceea ce prive;te ge-stionarea eficient[ a emo\iilor difi-cile, s[ ̀ i vorbi\i adolescentului des-pre rela\ii intime, despre sex ;i s[ v[centra\i pe aspectele non-fizice", nespune psihologul. Mai multe detaliig[si\i pe blogul specialistului.

A consemnat I. Vladimirescu

4 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]nii

Ciorbă de măcriş cu cap de miel

Ingrediente necesare< un capde miel, două grămezi potrivite demăcriş, sare, puţin zahăr, opţionalouă şi smântână.

Modul de preparare< capul demiel se curăţă de eventualelepieliţe, se spală, se taie în bucăţi şise scot creierii, după care se punela fiert în apă cu puţină sare. Cândcarnea începe să se desprindă depe oase se adaugă măcrişul spălatşi se lasă la fiert. În final se potri-veşte de gust. Opţional se pot pune2-4 ouă la fiert în zeama respectivă,iar în final se poate adăuga puţinăsmântână în farfurie.

Umplutură de miel/porc

Ingrediente necesare< un sfertde miel (partea din faţă ce includecoasta şi spata) sau coastă de porc,un kilogram de carne tocată, 500grame de slănină tocată, 1,5 kilo-grame de măruntaie, 5 ouă fierte,10 ouă crude, două legături de cea-

pă verde, o legătură de usturoi, olegătură de pătrunjel, sare, piper,boia, 2-3 linguri de untură.

Modul de preparare< în cazulmielului se desprinde pieliţa de pecoaste până spre şira spinării pen-tru a face un buzunar. La carneade porc se desprinde de pe coastecarnea şi slănina pentru a face bu-zunarul. Măruntaiele se fierb dejumătate, după care la răcire se taieîn felii lunguieţe. Bucăţi lunguieţese taie şi ouăle fierte. Verdeaţa setaie mărunt. Toate ingredientele sepunt într-un castron mai mare şise amestecă după adăugarea ouălorcrude. Totul se pun apoi în buzu-narul practicat. Se coase buzuna-rul, iar carnea se dă cu puţină un-tură şi sare. Se pune în tavă, dupăcare se adaugă puţină apă. Tava seintroduce în cuptor. În vreme cese prăjeşte, carnea se stropeşte cuapa din tavă. Se întoarce pe ambelepărţi la prăjit.

Coriolan A.

Bilu\e cu ciocolat[ Drob de miel

Mod de preparare<Măruntaiele şi ficățeii se lasă câ-

teva ore la apă rece, apoi se spală `nmai multe ape. Se pune la fiert înapă uşor sărată, iar din când în cândse curăță de spumă. Se fierbe pânăcând toate se înmoaie, după care sestrecoară. Zeama se poate folosipentru prepararea unor ciorbe. Du-pă ce măruntaiele s-au răcit se toacăşi se amestecă cu verdețurile mă-runțite, cu pâinea înmuiată în lapteşi stoarsă şi cu ouăle crude. Se con-dimentează după gust. Într-o tavămai mare de chec, căptuşită cu hâr-tie de copt unsă cu puțin ulei se

aşează prapurul sau feliile de carnecu marginile afară. Se umple tavapână la jumătate cu amestecul dedrob, se aşează ouăle fierte, apoi seacoperă cu restul compoziției şi cuprapurul rămas. Se acoperă bine cuhârtie de copt şi se coace aşa circa30 minute. Se ia jos hârtia şi se maidă la cuptor circa 15 minute, pânăcând se rumeneşte. Se scoate din ta-vă, se ia jos hârtia, iar după ce se ră-ceşte se poate felia.

Ingrediente<Măruntaiele mielului< inimă,

ficat, rinichi (se pot folosi şi mă-runtaie de porc), 500 g ficat depui, 4 ouă crude, 6 ouă fierte tari,2 legături de ceapă verde, 2 legă-turi de frunze de pătrunjel, 2leg[turi de mărar verde, două feliide paine albă uscată, 200 ml delapte, sare, piper, prapur de mielsau felii mari şi subțiri de carne.

Mod de preparare<Carnea se spal[ bine, se pune la

fiert `n ap[ rece, `mpreun[ cu legu-mele ;i cu piperul boabe, la foc mic,iar dup[ circa o or[ se pune ;i sarea.Se fierbe tot a;a, la foc mic, p]n[c]nd ingredientele se `nmoaie.Dup[ ce se ia de pe foc, se las[ circa10 de minute s[ se limpezeasc[. Sestrecoar[ ̀ ncet, s[ nu se tulbure, iart[i\eii sau g[lu;tele se fierb separat,

`n ap[ cu sare. Se strecoar[ ;i se pun`n sup[, carnea luat[ de pe oase ;izarzavaturile se pot servi, fie ca ape-ritiv, fie `mpreun[ cu supa cald[,dar se pun pe mas[ separat, oferindfiec[ruia posibilitatea de a alege mo-dul `n care le consum[.

Ingrediente< Circa 800 g carne de curcan

(neap[rat ;i p[r\i osoase, precum;i piele), o ceap[, 3-4 morcovi, 2p[trunjei, \elin[, o gulie, alte legu-me, t[i\ei pentru sup[, sau g[lu;tedin gris, piper boabe, piper m[ci-

nat, sare.

Mod de preparare<Biscui\ii se sf[r]m[ `ntr-un vas

mai mare. Se amestec[ zah[rul, ca-caoa ;i laptele ;i se pune la fiert,p]n[ c]nd zah[rul se tope;te com-plet. Se adaug[ zah[rul vanilat, iardup[ ce ;i acesta s-a topit se ia de pefoc, iar untul se tope;te `n acest si-

rop. Se toarn[ peste biscui\i ;i seamestec[ bine, p]n[ c]nd mai estefierbinte. Din aceast[ compozi\ie seformeaz[ bilu\e, `n mijlocul c[rorase pun alune, migdale, sau boabe devi;ine. Ciocolata se tope;te ;i seadaug[ untul. Se amestec[, iar cuajutorul unor scobitori bilu\ele setrec prin ciocolat[ topit[. ~nainte dea se `nt[ri glazura, se poate pres[racu ornamente colorate pentru pr[ji-turi.

Ingrediente< 500 g biscui\i alimentari, 300

g de zah[r, 50 g de cacao, 100 g deunt sau margarin[, 2 plicuri dezah[r vanilat, 200 g de lapte (sauap[), boabe de alune, migdale, sauvi;ine `nmuiate `n alcool. Pentruglazur[< 200 g ciocolat[ menaj, o

linguri\[ de unt sau margarin[.

Sup[ de curcan

Informa\ia zilei 5Miercuri 1 mai 2013 Cosmetic[

Modele de ochelari pentru sezonul prim[var[-var[ 2013

Ne putem lua adio de la in-jec\iile cu botox sau opera\iiledureroase pentru îndepărta-rea ridurilor< cercetătorii audescoperit un ingredient-mi-nune care se află încompozi\ia boabelor de soia;i stimulează produc\ia de co-lagen, oferind pielii rezisten\ă;i elasticitatea de care are ne-voie pentru a arăta întotdeau-na bine.

Acest compus poartă denumi-rea de genisteină ;i ;i-a dovediteficacitatea pe mai multe studiiclinice realizate pe aproximativ2000 de femei cu vârstele între 50-65 de ani. Ele au aplicat pe o pe-rioadă de o lună, câte 2 picăturide serum care are la bază aceastăsubstan\ă. În mai mult de 53% decazuri, ridurile au fost reduse sem-nificativ iar pielea a devenit foartefermă ;i vizibil reîntinerită.

Recomand[ri

Produsele pe bază de genistei-nă sunt recomandate în special

femeilor aflate la menopauză, de-oarece în această perioadă critică,nivelul de estrogen scade într-unmod dramatic, ducând la pierde-rea colagenului ;i a elastinei aflateîn \esuturi.

Acest hormon extras din boa-bele de soia are ;i alte beneficii.Alte cercetări au demonstrat căacesta poate bloca ;i ac\iunea en-zimelor care sunt răspunzătoarepentru răsăpândirea celulelor bol-nave în cazul cancerului de sânsau prostată, împiedicând dezvol-tarea depozitelor de colesterol pevasele de sânge, prevenind astfelapari\ia atacului cerebral ;i a bo-lilor cardiovasculare.

Substan\a carepoate atenua

ridurile

Ochelarii de soare sunt ac-cesoriul care nu ar trebui s[lipseasc[ `n sezonul cald. Pel]ng[ faptul c[ ofer[ protec\ie`mpotriva razelor solare ;i`mpiedic[ apari\ia ridurilor,ochelarii de soare completeaz[\inuta vestimentar[ ;i te ajut[s[ ar[\i excelent. Iat[ c]tevamodele de ochelari, `n trendpentru acest sezon.

Model ButterflyAcest model de ochelari

aminte;te de moda anilor '60. Oche-larii Butterfly se potrivesc pentru ori-ce \inut[ vestimentar[ ;i sunt potrivi\ipentru a proteja `mpotriva razelorputernice din timpul verii.Model Cat Eye

Forma acestui tip de ochelari esteneconven\ional[, dar rafinat[, ̀ n ace-la;i timp. Ace;ti ochelari de soare suntjuc[u;i ;i se potrivesc de minuneoric[rei femei cu spirit ludic. ModelulCat Eye nu trebuie s[ lipseasc[ dingarderoba ta `n acest sezon. ~i po\iasorta at]t la o \inut[ lejer[, de plaj[,dar ;i la o \inut[ de sear[. Petrecerilede var[ vor fi mult mai frumoase, da-ca le prive;ti cu ochelarii Cat Eye.Ochelari cu lentile colorate

Ochelarii de soare cu lentile co-lorate reprezint[ piesa de rezisten\[pentru sezonul prim[vara-var[ 2013.Culorile variaz[ de la verde in-tens p]n[ la albastru gri.Se poart[ modelele de di-mensiuni mici. Acest modelde ochelari este perfect pen-tru o femeie elegant[ ;i sofis-ticat[.Ochelari cu rame colorate

Designerii ;i-au concentrataten\ia asupra culorilor, `n acestsezon. Un alt model de ochelari,potrivit pentru prim[vara-vara2013, ̀ l reprezint[ ochelarii cu ramecolorate. Un model juc[u; pe care`l po\i folosi ca accesoriu pentru o\inut[ vestimentar[ casual sau sport!Ochelari de soare geometrici

Acest model de ochelari se po-trive;te femeilor ̀ ndr[zne\e care ;tiuce vor ;i nu se sfiesc s[ o arate. Oche-larii cu rame mari, ̀ n stil vintage sauochelarii decora\i cu diferite accesoriisunt perfec\i pentru vara aceasta. ~n func\ie de m[rime ;i forma, ̀ i po\iasorta la majoritatea \inutelor de var[.Nu doar c[ sunt `n trend, dar ace;tiochelari `\i ofer[ ;i protec\ia solar[de care ai nevoie.Evita\i ochelarii de la tarabe

Soarele puternic poate produceleziuni retiniene ireversibile, ̀ n acestecondi\ii fiind strict interzis s[ neuit[m direct la soare. Medicii oftal-mologi sunt de p[rere c[ nici persoa-

ne-le care

poart[ ochelari deprotec\ie nu au voie s[ se uite

la soare. Singurii ochelari permi;i `naceast[ situa\ie sunt cei pentru eclips[de soare.

Persoanele care au dioptrii pen-tru distan\[ ;i pe care le sup[r[ lumi-na natural[ pot opta pentru ochelarispeciali pentru soare, care au ;i diop-trii. Recomandarea este s[ nu se poar-

te ochelari foarte`nchi;i la culoare ;i ̀ n nici

un caz `n incinte `nchise. Cei careau nevoie de ochelari pentru dis-

tan\[ au nevoie de lentile heliomatesau colorate. Persoanele care nupoart[ ochelari de vedere sunt sf[tuites[ nu achizi\ioneze ochelari ieftini dela tarabe, exist]nd riscul ca ace;tia s[fie impregna\i cu substan\e care potda alergii. Ochelarii de soare trebuiea;eza\i pe un plan cu bra\ele `n suspentru c[ plasticul se zg]rie cel maiu;or. Nici copiii nu au voie s[ se uitela soare ;i trebuie proteja\i.

V. S.

6 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013Remedii naturiste

Remedii gemoterapice pentru s[rb[tori lini;tite

Preg[tirea pentru s[rb[to-rile pascale sunt `n plin[desf[;urare. Dup[ postul de 40de zile `n care organismul afost „cur[\at“ ;i detoxifiat, deasemenea, emo\ional fiecarecre;tin s-a preg[tit s[ pri-measc[ Lumina. Familiile seadun[ `mpreun[, cel mai ade-sea `n jurul unei mese`mbel;ugate pentru a`mp[rt[;i emo\ii, g]nduri ;i dea servi din bucatele tradi\io-nale.

Indiferent c]t de greu se descurc[o familie, pentru s[rb[tori se fac efor-turi deosebite pentru a avea mese bo-gate cu produse pe baz[ de carne,miel, porc, pas[re, ou[ ro;ii, pasc[ ;ialte dulceg[rii ;i bine`n\eles un paharde vin. Pentru organism, masa dePa;te reprezint[ o grea ̀ ncercare, so-licit]nd din plin ̀ ntregul tub digestiv.Organul poate cel mai solicitat estevezica biliar[, care atunci c]nd ajungela suprasolicitare aten\ioneaz[ orga-nismul prin semne de genul<dureri,grea\[, tulbur[ri de tranzit, v[rs[turi.

Cur[\ire ;i drenajGemoterapia vine ̀ n ajutorul ve-

zicii biliare cu dou[ macerate glice-

rinice cu efect de cur[\ire ;idrenaj<Extractul din ml[di\e de Roz-marin-Rosmarinus officinale, 2 ml`n pu\in[ ap[ diminea\a ;i Extractuldin muguri de Ar\ar-Acer campestre,2 ml `n pu\in[ ap[ seara, zilnic timpde cel pu\in o lun[. Aceast[ schem[poate fi aplicat[ de toate persoanelecare au o vezic[ biliar[ mai sensibil[,chiar ;i preventiv cu aproximativ 3-4 s[pt[m]ni `nainte de expunerea lamese `mbel;ugate cum se `nt]mpl[`n perioada s[rb[torilor.

Extractul de Rozmarin este unexcelent antispastic ;i reglator al mo-

tilit[\ii vezicii biliare.Mugurii de Ar\ar au organotro-

pism pentru colecist, dar pot diminua;i valorile colesterolului ;i pot reduceformarea ;i precipitarea noroiului bi-liar, `mpiedic]nd formarea de micro-calculi biliari. De asemenea au ;i acti-vitate antiinflamatorie asupra pere\ilorvezicii biliare, determin]nd o dimi-nuare a contractilit[\ii acestuia.

Remedii homeopateHomeopatia ajut[ ;i ea la ame-

liorarea ""stresului""culinar la care es-

te expus organismul ̀ n timpul ;i dup[s[rb[tori. Exist[ multe remedii carepot fi indicate, dar ele de regul[ vorfi indicate de medicul homeopatdup[ o consulta\ie temeinic[. A; faceo excep\ie ;i a; men\iona aici reme-diul Nux vomica, care este un exce-lent remediu utilizabil `n caz de ex-cese alimentare, cu balon[ri, senza\iede grea\[, v[rs[turi, poate ;i scaunemodificate ;i de ce nu ;i ̀ n caz de ex-cese alcoolice ;i mahmureal[. Nuxvomica Ch 9 administrat de 3-4 oripe zi c]te 5 granule poate face ca sim-ptomele nepl[cute s[ treac[ mai u;or.Dac[ predomin[ v[rs[turile sau scau-nele diareice ;i se pierd cantit[\i im-portante de lichide,eventual deshi-dratare,remediul de elec\ie este Chi-na, care reechilibreaz[ `n mod spec-taculos organismul. Pentru cas[rb[torile s[ fie cu adev[rat frumoa-se, dup[ preg[tirea temeinic[ pe careau parcurs-o to\i credincio;ii at]t fizicc]t ;i mental, invit la modera\ie `nintroducerea alimentelor de origineanimal[ ;i la consumul de b[uturi al-coolice . Nu ̀ n ultimul r]nd, g]ndireapozitiv[ ;i rug[ciunea sunt deosebitde importante. Bucura\i-v[ de pre-zen\a celor dragi ;i face\i sim\it[aceast[ bucurie.

S[rb[tori Pascale luminoase v[doresc!

Dr. Szatmari Anamaria, medic homeopat Clinica Sf.Anton

Acum, că se apropie Învie-rea Mântuitorului Iisus Hris-tos, hreanul este un alimentnelipsit de pe masa de sărbă-tori. Pentru a-l putea consu-ma, hreanul se curăţă de coa-jă, după care se dă pe răzătoa-rea măruntă. Produsul obţin-ut se sărează şi se pune în bor-can în apă cu puţin oţet. Cândse pregăteşte pentru consumse pune puţin zahăr, oţet şismântână.

Într-un litru de vin roşu, natu-ral, se pun 15 linguri de hrean datprin răzătoarea fină. Se astupă sticlaşi se lasă să se macereze vreme de8-9 zile, după care se filtrează. Seiau 3-4 linguri din acest vin tonicpentru îmbunătăţirea digestiei, pen-tru stimularea şi reglarea activităţiicardiace, contra anemiei şi pentru

prevenirea litiazei renale. Pe termenlung, este tonic sexual şi un afrodi-ziac foarte eficient.

Energizant cu hreanSe spală foarte bine 12 ouă, apoi

se pun într-un vas, cu coajă cu tot,şi se ţin timp de 12 ore în suc naturalde lămâie. Se scot ouăle, se sparg şise bat bine, după care se pun dinnou în vasul cu suc de lămâie, în ca-re se mai adaugă 1 kg de hrean ras,1 litru de ţuică naturală tare, 1 kgde miere. Amestecul se ţine la ma-cerat într-un borcan, vreme de nouăzile, după care se iau zilnic, dupămesele principale, 1-3 linguri.

Făină de hreanFăina de hrean se obţine din ră-

dăcini tăiate cubuleţe. Se pun la us-cat lângă o sursă de căldură, apoi semacină cu râşniţa electrică de cafea.Acest praf se foloseşte în obţinerea

decocturilor, pentru cataplasme sause administrează ca atare. Dacă sefoloseşte făină de hrean, aceasta seamestecă în proporţii egale cu făinăde in. Se adaugă apă şi pasta rezul-tată se înveleşte în tifon care se apli-că pe locul afectat timp de o oră.Sub formă de oţet, hreanul este fo-losit cu succes contra parezelor fa-ciale, contra descuamării pielii şi aseboreei. Se rade o rădăcină dehrean şi se introduce într-o sticlă.Se toarnă deasupra oţet de mere cumiere şi se lasă să se macereze într-un loc cald, timp de zece zile.

Leac pentru tuse, bronşiteşi guturaiului

Sinusurile congestionate şi nasulînfundat se vindecă fără greş dacăpunem pe frunte 2-3 linguri dehrean ras, învelit într-o basma roşie.Hreanul se ţine 5-30 de minute pefrunte şi la rădăcina nasului. Cei cu

o piele foarte sensibilă vor ţine maipuţin cataplasma, altfel pot apăreainflamaţii serioase. Pentru comba-terea tusei se poate folosi fie hreanras, încălzit în cuptor cu zahăr timpde 4-5 ore, din care se ia cîte o lin-guriţă în crizele de tuse.

Sinuzita şi rinita se tratează ast-fel< într-o basma, se pun 2 linguriţede hrean ras şi se aplică pe frunte.Pentru bronşită, gripă, congestiipulmonare, se aplică pe torace ca-taplasme cu făină de in şi hrean, carese ţin vreme de 30-60 de minute.Aplicaţia se repetă o dată la 2-3 zile.În caz de sensibilitate la frig, pre-dispoziţie spre degerături, se reco-mandă 3-4 linguri de vin tonic dehrean înainte de fiecare masă. Siro-pul de hrean e bun în guturai cânde indicată şi gargara cu trei linguriţede tinctură la un sfert de pahar deapă.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Hreanul este un aliment de excep\ie, dar ;i un leac deosebit

Informa\ia zilei 7Miercuri 1 mai 2013 Mama ;i copilul

În cazul unei na;teri spontane,bebelu;ul simte că se schimbă ce-va, că el va veni pe lume curând.El simte durerile, bătăile accelerateale inimii mamei ;i felul în care sepetrece travaliul. În concluzie, be-belu;ul ;tie instinctiv că trebuiesă-;i schimbe domiciliul. Nu la felse prezintă situa\ia în caz de ceza-riană, bebelu;ul stă în uterul ma-tern ;i nu bănuie;te nimic, pânăcând brusc se deschide acoperi;ul;i două mâini mari, purtând mă-nu;i, îl apucă ;i îl smulg din corpulmatern familiar. Din această clipă,dintr-odată se face lumină ;i estemult zgomot, este mai frig ;i nu-iatât de strâmt ca înainte.

Bebelu;ii adu;i pe lume princezariană trăiesc na;terea în moddiferit. Există studii ;tiin\ifice, caresus\in că mul\i copii născu\i princezariană suferă un mic ;oc lana;tere, deoarece ei nu sunt pre-găti\i ;i nu realizează că au venitpe această lume.

C]nd se recurge laopera\ia prin cezarian[

Interven\ia chirurgicală seefectuează sub anestezie peridu-rală sau anestezie generală. Copi-

lul se va na;te printr-o opera\ie dedeschidere a abdomenului, apoi auterului mamei.

Opera\ia de cezariană esteprogramată atunci când nu sepoate na;te pe cale naturală. Me-dicul poate să decidă cezariana înultimul moment, dacă î;i dă sea-ma că na;terea pe cale naturală nu

se poate realiza sau există o sufe-rin\ă fetală.

Indica\ii speciale pentru efec-tuarea opera\iei de cezariană< încursul travaliului, capul copiluluise dovede;te a fi prea voluminospentru bazinul mare (incompati-bilitate feto-pelvină), placenta as-tupă colul uterin ;i îl împiedică pe

bebelu; să coboare în bazin (pla-centa praevia), copilul se prezintăîn pozi\ie transversală sau pelvia-nă, uterul matern are cicatrice, ca-re ar putea să se rupă în timpulcontrac\iilor, mama are puseuride herpes genital la sfâr;itul sar-cinii sau face o recidiv[ `n mo-mentul na;terii, ca urmare a uneiboli cardiace sau a hipertensiunii,eforturile de împingere sunt con-traindicate.

|inând cont de caracteristicile;i implica\iile pre-operatorii, ope-ratorii ;i post-operatorii ale na;te-rii prin cezariană, sunt de părerecă aceasta ar trebui privită de gra-vide drept o solu\ie în cazurile încare na;terea nu se poate realizape cale naturală. În niciun caz ope-ra\ia de cezariană nu ar trebui pre-ferată na;terii naturale din alteconsiderente.

Pentru program[ri la cursurile organizate, dar ;i pentru

întreb[ri în leg[tur[ cu serviciile

oferite de :coala Mamelor, v[ pute\i adresa moa;ei PaulaCosma la num[rul de telefon0745.021.266 sau pute\i vizita

site-ul www.scoala-mamelor.ro

Na;terea prin opera\iecezarian[

B[i\a sugarului, o activitate relaxant[ pentru `ntreaga familie

B[i\a sugarului este un ritual ca-re, de;i pare la `nceput greu de dusla `ndeplinire, devine treptat o acti-vitate pl[cut[ mai ales pentru c[ pre-cede orele de somn. Cursul de pue-ricultur[ aduce `n aten\iaproaspe\ilor t[tici detalii despre cumdecurge băi\a sugarului din punctde vedere medical, lăsând la o parteritualurile, miturile ;i tradi\iile.

Lucrurile de care avem nevoieatunci când îi facem băi\ă sugatuluisunt< văni\ă, apă direct de la robinet,la 37 de grade Celsius (deci avemnevoie ;i de un termometru de apă);i produse de cosmetică(săpun/;ampon, ulei de corp ;i cre-mă pentru eritem fesier).

Nu este nevoie să pune\i în apădezinfectante, petale de trandafiri,ceaiuri sau extract de mu;e\el.

Nu este indicat să face\i baie co-pilului în fiecare zi, în ciuda sfaturi-

lor primite din partea celorlal\i! Dinpunct de vedere medical, pielea seînnoie;te la dou[ zile ;i jumătate,deci este ideal să face\i baie copiluluila dou[ - trei zile. Este important caînainte de a `l dezbrăca pe micu\, să

ave\i în jurul vostru toate lucrurilede care e nevoie (hăinu\e, cosmetice- săpun/;ampon, cremă de fundule\,ulei de corp, prosop).

Zonele care nu trebuie uitate întimpul băi\ei sunt< fontanela, în spa-

tele urechilor, între degete, sub băr-bie, în zona pliurilor. După băi\ă vărecomandăm să face\i ;i igiena or-ganelor de sim\.

De;i poate părea dificil, ritualulbăi\ei poate deveni o activitate ex-trem de relaxantă pentru întreagafamilie. Odată ce stresul primelorexperien\e a trecut, acest ritual vadeveni o plăcere atât pentru copilcât ;i pentru părin\i. Mult succes!

~ntrebare - concurs< Care suntzonele care nu trebuie uitate ̀ n tim-pul b[i\ei?

R[spunsurile pot fi trimise peadresa redac\iei Informa\ia Zilei,str. Mircea cel B[tr]n nr.15, Satu

Mare sau prin mail<redactiasm@informatia-zilei.ro,iar pentru mai multe informa\ii

pute\i accesa www.cursdepuericultur[.ro

8 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 1 mai 2013 Vedete

Emmy Rossum< “Am sim\it `ntotdeauna nevoia s[ muncesc mai mult dec]t ceilal\i”

Cu toate c[ este cunoscut[pentru rolurile din filme ;i se-riale (“Fantoma de la oper[“ /“Shameless”), vedeta ̀ n v]rst[de 26 de ani este ;i c]nt[rea\[de oper[, debut]nd pe scenaMetropolitan Opera din NewYork la v]rsta de 7 ani. Iar `nluna ianuarie ;i-a lansat aldoilea album, care cuprindepiese din anii ’20–’60.

Emmy a crescut ̀ ntr-un cartier;ic din New York ;i a frecventatcursurile Spence School, o acade-mie de elit[ pentru fete. Mama ei,o fotograf[ talentat[, a crescut-osingur[ ;i a f[cut sacrificii pentrua-i oferi o educa\ie aleas[. La 7 ania fost acceptat[ `n corul OpereiMetropolitane din New York ;itimp de cinci ani a ap[rut `n 20 despectacole, unele al[turi de Lucia-no Pavarotti sau Placido Domingo;i c]nt]nd `n ;ase limbi.

A sim\it ̀ ntotdeauna nevoia s[munceasc[ mai mult dec]t ceilal\i,consider]nd c[, `n cazul `n care arfi e;uat, s-ar fi consolat cu ideeac[ a dat tot ce a putut. “Indiferentce fac sau oric]t succes a; avea, vaexista `ntotdeauna un element dene`ncredere legat de reu;itaurm[torului proiect.”

De mic[ a realizat c]t de im-portant este s[ munce;ti ;i c]t deminunat era sentimentul de ap[trunde `n acele lumi magice. Arenun\at la ;coal[ c]nd era ̀ n clasaa ;aptea din cauza programului despectacole, iar dup[ ce a dep[;itv]rsta pentru corul de copii s-a de-cis s[ urmeze cursuri de actorie. Aob\inut diploma de absolvire a li-ceului la 15 ani prin intermediulcursurilor online oferite de Pro-gramul pentru copii dota\i ai Uni-versit[\ii Stanford.

“C]nd am `nceput s[ c]nt laOpera Metropolitan[ eram pl[tit[cu 5 dolari pe spectacol, o zecimedin c]t primea calul. Dar pentrumine era o avere. Nici `n prezentnu-mi vine s[ cred c[ sunt pl[tit[pentru ceea ce fac pentru c[ nimicnu mi se pare a fi munc[. E pur[pl[cere.

Voi continua s[ joc ;i s[ c]ntat]ta timp c]t voi sim\i c[ este dis-tractiv s-o fac. Dac[ actoria va`nceta s[ f ie ceva pl[cut, m[re`ntorc la facultate sau `mi cautun job normal.”

Nu-i plac jum[t[\ile de m[sur[

Fie c[ e vorba de un rol sau o

rela\ie, Emmy face totul la maxim.Se ̀ ndr[goste;te foarte u;or, at]t deoameni, c]t ;i de rolurile pe care leinterpreteaz[. “Acea persoan[ sau

acel rol devine unicul meu \el laacel moment. Poate fi destul de pe-riculos s[ tr[ie;ti `n acest fel.”

Pentru rolul din pelicula “Po-

seidon” a f[cut timp de ;ase luniscufund[ri, dar la final s-a sim\itla fel de incomod ca la `nceput.“Aveam un sentiment enorm de

claustrofobie ;i a r[mas la fel p]n[la final. Tot ce se aude sub ap[ estepropria ta r[suflare. M[ totg]ndeam c[ mi se va termina oxi-

genul ;i asta m-a f[cut s[ nu maipot respira normal.” Mama ei ac[l[torit peste tot ̀ n lume ̀ n calitatede fotograf, uneori pun]ndu-se `n

situa\ii periculoase pentru a sur-prinde cu camera ei anumite im-agini. “Cred c[ am mo;tenit aceast[bravad[ de la ea – sunt ̀ ntotdeaunapreg[tit[ pentru o provocare. Amcrescut `n New York, dar prefer s[fiu la \ar[ unde pot s[ m[ rostogo-lesc pe dealuri. Totu;i, trag liniec]nd vine vorba de o s[ritur[ dinavion.”

”Tachin[rile de la ;coal[m-au f[cut mai puternic[“

La :coala Spence nu s-anum[rat printre elevele populare,fiind crescut[ de o mam[ singur[;i av]nd o situa\ie material[ pre-car[. “Unele fete de acolo au fostfoarte r[ut[cioase cu mine. Am fosttachinat[ pentru c[ eram privit[ cao ciudat[. Cu c]t m[f[ceau s[ m[ simt mai `nstr[inat[,cu at]t m-am `mp[cat mai bine cuacea parte din mine. Acum, acelefete r[ut[cioase m[ sun[ ;i m[ in-vit[ la pr]nz. Dar eu nu cred c[ suc-cesul este cea mai bun[ form[ der[zbunare - ̀ \i ia prea mult[ energie.Nu le doresc r[ul acelor persoane.”

E cea mai fericit[ c]ndmerge la pescuit

Una dintre pasiunile ei este pes-cuitul, iar c]nd a fost `n Alaska aprins 40 de somoni ̀ ntr-o zi. “Aceeaa fost o zi bun[. Am prins un rechinde 100 de kilograme. Alt[dat[ amprins un ton de 60 de kilograme. Eun sentiment grozav c]nd prinzipe;ti mai mari.”

~n zilele ei libere `i place s[ seuite la filme clasice, s[ mearg[ `ndrume\ii, s[ scrie c]ntece ;i s[g[teasc[ mese elaborate pentruprietenii ei. “~mi este destul de greus[ stau lini;tit[, chiar dac[ sunt `nvacan\[.”

Crede `n tr[irea clipei

~n copil[rie a avut multe decese`n jurul ei, persoane apropiate cabunici, profesori sau prieteni.Atunci a decis s[-;i tr[iasc[ via\aca ;i cum `n urm[toarea zi s-arsf]r;i totul. “M[ asigur c[ sunt re-cunosc[toare pentru fiecare zi pe-trecut[ pe acest p[m]nt. C]nd m[uit la via\a mea `mi dau seama c[am destule pentru care s[ m[ simtrecunosc[toare.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 1 mai 2013 Diet[

Dieta Dash ne scap[ de kilogramele `n plusProbabil a\i avut ocazia s[

auzi\i de dieta Dash, asta maiales ̀ n timpul discu\iilor din-tre prietenele care par a le fi`ncercat pe toate pentru asc[pa de kilogramele ̀ n plus.Ei bine, noi v[ propunem s[citi\i ̀ n ce const[ aceast[ diet[;i cum v[ ajut[ ea la sl[bit.

~nainte de a intra ̀ n miezul pro-blemei v[ spunem c[ dieta e consi-derat[ de speciali;ti ca fiind unuldintre cele mai echilibrate regimurialimentare din lume. Asta deoarecene ajut[ ;i s[ sl[bim, dar ne ;i pro-tejeaz[ inima.

Gr[simi s[n[toase

Dieta e `mp[r\it[ `n dou[ marietape, iar por\iile pe care le con-sum[m sunt ;i ele bine calculate. ~nprima etap[, dieta ne ajut[ s[sc[p[m de c]teva kilograme ;i s[ nesub\iem talia. Mai apoi, `n etapa adoua, ne men\inem greutatea con-sum]nd anumite alimente. Primulpas pe care trebuie s[ `l facem estes[ reducem c]t se poate de multconsumul de gr[simi saturate. ~naceast[ categorie intr[ uleiurile hi-drogenate, untul, mezelurile ;i car-

nea gras[. Aceste alimente nu leconsum[m. Alegem `n schimbgr[simile s[n[toase, ;i anume pe;te,avocado, ulei de m[sline, nuci, se-min\e ;i alte produse cu gr[simis[n[toase. Vom reduce consumulde sare. Un alt aspect este consumulredus de g[lbenu;uri de ou[, celmult patru pe s[pt[m]n[. Trebuies[ consum[m c]t mai multe fructe,legume, lactate degresate ;i carneslab[.

~n prima etap[, care dureaz[dou[ s[pt[m]ni, evit[m consumul

de cereale integrale, fructe ;i b[uturialcoolice. Vom consuma totu;i mul-te alimente bogate `n proteine ;is[race `n gr[simi saturate< fasole,soia, carne slab[, linte, ;unc[, lactatedegresate, nuci, migdale, fistic ;i alu-ne. Se cosum[ zilnic dou[ por\ii delactate degresate, dou[ de pe;te oricarne slab[, patru de legume ;i unade fructe oleaginoase. ~n a douaetap[ vom consuma alimentele dinprima plus 4 por\ii de fructe zilnic;i c]teva por\ii de cereale integrale.

Theodora V.

Putem sl[bi cu ajutorulapei? R[spunsul la aceast[`ntrebare ni-l ofer[ chiar spe-ciali;tii, care spun c[ `n fie-care zi trebuie s[ bem celpu\in doi litri de lichide. Dere\inut e ;i tipul de lichide re-comandat.

C]nd auzim c[ trebuie s[ bemdoi litri de lichide pe zi trebuie s[re\inem c[ ̀ n aceast[ categorie intr[apa plat[, ceaiul ne`ndulcit ;i suculnatural de fructe.

C[ldura sprijin[ dieta

Afar[ e cald, a;a c[ ne va fi sete,vom putea consuma aceast[ canti-tate destul de u;or. :i dac[ mai fa-cem ;i o cur[ de sl[bire, ;ansele dea sc[pa de kilogramele ̀ n plus sunt

foarte mari. Apa ne ajut[ s[ sl[bim.Doi litri de lichide consum[m zilnicpentru a ne men\ine s[n[tatea, ̀ ns[dac[ vrem s[ d[m jos gr[simea dinzona taliei, de pe coapse, e reco-mandat s[ consum[m mai multe li-chide, adic[ `ntre 2,75 litri - 3 litripe zi. Elimin[m astfel \esutul degr[sime.

Un plus de frumuse\e

Sunt persoane care se chinuieefectiv s[ bea doi litri de lichide ;iabia dac[ reu;esc s[ fac[ asta. E binede ;tiut c[ o cantitate mai mare sepoate consuma diminea\a, pe sto-macul gol, imediat dup[ trezire.Atunci ne putem confrunta cu sen-za\ia de sete acut[. Apa ne ajut[ s[ne men\inem frumuse\eam s[ avemo piele `ntins[, t]n[r[ ;i hidratat[.

I. V.

Consumul ridicat de ap[ ducela sc[derea `n greutate

Deseori, atunci c]nd avemun exces de ap[ `n organismse prea poate s[ se vad[ foartetare pe corpul nostru, din ex-terior. Fluctua\iile hormonalesau dezechilibrele fiziologice`;i pun amprenta pe organism;i pot fi cauza gleznelor um-flate sau a senza\iei de balo-nare.

Exist[ totu;i o serie de diure-tice naturale care ne pot ajuta s[elimin[m excesul de ap[ din or-ganism ;i care ne ajut[ inclusiv laarderea gr[similor.

Speciali;tii spun c[ diureticelenaturale echilibreaz[ treptat nive-lul de ap[ din corp. Putem consu-ma ceai de p[trunjel. Chiar dac[la gust nu ne va fi tocmai pe plac,e bine de ;tiut c[ p[trunjelul e bo-gat ̀ n vitamina C ;i are efecte diu-retice imediate. Nu doar ceaiul dep[trunjel este foarte bun pentru asc[pa de excesul de ap[ din corp,ci ;i ceaiul de ghimbir. El faceadev[rate minuni la s[n[tatea ri-nichilor ;i a aparatului urinar. Erecomandat consumul unei c[nipe zi, `n fiecare diminea\[ pe sto-macul gol. Ghimbirul este c]t sepoate de bun ;i utilizat `n cura desl[bire deoarece inhib[ pofta dem]ncare ;i accelereaz[ metabolis-mul.

E sezonul p[p[diilor. :tia\i c[frunzele de p[p[die sunt folositedin cele mai vechi timpuri tocmaipentru propriet[\ile lor diuretice?De asemenea, frunzele de p[p[diesunt o excelent[ surs[ de potasiu.Se recomand[ consumul c]torvac[ni de ceai de p[p[die zi de zi.Nu putem `ncheia lista diuretice-lor naturale f[r[ ceaiul verde.Acesta are un rol important ̀ n ar-derea gr[similor. Consumat zilnictimp de o lun[ - o lun[ jum[ate,diminea\a pe stomacul gol, ceaiulverde ne ajut[ s[ sc[p[m chiar de4 - 5 kilograme.

Theodora V.

Lista diureticelornaturale

10 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013Sport

Programul ini\iat de Primagym “Fii `n form[!” ;i-a desemnat c];tig[torii

Centrul de fitness Prima-gym a `ncheiat programul desl[bit “Fii `n form[!” ~n com-peti\ia care a durat ;ase luni aufost selecta\i cinci concuren\i.To\i au fost dornici s[-;i schim-be stilul de via\[, s[ fac[ sport;i s[ dea jos c]t mai multe ki-lograme.

Dup[ finalizarea programuluiiat[ ;i rezultatele a;a cum le-a `nre-gistrat c]ntarul oficial< Pop Ovidiulocul I-17 kg, Adriana Borodi ;i Da-niel Ternar locul II -11 kg, Papp Emi-lia locul III - 6 kg.

~n continuare reproducem expe-rien\a tr[it[ de unul din concuren\icare a dorit s[ o ̀ mp[rt[;easc[ cu noi.

Eu ;i programul de slăbit

Totul a început cu un anun\ cititdin întâmplare în care se căutau can-dida\i cu greutate pentru un programde slăbit. Pe moment nu m-a tentatideea dar ̀ n subcon;tient ea s-a fixat;i peste o s[pt[m]n[ m[ ̀ nscriam ̀ nprogram. Eram dup[ un accident vas-cular, renun\atul la fumat ;i dup[ operioad[ ̀ n care de la 100 kg am ajunsla 125 kg, trebuia s[ fac ceva ca s[sl[besc. Mi-a pl[cut c[ nu mi s-av]ndut o re\et[ minune a sl[birii peste

noapte ci mi s-a propus un plan pe;ase luni `n care m[ angajam s[ facsport, s[ muncesc ;i s[ `ncerc s[ eli-min proastele obiceiuri alimentaresub `ndrumarea antrenorilor.

Eram pu\in speriat, 6 luni de sal[c]nd ;tii c[ tu nu ai mai pus piciorul`n sal[ de 20 de ani ;i g]f]i chiar ;ic]nd te legi la ;ireturi. Acum privindretrospectiv timpul a trecut mult prearepede. :ase luni au fost prea pu\ine;i prea scurte iar eu am ajuns la 110kg ;i nu am inten\ia s[ m[ opresc aici.

Ce a f[cut ca aceste luni s[ zboarea;a repede? Atmosfera pl[cut[ de la

sal[, grupul de oameni, antrenorii ca-re indiferent c[ deschideai u;a s[liide sport la ora opt diminea\a sau laora opt seara te primeau cu acela;iz]mbet. Faptul c[ oric]nd erau acolos[ ̀ \i ofere sfaturi sau chiar s[ te mo-tiveze c]nd sim\eau c[ entuziasmult[u scade, simplul fapt c[ nimeni num-a obligat la un program strict, c[`n schimb, programul s-a adaptatv]rstei ;i capacit[\ilor mele fizice.

Am uitat s[ spun c[ pe l]ng[ fap-tul c[ participam la acest program,eram parte a unui concurs de sl[bit.Dac[ l-am c];tigat? Nu. Ce am pier-

dut? Nimic, poate doar acei ani ̀ n ca-re m-am compl[cut s[ stau ̀ n fa\a te-levizoruui ̀ n loc s[ ̀ ncerc s[ fac cevapentru s[n[tatea mea. Ce am c];ti-gat? Multe! Un grup nou de prieteni,s[n[tate ;i mult[ poft[ de via\[.

:i cum atunci c]nd mi s-a ceruts[ scriu acest eseu am fost rugat s[men\ionez ;i ce nu mi-a pl[cut am s[o fac ;i pe asta. Nu mi-a pl[cut faptulc[ timpul a trecut mult prea repede;i aceste ;ase luni s-au `ncheiat. Dar;tiu c[ sf]r;itul oric[rui drum poatefi `nceputul altuia, important estedoar s[ faci primul pas…

Acum ;ase luni primul pas l-amf[cut citind anun\ul ̀ n ziar din simpladorin\[ de a vedea ce mi se propune.De m]ine primul pas ̀ l voi face c[trePrimagym, ;tiind c[ pot s[-mi con-tinui lupta mea cu kilogramele ;i cee mai important, c[ acolo precis m[a;teapt[ un grup de prieteni c[roranu pot dec]t s[ le mul\umesc c[ exist[;i c[ au f[cut tot ce au putut at]t pen-tru mine c]t ;i pentru ceilal\i dinprogram. Cu mult respect, DanielTernar".

F[ mi;care `mpreun[ cuPRIMAGYM!

Pentru informa\ii suplimentarepute\i contacta PrimaGym,

la telefon 0728.555.590V.S.

Fi\i musafirii no;tri la dou[ tratamente gratuite cu ImmunoticPrin utilizarea aparatului

Immunotic, pe baza unei ex-perien\e vaste c];tigat[, cor-pul uman va reu;i s[ restabi-leasc[ starea de s[n[tate dac[va primi impulsurile ;i nu-trien\ii corespunz[tori.

Dovada este vindecarea deni;te boli considerate incurabile,`mbun[t[\irea st[rii generale.

Recomand[ri `n folosireaaparatului Immunotic

Cu aparatul Immunotic putemsprijini procesul de regenerare alorganismului, astfel `nc]t corpul,sufletul ;i spiritul s[ conlucrezearmonios.

Dac[ `n organism apare oschimbare(boala) aceasta poate fireversibil[ . Aparatul Immunoticare proprietatea de a aduce orga-nismul fizic `n starea de a recu-

noa;te defectele. Aparatul transmite oscila\ii ;i im-pulsuri cu ajutorul c[rora orga-nismul `;i reaminte;te de stareas[n[toas[. ~n corpul s[n[tos ce-lulele s[n[toase au o und[ sinuscare are o anumit[ tensiune iar ce-lulele bolnave produc mult subacesta.

Cum func\ioneaz[

Celulele comunic[ `ntre eleprin unde electrice ;i prin oscila\ii.Prin oscila\ii se transmitinforma\ii ;i comenzi pe care cre-ierul le d[ ;i le dirijeaz[. Acesteoscila\ii sunt m[surabile, boala ̀ nsine fiind urmarea unei oscila\iiconsiderat[ gre;it[.

Fiecare boal[ are un fundal su-fletesc, randamentul vie\ii noastrese manifest[ pe corpul fizic. ~naceast[ situa\ie poate ajuta apara-tul Immunotic, deoarece are oac\iune asupra nearmoniz[rii,

asupra oscila\iilor gre;ite astfel`nc]t din memoria inteligen\ei in-finite a organismului porne;te ooscila\ie corect[, disp[r]nd near-monizarea. Mobilizeaz[ energianecesar[ reconstruc\iei. De faptare un efect benefic asupra capa-cit[\ii str[bune de autovindecarea organismului.

Distruge viru;ii, bacteriile, pa-razi\ii intestinali. Poate avea efecteasupra bolilor cardiace ;i vascu-lare, asupra paraliziei, asupra bo-lilor reumatice, asupra depresiei,asupra bolilor sistemului nervos,asupra tumorilor, `n cazul infla-ma\iilor ;i infec\iilor, asupra bo-lilor organice. Utilizarea aparatu-lui nu supline;te tratamenteleprescrise de medic!

Immunotic Center, SatuMare str. :tefan Cel Mare

nr. 22 , cu intrare de pe strada Marsilia, tel.

0752.971.544V.S.

Informa\ia zilei 13Miercuri 1 mai 2013 Fitness

~ncepem luna mai cu exerci\ii cardio

E 1 mai azi ;i dacă tot aso-ciem luna mai cu ie;irile maidese în aer liber vă propunemsă asculta\i sfaturile antrenoa-rei Kerekes Emoke ;i să face\iun set de exerci\ii cardio. Neajut[ la arderea caloriilor ;isunt totodat[ o por\iezdrav[n[ de energie.

Mai multe detalii pute\i ob\ine

la Centrul de aerobic Fitland situat`n Satu Mare pe strada R]ndune-lelor nr. 3 sau pe www.fitland.ro.

1. St]nd pe piciorul drept,st]ngul `ntins sprijinit lateral, ge-nunchiul drept `ndoit (imaginea1). Schimb[m pozi\ia picioarelor(imaginea 2). Repet[m mi;careade 24 de ori.

2. St]nd dep[rtat, genunchii`ndoi\i, bazinul `nclinat spre spate

(imaginea 3). ~ntindem genunchii(imaginea 4). Repet[m exerci\iulde 32 de ori.

3. St]nd pe piciorul st]ng, pi-ciorul drept ridicat lateral (imaginea5). S[rim pe piciorul drept ;i ri-dic[m st]ngul lateral (imaginea 6).

4. Picioarele ̀ ncruci;ate, st]ngul`nainte, genunchii `ndoi\i la 90 degrade (imaginea 7). Pas cu picioruldrept `nainte, ca picioarele s[ fie`ntr-o linie ;i dep[rtate (imaginea

8). Repet[m exerci\iul de 16 ori ;iapoi facem la fel pe cealalt[ partea corpului. 5. St]nd cu genunchii semi ̀ ndoi\i,genunchii dep[rta\i, bra\ele ̀ nainte(imaginea 9). Prin s[ritur[dep[rt[m picioarele (imaginea 10).

Echipa Fitland le dore;te tutu-ror celor care s[rb[toresc la fineleacestei s[pt[m]ni Pa;tile "S[rb[toriFericite!".

Ioana Vladimirescu

1 2 3 4

5 6

7 8

9 10

12 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013Stil

Reguli de stil pentru b[rba\ii care se respect[

Easter Fashion & Trendseste la prima ediţie, iar sâm-bătă seara la Vila Poesis, ma-nechinele agenţiei Trust Mo-dels au defilat în ţinute fabu-loase. Unul dintre designeriicare a surprins plăcut publiculcu elegan\a pieselor vestimen-tare, este Crăciun Ciprian.

Societatea ‘Spencer", a căror pro-duse sunt exclusiv create de desig-nerul Cr[ciun Ciprian a fostînfiin\ată în urmă cu opt ani laini\iativa unui student al Facultă\iide Inginerie « Herman Oberth »dinSibiu sec\ia TTC (tehnologia trico-turilor ;i confec\iilor) care ulteriora urmat cursurile designului vesti-mentar. Spencer a luat fiin\ă din do-rin\a de a crea noi colec\ii , de a puneîn eviden\ă frumosul, nonconfor-mismul ;i bineîn\eles de a particu-lariza fiecare purtător.

Colec\ia prezentată se nume;te“autre casual” ;i are la bază materialedin fibre naturale ;i amestec pe o linieclasică spre casual gândită pentru ti-nere ;i tineri energici, debordând devia\ă într-un dans de forme ;i tăieturi, într-o exuberan\ă coloristică « na-tural cool » a;a cum ar trebui să fievia\a noastră de zi cu zi.

Prin această colec\ie se dore;tepunerea în valoare a bărbatului mo-dern, non-conformist, energic ;i si-gur pe el dar în acela;i timp se dore;te;i individualizarea femeii cochete,elegante ;i bineîn\eles gra\ioase.

Culorile `ndr[zne\e scot `n evi-den\[ personalitatea puternic[ apurt[torului iar design-ul prin mul-titudinea liniilor sale, arată tendin\acontinuă de a ne depă;i limitele , dea ne depă;i pe noi în;ine ;i de a creamodele pentru fiecare purtător înparte. Este o \inută de zi care poatefi purtată atât la birou cât ;i pe stra-dă.

Câteva propuneri pentru\inuta vestimentară bussines la bărba\i

Nu este recomandat să purta\icăma;ă cu mânecă scurtă, indiferentde temperatura de afară. În mod evi-dent, este obligatoriu să închide\i că-ma;a la gât. De asemenea, indiferentde temperatura de afară, în proto-colul afacerilor, purtarea costumuluieste absolut obligatorie (cel pu\in cao dovadă a considera\iei pentru in-terlocutor).

Evita\i să purta\i costume de cu-loare neagră. Ca regulă interna\io-

nală general acceptată, în mediile deafaceri costumele de culoare neagrăsunt ale pre;edin\ilor de companii.Cele mai indicate culori pentru cos-tume, în ordinea preferin\elor, sunt<bleumarin, gri.

Costumul pe care îl purta\i tre-buie să fie confec\ionat din lână ;i/sau din orice alt material care să "ca-dă" bine ;i să nu se ;ifoneze iar cro-iala să fie una clasică.

Cravata este un accesoriu obli-gatoriu. Vârful acesteia trebuie săacopere, întotdeauna, catarama cu-relei. Lă\imea cravatelor "de succes"este cuprinsă între 7 ;i 9 cm. În con-text, relevăm faptul că este recoman-dabil să apela\i, întotdeauna, numaila cravate de marcă ;i de foarte bunăcalitate, având culori "sobre" ;i "de-cente", asortate atât cu costumul, cât;i cu căma;a pe care o purta\i.

Nu achizi\iona\i decât curele ;ipantofi confec\iona\i din piele de

foarte bună calitate, de culoare ne-agră sau maro. Asorta\i costumelorpe care le îmbr[ca\i în întâlnirile deafaceri, singurul gen de ciorapi re-comandabili de a fi purta\i este celdin bumbac, de tip "trei sferturi"(având lungimea până la gamba pi-ciorului ;i evitând astfel s[ fi\i "stu-dia\i" până în cele mai mici amă-nunte), de culoare neagră, gri închissau bleumarin. Este recomandabils[ nu utiliza\i borsete, ci un portofeldin piele, care să încapă în buzunarulinterior al hainei de la costum.

~mbrăcămintea pentru întâlni-rile de afaceri organizate în alte \ăritrebuie adaptată obiceiurilor speci-fice acestora. Drept urmare, ave\iobliga\ia de a vă documenta riguros,până în cele mai mici amănunte.

Accesoriile unui adevărat intre-prinz[tor pentru un dineu oficialsunt< o batistă albă sau asortată cu-lorii cravatei, aranjată "cu col\" ;i

prinsă la buzunarul din stânga susal sacoului, butoni de dimensiunimici (din aur cu pietre semipre\ioa-se, pre\ioase sau perle), ceas de mânăde marcă, a cărui bră\ară poate fidin aur, argint sau dintr-un materialcomplet negru (piele).

Îndepărtează eticheta de pe mâ-neca sacoului înainte să-l porţi.

Buzunarele sunt menite pentrua putea fi folosite. Te rog să te folo-seşti de o foarfecă pentru a îndepărtaaţa.

Stai departe de sacourile care aupeste trei nasturi.

Curea sau bretele. Niciodată nuse poartă amândouă concomitent.

Lungimea mânecilor sacouluitrebuie să-ţi permită să se vadă 1-2cm din manşeta cămăşii.

Nu purta telefonul la cureaua dela pantaloni.

Evită pantofii cu botul pătrăţos.Flavia Călăianu

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 1 mai 2013

Alege asigurarea de via\[ care s[ \i se potriveasc[

O asigurare de via\ă î\ipoate oferi stabilitate finan-ciară atât pentru tine cât ;ipentru familie, dar mai alesun sprijin enorm care te poateajuta să î\i depă;e;ti cu binemomentele grele din via\a ta.Spre deosebire de străinătate,românii nu sunt foarte fami-liariza\i cu asigurările devia\ă ;i nu în\eleg în totalitatebeneficiile acestora.

Majoritatea încearcă să nu segândească la încheierea unei asigu-rări de via\ă deoarece evită să ia încalcul evenimentele neplăcute.Şocul care apare în urma unor ac-cidente sau a unor boli grave, poatefi atenuat cu ajutorul îndemniza\ieiprimite în urma asigurării de via\ă.

"Dacă anii trecuţi vorbeam des-pre lipsa banilor - bugetele perso-nale mici fiind cele care îi impiedi-cau pe români să-şi încheie asigu-rări de viaţă -, astăzi cea mai mareproblemă este cea dată de percepţie,dar şi de educaţie în privinţa asigu-rărilor în general, dar şi a asigură-rilor de viaţă în particular. Trebuiesă le explicăm mai clar clienţilornoştri că o asigurare de viaţă nu re-prezintă doar un gest altruist pe careîl faci faţă de familia ta, ci, prin com-ponenta investiţională, precum şiprin alte clauze, o asigurare de viaţăreprezintă o plasă de siguranţă în

primul rând pentru asigurat", de-clară directorul unei companii im-portante de asigurări de via\ă.

1. Asigurare de via\ă şi accidente

Accidentele se pot întâmpla ori-cui, în acest fel o astfel de asigurareî\i poate asigura protec\ie financiarăîmpotriva urmărilor unor astfel deevenimente neprevăzute. Îndemni-za\ia contribuie la costurile spitali-zării, ale tratamentelor fracturilordin accident, ale convalescen\ei, ar-surilor din accident, interven\iilechirurgicale din accidente şi alte tra-tamente. De obicei asiguratul pri-

meşte suma de bani şi nu direct spi-talul. O astfel de asigurare de via\ăeste potrivită celor care iau în calculriscurile ce pot apărea în orice mo-ment al zilei.

2. Asigurare de via\ă cu clauza de afec\iuni

Acoperă o parte din costuriletratamentului dacă boala respectivăeste inclusă pe lista asiguratorilor.În ultimul timp au fost lansate multeasigurări cu clauză de afec\iuni gra-ve. Pe listă sunt incluse boli precumcancerul de mai multe tipuri. O ast-fel de asigurare se potriveşte per-soanelor tinere, cu familie şi care

doresc să le ofere protec\ie celordragi în cazul apari\iei unei boli gra-ve. Banii primi\i în urma unor astfelde clauze se pot folosi pentru inves-tiga\ii, tratamente, regim alimentar,interven\ii chirurgicale fără ca asi-guratul să fie nevoit să depună do-vezi în acest sens.

3. Asigurare de via\ă cu componentă de economisire

Acest tip de asigurare oferă pro-tec\ie în cazul apari\iei unui eveni-ment nefericit dar şi o posibilitatede economisire. Astfel, se poate in-tra în posesia sumei economisiteplus participarea la câştig fie lasfâr;itul contractului, fie în cazulproducerii riscului asigurat pe pe-rioada contractului. În acest modpo\i avea parte de asigurare de via\ădar şi de economisire în acelaşitimp, având un venit suplimentarpentru zilele de bătrâne\e. O astfelde asigurare se potriveşte persoa-nelor care doresc să se gândeascăpe termen lung şi vor să îşi asigureşi bătrâne\ea.

4. Asigurare de via\ă pentru copii

Este un plan de economisire ca-re î\i dă posibilitate de a-i asiguracopilului tău o independen\ă finan-ciară de la o anumită vârstă. Asigu-rarea este destinată pentru cei caresunt preocupa\i de viitorul copiilor.

Cum combini cursurile de dezvoltare personal[ cu relaxareaDore;ti să te cuno;ti mai

bine? Să în\elegi cauzele direc-te ;i indirecte ale propriilorcomportamente ;i atitudini, săscapi de stres? Psihoterapeu\iiî\i propun cursuri de dezvol-tare personală, iar un antre-prenor din Capitală a găsit osolu\ie de lux< seminarii într-un resort cu circuit închis delângă Bucure;ti.

Rozalia Timar, psiholog ;i psiho-terapeut de familie, spune că în doarcâteva ateliere, alături de al\i adul\i ;icâ\iva speciali;ti, „î\i optimizezi com-portamentul, rela\iile ;i în\elegi re-sorturile pe care trebuie să le activezica să te dezvol\i. Pleci acasă cu maimultă încredere în tine ;i cu un plande viitor.”

Clubul Purple Life deschide por\ileunui nou concept de curs de dezvol-tare personal[ ;i anti-aging. Pe par-cursul unui weekend (care începe joi;i se încheie duminică), un psiholog;i un coach de dezvoltare personalăa;teaptă oamenii de afaceri dornicide a scăpa de stres ;i anxietate într-o

loca\ie cu circuit închis de patru stele,cu lac natural, piscină cu apă sărată,spa ;i grădină proprie de legume pen-tru restaurantul gourmet.

Primul curs la Clubul Purple Lifea ̀ nceput în weekendul 25-28 aprilie;i va include ;ase workshop-uri decâte trei ore fiecare, pe teme precum„De unde vin ;i încotro merg? Liniavie\ii”, „Valorile mele ;i misiunea meapersonală. Planul de dezvoltare per-sonală”, „Comunicarea interpersona-lă”, „Gestionarea conflictelor”, „Rolu-rile mele personale ;i profesionale”,„Rela\iile mele trecute ;i viitoare”,„Preven\ia în sănătate”. La cerere, po\ibeneficia de o întâlnire individuală,de o oră, cu psihoterapeutul.

Pe lângă workshop-urile de dez-voltare personală, cursan\ii mai auacces la o piscină interioară cu apăsărată, pot pescui în lacul natural dincurte, fac echita\ie pe cai de rasă no-

bilă ;i sport în aer liber pe terenurilede tenis, fotbal, handbal, baschet, vo-lei. Există chiar ;i o curte cu păsăride casă, pe care le po\i hrăni dimi-nea\a – tot în scop terapeutic, tot a;acum î\i po\i culege singur legumelepentru salată.

Taxa include cazarea, pensiunecompletă, taxa pentru cursuri, accesla toate facilită\ile complexului,;edin\ă privată cu psihoterapeutul.Detalii pe www.purplelife.ro

„După un astfel de weekend,clien\ii no;tri pleacă acasă al\i oa-meni< relaxa\i, revigora\i ;i cu maimultă încredere în propriile for\e”, adeclarat Viorel Stoica, managerulClubului Purple Life. El a precizat c[la club se pot face vacan\e în careclien\ii beneficiază de tratamenteanti-aging zilnic, dar ;i alte cursuri,precum seminarii de afaceri sau wor-kshop-uri de terapie de cuplu.

14 Informa\ia zilei Miercuri 1 mai 2013Casa şi grădină

D[un[tori de origine animal[

Gre;eli pe care le facem când ne decor[m casaDacă e;ti pe punctul de a-

\i redecora casa atunci ar tre-bui să ;tii care stiluri nu maisunt la modă în materie dedecora\ii de interior.

Tencuiala striat[ a ie;it de multdin trend-uri ;i este un adevăratchin să reu;e;ti să scapi de ea. Demulte ori este folosită pentru a as-cunde un tavan urât. Renun\ă laacest ”machiaj” ;i rezolvă proble-ma adevărată. Dacă ai un aparta-ment închiriat iar mobilierul debucătărie este unul mai vechi, în-cearcă să îl vopse;ti pentru a daun alt aer bucătăriei.

VictorianaAu ajuns cumva îngerii sera-

fimi ;i heruvimi de pe Capela Six-tină la tine acasă? Renun\[ la eideoarece această perioadă a rămasundeva în anii '80. Pentru a schim-ba atmosfera, întinde ni;te tapet

gros în tonuri de roz pal sau rubinde la un capăt al camerei la altul.

Anii ‘70 readu;i la via\ăFaian\a ;i mobilierul sanitar

de baie în culori aqua sau roz so-mon, ;i instala\iile aurii nu vormai putea fi niciodată recuperate.Dar pot să î;i aducă un profit înplus pentru un show TV în stil re-tro. Mobilierul confec\ionat dinlemn gros de pin în culoarea mie-rii este candidatul perfect pentruun garaj sau hambar dar sub nici-o formă în casa ta.

Pere\ii înflora\iCrezi că este o idee bună? Ei

bine, nu! Ar fi frumos să reu;imsă recreăm o grădină toscană lanoi acas[ cu ajutorul unui fotota-pet însă riscăm să transformămlocuin\a în kitsch.

Flavia C.

Sansevieria trifasciata Laurentiin

Este o plantă foarte decorativăprin portul ei triumfător, cu frun-ze striate ori dungate cu alb ;i gal-ben, ce cresc pe verticală, spadi-forme, cărnoase, lungi. Există maimulte variante ale acestei specii,dar aceasta se deosebe;te prin fap-tul că are o dungă marginală gal-benă pe frunze. Florile sunt mici,albe, dispuse în ;iraguri, dar ne-semnificative.

Îngrijire< fiind o plantă foartesensibilă la udările exagerate, aces-tea putându-i produce putrezireatulpinii, va fi udată doar la nevoie.Solu\ia de îngră;ăminte va fi apli-cată lunar. Se înmul\e;te prin di-viziune, eventual ;i prin buta;i defrunze. Replantarea se va face înghivece relativ mici, în amestec deturbă, nisip ;i pământ de frunze.Rezistă foarte bine la uscăciune ;ila fumul de \igară. Se va a;eza înapropierea geamului, fiindcă lipsaluminii poate duce la sub\iereatulpinilor ;i la prăbu;irea plantei.Nu este indicată expunerea ei larazele directe ale soarelui. În tim-pul verii preferă căldura, în timpuliernii nu trebuie să scadă tempe-ratura sub 14 grade celsius.A;ezare, mediu< este decorativăatât singular cât ;i alături de alteplante, fa\ă de care se plasează încontrast prin verticalitatea ei.Boli, dăunători< este sensibilă lapăduchii cu scut. Se va evita uda-rea exagerată ;i expunerea la frig.

Flavia C.

Plantele de interior trebu-ie protejate ;i împotriva dău-nătorilor de origine animală.Cei mai răspândi\i dăunătorisunt păduchii de frunze, pă-duchii cu scut, păduchii lâ-no;i ;i păianjenii ro;ii.

Păduchii de frunzeSunt insecte de culoare verde,

galbenă ori neagră, ;i au o dimen-siune de aproximativ 3mm. Se dez-voltă ;i se înmul\esc rapid. Pot fi în-tâlni\i pe partea dorsală a frunzelor,hrănindu-se cu seva lor, ceea ce du-ce la distrugerea tulpinii, a frunzelor;i a florilor. Eliberează o substan\ăvâscoasă, lipicioasă, pe care se va fi-

xa putregaiul negru. În cazul uneiinfestări mai u;oare este suficientca planta să fie spălată cu apă ;i să-pun, dar în cazurile grave se va apli-ca tratament cu solu\ie de nicotină.

Păduchii cu scutApari\ia acestora este destul de

frecventă. Sunt de culoare galbenă;i pot fi întâlni;i pe dosul frunzelor.Insectele tinere sunt foarte active,în timp ce insectele mature suntcomplet imobile. Se hrănesc cu sevaplantelor ;i produc o substan\ă li-picioasă. Pentru prevenirea apari\ieiacestor dăunători se vor spăla frun-zele cu săpun kali, cu ajutorul uneiperii moi. În cazul infestării grave,se va folosi o solu\ie de nicotină.

Păduchii lâno;iÎn locul scutului, ace;tia sunt

acoperi\i cu un înveli; alb asemă-nător cu lâna. Î;i schimbă locul foar-te des, sunt dăunători care se hră-nesc cu seva plantelor, producândprin aceasta îngălbenirea ;i ofilireafrunzelor. Pe substan\a lipicioasăeliberată de aceste insecte se va dez-volta putregaiul negru. Plantele potfi salvate prin tratarea cu solu;ii chi-mice ;i prin spălare.

OmizileAcestea sunt de obicei larvele de

molie. Omizile \es ni;te fire mătă-soase cu care împăienjenesc florile,frunzele ;i tulpinile. Plantele astfelinfestate vor fi tratate cu insecticidede contact, prin pulverizare.

Moliile de varăSunt ni;te vie\uitoare asemănă-

toare cu moliile obi;nuite Se fixeazăpe dosul frunzelor, unde-;i depunouăle ;i se hrănesc cu seva din plan-te. Eliberează o substan\ă lipicioasă,pe care se dezvoltă putregaiul negru.Preferă aerul uscat ;i cald. Planta vafi scăldată cu regularitate, iar parteainferioară a frunzelor se va trata cuinsecticide, prin pulverizare. În ca-zul în care infestarea este avansatăse va proceda la udarea pământuluicu insecticide. Acestea vor fi extrasede plante din pământ prin rădăcinăpână la frunze, nedăunându-le, dardistrugând insectele.

Flavia Călăianu